ARHITECTURA STALINISTA

"Ruşii, mai cerebrali, mai lirici, mai metafizici, tind spre purul raţionalism [...]dar în spiritul general, în imaginaţie, în creaţie, realizează edificii fantastice, chiar extra agante p!nă la delir, adică p!nă la gradul maxim de iraţionalitate". "#R$%&&' ()#$%*+)*)

Avangarda rusă poate fi considerată un accident în drumul care face trecerea de la ar itectura rusă la cea sovietică! deci un accident în procesul de devenire a clasicismului în "clasicism"# $acă primul termen din afirma%ia de mai sus poate fi decodificat normal! respect&nd sc ema lui 'evi privitoare la clasicism ca singurul lim(a) coerent al ar itecturii! cel de*al doilea termen de clasicism nu mai poate fi )udecat +i interpretat dec&t prin prisma unei lumi totalitare! în care elementele formale +i criteriile lingvistice ale clasicismului sunt reinterpretate într*un nou lim(a) cu caracter sim(olic care! la r&ndul lui! capătă noi semnifican%i +i noi semnifica%ii! ce o(ligă la o decodificare în c eie ideologică# ,inalitatea acestui proces ne utopic este e-tra*artistică! e-tra*ar itecturală! este politică# .n universul rusesc care se converte+te cu o vite/ă uimitoare în univers sovietic! ideea autocra%iei a fost o idee fundamentală! structurală! considerată de unii ca cea mai adecvată modelării temperamentului slav# 0i tot a+a cum corsicanul 1onaparte! ie+it dintr*o s&ngeroasă revolu%ie! avea să fie cea mai pură e-presie imperială a geniului creator france/! georgianul Iosif 2iuga+vili! devenit Stalin! ie+it tot dintr*o revolu%ie nu mai pu%in s&ngeroasă dec&t cea france/ă! avea să fie pentru aproape trei decenii ultimul +i cel mai pur %ar al pravoslavnicii Rusii devenită Rusia Sovietică# 3ersonalitatea comple-ă! unică +i stranie a lui Stalin nu poate fi încadrată doar în formula simplistă de "cel mai mare criminal din toate timpurile"! ci tre(uie in%eleasă at&t în conte-tul perioadei postrevolu%ionare ruse! c&t +i prin prisma forma%iunii sale intelectuale cre+tin*ortodo-e! do(&ndite după strălucite studii la seminarul teologic# Stalin în%elegea structurarea universului în mod teologic! "piramidal"! deci dogmatic +i sc ematic! după tipologia structurilor organi/atorice ale Sf&ntului Sinod# Acest mod de în%elegere a lumii l*a aplicat +i în domeniul artelor +i ar itecturii! prin intermediul unui uria+ aparat (irocratic centrali/at# Stalin avea! ca mai to%i dictatorii! cu e-cep%ia lui 4ussolini! o repulsie nedisimulată pentru orice formă de modernism! pe care îl asimila formal cu ulita "democra%ie (urg e/ă"! fapt pentru care putea a(orda pro(lemele comple-e ale ar itecturii prin prisma acelui verita(il invariant al modernismului care este interna%ionalismul# Acestui punct de vedere general i se adaugă +i unul particular care %ine de procesul de identificare a statului cu partidul unic +i a partidului cu +eful suprem * figură c arismatică * care înglo(ea/ă toate atri(utele unui %ar a-iomatic autocrat! care nu este doar unsul lui $umne/eu ci c iar e-presia lui $umne/eu pe păm&nt# .ncep&nd cu anul 5676! ideile staliniste privitoare la ar itectură au început să fie difu/ate prin intermediul "asocia%iei pansovietice a ar itec%ilor proletari" 89:3RA;! st&nd la (a/a realismului socialist în ar itectură# 3entru noua orientare a ar itecturii sovietice! "în sintonie cu noile e-igen%e politice ale %ării"! orientare ce era diametral opusă celei a constructivismului revolu%ionar! este semnificativă declara%ia programatică a 9:3RA! în care se afirma< ".n orice epocă a societă%ii ar itectura a servit interesele claselor dominante# Răspun/&nd în primul r&nd nevoilor utilitare! mai mult dec&t orice alt gen de artă! ar itectura este determinată de nivelul economic +i de te nicile oferite de fiecare epocă +i e-primă
1

psi ologia claselor dominante =###> Noi refu/ăm constructivismul +i creativitatea lui a(stractă =###> Noi refu/ăm constructivismul care cade în e-ta/ în fa%a crea%iei +i în a(stracti/area formelor e-terioare ale te nicii industriale! care e-altă te nicismul! feti+ismul +i magia ma+i* nismului =###> Noi refu/ăm teoria constructivi+tilor (a/ată pe un materialism vulgar +i func%ionalismul lor te nico*formal =###> Noi suntem pentru o artă proletară care prin con%inut să fie e-presia ideilor +i aspira%iilor profunde ale clasei muncitoare +i care înglo(ea/ă întreaga sferă a sen/a%iilor! întreg comple-ul emo%ional al g&ndirii umane =###> Noi suntem pentru o ar itectură proletară de clasă! pentru o artă unificatoare a formei +i a te nicii! care să fie în stare să organi/e/e voin%a maselor în lupta lor +i în muncă5# Lim(a)ul ar itecturii staliniste! cu toate atri(utele sale! de la sinta-ă la gramatică! a urmărit constant +i utopic do(&ndirea unui total caracter "proletar în con%inut +i na%ional în formă"! oscil&nd permanent între un lim(a) eclectico*clasici/ant +i unul cu specific na%ional* rusesc# Aceste lim(a)e erau acordate în do/a)e diferite! uneori pun&ndu*se accentul pe respec* tarea principiilor clasice de compo/i%ie! ca simetria! ritmul! caden%a! ierar i/area elementelor constitutive ale programelor! alteori făc&ndu*se apel la elemente formale ale lim(a)ului clasic# $ar elementele lim(a)ului clasic au fost supuse unui proces de adaptare! modificare! transformare +i reela(orare! pentru a conduce la o finalitate e-traestetică! e-primată într*un lim(a) ideologic# Acest lim(a) care încearcă să fie statutat ca (a/ă a unei noi ar itecturi +i al unui nou ur(anism! gra%ie "asimilării critice a mo+tenirii trecutului"! simulea/ă doar faptul că este derivat dintr*un univers al valorilor certe istorice! fiind în esen%ă un paravan în spatele căruia "puterea" să*+i poată e-ecuta )ocul permanenti/ării puterii! deci a "clasici/ării" ei# Lim(a)ul realismului socialist este în mare măsură fra/eologie! pe care9ino?ur o consideră "înainte de toate o pro(lemă stilistică =###> Sensul unui cuv&nt poate fi în%eles doar atunci c&nd forma sa este vie! eficace# C&nd forma =###> nu mai are nici un impact! sensul însu+i nu mai a)unge la con+tiin%ă =###> un slogan revolu%ionar nu poate +i nu tre(uie să devină un cli+eu =###> aproape toate materialele fra/eologiei noastre sunt cli+ee u/ate! sunt cuvinte lipsite de func%ie cărora li s*au +ters for%a stilistică care le*a generat# .n spatele acestei sărăcii a voca(ularului! în spatele acestei pră(u+iri catastrofale a valorilor lingvistice se ascunde o imensă dramă socială =###> Acest pericol constă în faptul că noi încetăm să g&ndim logic +i că această fra/eologie făcută din cli+ee ne ascunde natura verita(ilă a lucrurilor =###> +i că ele înlocuiesc lucrurile reale cu nomenclatura lor"7# E-cluderea lui Trot/?i! 'inoviev +i @amenev din 3artidul Comunist în 567A! succesiva e-pul/are din URSS a lui Trot/?i! unul dintre "părin%ii revolu%iei (ol+evice"! precum +i asasinarea sa! au dus la consolidarea puterii politice a lui Stalin! marc&nd prin teroare! sf&r+itul revolu%iei +i o nouă direc%ie de de/voltare a statului (ol+evic pe calea unui centrali/ări for%ate! cu drastice consecin%e morale! politice! sociale +i culturale# 3e plan moral "morala (urg e/ă" a fost înlocuită cu o pseudo*morală proletarăB pe plan politic orice formă de democra%ie! orice divergen%e interne au fost a(olite prin impunerea "directivelor de partid"B pe plan economic Comitetul de Stat al 3lanificării a trecut la o planificare centrali/ată rigidă! menită a reali/a o industriali/are într*un ritm ultra accelerat! precum +i la o colectivi/are for%ată! (ar(ară! care a făcut mai multe victime dec&t primul Ră/(oi 4ondialB pe plan cultural controlul politico*ideologic a devenit a(solut! programele partidului unic! transformate în dogme! au fost impuse (rutal +i au tre(uit recep%ionate necondi%ionat +i respectate acritic de către "mase" +i de către "pătura intelectuală"#
Statutul "Asociaţiei pansovietice a arhitecţilor proletari" (VOPRA), Moscova 1929 (VOPRA, Societatea pan-rus a arhitecţilor proletari! "evenit #niunea asociaţiilor arhitecţilor proletari, $on"at %n 1929& Principalii repre'entanţi( )& S& Ala*ian, A& V& Vlasov +i A& ,& Mor"vinov au procla-at crearea unei noi arhitecturi proletare, *a'at pe -ecani'are, stan"ar"i'are +i pe posi*ilit ţile noi o$erite "e in"ustriali' rea construcţilor& .oua arhitectur proletar are caracter "e clas %n $or- +i %n conţinut, iar -isiunea ei este "e a servi interesele proletariatului pentru o nou viaţ colectiv & VOPRA a $ost %ncorporat %n #niunea Arhitecţilor sovietici %n anul 19/2& c$& Marea 0nciclope"ie Soivetic , e"iţa a 111a, Moscova 1923-1929)& 2 ,ri4orii O& Vino5ur, Cultura lingvistică, eseu despre tehnologia lingvistică , Moscova 192671929
1

2

! care la r&ndul lui era su(ordonat Comitetului E-ecutiv Central! care e-ercita strictul control politico*ideologic# Acestei comple-e structuri piramidale "(i/antine"! care poate că a fost generată de către su(con+tientul seminaristului ortodo. %n revista "8ol+evic".ncă din anul 567C! c&nd a fost ela(orat primul plan cincinal! s*a trecut la un program intens +i infle-i(il de planificare economică! care a dus la o e-acer(are a centralismului organelor (irocratice +i admini*strative! cu inten%ia clară de transformare plenară a întregului mecanism socio*economic "prin e-emplu +i persuasiune"! a+a cum su(linia Stalin în raportul la al D9*lea Congres al 3artidului# 3entru ne&mplinitul vis de a se a)unge în cel mai scurt timp la o economie similară +i "c iar superioară" cu cea a na%iunilor occidentale industriali/ate s*au făcut eforturi uria+e! recurg&ndu*se la cele mai violente +i traumanti/ante instrumente ale tero*rismului de stat! ale totalitarismului# Consecin%ele unei astfel de politici s* au resim%it profund în domeniul cultural! în care prima ac%iune menită să înregimente/e procesul de crea%ie a constat în anularea! la propriu +i la figurat! a oricărei forme de crea%ie independentă! de amintire a e-perimentelor artistice de avangardă! indic&ndu*se ca unic drum demn de urmat drumul consonan%ei totale cu indica%iile de partid! ale unui partid care î+i asuma totala putere +i totalul control în a(solut toate domeniile# .. +i Academia de Ar itectură a URSS 856EE.ntreaga suflare ar itecturală a fost inserată de către (irocra%ia de partid în structurile sacrosante ale planificării! prin intermediul unor organisme statale care legau ar itectura +i ur(anismul de 2:S3LAN 8Comitetul de Stat pentru planificare. Decadenţa artei burgheze.nfr&ng&nd cu otăr&re monstruosul formalism! e-ercit&ndu*+i influen%a din primii ani ai construc%iei culturii sovietice! arti+tii sovietici au făcut operă de pionieri +i novatori îndră/ne%i! care desc ideau artelor plastice contemporane căi noi de de/voltare# Tovară+ul 3 V&)a-enov.Iosif 2iuga+vili! devenit Stalin! i s*au adăugat! întru împlinire! Comitetul pentru pro(leme de Ar itectură! organism ce controla toate activită%ile edilitare ale imensului imperiu ro+u! din care făcea parte Uniunea Ar itec%ilor din URSS 856E7.# . nr&16 "in au4ust 1992 3 .n contradic%ie cu atitudinile moderne de desfiin%are a diferen%ierilor dintre diferitele su(direc%ii ale ar itecturii! puterea a su(divi/at diversele discipline în mod tradi%ional! după redundante metode clasice! acord&ndu*se o aten%ie sporită sectoarelor te nice! fapt care s*a reflectat +i în modul în care învă%ăm&ntul de ar itectură de avangardă a fost înlocuit de către reac%ionare +i retro*grade +coli de "Artă ar itectonică"! care preparau ar itec%i decoratori +i în +coli de ar itectură! unde se pregăteau a+a numi%ii "te nicieni ar itec%i"# "ESTETICA" $E 3ARTI$ 3entru a în%elege la ce nivel )alnic a fost a+a numita "estetică de partid"! care a siluit pentru decenii întreaga crea%ie artistică a URSS! care a distrus! la propriu +i la figurat! întreaga avangardă artistico*ar itecturală! sunt suficiente +i semnificative c&teva citate din "medita%iile" uneia dintre cele mai proeminente figuri ale esteticii staliniste! 9#@amenovE! pu(licate în revista "1ol+evic" în numărul 5F din august 56GC# Articolul se intitula "$ecaden%a artei (urg e/e" +i ar fi putut fi pu(licat! cu infime modificări! în orice pu(lica%ie na/istă< ":are întreaga artă din %ările străine se află în această stare de decădere! de putre/iciune +i descompunereH Se în%elege că nu# Lenin a arătat că în fiecare cultură na%ională e-istă două culturi ce se opun< cultura reac%ionară! o(scurantistă! a mo+ierilor +i capitali+tilor +i cea a elementelor democratice socialiste! apărătoare a intereselor maselor populare e-ploatate =###> Calea culturii sovietice este calea înfr&ngerii formalismului# Arta sovietică se de/voltă pe linia realismului socialist! indicată în mod genial de I#9#Stalin# Tocmai datorită acestei linii! arti+tii sovietici au a)uns să cree/e o artă de mare valoare! socialistă în cuprins +i na%ională în forma ei! demnă de marea operă stalinistă! de poporul sovietic! de poporul învingător# Calea înfr&ngerii otăr&te a formalismului! stră(ătută de arta sovietică are o importan%ă enormă! incalcula(ilă! pentru întreaga cultură artistică a lumii# E-perien%a arti+tilor sovietici este de importan%ă principială pentru întreaga de/voltare viitoare a artelor plastice în lumea întreagă# .

Reci o proletarskoi arhitektura.n destinele artelor sovietice! un rol cov&r+itor! programatic! l*a avut înfiin%area! din ini%iativa lui Stalin! a uniunilor de crea%ie! verita(ile instrumente prin care puterea a înregimentat! ideologic +i material! pentru mai (ine de o )umătate de secol! toate formele de manifestare artistică# . Bazele realiste ale arhitecturii sovietice.Idanov a spus că arta Uniunii Sovietice! "care oglinde+te un sistem mult superior 8sic. %n revista "8ol+evic". oricărui sistem de democra%ie (urg e/ă +i o cultură mult mai înaltă dec&t cultura (urg e/ă! are dreptul să*i înve%e pe ceilal%i o nouă morală general omenească# Arta sovietică * arta cea mai avansată din lume * atrage privirile +i inimile milioanelor de mase populare +i ale oamenilor de cultură progresi+ti din %ările lumii# Arta realismului socialist! care reflectă for%a +i invinci(ilitatea noului sistem social superior! întruc ipea/ă în figuri artistice ideile cele mai înaintate +i mai avansate 8sic.n această epocă unul din mem(rii 1iroului 3olitic! La/ăr @aganovici! făc&ndu*se ideologul noii ar itecturi! repeta o afirma%ie "cele(ră" a lui Lunacears?i< "3oporul sovietic are dreptul la coloane"J# Uniunea ar itec%ilor din URSS a fost înfiin%ată în anul 56E7! pe (a/a doctrinei "realismului socialist în ar itectură"! după desfiin%area precedentelor asocia%ii profesionale! cu inten%ia clară de promovare +i impunere categorică a unei noi "unită%i organice! de monolit" a tuturor "lucrătorilor din domeniul crea%iei"# Realismul socialist era considerat ca "metoda fundamentală a ar itecturii sovietice"! el dorind să semnifice "con)unc%ia dintre profun/imea imaginii artistice +i cea mai completă adaptare a fiecărei reali/ări la e-igen%ele te nice! culturale +i de mod de via%ă pe care tre(uie să le satisfacă"C# $upă ce puterea a încura)at! pe r&nd! organi/a%iile profesionale considerate "proletare"! asmu%indu*le contra "constructivi+tilor" ce repre/entau avangarda! aplic&nd clasica formulă di ide et impera! în fatalul iulie 56EA s*a desăv&r+it înregimentarea totală a întregii suflări ar itecturale! cu scopul nedisimulat de a reali/a un "front unic! destinat să respingă orice tentativă din partea ar itecturii reac%ionare de a pătrunde pe +antierele socialismuluiKA# $upă unificarea for%ată a organi/a%iilor literare +i artistice decisă la 7E aprilie 56E7! au tre(uit să treacă cinci ani p&nă la primul Congres al Uniunii Ar itec%ilor! care s*a desfă+urat căut&nd în cel mai )alnic lim(a) propagandistic! reali/area unei platforme doctrinale! care era 4 5 6 7 8 V&)a-enov. %n( Ar5hite5tura SSSR. a denun%at constructivismul în numele realismului socialist! proclam&nd< "Ar itectura noastră tre(uie să fie optimistă +i (ucuroasă"F# .i5olai :'he-sovich )olli. nr& 12. 19.2 4 . %n Arhite5tura SSSR nr&=719/9 Mihail )apen5o. nr&16 "in au4ust 1992 . Decadenţa artei burgheze.9 Anatoli <unacears5i. 1962 >n( placheta "O sută de ani de organizare arhitecturală în URSS". Moscova. Moscova. ale epocii noastre! ideile partidului lui Lenin*Stalin"G# UNIUNEA ARHITECTIL:R $IN URSS .n 5676! a fost creată "Uniunea Ar itec%ilor 3roletari" care regrupa pe adversarii constructivismului# 3rimele atacuri diri)ate contra elementelor "de avangardă" +i mai ales împotriva lui Ivan Leonidov! au fost făcute de către 4ordvinov! pe atunci un ar itect o(scur! dar care avea să a)ungă unul dintre cei mai fideli servitori ai regimului +i să fie răsplătit cu nenumărate comen/i oficiale! printre care +i cea a unuia dintre /g&rie norii stalini+ti de "turtă dulce"# Criticile! diri)ate de către instan%ele superioare ale partidului erau orientate în mod esen%ial contra constructivi+tilor acu/a%i de a ve icula o ideologie străină! cosmopolită! generatoare a unui "stil interna%ional" opus tradi%iilor na%ionale ruse! generator al unei ar itecturi terne! cenu+ii! opuse optimismului o(ligatoriu din "paradisul socialist"# Ar itectul @olli 8care a fost asistentul lui Le Cor(usier pentru construc%ia Centrosoiu/*ului. 19.

%n( Arhite5turalnaia .ondarea! în 56E7! a Uniunii Ar itec%ilor din URSS +i mai ales primul Congres al acestei asocia%ii! din 56EC! a consacrat înfr&ngerea totală +i eliminarea definitivă a constructivi+tilor# Interven%iile unor invita%i străini! ca . %n Arhite5tura SSSR nr&=719/9 5 . iunie 19/2 9 11 ?ean <ouis @ohen. Vicen'a 1991 12 Anatoli <unacears5i. esa! la pri"ul Congres al #rhitecţilor din URSS. Reci o proletarskoi arhitektura.realismul socialist# Au contri(uit la statutarea noii doctrine instrumente docile ca< Academia de ar itectură! marile ateliere pu(lice din 4oscova +i Leningrad! reorgani/area învă%ăm&ntului de ar itectură! pu(lica%iile de specialitate care promovau o ar itectură istoricistă! paseistă! (lam&nd "a(era%iile" avangardei constructiviste! singura care demonstra o creativitate reală! de poten%ială calitate# C:N2RESUL ARHITECLIL:R $IN URSS 856EC. "in 1.a'eta nr& 93 (1=9) "in 1. iunie 19/2 10 )aro Se-enovici Ala*ian.rancis Iourdain! care au pus în gardă contra cultului trecutului! nu au avut nici un efect# Congresul care a ales ca pre+edinte de onoare pe "genialul ar itect al comunismului! marele Stalin" +i*a găsit ca prim pre+edinte un tradi%ionalist în persoana lui @aro Ala(ian# REALIS4UL S:CIALIST Realismul socialist a fost definit la Congresul Ar itec%ilor din 56EC nu prin ceea ce ar fi tre(uit să fie! ci prin ceea ce nu tre(uia să fie# Astfel! în noua artă! nu tre(uie să se facă nici "formalism modern" +i nici "copie paseistă" a trecutului# Indica%ia fundamentală reie+ea din conceptul stalinist al "formei na%ionale" cu "con%inut socialist"# "Realismul socialist este metoda fundamentală a ar itec%ilor sovietici =###>Realismul socialist înseamnă uniunea intimă a e-presiei ideologice +i a adevărului e-presiei artistice! precum +i a efortului de adaptare a fiecărui edificiu la imperativele culturale sau utilitare =###> Ar itectura este e-presia despre concep%ia asupra lumii a epocii ce o creea/ă =###> în mai mare măsură dec&t oricare altă artăK57# Constructivismul! nomine odiosa! a devenit du+man ideologic# Tre(uia lic idat în mod categoric! fără a se %ine seama în ce măsură această formă rusească a futurismului a fost cu adevărat revolu%ionară! at&t pe plan social c&t +i politic +i în ce măsură ar itec%ii avangardei au încercat să participe! cu sinceritate +i ade/iune totală! la edificarea unei noi lumi! a unei noi vie%i# <a'ar Moiseievici )a4anovici. "3roletariatul nu vrea să ai(ă doar caseB el nu vrea doar să trăiască conforta(ilB el vrea ca aceste case să fie frumoase# 0i se va a)unge ca aceste case! ca ar itectura! ca ora+ele! să fie mai frumoase dec&t cele din Europa +i America"6# "Revendicările" culturale ale maselor erau regi/ate de la cel mai înalt nivel! diri)ate +i orc estrate prin crearea unei atmosfere de deplină "coe/iune +i unanimitate" menită a da dictaturii acea o(sedantă "legitimitate"# 3rin telegrame +i mesa)e! politica estetică a puterii era difu/ată de către organele propagandei în toate mediile# "Aduce%i*vă aminte de nevoile noastre! crea%i pentru noi marea artă a socialismului =###>" 3rimul Congres al Ar itec%ilor din U RSS! organi/at p&nă la ultimul detaliu de către activi+tii de partid! s*a desfă+urat su( sloganul o(sedant al "unanimită%ii"! pe fundalul tragic al marilor procese staliniste din 56EJ# Această atmosferă s*a reflectat c iar în discursul de desc idere al lui @aro Ala(ian! în care se cerea< "lic idarea consecin%elor sa(ota)elor din planificare =###> . $%accade"is"o sovietico e il contributo degli architetti europei.a'eta nr& 93 (1=9). %n Arhite5turalnaia .n acest domeniu! sarcina ar itec%iilor este cea mai dificilă! fiindcă în acest domeniu al construc%iilor se manifestă cel mai puternic activitatea de sa(ota) a du+manilor poporului"5M# Spunea Co en55 că în această situa%ie! ar itec%ii! ca ansam(lu al te nicienilor din acea epocă! erau o(liga%i să aleagă între două atitudini! una mai riscantă ca alta< sau să urme/e directivele "sa(otorilor poten%iali"! sau să refu/e de a asculta +i prin aceasta! să se desemne/e ei în+i+i ca "sa(otori"# .

n proiectele avangardei distinc%iile dintre artele ma)ore +i cele minore încetau +i ar itectura se îngemăna în mod natural! organic! cu sculptura +i pictura! ele confund&ndu*se! fu/ion&nd întru împlinirea unui ansam(lu ce devenea compo/i%ie unică! în spirit aproape Nagnerian# Spre deose(ire de această atitudine specifică lumii moderne! realismul socialist asocia/ă "pompieristic" sculptura +i pictura ar itecturii! dar ele sunt clar distincte! ca în ca/ul proiectului lui Iofan pentru 3alatul Sovietelor! unde ar itectura se metamorfo/ea/ă în soclu pentru statuia colosală a lui Lenin! sau ca în 3avilionul Sovietic de la E-po/i%ia Universală de la 3aris! a aceluia+i Iofan! în care monumentala operă a 9erei 4uc ina * 4uncitorul +i Col o/nica * "antrenea/ă" în mi+carea sa teatrală întreaga compo/i%ie ar itecturală! pe care practic o "ane-ea/ă"! ea însă+i fiind semnificatul +i semnificantul real al pavilionului# Această atitudine! de înlocuire a unită%ii principale dintre ar itectură +i celelalte arte vi/uale cu mesa)e redundante! cu semnificate decodifica(ile în c eie propagandistică! cu finalitate politică! poate fi considerată ca una din caracteristicile fundamentale ale "esteticii staliniste"# Artele vi/uale! prin for%ata lor orientare spre formula valorilor clasice +i spre un fond propagandistic! au suferit în esen%ă acela+i proces regresiv ca +i ar itectura! păstr&nd un lim(a) conven%ional nesemnificativ! ?itsc ! +i fiind diametral opuse! prin finalitate! at&t de tr&m(i%atei ideii fundamentale de ?at arsis# ARHITECTURA "9:R1ITO" $ată fiind po/i%ia de "element al suprastructurii" conferită ar itecturii! pentru decodificarea ei s*a apelat la un cod care avea o semnifica%ie du(lă! una pentru "rafina%ii ideologici" +i alta pentru marele pu(lic! ce tre(uia "educat"! dar de fapt era doar îndoctrinat# 3entru impactul direct asupra pu(licului indoctrina(il s*a recurs la mi)loace de propagandă vi/uală care nu sunt mult diferite! prin primitivismul lor! de "cultura" (en/ilor desenateB astfel! s*a apelat la un fel de artă +i ar itectură "vor(ită"! demers imaginativ! e-presiv +i cultural! fapt ce poate fi dedus +i din interven%ia lui Lunacears?i din anul 56E5 la adunarea generală a 9:3RA! în care se dădeau semnifica%iile termenului "a construi"< "Tovară+i! +i nu numai pentru că noi construim! ar itectura are pentru noi o mare importan%ă ca mod de e-presie artistică# Ea devine partea cea mai e-presivă a noii noastre arte! fiindcă noi vor(im de construc%ie în sensul cel mai larg< noi edificăm o nouă construc%ie! noi avem o concep%ie despre lume care se (a/ea/ă pe un sistem construit logic"5E# TE:RIA 0I CRITICA $E ARHITECTURO 3rincipalii teoreticieni de ar itectură ai stalinismului au fost Ivan 4atsa 85A6E*56CG.! oglin/i însufle%ite în care s*a reflectat materialismul dialectic +i istoric! coloana verte(rală a realismului socialist# Ei au fost servilii traducători în lim(a) ar itectural al ideologiei puterii! care consta! în esen%ă! în punerea accentului pe aspec* tul sim(olic al ar itecturii! considerat corolar al "con+tiin%ei colective"# Conform principiilor lui 4atsa! ar itectura este o "artă cu semnifica%ie socială! determinată de lupta de clasă"# Ea are drept punct de plecare "construc%ia" +i drept %el specific "reflectarea marilor idei ale epocii"# $ar ar itectura! oper&nd cu un lim(a) a(stract! nu este capa(ilă de a e-prima dec&t "idei generale"! care! pentru a putea fi receptate în mod corespun/ător de către mase! tre(uiesc traduse într*un lim(a) figurativB deci pentru ca ar itectura să fie artă +i mai ales "artă de stat"! tre(uie să fie "altoită" cu elemente figurative +i interpretată cu instrumentele clasice ale criticii de artă# .n "lumina" materialismului dialectic +i istoric! întrupat în lim(a)ul realismului socialist! crea%ia de ar itectură! pentru a se ridica la calitatea de operă de artă +i nu de simplă construc%ie! "tre(uie să reflecte marile idei ale epocii"# : a doua direc%ie a teoriei +i criticii de ar itectură stalinistă a fost repre/entată de către 13 Anatoli <unacears5i. %n Arhite5tura SSSR nr&=719/9 6 . +i 4i ail 3avlovici Lapen?o 856MJ*56CC.REALIS4UL S:CIALIST 0I ARTELE 9I'UALE . Reci o proletarskoi arhitektura.

OVA)C SOV0BS)O1 AR)C1B0)B#RD& (:espre *a'a realist a arhitecturii soivetice ) Moscova. "e locuinţe +i "e arhitectura civic & >n ciu"a po'iţiei pole-ice +i i"eolo4iei ten"enţioase.4i ail Lapen?o5G# El a adăugat teoriei lui 4atsa! un nou element! care în conte-tul realismului socialist a avut consecin%e ma)ore pentru întreaga ar itectură sovietică! iar după ră/(oi +i pentru "%ările fră%e+ti de democra%ie populară"! intrate în sfera de influen%ă a 4oscovei# Acest element nou a constat în impregnarea întregului lim(a) ar itectural cu elemente istoriciste! tradi%ionaliste! neoclasice# Acest punct de vedere a fost îm(ră%i+at cu căldură de către ar itec%ii "tradi%ionali+ti"! cei mai va)nici luptători contra ar itecturii moderne# Teoria lui Lapen?o! (a/ată (ineîn%eles pe "infaili(ila" ideologie mar-ist*leninistă! a costituit "firul ro+u conducător" pentru ar itectura stalinistă! ce prin golirea de orice semnificat a clasicismului a inserat în vidul rămas un repertoriu compo/i%ional planimetrico* volumetric +i decorativ anacronic! eclectic# Ar itectura stalinistă î+i făcea un titlu de glorie din repunerea în valoare! prin amalgamare! a elementelor ar itecturale ale clasicismului greco* roman! ale Rena+terii cu elementele "tradi%ionale"! specifice artei populare +i neoclasicismului vec ii Rusii# 3entru atingerea scopului politic al ar itecturii! acela de a modela! dar de fapt de a manipula! "con+tiin%a colectivă"! se considera necesară utili/area singurului lim(a) ce putea fi în%eles de către mase! lim(a)ului realist# Acest lim(a) realist! în care "ideile" erau sim(oli/ate prin mi)loace ilustrative emo%ional e-presive! cu valoare sim(olico* propagandistică! consta în reproducerea fidelă a "semnelor e-terioare ale ar itecturii clasice"# Acest fapt a dus la o punere în plan secund a preocupărilor pentru "func%iunea pură"! iar faptul că un lim(a) atemporal! ca cel clasic! intra adeseori în conflict cu estetica contemporană! cu te nicile +i materialele moderne de construc%ie! nu avea nici o importan%ă! at&ta timp c&t acest "ersat/" de ar itectură îm(răca un semnificat sim(olic +i făcea parte din o(sedanta "con+tiin%ă colectivă"# UR1ANIS4UL S:9IETIC Ur(anismul sovietic a fost definit ca o formă a "luptei de clasă"! defini%ie e-traprofesională cu consecin%e nefaste! care a dus la o nouă calificare a termenului de ur(anism< "ur(anismul totalitar"# Ur(anismul sovietic! după avatarurile avangardei +i după e-* perimentele ar itec%ilor străini cooperan%i! a fost încadrat pe noul drum ce tre(uia să ducă la edificarea "ora+ului socialist multilateral de/voltat"! fiind ideologi/at pe (a/a "învă%ămintelor geniale ale tovară+ului Stalin"! învă%ăminte transmise! su( formă de "u?a/e" de către responsa(ilul pentru pro(leme de ar itectură! construc%ii +i ur(anism din 1iroul 3olitic! La/ar @aganovici! activist longeviv! ce urma să adapte/e ora+ul la realită%ile revolu%iei în lumina "învă%ăturii mar-ist*leninist*staliniste! prin ver(ul materialist*dialectic al realismului socialist# 9idul de proprietate născut după decretul revolu%ionar de na%io*nali/are a solului +i de eliminare a proprietă%ii private! a creat premi/a reală a unei verita(ile revolu%ii a ur(anismului# Acest act a oferit condi%ii unice avangardei! care credea cu sinceritate că noua societate post* revolu%ionară tre(uie să se e-prime în forme ur(ane +i ar itecturale proprii# $ar! toate idealurile au fost spul(erate după ce puterea s*a e-primat prin cele(ra fra/ă a lui Lunacears?i! cu consecin%e funeste! privitoare la "dreptul poporului sovietic la coloane"# "Ur(ani+tii sovietici se găseau într*o condi%ie unică în lume# 5# Ei nu tre(uie să se preocupe de proprietatea privată +i pot! în consecin%ă! să renove/e +i să planifice ora+ele lor %in&nd seama de interesul general în toate aspectele sale# 7# Ei au posi(ilitatea nelimitată de cercetare +i studii! deoarece (irourile de ur(anism organi/ate de către guvern +i de către administra%iile municipale se (ucură a/i de un vast credit# E# $ictatura te nicii! fără de care re&nnoirea ur(ană nu poate avea succes! poate încă să se impună cu e-tremă u+urin%ă în Rusia Mi5hail Pavlovici Aapen5o. pre'nt lupta pentru realis. citea' caracteristicile "e "e'voltare a arhitecturii %ntr-o societate socialist . "espre "e'voltarea arhitecturii sovietice. consacrat pro*le-elor "e arhitectur sovietic . 1962& >n acest stu"iu se $ace o anali' a evoluţiei arhitecturii sovietice "in punct "e ve"ere al "octrinei o$iciale sovietice conte-porane&Pri-a secţiune. acest stu"iu este o surs *ine "ocu-entat "e in$or-aţii valoroase re$eritoare la istoria arhitecturii sovietice (Sen5evici)& 14 7 . O R0A<1SB1@C0S)1)C OS. se ocup "e perioa"ele viitoare "e "e'voltare. a "oua secţiune. inclusiv "e pro*le-e "e proiectare ur*an +i in"ustrial .%n arhitectura sovietic +i pre'int respin4erea -o"ernis-ului +i con$ir-area realis-ului socialist& Secţiunea $inal .

ului"# S*a considerat că principalul mod de e-presie al noii societă%ii socialiste este "colectivismul! c eia de (oltă a viitoarei societă%i"< at&t a societă%ii rurale organi/ate în "o(scine"! re/ultat al criminalei +i falimentarei colectivi/ări a păm&ntului! c&t +i a societă%ii ur(ane marcate de locuin%ele colective! menite a da noi valen%e cu su(strat politic pro(lemelor locui*(ilita%ii# Ideea vie%ii colective este în esen%ă demonstra%ia concep%iilor teoretice +i a e-perimentelor tipologico*func%ionale care parcurg drumul de la utopiile avangardei p&nă la realitatea crudă a stalinismului# $rumul a pornit de la utopicele case comune! reali/ate în primii ani postrevo*lu%ionari! care tre(uiau să genere/e un nou mod de via%ă! o nouă atitudi*ne în privin%a locui(ilită%ii! +i a a)uns la a(erantele locuin%e colective clasici/ante! ce con%ineau în structura lor intimă verita(ile contradic%ii fundamentale# : notă discordantă în platitudinea compo/i%ională +i formală a locuin%elor caracteri/ate de citate neoclasice a repre/entat*o casa proiectată +i reali/ată la 4oscova în anul 56EG de către unul dintre protagoni+tii de frunte ai dispărutei avangarde ruse! ar itectul Ivan 2olosov# Reali/ată pe (ulevardul Iau/?i! aceast edificiu masiv este caracteri/at de o 15 16 Al$re" A4ache.Sovietică"5F# Ur(anismul sovietic s*a (a/at pe două structuri fundamentale! care au dominat crea%ia din imensul imperiu! pentru aproape )umătate de secolB aceste structuri au fost "magistrala * noua stradă sovietică" +i "cvartalul"! structuri în rela%ie de permanentă intercondi%ionare! menite a face din ora+ o "demonstra%ie! un discurs politic materialmente construit"# :ra+ul! instrument ideal de propagandă! mi)loc de demonstrare pertinentă a unei noi atitudini fa%ă de pro(lemele locui(ilită%ii! are ca finalitate modelarea "omului sovietic"# Acest proces de o(%inere a unui "om nou"! este o căutare a tuturor dictaturilor! tot at&t de o(sedantă ca +i cea a legitimită%ii# :ra+ul sovietic! este compus! ca mai toate ora+ele! din trei sec%iuni care se intercondi%ionea/ă reciproc< o sec%iune o formea/ă edificiile repre/entative ale puterii! alta este dedicată locuin%elor 8o(ligatoriu colective. 19/2 S&1sa5ov( &entru reconstrucţia 'b(t')ului. Urbanis"e et l%architecture chez les Soviets.ntre acest spa%iu +i ora+ul propriu*/is erau intercalate clu(uri muncitore+ti! constuc%ii menite să marc e/e pre/en%a "clasei muncitoare în ora+! verita(ile )aloane ale puterii sovietice"# L:CUINLA "4uncitorul care se va găsi în comodul apartament al unei case (urg e/e va fi imediat contaminat de confortul mic (urg e/ care poate oferi plăcute comodită%i! dar suscită în el interese de mesc in ata+ament la proprietate +i pentru familia (a/ată pe principiul< economia mea domestică este căminul meu"5J# 3ro(lema locuin%elor în perioada post*revolu%ionară a avut o evolu%ie similară cu cea a ur(anismului +i ar itecturii! adică a parcurs acel drum de calvar de la avangardă la realismul socialist# Imediat după na%ionali/area tuturor proprietă%ilor "(urg e/ilor"! casele au trecut în gestiunea 4:SS:9ET! care! doar în 4o scova! a mutat "în comun"! în aceste locuin%e! în prima fa/ă! mai mult de FMM MMM de persoane# Se re/olvase astfel! într*o oarecare măsură! grava lipsă de locuin%e! se acorda poporului sovietic "dreptul la coloane"! dar în această căutare nu re/olvările pro(lemelor sociale primau! ci cele care urmăreau reali/area unei a+a* /ise "noi societă%i"! cu un nou mod de via%ă! "(&t"! în care ideea de "comun" tre(uia să fie principalul o(iectiv politic# Căutările de avangardă în ceea ce prive+te pro(lema locui(ilită%ii au fost întrerupte +i! la indica%iile directe ale puterii! au fost recanali/ate nu înspre re/olvarea pro(lemelor sociale! ci în scop ideologico*propagandistic# Aceste noi direc%ii totalitare aveau a fi consfin%ite de plenara C#C# a 3artidului Comunist 8(ol+evic.! iar ultima este a industriei# Aceasă sec%iune capătă însă! din motive ideologice! un caracter specific! ea fiind g&ndită ca o demonstra%ie propagandistico*politică care prime+te din aceste conside*rente o tratare particulară! de spa%iu ur(an privilegiat# . din 5J*9*56EM! "(entru o regenerare a b!t. %n ?i'ni 1s5ustva nr&6271929 8 .

&lani*icarea oscovei ) utopie +i realitate . eGclus "in Parti" +i EpensionatF "e c tre Crusciov& 18 A&15onni5ov.planimetrie clară! ra%ională! de o volumetrie perfect propor%ionată! de fa%ade austere +i grandioase! de o perfectă unitate +i coeren%ă compo/i%ională +i decorativă# Un mare portal în arc de cerc! monumental dar nu grandilocvent! marc ea/ă a-ul de simetrie al clădirii# 4:SC:9A< CA3ITALA UT:3IEI "4oscova va deveni un la(orator în care întreaga Uniune Sovietică va putea să vină să studie/e e-perien%a edificării socialiste" a afirmat unul dintre responsa(ilii cu pro(lemele construc%iilor +i ur(anismului! @aganovici5C# Soarta 4oscovei! ca "metropolă socialistă model"! a fost decisă în anul 56EG! după o discu%ie la @remlin între Stalin! secondat de @aganovici! 9oro+ilov! :rd)oni?id/e +i @alinin! +i o delega%ie de ar itec%i +i ur(ani+ti condusă de către 9#N#Semionov +i S#Cernî+evs?i# Stalin a sinteti/at stereotipurile "con+tiin%ei maselor"! conferindu*le o aină oficială! +i a indicat "căile de de/voltare a unui ora+ splendid * 4oscova * cu stră/i largi! pie%e frumoase! ample e-tensiuni ale /onelor ver/i! r&uri pline de apă +i case cu tot confortul"# ":ra+ul urma a fi transformat într*un întreg unic# Se renă+tea astfel ideea utopică! a cărei origine se află în (aroc< ora+ul * operă de artă# :rice alte pro(leme erau considerate ca secundare în raport cu această utopie estetică"5A# :RA0UL S:CIALIST 4:$EL Nimic mai neadecvat pentru un discurs asupra unui ora+! dec&t termenul "utopie"! care care provine etimologic de la grecescul P:u * topos" 8Qὐ*RQSQT.Ale5sei A& 15onni5ov. ce înseamnă Pfără de locK! Pnici undeK# 4oscova a fost! de la 3etru cel 4are! g&ndită a fi un ora+ care să pre/inte "o imagine =###> a unui scenariu fi/ic care să comunice sensul unui eveniment unic! e-emplar"56# 3asul decisiv de calificare +i codificare a unui lim(a) artistico*ur(anistico*ar itectural stalinist! pas care dorea să ducă la utopicul "ora+ socialist"! a fost făcut prin adoptarea formulei< "asimilarea critică a mo+tenirii culturale +i utili/area celor mai avansate descoperiri ale te nicii moderne"7M# 1a/a pentru împlinirea "idealurilor noii societă%i" a fost oferită de actul capital stipulat de decretul de na%ionali/are a industriei! transporturilor +i păm&ntului +i de a(olirea dreptului de proprietate privată asupra (unurilor imo(iliare ur(ane! act menit "să elimine contradic%ia funciară a ora+ului (urg e/! confirmată în termeni )uridici! dintre integritatea organică a structurilor sale +i parcelarea teritoriului"75# Astfel! după dispari%ia radicală! cu consecin%e greu de prevă/ut! a "celui mai rău o(stacol" din calea ur(anis mului! adică "a dreptului total lipsit de sens de proprietate privată asupra solului"! au început a fi ela(orate o serie de proiecte ur(anistice de valoare inegală! în care puteau fi înt&lnite! idei eclectice! romantice! neoclasiciste +i moderniste! ra%ionaliste +i utopice# . Pri. Russian #rchitecture o* the Soviet &eriod. a $ost %ns rcinat "e Stalin cu reli'area Metroului "in Moscova& A $ost unul "intre principalii or4ani'atori ai Ar-atei Ro+ii. 20 %n A5a"e-ia Arhite5tur%. An"reH Vla"i-iroviI. caratteri della struttura storica . secretar al @o-itetului @entral al parti"ului co-unist (192=). Citta. -e-*ru al Polit*uro (19/3).n fa/a imediat post*revolu%ionară au fost ela(orate diverse proiecte de planificare ur(ană în care ideea fundamentală era cea de reali/are a unui ora+*grădină# C iar în anul 565A! inginerul 1oris Sa?ulin a ela(orat o "sc emă de organi/are economico*te nică a teritoriului ora+ului"! în care se preconi/a un sistem ipotetic de legături +i transporturi menit să măreas*că +i să consolide/e structura tradi%ională radial*inelară a capitalei# Un al doilea proiect! din 5677! propunea o nouă ierar i/are ur(ană! care! în condi%iile planului 2:ERL: de electrificare! tre(uia să se concreti/e/e în de/voltarea! pe o arie de un milion de ?ilometri <a'ar Moiseevici )a4anovici (1=9/-1991). a $ost acu'at "e activitate Eantipartinic F. nr&9719/6 17 21 A&15onni5ov( &lani*icarea oscovei ) utopie +i realitate 9 . Milano 192.sovietica.vicepre+e"inte al @onsiliului "e Mini+tri (196/-1962) +i -e-*ru al Pre'i"iu-ului @o-itetului @entral al parti"ului& :up -oartea lui Stalin. 19==) 19 Vieri Juilici. %n lupta pentru putere.russa e citta.& Ma''otta. R"& @ollets. ideologia e pratica della tras*or"azione socialista. 0"& .

pătra%i! a unei ierar ii de centre ur(ane! în care pe treapta cea mai de sus se găsea 4 oscova! "ora+ul ideal" spre care convergeau principalele linii de comunica%ii# Un alt proiect de replanificare ur(ană a capitalei sovietice a fost ela(orat de La(oratorul de Ar itectură al Sectorului de Construc%ii al Sovietului din 4oscova! proiect care! în esen%ă! propunea "conservarea structurii istori*ce"! structură ce s*ar fi integrat într*un ideal ora+*grădină! care ar fi fost sectori/at în /one concentrice separate de /one ver/i care l*ar fi "traversat radial! de la periferie spre centru! propun&nd depă+irea gravelor pro(leme ridicate de transporturi gra%ie reali/ării metroului"# Acest proiect! la care a cola(orat +i Ivan Ioltovs?i! a fost continuat de către A#9#Sciusev! care a condus un colectiv de tineri ar itec%i de avangardă! din care făceau parte I#2olosov! N#Ladovs?i! @#4elni?ov! L#9esnin! S#Cernî+ev# Această variantă încerca să "men%ină +i să integre/e planul istoric radial*inelar! urm&nd regularită%ile structurale! în )urul nucleului fundamental al ora+ului e-istent! urmărind crearea unui inel de ora+*grădină legat de centru prin artere de mare vite/ă! legate între ele prin căi secundare"# Centrul prevedea "un nucleu principal cu centre speciali/ate periferice"# 3roiectul nu s*a (ucurat de în%elegerea puterii! care! prin presă! a de/lăn%uit o verita(ilă campanie contra inten%iei autorilor de a face din 4oscova un mu/eu de antic ită%i! în care locuin%ele cu un singur apartament erau considerate retrograde! e-presie a vie%ii mesc ine mic*(urg e/e# : altă propunere plină de idei utopice a avut +i agronomul Ale-andr Ciaianov! transformat peste noapte de către activi+tii de partid în ur(anist! care preconi/a transformarea fostei capitale a imperiului %arist într*un sat gigantic! opera%iune care ducea în mod parado-al la împlinirea unuia dintre idealurile socialiste! dispari%ia o(sedantei diferen%ieri dintre sat*ora+# Concentrările umane! considerate nedemocratice! urmau a fi dislocate! clădirile înalte distruse +i doar "unele monumente de ar itectură medievală! cu minu%io/itate restaurate"! urm&nd a pluti într*o mare verde de parcuri# : altă idee de tratare radicală a pro(lemei ora+ului a apar%inut economistului Leonid Sa(sovici! care propunea înlocuirea ora+ului cu centre locuite dispuse uniform în teritoriu! în nodurile de intersec%ie ale căilor de comunica%ii# : propunere mai a(erantă! tot de de/ur(ani/are! a fost formulată de către economistul 4i ail :c itovici! propunere care pleca de la convingerea că era posi(ilă +i necesară diri)area proceselor sociale gra%ie ar itecturii! care tre(uia să garante/e colectivită%ii o clară distinc%ie între via%a socialistă +i cea capitalistă! consider&ndu*se că ideea ora+ului ideal este o idee compromisă! epui/ată! fiind necesară o nouă "distri(u%ie ideală a popula%iei" pe teritoriu prin concentrarea aglomerărilor rurale +i prin descentrali/area ora+elor# Se considera că ar itectura este menită să diri)e/e procesele sociale! av&nd o func%iune modelatoare a rapoartelor sociale! a "(&t"*ului +i a func%iunilor productive! cu sarcina finală de a garanta colectivită%ii un element de distinc%ie între via%a socialistă +i cea capitalistă# Rarefierea structurii ur(ane urma să fie continuată +i de reali/area "unui am(ient circumstant impersonal! ra%ional! care să e-cludă orice implica%ie emotivă"# Această idee utopică a fost tradusă în lim(a) ur(anistic de către 4#2 ins(urg +i 4#1ar+ci! care au ela(orat un proiect de "descongestio*nare a enormului număr de edificii! o(iecte +i mase"! printr*o vastă opera%iune în urma căreia vec ile monumente de ar itectură ar fi apărut ca ni+te "o(iecte dintr*o e-po/i%ie"! scufundate într*o mare verde! iar popula%ia ora+ului dispersată în construc%ii dispuse de*a lungul marilor artere de legătură cu alte centre ale %ării# 3ro(lemele ridicate de "4oscova * capitala sovietică" au avut +i ecouri interna%ionale# Le Cor(usier a făcut un proiect care a dat na+tere la mari discu%ii! fiind în esen%ă un fel de repeti%ie generală a proiectului "9ille radieuse" din 56E5# 3ropunerea lui Le Cor(usier! care considera că în 4oscova nu era nimic pre%ios în afară de @remlin! făcea "ta(ula rasa" din vec iul ora+! urmărea reali/area unui "ora+ în afara timpului! fără trecut +i viitor * a cărui 10 .

noie-*rie 19/2 24 1*i"e25 Stroitelstvo oskvî nr& =-9.! care "î+i propunea să cree/e o serie de cinci cartiere ur(ane aliniate paralel! legate de structura lineară transversală a centrului ur(an care s*ar fi de/voltat pe am(ele păr%i ale @remlinului * unicul element al ora+ului istoric pe care autorii acestui proiect considerau necesar să îl men%ină"7G# Toate aceste proiecte! mai mult sau mai pu%in utopice! care oscilau între romantism +i ra%ionalism! au fost respinse de către putere +i de către ar itectul +ef al capitalei! 9#N#Semionov! autorul primelor te-te teoretice de ur(anism din Rusia# Semionov porne+te de la ideea "nu de a constriui un nou ora+! elimin&nd astfel vec ea 4oscovă! ci de a o resistemati*/a =###> 4oscova nu tre(uie să fie o constela%ie de unită%i func%ionale! ci o capitală"! astfel g&ndită înc&t! păstr&nd structura inelar*concentrică! să nu "ai(ă o cre+tere în contradic%ie cu actuala sa conforma%ie# Tre(uiesc trase conclu/iile impuse de sistemul care s*a format istoric =###> Inelul @remlinului! desfă+urat de*a lungul fluviului =###> care va constitui inima 4oscovei"7F# "3roiectul ora+ului tre(uie să fie imaginea ora+ului" 8Semionov. &lani*icarea oscovei ) utopie +i realitate V&.&Se-ionov %n lKArchitecture "KAHour"Khui. su( forma unei gigantice para(ole teritoriale# Similară cu propunerea lui Le Cor(usier este +i cea a "Asocia%iei pansovietice a ar itec%ilor proletari" 89:3RA.structură ra%ională putea fi reali/ată doar prin demolare! nu prin de/voltare sau integrare"77# 3roiectul lui Le Cor(usier! cunoscut +i su( numele de "RUponse V 4oscou"! încerca să definească at&t o nouă sc emă func%ională c&t +i un nou model al ora+ului! "o sc emă organică a unei noi capitale"# 3ornind de la ideea că "efortul de ur(ani/are tre(uie să tindă a evita instituirea unui ora+ radial +i concentric"! care este "marea mi/erie a ora+elor vec i"! Le Cor(usier a propus reali/area a două a-e ma)ore mediane care inter*sectau +i uneau /onele de produc%ie cu cele direc%ionale +i re/iden%iale# Acest proiect a fost criticat în termeni aspri de către ur(anistul sovietic 9#N#Semionov care afirma< "noi credem că ceea ce este de neacceptat pentru 3aris este de neacceptat +i pentru 4oscova# Noi dorim să reconstruim 4oscova! nu să o distrugem# Această reconstruc%ie cere! este adevărat! +i măsuri radicale +i poate c irurgicale# $ar c irurgul nu este călău"7E# Altă propunere a fost făcută de 4aW! care a ales o sc emă ar(oricolă! ramificată! aceste ramuri difu/&ndu*se în teritoriu! devenind a-ele unui suport de grupări de unită%i satelit! conform cu cunoscutul "Tra(antenprincip" de)a e-perimentat la . Moscova 19// 11 .# Spre deose(ire de proiectul lui Le Cor(usier! care propunea înlocuirea ora+ului istoric cu un nou ora+ contemporan! varianta lui 4aW! care în esen%ă este o negare radicală a ideii de ora+ +i de centru ur(an! care sunt înlocuite de comple-e de produc%ie +i locuire! păstrea/ă din vec iul ora+ doar centrul istoric +i dispo/i%ia /onei industriale în sud*est# Alt proiect a fost ela(orat de Hannes 4eWer! în care se preconi/a construirea unui ora+ +i mai mare! iar @urt 4eWer vedea 4oscova de/volt&ndu*se radial după un +a(lon sim(olic! acela al "centralismului democratic"! idee nu îndepărtată de cea a "ora+ului*stea" a lui 2 eorg i @rasin# Alte propuneri au mai fost făcute de ec ipa Ladovs?i*@ratiu?! care accentuau contrastele dintre staticitatea ora+ului inelar*radial +i dinamicitatea ora+ului linear# 3roiectul lui Ladovs?i este o figurare a cre+terii celor trei func%iuni principale 8centru +i administra%ie! locuire! industrie. este traducerea în termeni ur(anistici a concep%iei partidului privitor la rolul ideologic al imaginii ora+ului* capitală! al ora+ului*sim(ol# Instrumentul de traducere în via%ă a acestor idei a fost la(oratorul de planificare ar itectonică! condus de către Semionov +i Cernî+ev# Ace+tia au fost profesioni+tii prin m&na cărora puterea +i*a căutat împlinirea ur(anistică# 22 23 A&15onni5ov.ran?furt# 89ieri Xuilici< 4oscova! forma planului! imaginile ora+ului.

n 56E5 a avut loc o 3lenară a 3artidului în care! su( conducerea lui Stalin! s*au trasat directivele pentru sistemati/area capitalei în plină e-pansiune! pentru transformarea 4oscovei într*o metropolă modernă! fundamental diferită de metropolele occidentale! în care func%iunea de repre/entare a puterii noului stat socialist tre(uia să capete conota%ii particulare# Ac%iunea de remodelare a marii 4oscove! a început imediat! cu o vite/ă +i la o scară fără precedent! transform&nd ora+ul într*un ora+ la(orator! într*un ora+ sim(ol! într*un ora+ model! în "capitala socialistă modernă"# 3entru reali/area noii 4oscove a fost supusă sistemati/ării o vastă /onă centrală adiacentă @remlinului! care tre(uia să fie i/olat de conte-t pentru a do(&ndi un ma-im caracter sim(olic# Au fost astfel sistemati/ate :c otnîi Riad +i 4os?ovs?aia Uli%aZ3rospe?t 4ars?a! ceea ce a dus la formarea unui mare spa%iu desc is în fa%ă 3ie%ii Ro+ii +i la reali/area a trei edificii importante! repre/entative pentru muta%iile estetico*ideologice ale epocii +i pentru definirea noului concept de "ar itectură artă de stat"! concept ce apare automat! în orice stat totalitar# Aceste edificii au fost< sediul Comitetului de Stat al 3lanificării 82:S3LAN.n 56EG! o discu%ie "istorică" cu St alin avea să definească lungul calvar al ar itecturii +i ur(anismului sovietic# Stalin! spune Cernî+ev! "a indicat căile de de/voltare a unui ora+ splendid * 4oscova * prin crearea de largi (ulevarde! frumoase pie%e! ample e-tinderi ale /onelor ver/i! r&uri pline de apă +i case cu toate dotările"7J# $upă aceste "pre%ioase indica%ii" a fost ela(orat în 56E5 planul general de reconstruc%ie a 4oscovei! devenit! în sensul cel mai pur al cuv&ntului! lege# Esen%a acestui plan consta în păstrarea structurii inelar*radială +i definirea centrului func%ional ca re/ultat al fu/iunii sale cu nucleul istoric al ora+ului! care tre(uia "să se e-prime în mod sim(olic prin (inomul @remlin * 3alatul Sovietelor" =###> .! reali/at între 56E7*56EJ de către ar itectul A#LangmanB otelul 4os?va! reali/at între anii 56E7*56EA de către ar itec%ii A#Sciusev! L#Saveliov +i :#Stropan +i 3alatul de locuin%e construit în 56EE după planurile ar itectului I #Ioltovs?i# 3alatul 2:S3LAN este caracteri/at de o falsă +i rece "monumentalitate sterometrică"! reie+ită dintr*o planimetrie simetrică +i o volumetrie marcată de pila+tri înal%i! care accentuea/ă verticalitatea# Hotelul 4os?va! este construit dintr*un prim corp marcat de turnuri masive +i dintr*un al doilea corp înalt! cu un impunător dar emfatic portal care domină întreaga pia%ă! contrapun&ndu*se neoclasicului edificiu al 4ane)ului# $ar edificiul care a influen%at stilistic! în mare măsură! întreaga ar itectură stalinistă a fost 3alatul de locuin%e reali/at de către ar itectul I#Ioltovs?i! opera ce face apel! cu multă +tiin%ă +i a(ilitate! la o anacronică sinta-ă compo*/i%ională neoclasică! folosind un repertoriu decorativ în care erau pre*/ente< ordinul gigantic palladian! coloane +i coloane anga)ate cu capitele compo/ite! pila+tri! corni+e +i (alcoane (ogat ornamentate# Tot în anii YEM a fost sistemati/ată +i reconstruită /ona de penetra%ie ur(ană spre Tver 8@alinin.! Novgorod +i Leningrad! formată de stră/ile Tves?aia +i 2ori?ovo# Institutul Lenin! 26 27 @ern%+ev A&15onni5ov( &lani*icarea oscovei. utopie +i realitate 12 .n spiritul indica%iilor de partid au avut loc! încep&nd cu anii YEM! masive opera%iuni ur(ane! "realist socialiste"! care au dus la o radicală sc im(are a imaginii capitalei noului imperiu sovietic# .n scara măsurată a "atemporalită%ii" utopiei! nici valorile celor mai mari monumente ar itectonice ale trecutului nu sunt a(solute# 3entru a pune în fapt idealul ora+ului*capitală erau indispensa(ile ample demolări7C =###> Aplic&nd aceste demolări "cu prea pu%ină fermitate"! Semionov! "c irurgul milos"! a fost destituit din postul de ar itect*+ef! conducerea lucrărilor fiind asumată de (irocra%ia de partid! care a reali/at! într*o oarecare măsură! idealul utopic al 4oscovei! ora+ul* capitală! ora+ marcat de proiectul megaloman al 3alatului Sovietelor! al marilor cvartale! al metroului! +i mai ales de cele +apte clădiri înalte! /g&rie norii stalini+ti! care nu erau /g&rie nori dec&t prin înăl%ime! ei nerespect&nd defin%ia dată de 0coala de la C icago< construc%ii ce multiplică în mod aritmetic pre%ul terenului# ..

inisa)ele au fost e-ecutate din granit# 4ausoleul a fost a+e/at în 3ia%a Ro+ie pe a-ul turnului senatului @remlinului! partea lui anterioară avans&nd p&nă la aproape un sfert din lă%imea pie%ei# 4ausoleul este reali/at! din punct de vedere volumetric! prin suprapunerea pirami*dală a unor prisme paralelipipedice care determină o pre/en%ă spa%ială care derivă din lim(a)ul modern! cu(ist! ignor&ndu*se tacit intoleran%a lui Lenin pentru orice formă de artă modernă# 4asivul armonic al mausoleului este strict determinat de necontinuitatea lui +i de faptul că el nu repetă nimic din formele ansam(lurilor adiacente# Spa%iul interior al mausoleului are forma unui cu( cu latura de /ece metri! cu plafonul retras în trepte# 3ere%ii interiori sunt finisa%i cu granit cenu+iu de La(rador +i sunt ritma%i de pila+tri din porfir ro+u# 3ALATUL S:9IETEL:R "3alatul Sovietelor va răm&ne un monument e-traordinar al epocii actuale +i martor! în fa%a posterită%ii! al av&ntatelor g&nduri +i sentimente ale actualei societă%i"7A# 3alatul Sovietelor repre/intă din toate punctele de vedere procesul tragic la care este supus fenomenul intelectual într*o lume în care criteriile de valoare părăsesc domeniul culturii profesionale! împlinindu*se în altă lume a valorilor! în care finalitatea ideologico*politică su(ordonea/ă toate elementele "suprastructurii"# 2ra%ie concursului pentru 3alat ul Sovietelor au fost trasate liniile directoare ale "falnicului" realism socialist în ar itectură! mi+care totalitară! pe altarul căreia a fost sacrificată singura mi+care rusă de avangardă! 28 Anatoli <unacears5i. %n Arhite5tura SSSR nr&=719/9 13 . Reci o proletarskoi arhitektura.Telegraful central! sediul /iarului I/vestia! construc%ii începute în anii Y7M! au fost înglo(ate în cea mai importantă arteră a 4oscovei! care a fost rectificată +i lărgită de trei ori# Noi construc%ii re/iden%iale au marcat! în spirit potem?inist! noua arteră pentru a cărei reali/are s* au făcut demolări criminale de monumente isto*rice# $ouă enorme construc%ii neoclasice continue! separate între ele de arcuri a(surde! au fost reali/ate de către ar itectul A#4or dvinov# A fost modificată +i 3ia%a 3u+?in! configur&ndu*se pe locul mănăstirii Strastnoi! demolate în 56EC! un vast gol ur(an ce a fost transformat într*o pia%ă decorată cu f&nt&ni monumentale! flancată de un cinematograf! un mu/eu dedicat lui 3 u+?in +i de către palatul Consiliului Comunal al 4oscovei 84:SS:9IET.! construc%ie terminată în 56GF# La intersec%ia cu strada Sadovoie @oli?o în pia%a 4aia?ovs?i au fost ini%ate lucrările la un teatru proiectat în 56E7 de către ar itec%ii 4#1arc in +i S#9ac tanov pentru cele(rul regi/or 9#4eierc old# Teatrul era caracteri/at de un auditorium oval! conceput ca generator original al întregului spa%ial# $ar! după arestarea lui 4eierc old! lucrările teatrului au încetat +i proiectul a fost reluat +i transformat în sala de concerte Ceai?ovs?i de o nouă ec ipă de ar itec%i! condusă de $#Ceciulin +i @#:rlov# Noua sala de concerte a păstrat forma ovoidală ini%ială a auditoriumului! modific&ndu*l însă su(stan%ial cu elemente neoclasice monumentale +i cu o fa%adă dominată de un greoi portic# 4AUS:LEUL LUI LENIN $e+i din punct de vedere formal mausoleul lui Lenin apar%ine! prin aspectul său "cu(ist"! mai de gra(ă avangardei dec&t ar itecturii totalitare! anali/area procesului de gene/ă a acestui program "sim(olic" pre/intă un anumit interes! marc&nd procesul de trecere de la fa/a "revolu%ionară" a Revolu%iei! la fa/a de institu%ionali/are a ei în spirit totalitar# $upă moartea în 567G a lui Lenin! într*un straniu proces de /eificare a celui ce alături de Trots?i a fost principalul autor ai revolu%iei (ol+evice! a fost construit un mausoleu provi/oriu de lemn! menit a adăposti corpul mumificat al lui Lenin! iar după scurt timp acest prim mausoleu a fost înlocuit de un al doilea mausoleu! tot din lemn# Ar itectul A#Sciusev! autorul primului mausoleu a fost însărcinat! după cinci ani! să reproducă în materiale eterne imaginea mausoleului care se considera a fi intrat în "con+tiin%a artistică a oamenilor muncii de pretutindeni"# Lucrările începute în anul 56E5 au fost sf&r+ite după mai (ine de un an +i au constat în reali/area! pe un radier de (eton armat cu grosimea de un metru! a unei construc%ii cu structura portantă de (eton armat +i cu /idăria de umplutură de cărămidă# .

Moscova.Moscova. %n Arhite5tura SSSR nr&=719/9 0cono-ia co-unal nr&1171922 Palatul Sovietelor al #RSS . /3 "ece-*rie 1922) Anatoli <unacears5i. la Pri-ul @on4res al Sovietelor.&@inHa5ov( /raţii 0esnin . 19// A&Manina( @oncursul pentru e"i$iciul si-*ol al ţ rii( Palatul Sovietelor A&. 1929 A&Manina( @oncursul pentru e"i$iciul si-*ol al ţ rii( Palatul Sovietelor @. Moscova.n 56E5! ideea marelui +i sim(olicului palat a fost însă reluată +i a fost creat "Consiliul de construc%ie al 3alatului Sovietelor"# Acest comitet a organi/at un concurs preliminar! menit să redefinească tema de proiectare! în conformitate cu noile cerin%e politice ale epocii staliniste ce se contura din ce în ce mai sum(ră# Această epocă era definită ca cea "a luptei pentru socialism! luptă caracteri/ată printr*o participare directă! activă! concomitentă cu munca politică! socială +i statală a vastelor mase de muncitori =###>creatori ai (a/ei succeselor în edificarea socialismului"EJ# Terenul propus pentru 3alatul Sovietelor prevedea demolări vaste! printre care +i Catedrala înc inată lui C ristos Salvatorul# Ideea înlocuirii vec ilor sim(oluri religioase +i %ariste î+i găsea (a/a în decretul Sovnar?om*ului din 565A! care prevedea eliminarea monumentelor edificate în onoarea "%arului +i a servitorilor săi" +i ela(orarea de proiecte ale "Revolu%iei socialiste ruse"# 29 30 31 32 33 34 35 36 S&M&)irov.AORSS 4&Mos5v% 14 . concursul na%ional pentru reali/area "3alatului 4uncii! care tre(uie să ai(ă un aspect (ogat! conform cu ideea sa! dar e-primat în forme simple +i contemporane! îndepărtate de stilul specific al oricărei epoci trecute"E7# 3remiul înt&i a fost acordat proiectului lui N#A#Trot/?W! considerat ca e-presia cea mai curată a proletariatului! "clasă puternică +i austeră! simplă +i ascetică! precum epoca însă+i"EE# Spre deose(ire de idealurile ar itectului proiectului c&+tigător! fra%ii 9esnin! aplic&nd ceea ce ei numeau o "metodă creativă func%ională"! au ela(orat un proiect de avangardă care ar fi tre(uit să! răspundă prin fraternitate universală sim(olurilor noii lumi# "Noi ne*am fi-at scopul de a crea imaginea ar itecturală a unui nou palat! palatul maselor populare =###> noi re%inem că această imagine poate fi definită numai printr*o precisă organi/are ar itectonică a planului! gra%ie reali/ării unei func%iuni sociale utilitare a ar itecturii! care să e-prime con%inutul construc%iei"EG# Edificiul era compus din volume pure! încastrate într*un unic plan "clar +i precis! iar e-teriorul era ritmat de elementele verticale ale structurii de (eton armat"EF# 3alatul 4uncii nu a fost nici măcar început! gravele pro(leme te nico*financiare ale t&nărului stat sovietic nepermi%&nd a(ordarea unui proiect at&t de vast +i at&t de costisitor# .constructivismul! considerat "modă efemeră"! iar repre/entan%ii lui "sa(otori ai cau/ei socialismului"# 0i astfel! diametral opus propagandei oficiale! pentru care ar itectura era forma ma-imă de propagandă! o(iectivele cercetării ar itectonice au fost deviate pentru )umătate de secol! reali/&ndu*se într*o dimensiune fi/ică ie+ită din scară +i de un sim(olism lipsit de sim(ol! noua ar itectură# 3alatul Sovietelor "tre(uie să fie em(lema grandoarei viitoare! a triumfului comunismului nu numai la noi! dar c iar +i în occident"76# 3alatul Sovietelor! numit ini%ial 3alatul 4uncii! a avut programul sc i%at de pre+edintele sovietului din 4oscova! L#9#@amenev! în octom(rie 5677# Se inten%iona! pe un enorm teren de 7G MMM de metri pătra%i din 4oscova! unde astă/i se găse+te otelul 4os?va! să se reali/e/e ceea ce Lunacears?i numea un "monument e-traordinar al epocii actuale +i mărtu*rie! în fa%a posterită%ii! a av&ntatelor g&nduri +i sentimente ale actualei societă%i"EM# 3alatul 4uncii era g&ndit ca un vast centru polifunc%ional ce urma a con%ine at&t Sala 3lenumului Sovietelor! de A#MMM de locuri! c&t +i un otel! mai multe (i(lioteci! săli de concerte! mu/ee! un o(servator astronomic +i o sta%ie meteorologică! în care "muncitorii să*+i poată petrece timpul av&nd la dispo/i%ie toate posi(ilită%ile de îm(ogă%ire a cuno+tin%elor"E5# Su( conducerea lui A#9#Sciusev a fost organi/at de către 4#A#:# 8Asocia%ia de Ar itectură din 4oscova. Reci o proletarskoi arhitektura.

n proiectul lui 2ropius toate func%iunile erau regrupate într*un volum unic! circular# Ialnice +edin%e populare! în fa(rici +i u/ine! încercau să pună în "de/(atere" pro(lemele fundamentale ale "stilului ar itectonic de clasă"# Termenul "de clasă" era re/ultatul unei transpuneri a conceptului stalinist al "luptei de clasă" în toate domeniile! de la cele sociale la cele (iologice! de la cele +tiin%ifice la cele artistico*ar itecturale +i c iar în cel al lingvisticii# 4uncitorilor tre(uia să li se dea ilu/ia participării directe la toate pro(lemele statului! care astfel tre(uia să*+i demonstre/e sim(io/a totală cu partidul! e-presia propriilor lor idei +i sentimente# $in aceste "de/(ateri democratice"! regi/ate în c eie propagandistică! urma a se na+te noua "ar itectură proletară"# Toate proiectele mae+trilor occidentali au fost respinse! nu at&t din motive ar itecturale! ci mai mult din motive programatico*ideologice< "Să creăm un front unit menit să respingă orice tentativă din partea ar itecturii reac%ionare de a intra în +antierul 3ala tului Sovietelor"! palat în care tre(uiau să conveargă "principii ar itectonice noi +i sănătoase! suscepti(ile să dea na+tere unui 3alat al Sovietelor ca o e-presie a cuceririlor din frontul ar itecturii proletare"EC# $upă acest concurs s*a considerat că cele mai (une proiecte sunt cele ale lui 1#4#Io fan! I#9#Ioltovs?i +i al americanului 2#:#Hamilton# 3roiectul lui Iofan era încununat de un turn pe care se înăl%a o statuie colosală a unui muncitor ce %inea în m&nă o flacără! în timp ce proiectul lui Ioltovs?i era marcat de dispo/i%ia asimetrică a unui turn similar cu cel al @remlinului 4oscovei# Lim(a)ul acestor proiecte încerca să fie o sim(io/ă a Col osseumului sau al 3a nt eonului cu @remlinul# 3uterea a fost nemul%umită de re/ultatele concursului +i a organi/at un nou concurs! la care sarcinile au fost redefinite pentru a se a)unge la un proiect care să se pre/inte ca un "unic comple.Su( sloganul "Noi vom distruge vec ea lume p&nă la (a/ă +i apoi o vom construi pe a noastră" s*a organi/at un nou concurs la care au luat parte 7C7 de participan%i# Au fost pre/entate 5EJ de proiecte ale ar itec%ilor sovietici! precum +i 7G de proiecte ale unor ar itec%i din .monolitic"! într*o vi/iune compo/i%ională "elevată"# Activi+tii de partid din "domeniul ar itecturii" au preferat proiectul lui Iofan! căruia i s*au dat "sfaturi pre%ioase"! care în esen%ă transformau proiectul 3alatului Sovietelor în su(asmentul celei mai mari statui din lume! care s*a transformat din cea a unui proletar! în cea a lui Lenin# Acestă metamorfo/ă este tipic*specifică pentru procesul de stalini/are! în perfectă concordan%ă cu actul dege* nerescent de trecere de la o politică a dictaturii proletare a "democra%iei" postrevolu%ionare la 37 Reco"andări pentru *aza *inală a concursului .Moscova.format din două vaste auditorii! în care fiecare func%iune era e-primată în volume independente savant articulate +i (ine propor%ionate între ele# Spune . 19/3 15 .ran%a! 2ermania! Italia! :landa +i Elve%ia# Acest concurs s*a dorit a fi o replică a concursului pentru 3alatul Na%iunilor de la 2eneva! o "replică socialistă! materialist*dialectică"! opusă principiului degenerescen%ei "capitalismului în putrefac%ie"! menită să demonstre/e virtu%ile multilaterale ale socialismului (iruitor! o demonstra%ie pertinentă a "superiorită%ii sistemului socialist"# Au fost invita%i în mod special de către guvernul sovietic! personalită%i de v&rf ale ar itecturii mondiale ca Le Cor(usier! [alter 2ropius! Hans 3oel/ig! Eric 4endelsso n# 3roiectele au fost ")udecate" de către o comisie condusă de 9#4olotov# Remarca(ile au fost propunerile lui Le Cor(usier! care a pre/entat un proiect de factură "constructivistă"! cu structurile portante e-primate clar în e-terior! structuri ce sus%ineau un organism comple.rampton că< sim(olismul proiectului era totalmente e-plicit în tri(una pre/iden%ială situată la e-tremitatea (locului (i(liotecii care surplom(a podiumul "res pu(lica"! în spatele marelui auditorium# 3roiectul a fost respins de )uriul condus de 4olotov deoarece< "se complăcea într*un cult prea pronun%at pentru ma+inism +i estetism"# 3roiectul lui 2ropius era diametral opus celui "pavilionar*articulat"! de o largă transparen%ă func%ională +i sim(olică! a lui Le Cor(usier# .

care avea să fie "responsa(ilul" enormei lucrări! 8metroul a purtat numele lui @aganovici p&nă în 56FF.ntreg edificiul urma să se desc idă printr*un (ulevard larg de 7#5FM metri spre o pia%ă colosală cu suprafa%a de 55M#MMM metri pătra%i! în timp ce pia%a Sf#3etru din Ro ma are doar FC#MMM metri pătra%i# : /onă gigantică a fost fără milă demolată +i în 56EC au început lucrările! iar în 56E6 erau de)a gata funda%iile formate din două masive inele concentrice din (eton# .dictatura pură încununată de cultul personalită%ii lui Iosif 9issarionovici Stalin# 9arianta definitivă! la care alături de Iofan s*au aflat +i 9#A#Sciu?o +i 9#2#2elfreic ! era de dimensiuni colosale +i de o solemnitate pompoasă! astilistică! ridicolă# [rig t remarcă cu ironie la Congresul pansovietic al ar itec%ilor din 56EC că "dorin%a de magnificen%ă devine uneori populară deoarece este dificil de a găsi în ar itectură o altă e-presie de via%ă mai su(tilăB =###>gigantismul nu înseamnă grandio/itate"# 3alatul Sovietelor! devenit "edificiu monument" înalt de G5F metri! răspundea pe deplin sloganului sovietic "mereu mai înalt! mai înalt! mai înalt"# Statuia "stalini/ată" a lui Lenin urma să ai(ă o înăl%ime de 5MM de metri! înăl%ime permanent comparată de mi)loacele de propagandă! cu cea a statuii Li(ertă%ii din NeN \or? ce măsura doar G6!E6 metri# Sala principală a 3alatului Sovietelor! de 7M#MMM de locuri! cu un diametru de 5JM metri! urma să ai(ă înăl%imea de 6F metri# Sala "mică" avea doar JMMM de locuri! iar peste ea urma să se ridice at&t sala "3anoramei Revolu%iei" c&t +i sălile unui mu/eu# . 16 . al U#R#S#S# a votat în iunie 56E6 o re/olu%ie care cerea construirea unui metropolitan "element de reconstruc%ie socialistă a 4oscovei! inaugurarea urm&nd a avea loc în onoarea celei de*a D9II*a aniversări a Revolu%iei din :ctom(rie"# 4etroul tre(uia să devină "cel mai mare +i cel mai (un din lume" +i să fie "o fereastră desc isă asupra noii 4oscove socialiste"! 4oscova fiind după Sciusev "un punct focal! un e-emplu pentru întregul URSS"# La/ar @aganovici! sinistru func%ionar superior al partidului! 8mort în 566M! în v&rstă de aproape o sută de ani.! afirma< "noi +tim că metropolitanul nostru =###> este 38 Archite5tura SSSR nr&97196.n perioada premergătoarte începutului ră/(oiului începuseră să se ridice structurile metalice ale edificiului# Ră/(oiul a făcut ca lucrările să fie sistate! iar imediat după ră/(oi! în 56GA! p&nă c&nd o nouă tematică legată de victorie urma a fi ela(orată! direc%ia 3alatului Sovietelor a fost însărcinată! nu să continue lucrările! ci să reali/e/e Universitatea Lomonosov! cu cele E7 de eta)e ale sale# 4oartea lui Stalin! în 56FE! +i procesul de destalini/are ini%iat de Hru+ciov în 56FJ! au făcut ca proiectul să fie definitiv a(andonat! iar în 56FJ! un nou concurs a fost ini%iat! pentru proiectarea unui nou edificiu de o "no(ilă simplitate! ca o construc%ie monumentală care să răspundă completamente înaltelor principii ale culturii socialiste sovietice"EA# $upă directivele Consiliului de mini+tri din 56F6 privitoare la "eliminarea e-ceselor în proiectare +i în construc%ii"! din grandiosul proiect care a dus la traumati/ante demolări nu a rămas dec&t o piscină! "cea mai mare din lume"! care înlocuie+te în mod fatidic Catedrala ce avea ramul lui C ristos Salvatorul# S*a afirmat că renun%area la "edificiul*monument" s*ar fi datorat +i faptului că serviciul meteorologic moscovit ar fi pus în gardă comisia de partid că din cau/a înăl%imii colosale! ne(ulo/itatea 4oscovei ar fi făcut ca mare parte din an statuia lui Lenin să fie la propriu cu "capul în nori"# 3alatul Sovietelor este o demonstra%ie a modului în care s*a proiectat aspira%ia spre un sim(olism concret (a/at pe modele literare! fenomen tipic al mentalită%ii (irocratice a "aparatci?i*lor" care nu a reali/at contradic%ia fundamentală dintre forma sim(olică impusă a "edificiului piedestal" +i func%iune# Ideea de edificiu de repre/entare! de edificiu monument este re/ultatul confundării caracterului fundamental! primar al construc%iei cu inten%ia metaforică de definire a unor forme ar itecturale decodifica(ile politic# 4ETR:UL Comitetul Central al 3artidului Comunist 8(ol+evic.

de ar itec%ii 4#'e lenin! 4#Ilin +i Leonid 3avlov# Navele atriumului su(teran sunt legate de portaluri per* 39 <a'ar )a4anovici.privit foarte sceptic în %ările (urg e/e =###>"E6# Această o(sedantă compara%ie cu :ccidentul era per*manent între%inută de toate mi)loacele de mass media! inclusiv de ridicolele ga/ete de perete! care aveau o ru(rică permanentă intitulată< "la noi * la ei"# Inaugurarea metroului! construit numai cu materiale! te nică +i te nologie auto tonă! a dus la afirma%ia plină de m&ndrie a lui @aganovici privitoare la faptul că reali/area metroului este "o victorie pentru socialism"! demonstra%ie pertinentă a "eliminării oricărei forme de dependen%ă vis*U*vis de străinătate"# 3entru reali/area primei linii a metroului a fost înfiin%at un institut special "4etroproe?t" su( conducerea lui @ravec# S*a organi/at un concurs +i din EE de proiecte au fost avi/ate două< proiectul lui @olli! pentru sta%ia 4iasnic?ie 9orota! devenită @irovs?aia! +i proiectul lui . X& 2& 17 .# 2rigorii 'ac arov! împreună cu 'inaida Cern&+eva! au reali/at sta%ia @urs?aia* @olicevaia ca un întreg comple.de spa%ii interdependente# Laconic +i net este desenul pilonilor sălii su(terane în care sunt folosite cu rafinament ar etipurile doricului =###>Acela+i lucru se poate spune +i despre sta%ia Serpuc ovs?aia 8a/i $o(rins?aia.omin! pentru sta%ia @rasnaia 9orota! devenită Lermontovs?aia# 3avilioanele de intrare în cele două sta%ii au fost proiectate de către fostul profesor la 9HUTE4AS! con* structivistul Ladovs?i# Sta%iile metroului moscovit +i a celui leningrădean! lucrări de prestigiu ale puterii! din cau/a impactului direct cu popula%ia! au fost g&ndite ca instrumente de propagandă +i pentru propagandă# 3arcă deriv&nd din formula lui Lunacears?i "poporul sovietic are dreptul la coloane"! sta%iile metroului aveau ca model ideal "palatul pentru mii de pasageri"! în toată accep%iunea lui! cu toată încadrarea func%ională! cu toate re/olvările spa%iale generoase! cu fastuoase finisa)e +i (ogata pre/en%ă de opere de artă! în măsura în care "arta cu tendin%ă"! arta realist socialistă! poate fi numită artă# Spunea Andrei I ?onni?ov că "defini%ia stilistică a operei pare împiedicată de unele sisteme canonice care! de+i av&nd o e-isten%ă paralelă! erau în intimitatea lor rigide neorenascimentale! neoclasiciste! neoruse# Cone-iunile cu sistemele formale ale trecutului începeau a fi decalcuri ale unei serii concrete de monumente istorice"# A doua linie a metroului! inaugurată în 56EA a adus în eclectismul cople+itor o mai mare cantitate de repre/entative opere de a+a numită artă realist*socialistă! menite să mărturisească +i să dea legitimitate unei puteri ie+ită din "eroicul :ctom(rie" care construia "noua societate socialistă"# Colective de ar itec%i! sculptori +i pictori au proiectat noile sta%ii cu tematici precise sta(ilite de "aparatci?i" într*un fel de "ar itectură vor(ită" u+or de decodificat# Astfel sta%ia @ievs?aia tre(uia să sim(oli/e/e (ogă%iile agricole ale Ucrainei! ce era în realitate supusă la o foamete organi/ată# Sta%ia Stadionului $inamo era decorată cu motive sportive de inspira%ie antică grecească! iar sta%ia Aeroportului! reali/ată de 9alens?i +i Ersov! (oltită eliptic +i foarte aerată! tre(uia să fie legată de sim(olurile /(orului! ale avia%iei# Sta%ia 4aia?ovs?aia! pre/entată într*o mac etă +i la E-po/i%ia Universală din 56E6 de la NeN \or?! proiectată de $u+?in! a fost reali/ată cu pilieri metalici de sec%iune redusă +i decorată cu mo/aicuri de $eine?a! repre/enta tot în stilul pseudo*artei vor(ite "7G de ore ale unei /ile în capitala sovietică"# A treia linie de metrou a fost proiectată în perioada premergătoare i/(ucnirii ră/(oiului +i trei din sta%ii puse în func%iune în anul 56GE iar următoarele patru în 56GG# Aceste sta%ii deserveau centrul! parcurile de cultură +i odi nă! principalele gări! ora+ul grădină So?ol +i marile u/ine moscovite# Sta%ia so(ră ce purta numele lui Stalin! a/i Avto/avods?aia! s*a (ucurat în oc ii autorită%ilor de mare succes! proiectul fiind distins c iar cu premiul Stalin! premiu acordat +i lui Sciusev pentru (aroca sta%ie @omsomols?aia! în care se încerca o "spectaculară stili/are a (arocului rus din secolul al D9II*lea 8prototipul motivelor decorative fiind preluat din interioarele (isericii :digitria din @remlin! de Rostov 9eli?ii. 1969. LMNOPQRS TNUVWXYRS Z[\]YON^V_]S`.

spective placate cu marmură"GM# Sta%iile de metrou au (eneficiat de întregul aport al aparatului propagandistic al Statului*3artid*Stalin! fiind aproape "miti/ate"# Ele erau refle-ul în con+tiin%a socială a "e-presiei cele mai autentice a pat osului epocii =###> al pat osului mitului pre/entului"# 4etroul a fost considerat în primul r&nd parte integrantă a a(itatului< de aici ferma dorin%ă de eliminare a oricărei diferen%e calitative între "terestru" +i "su(teran"! care tre(uie să devină similare! cre&nd un am(ient inspirat! pe măsura omului"G5# 4ARILE LUCRORI IN2INERE0TI 3oate cele mai semnificative construc%ii ale perioadei staliniste au fost marile opere de inginerie! care alături de lucrările metroului! prin dimensiunile! func%ionalitatea +i decorativismul lor desuet! au rămas pro(e concrete de megalomanie constructivă# . 1storicis" +i utopii retrospective în arhitectura An"rei 15onni5ov.n 56EA a fost reali/at de către ar itec%ii 9#2 elfreic ! 9#Sciu?o +i 4#4in?us! împreună cu inginerul N#@almî?ov! grandilocventul pod 1ol+oi @ammennîi! cu mari arcade accentuate de impunătoare scări laterale# : lucrare de dimensiuni faraonice! reali/ată între anii 56EE*56EC cu modeste mi)loace te nice! dar cu sacrificiul unui impresionant număr de oameni interna%i în lagăre de muncă +i e-terminare! a fost canalul 4os?va! canal menit a face naviga(il r&ul 4oscova +i a reali/a legătura cu sistemul naviga(il marea 1altică! marea Al(ă! marea Caspică! marea de A/ov +i marea Neagră# Canalul era dotat cu o serie de eclu/e +i porturi care au fost reali/ate într*un stil ar itectonic de un "pompieristic" decorativism politic de(ordant# A(erante din punct de vedere decorativ au fost gara fluvială Ricnoi 9og/al! construită în anul 56EC de către A#Ru c liaev! un edificiu de/voltat în lungime! similar cu o navă! cu ample galerii descoperite întrerupte în centru de un turn dotat cu o sim(olică "fle+ă"# Remarca(il prin a(surdul +i desuetul lui aspect! de+i (ine propor%ionat! a fost +i sistemul de eclu/e construit în anul 56EC de către 2#2olic pe r&ul Iau/a! cu picturi "pompeiene" reali/ate de către pictorul 4#:lenev# : altă lucrare inginerească! gigantică! canalul 9olga*$on! cu o lungime de 5M5 ?ilometri! a fost reali/at între anii 56G6*56F7! fiind pre/entat de către propaganda de partid drept o operă fundamentală pentru ingi*neria +i ar itectura sovietică! "monument ar itectural ridicat socialismului +i marelui lui ar itect * tovară+ul Stalin"# Canalul a fost conceput de către academicianul Serg ei Iu? 85A67*56FC.! fiind o împlinire a unui străvec i vis al lui 3etru cel 4are# 0antierul! g&ndit a fi +i cel mai mare lagăr de e-terminare al tuturor timpurilor! a avut drept for%ă de muncă un număr enorm de lucrători! în mare ma)oritate de%inu%i politici +i pri/onieri de ră/(oi# Lucrarea! e-presie a "coeren%ei +i unită%ii stilistice sovietice"! a fost reali/ată într*un timp record! fiind inaugurată în anul 56F7# Acest enorm canal! considerat astă/i ca principală cau/ă a de/astrului ecologic al unor importante /one ale dispărutei UR SS! era completat de sta%ii de pompare! centrale electrice! porturi +i de treispre/ece eclu/e! materiali/are tragică a tot ceea ce a produs mai a(erant ar itectura totalitară# $e partea de ar itectură a canalului a "răspuns" ar itectul Leonid 3olia?ov! care a reali/at eclu/ele! ca pe ni+te enorme arcuri de triumf! e-u(erant decorate! ce imitau st&ngaci ar itectura palatelor imperiale# 1a/oreliefuri +i statui colosale punctau! din a(unden%ă! /onele de interes propagandistic# Calea triumfală de acces în marele comple.era dominată de o statuie ci* clopică a "părintelui iu(it al popoarelor! tovară+ul Stalin"# 40 41 An"rei 15onni5ov.n această categorie de lucrări intră canalul 4os?va! eclu/ele acestuia +i sistemul de poduri# Una dintre cele mai repre/entative construc%ii de acest gen a fost podul monumental cu (alustrade de granit 1ol+oi 4os?vore%?îi! reali/at în anul 56EC după pro*iectul ar itec%ilor A #Sciusev! 3#Sar daian +i al inginerului 9#@irilov! precum +i podul modern @rims?&i construit între 56EJ*56EC de către inginerul 1#@onstantinov după proiectul ar itectului A#9lasov# . 1storicis" +i utopii retrospective în arhitectura oscovei oscovei 18 .

omin! cu fa%ade grandilocvente care ascundeau o concep%ie planimetrico*distri(utivă primitivă! caracteri/ate de un emfatic "clasicism proletar"! care nega prin monumentalismul lui fals toate idealurile ar itec%ilor de avangardă! toate aspira%iile lor spre semnifica%ii revolu%ionare ma)ore! sim(olice# TEATRUL AR4ATEI S:9IETICE : dată cu consolidarea puterii sovietice! care a dus la o relativă cre+tere a (unăstării +i a statutării "noii culturi proletare"! în perioada 56EE*56G5 a crescut volumul de construc%ii +i diversitatea clădirilor social*culturale! refle.n re/olvarea planului autorii au reu+it să amplase/e cu mare dificultate un vesti(ul cu un larg front de gardero(e! foaierul cu scări mari de gală! diverse săli supradimensionate +i nefunc%ionale! o mare sală de spectacole cu 567M de locuri! cu o imensă scenă +i un mare grup de încăperi ce con%ineau dotările scenice# Sc ema 19 .reali/at din volume articulate +i caracteri/ate de acoperi+uri agitate +i fa%ade cu coloane al(e +i (alcoane care contrastau cu paramentul viu colorat# C:4ISARIATUL 3:3:RULUI 3ENTRU IN$USTRIA 2REA .! proiectat în anul 56E6 de către ar itectul A#9lasov! un comple.n acest spirit a fost reali/ată între anii 56E7*56EC! de către ar itec%ii L#Rudnev +i 9#4unc! Academia 4ilitară 4#.! s*au îm(u*nătă%it +i s*au diversificat unele tipuri de clădiri! care au păstrat doar vec ea denumire! primind din partea noii societă%i socialiste noi semnifi*ca%ii 8+coli! grădini%e! spitale! teatre! cinematografe.run/e! romantic "sim(ol al invinci(ilei Armate Ro+ii"! un enorm monolit placat cu piatră! punctat de o uniformă grilă formată din ferestre egale# : altă costruc%ie repre/entativă pentru ar itectura acestor ani a fost sediul Consiliului Central al Sindicatelor 89CS3S.n afara marilor construc%ii inginere+ti! în care puterea totalitară sovietică încerca cu megalomanie să se autorepre/inte! în fune+tii ani YEM *YFM au fost reali/ate! cu scopuri similare! +i o serie de semnificative edificii pu(lice! de un monumentalism clasici/ant agresiv +i reac%ionar! demon*stra%ie amară a a(dicării de la orice ideal al avangardei revolu%ionare# .# Amplasamentul era prevă/ut în 3ia%a Ro+ie! în /ona marilor maga/ine 2U4# Au fost ela(orate două categorii distincte de proiecte! unele moderniste +i altele "realist socialiste"# $in prima categorie au făcut parte proiectul fra%ilor 9esnin! al lui 2 ins(urg! al lui 4elni?ov +i mai ales cel al lui Leonidov! cu trei turnuri de forme diverse! a+e/ate pe un stilo(at cu gradene! care erau într*o rela%ie de dialog cu cele ale @remlinului +i ale catedralei 9asili 1la)enîi# $in a doua categorie de proiecte "realist socialiste"! supuse total indica%iilor de partid! au făcut parte proiecte care au nete/it calea spre cel mai plat +i reac%ionar clasicism! care avea să domine c&teva decenii întreaga ar itectură sovietică# Acestei categorii a apar%inut proiectul lui I#.n anul 56EG a fost organi/at un concurs pentru proiectarea sediului de la 4oscova al Comisariatului 3oporului pentru Industria 2rea 8NAR@:4TIAI3R:4.# Una dintre cele mai importante clădiri social*culturale a acestei perioade a fost Teat rul Central al Armatei Sovietice# Clădirea a fost înăl%ată în anii 56EG*56GM după proiectul ar itec%ilor C#Ala(ian +i 9#Si(ir%ev# Tema cerea crearea unui monument de preamărire a gloriei Armatei Sovietice +i întreaga compo/i%ie ar itecturală a proiectului este o evidentă demonstra%ie a funestei direc%ii realist socialiste pe care ar itectura sovietică pă+ea după concursul pentru 3alatul Sovietelor# 3e primul plan se plasau nu pro(lemele imaginii ar itecturale! ci cele propagandistico*politice# 3lanul clădirii este în a(eranta formă de stea cu cinci col%uri * em(lema Armatei Sovietice! formă în care! cu eforturi e-treme! este înscris complicatul program al unui mare teatru# .direct al transformărilor +i muta%iilor politice +i culturale din restructuratul imperiu rus# Au apărut noi tipuri de clădiri sociale! menite să servească +i să repre/inte noua putere 8case ale sovietelor! palate de cultură.n afara elementelor neoclasice de planimetrie +i volumetrie! a fost creat! ca în Italia fascistă +i 2ermania na/istă! un repertoriu de însemne +i sim(oluri ale puterii! care au invadat cu violen%ă +i a+a supra&ncărcatul repertoriu eclectic decorativ# ..

unic"! care ar fi tre(uit! +i într*o mare măsură au reu+it! să definească un nou profil al ora+ului! să asigure o "corni+ă verticalei grandioase a 3alatului Sovietelor =###> spre a introduce o notă dramatică în peisa)ul 4oscovei"G7# Construc%iile înalte au apărut în climatul sum(ru al ultimilor ani ai vie%ii lui S talin ca derivate fire+ti ale procesului de "sim(olism nesim(olic" +i de redundantă orientare spre forma cea mai retrogradă a neoclasicismului# Ele au fost dorite de către putere ca replică fundamentală pe care ar itectura sovietică tre(uia să o dea marilor construc%ii ale capitalismului +i mai ales /g&rie norilor americani# Aceste replici nu erau dec&t sim(olice! finalitatea +i pricipiile lor formale fiind diametral opuse< dacă /g&rie norii americani erau o încarnare pragmatică a pricipiului< prin c&t mai multe eta)e să se multiplice valoarea terenului! /g&rie norii sovietici au fost re/ultatele derivate ale unei g&ndiri politico*propagandistice în care în mod parado-al romanticismul pragmatic infantil al scenografiilor pseudo*utopiste a fost preluat din repertoriul literar +i din cel al artelor vi/uale! fiind transpus +i readaptat în ur(anism! ar itectură +i design# .ranco Tentori! să facă un mi-a) între 42 A&15onni5ov. 1storicis" +i utopie în spectacolul oscovei 20 .orului Roman! un spa%iu caracteri/at de construc%ii pe tot perimetrul"# 0i în spiritul acestei teorii simplificatoare! 4oscova anilor 56GF poate fi considerată ca de tip "acropolic"! punctul ma-im urm&nd a fi ocupat de "cea de*a opta minune a lumii"! 3a latul Sovietelor! mai înalt dec&t Empire State 1uilding! grandios palat al "proletarilor din toate %ările"! conceput de către puterea care s*a e-primat prin m&na ar itectului 1oris I ofan# $ar! după ultimele muta%ii politice în procesul de devenire a stalinismului! s*a renun%at la rolul sim(olic al unui singur /g&rie nor +i în planul 4oscovei au fost inserate în mod strategic opt construc%ii colosale! de prestigiu! menite să sc im(e în mod fundamental imaginea ora+ului# Clădirile înalte ale 4oscovei pot fi considerate ca o reinterpretare particulară a "realită%ii nereale" a realismului socialist# .n atmosfera de marasm stilistic al anilor YEM! în spiritul op%iunii categorice pentru istoricismul cel mai retrograd! au fost proiectate +i în perioada imediat următoare ră/(oiului! e-ecutate la 4oscova opt edificii înalte! g&ndite unitar! ca un "comple.NALTE Colin RoNe consideră că orice peisa) ur(an poate fi redus la două sc eme fundamentale< cea a acropolei Atenei "a cărei figură poligonală este ritmată de monumente ce ocupă v&rfurile poligonuluiB +i cea a .planimetrică cu semnificat propagandistico*politic a "clădirii*monument" a dus la e-agerarea înăl%imii sălii de spectacole! ce a devenit total nefavora(ilă din punct de vedere acustic! la o prea largă desc idere a scenei! care complică punerea în operă a multor piese! la e-agerarea inutilă a numărului încăperilor ane-e# $easupra marii săli de spectacole se găsesc sala de repeti%ii cu FMM de locuri +i sala de decora%iuni care! împreună cu turnul înalt al scenei formea/ă partea inferioară a clădirii# Teatru Armatei Sovietice! cel mai scump +i a(surd teatru din lume! a cărui planimetrie sim(olică nu poate fi sesi/ată dec&t din avion! este una dintre cele mai elocvente demonstra%ii a siluirii ar itecturii de către puterea totalitară# CLA$IRILE .n actul de na+tere al /g&rie norilor stalini+ti! cunoscu%i su( numele generic de clădirile înalte ale 4oscovei! la ru(rica "părin%i legitimi" figurea/ă! fără putin%ă de tăgadă! aparatul de partid +i de stat! iar ca generatoare formale! ata+amentul paseisto*?itsc ist al realismului socialist pentru "(ol+evic"! adică pentru "mare"# 3este acestea se grefa +i pat osul emfatic generat de victoria din ultimul Ră/(oi 4ondial# $ar aceste con*struc%ii enorme! ie+ite din scara normală c iar a unui ora+ enorm cum este 4oscova! cu toată a(surditatea lor! nu pot fi negate total! ele marc&nd pregnant o nouă siluetă a ora+ului +i av&nd totu+i un stil propriu! idiferent de gradul lui de sc i/ofrenie# Unii consideră că acest "stil" poate fi numit "gotic stalinist"! de o(&r+ie vernaculară! +i aceasta din cau/a similitudinilor de suprafa%ă cu goticul reinterpretat nu ca neogotic! ci ca re/ultat al unui acorda) în gama unui gen de tradi%ie rusească care a încercat +i c iar a reu+it! cum spune .

! unul din cei patru /g&rie nori a+e/at pe Sadovoe @ol?o! în punctul cel mai apropiat de r&ul 4oscova# Aceste opt clădiri înalte! din care s*au reali/at doar +apte! erau g&ndite ca un întreg! menite să califice ora+ul ca pe un comple.! la r&ndul său reparti/at în ung iuri de c&te cinci +i /ece grade! cu un fel de a-ă de simetrie centrată pe edificiul administrativ din 3ia%a Smolens?aia 8de ar itectii 9#1#2 elfreic +i 4#A#4in?us.care a fost Iosif 2iuga+vili! viitorul Stalin! +i*a reamintit cuvintele lui 4oise< " =###>vom costrui ora+ul +i turnul! înalt p&nă la cer +i vom face pentru noi un nume =###>"! pe care le*a aplicat într*un univers rusesc! care! pentru a deveni sovietic! a tre(uit să*+i ela(ore/e un lim(a) vi/ual sim(olico*propagandistico*politic propriu! generator al unei imagini sim(olice eclectice! for%ate! a(surde prin ancronism# Spunea .! care încearcă să demonstre/e cum * în perspectiva de pe (elvederea Colinelor lui Lenin * compo/i%ia răm&ne su( un ung i de patru/eci de grade 8deci cu opt grade mai pu%in dec&t faimosul trident al 3ie%ii del 3opolo de la Roma.unic! coerent# Cu toate că ace+ti /g&rie nori sunt similari ca dimensiuni! totu+i cel mai mare! un "primus inter pares"! este Universitatea Lomonosov! proiectată de ar itec%ii Lev 9ladimirovici Rudnev! Serg ei Cernî+ev! 3avel A(rosimov! Ale-andr @iria?ov +i inginerul 9sevolod Nasonov în 56GA +i construită între anii 56G6*56FE în sudul 4oscovei! pe colinele 9ră(iilor! devenite Colinele lui Lenin! coline care formea/ă malul r&ului 4oscova +i care oferă o vedere panoramică asupra ora+ului# Uria+ul edificiu încerca să marc e/e un nou centru ideal al ora+ului! în )urul căruia se desfă+urau al%i +ase /g&rie nori# Universitatea Lomonosov! av&nd corpul pricipal cu E7 de nivele! este o construc%ie megalomană! înaltă de 7GM de metriB doar steaua în cinci col%uri care ornea/ă fle+a are o greutate de 57 tone# Clădirea! perfect simetrică! at&t la nivelul ansam(lului c&t +i la cel al păr%ilor! este de un eclectism a(solut! are 5JM de ?ilometri de culoare! FM#MMM de încăperi! JMMM de camere pentru studen%i +i doctoran/i! iar în turnurile laterale 7MM de apartamente pentru profesori# Un alt /g&rie nor sovietic a fost 4inisterul de E-terne! construit între anii 56GA*56FE în pia%a Smolens? de către ar itec%ii 9ladimir 2 elfreic ! 4i ail 4in?us +i inginerul 2rigori Limanovs?i# Andrei I?onni?ov crede că această costruc%ie clasică stalinistă a fost inspirată de un /g&rie nor gotic construit la NeN \or? pe East River la începutul anilor YEM# Edificiul a fost încununat! cu un corp poligonal (utaforic! decorat cu o nelipsită fle+ă cu stea ro+ie în v&rf! reali/at după un desen autograf al lui Stalin# Clădirea! simetrică în plan +i în spa%iu! a fost dorită a fi un sim(olic "(uilding administrativ" realist*socialist# 9astul edificiu! cosiderat e-presie plenară a "goticului stalinist de turtă dulce"! este reali/at din volume dispuse piramidal! culmin&nd cu corpul central ce are 7J de eta)e +i atinge înăl%imea de 5CM de metri# Acest edificiu reflecta "într*o imagine artistică m&ndria poporului sovietic pentru un Stat Socialist care a /dro(it fascismul în luptă +i care a devenit astfel +i mai puternicB el e-primă m&ndria pe care le*o procură patria lor socialistă! acest invinci(il (astion al întregii umanită%i progresiste! iu(itoare de li(ertate"GE# .n pia%a @omsomols?aia a fost construit între 56G6*56FE! de către ar itec%ii Leonid 3olia?ov! Ale-andr 1ore%?i +i inginerul Evg eni 4etliu? un alt edificiu înalt al 4oscovei! 43 revista Archite5tura SSSR. nr& 11 "in 1962 21 .ranco Tentori că în anii YFM! Sovie%?aia Ar ite?tura a pu(licat o sc emă planimetrică a 4oscovei cu aceste A turnuri 8+i alte campanile tradi%ionale.ormal! ace+ti /g&rie nori au o matrice stilistică comună! fiind re/ultatul unei strategii unice! (a/ată pe ideea centralismului democratic! imagine structurală a con+tientului +i a su(con+tientului lui Stalin! în care! în diverse straturi! la diferite niveluri! era pre/entă ordinea superioară a lumii ierar iei (isericii ortodo-e# 3oate eminentul seminarist ortodo./g&rie norul american +i vernacularul neo(i/antin# Aceste construc%ii utopice +i în esen%ă atemporale încercau! în mi/eria generală! să fie un "involucru splendid"! în sens stalinist! pentru cele mai diverse func%iuni! de la cele de paradă +i repre/entare la cele de învă%ăm&nt! de (irouri +i c iar de locuin%e# .

0"& P& Mar"a4a. $%architecture russe de la pe2riode sovie2ti3ue. <ieb4e 1993 44 22 .n condi%iile acutei lipse de locuin%e! care a dus la traumati/anta +i "spartana" via%ă în comun! au fost construite +i două imo(ile cu locuin%e! doi /g&rie nori destina%i noii aristocra%ii ro+ii! formată din mare+ali +i generali! mari personalită%i politice +i culturale! sta anovi+ti +i "oameni simpli din popor"! care de fapt erau func%ionari ai siguran%ei statului! temutul N@$9# Una dintre aceste construc%ii a fost reali/ată între anii 56GA*56F7! pe c eiul @otelnices?aia! la confuen%a r&ului 4oscova cu \au/a# Ar itec%ii acestui edificiu cu 7E de eta)e au fost $imitri Ce?ulin +i Andrei Rost?ovs?i! iar inginer a fost Leonid Hoc man# Edificiul! înalt de 5CJ de metri! are planul în \ +i afirmă I?onni?ov că< "Solu%iile adoptate sunt departe de a fi cele mai fericite# 3rimele cinci nivele sunt placate cu granit +i tratate ca un soclu imens! în care se simte acut minciunaB coronamentul! cu o(eliscurile +i parapetele sale! este prea mare +i dispropor%ionat! în timp ce fle+a centrală este lipsită de vigoare +i în neconcordan%ă cu turnul pe care se înal%ă"GG# Imo(ilul con%inea un cinematograf! maga/ine comerciale! croitorii! un oficiu po+tal! unul CEC! precum +i gara)e# Compo/i%ia planimetrică este de o rigidă simetrie! iar cea volumetrică respecă canonul stalinist de crescendo ritmic al volumelor în )urul edificiului central# : altă construc%ie de prestigiu a anilor YFM a fost imo(ilul de locuin%e situat în pia%a 9osstania! operă reali/ată între anii 56FM*56FG de către ar itec%ii 4i ail 3osoc in +i Ac ot 4ndoian% în cola(orare cu inginerul 4i ail 9o? oms?i# Acest edificiu! cu un masiv su(asment! pe care se ridică! în cre+tere ritmică! volumele primare! are caracteristici similare cu imo(ilul de pe c eiul @otelnices?aia +i este considerat de I?onni?ov ca un accent "spectacular pentru marile /one ale centurii ver/i +i a stră/ilor radiale! domin&nd întreaga /onă adiacentă# Aripile imo(ilului au 5C eta)e# 9olumul central este continuat de un turn octogonal terminat cu o fle+ă 8ce a)unge la înăl%imea de 5JM de metri.n toate %ările "fră%e+ti! de democra%ie populară"! ocupate după ră/(oi de către Armata Ro+ie! s*a sim%it nevoia edificării unor construc%ii similare! mărturie a fidelită%ii! inclusiv ar itecturale" fa%ă de 4oscova# A+a au apărut a(sur/ii /g&rie nori stalini+ti care au împ&n/it capitalele din "lagărul socialist"! ca 3alatul Culturii din 9ar+ovia +i Casa Sc&nteii din 15onni5ov An"rei! Renar" Steaphane! Pis5areava ."# Al +aptelea /g&rie nor stalinist! ceva mai auster! a fost reali/at în pia%a Lermontov! între anii 56G6*56FE de către ar itec%ii A#$u+?in! 1#4e/encev +i inginerul 9#A(ramov# Acest edificiu respectă +i el acele comandamente ce deveniseră clasice pentru "estetica stalinistă"! care constau în planimetria a(solut simetrică +i o cre+tere volumetrică gradată! în )urul edificiului central! încununat cu o sim(olică fle+ă! terminată cu steaua ro+ie în cinci col%uri# .otelul Leningrads?aia# Spre deose(ire de sediul 4inisterului de E-terne! care a fost reali/at în a+a numitul stil gotic stalinist! acest edificiu cu 5J eta)e! respect&nd teoriile lui Lapen?o! a încercat să fie împlinirea la scară gigantică a unor elemente decorative preluate! nu cu multă a(ilitate! din repertoriul istoricist na%ional rusesc! încerc&ndu*se un fel de stili/are a ar itecturii clopotni%elor tradi%ionale ruse+ti din secolul al D9II*lea# 3e (ulevardul @utu/ov a fost reali/at între anii 56FM*56FJ! de către ar itectul Ar?adi 4ordvinov +i inginerul 3avel @rassilni?ov! otelul U?raina# Construc%ia enormă a acestui /g&rie nor stalinist domină marele meandru al r&ului 4oscova! iar fle+a! devenită element definitoriu al clădirilor înalte! atinge cota de 7MM de metri# Acest edificiu! din punct de vedere al compo/i%iei planimetrice +i volumetrice respectă or(e+te principiile anacronice compo/i%ionale neoclasice! iar decora%ia sa maladivă a fost considerată de către Hrusciov! în perioada de/g e%ului! "înfrumuse%are e-cesivă! focali/are teatrală! perversiune în ar itectură"! fără a mai vor(i de costurile enorme! care au fost cu 5CF ] mai mari dec&t cele ale unor o(iective similare# .atalia.ntregul repertoriu decorativ! de un eclectism la limita ?itsc *ului! utili/a! cu un fast aproape oriental citate istoriciste! e-trase anacronice din ar itectura universală +i din cea rusească# .

pentru a se propune o reconstruc%ie a ora+elor distruse! printre care Stalingrad! Smolens?! Rostov pe $on! Novorossii?! 3s?ov! Novgorod! 9orone)! @alinin! @urs?# 3entru prima dată de la revolu%ie s*a pus pro(lema restaurării unor (iserici +i a unor monumente care au avut de suferit în timpul ră/(oiului! acord&ndu*se vec ii ar itecturi ruse o valoare sim(olică nouă# .1ucure+ti# Aceste clădiri tre(uiau să devină "catedralele comunismului"! în care urma să se cele(re/e! cu finalitate propagandistică! o unică messă! cea a puterii a(solute# "4arile noastre Case 3opulare =###> le vom contrapune palatelor! ca/ărmilor +i Caselor $omnului"GF# Spritul +i stilul /g&rie norilor stalini+ti au marcat masiv întreaga perioadă de reconstruc%ie a URSS răvă+it de ră/(oi# S*a profitat de enormele distrugeri provocate de ră/(oi 85CMM de mari ora+e! CMMMM de mici ora+e +i sate! E7MMM de întreprinderi industriale.# . Reci o proletarskoi arhitektura. %n Arhite5tura SSSR nr&=719/9 23 .n aceste condi%ii complicate autorii au reu+it să cree/e un pavilion! cu o anfiladă de diverse săli de e-po/i%ie! care se e-primă cu claritate în volumul inferior al clădirii# 3artea superioară a pavilionului a primit o formă dinamică complicată! cu ritmul ce era tot mai alert spre fa%ada principală care se termina (rusc la înăl%imea de 7G de metri cu platforma pe care era amplasat un pilon încoronat cu o sculptură gigantică! din o%el ino-ida(il! înaltă de 7F de metri! reali/ată de 9era 4uc ina după sc i%ele ar itec%ilor# Statuia muncitorului +i al col o/nicii! par%ial replică realist socialistă a 9ictoriei din Samot race! continua ritmul clădirii +i tre(uia să repre/inte în mod dinamic "sim(olul muncii li(ere< secera +i ciocanul"# 3ropagandi+tii de partid în aine de esteticieni sovietici au considerat două decenii că "3avilionul URSS pre/enta destoinic la E-po/i%ia Interna%ională prima %ară socialistă din lume# El se înscrie în r&ndurile celor mai cele(re crea%ii ale ar itecturii sovietice"# 45 Anatoli <unacears5i.n acest spirit au fost reali/ate pavilioanele URSS de la E-po/i%ia Interna%ională din 3aris din anul 56EC 8ar itect 1oris Iofan +i sculptor 9era 4uc ina. precum +i cel de la la E-po/i%ia Interna%ională din NeN \or? din anul 56E6 8ar itec%i 1#Iofan +i @#Ala(ian +i sculptor 9#Andreev.# E-po/i%ia din 3aris a coincis cu aniversarea a 7M de ani de 3utere Sovietică# Repre/entarea "gloriei Statului Socialist al muncitorilor +i %ăranilor" a stat la (a/a concep%iei 3avilionului URSS# 3avilionul a fost amplasat pe o f&+ie îngustă de*a lungul malului Senei! vis*V*vis de pavilionul 2ermaniei na/iste! cu fa%ada orientată spre aleea E-po/i%iei! pe un teren cu propor%ii ingrate 87JZ5JM.n spiritul respectului pentru unele valori tradi%ionale au fost folosite principiile clasicismului +i mai ales ale clasicismului rus! at&t la proiectarea noilor construc%ii c&t +i a ansam(lurilor ur(ane# $ar aceste principii desprinse din clasicismul secolelor al D9III*lea +i al DID*lea au suferit un proces de "ideologi/are"! în lumina "învă%ăturilor leninist*staliniste"! proces care le*a modificat fundamental! transform&ndu*le într*un corset deformant! generator de re/ultate ar itecturale +i ur(anistice de/astruase! dar "socialiste în con%inut +i na%ionale în formă"# A fost ela(orat un program de reconstruc%ie ur(ană care urmărea reali/area "ora+ului sovietic tip"! format dintr*o re%ea de mari (ulevarde! flancate de edificii monumentale! care conduceau privirea spre punctul central al ora+ului! un /g&rie nor din familia celor +apte clădiri înalte ale 4oscovei! construc%ia sim(olică +i em(lematică a sediului partidului! replică modernă a turnurilor @remlinului# ED3:'ILIILE INTERNALI:NALE $upă ce e-cep%ionalul pavilion reali/at de către @onstantin 4elni?ov la E-po/i%ia de Arte $ecorative de la 3aris din 567F a început a fi aspru criticat de către esteticienii realismului socialist! care îl dădeau drept e-emplu clasic de ar itectură "degenerescen%a formalistă cosmopolită"! puterea a considerat necesară ela(orarea după +a(loane propagandistico*ideologice realist*socialiste a unei noi ar itecturi proletare "inovatoare în formă +i cu un nou con%inut artistico * ideologic" care să repre/inte %ara Sovietelor la e-po/i%ii interna%ionale"# .

4567)4664.ED3:'ILIA REALI'ORIL:R EC:N:4IEI NALI:NALE 4arele comple. 8olo4na 1992 24 .n anii 56EE*56G5 a fost pusă (a/a "tipi/ării +tiin%ifice" a clădirilor# .destinat E-po/i%iei reali/ărilor economiei na%ionale a URSS 89îstav?a $osto)enîi Narodnogo Ha/iaestva SSSR. * a fost desc is în anul 56E6 +i reinaugurat în 56FG * fiind cel mai mare parc*mu/eu al %ării! în care sunt e-puse cele mai importante reali/ări din diversele sectoare ale economiei! industriei +i agriculturii sovietice# E-po/i%ia a fost g&ndită ca un important centru de comunica%ii +i "sc im( de e-perien%e"# Comple-ul este situat într*un parc din /ona de nord a ora+ului! l&ngă 3rospect 4ira! proiectat de către 9# :ltar)evs?îi în anul 56EC +i se e-primă ca un sistem scenografic de pie%e intercomunicante! ornate cu numeroase pavilioane e-u(erant decorate# 2uvernul sovietic a acordat o aten%ie deose(ită acestei e-po/i%ii care a devenit un verita(il la(orator pentru e-perimentarea "stilului socialist în fond +i al celui na%ional în formă"! diferitele pavilioane fiind pre/entate cu o emfa/ă e-acer(ată gra%ie unui decorativism a(erant# Comple-ul a fost mărit în două etape! a)ung&nd de la 5GC de ectare în 56EC la 7EG de ectare a/i! cu o cre+tere corespun/ătoare a numărului de pavilioane# 3arcul +i*a pierdut caracterul ini%ial! do(&ndind caracteristicile ur(ane ale unui ora+*grădină# Un proces lent de transformare l*au suferit +i pavilioanele care! proiectate ini%ial cu scopuri e-po/i%ionale! au devenit e-presia plastico*ar itecturală a Repu(licilor Unionale! o de(ordantă demonstra%ie de decorativism la limita ?itsc *ului! pusă în slu)(a propagandei de partid# Intrarea în marea e-po/i%ie este marcată de un mare arc care se desc ide spre o alee monumentală care conduce la pavilionul central# Intrarea principală este dominată de enorma statuie a "muncitorului +i a col o/nicii"! operă a 9erei 4uc ina! care fusese e-pusă ini%ial la E-po/i%ia Universală de la 3aris din 56EC# E-po/i%ia poate fi considerată ca un verita(il repertoriu formal al unuia dintre cele mai a(erante momente ale istoriei ar itecturii! în care "clasicismul stalinist"! produs natural al realismului socialist! a semnat o pagină a(surdă a ar itecturii "artă de stat"# IN$USTRIALI'AREA C:NSTRUCLIIL:R .n practica construirii clădirilor sociale au început să se folosească diferite metode de industriali/are a construc%iilor! ca pere%ii din panouri mari prefa(ricate! +i folosirea de metode avansate de finisa)# $e/voltarea industriei a dat posi(ilitatea folosirii în construc%ii a metalului +i a (etonului armat +i perfec%ionarea re/olvării structurilor constructive# $ar aceste sc im(ări în metodologia proiectării +i în te nicile de e-ecu%ie +i finisa)e au fost folosite în mod retrograd! pentru reali/area unei ar itecturi "potem?iniste de aparat" în care "s*a eviden%iat ruptura formei ar itecturale de (a/ele materiale ale ar itecturii! împodo(irea e-cesivă +i folosirea necritică a mo+tenirii culturii artistice a trecutului"! cum afirmau în perioada ruscioviană! de destalini/are! aceia+i esteticieni de partid! metamorfo/a%i peste noapte în critici ai stalinismului# La sf&r+itul anilor YEM au fost făcute o serie de interesante e-perimente de prefa(ricare! iar ar itec%ii A# 1urov +i 1# 1loc in au reali/at unele opere remarca(ile at&t din punct de vedere te nic c&t +i formal! casele lor prefa(ricate fiind un fel de ecou al cercetărilor din acest domeniu întreprinse de avangarda ar itecturală cu un deceniu în urmă# $acă în prima fa/ă a prefa(ricării factorul te nic era acel care determina aspectul formal! în anii următori decorativismul desuet neoclasic +i*a făcut apari%ia! cum a fost ca/ul casei din Leningrads?i 3rospect construită în 56GM! în care s*au utili/at "posi(ilită%ile inovatoare ale prefa(ricării +i din punct de vedere formal! inser&ndu*se în cadrul organismului ar itectonic nu numai a unor elemente constructive prefa(ricate! dar +i integr&nd în acesta +i elemente decorative"GJ# $upă de/astrele ră/(oiului! în perioada de reconstruc%ie! c&nd nevoia de locuin%e era enormă! s*a acordat o aten%ie deose(ită pro(lemelor de prefa(ricare a construc%iilor# Ar itectul 46 Alessan"ra <atour. osca.mpreună cu locuin%ele! principalele clădiri sociale< +coli! grădini%e! cinematografe! clu(uri au devenit su(iecte de cercetare profundă pentru ela(orarea proiectelor tip# . canichelli 0"itore S&p&A.

+i 1oris Iuralev 8565M*56C5. Moscova 196/ 1osi$ Vissarionovici Stalin. Paris 1926 25 .1loc in afirma în 56FE! în Ar ite?tura URSS! că< "Nu tre(uie să ne îndoim că toate sarcinile creatorilor +i constructorilor sovietici! precum industriali/area ma-imă a construc%iilor! constitue astă/i o prioritate# .! 1oris Smirnov +i Nicolai 4oro/ov# Ar itec%ii 4i ail 3osoc in! Ac ot 4ndoian%! împreună cu inginerul 9itali Lanuten?o au făcut construc%ii perfa(ricate cu structura de re/isten%ă din (eton armat# 4etamorfo/area statului sovietic din utopic stat revolu%ionar în cel mai totalitar dintre statele totalitare! s*a reflectat +i în politica culturală retrogradă a lui Lenin continuată de cea a realismul socialist a lui Stalin care spunea< "3entru prima dat^ după multe secole! realitatea +i idealul artistic nu se mai contra/ic reciproc =###> pentru c^ niciodat^ înainte nu a e-istat o epoc^ în care (a/a realită%ii istorice să fi fost frumoasă"GA# Această politică culturală a generat o formă particulară de "ar itectură artă de stat"! ar itectura stalinistă! forma cea mai "pură" a ar itecturii totalitare! clară demonstra%ie a pierderii unei oca/ii unice! aceea de a fi con* tinuatoarea revolu%ionarei avangarde ruse! căreia soarta i*a ără/it să fie un tragic "accident" în drumul de la clasicismul a(solutismului rus la neoclasicismul totalitarismului sovietic# Acest fapt! care marc ea/ă neconsisten%a ideii de evolu%ie! este o pro(ă pertinentă a relativită%ii +i a nelegită%ilor care guvernea/ă fenomenul de devenire a ar itecturii# 47 48 8lochin.ouveau *ureau "ed"ition. .ntregul nostru efort creator tre(uie să fie direc%ionat în acest scop# Aceasta este vala(il at&t pentru ar itec%i c&t +i pentru constructori# Toate aspectele esen%iale ale de/voltării viitoare ale ar itecturii sovietice +i în particular al construc%iei a(itatului depind de reali/area acestor sarcini"GC# Au e-istat două principale metode de prefa(rcare! una leningrădeană +i una moscovită# 4etoda leningrădeană de prefa(ricare a celulelor mari a fost de/voltată +i aplicată de către Seg ei 9asil?ovs?i 85A67*56JM. de coloane +i colonete aplicate! pila+tri! corni+e +i nenumărate alte atri(ute ale lim(a)ului eclectic neoclasic! care dădeau construc%iilor prefa(icate un aspect (utaforic# 4etoda moscovită de prefa(ricare! cu panouri mari +i structură metalică independentă de re/isten%ă a fost de/voltată +i pusă în operă de către inginerii 2 eorg i @u/ne%ov 85A6C* 56FA.# Aceste prefa(ricate autoportante ce erau solidari/ate prin plan+ee! intrau! din punct de vedere formal! în conflict desc is +i aproape insolu(il cu formele neo* clasicismului realist socialist! fapt pentru care au fost "înno(ilate" cu un întreg repertoriu 8+i el prefa(ricat. Oeuvres. %n Arhite5tura #RSS. pu*lid par le1nstitut MarG-0n4els-<enin.