1.

Grinda care reazama pe doi stalpi la 6.3m interax va a avea o inaltime de: a. 63cm b. 50cm c. 75cm 2. Zidaria are o rezistenta buna la: a. Intindere b. Compresiune c. Incovoiere 3. Nodul de cadru rigid asigura: a. Conlucrarea grinda-stalp la preluare incarcarilor b. Indeformabilitatea stalpului de incarcarile grinzii c. Prefabricarea structurilor cu stalpi si grinzi 4. Un bulb este: a. O ingrosoare locala a capetelor de diafragme b. Un element din b.a. din cadrul unei zidarii confinate c. Un capitel de repartitie la un planseuciuperca 5. La constructiiloe cu diafragme din b.a.: a. Fatadele sunt intotdeauna protante b. Fatadele sunt intotdeauna neportante c. Fatadele pot fi portante sau neportante 6. Dispunerea peretilor de compartimentare nu este conditionata de structura a. La constructiile in cadre b. La constructiile din diafragme in sistem celular c. La constructiile cu stalpi si dale groase 7. Prefabricarea deschisa inseamna: a. Prefabricarea unei constructii tipizate de serie mare b. Producerea industriala a unor elemente constructive c. Prefabricarea partiala a unei constructii 8. La o constructie de locuinte cu pereti structurali din b.a.a fatadele pot avea urmatoarelea alcatuire: a. B.a. + placaj cermaic b. Zidarie din caramida + vata minerala c. Tabla cutata + beton monolit 9. In plannul de cofraj alaturat este reprezentata posat: a. Sectiunea unei grinzi principale b. Sectuinea unei grinzi secundare c. Sectiunea unui stalp intre diafragme 10. Fata de dalele groase pline planseul cu nervuri dese are ca avantaj: a. Greutatea mai mica b. Executia mai simpla c. Tavanul neted

11. Dalele cu grinzisoare de b.a. si corpuri ceramice cu goluri au: a. Intradosul plan b. Intradosul cu nervuri unidirectionale c. Intradosul cu nervuri bidirectionale 12. O constructie cu schelet din b.a. poate avea: a. Fundatii cu talpi continui de b.a. b. Fundatii prefabricate de tip cheson c. Fundatii de tip palplanse din b.a. 13. Un rost care taie suprastructura si infrastructura este: a. Rost de tasare b. Rost de dilatare c. Rost constructiv 14. Protectia impermeabila ce permite inchiderea partilor de constructie aflate sub nivelul panzei freatice intr-o incinta stansa se numeste: a. Cuzinet b. Cuva c. Epuisment 15. La un perete de inchidere multistrat: a. Permeabilitatea la vapori a straturilor trebuie sa creasca de la interior spre exterior b. Permeabilitatea la vapori a straturilor trebuie sa scada de la interior spre exterior c. Etanseizarea la vapori a straturilor trebuie sa scada de la exterior spre interior 16. Prevenirea acumularilor de apa intr-un perete de inchidere multistrat presupune: a. Prevederea unei bariere de vapori pe fata calda a termoizloatiei b. Prevederea unei bariere de vapori pe fata rece a termoizolatiei c. Prevederea unui finisaj impermeabil pe fata exterioara a peretelui 17. Puntile termice pot fi corectate prin: a. Continuitatea exterior-interior a elementelor de beton din fatada b. Continuitatea termoizolatiei in dreptul elementelor de beton din fatada c. Folosirea inchiderilor multistrat cu strat portant la exterior 18. Peretii dubli cu parament exterior din caramida aparenta pot avea: a. Strat portant din blocuri ceramice b. Miez termoizolant din beton greu turnat in situ c. Dublaj termoizolant din polistiren la exterior

Betonul aparent artificial b. O termoizolatie aplicata la exterior b. Rosturi de expansiune b. platforme de turnare b.19. Panouri de fatada autoportante a. Etapele de turnare a unui perete de beton sunt marcate de a. Betonul prefabricat este a. Confrajele din scanduri de lemn b. sistem de compactare. Imaginea alaturata reprezinta a. Betonul aparent brut 29. In URSS. Au planseul inferior turnat separat b. In Franta. Beton monolit c. Prevazute cu profile de etansare 21. imbinarile intre panourile verticale se realizeaza cu a. folosit la colorarea betonului aparent b. Legaturi distribuite pe conturul panourilor b. Paramente. Fatade monostrat din beton b. Panouri tristrat la care asociererea straturilor se face cu nervuri de beton pe conturul panoului b. in periaoda interbelica c. Suduri continui pe toata lungimea panourilor c. La constructiile cu pereti portanti prefabricati. O fonoziolatioe aplicat la interior 22. Constributia lui Angelo Mangiarotti la evolutia tehnologiei arhitecturale se refera la a. Betonul aparent tratat c. Un ciment armat cu retele din fire metalice suprapuse. in perioada comunista 32. Elemente de suprafata prefabricate . O termoizolatie inglobata in beton c. dupa al doilea razboi mondial b. deci cu calitati superioare b. Prefabricarea constructiilor impune: a. Sunt cofraje refolosibile: a. O sectiune verticala prin imbinarea intre 2 peretisi doua plansee prefabricate b. deci cu calitati inferioare c. Reazama pe un rebord din structura protanta 27. Scanduri. deci mai rezistent in mediul coroziv 31. armaturi.a. Panouri parament din beton asociate punctual cu structura prin lamele metalice c. Celulele spatiale prefabricate cu tehnologia “clopot” a. Umplute cu polistiren c. b. Au planseul superior turnat separat c. Beton prefabricat b. Au peretele de fatada turnat separat 35. Sisteme de acoperire cu coji subtiri din b. Placaj. Fundatii prefabricate b. Cofrajele din metal 24. Un ciment cu continut mare de oxizi de fier. Sistemele de constructii de locuinte prefabricate grele s-au nascut a. Un beton produs in industrie. Panourile de beton cu lama semi-liber dilatabila sunt a. Cofrajul este format din a. Ferocimentul este a. Un beton produs in industrie. Rosturile inchise elastice intre panourile prefabricate de fatada sunt: a. Panouri tristrat la care asocierrea straturilor se face cu ancoraje metalice in ploturi locale de beton 28. Un ciment armat cu profile laminate din otel. O sectiune orizontala prin imbinarea intre patru grinzi prefabricate si un stalp monolit 34. Un perete de fatada din beton aparent presupune: a. Prefabricare constructiilor din celule spatiale 36. Proiectarea modulara c. Rostruri constructive 26. Umplute cu mortar b. folosit la realizarea de coji subtiri c. sistem de sprijinire. Fundatii de tip radier general 20. Legaturi punctuale in centrul de greutate al panourilor 33. O sectiune orizontala prin imbinarea intre patru panouri prefabricate de pereti c. beton proaspat c. Cofrajele din carton impermeabilizat c. c. Primesc incarcari de la panourile de deasupra si de la plansee b. Chesoanele sunt a. Rosturi de tasare c. Primesc incarcari numai de la panourile de deasupra c. Un beton destinat halelor industriale. folosit la elemente portante puternic solicitate 30. Betonu aparent natural are ca alternativa a. Sisteme de prefabricate petnru hale din b. Beton aparent 23.a. Betonul turnat in santier se numeste: a. In Romania. popi telescopici 25.

Monadnock Bldg. Cofraje din polistiren expandat b. Numai inchidere 46. peretele exterior este a. Formarea unei alcatuiri constructive continui. Zidarii tesute la colturi si pansee legate rigid de pereti b. Cofraje de mari dimeniuni care se pot deplasa orizontal si reloca pentru o noua utilizare 42. Turnarea grinzilor in santeier folosind cofraje metalice 38. Folosirea de component industrializate c. Dimensiunnile de coordonare a blocurilor in compunerea zidariei c. Dupa razboi. Chicago. Termenul “crotti” desemneaza a. Dimensiunile nominale ale unui bloc ceramic pentru zidarie reprezinta a. Realizarea imbinarilor in dreptul nodurilor stalp-grinda b. Modul de dispunere a caramizilor in zid c. tokyo. Reducerea numarului de caramizi folosite la realizarea unei alcatuiri constructive c. Matarea rosturilor orizontale si verticale dintre blocuri c. Blocuriloe de beton pentru zidarii au fost folosite prima data a. in vestul Europei 51. Cea mai inalta constructie din zidarie protanta este a. Armarea bidirectionala a planseelor b. Eclisele sunt a. Un sistem constructiv cu pereti desi de tip celular c. Inaintea punerii in operea caramizile trebuie sa fie a. Stalpii circulari din b. Imperial hotel. Panoruile parament exterior din b. In anii ’70. Un sortiment de clame pentru cofraje de inventar 44.a. apta sa functioneze ca structura de rezistenta b. Udate b. Console de rezemare a grinzilor prefabricate pe stalp 39. Grinzi prefabricate 37. Apareiajul este a. Cofraje tip masa pentru realizarea panourilor prefabricate cu dimeniuni modulare b. in estul si centrul Europei c. Modul de taiere a peitrelor pentru zidarie 48. Panouri tristrat 40. Proiectarea cosntructiilor pe baza de retele modulare permite a. 1890 c. Grinzi jumelate la constructiile in cadre prefabricate c. Dimensiunile utilizate in comert pentru a desemna un anumit format 49. 1916 b. Inchidere si structura b. La inceputul secolului 20. Periate 52. in SUA b.a. Un tip de agrafe pentru asocierea pietrelor b. Cofraje din carton bituminat c. Inglobare de polisitren expandat in glourile blocurilor b. Cofraje care permit obtinerea unro suprafete perfect lise de beton aparent c. Inchidere si compartimentare c. Weinwright Bldg. Cofraje metalice tip tunel 41. La constructiile din zidarie efectul de “cutie” presupune a. Utilizarea computerului in proiectare 50. Dispunerea ordonata a caramizilor in zidarie are ca efect a. Dimensiunile la care se fabrica blocurile pentru zidarie b. Louis. St. Reducerea cantitatii de apa la prepararea blocurilor . Panouri bistrat c. 1889 47. Zidarii testue intre ele la colturi si pereti foarte grosi 45. Uscate c. Bare pentru realizarea continuitatii armaturilor in nod b. Un tip de constructii primitive din zidarie c. pot fi turnati in a. Cofrajele glisante sunt a. Ameliorarea calitatilor termonizolante ale blocurilor de beton se paote obtine prin a. Realizarea imbinarilor in afara nodurilor stalp-grinda c. Coordonarea modulara intre caramizi si alte elemente constructive produse industrial 43. Panouri monostrat b. La constructiile traditionale din zidarie. sunt a. La prefabricarea integrala a constructiilor in cadre etejate se urmareste a.c. Desenul format de caramiz pe fata zidului b.

La nivelarea terenului sub fundatii b. In asize orizontale delimitate de cofrajul curb b. La prevenirea colmatarii drenurilor c. Este un perete vitrat de mari dimeniuni. Dimensiunile nominale ale unei caramizi sunt a. Simetria mecanica a unei contrcutii din zidarie influenteaza a. Maxim P+2 c. Un tip de zidarie de umplutura intre elemente de beton armat c. Centura este un element de constructie solicitat in prinipal la a. La constructiile din zidarie legatura placa-perte se asigura a. Ca in desenul 2A b. Un tip de zidarie portanta ce inglobeaza elemente de beton armat b. Materialele folosite la inchideri c.a. Separarea in tronsoane a unei constructii din zidarie este necesare daca a.a. cu schelet propriu 55. placa parterului b. 25CM b. Alcatuirea constructiva a fundatiilor se decide in functie de a. Fundatii. Stratul de rupere a capilaritatii are ca rol a. c. 30cm 64. Gradul de prefabricare a constructiei 58. Ca diagrame elastice in planul lor b. Constructia are nivele slabe 61. Maxim P+4 b. Cu hidrofor orizontal si vertical c. Ca diagrame elastice in planul vertical 67. Cu mortar numai in rosturile orizontale b. Mai mic ca dimeniunile modulare c. Un perete structural a. Axele constructiei se marcheaza in teren a. Incovoiere c.53. Ca in desenul 2C 60. Printr-o centura de b. scoluri. scoluri. La o constructie fara subsol infrastructura este formata din a. Geotextilul foloseste a. Nu face parte din strucutra portanta a constructie. Prin trasare cu vopsea b. Zidaria confinata este a. La o zidarie confinata de 42 cm grosime latimea minima a centurii va fi a. La constructiile din zidarie peste golurile de usi si ferestre se prevad a. Trasarea axelor contructiei in teren b. Ca in desenul 2B c. placa subsolului c. Acelasi lucru cu dimeniunile modulare 62. Cu chertari orizontale si verticale 54. Zidirea unui arc din caramida se face a. Prin stalpisor de b. Bulumaci b. In Romania structurile din zidarie pot fi utilizate la cladri de locuit cu a. Ca diagrame rigide in planul lor c. Cu borne din beton . Fundatii 68. Peretii de contur ai subsolului sunt prevazuti a. Blocurile de beton se pot pune in oepra a. Maimari ca dimensiunile modulare b. Natura terenului si incarcarii b. Numai cu hidroizolatie verticala 70. Constructia este mai lunga de 40m b. Un tip de zidarie neportanta folosita la peretii exterior ai structurilor in cadre 56. De regula planseele constructiilor din zidarie se proiecteaza a. Bovindouri c. Cu hidroizolatie orizontala si verticala b. Protectia constructiilor contra apei freatice 71. Forma in plan acosntructiei are neregularitati mari c. Amenajarea terenului de constructie c. b. 28cm c. Compresiune 63. In asize radiale urmarind curbura cofrajului c. Tipul de macar folosit in executie c. In asize inclinate la 45. Ca hidroizolatie verticala la subsoluri 72. Printr-o grinda de b. Temperatura minima anuala 69.a. Daca in asiza 1 caramizile sunt dispuse ca in desnul (1) i asiza 2 ele vor fi dispuse a. Intindere b. Protectia peretilor contra imiditatii din teren b. Preia forte verticale si orizontale care actioneaza in palnul sau b. Maxim P+6 57. Abilitatile constructiei la cutremur b. dar structureaza saptiul c. delimitate de cofrajul curb 66. Planul de terasament se refera la a. 59. Buiandrugi 65. Protectia pardoselilor contra umiditatii din teren c. Cu mortar numai in rosturile verticale c. Planificarea aprovizionarii santierului 73. Fundatii.

Comuna b. Reobert Malliart c. b. Adancimea funatiei unui perete exterior depinde de a. flambajul . Cu saptii delimitate de suprafete continui b. Sistemul strucutral Dim-ino inseamna a. b. Francois Hennebique b.a. Spatiu continuu cu dceschideri ample spre exterior 78. Sunt interzise prin codul muncii b.a. Proprie cladrilor cu inatlimi mari c. Funadtii rigide c. Inventarea ferocimentului 90. Inventarea precomprimarii elementelor din beton c.a. Caracterul fluid al b. O structura din b. Cu o vata minerala bituminata b. Peretii protanti subtiri realizati cu cofraje glisante 85. In sistem de celule spatiale prefabricate pentru bai c. legate intre ele si cu exteriorul prin goluri izolate de usi si ferestre cu dimeniuni reduse a. Nu au niciodata fundatii proprii c. Inaltimea cladirii 81. cu dala groasa c. Independenta formei fata de structura c. se caracterizeaza prin a. Este o constructie din celule tipica pentru zidarie c. Este o constructie cu pereti izolati in sistem celular 76. Pot rezema pe palca subsolului b. Cu polistiren expandat 82.74. Fundatiile in trepte se intalnesc la a. a inspirat o arhitectura a. O strcutura in cadre de b. Cosntructii supraetajate patial 83. Saptaurile cu pereti verticale nesprijinti a. Incovoierea b. Este o constructie cu schelet din pereti desi b. Dihotomie dintre structura si forma 86. Zona seismica c. Structurile de acoperire cu forme libere si grosimi mici b.a. Constructia cu pereti izolati este caracterizata prin a. Imaginea de mai jos reprezinta a. Placa fara grinzi pe stalpi cu capitel a fost inventat de a. O constructie din zidarie formata dintr-un sistem de spatii inchise. Sunt permise in terenuri coezive indiferent de adancime c. pe adancime mica 75. Fundatii prefabricate 77. Stratul exterior al panourilor prefabricate de fatada c. Un schelet spatial din b. Fundatii elastice b. Dubla c. O structura din zidarie cu “samburi” 89. In cazul stalpilor dubli separati prin rost de dilatare talpa de funadtie este a. Un sistem de prefabricate pentru constructii de tip hala 80. Arhitectura b. Spatiu interior bine izolat de cel exterior c. Fundatiile bloc si cuzinet sunt a. Solicitarea caracteristica pentru stalpisorii unei zidarii confinate este a. Unitatea dintre structura si forma b. Cu polietilene de inalta densitate c. Eugene Freyssinet 79. Expresia coji subtiri de beton se refera la a. Izolata 88. Intinderea c. Structurile de acoperire din beton cu forme libere b. Numele lui Eduardo Torroja se asociaza cu a.a. Au intotdeauna fundatii proprii 87. Constructii cu etaje retrase in trepte b. Constructii cu subsol partial c. Eforturi locale reduse in dreptul peretilor portanti b. Peretii nestructurali de zidarie din subsol a. Zona climatica b. Din elemente prefabricate precomprimate 84. Sunt permise in terenuri coezive. Protectia hidrofuga a constructiilor se paote realiza a.