UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

ORGANISMUL INTERMEDIAR REGIONAL PENTRU POS DRU REGIUNEA BUCUREŞTI ILFOV

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Investeşte în oameni!

Metodologia privind asigurarea calităţii serviciilor de îngrijire şi educare a copiilor la domiciliu pe timpul zilei Manualul supervizorului

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

BUCUREȘTI 2013 - Romanian Angel Appeal

METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI

Capitolul I Introducere

CUPRINS
5 5 8 8 8 9 10 10 10 11 11 13 15 20 20 21 22 22 23 23 25 25 25 29 29 30 32

Instituţii şi servicii în domeniul protecţiei drepturilor copilului în România Capitolul II Obiectivele programului de calificare în ocupaţia de babysitter 1. Obiectivele programului de calificare 2. Importanța programului de formare în meseria de babysitter 3. Importanța ocupației de babysitter și a profesionalizării în acest domeniu Capitolul III Cadrul supervizării activității persoanelor care practică meseria de babysitter Secțiunea I. Supervizarea 1. Scopul supervizării 2. Funcțiile și obiectivele supervizării 3. Etapele activității de supervizare 4. Valori/atitudini/realităţi ale supervizării 5. Tipuri de supervizare Secțiunea II. Supervizorul 1. Rolul, funcțiile și sarcinile supervizorului 2. Intervenția supervizorului 3. Evaluarea unei babysitter 4. Stiluri de supervizare 5. Eficiența supervizării 6. Confidențialitate și circuitul informației ©Romanian Angel Appeal
Titlul programului:  Programul Operațional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane 2007 - 2013 Investește în oameni! Titlul proiectului: “FEMEI PENTRU FEMEI” - Program național de calificare și acreditare  a femeilor în ocupația de babysitter Editorul materialului: Fundația Romanian Angel Appeal Data publicării: Februarie 2013 Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Uniunii Europenesau a Guvernului României Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României: Metodologia privind asigurarea calităţii serviciilor de îngrijire şi ­ educare a copiilor la domiciliu pe timpul zilei. Manualul supervizorului / Fundaţia Romanian Angel Appeal - Bucureşti ISBN 978-973-8971-33-2

Capitolul IV Rolul unei babysitter în respectarea drepturilor copilului 1. Interesul superior al copilului 2. Drepturile copilului Capitolul V Admiterea copilului în cadrul serviciului de îngrijire şi educare oferit de babysitter 1. Admiterea copilului în cadrul serviciului 2. Fişa postului şi contractul individual de muncă 3. Reclamaţii/sesizări

Gestionarea actelelor și documentelor legate de copil Capitolul VIII 1. Planificarea activităților 9. exploatare 2. acordându-se prioritate închiderii instituţiilor mari. neglijență. în anul 1997. Soluţiile identificate şi dezvoltate pentru închiderea instituţiilor de tip vechi au constat în: reintegrarea copilului în familia naturală. şi a vizat perioada 1997-2000. organizaţiile umanitare au conştientizat că e nevoie de o schimbare fundamentală. deoarece viza adaptarea cadrului legislativ. Scopul acesteia era să protejeze copiii cu nevoi de îngrijire în afara familiei. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate a dus la înfiinţarea în toate judeţele şi sectoarele municipiului Bucureşti a serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului. precum şi de creare de noi tipuri de servicii. Urmare a politicilor comuniste de creştere a natalităţii. În acelaşi timp. instituţiile au devenit suprapopulate şi au fost organizate în locuri izolate. Protecția copilului împotriva oricărei forme de violență: abuz. cu diferite subordonări ierarhice la nivel central. organisme cu rol executiv şi a comisiilor pentru protecţia copilului. Pe parcursul procesului de descentralizare. a fostelor „leagăne” pentru copiii cu vârsta sub 3 ani şi a căminelor spital pentru copiii cu handicap. Activităţi pentru dezvoltarea integrată a copilului 4. Instituţiile de protecţie a copilului. România a semnat şi ratificat Convenţia ONU pentru protecţia drepturilor copilului în anul 1990. Începând cu anul 1990. precum şi protecţia copilului în case sau apartamente cu o organizare de tip familial. Respectarea drepturilor copilului 8. iar cele care nu au putut deveni potrivite pentru dezvoltarea copilului au fost închise. fiind incluse în structura serviciilor publice specializate. Ghid practic de supervizare Anexa 1 Anexa 2 Anexa 3 Anexa 4 BIBLIOGRAFIE 33 33 35 38 38 39 39 40 40 40 41 41 41 Capitolul I Introducere Instituţii şi servicii în domeniul protecţiei drepturilor copilului în România Legislaţia privind protecţia copilului în România a debutat cu Legea nr. Descentralizarea activităţilor de protecţie a copilului nu s-a limitat la înfiinţarea comisiilor şi a serviciilor publice specializate subordonate consiliilor judeţene sau consiliilor sectoarelor municipiului Bucureşti. Asigurarea alimentaţiei copilului 3. Aceasta a marcat începutul reformei sistemului public de protecţie a copilului în România. instituţiile de protecţie a copilului de tip vechi au fost restructurate. au fost create alternative de tip familial pentru protecţia de tip rezidenţial a copilului.MANUALUL SUPERVIZORULUI METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Capitolul VI Disciplinarea pozitivă 1. astfel încât au început să desfăşoare şi în România programe de formare a personalului. în domeniul protecţiei copilului. organisme cu rol de decizie ale Consiliilor judeţene/de sector. Dezvoltarea relaţiei pozitive cu familia copilului 7. au fost şi ele transferate în subordinea consiliilor judeţene sau a consiliilor sectoarelor municipiului Bucureşti. dezvoltarea alternativelor de tip familial pentru protecţia de tip rezidenţial a copilului. programe de restructurare pentru unele instituţii. Apariţia Ordonanţei de Urgenţă nr. Monitorizare şi evaluare 2. 5 43 45 47 48 49 52 54 . Comunicarea cu copilul 6. alte familii/persoane. protecţia copilului prin alternative de tip familial (rude. Menţinerea integrităţii şi siguranţei copilului 5. descentralizarea serviciilor de protecţie a copilului. Acordarea îngrijirilor corporale copilului 2. Principala formă de protecţie pentru aceşti copii era plasarea lor în instituţii. asistenţi maternali profesionişti). 3/1970. restructurarea instituţiilor de protecţie a copilului. precum şi introducerea primelor măsuri naționale pentru prevenirea abandonului copiilor. dar prima Strategie în domeniul drepturilor copilului a fost elaborată mai târziu. Metode de disciplinare pozitivă recomandate în activitatea unei babysitter Capitolul VII Responsabilităţile unei babysitter 1. precum şi servicii de prevenire a abandonului copiilor.

• contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul de servicii. în funcţie de nevoile copiilor şi ale părinţilor lor. • asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului. • ascultarea opiniei copilului şi luarea în consideraţie a acesteia. Experienţa acumulată a impus reconsiderarea cadrului legal şi continuarea procesului de reformă în domeniu prin continuarea procesului de descentralizare. nevoilor. creşterea şi formarea. • asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copi­ lului. METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI PRINCIPII DE LUCRU • respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului. în funcţie de specificul şi de nevoile fiecărei categorii de beneficiari: • asigură activităţi recreative şi de socializare. acţiunile şi măsurile privitoare la copil şi să sprijine îngrijirea. Acest nou cadru legal a fost necesar pentru că România trebuia să continue procesul de adaptare a legilor şi practicilor sale la standardele stabilite de Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului. Articolul 36 al legii stabileşte atribuţiile direcţiilor de asistenţă socială şi protecţia copilului şi ale serviciului public de asistenţă socială cu privire la măsurile ce trebuie luate în cazul în care se constată că viaţa şi securitatea copilului sunt puse în primejdie în familie. • copiii şi părinţii cărora li se acordă prestaţii şi servicii destinate prevenirii separării lor. 7 6 . Legea 272/2004 prevede. servicii pentru copiii străzii. De asemenea. • asistarea copiilor în exercitarea drepturilor lor. • reduc riscul discriminării copiilor. a personalităţii. • egalitatea şanselor şi nediscriminarea. la articolul 3. Astfel. precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. în planul vieţii sociale a comunităţilor locale s-a dovedit că este nevoie de diversificarea serviciilor de îngrijire şi educare a copiilor pe timpul zilei pentru părinţii care muncesc. să le ofere familiei pentru ca membrii adulţi ai acesteia să rămână activi în sfera vieţii economice. Unul din serviciile de îngrijire şi educare a copilului pe timpul zilei care aduce beneficii în planul unei dezvoltări armonioase fizice şi psihice este cel oferit de babysitter. prezentăm mai jos rolul. Acest lucru impune şi o diversificare a serviciilor pe care comunitatea are obligaţia. În contextul propus de prezenta metodologie. • răspund nevoilor individuale ale copilului. că principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate. familiei biologice şi tradiţiilor copilului. prin echipe pluri­ disciplinare. care garantează drepturi pentru toţi copiii şi de Legea nr.MANUALUL SUPERVIZORULUI S-au dezvoltat şi servicii de prevenire a separării copilului de familie sau de pregătire a reintegrării. conţinând patru legi importante. • asigură copiilor consiliere psihologică şi orientare şcolară şi profesională. maltratării. • respectarea demnităţii copilului. ţinându-se cont de vârsta şi de gradul său de maturitate. organismele private autorizate şi instanţele judecătoreşti sunt obligate să implice familia în toate deciziile. • copiii au câştiguri semnificative în mai multe arii de dezvoltare care permit o mai bună integrare socială şi profesională. Din categoria serviciilor de zi fac parte: • centrele de zi. potenţialului de dezvoltare şi particularităţilor copiilor. centrele de zi sau servicii de asistenţă şi sprijin pentru tinerii provenind din centrele de plasament. centre de zi şi centre de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi. centrele de consiliere şi sprijin pentru copii şi părinţi. • asigură un program educaţional adecvat vârstei. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. • facilitează o mai bună dezvoltare fizică. cognitivă şi a limbajului. • asigură programe de abilitare şi reabilitare. • contribuie la îmbunătățirea relaţiilor sociale. Autorităţile publice locale au obligaţia de a crea servicii de îngrijire adaptate nevoilor copiilor care să vină în sprijinul părinţilor. sunt în căutarea unui loc de muncă sau studiază. • centrele de consiliere şi sprijin pentru părinţi. cum ar fi centrele maternale. care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005. • asigurarea unei intervenţii profesioniste. legea precizează că autorităţile publice. consiliere şi sprijin pentru copiii victime ale abuzului. la un moment dat. • copiii care au beneficiat de o măsură de protecţie specială şi au fost reintegraţi în familie. funcţiile şi beneficiile serviciilor de zi: Serviciile de zi pot avea caracter specializat. • reduc riscul marginalizării şi al excluziunii. care vizează asigurarea calităţii serviciilor oferite familiei şi copiilor pe timpul zilei. ATRIBUŢII BENEFICII SERVICII SOCIALE DE ZI BENEFICIARI Dezvoltarea continuă a societăţii româneşti după anul 1990 a dus la diversificarea relaţiilor sociale şi implicit la participarea din ce în ce mai activă a părinţilor în planul vieţii economico-sociale. • asigurarea confidenţialităţii şi a eticii profesionale. dezvoltarea şi educarea acestuia în cadrul familiei. Serviciile de zi îndeplinesc următoarele atribuţii. În cursul anului 2004 a fost adoptat un nou pachet legislativ în domeniul protecţiei drepturilor copilului. neglijării sau ale violenţei în familie. • contribuie la depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinţii săi. • respectarea istoriei personale. • asigură părinţilor consiliere şi sprijin. servicii de prevenire a abandonului în perioada prenatală. • dezvoltă programe specifice pentru prevenirea comporta­ mentelor abuzive ale părinţilor şi a violenţei în familie.

. 8 9 . dezvoltarea de deprinderi de comunicare cu familia copilului şi alte persoane importante din viața acestuia. fie el public sau privat. prin calificarea persoanelor pentru ocupația de babysitter. Pentru angajator. • • • • • • • 2. Profesionalizarea persoanelor care oferă servicii de îngrijire și educare a copiilor la domiciliu reprezintă o garanție a unei îngrijiri adecvate a copiilor care beneficiază de aceste servicii. cresc șansele pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. concomitent cu încurajarea revenirii pe piața muncii a părinților acestora. seriozitate. dobândirea de cunoștințe practice legate de situații care uneori pot pune în dificultate un părinte fără experiență sau un părinte temător. acela al serviciilor oferite la domiciliu pentru îngrijirea copiilor din România. Importanța programului de formare în meseria de babysitter Prin calificarea în ocupaţia de babysitter se acoperă un domeniu de activitate insuficient dezvoltat. în beneficiul familiilor acestora. Obiectivele programului de calificare sunt: • cunoașterea factorilor care influențează creșterea și dezvoltarea copilului. Competențele specifice calificării de babysitter sunt create și dezvoltate prin programe de formare continuă autorizate conform legislației în vigoare. Fiecare părinte are în vedere un set de calități personale şi profesionale pe care le caută la persoana care va avea grijă de copilul lui.MANUALUL SUPERVIZORULUI METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Capitolul II Obiectivele programului de calificare în ocupaţia de babysitter 1. a metodelor de apreciere a dezvoltării fizice. precum și a etapelor pe care copilul le parcurge în dezvoltarea sa somatică și neuropsihică. civice și de exprimare culturală. dezvoltarea deprinderilor de îngrijire a copilului. întocmirea unor fișe de observație. O condiție de bază este ca persoana care doreşte să fie babysitter să iubească copiii și să-i placă această meserie. însușirea metodelor de disciplinare pozitivă a copilului. meticulozitate în realizarea sarcinilor. însuşirea de informaţii despre confidențialitate și sesizarea autorităților în cazuri de urgenţă. O astfel de persoană trebuie să fie un bun model pentru copii. Aceasta presupune că o babysitter are nevoie de cunoștințe teoretice și practice legate de îngrijirea și educarea copiilor. dobândirea de cunoștințe privind înregistrarea informațiilor despre evoluția sau problemele copilului. Exercitarea acestei ocupații cere respectarea normelor și valorilor copilului și ale familiei sale. a avea personal calificat creşte calitatea serviciilor oferite. dobândirea de competenţe pentru managementul timpului. afectată altfel din cauza lipsei îngrijirilor de calitate la vârste mici. Ocupaţia de babysitter are o deosebită importanţă întrucât de profesionalismul. de comunicare. Îndeplinirea cerințelor specifice ocupației necesită un nivel bun de dezvoltare a abilității generale de învățare. familia sau angajatorul îi transferă un rol important în dezvoltarea sănătoasă și echilibrată a copiilor. satisfacţia beneficiarilor. pregătirea şi de comportamentul persoanei angajate în această poziţie depinde în mare măsură sănătatea fizică şi psihică prezentă şi viitoare a copilului pe care îl are în grijă. De la o babysitter familia se așteaptă să ofere ajutor şi în îngrijirea și educarea copilului. care nu este uşoară. să se adapteze uşor la situaţii diferite pentru a putea răspunde metodelor și cerințelor de creștere exprimate de familie. pentru a putea răspunde exigențelor părinților. oferind competențe pentru activitățile de îngrijire şi educare a copilului. O babysitter este implicată într-o relație de îngrijire și educare a copilului și este responsabilă de realizarea activităților prevăzute în planificarea realizată împreună cu părinții copilului. competențe sociale. reputaţia pe piaţa serviciilor. de management etc. Importanța ocupației de babysitter și a profesionalizării în acest domeniu Unei persoane angajate ca babysitter. 3. nu doar la supravegherea acestuia. îngrijire și educare integrată a copilului. transmiterea și arhivarea documentelor. Realizarea sarcinilor de muncă presupune cunoștințe teoretice și practice de creștere. echilibru emoțional și o bună capacitate de comunicare. exigență. De asemenea. Obiectivele programului de calificare Programul de calificare urmărește pregătirea persoanelor care doresc să desfășoare activitatea de babysitter (cod COR 531103).

pentru cei care vor superviza reţele de babysitters. 3. 1992). scopul principal al supervizării va fi de a crește eficiența profesională a acestora. urmat sau realizat în paralel cu activitatea de evaluare.supervizarea se face mai detașat pentru că o babysitter care se află deja în proces de supervizare are deja autonomie și va re­­­­ curge la supervizor doar în situații complexe.  supervizarea îndeplineşte un rol metodologic pentru că este centrată pe nevoile celui supervizat. În această situaţie. În mod ideal. acolo unde există o structură ierarhică în care supervizatul este subordonatul direct al supervizorului. presupune două componente: una de transfer de know-how. În această etapă. atunci când există o relaţie ierarhică între angajat şi angajator. Funcțiile și obiectivele supervizării Supervizarea. îmbunătăţirea comunicării între membrii echipei. supervizarea îndeplineşte şi un rol administrativ. proiectarea unor planuri sau strategii pentru dezvoltarea personală şi profesională. Dezvoltarea profesională Dezvoltarea profesională trebuie să reprezinte un scop pentru orice practicant în meseria de îngrijire a copiilor. Astfel:  supervizarea poate îndeplini un rol administrativ. în care supervizorul se transpune în postura unui îndrumător sau facilitator în relaţia cu o persoană care practică meseria de babysitter. în această etapă este evaluată nevoia persoanei supervizate de instruire/formare continuă şi sunt identificaţi potenţiali furnizori de formare. este de a observa şi sprijini dezvoltarea abilităţilor profesionale şi adaptarea babysitterei 11 10 . pe care-l aplică individualizat pentru fiecare caz în parte. Facilitarea Facilitarea este esenţială pentru delegarea de responsabilităţi. cât şi un efect al eficienţei facilitării. într-un proces de învăţare continuă şi o componentă de evaluare şi consiliere. care de multe ori nu face obiectul unei fişe de post standard. în România nu s-a conturat un model de supervizare care să se aplice în domeniul serviciilor sociale. cu mai puţine emoţii. Supervizarea facilitează depăşirea conflictelor între babysitter şi copilul îngrijit/familia acestuia sau între viaţa personală şi profesională a acesteia şi îmbunătăţirea relaţiilor profesionale cu familia. împreună sau separat. b) Supervizarea propriu-zisă . Scopul supervizării Supervizarea. evenimente dificile sau pur și simplu pen­ tru a se asigura că a procedat bine într-o situație critică. anume de cunoştinţe. Astfel. vorbim de un proces continuu. de durată. prin faptul că presupune un transfer de cunoştinţe care conduc la îmbunătăţirea calităţilor profesionale ale celui supervizat. prin onestitate. Rolul supervizorului. vulnerabil schimbărilor şi situaţiilor neprevăzute. Obiectivele generale ale supervizării a. descrisă la nivel general. în prezentarea care urmează am apelat la modelul teoretic pe care îl considerăm ca fiind cel mai apropiat domeniului.MANUALUL SUPERVIZORULUI METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Capitolul III Cadrul supervizării activității persoanelor care practică meseria de babysitter Secțiunea I.supervizorul verifică îndeplinirea corectă a sarcinilor de către persoana supervizată. supervizorul acordând suport pentru rezolvarea unor situaţii dificile. interesați să-și crească nivelul acelor competenţe. depăşirea perioadelor de burnout ale unei babysitter. reprezintă atât o cauză. facilitarea se va dovedi utilă pentru gestionarea situaţiilor conflictuale. luarea în îngrijire.  supervizarea îndeplineşte mai ales un rol educativ. Supervizarea 1. Aşadar.presupune explicarea de către supervizor a rolului său față de persoana supervizată şi în ce constă programul de supervizare. astfel. a copiilor noi sau cu dificultăţi mari de adaptare. cât şi în echipa extinsă supervizor – reţea de babysitters. în funcţie de particularităţile persoanei supervizate. în funcţie de caz. Aceste două componente se intercalează. abilităţi şi atitudini de la un profesionist către un practicant. supervizarea devine un proces pedagogic. 3. Etapele activității de supervizare În evoluția relației dintre supervizor și persoana supervizată se identifică trei etape: a) Definirea rolului supervizorului . supervizorul stabileşte un model de abordare a clientului sau beneficiarului serviciilor sale. O strategie de dezvoltare profesională presupune în primul rând un act de reflexivitate prin care o babysitter îşi evaluează propriile atuuri şi defecte şi îşi stabileşte un plan pentru dezvoltarea abilităţilor profesionale. b. de evaluare a perfomanţelor angajatului. 2. clarificarea obiectivelor de performanţă şi stabilirea scopurilor în echipa supervizor – babysitter. în acest caz. descrisă în literatura de specialitate (Kadushin. responsabilitate şi flexibilitate. urmărind etapele unui proces de evaluare şi monitorizare a lor. poate îndeplini trei tipuri de roluri. În domeniul serviciilor sociale pentru copil și familie. între supervizor şi cel supervizat. supervizorul o susține pe babysitter prin valorizarea succeselor pe care aceasta le are și o încurajează să continue progresele înregistrate.I. Printr-o bună funcţionare a procesului de supervizare. având în vedere faptul că ne referim la un climat de muncă flexibil. până la acest moment. derulat între un profesionist cu anumite competenţe şi alţi profesionişti. De asemenea. Luând în consideraţie faptul că. c) Susținerea pe calea obținerii autonomiei .

modele şi valori greşite. valori şi principii profesionale este de folos atât pentru copil. printr-un proces de modelare profesională a supervizaţilor şi. iar persoana supervizată va face cunoscute supervizorului experienţa profesională şi abilităţile acumulate pe parcursul derulării activităţii. se recomandă ca babysittera să consemneze cu regularitate evenimentele importante). Desigur că decizia de a acţiona este agreată cu supervizorul. Valori/atitudini/realităţi ale supervizării Îngrijirea şi educarea copiilor este o activitate solicitantă. pentru o înţelegere profundă a ajutorului pe care supervizorul trebuie să-l acorde. acesta trebuie să evalueze în mod realist abilităţile şi cunoştinţele unei babysitter pentru a-i oferi cele mai bune soluţii. școală.  sprijinirea babysitterei la prima întâlnire de acomodare şi instruirea ei să conducă o negociere profesionistă cu familia. Deoarece supervizorul va fi implicat activ în depăşirea situaţiilor conflictuale. 13 3. Supervizarea presupune şi delimitarea responsabilităţilor în relaţia supervizorsupervizat. într-o perspectivă restrânsă. Monitorizarea şi evaluarea calităţii serviciilor Implementarea efectivă a cunoştinţelor teoretice şi a abilităţilor profesionale trebuie să se realizeze urmărind un standard al calităţii. Toate profesiile din sfera socială.Simona Ponea.  adaptarea modului de realizare a supervizării în funcţie de feedback-ul primit de la babysitter.  verificarea constantă a acomodării babysitterei cu copilul și familia acestuia şi a calității climatului de muncă (în acest scop. Acest dezechilibru de responsabilitate trebuie să fie reglat de la început. se va parcurge o etapă în care vor fi clarificate rolurile în cadrul procesului de supervizare. îmbunătăţirea serviciilor oferite clienţilor şi diversificarea acestora. Acest lucru se poate obţine prin: - orientarea şi integrarea celor supervizați în cadrul familiei angajatoare. 2010 12 . confruntată deseori cu situaţii conflictuale. Din această perspectivă. precum şi de a dezvolta noi abilităţi.  managementul crizelor. cu burnout şi aparenţa haosului. cu multe neprevăzute. Din acest motiv. 4.  prevenirea transmiterii unor atitudini.II. iar rezultatele obţinute sunt dependente de calitatea procesului de supervizare. Pe de altă parte. în cazul de faţă.1 METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Prin activitatea de supervizare a unei babysitter se urmăreşte atingerea următoarelor rezultate:  armonizarea nevoilor personale şi profesionale ale babysitterei cu nevoile copilului căruia îi oferă servicii. Astfel. Perspective ale supervizării O perspectivă de ansamblu asupra supervizării include întreaga activitatea de sprijin şi evaluare care se desfăşoară concomitent acesteia. Iaşi. supervizorul este evaluat şi el în funcţie de rezultatele pe care le înregistrează persoana sau echipa supervizată de el. în care să se discute despre valori şi principii de educare. Catalin Rogojanu. toţi furnizorii de servicii al căror beneficiar este individul uman au nevoie de supervizare. specific şi general. Totodată. toate persoanele care practică meseria de babysitter trebuie să se supună procesului de supervizare. - monitorizarea şi menţinerea atitudinilor şi comportamentelor pozitive ale per­ soa­ nelor care lucrează ca babysitter. joacă. Editura Lumen. un potenţial risc va fi ca persoana supervizată să responsabilizeze supervizorul pentru luarea deciziilor sau pentru consecinţele deciziilor şi acțiunilor sale. c. club etc. de dinamica realităţii în care acţionează şi de răspunsurile necesare pentru rezolvarea nevoilor copilului. persoana supervizată este răspunzătoare pentru buna aplicare a sfaturilor supervizorului şi pentru realizarea propriului proces decizional. a stresului şi a riscului de abuz cauzat de stres. minimizarea erorii. Monitorizarea şi evaluarea permanentă urmăresc asigurarea calităţii serviciilor la nivelul standardelor profe­ sionale stabilite de către supervizor şi familie. în mod obligatoriu.MANUALUL SUPERVIZORULUI la specificitatea activităţilor ce ţin de profesia sa. Înde­ plinirea acestei funcţii contribuie la flexibilizarea permanentă şi adaptarea continuă a serviciilor la nevoile existente.  favorizarea legăturilor sociale cu prietenii de grădiniță.  prevenirea scăderii motivării profesionale şi a burnout-ului.supervizat prin atenţia pe care o acordă supervizorul în toate mesajele transmise către persoana supervizată. Pentru o înţelegere comună a situaţiilor cu care va fi confruntată o babysitter şi pentru care va cere asistenţă supervizorului. mai ales protecţia copilului împotriva abuzului şi neglijării. de experienţa personală în această activitate sau de nivelul de pregătire. implicit. supervizorul oferă soluţii punctuale pentru situaţii specifice care conduc la o îmbunătăţire a capacităţii babysitterei de a-şi desfăşura activitatea. Toate bonele au nevoie de supervizare. mai ales în cadrul procesului de acomodare reciprocă. Acest lucru se realizează în mod constant în relaţia supervizor . d. a supervizorului. - revalorizarea experienţei trecute în contextul actual. Socializarea persoanei care lucrează ca babysitter Socializarea unei babysitter conduce la însuşirea de comportamente dezirabile în funcţie de specificul angajatorului şi al climatului de muncă.. Nevoia de supervizare este accentuată de contextul în care aceste persoane îşi desfăşoară activitatea. Ecaterina-Maria Porumb. cât şi pentru eficientizarea activităţii babysitterei. Indiferent de vechime. 1 “Deschideri postmoderne în sociologie şi asistenţă socială”. Rezultatul trebuie să fie. despre obiectivele familiei și despre viitoarele ei atribuții.  valorizarea muncii babysitterei prin evidențierea progreselor realizate. Andreea Racles. - dezvoltarea ataşamentului celor care sunt supervizați faţă de profesie.  dezvoltarea legăturii babysitterei cu copilul și familia acestuia. Monitorizarea calităţii serviciilor de către supervizor urmărește şi protejarea clienţilor faţă de orice risc care poate apărea din cauza intervenţiei persoanei supervizate. disciplina prin rutină.

acestea devenind cerinţe obligatorii pentru activitatea babysitterei aflate în supervizarea sa. Conflictele de comunicare între supervizor şi supervizat apar de cele mai multe ori atunci când există interpretări diferite ale aceleiaşi situaţii şi când așteptările persoanelor implicate sunt diferite. dacă supervizorul este angajat al instituției. prin apeluri/vizite de verificare şi observaţie sau prin discuţii şi întâlniri între supervizor şi babysitter. orientată spre propria experienţă a unei babysitter. Supervizarea contribuie la reducerea burnout-ului. raportată la unele cadre obiective de evaluare profesională. supervizorul are rolul de a le stabili. În cazul în care nu există standarde oficiale. se întâlnesc combinaţii din mai multe tipuri de supervizare. iar supervizorul discută periodic şi analizează împreună cu ea aceste responsabilităţi şi sarcini. chiar contradictorii. spre copil. atunci când supervizorul nu face parte din structura instituției. ci şi analiza conținutului acestora şi a modului în care persoana supervizată le interpretează prevederile. O babysitter nu este o simplă executantă a unor dispoziţii primite de la părinții copilului/ manager/supervizor. a parteneriatului cu părinții/alte instituţii în realizarea activităţilor de îngrijire şi educare. 15 14 . familie şi program.MANUALUL SUPERVIZORULUI În plus. şi supervizarea. spre nevoile sale şi spre satisfacerea acestora. supervizarea este: . Ținând cont de aceste criterii. Prin supervizare. în primul rând. Tipuri de supervizare Tipurile de supervizare pot fi clasificate în funcţie de 2 criterii principale: relaţia super­ vi­ zorului cu instituția pentru care se realizează supervizarea şi forma de organizare. METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Fişa de observaţie poate fi un instrument de evaluare a obiectivelor de performanţă ale unei babysitter. pe lângă alte atribuţii. Supervizorul poate fi considerat un îndrumător (coach) sau un tutore.individuală. Bazată pe încredere. Discuţiile supervizorului cu persoana supervizată nu urmăresc doar testarea acesteia din urmă în ceea ce priveşte cunoaşterea conținutului contractului/fișei postului. în cadrul muncii cu familia. supervizarea este: . responsabilităţile supervizării interne sunt preluate de şefii de compartimente sau departamente existenţi în structura instituţiilor. Un serviciu de calitate oferit de babysitter este cel care se orientează. întâlnim următoarele forme ale supervizării: a) din perspectiva relaţiei supervizorului cu instituția. În cadrul procesului de supervizare. supervizorul se va asigura că drepturile copilului sunt mereu respectate. Fiecare tip de supervizare prezintă avantaje şi dezavantaje. De asemenea. . de regulă. Stabilirea unor obiective de performanţă sau o fişă de observaţie/evaluare pentru fiecare babysitter facilitează evaluarea modului cum lucrează aceasta. Nu există un contract/o fişă de post standard cu familia. urmăreşte adaptarea babysitterei la copil. În practică. relaţia dintre supervizor şi babysitter se dezvoltă şi capătă consistenţă pe măsură ce ambii conştientizează beneficiile pe care le au în procesul de supervizare. Întrucât supervizorul este un îndrumător. Deoarece costurile pentru asigurarea unui post de supervizor în organigrama instituţiei sunt destul de ridicate. ci participă activ la identificarea celor mai bune soluţii pentru rezolvarea unor nevoi ale copilului. supervizorul trebuie să evalueze corect abilităţile profesionale ale fiecărei babysitter pe care o supervizează şi să stabilească împreună numărul de copii pe care îi poate avea în îngrijire sau programul pe care aceasta îl poate îndeplini cu succes. . Supervizarea reprezintă un sprijin pentru oferirea unor servicii de calitate. metodele folosite pentru transmiterea informațiilor se adaptează nevoilor şi abilităţilor de formare ale adulţilor.externă. Supervizarea urmăreşte şi atenuarea unor astfel de conflicte prin negocieri individuale şi de grup ale interpretărilor diferite date anumitor situaţii. În activitatea sa. Supervizarea este o relaţie bazată pe încredere.supervizat presupune munca în echipă şi influenţează dezvoltarea profesională a persoanei supervizate. Supervizarea nu este doar un proces de consiliere la care o babysitter poate apela numai atunci când are nevoie.a. Din perspectiva relaţiei supervizorului cu instituția Supervizarea internă Supervizarea internă se realizează de către o persoană care face parte din structura organizatorică a instituţiei. Supervizarea este permanentă. bazate pe exemple. permiţând babysitterei să-şi manifeste creativitatea. 5.de grup. Prin procesul de supervizare se dezvoltă critica reflexivă. b) după forma de organizare. supervizorul. Pentru a preveni un potenţial burnout.internă. sau de către angajaţi care au. supervizorul poate oferi sfaturi utile pentru babysitter atunci când sesizează simptome ale unui burnout potenţial/latent. prin activitatea de monitorizare şi evaluare. o babysitter îşi creează un sistem critic de luare a deciziilor. Încrederea este foarte importantă având în vedere că relaţia supervizor . nevoia ei de formare şi perfecţionare. Supervizarea se bazează pe metodele de educare a adulţilor. 5. iar două persoane care lucrează cu copii de aceeași vârstă pot avea responsabilităţi şi sarcini diferite. Supervizarea se bazează pe negociere şi oferă soluţii pentru rezolvarea conflictelor. Supervizarea poate fi realizată de către una sau mai multe persoane angajate pe post de supervizor. . sunt interactive. toate sarcinile babysitterei sunt incluse în contractul cu familia/fişa postului. ci şi o practică permanentă pentru îmbunătăţirea serviciilor şi dezvoltarea celor mai bune metode de intervenţie. supervizorul se asigură că persoana supervizată acţionează conform standardelor stabilite pentru activitatea sa specifică. dar şi că valorile familiei nu afectează activitatea babysitterei şi binele copilului. Supervizorul ajută babysittera să lucreze ca o profesionistă.intervizarea. Prin urmare.

). 6. impuse de rezolvarea urgentă a unor probleme apărute în activitatea de creștere și îngrijire a copilului. 3. 7. De asemenea. supervizorul are posibilitatea de a cunoaşte în detaliu atribuţiile şi criteriile de performanţă stabilite pentru persoanele supervizate. supervizorul obţine permanent informaţii necesare în evaluarea periodică a persoanelor supervizate. precum şi o mai mare atenţie acordată problemelor aduse în discuţie. pla­ ta lunară a sa­ la­ ri­ ului 2. ambii au responsabilități în dezvoltarea și succesul procesului de supervizare. Punctul de plecare în supervizarea unei babysitter îl constituie atribuțiile pe care familia le-a stabilit pentru aceasta. pot apărea probleme de acomodare sau conflicte între supervizor și babysitter. pot înţelege mai uşor diferenţa dintre supervizare şi evaluare. 5. 8. ci și a activității instituției. 4. textul în care se desfăşoară activitatea persoanelor 2. poate apărea o dependență a babysitterei supervizate față de su­ per­ vizor. cu supervizorul. pervizată. Supervizarea de grup permite învăţarea din propria experienţă şi din experienţa celorlalţi. asigurarea permanentă a serviciului de supervizare. Dezavantaje 1. 5. În relația dintre persoana supervizată și supervizor. a nevoilor și dificultăților aceste­ ia. 16 . monitorizarea permanentă a standardelor de calitate şi a obiectivelor de performanţă pentru fiecare per­ soană supervizată. rapoartele de supervizare şi recomandările externe pot contribui nu doar la îmbunătăţirea activităţii persoanelor supervizate. supervizorul extern poate să nu fie permanent la un supervizor angajat al instituţiei. comparativ cu supervizarea de grup. Supervizorul realizează toată documentaţia legată de supervizarea fiecărui caz în parte. discuţii care se desfăşoară într-un cadru caracteristic educaţiei adulţilor. Supervizarea se realizează prin discuţii între babysitter şi supervizor. permite dezvoltarea unei relații apropiate. creşterea eficienţei activității persoanelor supervizate.MANUALUL SUPERVIZORULUI Avantaje Dezavantaje METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI 5. consolidarea unor modele de servicii. care poate fi persoană fizică sau juridică. una dintre clauzele contractuale obligatorii este respectarea confidenţialităţii datelor obţinute de către supervizor în cadrul activităţilor de supervizare. care îi permite babysitterei supervizate să discute cu ușu­ rință problemele cu care se confruntă în activitatea de creștere și îngrijire a copilului. supervizarea individuală este o intervenţie prin care aceasta este sprijinită de supervizor pentru a-şi dezvolta abilităţile şi competenţele specifice creșterii și îngrijirii copiilor. instabilitate a costurilor le­ gate de supervizorul ex­ tern pervizarea internă. 6. adaptarea permanentă a serviciilor oferite la con­ lor. conform unei planificări stabilite de comun acord şi a unui plan de supervizare. supervizorul nu îndeplineşte decât atribuţii de super­ vizare (nu şi atribuţii manageriale. Supervizarea individuală se realizează în cadrul şedinţelor de supervizare la care participă o babysitter şi supervizorul acesteia. Supervizarea externă Supervizarea externă se realizează atunci când persoana responsabilă cu supervizarea nu este angajată a instituţiei. se urmăreşte evaluarea unor situaţii specifice cu care se întâlnesc babysitterele în practică şi identificarea soluţiilor posibile pentru astfel de situaţii. Ședințele de supervizare individuală se derulează lunar și au o durată medie de 60 de minute. 3. de la un privind modalitatea în care persoanele supervizate îşi desfăşoară activitatea. pot avea loc sedințe de supervizare scurte. Supervizarea individuală permite crearea unei relaţii mai strânse între supervizor şi supervizat. costuri ridicate legate de 1. persoanele supervizate pot discuta mai deschis cu dispoziţia persoanelor su­ pervizate. administra­ tive etc. luare de către persoana su­ 4. supervizorul poate fi mai detaşat şi mai obiectiv decât 2. există feedback continuu legat de activitatea per­ soa­ supervizorului/su­ pervi­ zo­ ri­ nelor supervizate. 2. este asigurată confidențialitatea discuţiilor. 3. 2. babysittera supervizată beneficiază doar de modelul de intervenție pro­ movat de supervizor. este costisitoare. În această situaţie. supervizorul poate urmări evoluția fiecărui copil care beneficiază de serviciile babysitterei supervizate. Şi acest tip de supervizare prezintă avantaje şi dezavantaje: Avantaje Dezavantaje 1. este adaptată așteptărilor persoanei supervizate. 4. Avantaje 1. supervizorul extern poate aduce perspective noi (costurile pot varia de la o perioadă la alta. supervizor la altul). se concentrează asupra persoanei super­ vi­ zate. costurile sunt mai scăzute în comparaţie cu su­ 1. 3.b. Persoana supervizată poate să se consulte permanent cu supervizorul în legătură cu serviciile oferite copilului și familiei. 4. supervizorul. ca o eva­ supervizate. 17 1. supervizarea poate fi privită ca o constrângere. După forma de organizare Supervizarea individuală În cazul unei babysitter. Supervizarea de grup Ședinţa de supervizare de grup este o întâlnire la care participă babysitterele pentru a identifica cele mai potrivite soluţii la problemele cu care se confruntă în activitatea de creștere și îngrijire a copiilor. care se regăseşte în notele cazului discutat. În cadrul supervizării de grup. Serviciile de supervizare se acordă pe baza unui contract încheiat între instituție şi supervizor. 2. de încredere.

pentru familie etc. 2. Sunt consemnate informații referitoare la:  data realizării ședinței de supervizare și intervalul orar. j) să se asigure că discuţiile sunt politicoase. 2.  nivelul de pregătire al bonelor. Avantaje 1. dependenţă scăzută a persoanelor supervizate faţă de supervizori. 5. nu se admit remarci la adresa persoanei. despre regulile de comunicare în grup: participanţii vorbesc pe rând. o şedinţă de supervizare de grup durează între 60 şi 90 de minute.MANUALUL SUPERVIZORULUI Organizarea şedinţei de supervizare de grup Programul de desfăşurare a supervizării de grup se stabileşte în funcţie de timpul disponibil al persoanelor care formează grupul şi este comunicat acestora din timp. Dezavantaje 1. Analiza situaţiei. care se referă la activitatea supervizorului. să discute despre situaţie. astfel încât acesta să poată atinge obiectivele stabilite la începutul ședinței. participanţii la şedinţa de supervizare pun întrebări pentru a afla toate informaţiile necesare despre cazul prezentat. d) să trateze toţi participanţii cu respect. Intervizarea reprezintă forma de supervizare în care doi profesionişti de acelaşi nivel se supervizează reciproc. participanţii fac schimb de experienţă şi caută împreună soluţii pentru situaţiile dificile cu care s-au confruntat în activitatea proprie. Participanţii propun diferite soluţii şi analizează.  de sprijin al persoanei supervizate în diferite contexte profesionale. Clarificarea anumitor aspecte.  subiecte discutate în cadrul ședinței de supervizare. de comun acord cu babysittera care a prezentat cazul. supervizorul trebuie să respecte câteva reguli: a) să aibă cunoştinţe temeinice cu privire la creşterea şi îngrijirea copiilor. 5.  resursele umane şi materiale existente. împreună cu supervizorul. Înregistrarea ședinței de supervizare Ulterior fiecarei întâlniri de supervizare este completată şi actualizată fişa de super­ vizare (vezi Anexa 4 . 3. 3. În acest moment. să îşi respecte opiniile. mai multe soluţii alternative oferite pentru problema pusă în discuţie. grupul de supervizare nu poate înlocui supervizarea individuală. De aceea. Şedinţa debutează cu prezentarea de către supervizor a obiectivelor sesiunii de supervizare. ci doar soluţii propuse pentru rezolvarea problemei aduse în discuţie.Fișă pentru supervizare individuală şi Anexa 5 .). El ajută la selectarea celor mai potrivite soluţii şi moderează grupul. potenţiale conflicte între membrii grupului. 4. care au fost consecinţele punerii lor în practică pentru copil. c) să ajute persoana supervizată care doreşte să prezinte un caz să îşi structureze prezentarea cazului. f) să ofere tuturor participanţilor posibilitatea să îşi exprime părerea.  locul desfășurării ședinței de supervizare. 19 . consecinţele aplicării lor. b) să se informeze cu privire la situația care urmează să fie discutată. apoi o babysitter detaliază primul caz care va fi analizat. Se alege o soluţie. 4.  persoane prezente la ședinţa de supervizare. dificultăţi în asigurarea confidenţialităţii informaţiilor despre copil şi familie.  educativă.Fișă de supervizare de grup) în care sunt consemnate toate aspectele abordate în cadrul supervizării. Roluri în cadrul supervizării de grup Supervizorul îndeplineşte rolul de facilitator al grupului de supervizare. h) să fie obiectiv. În general. 4. 3. care se centrează pe componenta de formare din atribuțiile babysitterei. că nu se creează conflicte în grup. În cadrul procesului de intervizare. supervizorul furnizează grupului mai multe informaţii despre scopurile întâlnirii de grup şi o babysitter îşi prezintă cazul. nu despre persoană etc.  data programată pentru următoarea ședință de supervizare. Participantele oferă feedback şi soluţii privind îmbunătăţirea calităţii întâlnirilor de supervizare. Pentru a-şi îndeplini rolul de facilitator. costuri mai mici comparativ cu su­ pervizarea individuală. Cum aleg tipul de supervizare? Alegerea tipului de supervizare nu se realizează în baza unei reguli. economie de timp. e) să informeze participanţii despre regulile de grup: să vorbească pe rând. Paşii supervizării de grup 1. g) să dirijeze discuţiile astfel încât să nu se abată de la tema şi scopul propus.  concluziile şedinţei şi soluţiile propuse. indicăm câteva repere care pot fi avute în vedere:  nevoile copilului și ale familiei sale. Procesul de supervizare are trei dimensiuni:  administrativă. pentru a nu le perturba activitatea. i) să ofere feedback tuturor celor care au propus soluţii. Supervizorul informează participanţii despre regulile şedinţei de supervizare. e mai dificil de convocat o şedinţă de urgenţă.. 18 METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Supervizorul trebuie să se asigure că persoana care prezintă cazul nu omite informaţii utile şi că oferă feedback la observaţiile primite din partea celorlalţi participanţi. Persoana care a prezentat cazul răspunde întrebărilor celorlalte participante (ce soluţii au fost adoptate. Prezentarea informaţiilor. k) să se încadreze în intervalul de timp stabilit pentru şedinţa de grup etc. În introducere. situaţiile expuse pot să nu fie de interes pentru toţi participanţii.  cultura instituțională/organizațională. 2.

supervizorul va solicita acesteia să semnaleze cazul serviciilor publice de asistență socială și protecția copilului pentru a preîntâmpina posibilitatea repetării abuzului). Rolul. - consilierea persoanei supervizate cu privire la conduita potrivită în situaţiile pe care aceasta le semnalează sau în situaţii problematice semnalate de supervizor. este necesară clarificarea aspectelor etice (confidenţialitatea informaţiilor. dar. funcțiile și sarcinile supervizorului Supervizorul trebuie să aibă competențe recunoscute în domeniul serviciilor pentru copil și familie. înainte de toate.  să ofere un feedback care să denote empatie și înțelegerea tuturor aspectelor situațiilor dificile care pot apărea în activitatea curentă a unei babysitter. să nu aibă atitudini discriminatorii etc. bazate pe formare și/sau experiență de lucru în acest domeniu. pierderea încrederii familiei/familiilor copiilor). să fie obiectiv. Relația dintre supervizor și persoana supervizată poate fi văzută ca o alianță de lucru. că va respecta nevoile copilului și nu va încălca normele etice. consultant 4. supervizorul va fi un sprijin în pregătirea acțiunilor pentru semnalarea cazului de abuz și va pregăti babysittera pentru potențialele consecințe (de exemplu. prin intervenţiile sale. 21 1. Supervizorul analizează împreună cu persoana supervizată intervenţiile acesteia şi îi oferă feedback cu privire la modul în care şi-a desfăşurat activitatea până la momentul evaluării. El este cel care garantează în mediul profesional că persoana supervizată va oferi servicii de calitate.) care privesc relaţia supervizorului cu persoana supervizată. să o sprijine în dezvoltarea sa și să orienteze intervenția pentru a oferi servicii de calitate copilului pe care îl are în grijă. că va întreprinde acțiuni potrivite pentru a rezolva problemele apărute. deoarece el este responsabil de deciziile importante care vor fi luate cu privire la activitatea unei babysitter supervizate. în aceste cazuri. Supervizorul trebuie să fie mereu bine informat pentru a împiedica orice greșeală în activitatea de creștere și îngrijire a copilului. metodele și cunoștințele pe care supervizorul le are pot influenţa persoana supervizată în construirea propriului model de a crește și îngriji copiii. cât şi atitudinea adecvată în situaţii mai dificile (trebuie să poată el însuşi aplica principiile disciplinării pozitive. cât și persoana supervizată au sarcini şi responsabilităţi care tre­ buie îndeplinite. Intervenția supervizorului Supervizorul este responsabil pentru calitatea muncii efectuate de către persoana supervizată pe toată perioada de supervizare şi. primul servind drept reper celui din urmă. respectarea principiilor disciplinării pozitive etc. formator 2. Trebuie. evaluator Supervizorul trebuie să servească. ca model persoanei supervizate. Supervizorul 1. - planificarea și organizarea ședințelor de supervizare.MANUALUL SUPERVIZORULUI METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Secțiunea II. Supervizorul trebuie să fie empatic. Încă de la începutul procesului de supervizare. prevenirea şi semnalarea situaţiilor de abuz asupra copilului. Atribuţiile supervizorului: - livrarea informaţiilor necesare persoanei supervizate pentru a-şi desfăşura acti­ vitatea la standardele de calitate. în cazul în care o babysitter identifică existența unui abuz asupra copilului. menţinerea unui cadru profesional de dialog etc. El trebuie să aibă nu doar informaţiile necesare pentru a superviza persoane care practică meseria de bonă/babysitter. În acest scop. la fiecare şedinţă de supervizare trebuie discutate aspecte care ţin de etica şi deontologia profesională a ocupaţiei de babysitter: respectarea drepturilor copilului. respectarea confidenţialităţii datelor despre copil şi familie. o ajută pe aceasta să îşi îndeplinească sarcinile de serviciu respectând principiile recomandate în creşterea şi îngrijirea copiilor. amândoi având ca obiectiv furnizarea de către babysitter a unor servicii de calitate pentru copil şi familie. Orice profesionist aflat în exercitarea funcției/ profesiei sale trebuie să semnaleze orice situație în care are motive să creadă că securitatea sau dezvoltarea unui copil pot fi ameninţate. respect reciproc. Supervizorul se concentrează asupra competențelor profesionale ale persoanei supervizate. - obţinerea de la persoana supervizată a informaţiilor necesare pentru supervi­ zare: cunoașterea problemelor cu care se confruntă persoana supervizată în activitatea de creștere și îngrijire a copilului. de asemenea. supervizorul urmărește:  realizarea unei intervenții care să stimuleze învățarea cognitivă și emoțională. în același timp. Atât supervizorul. Responsabilitățile supervizorului şi ale persoanei supervizate se stabilesc şi se clarifică la începutul procesului de supervizare.  dezvoltarea unui climat constructiv care să faciliteze participarea la dialog.). 2. 20 . alte noțiuni ajută persoana supervizată să-și formeze un stil propriu. când este necesar. Valorile. ține seama de caracteristicile mediului în care lucrează aceasta. cunoscute deja și adaugă. În activitatea sa. 2004) ajută persoana supervizată să pună în practică informațiile privind creșterea și îngrijirea copilului. să cunoască intervențiile pe care o babysitter le realizează în activităţile de îngrijire și educare a copilului pe care le desfăşoară. precum şi atri­ buţiile persoanei supervizate. cu precizarea că se păstrează limitele impuse de lege privind păstrarea confidenţialităţii (de exemplu. Persoana supervizată va fi informată cu privire la confidențialitatea informațiilor furnizate supervizorului în timpul ședințelor de supervizare. să ofere feedback persoanei supervizate. Rolurile supervizorului (Williams. mentor 3. să se integreze mai bine în mediul de lucru și să-și dezvolte identitatea ca profesionist în creșterea și îngrijirea copiilor ajută la soluționarea situațiilor problematice cu care persoana su­ pervi­ zată se confruntă oferă feedback persoanei supervizate asupra acțiunilor sale Supervizarea oferă unei babysitter ocazia de a reflecta asupra propriei munci și de a găsi soluţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii în cele mai bune condiţii şi la standardele cerute.

la 6 luni sau la 1 an). de confruntare. prin demonstrare și direcționare. experiență. - nivelul cunoştinţelor babysitterei. este recomandat ca şedinţele de supervizare să nu se realizeze la locul de muncă al acesteia. Luând în consideraţie toate aceste aspecte. - atitudinea faţă de copil şi familie etc. poate observa dacă și-a atins obiectivele prin intermediul supervizării. în situaţia în care valorile babysitterei şi cele ale familiei sunt incompatibile şi pot afecta calitatea serviciilor oferite copilului. Există şi posibilitatea ca o persoană să fie supervizată de supervizori diferiţi. de la supervizor şi din grupul de supervizare. Eficiența supervizării Supervizarea și relația de supervizare îmbunătățesc considerabil performanța mun­ cii unei babysitter. Dintre factorii care influențează eficiența activității de supervizare. supervizorul poate evalua munca persoanei pe care o supervizează și competențele sale profesionale. O şedinţă de supervizare individuală durează. Se pune accent mai puțin pe 22 6. fie situaţii identificate de supervizor în cadrul şedinţelor de supervizare).  nevoile de instruire identificate de către bonă sau de către supervizor. în funcţie de etapa în care se află procesul de supervizare sau de la o persoană supervizată la alta. Stilul democratic este adoptat de supervizorii care joacă. abilități de co­ mu­ nicare etc. 60 de minute. Stilul experiențial este nondirectiv și se centrează pe valorizarea experiențelor persoanei supervizate. Prin comportamente de susținere. Pentru o evaluare corectă este necesară analiza datelor colectate și discutate pe parcursul supervizării. pentru o eficiență mai mare se recomandă ca ședințele de supervizare să se realizeze în afara locului de muncă. persoana supervizată să își însușească noțiunile și să își dezvolte abilitățile practice predate. Supervizorul care adoptă acest stil sprijină persoana supervizată să își utilizeze la maximum potențialul și să exploreze mereu atitudini și comportamente noi. dar şi la distanţe mai mari de timp . cu stiluri de supervizare diferite. în medie. supervizarea individuală se poate realiza cu o frecvenţă de cel puţin o dată pe lună. Aceste date se obţin din înregistrările supervizorului cu privire la activitatea persoanei supervizate . Pe lângă evaluarea realizată de supervizor. de la o şedinţă la alta.fişele de monitorizare. la nivel mediu sau când persoana supervizată capătă suficientă experienţă de lucru). În cazul supervizării de grup. persoana supervizată își poate evalua singură evoluția. Informaţiile care fac obiectul clauzei de confidenţialitate pot ajunge la cunoştinţa părţilor cu ocazia încheierii şi executării contractului individual de muncă sau 23 . ATENȚIE ! Un supervizor poate adopta stiluri diferite de supervizare. ci într-un spaţiu care să permită o discuţie deschisă între babysitter şi supervizor.MANUALUL SUPERVIZORULUI 3. Stilul didactic presupune că supervizorul. ca specialist. Evaluarea unei babysitter Indiferent de modul în care se realizează evaluarea. Evaluarea se realizează şi în cadrul fiecărei şedinţe de supervizare. METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI crearea unei relații apropiate cu persoana supervizată. prin comparaţie cu nivelul profesional la care era în momentul începerii supervizării. enumerăm: - durata și frecvența ședințelor de supervizare. întâlnirile pot avea loc o dată la două luni.pregătire. în urma unui număr mai mare de şedinţe de supervizare (de exemplu. Rezultatul evaluării se transpune în recomandări pentru babysitter care pot include: schimbarea atitudinii. prin discuții și clarificări. înscrierea la cursuri de perfecţionare sau chiar schimbarea locului de muncă. iar durata unei şedinţe nu ar trebui să depăşească 3 ore. supervizorul încurajează funcționarea profesională a supervizatului. îndrumă persoana supervizată în direcția achiziționării de tehnici şi concepte teoretice. Pentru aceasta.  evoluția calității intervențiilor. Pentru acest tip de supervizare este mai important ca.  tipul problemelor semnalate de către babysitter în şedinţele de supervizare. Un astfel de supervizor are ca obiectiv dezvoltarea sensibilității și a abilităților de comunicare ale supervizatului. Fişele de monitorizare oferă informaţii despre:  feedback-urile venite referitor la activitatea desfășurată de babysitter. dar nu mai des de o dată pe săptămână. experiențial şi democratic.  frecvenţa cu care babysittera semnalează supervizorului situaţii problematice. mai degrabă. rolul de colegi față de supervizați. Confidențialitate și circuitul informației Datele a căror confidenţialitate trebuie respectată de către babysitter sunt cele sta­ bilite prin documentele interne ale instituției/organizației şi menţionate în contractele de muncă şi în fişa postului. discuţii cu familiile care au beneficiat de serviciile babysitterei etc. dar și ce anume nu a reușit să ducă la bun sfârșit. - nevoile de instruire ale persoanei supervizate. 5. Stiluri de supervizare În activitatea de supervizare pot fi identificate trei stiluri: didactic. - supervizarea poate avea loc la locul de muncă sau în afara locului de muncă.evaluare generală a progreselor făcute de persoana supervizată pe o perioadă mai lungă de timp. În acest fel. 4. în funcţie de stadiul de dezvoltare profesională în care se află (la debutul în profesie. vor fi evaluate: - atitudinea babysitterei în diferite situaţii cu care s-a confruntat în activitate (fie situaţii prezentate de ea. este important să se verifice modul în care persoana supervizată a răspuns nevoilor de îngrijire și educare a copilului. - calităţile profesionale ale supervizorului . pentru supervizarea unei babysitter.

care are un rol esențial în protejarea drepturilor omului. care protejează copilul în privința vieții sale private și a familiei sale. trebuie să aibă în vedere următoarele: - stabilirea și descrierea informațiilor care au caracter confidențial (informații privind datele cu caracter personal.interese care poate fi evaluat convențional de părți prin contractul individual de muncă. Interesul superior al copilului Principiul interesului superior al copilului este o condiție sine-qua-non a oricăror demersuri și decizii care privesc copilul și cuprinde atât evaluarea situației sale pe termen scurt. O babysitter își desfășoară activitatea în relație directă cu copilul și familia acestuia și cu alte persoane importante din viața lui și are obligația de a cunoaște.MANUALUL SUPERVIZORULUI la momentul realizării unor activități. o babysitter trebuie să acorde atenţie următoarelor drepturi: a) dreptul la imagine. - sunt dezvăluite ca urmare a unei aprobări scrise din partea angajatorului ori ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti.cheie. sunt situații în care opinia copilului este hotărâtoare. nevoile de dezvoltare ale copilului. Obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor se poate extinde şi după încetarea contractului de muncă. 2.babysitter. Interesul superior al copilului trebuie să constituie principala preocupare nu doar pentru părinţii acestuia. iar solicitantul are obligația de a informa părinții cu privire la scopul pentru care solicită datele ori informațiile. Este important ca ea să înţeleagă atât necesitatea respectării confidenţialităţii. personalul din şcoli şi grădiniţe etc. cât şi consecinţele nerespectării confidenţialităţii. - durata în care clauza de confidențialitate poate produce efectele. prilej cu care se încheie. după caz. b) dreptul la libertatea de exprimare presupune că părerile copiilor trebuie ascultate și luate în consideraţie. Astfel. în stabilirea clauzei de confidențialitate privind activitatea desfășurată de babysittere. În înțelegerea acestei sintagme . conform vârstei și capacității lor de înțelegere. ci şi pentru a oricare adult care îl îngrijeşte . în funcție de capacitatea cognitivă a acestuia. de a respecta și a promova drepturile copilului. Prin modul în care este formulată. Instituțiile şi organizațiile. Drepturile copilului Drepturile copiilor încep în cadrul familiei. Opinia copilului este luată în consideraţie în mod progresiv. În mod deosebit. starea de sănătate a copilului/părinților. Nu vor fi considerate informaţii confidenţiale cele care: - sunt sau devin disponibile publicului altfel decât prin dezvăluirea de către angajat/prestatorul de servicii. trebuie pornit de la premisa că fiecare copil e diferit şi trebuie privit în sine. fără să fie comparat cu alţii. Babysittera trebuie informată cu privire la obligativitatea de a asigura confidenţialitatea datelor la care are acces în familie. însă nu reprezintă elementul decisiv în luarea deciziei de către părinți sau. un contract de confidențialitate. informațiile de orice natură referitoare la copilul aflat în îngrijirea și educarea unei babysitter nu vor fi furnizate nici unei persoane fizice sau juridice decât după obținerea acordului scris al părinților. precum și modalitatea în care urmează să le utilizeze. - cuantumul daune .). iar în altele opinia lui este ascultată și luată în consideraţie. - sunt solicitate de către o autoritate care prin lege are dreptul să solicite dezvăluirea unor astfel de informaţii. clauza de confidenţialitate serveşte în multe cazuri şi la rezolvarea aspectelor de neconcurenţă. de către autoritățile competente. cât și pe termen lung. deoarece o măsură luată cu privire la un copil nu este în mod automat cea mai potrivită pentru un altul. pentru identitatea și moștenirea culturală și a respectului pentru alte culturi/civilizații. Promovarea și garantarea acestui drept 24 25 . Interesul unui copil nu poate fi stabilit decât printr-o continuă și responsabilă raportare la ansamblul relațiilor sociale de care depinde evoluția și dezvoltarea acestuia. alte informații la solicitarea părinților etc. METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Capitolul IV Rolul unei babysitter în respectarea drepturilor copilului 1. În aprecierea interesului superior al copilului trebuie evitate clasificările. în crearea respectului pentru valorile umane. în raport cu alte persoane fizice sau juridice. deoarece este evident că folosirea anumitor informaţii confidenţiale de către un fost angajat poate determina apariţia unor situaţii concurenţiale. - stabilirea unei proceduri interne referitoare la circuitul informațiilor care au caracter confidențial. după caz. Clauza de confidențialitate nu cuprinde informațiile clasificate ca secret de serviciu definite potrivit legii specifice.

precum şi măsurile pozitive ce vizează protecţia grupurilor defavorizate nu constituie discriminare.copii sau adulți. orientare sexuală. impun o altă măsură. în special pe criterii de sex. Acest mod de a privi lucrurile legitimează măsurile speciale sau pozitive. - Discriminarea directă se produce atunci când o persoană este tratată într-o manieră mai puţin favorabilă decât este. persoane sau grupuri au nevoie să fie ajutate printr-un tratament care le dă posibilitatea să depăşească barierele personale ori sociale. opinii politice sau orice alte opinii. pe criteriile enumerate în definiție. grădinițe etc. un criteriu sau o practică aparent neutră poate avea drept consecinţă un dezavantaj special pentru anumite persoane în raport cu ceilalţi membri ai societăţii. Sunt supuse confidențialității nu numai informațiile furnizate de părinte/ reprezentant legal. ci măsuri care se iau. nu sancţionarea greşelii.MANUALUL SUPERVIZORULUI trebuie să fie asigurate printr-o atitudine de încurajare a copilului în acest sens în toate mediile lui de viaţă: familial. reducerea timpului de joacă). poreclele. 137/2000 privind prevenirea şi combaterea discriminării 26 METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI - la o minoritate naţională. religie. avere. în familie și în toate instituțiile publice și private care au în îngrijire copii sunt interzise pedepsele corporale și tratamentele umilitoare. religie. religie etc. pedepsele jignitoare. în mod pasiv. limbă. Din acest motiv. Sunt considerate încălcări ale dreptului la confidențialitate nu numai acele situații în care o babysitter. ca forme de răspuns la nevoile copilului. o babysitter 27 . excludere. origine naţională sau socială. În situaţia în care este necesară aplicarea­ sancţiunilor. naționalitate. a fost sau va fi tratată într-o situaţie asemănătoare o altă persoană. În majoritatea contextelor. boală cronică necontagioasă. Aceasta nu înseamnă un tratament uniform în toate condiţiile. de preferat cu acordul copilului. Exemplu: unui copil cu dizabilități nu i se asigură învăţământ la domiciliu sau profesor de sprijin. care ar putea fi aplicate acestuia în familie. e) dreptul la confidențialitate În sensul cel mai general. Prin urmare. În acelaşi timp. În unele cazuri. a mediului în care s-a format și a perspectivei lui. folosinței sau exercitării. Discriminarea indirectă se produce atunci când o dispoziţie. la înțelegerea nevoilor lui. Adică. a înțelege diferențele dintre ei ca sursă de îmbogăţire morală şi culturală. categorie socială. în domeniul politic. precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea. culoare. dacă factorii de răspundere ar aprecia că interesul copilului. social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice”. în anumite împrejurări. care sunt cele mai adecvate modalități de intervenție. catalogările. Copiii trebuie educați pentru a se respecta reciproc. Mai mult decât atât. infectare HIV. cu excepția părinților sau altor reprezentanți legali. egalitatea în fapt ar putea implica necesitatea unor tratamente diferite în scopul atingerii unui rezultat care stabileşte un echilibru între diferitele situaţii. apartenență la o categorie defavorizată. sex. Păstrarea confidențialității presupune mai mult decât abținerea de la divulgarea intenționată a unor informații. școli. cunoaşterea opiniilor lui ajută la cunoașterea acestuia. a furnizat informații. să învețe să accepte și să trateze în mod egal persoane diferite ca rasă. Măsurile luate de autorităţile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea unei persoane. vârstă. unui grup de persoane sau a unei comunităţi. Ascultarea copilului trebuie să fie văzută în mod necesar ca un drept al acestuia și nu ca o posibilitate pentru adulți de a exploata în favoarea lor o eventuală opinie a copilului. care trebuie să ştie ce urmează atunci când încalcă o regulă (de exemplu. în raport cu orice aspect identitar. Într-o formă mai simplă şi mai generală. În cazul copiilor și al persoanelor care au probleme de sănătate mintală. naştere. ci și cele obținute prin observarea/evaluarea copilului. apartenenţa 2 Ordonanţa de Guvern nr. precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește. c) dreptul la respectarea personalității și individualității. putem spune că egalitatea în drepturi exclude discriminarea în orice sens. vizând asigurarea dezvoltării lor fireşti şi realizarea efectivă a egalităţii de şanse a acestora în raport cu celelalte persoane. copilul poate învăţa singur din greşelile proprii. ci și acelea în care aceasta. Sunt supuse confidențialității toate informațiile cu privire la copil și familia acestuia și care devin cunoscute persoanelor care acordă serviciile de îngrijire și educare a copiilor pe timpul zilei. ulterior. precum și cele referitoare la familia acestuia. pe termen imediat sau lung. efectele emoționale pe care acestea le pot produce pot fi puternice și de durată. dar şi oricare altă situaţie. Supervizorul trebuie să se asigure că persoana supervizată nu discriminează copilul și nici familia acestuia. pedepsele corporale aplicate copilului nu pot fi acceptate în nici un context. dreptul la confidențialitate este parțial. convingeri. Combaterea discriminării este expresia idealului egalităţii între oameni. nu poate fi dezvăluită unei a treia părți. înlăturarea recunoașterii. etnie. De exemplu. conform căruia copilul nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante. Dreptul copilului de a fi ascultat presupune în mod necesar obligația de a i se oferi posibilitatea să se exprime. grupuri de persoane sau comunităţi. Dreptul de a exprima liber opinia presupune şi posibilitatea copilului de a cere și de a primi orice informație pertinentă și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea opinia sa. „principiul egalităţii” este definit ca absenţă a oricărei discriminări directe sau indirecte.2  Discriminarea poate fi directă sau indirectă. în legătură cu personalitatea sau felul de a fi al copilului. d) dreptul de a nu fi discriminat Discriminarea este definită ca fiind „orice deosebire. în scris sau oral. Sunt interzise tratamentele umilitoare. etnie. primite în timpul acordării serviciilor de specialitate. nici tratamente umilitoare. acestea nu trebuie să fie nici pedepse fizice. handicap. economic. O babysitter trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a proteja informațiile obținute cu privire la copil și familia acestuia. a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege. Chiar dacă uneori adulţii consideră că pedepsele fizice sunt ușoare. dacă este respectată. a nivelului de înțelegere a realității și a consecințelor propriilor fapte. rasă. prin neglijență sau neatenție. prin voința sa. în alte instituții și în societate. restricție sau preferință. școlar. închiderea în camere întunecoase. a permis transferul unor asemenea informații către terţe părți. În alegerea metodelor de disciplinare pozitivă trebuie să se țină cont de faptul că scopul este corectarea comportamentului. și numai cu acordul scris al acestora din urmă. în mod activ. limbă. Comunicarea cu copilul. pentru a ști. privarea de hrană etc. pe bază de rasă. fără să fie nevoie de nici un fel de sancţiune din partea adulţilor. babysittera trebuie să îl învețe pe copilul pe care îl are în grijă să nu discrimineze alte persoane . toate persoanele majore și responsabile au dreptul la confidențialitate. dar nu obligă la luarea unei decizii care ar satisface doar dorințele copilului. în condiții de egalitate. deoarece. nici una din informațiile privitoare la aceștia.

una din obligațiile unei babysitter ce decurge din principiul confidențialității este aceea de a asigura inviolabilitatea datelor referitoare la copil și familia acestuia. de profilul babysitterei (obţinut asemă­ nător celui al familiei copilului. Admiterea copilului în cadrul serviciului Admiterea unui nou copil în cadrul serviciului de îngrijire şi educare a copilului pe timpul zilei oferit de către babysitter se realizează în baza solicitării părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor şi a documentelor care se ataşează acesteia.în caz de abuz. După etapa de depunere a documentelor. Aşadar. Când se realizează profilul copilului se apreciază. fie în interesul direct al copilului (de exemplu. distanţa faţă de domiciliul familiei. recomandări medicale/ dietă alimentară/recuperare. se realizează un profil al familiei şi un profil al copilului. fie în interesul babysitterei (dorește să facă o prezentare de caz în care este necesar a preciza detalii cu privire la copil și familia sa). dacă sunt alte persoane care îngrijesc copilul etc. indiferent de modul în care sunt stocate și păstrate. regim sau dietă specifică. după caz. de către o a treia parte. precum: acte de identitate ale părinţilor/reprezentanţilor legali.MANUALUL SUPERVIZORULUI poate fi acuzată de neglijență în păstrarea confidențialității dacă informațiile referitoare la copil şi familia acestuia au putut fi cu uşurință accesate și obținute din calculatorul personal al babysitterei. ulterior aprobării cererii de înscriere. La cererea de admitere se ataşează o serie de documente. certificatul de naştere al copilului. în cazul cererii de informații venite din partea educatoarei). METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Capitolul V Admiterea copilului în cadrul serviciului de îngrijire şi educare oferit de babysitter 1. alte documente. neglijare sau exploatare. adeverinţe medicale privind starea de sănătate a copilului/copiilor.  activităţile de timp liber ale copilului: tipurile de jocuri. în funcţie de vârsta acestuia. Cererea părintelui/reprezentantului legal trebuie să cuprindă informaţii referitoare la:  starea de sănătate: dacă copilul este sănătos clinic sau dacă prezintă patologii curente. hobby-uri. Cea mai frecventă situație este aceea în care babysittera cere permisiunea familiei/șefului ierarhic superior pentru a face acest lucru. aptitudinile acestuia. Există câteva situații în care informațiile privind copilul și familia acestuia pot fi divulgate către o a treia parte. prescripţii medicale sau regim alimentar stabilite de specialişti. în copie. hotărâre judecătorească de încredinţare a copilului. din dosarul cu documente referitoare la copil/familie.  cerințele pe care le are familia de la babysittera care urmează să realizeze activitatea de îngrijire şi educare a copilului: vârstă. tipuri de activităţi. experienţă. la care se adaugă rezultatele evaluării psihologice).  tipul familiei: dacă este monoparentală. Ţinând seama de profilul familiei şi al copilului. comportamentul verbal şi. pe baza informațiilor desprinse din cerere și a documentelor depuse.  obiceiuri alimentare. comportamentul socioafectiv. orarul de hrănire. care să susţină in­ for­ ma­ţiile cuprinse în cerere. hotărâre privind o măsură de protecţie specială/de încredinţare în vederea adopţiei sau decizia privind tutela. dizabilităţi.  metode de educare a copilului. studii. precum 28 29 . adeverinţă de venituri pentru fiecare dintre părinţi. Există însă și situații în care consimțământul părinților/altor reprezentanți legali nu este necesar pentru divulgarea unor informații . extinsă. dacă mai are şi alţi copii în creştere şi îngrijire etc.  tipuri de deprinderi de viaţă independentă: deprinderi de igienă personală şi colectivă. cronice/acute. dacă este cazul: certificat de încadrare într-un grad de handicap.  modalitatea de comunicare a copilului (în raport cu vârsta). următoarele: nivelul de dezvoltare psihomotorie.

II. aplicarea tratamentelor prescrise de medic (când este cazul). Tipurile de activităţi desfăşurate de bonă sunt cel puţin următoarele: a) îngrijire şi hrănire: se va menţiona. contractul individual de muncă poate fi încheiat pe perioadă determinată sau nedeterminată. 31 . aspecte specifice activităţii de îngrijire şi educare a copilului. Este recomandat ca aceste schimbări să ducă imediat la modificarea fişei postului. Contractul individual de muncă În contractul individual de muncă al unei babysitter sunt incluse. copil şi părinţi/reprezentantul legal. pe lângă aspectele prevăzute de legislaţia muncii. după realizarea potrivirii teoretice dintre babysitter. realizarea de activităţi fizice sau plim­ bări zilnice. METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI În funcţie de modul în care se derulează activităţile. angajatorul persoană juridică încheie următoarele contracte: un contract de prestări servicii cu părinţii/reprezentantul legal în care se menţi­ onează obligaţiile reciproce ale părţilor şi un contract individual de muncă cu babysittera. realizarea activităţilor de recuperare/ reabilitare recomandate de medic (când este cazul) etc. dacă babysittera va face baie co­ pilului. activităţi.MANUALUL SUPERVIZORULUI şi de cerinţele părinţilor/reprezentanţilor legali cu privire la calităţile şi aptitudinile acesteia. angajatorul persoană juridică stabileşte criteriile de admitere/respingere a cererii părinţilor/reprezentantului legal. precum şi în fişa postului se includ în mod obligatoriu clauze în care se menţionează că o babysitter:  nu va aplica în nici o situaţie metode coercitive sau punitive în educaţia copilului. precum şi angajatorul în situaţia în care observă elemente care ar putea sugera existenţa unei situaţii de abuz/exploatare exercitate asupra copilului.  informează părinţii/reprezentantul legal al copilului cu privire la evoluţia acestuia şi modalitatea de realizare a acestei informări. d) siguranţa copilului: respectarea normelor privind siguranţa copilului pe toată durata desfăşurării activităţii. Fişa postului Este documentul elaborat de angajator în care se precizează activităţile pe care o babysitter urmează să le realizeze. activităţi pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă. de exemplu. meniul zilnic/săptămânal. Fişa postului şi contractul individual de muncă I. precum şi de profilul copilului. respectiv ale angajatorului persoană juridică sau ale persoanei fizice autorizate şi ale părinţilor/ reprezentantului legal. care include atribuţiile babysitterei se constituie în anexă a acestuia. c) sănătate: menţinerea unei diete sănătoase.  se obligă să informeze Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de pe raza teritorial administrativă unde îşi desfăşoară activitatea. Contractul de prestări servicii cuprinde obligaţiile reciproce ale părţilor. aerisirea şi dezinfectarea spaţiilor de joacă/odihnă/masă a copilului. orice revizuire a activităţilor trebuie realizată cu acordul părinţilor. DE REŢINUT! În baza prevederilor legale în vigoare. culturale. Luând în consideraţie informațiile obținute din cuprinsul cererii şi al documentelor depuse.. De asemenea. iar fişa postului. programul de somn. în baza tuturor informaţiilor privind părinţii. După admiterea cererii. activităţile pe care o babysitter le desfăşoară cu copilul pot fi revizuite şi adaptate noilor condiţii..  informează de urgenţă angajatorul (persoană juridică/fizică) referitor la apariţia unor situaţii deosebite cu privire la copil. b) educarea/stimularea dezvoltării copilului: tipurile de activităţi/jocuri care vor fi realizate cu copilul. copilul şi atribuţiile stabilite pentru babysitter. pe care le cuprinde în regulamentul de organizare şi funcţionare şi le afişează la loc vizibil. metode de disciplinare pozitivă. Fişa postului se constituie în anexă a contractului individual de muncă. care constau în drepturi şi obligaţii corelative ale părţilor. copil şi părinţi/reprezentant legal. programul de lucru şi condiţiile de lucru. În funcţie de obiectivele angajatorului persoană juridică. Orice revizuire a activităţilor trebuie să ţină cont de nevoile copilului. artistice în raport cu vârsta copilului etc. de programul părinţilor. aspecte care privesc dieta/ regimul alimentar etc. astfel încât aceasta să reflecte cât mai exact atribuţiile curente ale babysitterei. se realizează o potrivire teoretică a celor trei părţi implicate respectiv: babysitter. copilului şi al babysitterei. e) activităţi recreative: activităţi de petrecere a timpului liber în funcţie de vârstă şi nevoile de dezvoltare ale copilului. respectarea regulilor de igienă corporală şi a alimentaţiei. 2. O babysitter care este persoană fizică autorizată încheie cu părinţii/reprezentantul legal un contract de prestări servicii. de modul în care evoluează co­ pilul. se stabilesc activităţile specifice care urmează a fi realizate de babysitter pentru copilul respectiv. Fişa postului se ataşează la contractul de muncă. aşa cum rezultă din legislaţia privind activitatea de îngrijire şi educare a copilului pe timpul zilei. 30 DE REŢINUT! În contractul individual de muncă încheiat de angajatorul persoană juridică şi o babysitter.

cu piciorul sau cu un obiect contondent). izolarea. babysittera are obligaţia de a-i informa şi pe aceştia cu privire la suspiciunile pe care le are privind situaţia de abuz asupra copilului. În situaţia în care părinţii nu sunt cei care abuzează copilul. în acelaşi timp. Prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere. sufocării. precum şi angajatorul. aruncării. implicarea copiilor în producția. imobilizarea fizică.).MANUALUL SUPERVIZORULUI 3. acte sexuale ale adulţilor în prezența copiilor). sechestrării. supervizorul trebuie să se raporteze în permanenţă la principiile acceptate privind creşterea şi îngrijirea copiilor: 1. încătușării. dezvoltarea fizică. intimidarea verbală prin diverse amenințări. în mod special telefonul copilului la nivel județean. lovirii (cu mâna. Reclamaţii/sesizări Atunci când o babysitter observă elemente care ar putea sugera existenţa unei situaţii de abuz asupra copilului. alte persoane. Protecția copilului împotriva oricărei forme de violență: abuz. interzicerea contactului cu propria familie etc. are obligaţia de a informa verbal şi/sau în scris Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de pe raza teritorial administrativă unde îşi desfăşoară activitatea. Dacă părinţii/reprezentantul legal nu sunt mulţumiţi de modul de soluţionare. Abuzul fizic poate provoca traume fizice (care pot să varieze în intensitate de la vânătăi la fracturi sau chiar moartea minorului) ca rezultat al înțepării. sănătatea fizică sau psihică a copilului (Legea 272/2004 privind protecţia şi respectarea drepturilor copilului). babysittera şi alţi specialişti implicaţi în activitatea zilnică cu copilul şi de a formula un răspuns rapid. scuturării. morală sau socială. legării. prezentarea unor materiale pornografice copiilor. integritatea corporală. Abuzul poate fi de mai multe tipuri: fizic (orice formă de pedeapsă corporală. Abuzul implică acțiunea voluntară a abuzatorului. la rândul ei. încredere sau de autoritate faţă de acesta. babysittera are ca principală obligație să-i protejeze pe aceștia împotriva oricărei forme de abuz. angajatorului persoană juridică sau autorităţii publice locale în a cărei rază teritorialadministrativă este organizată activitatea și care are obligaţia de monitorizare. În viaţa de adult. răspândirea. expunerea organelor sexuale ale copiilor în scopuri sexuale. are obligaţia de a sesiza de urgență Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și de a-și informa angajatorul. METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Capitolul VI Disciplinarea pozitivă În activitatea de monitorizare a activităţii unei babysitter. emoțional (respingerea. Abuzul asupra copilului are consecinţe atât pe termen scurt. precum și Linia verde pentru protecţia copilului: 0800 8 200 200. mintală. exploatare Pe toată perioada în care oferă servicii de îngrijire și educare copiilor. inclusiv în intimidarea fizică a copilului (de exemplu. care pune în pericol existența și dezvoltarea copilului. lovirii. fiecare babysitter are obligația de a cunoaște procedura de urmat existentă la nivelul angajatorului și toate datele de contact. mușcării. Constituie abuz şi neglijarea copilului şi exploatarea acestuia. distribuirea unor materiale pornografice. îmbrâncirii. spirituală. au dreptul de a pune în aplicare clauzele prevăzute în contractul de prestări servicii cu privire la această problemă. pălmuirii. antisocială etc. gestul cuiva de a ridica mâna asupra unui copil). sexual (act sexual cu copii. Atunci când are suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz asupra copilului/copiilor pe care îl/îi are în îngrijire și educare. Părinţii/reprezentantul legal al copilului au/are dreptul de a formula verbal şi/sau în scris reclamaţii cu privire la acordarea serviciilor de îngrijire și educare a copilului. arderii. reducerea alimentației). o persoană care a fost abuzată în copilărie poate abuza. Cei îndreptăţiţi să primească reclamaţiile/sesizările au obligaţia de a analiza conţinutul acestora consultând părinţii/reprezentantul legal. indiferent dacă există sau nu consimţământul copilului. cât şi pe termen lung. negli­ jență. poate deveni violentă. Abuzul fizic este denumit și violență fizică şi constă în atingeri sau contacte fizice dureroase ne-accidentale. abuzul verbal prin adresarea unor injurii sau cuvinte umilitoare. 32 33 . Pentru semnalarea cazurilor de abuz sau de neglijare/exploatare a copilului. prin care este periclitată viaţa.

substanțe psihotrope sau a altor substanțe interzise. De asemenea. putând provoca traume psihice asupra copilului. izolare. Conform Legii 272/2004. grădiniță. forțarea copiilor sub 18 ani să aibă contacte sexuale cu alte persoane indiferent dacă este vorba de alți copii sau de adulți sau mutilarea organelor genitale ale copiilor. hărțuirea sexuală. animalele sau lucrurile de care s-a atașat emoțional.3 2. apreciat sau respectat. școală.vârsta. Metode de disciplinare pozitivă recomandate în activitatea unei babysitter În creşterea şi îngrijirea copilului se pornește de la nevoile individuale ale acestuia. Codul Penal definește actele de violență sexuală care constituie infracțiuni și sunt pedepsite ca atare. Înjurăturile la adresa copilului sau folosirea unui limbaj obscen la adresa lui reprezintă. animalele sau lucrurile respective sau a legăturilor emoționale pe care acesta ar fi normal să le aibă cu anumite persoane semnificative din viața lui. pentru a corecta comportamente indezirabile. Copilul simte că nu este iubit. droguri. Chiar dacă unele pedepse fizice sunt apreciate ca fiind ușoare. Amenințarea cu violența fizică este de asemenea un abuz psihologic. penetrarea sexului sau anusului copilului. capacitatea lui de înţelegere. 3 sursa: http://ro. de obicei prin privarea de afecţiune. privarea de hrană etc. tutun. efectele emoționale pe care acestea le pot produce pot fi puternice și de durată. Legea 272/2004 interzice în mod explicit aplicarea oricăror pedepse fizice. De asemenea. de tratament umilitor în care adulți sau grupuri de copii și adulți folosesc cu privire la minor apelative care îl desconsideră și care îl umilesc. pedofilia (atracția sexuală a unui adult față de copii) și incestul (legătura sexuală între părinți și copii sau între frați și surori). in­ sulte. precum și privarea copilului de drepturi care îi pot pune în pericol viața și dezvoltarea. folosirea de apelative sau eti­ chetări denigratoare etc. Abuzul sexual (numit și violență sexuală) constă în comentarii jignitoare de natură sexuală la adresa copilului.). Aceste acte sunt considerate abuz indiferent dacă persoana abuzatoare a intenționat să rănească copilul sau nu. ignorare.org/wiki/Abuz_asupra_copilului 35 . încurajarea minorilor de a consuma alcool. Disciplinarea pozitivă a copilului presupune o serie de măsuri recomandate de spe­ cialişti pentru a contura comportamentul unui copil şi a impune anumite norme. alienatorul pedepseşte 34 METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI copilul.wikipedia. Principiile disciplinării pozitive interzic folosirea violenţei. atingeri sau aluzii neplăcute. Cei care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copiilor trebuie să se asigure că le oferă posibilitățile de a da tot ce pot ei mai bun. droguri sau alte substanțe psihotrope. Câteva categorii de abuz sexual sunt: violul (actul sexual împotriva voinței copilului). obligarea sau încurajarea copilului să mângâie organele sexuale ale abuzatorului. El condiționează copilului îngrijirea sau oferirea de afectivitate în funcție de comportamentul pe care îl pretinde de la copil cu privire la celălalt părinte. unitate medicală. dar nici nu abuzează de aplicarea pedepselor. Un caz special este fenomenul alienării părintești în care unul dintre părinţi . Abuzul alienator reprezintă înstrăinarea copilului de persoanele. pretinzându-i să coopereze la campania de denigrare împotriva persoanei țintă. Abuzul emoțional (denumit și abuz psihologic) se poate manifesta prin injurii. să îi câştige încrederea. Prin urmare. ame­ nin­ țări. atingerea sau mângâierea organelor genitale ale copilului. de asemenea. astfel încât nici un fel de pedeapsă corporală nu poate fi acceptată. violența altor minori (de exemplu. dar şi fermitatea în educaţia copiilor. De asemenea. Partea vizibilă a abuzului de tip alienator care se manifestă prin nerespectarea programului de legături personale este pedepsită de lege. tot forme de violență verbală și sunt extrem de dăunătoare. expunerea organelor sexuale ale abuzatorului în fața copilului. intimidări. Astfel. de a fi protejat împotriva oricăror forme de abuz fizic sau alte acte care îl pot pune în pericol în familie (naturală sau substitutivă) sau în orice instituție în care se află copilul (creșă.”. „sunt interzise tratamentele umilitoare. vânzarea sau distribuirea gratuită către un minor de alcool. Abuzul verbal (numit și violență verbală) reprezintă o formă de abuz emoțional. catalogările. Violenţa fizică. frații mai mari care lovesc frații mai mici sau colegii mari din colectivitate care îi lovesc pe colegii mai mici) este de asemenea considerată o formă de abuz fizic. Alienatorul are așteptări nerealiste de la copil. poreclele. Legea stabilește dreptul copilului de a-i fi respectată demnitatea și integritatea ca persoană. acceptat. atunci când acesta nu participă la denigrarea celuilalt părinte şi îl recompensează atunci când acesta acceptă să participe la campania de denigrare. nivelul lui de dezvoltare.MANUALUL SUPERVIZORULUI cauzate de persoana abuzatoare. droguri sau alte substanțe psihotrope în prezenţa copilului. Abuzul de substanțe periculoase. oriunde și în orice context se află copilul. respingere. obligarea copilului de a viziona materiale care conțin pornografie. Legea 272/2004 interzice astfel de acte de violenţă asupra copilului. precum și violenţa fizică asupra animalului de companie al copilului sau distrugerea jucăriilor acestuia cu intenția de a îi crea copilului o suferință sunt și ele forme de manifestare a abuzului emo­ țional. constituie abuz producerea de alcool. Primul pas pe care îl face o babysitter în construirea relaţiei cu copilul este să-i asigure acestuia securitatea emoțională. indiferență. Unul din principiile disciplinării pozitive spune că fiecare copil are problemele lui unice și calitățile lui proprii. în familie și în toate instituțiile publice și private care au în îngrijire copii sunt interzise pedepsele corporale și tratamentele umilitoare. consum de droguri). Acest tip de abuz apare atunci când copilului i se administrează alcool sau alte substanţe tranchilizante pentru a-l linişti sau adormi sau atunci când părinţii sau persoanele care îngrijesc copiii consumă alcool în exces sau alte substanţe ce le pot afecta capacitatea de a îngriji copilul (de exemplu. servicii de protecție a copilului etc. este interzisă violența exercitată de părinți sau educatori cu scop așa-zis educativ. propuneri indecente. Fapta unei persoane adulte de a asista fără să intervină la acte de violență asupra copiilor sau de a încuraja violența asupra copiilor pe care îi are în îngrijire. În majoritatea cazurilor. Asigurarea securităţii emoționale a copilului presupune utilizarea exclusivă a meto­ delor de disciplinare pozitivă și trebuie să ţină cont de tipul de atașament dezvoltat de către acesta cu propria familie și alte persoane relevante afectiv pentru el. de la particularităţile copilului . Cazuri particulare de abuz alienator sunt reprezentate de nerespectarea de către părintele căruia i-a fost încredințat copilul a programului de legături personale decis de către instanță sau răpirea internațională de minori (scoaterea ilegală din țară a copilului). nu se bazează pe o permisivitate exagerată.persoana abuzatoare îl denigrează pe celălalt (persoana țintă) în fața copilului. Disciplina pozitivă învaţă adulţii să folosească blândeţea. poreclire. uciderea sau maltratarea animalelor domestice preferate ale copilului. interzicerea de către persoana abuzatoare a accesului copilului la persoanele. verbală sau denigrarea îndreptată asupra altui membru al familiei. abuzul emoțional însoțește formele de abuz fizic.

dar nu afectează abilitatea lui de a percepe timpul. „îţi spun eu când este rândul tău”. dar este implicat și copilul în activitate. pentru fiecare refuz al adultului se oferă copilului o variantă acceptabilă. această metodă ajută copilul să înveţe cum să îşi amâne o satisfacţie. De asemenea.MANUALUL SUPERVIZORULUI Principiile disciplinării pozitive presupun ca adultul care are în îngrijire un copil: - să îi dezvolte copilului încrederea în sine.. copilului şi de comportamentul recom­ neascultarea copilului.adultul ia toate deciziile în locul co­ 4. 37 . prin sublinierea lucrurilor pozitive pe care acesta le face. hai să le aranjăm împreună” (îţi oferi ajutorul). Disciplinarea pozitivă presupune şi recompensarea comportamentului dezirabil în vederea reducerii frecvenţei comportamentului indezirabil. adultul arată copilului că recunoaște și înţelege motivul pentru care copilul se comportă astfel. care ascunde adevărul față de copil 5. nu agresivă. 4. copilul mic nu este uşor de distras de la o activitate sau un obiect.uneori adultul este prea 3. - să-i explice copilului consecinţele comportamentului lui. Disciplinarea pozitivă îl învaţă pe copil comportamentele dezirabile şi este benefică deoa­ rece: - îl ajută pe copil să se dezvolte într-un mod echilibrat şi sănătos din punct de vedere emoţional şi social. de exemplu: „nu lovim”. 7. 2.. în unele situaţii. „atingem chipurile oamenilor cu blândeţe” (corecţie uşoară) sau „piesele jocului nu se aruncă. de exemplu. în funcţie de vârsta şi nivelul de dezvoltare ale acestuia. 5. de exemplu: „în curând te vei putea juca cu maşinuţa”. . să  autentic. dar se impun şi anumite graniţe. „Ştiu că vrei să te joci cu trenuleţul. să exploreze. ţine cont de normele de viață. lui au consecinţe. este important ca supervizorul să reamintească periodic aceste principii babysitterei şi să se asigure că aceasta le-a înţeles şi le aplică în activitatea de creştere şi îngrijire a copiilor. astfel i se insuflă credinţa că are dreptul de a alege. i se poate demonstra copilului ce trebuie făcut sau o altă modalitate mai bună de a face acel lucru. - îl ajută pe copil să aibă încredere în sine şi să fie mulţumit de el. Disciplina este mai uşor de învăţat de către copii prin ghidare decât prin pedeapsă. să guste. autonom şi independent. dar ferm. - să îşi ajusteze aşteptările pe care le are de la copil. în acest mod se încurajează independenţa şi capacitatea de a lua decizii. prin oferirea de feedback pozitiv şi prin evitarea comparaţiilor cu alţi copii. - să aibă o atitudine fermă faţă de copil. se evită acuzaţiile . după ce se transmite clar ce nu trebuie făcut. sabilizării copilului. se oferă o soluţie. Este recomandat ca recom­ pen­ sele folosite să fie mai degrabă simbolice (laude) decât materiale (dulciuri. dar. pentru că acestuia  adoptarea unei atitudini atotştiutoare îi va fi greu să înţeleagă mesajul. nu dea o pedeapsă prea mare pentru o  lipsa sincerităţii faţă de copil. dar este uşor de redirecţionat. supervizorul va urmări modul în care babysittera respectă principiile disciplinării pozitive. să miroasă. - să stabilească împreună cu copilul reguli de comportament și sancțiuni ce se aplică odată cu încălcarea lor. 8. o babysitter respectă relația existentă între copil și părinții săi. Recompensarea sau stabilirea sancţi­ u­ nilor se realizează în funcţie de vâr­ sta pi­­ lului şi pretinde că are cele mai bune răs­ punsuri pentru orice întrebare. Tehnici şi instrucţiuni eficiente pentru educarea copilului Greşeli care se fac în educarea copilului 1. 36 METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Dacă adulţii înţeleg copiii. Instrucţiunile sunt date folosind un ton  supra-responsabilizarea sau lipsa res­ pon­ calm. alteori prea sever. 2. este util ca adultul să îşi exprime încrederea în abilitatea şi voinţa copilului de a învăţa. - să fie consecvent. adultul trebuie să nu uite că „ocupaţia” copilului mic este să atingă. cuvinte. - să îi ofere sprijin copilului pentru a învăţa comportamente.comunicarea se face pe un ton respectuos. În activitatea de îngrijire și educare a copilului. pot crea situaţii şi pot dezvolta atitudini care vor permite şi vor încuraja dezvoltarea. tradițiile și valorile acestora. lipsa dialogului pensat sau sancţionat (de exemplu. Indicaţiile date copilului trebuie să fie Cele mai frecvente greşeli întâlnite în atitu­ dinea adulților faţă de copii: clare şi precise. dar că şi alţii au drepturi. Copilul trebuie învăţat că toate acţiunile riscă să piardă încrederea acestuia. de explicaţii. În discuţiile cu copilul nu se face exces de  permisiv. jucării). în acest fel se stabilesc limite cu fermitate. inconsecvenţa . Adultul gre­şeală minoră). - îl ajută să devină responsabil.”. 6. Pe tot parcursul procesului de supervizare. 3. legătura dintre acțiunile sale și rezultatul acestora. - să vorbească despre comportamentul copilului și nu despre copil. dar blândă. astfel se încurajează respectul de sine al copilului şi cooperarea. Metode și expresii care pot fi utilizate în situaţii obișnuite la care participă copiii: 1. să lovească. Spunându-i copilului că îi înţelegem motivele. îi arătăm că ţinem cont de preferinţele lui şi nu îi cerem lucruri absurde.

materialele şi instrumentele utilizate în activităţile de îngrijire corporală (de exemplu. săpun. Asigurarea alimentaţiei copilului Cu privire la hrănirea copilului. 2. să-și aștepte rândul (la masă. să îl poată ajuta să îşi dezvolte auzul. ea trebuie să îl ajute pe copil să întâlnească cât mai mulți copii și adulți. imobilizare (în scaun.ali­ men­ ta­ţie formulă adaptată. manevre de recuperare/reabilitare]. să-și împartă lucrurile.baie zilnică. baia copilului. aspirator nazal). religie). o babysitter joacă un rol important în socia­ lizarea acestuia. reguli şi limite în educarea copilului. sentimentul de apreciere. prosoape. simţul tactil.oliţă. b) atribuţiile babysitterei privind acordarea îngrijirilor corporale copilului: asigurarea igienei zilnice. Chiar dacă o babysitter nu are specificate în fişa postului activităţi pentru a sprijini dezvoltarea emoţională a copilului. De exemplu. c) metodologia folosită în activitatea de acordare a îngrijirilor corporale copilului: manevrele utilizate [manevre uzuale. să solicite și să ofere ajutor. gustul şi mirosul. beţişoare speciale. precum şi activităţi pe care le poate desfăşura cu copilul pentru a-l ajuta pe acesta să se dezvolte fizic. să formuleze cereri. aspirator nazal. acceptare. După evaluarea cunoştinţelor persoanei supervizate. comprese sterile. supervizorul trebuie să se asigure că babysittera cunoaşte următoarele informaţii: a) indicaţiile părinţilor privind alimentaţia copilului. cerinţe ale părinţilor etc. B. De aceea. să știe să se comporte în contexte noi. tehnici de alimentaţie. b) eventuale prescripţii medicale sau regim alimentar stabilite de specialişti . dizabilităţi și care este sursa acestor informații (medic. scutece. C. igiena bucală. securitate. în funcţie de vârsta acestuia (de exemplu. la magazin. 1. manipulare. nivel de dezvoltare fizică. tacâmuri. naționalitate. sticle sterile. părinţi). cronice/acute. picături/creme. regim sau dietă specifică. stimă de sine. pentru acordarea îngrijirilor corporale copilului. masă de înfăşat. D. să se îmbrace singur. c) familia copilului: filosofia de viaţă. securizant. saci de gunoi. dacă este cazul. Dezvoltarea fizică a copilului O babysitter trebuie să cunoască abilităţile fizice pe care un copil trebuie să le aibă la o anumită vârstă. aşternuturi.). mobilier normal etc. să fie tolerant și să-i accepte pe cei diferiți (ca înfățișare. creme. comportament.afecţiune. valorizare. Activităţi pentru socializarea copilului Deoarece petrece mult timp cu copilul. mobilizare.MANUALUL SUPERVIZORULUI METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Capitolul VII Responsabilităţile unei babysitter În desfăşurarea activităţii de supervizare. scaun adaptat. spălatul pe mâini după venirea de afară şi înainte de fiecare masă. să se spele singur pe mâini. anxios . să-și dezvolte stima de sine. d) instrumente folosite pentru alimentaţia copilului. igiena unghiilor.biberon.. Activităţi pentru dezvoltarea integrată a copilului A. dacă este cazul (recomandate de medicul pediatru sau kinetoterapeut) şi materialele folosite . comunicarea şi limbajul. aparate şi dispozitive de recuperare. stabilitate. perie de păr. emoţională.rezistent) şi efectele separării şi pierderii.). în funcţie de vârsta acestuia. încălţăminte. e) implicarea copilului în activităţile de îngrijire corporală.). încredere. d) utilizarea instrumentelor şi materialelor în funcţie de nevoile copilului . să nu fie intimidat de oamenii agresivi și să evite relațiile periculoase. materiale igienico-sanitare etc. cadă etc. b) tipuri de ataşament (ataşament evitant. Supervizorul trebuie să verifice nivelul cunoştinţelor unei babysitter referitor la aspecte ce ţin de dezvoltarea emoţională a copilului şi informaţiile pe care aceasta le are despre copil cu privire la gradul lui de dezvoltare emoţională: a) nevoile emoţionale specifice dezvoltării copilului . 3. perie de unghii. diversificarea alimentaţiei. să îşi facă patul etc. cădiţă. obiecte necesare hrănirii şi mobilierul pe care îl are la dispoziţie . supervizorul va culege de la aceasta informaţii cu privire la atribuţiile care îi revin în ceea ce priveşte îngrijirea copilului şi la particularităţile acestuia (vârstă. creativitatea. îmbrăcăminte. Activităţi pentru dezvoltarea gândirii copilului O babysitter trebuie să cunoască activităţi pe care le poate derula cu copilul pentru ca. ceea ce permite identificarea cu mai mare uşurinţă a problemelor aduse la cunoştinţă sau identificate şi constituie un element de orientare pentru propunerile de formare profesională continuă. religia. manevre de recuperare fizică. aceasta trebuie să ştie că atitudinea şi comportamentul ei influenţează dezvoltarea emoţională a copilului. măsuță de copii. Pentru fiecare dintre responsabilităţile care revin unei babysitter.). la intrarea la spectacol și în spaţiile de joacă etc. un aspect important îl reprezintă cunoaşterea competenţelor care revin unei babysitter. 38 39 . Acordarea îngrijirilor corporale copilului Supervizorul trebuie să se asigure că persoana supervizată deţine toate informaţiile necesare privind acordarea îngrijirilor corporale copilului pe care îl are în grijă: a) starea de sănătate a copilului pe care îl are în grijă: dacă copilul este sănătos clinic sau dacă prezintă patologii curente. supervizorul trebuie să realizeze o evaluare iniţială a nivelului cunoştinţelor pe care aceasta le deţine. c) orarul de hrănire a copilului. supervizorul trebuie să se asigure că persoana supervizată cunoaşte normele de igienă. principii de etică-morală.

relaţii interpersonale etc. Supervizorul va evalua permanent nivelul cunoştinţelor persoanei supervizate cu privire la drepturile copilului şi modul în care aceasta respectă drepturile copilului în activitatea sa. O babysitter trebuie să aibă capacitatea de a-şi ierarhiza activităţile în funcţie de nevoile copilului. de a informa părinţii copilului şi de a consolida o relaţie pozitivă cu aceştia. Planificarea se realizează zilnic. însoţirea copiilor la activităţi recreative. sugrumare. Toate documentele referitoare la copilul care beneficiază de serviciile unei babysitter se îndosariază şi se depozitează într-un spaţiu special amenajat (cutii standardizate de arhivă. Comunicarea cu copilul Calitatea comunicării este dată de capacitatea unei babysitter de a stabili modul de comunicare cu copilul. În situaţia în care s-a produs un accident. De asemenea. dulap). vor fi păstrate în locuri în care copilul nu poate avea acces. să fie capabilă să limiteze/împiedice discriminarea şi etichetarea şi să aplice principiul egalităţii de şanse şi tratament. receptivitatea la problemele copilului. Se recomandă recapitularea periodică de către babysitter a măsurilor de prim ajutor. pesticidele. Pentru a menţine integritatea şi siguranţa copilului. de decodare a mesajelor lui. părinte permisiv. zgârieturi. alături de părinţi. este important ca o babysitter să poată iden­­ ti­ fica tipul de accident/incident: înecare. iar limitarea accesului copilului la orice substanță periculoasă se va face ținând cont de vârsta și dezvoltarea acestuia.spaţii amenajate sau neamenajate. condiţiile în care aceasta îşi desfăşoară activitatea şi să evalueze împreună potenţialele riscuri pentru copil în toate spaţiile în care acesta are acces .obiectele tăioase. părinte democratic. acasă etc. Respectarea drepturilor copilului Este necesar ca o babysitter să cunoască drepturile copilului şi autorităţile competente pentru a soluţiona cazurile în care drepturile copilului sunt încălcate. temperament. fracturi. Menţinerea integrităţii şi siguranţei copilului Supervizorul trebuie să verifice. portofoliile copilului etc. sprijinul acordat copilului. de prelucrare a tipurilor de limbaj şi interpretare a semnificaţiei mesajului. muşcături şi înţe­ pături. aşa cum sunt prevăzute în normele interne ale angajatorului (copii ale actelor de identitate. praguri) în care copilul nu trebuie să ajungă pentru a nu se accidenta.stare de sănătate. Rolul babysitterei. dezinfectanţii. Gestionarea actelelor și documentelor legate de copil Pe parcursul desfăşurării activităţii. este foarte important ca ea să cunoască şi să fie capabilă să aplice măsurile de prim ajutor. 6. educaţional. în cercul de prieteni ai beneficiarului. zăvoare (încuietori speciale din plastic sau metal) şi opritoare pentru dulapuri şi sertare. Folosirea obiectelor de protecţie: capace de siguranţă pentru prize. igienă personală. produsele cosmetice etc. este de a asigura copilului un mediu de viaţă sănătos şi sigur. 5. să adapteze programul la situaţii nou apărute (în mediul familial. timpul alocat pentru educație. rafturi. în funcţie de care îşi poate stabili activităţile specifice: supraveghere. culturale. înțepă­ toare. o babysitter are acces la documente care conţin informaţii despre situaţia copilului căruia îi oferă servicii de îngrijire și educare. De asemenea. 2. săptămânal şi lunar şi se finalizează cu un orar/program de lucru detaliat. 8. 7.MANUALUL SUPERVIZORULUI 4. este nevoie de cunoaşterea parti­ cularităţilor acestuia . reacţii alergice etc. fişe de observaţie. o babysitter trebuie să cunoască cerinţele părinţilor şi nevoile copilului. aceasta trebuie să fie mereu în preajma copilului pentru a-i supraveghea cu atenție mișcările. odihnă. 9. inclusiv în situaţii de urgenţă. de a stabili tipul de interacţiune profesională. precum şi stilul educativ al părinţilor: părinte autoritar care solicită supunere necondiționată. părinte 40 41 . Îndepărtarea obiectelor şi substanţelor periculoase . gărduţ de protecţie pentru zonele cu diferențe de nivel (scări. în starea de sănătate. o babysitter trebuie să cunoască tipurile de discrimi­ nare la care poate fi supus copilul. în conformitate cu procedurile interne ale angajatorului. Supravegherea – cel mai important rol al unei babysitter. În funcţie de aceste informaţii se poate realiza estimarea situaţiilor de risc şi se pot stabili caracteristicile contextului ambiental şi social . împreună cu babysittera. este importantă respectarea confidențialităţii informațiilor şi datelor privind copilul şi familia acestuia.în parc. precum şi de capacitatea de a comunica în diferite situaţii. arsuri. obiceiuri familiale etc.). reţete/ prescripţii medicale. de a transmite şi primi informaţii de la copil. eventuale nevoi speciale. ingerare de substanţe. Dezvoltarea relaţiei pozitive cu familia copilului Din perspectiva acestei competenţe este important de cunoscut capacitatea unei babysitter de a analiza informaţiile primite referitoare la familia copilului. hrănire. METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI indiferent. Un rol însemnat îl are cunoaşterea tipului de relație existentă între copil și părinte: gradul de angajare a părinților în activitățile copilului. în situaţii de risc). Planificarea activităților Pentru a-şi planifica activităţile. O casă lipsită de pericole implică 3 măsuri principale de siguranţă: 1. artistice şi şcolare. 3. comportamente. În activitatea pe care o realizează. răni. medicamentele. organizarea mediului de joacă al copilului sau pentru petrecerea timpului liber.

f) instrumentele de planificare a activităţii (plan de activităţi zilnice/săptămânale/lunare). mai ales cele care sunt sub aşteptări. de educaţie. igiena personală şi a mediului de viaţă al copilului.. de conduită).spaţiul social în care copilul îşi desfăşoară activităţile (relevanţă având adicţiile: tutun. f) grupurile de covârstnici: grupuri formale (în cadrul instituţional . instrumentele de evaluare a impactului activităţii asupra dezvoltării copilului (fişe de observare. a metodologiilor de babysitter. asigurând transparenţa în luarea deciziei şi furnizând o bază pentru viitoarele acţiuni de evaluare. g) mediul de viaţă . Este posibil ca aceasta să nu fie calificată să deruleze activităţi suplimentare şi să fie redirecţionată către o altă familie..  consultaţii între instituţii/organizaţii  calitatea serviciilor oferite (respectarea im­­ pli­ cate în activitatea desfăşurată standardelor de calitate. e) tipul familiei: nucleară.. portofoliul copilului). Punctul de plecare în realizarea evaluării este atât percepţia furnizorului. metode şi tehnici de derulare a activităţilor pentru dezvoltarea integrată etc. Modalităţi de realizare a monitorizării Activitatea urmărită prin monitorizare  vizite la locul de muncă al babysitterei.  înregistrarea în documentele unei babysitter a rezultatelor activităţii desfă­şu­ rate. filosofii de viaţă. legislaţie referitoare la protecţia şi promovarea drepturilor copilului. jocuri şi jucării adecvate diferitelor categorii de vârstă. METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Capitolul VIII 1. extinsă. patologii curente. alcool.) sau informale (în parc etc. d) norme igienico . neglijare. acordarea de îngrijiri speciale în caz de boli cronice/dizabilităţi etc.. religie. tipuri de activităţi pentru dezvoltarea autonomiei personale şi sociale a copilului.grădiniţă. pentru îngrijirea unui copil cu nevoi cărora le poate răspunde prin competenţele pe care le are. De asemenea.). în evaluarea de etapă se vor analiza şi nevoile actuale ale copilului raportat la cele iniţiale şi. De obicei. se analizează rezultatele obţinute. Activitatea de monitorizare este o formă de supraveghere practică a modului în care persoana supervizată îşi desfăşoară activitatea. instrumentele de monitorizare şi evaluare a activităţii. abuz. exploatare. d) nivelul de dezvoltare în raport cu: vârsta.. În elaborarea evaluărilor este necesară utilizarea informaţiilor considerate importante şi colectate în urma activităţii de monitorizare. educaţie pozitivă.).MANUALUL SUPERVIZORULUI DE REŢINUT! În activitatea unei babysitter calitatea activităţii este influenţată de: Particularităţile familiei şi gradul în care babysittera cunoaşte informaţiile referitoare la: a) valorile familiei: obiceiuri. Având în vedere faptul că nevoile copilului sunt în continuă schimbare. de dezvoltare. Evaluarea poate fi de etapă şi finală. medicamente etc. tipuri de ataşament. efectele separării şi pierderii etc. împreună cu familia copilului. cercuri etc. Frecvenţa cu care se face (re)evaluarea depinde de complexitatea nevoilor identificate ale copilului pe care o babysitter îl are în îngrijire. Cei care au fost implicaţi iniţial în definirea sarcinilor de lucru ale babysitterei vor fi invitaţi să participe la această etapă. tulburări de comportament.morală. se evaluează dacă babysittera are competenţa de a îndeplini sarcinile de lucru nou stabilite sau dacă are nevoie de instruire suplimentară. de copii de aceeaşi vârstă. evaluarea se face cu atât mai frecvent cu cât dinamica nevoilor este mai mare sau atunci când prestaţia babysitterei este 42 43 . Monitorizare şi evaluare Monitorizarea se referă la înregistrarea continuă a ceea ce se întâmplă pe parcursul desfăşurării acţiunilor planificate şi presupune un proces de colectare şi analiză periodică a informaţiei cu scopul de a fundamenta procesul de luare a deciziei de către cei abilitaţi. în funcţie de rezultatele obţinute.). reguli şi limite în educarea copilului. c) familie şi tipuri de familii. monoparentală etc. sarcinile de lucru stabilite vor fi reevaluate şi adaptate la nevoile noi ale copilului. b) îngrijirea copilului: manevrarea copilului. cât şi a beneficiarului despre servicii. e) managementul conflictului. Evaluarea este activitatea care se bazează pe analiza nevoilor copilului. norme sociale (morale. de lucru etc. dizabilităţi. b) starea de sănătate a copilului: sănătos clinic. tradiţii. caietul copilului. Pe parcursul evaluării se analizează dacă activităţile au fost realizate sau nu şi de ce. despre progresele făcute privind starea copilului din momentul furnizării serviciilor de îngrijire până la momentul evaluării.sanitare. managementul timpului etc. utilizarea materialelor necesare în procesul de îngrijire. Cunoştinţele teoretice pe care le are o babysitter referitoare la: a) dezvoltarea copilului: stadiile şi ariile de dezvoltare. principii legate de etică . dezvoltare sexuală şi sexualitatea copilului. c) nevoile individuale ale copilului: de îngrijire. cronice şi acute.  îndeplinirea sarcinilor de lucru stabilite  telefoane/scrisori. stadiile de dezvoltare atribuite vârstei.

La stabilirea indicatorilor ce urmează să fie utilizaţi în procesele de monitorizare şi evaluare angajatorul unei babysitter sau prestatorul de servicii autorizat pentru realizarea monitorizării trebuie să se asigure că sunt aleşi cei mai relevanţi. Procesele de monitorizare şi evaluare sunt într-o strânsă conexiune cu procesul de planificare. supervizorul va prezenta intervenția sau intervenţiile adecvate și își va argumenta teoretic decizia. pe măsură ce dobândește mai multă experiență. regulile și principiile privind educarea copiilor și că se va ajunge la un consens. monitorizarea şi evaluarea nu îşi pot îndeplini scopul propus. punând accent pe ideea că poziția de supervizor are în primul rând o funcție de suport. luându-se în considerare: respectarea principiilor disciplinării pozitive. dacă nu sunt stabilite obiective/activităţi măsurabile.). utilizarea creativă a jocurilor pentru stimularea ariilor de dezvoltare ale copilului. Dacă nu este posibil ca supervizorul să fie prezent în prima zi de muncă la domiciliul familiei. De asemenea. valorile familiei. cu accent pe conduita familiei și a babysitterei. După cunoașterea detaliilor despre situaţia prezentată și soluțiile adoptate.supervizor şi supervizat. situații în care copilul pe care îl ingrijeşte este discriminat sau discriminează etc.MANUALUL SUPERVIZORULUI sub standardele de calitate cerute. modalitățile de stimulare a unor comportamente noi.). cursuri de perfecţionare. acela de a corecta implementarea activităţilor. supervizorul va evalua dacă. vor fi analizate situațiile dificile și modalitățile de gestionare a lor. de ce acțiunile întreprinse de ea nu au dus la o ameliorare a situației. Fişele de supervizare sunt instrumentele prin care se înregistrează continuu ceea ce se întâmplă pe parcursul implementării activităţilor de îngrijire a copilului.  Respectarea termenelor şi conţi­  Întârzieri/dificultăţi în realizarea activităţilor nutului activităţilor. Modificarea repetată a indicatorilor de monitorizare şi evaluare poate duce la apariţia unor dificultăţi în elaborarea rapoartelor. Este recomandabil ca durata unei şedinţe individuale de supervizare să nu depăşească o oră. În unele cazuri. Ghid practic de supervizare Activitatea supervizorului va începe din momentul în care familia. fişele de supervizare trebuie să extragă aceste lucruri. În această etapă se măsoară atât eficienţa. dacă este cazul. activităţilor stabilite. d) gradul de adaptare a serviciilor acordate la nevoile copilului . sociale. Concluziile vor fi notate într-un raport (Anexa 1). Supervizare individuală – ședința de supervizare Lunar. El se va asigura că vor fi discutate aspectele importante privind programul copilului sau copiilor pe care îi va îngriji. 45 44 . Rolul monitorizării şi al evaluării Monitorizarea evidenţiază: Evaluarea evidenţiază:  Modificări survenite în urma implementării  Măsura în care rezultatele im­ ple­ activităţilor stabilite împreună cu familia. se recomandă ca supervizorul să fie prezent în prima zi de muncă la domiciliul familiei sau la domiciliul babysitterei (în funcție de modalitatea de lucru aleasă). cât şi rezultatele obţinute. care va constitui punctul de plecare în intervențiile viitoare. afective. Supervizorul va nota informațiile relevante despre fiecare caz prezentat (Anexa 2). Supervizorul va sublinia aspectele pozitive ale intervenției babysitterei și va explica. discuții despre sexualitate. acesta se va asigura că toate informaţiile privind valorile. în concordanţă cu obiectivele şi rezultatele urmărite. Modalitatea de colectare şi corectitudinea datelor sunt importante în condiţiile în care monitorizarea funcţionează ca un sistem de avertizare timpurie şi adesea punctează probleme sau arii care au nevoie de evaluare. mentării corespund cu cele sta­  Respectarea termenelor şi conţinutului bilite iniţial. modul în care își evaluează babysittera comportamentul și cum planifică să acționeze în viitor. motorii. c) respectarea standardelor de calitate şi performanţă. decide să angajeze/să lucreze cu o anumită babysitter. Supervizorul se va întâlni cu babysittera și îi va explica atribuțiile și îndatoririle fiecărui rol . babysittera progresează. Ca și în cazul supervizării individuale de scurtă durată. a abilităților cognitive. şi motivaţia acestora. METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI 2. modul de rezolvare a unor situații dificile (crize de furie. Pentru acurateţea datelor obţinute în urma procesului de monitorizare este necesară o colectare sistematică şi atentă a acestora. în care se va evalua activitatea babysitterei. De asemenea. crescându-i gradul de autonomie în soluționarea problemelor dificile.atunci. va avea loc o întâlnire de supervizare. cât şi eficacitatea activităţii depuse de babysitter şi este momentul în care se realizează raportul dintre rezultatele obţinute şi obiectivul care trebuia atins. comportamentul problematic și consecințele lui. specialistul care realizează monitorizarea şi evaluarea va decide dacă sunt necesare modificări: restrângeri sau extinderi ale atribuţiilor babysitterei. reacțiile persoanelor implicate. încurajând babysittera să fie creativă în alegerea soluțiilor și accentuând eficiența aplicării principiilor disciplinării pozitive. b) gradul de satisfacţie a beneficiarului. Pentru a facilita acomodarea. Supervizorul va oferi permanent feedback constructiv. în urma interviului de selecție. În funcţie de efectul intervenţiei asupra contextului de viaţă al copilului. gestionarea relației cu familia copilului. Supervizarea individuală – de scurtă durată O babysitter va avea opțiunea de a contacta supervizorul când întâlnește o situație problematică pe care nu știe cum să o rezolve sau când nu este sigură de eficiența soluțiilor găsite. schimbarea locului de muncă etc. activităţile de monitorizare şi evaluare depind de frecvenţa cu care sunt modificate obiectivele şi rezultatele estimate. supervizorul va analiza antecedentele. Concluziile fiecărei întâlniri vor fi notate (Anexa 3) pentru a urmări evoluția profesională a babysitterei și a putea oferi mereu sugestii utile. schimbarea acestora va determina modificarea indicatorilor utilizaţi în procesele de monitorizare şi evaluare. nu se vor mai putea realiza comparaţii între diverse valori pe anumite perioade de timp etc. întocmirea unui program de lucru care să-i permită copilului să se dezvolte armonios etc. regulile şi principiile familiei au fost comunicate babysitterei. Dacă avem în vedere că monitorizarea urmăreşte a) calitatea serviciilor. Monitorizarea şi evaluarea privesc atât mijloacele folosite în procesul de realizare a activităţilor. Monitorizarea şi evaluarea sunt procese corelate şi interdependente. nu de control. În evaluarea cazului prezentat. Astfel. la interpretare greşită a datelor şi la analizarea eronată a rezultatelor activităţilor realizate (se vor schimba datele de referinţă.

................ inclusiv supervizorul............................................................ modul în care aceasta se va desfășura................ ....................... La sfârșitul sesiunii este recomandat să se stabilească data estimată a următoarei întâniri......................... b) Numărul de copii aflaţi în îngrijirea babysitterei.............. ......................... va stabili la începutul ședinței ordinea prezentării... O condiție eliminatorie pentru prezența la ședința de supervizare este acordul familiei care beneficiază de serviciile de îngrijire și supraveghere oferite de babysitter..................................... finalizate cu succes total............................. Durata unei ședințe de supervizare este recomandabil să nu depășească 3 ore.................................................................................................... 4..................................................... Supervizorul va avea atribuții administrative...... 46 47 ........... Numele supervizorului.................................................................. Programul de lucru ……………......................... ........................................................... dacă e cazul... METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Anexa 1 Fișă pentru prima întâlnire între babysitter şi familie Raport 1....................... vor împărtăși din experiența profesională proprie cazuri similare și modalități de rezoluție................................. ..... ............................................................................................................ Pe rând............... vor adresa întrebări pentru clarificarea informațiilor............................ 2.......... Celelalte participante................................: regim alimentar al copilului.................... . 3.. ..................... Alte menţiuni ……………............................. pentru un astfel de tip de supervizare... 5.......... Numele persoanei supervizate................... Data începerii activităţii în familia .............. împreună cu grupul de babysittere............... parțial sau cu eșecuri.................................................... supervizorul poate organiza o întâlnire de grup la care să participe babysitterele a căror activitate o supervizează................................. Supervizorul........................................................... de facilitare....... supervizorul va întocmi un ra­ port (Anexa 4) care va cuprinde informații importante pentru evoluția profesională a babysitterelor implicate............................................. consiliere și suport........................ program special.............................................. ...................................................... participantele care vor dori vor prezenta situații problematice...................MANUALUL SUPERVIZORULUI Supervizare de grup O dată la trei luni.................... sugestii de rezolvare și................. .....): ................... ........................................................... 3..................... valori ale familiei etc........................................................... ............................... Consecutiv desfășurării ședinței de supervizare............................... Date despre familia în care îşi desfăşoară activitatea persoana supervizată: a) Numărul de copii în familie...... d) Aspecte care trebuie luate în consideraţie privind familia (ex.................................................................................................... ................................................. 2........................................................................................................................................................................................................................................................................ modalitatea de oferire a feedback-ului și se va asigura că aceste reguli vor fi respectate........................ Activităţi desfăşurate de babysitter în familie: ..................................... c) Vârsta copiilor aflaţi în îngrijirea babysitterei: 1..........................

.......................... ........................................ Numele persoanei supervizate................................................................................................................................ .................................................................. ................................ .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 2....... Ce măsuri au fost luate? De către cine? ............................................................................ ...................................................................... 1............................... ................................................................................................................................................................... 48 Anexa 3 Fișă pentru supervizare individuală Data............................................................................................................................................................................................................................................... ................................................ Observații (gradul de autonomie în luarea deciziilor............................................................. ............. ....................................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................................................................................... eficiența soluțiilor încercate....................................... ........................................................ Recomandări de îmbunătățire a activității babysitterei ............................................................................................................................................................... ............................................. Problema adusă în discuţie .................................................................................. ................................ ce drepturi au fost încălcate? ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... .. ....... 6........ .......................................................................................................................................... Soluţii propuse .......................... ..................................................................................................................................................................... 5.................................................................................................MANUALUL SUPERVIZORULUI METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Anexa 2 Fişă pentru şedinţele de supervizare susţinute la solicitarea babysitterei Data.......................................... ................................. ........................................ .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. .................. Intervenţia babysitterei ..................... c) Vârsta copiilor aflaţi în îngrijirea babysitterei: 1..................................................... Data la care intervenţiile propuse vor fi evaluate ......................................................................... 4....... ................... nivelul profesional etc................................................................. ................... 49 ..... Date despre familia în care îşi desfăşoară activitatea persoana supervizată: a) Numărul de copii în familie......... b) Numărul de copii aflaţi în îngrijirea babysitterei.......................................................... ...... 3........................................................................................ ............................................................................................................... ..................................... ................................................................................................................. 2........................................................................................................................................................................................................................ Activităţi desfăşurate de babysitter în familie: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... .................................................................................................. Data începerii activităţii în familia ............................................................................................ 3......................................................................... - a) Aspecte urmărite în cadrul supervizării Respectarea drepturilor copilului De către babysitter qNu qDa Dacă nu..................................................... Numele supervizorului................................................................................................. .....................................................................................) ...........

........ .......................... qNu............................................................................................................. .............................................................. qNu..................................................) ...................................................................................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ........................................................................... .................................... .................................................. ...................................... ......................................................................................... menţionaţi problemele semnalate: ............................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................................. Recomandări de îmbunătățire a activității babysitterei ............................................... nivelul profesional etc............................................ menţionaţi problemele semnalate: .................. ........... - Comunicarea cu familia Probleme semnalate: ........................................ .................... ............................................... - Respectarea principiilor disciplinării pozitive qNu qDa Ce principii au fost încălcate? .............................................................................. ............................................................................................................. ............................................. .................................................................................................................. Observații (gradul de autonomie în luarea deciziilor...........................MANUALUL SUPERVIZORULUI De către membrii familiei qDa qNu Dacă nu..................................................................................................................................................................... ce măsuri a luat babysittera? ................................................................................. ........................................................................................ ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ Dacă nu s-au asigurat securitatea şi siguranţa copilului............................ ............................................................................................................................................................................................................................................................................ - Comunicarea cu copilul Probleme semnalate: ......................... De ce?.............................................................................................................................. .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. ...... .......................................................................................... 50 51 ............................................................................................................................. ........................................................................................................................................................................................................................... - Asigurarea securităţii şi siguranţei copilului qNu qDa Probleme semnalate: .......... ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... eficiența soluțiilor încercate............................................................................................................................................................... ............. ................................................................................................................. - Gestionarea situaţiilor dificile Dacă nu au fost respectate normele de igienă............................... .................................................................................................................................. - Întocmirea planului zilnic de activităţi qNu........................................................................................................ De ce?....................................................................................................... ............................................................................ qNu Planul zilnic de activităţi a fost întocmit? qDa qDa qDa - qDa În realizarea planului zilnic au fost consultaţi părinţii? În realizarea planului zilnic au fost luate în consideraţie nevoile copilului? Respectarea normelor de igienă METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI - Utilizarea creativă a jocurilor pentru stimularea dezvoltării copilului qNu qDa Probleme semnalate: ..................................................................................................................................................................................................................................... ............................................................................................................ ....................................................................................................................... ................................................................................... De ce?...............................................................

........... .................................................................................................. ............................................................................ ...................... ............... ...................................................................... 52 Feedbackul observatorilor privind desfășurarea ședinței de supervizare ......................................................................... .................................. ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Soluția adoptată de grup ............................................................................................................................................................................................................................) .................................................................. .................................................................................................................................................................................... .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. ........ Situația problematică ............................................................................................................................................................ .................................................. .......................................... Recomandări de îmbunătățire a activității babysitterei ...................................................... .......................................................................................................................................................................................................................................................... 53 ................................................................................................................................. .................................................................................................................................................................................................. .................................................................. .................................................................................................................................................................................................................................................... ................... ........................................................... ........................ Recomandări privind îmbunătățirea desfășurării ședinței de supervizare ................................................................... ... ................ ...................................................................................................................................................................................................................... ..........MANUALUL SUPERVIZORULUI METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI Anexa 4 Fișă de supervizare de grup Data………………………… Babysittera care prezintă …................................................................................................................................................................................................................................................ Observațiile supervizorului privind desfășurarea ședinței de supervizare ....................... .................................... Data la care intervenţia propusă va fi evaluată ....................................................................................................................................................................................................................................... eficiența soluțiilor încercate........................................................................... ............................................... nivelul profesional etc........................................................................................................................................................................................................................................................... ............................................................ ................................ Intervenția babysitterei ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ ...... ....................................................................................................................................... Observații privind activitatea babysitterei (gradul de autonomie în luarea deciziilor............................................................................................................................... ............................................................................................................................. .................................................

Aspecte practice şi tendinţe actuale. http://xa.yimg. 21.org/wiki/Discriminare. Pro Vobis.doc. 15. 6.ro/psihologie/educatie_si_disciplina/disciplina_pozitiva_si_copilul_tau. Disciplina fără vinovăţie.antidiscriminare. 656 din 28 iulie 2006. http://copii.Campanie de Educație privind Drepturile Copilului. http://www. 2. Mai mult decât monitorizare. http://www. 18.copii.ro/Referate/Drept/Referat-de-drept Discriminarea_i46_c989_63706.com/doc/44102313/5Supervizarea-voluntarilor.acasa. implementat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului.qbebe. material elaborat de către World Vision România .ro/copii-85/disciplina-pozitiva-la-copii-13948.htm. Conflictele dintre părinţi şi copii.Un manual pentru parlamentari. STOP Bătaia! Dezvoltă copilul prin educaţie pozitivă!. 16. Discriminarea.html. 23. Disciplina pozitivă.ro/comunicare-copii/comportament-copii/Disciplina-pozitiva-a-copiilor-a7652. http://www. 55 . 10 reguli de disciplină pozitivă la copii. Evaluarea rezultatelor obţinute de Phil Bartle. MMFPS. Andreea Biji.elady. psiholog. 25.educatiefaraviolenta. 10. http://www.ro/Materiale_informative_si_cursuri/Disciplina_pozitiva. traducere de Ioana Ciobotea.ro/cursuri/file. Monitorizarea şi evaluarea.html.ca/mpfc/modules/mon-evru.Biroul Iaşi în cadrul proiectului „Formarea lucrătorilor sociali din mediul rural”. Referat de drept. http://www. Hotărârea nr. activitate derulată în cadrul proiectului PHARE 2003 .html.studentie.ro/Files/Handbook%20parlamentari%20RO_20091139446.institutadventist. PhD.php?option=com_content&task=view&id=272&lang=ro. nr. dr. Raportul copiilor privind respectarea drepturilor copiilor în România. Centrul Naţional de Voluntariat.copilul. 13.doc. noiembrie 2008. 14. 17.ro/comunicare-copii/educatie-fara-violenta/STOP-Bataia-Dezvolta-copilul-prineducatie-pozitiva-a9365.html.ro/copii-de-gradinita-si-scoala/educatie-gradinita/10-reguli-dedisciplina-pozitiva-la-copii. 9. Disciplina pozitivă a copiilor. Georgeta Păunescu.imparte. volum coordonat de Ana Muntean.copii. 286/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea Planului de servicii şi a Normelor metodologice privind întocmirea Planului individualizat de protecţie.lt/intcomp/index. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă. 11. 2007. Teodora Gheorghe. http://ro.html. suport de curs. 20. http://parinti. precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state. Supervizarea. Louise Tănase.wikipedia.com/doc/24696538/Ghid-Elaborare-Standard-Ocupational Supervizare. Antonio Sandu.MANUALUL SUPERVIZORULUI METODOLOGIA PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI EDUCARE A COPIILOR LA DOMICILIU PE TIMPUL ZILEI BIBLIOGRAFIE 1. http://www. 24. Manual pentru implementarea Legii nr.arzinai. finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului. supervizor în asistenţă socială.ro/_documente/politici_publice/informatii_utile/monitorizare_%20evaluare. extras din „Protecţia copilului Un manual pentru parlamentari” tipărit în 50 de exemplare cu acordul UNICEF România. 7. http://www. 4.pdf. Bucureşti.copilul.ro/Files/Handbook%20parlamentari%20RO_20091139446. http://www. Supervizarea voluntarilor. 5. master supervizare şi planificare socială. 8.ro/anti-discriminare/. http://cec. Anca Ghinea şi Dragoş Negoiţă .com/kq/groups/19892792/1046332015/name/metodologiesuperintervizare2(2). Ce este discriminarea? http://www. Manual de bune practici în asistenţa socială comunitară.pentrumamici. publicat în Monitorul Oficial al României.html. Protecţia Copilului .copilul. supervizare de grup anul II. Ghid de elaborare Standarde Ocupaţionale. Disciplina pozitivă la copii.vcn.scribd.ro/articole/Familie/Conflictele-dintre-parinti-si-copii. Salvaţi Copiii. Discriminare. http://www. 19.ro/Ajutor/Reintegrare-sociala/Discriminarea-notiuni-de-baza-154. 54 26. 22. Supervizarea în asistenţă socială. suport de curs. copiii victime ale traficului de persoane. APADOR-CH. http://www. Ordin nr. UNICEF.php/1/manual_bune_practici. 3. http://www.scribd. Daniela Ganciu. http://www.pdf.ro/comunicare-copii/comportament-copii/Disciplina-fara-vinovatie-a9418. 12. tradus în cadrul proiectului PHARE 2003 „Campania de Educaţie privind Drepturile Copilului”.pdf. 272/2004 privind protecţia şi promovarea Drepturile Copilului. http://www. revizuit de Ana Maria Mădălina Panait. Disciplina pozitivă şi copilul tău.bc. Metodologie de supervizare şi intervizare.Secretariatul General al Guvernului. http://www.html. http://mdrl. Manual pentru implementarea politicilor sociale adresat personalului de specialitate. Ce pot face dacă sunt discriminat. editura Polirom.