Introducere Piaţa monetară este o componentă esenţială a pieţei capitalurilor şi are un rol deosebit de important în derularea normală a fluxurilor

de plăţi la nivelul economiei. În ultimele decenii ea a cunoscut transformări profunde, generate de inovaţia financiară în domeniu, dar şi de dorinţa autorităţilor monetare de a perfecţiona şi a eficientiza instrumentele de politică monetară şi de a potenţa concurenţa pe piaţa creditului. Cap. 1 Piaţa monetară: concept, evoluţii, funcţii, actori Piaţa monetară este o componentă importantă a pieţei creditului alături de piaţa financiară care este o piaţă a capitalurilor pe termen lung şi piaţa valutară. Cele trei pieţe se individualizează prin instituţiile funcţionale şi prin modul de derulare a tranzacţiilor. Graniţele dintre cele trei componente ale pieţei creditului nu pot fi trasate riguros, deoarece legăturile dintre acestea sunt foarte str nse, iar unele evenimente sau tendinţe de pe una dintre pieţe pot influenţa tendinţele celorlalte pieţe. Piaţa monetară este o piaţă a capitalurilor pe termen scurt şi foarte scurt pentru toate organismele de credit bancare. !a este o piaţă delocalizată, tranzacţiile înc"eindu#se prin telefon, fax sau telex. Piaţa monetară este o piaţă a monedei centrale $numerarul, biletele de bancă şi disponibilităţile deţinute de bănci la banca centrală%, deoarece operaţiunile de împrumut se derulează între băncile creatoare de monedă, precum şi între acestea şi banca de emisiune şi se realizează numai în moneda bănci centrale&. Piaţa monetară reprezintă un mecanism important în sistemul monetar şi financiar al unei ţări, at t ca urmare a faptului că ea 'oacă un rol deosebit în redistribuirea resurselor de creditare din economie, c t şi datorită faptului că acesta reprezintă locul în care intervine banca de emisiune în scopul controlării volumului de lic"idităţi al pieţei sau al influenţării nivelului ratei dob nzii care se formează zilnic pe aceasta. Piaţa monetară se identifica p nă acum c teva decenii cu piaţa interbancară, o piaţă a specialiştilor restr nsă doar la nivelul operaţiunilor de împrumut realizate între banca de emisiune şi băncile comerciale agreate la refinanţare de către acesta sau între acestea din urmă. (cest tip de piaţă se caracteriza în principal prin operaţiuni frecvente şi automate de refinanţare a băncilor comerciale de către banca de emisiune pe calea rescontării efectelor de comerţ. )ezavanta'ele principale ale funcţionării pieţei interbancare erau numeroase* compartimentarea pieţei capitalurilor, automatismul refinanţării băncilor comerciale de către banca de emisiune, existenţa unui monopol excesiv al băncilor comerciale în sfera creditului, eficienţa redusă a politicii monetare a băncii centrale. (ceste dezavanta'e au fost depăşite o dată cu trecerea la piaţa monetară deschisă ( open mar!et"#. +ărgirea pieţei monetare o dată cu accesul agenţilor nebancari şi al marilor întreprinderi a făcut ca piaţa monetară să devină implicit o piaţă a monedei bancare. În noile condiţii refinanţarea băncilor comerciale nu se mai face automat de către banca de emisiune, aceasta put nd interveni pe piaţă în mod discret în vederea controlării lic"idităţilor pieţei şi a influenţări nivelului ratei dob nzii. Pe l ngă funcţia de finanţare a băncilor comerciale , piaţa monetară mai îndeplineşte şi funcţia de compensare a deficitului cu e$cedentul de lichidităţi al acestora. Pe piaţa monetară băncile comerciale îşi acordă împrumuturi sau îşi rambursează credite acordate anterior. )e asemenea, pe această piaţă au loc zilnic decontări interbancare care se realizează numai în moneda băncii centrale. (ceste decontări sunt determinate de
& ,urliuc -asile, Cocriş -asile . Monedă şi credit . !d. (n/arom , 0aşi, &11 , p. &21

&

1 Cererea de monedă ( analiza cererea de monedă înseamnă a analiza motivele pentru care subiecţii economici deţin monedă analiza care se regăseşte în teoriile şi formulările mai vec"i şi mai noi referitoare la aspectul monetar. ci numai pentru că permite ac"iziţionarea de mărfuri. de la şi către clienţi care au conturi desc"ise la alte bănci. Pe piaţa monetară are loc zilnic stingerea acestor datorii într#un cadru organizat. 3olicitatorii de capitaluri sunt instituţiile structural debitoare care îşi plasează de regulă resursele pe termene mai lungi şi au nevoie de lic"idităţi $băncile şi instituţiile de credit. )in categoria acestora fac parte casele de economii. fie societăţi financiare care operează pe cont propriu $casele de rescont% şi care obţin venituri din diferenţa de dob ndă aferentă creditelor acordate sau primite şi din operaţiunile de arbitra' asupra titlurilor pieţei. adică încasările şi plăţile zilnice efectuate în şi din conturile clienţilor unei bănci. per sold. Cap. (ceşti intermediari sunt fie reprezentaţi ai marilor bănci care lucrează în contul acestora $curtierii%. societăţile de leasing% etc. valoarea de întrebuinţare fiind determinată de funcţia monedei ca mi'loc de sc"imb universal. banca de emisiune etc. Separarea între „real” şi „monetar” specifică teoriile clasice şi neoclasice a fost exprimată clar de 4is"er autorul ecuaţiei cantitative* 67-8P79 68 stocul de monede -8 viteza de circulaţie a monedei P8 nivelul general al preţurilor 98volumul producţiei $tranzacţiilor% : . sunt structural creditoare. fluxuri care conduc la modificarea raporturilor dintre bănci. rezult nd un ec"ilibru pe piaţă $ec"ilibrul general 5alrasian%. care are un rol regulator deosebit de important. În fiecare zi au loc astfel de fluxuri monetare între agenţii nefinanciari care au conturi desc"ise la bănci diferite. care asigură fluidizarea tranzacţiilor realizate pe această piaţă şi furnizează informaţii numeroase privitoare la evoluţia sa zilnică. fie creditoare faţă de celelalte bănci. fiecare bancă devine în consecinţă. fondurile de pensii. debitoare sau creditoare faţă de celelalte bănci. !le deţin un excedent de lic"idităţi şi apar pe această piaţă în postura de ofertanţi de capitaluri pe termen scurt. societăţile de plasament. ea fiind un bun între celelalte. casele de titluri. companiile de asigurări etc. trezoreria statului. 6oneda nu este cerută ea însăşi. Principiile analizei economice clasice şi neoclasice afirmă că bunurile sunt cerute şi oferite de către indivizi spre pieţe determinate. care devin în urma acestor operaţiuni fie debitoare. Pe piaţa monetară desc"isă un actor esenţial este şi banca de emisiune. fiecare individ av nd un sistem de preferinţe pentru fiecare bun. Principalii actori ai pieţei sunt totuşi băncile comerciale care apar pe această piaţă fie în postura de împrumutători. casele de economii. & Cererea 'i oferta de monedă &. fie în cea de împrumutaţi. În cadrul acestei analize moneda nu este considerată ca formă de existenţă specifică. +a sf rşitul zilei. %ctorii pieţei monetare sunt băncile comerciale. societăţile de investiţii. societăţile financiare. cooperativele de credit. denumite generic investitori instituţionali. 0nstituţiile care mobilizează economiile băneşti de la agenţii economici şi populaţie.fluxurile de lic"idităţi din conturile clienţilor băncilor. 4uncţionarea eficientă a pieţei monetare presupune şi prezenţa intermediarilor $curtieri sau case de rescont%.

În scopul reducerii costului tranzacţiilor $costul conversiei creanţelor în mi'loace de plată% instituţiile bancare au inventat noi forme de plasamente care au contribuit la reorientarea compoziţională a patrimoniului subiecţilor economici. măsurat adesea prin venitul curent. una din formele prin care individul îşi poate conserva bogăţia $averea%. Cantitatea de lic"iditate deţinută pentru tranzacţii şi pentru motive de precauţie este independentă de aceea alocată speculaţiei. de precauţie şi de speculaţie . constă în faptul că poate fi în mod general acceptată ca mi'loc de plată însă această caracteristică nu permite definirea în mod unitar a ofertei de monedă în economiile contemporane ceea ce a condus la delimitarea unor ansambluri studiat integrabile numite agregate monetare $6&. direct sau indirect. &. -olumul de lic"iditate cerut de un subiect economic este în funcţie de importanţa pe care acesta o acordă tranzacţiilor sau patrimoniului în orice funcţie a cererii de monedă exist nd un factor de scară care adesea este exprimat cu a'utorul unei variabile de venit. Pentru neo/e<nesişti una din variabile explicative ale funcţiei cererii de monedă este nivelul patrimoniului. monetariştii evidenţiază pregnant calitatea monedei de a fi activ financiar. Dtilizarea c t mai bună a muncii. ceea ce va încetini viteza de circulaţie. ca aceea a oricărui alt activ. prin am narea c"eltuielii monedei $banilor% şi =investirea> ei în depozite sau active financiare $obligaţiuni%. precum şi a unui grad ridicat de regularitate al veniturilor în viitor. )in contră pentru monetarişti. de sc"imbările în oferta totală şi de sc"imbările în creşterea cantităţii de monedă. utilizarea muncii şi beneficiului naţional. B . iar cantitatea de monedă cerută depinde nu at t de venitul curent care conţine un element tranzitoriu. c t mai ales de venitul permanent care se speră că va fi obţinut o perioadă mai lungă de timp. introdusă printre variabilele explicative ale funcţiei cererii de monedă $venitul curent..& (ferta de monedă Aferta de monedă reprezintă cantitatea de mi'loace de reglare a sc"imburilor. rata dob nzii. deci cererea de monedă care depinde de venitul permanent va creşte mai încet dec t venitul curent. Pornind de la analiza preferinţei pentru lic"iditate dezvoltate de către neo/e<nesişti.e<nes relevă faptul că moneda poate juca rolul de „consolidare” a averii.(firm nd că moneda nu este deţinută numai pentru tranzacţii ci şi pentru alte două motive . stabilirea preţurilor. depinde de trei factori* • bogăţia totală a individului? • preţurile şi randamentele diferitelor componente ale bogăţiei? • gusturile şi preferinţele indivizilor. una din variabilele explicative ale funcţiei cererii de monedă este =venitul permanent> ce include veniturile pe care aceasta este în drept să le primească în viitor ca urmare a capitalului uman de care dispune. (ceastă asimilare a viitorului în patrimoniul individului este acceptabilă pentru monetarişti datorită posibilităţilor oferite de societatea modernă subiecţilor economici de a#şi plasa patrimoniul într#o structură care să ia în considerare rentabilitatea şi riscul. Pentru ei cererea de monedă. cea de a doua depinz nd de rata curentă a dob nzii şi anticipaţiile referitoare la ea. venitul permanent%. mi'loace puse la dispoziţia subiecţilor economici nebancari de către sistemul bancar. 6odificările în totalul ofertei de monedă şi sc"imburile ratei de creştere a cantităţii de monedă afectează semnificativ variabilele economice esenţiale ca de exemplu rata inflaţiei. creşterea economică şi ec"ilibrul plăţilor internaţionale depind.% care exprimă o anumită compoziţie a cantităţii de monedă existente în economie. 6BC. !senţa monedei. 6oneda produce un flux de servicii proporţional cu stocul deţinut. 6:. @elansarea activităţii economice va duce la o creştere mai rapidă a venitului curent dec t a celui permanent şi.

diminu nd astfel masa bănească şi invers. !xistenţa. o diferenţă calitativă exist nd între acele active care funcţionează ca mi'loc $mi'locitor% al sc"imbului şi toate celelalte active. care se acoperă în mare măsură prin împrumuturi la Fanca centrală. c t şi asupra cererii de monedă. (ceastă abordare accentuează funcţia monedei de rezervă a valorii. !xistă două abordări de bază cu privire la măsurarea cantităţii de monedă* abordarea prin tranzacţii şi abordarea prin lichiditate.Cantitatea optimă de monedă şi creşterea ei contribuie la crearea capacităţilor naţiunii de a realiza aceste obiective. perspectiva sectorială asupra masei băneşti şi cererii de bani fiind complementară perspectivei globale. Dn alt factor nemonetar este soldul balanţei de plăţi curente şi al mişcărilor de capital care generează fluxuri autonome de creare $în cazul excedentului% sau distrugere $în cazul deficitului% a monedei. În economiile monetare în care moneda legală are curs forţat instituţiile financiare pot crea ele însele mi'loace de plată pe care să le pună la dispoziţia subiecţilor economici nefinanciari fără restricţii pentru Fanca centrală $bancnote%. pentru celelalte instituţii bancare $moneda scripturală%. În fine o acţiune autonomă asupra procesului de creare o exercită creşterea cererii de credite peste potenţialul de creditare al sistemului bancar $oferta de credite%. Abordarea prin lichiditate a măsurii monedei subliniază că proprietatea distinctivă. esenţială a monedei este aceea că ea reprezintă cel mai lic"id dintre toate activele. Abordarea prin tranzacţie măsoară cantitatea de monedă prin evidenţierea funcţiei monedei ca mi'loc de sc"imb. ) *chilibrul monetar 'i inflaţia Pe piaţa monetară naţională se efectuează tranzacţii monetare în moneda naţională între rezidenţii aceleiaşi ţări. (pariţia acestei pieţe se datorează surplusului de încasări pe care le au unele G . 3ubiecţii nebancari influenţează oferta de monedă $masa bănească% prin modificarea cererii de monedă? în cazul scăderii acesteia. lic"idarea fiind proprie. prin aceea că fluxul de mi'loace al sistemului financiar spre bănci. sub controlul Făncii centrale. Eumai un activ care serveşte ca mi'locitor de sc"imb poate fi inclus în =măsura> empirică a monedei. afirm nd că moneda nu este în mod calitativ diferită de celelalte active. din alte perspective. )upă cum s#a arătat moneda poate fi v ndută $sau răscumpărată% într#o perioadă de timp incertă la un preţ nominal cunoscut şi cu costuri minime. Complexitatea procesului de crearea a banilor $instrumentele şi tranzacţiile acestuia% depinde şi de caracteristicile subiecţilor care participă la tranzacţiile respective. sub forma de depozite nemonetare constituite nu poate acoperi cererea de credite. Complexitatea tranzacţiilor prin care se creează bani este evidenţiată şi prin luarea în considerare a factorilor nemonetari care acţionează at t asupra creaţiei de monedă. ambele abordării fiind. nevoită să creeze monedă primară fără să ţină seama de obiectivele sale monetare. prezentate anterior. Principalul factor nemonetar este deficitul bu etului de stat. Piaţa monetară este piaţa pe care băncile se împrumută între ele pe termen scurt. tuturor activelor. Cap. depozitele bancare cresc. aspectele microeconomice av nd o semnificaţie deosebită în dimensionarea ofertei de bani. definit ca o creştere a cantităţii de monedă deţinute de către agenţii economici nefinanciari. în diferite grade. extensia şi diferenţierea compoziţională a agregatelor monetare sunt rezumatul procesul de „creaţie monetară”. 3e subliniază că există o importantă diferenţă între bani şi alte active.

capacitatea autoreglatoare perfectă a economiei într#o stare de ec"ilibru fiind iluzorie. &chilibrul financiar ia în considerare numai variabilele şi relaţiile de natură financiară. precum şi al celorlalte bugete? I . &1B&. valutare şi sociale specifice fiecărei economii şi fazelor de evoluţie a acesteia. ).bănci şi surplusului de plăţi pe care le au alte bănci. de exemplu. ec"ilibrul financiar există atunci c nd cererea şi oferta de instrumente financiare. "um !roblem des neutralen #eldes din lucrarea lui Ha<e/ $eitra e zur #eldlehere. fiecăruia îi va corespunde acelaşi volum de tranzacţii însă de sens opus. (ceastă capacitate autoreglatoare nu poate exista at t datorită insuficienţei procesului de realizare a ec"ilibrului. ceea ce se observă în realitate fiind doar o tendinţă spre starea de ec"ilibru. Conceptului de ec"ilibru economic i#a fost ataşată în ultimele decenii ideea dezechilibrului economic permanent. ideală fiind. 1. poate contribui la ec"ilibrul monetar? • modul cum se formează şi se repartizează veniturile şi c"eltuielile prin intermediul bugetului de stat. poate fi definit ca fiind starea de identitate între masa bănească realmente existentă în economie $ofertă de monedă% şi cererea de bani. al bugetelor locale. manifestate pe o anumită piaţă a acestora. idee conform căreia economia se află în permanenţă într#o stare de dezec"ilibru. Într#un mod general. 3tarea de ec"ilibru într#o economie îşi are determinanţi în condiţiile economice monetare financiare.!. 2oopmans . nu se atinge niciodată. &chilibrul monetar. Cel care a dat expresie celebră ec"ilibrului monetar a fost 1unnar 3/dral în Monetar% &'uilibrium.uedeză şi dezvoltat de +coala (landeză. echilibrul economic reprezintă o constelaţie de variabile interdependente care se determină astfel un ape celălalt înc t nu există nici o tendinţă de modificare solicitară a acestora. precum ar fi C. Prin urmare piaţa monetară îndeplineşte funcţia de compensare a deficitului cu excedentul de lic"iditate pe două căi* &% creditul acordat între bănci şi :% prin cumpărare de la diferite bănci a unor " rtii de valoare specifice pieţei monetare a% a căror scadenţă este relativ apropiată b% care prezintă certitudine în ceea ce priveşte transformarea lor în bani lic"izi fără pierderi. &1BB şi de discipolii săi. )e la această regulă fac excepţie unele instituţii.C#ul sau băncile ipotecare care sunt de regulă debitoare. care. specificitatea acestuia const nd în faptul că el se realizează atunci c nd există simetrie în comportamentul subiecţilor economici participanţi la acelaşi gen de tranzacţii? în cazul a doi subiecţi. Punctul de pornire l#au constituit lucrările lui -ic!sell. ţin nd seama de cerinţele proceselor economice şi de corespondenţa care trebuie să existe între circuitul valorilor reale şi cel al valorilor monetare. +ondra &1B1. cuprinz nd un ansamblu de relaţii şi variabile cu caracter monetar.fost dezvoltat de 0. . (sigurarea ec"ilibrului monetar presupune realizarea următoarelor condiţii* • raportul în care se află cele două sfere ale circulaţiei monetare* sfera numerarului şi sfera monedei scripturale $a plăţilor prin virament%? • proporţia în care se distribuie capitalul agenţilor economici în propriu şi împrumutat $străin%? • emisiunea monetară realizată de către Fanca centrală. 3intetic spus.1 *chilibrul monetar Conceptul de ec"ilibru monetar a fost inventat de +coala . Conceptul a . sunt egale.a/e! s#a ocupat de această problemă în !rices and !roduction.

• C nd creşterile de preţuri se exprimă în două cifre se consideră că inflaţia este declarată iar • În condiţiile în care se exprimă cu trei cifre poate fi considerată alopantă sau hiperinflaţie+ 0nflaţia. • ). )eşi inflaţia este un dezec"ilibru sau mai precis o scumpire de dezec"ilibre creşterea preţurilor răm ne o caracteristică esenţială care pune în evidenţă implicit dimensiunile acestui proces. bugetar. prin cerere. c5t 'i în cele de deflaţie. (lteori tensiunile se dezvoltă se corelează şi iau alura unui proces. instrumentele şi obiectivele acesteia. Dn concept cuprinzător asupra inflaţiei trebuie să cuprindă şi cauzele şi efectele enunţate mai sus. Dn element fundamental al asigurării ec"ilibrului monetar dinamic îl constituie politica monetară. modificări în repartiţia venitului între clasele sociale.corelaţiile care se asigură între bugetul de stat şi celelalte ansambluri valorice din economie constituie o condiţie primordială a realizării ec"ilibrului monetar? • realizarea ec"ilibrului monetar este condiţionată şi de asigurarea celorlalte forme de ec"ilibru $financiar. a'ustarea şi corectarea dezec"ilibrelor apărute.& Inflaţia Politica monetară are ca obiectiv prioritar menţinerea stabilităţii preţurilor stăp nirea inflaţiei abordarea inflaţiei din perspectiva monetară constituind componenta esenţială a concepţiilor actuale asupra inflaţiei ca fenomen generativ. în defavoarea celor care deţin creanţe sau a celor cu venituri fi$e. )e aceea. )eci inflaţia este un proces monetar. 4enomenele inflaţioniste în unele sectoare pot fi compensate de tensiuni deflaţioniste din alte sectoare şi se pot astfel reec"ilibra. 0nflaţia poate fi caracterizată ca un proces care determină creşterea preţurilor sau deprecierea cursului valutar. prin costuri. 3e poate defini inflaţia ca o creştere cumulativă şi autoîntreţinută a nivelului general al preţurilor în interiorul unei economii. debitorii 'i cei care au de încasat profit fiind favorizaţi de inflaţie. )ezvoltarea proceselor K . structurală şi importantă sunt forme de manifestare cauzale. inflaţia este apreciată ca t*r*toare $rampante sau creping inflation% şi exprimată şi prin termenul de eroziune monetară. valutar etc. av nd în vedere că orice indice convenţional şi nu reflectă dec t imperfect mişcarea preţurilor. deflaţia produc5nd efecte inverse. 3unt de fapt două laturi ale aceluiaşi fenomen. cu caracter eneral şi în continuă evoluţie . Conceptul general despre inflaţie trebuie să fie concretizat şi prin amplitudinea fenomenelor* • C nd creşterile de preţuri sunt de circa : # GJ anual. integrarea ec"ilibrului monetar în ec"ilibrul economic de ansamblu. impactul politicii monetare asupra proceselor monetare viz nd în mod nemi'locit realizarea unui anumit ec"ilibru monetar. (onceptul modern asupra inflaţiei o defineşte ca un proces comple) prin care se afirmă multiple dezechilibre din economie. 6ăsurarea creşterii nivelului general al preţurilor se face cu a'utorul indicilor. Cre'terea 4enerală a preţurilor are ca efect diminuarea de cumpărare . 0ndiferent dacă este o perioadă de inflaţie sau de deflaţie $readucerea masei monetare% preţurile nu evoluează în aceeaşi proporţie. variaţiile preţurilor relative determină at5t în perioadele de inflaţie. distincte ale unor tensiuni sau dezvoltări inflaţioniste.%. Pe măsură ce preţurile cresc puterea de cumpărare scade în relaţie directă. de interacţiunea dintre ele şi de influenţele pe care le exercită în mod reciproc asupra corelaţiilor macroeconomice.

o creştere a alocaţiilor într#un domeniu dat sau poate proveni dintr#un deficit con'unctural. )iscrepanţa apare atunci c nd reînnoirea stocurilor nu se poate face în ritmul necesar.ransferul în cadrul fiecărei societăţii a avanta'elor progresului se poate face prin două modalităţi*  prin scăderea preţurilor. 0nflaţia prin costuri este proprie ţărilor aflate în creştere economică. În acest caz scăderea preţurilor poate avea un efect deprimant. (bsenţa sau insuficienţa stocurilor poate crea o lipsă trecătoare pentru unele produse. !a este cauza specifică a inflaţiei. înainte de a se manifesta în cadrul general se produce într#un cadru sectorial av nd apoi mecanisme de extindere specifice. ceea ce conduce la sporirea creditelor din economie. fiind a'ustată în mod direct de comportamente aferente unor mentalităţi şi psi"ologii specifice. adică nu pot fi ma'orate cantităţile susceptibile de a fi puse pe piaţă. În acest cadru creşterea cererii $de bunuri de consum.  Inflaţia prin costuri 0nflaţia prin costuri este un fenomen social#economic relevant şi analizat de teoreticieni în ultima 'umătate de secol şi este legată de capacitatea de presiune a unor grupuri sociale. !a are la origine voinţa unui grup social de a modifica în profitul său repartiţia venitului naţional. )e asemenea. modificările utilizării venitului naţional sau ale orientărilor patrimoniale ale populaţiei pot duce la modificări în raportul între economie şi consum. pot ma'ora cererea de consum. Creşterile economice presupun distorsiuni în cadrul economiei deoarece are ca efect creşteri importante de productivitate în unele sectoare şi ramuri $p nă la &L # &IJ% în timp ce în sectoarele terţiale se apropie de zero. excesul de cerere se repercutează integral asupra preţurilor. excesul de cerere se repercutează integral asupra volumului cantităţilor sc"imbate. fie lipsa de capacitate sau resurse în producţia internă şi mai ales prin insuficienţa mi'loacelor de plată externe. (lteori tensiunile inflaţioniste sunt determinate şi de modificări sau reorientări ale structurii cererii.* un excedent al balanţei de plăţi sau efect al unei măsuri de politică bugetară. iar creşterile costului vieţii provoacă la r ndul lor noi revendicări privind creşterile de salarii. Creşterea are de regulă la bază o majorare a ofertei de monedă sau a creaţiei de monedă datorată comportamentului băncilor. +a r ndul său inelasticitatea ofertei poate fi accidentală pe termen scurt sau mai îndelungat. ca efect al unei producţii agricole insuficiente din cauza condiţiilor atmosferice. de asemenea. Creşterea preţurilor se datorează creşterii cererii globale de bunuri şi servicii în raport de o ofertă globală lipsită de elasticitate. Cadrul de intervenţie a ofertei inelastice poate fi accidental. de exemplu. salariile răm n nd constante. • )acă oferta este perfect rigidă. Creşterile de venit ale unor categorii sau utilizarea economilor pentru ac"iziţia unor bunuri de folosinţă îndelungată. Inflaţia prin cerere 0nflaţia prin cerere îşi are geneza într#un dezec"ilibru ce se produce pe piaţa bunurilor şi serviciilor. întreprinderilor sau familiilor. căci ea nu poate stimula producţia şi poate provoca şoma'?  M . de bunuri de investiţii sau pentru export% poate avea urmări diferite* • )acă oferta este perfectă elastică.conduce de cele mai multe ori la corelarea şi acţiunea reunită a acestor cauze. . are loc un fenomen de expansiune. adică dacă oferta poate fi ma'orată în preţuri constante. )e regulă inflaţia prin cerere. Cauze pot fi. 0nflaţia prin costuri este cauza unor evidente procese inflaţioniste.

în special.ariaţia cursurilor de schimb şi. În realitate. (stfel o inflaţie prin costuri poate antrena o inflaţie prin cerere. în funcţie de utilizare. @evendicările 'ustificate ale salariaţilor din sectoarele cu o puternică creştere a productivităţii muncii sunt îmbrăţişate şi de cei care nu realizează asemenea modificări calitative şi astfel creşterea =aliniată> a salariilor conduce pe economie la o ma'orare medie a veniturilor care va depăşi de fapt creşterea reală a productivităţii muncii. )e fapt societatea preferă primordial soluţia creşterii salariale şi aici apar unele distorsiuni. preţurile răm n nd pe c t posibil stabile. )e asemenea. (stfel în timp ce inflaţia prin cerere vine din afară $out put% datorită unui aflux monetar. pretind majorări şi cei care nu obţin creşteri de productivitate în activitatea lor.  Inflaţia structurală 0nflaţia structurală este determinată primordial de dispoziţia mecanismelor obiective şi exterioare omului cum ar fi în domeniul monetar etalonul#aur. întruc t aduce o creştere a veniturilor monetare superioară produsului real şi determină tensiuni inflaţioniste pe piaţa de bunuri şi servicii. inflaţia prin costuri apare pe piaţa factorilor de producţie înşişi şi influenţează creşterea masei monetare prin efectul său. costurile de producţie cresc exercit nd asupra economiei naţionale influenţe negative diferenţiat.  2 . o inflaţie prin cerere se corelează rapid cu o inflaţie prin costuri. 4iecare ţară poate primi stimulii inflaţionişti din exterior în funcţie de măsura în care economia lor se bazează pe importul de materii prime şi produse de completare din exterior. Cele două tipuri de inflaţie examinate p nă acum au în desfăşurarea lor deosebiri. . degradarea cursurilor de sc"imb pentru importatori a reprezentat o altă cale de influenţare a procesului inflaţionist.prin creşterile salariilor şi veniturilor în funcţie de creşterile de productivitate.  Inflaţia importată În epoca contemporană relaţiile între ţări sunt ample şi multilaterale astfel că fiecare economic este influenţată mai mult sau mai puţin de fluxurile internaţionale de valori şi de toate caracteristicile pe care acestea le au şi le aduc pe pieţele naţionale. (stfel o primă cale de pătrundere a influenţelor externe sunt importurile de produse. 6ai important este însă să insistăm asupra aproprierilor dintre ele. însoţindu#se una pe alta şi deci acţion nd împreună. )eprecierea monetară reflectată în termenii cursului valutar înseamnă continua =scumpire> a importurilor şi =ieftinirea> pentru străini a mărfurilor naţionale exportate. inflaţia prin import a devenit un mecanism prin care se desfăşoară în cadrul internaţional lupta pentru împărţirea rezultatelor creşterii economice diferenţiate şi deci inegale de la o ţară la alta. 3ub presiunea preţurilor de import. (stfel. )iferite ca origine. În consecinţă în multe sectoare creşterile remunerării vor avea ca efect creşterea costurilor bunurilor şi serviciilor pe care le produc. în general. Dltimele decenii se caracterizează prin continua depreciere monetară în ritmuri mai înalte a marii ma'orităţi a valutelor. -aloarea relativă a diferitelor valute şi mai ales evoluţia neconcordantă cu celelalte a constituit una din căile de transfer a creşterilor de productivitate pe plan internaţional. deoarece implică cu necesitate o creştere a preţurilor şi în consecinţă angrenează revendicări sociale pentru ma'oritatea veniturilor nominale şi implicit duce la accelerarea şi generalizarea inflaţiei. (stfel cadrul disciplinator al unor posibile sancţiuni cu efecte negative nu mai acţionează. cele două tipuri sunt de fapt independente şi se spri'ină în evoluţia lor. pe acest fundal. şi de materii prime.

creşterea este. +a sf rşitul fiecărei zile o bancă poate avea o poziţie netă debitoare sau creditoare faţă de celelalte componente ale sistemului bancar. )econtările respective poartă denumirea de decontări interbancare şi se realizează numai în moneda băncii centrale. viramente din alte conturi sau credite bancare. )epozitele bancare deţinute în conturi de agenţii economicii nefinanciari provin din surse diverse cum ar fi* depuneri de monedă efectivă $numerar%. iar poziţia netă creditoare semnifică o situaţie inversă. o sursă de riscuri şi de mutaţii accelerate care sunt impuse societăţii. Cu ale cuvinte orice plată efectuată de un titular din contul său către un terţ care are contul desc"is la o altă bancă trebuie să fie urmată de o plată ec"ivalentă a băncii sale în favoarea băncii beneficiarului plăţii. nu au fost realizate economii prealabile şi deci nu există fonduri de finanţare. În fiecare zi au loc astfel operaţiuni de încasări şi plăţi în şi din conturile clienţilor. totodată. 3ub un alt aspect inflaţia structurală este expresia faptului că în societatea actuală toate corelaţiile. a unei creşteri economice rapide implic nd o mobilizare intensivă a factorilor de producţie. fie că suscită noi revendicări de la categoriile supuse presiunilor inflaţioniste cărora le afectează veniturile. (ceastă operaţiune presupune compararea în cadrul unei perioade date $o zi% a creanţelor $sumelor de încasat de către o bancă de la celelalte bănci% cu datoriile acesteia $sumele datorate celorlalte bănci% în vederea determinării măsurii în care acestea se compensează şi a sumei nete rămase de încasat sau de plătit. apariţia unor ramuri cu rol conducător în economie şi declinul unor ramuri şi sectoare depăşite. În ma'oritatea lor. prin crearea unei cereri multiplicate. Creşterea preţurilor şi uneori economiile forţate sunt singurele modalităţi de reconstituire a unui ec"ilibru $nominal% în economie. Făncile care prezintă solduri debitoare vor trebui să#şi procure resurse pentru a#şi stinge datoriile. @ecurgerea la credit intern sau. inclusiv ajustările necesare în plan macroeconomic se realizează la nivelul lor superior. Cap. mai grav. (ceste încasări şi plăţi zilnice trebuie să fie urmate de încasări şi plăţi ec"ivalente de către băncile la care îşi au desc"ise conturile agenţii economicii respectivi. Poziţia netă debitoare semnifică faptul că în relaţiile cu celelalte bănci. În acest din urmă caz moneda scripturală respectivă este o creaţie proprie a băncii. conduce la crearea de noi capacităţi de producţie cu noi te"nologii.0nflaţia structurală este considerată ca prezentă în numeroase ţări ca expresie a faptului că acestea au ales calea unei dezvoltări accelerate. aceste creşteri impuse nu au pregătirea necesară. care prin operaţiunea de creditare şi#a ma'orat propriile depozite. Compensarea acestor deficite cu excedentele se realizează pe piaţa interbancară. Creşterea creează prin natura ei un dezec"ilibru în economie. per sold. fluxurile de ieşire au fost mai mari dec t cele de intrare. duce la accentuarea procesului inflaţionist prin procese de tipul inflaţiei prin venituri. 6 3ecanismul compensărilor pe piaţa interbancară Componenta principală a masei monetare în circulaţie o reprezintă moneda scripturală. 3arcinile fiscale şi sociale. )eci inflaţia este implicită. promovarea creşterii economice prin aceste metode de finanţare conduce un aflux monetar în economie şi creează premisele unui proces inflaţionist tip cerere. la finanţarea bugetară implică distribuirea de venituri fără contrapartidă şi duce la multiplicarea cererii. Primordial. (stfel ei pot efectua plăţi către terţi care au conturi desc"ise la alte bănci. fie că se reflectă direct în costuri. a cărei mărime este dată de suma soldurilor creditoare ale conturilor titularilor desc"ise la bănci. Comportamentul economic al clienţilor băncii $indiferent că aceştia sunt sau nu beneficiari ai unor credite bancare% afectează lic"iditatea băncilor. 6oneda bancară astfel creată nu răm ne întotdeauna în circuitul propriu al băncii. iar băncile cu solduri creditoare vor fi interesate să#şi plaseze aceste resurse 1 . Pe de altă parte.

7 Piaţa interbancară 'i operaţiunile ei.urliuc -asile. deoarece ea asigură agenţilor deficitari lic"idităţile de care au nevoie. Cocriş -asile . În economiile moderne. caracterizate printr#un proces continuu de extindere a bancarizării. de creştere a numărului titularilor de conturi. diminuarea ratelor dob nzii din economie şi sporirea volumului masei monetare.recerea de la piaţa monetară interbancară la piaţa desc"isă a creat premisele diversificării mecanismelor şi instrumentelor de creditare specifice acestei pieţe şi a condus la creşterea eficienţei acţiunilor de intervenţie a băncilor centrale pe această piaţă şi în economie. 0ntervenţiile băncii centrale pe piaţa monetară poartă numele de operaţiuni pe piaţa deschisă sau operaţiuni de open mar!et". (cestea constau în v nzarea sau cumpărarea de către banca centrală de titluri ale datoriei publice. Cumpărarea de titluri de pe piaţă are ca efect sporirea volumului lic"idităţilor băncilor comerciale. p. p. iar agenţilor excedentari posibilitatea fructificării lic"idităţilor de care dispun în exces. &1G # &1I &L . băncile vor trebui să se împrumute cu sumele respective fie de la celelalte bănci participante la procesul de compensare şi care au solduri excedentare. Cap. . fie de la banca de emisiune. operaţiune care reprezintă =singura modalitate de a satisface relaţiile de plăţi între parteneri aflaţi în diferite părţi ale ţării şi incluşi în unul sau altul din circuitele sau subcircuitele monetare>:. Intervenţiile băncii de emisiune pe piaţa interbancară Principala funcţie a pieţei interbancare este funcţia de finanţare.nstrumente şi tehnici de plată. iar v nzarea de titluri care ca efect diminuarea volumului acestor lic"idităţi. M1 B . Aperaţiunile de împrumut pe această piaţă se pot realiza în alb $atunci c nd remiterile de lic"idităţi se fac fără contrapartidă. @ezultă de aici rolul deosebit de important al sistemelor de compensare..e"nicile şi instrumentele de intervenţie a băncii centrale pe piaţa monetară desc"isă au cunoscut modificări substanţiale. !ditura )idactică şi Pedagogică. (ceste te"nici sunt următoareleB* • tehnica cererilor de ofertă de lichidităţi8 • tehnica pensiunilor pe 9 zile 8 : Fasno Cezar. Procesul de stingere a soldurilor nete debitoare rezultate în urma operaţiunii de compensare se realizează pe piaţa interbancară şi presupune luarea în considerare a disponibilităţilor pe care băncile debitoare le deţin la banca centrală sau la casa de compensaţie. indiferent că aceştia sunt agenţi economici sau persoane fizice. cu posibilitatea reînnoirii sau pe o durată fixă $de exemplu M zile%. )ardac Eicolae . &11K. fie de la ceilalţi actori ai pieţei. creşterea nivelului general al dob nzilor şi diminuarea masei monetare. Punerea în pensiune a unui titlu se poate realiza pe o perioada de :G de ore. -peraţiuni bancare+ . fără garanţie numai în baza încrederii în debitor% sau prin utilizarea unor titluri de creanţă care fac obiectul unor cesiuni ferme $ele sunt v ndute definitiv% sau sunt puse în pensiune $în acest caz creditorul preia titlurile sub formă de garanţie cu condiţia ca debitorul să le răscumpere de la acesta la termenul şi la preţul convenite în momentul realizării operaţiunii%. .în vederea fructificării lor. Fucureşti. efectuarea plăţilor dintre aceştia nu se poate realiza fără a'utorul unui sistem eficient de compensare a acestor plăţi. În caz contrar. În ipoteza în care mărimea acestor disponibilităţi este egală de moneda centrală vor fi utilizate pentru stingerea acestor solduri. op+ cit.

de reinstituirea băncilor comerciale propriu#zise a v nzării mărfurilor cu plata am nată şi punerea în circuit a înscrisurilor cambiale şi a titlurilor de stat. băncilor comerciale celor mai importante li se solicită în plicuri înc"ise nevoile lor de lic"idităţi. 3tatornicirea pieţei monetare este totodată legată de restructurarea aparatului bancar. intervenţii care au ca efect sporirea sau diminuarea volumului de lic"idităţi. prin predominarea preţurilor administrare pieţei prin lipsirea agenţilor economici socializaţi de formele fundamentale ale autonomiei decizionale prin aservirea aparatului bancar şi financiar faţă de criteriile planului#directivă prin suprimarea pieţei titlurilor de valoare. @entabilitatea şi situaţia fondurilor agenţilor economici au fost deturnate. Piaţa monetară în <om5nia . • Cap. )ob nzile percepute pentru acest tip de împrumut sunt mai mari faţă de cele practicate în cazul cumpărărilor ferme. termenele de acordare a acestor împrumuturi şi nivelul dob nzii pe care sunt dispuse să o plătească. )ob nzile percepute la creditele acordate sub forma pensiunilor zilnice sunt mult mai ridicate. durata de acordare a acestuia sau nivelul dob nzii percepute. :ehnica pensiunilor pe 9 zile constă în refinanţarea automată a băncilor comerciale pe o perioadă de M zile în baza unor garanţii formate din titluri publice care trebuie răscumpărate de băncile debitoare la scadenţa împrumutului. (stfel instrumentate. !a este legată totodată de reaşezarea raporturilor dintre banca de emisiune şi celelalte bănci. categoriile valorile au încetat în cea mai mare măsură să reflecte situaţia reală din economie. av nd rol penalizator.1 Piaţa monetară: mecanism al economiei de piaţă. nu numai prin lic"idarea statutului de proprietar nemi'locit al tuturor băncilor şi nu numai prin eliminarea subordonării băncilor faţă de guvern. Periodic. !a n#a putut exista şi funcţiona în @om nia înainte de &121. )in marea varietate a titlurilor de valoare negociate pe pieţele monetare occidentale. În funcţie de datele pe care le deţine asupra pieţei şi de prognozele sale privind evoluţia viitoare a pieţei. :ehnica operaţiunilor de v5nzări 'i cumpărări de titluri sau de pensiuni zilnice constă în intervenţii periodice pe piaţă $neanunţate% ale băncii centrale. && . (u apărut întreprinderi rentabile fără merite proprii şi întreprinderi cu pierderi fără ca acestea să poarte vina pentru situaţia lor financiară. banca centrală poate refuza total sau parţial acordarea acestor credite sau poate impune alte condiţii de creditare în ceea ce priveşte mărimea împrumutului. (u apărut mai recent titluri de stat sub forma certificatelor de trezorerie dar care nu se negociază pe piaţa de capital. (stfel de fenomene au fost generate de preţurile fixate cu o ridicată doză de subiectivism şi arbitrar inevitabile într#o economie în care mecanismele pieţei sunt ani"ilate şi blocate. În economia planificată central cu caracter imperativ a avut loc transformarea monedei din instrument al acţiunii descentralizate a deţinătorilor puterii de cumpărare în instrument al dictatului etatist. :ehnica cererilor de ofertă de lichidităţi este o te"nică care constă în sondarea de către banca centrală a necesarului de lic"idităţi al pieţei. . :ranziţia 'i statornicirea pieţei monetare în ţara noastră Piaţa monetară este un mecanism al economiei de piaţa. în @om nia există doar certificatele de depozit dar care nu suportă comparaţie cu cele franceze care au o valoare minimă de cinci milioane de franci. (ceastă =subordonare> a monedei faţă de centrul puterii politice s#a realizat prin prevalenţa proprietăţii de stat şi cvasi#lic"idarea proprietăţi private..tehnica operaţiunilor de v5nzări 'i cumpărări de titluri sau de pensiuni zilnice.

recursul la acestea. Principalele categorii de credite de refinanţare practicate de FE@ sunt* creditul structural. aflată în curs de formare. Creditul structural prefaţează creditul reescont. )e aici şi evoluţiile incoerente discrepante ale nivelului ratelor de dob nzi cu efecte perturbatoare pentru gestiunea bancară şi activitatea financiară a întreprinderilor. creditul special şi creditul lombard /overdraft%. rar înt lnită în alte ţări în asemenea proporţii.otuşi. deşi creditul comercial şi emiterea de înscrisuri cambiale au fost legal autorizate. cel puţin în anumite perioade ale anilor &11G # &11I şi cu deosebire la începutul anului &11M. la rate de dob nzi rezultate la licitaţie. Creditele sunt garantate cu efecte comerciale sau publice. 0ndiciul cel mai sigur al atingerii acestui obiectiv îl constituie preţurile. FE@ va dob ndi posibilităţi mai largi de intervenţie prin operaţiunile de open &: . În condiţiile actuale pe piaţa noastră interbancară se efectuează mai ales operaţiuni de refinanţare şi mai puţin operaţiuni de creditare interbănci. iar dob nda percepută anticipează taxa oficială a scontului. A dată cu creşterea ponderii proprietăţii private în economie.. (cest credit se acordă pentru maximum &I zile. creditul de licitaţie.erapia prin mi'loace monetare a inflaţiei se impune a se asocia cu acţiunea asupra cauzelor structurale ale dezec"ilibrului inflaţionist. 4ără asigurarea acestor premise. Principalele cate4orii de credite de refinanţare a băncilor comerciale de către =>< Piaţa monetară în @om nia. excesiv de pozitive dacă nu c"iar abuzive. iar lic"idităţile economiei vor creşte. a lipsei de sensibilitate a întreprinderilor etatiste la terapia prin instrumente valorice.Premisele pentru crearea şi buna funcţionare a pieţei monetare în @om nia sunt statornicia precumpărătorilor ca factor propulsor real al eficienţei economice. (reditul special se acordă băncilor comerciale aflate în criză de lic"iditate pe o perioadă de p nă la BL de zile în condiţiile unor garanţii financiare şi în active reale. 3e acordă la nivelul soldului debitelor al contului curent al băncii la FE@ în limita a MIJ din fondurile proprii ale băncii beneficiare în condiţiile garantării cu anumite " rtii de valoare. . depăşind cu mult rata inflaţiei fiind pro"ibitive pentru ma'oritatea agenţilor economici. 0mpactul lor asupra gestiunii curente a întreprinderilor şi mai ales asupra investiţiilor a fost puternic resimţit. în absenţa predominării economiei de piaţă şi în condiţiile unui sistem bancar etatist . costurile şi de a conduce la rentabilităţi legitime şi la reprezentativitatea situaţiei lor financiare. capacitatea lor de a reflecta nevoile sociale. )ar mecanismul operaţiunilor pe piaţa liberă nu poate funcţiona corespunzător într#o economie în care titlurile se emit doar ocazional. . (reditul structural este creditul acordat de FE@ în cadrul unui plafon stabilit pentru fiecare bancă comercială şi pentru fiecare tip de garanţii. nu este posibil în mod obiectiv. . (reditul de licitaţie reprezintă actualmente principala cale de refinanţare a băncilor comerciale. !l prefigurează operaţiunile de open mar0et. )ob nzile practicate de către banca centrală pentru refinanţarea sistemul bancar şi implicit a economiei naţionale au devenit . (reditul lombard $overdraft% sau creditul =de pe o zi pe alta> $da<#to#da<% este menit să susţină efectuarea plăţilor zilnice exigibile ale unei bănci comerciale aflate în criză. în structura actuală de proprietate şi a prezenţei bloca'ului financiar at t de extins. comportă refinanţarea băncilor comerciale de către FE@. este expresia instabilităţii vieţii noastre economice. iar piaţa bursieră nu are capacitatea efectivă de a le evalua. a necesităţii unor măsuri "otăr te de restructurare a economiei rom neşti. -ariaţia nivelurilor de dob nzi. =rodarea> şi maturizarea mecanismelor economice de piaţă nu sunt posibile.&. se acordă în cadrul unui plafon. este garantat cu titluri de stat. cu condiţia prezentării de programe eficiente de redresare. criteriul eficienţei va predomina.

un enorm şi costisitor angrena' de acordarea a creditelor. Dnii dintre aceşti agenţi au primit dreptul de a emite instrumente financiare pe termen scurt negociabile.). dezvoltarea reţelei bancare. (ceastă reaşezare a pieţei banilor permite reducerea ponderii intermediarilor financiari. lic"idităţi. Piaţa desc"isă este o piaţă pe care toţi agenţii care dispun de capitaluri pe termen scurt pot să le ofere tuturor celorlalţi agenţi care au nevoie de lic"idităţii pe termene scurte. bonuri de tezaur negociabile. În cadrul acestor operaţiuni banca centrală cumpără şi vinde pe piaţă titluri ale împrumuturilor publice. . ea distribuie monedă. :recerea de la piaţa interbancară la piaţa monetară deschisă . trezoreriei statului şi tuturor instituţiilor financiare. Politica de open mar0et exercită două efecte* un efect cantitativ asupra mărimii masei monetare în circulaţie şi un efect#preţ asupra ratei dob nzii predominante în economie. Politica de open mar0et acţionează continuu asupra politicii de creditare a băncilor comerciale. Cuprins &B . (re loc astfel o finanţare directă nemediată. sunt supuşi aceloraşi condiţii. are loc un reflux de monedă şi astfel scad lic"idităţile de pe piaţă. )esc"iderea pieţei monetare a reprezentat un mi'loc de luptă împotriva unei excesive compartimentări a pieţei banilor. Piaţa monetară este desc"isă întreprinderilor. Eoile instrumente ale pieţei monetare sunt* certificate de depozit. de a influenţa volumul creditelor şi evoluţia generală a cursurilor titlurilor pe piaţă. )esc"iderea pieţei asigură tuturor ofertanţilor posibilitatea a arbitra între plasamentele pe termen lung şi cele pe termen scurt. bilete de trezorerie.. creşterea numărului de bănci. )esc"iderea pieţei monetare este subordonată dezideratului de a permite tuturor debitorilor să emită titluri cu scadenţe diferite pe o piaţă la care au acces toţi creditorii. bonuri ale societăţilor financiare şi ale caselor de titluri.mar0et. întărirea dominaţiei nete a unora dintre ele. În măsura în care banca centrală cumpără titluri de pe piaţă. (ceasta afectează tot timpul supralic"iditatea bancară conferind astfel băncii centrale posibilitatea de a influenţa destinaţia excedentelor respective de lic"idităţi* cumpărări de titluri de la banca centrală fără emisiune monetară sau acordarea de credite economiei cu emisiune monetară.ranziţia la piaţă monetară desc"isă presupune privatizarea băncilor comerciale. . 3e are în vedere introducerea reescontului. potrivit anticipărilor asupra evoluţiei ratei dob nzii. cu scopul de a lărgi sau restr nge lic"idităţile băncilor. întruc t diferiţii împrumutători de capitaluri şi debitori pentru capitaluri de aceeaşi natură . fie că sunt instituţii financiare. operaţiune prin care băncile comerciale îşi transformă o parte a portofoliului lor de efecte de comerţ în lic"idităţi prin banca centrală* introducerea operaţiunilor de open mar0et ca alternativă faţă de reescont şi instrument mai eficient de influenţare a dob nzilor în economie. În situaţia inversă. trezoreria statului sau întreprinderi .ranziţia de la piaţa interbancară la piaţa monetară desc"isă va presupune glisarea formelor actuale de finanţare spre formele consacrate pe plan internaţional. bonuri negociabile ale instituţiilor financiare.

.pag.............ranziţia şi statornicia pieţei monetare în ţara noastră.....................................................pag...................B .................................... 1 Cap. : :.....pag............................recerea de la piaţa interbancară la piaţa monetară desc"isă..................................: 0nflaţia...................& Piaţa monetară* mecanism al economiei de piaţă............................pag... K Piaţa monetară în @om nia......& !c"ilibrul monetar. & Cap................0ntroducere.............& Cererea de monedă.................................... G 6ecanismul compensărilor pe piaţa interbancară............... : Cererea şi oferta de monedă......... &B &G .......................................... && K........ : :........... && K.............. 0ntervenţiile băncii de emisiune pe piaţa interbancară.............................pag.........................pag. B !c"ilibrul monetar şi inflaţia..pag..................................: Principalele categorii de credite de refinanţare a băncilor comerciale de către FE@............... & Cap............................................................. actori.....................................................................pag...pag........................ I B..... G B..........: Aferta de monedă.... &L Cap................. funcţii.................................... I Piaţa interbancară şi operaţiunile ei............................................................................................ B Cap...........pag........................................................ K Cap............................. evoluţii......... ............pag.........pag.............................................................................pag............. &: K....... & Piaţa monetară* concept.....pag.........................