Cuprins Introducere…………………………………………………………………….... 1. Mărimi dozimetrice…………………………………………………………... 1.1. Sistemul roentgenologic……………………………………………………. 1.2. Sistemul radiobiologic……………………………………………………... 1.3. Doza letală………………………………………………………………….. 1.4.

Doza fondului de radia ii…………………………………………………… 1.5. Dozimetria radia iilor ionizante……………………………………………. 2. !articularită ile efectelor biologice…………………………………………... 3. #lasificarea efectelor biologice………………………………………………. 4. $azele ti%ice ale e&olu iei 'mbolnă&irii 'n urma iradierii…………………….. 5. #lasificarea efectelor biologice du%ă natura lor……………………………… 5.1. (fecte biologice %recoce…………………………………………………… 5.2. (fecte somatice t)rzii………………………………………………………. 5.3. (fecte genetice……………………………………………………………... 5.4. (fecte biologice teratogene………………………………………………… ,ibliografie……………………………………………………………………… 4 4 4 5 9 9 9 1" 12 13 14 14 1* 1+ 19 21

3

ima .itul celui de al doilea război mondial/ 'n urma e7%loziilor celor două bombe atomice/ lansate de către S. 4cestora li s0au adăugat sa&an ii Marie #urie .1./ asu%ra 6a%oniei/ la 8iro.i efectele biologice generate> sistemul roentgenologic .4.i Ir5ne 6oliot0#urie/ renumi i cercetători 'n domeniul radioacti&ită ii/ care au decedat du%ă grele suferin e/ de leucemie radioindusă. Mărimea fundamentală a sistemului este doza.i sistemul radiobiologic. 1. 1.i 'ntr0o anumită masă de aer 'n condi ii normale. 4ceasta rezidă din fa%tul că/ s%re deosebire de senza ii/ diferitele efecte radiobiologice care a%ar nu a<ung 'n con. $olosirea aerului ca mediu absorbant constituie %rinci%ala deficien ă a sistemului roentgenologic/ deoarece nu dă nici o indica ie %recisă relati& la ionizarea esutului iradiat.i ereditară a organismului 'n cauză etc.i a%oi a radioacti&ită ii/ s0a sesizat .Efecte radiobiologice asupra omului Introducere Imediat du%ă desco%erirea radia iilor r-entgen . Foentgenul @FC re%rezintă doza de e7%unere la radia ii A sau B a cărei emisie cor%usculară %roduce 'n 1/293 E 1"0G :g de aer uscat/ ionii %urt)nd sarcina de 1H3 E 1"9 coulombi %entru fiecare semn> 1 F I 2/5*9*G E 1"04 #E:g01J25+ K#E:g01 4 . !ionierii roentgenografiei au cunoscut 1%e %ro%ria lor %iele2 ac iunea radia iilor ionizante/ iar du%ă desco%erirea radioacti&ită ii/ %rimele &ictime au a%ărut 'n 192"/ 'n S.3.i unită i ca%abili să măsoare efectele biologice %ro&ocate de ac iunea radia iilor ionizante asu%ra organismului uman este o %roblemă foarte dificilă.tiin ifice/ s0au dez&oltat 'n tim% două sisteme de mărimi si unită i/ menite sa realizeze legături 'ntre factorul fizic acti& .i caracterul %ericulos al radia iilor ionizante/ 'n cazul folosirii nera ionale./ 'n r)ndul muncitorilor care a%licau &o%sele luminoase %e cadranele ceasornicelor.3.i de starea fizică/ %si=ică .i 9agasa:i. ?n cazul e7%unerii la radia ii A sau B/ doza se referă la cantitatea de radia ie măsurată %rin ionizare/ res%ecti& %rin numărul de %erec=i de ioni %rodu.i foarte inegal/ 'ntregul %roces de%inz)nd de natura esutului %recum . Sistemul roentgenologic ?n trecut/ %entru e&aluarea efectelor biologice datorate radia iilor electromagnetice %enetrante @A sau BC cu energii %)nă la 3 MeD/ s0a utilizat sistemul roentgenologic/ care se bază %e măsurarea ionizării 'n aer. Dar/ cele mai mari &ictime s0au 'nregistrat la sf)r. !e baza unor i%oteze .4.ăsirea unui sistem de mărimi .tiin a noastră/ se %roduc cu mare 'nt)rziere 'n tim%/ iar regenerarea celulelor iradiate se face 'n general lent . Unitatea de măsură a acestei doze este coulombul %e :ilogram @#E:g01C ?n %ractică se mai utilizează tem%orar/ ca unitate de măsură/ roentgenul @FC. Mărimi dozimetrice .

1. L 'ncercare de 'nlăturare a deficientei sistemului roentgenologic a constat din introducerea unei noi unită i de măsură/ denumita re% @Foentgen (Mui&alent !=NsicalC/ o unitate de energie absorbită masic .N Deoarece doze absorbite egale de diferite ti%uri de radia ii nu dau efecte biologice egale/ s0a introdus o noua mărime fizica numită ec=i&alentul dozei.Daloarea 1/293 E 1"0G :g se referă la masa de 1 E 1"03 m3 de aer uscat 'n condi ii normale.N I 1"" rad 1 rad I "/"1 . Doza absorbită @DC re%rezintă energia cedată de radia ia ionizanta unită ii de masă a esutului.i microsie&ert0ul @KS&C> 1 mS& I 1"03 S& 1 KS& I 1"0G S& 5 .i rad este data de relatiile> 1 .N I 1"0G .NQ dm 3nitatea dozei absorbite 'n SI este graN @simbol .2.i factorul de calitate @RC/ care ine cont de eficacitatea radia iei de a %roduce efecte reale> 8IDEREN PS&Q N S este un alt factor de corec ie/ care 'n mod curent are &aloarea 1.N ?n trecut se folosea unitatea de măsură numită rad @Fadiation 4bsorbed DozaC/ care se define.i s0a introdus no iunea de doza/ care desemnează cantitatea de energie a radia iilor absorbită de un mediu.N I 1 6E:g01 ?n %ractică se folosesc submulti%lii graNului/ cum este micrograN0ul @K. Sistemul radiobiologic ?n %rezent/ %entru e&aluarea efectelor biologice/ s0a renun at la %rinci%iul ionizării aerului .te ca doza de 1"" ergi absorbită de către un gram de substan ă iradiată/ sau doza de 1 E 1"02 6ouli absorbită de 1 :g substan a iradiată> 1 rad I 1"" ergi E g01 I 1"02 6 E :g01 #on&ersia 'ntre graN .i ea se e7%rima 'n 6oul %e :ilogram> 1 S& I 1 6 E :g01 ?n mod curent se folosesc submulti%lii sie&ertului/ cum ar fi milisie&ert0ul @mS&C . 3nitatea de măsura a ec=i&alentului de doza 'n SI este sie&ert @simbol S&C du%ă numele unui sa&ant suedez .N J 1c. 4ceasta no iune este 'nso ită de un calificati&/ ca de e7em%lu> doza absorbită/ ec=i&alent de doză/ ec=i&alent de doză efecti&/ ec=i&alent de doză efecti& anga<at/ ec=i&alent de doză efecti& colecti&.NC/ du%ă numele unui sa&ant britanic .i nu o unitate de doza> 1 re% I 93 ergHg sau/ du%ă al ii/ 1 re% I +3 ergHg.NC> 1 K.i ea se e7%rima 'n 6oul %e :ilogram> 1 . 4ltfel s%us/ ea e7%rimă ra%ortul dintre cantitatea de energie medie dO cedată de radia ia ionizantă către cantitatea de masă dm a unei substan e> D= dE P. Echivalentul dozei @8C se referă la doza absorbită %onderată 'n func ie de %ericulozitatea fiecărui ti% de radia ie/ re%rezent)nd %rodusul dintre doza absorbita @DC .

te &aloarea factorului de calitate @RC/ se %oate calcula ec=i&alentul de doza @8C/ 'n func ie de transferul liniar de energie @ L∞C/ cu a<utorul rela iei> H = ∫ Q@ L∞ C " ∞ dD ⋅ dL ∞ dL ∞ !e baza acestei rela ii se %oate calcula/ 'n %unctul de interes/ &aloarea factorului de calitate mediu @ Q C> Q= H 1 dD = ∫ Q @ L∞ C dL ∞ D D" dL ∞ ∞ G . De asemenea/ ea cores%unde cu 1H1" din doza %rimita 'n cursul unei calatorii cu un a&ion cu reac ie %e distanta Tondra0Madrid.a%telea. $ig.1 se %rezintă &aria ia factorului de calitate 'n func ie de transferul liniar de energie 'n a%ă.1. 1. $actorul de calitate 'n func ie de transferul liniar de energie/ 'n a%aUC Vabelul 1. actorul de calitate @RC %onderează doza absorbita @DC 'n func ie de ec=i&alentul de doza @8C .i tine cont de fa%tul că la energii egale comunicate unui organism/ efectele biologice &ariază du%ă natura radia iilor.1. Dalorile inter%olate ale lui R 'n func ie de L∞ 'n a%a 4tunci c)nd se cunoa.1 se dau &alorile factorului de calitate %entru diferite &alori ale transferului de energie 'n a%a/ iar 'n fig. Vransferul liniar de energie @ L∞C 'n a%a WW3/5 * 23 53 1*5XX P:eDHKmQ $actorul de calitate/ R 1 2 5 1" 2" UC Du%ă %ublica ia 2G din 19** a #I!F ?n tabelul 1.?n trecut s0a utilizat ca unitate de măsură a dozei biologice/ rem0ul @Fad (Mui&alent ManC> 1 rem I 1"04 <E :g01 I 1"02 S& 1 S& I 1"" rem !entru a a&ea o idee des%re ceea ce 'nseamnă o doza de 1 KS&/ se arată ca ea cores%unde cu 1H2" din doza medie %rimită la o radiografie %ulmonară sau cu diferen a de doza %rimită de la radia ia cosmică %rin mutarea de la eta<ul 'nt)i la al . 1.

Se %oate afirma că/ 'n realitate/ ec=i&alentul dozei se manifestă ca un indicator al riscului 'n cazul iradierii unui anumit esut la diferite ti%uri de radia ii.ucure.i cristalin nu se iau in calculul ec=i&alentului de doza efecti&.i făc)nd suma %onderată a acestor ec=i&alen i ai dozei/ se ob ine ec=i&alentul dozei efecti& @&ezi tabelul 4C. !entru fiecare din celelalte organe sau esuturi din organism necu%rinse 'n tabel/ cum este ficatul/ se acordă c)te un coeficient egal cu "/"G. (l are &alori &ariabile 'n func ie de ti%ul radia iilor ionizante/ fiind cu at)t mai mare cu c)t numărul de ionizări %e unitate de lungime este mai mare.i distribuie energia 'n esut/ influen )nd %rin aceasta eficacitatea %roducerii de efecte biologice reale. Echivalentul dozei efectiv @8(C este un indicator general al riscului %entru sănătate/ 'n cazul e7%unerii la orice ti% de radia ie/ un ec=i&alent al dozei %onderat 'n func ie de susce%tibilitatea la 'mbolnă&ire a diferitelor esuturi/ fiind definit de rela ia> H E = ∑WT H T T PS&Q 'n care 8V este &aloarea medie a ec=i&alentului dozei 'n esut @VC/ iar YV S este un factor de %ondere denumit .?n tabelul 1.3/ %ublicate de #omisia Interna ionala de !rotec ie Fadiobiologica @#I!FC 'n 19**.2 Vi%uri de radia ii %rimare %rin iradiere interna .2. (c=i&alentul dozei are im%ortantă deoarece ine cont de modul 'n care un anumit ti% de radia ie ionizanta '. Dalorile coeficien ilor de risc sunt %rezentate 'n tabelul 1.ti/ 1991. Dalorile factorului de calitate mediu 'n func ie de diferitele ti%uri de radia ii %rimareUC Vabelul 1. !ransferul liniar de energie "!#E$ @Tinear (nergN VransferC este transferul de energie %e micron de traiectorie/ urmate de %articulele ionizante .i gamma/ electroni 1 9eutroni/ %rotoni/ %articule cu sarcina unica .i masa de 1" re%aus su%erioara unită ii de masa !articule alfa .i 'nmul indu0l cu un factor de %ondere cores%unzător riscului de cancer fatal asociat cu acel organ . Tu)nd 'n considerare ec=i&alentul dozei %entru fiecare organ sau esut im%ortant al cor%ului . (c=i&alentele de doza %rimite de m)ini/ antebra e/ %icioare/ glezne/ %iele .i coeficient de risc/ re%rezent)nd %ro%or ia din detrimentul total datorat efectelor biologice stoc=astice @efecte somatice t)rzii/ fără %ragC/ la iradierea uniforma a 'ntregului cor%. !onderile factorilor de riscUC * .i se e7%rima 'n :eDHKm. se dau &alorile factorului de calitate mediu @ Q C care %ot fi utilizate 'n func ie de diferitele ti%uri de radia ii %rimare/ 'n cazul iradierii interne sau e7terne.i $actorul de calitate mediu/ Q e7terna Fadia ii A .i %articule cu sarcina multi%la 2" UC Du%ă %ublica ia> 1Standarde de baza de radio%rotec ie2 a Institutului de $izica 4tomica/ .

3. ?n cazul 'n care iradierea se e7tinde dincolo de 5" de ani/ se o%erează cu no iunea de doza relati& la 'ntreaga &ia ă a indi&idului. $actorul de risc YV "/25 "/15 "/12 "/12 "/"3 "/"3 "/"3 1/"" ?n tabelul 1.onade 1"" U "/25 I 25/"" !lăm)ni +" U "/12 I 9/G" Viroida *" U "/"3 I 2/1" Su%rafa a oase 3"" U "/"3 I 9/"" $icat G" U "/"G I 3/G" Votal cor% 49/3" Echivalentul dozei efectiv anga%at @8(/5"C se refera la doza acumulata de un indi&id 'n cursul &ie ii sale @e&aluată la circa 5" ani %entru lucrătorii din domeniuC/ %rin incor%orarea unică sau a mai multor izoto%i/ la ni&elul unui organ sau esut dat.Zesutul sau organul .i organe @gonade/ %lăm)ni/ tiroida/ su%rafa a oaselor . !ractic/ el re%rezintă %rodusul dintre ec=i&alentul dozei efecti& mediu + .i ficatC cu diferite ec=i&alente de doza @8C/ 'n func ie de factorii de %ondere @YtC cores%unzători acestor esuturi. (7em%lu de calcul a ec=i&alentului cu doza efecti& 'n cazul iradierii mai multor esuturi cu diferite ec=i&alente de doza Vabelul 1.4. Zesutul (c=i&alentul dozei/ $actorul de risc/ YV (c=i&alentul dozei 8 PmS&Q efecti&/ 8( PmS&Q . 4ceastă doza/ care se a%reciază că se acumulează %e o %erioadă de 5" de ani/ se calculează cu a<utorul rela iei> H E /5" = t " +5" t" ∫H E @t C dt 'n care 8(/5" este ec=i&alentul de doza efecti&/ rezultat du%ă o incor%orare tim% de 5" de ani/ iar t" S momentul 'nce%erii 'ncor%orării.onade @testicule/ o&areC !ie%t @s)niC Mădu&a osoasă !lăm)ni Viroida Su%rafa a oaselor Festul organismului Vot cor%ul UC Du%ă %ublica ia 2G din 19** a #I!F Vabelul 1. Echivalentul dozei efectiv colectiv @S(C este o măsură a detrimentului @%re<udiciuluiC total al sănătă ii/ %ro&ocat de o sursa de radia ii ionizante asu%ra unui gru% de %o%ula ie dat.4 se dă un e7em%lu de calcul a ec=i&alentului de doza efecti& %rimită uniform de 'ntreg organismul/ 'n cazul iradierii mai multor esuturi .

i 8( [ d 8(/ res%ecti& !@8(Cd 8(/ conform rela iei> S E = ∫ H E P @ H E CdH E PS&.i 'n orice loc/ unui fond de radia ii ionizante. 1.i %roducere a ei/ a e7%erien elor cu aceasta te=nică sau 'n urna unor accidente . 9 . Doza letală Doza letală @DTC este doza de radia ii ionizante data de o cantitate minimă de substan ă radioacti&ă care %ro&oacă moartea unui animal adult. Deoarece la administrarea de doze letale se obser&ă o &aria ie de răs%uns indi&idual/ 'n %ractică se lucrează cu următoarele ti%uri de doza letală> 0 doza letală zero @DT"C/ doza care determină fenomene gra&e/ dar nu letale 'n lotul de e7%erien ă\ 0 doza letală 5" @DT5"C/ doza minimă letală care ucide 5"] din indi&izii iradia i/ res%ecti& unul din doi.i 'n cosmos.i 'n toate materialele 'ncon<urătoare/ 'n =idrosferă @a%ele oceanelor/ mărilor/ r)urilor/ 'n a%a de băutC .i actiniu 'n ec=ilibru cu descenden ii lor din cele trei familii radioacti&e naturale/ %recum .i tritiu03/ care acom%aniază elementele naturale cu care se &or afla 'n ec=ilibru 'n regnul animal . omQ " ∞ 3nită ile ec=i&alentului dozei efecti& colecti&e/ denumita %e scurt . Se a%reciază ca la &)rsta de G" de ani/ un om ar fi %rimit o doză de "/"50"/1 S&/ doza care la 'năl imi @'n mun iC %oate fi de zece ori mai mare. Doza fondului de radia(ii Inde%endent de &oin a sa/ omul ca de altfel toate fiin ele de %e Verra sunt su%use continuu . 1.&.@8(C caracteristic gru%ului dat .i numărul de %ersoane care %rimesc aceasta doza 'ntre 8( .i al ii.'. !rin solubilizare/ sub ac iunea agen ilor e7ogenici/ sărurile solubile ale acestor radioelemente trec 'n a%ele de %e su%rafa a %ăm)ntului/ %recum .).i a unor izoto%i naturali ai unor elemente/ cum ar fi> 4"^/ +*Fb/ 115In/ 13"Ve/ 13+Ta . 1. De regula aceasta se calculează du%ă gonade .i &egetal. Sursele acestor radia ii se găsesc 'n scoar a terestră . ?n scoar a terestră ele se datoresc unor zăcăminte de minerale ce con in uraniu/ toriu .i metode fotografice.i 'n cele subterane/ 'n a%a de băut . Dozimetria radia(iilor ionizante Măsurarea dozelor individuale de radia(ii se realizează cu a<utorul unor metode bazate %e ionizare . ?n e%oca modernă/ aceasta doza este adesea mărită datorită utilizării te=nicii nucleare/ a instala iilor de %re%arare .i a unor iz&oare. L contribu ie im%ortantă la doza fondului de radia ii o aduc radia iile cosmice/ care/ %e l)ngă iradierile directe ale mediului/ %ro&oacă 'n atmosfera reac ii nucleare cu azotul/ gener)nd carbon014 .i defec iuni 'nt)m%lătoare a acestora.i doza colecti&a/ se e7%rima 'n sie&ert om @S& omC.i de se7.i se %onderează 'n func ie de &)rstă .

Sec iune %rintr0un stilodozimetru bazat %e acumularea sarcinilor de ionizare> 1 S izolator\ 2 S %eretele camerei\ 3 S electrodul central\ 4 S ca%ac. 1. (7%erimental/ un fotodozimetru este constituit dintr0o %elicula fotosensibila 'n&elită 'n =)rtie neagră .2.i nu au un caracter %articular care să ne %ermită deosebirea de efectele a%ărute altfel dec)t %rin iradiere\ 0 modificările .i sur&in du%ă mai mul i ani @leucemiaC/ du%ă mai multe zeci de ani @cancerul fatalC sau %ot %ro&oca efecte genetice. 2. -articularită(ile efectelor biologice Indiferent de urmările %ro&ocate de im%actul radia iilor ionizante cu organismul &iu/ ac iunea biologică %rezintă unele %articularită i .2 si 1. Du%ă de&elo%are se determina densitatea de 'nnegrire a %eliculelor cu a<utorul unor fotometre sau densitometre etalonate 'n unită i de doză. urmărind &erificarea contaminării su%rafe elor ori a masurilor de %rotec ie/ se efectuează %eriodic sau continuu cu a%arate fi7e sau %ortabile/ folosindu0se cele mai diferite metode de 'nregistrare> camere de ionizare/ contoare .3. 1" . $ig. 1.i anume> 0 organismul omenesc nu este dotat cu un organ de simt care sa sesizeze %rezen a radia iilor ionizante/ iar efectul biologic nu este &izibil 'n momentul iradierii\ 0 efectele biologice sunt cumulati&e . 3nele sunt imediate sau %recoce .3C.eiger0M_ller/ detectoare cu scintila ie/ dozimetrie c=imice etc. $ig. 4ltele sunt 'nt)rziate .itul iradierii se măsoară cantitatea de electricitate acumulata %e electrozi/ cu a<utorul unui instrument electronic/ a&)nd scala gradata 'n unită i de doza.i montata 'ntr0o casetă de %lastic. 1. Metodele fotografice/ bazate %e efectul de 'nnegrire a emulsiilor fotosensibile sub ac iunea radia iilor/ utilizează %entru măsurare fotodozimetre.i a%ar du%ă un răgaz care &ariază de la c)te&a ore/ la c)te&a să%tăm)ni. ?n alte &ariante/ stilodozimetrele con in un fir de cuar montat direct 'n cor%ul său/ constituind un minielectrometru @stilodozimetru cu citire directăC @fig. Ta sf)r.i sim%tomele e&oluează lent du%ă iradiere. Sec iune %rintr0un stillodozimetru cu fir> 1 S fir de cuar metalizat\ 2 S lentila\ 3 S scala\ 4 S grada ie\ 5 S izolator. Măsurarea dozelor de radia(ii *n laboratoare +i unită(i nucleare.Metodele bazate %e ionizare utilizează mici camere de ionizare de forma unui stilou S stilodozimetrie/ ce con in doi electrozi coa7iali.

(&enimentele ini iale/ sunt ionizări .ează la trecerea radia iilor %rin organismele &ii.ate de radia iile ionizante 'n mediu biologic U 11 . $ig. 2. !rezentarea sc=ematică a fenomenelor declan.i moleculelor din mediul de interac iune de0a lungul traiectoriilor %articulelor ionizante.?n realitate/ efectele biologice %roduse de ac iunea radia iilor ionizante asu%ra fiin elor/ 'n s%ecial a omului/ sunt rezultatul unei lungi serii de fenomene care se declan.1. 3lterior aceste %erturbări fizice antrenează reac ii fizico0c=imice/ urmate de reac ii c=imice/ gener)nd 'n final efecte biologice.i e7citări ale atomilor . 2. Sc=ematic cronologia acestor e&enimente este data 'n $ig.1.

3. Efectele nestochastice sunt efecte imediate @%recoceC/ cu %rag/ re&ersibile . 4%ari ia lor urmează o rela ie %robabilistica doza0efect a%arent la 'nt)m%lare/ de unde .i aditi&e.i im%erfect aditi&e.i 0 efecte stoc=astice.i efect/ ele a%ar atunci c)nd doza %rimita de%ă. !ractic 'ntre momentul iradierii . Efectele stochastice sunt 'ntotdeauna efecte somatice t)rzii/ fără %rag/ ire&ersibile .&. Clasificarea efectelor biologice ?n %rezent efectele noci&e ale radia iilor ionizante asu%ra fiin elor/ 'n s%ecial a omului/ a descenden ilor săi .1C. $iind caracterizate de o rela ie de cauzalitate determinate 'ntre doza .i al a%ari iei bolii maligne %ot trece ani sau zeci de ani.i efecte genetice @ereditareC ce a%ar la descenden i.1. 12 . ?n general/ efectele nestoc=astice a%ar destul de re%ede 'n tim%/ fiind efecte imediate @%recoceC/ iar &ătămările %ro&ocate de ele sunt cu at)t mai mari cu c)t doza este mai mare. 4&)nd caracter re&ersibil/ e7istă %osibilitatea regenerării unor esuturi/ iar dozele administrate 'ntr0un tim% lung nu sunt %erfect aditi&e. !rintre ele se număra efectele somatice care se manifesta cu 'nt)rziere/ sub forma de afec iuni maligne @cancerC .i debite mici ale dozei/ riscul %entru sănătate este %ro%or ional cu doza administrată. $iind rela ii liniare/ 'ntre frec&en a de a%ari ie a efectelor stoc=astice .te o anumita &aloare de %rag @fig. De%endenta efectului biologic de doza biologica a S efecte stoc=astice fără %rag\ b S efecte nestoc=astice cu %rag Daloarea %ragului %entru un anumit efect %oate &aria 'n <urul unei &alori medii de la un indi&id la altul . 4ltfel s%us/ dintr0o %o%ula ie aflata 'ntr0o zona de radia ii/ efectele stoc=astice a%ar numai 'n unele cazuri indi&iduale/ a%arent la 'nt)m%lare. !rintre efectele nestoc=astice se număra> leziunile nemaligne ale %ielii/ cataracta/ =i%olezia medulară care antrenează o deficien ă =ematologică a &ătămărilor %ro&ocate celulelor gonadelor cu re%ercusiuni asu%ra fertilită ii.i doza absorbita a fost denumit factor de risc.i dozelor absorbite %entru radia iile cu transfer liniar de energie mică/ rezultă ca 'n aceste cazuri/ la doze mici . De aceea/ %entru e&itarea %roducerii lor/ are mare im%ortanta administrarea frac ionata a dozelor de radia ii. 3.i numele stoc=astic. ?n literatura de s%ecialitate/ factorul de %ro%or ionalitate dintre frec&en a de a%ari ie a acestor efecte .e. $ig.i asu%ra umanitarii 'n general se clasifica 'n două categorii> 0 efecte nestoc=astice .i 'n func ie de condi iile de iradiere.

#onform acestei i%oteze/ radioliza a%ei constituie o sursă %entru ac iunea indirectă a radia iei/ deoarece radicalii liberi forma i %ot afecta at)t cromozomii c)t . (fectul biologic %rodus este ire&ersibil .i/ 'n mod %ractic/ detrimentul unui gru% de indi&izi nu %oate fi redus la o 'nsumare a &ătămărilor indi&iduale/ fa%t %entru care ec=i&alatul de doza colecti&ă se ia ca un %artener %rintre altele. #once%tul de detriment al sănătă ii se refera la fenomenul de distrugere @&ătămareC integrală a unei %ersoane datorită efectelor biologice ale radia iilor ionizante/ fenomen care %oate a%ărea du%ă o iradiere 'n condi ii bine definite .i %erioada secundară.i moleculele substan elor celulare.i 'n s%ecial de a%a o7igenată/ care ac ionează ca agent o7idant @i%oteza ac iunii %rin a%a o7igenatăC.eac(iile *n perioada primară de ac iune a radia iilor ionizante se datorează a trei ti%uri %rinci%ale de mecanisme> mecanismul ac iunii directe/ indirecte .i e7citării substan elor %rin mecanism %rimar se %roduc modificări c=imice ale acestora @mecanismul ac iunii indirecteC. '.i factorul cores%unzător de gra&itate @gC> ! = ∑ Pi! ⋅ g i! ! iar %entru un gru% de %ersoane @!C detrimentul colecti& @.i 'n %rezent nu se cunosc metode de reducere a %robabilită ilor de a%ari ie a efectelor stoc=astice somatice datorate unor doze de<a %rimite. L i%oteza mai &erosimila considera ca rolul %rinci%al 'n ac iunea biologica %rimara il au radicalii 8/ L8/ . Deoarece organismele &ii au 'n com%ozi ia lor un mare %rocent de a%ă/ la om a<ung)nd %)nă la +5] din greutatea cor%ului/ multa &reme s0a considerat că ac iunea noci&ă a radia iilor ionizante este cauzată de %rodusele de descom%unere a ei . azele tipice ale evolu(iei *mbolnăvirii *n urma iradierii ?n dinamica e&olu iei reac iilor care au loc 'n urma iradierii/ se %ot distinge trei %erioade im%ortante> %erioada %rimară/ %erioada latentă .i ec=i&alentul de doza se stabile.te o rela ie liniară fără %rag/ a%licată la doze slabe.i L28 care a%ar la radioliza a%ei @i%oteza ac iunii %rin radicali liberiC.i la distan ă. 13 . ?n cazul unui efect %atologic dat @iC/ detrimentul @ !C la un indi&id @!C este e7%rimat de %rodusul 'ntre %robabilitatea de a%ari ie a efectului @"iC . Votu.i la un anumit ni&el de doza. !rodusul %rinci%al al acestei ac iuni sunt ioni . .Dozele administrate 'n tim% lung fiind aditi&e/ nu are im%ortan ă dacă doza care %roduce efectul res%ecti& a fost administrată frac ionat sau instantaneu/ res%ecti& 'ntr0o secundă sau 'ntr0o luna. Datorită ionizării . ?ntre %robabilitatea de a%ari ie a efectelor biologice stoc=astice .i %roteinele cito%lasmatice. Detrimentul sănătă(ii.i atomi e7cita i de0a lungul %arcursului %articulei 'n celulă.i a celor nestoc=astice/ 'n %rinci%al fiind utilizat %entru estimarea &ătămărilor datorate efectelor stoc=astice. De aceea/ detrimentul colecti& al sănătatii este %ro%or ional cu ec=i&alentul de doza efecti& colecti&. (fectul biologic %rin ac iune directă constă 'n transmiterea directă a energiei %articulelor 'ncărcate sau a electronilor secundari/ către atomii .C este> = P ∑ Pi ⋅ i ! 4cest conce%t se a%lic at)t asu%ra efectelor stoc=astice c)t .

i organele genitale. -erioada secundară este dominată de formarea/ 'n celule . Deasu%ra %ragului ele cresc cu doza.i a trans%ortului %rin umori sau difuziune a unor substan e rezultate 'n esuturile iradiate/ efectele biologice se %ot %roduce nu numai 'n organele iradiate/ ci . #ele mai fragile esuturi care suferă efecte biologice cu %rag sunt> %ielea/ celulele formate de s)nge/ mădu&a osoasă/ intestinul . De aceea/ 'n cazul unor iradieri cu doze mortale/ %erioada latentă durează de la c)te&a ore la 3"04" de zile/ iar 'n doze frac ionate mici/ ea durează mai mult de un an.1.i/ 'n decursul tim%ului/ ele au fost atribuite ac iunii a%ei o7igenate/ %ero7izilor organici .i =istaminei/ %roblema fiind 'nsă 'n discu ie. #ert este fa%tul ca/ sub ac iunea radia iilor ionizante/ a%ar molecule acti&e/ 'n %rimul r)nd 'n celulele din esuturi .te un anumit ni&el. (fectele radiobiologice ale %ielii sunt foarte &ariabile . 4cestea se referă la %iele/ mădu&a osoasă . ).i sunt efecte cu %rag/ fa%t %entru care nu a%ar dec)t dacă doza de%ă.i ele de%ind de doză/ de localizarea anatomică/ de &)rstă/ de %igmenta ia tegumentului etc. Feac iile din aceasta %erioadă sunt de natură necunoscută .Datorită inter&en iei sistemului ner&os/ a glandelor endocrine .N nu se obser&ă nici o leziune gra&ă/ dar la 25] din cazuri a%are o senza ie de căldura. Pielea. ?n general/ la doze mai mari de 1" .i organele se7uale sau gonade.i 2" .i 'n cele neiradiate @mecanismul ac iunii la distanta sau al ac iunii secundareC.i 'n limfă. 14 . Ta doze 'ntre 1" . Efecte biologice precoce (fectele biologice %recoce sur&in la %u in tim% du%ă iradiere/ uneori du%ă c)te&a ore sau mai %u in .N a%ar e%idermite e7udati&e/ urmate du%ă un tim% de o latenta de trei să%tăm)ni/ de eritema secundară/ a%oi de e%itelitae7udati&ă/ du%ă 30G luni făc)ndu0se restaurarea fără recurs.i esuturi/ de substan e to7ice care conduc la into7icarea organismului/ determin)nd o serie de efecte biologice im%ortante @i%oteza formarii unor substan e to7iceC. Clasificarea efectelor biologice după natura lor #el mai frec&ent/ efectele biologice se clasifica du%ă natura lor 'n> 0 efecte "recoce/ care nu a%ar dec)t %entru doze ridicate\ 0 efecte somatice t#rzii/ care se manifesta du%ă mai mul i ani/ c=iar mai mul i zeci de ani\ 0 efecte genetice/ care %ri&esc descenden ii\ 0 efecte teratogene/ care se refera la afectarea embrionului .i %rofunde/ se alternează &asculariza ia . Efectele biologice precoce *n cazul iradierilor par(iale.i 'n %aralel 'n s)nge .i a fetusului. ?n cazul unor iradieri foarte im%ortante .i a%are ulcera ia/ care necesită un tratament c=irurgical. !erioada latentă &ariază in&ers %ro%or ional cu doza de radia ii. -erioada latentă care a%are 'n organism/ du%ă %erioada %rimara/ se caracterizează %rin fa%tul că fenomenele sunt at)t de ne'nsemnate 'nc)t nu %ot fi desco%erite/ ne'nregistr)ndu0se nici un fel de tulburări.e. ). De aceea/ %entru a e&ita %roducerea lor/ s0au elaborat reglementări care im%un limitarea sub ni&elul de %rag al dozelor ce le %ot %rimi o%eratorii care lucrează 'n medii de radia ii ionizante.

ima . %rganele se&uale/ res%ecti& testiculele la bărba i .N/ sterilitatea este tem%orară la om.i creierul. ?n astfel de cazuri se a%lica un tratament modest/ fără a fi necesară s%italizarea.i care se estimează ca au %rimit doze de 3 0 G/G . 3rmează stomacul care este afectat de doze 'n <ur de 4" .i:ini/ 'n 1954/ . #el mai radiosensibil este intestinul sub ire/ la care a%ar leziuni 'n urma absorb iei unor doze sub 3" .te globulele albe/ dar ele se regenerează ra%id. Destul de radiosensibil este .i s%ontan re&ersibila/ iar la doze de circa 2 . Ta iradieri %uternice/ mai ales 'n radiotera%ie sunt iradiate . Ta doze %este 4" . ?n urma unor iradieri globale cu doze 'n <ur de 1 . Ta doze relati& mici/ de "/5 .te creierul/ de. 15 . ?n ceea ce %ri&e.N.N/ tim% de 50G să%tăm)ni. Testiculele care se remarcă %rintre cele două func ii de %roducătore de =ormoni . Efecte biologice precoce *n cazul iradierilor globale.N/ se 'mbolnă&esc de fibron %ulmonar/ iar du%ă G012 luni urmează decesul.i sterilitate tem%orară/ 'n <ur de un an. Din cercetările efectuate/ %recum .i o&arele la femei/ reac ionează diferit la iradiere.N/ cel mai rezistent fiind colonul/ care reac ionează numai la doze cu%rinse 'ntre 5" .i sistemul ner&os/ care manifestă o fragilitate a celulelor ner&oase/ a &aselor sang&ine . (7%erien ele efectuate de americani %e de inu i &oluntari au arătat ca 'n cazul iradierii testiculelor cu doze de G . Di&ersele organe ale a%aratului digesti& au radiosensibilită ii diferite.N. De asemenea/ su%ra&ie uitorii dintre cei 23 %escari <a%onezi care au fost iradia i 'n urma e7%loziei e7%erimentale a armei termonucleare de la .N/ du%ă o sterilitate de 203ani/ au a&ut co%ii normali @'n total 45 co%iiC.N administrate 'n %atru să%tăm)ni/ a%are o %ara%legie/ care du%ă doi ani se e7tinde. 0 %$arele/ com%arati& cu testiculele/ au o sensibilitate mai mică fa ă de radia iile ionizante/ aceasta fiind influen ată .N/ se instalează o de%resiune tranzitorie .N a%are o azoos%ermie .i s%ermatozoizi/ la iradiere/ le este afectată numai cea de0a doua func ie @%roducătoare de s%ermatozoiziC.N. Dintre acestea/ deosebit de sensibile sunt %lăm)nii/ care/ du%ă o doza de 25 .i de &)rstă. ?n cazul rinic=ilor/ func ionarea lor este afectată du%ă c)te&a să%tăm)ni de la iradiere/ %e c)nd &ezica %oate su%orta doze mult mai mari.i 5G .Mădu$a osoasă/ organul cel mai sensibil la iradierea globală/ conduce limfo%enia/ cu at)t mai re%ede/ cu c)t doza de radia ii este mai mare.i organele %rofunde> %lăm)nii/ inima/ rinic=ii/ tubul digesti&/ ficatul/ sistemul ner&os central . Se men ionează ca la femei sterilitatea este 'nso ită de o%rirea func iei endocrine.N/ care sunt fără gra&itate imediată/ nu se obser&a dec)t foarte discrete modificări =ematologice/ 'n ceea ce %ri&e. Iradierea organelor profunde.N.i o ca%acitate limitată de regenerare a esuturilor ner&oase.N %entru a %ro&oca o meno%auză artificială/ la o femeie de %este 4" de ani este suficientă o doza de numai * . 4stfel/ %e c)nd la o femeie t)nără 'n <ur de 25 de ani este necesară o doza de 12015 . 'inic(ii )i ficatul sunt afecta i la doze %este 3" .i modificări morfologice a%ar de<a de la doze de 1" .i 9agasa:i/ a rezultat ca 'n urma unei iradieri %uternice care a %ro&ocat sterilitatea tem%orară/ nu s0au %rodus urmări genetice/ %rin afectarea celulelor se7uale.i din constatările asu%ra descenden ilor celor iradia i 'n urma e7%loziilor atomice de la 8iro.N/ el %oate su%orta doze de circa 5" .

i eliminarea %osibilită ilor de infectare. Fecent %rin defectarea centralei atomoelectrice de la #ernobal @3crainaC din a%rilie 19+G/ au fost iradiate 22 %ersoane cu doze %este + . ?n $ran a sunt cunoscute numai o zecime din decese> * sunt im%utabile acti&ită ii medicale. ?n ultimii 4" de ani au a&ut loc 115 cazuri de iradieri locale/ care au făcut 15G &ictime.i di&erse surse @+C. 4bia du%ă circa trei luni/ el intră 'n coalescen ă. Efecte biologice precoce *n cazul iradierilor accidentale.N/ de iradiere instantanee/ orice tratament tera%eutic nu este eficace.N . (7%lozia e7%erimentala a armei termonucleare de la .i a %lac=etelor/ iar numărul globulelor ro. Din contra/ la doze de %este 2. !rinci%alele cauze se datoresc> instala iilor de radia ii A %entru analiza cristalografica @G9C/ surselor de gamografice cu 192Ir @34C/ G"#o @25C/ imitatori `0acti&i @11C/ acceleratori de %articule @+C .ii este modest.i semnele fizice 'ncă li%sesc/ se obser&ă o scădere a globulelor albe .i + .i mai greu de cunoscut.i a 23 de %escari marinari de %e &asul <a%onez 1$u:uriu Maru2. ?n acest caz sunt necesare transfuzii .i 4 .N/ se obser&ă o e&olu ie stereoti%a a bolii/ cu afectarea celulelor formatoare de s)nge . !rinci%al/ ele %ot fi clasificate 'n iradieri im%lic)nd una sau mai multe %ersoane/ ori a unor gru%uri mari de %ersoane.i 3+ gra& iradia i.i infec ii/ formula sang&ina fiind foarte modificata. ?n ultimele decenii s0 au 'nmul it numărul iradierilor accidentale.i 2 . Iradierile simultane asu%ra unui număr ridicat de %ersoane au fost 'nregistrate 'n urma unor e7%erien e cu arme termonucleare sau a unor defec iuni sur&enite 'n func ionarea unor centrale atomoelectrice. ?n continuare/ se instalează %erioada de stare @%erioada criticaC/ căreia i se asociază semne generale cum sunt oboseală intensă/ tulburări digesti&e/ =emoragii .N/ 22 %ersoane cu doze 'ntre 4 . Ta doze mai mari/ grefa cu mădu&a osoasă %oate fi singura .N/ de.ansă/ iar la doza %este 12 . *radieri accidentale im"lic#nd una sau mai multe "ersoane.i:ini/ de la 1 martie 1954/ a %ro&ocat %rintre altele . (&olu ia 'mbolnă&irii se face urm)nd cele %atru faze ti%ice> Du%ă o %erioadă de debut care durează trei zile/ 'nso ită de sim%tome discrete/ urmează de %erioada latentă/ %ractic silen ioasă/ care durează %este trei să%tăm)ni.i 9 accidente cu G"#o/ din care au rezultat 1* mor i . ?n cadrul tratamentului se recomanda grefe de mădu&a osoasă.N/ fiind 'nregistrate 31 decese. De asemenea/ se cunosc 24 accidente cu surse gamografice/ dintre care 15 accidente cu 192Ir . ?n acest moment/ &ia a bolna&ului este 'n %ericol. 1G . ?n acest caz/ s%italizarea este indis%ensabilă 'ntr0un centru s%ecializat/ cu locuri sterilizate/ re%aus absolut .i tratament antibiotic.i iradierea %uternica/ %rin căderi de %ulberi radioacti&e/ a locuitorilor de %e Insula Marsc=all %recum .i scăderea cores%unzătoare a numărului ma7im de elemente re%rezentati&e din s)nge.N/ 53 %ersoane cu doze 'ntre 2 .i 2"3 %ersoane cu doze %este 1 . Iradierile interne sunt mai rare . !)nă 'n anul 19G5 au fost 'nregistrate 12 astfel de accidente critice 'n lume/ 'n care %ersoane au fost e7%use global 'n cursul unor cercetări sau o%era ii c=imice/ dintre care au rezultat 9 decese.Ta doze cu%rinse 'ntre 1 . Iradieri accidentale a unor grupuri mari de persoane.

(le sunt efecte cu %rag/ care la bărba i este foarte ridicat . Fadia iile ionizante generează cataracte la doze su%erioare la 1" . %rinci%alele efecte 'nt)rziate/ se caracterizează %rin fa%tul că nu au %rag .N/ au loc tulburări de cre.NHziC a%ar leziuni cutanate cronice/ sau uscate .eac(iile imunologice.$ig.i a unor reac ii imunologiceC/ 'nsă %rinci%alul efect 'nt)rziat este cancerul/ care a%are du%ă c) i&a ani sau zeci de ani de la iradiere. (le %ot fi necancerigene @cataracte/ tulburări ale cre. $rec&enta lor este influen ată de o serie de factori/ %rintre care se număra> doza de radia ie/ natura radia iilor/ se7ul/ &)rsta .NHzi. Fadiosensibilitatea organismelor este 1* . Cancerele.i 1" ani de la iradiere.i %e animale 'n laborator/ au arătat ca la doze ridicate @a4 .i nu este radiosensibilă/ se manifesta ca un organ critic/ a&)nd un %rag de toleranta de a2m.i organismele de&in &ulnerabile la infec ii.i neutronii sunt cele mai %ericuloase.N de radia ii A. !rinci%alele efecte somatice t)rzii necancerigene se caracterizează %rin următoarele> Cataractele sunt boli care %ro&oacă o%acifierea cristalinului. Ta iradierea cu doze de 1 .i 9agasa:i au e&iden iat ca/ %rin e7%unere la doze de 1 .N scad reac iile imunologice . Dintre to i factorii/ doza de radia ii este cel mai im%ortant/ iar dintre radia ii/ %articulele b .N/ res%ecti& a+ S&. !ielea de. !rin iradierea m)inilor cu doze su%erioare @5 m.ima . #entrala atomoelectrică de la #ernobal @3crainaC ).tere .i se %roduc mai ales cu doze slabe de radia ii. #ongevitatea. ?n cazul neutronilor ra%izi/ %ragul este mult mai <os a"/+ .1. 5.i a%are 'ntre 1 .2.i atrofice/ care fisurează/ d)nd ulcera ii gra&e.i 9agasa:i/ %recum .i a circumferin ei ca%ului.i natura esuturilor iradiate. .ima . #onstatările efectuate %e su%ra&ie uitorii de la 8iro.i anume> un deficit 'n greutate/ o scădere a taliei .terii/ scăderea longe&ită ii . !ulburări de cre+tere.NC de radia ii/ se scurtează durata medie de &ia ă/ indiferent dacă iradierea a %rodus leucemie sau cancer. Efecte somatice t/rzii (fectele somatice t)rzii/ 'n general/ sunt fără %rag. De asemenea/ studiile de su%ra&ie uitori de la 8iro.

&.N radia ii electromagnetice/ 'ntre 25 .N @la iradieri radiologiceC/ iar cancerul tiroidei la "/1 .i 9agasa:i .N/ iar leucemia la doze X1 S&.i 2" de ani de la iradiere %entru leucemie / de 1" ani %entru tumori/ 22025 de ani %entru s)ni etc. Votodată/ efectele diferă cu &)rsta/ co%iii tineri/ adolescen ii .2.i radia iile ionizante.i:ini/ dar 'n ambele cazuri/ dozele nu sunt cunoscute cu %recizie.NC/ nu s0au 'nregistrat efecte genetice.i %ersoanele 'n &)rsta fiind mai radiosensibile dec)t adul ii.i 14 ani.i au %rezentat forme cancerigene %entru doze ridicate @X1 .ima .i de%ind 'n mod esen ial de natura esutului iradiat. (i sunt cu%rin.i 'ntre 4 .diferita 'n func ie de se7> ea este mai im%ortantă la femei dec)t la bărba i/ 'n s%ecial %entru s)ni .i tiroida .i ai %escarilor de la .i %ulmon. #ancerul osos a%are la doze X+.C care %ot %ro&oca efecte mutagene se află .ima . Dacă la doze slabe nu s0au 'nregistrat astfel de efecte la om/ 'n sc=imb %rintre co%iii su%ra&ie uitorilor de la 8iro. Vim%ii de latenta sunt foarte &ariabili .i 9agasa:i/ de.i:ini/ iradiati de caderile radioacti&e/ cu e7ce% ia unuia care a decedat/ du%ă o sterilitate de doi ani/ ceilal i au a&ut co%ii normali @45 co%iiC/ la care nu au fost obser&ate efecte genetice a%arente la %rima genera ie. ?n cazul su%ra&ie uitorilor de la 8iro.i de asemenea/ e7tra%olarea rezultatelor ob inute e7%erimental cu doze forte/ la doze slabe. #ancerul cutanat a%are la doze de circa 15 . 1+ . $ig 5.i 9agasa:i/ iradia i cu doze %uternice/ s0au 'nregistrat cazuri de anomalii genetice semnificati&e. De asemenea/ 'n cazul celor 23 marinari %escari de la . !e %lan uman/ singurele informa ii de care dis%unem sunt descenden ii iradia ilor de la 8iro.i are un efect in&ers %entru mădu&a osoasă . Efecte genetice 4lături de al i agen i fizico0c=imici @substan e c=imice/ radia iile electromagnetice/ căldura etc.ima . ?n modul de e&aluare a efectelor genetice se 'nt)m%lă unele dificultă i datorate următorilor factori> caracterul %articular al efectelor genetice\ necesitatea e7tra%olării rezultatelor ob inute e7%erimental %e animale/ la om\ .ima .i 4" de ani. 8iro.i 9agasa:i ). #ancerul s)nului a%are la doze de "/2" .N la co%ii 'ntre 13 .

Du%ă &)rsta/ la femei sunt două %erioade critice> %rinci%ala este %erioada re%roducerii/ de la %ubertate la meno%auza. ?n sc=imb/ iradierea %oate a&ea o ac iune cancerigenă/ care se manifestă la co%ii tineri. (fectele teratogene sunt ire&ersibile/ iar radia iile ionizante %roduc acelea.teri &ii %e centi. ?n cazul unor iradieri su%limentare/ acest ec=ilibru se ru%e/ iar fiecărei genera ii i se &or adaugă descenden ilor/ muta iile %roduse la toate genera iile anterioare @muta i su%limentariC. Ta om/ anomaliile @de e7.tere. #a urmare/ se &or %roduce o cre.N/ iar muta iile genetice a%ar/ la iradierea celor doi %ărin i/ cu o frec&enta de 50G5 %e milion de na. 4 doua este %)nă 'n luna a . Sensibilitatea lor la radia ii &ariază du%ă stadiul dez&oltării embrionului/ dar %ragul de ac iune este foarte net mai <os dec)t du%ă na.terii/ care are loc la doze %uternice @X1 . Ipoteza pre%udiciului genetic dat de iradierile slabe. Sub ac iunea radia iilor ionizante/ 'n func ie de stadiul de dez&oltare a embrionului . 0 ?n stadiul de organogeneza/ c)nd femeia are consecin e de 'nt)rziere . structura cromozomilorC re%rezintă un risc de 101" %e milion de na. Efecte biologice teratogene (fectele teratogene sunt anomalii .i gra&itatea malforma iilor se diminuează. Dozele egale sau inferioare la "/25 .N. -articularită(ile muta(iilor genice.i a celor dominante/ %recum .i a esuturilor/ se deosebesc următoarele> 0 ?n stadiul de %reim%lantare/ iradierea determină fie distrugerea oului/ fie moartea uneia sau a mai multor celule.i bănuială ca ar fi 'nsărcinata/ o doza de "/1 .i o 'nt)rziere a osificării\ 19 . Doza letală 5" este de "/50"/G . 4ceasta este %erioada critică/ deoarece radiosensibilitatea este ma7imă.tere a muta iilor letale .i la ec=ilibru @du%ă 5 genera iiC/ frec&en a lor este de 4"02"" %e milion de na. ?n func ie de se7/ riscul %entru femeie este mai %u in im%ortant/ ca %entru bărbat.i al i agen i teratogeni.teri &ii/ %e centi.N.teri &ii %e centi.i 4" ani/ %erioada 'n care se fac ma<oritatea fecundărilor.'. ).i/ sau a radia iilor ionizante asu%ra embrionului . ?n mod normal/ o %o%ula ie se află 'n ec=ilibru genetic.Din in&estigările %e animale/ s0a stabilit ca frec&en a anomaliilor genetice se obser&a la doze X1 . Du%ă %rima genera ie .N %oate antrena malforma ii. Ta bărbat/ %erioada %ericuloasă se afla 'ntre 2" . #ele mai im%ortante consecin e legate de efectele teratogene sunt> 0 malforma iile/ ca de e7em%lu cele microcefalie/ care %ot fi 'nso ite de 'nt)rzierea mentală\ 0 'nt)rzierea cre.a%tea a &ie ii fetale.teri &ii/ %e centi.i a circumferin ei ca%ului .terii.i malforma ii %ro&ocate de ac iunea unor agen i fizici/ c=imici . Muta iile sunt legate de se7e/ 'n sensul ca ele se transmit %rin femei.i efecte ca .i infec io.N sunt considerate ca fără efect.N. 4ceasta %erioada adesea trece neobser&ată de femeie. 4%ari ia de noi mutan i este com%ensată de eliminarea mutan ilor e7isten i %rin decese %recoce/ sau %rin fecundări mai %u ine/ uneori c=iar nule.i esuturilor %e tim%ul cre.NC/ %rintre care se remarcă deficitul %onderal/ scăderea taliei .N. 0 ?n stadiul fetal/ frec&en a . ?n %rima genera ie/ numărul de afec iuni adăugat este W1/3 %e milion de na.N/ %e genera ie.i o acumulare a muta iilor %rimite.

te.i e7cluderea lor de la orice fel de e7amen radiologic.ima . ?n cazul su%ra&ie uitorilor de la 8iro.i 9agasa:i/ ea a fost cu 4"] mai mare dec)t cea normală\ 0 efecte genetice nu s0au obser&at nici %rintre descenden ii celor iradia i 'n uter cu ocazia e7%loziilor nucleare de la 8iro. !e baza acestor obser&a ii/ se im%une luarea unor %recau ii 'n cazul femeilor 'nsărcinate/ care sunt e7%use %rofesional la doze de radia ii ionizante . 2" .0 cancerul/ care a%are la iradieri 'n uter cu doze de "/"2 .i neonatală cre.N\ 0mortalitatea intrauterină .ima .i 9agasa:i.

as%ar (. 4. Marcu/ .ti/ 19*+./ 0 Poluarea mediului am.iant+ (ditura Ve=nică/ ./ 0 Elemente de radio"rotec-ie/ (ditura Ve=nica/ . . #artas D./ cerban D.ti.ucure.urs de fizică nucleară/ 13ni&ersitatea Dunărea de 6os2/ 2""4.ucure. 3.0ibliografie 1.ti/ 199G./ 0 . #i%lea T. 21 ./ 0 Elemente radioacti$e.8.ucure./ #i%lea 4l.I. Poluarea mediului )i riscurile iradierii+ (ditura Ve=nică/ . 2.