Cuprins la darea de seam (sem II)

1 2

Istoria zinei Zorile Maina de geluit pielea -2

2.1. Necesitatea maini de geluit -2 2.2. Descrierea procesului de lucru 2.3. Descrierea organelor de lucru n zona de contact cu materia prim 2.4. Descrierea schemei cinematice 3 4 Defecte posibile i depistarea lor Repararea utilajului i zona de lubrifiere

4.1. Procesul tehnologic de reparare a organelor difectate 4.2. Lubrifierea utilajului 4.3. Tipuri de lubrifiani 5 Protecia muncii

1 Istoria uzinei Zorile n luna aprilie a anului 1945, pe strada Haralampievscaia 74, n locul unui atelier de confecionare a nclmintei, a fost deschis prima fabric de nclminte din Moldova. Tot utilajul fabricii consta din patru maini, aduse din Moscova i Takent. Primii lucrtori ai fabricii erau simpli meteugari, care acum trebuia s nsueasc prelucrarea mecanizat a nclmintei. Zilnic, zece persoane produceau 20-30 perechi de nclminte.n primvara anului 1946 a nceput construcia unei noi fabrici de nclminte cu capacitatea de producere de circa 1000 perechi de nclminte pe zi. La construcie au participat nu doar constructori, ci i lucrtorii fabricii. Dorina de ncepe munca intr-o fabric nou era att de mare nct se lucra i duminica. Muli dintre constructori s-au ncadrat mai apoi n colectivul ntreprinderii. n anul 1957 s-a luat hotrrea cu privire la alocarea unui sector de pmnt cu suprafaa de 2.3 hectare, pe strada Calea Ieilor 8. Primele dou cldiri au fost cu un singur etaj. Abia n anul 1961 a nceput construcia blocului de producere nr.1 care avea trei etaje. Din aceast perioad a aprut marca comercial Zorile i s-a asociat cu nceputul unei noi etape n dezvoltarea industriei de producie a nclmintei din Moldova. n anul 1964 ncepe editarea ziarului Zorile, care, pe parcursul multor ani a oglindit viaa i activitatea ntreprinderii.n anul 1969 este dat n exploatare un nou bloc de producere cu capacitatea anual de 5 mln perechi de nclminte. Odat cu acest eveniment volumul produciei a crescut la 9.5 mln perechi, numrul de secii ajunge la 15, parcul de utilaje constituie 2 mii uniti, la fabric muncesc peste 6000 de angajai dintre care 36 au fost decorai cu medalii de stat. n aceeai perioad 70 de articole sunt atestate cu Semnul de Stat al Calitii.Ctre anul 1982 volumul produciei globale constituie peste 7 mln perechi de nclminte pe an. Zorile cooperez cu 16 ntreprinderi din ar i 7 din strintae. Producia fabricii este exportat n Rusia, RSS Cazah, RSS Uzbec, Lituania i este prezentat la expoziii din RSSM, la iarmarocuri din India, Peru, Columbia, Algir.n anul 1989 fabrica de nclminte Zorile este una din cele mai mari ntreprinderi din sistemul industriei uoare din RSSM. n afar de Uzina de piele din Chiinu, ntreprinderea achiziioneaz materiale din mai multe orae din URSS: Moscova,Leningrad, Minsk, Kiev, etc. Volumul produciei n acest an constituie 7.6 mln perechi. Anul

1991 este marcat de o decdere cauzat de trecerea la economia de pia, destrmarea URSS i ruperea relaiilor de contract dintre republici. Are loc o scdere a volumului de producie. Anul de cotitur este anul 1995, cnd este elaborat strategia de depire a crizei. ncepe procesul de restructurare a ntreprinderii, este deschis o reea de magazine Zorile prin care se comercializeaz 40% din nclminte. Este semnat un contract de colaborare la condiii LOHN cu firma italian Loncar Due IRL i n decembrie este efectuat primul export n Italia. Pn n anul 2002 au fost elaborate noi sortimente de nclminte, produse colecii noi de nclminte pentru brbai, dame i copii. Cresc volumele de de producie i se stabilizeaz situaia financiar a ntreprinderii. n acest an fabrica Zorile semneaz contracte la condiii LOHN cu mai multe state. Ctre anul 2004 vnzrile cresc pn la 1.6 mln perechi. n anul 2008, 63 % din aciunile de stat sunt cumprate de fondul american de investiii Done Invested Limited, subunitate a grupei NCH. Un an mai trziu a fost lansat noul program de dezvoltare a fabricii orientat nu doar spre cooperarea cu clienii strini n privina produciei de pantofi, dar i spre vnzarea cu amnuntul. Este realizat restyling-ul brand-ului Zorile, se deschide o reea din 25 de magazine. n mod constant se pune accentul pe producia pantofilor moderni, cu scopul lansrii permanenete a coleciilor de primvar-var i toamn-iarn.Deja de foarte mult timp, compania Zorile nu este doar un nume, dar, de asemenea, un set de valori, un anumit mod de via. Este o nclminte pentru adevraii cunosctori ai rafinamentului de pantofi din materiale de calitate, care constituie fundamentul societii noastre. Compania Zorile este cel mai mare productor de nclminte din piele din Moldova i pretinde la titlul de primul brand naional de pantof. Direcia de baz a companiei- nclminte clasic din piele natural pentru dame, brbai i copii. Anual fabrica prezint spre atenia cumprtorilor dou colecii de nclminte: primvar-var i toamn-iarn.nclmintea de marc Zorile este produs n Moldova din cea mai bun materie prim, pe care compania o selecteaz cu atenie n tot lumea, de la Italia pn la Brazilia. Marea majoritate a furnizorilor au certificate de calitate pentru produsle lor, care ofer siguran c materialele din care este cusut nclmintea Zorile corespund celor mai nalte standarde de calitate europene.La momentul actual, pantofii de marc Zorile le putei gsi n cadrul sub-brandurilor B.motion i E.motion- linia de nclminte casual pentru brbai i dame, Impresso- linia clasic de pantofi pentru dame i brbai i Picci- clminte de fiecare zi pentru copii.

2 Maina de geluit pielea -2

2.1. Necesitatea utilajului tehnologic

Maina de geluit pielea -2 este destinat pentru geluire peilor de dimensiuni mici, cum ar fii peile de porcine, ovine, epure etc. Se utilizeaz n secia de finisare a uzinelor de prelucrare a peilor mici pentru nclaminte de calitate superioar. Maina data este nzestrat cu trei tambure care au fiecare funcile sale de funcionare, primul tambur serveste pentru apune n micare semifabricatul spre tamburul de geluire. Tamburul de geluire pentru a efectua operaia de geluire corect este ajutat de al treilea tambur care ajut la presarea pielei pentru a fi geluita corespunztor. Pentru a gelui pielea corect muncitorul apas pedala care pune n funciune prin intermediul arcurilor cadranul, cadranul la rindul sau pune n functiune tamburul de primire care preia pielea i o transmite la tamburul de geluire.

2.2. Descrierea procesului de lucru a maini -2

Maina -2 const din batiul 1 (fig. 5) ce are seciune profilat, astupat cu o plac de oel ce asigur amplasarea semifabricatului n procesul prelucrrii. n partea din spate a mainii este fixat electromotorul 2, care pune n micare maina i filtru cilindric 3 cu ventilator vertical pentru aspirare profilului i electromotorul 4, care l pune n funciune. Tamburul de geluire 5 al maini este pus n funciune de la electromotorul principal prin intermediul transmisiei cu curea trapizoidal, acoperit carcasa 6. De la acelai electromotor prin transmisie intermediar turaile se transmit prin lan la arborele cu perii 7 i arborele de alimentare 8. Pentru indreptarea pieli n timpul prelucrrii este prevazut masa 9, amplasat n partea din fa a maini fora necesar pentru presarea pielei la tamburul de geluire se realizeaz prin apsarea cu piciorul pe pedala 10, care ntoarce cadrul 11 inferior pendular cu arborele de alimentare fixat pe ia. ntoarcera cadrului n poziia iniiala se efectuaz sub influena forei arcului 12, prins la batiul 1. Pentru curirea racordelor filtrului 3 este prevzut mnerul 13. La ntoarcera mnerului racordurilor se scutur i praful depus pee le ptrunde n colectorul de praf 14. ntoarcerea mnerului i scurtarea racordurilor se efectuaz de cteva ori n timpul unui schimb. Praful din colector periodic este evacuate i nlturat din secie.

Pentru distribuia uniform a aerului curit dup trecerea prin filtru peste gaura de evacuare pe corpul filtrului este nbrcat husa 15. Tamburul de geluire i roile de antrenare a lui sunt acoperite cu o carcasa comuna 16. Pornirea i oprirea maini se efectuaz de la staia 17, amplasat n partea dreapt a maini. Tot aici este prins dulap 18 cu aparatur electric. Pentru comoditatea montri i transportrii n partea superioar a batiului este inelul 19 pentru agaarea lui cu crligul mecanismului de ridicare.Mecanismul penru micarea axial (oscilare) a tamburului de geluire este instalat n desenul (b). Micarea excentricului 20 pus n rotaie de curea 21, se transform prin intermediul tijei 22 n micare oscilaie a pirghiei 23. Prghia la rndul su transmite micare de dute-vino. La tamburul de geluire 5 de-a lungul axei sale, pentru care furca furca prghie cu uruburile proeminete ale sale ntr n canelura profilat a inelului 24 n buca 25 a roi de curea.

Fig. 4. Vedrea din spate a maini -2

2.3. Descriera organului de lucru n zona de contact cu materia prim

nstrumentul de lucru a maini de geluit este tamburul nfaurat cu o pnz de hrtie sau materie, pe care este ncleiat materialul abraziv. Uzinduse n timpul funcionari maina, pnza de geluire ntrun timp stabilt pastrez proprietatea de geluire, aceasta se explic prin ceea c o data cu tocirea muchie tetoare a particulelor abrazive, ele se nclzesc i nmoaie materialul de legatur care este n cotractare. Particulele abrazive uzate cad, iar n lucru intr particule care nu au luat partea la lucru la geluirea semifabricatului. Necesitatea schimbri pnzei de geluire apare nu doar n rezultatul uzri mari a particulelor abrazive, dar i n urma murdririi suprafeei de geluire nbacirea spaiului dintre particule cu praf de piele ars. Calitatea prelucrri semifabricatului crete cu complicarea traectoriei de micare a insrumentului. Cu acest scop mainile moderne o data cu micarea de rotaie se asigur i micarea de dute-vino a instrumentului de geluire dea lungul axei de rotaie. Materialul prelucrat se preseaz la tamburul de geluire de ctre arborele de alimentare cu suprafa elastic, de regul de cauciuc. La mainile care geluiesc semifabricatul pe ntrega lime arborele de alimentare pentru asigurare transportri uniforme i exluderea patinri se preseaz la suprafaa arborelui de alimentare cu arborele de presare neted sau cu o plac cu arcuri. Sub arborele de alimentare i tamburul de geluire se amplaseaz perii circulare rotative. Periile sunt destinate pentru nlturarea prafului de piele de pe suprafaa semifabricatului a arborelui de alimentare i tamburul de geluire. nafar de aceasta periile exclud nfurare semifabricatului pe arborele de alimentare i tamburul de geluire.

2.4. Descrierea schemei cinematice

Organele de lucru a maini -2 sunt puse n micare de electromotorul 1, fixat pe batiul maini (fig.5). Micarea se transmite tamburului de geluire 6 prin tranmite cu curea trapizoidal 2. Arborele de alimentare 7 i cu peri 4 sunt acionai prin transmisie cu curea trapizoidal 18 i arborele intermediar 12, iar apoi prin transmisie cu curea circular 3 (la arborele cu perii) i prin blocul de roilor dinate 17, 16, 15, 14, 13 i snt transmise prin lan 11 (la arborele de alimentare). Deplasarea axial (oscilaia) a tamburului de geluire se efectuaz cu ajutorul micri primite de la arborele 5 a tamburului 6 al mecanismului melcat.Fora necesar pentru presarea pieli la tamburul de geluire se formeaz la apsarea pedalei 10 care rotete cadrul 8 cu rulmeni arborelui de alimentare 7 fixai pe el. Cadrul este rentors n poziie initial de arcul 9, prins la captul interior a cadrului 8.

Tamburul de geluire este un cilindru turnat din aluminiu sau sudat din oel, fixat pe arborele 5. Tamburul are un canal longitudinal n care se fixeaz capetele pnzei abrazive ce nfasoar tamburul. O parte a pielei se arunc pe arborele de aluminiu 7 care transport i preseaz semifabricatul la tamburul de geluire la apsarea pedalei 10. Dup prelucrarea sectorului pieli, lucrtorul ndeprtez arborele de alimentare de la tamburul 6 i mic semifabricatul n asa mod n ct la micarea ulterioar a arborelui de alimentare la tamburul de geluire s fie presat i prelucrat cu un sector nou. Pentru evacuarea prafului de piele din main, este dotat cu instalatie de aspirare. Praful din zona de lucru a maini este evacuat de ventilatorul care este acionat de propriu electromotor. Praful se depune pe suprafaa interioar a filtrelor acumulatorului de praf. Filtrele periodic sunt scuturate manula cu ajutorul mecanismului cu came i arc. Praful din accumulator o data cu acumularea sa se descarc i se elimin din sector.

Fig. 5. Schema cinematic a maini de geluit -2.

3 DEFECTELE I DEPISTAREA LOR

Defecte posibile

Depistarea defectelor

Influena defectelor

nlaturarea defectelor este O apsare ct mai corect a cuitelor

Apsarea slab a Pielea nu este Pielea nu cuitelor uniform prelucrat calitativ Ascuirea insuficient Cuitele nu funcioneaz corect, se cunosc pari neprelucrate a pielei

n timpul Ascuirea cuitelor procesului de lucru mai intens cu pielea nu este piatra abraziv prelucrat corect

Canalele portante Nu se transport Maina nu poate Curirea mai ale arborelui sunt praful sau lucra nomal intens a arborelui astupate ramasiele nu pot cu cuite fi transportate Jocul n rulmeni Arborele joacul n Influenteaz Schimbarea timpul lucrului, aspura caliti pieli rulmenilor vibreaz maina

Balansiera Nu se geluiete Pielea nu este Reglarea incorect a pielea uniform, geluit corect balansierei a arborelui cu cuite rmn urme pe arborelui cu cuite. piele ne prelucrate Muncitorul trebuie s fie atent cnd se prelucreza pielea Vibraiile Maina produce Calitatea pieli nu Fixarea corect un zgomot corespunde sau strngerea cerinelor pieselor care necesare produc vibrai

4. REPARAREA UTILAJULUI IN ZONA DE LUBRIFIERE

4.1 Procesul tehnologic de reparare

Procesul tehnologic de reparare a mainei prezinta un process complex de lucru: darea si primirea utilajului de la reparaie; demontarea mainei pe bucai iar bucaile in detalii; curairea si splarea detaliilor; repararea detaliilor defecte; completarea detaliilor; instalarea detaliilor si mainei; rodaj,reglarea si ncercarea mainei; vopsirea si darea n explatare. n timpul procesului de reparare este necesar de dat o mare importan: condiiilor tehnice de reparare; la fixarea rigida a mainei pe motor; asigurarea cuaxionalitii la schimbarea bucei, rulmenilor i altor detalii asemanatoare; asigurarea ermicitii rezervoarelor de ulei; balansarea dinamic si statistica detaliilor rotative. Pregatirea tehnologica include n elaborarea tehnologiilor de reparaie si modernizarea dispozitivului, care trebuie sa determine succesiunea raional a operatiilor tehnologice; folosirea metodelor noi de reparaie, o mare folosire a metalelor colorate de calitate nalta, alije sau matetriale nemetalice. Pregatirea si reparaia include n alcatuirea unor insemnari la detaliile finisate, dar i nsemnari la reparatia detaliilor i instalarea.

4.2 Lubrifierea utilajului

Maina de geluit pielea -2 se lubrifiaza conform operatiilor depuse de ea n timpul lucrului. Lubrifierea maini se face acolo unde sunt angrenaje, rulmenti, acolo unde sint forte de frecare, n cuplaje. Lubrifierea la maina -2 se face atunci cnd se cur maina de praf, de rmiele de la piele. 4.3 Tipuri de lubrifianti Dintre produsele petroliere, uleiurile se prezinta in sorti- mentul eel mai variat datorita compozitiei, proprietatilor intrebuintarilor lor. Numarul mare de sorturi de uleiuri de intrebuintari a facut necesara clasificarea lor. Clasificarea uleiurilor nu este insa posibilfi decit in linii mari, sau pe grupe de mecanisme a caror functionare asigura, deoarece grupa poate necesita gama larga de uleiuri iar un ulei poate servi in acelasi timp in mai multe scopuri. Dintre numeroasele clasificari cunoscute se da in continuare clasificarea, care imparte uleiurile in doua mari categorii, lubrifiante nelubrifiante, dupa intrebuintarile lor:

Uleiuri lubrifiante pentru: -motoare cu ardere interna -aviatie -auto -Diesel; -utilaje mecanice industriale (uleiuri industriale) -usoare (mecanisme cu turaie mare, maini de cusut, fuse, separatoare) -medii (fuse, separatoare, maini) -grele (cilindri de tip usor, laminoare); -mecanisme speciale (angrenaje, osii, marine) -cilindrii masinilor de abur -turbine de abur de -compresoare de aer, suflante de aer, masini frigorifice:

Uleiuri nelubrifiante

-uleiuri izolante -fluide hidraulice si de amortizare -uleiuri cu destinatii speciale. Din examinarea acestei clasificari se poate vedea ca, fiecare grupa de mecanisme poate functiona in condign foarte variate de temperatura, de sarcina (presiune) si de viteza, iar pornirea i functionarea unor motoare sau utilaje poate avea loc la temperaturi ambiante extreme, joase sau ridicate, ceea ce impune calitati speciale uleiului lubrifiant. De asemenea. in unele cazuri, uleiurile trebuie sa functioneze in prezenta unor medii care le poate modifica proprietatile, cum sint uleiurile de motoare, de turbine (de abur si de ), de compresoare etc., sau in contact cu suprafete metalice care pot accelera axidarea lor. In ceea ce priveste uleiurile nelubrifiante", clasificarea acestora se justific numai partial. De exemplu, fluidele hidraulice i de amortizare trebuie n multe cazuri sa asigure in acelasi timp si ungerea unor transmisii din mecanismul respectiv. Uleiurile izolante, constituite mai ales din fractiuni cu viscozitate mica, pot servi si pentru ungere. Chiar i uleiurile albe, incolore, care ntra mai ales n categoria uleiurilor nelubrifiante (cu destinatii speciale), snt folosite pentru ungere. Tot din aceasta categorie fac parte si uleiurile pentru trata- mentul termic al metalelor (pentru calire, revenire. recoacere), care pot fi utilizate i ca lubrifianti. Mecanismele de transmisie (angrenaje) pentru reducerea vitezelor functioneaza in conditii foarte variate de turatie, sarcina, temperatura, posibilitati de contaminare cu metale diferite etc. Viscozitatea i calitatea uleiurilor necesare depind de aceste conditii, uleiurile respective putind fi clasificate in urmatoarele patru grupe. Astfel, in cazul sarcinilor i vitezelor moderate (de obicei sub 500 rot/min) se folosesc pentru transmisiile deschise uleiuri minerale reziduale simple, cu vis- cozitatea de circa 110440 cSt la 100C, (grupa 1). Pentru transmisiile inchise, cu aceleai caracteristici, sint indicate tot; uleiuri reziduale simple (afara de cazurile in care se cer ule- iuri rezistente la presiuni inalte), cu viscozitatea de 65220 cSt la 100C, in raport cu turatia si temperature de funcftoneaza Pentru

angrenajele elicoidale (bronz pe otel) se intrebuinteaza fie uleiuri neaditivate sau, acolo unde este cazul, uleiuri cu aditivi de tipul necorosiv, cu rezistenta moderate la presiuni inalte. Viscozitatea uleiurilor respective este de 2035 cSt la 100C, in funcfte de temperatura de lucru (grupa 3). Pentru angrenajele care cu sar- cini mari (cu viteze mari si cupluri mici, cu viteze mici si cu- pluri mari sau cu sarcini bruste) sint necesare uleiuri pentru presiuni inalte, continind aditivi cu actiune chimicS, cu viscozitatea de 2045 cSt la 100C (grupa 4). Uleiurile minerale simple pentru transmisii din prima grupa sint de obicei reziduuri de distilare, nerafinate, pe and cele din grupa a doua ant rafinate. Uleiurile aditivate din grupele a treia i a patra i uneori cele din grupa a doua contin de asemenea aditivi contra ruginii si eventual contra spumarii. Uleiurile pentru transmisiile autovehiculelor sint clasificate dupa SAE. Aceasta este cea ihai intrebuintata clasificare (tabela 38); in fig. 76 se prezinta domeniile, dupa viscozitate a diferitelor clase de uleiuri de transmisii pentru autovehicule. Clasele SAE 90, 140 si 250 sint cuprinse m sectoare verticale iar clasele SAE 75 i 80 in sectoare orizontale.

5. PROTECIA MUNCII Protectia muncii este o problem de stat i cuprinde ansamblul normelor i regulilor de tehnic a securiti i de ijiena muncii. Aceste au ca scop asigurarea celor mai bune condiii de munc, prevenirea acidentelor i nbolnavirilor profisionale reducerea efotului fizic , precum i asigurarea unor condiii speciale pentru persoanele care muncesc n condii deosebite Asigurarea masurilor privind protectia muncii se rasfrnge asupra ntregului proces de munca, ncepnd de la faza de cercetare-proiectare pna la executare si exploatare. Actiunea de protectie a muncii se desfasoara n trei directii principale: juridica, tehnica si igienico-sanitara. Prin protectia tehnica se impun regulile si mijloacele tehnice necesare pentru asigurarea integritatii sanatatii si vietii angajatilor n timpul efectuarii diverselor procese de productie, precum si metodele de reducere a efortului fizic n timpul desfasurarii activitatii de munca. Masurile igienicosanitare urmaresc scopul crearii unor conditii de munca sanatoase si confortabile, precum si protectia angajatilor de influenta factorilor nocivi, capabili sa produca boli profesionale, otraviri, intoxicatii profesionale acute etc. Prin lege este stabilit ca protectia muncii face parte integranta din procesul de munca si ca obligatia si raspunderea pentru realizarea deplina a masurilor de protectie a muncii o au potrivit atributiilor ce le revin - cei care organizeaza, controleaza si conduc procesul de munca, adica la locul de munca, sefii sectiilor, sectoarelor, atelierelo 555i810f r, depozitelor etc. Orice activitate economica trebuie sa aiba n vedere, n mod organic, pe lnga cerintele de securitate a muncii. Conducatorii si organizatorii proceselor de munca nu trebuie sa considere masurile de protectie a muncii ca un accesoriu al organizarii productiei, ci ca o parte integranta a acesteia. Pentru asigurarea conditiilor sanatoase de munca proiectul prevede urmatoarele masuri: angajatii ntreprinderii vor fi asigurati cu ncaperi sanitaro-igienice n conformitate cu normele de ramura, reiesind din numarul maximal de lucratori n cel mai numeros schimb de lucru; microclimatul aerului zonei de munca va fi mentinut n limitele normelor cu ajutorul sistemelor de ncalzire, ventilatie si conditionare a aerului n conformitate cu cerintele standardului de stat GOST 12.1.005-88 n dependenta de categoria lucrarilor si perioada anului; nivelul necesar al iluminarii la locurile de munca este asigurat de sistemele iluminatului natural si artificial general care asigura un nivel al iluminarii pe suprafetele de lucru de 700 lx. n calitate de surse de lumina artificiala sunt folosite lampele luminescente de tipul LD cu caracteristici mbunatatite de transmitere a culorilor; n scopul protectiei muncitorilor de actiunea daunatoare a iradierii termice si temperaturile nalte, suprafetele fierbinti ale utilajului vor fi fatuite cu materiale termoizolatoare;

pentru lichidarea zgomotului nodurilor si agregatelor ale masinilor si utilajelor se vor folosi capote fonoizolatoare usor demontabile; pentru reducerea vibratiei suprafetelor de lucru a masinilor de cusut si altor utilaje sub picioarele acestora vor fi amplasati saboti vibroabsorbanti; surplusurile de caldura si umiditate vor fi evacuate din ncaperile de productie cu ajutorul sistemului mecanic de ventilatie aspirativa; n scopul prevenirii oboselii precoce si scaderii capacitatii de munca la sfrsitul primei jumatati a schimbului de munca pentru muncitori este prevazuta o nviorare de productie cu o durata de 5-7 minute.

Tehnica securitai la maina de geluit piele -2 Maina data trebuie sa corespunda normelor i regulilor de tehnic n timpul lucrului. Inginerul are o marea rspundere pentru utilajul dat, el este dator s aduc la cunotina lucrtorului cum funcioneaz maina data ce trebuie sa fac i ce nu trebuie s fac. Maina -2 este dotat cu o carcas din metal pentru protejare minelor n timpul lucrului. Muncitorul este avertizat de inginer ca sa nu pun mina pe tamburul de geluire sau pe tamburul de presare, ca sa nu se produc un accident.