ÎNCERCAREA UNUI MODEL DE TURBINĂ BANKI

1. Scopul lucrării
Lucrarea urmăreşte exemplificarea modului de încercare şi de trasare a unui set de curbe
caracteristice pentru modelul unei turbine Banki.

2. Descrierea modelului turbinei Banki şi a standului de încercări
Modelul de laborator este o turbină Banki cu ax orizontal. Rotorul este dispus pe un arbore, sprijinit
în două lagăre cu rulmenţi, aflate pe carcasa turbinei. Admisia apei în turbină se face prin reglarea manuală
a vanei situate pe conducta de admisie a turbinei.
În figura1 se prezintă schema standului de încercare a modelului turbinei, iar în fig.2 fotografiile
standului.
Turbina 1 are în amonte un tronson de conductă 2, racordată la sistemul de alimentare cu apă al
laboratorului. Pe tronsonul de conductă din amonte de injector se află un tub Venturi 4 pentru măsurarea
debitului, cu diametrele D = 350 mm şi d = 175 mm şi cu prize de presiune la feţe. Tubul Venturi, are un
coeficient de debit mediu α=0,977. Diferenţa de presiune generată de tubul Venturi este măsurată prin
intermediul manometrului diferenţial cu mercur 5, la care se citeşte denivelarea h A . Pe conducta de admisie
se află o priză de presiune cuplată la un manometru cu element elastic 6, la care se citeşte presiunea medie
la intrarea în turbină
1
p . La ieşirea din carcasa turbinei apa intră într-un canal 7, situat sub turbină, din care
ajunge în bazinul staţiei de pompare.
Turbina este cuplată cu o frână hidrodinamică cu statorul basculant 8, care prin modificarea gradului de
umplere realizează diferite momente de frânare. Statorul frânei este legat la un dispozitiv mecanic 9 de
măsurare a momentelor M date de turbină. Frâna este prevăzută cu un robinet de golire şi cu un robinet de
umplere.
Pentru măsurarea turaţiei se utilizează un tahometru portativ 10, prevăzut cu un element elastic conic
care se introduce în gaura de centrare din arborele turbinei.





Fig.1. Schema standului de încercări a modelului turbinei Banki.


Fig. 2 Fotografiile standului.

3. Modul de lucru
Se deschide complet vana 3 de la circuitul de alimentare a turbinei. Se purjează aerul din conductele de
legătură la manometrul diferenţial 5 cuplat la prizele tubului Venturi şi se închide robinetul de golire a
frânei. Se citeşte denivelarea h A la manometrul diferenţial 5 şi presiunea
1
p la manometrul cu element
elastic 6 legat în amonte de turbină.
Se aşteaptă stabilizarea regimului de funcţionare şi se citesc valoarea turaţiei n la tahometrul 10 şi
valoarea momentului M pe cadranul frânei 9. Se umple în trepte frâna cu apă şi pentru fiecare grad de
umplere, după stabilizarea turaţiei, se citesc valorile turaţiei n şi a momentului M.
După umplerea completă a frânei, aceasta se goleşte complet, se stabileşte o nouă deschidere a vanei, se
măsoară noile valori ale denivelării h A la manometrul diferenţial şi ale presiunii
1
p la intrarea în turbină, şi
se reiau măsurările până la o nouă umplere completă a frânei. Se repetă operaţiile pentru toate deschiderile
vanei.

Valorile obţinute din măsurători se trec în tabelul 1:

Nr. Crt. Poziţia vanei
[-]
1
p
[kgf/cm
2
]
h A
[m]
M
[kgfm]
n
[rot/min]

4. Prezentarea şi prelucrarea rezultatelor.
Pe baza valorilor din tabelul 1, utilizând formulele de mai jos, se calculează datele din tabelul 2.

Tabelul 2
Q
[m
3
/
s]
1
v
[m/s]
H
[m]
h
P
[kW]
m
P
[kW]
q
11
n
[rot/
min]
11
Q
[m
3
/
s]


Caracteristica tubului Venturi este dată de relaţia:
µ
t
o
p
d Q
A
=
2
4
2

în care p A [N/m
2
] şi Q[m
3
/s].
Dacă se utilizează un manometru cu tub U cu mercur, la care se citeşte denivelare h A [m], diferenţa de
presiune va fi:
( ) h g p
O H Hg
A · · ÷ = A
2
µ µ
Viteza la intrarea în turbină se calculează cu relaţia
A
Q
v =
1
[m/s]
unde A reprezintă aria transversală de curgere
4
2
D
A
t
=
Căderea se calculează cu relaţia
g
v p
H
2
2
1 1
+ =
¸
[m]
Puterea absorbită de la curentul de apă are expresia H Q P
h
· · = 81 , 9 [kW]
iar puterea utilă dată de turbină se calculează cu relaţia
1000
10
30
M n
P
m
· t
= [kW]
Pentru randament, turaţia unitară şi debitul unitar se folosesc expresiile :

a
P
P
= q
H
D n
n
1
11
·
=
H D
Q
Q
2
1
11
=

5. Trasarea curbelor caracteristice

a. Curbele moment funcţie de turaţie la diferite poziţii ale vanei de pe conducta de admisie M =M (n,
poziţia vanei) se trasează direct pe baza datelor din tabelul 1, câte o curbă pentru fiecare poziţie a vanei de
pe conducta de admisie, toate pe acelaşi grafic.
b. Curbele putere funcţie de turaţie la diferite poziţii ale vanei de pe conducta de admisie P =P (n,
poziţia vanei) se trasează pe baza datelor din tabelul 2, câte o curbă pentru fiecare poziţie a vanei de pe
conducta de admisie, pe un grafic separat. La punctele măsurate se poate adăuga punctul din origine, cu
n = 0 şi P = 0.
c. Curbele de randament funcţie de turaţia unitară la diferite poziţii ale vanei de pe conducta de admisie
η=η (
11
n , poziţia vanei) se trasează toate pe acelaşi grafic, câte una pentru fiecare poziţie a vanei de pe
conducta de admisie, pe baza datelor din tabelul 2. La punctele respective poate fi adăugat punctul din
origine
11
n =0, η = 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful