Aspecte generale

Structura rutieră este elementul de rezistenţă al drumului, prevăzută şi realizată pe partea carosabilă şi pe benzile de încadrare, alcătuită dintr-un ansamblu de straturi executate din materiale pietroase stabilizate sau nu cu lianţi, după tehnologii adecvate, şi dimensionate conform anumitor norme, având în ansamblu o capacitate portantă stabilită în principal funcţie de intensitatea traficului greu. Structura rutieră în baza concepţiei sus-menţionate se construieşte pe o fundaţie formată din ! terasamente, în care se include, după caz, stratul de formă" ! terenul natural" #atorita cresterii demografice din zilele noastre ,ce a atras dupa sine o crestere semnificativa de autovehicule particulare si comerciale,a impus realizarea unor structure rutiere adecvate cresterii volumului de trafic,cu luarea in considerare a urmatoarelor criteria de performanta  partea carosabilă să prezinte o rezistență bună la derapa$ și să asigure siguranța și confortul utilizatorilor drumului"

 structura să aibă capacitatea de a prelua încărcările din trafic fără a prezenta deformații excesive"  stratul de fundație să prezinte o capacitate portantă suficientă pentru a prelua încărcările transmise de la straturile superioare și de a asigura o rezemare uniformă a acestora.

Principii de acatuire a sistemelor rutiere
%latforma drumului, realizata prin lucrarile de terasamente, este constituita din diferite pamanturi, care,in general,nu pot suporta sarcinile primate direct din circulatia autovehiculelor. &otalitatea straturilor rutiere prin care se consolideaza partea carosabila a drumului,constituie un sistem rutier.Sistemul rutier este asezat pe patul soselei,de aceea pentru dimensionarea sistemelor rutiere se ia in considerare si pamantul din pat pana la adancimea la care se resimt incarcarile transmise de vehicule.Sistemul rutier impreuna cu zona active a terasamentelor care conlucreaza la preluarea incarcarilor formeaza complexul rutier.

)n structura de rezistenta.material disponibile in zona.'ig.natura pamantului din patul soselei.*el mai important rol. )mpartirea in sisteme rutiere rigide si nerigide este oarecum arbitrara.constituite din dale de beton de ciment-.cu sau fara lianti bitumosi.sistemele rutiere sunt considerate in mod conventional nerigide.numarul.precum si sisteme rutiere supple la care unele straturi sunt ameliorate cu ciment.si rigide.deoarece in practica se intalnesc sisteme rutiere cu straturi din beton de ciment acoperite cu imbracaminti bitumoase.+cest strat trebuie realizat din material rezistente.conditii climatic.aglomerate cu lianti. Stratul de baza se acopera cu un strat de suprafata.alcatuite din material granulare. Stratul de fundatie preia incarcarile normale de la stratul de baza si le repartizeaza astfel incat sa poate fi suportate de patul soselei. straturile rutiere au diferite roluri.in cazul unei sosele modern.stratul de fundatie poate fi executat din material granulare locale.( Sistem rutier si complex rutier %rin destinatia pe care o are.apte sa preia solicitarile de intindere si de forfecare date de vehicule.alcatuite din material cu rezitente diferite. .sa reziste la intemperii si la poansonarea produsa de sarcinile vertical #upa modul de comportare sub actiunea combinata a traficului si intemperiilor.#istributia eforturilor unitare sub incarcari este influietata in mod sensibil de rigiditatea straturilor si de adancimea la care se gasesc in raport cu suprafata soselei. il are stratul de baza. se stabilesc pe baza unui calcul tehnico-economic in care se tine seama de traffic.natura si grosime straturilor.+vand de suportat presiuni relative reduse.un sistem rutier trbuie sa suporte o incarcarile traficului sis a le transmita terenului de fundatie.fara ca in complexul rutier sa produca fisuri sau deformatii cu caracter permanent.neted si impermeabil-imbracamintea-apt sa preia direct actiunile tangential date de vehicule.

Fig. b) rigid. pot capata treptat deformatii permanente"pot prelua sarcini vertical. sa reziste la eforturile ce le solicita.+vand in vedere ca eforturile provenite din circulatia vehiculelor scad cu adancimea. Alcătuirea sistemului rutier: a) nerigid.in urma actiunii repetate a circulatiei. îmbrăcămintea şi stratul de bază fiind realizate din mixturi asfaltice. Succesiunea substraturilor rutiere trebuie sa asigure o asemenea scadere a presiunilor unitare incat acestea. de difertie grosimi si rezistente. Clasificarea sistemelor rutiere . s-a a$uns la următoarea clasificare a structurilor rutiere ! structura rutieră nerigida este alcătuită dintr-un ansamblu de straturi realizate din materiale necoezive stabilizate mecanic sau/şi cu lianţi hidrocarbonaţi.pietruire-" ! structura rutieră rigidă este alcătuită dintr-un ansamblu de straturi stabilizate sau nu cu lianţi. Stratul rutier din agregate naturale stabilizate cu ciment sau cu lianţi puzzolanici poate fi strat de fundaţie sau/şi strat de bază. sau.sunt foarte flexilbile.la fiecare nivel.)n plus sistemul rutier trebuie executat din material care .sa fie mai mici decat capacitatea portanta a pamantului din patul caii. Sistemele rutiere nerigide . dar nu pot prelua eforturi de incovoiere. "a consolidarea partii carosabile se pot folosi straturi rutiere differentiate. în mod excepţional. în care apar în timp fisuri din contracţie. iar îmbrăcămintea şi eventual stratul de bază sunt straturi bituminoase.la nivelul patului. peste care se realizează o îmbrăcăminte din beton de ciment" ! structura rutieră mixtă este constituită din straturi din agregate naturale stabilizate mecanic şi cu lianţi hidraulici sau puzzolanici.datorita lipsei de coeziune a straturilor care le compun. din macadam bituminos sau din macadam . presiunile unitare reducandu-se pe masura ce ne apropiem de patul caii. se deformeaza la trecerea vehiculelor si . .alcatuite din material a caror calitate poate descreste cu adancimea.inând seama de modul de alcătuire şi de comportare în exploatare.

din material locale sub forma unui singur strat sau sub forma unor assize.Se executa. care trbuie sa-i asigure rezistenta ridicata la uzura.sau de imbracaminte-. Stratul de baza . d e asemenea. executat din nisip sau balast.umplute cu un mastic de etganseizare care trebuie sa adere la dala. Substratul de fundaţie.in acelasi timp. însă sunt sensibile la tasări. #istemele rutiere nu cuprind întotdeauna toate straturile enumerate ma i sus. repartizează bine sarcinile solicitând puţin stratul de fundaţie. s u b s t r a t u l d e fundaţie se aşează pe un strat de formă alcătuit din materiale puţin sensibile la apă sau obţinut prin tratarea stratului superior al terasamentelor cu un liant !var. Fundatia . imbracamintea este alcatuita din unul sau doua straturi. colectează şi îndepărtează apele meteorice ce se infiltrează în sistemul rutier. executate din material . aici este necesar ca materialele din fundaţie să nu se disloce sub efectul repetat alsolicitărilor dinamice din trafic.pentru a prote$a sistemul rutier impotriva infiltratiilor de apa si. in general. +tat stratul de baza cat si fundatia trebuie sa fie capabile de a reduce sarcinile fara sa se deformeze.care primeste presiunile transise de stratul de baza. care preia direct actiunile tangential si le transmite pe cele vertical.astfel încât să nu stagneze la nivelul patului 2 rol drenant " −repartizează mai uniform presiunile pe patul drumului şi netezeşte denivelările acestuia 2 rol de omogenizare neori în terenurile umede. mlăştinoase.degradeze sau strive.sa reziste la intemperii sis a urmeze miscarile dalei fara sa se desprinda sau fisureze. )n sistemele rutiere nerigide. se poate întâmpla să nu e$iste o delimitare e$actă între unele straturi.care se executa din material cu calitati superioare si are menirea de a reduce solicitarile concentrate de compresiune. Sistemele rutiere rigide Straturile care intra in alcatuirea unui s0stem rutier de tip modern sunt Imbracamintea.ea singura trebuie sa fie rezistenta la intemperii 1a sistemele rutiere rigide imbracamintea este alcatuita din dale de beton despartite prin rosturi. se interpune între pat şi fundaţie şiîndeplineşte următoarele funcţiuni −o p r e ş t e a s c e n s i u n e a c a p i l a r ă î n c a z u l e x i s t e n ţ e i u n e i p â n z e d e a p ă s u b t e r a n ă 2 rol anticapilar " −împiedică pătrunderea îngheţului la nivelul pământului din patul drumului 2 rol antigel " −împiedică pătrunderea de $os în sus a părţilor fine prăfos2argiloase şi a substanţelor organice din patul drumului în stratul de fundaţie 2 rol izolator şi anticontaminator " −drenează. executate din material de calitate superioara. p o t p r e l u a solicitări de încovoiere. si de a le repartiza fundatieinin limita solicitarilor admise. transmite de imbracaminte. fundaţia este totuşi periclitată în zonele de la marginea dalelor şi desub rosturi. În mod convenţionalstratul de formă nu face parte din sistemul rutier. rezistenta mica la rulare si o cat mai buna aderenta"in cazul drumurilor modern imbracamintea trebuie sa fie impermeabila. cu terasamente plastice. cu toată distribuţia avantajoasă a eforturilor. provocate de circulatia vehiculelor si care prote$eaza sistemul rutier impotriva actiunii agentilor atmosferici.Atât stratul de bază cât şi fundaţia trebuie să fie capabile de a reduce sarcinile fără să se deformeze.A u î n a l c ă t u i r e u n s t r a t d i n b e t o n d e c i m e n t . ciment". În cazul sistemelor rutiere rigide. le reduce si mai mult si le repartizeaza patului caii in limitele admise. degradeze sau strivi. 1a drumurile forestiere se utilizeaza de cele mai multe ori sisteme rutiere mai simple. de uzura si de legatura-.

statii de preparare a astfaltului.ori prin executarea unui macadam asfaltic.autogredere. %rincipalul dezavanta$ al drumurilor impietruite il reprezinta degradarea rapida sub influienta traficului si a factorilor climatic. in constructia drumurilor forestiere. in toate tarile. magistrale sau chiar principale.*onform acestui principiu.in general. concasoare-4 si mai putin cu utila$e necesare executarii unor imbracaminti modern.iar cheltuielile mari de intretinere devin neeconomice. Tipuri de sisteme rutiere folosite pe drumurile forestier #esi relativ simple ca alcatuire. modificarea conceptiei clasice. #e astfel. din considerente economice. )n marea lor ma$oritate drrumurile forestiere sunt drumuri impietruite.ceea ce impune o intretinere atenta si cu echipe permanente. problema modernizarii imbracamintii se poate pune si pentru unele drumuri de interes pur forestier. sistemele rutiere folosite la drumurile forestiere prezinta o mare varietate.de regula.#e asemenea.pentru drumurile de interes pur forestier. drumurile se construiesc in etape. care sta la baza alcatuirii sistemelor rutiere de pe drumurilor forestiere si implicit modificarea procesului tehnologic de executie. prin aplicarea unor tratamente superficial duble sau covoare astfaltice.autogudronatoare. vibratoare-" -existenta . sistemele rutiere simple pot fi imbunatatite treptat pe masura dezvoltarii traficului si a cresteii imprtanteii drumului respective"in schimb infrastructura drumurilor trebuie sa corespunda inca de la inceput. pe care intensitatea sporita a traficului. *a linie generala.in acest domeniu.)n acelasi timp.3conomicitatea folosirii materialelor locale depinde in cea mai mare masura de distant de transport a materialului.iar cele din straturile inferioare sunt mai putin rezistente si de dimensiuni mai mari. ca piatra bruta.$ustificat din punct de vedere economic si ethnic. precum si conditiile specific transportului forestier. de cele mai multe ori. balastul.ale caror comportari si caracteristici sunt in general cunoscute de constructorii forestieri" -dotarea anteprizelor de constructii forestiere in special cu utila$e specific tehnologiei de executie a inpietruirilor. incepand de la drumurile din pamant sau pamant imbunatatit. lucru pe deplin $ustificat daca se tine seama ca .se urmareste folosirea cat mai larga a materialelor locale.cerintelor de perspective. conduc la o degradare brutal a impitruirii. bolovanii. a unei traditii si a unei experiente accumulate in decursul anilor" -posibilitatea unei consolidari treptate si a trecerii la un sistem rutier superior. piatra Sparta.+ceasta preferinta a tehnicii rutiere pentru impietruiri se $ustifica prin uramatoarele -trafic intermittent si redus" -declivitati mari" -%osibilitatea valorificarii materialelor locale specific. 5odernizarea imbracamintilor ce pe drumurile forestiere se face. precum si a acelora care prezinta si o deosebita importanta turistica. aplicandu-se principiol ameliorarii progressive prin consolidari successive. .in mod obisnuit. regiunile prin care se desfasoara drumurile forestiere sunt bogate in zacaminte de roci sau depozite de pietrisi si ballast. lipsa materialelor locale intr-o anumita zona determinate.repartizoare de beton. pana la sisteme rutiere dotate cu imbracaminti asfaltice sau din beton de ciment. cilindrii compresori.pietroase de diferite calitati si sorturi"pietrelee din straturile superioare sunt mai rezistente si de dimensiuni mai mici. )mbracamintile asfaltice sau din beton de ciment se utilizeaza cu precadere in cazul drumurilor forestiere care servesc si alte sectoare ale economiei nationale.care are caracter sezonier.)mbracamintile din beton asfalt sau beton de ciment sunt prea scumpe.

peste platform.a elaborate mai multe proiecte tip pentru consolidarea partii carosabile.partea carosabila se amena$eaza numai prin executarea. pe un pat de fascine.modul lor de consolidare este si el diferentiat .)n mod obisnuit. pe portiunile unde platform drumului este sapata in intragime in stanca sau rambleurile sunt executate din material provenit din derocari.+stfel. tinand seama de cerintele actuale ale dezvoltarii retelelor de drumuri forestiere. se pot adopta si rezolvari special.#easemenea. din regiunile lipsite de material pietroase. a unui strat de egalizare din piatra sparta in grosime de 67. iesite din comun. se prevede doar in terenuri argiloase sau acolo unde nivelul apelor subterane este ridicat"in cazul fundatiilor executate din ballast cu continut ridicat de nisip. substratul de fundatie. drumurile provizorii si cele secundare se pot construi.(8 cm dupa cilindrare. executat de nisip sau ballast. )n unele situatii. in functie de cantitatea de material lemons care se scurge pee le. daca se $ustifica economic.substratul de fundatie poate lipsi.)nstitutul de cercetari si %roiectari pentru industria 1emnului. in cazul volumelor mari de masa lemnoasa ce trebuie transportate intr-un termen scurt si la drumurile de santier. %e de alta parte. pe tronsoanele umede. . se pot folosi dale prefabricate din beton armat.+vand in vedere ca drumurile care intra in alcatuirea unei retele forestiere de transport sunt de mai multe categorii.

alcul şi proiectare. A.<+')3 %.9)91):. *. 'ditura niversităţii Transilvania din &raşov. 23.57 DRUMURI. =5> p. construcţia şi întreţinerea drmurilor forestiere . 45567 Ghid pentru proiectarea. (. A&( /A. #9.. 4./( ... . 0. .'A.'-A. /'(+)'..*. *2. /1(1&A.. (. 'ditura 9e<nică. 0. &'(')* +.. %:. &ucureşti.8 . +*1&A...