BILANŢ DE MEDIU NIVEL I

1

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci
FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR
Executant S.C. BIG INTERNATIONAL S.R.L. Oneşti

CUPRINS

INTRODUCERE

pag. 2

1. Condiţiile naturale şi utilizarea terenurilor în zona
amplasamentului obiectivului
1.1. Descrierea generala a amplasamentului şi poziţia sa în teritoriu
1.2. Condiţiile naturale din zona amplasamentului
1.2.1. Condiţiile geologice şi topografia locala
1.2.2. Condiţiile climatice şi topoclimatice
1.2.3. Reţeaua hidrografica
1.2.4. Solurile şi utilizarea terenurilor
1.2.5. Vegetaţia, animalele

pag. 5
pag. 5
pag. 6
pag. 6
pag. 9
pag. 12
pag. 15
pag. 17

2. Istoricul zonei, activităţi prezenţe, dezvoltări viitoare

pag. 19

3. Posibilitatea poluării solurilor

pag. 31

4. Depozitarea deşeurilor

pag. 34

5. Condensatori / transformatori electrici

pag. 39

6. Securitatea amplasamentului obiectivului

pag. 40

7. Măsuri împotriva incendiilor

pag. 41

8. Protecţia muncii şi igiena locului de munca

pag. 42

9. Evacuarea apelor uzate

pag. 43

10. Emisii atmosferice

pag. 46

11. Impactul zgomotului

pag. 47

12. Proximitatea cablurilor electrice

pag. 48

Concluzii şi recomandari

pag. 49

Bibliografie

pag. 51

ANEXE

Pag. 1 din 38

BILANŢ DE MEDIU NIVEL I

2

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci
FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR
Executant S.C. BIG INTERNATIONAL S.R.L. Oneşti

INTRODUCERE
Generalităţi.
Poluarea mediului este

cea mai importantă

problemă social-economică

contemporană, care a luat proporţii îngrijorătoare în ţările puternic industrializate, îşi are
începuturile în vremurile îndepărtate fiind produsă la început independent de activitatea
umană, putând fi considerată ca un fenomen natural. Astfel, dislocarea pulberilor de la
nivelul solului de curenţii de aer, răspândirea de gaze rezultate din procesele biologice
de pe sol şi din emanaţiile din zonele şi teritoriile vulcanice au constituit primele procese
de impurificare a aerului. Ulterior datorită evoluţiei societăţii umane, a revoluţiei ştiinţifice
şi tehnice s-a ajuns la un conflict deschis intre om şi natură. Din lipsa unor cunoştinţe
adecvate, din unele interese, din goana după mai mult, s-a ajuns la slăbirea capacităţii
sistemelor naturale ale Terrei, la epuizarea resurselor naturale, etc. Omul s-a cantonat
intr-un mediu artificial, îmbietor, care în realitate este o “sera” insolită intr-un cadru
natural din ce în ce mai agresiv.
Dacă agenţii poluanţi ar rămâne în locul în care au fost produşi, poluarea s-ar
rezolva simplu, dar în realitate ei se răspândesc în mediul ambiant.
Cum există “un singur Pământ” poluarea mediului neţinând seama de graniţele
fizice ale statelor, eradicarea şi păstrarea echilibrului ecologic intră în responsabilitatea
şi obligaţia morală a tuturor guvernelor şi a opiniei publice, urmărindu-se riguros acest
flagel, poluarea mediului, prin măsuri care să-l prevină sau să-l diminueze. Legislaţia
actuală de mediu din ţara noastră se axează pe aceste probleme aliniindu-se la legislaţia
Comunităţii Europene.
Industria este considerata în prezent cea mai importanta sursa de poluare.
Orizontul tangentelor poluării activităţii industriale este foarte extins, pornind de la
probleme de poluare a locului de munca şi pana la consecinţele ecologice ce
interesează globul terestru în întregime. Poluarea la locul de munca se caracterizează
prin prezenta substanţelor sau factorilor fizici vătămători în zona locului de muncă şi
poate avea ca urmări boli profesionale. Concluzia este că poluarea globală industrială
este condiţionată de poluarea industrială din diferite zone, activitate industrială care la
rândul ei este reprezentată prin consumul energetic. Poluarea industrială este şi va
rămâne o problemă care trebuie să constituie o preocupare permanentă nu numai a

Pag. 2 din 38

BILANŢ DE MEDIU NIVEL I

3

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci
FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR
Executant S.C. BIG INTERNATIONAL S.R.L. Oneşti

oamenilor de ştiinţă , ci şi a autorităţilor locale, guvernamentale şi chiar a organizaţiilor
internaţionale.
Putem spune că nu există industrie care să nu genereze poluare prin deşeuri
(toxice sau obişnuite), prin zgomot, fum, praf sau simple mirosuri neplăcute. De aceea a
fost necesară adoptarea unei legislaţii prin care să se stabilească riscurile ce apar pentru
mediul ambiant.
În condiţiile vieţii din societatea modernă se desprinde concluzia că această
problemă trebuie să fie tratată cu toată seriozitatea, pentru a asigura sănătatea şi a
ridica nivelul de trai al populaţiei.
Scopul bilanţului.
Bilanţul de mediu nivel I reprezintă procedura de a obţine informaţii asupra
cauzelor şi a consecinţelor activităţii S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci asupra mediului
(apa, aer, sol, biodiversitate) şi constă în identificarea surselor de informaţii, culegerea,
analizarea şi interpretarea prin studii teoretice a informaţiilor disponibile.
Bilanţul de mediu nivel I are rol de a identifica starea mediului în zona de impact a
activităţilor care se desfasoara în cadrul S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci, stabilirea şi
asumarea unor obligaţii pentru refacerea calităţii mediului dacă acest lucru este necesar.
Societatea comerciala MARLACT S.R.L. Buhoci are sediul social si punctul de
lucru: FABRICA DE PRODUSE LACTATE SI BRANZETURI in

localitatea Buhoci,

comuna Buhoci, jud. Bacău. Societatea este inregistrata în Registrul Comerţului cu nr.
J04/786/2001, are Certificat de înregistrare Seria A 165465 si Cod Unic de Înregistrare
nr. 14335464;
Activitatea societatii, inclusiv cea desfăşurata la punctul de lucru, este în
conformitate cu prevederile din statutul societăţii, având ca obiect de activitate fabricarea
de produse lactate si branzeturi - COD CAEN 1051(1551).
Prezenta documentaţie la Bilanţul de mediu nivel I este împărţita în doua parţi:
Documentaţia propriu - zisa întocmita în conformitate cu prevederile Ordinului nr.
184/1997.
Capitolul ANEXE care cuprinde piesele desenate, actele, avizele şi documentele
citate în text. Referinţele bibliografice sunt semnalate direct în text, la locul citarii.

Pag. 3 din 38

cu sediul în Oneşti.L. Bacău. notificari.C.L. BIG INTERNATIONAL S. 4 din 38 . abordând aspectele şi problematica din acest capitol al metodologiei până la nivelul pentru care a dispus de informaţii şi date certe. informaţii ca urmare a discuţiilor cu administratorul societatii si din evaluarile din teren. BIG INTERNATIONAL S.R.R. Majoritatea datelor privind activitatea S.R.R.184/1997.C. MARLACT S. puse la dispoziţie de beneficiar. Pag. contracte. memorii tehnologice.C.L. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. MARLACT S. autorizatii.L. provin de la următoarele surse: documentaţii de construire.C.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I 4 Beneficiar S. avize. etc. Executantul Bilanţului de mediu este S. la data elaborării bilanţului. jud. conform certificatului de atestare: BM – 04 – 102/2007.. Oneşti Pentru realizarea acestui bilanţ de mediu de nivel I. SC BIG INTERNATIONAL SRL a folosit datele şi documentele puse la dispoziţie de beneficiar conform ORDIN MAPPM nr. societate atestata de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

R. Pag. CONDIŢIILE NATURALE ŞI UTILIZAREA TERENURILOR ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI 1.pliocena. Terenul este imprejmuit pe toate laturile cu gard din plasa de sarma si dale de beton. comuna Buhoci. 1. din caramida. 1. sarmato .1. Conform Planului de amplasament si delimitare anexat (fig 2) obiectivul are urmatoarele vecinatati:  est – proprietati particulare  nord – proprietati particulare  sud – alee betonata drum de acces si drum judetean  vest – drum de acces. a avan-fosei carpatice.2.L.02. necompartimentata. MARLACT S.2002. 5 din 38 . Zona externă acoperă marginea scufundata a vorlandului carpatic. Oneşti 1. Condiţiile geologice şi topografia locală ● Condiţiile geologice Din punct de vedere structural regiunea Bacău şi împrejurimile se încadrează în zona externa.2.1. DESCRIEREA GENERALĂ A AMPLASAMENTULUI ŞI POZIŢIA SA ÎN TERITORIU Localizare amplasament: amplasamentul obiectivului de fabricare a produselor lactate si a brânzeturilor este figurat in planul de incadrare in zona .L. pe un teren proprietate a firmei conform contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr.R. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. necutata. BIG INTERNATIONAL S.C.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I 5 Beneficiar S. acoperita cu eternita. Suprafaţa terenului este de 3168 mp care este teren curti-constructii pe care se afla o constructie cu o suprafata ocupata la sol de 725 mp (fost grajd).C.fig. Punctul de lucru şi sediul administrativ se afla în localitatea Buhoci. CONDIŢIILE NATURALE DIN ZONA AMPLASAMENTULUI 1. 527/28.

Pag.R. Localitatea Buhoci este situata în albia minora a raului Siret pe malul stang al acestuia. Meoţianul este alcătuit din sedimente (nisipuri. bolovanis si nisip ce provine din formatiuni geologice traversate de râul Siret si afluenţii săi de dreapta Suceava si Moldova.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I 6 Beneficiar S. Oneşti Din punct de vedere litologic depozitele la zi sunt antecuaternare (Sarmatian şi Meoţian) şi cuaternare. şi argile loessoide. marne şi argile). 6 din 38 .R. Din punct de vedere geologic reprezentative sunt formaţiunile cuaternare: pietrişuri. gresii.L. tufuri andezitice. Depozitele cuaternare au cea mai mare extensiune şi.L. care se aştern peste depozite argilo-marnoase cu intercalaţii nisipoase.C.C. Acestea favorizează cantonarea şi înmagazinarea apei. gresii şi calcare oolitice) şi Kersonian (nisipuri cu intercalaţii de nisipuri argiloase şi rare lentile de prundişuri fosilifere). MARLACT S. Roca utilă este balastul care este un amestec de petris. sunt reprezentate prin depozite loessoide (cele mai vechi. în linii mari. Depozitele antecuaternare: Sarmaţianul este prezent cu subetajele Bessarabian (marne nisipoase. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. nisipuri argiloase. depozite de terase precum şi depozite deluviale (în zona contactelor morfologice). nisipuri. situate pe interfluvii). BIG INTERNATIONAL S. nisipuri.

argile 22 Conglomerate.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I 7 Beneficiar S. argile.conglomeratic. facies grezos . Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S.C.R.C. BIG INTERNATIONAL S. gresii calcaroase. nisipuri cineritice. gresii. gresii. Oneşti Harta geologica – zona Bacau ADACIAN PONTIAN MEOTIAN KERSONIAN 14 15 16 18 BESSARABIAN 19 YOLHINIAN 20 BUGLOVIAN TORTONIAN HELVETIAN BURDIGALIAN 21 23 24 25 qp 2-3 qp3 Q 6 10 qp 33 qp 23 qp 13 qp 22 qp 12 dc P m ks bs vh bg to he bd 1 – 5 Nisipuri. nisipuri. cinerite. pietrisuri si depozite loessoide Nisipuri si pietrisuri 12 – 13 Pietrisuri.R. gresii olitice. marne. MARLACT S. gresii tufacee. argile 17 Gresii. nisipuri Pietrisuri. gresii argile 21 Gresii. pietrisuri si depozite loessoide 6 Depozite loessoide 7 – 10 Nisipuri. gips pq-he MEDIU 1 2 3 4 5 7 8 11 12 ks+m INFERIOR SARMATIAN PLEISTOCEN MIOCEN NEOGEN SUPERIOR SUPERIOR PLIOCEN CUATERNAR HOLOCEN Legenda Gresii.L. Pag. 7 din 38 . pietrisuri 20 Conglomerate.L. conglomerate. andezitice. marne si carbuni Nisipuri. marne cenusii si rosietice. lignit qp 21 qp 11 Nisipuri. gipsuri Gresii. marne Nisipuri. nisipuri cenusii si rosietice. tufuri. argile sm INFERIOR qh2 qh1 Nisipuri. nisipuri si marne Nisipuri. gresii. argile marnoase. marne. cinerite andezitice. sare gema.

1. in special pe partea dreapta.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I 8 Beneficiar S. in primul rând de suprafaţa subiacentă activă) amplasamentul obiectivului este situat in cadrul topoclimatului complex al Culoarului Siretului in care predomina topoclimatele elementare de luncă si terase.C. MARLACT S. BIG INTERNATIONAL S. cai de comunicaţie si suprafeţe cultivate.subţinutul climatic al Subcarpaţilor Moldovei.sectorul de provincie climatica cu caracter de ariditate. intre confluentele cu râurile Bistriţa si Trotuş.R.2. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. Oneşti ● Topografia locală Zona de amplasament face parte din Podişul Moldovenesc.L. Din punct de vedere topoclimatic (al caracteristicilor climatice locale imprimate. Zona in care se afla amplasata Fabrica de lapte este puternic antropizată. Valea se ingusteaza doar in dreptul localitatii Racaciuni urmare a intersectarii unor roci mai rezistente la eroziune Valea Siretului este puternic antropizata in lungul ei insirandu-se numero ase localitati. Direcţia generală de curgere nord vest  sud est. Reţeaua hidrografică majoră este reprezentata de raul Siret generala a regiunii (nord-nord vest  care prin direcţia de scurgere indică panta sud-sud est). cu vegetaţie higrofilă. Topoclimatul din zona amplasamentului este cel mai bine caracterizat in baza datelor înregistrate la staţia meteorologica Bacău.ţinutul climatic de dealuri si platouri joase (< 300 m).L. Terasele Siretului sunt bine dezvoltate . despletit în numeroase braţe. În dreptul zonei de amplasament a obiectivului râul Siret are o puternică inflexiune a albiei şi un curs puternic meandrat. Pag.R. Valea Siretului strabate de la nord la sud judetul. . 8 din 38 . Valea raului este bine dezvoltata avand aspectul unui culoar ce desparte zona subcarpatica din vest de compartimentele Podisului Moldovei din est. Condiţiile climatice şi topoclimatice Din punct de vedere climatic sectorul din Culoarul Siretului in care este amplasat obiectivul se încadrează in: .C. .2. cu lătimi ale podului teraselor de 2-3 km.

mai ales vara.C. luna iulie ( 0 C ) Temperatura maxima absoluta (0 C ) / data Temperatura minima absoluta (0 C ) / data Numarul mediu anual de zile cu inghet Umezeala relativa a aerului.3 nord: 16.1989 67.5% 2.1954 121.02.0 14.4 iunie: 84.1 In ansamblu. se caracterizează prin: .C.9 20.umiditate relativa crescuta.8 128.09.7 mm /06. media multianuala . clima in Culoarul Siretului. Advecţiile de aer nordic conduc la răciri accentuate iarna si la zile răcoroase vara in timp ce advecţiile de aer sudic.5 64. fata de Podişul Bârladului care este situat la est. I.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I 9 Beneficiar S.0 februarie: 23. media multianuala (ore) Numar de zile cu cer senin. luna ianuarie ( 0 C ) Temperatura medie.frecventa calmului atmosferic(%) Precipitatii atmosferice.4 51. media multianuala Valoarea parametrului 9.5/25.temperaturi mai scăzute.L. .3 94. iarna si vara. Parametrii topoclimatului în zona de amplasament a obiectivului Parametrul Temperatura medie multianuala ( 0 C ) Temperatura medie.numar de zile cu ploaie. media multianuala (%) Durata de stralucire a Soarelui.6 46.8 40. media multianuala Vant: -frecventa (%) vanturilor tari (peste 15 m/s) -frecventa (%) vanturilor slabe ( 0-1 m/s) -frecventa directiei dominante (%) -viteza medie anuala (m/s) .7% frecventa). in sectorul amintit.6 39.1988 -32.canalizarea curenţilor de aer in lungul culoarului: direcţiile dominante sunt nord (16. BIG INTERNATIONAL S. MARLACT S.6 538.numar de zile cu ceata.numar de zile cu strat de zapada. continental.2 -3. media multianuala (mm) Precipitatii medii in luna cea mai ploioasa (mm) Precipitatii medii in luna cea mai secetoasa (mm) Maxima de precipitatii in 24 ore / data Fenomene meteorologice: . media multianuala . 9 din 38 .9 63.R. accentuata a in perioada rece a anului ca urmare a stratificării aerului mai rece care favorizează producerea ceţii si a inversiunilor termice de intensitate moderată.0 72 1910.L.5 % frecventa) si sud (15. media multianuala Numar de zile cu cer acoperit. . conduc la creşterea accentuata a valorilor termice. Dintre fenomenele meteorologice care pot influenţa nivelul de poluare a atmosferei in zona menţionam: Pag. Oneşti Tab.R. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S.6/6.07.

MARLACT S. Local se inregistreaza variatii climatice impuse de relief sau de conditiile locale topoclimatice sunt impuse de contactul maselor de aer cu suprafata subiacenta activa reprezentata de relief.R. Oneşti 10 . sunt mai frecvente si au o intensitate mai mare iarna. Apele freatice sunt cantonate in rocile poroase permeabile (pietrişurile si nisipurile din alcătuirea şesurilor aluvionare ale Siretului. In schimb vara avansul unor mase de aer cald. in secundar cele din direcţia sud (15. Astfel la nivelul culmilor inalte din vestul judetului circulatia vestica este mai mult resimtita si se manifesta prin dominanta curentilor de aer din vest.C. variatiile termice sunt mai mari intre vara si iarna.5%). poate instala perioade mai indelungate de vreme secetoasa atat in Culoarul Siretului cat si in Colinele Tutovei si Depresiunea Parincea. covorul vegetal. 1.S. însoţite de stări de calm atmosferic. 1969 ).inversiunile termice.C. In zona imediat învecinata cu amplasamentul obiectivului nu sunt surse majore de poluare a aerului. . scara 1/1 000 000. in special pe Valea Siretului ca urmare a scurgerilor de aer rece din directia nord. Nuantele de continentalism de pe Valea Siretului sunt acceentuate de pendularea curentilor in lungul vaii: iarna masele de aer rece avanseaza mai rapid pe vale si produc raciri bruste ale vremii iar stagnarea lor mai indelungata genereaza inversiuni termice insotite de ceata. Viteza medie anuala a vantuilui este cuprinsa intre 4 si 60 m/sec.3. Pag.R. In schimb . din directiile nord si sud.curenţii de aer (vânturile): domină vânturile din direcţia nord (16. precipitatii mai abundente si un climat variatii termice mai mari intre vara si iarna.L. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. (sursa: HARTA HIDROGEOLOGICA A R.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S.L. de natura tropicala.7%). precipitatiile mai reduse cu prezenta in culoarul Siretului si Podisul Moldovei a perioadelor mai mare de seceta. prezenta localitatilor etc.2. cu variatii impuse de adapostul orografic ( mai mica in Depresiunea Tazlau. editat de Comitetul de Stat al Geologiei.Casin) si anotimpuale este mai mare in timpul iernii.in est. Pe Valea Siretului acestea se orienteaza mai ales pe traiectul culoarului de vale . ROMANIA. Reţeaua hidrografica ■ Apele subterane. BIG INTERNATIONAL S. Atlasul geologic. in condiţiile stratificării aerului rece deasupra culoarului de vale. Institutul de Geologic Bucureşti. 10 din 38 . nuantele climatice sunt mai excesive.

la Răcătău): 123 . coordonator AQUAPROIECT. amonte de confluenta cu Bistriţa. . 1992 ) Râul Siret. Oneşti 11 In şesul aluvionar al râului Siret (terasele inferioare si joase) exista pânze bogate de ape libere al adâncimi cuprinse intre 2 si 15 m . Cele mai multe si cu debitul cel mai mare sunt situate sub fruntea terasei (orientată câtre râul Siret) in dreptul si la sud de localitatea Săuceşti.  Apele de suprafaţa.2 138 2. p.15 % Tipul de regim hidric: de podiş si câmpie (ape mari primăvara si viituri de vara. alimentare pluvio-nivala si pluviala moderata).2 526 12 413 - Caracteristici hidrologice ale râului Siret: . Pag. Lungime (km) Altitudine confluenta (m) Panta medie* ( ‰) Înălţime medie a bazinului (m) Suprafaţa bazin * (km2) Suprafaţa fond forestier* (ha) 495. Caracteristicile morfohidrografice ale râului Siret si Bistriţa in dreptul confluentei (după Atlasul Cadastrului apelor din România.50 %.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. De asemenea pânze acvifere freatice se găsesc la baza teraselor largi ale Siretului.R. Reteaua hidrografica din judetul Bacau este tributara bazinului mijlociu al Siretului. Suceava. In lunca Siretului stratul acvifer freatic poate fi interceptat la adâncimi maxime de 4-5 m. Izvorăşte din zona flişului paleogen a Carpaţilor Păduroşi (Ucraina) de la 1 238 m altitudine. Colecteaza prin intermediul Bistritei inferioare si a Trotusului toate raurile din zona montana si Subcarpati. Astfel baza terasei de 20-35 m altitudine relativa este marcată de aliniamente de izvoare alimentate din stratul freatic.L. BIG INTERNATIONAL S.C.primăvara: 45 .scurgerea medie lichida: 2-3 l /sec.128 m3 / sec. . pe o lungime de 125 km cu panta medie in jururul valorii de 60 cm/km./km2 din care: . de la nord la sud . I. Raul Siret strabate partea de est a judetului. Râul Siret are o lungime de 726 km si o suprafaţa totală a bazinului hidrografic de 44 835 km2. MARLACT S. Se varsă in Dunăre aval de Galaţi. . Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. .toamna: 10 . Bucureşti. 11 din 38 . jud.20%. Tab II.iarna: 15 .25 %. Pe teritoriul României sunt situate doar cursul mijlociu si inferior.R.vara: 20 .debitul mediu multianual (in aval de Bacău.C.L. Pătrunde in tara in dreptul localităţii Vascăuţi.

MARLACT S. cel puţin pe sectoarele care au fost mai ferite de inundaţii. Universitatea Bucureşti si Institutul de Geografie. hidromorfe si halomorfe. Solurile hidromorfe apar la est de terasa de 20-35 m. Aceste soluri aparţin stadiului iniţial de formare a solului iar profilul de sol nu a apucat sa se diferenţieze. I.R. conditiile climatice).clasa solurilor mollice (cernoziomice). Solurile se prezinta intr-o mare varietate tipologica urmare a conditiilor pedogenetice care au actio nat in timp (litologia.C.2. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S.4. in condiţii de drenaj natural moderat până la bun. vegetatia. cu GEOGRAFIA ROMANIEI. Pe suprefate mai restranse se intalnesc solurile litomorfe. Sunt soluri tinere.clasa solurilor neevoluate. reprezentate prin solurile de padure si cernoziomurile levigate. Solurile neevoluate (soluri aluviale si aluviuni) ocupă suprafeţele din terasele de luncă ale Siretului care pot fi parţial inundate la apele mari. 12 din 38 . S-au dezvoltat in condiţiile naturale de lunca neinundabila a Siretului. Solurile cernoziomice cambice (levigate) s-au format sub o vegetaţie iniţiala de silvostepa cu Quercus si covor ierbos cu Carex. Dintre tipurile de sol din cadrul acestei clase sunt prezente solurile humico-gleice si lacovistile. . Ed Academiei Bucureşti. Oneşti 12 1.R. Solurile din clasa solurilor mollice (cernoziomice) se întâlnesc pe podul terasei de 20-35 m înălţime relativă. Însuşirile solurilor neevoluate sunt dictate. Festuca.Regiunea pedogeografică Moldava → Domeniul pedogeografic al molisolurilor →Subdomeniul cernoziomurilor cambice si solurilor aluviale → Districtul Culoarului Siretului. precum si soluri slab dezvoltate de lunca. Solurile din zona amplasamentului obiectivului se încadrează in: . . Solurile şi utilizarea terenurilor Din punct de vedere al încadrării pedogeografice solurile din Culoarul Siretului (cf.clasa solurilor hidromorfe. GEOGRAFIA FIZICA.L. pe podul terasei de 8-20 m (un fragment la sud de Săuceşti) si pe terasa joasa de 3-5 m. BIG INTERNATIONAL S. Poa.C. in primul rând. Solurile din această clasă sunt reprezentate de tipul de sol cernoziom cambic (levigat).L. de cele ale materialului parental. Raspandirea cea mai mare o au solurile automorfe. vol. slab-moderat evoluate. In cazul de faţă solurile din şesul aluvionar al Siretului sunt utilizate in scopuri agricole diverse. 1983) fac parte din: . Pag.

V ( % ) . a cerealelor. Acţiunea proceselor pedogenetice în formarea profilului de sol este estompată (contracarată) de unele procesele antropice desfăşurate în zona.R. pH .120. Inst.L. BIG INTERNATIONAL S.88.48 - 4658 - Sol aluvial - - Insuşiri fizico-chimice in orizontul superior Humus T V 2. Vegetaţia. Tipul de sol DA PT Cernoziom cambic (levigat) Lacoviste 1. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S.porozitate total.R.0(7) 2435 30-60 (80) 1535 8895 70100 8090 6.30 - N total 0.300. Vegetaţia naturală mai este reprezentata de specii segetale si ruderale. de Geografie.070.74.conţinutul de P 2O5. 13 din 38 .  vegetaţia intrazonală reprezentată de asociaţiile de luncă.capacitate de schimb cationic in milie ch iva le n t i la 1 00 g so l.5.8(6) 512(25) 2.gradul de saturatie in baze.211. 1.80 0. de luncă. fascicula VI-2. MARLACT S.Conform cu ATLAS RSR .27 0.C.3 pH P total 0.HARTA VEGETATIEI. Aceste soluri aparţin stadiului iniţial de formare a solului iar profilul de sol nu a apucat să se diferenţieze.26 0.37. 1976. se situează la limita dintre:  vegetaţia zonala pe altitudine (etajul nemoral.R. N ( % ) .conţinutul de azot. In prezent pe terenurile din jurul amplasamentului se practică agricultura (cultivarea plantelor tehnice.5 7. P ( % ) . din zona in care este amplasata S. Oneşti 13 Solurile din zona amplasamentului obiectivului se încadrează în clasa solurilor neevoluate (soluri aluviale şi aluviuni) Solurile aluviale şi aluviunile (clasa solurilor neevoluate) ocupă terasa inferioară. T (mE/100g sol) .2.1 6. Pag.160.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. iar pe fruntea terasei cultura vitei de vie). Bucureşti.070.05.reacţia solului in valori pH.28.33 DA(g/cm2) . instalarea si menţinerea lor fiind legata aproape exclusiv de activitatea omului. animalele • Vegetaţia Vegetaţia .densitate aparent (sau greutatea volumetric). PT%) . subetajul gorunului).  vegetaţia zonala aparţinând subetajului gorunului a fost in mare parte înlăturată prin defrişare.L. MARLACT S.C.L.C.

L.C. tipul de cultura si funcţie de masurile agrotehnice de intervenţie in culturi. Centaurea cyanus (Albastrita) s. şoimul rândunelelor s. dintre reptile: gusterul. numeroase specii de nevertebrate (lepidoptere.a.) În apropiere de obiectiv nu există specii de plante şi animale ocrotite sau rezervaţii forestiere şi plante declarate monumente ale naturii.a. sturzul cântător. mierla neagra.R. Arctium lappa (Brustur) si Balota nigra (Catuse) etc. chitcanul de pădure si de camp. numeroase specii de pasări (turturica. Hyosciamus niger (Maselarita) si Datura stramonium (Ciumafaie). piţigoiul. Pag. Fauna din etajul gorunetelor include specii ca: broasca saritoare. BIG INTERNATIONAL S. in culturile de plante păioase cele mai frecvent întâlnite sunt comunităţile de buruieni formate din Consolida regalis ssp. etc. Dintre mamifere menţionam: şoarecele de pitic. MARLACT S..L. Pe terenurile de depozitare a gunoaielor se întâlnesc comunităţi dominate de Iva xanthiifolia. ciuful de pădure. • Fauna Sunt prezente specii specifice etajului gorunetelor (fauna zonala) si fauna azonala din cadrul pajiştilor de lunca si zăvoaielor. scorţarul. 14 din 38 .R. ciocănitoarea pestriţă. himenopterul Eurytoma morio.C. In grădini si pe lângă garduri se întâlnesc adesea tufişuri formate aproape exclusiv din Artemisia annua (Pelin) iar pe lângă grajduri si ţarcuri de vite specii de Chenopodium . Nigella arvensis (Negrusca). Adonis aestivalis (Ruscuta). Oneşti 14 Speciile dominante sunt in funcţie de natura terenurilor. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. De exemplu. ortoptere.

BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S.R. Oneşti 15 2. inclusiv prelucrarea ciupercilor. 527/2002. ISTORICUL ZONEI 2.L.C. BIG INTERNATIONAL S.2. etc.C. conform contractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S.L.R.L. geamuri termopan. Ulterior aceasta s-a desfintat si amplasamentul a fost cumparat de S. Activităţi anterioare S.L.C. care il vinde in anul 2002 societatii MARLACT S. FABRICA DE LAPTE a fost infiintata in anul 2001. Capacitatea de prelucrare conform proiectului este de 5000 l/zi din care se pot obtine urmatoarele produse:  lapte pasteurizat  lapte batut  iaurt  cascaval  branza de vaci si branza framantata  smantana Capacitatea de prelucrare in prezent este de 2000 l/zi din care se obtin urmatoarele produse:  lapte pasteurizat  iaurt  smantana  cascaval Pag. 15 din 38 . asigurare flux prin pereti de rigips.C. gresie pe pardoseli. pe actualul amplasament. MARLACT S.L. Aceasta societate modernizeaza grajdul asigurand cerintele sanitare si sanitar-veterinare cerute de legislatia in vigoare (faiantare pereti. În cadrul întreprinderii se prelucrează laptele achizitionat pe baza de contracte.1. MARLACT S.R. Initial pe amplasament a functionat ferma zootehnica a CAP Buhoci pana in anul 1990 cand grajdul a fost cumparat de o firma italiana care a infiintat o ciupercarie.) 2. FA&SBRIGA S. canalizari. Activităţi prezente Activitatea desfăşurată este fabricarea produselor lactate si a branzeturilor.R.R.

bidoane si cutii din polietilena si in ambalaje colective (navete si cutii din carton). 16 din 38 . - Seria A 18890/2006 pentru fabricarea untului. acoperita cu tigla. Capacitatea de prelucrare a fabricii este conditioinata de contractele pentru achizitionarea laptelui. specifice pe sortimente: pungi din plastic. - Seria B 26793/2002 pentru fabricarea laptelui de consum. • livrarea produselor finite. Suprafaţa terenului este de 3168 mp care este teren curti-constructii pe care se afla o constructie cu o suprafata ocupata la sol de 725 mp (fost grajd).L.R. Capacitatea de prelucrare a laptelui este conditionata de contractele cu furnizorii de lapte si beneficiarii de produse. • ambalarea produse finite în ambalaje individuale.02.2002.C. Laptele se achiziţionează pe baza de contracte incheiate cu centrele de colectare de la Girov si Bacau. Activitatea de prelucrare a laptelui include următoarele etape: • transport ul bidoanelor de lapte (25 l/buc) cu mijloace auto autorizate sanitar.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. - Seria A 18891/2006 pentru fabricarea branzeturilor. Punctul de lucru şi sediul administrativ se afla în localitatea Buhoci.R. compartimentata. 527/28. sana. • stocarea laptelui intr-un rezervor • prelucrarea laptelui si obtinerea produselor finite. transportul acestora făcându-se de regulă cu mijloacele auto proprii autorizate sanitar. pe un teren proprietate a firmei conform contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. Oneşti 16 Societatea detine urmatoarele licente de fabricatie: - Seria B 26806/2002 pentru produse acidofile (iaurt. MARLACT S. • depozitarea produselor finite in camere frigorifice. - Seria B 26807/2002 pentru fabricarea branzei proaspete de vaci si a smantanei de consum.C. - Seria B 26792/2002 pentru colectarea si transportul produselor lactate. din caramida. BIG INTERNATIONAL S. lapte batut. chefir). Pag. • receptionarea laptelui si efectuarea de analize. comuna Buhoci.L.

chiuveta. Laptele se analizează in laboratorul propriu.3% pentru 1000 l lapte. Din cele 7. Livrarea se face cu mijloace de transport autorizate d. in care se analizează conţinutul in grăsimi. se aduce in bidoane din plastic de 25 l. BIG INTERNATIONAL S. Circuit ambalaje. 17 din 38 . densitatea.R. Apele de spălare sunt dirijate intr-un bazin etanş vidanjabil in care se vor dirija si apele menajere. Laptele analizat si recepţionat este introdus in hala de pasteurizare.p. La sfârşitul programului se reia circuitul in sens invers. operaţie care se face la temperatura de 72 0 C.L. Conform datelor furnizate de societate din prelucrarea a 5000 l/zi de lapte de vaca rezulta: - 980 l lapte de consum - 1470 l lapte pentru lapte batut - 2027 litri lapte pentru branza - 450 kg smantana - pierderile sunt de 7. Materia prima.C. Personalul va intra intr-un vestiar unde se dezbracă. MARLACT S. apoi intr-un grup sanitar pentru spălare. Laptele pasteurizat se ambalează in pungi de polietilena de 1 l care se depozitează intr-o camera frigorifica. Oneşti 17 Circuit materie prima si produse finite. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. este transvazat cu ajutorul unei pompe si trecut printr-un filtru in tancul de răcire unde este depozitat. priza de apa calda si apa rece si se spală. dotat cu aparatura specifica. Ambalajele in care se aduce laptele de capra (bidoane din material plastic ) se introduc intr-o camera de spălare special amenajata. Capacitatea bazinului etanş vidanjabil este de 75 – 80 mc. sanitar si sanitar veterinar. laptele de vaca.C. Tot din lapte pasteurizat de fabrica si celelalte sortimente de produse prin tehnologii specifice.R.3 % pierderi/1000 l lapte: Pag. de unde este livrat in navete prin depozitul de produse finite. FABRICA DE LAPTE este deservita de doua persoane. cu sifon de pardoseala.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. se echipează cu echipament de lucru in al doilea vestiar si intra in hala de producţie.L.v. intrun spaţiu special amenajat. Circuit personal. Bidoanele curate se depozitează in hala.d. conţinutul de apa si substanţa uscata.

BIG INTERNATIONAL S. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S.C.L.L.C. FABRICAREA LAPTELUI DE CONSUM RECEPŢIE RECEPŢIE FILTRARE FILTRARE NORMALIZARE NORMALIZARE PATEURIZARE PATEURIZARE RĂCIRE RĂCIRE AMBALARE AMBALARE DEPOZITARE DEPOZITARE Randamentul 19.004 %/1000 l sunt impuritati mecanice la separator se colecteaza cu gunoiul menajer - pierderi lichide – 7. 18 din 38 .R. MARLACT S.R.29 %/1000 l sunt dirijate la bazinul etans vidanjabil Prezentarea schematica a proceselor tehnologice: a. Oneşti - 18 pierderi solide – 0.89 % Pag.

L. MARLACT S.R. Oneşti 19 b. BIG INTERNATIONAL S. 19 din 38 .R.83 % Pag.C.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. FABRICAREA LAPTELUI BATUT RECEPŢIE RECEPŢIE FILTRARE FILTRARE NORMALIZARE NORMALIZARE PATEURIZARE PATEURIZARE RĂCIRE RĂCIRE ÎNSĂMÂNŢARE ÎNSĂMÂNŢARE TERMOSTATARE TERMOSTATARE RĂCIRE RĂCIRE DEPOZITARE DEPOZITARE AMBALARE AMBALARE DEPOZITARE DEPOZITARE Randamentul la prelucrare este 29. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S.C.L.

20 din 38 .C.R.R.14 % Pag. Oneşti 20 c. BIG INTERNATIONAL S.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. MARLACT S.L. FABRICAREA BRANZEI DULCI DE VACA RECEPŢIE RECEPŢIE FILTRARE FILTRARE NORMALIZARE NORMALIZARE PATEURIZARE PATEURIZARE RĂCIRE RĂCIRE ÎNSĂMÂNŢARE ÎNSĂMÂNŢARE MATURARE MATURARE ADĂUGARE ADĂUGARE CHEAG CHEAG COAGULARE COAGULARE PRELUCRARE PRELUCRARE COAGUL COAGUL ELIMINARE ELIMINARE ZER ZER PRESARE PRESARE AMBALARE AMBALARE DEPOZITARE DEPOZITARE Randamentul la prelucrare este de 41.C.L.

Alte materiale utilizate:  culturi lactice – 16 g/saptamana  agent de curatare utilizat in industria alimentara RIMALKAN – HA2  ambalaje: . La actuala capacitate de lucru zilnica . Oneşti 21 d. 1 200 000 l/an.5 l pentru iaurt si labte batut – 500 buc/zi . BIG INTERNATIONAL S. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S.480 000 l/an.bidoane din polietilena de 0.13 % Materia prima utilizata:  lapte – max.R. 250 kg/luna .bidoane din polipropilena alimentara de 25 l – cca 50 buc Pag. MARLACT S.C.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S.cutii din polietilena pentru smantana si branza – 100 buc/saptamana .folie sterila pentru pungi lapte – max. 21 din 38 . FABRICAREA SMANTANEI DE CONSUM RECEPŢIE RECEPŢIE FILTRARE FILTRARE RĂCIRE RĂCIRE NORMALIZARE NORMALIZARE PATEURIZARE PATEURIZARE SEPARARE SEPARARE AMBALARE AMBALARE DEPOZITARE DEPOZITARE Randamentul la prelucrare este de 9.L.R.L.C.

branza de vaci si branza framantata.depozit bidoane curate . indiferent de modul de generare”.C. 17/1 al HG 621/2005 .C.filtru sanitar .camera termostatata pentru cheaguri . cascaval. BIG INTERNATIONAL S. MARLACT S.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S.recepţie materie prima (lapte) .camere termostatate pentru depozitare produse finite: lapte pasteurizat. iaurt. precum şi toate deşeurile de ambalaje. Art. respectiv cantităţile de ambalaje folosite la ambalarea ambalajelor estimate a fi introduse pe piaţă în anul în care se face raportarea si cantităţile de ambalaje folosite la ambalarea produselor comercializate.R. Dotări. compartimentata in: . Cladiri: hala din caramida cu acoperis din tigla. în gospodăriile populaţiei sau în orice alte activităţi.  Ordinul MMGA 927/2005 in baza caruia se fac raportarile anuale.vestiar haine . va trebui sa faca raportarile asupra ambalajelor introduse pe piata conform legislatiei in vigoare:  HG 621/2005 care reglementează gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje în vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului. ■ Utilaje existente:  vana receptie lapte cu capacitatea de 500 l 1 buc Pag. indiferent de materialul din care au fost realizate şi de modul lor de utilizare în activităţile economice.camera depozitare etichete . „ Sunt supuse prevederilor prezentei hotărâri toate ambalajele introduse pe piaţă. MARLACT S. Oneşti 22 .R. Conf.C.hala de fabricaţie .operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje au obligaţia să furnizeze anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor informaţii privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.ambalaje colective (cutii din carton) S.L. amenajata intr-un fost grajd al CAP.camera depozitare ambalaje .camera de spalat bidoane .laborator . conform anexelor la prezentul ordin. comerciale.L. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. smantana. lapte batut.L.R. 22 din 38 .

capacitate 320 . capacitate 160 l.L. capacitate 500 l. putere instalata 1. 23 din 38 .  canalizare pluvială. din inox 1 buc  vana procesare iaurt. pompe de recirculare. cos pentru fum cu inaltimea de 7 m 1 buc Mijloace auto: 2 buc pentru transportul laptelui si a produselor la consumatori. apa calda menajera.+50 C) 1 buc  centrala termica apa calda tehnologica. 400 impachetari/h. boiler de 300 l. putere 1. BIG INTERNATIONAL S. combustibil –motorina. autorizate sanitar Utilităţi Fabrica de prelucrare a laptelui si fabricare a branzeturilor este prevăzute cu următoarele utilităţi:  alimentare cu energie electrica trifazica. capacitate 1000 l. din inox 1 buc  masina semiautomata de dozare si ambalare lapte. sistem inchis.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. instalatie de ardere LAMBORGHINI. putere instalata 0. supape de siguranta.  alimentare cu apa potabila.L. supape de sens. automatizata.R. vase de espansie. din inox 1 buc  bazin tampon pentru lapte pasteurizat.C.6 kW 1 buc  masina semiautomata de dozat si ambalat produse vascoase la pahar de plastic.5 kW 1 buc  separator de smantana de 1000 l/h. Pag.C.R. capacitate 700 impachetari/h. putere instalata 0. Oneşti 23  filtru lapte 1 buc pompa lapte autoabsorbanta tip PVS 205 S cu un debit de 5 mc/h. vertical.3 kW 1 buc  set ustensile taiere. din inox 1 buc  instalatie apa glaciala 2000 l (0-10 C) 1 buc  compresor aer 270 l/h pentru instalatia de pasteurizare 1 buc  agregat electric pentru camera de termostatare iaurt.5 kW 1 buc  vana pasteurizare/maturare smantana. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. MARLACT S. putere instalata 1. din inox alimentar W4541 sau W1 4301 1 buc instalatie de pasteurizare lapte. amestecare 1 buc  carucior presa pentru inchegare/presare cas. compusa din: cazan automat de apa calda. capacitate 500 l/h.5 kW 1 buc racitor lapte capacitate 1000 l/h 1 buc rezervor receptie/stocare lapte racit. volum 20 mc 1 buc  agregat frigorific pentru camera de refrigerare produse finite (+2 . incalzire spatii de productie.

L. Oneşti 24  încălzire cu generator de aer cald Alimentarea cu apa potabila se face dintr-un put forat cu adancimea de 65 m. circuitele de iluminat şi prize sunt distincte. pe baza de contract.E.0 l. ON Moldova S.cazan automat de apa calda tip AAC 120 care are capacitatea calorica de 120 000 kcal/h.vase de expansie de 80 l si 8. suprafata de incalzire 4.73 mp. amplasat langa put. Consumul de motorina este de 11.alimentare electrica 220 V/50 Hz. . . Energia termică . debitul nominal de apa 6 mc/h. . cu sifoane de pardoseala prin care apele rezultate de la spălări ale încăperilor si utilajelor se dirijează in bazinul etanş vidanjabil.2006 pentru punerea in functiune. Toate încăperile au peretii faiantati.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. presiunea gazelor la cos 0 – 2 mm CA. presiune 10 bari. 24 din 38 . . 5175/2006 incheiat cu APELE ROMANE – DIRECTIA APELOR SIRET prin SGA Bacau. Constructia are instalatie de punere la pamant si are asigurat iluminat natural prin ferestre cu geam termopan si artificial cu lămpi electrice. Dotările specifice procesului tehnologic sunt din inox alimentar conform cerinţelor U.R.5 l/s si inaltimea de 150 m. apa calda industriala si apa calda menajera se asigura de o centrala termica compusa din: . BIG INTERNATIONAL S.C. 451 /03. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. Apa din put se pompeaza intr-un rezervor de inmagazinare de 5 mc. Societatea detine contractul abonament nr.03.200 mm. .supape de siguranta. volumul de apa din cazan 200 l. subteran.4 l. Iluminatul este de tip general. Pag. MARLACT S. randamentul termic garantat este de 90%.R.3 kg/h. pavimentul din gresie.A. . temperatura gazelor la cos 163 0 C.boiler de 300 l.cos pentru fum cu inaltimea de 7 m si Φ.încălzirea încăperilor.pompe de recirculare 3 buc.C. . temperatura 95 0 C. echipat cu electropompa submersibila cu un debit de 0.2 – 13. Societatea detine si NOTIFICAREA nr.instalatie de ardere LAMBORGHINI tip FIRE 9 cu combustibil lichid – motorina. volum serpentina 8. Energia electrica este asigurata de E.L.

Oneşti 25 2. 25 din 38 .BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S.L.L.3. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. MARLACT S.R. Dezvoltări viitoare În baza discuţiilor cu administratorul societatii. Pag. BIG INTERNATIONAL S. tinand cont de tendintele pietii si de situatia de criza economica.C.R. nu se preconizează în următorii ani modificări constructive şi nici alte extinderi de activitate.C.

MARLACT S. C. pe platforme betonate in incinta fabricii care este betonata in intregime.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. betonări.C. de unde pot fi preluate in vederea expedierii sau valorificarii. Putem spune ca solul din incinta în care se desfăşoară activitatea a fost parţial afectat de o serie de intervenţii antropice care i-au modificat unele dintre caracteristicile iniţiale. Sursele de poluare a solului şi subsolului pot fi deseurile menajere. namolurile de la curatirea putului si decantoarelor prin depozitare necontrolata. prin lucrările de construire (decopertări. BIG INTERNATIONAL S.L. a luat fiinta pe actualul amplasament in anul 2002. respectiv ferma zootehnica a CAP Buhoci pana in anul 1990 cand grajdul a fost cumparat de o firma italiana care a infiintat o ciupercarie. POSIBILITATEA 26 POLUARII S. etc. Oneşti 3. nu prezinta efecte potentiale ale poluarii solului si panzei freatice. 26 din 38 .R. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. Incinta amplasamentului este in totalitate betonata.R. Activitatea în derulare nu produce o poluare semnificativa a solului si subsolului Pag. etc). refacerea platformelor betonate. MARLACT S. dar putem aprecia ca nivelul de poluare a fost ameliorat prin lucrarile de remediere realizate: decopertari. Deşeurile sunt depozitate in containere.R. MARLACT S. deseurile de origine animala. Nu sunt disponibile analize de sol de pe amplasament pentru a se stabili nivelul de poluare al acestuia.L. Activitatea prezentă poate nu produce o poluare a solului si subsolului. inclusiv prelucrarea ciupercilor. prin imprastiere.L.R. tasări. Din surse situate în exteriorul incintei Activitatile economice din imediata vecinatate a S. naturale.L.C. De asemenea exista posibilitatea unei poluari istorice a solului ca urmare a activitatilor desfasurate anterior.C.

va incheia contract de prestari servicii.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. 27 din 38 . BIG INTERNATIONAL S.C. pe baza de contracte.09.R. Oneşti 27 4.R. în locuri special amenajate. publicat în MO nr. Evidenţa acestor deşeuri se va realiza în conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare. care se colectează intr-un container metalic amplasat pe o platforma betonata. folie pentru pungi lapte. ce rezulta din activitatile igienico-gospodaresti ale personalului muncitor.R. bidoane mici din polietilena sau din polipropilena. ambalaje din carton ■ bidoane din plastic de la substanţele dezinfectante si detergentii utilizati. MARLACT S.deseuri de origine animala – provenite de la resturile de pe utilaje . care se returnează la furnizori Conform legislaţiei în vigoare deşeurile se colectează separat.deseuri de ambalaje: cutii de polietilena.L. 659/05.2002. În vederea realizării cerinţelor legislaţiei se vor căuta utilizatori sau societăţi care sa le preia deşeurile. pe categorii.  alte deşeuri din activităţile specifice desfăşurate în incinta ca: . MARLACT S.L. special amenajata in incinta si care se ridica periodic de către un serviciu de salubrizare autorizat.L. DEPOZITAREA DEŞEURILOR Deşeurile ce pot rezulta din activitatea societatii pot fi clasificate in:  deşeuri menajere. cu care S. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. Pag.C.C. Societatea va trebui sa-si reinventarieze deseurile rezultate din intreaga activitate si sa realizeze evidenta acestora în conformitate cu prevederile HG 856/2002 (ANEXELE 1 si 2).

Incinta este închisă pe toate laturile cu gard.L. Societatea nu detine condensatori sau transformatori electrici.C. BIG INTERNATIONAL S. . CONDENSATORI/TRANSFORMATORI ELECTRICI Alimentarea cu energie electrica este furnizata de S. În incintă nu sunt depozitate substanţe toxice sau alte substanţe periculoase. Sursele potenţiale de aprindere pot fi:  trăsnet Pag.R. 6. 7.stabilirea gradului de rezistenta la foc a cladirii. ca: începuturi de incendiu sau incendiu (degajări de fum si pulberi). calamităţi naturale cu consecinţe directe asupra factorilor de mediu. Paza şi siguranţa obiectivului pe timp de noapte şi Ia sărbătorilor legale este asigurată de salariaţii societatii. 28 din 38 .s-au stabilit caile de evacuare in caz de incendiu.C. şi eventuale incidente cu impact potenţial asupra mediului. MĂSURI ÎMPOTRIVA INCENDIILOR Conform normelor de prevenire si stingere a incendiilor s-au luat masuri de reducere a riscurilor cum ar fi: .C.E ON pe baza de contract. SECURITATEA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI Pentru iluminatul spaţiilor de lucru şi de supraveghere se folosesc surse externe de iluminare cu lămpi fluorescente. Acestor persoane Ie revine sarcina de a semnala. daca este cazul.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S.R. MARLACT S.L. Oneşti 28 5. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. accesul in incintă făcându-se pe o singură poartă.

Activitatea desfăşurată in cadrul obiectivului presupune respectarea normelor si instrucţiunilor de igiena si de protecţia muncii in vigoare. toate utilajele acţionate electric au împământări si automate de pornire. cu planul de intervenţie PSI in caz de incendiu si cunoaşte planul de evacuare in caz de incendiu. Iluminatul se realizează cu lămpi electrice iar încălzirea spatiilor se face cu agent termic de la centrala termica. 8. utilajele sunt prevăzute cu dispozitive de protecţie.L. Societatea detine autorizatia PSI nr. MARLACT S. 557181/2002 anexata. Personalul muncitor va beneficia de control medical de specialitate. Societatea detine autorizatii sanitare pentru mijloacele de transport din dotare (19128/2007 anexata) si autorizatie sanitar veterinara nr. respectiv de medicina muncii prin care sa se evalueze starea de sănătate a acestuia periodic. Obiectivul este echipat cu următoarele dotări PSI:  stingatoare. Întregul personal al societăţii este instruit lunar din punct de vedere PSI. Sunt asigurate grupuri sanitare pentru personal si este asigurat circuitul sanitar pentru personal.R. Personalul este dotat cu echipament de protecţie si de lucru adecvat. Oneşti 29  scurt circuit sau suprasarcina in instalaţia electrică  acţiune intenţionată Anunţarea si alarmarea in caz de incendiu se face de către personalul angajat care va acţiona imediat cu mijloace de prima intervenţie si prin apel telefonic la Formatia Civila de Pompieri. exista asigurate truse pentru acordarea primului ajutor si de asemenea sunt asigurate instrucţiuni de lucru si de protecţia muncii.C. Pag. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S.L.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. 29 din 38 . PROTECŢIA MUNCII ŞI IGIENA LOCULUI DE MUNCA Obiectivul functioneaza pe baza declaratiei pe propria raspundere.R. Dotările PSI prevăzute se verifica periodic de către personal specializat si instruit. Ventilaţia spatiilor se realizează natural. 4826/2002.C.  pentru fiecare autovehicul exista in dotare minim un stingator tip P 6. BIG INTERNATIONAL S. De asemenea se asigura circuitele de materie prima si produse finite conform legislatiei sanitare si sanitar veterinare in vigoare.

asigurare echipament. Această activitate.06 l/s (0. cu teava din PVC de Φ 200 mm. intrucat apa nu corespunde calitativ. biodiversitate). 30 din 38 . 451 /03.7 m. la nivelul protecţiei mediului. care deversate (direct sau accidental) în apele din receptorii naturali din zonă. trusa de prim ajutor.) este asigurată de S. cu strat deschis intre filtre de 25 – 60 m.03. Putul este echipat cu electropompa submersibila cu un debit de 0. să le deterioreze calitatea.R. nivelul hidrodinamic de 48. Apa din put se pompeaza intr-un rezervor de inmagazinare de 5 mc. se poate traduce prin: .C. la nivelul acordat prin autorizare sau care se va autoriza.R. În procesul de producţie nu vor fi utilizate substanţe toxice sau periculoase care. amplasat langa put.224 mc/h). instrucţiuni. subteran. Oneşti 30 Activitatea de protecţia muncii (instruire.L.depozitarea corespunzătoare a deşeurilor pentru a împiedeca răspândirea lor în mediul înconjurător şi ţinerea unei evidente stricte a acestora.R. aer. Societatea detine si NOTIFICAREA nr. in conservare.L.L.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. Exista si un al doilea put forat cu inaltimea de 7 m. Pag. pentru a nu fi agresaţi factorii de mediu.C.5 l/s si inaltimea de 150 m. . MARLACT S. .respectarea normelor de igiena la locul de muncă astfel încât să nu rezulte deşeuri sau alte produse cu impact asupra calităţii factorilor de mediu. nu rezultă de pe flux ape uzate tehnologice. dotări. MARLACT S. EVACUAREA APELOR Deoarece în procesul tehnologic nu se utilizează apă. sol. cu filtru natural din pietris sortat.desfăşurarea numai a activităţilor specifice. (anexata) Alimentarea cu apa in vederea potabilizarii se asigura de societate in sticle tip PET. Apa tehnologica (industriala) se asigura dintr-un put forat cu adancimea de 65 m. 5175/2006 incheiat cu APELE ROMANE – DIRECTIA APELOR SIRET prin SGA Bacau. Nivelul hidrostatic este de 38 m. 9.C. prin manipularea lor necorespunzătoare să reprezinte un pericol pentru factorii de mediu (apa. etc.2006 pentru punerea in functiune. BIG INTERNATIONAL S. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. debitul de exploatare 0. Societatea detine contractul abonament nr.

35 mii mc/an Numarul de zile de functionare este de 265/an.53 mc/zi - regim de restrictie V restr = 3.2008 incheiat cu S.5 – 8.C. indeosebi in zonele din incinta care nu sunt betonate.21 mii mc/an - minim – 3.15 l/s si 1. 31 din 38 .pH 6. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S.12 l/s si 0.53 mc/zi. inclusiv din procesarea laptelui (aprox.09.0 % Apele menajere rezultate de la grupurile sanitare si din igienizarile utilajelor si incaperilor.59 mc/zi.37 mc/zi - mediu – 4.53 mc/zi Cerinta totala de apa: - maxim – 5. Bacau. MARLACT S.L. Societatea detine contractul nr. BIG INTERNATIONAL S. care sunt prevăzute cu rigole de colectare a apelor pluviale. Volumul de apa asigurat in surse pentru alimentare este de 90%: - regim nominal V mediu = 4.C.L.42 mii mc/an - mediu – 4.80 mc. 0. Apele pluviale de pe acoperişuri sunt colectate cu jgheaburi şi dirijate cu burlane din tabla pe platformele carosabile din vecinatatea clădirii.49 mc/zi - regim minim V minim = 3. Oneşti 31 Prin notificare sunt autorizate urmatoarele volume de apa tehnologica: - maxim . 10 mc/luna. firma specializata si autorizata pentru operatii de vidanjare.49 mc/zi - minim – 3. Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere stabiliti prin notificare sunt: .R.L. se dirijează într-un bazin etans vidanjabil care are capacitatea de 75 . Aductiunea apei este realizata prin conducte de PEHD la rezervorul subteran. 8 ore/zi.R.37 mc/zi - mediu – 4.C. Conform notificarii la fiecare vidanjare trebuie determinati indicatorii de calitate ai apelor vidanjate si tinuta la zi evidenta vidanjarilor. 0. care ulterior intra in sol. EASY SHOP S. Apa din rezervor este preluata cu hidrofor si prin conducte de OLZn dirijata in interiorul fabricii si la consumatori.5. conditii ce nu au fost respectate.18 l/s si 1. 0.53 mc/zi Gradul de recirculare -0.49 mc/zi - minim – 3.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S.17 mc/zi Necesarul total de apa: - maxim – 5.37 mczi. 128/01.R.5 Pag.

substante extractibile 30 mg/dmc . Functionarea centralei este discontinua. Arderea combustibuluilui în centrala termică nu Pag.magneziu 100 mg/dmc 32 Obligatoriu se vor efectua analize ale calitatii apei din putul forat si apelor din bazinul etans vidanjabil.R. MARLACT S. prin activitatea desfasurata de fabricare a produselor lactate si a branzeturilor nu constituie o sursa de poluare semnificativă pentru apele de suprafata din din zona 10.R.L. BIG INTERNATIONAL S. efluentii gazosi pot conţine în principal pulberi.azot total 10 mg/dmc .L.suspensii 350 mg/dmc .CCOCr 500 mg/dmc .detergenti sintetici 25 mg/dmc .L. Societatea MARLACT S. Din activitatea desfăşurată poate fi nominalizata ca sursa organizata de poluare – coşul centralei termice care asigura incalzirea spatiilor.C. Emisia de noxe din alte surse locale (activităţi gospodăreşti. monoxid de carbon.sulfati 600 mg/dmc . functie de necesitati.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. Cosul pentru fum are inaltimea de 7 m si Φ 200 mm. oxizi de azot.cloruri 500 mg/dmc .bacterii coliforme totale 1 milion/100 cmc . 32 din 38 .calciu 300 mg/dmc . Combustibilul utilizat este motorina tip M. EMISII ATMOSFERICE În imediata apropiere a amplasamentului obiectivului nu sunt surse majore de poluare a aerului.R. oxizi de sulf.fosfor total 5 mg/dmc . In urma arderii in sursele stationare. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. societăţi vecine şi traficul rutier) este apreciata ca fiind redusa şi fără semnificaţie în poluarea aerului. Oneşti .CBO5 300 mg/dmc .C. apa calda industriala si apa calda menajera.

oxizi de sulf (SOx ) 1700 . S. asa cum il percepe un ascultător:  intensitate  frecventa  durata Pag. IMPACTUL ZGOMOTULUI Poluarea sonoră este definită ca fiind prezenţa zgomotului în mediul ambiant cu repercusiuni asupra stării de sănătate şi confort a populaţiei. 33 din 38 . este o sursa moderată.pulberi 50 mg/m3 N . Puterea calorifica utila a cazanului este de 120 000 kcal/h conform certificatului de omologare nr. Oneşti 33 constituie un poluator al aerului cu gaze şi pulberi daca instalatia de ardere realizează randamentul termic garantat de producator de 90% .R. temperatura gazelor la cos 1630 C.400 mg/m3 N functie de puterea termica . C4/5956/2000. Debite.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. BIG INTERNATIONAL S. 462/1993 sunt: .73 mp. Vibraţiile care însoţesc uneori zgomotul şi care pot fi produse de maşini şi utilaje în funcţiune constituie un alt factor cu efect negativ asupra sănătăţii umane şi randamentului în muncă.C. concentraţii şi debite masice de poluanti.monoxid de carbon (CO) 170 mg/m3 N . de poluare a aerului prin gazele evacuate în atmosfera şi nu ridica probleme majore de poluare a aerului.C.R.oxizi de azot (NOx ) 450 mg/m3 N Marimea de referinta: valorile limita se raporteaza la un continut de oxigen al efluentilor gazosi de 3%. volumul de apa din cazan 200 l.L. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. discontinuă. conf. suprafata de incalzire 4. Exista sase caracteristici de sunet care descriu zgomotul.L.25 % masa.2 – 13.R. un continut in sulf de 0.C. Menţionam ca valorile limita de emisie in cazul focarelor alimentate cu combustibil lichid. MARLACT S. debitul nominal de apa 6 mc/h. Societatea nu are efectuate determinari de gaze arse la cosurile centralelor termice in functiune. conform normelor. 11. Motorina utilizata este de tip M si are. Ord.3 kg/h.L. Consumul de motorina este de 11. presiunea gazelor la cos 0 – 2 mm CA. MARLACT S.

Unităţile de măsura pentru nivelul acustic de pondere A sunt „dBA” sau „dB(A)”. pentru a regla nivelul acustic măsurat şi a aproxima astfel acest răspuns care depinde de frecventa recepţionata de om.C. acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009 – 88 „Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot”.000 Hz.R.L. Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului d.R. Sunetul se deplasează sub forma de unde.R. Oneşti 34  tărie sonora  discordanţă  iritabilitate Dintre aceste sase caracteristici. cu atât este mai mare frecventa sau tonalitatea. Pentru a nu se depăşi limitele de toleranta admise utilajele şi mijloacele de transport folosite trebuie sa fie supuse procesului de atestare tehnica. putem exemplifica:  circulaţia maşinilor de transport materie prima si produse finite  echipamentele pentru ventilaţie si răcire Pag.L. cele care pot fi măsurate fizic sunt: intensitatea. Nivelul noxei zgomot este reglementat prin STAS. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. BIG INTERNATIONAL S. MARLACT S. Intensitatea sonora sau sunetul se măsoară în decibeli (dB). Frecventa acustica se măsoară în Hertz (Hz). 34 din 38 . Cu cat este mai mare inaltimea sau amplitudinea unei unde cu atât este mai mare forţa sau intensitatea sunetului. se utilizează un sistem cu filtru de „pondere A”. nivelul normal de auz variază de la 20 Hz pana la 20. Pentru incinta amplasamentului zgomotul va trebui sa se încadreze în valoarea admisa de 65 dB (A) – la limita incintei Zgomotul şi vibraţiile pot sa apăra numai în timpul lucrarilor si transportului.. De regula nivelul de zgomot se apreciaza la solicitarea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare. frecventa şi durata. care diferă mult în funcţie de percepţia ascultătorului. MARLACT S. Ca surse de zgomot asociate activităţilor care se desfăşoara in incinta S. pentru incinte industriale.C.d.L. Prin STAS 10 009 – 88 sunt impuse şi restricţii în funcţionarea utilajelor grele. norme pentru diverse tipuri de utilaje. etc. celelalte caracteristici fiind subiective. vehicule.C. Deoarece auzul uman nu are acelaşi nivel de sensibilitate la sunet pe toate frecventele.p. Cu cat este mai mare numărul de unde acustice care ating un punct intr-o perioada data de timp.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. funcţie de natura şi tipul de zgomot.v.

R.AER : S.R. BIG INTERNATIONAL S. Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009-88 şi prevăd. pe o anumita durata T. MARLACT S. valoarea maximă de 65 dB(A) (tabelul 3). Ord. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S.L. Incinta S. gazele arse evacuate la cos trebuie sa se incadreze in urmatoarele valori limita de emisie: . Oneşti 35 Parametrul esenţial în cazul evaluării zgomotului este nivelul de presiune sonoră.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S.R.25 % masa. S.R.pulberi 50 mg/m3 N Pag.C. De asemenea utilajele generatoare de zgomot se află în construcţii închise pentru care valoarea admisă este de 87 dB(A).R. 462/1993.L. MARLACT S. continuu echivalent. este o sursa moderată.C. Consideram ca S. MARLACT S.L. MARLACT S. discontinuă. CONCLUZII SI RECOMANDARI CONCLUZII FACTORUL DE MEDIU .L. conf. MARLACT S.C.C.C.L. de poluare a aerului prin gazele evacuate în atmosfera la cosul centralei termice care asigura incalzirea si apa calda şi nu ridica probleme majore de poluare a aerului.R. la limita unei incinte industriale. nu este sursă majoră de zgomot şi vibraţii. 35 din 38 . nu este o sursa majoră de zgomot şi vibraţii 12.C.L. ponderat A. Zgomotul produs prin activitatea productivă a societăţii nu afectează semnificativ calitatea vieţii în zonele limitrofe incintei. la arderea motorinei tip M care are un continut in sulf de 0. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE In proximitatea obiectivului nu sunt cabluri de tensiune generatoare de câmpuri electromagnetice care sa perturbe activitatea. dar nu are efectuate determinari de gaze arse la cosul centralei termice in functiune. se află într-o zonă industrială.

451 /03.C. care ulterior intra in sol. naturale.C. Apele pluviale de pe acoperişuri sunt colectate cu jgheaburi şi dirijate cu burlane din tabla pe platformele carosabile din vecinatatea clădirii.L. Activităţile care se desfăşoară în incinta generează deşeuri pentru care nu se realizeaza un management conform legislatiei in vigoare prin: Pag. volumul producţiei este redus.R.R.L. inclusiv prelucrarea ciupercilor.SOL Solul din incinta societatii a fost parţial afectat de o serie de intervenţii antropice care i-au modificat unele dintre caracteristicile iniţiale. centrala termica este moderna si automatizata.R.400 mg/m3 N functie de puterea termica .oxizi de sulf (SOx ) 1700 . MARLACT S. indeosebi in zonele din incinta care nu sunt betonate. care sunt prevăzute cu rigole de colectare a apelor pluviale.monoxid de carbon (CO) 170 mg/m3 N .L. Exista posibilitatea unei poluari istorice a solului ca urmare a activitatilor desfasurate anterior.R. Societatea MARLACT S.03. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. FACTORUL DE MEDIU . respectiv ferma zootehnica a CAP Buhoci pana in anul 1990 cand grajdul a fost cumparat de o firma italiana care a infiintat o ciupercarie. prin activitatea desfasurata de fabricare a produselor lactate si a branzeturilor nu constituie o sursa de poluare semnificativa si directă pentru apele de suprafata si freatice din zonă . Aceste ape se vidanjeaza periodic de catre o societate autorizata.C. MARLACT S. 10 mc/luna.L.C.oxizi de azot (NOx ) 450 mg/m3 N Impactul asupra atmosferei este apreciat ca moderat deoarece nu sunt emisii continue. are incinta integral betonata. Societatea nu are in dotare statie de epurare a apelor rezultate de la prelucrarea laptelui si fabricare a branzeturilor. Apele menajere rezultate de la grupurile sanitare si din igienizarile utilajelor si incaperilor. S.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. BIG INTERNATIONAL S.APA Din activitatea societăţii nu rezulta ape uzate.80 mc. S. inclusiv din procesarea laptelui (aprox. MARLACT S. 36 din 38 . pe baza de contract. detine NOTIFICAREA nr.R. conform careia la fiecare vidanjare trebuie determinati indicatorii de calitate ai apelor vidanjate si trebuie tinuta la zi evidenta vidanjarilor. Oneşti 36 .2006 pentru punerea in functiune eliberata de APELE ROMANE Bacau. conditii ce nu au fost respectate. FACTORUL DE MEDIU .L. se dirijează într-un bazin etans vidanjabil cu capacitatea de 75 .

C. MARLACT S. adoptarea unor soluţii de distrugere ecologice. RECOMANDARI ■ păstrarea permanenta a curăţeniei şi ordinii in toate incaperile si compartimentele halei de fabricaţie si in incinta.R.C.C.C.R. 451 / 03. respectiv determinarea indicatorilor de calitate ai apelor vidanjate si tinerea la zi a evidentei Pag.09.L.L.L. eliberata de APELE ROMANE Bacau.2006 pentru punerea in functiune. MARLACT S.C. MARLACT S. conform legislatiei in vigoare (HG 621/2005 si HG 927/2005) care reglementează gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje în vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului.L. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. Apreciem ca pentru autorizarea S.L. găsirea de utilizatori. ■ Societatea va trebui sa-si reinventarieze deseurile rezultate din intreaga activitate si sa realizeze evidenta acestora în conformitate cu prevederile HG 856/2002 (ANEXELE 1 si 2) publicat în MO nr. BIG INTERNATIONAL S.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. MARLACT S. aer) incepand cu cu luna martie 2009. MARLACT S. nu este necesară execuţia unei evaluări a impactului asupra mediului prin Bilanţ de mediu nivel II. 659/05. Activitatea S. Se vor respecta conditiile impuse din NOTIFICAREA nr.R. BIODIVERSITATEA În zona imediat învecinată cu obiectivul nu există specii sau asociaţii vegetale şi faunistice ocrotite. Din analiza documentelor înaintate in vederea autorizării pe Iinie de protecţie a mediului şi din constatările Ia fata locului apreciem ca S. va trebui sa gestioneze si sa faca raportarile asupra ambalajelor introduse pe piata lunar.R. ■ Implementarea unui sistem de monitorizare a mediului (apa.L. nu constituie un poluator semnificativ pentru mediu. ■ S. Oneşti 37 gestionarea deşeurilor.2002. reducerea cantităţilor.L. 37 din 38 . prin impactul asupra mediului creeaza un mediu supus efectului uman în limite admisibile.R.R.C. etc. S.03. nu este sursă majoră de zgomot şi vibraţii. MARLACT S.R. Activitatea de prelucrare a laptelui si de fabricare a branzeturilor genereaza deseuri care nu produc o poluare semnificativa a solului si subsolului. nu are impact asupra florei si faunei din zona.C.

(2000).R. Ed. BIBLIOGRAFIE Ghinea. MARLACT S. Ed. Solurile.L.. Ed. Academiei. Comitetul de Stat al Geologiei.C. BIG INTERNATIONAL S.C. Ştiinţifică. Ed. Academiei RSR. p. ENCICLOPEDIA GEOGRAFICĂ A ROMÂNIEI. Academiei Române. Ed. Văcăraşu Iulia. Bucureşti 1992: ATLASUL CADASTRULUI APELOR DIN ROMÂNIA.L. GEOGRAFIA APELOR ROMÂNIEI. Institutul Geologic. 1992: GEOGRAFIA ROMÂNIEI. I. (1966 ). scara 1/200 000. I. V. Bucureşti 1983: GEOGRAFIA ROMÂNIEI. I. Buhoci FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR Executant S. 38 din 38 . GEOGRAFIA FIZICĂ. ştiinţifică. Tufescu. (1972). Staţia meteorologica Bacau Pag. Bucureşti * * * DATE METEOROLOGICE. vol. Enciclopedică. Bucureşti. Ed Academiei RSR. Bucureşti Ujvari.BILANŢ DE MEDIU NIVEL I Beneficiar S. Bucureşti. Oneşti 38 vidanjarilor si monitorizarea gazelor evacuate prin coşul centralei termice prin efectuarea de analize de către laboratoare de specialitate.R. (1972) . coordonator AQUAPROIECT. Lupu. Neamt. LUCRARI COLECTIVE: 1970: HARTA GEOLOGICĂ A RS ROMÂNIA. D. REGIUNILE PERICARPATICE. Bucureşti 1972-1983: ATLASUL RS ROMÂNIA (hărţile: Apele subterane. foaia P. JUDETUL BACĂU. Brânduş. Bucureşti. Ed. N. C. ■ Interpretarea rezultatelor analizelor pentru evaluarea conditiilor de functionare a fabricii si procurarea unei statii de epurare a apelor uzate. Bucureşti. Vegetaţia). SUBCARPAŢII.