LUCRARE DE LABORATOR NR.1 Semnalizarea pe canal semafor - Sistem nr.

7 În comutaţia electronică, în care toate comenzile relative la comanda sau la întreruperea comunicaţiilor sunt de obicei oferite, pe ansamblul căilor din centrală, de către un organ de tip calculator, este logic de a separa total transmisia semnalelor de comandă de semnalele de convorbire sau de oricare alt fel de semnale. Între două centrale se constituie astfel o cale specializată de dialog între calculatoarele de comandă, care permite schimbul de semnale într-o formă elaborată, mai bine adaptată modului de prelucrare în asemenea organe. Se vorbeşte astfel de "sisteme de semnalizare pe canal semafor" sau "sisteme de semnalizare pe canal comun" (Common Channel Signalling System . .1 Caracteristici - a!anta"e !rincipiul semnalizării pe canal semafor (etimologic "care poartă semnale" este de a separa căile de convorbire de căile de semnalizare, figura #$.#(b . În prezent e%istă două tipuri de astfel de sisteme de semnalizare, ce sunt normalizate de organismele internaţionale& sistemul ''()) nr. * şi sistemul ''()) nr. +. .1.1 Caracteristicile esen#iale ale semnaliz$rii pe canal semafor - ,egăturile semafor sunt de tip "transmisii de date". - 'odul de semnalizare este un cod "bogat", de nivel foarte "elaborat" (un mesa- poate transporta numeroase şi diferite informaţii" şi bine adaptat dialogului între calculatoare. - .iteza de transfer a mesa-elor este foarte mare, diminu/nd deci timpul de stabilire a apelurilor. - ,egaturile semafor, fiind total separate de circuitele de convorbire, sunt aşa fel organizate înc/t constituie o veritabilă reţea de schimb de informaţii, care asigură at/t funcţia de semnalizare pentru stabilirea comunicaţiilor, c/t şi funcţiile de gestiune, de e%ploatare şi de întreţinere a întregii reţele. - )erminalul semafor nu asigură dec/t controlul transferului mesa-elor între centrale, fără a analiza conţinutul destinat utilizatorului informaţiei de semnalizare, care este în general unitatea de comandă a centralei telefonice. 0ceastă separare a funcţiilor (de transfer al mesa-elor şi de prelucrare a părţii lor semantice permite evoluţia lor independentă şi accesul la acelaşi terminal a mai multor utilizatori (ce beneficiază de servicii diferite . - 'onceptul de canal semafor implică proceduri specifice, pe de o parte pentru a garanta permanenţa serviciului, în caz de pană a unei legături, şi pe de altă parte pentru a controla circuitele de convorbire stabilite. .1. A!anta"e a%&se a'ona#ilor Reducerea timpului de stabilire a legăturilor. 1e e%emplu, pentru o comunicaţie cu două tranzite şi pentru un abonat ce dispune de un aparat cu disc de apel, acest timp, ce este măsurat între momentul în care se termină formarea numărului şi cel în care se primeşte tonalitatea de revers apel, este evaluat la $,2 sec în semnalizarea prin canal semafor şi la 3,4 sec în semnalizarea 56 prin canal asociat. Adaptarea la noile servicii - prelucrarea noilor servicii cere o semnalizare rapidă şi bogată în semnale, în egală măsură între abonat şi propria sa centrală de racordare, ca şi între centrale. !entru serviciile suplimentare (de e%emplu, reapelul automat, numerotare prescurtată, reîndrumarea apelurilor, accesul la baze centralizate de date canalul semafor aduce în primul r/nd cea mai bună calitate a serviciului la abonat. Micşorarea numărului de apeluri nesatis ăcute - procenta-ul apelurilor ineficace datorate bloca-elor apărute de-a lungul reţelei, pe fasciculele de -oncţiuni sau în cadrul centralelor de tranzit, poate fi redus e%ploat/nd la ma%im posibilităţile de îndrumare şi de reînnoire a apelurilor în eşec, graţie vitezei mari de semnalizare. .1.( A!anta"e a%&se operatorilor re#elei 'analul semafor aduce numeroase avanta-e operatorilor reţelei de telecomunicaţii dintre care cele mai semnificative, pe l/ngă simplificarea sau chiar suprimarea -onctorilor şi au%iliarilor de semnalizare, sunt următoarele& #

În plus semnalizarea prin canal semafor face posibilă e%ploatarea bidirecţională a fasciculelor directe dintre centrale. acelaşi sistem poate include ansamblul procedurilor de semnalizare necesare diferitelor servicii prezente sau chiar preconizate pentru viitor şi alegerea procedurii ce se aplică unui apel nu depinde de circuitul pe care se va derula. )esti&nea trafic&l&i semafor are ca scop asigurarea permanenţei serviciului. 8 Codul +unctului semafor de Origine şi D+C .7eţeaua semafor se prezintă ca un sistem adaptat la culegerea de informaţii şi la transmiterea de ordine relative la e%ploatarea tehnică a reţelei.punct sema or' ()S punct de trans er sema or' CAA .Destination +oint Co%e.. permite reducerea părţii de trafic ineficace datorat schimburilor de semnalizare. ci doar de natura acestuia.)ehnica de semnalizare prin canal semafor face posibilă definirea unui sistem universal de semnalizare. afectarea unor priorităţi crescătoare comunicaţiilor pe măsură ce ele progresează de-a lungul reţelei. : .Semnalizarea prin canal semafor. !artea de trafic rămasă ineficace. pe fiecare fascicul . =n circuit telefonic este identificat prin '(' (Codul de /dentificare a Circuitului . . datorită suprasarcinilor din reţea şi ocupării abonatului chemat.# . 1e fapt.+oint. av/nd rapiditatea sistemelor de transmisii de date.$<* circuite telefonice (c/te #$:. pentru a asigura o bună siguranţă de funcţionare (figura :.+oint Co%e.Si-nallin. soluţie care oferă cele mai mari facilităţi de intercone%iune. 0ceasta înseamnă că în permanenţă trebuie cunoscută starea resurselor reţelei şi trebuie avută posibilitatea de a interveni în vederea menţinerii capacităţilor adecvate pentru transferarea informaţiilor de semnalizare. fascicule semafor care unesc două puncte semafor reprezintă o rela#ie semafor* care dispune de ma%im .$<* . În acest sens pot fi citate următoarele procedee& aplicarea testului de stare a chematului înainte de a lansa operaţiile de selecţie.!ni icarea semnalizării . aşa cum căile telefonice utilizează reţeaua telefonică. S)! (Signalling )ransfer !oint . $nteresul pentru scurgerea tra icului . rangul fasciculului semafor căruia îi este afectat şi numărul canalului semafor selectat pe acest fascicul. ceea ce îmbunătăţeşte randamentul acestora. !entru aceasta este necesară utilizarea unor mecanisme de supraveghere a canalelor semafor şi chiar a punctelor semafor în totalitate. care precizează& numărul său de ordine (# la . )esti&nea re#elei semafor 6iecărei centrale din reţeaua telefonică îi corespunde un p&nct semafor* S+ . 0ccesul centralelor ia centre de e%ploatare se poate face prin intermediul unor interfeţe normalizate şi a unor legături specifice sau prin legături banalizate ale reţelei semafor. 8 Codul +unctului semafor de Destinaţie.centrală cu autonomie de *ndrumare' C) . la canale şi la rutele semafor& a.centru de tranzit. 6igura :. care este identificat printr-un număr de cod& O+C . 9rice S! este legat la două puncte de transfer semafor. Funcţiile de gestiune se referă la trafic. prin intermediul unor fascicule de canale semafor. selecţia con-ugată la scara întregii reţele. Adaptarea la metodele modeme de e"ploatare a re#elei . Semnalizarea foloseşte reţeaua semafor.# Modul de unc#ionare a re#elei sema or% a& asociat' b& cvasi-asociat% (S .Ori-inatin. ar putea fi în continuare redusă printr-o e%ploatare mai elaborată. 0nsamblul de : cel mult . care deşi sunt mici devin nedebordante.

+ este inspirată din structura (S9 pe + niveluri (figura :. un mesa. R&ta semafor este traseul urmat prin reţea între două S!-uri oarecare. 6iecare mesa. pentru a asigura permanenţa serviciului.conţine o etichetă de identificare. în reţea semafor cvasi-asociată.* >? . Sunt posibile două variante& . 7epartizarea canalelor în S!-uri adiacente constituie acţiuni de bază atunci c/nd terminale şi legături de date sunt asociate canalelor. iar în funcţionare degradată el poate atinge $.pentru un trafic telefonic de apro%imativ 2$$ >.modul cvasi-asociat' figura :. Situaţia iniţială (normală va fi restabilită imediat ce canalul în cauză va fi repus în condiţii normale de funcţionare. . -oacă rol de S)!. care oferă puţine facilităţi de racordare pentru reţeaua generală de e%ploatare şi întreţinere. instalate între două centrale ale reţelei telefonice? se realizează astfel o e%ploatare "punct la punct". după cum urmează& 3 . Sistemul de semnalizare prin canal semafor transferă pe legături specializate de date informaţii de semnalizare prezentate în formate caracteristice. traficul semafor generat este de doar $. .7 Structura funcţională a sistemului ''()) nr. 0stfel mesa-ele referitoare la acelaşi apel dintre două centre de comutaţie determinate urmează eventual drumuri diferite de-a lungul reţelei semafor. ce precizează printre altele şi circuitul de convorbire la care se referă informaţia.în mod cvasi-asociat traficul semafor al unui S! este de $. indiferent care este starea acestora. în număr corespunzător traficului pe care îl are de scurs. '. 1imensionarea canalelor semafor se realizează consider/nd că& .: >.este supus la o "întoarcere înapoi" în procesul de îndrumare.în funcţionare normală traficul semafor pe fascicul este de $. 7eţeaua semafor poate fi e%ploatată în două modalităţi principale& Exploatare în mod asociat. )esti&nea r&telor semafor0 starea de disponibilitate a rutelor semafor trebuie cunoscută de diferite S!-uri din reţea. Exploatare în mod neasociat. precum şi a tranzacţiei efectuate. sarcina canalului deran-at trebuie reîndrumată pe unul sau pe mai multe canale de a-utor (de rezervă din fascicul. Sistemul nr. folosind etichetele conţinute în aceste mesa-e. traficul semafor destinat unui anumit S! este îndrumat printr-un fascicul determinat de canale semafor.2 >? . figura :. În acest scop.( Str&ct&ra f&nc#ional$ a sistem&l&i nr. trebuie să indice tuturor S!-urilor adiacente dacă ele pot (transfer autorizat sau nu pot (transfer nepermis îndruma mesa-ele spre destinaţia dorită prin intermediul lui. pentru că la o etichetă anume corespunde o rută de îndrumare determinată.$# >@canal. împărţind sarcina în mod egal pe toate canalele acestuia.+ a adoptat un mod de etichetare a mesa-elor care permite o adresare deosebit de e%plicită& se precizează în acest caz identitatea originii şi a destinaţiei. c. În caz de "indisponibilitate" a unui canal.#(a & o legătură semafor (dublată din motive de securitate este afectată fiecărui fascicul de circuite de convorbire. în S! este pusă în aplicare o procedură de test al grupului de rute semafor. )esti&nea canalelor semafor are ca scop de a stabili şi de a menţine o capacitate determinată de transfer de mesa-e pe diferite fascicule de canale. 0stfel.modul complet disociat strategia de îndrumare a semnalelor poate varia în timp în funcţie de starea reţelei semafor.Într-o situaţie "normală".: . orice S! care.#(b & mesa-ele schimbate între două centre de comutaţie urmează totdeauna acelaşi drum. Aestiunea rutelor este necesară pentru a evita situaţia neplăcută în care. ceea ce face posibilă organizarea reţelei semafor într-o manieră cvasi-independentă fată de cea de convorbire. 'u această etichetă se reuşeşte o îndrumare deosebit de simplă. pentru o destinaţie dată. fiecare centrală dispune de legături semafor. cunoscute ca mesaje de semnalizare. în urma unui deran-ament. către o reţea semafor al cărui rol este de a îndruma mesa-ele primite pe diferite legături către destinatari "ad-hoc".

0cestui nivel îi revin următoarele funcţiuni& . . .subsistem utilizator' SS.Legătura semafor. : şi 3 sunt grupate în u!" istemul de #ransport de $esaje (SS)5 . .2 sau 2. cu un debit minim de .: Structura pe niveluri a sistemului de semnalizare CC$)) nr. Ni!el&l ( .subsistem de e"ploatare şi *ntre#inere' SSAM . care au funcţii relative la comanda stabilirii sau eliberării apelurilor.SS05 . Bbit@s al unui flu% numeric de :$. . (nterconectarea legăturilor semafor poate fi e%ecutată în orice situaţie prin intermediul unor echipamente de interfaţă adaptate (591>5 sau. a rutelor şi a traficului.SS>5 .detecţia deran-amentelor canalului semafor şi restabilirea funcţionării sale.de semnalizare este transferat pe legătura semafor într-un cadru semafor de lungime variabilă.subsistem de aplica#ii pentru mobile' SS!.SSA). prin reţeaua de cone%iune a centrelor numerice de comutaţie. .a reţeaua semafor pot fi racordaţi utilizatori ai diferitelor servicii.tratează aspecte legate de două categorii de funcţii& .gestiunea reţelei semafor& gestiunea canalelor. dar şi la gestiunea şi întreţinerea generală a reţelei. utiliz/nd un interval de timp la *.subsistem utilizator R/$S' SS!) subsistem utilizator tele onie' SS!)R .SS=)7 . . care printre altele conţine şi informaţii necesare la comanda transferului.6igura :. 9rice mesa.subsistem utilizator de date' SS!R .SS=) . Ni!el&l 1 . Ni!el&ri s&perioare* 1 la 7 . . .) subsistem de gestiune şi tranzac#ii' SS-M .SS=1 .subsistem aplicaţii cu mobile. . care corespunde suportului fizic de transport al canalului semafor. Divelurile #.analogică. Divelurile superioare corespund u!" istemului %tilizator (SS= .orientarea mesa-elor semafor& îndrumarea. . . în cazul legăturilor la *.2 Bbit@s pentru aplicaţii relative la comanda apelurilor..subsistem utilizator telefonie. .subsistem utilizator de date. .subsistem de gestiune şi tranzacţii.detecţia şi corecţia erorilor de transmisie.22 Bbit@s? . care poate fi& .+& SS! .delimitarea cadrelor (detecţia fanioanelor .1 2ormat&l ca%relor semafor . Cbit@s.subsistem de e%ploatare şi întreţinere.Utilizatori.superviziunea cadrelor. .Reţeaua semafor . ceea ce a impus ca o gamă largă de SS= să fie imaginată& . discriminarea şi distribuţia cadrelor semafor. Ni!el&l .subsistem utilizator tele onie şi R/$S.Comanda canalului semafor.subsistem utilizator telefonie şi 7D(S.a acest nivel sunt definite caracteristicile electrice şi funcţionale ale liniei semafor.numerică.

numărul secvenţei recepţionate (DS7 relativ la un cadru din sensul opus şi pentru care se confirmă recepţia.a recepţie.1. şi al domeniului de subservciu.numărul secvenţei actuale (DS0 care se raportează la cadrul prezent ce se emite în sensul înainte. c. a cărui configuraţie fi%ă este $######$.)renul binar transmis printr-un canal semafor este decupat în blocuri ce sunt tratate independent unele după altele şi care sunt numite "cadre semafor". 'adrele semafor de mesa. 0cest indicator are pentru un 5S= valori cuprinse între : şi *3. Cadre sema or de umplere' 6(S= (6ill-in Signalling =nit . (ndicatorul de lungime ((D. Cadre sema or de stare' . biţi.de gestiune al reţelelor semafor $#$$ H sub-sistem utilizator telefonie $##$ H sub-sitem utilizator de date 4 . 'adrele au lungimi variabile şi. de alţi . se e%ecută operaţia inversă de e%tragere a unui E$F fals care urmează după cinci "#" succesivi. de . $n orma#ia de comandă a transmisei& elemente necesare sincronizării. !entru a evita orice posibilitate de imitare a fanionului în interiorul cadrului. &umerotarea cadrelor. la emisie este folosit un mecanism de inserţie a unui "$" cu violare a polarităţii după orice secvenţă de cinci "#" consecutivi. fiind utile pentru asigurarea continuităţii transmisiei şi cone%iunilor.conţin informaţii furnizate de un SS=. 'iţi indicatori pentru cadrul actual (G(0 şi respectiv pentru cadrul recepţionat (G(7 sunt folosiţi în corecţia erorilor.3SU.3 1rganizarea unul cadru sema or de mesa0 2MS!& 6ormatul de bază a unui cadru semafor de mesa. numerotării mesa-elor şi confirmărilor de recepţie. $n orma#ia de control al legăturii% elemente binare redundante care permit detecţia erorilor de transmisie.este prezentat în figura :. . e.conţin informaţii furnizate de SS)5.naţional 1'G0 (ndicator de serviciu $$$$ H mesa. indicator de serviciu şi informaţia propriu-zisă. cuprinde& . se împart în trei categorii& Cadre sema or de mesa0' 5S= (5essage Signalling =nit . precizează numărul octeţilor din cadru care urmează după el şi e%clusiv p/nă la codul de control. .nu conţin informaţii de semnalizare. 6(S=.sunt schimbate după ce faza de iniţializare a canalului semafor a fost încheiată? dacă nu e%istă informaţii de semnalizare de transmis. 9rice mesa.3 şi conţine următoarele componente& a.transmis pe o legătură semafor este compus dintr-o suită de amente binare în interiorul căreia se disting trei c/mpuri principale& $n orma#ia utilă furnizată de utilizator? aceasta se compune din etichetă.inC Status Signalling =nit .de gestiune al reţelei semafor $#$$ H sub-sistem utilizator telefonie $##$ H sub-sistem utilizator de date $$$$ H mesa.1 Ca%re semafor %e mesa" . are rolul de a indica începutul şi sf/rşitul fiecărui cadru semafor. %. biţi. folosită în mecanismul de corecţie a erorilor. atunci aceste cadre sunt înlocuite cu cadre semafor de umplere.internaţional #$%% H mesa. )ctetul de ser*iciu (S>7 conţine un indicator al serviciului. în raport cu conţinutul lor informaţional. 6igura :. '. . ca în e%emplul următor& 1'G0 1omeniu de sub-serviciu $$%% H mesa. Fanion (6 sau drapel.SS= (. pentru a reface trenul binar iniţial.

biţi . A 8 supresorul de ecou.emis de el. 6ormatul cadrului este prezentat în figura :.ntetul ..4.>)IS& cadru emis în urma unui deran-ament. ce se întinde pe #* biţi. Codul de control al cadrului ('7) .LSSU. I. semnale de adresă (n % 2 biţi . 0cest tip de cadru este trimis la recepţia unui >)0!. 1acă se ia ca e%emplu serviciul telefonic internaţional. biţi mai puţin semnificativi din '(' constituie codul de selecţie al canalului semafor. >a conţine& codul punctului semafor de destinaţie ('!1 . 0cest tip de cadru este folosit în faza de iniţializare a canalului semafor în decursul perioadei de probă.>)0D @ >)0=& indicator ce permite determinarea tipului de aliniament dorit (normal @ urgent .f..>)(!& cadru emis de nivelul : în urma unui ordin de la nivelurile superioare (deran-ament al nivelului 3 sau relaţia om-maşină de e%ploatare . biţi . care leagă cele două centre şi care a fost ales pentru tranzacţia respectivă. . (. indicatorul de mesa. de durată limitată. 8 în rezervă . ( " = "#* + "#: + " 4 + # . ...este compus din două părţi& codul I$ (.1. cu scopul de a testa calitatea legăturii înainte de a transfera datele de semnalizare. . În asemenea cadre numărul DS0 nu prognozează.are o lungime de 4 octeţi şi serveşte la identificarea tranzacţiei sau a circuitului telefonic la care se referă mesa-ul. În absenţa cadrelor semafor de mesa.1. biţi .de superviziune a apelului . a-ută la realizarea funcţiei de detecţie a erorilor de transmisie. el fiind egal cu cel al ultimului cadru semafor de mesa. al căror format este prezentat în figura :.( Ca%re semafor %e &mplere . (S'S . 'ei . numărul de semnale de adresă (.2/SU. un terminal semafor emite cadre numite de "umplere".care ar trebui transmise sau retransmise.(#: biţi& 0G 8 natura de adresei. >6 8 controlul de continuitate. '1 8 natura circuitului.Etic+eta . 'ei doi octeţi sunt calculaţi pe baza conţinutului mesa-ului folosind polinomul generator& . de e%emplu& categoria utilizatorului (* biţi . '/mpul >)' indică starea canalului. * .>)0!& primul cadru emis de către e%tremitatea ce doreşte a declanşa alinierea canalului.(nformaţia propriu"zisă. . codul punctului semafor de origine ('!9 şi codul de identificare al circuitului. Ca%re semafor %e stare . I# $$$#& răspuns de ta%are $$##& chematul închide I: $##$& mesa. atunci acest c/mp de informaţii conţine& . >)0D sau >)0=. (nformaţia utilă ((D69 reprezintă partea cea mai bogată în informaţie. . care identifică un grup de mesa-e cu funcţii asemănătoare şi codul I#. ('(' . care precizează un semnal dat dintr-o grupă. . -. care cuprinde. astfel& 6igura :.

.6igura :. Dumărul DS0 al secvenţei actuale (*nainte creşte cu o unitate de fiecare dată c/nd un nou cadru semafor de mesa. deci pentru el (D. şi legăturilor prin satelit. 0tunci c/nd se depistează o eroare în cadrele emise din 0. + ."metoda retransmisiei ciclice preventive" care este rezervată legăturilor terestre cu timpi de propagare mari. Se recurge la transmiterea unor astfel de cadre pentru a e%ista în mod permanent pe reţeaua semafor a unui flu% binar şi a avea astfel certitudinea că reţeaua este funcţională pe toate tronsoanele sale.1 3eto%a %e 'az$ 5etoda de bază operează cu confirmări pozitive sau negative ale recepţiei.receptor. . =n asemenea cadru recepţionat în 0.4 Corec#ia erorilor !entru realizarea procedurii de corecţie a erorilor de transmisie au fost definite două metode& . cu inversare de G(7.4 1rganizarea cadrului sema or de umplere 23$S!& =n 6(S= nu poartă nici un fel de informaţie utilă. 6igura :.5S= este emis de către un terminal semafor 0. în mod independent pe fiecare sens al transmisiei (figura :. =n cadru primit în 0 cu DS0 8 J şi fără schimbare de stare în G(7 este interpretat ca o confirmare pozitivă& toate cadrele cu DS7 ≤ J sunt şterse din memorie..* -chipamentul olosit *n aplicarea metodei de bază% M. iar DS7 indică numărul ultimului cadru emis de 0 şi recepţionat corect aici. peste 3$ msec. iar bitul indicator G(0 îşi păstrează paritatea at/ta timp c/t şi G(7-ul şi-o păstrează pe a sa. 8 $. )erminalul 0 începe retransmsia tuturor cadrelor neconfirmate pozitiv.transmi#ător' R ."metoda de bază" ce se aplică pe mi-loace de transmisie terestre pentru care timpul de propagare în buclă nu depăşeşte 3$ msec.memorie de retransmisie' ) . . invers/nd la r/ndul lui starea lui G(0. punctul semafor G (de recepţie transmite cadre în care se inversează paritatea pentru G(7 în raport cu cadrele anterioare.memorie de emisie' MR) .* . faţă de situaţia anterioară.4. este interpretat ca o cerere de repetare a transmisiei pentru toate cadrele cu număr de secvenţă superior ultimului confirmat pozitiv.

Înseamnă că se păstrează aceeaşi confirmare înapoi. iar apoi mai vine la emisie încă un mesa-. întrerup/ndu-se în momentul apariţiei lor eventualul ciclu de retransmisie în curs de desfăşurare? ciclul se reia îmbogăţit cu ultimele 5S=-uri emise. .6igura :. at/ta timp c/t nu sunt alte cadre noi de transmis. 6ie că de această dată recepţia este corectă. increment/ndu-se corespunzător numărul DS0 alocate lor şi înmagazin/nd aceste cadre în memoria de retransmisie.este deci şters din memoria de retransmisie.+ -volu#ia numerelor de secven#e /SA şi /SR *n metoda de bază În punctul semafor G sunt ignorate toate cadrele care "curg" dinspre 0.2 este reprezentat un e%emplu posibil de schimb de mesa-e între două puncte semafor 0 şi G. 6ie că la următorul mesa. deci se trimite confirmarea corespunzătoare. se iniţiază ciclul de retransmisie preventivă la început doar cu două mesa-e. S-a considerat că primul mesa.4. 7ecepţia cadrului cerut la "repetare" va declanşa în G preluarea procedurilor de analiză-validare a cadrelor semafor. 1eci contorul pentru secvenţa înainte a avansat p/nă la DS0 8 J K 3. deci apare confirmarea înapoi cu DS7 8 J? acest mesa. 0ceastă metodă. . ele fiind emise de aici înainte să se fi primit cererea de retransmisie e%primată de punctul semafor G. În figura :. )oate cadrele din memorie vor fi în mod automat repetate ciclic la transmisie.se depistează la recepţie o eroare. 3eto%a retransmisiei ciclice pre!enti!e În vederea corecţiei erorilor. DS7 8 J K#.a partea de emisie. care se aplică în situaţia unor timpi mari de propagare în buclă. 2 . referitoare la cadrele corect recepţionate de el. la terminalul 0. constă principial în derularea următoarelor operaţii& . care folosesc metoda de retransmisie ciclică preventivă.cadrele noi sunt transmise din 0 cu prioritate. DS7 8 J.din secvenţă este recepţionat corect. metoda retransmisiei ciclice preventive face apel doar la confirmările pozitive ce se emit de un punct semafor.dinspre punctul semafor 0 de plecare se emit 5S=-uri noi. şi că se ignoră toate mesa-ele ce urmează p/nă în momentul în care se primeşte secvenţa aşteptată. . .transmisia de către terminalul G de recepţie a unui 5S= cu DS7 8 J este interpretat în terminalul 0 ca o confirmare pozitivă pentru toate cadrele cu DS0 ≤J. În consecinţă toate cadrele confirmate sunt şterse din memoria de retransmisie.

la a cărei realizarea folosindu-se conţinutul etichetei mesa-elor transportate de reţeaua semafor. Divelul de prag este determinat în funcţie de timpul de propagare în buclă pe o legătură semafor şi de durata de emisie a unui octet. mesa-ele continuă să sosească în mod repetat la e%tremitatea de recepţie şi după ce au fost validate aici? în consecinţă ele vor fi ignorate.în această metodă nu se foloseşte G(0 sau G(7.aplicarea metodei necesită şi utilizarea unui mecanism suplimentar pentru evitarea blocării sistemului în situaţia în care. se produc numeroase erori de transmisie. În aceste situaţii. conduce la o supraîncărcare a memoriei de retransmisie. 1ouă observaţii importante trebuie a fi făcute& . au loc operaţii distincte de orientare. mai ales în perioade de trafic ma%im. . şi anume (figura :. )rebuie deci a se proceda la retransmisia "forţată" a cadrelor neconfirmate.5 Orientarea mesa"elor %e semnalizare 9rientarea mesa-elor de semnalizare este o funcţie a nivelului 3. . imediat ce se atinge un prag ma%imal de umplere a memoriei.2 Succesiunea mesa0elor *n retransmisia ciclică preventivă 2e"emplu& 1atorită timpului mare de propagare în buclă. În raport cu acest conţinut şi cu sensul comunicaţiei la care se referă mesa-ul. care se emit cu prioritate.6igura :. sosirea masivă a noilor cadre.< & < .

5esa-ul este supus în consecinţă funcţiei de distri!uire.sunt considerate mesa-ele furnizate de sub-sistemele utilizator (nivel . *. )rebuie avut în vedere că mesa-ele aparţin/nd aceleiaşi tranzacţii (de e%emplu stabilirea unui apel telefonic vor fi îndrumate în acelaşi mod şi cu respectarea ordinei lor cronologice.1. care-l va orienta direct spre destinatarul său. 9rganizarea cadrului semafor de mesa-. SSA). '!1. 5odalităţile de e%ploatare a reţelei SS+. # . şi a codului de selecţie a canalului semafor. 6unţiile nivelului 3. pentru ele e%ecut/ndu-se alegerea unui canal semafor corespunzător diri-ării lor spre destinatarul cuvenit? se îndeplineşte astfel funcţia de îndrumare. atunci înseamnă că mesa-ul este doar tranzitat prin acest punct semafor. separ/ndu-se mesa-ele adresate punctului de recepţie de cele tranzitate& . #3. 6unţiile nivelului #. 9rganizarea cadrului semafor de stare. pe baza codului de serviciu' S>7. 6n recep#ie . 6igura :. Se realizează astfel funcţia de discriminare. în urma e%ecutării funcţiei de îndrumare. 6uncţiile de gestiune a reţelei SS+. Structura funcţională a SS+. >%plicaţi metoda retransmisiei ciclice preventive de corecţie a erorilor. #:. 6n emisie . <. +. 'ategoriile de cadre. >%plicaţi cum are loc orientarea mesa-elor de semnalizare.. care se referă la divizarea traficului între canalele aceluiaşi fascicul semafor. #. >%plicaţi metoda de bază de corecţie a erorilor. 7ntre'$ri %e control #. S'S.se e%ecută operaţii de e%pediere a mesa-elor către destinatarul precizat prin etichetă. :. 9rganizarea cadrului semafor de umplere. #$. 2. ##.< 3unc#ii de orientare a mesa0elor sema or . . .. compar/ndu-l cu codul propriu al punctului semafor în care s-a recepţionat mesa-ul. sau de nivelul 3 însuşi. 6unţiile nivelului :. '!1. 1estinatarul precizat prin S>7 poate fi un utilizator SS= oarecare sau chiar serviciul de gestiune. trebuind să fie din nou oferit reţelei. atunci înseamnă că destinatarul mesa-ului se găseşte aici.dacă '!1 reprezintă chiar codul propriu al punctului de recepţie.dacă '!1 diferă de codul punctului de recepţie. 0vanta-e SS+. 4. În acest scop se analizează codul punctului semafor de destinaţie. 3. 0legerea se face pe baza codului punctului semafor de destinaţie.

. Arazziela D('=. :.-Gucureşti.g. 7eţele de )elecomunicaţii. # . 3.-Gucureşti. efVXOP e. .Bi'lio-rafie #. j\kVO V hPWiV. :$$.. ).>S'= )ehnici şi sisteme de comutaţie. 7ădulescu. hUSV hPWiV V MVMSUZQ YOZZ[S\]VV-`. :$$. :$$:. LMNOPQ ROMSTOUNVW SUXUYOZZ[NVY\]VONNQ^ MVMSUZ V MUSU_@ `..& aOTWb\W cVNVWdUXUYOZ. :$$$.