ŞTIINŢA Şl TEHNICA PENTRU TOŢI

SERIA MEDICALĂ

E X E R CŢII I D E G IM N A S T IC Ă RECUPERATORIE LA HEMIPLEGICI
ELENA CRISTEA

E D IT U R A M E D IC A L A B U C U R E ŞT I 19 8 4

rr~

<3
!

"

C U P R IN S
Pag.

1. Rolul familiei în recuperarea hemiplegicului . . . 2. (,'um se instalează o hemiplegie.............................................. 3. Reguli de ază în acti!itatea de recuperare . . . #. $ndica%ii tehnico&metodice în aplicarea e'erci%iilor de re

16 1" 2( 2# 2) 26 26 222" 2" 3( 232 33 33
3# 3)
35

13

cuperare . . . . . . . . . . . ). Patul pacientului...................................................................... h. Po*i%iile pacientului în pat...................................................... 6.1. Po*i%ia clecu it dorsal (culcat pe spate+ , pozi%ia co& recti!ă................................................................................ f>.2. Pozi%ia de repaus . . . . . . . . 6.3. Pozi%ia culcat pe o parte . . . . . . 6.#. Pozi%ia în decu it !entral............................................... .. /em rul superior . . . . . . . . . ..1. 0cheletul mem rului superior . . . . . . ..2. /u1chii mem rului superior 1i ac%iunea lor . . . ..2.1. /u1chii umărului..................................................... ..2.2. / u 1 c h i i r a %...................................................... u lu i ..2.3. / u 1 c h ii a n te r a %u lu .i . . . . .

..2.#. /u1chii mîinii.............................................................. ..3. 4'erci%ii pentru recuperarea mem rului superior . . ..3.1.1.
36

7.3.1. Exerciţii pasive...............................................................

4'erci%ii din pozi%ia culcat pe spate

.

ii pe care pacientul poate să le e'ecute singur cu a5utorul mem rului să nătos ........................................................ )1 ..3.1.3. 4'erci%ii cu astonul de gimnastică din pozi%ia culcat pe spate . . . . )6 ..3.2. 4'erci%ii acti!e....................................................... 6(

..3.1.2...............................................................4'erci%

Pag. 0. /em rul inferior . . . . . . . . . 6) -.1. 0cheletul mem rului inferior . . . . . 6 ) -.2. /u1chii mem rului inlerii&r 1i ac%iunea lor . . . 66 -.2.1. /u1chii azinului.......................................................... 6" -.2.2. /u1chii coapsei . . . . . . . 6" -.2.3. /u1chii gam ei............................................................. .( -.2.#. /u1chii piciorului......................................................... .( -.3. 4'erci%ii pentru recuperarea mem rului inierior . . .1 -.3.1. 4'erci%ii pasi!e ...................................................... .2 -.3.1.1. 4'erci%ii pe care pacientul poate să 6 e'ecute cu a5utorul mem rului sănătos .. -.3.2. 4'erci%ii acti!e............................................................. -1 ". Redo îndirea autonomiei....................................................., i ".1. întoarcerea în pat pe partea paralizată , . ' *7f ' ".2. întoarcerea în pat pe partea sănătoasă ... . i ,,., ".3. 81ezarea la marginea patului ., . .9.:9'.' . :,. i.i ".#. ;ulcarea în pat............................................................./.r<i -2 -2 -3 -3 -3
-#

".). Ridicarea în picioare ".6. 81ezarea pe scaun .

.

.

.

.

= i&

9i >79:7*

.

.

.

. '2'',9= 2= > ..'='''.'*'.'
.

-#

1

1(. /ersul normal.....................................................................: . 1(.1 ?iomecanica mersului . . . . . ' .2

' '

-.23 -( 1(.1.1. @e : utul du lului spri5in . 9 . & . A' . -6 1(.1.2. @u l f ul spri5in . . . . . & i' . i . -6 1(.1.3........................................................................0pri5inu l unilateral...................................................................................... -. 1(.1.#.........................................................@e utul du lului spri5in anterior .>' . . -1(.2. /ersul hemiplegicului.............................................. . , ' , . -1(.3. 4'erci%ii premergătoare mersului . . ', : ','.,'". . 0" " 1(.#. Reeducarea mersului . . . ,' : . . ' . ' ' ' . , , .. . ' 1(.0. Brcarea 1i co orîrea scărilor "'("' '.'. '", ', . . "C

1().1. Brcarea scărilor
. . .

1().2. Fo orîrea scărilor 11. Pare*a facială

.

. .

.
.

:' 1DE , . G..' E''.'&' * E.
l

. .

'D. 'D.

. ' • ' • • : ' '!'&=H1'>&îI>
D.. i > i

.
'2

.

1(( 1(1 1(# 1() lf'6

i

12. Jehnica îm răcatului 1i dez răcatului :=..= ' ,''. 9 .' . . 13. @otarea sălii pentru aie . . ..,, ,, . . . . 1#. Recuperarea !or irii . . . ..' . . . . 1). Reintegrarea în antura5..................................................................
4

P r e f a ţ ă
Oamenii sînt obişnuiţi să priveas ă boala, !rept o alte" rare ii #r'u sănăt"i(ii are u anumite mi$loa e terapeuti e, %i in anumite a&uri poate fi înlăturată. 'n pro(res e)trem !t fru tuos îl onstituie luarea în onsi!erare a on eptului il* profila)ie, potrivit ăruia e)istă o serie !e măsuri, !e pro e!ee, hiar !e me!i amente, are folosite ştiinţifi hat preveni starea !e boală. #e!i ina mo!ernă a formu" 'tt hiar aforismul: e mai uşor şi mai efi a e să previi o boală !e ît să o vin!e i. +)ht, -nsă o serie !e boli, are pro!u le&iuni se" le tive în or(anism, le&iuni e persistă şi !upă ce pro esul .#iolo(ie respe tiv a în etat. / este !istru ţii persistente numite se hele, nu mai sînt boli propriu"&ise i !efe te are nu mai pot fi înlăturate. /stfel o anumită le&iune a sis" temului nervos pro!usă !e un traumatism sau !e astupare (iroi.i.'o&ă, embolie% a unui vas poate lăsa în urma ei o .0trttli'..i , o alterare a vorbirii, o tulburare a e hilibrului ţ,it.m.!. are au semnifi aţia unor !efe te se helare. l hi on tulburările tre ătoare e survin în ursul unei boli pat !etermina în mo! se un!ar o serie !e alteraţii persis" tente. 1e e)emplu parali&ia unui membru, prin însăşi n nuf area pe are o antrenea&ă, poate !etermina înţepeniri ii mult sau mai puţin !ureroase ale în heieturilor, înţe"

peniri e pot persista şi infirmi&a bolnavul hiar şi !a ă parali&ia proprin"&isă a în etat. / este !efe te re&i!uale, persistente trebuie şi ele o" re tate. 1e astă !ată este vorba !e o terapie e urmăreşte înlăturarea fenomenelor se belare, sau ree!u area infirmu" lui (han!i apatului% astfel in it u toate !efi ienţele sale să se poată a!apta la e)i(enţele vieţii. -n felul a esta s"a năs ut terapia !e ree!u are. /stă&i strate(ia me!i ală folosită în multe boli se ba" &ea&ă pe trepie!ul: profila)ie, terapie propriu"&isă şi re" uperare. 2e uperarea şi rea!aptarea sînt omponente fun!amentale ale tratamentului în spe ial !ar nu e) lusiv în bolile aparatului lo omor (neurolo(ie, reumatolo(ie sau ortope!ie%. 3eea. e este important e faptul ă meto!ele folosite să fie ore te !in pun t !e ve!ere ştiinţifi şi efi iente. 1e a eea ele nu trebuie elaborate şi apli ate la înthnplar i pe ba&a unor pro(rame $u!i ios înto mite. /spe tul esenţial al re uperării şi rea!aptării este faptul ă !urea&ă mult (luni hiar ani%. 4le nu pot şi nu trebuie să fie apli ate numai în instituţii !e profil şi !e ătre spe ialişti. 1e ele mai multe ori ele !evin o sar ină a familiei şi hiar a han!i apatului însuşi. / est lu ru este evi!ent mai ales în a&ul hemiple(iilor şi hemipare&elor. 5entru reali&area pro e!eelor utile !e re uperare şi rea!aptare este ne esar a atît se helarul it şi ei e au (ri$ă !e el să aibe un număr !e unoştinţe s rise ompetent si a esibile. 3artea !e faţă a lui 4. 3ristea satisfa e a este !e&i" !erate. 3ompetenţa autoarei are efe tuea&ă terapia !e re uperare şi rea!aptare motorie în 6e ţia lini ă Oto",#7 peni a -nstitutului 8aţional !e 9erontolo(ie şi 9eriatrie îi ,., (arantea&ă nivelul ştimţifi . :aloarea meto!elor propuse este asi(urată !e faptul ă toate au fost amplu e)perimen"

r

tn it ţi . 6tilul lar şi a esibil fa e a lu rarea să marelui publi , eea e îi onferă o utilitate nitii iile; ă o astfel !e publi aţie nu e)istă la, ontribuie în mo! feri it la omprehensiunea K7*L*. f n ansamblu artea !e faţă umple un (ol. 4a va i multor infirmi să"şi re îsti(e o autonomie are să le nitit i<î"fi ontinue e)istenţa în mo! a tiv. 1e asemenea -fl mulţi spe ialişti vor (ăsi în ea elemente are să le unoştinţele. @r. ;. ?ălăceanu&0tolnici

####

$ %$l l l l l l l l l

Introducer
Fmul acestui sfîr1it de secol, solicitat tot mai mult de !iteza circula%iei informa%iilor, de impactul e'ploziilor in& forma%ionale, de creati!itate în sarcinile profesionale, supus ritmului trepidant al !ie%ii, este determinat să trăiască în permanen%ă într&o stare de tensiune deose ita, de agresiune fizică 1i psihică, fapt ce determină modificări mor ide în organismul acestuia, dintre care locul primordial îl ocupă hipertensiunea arterială, cea mai frec!entă cauză a ac& cidentelor cere rale. în ultimul timp tot mai mul%i oameni, 1i oameni tineri, cad !ictime leziunilor cere rale, aser%iune sus%inută de sta& tisticile medicale ale ultimilor ani, din care se desprinde concluzia că numărul celor cu accidente cere rale a crescut. 8ccidentul !ascular cere ral constituie cea mai frec!entă cauză a hemiplegiei 1i în cele mai multe dintre cazuri ea este determinată de hipertensiunea arterială. @ar hemiple& gia poate apare 1i ca rezultat al unei tumori cere rale sau al unui traumatism. Memiplegia este definită ca paralizie flască sau spastică care interesează mem rul superior 1i inferior 1i 5umătatea le%ei de aceea1i, parte, la care se pot adăuga uneori 1i alte manifestări neurologice cum ar fi tul urări afazice, tul& urări de sensi ilitate etc.

Fdată cu apari%ia hemiplegiei, pacientul de!ine un handicapat î1i pierde autonomia datorită imposi ilită%ii efectuării mi1cărilor uzuale, fiind astfel scos atît din cir& cuitul producti! cît 1i din cel social, fapt ce are influen%ă nefasta 1i asupra psihicului acestuia. Nucrarea de fa%ă î1i propune să stea la îndemîna tu& turor celor direct interesa%i în recuperarea 1i reeducarea hemiplegicilor cît 1i a hemip legicului însu1i. @in acest moti! !om căuta să fim pe în%elesul oricui dore1te sau este inte& resat să contri uie la recuperarea handicapatului hemi& plegie. în O@ic%ionarul lim ii romPne2 în dreptul cu!întului Orecuperare2 se dă e'plica%ia 9 Oa do îndi din nou, a recî1ti& ga2. Prin reeducarea în cazul de fa%ă se în%elege corectarea deprinderilor motorii ce se e'ecută incorect datorită lezi& unii suferite. Q. Ro ănescu în lucrarea sa OReadaptarea copilului handicapat fizic2, include termenii de recuperare func%io& nală 1i reeducare în cadrul no%iunii de readaptare care re& prezintă un domeniu mai larg. 8utorul sus citat define1te readaptarea ca un comple' de măsuri medicale, educa%ionale 1i sociale cu a5utorul cărora handicaparea este redusă la minim din punct de !edere fizic, psihic 1i social, în a1a fel, încît handicapatul este redat unei !ie%i potri!ite po& si ilită%ilor sale 1i utile pentru societate. ;omple'ul de măsuri se traduce prin acti!itatea com& inată a medicului curant, a profesorului de gimnastică medicală, a rudelor, la care se adaugă cooperarea pacientu& lui, 1i tre uie să ai ă ca %el redo îndirea autonomiei, finali& zată prin posi ilitatea autoser!irii, 1i a am ula%iei. Joate acestea se pot o %ine numai pe aza unui program indi!i& dual sta ilit cu rigurozitate de speciali1ti. 0u liniem că în această muncă de recuperare, după ce pacientul a părăsit spitalul, un rol deose it îl au mem rii familiei 1i prietenii. 4i !or fi cei care prin comportamen& 1(

l

tul lor, prin putere de în%elegere 1i ata1ament, asociate cu !oin%a de a depune eforturi pentru continuarea programului zilnic de gimnastică medicală cît 1i tratamentului medicamentos, !or contri ui su stan%ial la re!enirea olna!ului printre semenii săi. 0copul lucrării este acela de a oferi celor interesa%i po& si ilitatea de a cunoa1te terapia prin mi1care în tratarea hemiplegiei, această Oterapie naturală2 cum o denume1te $on @răgan în lucrarea O;ultură fizică medicală2, Ocare reprezintă un act medical, dacă este aplicat conform tuturor indica%iilor specialistului2 cu a5utorul căruia, s&au o %inut rezultate rele!ante. Ainetoterapia (terapia prin mi1care+ constituie trata& mentul de ază în recuperarea handicapa%ilor fizici 1i deci 1i a hemiplegicilor, în timp ce tratamentul medica& mentos al infirmită%ii este doar un ad5u!ant folosit pentru reducerea durerilor sau spasticită%ii. Ainetoterapia !a fi folosită 1i ca un tratament psihiatric. ?ineîn%eles că nu dis& cutăm aici tratamentul afec%iunii de aza (fie curati!, fie profilactic+. Qu a!em preten%ia că prin lucrarea de fa%ă am epuizat toate metodele prin care se poate realiza 5a recuperare în cazul hemiplegiilor, ea se !rea o modestă contri u%ie la literatura de specialitate 1i un îndreptar la îndemîna oricui este interesat în acest domeniu.

1 1

1. Ro u fa!i iei "n recuperarea #e!ip e$icu ui
în cazul instalării unei hemiplegii este ine ca ol& na!ul să fie transportat la spital în cel mai scurt timp. 8ici se !a aplica tratamentul necesar 1i numai la recoman& darea medicului se !a putea începe munca de recuperare. ;ercetările moderne au precizat că este necesar ca recu& perarea să înceapă cît mai de!reme. ;. ?ălăceanu sus%ine că Oideea imo ilizării totale a olna!ilor hemiplegiei sau hemipareiici, în primele zile tre uie părăsită. /o ilizarea pasi!ă a acestora este indi& cată chiar în cazul în care ace1tia se afla interna%i în sec& %ii'e de terapie intensi!ă2. în perioada spitalizării olna!ul !a depinde în tota& litate de a5utorul personalului medical. @upă e'ternare însă, începe un drum mai lung 1i mai ane!oios, de&a lungul căruia, treptat, olna!ul tre uie îndrumat tot timpul cu pricepere 1i ră dare să se a5ute singur, deoarece este domi& nantă tendin%a de a crede că nu poate e'ecuta mi1carea care este necesară. Bn a5utor e'agerat din partea mem ri& lor familiei duce la instalarea o i1nuin%ei de a se lăsa ser& !it, fapt ce frînează desfă1urarea procesului de recuperare prin amplificarea ideii de neputin%a. 4ste ade!ărat că unii olna!i la început realizează foarte ane!oios unele ac%iuni, dar le pot realiza, 1i numai 13

repetarea lor !a duce cu timpul la putin%a de a le efectua cu u1urin%ă. Rri5a pe care tre uie să o manifeste mem& rii familiei fa%ă de olna!i este de a&1 încura5a, în rea& lizarea acestor acti!ită%i 1i nu în a se su stitui lor. /o& mentul din timpul unei ac%iuni în care se impune cu ade& !ărat ca olna!ul să fie a5utat, tre uie foarte corect se& sizat deoarece, o e'agerare în a&1 lăsa pradă efortului, poate a!ea repercusiuni nefaste asupra psihicului acestuia. $ată de ce răb!area celor ce&1 încon5oară tre uie să fie inepuiza ilă. @e o icei, în urma leziunilor cere rale (!asculare, tra& umatice, tumorale+ apar la olna!i 1i modificări ale personalită%ii, stare de spirit proastă, plîng u1or 1i sînt foarte pesimi1ti, uneori sînt agresi!i 1i necooperatori. $n aceste situa%ii cei ce se află în prea5ma olna!ului, mem rii familiei, rudele, prietenii, tre uie să se comporte cu mult tact 1i căldură, să creeze atmosferă plăcută, deconectantă, să antreneze olna!ul în discu%ii care să nu ai ă nimic comun cu starea în care se află, dar care să&i facă plăcere, toate acestea contri uind fa!ora il la îm unătă%irea stării psihice care are un rol primordial în recuperarea lui. Qumai men%inîndu&i un psihic adec!at, încrederea în sine 1i în recuperarea lui se !or putea o %ine rezultate concrete în ceea ce se urmăre1te de fapt. Bneori poate fi necesară chiar folosirea unei terapii psihiatrice. Qu tre uie uitat nici o clipă că în final munca de re& cuperare are ca scop reîn!ă%area unor mi1cări, acti!ită%i, recăpătarea unor deprinderi motrice pe care olna!ul le&a uitat în urma afec%iunii cere rale 1i acum, cel mai mic progres tre uie remarcat deoarece astfel îl stimulăm de& terminîndu&1 să pri!ească cu optimism posi ilitatea de re& !enire la o !ia%ă normală. Jendin%a dominantă la to%i hemiplegicii este de a se folosi în e'clusi!itate de mem rul superior sănătos, uitînd 1#

de a5utorul pe care poate să 1i&1 dea cu mem rul afectat, în astfel de situa%ii se impune sa se atragă aten%ia olna& !ului asupra posi ilită%ii pe care o are de a folosi 1i celălalt mem ru încura5îndu&1 astfel, reamintindu&i mi1carea. Jre& uie e!itate cu stricte%e o ser!a%iile făcute pe un ton al& terat, trecute cu !ederea e!entualele insuccese 1i formată con!ingerea că tot ce i se cere poate să îndeplinească. Pa& cien%ii care în familie s&au ucurat de un climat fa!ora il 1i care au continuat 1i acasă programul pe care 1&au a!ut în spital, au înregistrat succese deose ite, spre deose ire de cei care întrerupînd acest program nu numai că nu au progresat, dar chiar au regresat. 4ste recomandat ca un mem ru al familiei care se !a ocupa în mod deose it de olna! după perioada de spi& talizare, să participe la lec%iile de gimnastică 1i să %ină cont de toate indica%iile date de specialist deoarece, aceste lec%ii tre uie repetate zilnic chiar de două trei ori. Solumul de muncă, durata lec%iilor 1i numărul de repetări, !or fi sta ilite de specialist deoarece acestea diferă de la pacient la pacient. 4ste ine de 1tiut că nu e'istă o metodă uni!er& sal !ala ilă de 6inetoterapie care sa se poată aplica tu& turor hemiplegicilor, deoarece e'erci%iile precum 1i dozarea lor tre uie alese în func%ie de !îrsta pacientului, de !a& lorile tensiunii arteriale 1i ale frec!en%ei respiratorii, de adaptarea organismului la efort 1i desigur de gra!itatea olii. Tinem să su liniem că de1i munca de recuperare începe în spital, desa!îr1irea 1i consolidarea acestui proces se face acasă în mi5locul familiei, prietenilor 1i ace1tia tre uie să în%eleagă cît de important este aportul lor pe acest drum lung de re!enire a handicapatului la o !ia%ă acti!ă. 1)

%. Cu! se insta ea&ă o #e!ip e$ie
Pentru a în%elege mai ine acest fenomen să ne amin& tim întîi cum este alcătuit creierul uman. 0uprafa%a creierului în formă de emisferă formată din două 5umătă%i separate de fisura interemisferică9 este cutată în numeroase circum!olu%iuni separate prin 1an%uri. 4mi& sferele sînt legate prin comisuri, datorita cărora ele coope& rează. 0u stan%a al ă a creierului este tra!ersată de căile ner!oase, care duc informa%ii de la suprafa%a emisferelor (scoar%a cere rală+ prin trunchiul cere ral în mădu!a spi& nării 1i de aici prin diferi%i ner!i motori din dreapta 1i din stînga care se ramifică spre diferi%i mu1chi. ;ircum!olu%iile cere rale con%in centrii func%ionali. @e la unele din ele pornesc impulsuri de mi1care a mem relor (circum!olu%iile frontale ascendente+. Jo%i centrii motori sînt dispu1i simetric pe cele două emisfere cere rale potri!it unei ade!ărate hăr%i. ;entrii !or irii, scrisului, cititului 1i calculatului sînt dispu1i într&o anumită zonă a 5umătă%ii stîngi a creieru& lui la dreptaci 1i în 5umătatea dreaptă la stîngaci. @eoa& rece traiectele ner!oase ce transmit impulsuri pentru mi1& cările !oite ale mem relor în drumul lor de la scoar%ă la mădu!ă se încruci1ează în ul , rezultă că o leziune într&o 5umătate emisferică determina totdeauna o hemiplegie în partea opusă. Pentru că, a1a cum am arătat, centrul !or& irii, scrisului, calculatului 1i cititului nu sînt dispu1i în perechi, tul urarea lor apare numai în cazul unei leziuni a circum!olu%iilor din partea stingă (la dreptaci+ (fig. 1+. F hemiplegie rezultă în urma unei leziuni a neuronu& lui motor central 1i se caracterizează prin pierderea moti& lită%ii !oluntare a unei 5umătă%i a corpului. Uenomenul care se produce este de distrugere a unor celule cere rale. 16

=i(. >. , 0uprafa%a stîrt& gă a scoar%ei cere rale.

Mină

# im i a fe te i : o r b ire

Văz

l

8meliorarea stării pacientului este condi%ionată de preluarea func%iilor acestor celule de către alte celule sau de re!enire a celulelor lezate prin îndepărtarea tumorii ce e'ercită presiune asupra lor. Rradul paraliziei cît 1i al celorlalte tul urări care fac parte din simptomatica olii, depind de localizarea 1i întinderea zonei cere rale lezate, în func%ie de aceasta, hemiplegia poate a!ea o formă u1oară, în care recuperarea este posi ilă într&un timp foarte scurt, sau în unele cazuri are loc o re!enire spontană, poate îm răca o formă intermediară în care recuperarea durează o perioadă de timp mai mare fără ca pacientul să&1i re!ină în totalitate dar reu1e1te să&1i recapete autonomia 1i uneori se poate integra în !ia%a socială, 1i poate fi gra!ă, caz în care recuperarea se realizează într&un procent foarte mic, numărul mi1cărilor pe care olna!ul reu1e1te să le e'ecute fiind redus. Memiplegia poate să se instaleze în mod rusc, sau în mod lent 1i progresi!. @e utul rusc este caracteristic pentru leziunile !asculare, de utul lent, pentru leziunile 1 .

tumorale. 0înt însă cazuri în care 1i hemiplegia de ori& gine !asculară se poate instala în mod progresi!. Memiple& gia instalată în mod rusc e!oluează în două stadii , sta& diul de hemiplegie flască 1i stadiul de hemiplegie spastică. în hemiplegia flască tonusul muscular este scăzut în to%i mu1chii păr%ii paralizate. Na mem rul superior mu1& chii e'tensori sînt totdeauna mai prin1i decît fle'orii iar la mem rul inferior mu1chii planului anterior al coapsei sînt mai pu%in atin1i decît cei ai planului posterior. Memiplegia spastică se caracterizează prin contractură musculară. 8ceastă hemiplegie se traduce prin rezisten%a la mi1cările pasi!e 1i prin atitudini speciale. 0pasticitatea nu interesează în mod egal toată masa musculară a unui mem ru, ci are o reparti%ie inegală : la mem rul superior ea predomină asupra grupului fle'or iar la mem rul inferior asupra grupului e'tensor. Na am ele mem re însă, contractură predomină asupra musculaturii distale. Rezisten%a întîmpinată în mo ilizarea pasi!ă a seg& mentelor cre1te pe măsură ce mu1chiul este întins dar, daca se continuă mi1carea, la un moment dat se produce o ruscă cedare a contracturi> (fenomenul lamei de riceag+. în unele hemiplegii se pierde imaginea mi1cărilor în!ă& %ate. @e1i paralizia nu este completă, olna!ul este în 5 imposi ilitatea de a e'ecuta o serie de mi1cări în !ederea ' unui scop, să realizeze toate fazele unei mi1cări sau să coordoneze di!erse mi1cări în !ederea unei ac%iuni com& ple'e. Fdată cu paralizia poate apărea o dereglare a ima& ginii corporale deci a pozi%iei diferitelor segmente. Nipsa, de integrare a mem relor paralizate în imaginea corporală poate merge pînă acolo încît olna!ul nici nu realizează' paralizia lui (a1a numita anosagnozie+ ce se întîlne1te îri special în hemiplegiile stîngi la dreptaci. în func%ie de si& tua%ia anatomică a leziunii, hemiplegia poate fi înso%ită de tul urări de coordonare de tip cere elos (tremurături, ne&

1 -

>.7;.

siguran%ă etc.+ care, cînd apar ridică pro leme deose it de grele în recuperare, în alte cazuri pot apărea tul urări de sensi ilitate (senza%ii de frig, în%epături, dureri+ care 1i ele constituie o stacole ce tre uie în!inse. ;u toate aceste nea5unsuri hemiplegicul tre uie determinat să trăiască cît mai normal posi il 1i să&1i reia rolul o i1nuit în familie cît mai repede. în )V din cazuri are loc o ameliorare spontană, iar -(V din olna!i pot o %ine în cîte!a săptămîni de recu& perare su îndrumarea corespunzătoare, progrese e!idente care pot a5unge pînă la redo îndirea autonomiei.

3. Re$u i de 'a&ă "n activitatea de recuperare
, înainte de a se începe munca de recuperare paci entul tre uie supus unui riguros control medical 1i în spe cial se !a acorda deose ită aten%ie e'amenului cardio !ascular. , 0e impune o pregătire psihologică adec!ată a pa cientului împotri!a olii. , Jre uie realizată o ună cooperare între pacient 1i persoana care lucrează cu acesta. , Qecesitatea în!ă%ării pacientului de a se rela'a înainte de a începe lec%ia de gimnastică este o ligatorie. , 81ezarea pacientului în pozi%ie corectă înaintea fiecărui e'erci%iu. =, Jemperatura camerei să fie de 22,2# grade. , 0ă se lucreze cu sensi ilitate pentru a nu pro!oca dureri. , 4'plicarea e'erci%iilrr să se facă pe un ton calm 1i în termeni simpli.

1"

, 0ă se demonstreze e'erci%iul ce urmează să fie e'e cutat pentru o mai ună în%elegere. , 0e !a indica 1i se !a pune mîna pe mu1chiul prin cipal care tre uie să e'ecute mi1carea respecti!ă. , ?olna!ul !a fi a5utat numai atunci cînd este cazul. ,= @ozarea se !a face cu muhă aten%ie pentru a se e!ita suprasolicitarea. , 0e recomandă să se lucreze în fa%a oglinzii pentru ca astfel să se realizeze autocontrolul. , 4'erci%iile !or fi repetate de acela1i număr de ori 1i cu partea sănătoasă. , Nucra%i fără gra ă 1i încura5a%i permanent olna!ul. , ;ere%i pacientului să repete mintal e'erci%iile. , /en%ine%i în permanen%ă trează aten%ia pacientu lui 1i cere%i participarea acti!ă a acestuia. , îm răcămintea pacientului sa fie comodă.

(. Indicaţii te#nico)!etedice "n ap icarea exerciţii or de recuperare
Pentru a o %ine recuperarea într&un timp cît mai scurt, în primul rînd tre uie %inut seama de următoarea suc& cesiune a felurilor de e'erci%ii ce se !or desfă1ura, după cum urmează 9 , e'erci%ii pasi!e , e'erci%ii pasi!o&acti!e (asistate+ , e'erci%ii acti!e Na rîndul lor e'erci%iile acti!e tre uie să fie efec& tuate în următoarea ordine 9 W e'erci%ii în sensul gra!ita%iei e'erci%ii contra gra!ita%iei 2(

W e'erci%ii cu rezisten%a W e'erci%ii cu o iecte portati!e. 4)er iţiile pasive !or fi e'ecutate cu a5utorul unei alte persoane sau a profesorului de gimnastică. 0copul acestor e'erci%ii este de a men%ine sau, acolo unde este cazul, de a mări mo ilitatea articulară, de a împiedica atrofia musculară, de a e!ita instalarea proceselor degenerati!e, a deforma%iilor articulare 1i a retrac%iei musculo&tendinoa& se. 8cest gen de e'erci%ii tre uie să fie efectuat lent, fără a rusca segmentul 1i să fie oprită deplasarea acestuia la apari%ia durerii. 4)er iţiile pasivo"a tive , sînt acelea pe care încearcă să le efectueze pacientul 1i !a fi a5utat numai în momentul în care acesta nu mai poate să continue mi1carea pentru a o duce pînă la capăt. 8cest gen de e'erci%ii olna!ul poate să&1 realizeze 1i a5utîndu&se de mem rul sănătos. 8ici se cere multă aten%ie pentru a putea fi sesizat momen& tul în care tre uie să se inter!ină. Prin a5utorul dat nu tre uie să se elimine participarea pacientului ci, dimpo& tri!ă se !a insista ca acesta să&1i continue efortul pînă la capăt. 4)er iţiile a tive •,= sînt cele pe care pacientul le realizează singur. Pentru adeasta se cere din partea lui o participare con1tientă 1i concentrarea aten%iei. 4ste ine ca acest gen de e'erci%ii să se realizeze în fa%a oglinzii deoarece în acest fel cre1te capacitatea de a se autocontrola. 0electarea acestor e'erci%ii tre uie făcuta iudicins deoa& rece ele nu tre uie să depă1ească posi ilită%ile olna!ului. /i1cările acti!e rămîn elementul principal al recuperării, în grupa e'erci%iilor acti!e se !or folosi mi1cări anali& tice pentru contractarea 1i decontractarea fiecărui mu1& chi, pentru agoni1ti 1i antagoni1ti. @e adeea se impune ca mi1cările într&un sens să fie urmate de mi1cări în sens opus. Joate aceste e'erci%ii tre uie supra!egheate pentru a urmări reinstalarea corectă a unor refle'e 1i a corecta 21

coordonarea lor. ?olna!ul tre uie să a5ungă să realizeze mi1cări uzuale coordonate. Repetarea mi1cărilor se face în scopul reinstalării stereotipurilor dinamice care sînt de fapt lan%uri automatizate de ac%iuni refle'e în acti& !itatea 'ilnică (mersul, spălatul, îm răcatul+. 4)er iţii în sensul (ravitaţiei , sînt cele în care ol& na!ul î1i deplasează segmentele fără a întîmpina rezis& ten%a for%ei gra!ita%ionale 1i deci nu are de în!ins nici o rezisten%ă din afară, în mare parte aceste e'erci%ii se e'ecută din pozi%ia culcat 1i sînt mi1cări de lateralitate. 4)er iţiile ontra (ravitaţiei cer din partea pacientului un efort mai mare deoarece, pentru realizarea lor se im& pune în!ingerea greută%ii propriului segment. 85un1i însă la acest moment pute%i fi mul%umi%i pentru efortul depus 1i totodată con!in1i că dacă !e%i continua cu aceea1i perse!eren%ă, rezultatele foarte une nu !or întîrzia să apară, în acest stadiu mu1chii au o !aloare medie 1i prin e'erci%ii repetate pot atinge !alori une 1i chiar foarte une. 4)er iţiile u re&istenţa ? Na început profesorul de gimnastică sau o altă persoană !a aplica o rezisten%ă ma& nuală u1oară în e'ecutarea unei mi1cări. ;u timpul această rezisten%ă !a cre1te 1i treptat se !a a5unge chiar să în & !ingă for%a pacientului. Rezisten%a manuală după o peri& oadă de timp !a fi înlocuită cu rezisten%a diferitelor apa& rate ce se pot folosi în acest scop 9 helgometru, icicleta crgometrică, saci cu nisip. 4)er iţiile u obie te portative au ca scop dez!oltarea îndemînării 1i a for%ei musculare în !ederea desfă1urării unei !ie%i normale. 0e !a pleca de la o iecte cu greu& tate mai mica 1i treptat greutatea lor !a cre1te. 0e !a pleca de la o iecte cu !olum mai mare cum ar fi uretele de aie, para de cauciuc 1i se !a a5unge la o iecte cu !olum mic cum ar fi monezile de 2) ani, e%ele de chi& 22

rit, andrele, ac de cusut. 0e !a lucra pe număr de re & prize 1i fiecare repriză !a cuprinde un număr de repetări în func%ie de posi ilită%ile pacientului. în munca de recuperare totdeauna se !a începe lucrul cu mem rul superior, cu e'tremitatea distală adică cu mîna.

EV 3E
@ AB X

#
=i(. 2. ,= Proiectarea corticală a func%iilor motorii 1i senzo& riale ale mîinii, în compara%ie cu a nltor organe sau segmente. /îna ocupă o treime din suprafa%a totală (Penfield+.

23

8ceasta se impune ca o cerin%ă o ligatorie deoarece în hemiplegii se pierde coordonarea mi1cărilor 1i posi ili& tatea de disociere a lor. 0e poate o ser!a cu u1urin%ă în& cordarea mem rului superior cînd se solicită mem rul inferior. în "(V din cazuri mem rul superior î1i re!ine mult mai greu decît mem rul inferior, datorită faptului că în proiec%ia sa pe scoar%a cere rală numai mîna ocupă o treime din totalul proiec%iilor motorii 1i deci, mecanismele neu& rofiziologice care tre uie să se refacă sînt mult mai com& ple'e decît la mem rul inferior (fig. 2+. Recuperarea mem rului inferior se realizează mult mai u1or 1i mai repede deoarece motilitatea este mult mai ine conser!ată, el fiind totdeauna mai pu%in afectat decît mem rul superior, astfel că hemiplegicul reu1e1te să mear& gă chiar atunci cînd ra%ul 1i mîna nu pot fi folosite. în cadrul unei lec%ii de gimnastică atunci cînd este posi il tre uie încercate toate felurile de e'erci%ii pe care !i le&am prezentat.

5. Patu pacientu ui
@in momentul instalării hemiplegiei o perioadă de timp olna!ul nu are !oie să părăsească patul. Pentru a putea fi îngri5it mai u1or 1i atunci cînd medicul îi !a permite, să&i fie mai lesne să se ridice din pat, se recomandă ca patul să ai ă o înăl%ime corespunză& toare înăl%imii olna!ului, astfel calculată încît atunci cînd acesta stă pe marginea patului gam ele să formeze unghi de "( grade cu coapsele în timp ce tălpile sînt lipite de podea cu toată suprafa%a (fig. 3+. 2#

U*g. C. , P,uul pacientului.

@eoarece în mod o i1nuit paturile sînt mai 5oase înăl%imea lor se poate modifica a1ezînd su col%uri cu uri de lemn. 4ste ine ca patul să fie accesi il pe am ele păr%i, iar salteaua să fie dreaptă 1i tare. Pentru a o %ine acest lucru pute%i a1eza între saltea 1i pat o scîndură. ;ear1aful tre uie să fie în permanen%ă ine întins pentru a nu fa!oriza apari%ia escarelor. Pentru a se putea men%ine astfel se introduc marginile cear1afului su saltea. @acă este posi il se recomanda să se monteze pe margi& nea patului un mîner ce&1 !a a5uta pe olna! să&1i schim e pozi%ia în pat 1i cînd !a fi posi il să se ridice la mar& ginea patului.

*. Po&iţii e pacientu ui "n pat
Uaptul că rămînerea unui timp îndelungat în aceea1i pozi%ie determina apari%ia escarelor 1i uneori a durerilor ce au drept consecin%ă modificări incon1tiente ale pozi& %iei corpului se recomandă schim' area pozi%iei olna!ului la

2,3 ore. Pentru a pre!eni instalarea unor pozi%ii !icioase la segmentele paralizate, se recomandă ca olna!ul să fie a1ezat în pozi%ii corecti!e care să alterneze cu pozi& %iile de repaus. Uaza pregătitoare muncii de recuperare o constituie pozi%ia corectă a pacientului în pat, care de altfel face parte din tratamentul postural. 6.1. Pozi%ia decu it dorsal (culcat pe spate+ , pozi%ia corecti!ă ?olna!ul !a a!ea în permanen%ă o pernă mică su cap indiferent în ce pozi%ie stă. ?ra%ul paralizat este întins pe lîngă corp sau u1or depărtat cu mîna pe o atelă care să o determine să ai e degetele întinse sau este a1ezată cu palma în 5os 1i deasupra se pune un săcule% cu nisip (fig. #+. /em rul inferior este întins dar nu lipit de celălalt. Jălpile sînt spri5inite cu toată suprafa%a pe un suport u1or înclinat a cărui înăl%ime tre uie sa depă1ească degetele. Pentru ca piciorul paralizat să nu se încline lateral este ine să fie spri5init de un prosop de aie ine rulat (fig. )+. 6.2. Pozi%ia de repaus Pozi%ia de repaus tre uie să fie comodă 1i să&i ppr& mită pacientului chiar să doarmă. ?ra%ul paralizat este a1ezat pe o pernă cu cotul îndoit iar mîna se spri5ină 26

=i(. ). , Pozi%ia corecti!a in decu it dorsal.

pe piept sau pe a domen. Pentru ca degetele să nu for& meze pumnul se recomandă sa se a1eze în mîna olna& !ului un prosop mic rulat. Pe partea e'ternă a picioru& lui paralizat rămîne în continuare prosopul pe care 1&a a!ut 1i în pozi%ia corecti!a (fig 6+.

=i(. D. , Pozi%ia de'repaus în decu it dors.il.

2.

6.3. Pozi%ia culcat pe o parte Pozi%ia culcat pe o parte se folose1te ca pozi%ie de repaus. ;înd olna!ul este culcat pe o parte, este ine ca aceea să fie partea sănătoasă. Partea paralizată este spri5inită pe o pernă mai groasă cu coapsa în unghi drept fa%ă de azin 1i gam a în unghi drept fa%ă de coapsă. ?ra& %ul este în u1oara anteduc%ie cu cotul îndoit iar în mîna se afla prosopul mic făcut sul. (fig .+.

=i(. E , Pozi%ia culcat pe o parte.

6.#. Pozi%ia în decu it !entral în această pozi%ie !e%i a!ea gri5ă ca picioarele să fie peste marginea saltelei astfel făcînd unghi drept cu gam ele men%inîndu&se pozi%ia func%ională 1i în această situa%ie. ?ra%ul este întins sus iar în mînă se !a pune prosopul rulat (fig. -+. 4ste ine ca această pozi%ie să nu fie men%inută prea mult timp deoarece respira%ia este în& greuiată.

=i(. 6. , Pozi%ia decu it !entral.

7. +e!'ru superior
..1. 0cheletul mem rului superior /em rul superior este articulat cu toracele prin in&' ermediul articula%iei scapulohumeralle. 0cheletul mem rului superior este alcătuit din oasele centurii scapulare 1i din segmentele osoase ce alcătuiesc e'tremitatea li eră a mem rului superior. Fasele centurii scapularfc sînt9 cla!icula 1i scnpula (omoplatul+. Fasele e'tremită%ii li ere a mem rului superior sînt9 , osul humerus , formează ra%ul , radius 1i cu itus , formează ante ra%ul , carpienele, metacarpienele 1i falangele , formează mîna (fig. "+. Joate aceste oase sînt articulate întrY ele prin diferite lipuri de articula%ii ce permit mi1carea lor.
&9

Mms

=i(. F. , 0cheletul mem rului superior.

G ra ţu l

/ .ifebr aft..

E.2. /u1chii mem rului superior 1i ac%iunea lor
întreg scheletul este acoperit de mu1chi, care prin capetele lor de inser%ie se fi'ează pe oase iar prin con& trac%ie determină deplasarea acestora. ;ontrac%ia muscu& lară deci este cea care generează mi1carea. Pentru ca mi1carea să fie diri5ată, precisă, este ne!oie ca mu1chii să ai ă !alori normale de func%ionalitate 1i între agoni1ti 1i antagonist> să e'iste o perfectă coordonare. /u1chii mem rului superior sînt grupa%i în # mari grupe9 (fig.E1(+. E , mu1chii umărului , mu1chii ra%ului , mu1chii ante ra%ului , mu1chii mîinii.

3(

tf supnspinos

# .rarei( rofun;.

M. micul rofurid

3 1

# . .e.foi!

eps

=i(. >H. , a , /u1chii umărului 1i ra%ului.

:sslul infim

# #31.teu . propriu . ffebef mie #.e)fsfisor ? Jfpovfn$f

'i'C.ettt:n

0 eufiasar um un ai ai$tfe.sr

# e)tensor ?

GG #. .i.nf ai$erfor po.t e # s ur f uff.tss po m i #. -InI ti.tosor ps..n

32

U*g. >H. , , c , /u1chii ante ra%ului (anterior 1i posterior+.

..2.1. #uş hii umărului : @eltoidul , alcătuit din trei fascicole de fi re musculare , fascicolul anterior realizează anteduc%ia , fascicolul mi5lociu realizează a duc%ia , fascicolul posterior realizează ret!oduZia 0upraspinosul , a5ută deltoidul în a duc%ie. 0u spinosul , adduc%ie si rota%ie în afară. /icul rotund , adduc%ie 1i rota%ie în afară. /arele rotund , adductor 1i rotator înăuntru. 0u scapularul , adductor 1i rotator înăuntru.

..2.2. #uş hii braţului Regiunea aaterioară 9 ?icepsul rahial , fle'ia ante ra%ului pe ra%, u1oară rota%ie înăuntru. ;oraco rahialul , fle'ia ra%ului 1i adduc%ie. ?rahialul , fle'ia ante ra%ului pe ra%. Regiunea posterioară 9 Jricepsul ranhial , e'tensia ante ra%ului pe ra%. E.2.C. #uş hii antebraţului: Regiunea anterioară 9 Rotundul pronator , fle'ia ante ra%ului pe ra%. Ule'orul radia> al carpului , fle'ia mîinii pe ante& ra% 1i a ante ra%ului pe ra%. Ule'orul cu ital al carpului , fle'ia mîinii pe ante& ra% în sens cu ital 1i ante ra%ul pe ra%. Nungul palmar , fle'ia mîinii pe ante ra%. Ule'orul comun superficial al degetelor , fle'ia fa& langc'or $$ pe $ 1i secundar degetele pe palmă, palma pe ante ra% 1i ante ra%ul pe ra%. Ule'orul comun profund al degetelor flectează falanga $ pe $$, mîna pe ante ra%. Ule'orul propriu al policelui , flectează ultima fa& langă a policelui la adduc%ie 1i a duc%ie pe mînă. Pătratul pronator , prona%îa. Regiunea e'ternă 9 Nungul supinator , fle'ia ante ra%ului pe ra%, pro& na%ie, supina%ie. Nungul e'tensor radial al carpului , e'tinde metacar& pul $$ pe carp 1i carpul pe ante ra%. 0curtul e'tensor radial al carpului , la fel ca lungul e'tensor. 31
; , 4'ercit2 de gimnastica recuperatorte la >icrnip>es>ci >îl

/u1chiul supinator , supina%ie. Regiunea posterioară 9 mu1chii superficiali 4'tensorul comun al degetelor 4'tensorul propriu al degetului mic 4'tensorul cu ital al carpului 8nconeul /u1chii profunzi 9 Nungul adductor al policelui 0curtul e'tensor al policelui Nungul e'tensor al policelui 4'tensorul propriu al inde'ului E.2.K. #uş hii miinii Regiunea palmară e'ternă 9 0curtul a ductor al policelui 0curtul flc'or al policelui Fpozantul policelui 8dductorul policelui Regiunea palmară internă 9 Palmar cutanat 8dductorul degetului mic 0curtul fle'or al degetului mic Fpozantul degetului mic Regiunea palmară mi5locie Nom licali $meroso1i , 3 palmari , # dorsali 5rin ipalele miş ări ale membrelor smt: , Ule'ia , apropierea unui segment de segmentul cu care este articu'at (fle'ia ante ra%ului pe ra%+. , 4'tensia , îndepărtarea unui segment de segmen tul cu care este articulat (ante ra%ul se îndepărtează de ra%+. , Prona%ia , rotarea spre deg2ul marc (palma în 5os+. 3#

, 0upina%ia , rotarea spre degetul mic (palma în sus+. , 8 duc%ia , ducerea mem rului lateral (depăr tare de corp+. , 8dduc%ia , aducerea mem rului lîngă corp. , 8nteduc%ia L, ducerea ra%ului înainte. , Retroduc%ia , ducerea ra%ului înapoi.

..3. 4'erci%ii pentru recuperarea mem rului superior Tinînd cont de faptul că segmentele mem relor ac& %ionează dependent unul de celălalt formînd ansam lul func%ional al mîinii 1i respecti! al piciorului în munca de recuperare tre uie acordată aten%ie tuturor grupelor de mu1chi ce contri uie la mo ilizarea lor. Memiplegia 0Y caracterizează prin pierderea mi1că& rilor fine selecti!e 1i realizarea unor mi1cări grosolane, nefinisate care în general nu&1i ating o iecti!ul. 4le sînt glo ale cu predominen%ă la mem rul superior fără a e'& clude de cele mai multe ori 1i mem rul inferior, în mo& ilizarea mem rului superior în cazul hemiplegiilor de o icei musculatura scapulohumerală este cea care in& ter!ine în deplasarea acestuia, deoarece această muscula& lură este a5utătoare pentru mu1chii principali ai ra%ului. 0e impune deci ca mi1cările să fie în!ă%ate corect, să nu se permită su stitu%ia musculară 1i repetarea să se facă pîna la instalarea stereotipurilor dinamice. @upă cum am arătat în paginile anterioare la mem rul superior domi& nantă este musculatura fle'orilor, deci tre uie insistat în mod deose it pe acti!itatea e'tensorilor. E.C.>. 4)er iţii pasive Na e'erci%iile pentru mem rul superior ne a1ezăm de partea afectată. Pentru simplificare precizez că e'erci%iile 3)

%
se aplica unui pacient cu o leziunie, de partea stînga ce are. afectată deci partea dreaptă. Na cei cu partea stînga afec& tată se efectuează acela1i lucru de partea opusă.
7.3.1.1. Exerciţii din po&iţia cu cat pe spate

@acă mîna pacientului este cu pumnul strîns 1i dege& tele contractate e'ecutînd e'erci%iile l 1i 2 se o %ine re& la'area mîinii. 4'erci%iul l. întinde%i ra%ul pacientului pe lîngă corp cu pumnul în 5os. /îna stînga o a1eza%i pe încheietura pumnului iar cu mîna dreaptă efectua%i hipere'tensia fiecărui deget în parte începînd cu degetul mic (fig.ll+. @upă ce, în acest fel a%i reu1it să desface%i pumnul 1i deci acum pacientul are palma în 5os continua%i să repeta%i de cîte!a ori acest e'erci%iu pînă ce degetele sînt rela'ate complet.

f*g. **. , 4'erci%iul 1.
36

4'erci%iul 2 /îna stingă cuprinde ante ra%ul deasupra articula%iei pumnului. $ntercala%i degetele d!s. între degetele pacien& tului 1i printr&o mi1care de e'tensie 1i alunecare trage%i mina (fig.12+.

=i(. >2. ? 4'erci%iul 2.

4'erci%iul 3 Pozi%ia de plecare , ante ra%ul îndoit din cot la "( grade pe !erticală. /îna dreaptă %ine întinse cele patru degete de la mîna dreaptă a pacientului iar cu mîna stîngă mo iliza%i degetul mare astfel 9 Ule'ia degetului mare 4'tensia /i1cări circulare în am ele sensuri (fig.13+. 3.

*

2

C

Uig. >C. ? 4'erci%iul 3 (1,2,3+.

4'erci%iul # Pozi%ia de plecare , ante ra%ul îndoit din cot la "( de grade pe !erticală. /îna stîngă cuprinde ante& ra%ul deasupra articula%iei pumnului. /îna dreptă cu& prinde din interior degetele pacientului (fig. 1#+. , Ule'ia mîinii p5: ante ra% , 4'tensia mîinii pe ante ra% , /i1cări circulare din articula%ia pumnului.

3-

=i(. >K. ? 4'erci%iul # (1,2,3+.

$ndica%ii , după cîte!a repetări solicităm pacientului să e'ecute mi1carea. @acă nu răspunde solicitărilor noas& tre aplicăm u1oare tapotari la capătul celălalt al ante ra& %ului pe suprafa%a anterioară (mu1chiul rahio&radial+. 4'erci%iul ) Pozi%ia de plecare , ante ra%ul fle'at din cot în pozi%ie !erticală, mma stingă cuprinde ante ra%ul, mîna dreaptă cu degetul mare în palma pacientului celelalte # deghte pe dosul palmei. Ule'a%i mîna pacientului pe an& te ra% 1i solicita%i acestuia e'tensia degetelor (fig. 1)+.

=i(. <M. , 4'erci%iul ).

$ndica%ii9 8cest e'erci%iu se !a repeta la început numai de 2,3 ori deoarece mu1chii ce sînt solicita%i sînt mici 1i o osesc foarte repede. 4'erci%iul 6 Pozi%ia de plecare , degetul mare pe dosul palmei pacientului, celelalte # degere în 'palma pacientului (fig. 16+. 3"

=i(. >D. , 4'erci%iul 6 (1,2+.

4'

Prona%îa (rotarea spre interior a mîinii+ 0upina%ia (rotarea spre e'terior a manii+ 4'erci%iul . Pozi%ia de plecare , priza Aa at , pentru mîna dreaptă (fig. 1.+. /îna dreaptă a 6ineto terapeutului prinde mîna olna!ului astfel 9 degetele $$$, $S, S a>e pacientului sînt prinse întră degetul mare 1i arafărorul mîinii 6in<Itoterapeutu'ui. /i5lociul 1i inelarul 6inetotera& peutului se găsesc între arătătorul 1i degetul mare al pacientului, în timp ce degetul mic al 6inetoterapeutului cuprinde degetul mare al pacientului.

Fig. >E , OPriza2 mîinii după Aa at.

4'erci%iul . /îna stingă cuprinde ra%ul deasupra cotului , Ule'ia ante ra%ului pe ra% , 4'tensia ante' ra%u'ui (fig. 1-+ $ndica%ii , în timpul acestui e'erci%iu ra%ul pacientu& lui tre uie să fie lipit de corp. 0e !a insista ca fle'ia să se nealizeze pînă cînd mîna atinge umărul. @upă ce se e'ecută în mod pasi! de cîte!a ori, cere%i pacientului să #1

t'i(. N6 ? 4'erci%iul . (1,2+.

participe. @acă nu primi%i nici un răspuns din partea aces& tuia încerca%i să e'ecuta%i acest e'erci%iu cu mi1cări sa& cadate punînd mîna pe mu1chiul triceps 1i solicitînd pa& cientului încordarea acestui mu1chi. #2

4'erci%iul Pozi%ia de plecare , mîna dreaptă priza Aa at, mîna stingă cuprinde de sus ra%ul pacientului (fig.1"+. , Ule'ia la "( grade a ante ra%ului , 4'tensia pe !erticală cu ridicarea ra%ului în unghi drept cu trunchiul. , ;o' orîrea ra%ului concomitent cu fie'ia ante ra %ului. , 4'tensia ante ra%ului pe lingă corp.

=i(. >F ? 4'erci%iul - (1,2,3,#+.

$ndica%ii 9 după ce pacientul e'ecută acest e'erci%iu singur începe%i să&i opune%i rezisten%ă $a timpul $$, $$$.

4'erci%iul " Pozi%ia de plecare , la fel ca la e'erci%iul - (fig. 2H%. , Ridica%i ra%ul întins pe lîngă cap. , Ule'ia ante ra%ului deasupra capului urmată de prona%ie 1i fle'ia mîinii cu e'tensia degetelor.

45

, Rotarea mîinii pînă ce palma este îndreptată în 5os, urmată de e'tensia ante ra%ului. , ;o orîrea ra%ului lîngă corp.

=i(. 2H ? 4'erci%iul " (1,2,3+.

$ndica%ii , ridicarea ra%ului se face cu cotul întins. Na timpul $$ schim a%i priza a1ezînd degetul mare în palma pacientului, celelalte patru degete pe dosul pal& mei, a5utînd astfel realizarea fle'iei mîinii pe ante ra%. 0e repetă în întregime de cîte!a ori e'erci%iul după care repeta%i numai timpul 2 1i 3 aplicînd rezisten%ă manuală. 4'erci%iul 1( Pozi%ia de plecare , între degetul mare al pacientului 1i celelalte # degete a1eza%i cele # degete ale mîinii. @e& getul mare îl a1eza%i p*e dosul palmei. /îna stîngă cu& prinde ante ra%ul deasupra cotului (fig. 21+.
4(

=i(. 2> ? 4'erci%iul 1( (1,2,3+.

@uce%i lateral ra%ul pacientului (a duc%ie+ pîna for& mează cu corpul un unghi de "( de grade. Ule'ia ante ra%ului pe ra%. 4'tensia ante ra%ului pe ra%. Re!enire la pozi%ie ini%ială (adduc%ie+. $ndica%ii 9 în timpul a duc%iei 1i adduc%iei, cotul tre& uie să fie întins. ;înd e'ecuta%i fle'ia, mîna pacientului tre uie să atingă umărul. @upă Ze e'erci%iul îl poate realiza pacientul în mod acti! !e%i opune rezisten%ă mi1cărilor a1e& zînd mîna cu palma în sens opus direc%iei de deplasare a segmentului pacientului. 4'erci%iul 11 Pozi%ia de plecare , mîna dreaptă cuprinde din e'& terior mîna pacientului, degetul mare fiind pe dosul palmei, cealaltă mîna cuprinde ra%ul deasupra cotului pe partea interioară (fig. 22+.

Ridica%i ra%ul la "( grade fa%ă de trunchi. Ule'ia ante ra%ului peste pieptul pacientului spre umărul stîng. 4'tensia ante ra%ului. Re!enire.

49

=i(. 22 ? 4'erci%iul 11 (1,2,3+.

$ndica%ii9 ?ra%ul să rămînă în tot acest timp la "( grade fa%a de trunchi. Rezisten%a se aplică cînd pacientul e'ecută acti! mi1carea. 4'erci%iul 12. Pozi%ia de plecare , mîna dreaptă priza Aa at, mîna stingă cuprinde ra%ul pacientului deasupra cotului (fig. 23+. ;ircumduc%ia ra%ului înainte. ;ircumduc%ia ra%ului înapoi. $ndica%ii 9 cotul este ine întins, mi1carea se realizează din articu'a%ia umărului cu amplitudine cît mai mare.

fig. 2$ , 4'erci%iul 12.
)'

7.3.1.%. Exerciţii pe care pacientu poate să e execute sin$ur cu a,utoru !e!'ru ui sănătos

/ulte din e'erci%iile pe care le&a%i făcut cu a5utorul altcui!a le pute%i repeta singur, contri uind astfel în mare măsură la scurtarea timpului pentru recuperarea d!. Pentru început s&ar putea să !i se pară o acti!itate ane!oioasă, plictisitoare, dar asta !a fi numai la început. 4ste posi il ca primele încercări să nu constituie 1i o reu1ită, dar, categoric, acesta nu !a fi un moti! de descura& 5are 1i de renun%are ci dimpotri!ă, %inînd cont că Orepe& ti%ia este mama în!ă%ăturii2 cu aten%ia concentrată, cu for%a mo ilizată, mai încerca%i o dată 1i încă o dată pînă cînd, mi1carea propusă o !e%i realiza cu u1urin%ă. @orin%a de a progresa, la care se !or alătura rezultatele pe care le !e%i înregistra !or constitui stimul permanent în această acti!itate nu lipsita de satisfac%ii. Na e'erci%iile pe care noi !i le&am propus pute%i să mai adăuga%i 1i altele, pentru că e ine să 1ti%i, o parte din acestea ne&au fost sugerate chiar de pacien%i ca d!., care, în dorin%a de a în!inge handicapul, munceau foarte mult singuri a5ungînd să descopere e'erci%ii care să&i a5ute să realizeze cît mai repede mi1cări corecte 1i acti!ită%i necesare, încerca%i de la început să trăi%i cît mai independent 1i mai ales nu uita%i să !ă a5uta%i de mem rul afectat în tot ce a!e%i de făcut. 4ste ine să e!ita%i, 1i de ce nu, chiar să refuza%i a5utorul celor ce !ă încon5oară, pentru realizarea unor ser!icii pe care le pute%i face 1i singuri. Joate acestea !ă !or a5uta să !ă men%ine%i autonomia 1i !ia%a d!. să se desfă1oare aproape la fel ca înainte. Soin%a, perse!eren%a 1i con1tiinciozitatea constituie factori de ază de care de& pinde în mare parte reînceperea !ie%ii normale în mi5lo& cul familiei, prietenilor 1i chiar în mi5locul colegilor de ser!iciu, )1

4)er iţii !in poliţia, ul at pe spate 4'erci%iul 13. Pozi%ia de plecare , mîna sănătoasă cuprinde cele # degete ale mîinii paralizate, degetul mare pe dosul pa>& mei (fig. 2#S Ule'ia mîinii 4'tensia mîinii 1i a degetelor

=i(. 2K ? 4'erci%iul 13 (1,2+.

4'erci%iul 1#. Pozi%ia de plecare , degetul mare al mîinii paralizate este cuprins de primele 3 degete (fig. 2)+. ;ircumduc%ii ale degetului mare în am ele sensuri. 4'erci%iul 1). Pozi%ia de plecare , apuca%i de sus articula%ia mîinii mem rului paralizat (fig. 26+.

)2

=i(. 2) , 4'erci%iul 1#.

=i(. 2D , 4'erci%iul 1) (1,2,3,#+.

Ridica%i ra%ul spre spate cît este posi il îndoi%i cotul deasupra capului întinde%i cotul 1i re!eni%i la pozi%ia ini%ială 4'erci%iul 16 Pozi%ia de plecare , apuca%i de sus articula%ia rrrîinii mem rului paralizat. )#

=i(. 2E ? 4'erci%iul 16 (1,2,3+.

Ule'ia ante ra%ului pe ra% 4'tensia ra%ului pe !erticală Re!eni%i la pozi%ia de plecare trecînd prin timpul 2. 4'erci%iul 1,.. Pozi%ia de plecare , încruci1a%i degetele am elor mîini , palmele or ntate în 5os (fig. 2-+.

fig. 2O , 4'erci%iul 1. (1,2,3+.

4'tensia ra%elor cu orientarea palmelor în sus Ule'ia ra%elor cu orientarea palmelor în 5os.
7.3.1.3. Exerciţii cu 'astonu de $i!nastică din po&iţia cu cat pe spate

4'erci%iul 1Pozi%6i de plecare capete (fig. 2"+.

mîinile cuprind

astonul la

56

;u ra%ele întinse duce%i astonul deasupra capului ;u ra%ele întinse co orî%i astonul.

n s . 2F ? 4'erci%iul 1- (1,2+.

4'erci%iul 1". Pozi%ia de plecare , aceea1i cala e'erci%iul 1- (fig. 3(+. Ule'ia ante ra%ului la "( grade 4'tensia pe !erticală Ule'ia ante ra%elor pe ra%e Re!enire

)*

li(. CH ? 4'erci%iul 1" (1,2+.

4'erci%iul 2(. Pozi%ia de plecare , aceea1i ca la e'erci%iul 1- (fig. 31+ Ridica%i ra%ele la "( grade fa%ă de trunchi @uce%i astonul spre dreapta cu întinderea ra%ului drept 1i îndoirea ra%ului stîng @uce%i ra%ele sus 8ceea1i spre stînga.

)8

=i(. C> ? 4'erci%iul 23 (1,2,3+.

$ndica%ii 9 în acest gen de e'erci%ii este ine să acti!a%i cît mai mult posi il mem rul paralizat 1i nicidecum aceste e'erci%ii să constituie e'erci%ii cu încărcătură pentru mem& rul sănătos. Jre uie să în%elege%i foarte ine că mem& rul sănătos tre uie numai să a5ute 1i nicidecum să efec& tueze el mi1cările cu încărcătura mem rului afectat.
)9

..3.2. 4)er iţii a tive 4'erci%ii acti!e , din pozi%ia 1ezut pe scaun. Să a1eza%i în a1a fel încît spatele să fie drept lipit de spătarul scaunului, iar picioarele să stea cu tălpile paralele lipite de podea. 4'erci%iul 21. îndoi%i 1i întinde%i degetele sau strPnge%i 1i desface%i pumnul (fig. 32+.

l 2
=i(. C2 , 4'erci%iul 21 (1,2+.

4'erci%iul 22. 8propia%i degetul mare de fiecare deget al mîinii ig. 33+. 6( P

l
=i(. CC , 4'erci%iul 22 (1,2+.

2

4'erci%iul 23. Palmele fa%ă în fa%ă e'ecuta%i presiuni pe degete (fig.3#+.

CK , 4'erci%iul 23. 61

4'erci%iul 2# (fig. 3)+ @uce%i ra%e întinse sus. ;o orî%i ra%ele pe lingă corp. @uce%i ra%ele spre înapoi (retroduc%ie+. Re!eni%i cu ra%ele lîngă corp.

iP. CM ? 4'erci%iul 2# (1,2,3+.

$ndica%ii 9 în această mi1care cotul tre uie să fie întins, iar articula%ia mîinii să fie li eră cu degetele rela'ate. 4!i& ta%i să strînge%i pumnul. Qu efectua%i mi1carea prin ridi& carea umărului. 62

l

4'erci%iul 2) (fig. 36+ Ule'ia ante ra%ului pe ra%. 4'tensia ante ra%ului pe ra%

* =i(. CD , 4'erci%iul 2) (1,2+.

2

$ndica%ii 9 ?ra%ul să fie lipit de corp, mîna să atingă umărul. 4'erci%iul 26 (fig. 3.+ @uce%i ra%ele lateral Re!enire

Fig. 37 — Exerciţiu %*.

63

4'erci%iul 2. (fig. 3-+ @uce%i ra%ele înainte. @uce%i ra%ele lateral, încruci1a%i ra%ele cu apucarea umerilor. Re!eni%i cu ra%ele pe lingă corp trecînd prin timpul 2.

Uig. .î0 , 4'erci%iul 2. (1,2,3+.

6#

4'erci%iul 2- (fig. 3"+ Ridica%i 1i co orî%i alternati! ra%ele , deci în timp ce ra%ul drept co oară, stîngti> se ridică 1i in!ers.

=i(. CF , 4'erci& ' %iul 2-.

4'erci%iile pasi!e tre uie intercalate cu e'erci%ii pa&si!o& acti!e 1i acti!e. Jreptat încerca%i să folosi%i mîna sănătoasă (în cazul în care aceasta este stînga+, să face%i e'erci%ii de scriere, de mînuirsa diferitelor o iecte pentru igiena personală, a tacîmurilor etc. pentru a fi cît mai pu%in dependen%i de cei ce !ă încon5oară.

-. +e!'ru inferior
-.1. 0cheletul memlrului inferior 0cheletul mem rului inferior este alcătuit din oasele centurii pel!iene 1i oasele e'tremită%ii li ere a mem rului inferior. ;entura pel!iană este formată de ce'e două
3 , 4'erci%ii de gimnastică rec&.iperatorie la hemiplegiei
&1'

6 )

oase corale. 4'tremitatea li eră a mem rului inferior este alcătuită din trei segmente 9 , osul femur care formează coapsa : , ti ia si peroneul care formează gam a : , oasele tarsiene, metatarsiene 1i falangele care for mează piciorul (fig. #(+.
Fem ur
peroneu

hbn

3fffffQ =i(. KH , 0cheletul mem& rului inferior.

f f ar ,.

rarsiene

, falan(e

5

pi ior

;a 1i la mem rul superior 1i la mem rul inferior toate segmentele sînt articulate între ele. -.2. /u1chii mem rului inferior 1i ac%iunea lor /u1chii azinului. /u1chii coapsei (fig. M$+. 66

#.E.ff ' . ruto r # fensor a .fts .s i iff"e

#

t s ( fs s ie r % l Bit

#. !rept infim

psoas

=i(. K> , /u1chii coapsei (anterior&posterior+.

6 .

/u1chii gam ei /u1chii piciorului (fig. #2+.
fi(. K2 , /u1chii gam ei 1i

68

plantei.

-.2.1. #uş hii ba&inului /u1chii azinului, marele fesier 1i micul fesier e'ecută e'tensia coapsei pe azin 1i rota%ia în afară, fle'ia a& zinului pe coapsă. , mi5lociul fesier 1i piramidalul realizează a duc%ia 1i în afară : opturatorii, gemenii 1i pătratul crural e'ecută ro& ta%ia coapsei în afară. -.2.2. #uş hii oapsei

2e(iunea anteroe)ternă , tensorul fasciei lata , a duc%ie 1i u1oară rota%ie a coapsei, păstrează echili rul într&un picior : , croitorul fle'ia coapsei pe azin a gam ei pe coap să, a ductor 1i rotator în afara : , c!adricepsul, crura> , e'tensia gam ei pe coapsă, fle'ia coapsei pe azin. 2e(iunea poster ointerna
, dreptul intern al coapsei , fle'ia gam ei pe coapsă 1i a coapsei pe azin. , pectineul , adductor al coapsei. , trei adductori 9 mi5lociu, scurt, mare , adduc%ia coapsei. , icepsul femural , e'tensia coapsei, fle'ia gam ei. , semitendinosul , fle'ia gam ei pe coapsă, e'ten sia coapsei pe azin. , semimem ranosul , fle'ia gam ei pe coapsă, e' tensia coapsei pe azin.

6"

-.2.3. #uş hii (ambei 2e(iunea anterioară , ti ialul anterior , fle'ia adduc%ia 1i rota%ia înă untru a piciorului. , 5e'tensorul lung al degetelor. , e'itensorul lung al halucelui. , peronierul anterior , fle'ia adduc%ia 1i rota%ia în afară a piciorului pe gam ă. 2e(iunea e)ternă
, lungul peronier , e'tensia piciorului pe gam ă,

a duc%ie, rota%ia în afara piciorului. , scurtul peronier

2e(iunea posţerioară
, gemenul e'tern , tricepsul sural , gemenul intern , e'tensia piciorului pe gamlă, fle'ia gam ei pe coapsă , solearul , popliteu , fle'ia gam ei pe coapsă. , lungul fle'or al degetelor , fle'ia degetelor 2, 3, #, ), pe picior. H , ti ialul posterior , triplă ac%iune : e'tensia pi ciorului pe gam ă, adduc%ia piciorului, rota%ia înăuntru. , lungul fle'or al haluce8ii , fle'ia degetului f pe picior.

i r

-.2.#. #uş hii pi iorului 2e(iunea !orsală , scurtul e'tensor a> degetelor , e'tensia primelor # degete.
*'

2e(iunea plantară internă

, a ductor al halucelui =, scurtul fle'or al halucelui , adductor al halucelui
2e(iunea plantară e)ternă , a ductor al degetului mic , scurtul fle'or a> degetului mic , opozant al degetului mic 2e(iunea plantară mi$lo ie , scurtul fle'or plantar al degetelor , accesorul lungului fle'or , interoso1i plantari dorsali

-.3. 4'erci%ii pentru recuperarea mem rului inferior @eoarece 1i segmentele ce alcătuiesc mem rul inferior ac%ionează dependent unul de celălalt este suficientă o afec%iune la unul din mu1chii urui segment pentru a determina modificări în ceea ce pri!e1te una func%i& onalitate a întregului mem ru. $n cazul hemiplegiilor, la rmom rul inferior sînt afecta%i mai mult mu1chii fie'ori 1i în mod deose it este afectat piciorul. @atorită acestor considerente, în deplasarea lor, hemip'egicii ridica 1oldul 1i&[ proiectează înainte putînd astfel să realizeze pasul cu mem rul paralizat eliminînd fle'ia genunchiului. F liga%ia celor ce se ocupă de recupe& rarea unui hemiplegie este de a insista pe rea'izarea fle& 'iei genunchiului 1i eliminarea mi1cării de ridicare a azinului încă de la primii pa1i pentru a nu lăsa să se .1

instaleze o i1nuin%a asupra căreia !a fi mai greu să se 'L inter!ină. Pentru efectuarea e'erci%iilor cu mem rul in& R ferior !ă a1eza%i pe partea afectată. :'9 -.3.1. 4)er iţii pasive 4'erci%iul 2" 9 Pozi%ia de plecare , o mînă cuprinde piciorul din lateral între degetul mare 1i celelalte patru degete, cealaltă mînă apucă de sus degetele piciorului (fig. #3+ 9 , îndoi%i degetele piciorului spre talpa piciorului , întinde%i degetele piciorului '"

Uig. KC ? 4'erci%iul 2" (1,2+.

4'erci%iul 3(. Pozi%ia de plecare & o mînă cuprinde gam a deasupra articula%iei piciorului, cealaltă mînă o a1eza%i pe talpa spre partea e'ternă (fig. ##+.

.2

Fig. 44 . Exerciţiu 3/.

, e'ecuta%i presiuni pe talpa piciorului 4'erci%iul 31. Pozi%ia de plecare , o mîna stă su genunchi, cealaltă cuprind\ gam a, deasupra gleznei (fig. #)+ , fle'ia gam ei pe coapsă , fle'ia coapsei pe azin , fle'ia gam ei pe coapsă , e'tensia genunchiului

.3

$ndica%ii 9 cînd se realizează timpul l cere%i pacienm'ui să alunece cu toată talpa p 1 : suprafa%a cear1afului. 4'erci%iul 32. Pozi%ia de plecare , o mină pe genunchi cealaltă mînă su gleznă (fig. #6+.

Uig. #) , 4'erci%iul 31 (1,2,3,#+

i

7 4

=i(. KD ? 4'erci%iul 32 (l,2,X

, ridica%i piciorul spre !erticală

, a1eza%i piciorul pe pat.
=i(. KE , 4'erci%iul 33.

+
4 ' e r c i % i u l 3 3 . P o z i % i a d e p l e c a r e , .) p a c i e n t u l c u g e n u n c h i i î n d o i % i ,

tălp ile lipit e de cear 1af : a1e za%i o mîn ă pe gen unc hiul pici orul ui afec tat,

cealaltă pe suprafa%a superioară a pi&cioru'ui (fig. #.+. , aplecarea genunchiului spre e'terior , re!enire $ndica%ii 9 mînă de pe picior tre uie să apese pe suprafa%a acestuia astfel ca partea internă a piciorului să nu părăsească patul. 4'erci%iul 3#. Pozi%ia de plecare , o mînă cuprinde gam a su gleznă, cealaltă mînă apucă genunchiul din lateral (fig. #-+. , duce%i mem rul inferior spre lateral , duce%i mem rul inferior în sens in!ers a1ezîndu&1 pe celălalt mem ru.

"r @ -* 2

& r** >9 [
Uig. KO ? 4'e rci%i ul 3# 01. %1.

.6

-.3.1.1. Exercifii pe care pacientu poate să Ie execute cu a,utoru !e!'ru ui sănătos

@in pozi%ia culcat pe spate 4'erci%iul 3). Pozi%ia de plecare , piciorul sănătos a1ezat su pi& ciorul paralizat (fig. #"+. , presiuni pe talpă cu piciorul sănătos astfel ca pi ciorul afectat să a5ungă la "( grade fa%ă de gam ă , acela1i lucru cu gam a sănătoasa peste gam a para lizată , piciorul sănătos cu partea superioară pe talpa piciorului paralizat.

*
=i(. KF , 4'erci%iul 3) (1,2+.

2

$ndica%ii 9 cînd solicita%i e'ecutarea acti!ă a acestei mi1cări, pentru a stimula mu1chii, plim a%i degetele de la mînă pe talpa pacientului (fig. )(+. 4'erci%iul 36 Pozi%ia de plecare , gam ele încruci1ate , cea să& nătoasă su cea paralizată (fig. )1+. , ridica%i cît mai sus posi il mem rul inferior , re!enire
77

=i(. MH , 0timularea fle'iei dorsale a plantei.

.-

=i(. M> , 4'erci%iul 36 01.%1.

4'erci%iul 3.. Pozi%ia de plecare , ca la e'erci%iul 36 (fig. )2+ , a duc%ia mem rului inferior , adduc%ia mem rului inferior

."

f*g. )2 , 4'erci%iul 3. (1,2+.

4'erci%iul 3Pozi%ia de plecare , culcat decu it dorsal, piciorul sănătos su piciorul paralizat (fig. )3+. , fle'ia gam ei pe coapsă , re!enire

3'

= i( . ) D , 4 ' e rc i%iu l 3 - (1 , 2 +. -.3.2. 4)er iţii a tive

@upă cîte!a repetări încerca%i toate aceste mi1cări separat cu fiecare picior, deci, fără a5utor. Qu după rnult timp le !e%i putea e'ecuta în mod cursi! 1i apoi chiar cu rezisten%ă din partea unei alte persoane sau aplicînd în 5urul gleznei man1oane umplute cu nisip. ;u timpul !e%i putea e'ersa la icicleta ergometrică sau !e%i face e'erci%ii cu gheata ortopedică 1i cordon elastic de cauciuc. 0e recomandă ca toate e'erci%iile, atît pentru mem rul supe& rior cît 1i pentru cel inferior să fie înso%ite de e'erci%ii de respira%ie, deoarece se 1tie că un creier ine o'igenat func%ionează la parametri superiori. ;omple'ele de e'erci%ii oferite cuprind o îm inare de mi1cări analitice 1i glo ale în !ederea o %inerii recupe& rării func%ionale 1i deci a formării deprinderilor motrice. F mi1care coordonată, precisă, corectă se poate realiza numai prin ac%iunea sincronizată a mu1chilor agoni1ti 1i antagonistă, prin participarea con1tientă 1i acti!ă a olna!ului 1i pe aza multiplelor repetări. @ealtfel 1i antrenamentele sporti!e de performan%ă ce urmăresc formarea 1i perfec%ionarea deprinderilor mo& trice se azează pe îm inarea metodei lucrului analitic

-1

cu metoda glo ală, deoarece numai a1a se poate o %ine randament ma'im.

2. Redo'"ndirea autono!iei
@acă în primele zile depinden%i în totalitate de cei ce !ă încon5oară, treptat pute%i să realiza%i unele ac%iuni fără a5utor din afară 1i asta chiar în perioada în care nu pute%i încă părăsi patul, cum ar fi 9 schim area pozi%iei corpului prin întoarcere în pat pe partea olna!ă 1i pe cea sănătoasă, a1ezarea la marginea patului, culcarea în pat, ridicarea în picioare 1i a1ezarea pe pat sau pe scaun. ;înd medicul hotără1te că pute%i părăsi patul, !e%i în& !ă%a să merge%i, să urca%i 1i să co orî%i scările, să !ă îm răca%i 1i să !ă dez răca%i precum 1i să !ă spăla%i. ;um să realiza%i toate acestea cît mai repede 1i cît mai u1or !e%i afla din paginile ce urmează.
2.1. "ntoarcerea "n pat pe partea para i&ată

@eoarece în realizarea unei mi1cări în care este angre& nat tot corpul, capul are rol conducător 1i în acest caz prima mi1care !a fi de întoarcerea capului spre partea olna!a. ;u mîna sănătoasă apuca%i marginea saltelei în dreptul 1oldului de partea paralizată. Piciorul sănătos este îndoit din genunchi cu talpa pe saltea. Pentru a realiza în& toarcerea !ă ridica%i u1or 1ezutul 1i !ă răsuci%i printr&o mi1care de împingere în piciorul sănătos, umărul para& lizat 1i capul.
-%

".2. întoarcerea în pat pe partea sănătoasă @in pozi%ia culcat pe spate întoarce%i capul pe partea sănătoasă. ;u mî'na sănătoasă trage%i ra%ul paralizat spre partea sănătoasă pînă ce umărul părăse1te contactul cu patul. Piciorul sănătos cu genunchiul îndoit este su ge& nunchiul piciorului paralizat, întoarcerea se efectuează prin împingerea în călcîiul piciorului sănătos (!îrful pi& ciorului trage genunchiul mem rului paralizat+, în umăr 1i cap prin ridicarea 1ezutului 1i împingerea acestuia u1or spre spate. ".3. 81ezarea la marginea patului Pentru a !ă fi mai u1or !eni%i cît mai aproape de mar& ginea patului, de partea sănătoasă. Piciorul sănătos su piciorul olna! , am ele co oară la marginea patului cu genunchii îndoi%i. Prin împingerea în ante ra% 1i apoi în mînă ridica%i trunchiul. @acă a1a !ă este greu .apuca%i mar& ginea saltelei. ".#. ;ulcarea în pat ;u spri5inul pe marginea patului duce%i picioarele sus a5utîndu&!ă de piciorul sănătos la ridicarea piciorului olna!. B1or !ă lăsa%i greutatea de pe mînă pe ante ra% după care !ă întinde%i la orizontală. @acă capul este mai 5os, adică nu este pe pernă, îndoi%i piciorul sănătos 1i prin apăsare pe ta'pa dega5a%i 1ezutul 1i împinge%i în sus corpul. -3

".). Ridicarea în picioare

f
s

81a cum a%i în!ă%at, !ă a1eza%i la marginea pa'ului. Pentru început est:9 ne!oie de acordarea unui a5utor din partea unei alte persoane pentru a !ă putea ridica în picioare. ;înd este ne!oie numai de pu%in :a5utor, persoana care !i&1 acordă se a1ază de partea paralizată 1i cu mîna stingă apucă ra%ul drept su a'ilă. Na comanda dată pentru ridicare, apleca%i u1or trunchiul în fa%ă 1i concomi& tent cu ducerea umerilor spre înainte e'ecuta%i împingerea în picioare în timp ce a5utorul @&stră !ă sus%ine de su ra% 1i trage pu%in în sus. @acă se impune acordarea unui a5utor mai mare atunci, cel ce&1 acordă se a1ază în fa%a pacientului fi'înd genun& chiul drept în fa%a genunchiului sănătos al acestuia. 8pucă pacientul cu am ele ra%e în 5urul taliei 1i îl trage înainte 1i în sus în timp ce, cu genunchiul e'e& cută o presiune asupra genunchiului pacientului. Pacien& tul se spri5ină cu mîna sănătoasă de umărul celui cc&i acordă a5utorul. ;u timpul ridicarea în picioare se poate realiza fără a5utor 1i asta la un inter!al foarte scurt. 0ta%i cu picioarele u1or depărtate 1i tălpile paralele lipite de podea. /îna paralizată stă pe lîngă corp sau pe genunchi, mîna sănătoasă se fi'ează pe genunchiul sănătos. 8plecarea trunchiului în fa%ă, concomitent cu împingerea în picioare 1i ducerea umerilor înainte sînt mi1cările pe care tre uie fă le e'ecuta%i pentru a reu1i să !ă ridica%i singur.

".6. 81ezarea pe scaun Să a1eza%i în fa%a scaunului cu picioarele depărtate la ni!elul umerilor. 8pleca%i mult trunchiul înainte, -#

l

să a5ungă aproape paralel cu podeaua, mîna sănătoasa o fi'a%i pe genunchi 1i prin îndoirea lentă a genunchilor !ă a1eza%i u1or pe scaun. Jreptat încerca%i să !ă a1eza%i pe o iecte mai 5oase cum ar fi fotoliul 1i scaune de diferite înăl%imi sau dacă a!e%i posi ilitatea procura%i suporturi de diferite înăl%imi. Ridicarea în picioare 1i a1ezarea pe scaun sînt e'erci%ii foarte une pentru tonificarea musculaturii mem relor inferioare, a1a că ele pot fi e'ecutate de cîte!a ori pe zi.

1/. +ersu nor!a
/ersul constituie una din cele mai o i1nuite mi1cări e'ecutate de om în scopul deplasării care, de1i este de o deose ită comple'itate, se realizează cu un consum relati! mic de energie, azat însă pe o coordonare ner& !oasă perfectă a mi1cărilor mem relor superioare 1i inferioare, precum 1i ale corpului. 4l se compune de fapt din alternarea perioadelor de spri5in unilateral cu perioadele de spri5in ilateral. Na prima !edere s&ar pă& rea că totul este foarte simplu, că punem un picior îna& intea calui'alt 1i astfel facem pas după pas. @ar, pentru că de fapt această mi1care pe care o e'ecutăm cu atîta u1urin%ă, de!enită automatism, nu ne solicită concentrarea aten%iei pentru realizarea ei, constituind în fond o în1iruire de faze care se succed cu precizie 1i, pentru că numai e'e& cutarea lor corectă duce la un mers normal, am considerat necesar să !ă prezentăm iomecanica mersului, adică de& scrierea descompusă a pasu'ui, pentru a !ă da seama pe ce tre uie insistat cînd sînte%i pu1i în situa%ia de a reeduca mersul.
8)

1(.1. ?iomecanica mersului @in punct de !edere iomecanic 8. $licscu define1te mersul ca Oo mi1care ciclică ce se realizează prin ducerea succesi!ă a unui picior înaintea celuilalt. ;aracteristic la mers este spri5inul permanent al corpului pe sol fie cu un picior (perioada spri5inului unilateral+, fie cu am ele picioare (perioada spri5inului ilateral+2. /ai mul%i autori cum ar fi Nittre, /are<, @emenei 1i al%ii au studiat pasul. ;lement ;. ?aciu în lucrarea O8paratul locomotor2 s&a oprit asupra studiului făcut de Rros&siord care a analizat pasul cu a5utorul înregistrărilor ci& nematografice de mare !iteză (1(( imagini*secundă+ 1i care împarte pasul în următorii timpi 9 1+ @e utul du lu& lui spri5in : 2+ @u lul spri5in : 3+ 0pri5inul unilateral cu 9 a+ semipasul posterior : + momentul !erticalei : c+ se& mipasu> anterior 1i #+ @e utul du 'ului spri5in anterior. Pe scurt !om descrie fiecare timp 1(.1.1. 1ebutul !ublului spri$in @e utul du lului spri5in se face cu mem rul inferior anterior, a!înd piciorul la unghi drept pe gam ă, ge& nunchiul e'tins 1i coapsa la 3( grade fa%ă de !erticală, în timp ce mem rul inferior posterior are călcîiul ridicat de pe sol, genunchiul în u1oară fle'ie 1i 1oldul în hiper& e'tensie de 1) grade. 1(.1.2. 1ublul spri$in @u lul spri5in ocupă 1*# din durata unui se.nipos. în timp ce mem ru> inferior anterior î1i a1terne piciorul pe sol, gam a face 1( grade cu !ertical\, apoi se !erticaM& zează, genunchiul se flectează u1or, apoi re e'tinde 1i -6

1oldul î1i reduce lent fleEria. în acela1i timp, la mem rul inferior posterior, de la 1) grade fle'ie dorsală, piciorul trece la unghi drept 1i a5unge la fle'ie plantară de 3( grade cu primele falange în hipere'tensie : genunchiul se flecteaza pînă la )( grade, hipere'tensia 1oldului descre1te 1i piciorul părăse1te 1oldul. 1(.1.3. 6pri$inul unilateral 0pri5inul unilateral urmează perioadei de spri5in du& lu. /em rul inferior părăse1te solul 1i de!ine pendu& lam (semipasul posterior+ trece pe lîngă mem rul de spri& 5in diri5at la !erticală, realizînd astfel momentu' !ertica& lei 1i de!ine anterior (semipasul anterior+. în perioada de spri5in unilateral, mem rul de spri5in este locat de 1oldul 1i genunchiul în hipere'tensie datorită mu1chilor fesieri, ischiogam ieri 1i c!adricepsului, în timp ce tricepsul sural 1i gam ierul anterior controlează mi1& carea de reluare a plantei (tălpii+ pe sol. Planta atinge solul întîi cu călcîiul, apoi cu marginea e'ternă, pentru ca în final întreaga greutate a corpului să se transmită spre capul primului metatarsian. în timp ce faza posterioară a perioadei de spri5in unilateral este o fază e'lusi! de spri5in, faza anterioară, care urmează după momentul !erticalei, este o fază atît de spri5in, cît 1i de propulsie a corpului înainte 1i în sus. Propulsia se realizează prin e'tensia 1oldului, a genunchiului 1i a piciorului, deci prin intrarea în ac%iune a lan%ului triplei e'tensii. ;unoa1terea acestui mecanism e'plică de ce la olna!ii cu paralizii la care spri5inul se realizează prin locarea pasi!ă a 1oldului 1i a genunchiului în hipere&ttensie, propulsia este foarte greu de realizat, hi& pere'tensia necesară acesteia fiind utilizată pentru spri5in.
8*

;oncomitent cu toate aceste ac%iuni pe care le suferă mem rul inferior de spri5in, mem rul inferior pendulant prezintă 1i el o serie de ac%iuni importante. înainte de a de!eni pendulant (la sfîr1itul perioadei de spri5in du lu+ el se e'tinde din 1old 1i se flectează din genunchi, datorită ac%iunii ischiogam ierilor. ;hiar în momentul în care halucele (degetul mare+, pierde con& tactul cu solul, fle'ia genunchiului, care atinge în acest moment apro'imati! 6( grade, este frînată de contrac& %ia c!adricepsului. în mod normal, în această pozi%ie, în& tregul mem ru poate să penduleze înainte fără să atingă solul, prin u1oara fie'ie a coapsei pe azin. 1(.1.#. 1ebutul !ublului spri$in anterior @upă ce trece de momentul !erticalei, gam a se e'& tinde 1i continuă să penduleze înainte nu atît prin ac& %iune musculară, cît prin iner%ie. /u1chii ischiogam ieri inter!in locînd această e'tensie atunci cînd gam a a a5uns în pozi%ie optimă pentru a ataca solul, în acest moment, călcîiul atacă solul 1i se intră în perioada de spri5in ilateral, care se efectuează cînd la a piciorului a rulat 1i se spri5ină numai prin antepicior, iar căicîiul piciorului anterior ia contact cu solul. Jreptat, în timp ce am ele picioare rulează greutatea corpului se transmite de pe piciorul posterior pe cel anterior 1i în cele din urma halucele piciorului posterior părăse1te solul. 1(.2. /ersul hemiplegicului Pentru a se putea deplasa, hemiplegicul folose1te la ma'imum for%ele musculare restante ceea ce însă atrage după sine modificarea în totalitate a structurii pasului, în general hemiplegicul are o atitudine particulară caracteri&
88

zată prin pozi%ia capului u1or aplecat înainte, pri!irea în& dreptată în 5os, umărul căzut, ra%ul afectat lipit de corp, cotul tle'at cu mîna în u1oară prona%ie 1i degetele fle'ate. /em rul inferior are genunchiul în e'tensie cu piciorul în !arus (supina%ie+. în timpul mersului, mem rul inferior paralizat este proiectat înainte printr&o mi1care de a& lans a azinului, se men%ine rigid 1i descrie o mi1care de circumduc%ie (mersul cosit+. Piciorul sănătos este dus pînă la ni!elul piciorului paralizat. 0&ar putea spune că mem rul paralizat e'ecută numai semipasul anterior iar mem rul sănătos numai semipasul, posterior, înainte de a cere pacientului să meargă se impune e'ecutarea unor e'erci%ii din pozi%ia ortostatică (în picioare+ pentru a&1 o i1nui să&1i mo ilizeze mem rul paralizat 1i în aceste condi%ii, 1i în plus pentru a redo îndi echili rul care de o icei este afectat în urma leziunii. 1(.3. 4'erci%ii premergătoare mersului Joate e'erci%iile premergătoare mersului (figurile )# ,61+ se !or efectua cu mîna sănătoasă spri5inită la ară fi'ă (spalier+, ca în fig. )-. @in lateral , spri5in la ară fi'ă cu mîna sănătoasă, picioarele u1or depărtate (fig. )#+. 4'erci%iul 3" , ridicare pe !îrfuri (1+ 1i re!enire (2+ 4'erci%iul #( G, ridicarea alternati!ă a !îrfurilor Eun picior se spri5ină pe toată talpa, celăDalt se spri5ină pe calcîi+ (fig. ))+. 4'erci%iul #1. , ridicarea alternati!ă pe !îrful unui picior (fig. )6+. 4'erci%iul #2. , mutarea greută%ii de pe un picior pe celălalt (fig. ).+. 4'erci%iul #3. , îndoirea genunchilor (genofle'iuni+ (fig. )-+
89

f g

: . )# G 4'erci%iul 3" (1,2+.

S )) G 4'erci%iul #(.

=i(. )6 , 4'erci%iul #1

9'

: 2
f:g. ). , 4'erci%iul #2 (1,2+.

=i(. )0 , 4'erci%iul #3.

"1

4'erci%iul ##. alansarea unui picior înainte 1i înapoi (fig. )"+. 4'erci%iul #). , alansări laterale (fig. 6(+. ,##, :-? 2s &s $3 iF 3s *. 1
,
.Uig. DH , 4'erci%iul #) (1,2+.
9&

ig. )" , 4'erci%iul ## (1,2+.

4'erci%iul #6. , cu spri5in pe piciorul sănătos, mem rul paralizat e'ecuta fle'ia genunchiului (1+, fle'ia coapsei pe azin (2+, e'tensia gam ei înainte cu a1ezarea piciorului pe căl& cîi (3+ 1i re!enire lîngă celalalt picior (#+ (fig. 61+.

" 3

C K =i(. D> , 4'erci%iul #6 (1,2,3,#+.

$ndica%ii 9 tendin%a este ca fle'ia genunchiului să se e'ecute concomitent cu fle'ia coapsei pe azin deoarece inter!ine automatismul cunoscut su numele de triplafle& 'ie a mem rului inferior. Jre uie e'plicat olna!ului că acestea sînt două faze ale unei mi1cări ce se e'ecută suc& cesi!. Prin fle'ia genunchiului, gam a tre uie să fie pa& ralelă sau aproape paralelă cu solul în timp ce coapsa este perpendiculară sau chiar o lică pe sol adică în u1oară e'tensie pe azin. 8ceasta este mi1carea e'agerată, dar la început pentru a putea fi sim%ită 1i în%eleasă tre uie ececutată în acest fel. ;înd se e'ecută fle'ia coapsei pe azin să nu se permită ridicarea 1oldului. Pentru aceasta este ine să !ă a1eza%i în spatele pacientului să pune%i mîinile pe 1oldurile acestuia 1i să e'ecuta%i, u1oară presiune în 5os. 1(.#. Reeducarea mersului Pentru a u1ura mersul hemiplegicului este ine ca acesta să fie încăl%at cu o gheată care să&i fi'eze ine glezna deoarece piciorul are tendin%a să se răsucească spre interior. Na primele încercări de mers pacientul este dominat de teamă fapt ce&1 determină să fie crispat. 4l tre uie încura5at 1i spri5init să poată pă1i. înaintea pri& mu'ui pas nu uita%i să&i corecta%i pozi%ia corpului care tre uie să fie cu capul sus, pri!irea înainte, spatele drept 1i mem rul superior paralizat cît mai rela'at pe lîngă corp. Pentru a o %ine această rela'are pute%i aplica u1oare tapotări deasupra cotului pe partea posterioară. Jotdea& una primul pas să fie e'ecutat cu mpm rul paralizat. Uoarte multă aten%ie tre uie acordată timpului de spri5in unilateral pe mem rul sănătos, cînd mem rul paralizat de!ine pen& du'ant. în mersul normal mem rul pendula]t se e'&
94

tinde din 1old 1i se flectează din genunchi, după care urmează fle'ia coapsei pe azin, e'tensia cu pendularea gam ei înainte. Memiplegicul însă, duce mem rul inferior înainte prin ridicarea 1oldului 1i tîrîrea picioru'ui, alteori prin fle'ia coaprei pe a'in 1i prin ridicarea 1oldului concomitent cu fle'ia genunchiului. 0e cere olna!ului să realizeze succesi! aceste mi1cări, adică fle'ia genunchiului să fie urmată de fle'ia coapsei pe azin fără ridicarea 1oldului. $n următorul moment în mersul normal după ce mem& rul pendulam trece de momentul !erticalei, gam a se e'tinde 1i pendulează înainte, călcîiul atacă solul 1i se intră în perioada de spri5in ilateral. Memiplegicul nu e'ecută e'tensia gam ei înainte ci, a1ază de sus picio& rul pe sol întîi cu partea e'ternă 1i apoi toată talpa, sau contactul cu solul este luat pe partea anterioară a plan& tei după care co oară călcîiul ce^\a ce dă a1a&zisul mers stepat. 8ici tre uie insistat pe e'tensia 1i pendularea gam ei înainte iar contactul cu solul să sI ia pe toc. 8m de & scris în paralel aceste faz9 ale mersului pentru a fi mai u1or de o ser!at în ce constă diferen%a dintre mersul normal 1i mersul hemiplegicului 1i pe ce tre uiE insistat pentru a se o %ine un mprs normal sau cît mai aproape de normal. @e1i, în cele mai mu'te cazuri pacientul poate e'ecuta corect, separat fiecare fază din care este alcătu& ită mi1carea mem rului pendulant în timpul mersului, această mi1care este însă denaturată. Pentru a putea urmări 1i corecta mai lesne gre1elile am împăr%it mi1& carea mem rului pendulant în patru faze 9 , fle'ia genunchiului (cu coapsa în e'tensie+ , fle'ia coapsei pe azin (fără ridicarea 1oldului+ , e'tensia gam ei înainte solului cu tocul.
9)

în timpul mersului !om insista pe corectarea fie&, cărei faze în parte în ordinea în care au fost enun%ate.9 @upă ce s&a luat contactul cu solul 1i insistăm în pIr&: manen%ă ca aceasta să se realizeze pr. toc, mem rul pa&: ralizat de!ine mem rul de spri5in, moment în care acesta\ tre uie să efectueze impulsia. /em rul sănătos de!enit mem rul pendulam are o li&E ga%ia să e'ecute toate fazele acestuia, adică semipasu'f posterior, momentul !erticalei 1i semipasul anterior. 0e& !a insista în mod deose it ca semipasul anterior să fie& egal cu sîmipasul posterior fapt ce implicit duce la efec& tuarea sHmipasului posterior cu rnpm rul paralizat cîndW accsra de!ine mem ru pendu'ant. 0e !a solicita pacientului' să e'ecute mersul cu pa1i egali prin ducerea alternati!ă a unui picior înaintea celuilalt. ;înd hemiplegia este de formă u1oară sau intermediară mersul se poate realiza fără aston. @e1i se sus%ine că re cuperarea mersului la hemiplegiei tre uie făcută fără& aston, sînt cazuri în care acest lucru nu este posi il. 0e face a atere de la regulă în cazul în care hemiplegia este dZ., formă gra!ă sau este înso%ită 1i de tul u&ări cere eloase, folosirea astonului sau chiar a cîr5ei canadiene de!enind o necesitate. i în concluzie, pentru reeducarea mersului la hemiplegiei tre uie a!ut în !edere 9 , pozi%ia corectă a trunchiului 1i alinierea mem rElos înaintea primului pas 1i în timpul mersului : , înaintarea să se realizeze prin ducerea alternati!ă' a unui picior înaintea celuilalt : , pa1ui să fie egali : , contactul cu solul să se ia pe toc : , fle'ia coapsei pe azin să se efectueze fără ridicata 1oldului. &

1(.). Urcarea 3i co orîrea scărilor 0cările constituie pentru hemiplegiei ade!ărate o sta& cole, care odată în!inse generează olna!ului sentimen& tul independen%ei în ceea ce pri!e1te deplasarea. 8cum poate face plim ări de unu1 singur, ordura trotuarului nemaiconstituind o pro lemă, se poate deplasa cu mi5loa& cele de transport în comun 1i poate merge chiar după mici cumpărături.
1(.).1. 'r area s ărilor

Na primele încercări, pe prima treaptă se a1ază picio rul sănătos lîngă care se aduce piciorul paralizat pe aceea1i treaptă 1i se continuă urcarea scărilor în aceea1i ordine. ;u timpul se poate pune piciorul paralizat pe prima treaptă după care piciorul sănătos să fie a1ezat pe următoarea. @acă alustrada este de partea sănătoasă, pacientul se prinde cu mîna de ea (fig. 62+. @acă alus trada este de partea paralizată, urcarea se !a realiza cu a5utorul astonului, acesta fiind totdeauna la ni!elul picio rului din fa%ă. Uolosirea astonului se !a face numai la început pînă cînd urcarea 1i co orîrea se face cu u1u rin%ă. > 0e !a insista pe fle'ia gam ei pe coapsă urmată de fle'ia coapsei pe azin. /are aten%ie tre uie acordată !îrfului piciorului care tre uie să e'ecute fle'ia dor& sa lă p en tru a nu se lo ! i d e ma rg ine a trep te i fa p t c e ar putea a!ea ca urmare un accident. Jrunchiul tre uie să ai ă o u1oară înclinare înainte.
1(.).2. 3oborîrea s ărilor

@acă urcarea este ine să se înceapă cu piciorul să& nătos, în co orîre corpul rămîne în spri5in pe piciorul
# , 4'erci%ii de gimnastică recuperatorie la hemiplegiei 21(

9 7

f.'g. 62 , Brcarea scărilor.

=i(. DC , ;o orîrea scărilor.

sănătos 1i treptat se co oară cu piciorul .atos (Eig. @ &3 D . !Eu inului 55a& paralizat lîngă pe piciorul paralizat 1i deci care se alătura piciorul sănătos (fig. 63+. ;u timpul pa cientul rămîne în spri5in ' ' ' H' D 2 9

co orîrea treptelor se realizează cu piciorul sănătos. /ai tîrziu se trece la co orîrea scărilor în mod normal alter& nati! cu un picior 1i cu celălalt. @acă alustrada nu

98

9 9

este de partea sănătoasă, primele încercări de co orîre să nu fie făcute cu spri5in pe aston ci cu spri5in pe ra& %ul înso%itorului, acesta co orînd treptele concomitent cu olna!ul. ;înd se poate folosi astonul se !a face men& %iunea că acesta tre uie să rămînă tot timpul pe treapta piciorului de spri5in. Na co orîre trunchiul tre uie să ai ă o u1oară înclinare spre spate. @upă cum se poate o ser!a, urcarea 1i co orîrea se e'ecută la început treaptă cu treaptă după care se trece la efectuarea normală a acestei lucrări, adică treaptă după treaptă. Brcarea 1i în mod deose it co orîrea scărilor constituie unul din cele mai dificile e'erci%ii pentru hemiplegiei dar 1i unul din cele mai une pentru tonificarea musculaturii mem relor inferioare.

11. Pare&a facia ă
Memiplegia este înso%ită de o icei 1i de o pareză facială pe care tre uie să o corectăm prin e'erci%ii spe& ciale pentru mu1chii fe%ei, în hemiplegie fiind !or a de o pareză facială de tip central sînt afecta%i numai mu1chii 5umătă%ii inferioare a fe%ei. 4ste o ligatoriu ca gim& nastica facială să se desfă1oare în fa%a oglinzii deoa & rece se compune din e'erci%ii de mimică 1i numai în aceste condi%ii pacientul î1i poate da seama dacă intră în ac%iune 1i mu1chii de partea paralizată. ;ere%i pacien& tului să strîngă uzele, chiar să fluiere, să zîm ească, sa strîm e gura dintr&o parte în alta, să împingă în sus uza superioară cu uza inferioară, să umfle o ra5ii, după care să plim e aerul dintr&o parte în alta: să închidă 1i sa9 1((

deschidă ochii simultan 1i apoi alternati!, să ridice sprîn& cenele cerîndu&i să se mire, după care să co oare sprîn& cenele 1i să le apropie încruntîndu&se.

1%. 4e#nica "!'răcatu ui 3i de&'răcatu ui
4ste destul de incomod să te îm raci 1i să te dez raci cu o singură mîna dar nu este de nerealizat atunci cînd dore1ti să de!ii independent, să solici%i cît mai pu%in a5utorul celor din 5ur. Pentru a îm răca o căma1ă sau o 5achetă se introduce prima dată pe mînecă mem rul paralizat, se trage mult pe umăr 1i spre spate, după care mem rul sănătos se duce la spate 1i se introduce pe cea& laltă mînecă (fig. 6#+. @acă dori%i să îm răca%i un pu& lo!er se introduc mîinile în aceea1i ordine după care printr&o mi1care de ridicare a ra%elor se trage pulo!ărul pe cap. Na dez răcare se fac acelea1i opera%ii în succe& siune in!ersă , se scoate prima dată mem rul sănătos

=i(. DK , $m răcarea unei cămă1i sau a unei 5achete.

1( 1

după care se scoate 1i cel paralizat. Pantalonii se îm racă din pozi%ia 1ezînd picior peste picior (fig. 6)+. Piciorul

1(2

=i(. DM , a, , îm răcarea 1i dez răcarea pantalonilor.

paralizat se a1ază peste piciorul sănătos pentru că acesta !a fi introdus primul. ;u mîna sănătoasa duce%i panta& lonul la picior 1i&1 trage%i pînă ce piciorul iese pe partea cealaltă a pantalonului după care îl a1eza%i lîngă picio& rul celălalt pe care urmează să&1 introduce%i în pantalon. @upă ce a%i introdus am ele picioare !ă ridica%i în pozi& %ia stînd 1i închide%i pantalonul care este ine să fie pre& !ăzut la 1li% cu fermoar 1i sistemul de închidere în talie să fie cu copcă. Pantalonii se dez racă pînă la ni!elul coapselor din pozi%ia stînd în picioare, după care !a a1e& za%i pe scaun 1i scoate%i întîi piciorul sănătos 1i apoi pi& ciorul paralizat. _osetele se pun în aceea1i pozi%ie, 1ezînd picior peste picior (fig. 66+. Pantofii, este ine să fie gen papuc, deci fără 1ireturi 1i se !or încăl%a cu a5utorul unui încăl%ător cu coadă lungă.

=i(. DD , Punerea 1osetelor.

1( 3

13. 5otarea să ii pentru 'aie
;ada sau ca ina pentru du1 tre uie înzestrată cu un scăunel de lemn cu o foarte ună sta ilitate a cărui înăl%are să&i permită pacientului să se ridice cu u1urin%ă 1i să se a1eze (fig. 6.+. în cazul în care spălatul are loc în

DE , 0caun pentru aie.

cadă, se recomandă să se instaleze pe peretele lung al ăii la ni!elul potri!it un mîner de siguran%ă care&i !a permite pacientului să se spri5ine la intrarea 1i ie1irea din cadă precum 1i la ridicarea în cazul în care nu a folo & sit scăunelul. Pe fundul căzii precum 1i în sala de aie se !or a1eza co!oare din material plastic (cele mai une sînt cele folosite la autoturisme+ pentru a se e!ita alune& carea la intrarea 1i ie1irea din cadă. 0ăpunul este ine să fie pus într&o plasă su %ire din material plastic, pre!ăzută cu un 1nur prin care să se poată introduce mîna 1i care folose1te 1i ca urete. 8stfel este e!itată posi ilitatea de a scăpa săpunul. @u1ul de mînă este cel mai indicat în ase& menea cazuri. Pentru orice e!entualitate sala de aie tre&
1'4

uie să fie pre!ăzută cu o sonerie montată la îndemîna pacientului. 4ste ine să se e!ite folosirea oricărui sis& tem de încuiere a u1ii de la sala de aie.

1(6 Recuperarea vor'irii
@upă cum am relatat în paginile anterioare o lezi& une în emisfera stingă a scoar%ei cere rale determină o hemiplegie în partea dreaptă înso%ită de afazie (afectarea !or irii+, care nu tre uie să constituie un moti! în plus de îngri5orare, dar care solicită o muncă în plus. _i !or& irea poate fi recuperată, dar numai cu a5utorul unui spe& cialist (logoped+ care pe aza metodelor aplicate îl !a a5uta pe pacient să înceapă să pronun%e cu!inte, să formu& leze propozi%ii 1i în paralel îl !a în!ă%a să scrie. 8ntrenarea olna!ului în !or ire nu tre uie să se li& miteze la lec%iile de logopedic ci tre uie să fie perma& nentă, sarcina ce re!ine mem rilor familiei 1i prietenilor. 0înt pacien%i care de o icei reu1esc să pronun%e unele cu!inte simple cum ar fi Omamă, papă, da, nu2 sau să l repete cu!inte pe care le aud, dar asta nu înseamnă că ei !or esc. @e o icei aceste cu!inte sînt pronun%ate disparat 1i de cele mai multe ori nu au nici o legătură cu ce !or de fapt să e'prime. Nogopedului îi re!ine sarcina l să îm ogă%ească !oca ularul pacientului 1i să&1 în!e%e să l folosească cu!intele legate în propozi%ii pentru a reu1i ^să se facă în%eles 1i deci să realizeze comunicarea cu cei $din 5ur. /em rii famiîiei tre uie să antreneze afazicul în (discu%ii simple, de scurtă durată să&1 determine pe pacient 5sa participe la emisiunile de rădic 1 1i tele!izor care&i fac 1()

plăcere deoarece toate acestea contri uie în mare măsura la gră irea procesului de recuperare a !or irii. 0&au !ăzut cazuri de pacien%i care urmărind un meci de fot'9al ( i& neîn%eles după multe lec%ii de logopedic+ au reu1it să co& menteze meciul în mod cursi!, fără dificultă%i prea mari 1i chiar să folosească cu!inte pe care, de la instalarea olii 1i pînă la momentul respecti! nu le pronun%a nici cu logopedul. 8l%i pacien%i antrena%i în a po!esti întîm& plări plăcute din !ia%a lor au do!edit multă u1urin%ă în e'primare. Joate acestea do!edesc încă o dată în plus influen%a fa!ora ilă a factorului psihic care însă tre uie folosit cu multă pricepere. 8tunci cînd dori%i să da%i e'plica%ii unui afazic capta%i&i întîi aten%ia 1i apoi face%i acest lucru pe un ton lini1tit în termeni simpli, cît mai clar 1i mai concis. @acă se întîmplă să nu în%elege%i ce !rea să !ă spună nu&1 întrerupe%i 1i nu&1 determina%i să renun%e, ci dimpotri!ă încerca%i să&1 a5uta%i să&1i termine ideia, deoa& rece asta îl încura5ează 1i&i măre1te dorin%a de a comunica.

15. Reinte$rarea "n antura,
$. P. Pa!lo! a afirmat ca O ucuria, indiferent dacă este fizică sau morală, dez!oltă 1i întăre1te organismul2. @esigur, re!ederea unui prieten un treze1te emo%ii p>ă& 1(6

cute în toate împre5urările 1i constituie un mi5loc de de& conectare, în cazul de fa%ă pentru ca acest e!eniment să se desfă1oare în cele mai une condi%ii 1i să ai ă efectul scontat, se impune o pregătire preala ilă atît a olna!ului eît 1i a prietenilor acestuia, pregătire ce tre uie făcută de unul din mem rii familiei. ?olna!ul tre uie anun%at din timp de această !izită 1i tre uie sa i se comunice nu& mele persoanei ce 1i&a e'primat dorin%a de a&1 re!edea. @acă din partea olna!ului e'istă o re%inere sau chiar refuză această întîlnire este ine să se renun%e pentru moment. Prietenii ce doresc să !iziteze un hemiplegie tre uie să cunoască înainte ade!ărata stare fizică 1i psihică a acestuia. Sizita nu tre uie să se prelungească prea mult pentru a nu&1 o osi pe olna!, iar discu%iile ce se !or purta să con%ină su iecte plăcute, amuzante 1i tonice, cu influen%e fa!ora ile asupra psihicului acestuia. ;u timpul, cînd olna!ul reu1e1te să se deplaseze este ine să nu pregete a răspunde in!ita%iilor prietenilor în mi5locul cărora este antrenat în discu%ii 1i acti!ită%i recreati!e. Prietenii sînt cei care îl pot determina pe hemiplegie să&1i reia o liga%iile a!ute, fapt ce !a duce la o %inerea unei une stări de spirit 1i la petrecerea tim& pului în mod plăcut. Docul de remi, 1ahul, unele 5ocuri de căr%i solicită olna!ului concentrarea aten%iei 1i dez!ol& tarea !or irii, am ele fiind deficitare ca urmare a lezi& unii suferite. @acă unul din prieteni este posesorul unui 1(.

autoturism, o in!ita%ie la o plim are în împre5urimile localită%ii !a constitui un di!ertisment pen^tru olna!. Qenumărate sînt posi ilită%ile prin care pute%i să !ă a5uta%i prietenii în această situa%ie, să suporte mai u1or infirmitatea cu condi%ia ca niciodată să nu !ă ener!a%i în prezen%a acestuia datorită impedimentelor generate de oală sau să purta%i discu%ii contradictorii pe ton alte& rat. Uără prea multe eforturi aportul @!. poate fi su stan& %ial din multe puncte de !edere în resta ilirea stării sănă& tă%ii, reintegrării în !ia%a normală 1i recăpătarea perso& nalită%ii olna!ului.

l

7 I7 8 I9 : R ; < IE
$B40;B , ?iomecanica e'erci%iilor, 4dit. ;.Q.4.U.0., ?ucure1ti, 1"6-. 8QQ4 /`R$4 a8RQ4R U$0;M4R , 8rztlicher RPt fur Mal seiten& gelahmte, 0tuttgart, 1".3. 11F?8JM ?4RJ8 , @ie Memiplegie der 4r]achsener, 0tuttgart, 1".3. $l8;$B ;. , 8paratul locomotor, 4d. medicală, ?ucure1ti, 1"-1. AF?8Q40;B Q. , Readaptarea copilului handicapat fizic, 4d. medicala, ?ucure1ti, 1".6. R8QR8 S., J4F@FR40;B 4b8R;B $. , 8natomia 1i fiziologia omului, 4d. medicală, ?ucure1ti, 1".(. 8.

l

Related Interests