CAPITOLUL I

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND DREPTUL PROCESUAL CIVIL
Ceea ce s-a parcurs până acum sub titulatura de drept civil, dreptul familiei, drept comercial, dreptul proprietăţii intelectuale etc, mai puţin dreptul penal în ansamblul său, a reprezentat ceea ce în practică poartă titulatura de drept material. Normele juridice studiate până acum conferă persoanelor fizice şi juridice drepturi şi obligaţii. Nu întotdeauna aceste drepturi şi obligaţii sunt recunoscute sau îndeplinite, motiv pentru care persoanele trebuie să apeleze la forţa coercitivă a statului. ceastă forţă coercitivă se manifestă prin instanţele judecătoreşti, care înfăptuiesc justiţia statală. !rebuie menţionat că e"istă reglementată şi o justiţie privată, respectiv arbitrajul, dar şi împotriva #otărârilor arbitrale se pot formula acţiuni ce se vor soluţiona tot de instanţele judecătoreşti. Noţiunea de justiţie este primitoare de mai multe înţelesuri, astfel$ - în sens larg prin justiţie se înţelege sentimentul de ec#itate pe care îl are orice persoană, fiind indiferentă cunoaşterea normelor de drept, - în sens te#nic noţiunea de justiţie reprezintă o funcţie a statului, - în sens restrâns prin noţiunea de justiţie denumim serviciul public realizat din ansamblul instituţiilor prin care se e"ercită funcţia juridică, respectiv instanţele judecătoreşti, magistraţii şi au"iliarii justiţiei. Ceea ce vom parcurge în continuare se referă doar la sensul restrâns al acestei noţiuni, cu precădere la funcţia juridică a instanţelor judecătoreşti, aşadar vom analiza instituţiile dreptului procesual civil fără de care justiţia nu s-ar putea realiza întrucât ne-ar lipsi forma. SECŢIUNEA I DEFINIŢIA ŞI CARACTERELE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL Dreptul procesual civil cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementează modul de judecată al instanţelor judecătoreşti în cauzele privitoare la drepturile civile sau la interesele legitime, care se pot realiza numai pe calea justiţiei, precum şi modul de e"ecutare silită a #otărârilor judecătoreşti sau a altor titluri e"ecutorii.% &in c#iar definirea dată de doctrină reiese că dreptul procesual civil are mai multe caractere. Cele recunoscute atât de doctrină' cât şi de practică sunt$ a( caracterul sancţionator ) în sensul că garantează eficacitatea şi respectarea normelor de drept material* b( caracterul reglementar ) în sensul că voinţa părţilor şi a judecătorilor este limitată de dispoziţiile care, în general, în cadrul procedurii civile, sunt de ordine publică având în vedere că prin intermediul lor se realizează justiţia ca serviciu public* c( caracterul formalist ) în sensul că actele de procedură sunt supuse unor e"igenţe de formă şi unor termene, tocmai pentru a sigura ec#ilibrul părţilor în proces şi pentru a le apăra de manevrele unui adversar de rea-credinţă sau, de ce nu, de arbitrariul judecătorului* d( caracterul de drept comun ) în sensul că procedura civilă constituie dreptul comun al procedurii şi se aplică oricărui litigiu care nu are o procedură distinctă. Caracterul de drept comun este reglementat în mod e"pres în art. +%' C.proc.civ. , cest caracter poate fi e"emplificat prin aplicabilitatea unor norme din procedura civilă în procesul penal, atunci când nu e"istă norme specifice în această procedură, sau, în cazul procedurii desfăşurate în faţa Curţii Constituţionale, unde în afara normelor specifice se aplică normele Codului de procedură civilă. SECŢIUNEA II IZVOA E!E D E"#U!UI " OCESUA! CIVI! Ca şi celelalte ramuri de drept dreptul procesual civil îşi găseşte izvoarele în mai multe acte normative. cestea sunt$ %. Constituţia este principalul izvor în care sunt enunţate principiile fundamentale ce guvernează organizarea judecătorească şi desfăşurarea procesului civil, cum ar fi $ principiul neretroactivităţii legii civile, principiul egalităţii, accesul liber la justiţie, dreptul de apărare, e"ercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor constituţionale, principiul publicităţii, posibilitatea e"ercitării căilor de atac, înfiinţarea instanţelor judecătoreşti numai prin lege, inamovibilitatea judecătorilor. '. &in art. %% al Constituţiei rezultă al doilea izvor al dreptului procesual civil, şi anume, tratatele internaţionale ratificate de "arlament$ care pe data ratific%rii$ fac parte din dreptul intern&
% '

-...Ciobanu, Tratat teoretic şi practic de procedură civilă, /d. Naţional, 0ucureşti, %112, vol. 3, p. %45 -... Ciobanu, op. cit., p. %41 ) %26* .. !ăbârcă, Drept procesual civil, vol. 3, /ditura 7niversul 8uridic, 0ucureşti, '665, p. %6 ) %%. , rt. +'% ) &ispoziţiile codului de faţă alcătuiesc procedura de drept comun în materie civilă şi comercială* ele se aplică şi în materiile prevăzute de alte legi în măsura în care acestea nu cuprind dispoziţii potrivnice.

&in această perspectivă putem enumera 9actul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Convenţia /uropeană a &repturilor :mului, Convenţia privind procedura civilă, etc. ,. Cele mai importante izvoare directe ale dreptului procesual civil sunt legile organice 'i legile ordinare. &intre legile organice un puternic impact îl au cele care reglementează organizarea judecătorească şi statutul magistraţilor, respectiv ;egea nr. ,6,<'66= privind statutul magistraţilor, ;egea nr. ,6=<'66= privind organizarea judiciară şi ;egea nr. ,%+<'66= pricind Consiliul >uperior al .agistraturii. &intre legile ordinare putem aminti $ Codul civil, Codul familiei, Codul comercial, Codul muncii, ;egea nr. %64<%11', legea notarilor publici, legea de organizare a avocaturii, etc. =. ?ntr-o ordine a ierar#iei actelor normative urmează ordonanţele 'i ordonanţele de urgenţ% ale guvernului care pot conţine norme de procedură speciale în diferite domenii sau c#iar norme generale, în măsura în care guvernul este abilitat de către 9arlament să emită astfel de acte normative în domeniul procedurii civile, aşa cum a fost cazul în ceea ce priveşte :7@ nr. %,5<'666 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, :7@ nr. '16<'666, :7@ nr. 45<'66,, :7@ nr. 24<'66=, etc., toate fiind acte normative prin care s-au modificat, abrogat sau introdus norme de procedură civilă în cuprinsul Codului de procedură civilă. 4& (ot%r)rile de *uvern pot şi ele să cuprindă norme metodologice de aplicare a legilor şi ordonanţelor cu specific procedural. 2. Cel mai important izvor al dreptului procesual civil îl constituie însă Codul de procedur% civil%, care este o lege ordinară. cesta a fost elaborat în %524 şi a avut ca model codul de procedură civilă francez şi codul Cantonului @eneva, considerate la vremea aceea cele mai progresiste acte normative în domeniu. 9e parcursul istoriei acest cod a suferit numeroase modificări, ultima fiind realizată în anul '665, iar perspectiva promulgării unui cod nou este foarte apropiată. : discuţie interesantă se poate purta cu privire la posibilitatea ca jurisprudenţa să constituie izvor de drept procesual.= 9otrivit art. = C. civ., art. %', alin. ' din Constituţie şi art. ' alin. , din ;egea nr. ,6,<'66= judecătorii nu se pot pronunţa pe cale de dispoziţii generale şi reglementare, ei sunt independenţi şi se supun numai legii. Aaţă de aceste norme rezultă că judecătorul nu poate BcreaB legea, el este obligat doar să o interpreteze şi să o aplice la situaţii de speţă, deci s-ar putea spune că practica judiciară nu este izvor de drept procesual. ?ntre această concluzie şi dispoziţiile art. ,%4 C.proc.civ. nu e"istă nici o inadvertenţă. 9rin articolul menţionat, care se află în cuprinsul dispoziţiilor referitoare la recurs, se prevede că în caz de casare cu trimitere #otărârile instanţei de recurs, cu privire la problemele de drept dezlegate, sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. ceastă prevedere conduce doar la crearea unei practici unitare, nee"istând în acest gen de #otărâri nici o valoare normativă, putând fi însă considerată o sursă secundară pentru dreptul procesual civil. /"istă însă şi situaţii în care anumite #otărâri pot fi considerate a constitui surse ale procedurii civile, respectiv surse secundare cestea ar fi deciziile pronunţate în interesul legii de către ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie, conform art. ,'1 alin. , C.proc.civ., prin care instanţa supremă poate unifica practica judiciară în ceea ce priveşte interpretarea unei norme de drept, inclusiv în materie procedurală, deciziile Curţii Constituţionale care sunt obligatorii şi care pot decide că unele dispoziţii de procedură sunt neconstituţionale şi #otărârile Curţii /uropene a &repturilor :mului. SECŢIUNEA III !E*+#U I!E D E"#U!UI " OCESUA! CIVI! CU CE!E!A!#E A,U I DE D E"# >istemul de drept românesc este un sistem unitar, între diferitele ramuri de drept e"istând o strânsă legătură şi c#iar condiţionalitate.4 ?n aceste condiţii dreptul procesual civil, care reprezintă CformaB în care se regăseşte dreptul material atunci când titularul dreptului este obligat să apeleze la instanţă pentru a obţine îndeplinirea obligaţiei corelative, are fără îndoială o strânsă legătură cu celelalte ramuri de drept. a& cu dreptul constituţional. ;a baza dreptului procesual civil, ca şi la baza celorlalte ramuri de drept stau normele fundamentale cuprinse în Constituţia Domâniei. ?n art. %', ) %,, din Constituţie se regăsesc principiile fundamentale privind înfăptuirea justiţiei, statutul magistraţilor, desfăşurarea dezbaterilor, etc, aşa cum vom vedea mai pe larg când vom analiza principiile care guvernează procesul civil. -& cu dreptul civil&
=

se vedea -... Ciobanu, op. cit. vol. 3, p. %2+. ?n sensul că jurisprudenţa creată prin intermediul #otărârilor pronunţate în recursurile în interesul legii constituie un izvor subsidiar de drept a se vedea 3. ;eş , Principii şi instituţii de drept procesual civil, vol. 3, /ditura ;umina ;e", 0ucureşti, %115, p. ,+ 4 se vedea 3.>toenescu, >. Eilberstein, Drept procesual civil. Teoria generală, /ditura &iactică şi 9edagogică, 0ucureşti, %15,, p. ,4 ) ,+.

Normele de drept material din dreptului civil se realizează pe calea dreptului procesual, în măsura în care între subiecţii raportului juridic civil apar diferende. m putea spune că legătura dintre cele două ramuri de drept este e"presia corelaţiei dintre conţinut şi formă2. c& cu dreptul administrativ. 9rin contenciosul administrativ se realizează controlul legalităţii actelor administrative pe cale procesului civil. d& cu dreptul procesual penal& ceste două ramuri de drept urmăresc fundamental acelaşi scop, respectiv apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor realizate prin intermediul unui proces. .ulte dintre reglementări sunt asemănătoare şi, aşa cum am arătat mai sus, dreptul procesual civil este dreptul comun în materie de procedură, atunci când nu e"istă dispoziţii e"prese în codul de procedură penală. e& cu dreptul internaţional privat& &reptul internaţional privat reglementează raporturile juridice cu element de e"traneitate, reglementate în principal în cuprinsul ;egii nr. %64<%11', iar soluţionarea eventualelor litigii se realizează tot prin intermediul procesului civil. SECŢIUNEA IV C!ASI.ICA EA NO ,E!O DE " OCEDU + /&0& Criterii de clasificare

Normele de procedură civilă reglementează modul de judecată a cauzelor civile şi punerea în e"ecutare a #otărârilor.+ ceste norme se clasifică după mai multe criterii. 7nii autori folosesc c#iar terminologia de clasificare a legilor de procedură5 însă ni se pare mai corect să ne referim la norme de procedură pentru că ele se regăsesc în legi diferite. a. Dup% o-iectul de reglementare avem$ - norme de organizare judecătorească, - norme de competenţă, - norme de procedură propriu-zisă. Normele de organizare judecătorească dispun cu privire la compunerea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, a .inisterului 9ublic, la numirea şi cariera magistraţilor, la statutul magistraţilor, la Consiliul >uperior al .agistraturii, compunerea completelor de judecată şi la incidente legate de această compunere. >ediul materie în acest domeniu îl constituie ;egea nr. ,6,<'66=, ;egea nr. ,6=<'66= şi ;egea nr. ,%+<'66=. Normele de competenţă dispun cu privire la atribuţiile diferitelor instanţe judecătoreşti şi determină categoriile de cauze le revin spre judecată. >ediul materie îl constituie Codul de procedură civilă, însă norme de competenţă speciale se regăsesc şi în alte acte normative, cum ar fi Codul .uncii, Codul Comercial, Codul familiei, etc. Normele de procedură propriu-zisă sunt cele care reglementează modul de soluţionare a proceselor civile şi de punere în e"ecutare silită a #otărârilor judecătoreşti sau a altor titluri e"ecutorii. ?n funcţie de domeniul de reglementare la rândul lor se pot subclasifica în norme de procedură contencioasă, norme de procedură necontencioasă şi norme de e"ecutare silită. >ediul materiei este tot în Codul de procedură civilă, cu posibilitatea stabilirii de norme speciale, parţiale sau totale în alte acte normative, cum sunt şi cele amintite anterior. -& 1n raport de 2ntinderea c)mpului de aplicare avem3 - norme generale, - norme speciale Normele generale sunt cele care se aplică în toate cazurile şi în toate materiile dacă legea nu prevede în mod e"pres altfel. .ajoritar acestea se regăsesc în Codul de procedură civilă. Normele speciale se regăsesc în reglementarea anumitor materii şi sunt aplicabile numai în acele cazuri, cuprinzând dispoziţii derogatorii de la normele generale. Normele speciale sunt de strictă interpretare.

2 +

3. >toenescu, >. Eilberstein, op. cit. p. ,1 - =6 -... Ciobanu, op. cit., p. %25 5 se vedea @. Fovacs, Drept procesual civil, /d. >tudium, Cluj-Napoca, '66,, vol. 3, p. %1

>e întâlnesc de regulă în acte normative de sine stătătoare, dar norme speciale întâlnim şi în Codul de procedură civilă. stfel, ele pot fi regăsite disparat în cod Gcum e termenul de recurs la regulatorul de competenţă sau persoanele ce pot fi martori în procesele de stare civilă şi de divorţ( ori sunt grupate în cod Gaşa cum este cazul la procedurile diverse ) Cartea a 3--a(. Concursul de legi sau corelaţia dintre norma generală şi norma specială: - norma specială se aplică cu prioritate c#iar dacă este anterioară normei generale* - norma specială, în măsura în care tace, se completează cu norma generală Gde e"emplu la cererea de divorţ, în procedura specială, se enumeră elementele pe care trebuie să le cuprindă, care sunt specifice divorţului, dar orice cerere de divorţ mai trebuie să cuprindă şi elementele obligatorii înscrise în art. %%'(. c& Dup% caracterul conduitei pe care o prescriu avem - norme imperative, - norme dispozitive. Normele imperative impun părţilor o anumită conduită, adică le impun o anumită acţiune sau le obligă la o abstenţiune şi, sub sancţiune, nu îngăduie să nu se aplice sau să se deroge de la ele. >unt de e"emplu normele care se referă la compunerea şi constituirea completului de judecată, normele de competenţă materială, normele de competenţă teritorială e"clusivă, termenele în care se pot e"ercita căile de atac, etc. Normele dispozitive sunt cele care prevăd anumite reguli, dând totodată posibilitatea părţilor de a deroga de la ele, adică suplinesc sau interpretează voinţa nee"primată ori insuficient e"primată a părţilor. Ca e"emplu putem aminiti cele cuprinse în art. 4 ce dispune cu privire la competenţa teritorială comună şi pe care le vom e"amina in capitolul dedicat competenţei instanţelor. 9artea în favoarea căreia a fost edictată norma dispozitivă poate renunţa la aplicarea ei, astfel, în măsura în care legiuitorul prevede că în anumite cauze competenţa teritorială revine instanţei de la domiciliul reclamantului acesta, în favoarea căruia a fost edictată norma, poate renunţa la aplicarea sa şi poate introduce acţiunea la instanţa domiciliului pârâtului. /&4& Deose-iri 2ntre normele imperative 'i normele dispo5itive Deferindu-ne la ultimul criteriu de clasificare este necesar să evidenţiem deosebirile e"istente între normele imperative şi normele dispozitive, deosebiri esenţiale, mai ales în ceea ce priveşte sancţiunile pe care le atrag încălcările lor. stfel$ - aplicarea normei imperative nu poate fi înlăturată nici prin voinţa părţilor, nici prin voinţa instanţei, pe când aplicarea normei dispozitive se poate înlătura prin voinţa părţilor* - aplicarea dispoziţiilor normei imperative poate fi cerută de părţi sau de instanţă din oficiu, după ce a pus-o în discuţia părţilor, pe când aplicarea normei dispozitive poate fi cerută numai de către partea în favoarea căreia a fost edictată* - nerespectarea dispoziţiilor unei norme imperative poate fi ridicată de orice parte din proces, de procuror dacă participă la procesul civil şi de instanţă din oficiu, c#iar direct în apel sau în recurs, pe când nerespectarea dispoziţiilor unei norme dispozitive poate fi ridicată numai de către partea în favoarea căreia a fost edictată şi numai într-un anumit termen. ;a norma dispozitivă partea poate să acopere nerespectarea ei fie e"pres fie tacit. - sancţiunea nerespectării dispoziţiilor unei norme imperative constă în nulitatea absolută a actului îndeplinit sau în decăderea părţii din dreptul de a mai efectua actul, pe când la norma dispozitivă sancţiunea este nulitatea relativă. SECŢIUNEA V ACŢIUNEA !E*I!O DE " OCEDU + &atorită faptului că normele procedurale şi legile de procedură suferă modificări legislative, se aplică pe un anumit teritoriu şi firesc asupra unor persoane, trebuie să vedem cum acţionează în timp, în spaţiu şi asupra persoanelor. 6&0& Acţiunea legilor de procedur% 2n timp&

ceastă instituţie este cunoscută şi sub numele de conflictul în timp al legilor. 9rocesul civil fiind o activitate ce se derulează în timp, între momentul sesizării instanţei şi momentul judecării cauzei ori al e"ecutării #otărârii poate să intervină o succesiune de legi. Hi dreptul procesual a cunoscut o evoluţie în timp ce a presupus dispariţia unor norme Gspre e"emplu$ opoziţia ca şi cale de atac, jurământul ca şi mijloc de probă, recursul e"traordinar şi recursul în anulare ca şi căi de atac(, modificarea altora Gcea mai frecventă modificare fiind cea a competenţei după valoare a cauzelor( sau apariţia unor proceduri noi Gcum ar fi ordonanţa preşedinţială în %166, contestaţia în anulare în %1=+, divorţul prin consimţământ în %11,, recursul în interesul legii, etc.(.
1

-... Ciobanu, op. cit., p,. %+% - %+'

nalizarea evoluţiei în timp a normelor de procedură este deosebit de importantă pentru înţelegerea instituţiilor procesuale şi pentru cunoaşterea evoluţiei lor istorice. şa cum ştim legea îşi produce efecte între momentul intrării în vigoare şi momentul abrogării. ?n ceea ce priveşte momentul intrării în vigoare soluţia este simplă şi constituţională, în art. %4 alin. ' din Constituţie prevăzându-se că legea dispune pentru viitor cu e"cepţia legii penale mai favorabile, iar art. % din Codul civil prevede că legea nu retroactivează. ?n aceste condiţii momentul intrării în vigoare a legii este de , zile de la publicarea în .onitorul :ficial al Domâniei sau de la o dată ulterioară care este prevăzută în c#iar cuprinsul ei, aşa cum dispune art. +5 din Constituţie. .omentul abrogării este şi el stabilit prin norme generale ştiut fiind că o lege poate fi abrogată e"pres sau tacit. ?n principiu legile de procedură nici nu retroactivează nici nu suprevieţuiesc ci sunt de imediată aplicare. cest principiu al aplicării imediate a legii noi cunoaşte însă nuanţări, în funcţie de clasificarea normelor după obiectul de reglementare. >oluţia este diferită pentru cele trei categorii de legi, aşa cum sunt clasificate ele după obiect$ - legile de organizare judecătorească sunt legi imperative, de imediată aplicare, aşa cum este consacrat şi în art. +'4 alin. , C.proc.civ. ?n consecinţă ele se aplică imediat, dar actele procedurale efectuate anterior, sub imperiul vec#ii legi rămân valabile, dacă au fost efectuate în concordanţă cu aceasta. - legile sau normele de competenţă pot avea mai multe soluţii de aplicare, soluţii care sunt la latitudinea legiuitorului, astfel$ - instanţa să-şi păstreze competenţa pentru cauzele în curs de judecată * - instanţa să-şi păstreze competenţa, dar numai dacă s-a ajuns la punerea de concluzii în fond* - instanţa să se dezinvestească. 9ână în anul %11, s-a aplicat prima soluţie dar au e"istat şi soluţii privind aplicarea imediată a legii noi sau un sistem mi"t, însă mult mai puţine. &upă %11, am avut mult mai multe situaţii, mai ales în perioada '666 ) '66=, în care s-a aplicat a treia variantă. - legile sau normele de procedură propriu zisă >unt de imediată aplicare ceea ce înseamnă că actele de procedură îndeplinite după intrarea în vigoare a legii noi vor fi supuse prevederilor acesteia, iar cele efectuate sub imperiul vec#ii legi, cu respectarea ei rămân valabile . >uccesiunea în timp a legilor din domeniul procedurii civile se răsfrânge şi într-un alt domeniu sensibil, respectiv în materia probelor, din două puncte de vedere, cel al administrării şi cel al admisibilităţii.%6 Din punct de vedere al administrării acesta se face după legea în vigoare în acel moment, adică la momentul în care proba este administrată. Din punct de vedere al admisi!ilităţii e"istă însă soluţii diferite, în funcţie de proba la care ne referim. stfel, dacă este vorba de mijloacele te#nice de probă Ge"pertiza, cercetarea la faţa locului( admisibilitatea se raportează la normele în vigoare în momentul pronunţării instanţei asupra admisibilităţii. ceeaşi este situaţia şi când ceea ce se tinde a dovedi este un fapt juridic. 9entru actele juridice însă problema este diferită după cum ne referim la forma ad validitatem sau ad pro!ationem a actului. Aorma ad validitatem va fi verificată de instanţă raportat la momentul înc#eierii actului, respectiv la normele care o cârmuiau în acea perioadă. Aorma ad pro!ationem cunoaşte două soluţii. stfel, dacă se lărgesc posibilităţile de probă prin noua lege se aplică această legea, iar dacă de restrâng posibilităţile de probă se aplică legea de la momentul înc#eierii actului, aceasta fiind ce mai favorabilă părţilor şi pe care ele au putut să o aibă în vedere. ?n ceea ce priveşte #otărârea judecătorească ea este supusă condiţiilor de fond şi formă stabilite de legea sub imperiu căreia a fost pronunţată, precum şi căilor de atac şi termenelor de la momentul pronunţării. !oate aceste probleme sunt clarificate prin dispoziţiile art. +'4 C.proc.civ., aşa cum a fost modificat prin :7@ nr. %,5<'666 şi ;egea nr. '%1<'664.

6&4& Acţiunea legilor de procedur% 2n spaţiu cţiunea legilor sau a normelor de procedură în spaţiu are un aspect intern şi unul internaţional. &in punct de vedere intern, Domânia fiind un stat unitar legile de procedură se aplică uniform pe întreg teritoriul său. 9rin e"cepţie, în problematica regimului de publicitate imobiliară, conform dispoziţiilor ;egii nr. +<%112, până la realizarea măsurătorilor cadastrale, în unităţile administrativ-teritoriale unde a e"istat atât regim de carte funciară cât şi regim de
%6

3. >toenescu, >. Eilberstein, op. cit., p. 5, -5=

etapa căilor e"traordinare de atac de retractare ) respectiv contestaţia în anulare şi revizuirea. %64<%11'. etapa deli!erării şi pronunţării #otăr$rii ) cea în care instanţa judecătorească deliberează asupra cauzei pronunţându-se prin minută. %% . %=5 se vedea @. .egea nr. precum şi e"ecutarea #otărârilor judecătoreşti pronunţate în alte state pe teritoriul Domâniei. în vederea realizării sau stabilirii drepturilor şi intereselor civile deduse judecăţii şi e"ecutării silite a #otărârilor judecătoreşti sau a altor titluri e"ecutorii. f. etapa apelului ) cale de atac a #otărârii de primă instanţă. prin care creditorul. etapa scrisă ) cea în care părţile îşi comunică reciproc pretenţiile şi apărările. poate parcurge la rândul său mai multe etape$ a. organe de e"ecutare şi alte persoane sau organe care participă la înfăptuirea de către instanţele judecătoreşti a justiţiei. e"ecutarea silită. &e asemenea$ a doua fa5% a procesului civil. conform procedurii prevăzute de lege.%% 0&4& .ateriile care se ocupă în amănunt de acest domeniu sunt dreptul internaţional public şi dreptul internaţional privat. depunerea cererii de e"ecutare silită.%% din Constituţie fac parte din dreptul intern Ga se vedea spre e"emplificare Convenţia privind procedura civilă de la Iaga(. adică faza de judecată.U! " OCESU!UI CIVI!& 0&0& Noţiune& &in c#iar definiţia dreptului procesual civil rezultă că acesta cuprinde ansamblul normelor prin care drepturile civile subiective ale persoanelor fizice sau juridice sunt ocrotite şi restabilite prin forţa coercitivă a statului.. 9utem aminti însă aici că e"istă tratate internaţionale cu vocaţie universală. în pricinile civile. cetăţeni străini sau apatrizi.ege nr.. etc. modalităţile de recunoaştere a #otărârilor judecătoreşti străine. "rocesul civil reprezintă aşadar activitatea desfăşurată de instanţă. regională sau bilaterală ce privesc normele de drept procesual civil şi care conform art. poate parcurge şi ea mai multe etape%'$ a. c. emiterea somaţiei de către e"ecutorul judecătoresc.. ?n ceea ce priveşte . respectiv . b. etapa recursului ) cale e"traordinară de atac împotriva #otărârilor pronunţate în apel sau împotriva #otărârilor date de prima instanţă care nu au calea de atac a apelului. op. p. fa5a 9udec%ţii Gcognitio(.transcripţiuni-inscripţiuni. etapa indisponi!ilizării !unurilor ce %ormează e"ecutarea silită ) respectiv activităţi legate de aplicarea sec#estrului. indiferent dacă părţile din proces sunt cetăţeni români. %%4<%1.AZE!E$ E#A"E!E 8I SIS#E. notarea somaţiei emise în cartea funciară. procedura de judecată aplicabilă. +<%112.5. &in punct de vedere al aplicării internaţionale aceasta este cîrmuită de tratatele internaţionale la care Domânia este parte şi de . se vor aplica normele în domeniul din cadrul &ecretului ) .egea nr. ea cuprinde dispoziţii referitoare la instanţele competente să soluţioneze procesele dintre o parte română şi o parte străină persoană fizică sau persoană juridică sau numai între străini. e. Fovacs. cit. etc. care a obţinut o #otărâre judecătorească sau are un alt titlu e"ecutoriu. b. întocmirea procesului verbal de situaţie în cazul urmăririi bunurilor imobile.egea nr. CAPITOLUL II PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI CIVIL SECŢIUNEA I " OCESU! CIVI!& . etapa dez!aterilor ) cea prin care în mod public şi în contradictoriu părţile îşi dispută obiectul procesului.a5ele$ etapele 'i sistemul procesului civil şa cum rezultă c#iar din definiţie procesul civil are două faze$ %. d. p. în final urmând ca singura lege aplicabilă să fie legea nouă. etapa e%ectuării %ormalităţilor preala!ile e"ecutării silite ) activităţi legate de investirea cu formulă e"ecutorie a #otărârii sau altui titlu e"ecutoriu. %64<%11'. cit. fa5a e:ecut%rii silit% Ge"ecutio(. îşi poate realiza debitul cu ajutorul organelor de e"ecutare silită. "rima fa5%. cum este judeţul 0raşov. Calea prin care se realizează această funcţie a statului este procesul civil. Ciobanu. atunci când aceasta nu este suprimată de lege. care se desfăşoară în mod obligatoriu în faţa instanţei de judecată şi '. cest aspect este însă tranzitoriu.( %% %' se vedea -. op. părţi. 6&7& Acţiunea legilor de procedur% asupra persoanelor >ub imperiul principiului egalităţii legea de procedură se aplică uniform.

=2 alin.. %'= alin.6. . constituie sistemul procesului civil. respectiv nici un organ de stat. în principal. Aaptul că prin intermediul controlului judiciar se pot modifica anumite #otărâri sau se poate dispune. .( nu reprezintă o imi"tiune în independenţa judecătorilor ci o aplicare a principiului ierar#iei instanţelor şi a respectării principiului legalităţii. fără a mai fi parcursă etapa dezbaterilor.UNDA. se vedea 3. a recursului sau a celorlalte căi e"traordinare de atac pentru că cel care a pierdut procesul nu mai atacă #otărârea. ori să efectueze anumite probatorii într-un anumit mod Ga se vedea dispoziţiile art. din Constituţie B judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii B şi din dispoziţiile art. % din .B ?n cursul procesului civil respectarea legii de către instanţă se referă la$ . atunci când titlul care se pune în e"ecutare nu este o #otărâre judecătorească ci un alt titlu e"ecutoriu Gspre e"emplu un contract de credit bancar(. 4&4& "rincipiul legalit%ţii cest principiu izvorăşte din dispoziţiile art. ' alin.proc. ne mai fiind nevoie de e"ecutarea silită. .<'66= privind statutul judecătorilor şi procurorilor. ca şi cel penal. nici c#iar organele de conducere judiciară. ceste verificări nu pot însă să încalce principiul independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii.EN#A!E A!E " OCESU!UI CIVI! 4&0& Noţiune 9rocesul civil. !oate aceste faze şi etape ale procesului civil. 9rin intermediul acestui principiu se asigură imparţialitatea judecătorilor. nici o persoană indiferent de funcţia sa. nu au dreptul să dea sugestii judecătorului sau să îl oblige să pronunţe o anumită #otărâre. Eilberstein. SECŢIUNEA II " INCI"II!E . ' din acelaşi act normativ(. adică alcătuirea sa potrivit normelor legale în vigoare şi respectarea competenţei sale în judecarea cauzei* . % alin.îndreptarea unor eventuale greşeli de judecată prin intermediul controlului judiciar. ) .%. 4&7& "rincipiul independenţei 9udec%torilor 'i supunerii lor numai legii 9rincipiul izvorăşte.respectarea dispoziţiilor legale în judecarea cauzei* . Cele mai multe dintre principiile fundamentale ale procesului civil sunt înscrise în Constituţia Domâniei. 9rin dispoziţiile art. >au e"istă procese care nu mai au etapa apelului. din dispoziţiile art. precum şi autoritatea de lucru judecat Gart. respectiv predarea bunului<bunurilor în cadrul e"ecutării silite directe sau vânzarea bunurilor şi predarea sumei obţinute în cadrul e"ecutării silite indirecte.c. 0ucureşti.4. . o parte dintre ele fiind preluate şi dezvoltate şi în Codul de procedură civilă şi în legea de organizare judecătorească. din . .%4 alin. respectiv a căilor de atac reglementate de lege. % care dispune că B justiţia se înfăptuieşte în numele legii. instanţei inferioare cum să interpreteze sau să aplice legea. :r. >toenescu. care conţine o dispoziţie similară. %15. %. de e"emplu atunci când pârâtul recunoaşte la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului. conforme cu adevărul* . p.egea . după parcurgerea fazei judecăţii este posibil ca debitorul să îşi e"ecute de bună-voie obligaţia ceea ce va conduce la lipsa celei de-a doua faze a procesului civil.egea nr.civ. ?n continuare le vom analiza plecând de la cele ce se regăsesc în Constituţie până la cele ce îşi găsesc e"presia numai în Codul de procedură civilă. este guvernat de o serie de principii fundamentale care stabilesc trăsăturile caracteristice ale întregului sistem de instituţii procesuale. . s. % C. în ansamblul şi în succesiunea lor. Teoria generală.. Drept procesual civil. stfel. &idactică şi 9edagogică.6=<'66= preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor iau măsuri pentru buna desfăşurare a activităţii instanţelor şi. etapa predării !unurilor urmărite către creditor ) ceea ce reprezintă de fapt îndeplinirea obligaţiei de a face sau a nu face. &e asemenea nu este necesară nici parcurgerea tuturor etapelor fiecărei faze. ca în cazul desfiinţării sau casării cu trimitere.legalitatea constituirii instanţei.interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept material şi procesual* . =2 alin. este posibil să ne aflăm numai în faţa fazei de e"ecutare silită.preocuparea pentru stabilirea situaţiei de fapt reale. /"istă procese la care după etapa scrisă se trece direct la etapa deliberării şi pronunţării #otărârii. /d.pronunţarea unor #otărâri judecătoreşti temeinice şi legale* . 4 din Constituţie care prevede că B respectarea Constituţiei. !rebuie subliniat însă că nu este obligatoriu ca orice proces civil să parcurgă cele două faze sau toate etapele unei faze. a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie B şi din art. %'= alin. fie personal fie prin intermediul unor judecători anume desemnaţi pot dispune verificări asupra activităţii judecătorilor.

e"istenţa unui sistem de principii care stă la baza organizării şi funcţionării instanţelor judecătoreşti precum$ legalitatea.%+<'66=. precum şi posibilitatea acesteia de a fi asistată de un avocat pe tot parcursul procesului. datorită unor situaţii de natură economică sau socială.<'66=(. cuprins în art.art. cea e"ecutivă şi cea judecătorească este reluată şi în art. iar pentru ca dreptul părţii să nu fie afectat în căile de atac îşi găseşte aplicarea principiul non re%ormatio in pejus* &reptul de apărare se realizează şi prin intermediul unor dispoziţii procedurale. a timbrului judiciar şi a cauţiunilor sau se poate asigura apărarea şi asistenţa juridică gratuită printr-un avocat delegat de baroul de avocaţi. precum şi cetăţenilor străini şi apatrizilor să se e"prime şi să ia cunoştinţă de actele dosarului în limba lor maternă. %'5 din Constituţie şi art.egea nr.obligaţia judecătorului de a avea rol activ* . care consacră rolul activ al judecătorului potrivit căruia acesta trebuie să veg#eze pentru păstrarea ec#ilibrului procesual între părţile din proces Gvom dezvolta acestea în cuprinsul principiului rolului activ al judecătorului(. prin care se înţelege dreptul părţilor de a-şi angaja un apărător. 4&6& "rincipiul dreptului de ap%rare Hi acest principiu este unul reglementat în Constituţie în art. ' şi art.civ. %'4 din Constituţie prin care se dispune că judecătorii sunt numiţi de 9reşedintele Domâniei. reduceri. privind secretul deliberării.egea nr. colegialitatea. . cetăţenii sunt egali în faţa legii. %2 din Constituţie şi art. caz în care se pot acorda scutiri. din Constituţie.<'66= în capitolul 33. din Constituţie şi art. Dealizarea dreptului de apărare prin modul de organizare şi funcţionare a instanţelor este asigurat de $ . apartenenţă politică. 4 din .civ. . cea care asigură părţilor parcurgerea a două grade de jurisdicţie. %=2<%11+ privind ta"ele judiciare de timbru. gratuitatea.organizarea ierar#ică a instanţelor judecătoreşti.6=<'66= consacră dreptul cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale. ?n aceeaşi notă a respectării principiului separaţiei puterilor în stat. . %'1 C.(* .egea nr. &e asemenea. %'4 alin.egea nr. = alin. : concretizare a acestui principiu se regăseşte în cuprinsul art. % şi art.6=<'66= privind organizarea judiciară Consiliul >uperior al .agistraturii. avocat ales sau numit din oficiu. cu e"cepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior Gart.agistraturii este garantul independenţei justiţiei.<'66=(. ei devenind din acel moment inamovibil Gîn acelaşi sens este redactat şi art. art. limbă.* . opinie. Contribuie la păstrarea independenţei judecătorilor şi faptul că aceştia nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. 54 C. etc. nu-şi poate e"ercita drepturile procesuale. %= din . eşalonări sau amânări pentru plata ta"elor judiciare de timbru.egea nr.6. .reglementarea instituţiei incompatibilităţii judecătorilor şi posibilitatea părţii de a cere recuzarea judecătorilor sau strămutarea pricinii* . cum ar fi$ . astfel$ . indiferent de rasă. religie. ' din .egea nr. ' din . + din . origine etnică. &e asemenea regăsim elemente ale acestui principiu în diferite alte norme de drept.proc.6=<'66=.6=<'66= prin care se consfinţeşte e"plicit că . în esenţă. respectiv promovarea.egea nr. cariera judecătorilor. 4%<'665 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. celaşi rol îl au şi celelalte interdicţii şi incompatibilităţi cuprinse în .agistraturii.proc.6. Conceptul de drept de apărare este primitor de două sensuri$ . '42 C. care cuprinde întregul comple" de drepturi şi garanţii procesuale ce asigură părţilor posibilitatea de a-şi apăra interesele* .:7@ nr.egea nr. 4%<%114 pentru organizarea şi e"ercitarea profesiei de avocat.unul formal Gmai restrâns(. 2<%11' a Curţii Constituţionale potrivit căreia un act normativ prin care se suspendă cursul judecăţii şi e"ecutarea silită a #otărârilor judecătoreşti definitive privind o anumită categorie de cauze este neconstituţională. egalitatea. fără privilegii şi fără discriminări. 4 din .judecătorul nu poate #otărâ asupra unei pricini decât după citarea sau înfăţişarea părţii Gart.9otrivit art. 25 ) 21 din .egea nr. transferarea şi sancţionarea lor se pot face numai prin intermediul Consiliului >uperior al . 4&/& "rincipiul 2nf%ptuirii 9ustiţiei 2n mod egal pentru toate p%rţile din proces cest principiu provine din dispoziţiile art. '= care garantează dreptul la apărare al părţii. 9otrivit te"telor de lege menţionate.unul material Gmai larg(.egea nr. .6. naţionalitate. care cuprind dispoziţii referitoare la cazurile în care o persoană. % alin. lege de organizare a activităţii Consiliului >uperior al . ' alin. se".agistraturii. publicitatea.proc. respectiv a principiului independenţei judecătorilor este şi &ecizia nr. art. ceastă separaţie a activităţilor între puterea legislativă. .civ. . la propunerea Consiliului >uperior al . iar modalităţile prin care este asigurată această activitate sunt detailate în . . '% din . prin folosirea unui interpret* .inisterul 8ustiţiei ) parte a e"ecutivului ) are atribuţii doar în asigurarea bunei organizări şi administrări a justiţiei ca serviciu public. % alin. 3ndependenţa judecătorilor mai este garantată şi prin principiul separaţiei puterilor în stat. &e asemenea constituie o garanţie a independenţei judecătorilor şi dispoziţiile art. avere sau origine socială. : altă garanţie a independenţei judecătorilor este cuprinsă în art. . .

%==%. . reglementată în art. &e la acest principiu e"istă şi două e"cepţii$ .proc. 9artea adversă poate oricând să aducă dovezi cu privire la starea materială adevărată a solicitantului şi să ceară revenirea asupra înc#eierii de încuviinţare a asistenţei judiciare.proc.. %'% alin. .se desfăşoară în şedinţă publică. de către un alt complet de judecată.apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor.civ. pentru anumite instituţii în cuprinsul codului de procedură civilă.încunoştiinţarea reciprocă a părţilor asupra pretenţiilor şi apărărilor prin comunicarea copiei cererii de c#emare în judecată. %%'.proc. %%=. dacă aceasta cade în pretenţii. C#eltuielile pentru care s-au acordat scutiri sau reduceri sunt puse în sarcina celeilalte părţi.civ. /a se formulează în scris şi se depune la instanţa de judecată.6=<'66= care stipulează că şedinţele de judecată sunt publice. alăturându-se înscrisuri din care să rezulte veniturile precum şi obligaţiile de întreţinere şi de plată către alte persoane.( . care consacră aceeaşi regulă constituţională.ajutorul judiciar acordat pentru plata onorariului e"pertului. . supra cererii instanţa dispune prin înc#eiere dată în camera de consiliu.% alin. 41=... putând însă solicita însă lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii scrise autorităţilor competente. ++ alin.civ. identitatea.(* . ?nc#eierea este supusă numai căii de atac a cererii de ree"aminare în termen de 4 zile de la comunicare. %4. %' din . în general. . indiferent de calitatea părţii( sau de a beneficia de facilităţi privind plata ta"elor judiciare de timbru şi a cauţiunii.acordarea de scutiri sau reduceri pentru plata ta"ei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar* Cererea de asistenţă judiciară se poate încuviinţa oricând în cursul judecăţii. 2%4 C. fără dezbateri. se poate dispune fie la cererea unei dintre părţi fie se dispune din oficiu de instanţă. = C.proc. .posibilitatea părţilor de a depune concluzii scrise Gart. dar şi în art.. ' C. domiciliul şi starea materială a petentului ţi a familiei sale. lături de cererea scrisă trebuie depusă o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte dacă persoana a mai beneficiat de ajutor public judiciar în ultimele %' luni şi sub ce formă.(* . 9ronunţarea #otărârii se va face însă întotdeauna în şedinţă publică. &e altfel. 4% <'665. %'+ din Constituţie. şi care se face de regulă fără citarea părţilor şi. 4&. .şedinţa &n camera de consiliu. în afară de cazurile în care legea prevede în mod e"pres altfel.%= &esfăşurarea procesului în şedinţă secretă. care se poate dispune de instanţă atunci când dezbaterea publică a cauzei poate vătăma ordinea sau moralitatea publică sau pe părţi. fără dezbateri. în totalitate sau în parte. .civ. %. %=2 C.civ. prin dispoziţia preşedintelui completului se va afişa la uşa sălii de şedinţă o listă cu procesele ce se vor desfăşura în acea zi. 41'..' C. dată în camera de consiliu. dar o e"presie a sa o regăsim şi în art. Hi asupra acestei cereri instanţa se pronunţă prin înc#eiere.proc. în camera de consiliu. jutorul public judiciar cuprinde mai multe componente$ .& "rincipiul pu-licit%ţii de5-aterilor 9rocesul civil ) cu e"cepţia deliberării .(. ceastă modalitate de a asigura dreptul de apărare se reflectă prin instituţia ajutorului public judiciar reglementat în :7@ ND. înc#eiere care poate fi atacată în aceleaşi condiţii ca cele arătate mai sus pentru înc#eierea prin care se admite cererea. precum şi a independenţei acestora.posibilitatea preşedintelui de a încuviinţa probe şi după prima zi de înfăţişare Gart. Calea de atac se soluţionează prin înc#eiere irevocabilă.proc. %%4 şi %. a întâmpinării.civ.posibilitatea părţii de a propune probe Gart. pentru probleme care nu vizează fondul cauzei ci incidente în cursul judecării procesului. 4+ alin. '4+. se vedea pentru e"emplificare dispoziţiile art. : altă modalitate de realizare a dreptului de apărare este dată de posibilitatea părţii de a fi asistată de un avocat ales sau numit din oficiu Geste de subliniat faptul că în procesul civil apărarea prin avocat nu este obligatorie în nici o fază sau etapă a procesului. acest principiu este reglementat şi în art. care dispune că înainte cu o oră de începerea şedinţei de judecată. cest principiu este o garanţie a corectitudinii şi imparţialităţii judecătorilor. apărătorii lor şi cel mult două persoane desemnate de către fiecare parte.proc. %'5 C. în prezenţa părţilor.civ.civ.proc.şedinţa secretă. 4' alin. dar şi a altor persoane care doresc să asiste la dezbateri. &reptul la asistenţă judiciară se stinge prin moartea părţii sau îmbunătăţirea situaţiei sale financiare. a cererii reconvenţionale şi a celorlalte cereri accesorii şi incidentale din cadrul procesului civil Gart. .civ. ?n cuprinsul cererii se vor arăta obiectul şi natura procesului pentru care se solicită asistenţă judiciară.egea nr.obligaţia preşedintelui instanţei de judecată de a da cuvântul părţilor Gart..5 C.(* .ajutorul judiciar acordat pentru plata onorariului e"ecutorului judecătoresc. etc.proc.. traducătorului sau interpretului. .a şedinţa secretă pot participa părţile. &acă instanţa constată că cererea de asistenţă a fost făcută cu rea credinţă poate reveni asupra ei şi să oblige partea la plata sumelor de care a fost scutit şi la o amendă în cuantum de până la 4 ori suma de care a fost scutită. care e reglementată disparat. %. . %%2.%4 %= %4 Hedinţa secretă este utilizată cu o frecvenţă mai mare în cazurile de divorţ sau când este vorba de drepturi şi interese ale minorilor. &ispozitivul #otărârii constituie titlu e"ecutoriu şi dacă este vorba de creanţe bugetare va fi comunicat din oficiu organelor competente. 9rincipiul publicităţii dezbaterilor este înscris în art. %'% C. %'4 C.

&e altfel. =% . se admit derogări de la acest principiu. art. cum ar fi $ cererea de c#emare în judecată.civ.(. ?n anumite situaţii.4&<& "rincipiul oralit%ţii . =(. ' ) dreptul de reprezentare poate fi dat şi verbal în şedinţă. posibilitatea de a propune toate probele necesare cauzei.folosirea probelor de către instanţa de trimitere în cazul casării cu trimitere Gart. întâmpinarea.(. % C. de urgenţa administrării unor probe. '1 ) cererea de recuzare se poate face verbal sau în scris. %'1 alin. '. adică atât scrisă cât şi orală.ajoritatea sistemelor de drept reglementează o procedură civilă mi"tă.proc. . contradictorialitatea efectivă. ceste derogări sunt$ . în mod e"pres în art. e"ercitarea dreptului de apărare şi e"ercitarea rolului activ al judecătorului. cit. 4&=& "rincipiul afl%rii adev%rului /ste reglementat în Codul de procedură civilă.proc. 4.să discute propunerile de probe ale părţilor. etc. e"pres prevăzute de lege. 4&>& "rincipiul nemi9locirii /ste consacrat în art. %%5 ) pentru pârâtul care nu este reprezentat de avocat şi nu a depus întâmpinare instanţa trebuie să îi pună în vedere să prezinte oral e"cepţiile.administrarea probei prin comisie rogatorie Gart. %21 alin.civ. şi obligă instanţa de judecată să cerceteze. care impune judecătorului să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşeală în aflarea adevărului. %21 alin.%2 Dealizarea acestei cerinţe este subsumată e"istenţei instituţiilor procedurale adecvate. #otărârile instanţei. 7nele dispoziţii referitoare la oralitate sunt prevăzute în cod sub sancţiunea nulităţii. toate elementele care pot duce la dezlegarea pricinii. . %'5 ) pentru dezbateri preşedintele este obligat să de cuvântul părţilor. %26 şi '4= alin.folosirea probelor administrate în faţa unei instanţe necompetente sau a probelor administrate într-un dosar perimat Gart.să permită părţilor să formuleze concluzii orale. cest principiu reprezintă cerinţa ca toate faptele să fie stabilite aşa cum s-au petrecut în realitate. art. %'+ C. etc.4 ) '=% C.(. c#iar şi susţinerile orale ale părţilor se consemnează la dosar în scris prin intermediul înc#eierilor de şedinţă. 25 alin. 8udecătorul trebuie să stabilească faptele prin folosirea mijloacelor de probă ce vor fi administrate în mod nemijlocit de instanţă şi în faţa instanţei. . mai ales în ceea ce priveşte reglementarea sistemului probator. cel care le asigură. de aceea unele acte trebuie îndeplinite obligatoriu în scris.%.civ. dacă legea nu dispune altfel.. =(. ceasta este şi procedura reglementată în dreptul nostru procesual civil. Deferiri la oralitate se regăsesc şi în alte articole din cadrul codului de procedură civilă. !ot în scris se consemnează la dosar.civ. . cererea reconvenţională. cum ar fi art.%4 şi . art. la libertatea acestuia de a aprecia probele administrate şi la respectarea dreptului de apărare al părţilor.proc. stfel. printre altele. op.să discute regularitatea actelor de procedură. care dispune că pricinile se dezbat oral. consacrată la nivel de principiu în art. dovezile şi toate mijloacele de apărare şi să le consemneze în înc#eiere. în mod direct. .. de evitarea unor c#eltuieli cu administrarea probelor. deşi procedura se desfăşoară oral. >ituaţia de fapt va putea fi stabilită în mod corect de către judecător numai dacă se respectă regulile procedurale referitoare la rolul activ al judecătorului. preşedintele este obligat sub această sancţiune$ .Fovacs. . răspunsurile la interogatoriu ale părţilor sau depoziţiile martorilor. p.proc. 7n sistem pur oral ar avea însă şi dezavantaje. vantajele principiului oralităţii sunt faptul că prin intermediul său se asigură publicitatea reală a cauzei. . care sunt justificate de protejarea intereselor persoanelor care urmează a fi ascultate ca martori.civ. 4&0?& "rincipiul continuit%ţii %2 se vedea @. etc. =6 alin. ' C. .administrarea probelor prin procedura asigurării dovezilor Gart.proc.păstrarea probelor administrate de către instanţa care a admis strămutarea şi folosirea lor în faţa instanţei la care a fost strămutată judecarea cauzei Gart. C.să de cuvântul părţilor pentru a-şi susţine oral pretenţiile.

principiul contradictorialităţii se deduce din mai multe dispoziţii legale$ .(. cum ar fi o cauză de boală când judecătorul este înlocuit în complet cu alt judecător ce este programat în completele de permanenţă. dar rezultă şi din alte articole din cuprinsul codului. precum şi probele* . &e-a lungul timpului procesul civil s-a desfăşurat după două tipuri principale de proceduri. urmând ca la şedinţa următoare.. e"ceptând procedura necontencioasă.civ. procedura acuzatorială şi procedura inc#izitorială. ?n prezent. poliţia şedinţei de judecată. . 9rocedura acuzatorială lăsa dezbaterile la diligenţa părţilor sau a celor care îi reprezentau.B Continuitatea reprezintă cerinţa ca judecata să se desfăşoare de la început până la pronunţarea #otărârii de acelaşi complet de judecată şi. e"istă un compromis între cele două proceduri. . promovării la o altă instanţă sau decesului. &eşi nu este e"primat într-o formă directă. când judecătorul nu mai face parte din acea instanţă datorită plecării din magistratură.civ. şa cum am indicat mai sus. de a soluţiona conflictul e"istent între părţi.judecătorul poate ordona administrarea oricăror probe pe care le consideră necesare. &in nefericire soluţionarea cauzei într-o singură şedinţă este aproape imposibilă în condiţiile actuale ale codului de procedură civilă. argumentarea şi dovedirea drepturilor lor în cursul desfăşurării judecării litigiului. pentru a preveni orice greşeală în aflarea adevărului. datorită noilor reglementări în domeniu. în măsura în care cauza nu se soluţionează. invocarea din oficiu a încălcării normelor imperative. în procedura civilă românească. stabilirea corectă a stării de fapt şi implicit aplicarea corectă a legii. 9rincipiul rolului activ al judecătorului. izvorât din procedura inc#izitorială.ei sunt datori să #otărască numai asupra obiectului cererii dedus judecăţii.otivele obiective pentru care un judecător nu poate participa la judecată pot fi temporare.proc. într-o singură şedinţă.cest principiu este consacrat e"pres pentru prima dată prin dispoziţiile . conducerea dezbaterilor. . să reintre în complet. care prevede e"pres că B activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii. cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept a cererilor lor. în cod mai e"istă dispoziţii care reflectă rolul activ al judecătorului. însă până se ajunge la pronunţarea #orărârii el are un rol semnificativ şi în desfăşurarea dezbaterilor. Codul de procedură civilă nu sancţionează nerespectarea continuităţii decât în cazul în care judecătorii care au luat parte la dezbaterea în fond a cauzei nu sunt aceeaşi cu cei care pronunţă #otărârea. %%. e"plicită.judecătorul este dator să pună în vedere părţilor drepturile şi obligaţiile pe care le au în cadrul procesului.judecătorul este dator să pună în dezbaterea părţilor orice împrejurări de fapt ori de drept. %'1 C.egii nr. etc. c#iar şi împotriva voinţei părţilor. 4&04& "rincipiul contradictorialit%ţii ?ngăduie părţilor în litigiu să participe în mod activ la prezentarea. în afara acestui te"t de lege. dacă este posibil. însă continuitatea completului de judecată. în raport de conţinutul acestora şi nu după denumirea dată de părţi Gart. pensionării. . ?n celelalte cazuri care se pot ivi nu pot e"ista decât cel mult sancţiuni disciplinare pentru judecători sau preşedintele de secţie. el jucând doar rolul unui arbitru.6=<'66=. este contradictoriu prin natura sa întrucât el presupune e"istenţa cel puţin a unui reclamant şi a unui pârât. este posibilă şi reprezintă regula în momentul de faţă în desfăşurarea oricărui proces civil.prin cererea de c#emare în judecată şi întâmpinare părţile îşi comunică reciproc pretenţiile şi apărările. .proc. . cu e"cepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective. ?n această procedură figura centrală este avocatul. cum ar fi$ obligativitatea judecătorului de a da calificarea corectă a cererilor formulate de părţi. . judecătorul rămânând neutru. %'1 ele pot fi sintetizate astfel$ . 4&00& "rincipiul rolului activ al 9udec%torului 9rincipala funcţie a judecătorului este de a judeca. 9rocesul civil. 5= C. în cuprinsul art. şi când este înlocuit în mod definitiv în complet cu alt judecător. c#iar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare. ?n acest singur caz sancţiunea constă în nulitatea #otărârii.judecătorul este dator să stăruie în toate fazele procesului pentru soluţionarea amiabilă a cauzei. ?n ceea ce priveşte elementele cuprinse în art. dar pot fi şi definitive. e"istând trăsături specifice ambelor. el fiind cel care conduce dezbaterile în vederea descoperirii adevărului. este reglementat în dispoziţiile art. 9rocedura inc#izitorială oferă judecătorului figura centrală.judecătorul este dator să ceară e"plicaţii orale sau scrise părţilor.

etc. contradictorialitatea este restabilită.civ. pe tot parcursul procesului de drepturile lor. ceste drepturi de dispoziţie ale părţilor e"istă c#iar dacă procesul a fost pornit de altă persoană. de soarta procesului pe care l-au pornit sau în care au fost atrase. Declamantul poate însă să renunţe oricând la c#iar dreptul dedus judecăţii. !ot pentru apărarea drepturilor minorilor este prevăzut dreptul autorităţii tutelare de a introduce anumite categorii de acţiuni sau a direcţiilor judeţene pentru protecţia drepturilor copilului. ea ne fiind ţinută de cel indicat de reclamant. c#iar în lipsa unor astfel de cereri din partea părţilor din proces. la rândul său. dreptul de a cere e"ecutarea #otăr$rii judecătoreşti . reclamantul poate renunţa la acţiune pe tot parcursul judecăţii în faţa instanţei de fond. =4 C. ci de cel care rezultă din starea de fapt prezentată în motivarea cererii de c#emare în judecată. de către instanţă. Ceea ce poate totuşi statua instanţa. ca provizoriu. sau nu va putea să ia act deloc. 9rin întâmpinare pârâtul fi"ează limitele apărării sale. oricare parte din proces poate ataca #otărârea judecătorească pronunţată în cauză. părţile sunt cele care pot dispune. pentru că el este corolarul procesului civil. Ca e"emple putem aminti $ asigurarea dovezilor. &e asemenea instanţa va continua judecata ori de câte ori va constata că prin actele de dispoziţie ale părţilor se urmăreşte eludarea unor norme imperative sau fraudarea drepturilor altor părţi. cum este cazul pensiei de întreţinere.proc. &e asemenea. ?n conţinutul său găsim următoarele drepturi$ a. /a poate însă şi să nu îşi e"ercite acest drept şi să ac#ieseze tacit ) prin e"ecutarea obligaţiei ce i-a fost impusă ) sau e"pres la #otărârea pronunţată Gprin renunaţarea la calea de atac deja promovată(. e. cum este în cadrul procesului penal în care acţiunea civilă se porneşte din oficiu dacă partea vătămată este lipsită de capacitate de e"erciţiu sau are capacitate de e"erciţiu restrânsă sau în cadrul procesului de divorţ unde instanţa este datoare să se pronunţe cu privire la încredinţarea copiilor minori sau stabilirea pensiei de întreţinere. în cazul punerii sub interdicţie se poate realiza de orice persoană care are cunoştinţă de un astfel de caz. stfel. interzişilor şi dispăruţilor sau în alte cazuri e"pres prevăzute de lege. ?n mod ciudat. acest principiu nu este reglementat e"pres în nici o dispoziţie legală însă el se regăseşte în foarte multe articole din codul de procedură civilă. d. &upă acest moment renunţarea se poate face numai cu acordul celeilalte părţi. >esizarea instanţei. dreptul de a ataca sau nu #otăr$rea judecătorească şi de a stărui sau nu &n calea de atac promovată tunci când consideră necesar. 7lterior desfăşurării primei etape însă. 9rin această cerere el fi"ează cadrul procesual. cum este cazul stabilirii de paternitate. adică ceea ce este supus judecăţii. în toate căile de atac.judecătorul nu poate #otărâ asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţii* . până când încep dezbaterile. dreptul de a determina limitele cererii de c#emare &n judecată sau ale apărării ?n procesul civil reclamantul este cel care investeşte instanţa prin cererea de c#emare în judecată. judecata făcându-se cu citarea părţilor.. dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil. ?n unele cazuri. instanţa nu va putea să ia act de renunţare decât în condiţii speciale. c. ?n consecinţă titularului dreptului subiectiv civil sau al interesului ocrotit de lege.egea dispune în anumite cazuri c#iar pornirea acţiunii civile din oficiu. în limitele legale. . fără acordul părţilor. sec#estrul asigurator. etc. căreia legea îi recunoaşte legitimare procesuală activă. pe tot parcursul procesului părţile pot tranzacţiona cu privire la obiectul litigiului total sau parţial. Cadrul procesual astfel determinat de reclamant şi pârât nu mai poate fi sc#imbat de instanţa de judecată. dacă este nevoie şi în replică* . /l diferenţiază esenţial procesul civil faţă de procesul penal. pentru ca părţile să le poată e"amina şi să decidă în cunoştinţă de cauză dacă atacă #otărârea sau nu. !. respectiv persoanele între care se va desfăşura procesul Gpârâţii( şi obiectul procesului.#otărârile judecătoreşti se comunică dacă termenul de apel sau de recurs curge de la comunicare. care a fost nesocotit sau încălcat. 9ârâtul. 4&07& "rincipiul disponi-ilit%ţii &eşi am decis să îl tratăm ultimul. decizia aparţinând însă în aceste domenii e"clusiv părţilor din proces. în numele titularului dreptului Gcum ar fi procurorul(. contradictorialitatea să fie înlăturată. poate ac#iesa la pretenţiile reclamantului. ceasta poate cel mult să pună în discuţia părţilor necesitatea lărgirii cadrului procesual sau a completării cererii de c#emare în judecată.preşedintele completului de judecată este obligat să dea cuvântul părţilor.încuviinţarea probelor se face în şedinţă publică după ce părţile se pronunţă asupra admisibilităţii lor* . flându-ne însă de data aceasta pe domeniul dreptului privat. ordonanţa preşedinţială. este cel care va decide dacă porneşte procesul civil sau nu. ?n unele cazuri. contradictorialitatea reprezintă motorul oricărui proces civil. legea îngăduie. legea recunoaşte şi procurorului dreptul de a porni acţiunea civilă pentru apărarea drepturilor şi intereselor minorilor. în art. stfel. dreptul de dispoziţie al părţilor ?n acest sens părţile din proces pot să dispună. acesta din urmă fiind guvernat de principiul oficialităţii. şadar. justificate de urgenţă sau de eficienţă a măsurilor. acest principiu este corolarul procesului civil. &e la această regulă e"istă şi e"cepţii. în limite destul de largi. este temeiul juridic al cererii.

Ciobanu. fără această includere dreptul la acţiune fiind incomplet şi lipsit de eficienţă* c( dreptul la acţiune nu se stinge în întregul său prin intervenirea prescripţiei. %+ -. în cazul în care este încălcat sau contestat ) ori a unor situaţii juridice ocrotite de lege. cum este cazul pensiei de întreţinere. &reptul la acţiune constituie deci o parte integrantă a dreptului subiectiv.. op. iar recurgerea la această forţă coercitivă se face prin intermediul acţiunii civile. &e asemenea trebuie să menţionăm că procurorul poate solicita începerea urmăririi penale. Aaţă de conţinutul dreptului la acţiune se impun câteva precizări$ a( drepturile ce intră în componenţa dreptului la acţiune se concretizează în acte de procedură care se fac potrivit regulilor de procedură* b( în dreptul la acţiune se include şi dreptul de a cere e"ecutarea silită.. instanţa poate şi trebuie. >e stinge doar dreptul de a obţine condamnarea pârâtului şi e"ecutarea silită. din oficiu să păşească la e"ecutarea silită. CAPITOLUL III ACŢIUNEA CIVILĂ SECŢIUNEA I NOŢIUNI *ENE A!E De%iniţie J ansamblul mijloacelor procesuale prin care. de interesul său de a acţiona. dacă e"istă dispoziţie e"presă. '46 . Aie că acţiunea este privită în sens obiectiv Gmijloc de apărare a dreptului subiectiv( ori în sens subiectiv Gdreptul subiectiv procesual al titularului de a urmări realizarea( trebuie reţinut că $ a( acţiunea trebuie concepută în legătură cu protecţia dreptului subiectiv civil Gsau a intereselor ocrotite de lege( de care însă este distinctă* b( acţiunea cuprinde totalitatea mijloacelor procesuale organizate de legea procesuală* c( acţiunea este uniformă ) adică cuprinde aceleaşi mijloace procesuale indiferent de dreptul care se valorifică* d( în momentul în care titularul dreptului subiectiv sau al interesului ocrotit de lege apelează la acţiune. cit. în cadrul procesului civil se asigură protecţia dreptului subiectiv civil ) prin recunoaşterea sau realizarea lui. în cazurile în care poate şi porni acţiunea civilă. 'lementul de legătură &ntre dreptul su!iectiv şi acţiunea civilă &l reprezintă dreptul la acţiune. p.?n măsura în care partea obligată prin #otărârea judecătorească nu îşi e"ecută de bună voie debitul cel care a câştigat procesul poate porni a doua fază a procesului civil. o garanţie a realizării sale. respectiv poate face cerere pentru e"ecutarea silită a #otărârii. d( dreptul la acţiune se naşte în momentul în care este încălcat dreptul subiectiv. ea se individualizează şi devine proces. 9entru a pune în mişcare acţiunea civilă este nevoie de intervenţia titularului dreptului. peste disponibilitatea părţii.. %+ &in definiţia dreptului subiectiv civil rezultă că unul din elementele sale esenţiale îl constituie posibilitatea de a recurge la forţa coercitivă a statului. în e"emplul dat prin intermediul popririi. după darea #otărârii. 7neori.

.(. rezilierea unui contract. . >unt părţi însă şi persoanele sau organele cărora legea le recunoaşte legitimarea procesuală activă Gprocuror. iar în recurs potrivit aceluiaşi mecanism recurent şi intimat. etc* /"cepţiile procesuale au ca obiect invocarea încălcării unor norme de drept procesual sau de drept material * . are aceleaşi trei elemente care sunt$ . cţiunea civilă poate avea ca obiect şi protecţia unor interese atunci când legea prevede e"pres că aceste interese sunt ocrotite special şi separat. cel care o promovează primeşte denumirea de apelant.obiectul . ceste condiţii se referă la obiectul fiecărui mijloc procesual cuprins în acţiune. cealaltă parte fiind denumită intimat.ăsurile asiguratorii au ca obiect indisponibilizarea şi conservarea unor bunuri* Căile de atac au ca obiect desfiinţarea #otărârii judecătoreşti pronunţate de instanţa anterioară. revizuent şi intimat Gîn cadrul revizuirii(. trebuie făcute două precizări$ . &upă cum vom vedea în partea destinată judecăţii. stfel. :biectul acţiunii civile se concretizează în raport de mijlocul procesual folosit. ?n faza e"ecutării silite părţile vor primi denumirea de creditor şi debitor.părţilor legate iniţial prin acţiune li se pot adăuga şi terţe persoane care intră în proces din proprie iniţiativă sau la cererea părţilor iniţiale şi care sunt denumite generic terţi. :biectul acţiunii trebuie să fie licit Gadică în concordanţă cu legea(. ca primul element al oricărei acţiuni civile.cauza. -om dezvolta această instituţie în capitolul destinat participanţilor la procesul civil. iar obiectul procesului îl constituie ceea ce părţile consideră că trebuie dedus judecăţii. a face sau a nu face( acţiunea are întotdeauna ca obiect protecţia acestui drept. 4&0& "%rţile ?ntrucât acţiunea este legată de dreptul subiectiv ea nu poate fi concepută fără e"istenţa a cel puţin două persoane fizice sau juridice Gtitularul dreptului şi cel care i se opune(. &eterminarea obiectului acţiunii se face prin cererea de c#emare în judecată. indiferent de dreptul subiectiv ce se vrea ocrotit. etc. plata unei pensii de întreţinere.EN#E!E ACŢIUNII CIVI!E :rice acţiune civilă.părţile. ?n calea de atac a apelului. ?n căile de retractare principiul este acelaşi şi vom avea contestator şi intimat Gîn contestaţia în anulare(. '"emple: Cererea de c#emare în judecată poate avea ca obiect restituire unui împrumut. deci acţiunea aduce în discuţie o problemă de fapt şi una de drept.a prima zi de înfăţişare instanţa va putea acorda un termen reclamantului pentru întregirea sau modificarea obiectului cererii de c#emare în judecată.şi pârât ) cel care este c#emat în judecată. desfacerea căsătoriei. avem în vedere persoanele între care s-a legat raportul juridic dedus judecăţii şi nu de reprezentanţii lor legali sau convenţionali.SECŢIUNEA II E!E. omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra a tot ceea ce s-a cerut G minus petita( asupra unor lucruri care nu s-au cerut G e"tra petita( sau acordarea a mai mult decât s-a cerut G plus petita( pot constitui motive de apel. dar ele primesc şi denumiri particulare în funcţie de etapa procesuală în care ne aflăm. &enumirea lor generică este de părţi.vorbind de părţi. posibil şi determinat. ?n momentul în care se ajunge la acţiune ea se individualizează. de recurs sau de revizuire ori temei pentru cereri de completare a #otărârii ca în cazul minus petita. . &upă acest termen nu se va mai putea face nici o altă modificare. devine proces. autoritate tutelară. în faţa primei instanţe. .egat de părţi. . 4&4& O-iectul 3ndiferent de obiectul dreptului subiectiv civil Ga da. instanţa fiind datoare să se pronunţe asupra a ceea ce s-a cerut. când ne aflăm la momentul soluţionării cererii de c#emare în judecată părţile poartă denumirea de reclamant ) cel care introduce cererea de c#emare în judecată . prin petiţiile formulate de reclamant.

Ciobanu. Cauza cererii de c#emare în judecată diferă însă de la o acţiune în revendicare la alta ea putând să derive dintr-un contract. Ceea ce poate lipsi este cauza dreptului subiectiv însă acest element se verifică în cursul procesului civil. ceastă condiţie este necesară pentru că realitatea poate fi disimulată.e"istenţa unui interes.. constituie o e"cepţie de la actualitatea dreptului. p. de regulă. pentru a se bucura de protecţie juridică trebuie să îndeplinească anumite condiţii$ a( să fie recunoscut şi ocrotit de lege* b( să fie e"ercitat în limitele sale e"terne Gde ordin material şi juridic( şi interne Gnumai potrivit scopului său economic şi social pentru care a fost recunoscut de lege(. e"ercitarea acţiunii civile nu este supusă nici unor garanţii sau autorizări prealabile şi nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru faptul că a invocat pretenţii nejustificate.. -erificarea în fapt a e"istenţei dreptului se face tocmai pe calea acţiunii. iar pentru a o pune în mişcare este nevoie de voinţă.afirmarea unui drept. p.. aşa cum s-a arătat de nenumărate ori în literatura de specialitate. op. cit. din succesiune. &reptul subiectiv civil afirmat.calitate procesuală. 9ornirea acţiunii să fie determinată de scopul ce se urmăreşte prin orice #otărâre judecătorească. acest din urmă caz este doar în căderea preşedintelui instanţei. respectiv când este vorba de predarea unui imobil la împlinirea termenului de locaţiune. 0ucureşti. permiţând introducerea acţiunii şi înaintea îndeplinirii termenului dar cu punerea în e"ecutare a #otărârii la termen. pentru că nimeni nu se adresează justiţiei fără un scop. iar introducerea acţiunii să urmărească un cu totul alt scop Gde e"emplu revendicarea unui bun pentru a-l scoate de sub urmărire(. '24 autorii citaţi în nota de subsol nr. Cauza cererii de c#emare în judecată Gtemeiul juridic( poate fi pusă în discuţia părţilor de instanţă şi interesează instituţia puterii lucrului judecat şi a litispendenţei. %1. p... 3nstitutul de rte @rafice B . >ancţiunea în cazul lipsei dreptului se pronunţă după dezbateri contradictorii şi constă în respingerea acţiunii. nu cauza acţiunii. SECŢIUNEA III CONDIŢII!E DE E@E CIŢIU A!E ACŢIUNII CIVI!E /"erciţiul acţiunii civile este liber pentru că. :dată ce voinţa e"istă trebuie îndeplinite cumulativ patru condiţii$ .civ. ceastă condiţie trebuie îndeplinită numai când se solicită realizarea dreptului. >ă fie reală. &e altfel. 9rincipiile procedurii judiciare.%%6 C. Ierovanu. ) %== şi -. #otărârea judecătorească fiind cea care va stabili e"istenţa sau ine"istenţa dreptului ori interesului. . e"ecutarea la termen a unei obligaţii alimentare sau altei prestaţii periodice şi e"ecutarea la termen a oricărei obligaţii atunci când prin cerere se solicită a se constata că reclamantul ar suferi o pagubă însemnată dacă ar aştepta ajungerea la termen a obligaţiei.upta B N.proc. iar nu a acţiunii în totalitatea ei. respectiv aflarea adevărului judiciar. ?n cele ce urmează vom analiza pe scurt fiecare dintre cele patru condiţii de e"ercitare a acţiunii civile. dintr-o uzucapiune. cit. Cauza acţiunii şi a cererii de c#emare în judecată trebuie să îndeplinească trei condiţii $ %. >ă e"iste. %14 . . ne referim la dreptul subiectiv civil ce se cere a fi protejat.4&7& Cau5a Cauza acţiunii o reprezintă scopul către care se îndreaptă voinţa celui ce reclamă sau se apără. '. ceastă e"cepţie nu se aplică însă decât în cazurile e"pres prevăzute în te"tul de lege menţionat. ltfel spus. adică să nu fie supus unui termen sau unei condiţii suspensive. 7&0& Afirmarea unui drept 9rin afirmarea e"istenţei unui drept. ?n cazul în care cauza dreptului subiectiv este ilicită şi imorală cauza acţiunii este la fel . adică să fie în concordanţă cu legea şi morala.%5 Cauza acţiunii Gcausa petendi( nu este acelaşi lucru cu cauza raportului juridic Gcausa de!endi(. cauza dreptului constituie cauza cererii de c#emare în judecată. c( să fie e"ercitat cu bună credinţă* d( să fie actual. +=. '"emplu: ?n cadrul oricărei acţiuni în revendicare cauza acţiunii o reprezintă deţinerea abuzivă a bunului de către o altă persoană decât cel care se pretinde titular al dreptului de proprietate. . rt. >troilă. ceastă condiţie se îndeplineşte.%1 cţiunea însă este facultativă. >ă fie licită şi morală.'. etc. Ierovanu. %.. %5 %1 /. în această categorie intrând şi interesul. %=. op.capacitate procesuală.6. /d. . .%12 se vedea /.

care are folosinţa unui drept. /"cepţia prematurităţii trebuie ridicată de pârât. Declamantul va putea reitera cererea când s-a împlinit termenul sau condiţia. în sensul că cel care acţionează. Numirea acestui curator este obligatorie când e"istă contrarietate de interese '6 '% 9entru mai multe detalii vezi -.civ. Ciobanu. autorizare. dispune că . Capacitate procesuală e e%erci#iu Capacitatea procesuală de e"erciţiu este acea parte a capacităţii procesuale care constă în aptitudinea unei persoane. adică să nu vină în conflict cu legea b( să fie personal. Hi în cazul în care acţionează alte persoane sau organe în locul titularului dreptului Gprocuror.proc. atunci când dreptul nu este actual.civ. Hi pe plan procesual se aplică principiul specialităţii capacităţii de folosinţă în cazul persoanei juridice. asistate ori autorizate.. etc. act de dispoziţie de înfiinţare. iar persoanele juridice de la data înfiinţării lor prin înregistrare. aşa numita capacitate de a sta în judecată. cestea stau în proces prin reprezentanţi$ părinţi.%%6 sau la procedura asigurării dovezilor(.'6 3nteresul poate fi material. '' 3dem p. '+6 şi autorii acolo citaţi. == C.. de a valorifica singură acest drept în justiţie. când se urmăreşte obţinerea unei satisfacţii sufleteşti. =% alin. Ciobanu.'' rt. /ste o condiţie care descurajează procesomanii sau aşa numiţii Kamanţi ai dreptuluiB. sindicate. pas dL actionB. -. cit. Capacitatea procesuală e !olosi"#ă Capacitatea procesuală de folosinţă reprezintă acea parte a capacităţii procesuale care constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii pe plan procesual.civ. p. când se urmăreşte obţinerea unui folos de ordin patrimonial sau moral. fără a se intra în cercetarea fondului. persoanele puse sub interdicţie(.capacitatea procesuală de e"erciţiu A.K orice persoană care are folosinţa dreptului civil poate fi parte în judecatăB. '+4 . 7&7& Capacitatea procesual% Capacitatea procesuală reprezintă aplicarea pe plan procesual a capacităţii civile -om analiza deci$ . 3nteresul trebuie să îndeplinească anumite cerinţe$ a( să fie legitim. e"ercitând personal drepturile procesuale şi îndeplinind obligaţiile procesuale. /"cepţia poate fi invocată de partea adversă sau de procuror ori instanţă din oficiu. şi până la încetarea persoanei juridice.. până la numirea reprezentantului legal.proc. cit. '+. persoanei fizice lipsite de capacitate de e"erciţiu şi care nu are un reprezentant legal i se va numi un curator special care să o reprezinte.. stfel. 3nvocarea lipsei interesului se face pe calea e"cepţiei.% C. $. în cazul abţinerii. folosul practic urmărit. p.cţiunea poate fi respinsă şi ca prematur introdusă. op. 7&4& E:istenţa unui interes 9entru promovarea unei acţiuni nu este suficient să afirmi e"istenţa unui drept ci trebuie să justifici şi interesul. autoritatea tutelară( folosul se răsfrânge întotdeauna asupra titularului dreptului* c( să fie născut şi actual.proc.capacitatea procesuală de folosinţă ..'% rt. >e poate însă ca dreptul să nu fie actual Gaşa cum am văzut în cazurile cuprinse în art. dar interesul să fie actual >ancţiunea lipsei interesului sau a lipsei unei cerinţe a interesului este respingerea acţiunii. şa fiind persoanele fizice au capacitate procesuală de folosinţă de la naştere şi până la moarte Gcu îngrădirile prevăzute de lege şi studiate la capacitatea de folosinţă a persoanei fizice(. recunoaştere. op. tutore. =' C. cuprinde o normă de protecţie specială. rt. el fiind cel lezat. Căror persoane li se aplică aceste dispoziţii$ a( reprezentarea apare în cazul persoanele fizice lipsite de capacitate de e"erciţiu Gminorii sub %= ani. Condiţia interesului trebuie să e"iste în legătură cu toate formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii. atât pentru persoana fizică cât şi pentru persoana juridică. &acă dreptul este actual şi interesul este actual. ceasta este o cerinţă de bun simţ materializată în ma"ima Kpas dL interet. este cel care face referire la capacitatea procesuală de e"erciţiu şi stipulează că persoanele care nu au e"erciţiul drepturilor nu pot sta în judecată decât$ reprezentate. curator. s-ar e"pune unui prejudiciu.. adică folosul practic să-l vizeze pe cel ce recurge la forma procedurală şi nu pe adversarul său.

'. 9ersoanele juridice îşi e"ercită capacitatea procesuală de e"erciţiu prin organele lor sau prin alte persoane împuternicite de acele organe. ctele procesuale sunt anulabile. c( autorizarea intervine în cazul actelor de dispoziţie făcute de reprezentantul legal sau ocrotitorul legal al minorului fără capacitate de e"erciţiu sau cu capacitate restrânsă de e"erciţiu.. respectiv calitate procesuală ca reclamant sau pârât. 9otrivit art. Numirea acestor curatori speciali se face de instanţa competentă să judece cererea de c#emare în judecată. ' teza a 33-a a aceluiaşi articol reprezentantul incapabilului poate confirma toate sau numai o parte din actele îndeplinite în lipsa sa. ceştia sunt citaţi şi stau personal în proces.civ.civ. pentru acest act având capacitate de e"erciţiu deplină. ceasta este 9entru mai multe detalii privind opiniile e"primate în literatura juridică cu privire la definirea calităţii procesuale vezi -. C. în litigiile care au ca obiect raporturi de muncă. cum ar fi renunţarea la drept sau renunţarea la judecată în cazul unei cereri de c#emare în judecată care are ca obiect stabilirea paternităţii din afara căsătoriei. când sunt făcute de o persoană fără capacitate procesuală de e"erciţiu. deoarece la acest drept al copilului nu poate să renunţe nici reprezentantul legal şi nici autoritatea tutelară. iar dacă nici la termenul acordat acestea nu sunt îndeplinite va anula cererea.între reprezentat şi reprezentant Gcum s-ar putea întâmpla în cazul în care minorul sub %= ani şi unul dintre părinţii săi participă la un proces ce are ca obiect partajarea masei succesorale rămase după părintele care a decedat(.. 9entru persoana juridică instanţa este datoare să numească un curator special atunci când aceasta are calitatea de pârâtă şi nu are în acel moment un reprezentant legal. Ciobanu. . se citează numai minorul personal pentru că minorul poate înc#eia personal contract de muncă. &ispoziţiile art. op. /"emple $ . == alin.%%' C. iar ei acţionează numai până când se vor numi reprezentanţii legali ai persoanei fizice sau juridice în conformitate cu dispoziţiile legale în materie. dacă participă la judecată şi de instanţă din oficiu. '.'5= . Sa"c#iu"ea lipsei capacită#ii procesuale& ctele procesuale sunt lovite de nulitate absolută când persoana nu are capacitate procesuală de folosinţă..proc. dar asistaţi de părinte sau tutore care semnează actele alături de aceştia şi sunt citaţi la rândul lor în proces. tranzacţia. adică lovite de nulitate relativă. cit. '56 . 9rin e"cepţie.. a recunoscut e"pres calitatea procesuală activă şi altor persoane care legitimează un interes.. 3nstanţa poate acorda un termen pentru complinirea lipsurilor vizând capacitatea procesuală de e"erciţiu.procurorul în condiţiile art. =4 C.proc.asociaţiile pentru protecţia consumatorilor în cazul în care sunt puse în discuţie drepturi ale persoanei privite în calitate de consumator. de procuror. sau a altor legi speciale.civ. tunci când legiuitorul a dorit. Calitatea cerută pentru a e"ercita acţiunea în justiţie aparţine subiectului activ al dreptului subiectiv civil. ac#iesarea. Declamantul fiind cel ce porneşte acţiunea va trebui să justifice atât calitatea procesuală activă cât şi calitatea procesuală pasivă a pârâtului. lipsa capacităţii procesuale de e"erciţiu poate fi invocată în orice stare a pricinii. însă potrivit alin. 7&/& Calitatea procesual% ?n afară de capacitate trebuie justificată şi îndreptăţirea de a figura în proces. % C.proc. conform art. Aiind vorba de o nulitate absolută ea poate fi invocată oricând în cursul procesului şi de oricare dintre părţi. . regula. ?n aceste cazuri este necesară autorizarea organului competent.sindicatul pentru drepturile sindicale ale membrilor săi. p. =. ?n unele cazuri actele de dispoziţie nu se pot face nici cu autorizare. de a indica obiectul cererii precum şi motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază aceasta se verifică de către instanţă calitatea procesuală activă şi pasivă. . privind numirea curatorului special. sunt aplicabile şi persoanelor cu capacitate de e"erciţiu restrânsă.proc. b( asistarea apare în cazul persoanele fizice cu capacitate de e"erciţiu restrânsă Gminorii între %=-%5 ani(.civ. de regulă autoritatea tutelară. renunţarea la o cale de atac sau retragerea ei. 9rin obligarea reclamantului.autoritatea tutelară şi direcţiile judeţene pentru protectia drepturilor copiilor în ceea ce priveşte ocrotirea drepturilor şi intereselor copiilor. /"emplu$ renunţarea la judecată sau la un drept subiectiv. alin.% C.

iar dacă acesta recunoaşte susţinerile pârâtului şi reclamantul consimte el va lua locul pârâtului. decedează în cauză sunt introduşi moştenitorii. în orice stare a procesului. /&0& 1n funcţie de scopul material urm%rit de reclamant . tunci când o parte din proces. va respinge acţiunea nu ca nefondată ci ca introdusă de o persoană fără calitate. element subiectiv al acţiunii civile care se defineşte prin nume.acţiuni în realizarea dreptului. 7&6& #ransmisiunea calit%ţii procesuale& ?n timpul procesului poate avea loc o transmisiune a calităţii procesuale active sau pasive prin transmiterea drepturilor şi obligaţiilor ce intră în conţinutul raportului juridic dedus judecăţii. etc. ?n cazul acţiunilor reale pârâtul poate până la prima zi de înfăţişare să arate titularul dreptului. dar acţiunea este pornită de o persoană fără calitate. prin #otărâre. 9entru persoanele juridice transmisiunea legală se face pe calea reorganizării Gcomasare. . etc.ceastă verificare se face. c. adică are calitate procesuală activă.acţiuni în constituire de drepturi avem$ . divizare totală sau parţială(. 9rocesul va putea fi redesc#is de titularul dreptului.ipsa calităţii de reprezentant este o e"cepţie de procedură şi se sancţionează cu anularea cererii. Tra"s&isiu"ea co")e"#io"ală 3ntervine în baza unei înţelegeri între părţi şi terţi $ vânzare. Codul de procedură civilă. &e asemenea în cazul acţiunilor ce vizează starea civilă a unei persoane ) stabilirea filiaţiei faţă de mamă sau faţă de tată. pe calea succesiunii. tăgada paternităţii. Când acţiunea s-a respins pentru lipsa calităţii procesuale pasive. de regulă. preluarea datoriei Gcu acordul creditorului(.ipsa calităţii procesuale poate fi invocată pe cale de e"cepţie de partea interesată. domiciliu sau reşedinţă şi calitatea de reprezentant adică calitatea juridică. Sa"c#iu"ea lipsei calită#ii procesuale . a& Tra"s&isiu"ea le'ală 9entru persoanele fizice transmisiunea legală se face. /"istă însă şi cazuri în care această transmisiune nu operează. dacă unul dintre soţi decedează nu se produce o transmisiune a calităţii procesuale către moştenitori. pentru că în acest caz este necesară administrarea aceluiaşi probatoriu ca să aflăm dacă reclamantul este titularul dreptului de proprietate. ?n continuare vom face referire la cele mai cunoscute şi consacrate. adică are calitate procesuală pasivă. în art. SECŢIUNEA IV C!ASI. donaţie.acţiuni în constarea dreptului. (. &oar în cauzele care au ca obiect drepturi reale. de regulă. cesiune de creanţă. . ci se ia act. Când cel arătat ca titular al dreptului nu se înfăţişează sau tăgăduieşte va deveni intervenient principal şi #otărârea îi va fi opozabilă. calea de atac. iar în caz de admitere se respinge acţiunea. de procuror sau de instanţă din oficiu. stabilirea de paternitate.ICA EA ACŢIUNI!O CIVI!E cţiunile civile se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii. de faptul că a încetat căsătoria prin moartea unuia dintre soţi. reclamantul va putea introduce o nouă acţiune împotriva persoanei ce are calitate. sau dacă pârâtul este cel care deţine abuziv bunul. &e e"emplu în cazul unui proces de divorţ.ipsa calităţii procesuale este o e"cepţie de fond şi se sancţionează cu respingerea cererii. înainte de începerea dezbaterilor. . Cel ce dobândeşte calitate procesuală în urma transmisiunii preia procesul în starea în care se găseşte în acel moment. fuziune. %%' distinge între calitatea procesuală a părţii. !ransmisiunea poate fi legală sau convenţională. absorbţie. Când pentru analizarea e"cepţiei aceasta s-a unit cu fondul. . cum ar fi o acţiune în revendicare. reclamantul sau pârâtul. verificarea calităţii procesuale a părţilor se face cu ocazia dezbaterilor. iar instanţa constată că dreptul e"istă. ) calitatea procesuală nu se transmite către moştenitori Gaceştia nu pot deveni ei mamă sau tată( însă acţiunea poate fi continuată de către ei.

J acele acţiuni prin care reclamantul. p. 3. '=% . cit. celeaşi acţiuni în constatare au mai fost clasificate în literatura juridică'2 şi în$ . de tulburare de posesie. iar dacă acest lucru nu mai este posibil. solicită instanţei să-l oblige pe pârât la respectarea dreptului. la despăgubirile pentru prejudiciul suferit. Ciobanu. cit. rt. p. etc. '=2-'=1 '+ -. c#emă în judecată o persoană care ar putea eventual să-i conteste dreptului. p. . Ca e"emplu$ acţiuni în revendicare.acţiuni pozitive ) prin care se constată e"istenţa unui raport juridic. p.%61 C. cţiunile în constare se clasifică la rândul lor în$ . op. Ac#iu"i i"trero'atorii sunt acele acţiuni prin care titularul dreptului. %%% are în vedere cererile pentru constatarea e"istenţei sau nee"istenţei unui drept şi nu a unei situaţii de fapt. p.constatarea realităţii voinţei e"primate într-un act juridic. p. Ierovanu.. în mod preventiv. de reziliere sau de rezoluţiune... !ot din cuprinsul art.'4 ceste acţiuni sunt reglementate generic în art.. Eilberstein. >unt acele acţiuni prin care reclamantul solicită aplicarea legii la anumite fapte şi date pe care le invocă în vederea creări unor situaţii juridice noi.acţiuni interogatorii. cit. cit. . op.'+ '"emple: . . 9entru introducerea acestei acţiuni este necesar ca reclamantul să dovedească un interes. Ac#iu"ile *" co"stituire e repturi Numite şi în transformare. Ac#iu"i pro)ocatorii sunt acele acţiuni prin care prin care titularul unui drept c#eamă în judecată pe cel care prin atitudinea sau actele sale îi cauzează o tulburare serioasă în e"erciţiul dreptului său..constatarea caracterului ilicit sau imoral al condiţiei impuse printr-un legat.. Eilberstein op. Eilberstein.6 /le tind la sc#imbarea sau desfiinţarea unor raporturi juridice vec#i şi la crearea unor raporturi juridice noi. Iotărârile pronunţate produc efecte numai pentru viitor. >..proc. '1' '2 /.acţiuni declaratorii. op....proc. dispoziţie care a fost introdusă în codul de procedură civilă numai în anul %1=5. rt. /le sunt cele mai frecvente acţiuni întâlnite în procesele civile.acţiuni provocatorii Ac#iu"ile eclaratorii sunt acele acţiuni prin care se solicită instanţei să constate e"istenţa sau ine"istenţa unui raport juridic. . acţiuni de evacuare. Iotărârile pronunţate în aceste acţiuni nu constituie titluri e"ecutorii Gcu e"cepţia cazurilor în care s-au acordat c#eltuieli de judecată(. cit. op. care se pretinde titularul unui drept subiectiv. este cel care consacră acest tip de acţiuni. cit. pentru a răspunde dacă recunoaşte sau nu dreptul. >. %26-%2'.civ. 4& Ac#iu"ile *" co"statarea reptului Numite şi în recunoaşterea dreptului sau în confirmare. '=5-'=1 . '2' . op.. p. >toenescu. op. 9entru situaţiile de fapt avem procedura asigurării dovezilor. .interpretarea unei clauze îndoielnice dintr-un contract . >. '=5 '1 3dem.0& Ac#iu"ile *" reali+area reptului /le mai sunt numite şi în adjudecare. p.. %%% C.prin care se constată ine"istenţa unui raport juridic.'=' -.civ. în condamnare sau în e"ecutare.. >unt acele acţiuni prin care reclamantul solicită instanţei să constate numai e"istenţa unui drept al său sau ine"istenţa unui drept al pârâtului împotriva sa.acţiuni negative . >toenescu.'1 '"emplu$ acţiunea de pensie pentru a provoca acţiunea în tăgada paternităţii.'5 '"emplu: moştenitori legali care pornesc acţiunea împotriva legatarului universal pentru a-l obliga să e"#ibe testamentul. '12 '5 3..6 / Ierovanu. cit. '= '4 3. . Ciobanu.%%% rezultă că acţiunea în constatare are un caracter subsidiar întrucât nu se poate promova dacă e"istă posibilitatea realizării dreptului.'= Iotărârile pronunţate în aceste acţiuni constituie titluri e"ecutorii. acţiuni în pretenţii. 8udecata se face după procedura contencioasă. >toenescu.

acţiunea confesorie. ?n acţiunile reale titularul dreptului e"ercită acţiunea împotriva deţinătorului bunului. acţiuni personale imobiliare.4 / Ierovanu. cit. revocarea unei donaţii.' 3. '=+ . etc. '"emple$ acţiunea în revendicare. acţiuni reale mobiliare şi acţiuni reale imobiliare.. p. acţiunea în revendicare imobiliară( ceste acţiuni reale se subclasifică în petitorii sau posesorii după cum apără dreptul de proprietate sau posesia. declararea morţii. p. .. ?n mod e"cepţional aceste acţiuni pot produce şi efecte retroactive$ în cazul desfiinţării căsătoriei.= -.. desfacerea adopţiei. op. *cţiunile personale >unt acele acţiuni prin care se valorifică un drept personal de creanţă. . /&4& 1n funcţie de natura dreptului ce se valorific% prin acţiune avem$ .acţiuni reale. >unt calificate acţiuni în constatare şi cele prin care se tinde la transformarea antecontractului într-un contract de vânzare cumpărare.. cum ar fi de e"emplu acţiunile ce vizează starea şi capacitatea persoanelor. p. grăniţuirea. cţiunile reale sunt mobiliare când dreptul real valorificat prin acţiune are ca obiect un bun mobil.' ). >unt acele acţiuni prin care se valorifică un drept real. ?n ce priveşte calitatea procesuală ?n cazul acţiunilor personale titularul dreptului se îndreaptă împotriva subiectului pasiv.% ceastă clasificare vizează numai acţiunile prin care se valorifică un drept de creanţă. +. '4'-'44 . p. prin determinarea legii şi prin anticipaţie '"emple: plata unei sume de bani. al competenţei teritoriale şi al prescripţiei. .. '=1-'4' 3dem. acţiunea negatorie. etc. cţiunile personale sunt mobiliare atunci când dreptul personal are ca obiect un bun mobil prin natura sa. Numărul acestor acţiuni este nelimitat pentru că şi drepturile de creanţă sunt nelimitate. Eilberstein. op.'"emple:. cit. divorţul.. cestea pot fi promovate numai în cazul în care drepturile invocate au aceeaşi cauză generatoare sau se găsesc într-un raport de cone"itate. ani. punerea sub interdicţie. Ciobanu. >toenescu. pentru evacuare. prin obiectul la care se aplică.a rândul lor acţiunile reale imobiliare se subclasifică în acţiuni petitorii şi acţiuni posesorii. '11 .% . a stabilirii filiaţiei faţă de mamă sau faţă de tatăl din afara căsătoriei.4 ceastă clasificare după natura dreptului prezintă interes sub raportul calităţii procesuale. . ?n acţiunile mi"te situaţia este aceeaşi ca şi în cele reale. ?n ce priveşte prescripţia dreptului la acţiune cţiunile personale se prescriu în termen de . cţiunile reale merg după aceeaşi regulă cu e"cepţia acţiunilor reale imobiliare. '"emple: acţiunea proprietarului pentru plata c#iriei.. op.. '15 . cţiunile personale sunt imobiliare atunci când dreptul personal valorificat are ca obiect un bun imobil prin natura sa. cit. -.. obligaţia de a face sau a nu face. >. rămânând în afară categorii importante.. un drept real sau un drept real şi unul de creanţă.*cţiunile mi"te >unt acele acţiuni prin care se valorifică în acelaşi timp un drept de creanţă şi un drept real. '"cepţie ) acţiunile personale imobiliare la care competenţa teritorială este alternativă. etc. op.acţiuni personale. cţiunile reale sunt imobiliare când dreptul real valorificat are ca obiect un bun imobil Ge". caz în care instanţa competentă este cea de la locul situării imobilului. tăgada paternităţii. . prin destinaţie... etc... cit.= Numărul acţiunilor reale este limitat pentru că şi drepturile reale sunt limitate ca număr.. cţiunile mi"te vor avea o competenţă alternativă. . Ciobanu. p. *cţiunile reale. &acă ne raportăm nu numai la natura dreptului Gdrept real sau drept de creanţă( ci şi la obiectul dreptului subiectiv Gbun mobil sau bun imobil( rezultă o clasificare mai comple"ă în$ acţiuni personale mobiliare.acţiuni mi"te. ?n ce priveşte competenţa teritorială cţiunile personale se introduc ca regulă la domiciliului pârâtului.

2 3.proc. .2 9entru a vorbi de această clasificare este necesară e"istenţa unei acţiuni principale deja pornite. măsura trebuie să fie necesară pentru conservarea bunului respectiv.6 de ani Grevendicarea mobiliară împotriva posesorului de rea credinţă( sau în alte termene cum ar fi % an în cazul avulsiuni.26% C. 6&0& SecAestrul 9udiciar /ste reglementat de art. 1+= C. >teoenescu. etc. >. concomitentă.proc. op. poprirea asiguratorie şi ipoteca asiguratorie. Ciobanu.6'-. sec#estrul asigurator. . şadar. în cazul acţiunilor reale pentru evitarea dispariţiei sau degradării bunului ce formează obiectul litigiului.proc. paza şi administrarea bunului în litigiu. 9otrivit art. încredinţarea minorilor.civ. Ne vom ocupa numai de primele trei. dar au fost formulate într-un proces deja pornit(. c#iar dacă nu e"istă un proces deja pornit. . p. dar numai când creditorul poate dovedi insolvabilitatea debitorului său sau când are motive temeinice să bănuiască că debitorul va fugi. care se numeşte administrator-sec#estru. judecata trebuie să se refere la $ . înstrăinare ori risipire a bunurilor. rt. cit. . . 415 . cum ar fi stabilirea pensiei de întreţinere pentru copii minori în cadrul acţiunii de divorţ.un bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice să se teamă că va fi sustras. prin însărcinarea unei persoane determinate.acţiuni incidentale. >copul instituirii sale este de a organiza păstrarea.acţiuni accesorii. c#iar dacă părţile nu au formulat o astfel de cerere* SECŢIUNEA V . trebuind să fie dovedită necesitatea înfiinţării sec#estrului judiciar. ceste cazuri se referă la$ .egea califică ca şi acţiuni incidentale$ intervenţia principală.. 3mportanţa acestei clasificări constă în faptul că$ a( cţiunile accesorii şi incidentale sunt în competenţa instanţei care poate judeca acţiunea principală* b( /"istă acţiuni care se pot formula numai pe cale principală sau numai pe cale accesorie Gnumai pe cale principală acţiunea în tăgada paternităţii. %2+<%145. numai pe cale accesorie acţiunea privind încuviinţarea păstrării nume avut în timpul căsătoriei(* c( /"istă acţiuni accesorii ce trebuie rezolvate din oficiu. ele fiind în principiu imprescriptibile..acţiuni principale. Cererea de sec#estru judiciar o poate face oricare dintre părţile aflate în litigiu. op. . '"emplu: în cazul unui proces de divorţ acţiunea principală este desfacerea căsătoriei.cţiunile reale nu se supun prescripţiei reglementate prin &ecretul nr.civ. p. 415 C. numai asupra unui bun în legătură cu care are loc o judecată.. /&7 1n funcţie de calea procedural% aleasă de parte pentru apărarea dreptului ei avem$ .+SU I!E ASI*U A#O II :dată cu cererea de c#emare în judecată. care nu pot fi e"tinse. privitoare la cazurile în care se poate solicita şi încuviinţa instituirea unui sec#estru judiciar. va sustrage bunurile sau le va deteriora. acţiuni reale prescriptibile în . /"istă însă pe lângă acţiuni reale imprescriptibile e"tinctiv Gacţiunea în revendicare(. ceste măsuri sunt $ sec#estrul judiciar.civ. Eilberstein.un bun oferit de debitor pentru liberarea sa.dreptul de proprietate sau alt drept real principal asupra unui bun mobil sau imobil. . Daportat la această acţiune principală se pot formula acţiunii accesorii Ga căror rezolvare depind de soluţia din acţiunea principală( şi acţiuni incidentale Gcare pot avea şi o e"istenţă de sine stătătoare. ceastă măsură se poate lua. conţine dispoziţii e"prese. păstrarea numelui. etc. 411 C.folosinţa sau administrarea unui bun proprietate comună. ipoteca asiguratorie fiind specifică fazei de e"ecutare silită.bunurile mobile care alcătuiesc garanţia creditorului.. degradare. cererea de c#emare în judecată a altor persoane. speciale.6. -. în principiu. cu cererea reconvenţională sau printr-o cerere separată. iar o acţiune incidentală este acţiunea de partaj promovată de pârât printr-o cerere reconvenţională. acţiunea accesorie poate să vizeze pensia de întreţinere. . . '=%.. iar în cazul acţiunilor personale pentru împiedicarea diminuării activului patrimonial al debitorului. proasta administrare a averii succesorale.civ. cit.posesia e"ercitată asupra unui bun mobil sau imobil. . simpla e"istenţă a unui proces nefiind însă suficientă. cererea de c#emare în garanţie. Necesitatea trebuie să rezulte din pericolul de dispariţie. etc. părţile pot solicita instanţei luarea unor măsuri asiguratorii. dar şi creditorii părţilor în temeiul art. distrus sau alterat de către posesorul său actual.

rt. ?n cazul admiterii cererii bunul sec#estrat se încredinţează în paza unei persoane numită administrator-sec#estru. prin fapta sa.civ. va plăti datorii cu caracter curent. . 41% alin.civ.proc. cu citarea părţilor. 3nstanţa se pronunţă printr-o înc#eiere care este supusă numai căii de atac a recursului. 9entru activitatea sa. . după această dată. e"istenţa unei creanţe. dacă s-au sc#imbat împrejurările. va fi remunerat cu o suma fi"ata de instanţă. care poate fi o persoană desemnată de părţi de comun acord sau. dar numai cu autorizarea prealabilă a instanţei care l-a desemnat. Cererea de sec#estru asigurator se formulează de către creditor. instanţa competentă va fi cea în circumscripţia căreia se află bunul. va putea numi prin înc#eiere irevocabilă. acest obiect referindu-se la o sumă de bani. . &acă instanţa admite cererea ea va putea obliga pe reclamant. 9redarea pazei bunului către administratorul-sec#estru se va face prin intermediul e"ecutorului judecătoresc care se va deplasa la locul situării bunului şi îl va da în primire pe baza unui proces-verbal. care urmează a fi vândute silit pentru realizarea creanţei reclamantului. ceea ce o va face opozabilă tuturor acelor care vor dobândi. când preşedintele instanţei. un administrator provizoriu până la soluţionarea cererii de sec#estru judiciar de către instanţa competentă. constituindu-se un dosar distinct de cel care priveşte fondul. o terţă persoană desemnată de instanţă care poate fi c#iar deţinătorul bunului. :biectul măsurii îl constituie întotdeauna bunuri mobile sau imobile.. 6&4& SecAestrul asigurator /ste reglementat de art. şi anume. asigurările date creditorului. al aceluiaşi articol. dată fără citarea părţilor.civ. este cel al creditorului care nu are creanţa constatată prin act scris. ce se va putea promova în termen de 4 zile de la pronunţare. l treilea caz.proc. şi se referă la creditorul care nu are un titlu e"ecutoriu. .proc. iar redactarea motivată a #otărârii trebuie făcută în termen de =5 de ore de la pronunţare. e"istenţa unei acţiuni deja intentate pentru recuperarea acestei creanţe şi ine"istenţa unui titlu e"ecutoriu. se referă la creditorii a căror creanţă nu este e"igibilă. debitorul nu-şi e"ecută de bună voie obligaţia.civ. Cuantumul acestei cauţiuni va fi însă stabilit de instanţă. >ec#estrul judiciar ia sfârşit. nu au titlu e"ecutoriu. 9ronunţarea înc#eierii se poate amâna doar '= de ore. Hi în acest caz debitorul va trebui să depună o cauţiune. 41%-412 C. dar creanţa sa este constată prin act scris şi este e"igibilă. bunul conservat fiind predat părţii care a câştigat procesul. 26% C. 411 C.egea reglementează diferite cazuri în care creditorul poate solicita instituirea acestei măsuri asiguratorii. în lipsa acestei înţelegeri. ' al art. /l poate formula cererea de sec#estru asigurator dacă dovedeşte că a intentat acţiune. va încasa orice venituri şi sume datorate. ceştia vor putea solicita înfiinţarea sec#estrului asigurator dacă dovedesc că debitorul a micşorat. nu a dat asigurările promise sau când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire ori să-şi ascundă sau risipească averea. 9entru bunurile imobile admiterea cererii de sec#estru are drept consecinţă înscrierea acestei măsuri asiguratorii în cartea funciară. precum şi cele constatate prin titluri e"ecutorii. în măsura în care este o terţă persoană. 7n e"emplar al acestui proces-verbal va fi înaintat de către e"ecutorul judecătoresc instanţei care a dispus luarea măsurii asiguratorii. 7n prim caz este cel prevăzut în art. reglementat în alin. amânarea pronunţării şi redactarea #otărârii fiind făcute tot în termenele indicate mai sus. va putea sta în judecată în numele părţilor litigante cu privire la bunul pus sub sec#estru. 41% C. dacă în momentul în care acesta a obţinut o #otărâre definitivă.civ. Decursul se judecă de urgenţă şi cu precădere. 7n al doilea caz. Iotărârea are putere de lucru judecat relativă ceea ce înseamnă că dacă o primă cerere a fost respinsă ea poate fi reiterată. 3nstanţa competentă în soluţionarea cererii de sec#estru judiciar este instanţa competentă să judece cererea principală. dministratorul-sec#estrul va putea face acte de conservare şi administrare. % C. cu citarea părţilor. cesta va putea solicita instituirea măsurii dacă va face dovada că a intentat acţiune şi va depune odată cu cererea de sec#estru o cauţiune de jumătate din valoarea reclamată. ce se pot afla la el sau la un terţ. reglementat în alin.proc. de regulă. care nu fac obiectul litigiului. să plătească o cauţiune. >ec#estrul asigurator reprezintă indisponibilizarea unei cantităţi de bunuri mobile sau imobile ale pârâtului debitor. /"aminând cazurile de mai sus putem constata că pentru toate trei e"istă câteva cerinţe comune. &acă cererea de sec#estru este formulată în temeiul art. dar au act scris şi pot dovedi că au intentat acţiune. odată cu rămânerea definitivă a #otărârii date asupra fondului. dacă consideră necesar. cuprinde o dispoziţie specială pentru cazurile urgente.Cererea are caracter contencios şi soluţionarea se face de urgenţă. vreun drept asupra imobilului respectiv.proc. administratorul-sec#estru.odalitatea de plată a acestei sume va fi stabilită tot de instanţă.

până la rămânerea definitivă a #otărârii din procesul principal. >ec#estrul se va aduce la îndeplinire de e"ecutorul judecătoresc de la instanţa în raza căreia se află bunurile. ?nc#eierea este supusă numai recursului în termen de 4 zile de la pronunţare. Cazurile în care poate fi luată măsura popririi asiguratorii sunt prevăzute în art. deci care nu are nici o cale de atac. . de actele doveditoare din care rezultă faptele debitorului. se va putea ridica sec#estrul. 8udecata se va face în camera de consiliu. ?n cazul în care cererea principală este anulată. supra cererii se va pronunţa instanţa. deci nu numai creditorul sau debitorul. în măsura în care debitorul va da garanţii îndestulătoare. 9entru ca judecătorul să încuviinţeze poprirea.proc. ?mpotriva modului de aducere la îndeplinire a sec#estrului. . 9entru bunurile mobile e"ecutorul judecătoresc va aplica sec#estrul numai în măsura necesară realizării creanţei. iar redactarea #otărârii se va face în =5 de ore de la pronunţare. 6&7& "oprirea asiguratorie /ste reglementată prin dispoziţiile art. tât la soluţionarea cererii.civ.ăsura are caracter temporar. dar cu citarea părţilor. cu citarea în termen scurt a părţilor. /a este un mijloc de asigurare a acţiunii în vederea punerii ulterioare în e"ecutare a titlului e"ecutoriu obţinut şi constă în indisponibilizarea sumelor de bani.proc. şi pentru cazul din alin. după regulile de la e"ecutarea silită. respectiv #otărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă. ?mpotriva acestei înc#eieri se poate formula numai recurs. 41% C. fără citarea părţilor. ceastă desfiinţare se va constata de aceeaşi instanţă prin înc#eiere irevocabilă. va fi"a şi cuantumul cauţiunii şi data până la care această cauţiune va fi plătită. . respinsă sau perimată prin #otărâre irevocabilă sau creditorul renunţă la judecată. Cererea de ridicare a sec#estrului este în competenţa aceleaşi instanţe care judecă cererea principală. iar recursul se va judeca tot în regim de urgenţă. această înscriere fiind opozabilă tuturor persoanelor care dobândesc ulterior vreun drept asupra imobilului. în afara cazului reglementat în alin. în termen de 4 zile de la comunicare. fiind dată fără citarea părţilor. prin aceeaşi înc#eiere. dată fără citarea părţilor.a cerere se va ataşa înscrisul din care rezultă cele menţionate în lege.. instanţa va putea amâna pronunţarea numai '= de ore şi va redacta #otărârea în termen de =5 de ore de la pronunţare. în afara condiţiilor necesare pentru luarea în sine a măsurii şi îndeplinirea condiţiei e"istenţei unui raport juridic între debitor şi terţul poprit. -ânzarea bunurilor nu se va putea face înaintea obţinerii titlului e"ecutor. la cererea acestuia. terţul poprit fiind debitorul debitorului poprit. Hi în acest caz la soluţionarea cererii şi a recursului pronunţarea va putea fi amânată numai '= de ore. instanţa pronunţându-se prin înc#eiere. 9e parcursul derulării procesului principal. ' al art. 3nstanţa se pronunţă prin înc#eiere e"ecutorie. Decursul se va judeca la rândul lui de urgenţă şi cu precădere. nu îşi e"ecută obligaţia în termenul stabilit de instanţă sec#estrul va fi desfiinţat de drept. debitorul va putea cere ridicarea măsurii sec#estrului de către instanţa care a încuviinţat-o. a titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile ce sunt datorate debitorului de către o a treia persoană sau pe care această persoană i le va datora în viitor. de actul din care rezultă e"istenţa creanţei. cât şi a recursului. de urgenţă. 8udecata se va face în camera de consiliu. orice persoană interesată. fără citarea părţilor.civ. 41%. 9entru bunurile imobile măsura sec#estrului asigurator se va realiza prin înscrierea sa în cartea funciară. de urgenţă. . ?n cazul în care creditorul. în temeiul unui raport juridic deja e"istent. de urgenţă. trebuie să verifice. &acă admite cererea. poate face contestaţie. în camera de consiliul. între creditorul popritor şi debitorul poprit şi între debitorul poprit şi terţul poprit. fiind acelaşi ca şi pentru sec#estrul asigurator. Cererea va fi însoţită de dovada e"istenţei unei acţiuni pe rolul aceleaşi instanţe. 41+ C. ?n această fază a popririi e"istă două raporturi juridice distincte. obligat la plata unei cauţiuni. prin înc#eiere irevocabilă.Cererea de sec#estru asigurator formulată de creditor va fi în competenţa instanţei investite cu judecarea acţiunii principale. ?ntreaga procedură de judecată este aceeaşi ca şi în cazul sec#estrului asigurator.

e"perţi. >.organul de e"ecutare. op. în recurs( . . tribunale.CAPITOLUL IV PARTICIPANŢII LA PROCESUL CIVIL SECŢIUNEA I NOŢIUNI *ENE A!E . tribunale. cit.nstanţă J organul în funcţiune. p.nstanţă J organul împuternicit de lege să rezolve litigiul intervenit între părţi Gtoate organele de jurisdicţie înfiinţate prin lege(. .instanţa.6= 3. p.'+% . cit.1 /..nstanţă J numai instanţele judecătoreşti Gjudecătorii.nstanţă J un anumit grad de jurisdicţie. . urmând ca despre organul de e"ecutare să se facă cuvenitele menţiuni în cursul referitoare la e"ecutarea silită.u calitate de subiecţi$ instanţa judecătorească. adică judecătorul sau completul de judecată Gceea ce ne interesează acum(. în una din etapele sale. etc. . Ierovanu.%=' . curţi de apel şi ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie(. >toenescu. op. părţi şi procuror.alte persoane şi organe$ martori. interpreţi.. părţile.. ?n cele ce urmează vom analiza noţiunea de instanţă.1. adică organul în faţa căruia se află. procurorul. avocaţi..părţile. . . în apel.. astfel$ . . '+6 . SECŢIUNEA II INS#ANŢA BUDEC+#O EASC+ 4&0& Noţiune& 1nţeles& !ermenul de instanţă este primitor de mai multe înţelesuri de la sensuri foarte largi până la un sens specific. cit. Eilberstein.. Ciobanu. op. !oţi aceştia poartă denumirea de participanţi la procesul civil. p.+ 7nii din aceşti participanţi influenţează în mod #otărâtor e"istenţa şi desfăşurarea procesului civil şi sunt numiţi su!iecţi ai procesului civil. %=% .. organul de e"ecutare.a activitatea de judecată a cauzelor civile şi de e"ecutare a #otărârilor pronunţate în aceste cauze participă$ .+ . curţi de apel ) se spune în primă instanţă. un proces oarecare sau care ar putea fi competent să judece acel proces Gjudecătorii.5 -.

iar completele sunt formate în ambele situații din . '6'<'6%6.6=<'66= ( Completul de judecată este prezidat prin rota ție de unul dintre membrii completului G art. 9otrivit dispozițiilor art.completul care judecă în primă instanță conflictele de muncă şi asigurări sociale este compus dintr-un judecători şi ' asistenţi judiciari G art. de către vicepreşedintele ?naltei Curţi de Casaţie şi 8ustiţie şi se aprobă de către colegiul de conducere al ?naltei Curte de Casație și 8ustiție. =% Componenţa nominală a celor = complete de 4 judecători se stabileşte la începutul fiecărui an de către preşedintele sau.egea nr. &e asemenea ne vom referi la instituţiile care asigură obiectivitatea judecătorului.6=<'66= (. potrivit art. . din cadrul celorlalte secţii ale ?naltei Curţi de Casa ție și 8usti ție. cauza va fi repusă pe rol și judecată în complet de divergență. >ecţia de contencios administrativ şi fiscal şi = complete de 4 judecători care soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în primă instanţă de >ecţia penală a ?naltei Curţi de Casaţie şi 8ustiţie.% din . . cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale Gtot numai la tribunale și cur țile de apel(. . .. şi = din .egea nr. curţi de apel se constituie secții sau complete specializate pentru cauze civile. cauze comerciale. '+1 alin. cauze penale. ' lit. Compunerea completelor de judecată este stabilită la începutul fiecărui an de colegiul de conducere al instan ței respective. 44 alin.egea nr. judecători G art. respectiv judecătorii. care va fi de regulă pre ședintele sau vicepre ședintele instan ței. >ecţia penală. precum şi ca instanţă disciplinară G art.egea prevede și constituirea. . . secţii ) >ecţia civilă şi de proprietate intelectuală. în raport cu natura şi numărul cauzelor. cererile privind popririle. din punct de vedere medical şi psi#ologic. % din . sistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei. precum şi. ?n cazul completelor formate din ' judecători. cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă. '. cauze de contencios administrativ şi fiscal Gnumai la tribunale și cur țile de apel(. încuviinţarea e"ecutării silite.egea nr. a . e"clusiv dintre membrii >ecţiei penale a ?naltei Curţi de Casație și 8usti ție.5 din .6=<'66= în cadrul instan țelor judecătore ști. 4= alin. din . % din . cauze cu minori şi de familie. '6'<'6%6. la tribunal sau la curtea de apel. ?n ceea ce privește ?nalta Curte de Casație și 8usti ție aceasta judecă cauzele numai în primă instan ță sau în recurs. în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte %66 milioane lei G%6 mii lei D:N(* c( plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale* d( somaţia de plată* e( reabilitarea* f( constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii* g( infracţiunile prevăzute la art.egea nr.4.egea nr.6=<'66= =6 (. . dintre persoanele cu o vec#ime în funcţii juridice de cel puţin 4 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii$ a( au cetăţenia română.2 și . tribunale. .apelurile. Conform art. abţinerea şi recuzarea. indiferent dacă procesul se află în acest stadiu la judecătorie. .6=<'66=(. 4' alin. judecători. a( din Codul de procedură penală. 4' alin. pe o perioadă de 4 ani.6=<'66=(. stfel. %1 alin. cu respectarea. . . la propunerea Consiliului /conomic şi >ocial. secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii. .egea nr. pre ședintele de sec ție sau un judecător din planificarea de permanență G art. domiciliul în Domânia şi capacitate deplină de e"erciţiu* b( sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare* c( nu au antecedente penale. . Completul de divergență se formează cu includerea în compunerea ini țială a completului a încă unui judecător. ' din aceea și lege (.recursurile indiferent de instanța la care se judecă. . cuprinse în codul de procedură civilă. &ouă dintre aceste patru complete sunt stabilite pentru materia penală.6=<'66=$ . . indiferent dacă se află la tribunal sau la curtea de apel se judecă în complet de ' judecători.egea nr.egat de această ultimă definire a noţiunii de instanţă vom analiza în continuare două instituţii specifice.egea nr. în lipsa acestuia. la nivelul acestei instan țe. Prin e"cepţie. pentru e"ercitarea funcţiei.egea nr. >c#imbarea membrilor acestor =6 =% !e"tul mai sus enunţat este redat aşa cum a fost modificat prin . respectiv cele legate de compunerea instanţei şi constituirea instanţei. şi anume incompatibilitatea. ?n ceea ce privește compunerea completelor de judecată mai trebuie men ționat că judecătorii stagiari pot judeca numai anumite cauze.cauzele în primă instanţă se judecă în complet format dintr-un singur judecător. dacă ace știa nu ajung la o solu ție comună.4= din . nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie* d( cunosc limba română* e( sunt apte. . ' din . se judecă în complet format din . și aceasta datorită e"perienței reduse în activitate. și până în prezent trebuie spus că nu avem o normă specială care să prevadă altă compunere a completului în cazul apelurilor. precum şi alte cauze date în competenţa sa prin lege. învestirea cu formulă e"ecutorie şi luarea unor măsuri asigurătorii* b( litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun. dacă legea nu prevede altfel. pe cât posibil a principiului continuită ții G art. !e"tul este redat aşa cum a fost modificat prin . iar celelalte două complete vor cuprinde judecători specializaţi. în funcţie de natura cauzei. dacă legea nu dispune altfel.6. 4&4& Compunerea instanţei Compunerea completelor de judecată este reglementată în cuprinsul legii de organizare judecătorească.<'66= ei judecă$ a( cererile privind pensiile de întreţinere.

etc. şi cuprinde trei cazuri în care judecătorul nu poate să intre în compunerea completului.ipsa sa de obiectivitate în acest caz este evidentă pentru că el şi-a format deja o convingere subiectivă asupra procesului şi nu mai poate deveni obiectiv în judecarea căii de atac. în cazul în care s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare. de procuror când participă la procesul civil sau de instanţă din oficiu. Ciobanu.proc. din . . neputând fi e"tinse prin interpretare nici de părţi şi nici de instanţă.6=<'66= ( =. iar în cadrul secţiilor orice complet. . care ar putea presupune la un moment dat infirmarea propriei sale soluţii. conform criteriilor stabilite în Degulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ?naltei Curţi de Casație și 8usti ție. când participă la judecată.proc. deci nu a intrat în cercetarea fondului cauzei. au motive stricte pentru care pot fi promovate. cit. !e"tul art. . vol. .' din . '= C. respectiv sentinţa atacată. 9rin e"cepţie.%. ?n caz de admitere a e"cepţiei$ . motive care nu necesită iniţial rejudecarea fondului. op. . Completul de 4 judecători. . de procuror sau de instanţă din oficiu. .' din . pentru lipsa capacităţii de e"erciţiu al drepturilor procesuale. . iar în unele procese procurorul. 3ncompatibilitatea pentru acest caz se poate invoca numai dacă judecătorul s-a pronunţat asupra fondului nu şi când a respins pe baza unei e"cepţii sau a anulat pentru netimbrare.civ. iar în lipsa lor de către preşedintele de secţie desemnat de preşedintele sau.egea nr. atât în faţa primei instanţe cât şi în faţa instanţei de apel sau de recurs. =' =. aşa cum vom vedea. e"pert sau arbitru într-o pricină şi care nu poate judeca acel proces. 7neori aceeaşi problemă se pune şi pentru procuror. lături de judecător sau judecători. ceea ce înseamnă că aceştia fac parte din componenţa completelor de drept.egea nr. rezultă că aceste cazuri de incompatibilitate nu sunt aplicabile în cazul în care ne aflăm în judecarea unei căi e"traordinare de atac de retractare. în lipsa acestuia. *l doilea caz se referă la judecătorul care a pronunţat o #otărâre şi care nu poate lua parte la judecarea aceleiaşi cauze..a ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie rolul grefierului este luat de magistratul asistent. . 4&/& Incidente procedurale privind compunerea 'i constituirea instanţei :biectivitatea judecătorului este una din condiţiile esenţiale pentru ca #otărârea ce se pronunţă să e"prime adevărul. '= C. unde se prezidează prin rotaţie.egea nr. . preşedintele ?naltei Curţi de Casație și 8ustiție sau.în recurs se va casa sentinţa sau decizia. în lipsa acestuia.ncompati!ilitatea /ste reglementată în cuprinsul art. au caracter imperativ.egea nr. asistentul judiciar şi magistratul asistent. Normele care o guvernează sunt norme imperative încălcarea lor atrăgând nulitatea absolută a #otărârii. şi se va rejudeca cauza.. grefier.complete se poate realiza numai în mod e"cepţional. ceste cazuri de incompatibilitate sunt de strictă interpretare.== &in analizarea te"tului art.în apel se va anula #otărârea. cu trimitere spre rejudecare. Completele vor fi prezidate de preşedintele sau vicepreşedintele ?naltei Curţi de Casaţie şi 8ustiţie. 9entru a asigura această obiectivitate legea a reglementat incompatibilitatea.6=<'66= (=' &e asemenea. a. Primul caz se referă la judecătorul care a pronunţat o #otărâre într-o cauză şi care nu poate lua parte la judecarea aceleiaşi cauze în apel sau în recurs. sesizările privind sc#imbarea jurispruden ței ?naltei Cur ți de Casa ție și 8usti ție și sesizarea Cur ții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare în >ec ții 7nite. abţinerea şi recuzarea. '6'<'6%6 3dem == -. numai în cazul completelor specializate sau atunci când e"istă secţii specializate. dată fiind competența sa e"clusivă în aceste materii.6=<'66= este redat astfel cum a fost modificat prin .civ. G art. . vicepreşedintele prezidează >ecţiile 7nite. p. pentru că acestea. se ia act prin înc#eiere şi se trimite cauza la preşedintele de secţie pentru repartizare aleatorie la completul legal constituit. /"cepţia incompatibilităţii poate fi invocată de oricare dintre părţi. 4&7 Constituirea instanţei &istinct de compunerea instanţei avem constituirea instanţei care semnifică alcătuirea ei comple"ă cu toate organele şi persoanele cerute de lege. 3. *l treilea caz se referă la judecătorul care a fost martor. ?nalta Curte de Casa ție și 8usti ție judecă recursurile în interesul legii. faţă de reglementările aplicabile celorlalte instanţe. de vicepreşedintele ?naltei Curţi de Casa ție și 8usti ție.G art.la instanţa de fond. .. astfel încât greşita compunere poate fi invocată de oricare din părţi. Normele vizând compunerea instanţei sunt norme de organizare judecătorească.. participă în mod obligatoriu la toate procesele civile grefierul. .

judecătorul fiind obligat să formuleze cerere. Cererea de recuzarea se formulează de partea interesată. astfel$ %( când judecătorul. ' al aceluiaşi articol instituie o interdicţie generală prin care se interzice recuzarea tuturor judecătorilor unei instanţe sau a unei secţii dintr-o instanţă. '5 alin. judecătorul poate fi recuzat şi pentru aceleaşi cauze el trebuie să se abţină.proc. partea putând sau nu să formuleze cerere de recuzare. 9entru aceste motive Gcu e"cepţia punctului +( pot fi recuzaţi sau se pot abţine procurorii. în linie dreaptă până la al 3--lea grad inclusiv cu avocatul sau mandatarul unei părţi sau dacă este căsătorit cu fratele ori sora soţului uneia din aceste persoane* . aşa încât va trebui să se retragă de la judecată. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. prevăzute de lege. rudă sau afin până la al 3--lea grad inclusiv cu vreuna din părţi* '( când judecătorul este soţ. au fost recuzaţi sau s-au abţinut. soţul său. *!ţinerea şi recuzarea ?n anumite cazuri.=4 9oate tocmai de aceea în cuprinsul art. grefierii. curator sau director al unei instituţii publice ori societăţi comerciale când aceştia nu au interes în judecarea cauzei. &eşi cazurile de abţinere şi de recuzare sunt unice caracterul normelor diferă. '+ C.proc. ?n esenţă însă rezultatul va fi acelaşi pentru că dacă partea nu recuză judecătorul. judecătorul va fi obligat să se abţină. Procedura de soluţionare a a!ţinerii şi recuzării. fără prezenţa părţilor. magistraţii asistenţi şi e"perţii. !. %2%<'66. prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. 8udecătorul recuzat poate declara că se abţine. .şi una din părţi.civ. 8udecătorul care este recuzat va fi ascultat de instanţă. dacă e"istă una din cauzele prevăzute de lege. soţul sau rudele până la gradul 3. &acă toţi membrii uni complet sunt recuzaţi sau se abţin incidentul va fi soluţionat de completul imediat următor. =4 se vedea şi motivele de abţinere cuprinse în art. Nu este admis ca mijloc de probă interogatoriul.civ. dovedirea celor susţinute urmând a se face prin înscrisuri. caracterul normelor este imperativ. privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în e"ercitarea demnităţilor publice. înainte de începerea dezbaterii. 9rimordial trebuie să menţionăm că procedura de soluţionare a celor două incidente procedurale este identică.egea nr. ?n măsura în care este un complet colegial şi numai unul sau doi membrii. ?n cazurile în care datorită abţinerii sau recuzării nu se poate alcătui un complet de judecată care să se pronunţe asupra acestui incident procedural va deveni competentă să judece cererile de abţinere sau recuzare instanţa ierar#ic superioară. la rejudecarea cauzei. c. judecătorul se poate afla într-una din situaţiile de incompatibilitate prevăzute de lege.( când soţul judecătorului în viaţă şi nedespărţit este rudă sau afin a uneia din părţi până la gradul 3. soţii sau rudele acestora până la gradul al 333-lea.?n măsura în care însă calea de atac de retractare este admisă. ?n virtutea faptului că în trecutul apropiat s-a abuzat de această instituţie alin. când e vorba de completele de recurs. fiind judecată cu prioritate cererea sa de abţinere. % C. stfel. Cazurile de abţinere sau recuzare sunt limitativ prevăzute de lege şi nu pot fi e"tinse nici prin voinţa judecătorului. sau judecătorul. iar în caz de admitere a cererii va fi investit cu soluţionarea cauzei completul următor celui ce a soluţionat incidentul. este datoare să formuleze cererea imediat ce le cunoaşte. pentru abţinere. verbal sau scris. completul ce va judeca cererea se va compune din ceilalţi membrii ai completului la care se alătură judecătorul aflat pe lista de permanenţă privind incidentele procedurale. /udecata asupra cererii se va face în camera de consiliu. Cazuri de recuzare şi abţinere sunt comune şi sunt cuprinse în art. ?n cazul în care motivele de abţinere sau recuzare apar după începerea dezbaterilor partea.egea declară inadmisibile cererile de recuzare a instanţelor ierar#ic superioare formulate în faţa instanţei care soluţionează litigiul. aşa încât el nu va participa la soluţionarea cauzei. care însă nu va putea să intre în alcătuirea completului. Cererea de abţinere se formulează de judecătorul care sa află în una din situaţiile e"pres prevăzute de lege.au o pricină asemănătoare cu aceea care se judecă sau dacă au o judecată la instanţa unde una din părţi este judecător* 4( dacă între aceleaşi persoane şi una din părţi a fost o judecată penală în timp de 4 ani înaintea recuzării* 2( dacă judecătorul este tutore sau curator al uneia din părţi* +( dacă judecătorul şi-a spus părerea cu privire la pricina care se judecă* 5( dacă judecătorul a primit de la una din părţi daruri sau făgăduieli de daruri ori alte îndatoriri* 1( dacă e"istă vrăjmăşie între judecător. dar pentru recuzare caracterul normelor este dispozitiv. nici a părţii.nstanţa competentă să judece recuzarea sau abţinerea este cea din care face parte judecătorul recuzat. rudă sau afin. ascendenţii ori descendenţii au vreun interes în judecarea pricinii sau când judecătorul este soţ. . se stipulează că nu por fi recuzaţi judecătorii care sunt rude sau afini ai celor care stau în judecată ca tutore. %64 din . . soţul sau una din rudele sale până la gradul 3. Cererea de recuzare va trebui să fie făcută pentru fiecare judecător recuzat în parte cu arătarea cazului în care se încadrează.inclusiv sau fiind încetat din viaţă sau despărţit au rămas copii* =( dacă judecătorul.

de regulă. şa cum vom vedea în secţiunea următoare.9e parcursul judecării cererii de recuzare sau abţinere nu se poate îndeplini nici un act de procedură în cauza respectivă. rt. &acă instanţa superioară constată că s-a respins în mod netemeinic cererea de recuzare va reface toate actele şi dovezile administrate la instanţa inferioară. propria sa acţiune. . p. . dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligaţie comună sau dacă au aceeaşi cauză. p. cel puţin două părţi un reclamant şi un pârât sau dacă suntem în căile de atac un apelant şi un intimat.=+ C. 3nstanţa se pronunţă prin înc#eiere care se citeşte în şedinţă publică.66 ) . 9rin parte se înţelege persoana care a sesizat instanţa cu o cerere de c#emare în judecată. Coparticiparea procesuală poate fi clasificată după trei criterii=2$ aC dup% cum se reunesc p%rţi cu interese identice sau se reunesc mai multe cereri 2ntre acelea'i p%rţi sau 'i cu alte p%rţi 2ntre care e:ist% o str)ns% leg%tur% avem3 . Eilberstein. dar care pot să se unească în aceeaşi acţiune sau pot promova separat.otivaţia legiuitorului este simplă. ci implică mai multe părţi ca reclamante sau<şi pârâte. c#iar dacă ei nu au e"ercitat calea de atac. fiecare.eş. >. trebuie să menţionăm că este inadmisibilă o nouă cerere de recuzare. . în măsura în care aceasta este admisă. -C 2n raport de rolul voinţei p%rţilor avem$ . în sensul că actele. &acă ne aflăm în situaţia în care cererea e soluţionată de instanţa superioară. actele utile îşi e"tind efectele şi asupra celorlalţi coparticipanţi. venite sau introduse în condiţiile legii care. ?n fine. %5-'' . cauza va fi trimisă spre judecare la o altă instanţă egală în grad.coparticipare procesuală o!iectivă.6%. >ingura înc#eiere care are cale de atac este cea prin care s-a respins recuzarea.coparticipare procesuală %acultativă. 7&4& Coparticiparea procesual% &e cele mai multe ori însă procesul civil nu se rezumă la e"istenţa a doar două părţi. un recurent şi un intimat. care vor continua să fie citaţi. care este dată de identitatea de interese. sub sancţiunea nulităţii. etc. 3. &acă cererea este respinsă cauza se va înapoia instanţei de la care a fost trimisă pentru continuarea judecăţii. dacă aceasta a fost admisă partea nu mai are interes să atace înc#eierea pentru că a obţinut ceea ce a dorit. împotriva aceluiaşi judecător. iar cealaltă sau celelalte părţi vor primi calitatea de intimat<intimaţi. sau partea împotriva căreia a fost îndreptată această cerere şi care se numeşte pârât. pentru aceleaşi motive. cit. . ?n cazul în care se admite cererea de recuzare sau de abţinere.coparticipare procesuală su!iectivă. prin aceeaşi înc#eiere se va stabili în ce măsură actele îndeplinite de acel judecător vor fi păstrate. ?n căile de atac cel care promovează calea de atac va fi denumit apelant<recurent<contestator<reviuient. ?n toate cazurile în care se admite abţinerea sau recuzarea judecătorul aflat în această situaţie se va retrage de la judecarea cauzei. &e e"emplu apelul sau recursul declarat de unul dintre coparticipanţi. ?n cazul abţinerii partea nu este prejudiciată pentru că va putea ea să promoveze o cerere de recuzare. în măsura în care este admis. cit.. op.. apărările şi concluziile uneia dintre părţi nu pot folosi sau păgubi celorlalţi.coparticipare procesuală necesară atunci când datorită raportului juridic dedus judecăţii prezenţă tuturor părţilor nu poate fi evitată. ?n cazul în care prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziţii legale Gcum ar fi solidaritatea pasivă( efectele #otărârii se întind asupra tuturor. op. SECŢIUNEA III "+ ŢI!E 7&0& Noţiuni generale& ?n orice proces civil avem. precum şi cea prin care s-a admis recuzarea nu sunt supuse nici unei căi de atac.a coparticiparea procesuală facultativă principiul este independenţa procesuală a părţilor. ceastă situaţie se numeşte coparticipare procesuală sau litisconsorţiu. odată intrate în proces devin şi ele părţi. iar în cazul recuzării. >toenescu. aşa cum este în procesele de partaj unde este imperios necesar să participe toţi coproprietarii sau toţi coindivizarii. care este dată de legătura e"istentă între părţi datorită raportului juridic din care izvorăsc drepturile şi obligaţiile lor.proc. şi care se numeşte reclamant.civ. ea putând fi atacată numai odată cu fondul. vine în întâmpinarea acestei realităţi şi prevede că mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte. . care apare atunci când avem părţi cu interese identice. profită şi celorlalţi. în afara reclamantului şi pârâtului la procesul civil pot participa şi terţe persoane. &in punct de vedere al căilor de atac înc#eierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea. cC 2n raport de po5iţia procesual% a p%rţilor avem$ =2 3. .

de către instanţa de judecată sau de e"ecutare care a aplicat amenda.(. dreptul de a recuza.civ. C.un element obiectiv ) deturnarea dreptului procedural de la scopul şi finalitatea sa legală. prevede e"pres că drepturile procedurale trebuie e"ercitate cu bună credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.coparticipare procesuală activă. vol 3. pasivă sau mi"tă presupune un număr foarte mare de părţi. ?mpotriva acestei înc#eieri e"istă numai calea de atac a cererii de ree"aminare.proc.%65.. rt. ?n toate cazurile de coparticipare procesuală legea acordă anumite beneficii procedurale.andatarul se va putea desemna de comun acord de către părţi. urmând ca toate actele de procedură să fie comunicate numai faţă de acesta. 25 şi %%= % C. menda şi despăgubirile se stabilesc prin înc#eiere e"ecutorie care se comunică dacă partea este lipsă la luarea măsurii. iar pentru reclamanţi va putea să dispună suspendarea judecării procesului până la îndeplinirea acestei obligaţii.+'. Ciobanu. cit.=+ =+ -.civ. Cererea de ree"aminare se soluţionează prin înc#eiere irevocabilă.civ. %%2 alin. s-a prevăzut posibilitatea ca partea care îşi foloseşte abuziv drepturile procesuale să poată fi obligată să plătească şi despăgubiri celeilalte părţi. dacă partea a fost prezentă.ai mult decât atât. %%. preşedintele instanţei va putea dispune numirea unui mandatar.proc.un element subiectiv ) reaua credinţă. % C. >pre e"emplificare putem spune că unele dintre aceste drepturi sunt$ dreptul de a adresa cereri instanţei.. 9rin art. în caz contrar pentru pârâţi preşedintele va putea dispune numirea unui curator special. . şi de la comunicare. dreptul de a renunţa. fie împreună cu alţii. . ordinea şi termenele prevăzute de lege. ?n cursul desfăşurării procesului apare însă câteodată interesul de a introduce şi alte persoane pentru a le fi opozabilă #otărârea. op. Iotărârea judecătorească. ?ndatoririle se referă la obligaţia părţilor de a îndeplini actele de procedură în condiţiile.coparticipare procesuală pasivă. produce efecte relative numai între părţile litigante Gprin e"cepţie cele referitoare la starea civilă produc efecte erga omnes(. dreptul de a ataca #otărârile şi înc#eierile. . ' C.. pentru a se asigura o desfăşurare normală a procesului. forma şi termenele în care aceste drepturi pot fi fructificate. când avem mai mulţi pârâţi şi un singur reclamant Gcum ar fi în cazul unei răspunderi civile delictuale în care cel păgubit c#eamă în judecată pe cei care prin fapta lor comună i-au produs paguba(. dacă partea a fost lipsă. ac#iesa. *!uzul de drept presupune două elemente constitutive$ . . care se poate e"ercita în termen de %4 zile de la pronunţare.proc. . când avem mai mulţi reclamanţi şi mai mulţi pârâţi Gcum se poate întâmpla într-un proces de partaj unde o parte dintre coproprietari vor să iasă din indiviziune şi c#eamă în judecată pe ceilalţi coproprietari care sunt pasivi(.. Nerespectarea acestui principiu reprezintă abuz de drept. care au un reprezentant judiciar comun se va putea face o singură comunicare după cererea de c#emare în judecată sau după întâmpinare Gart. în materie civilă.. p. alin.coparticipare procesuală mi"tă.civ. etc. orice persoană trebuie să îndeplinească condiţiile de e"erciţiu ale acţiunii civile . ' şi art. 7&7& Drepturile 'i 2ndatoririle procesuale ale p%rţilor. C. dată în camera de consiliu. s-au prevăzut amenzi judiciare pentru e"ercitarea cu rea credinţă a drepturilor procesuale &e asemenea prin art. precierea e"ercitării abuzive a drepturilor procedurale revine instanţelor judecătoreşti. dreptul de apărare. care reglementează şi modalităţile. stfel. cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor.%65% pct. &repturile procesuale ale părţilor sunt prevăzute în întregul cod de procedură civilă. dacă avem mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi. SECŢIUNEA IV "A #ICI"A EA #E ŢI!O 1N " OCESU! CIVI! /&0& Noţiuni generale& Definiţii& Cadrul procesual este fi"at de reclamant prin cererea de c#emare în judecată când acesta indică persoana împotriva căreia se îndreaptă cu pretenţiile sale. .'= . dreptul de a solicita c#eltuieli de judecată. 9entru a fi partea în proces fie singur. de a fi citat.proc.proc. în condiţiile art. dreptul de a conduce personal procesul sau prin reprezentant.civ. când avem mai mulţi reclamanţi şi un singur pârât Gcum ar fi cazul în care mai mulţi creditori introduce acţiune împotriva debitorului comun(. în procesele în care coparticiparea procesuală activă. tranzacţiona.

cit. ceastă formă de intervenţie apare atunci când în procesul deja pornit este pus în discuţie un drept pe care terţul pretinde că îi aparţine în totalitate sau doar în parte.proc. op. /&4& I"ter)e"#ia )olu"tară /ste reglementată în art. în procesele în care se contestă valabilitatea titlului statului cu privire la imobil.dacă este admisibilă Gde e"emplu în procesele de desfacere a căsătoriei. 5' C. care n-a fost promovată cu întâietate faţă de acţiunea deja pornită. ?n toate cazurile în care discutăm de participarea terţilor în proces avem în vedere e"istenţa unui singur proces. c#iriaşul ce locuieşte în imobil poate interveni în sprijinul apărării statului pentru că este interesat ca imobilul să nu iasă din proprietatea acestuia şi să îi fie periclitată poziţia sa de c#iriaş pentru viitor. dar care ar putea să aibă o e"istenţă de sine stătătoare pentru că intervenientul ar putea să formuleze propria cerere de c#emare în judecată având ca pârâţi părţile din prezentul proces. 9entru a admite în principiu cererea instanţa va controla$ .proc. dar preferă să intervină în acţiunea deja pornită. (. /le pot fi folosite numai de părţi şi niciodată de instanţă din oficiu. ?n cel de-al doilea caz. 3nstanţa poate pune doar în discuţie necesitatea c#emării în proces şi a altor persoane. dispune că instanţa va asculta părţile şi se va pronunţa în principiu asupra admisibilităţii cererii. terţul tinzând să câştige pentru sine cel puţin în parte obiectul procesului. reglementate în cuprinsul art. când se apără un drept al uneia dintre părţile din proces.proc.. c#emări în garanţie şi arătări titularului dreptului.egea permite părţilor din proces să introducă terţe persoane sub forma c#emării în judecată a altor persoane. în curs de desfăşurare.dacă e"istă interes din partea terţului care intervine* . . Ciobanu. ci va trebui să respecte condiţiile de formă ale oricărei cereri din procesul civil. intervine şi vecinul din partea din spate a terenului. p. dacă este formulată în termen.. =1 ) 42 C. în cadrul căruia se formulează cereri incidentale şi nu de mai multe cereri cone"ate. . =5 -. ceste modalităţi de introducere a terţilor se numesc %orme de intervenţie %orţată .civ.civ.. când apără un drept al său. la intervenţia principală. &e e"emplu. Cu învoirea tuturor părţilor din proces cererea se poate face şi direct în apel. indiferent de formă este în competenţa instanţei sesizată cu cererea principală. I"ter)e"#ia accesorie 3ntervenţia accesorie este o formă de participare voluntară a terţului în procesul civil.=5 ?n primul caz.. legea permiţând acestora să ceară introducerea lor sub %orma intervenţiei voluntare. ?ntrucât nu se invocă un drept propriu fiind doar o apărare intervenţia accesorie se poate face atât în faţa primei instanţe cât şi în apel sau în recurs. care pretinde că această porţiune de teren îi aparţine în totalitate sau doar în parte.dacă cererea de intervenţie are legătură cu cererea principală* . pentru acest capăt de cerere este inadmisibilă intervenţia voluntară pentru că este vorba de legătura dintre cei doi soţi în care terţii nu au nici un cuvânt de spus(* . prin care acesta urmăreşte apărarea drepturilor părţii în favoarea căreia a intervenit şi de care îl leagă un anumit interes juridic. !erţele persoane pot fi însă c#iar ele interesate să participe la proces. % C. &e e"emplu. 9entru ca părţile din proces să nu fie surprinse şi pentru a li se asigura dreptul de apărare şi contradictorialitatea art. a& I"ter)e"#ia pri"cipală /ste forma de participare a terţului în procesul civil prin care el tinde să îşi apere un drept al său. intervenţia este principală sau agresivă. 3ntervenţia voluntară este de fapt o veritabilă cerere de c#emare în judecată. Proce ura e solu#io"are a cererii e i"ter)e"#ie )olu"tară 3ntervenţia voluntară. de aceea mai este cunoscută şi sub denumirea de intervenţie în interes propriu. c. într-un proces în revendicarea unei porţiuni de teren dintre doi vecini alăturaţi.ntervenţia voluntară este cererea unui terţ de a intra într-un proces pornit de alte părţi pentru a-şi apăra un drept propriu sau pentru a apăra dreptul unei părţi din proces. Cererea de intervenţie accesorie nu trebuie să fie făcută sub forma cererii de c#emare în judecată.şi.civ. intervenţia este accesorie sau conservatoare sau au"iliară sau alăturată. /a poate fi făcută numai în faţa primei instanţe şi numai înainte de înc#iderea dezbaterilor.4' alin. supra admisibilităţii în principiu instanţa se pronunţă prin înc#eiere.'4 . &atorită acestei trăsături specifice cererea de intervenţie voluntară se face sub forma cererii de c#emare în judecată şi este îndreptată împotriva ambelor părţi din proces Greclamant şi pârât(. ?nc#eierea este interlocutorie şi se poate ataca numai odată cu fondul.

drepturile sale proprii nefiind deduse acestei judecăţi. /&7& I"ter)e"#ia !or#ată /ste reglementată în art. pe care le vom analiza separat în continuare. iar dacă intervenţia sa este. apelul sau recursul declarate de intervenientul accesoriu sunt considerate inadmisibile dacă partea pentru care a intervenit nu face ea însăşi apel sau recurs. dacă terţul intervine în favoarea reclamantului şi se admite acţiunea se va admite şi intervenţia accesorie pentru că apărarea acestuia i-a profitat.a intervenţia principală instanţa nu poate admite în totalitate atât cererea reclamantului cât şi intervenţia principală. de e"emplu. pe când intervenţia accesorie nu se poate disjunge ci se judecă întotdeauna împreună cu cererea principală. &e e"emplu. . cit. p. când au acelaşi obiect. pe care va continua să o dezbată în contradictoriu atât cu reclamntul cât şi cu pârâtul. oricare dintre părţile din procesul deja pornit poate să atragă în proces o terţă persoană care ar putea să pretindă aceleaşi drepturi ca şi reclamantul.=1 . stfel. şa fiind. Solu#iile care se pot pro"u"#a ?n cazul în care intervenţia principală se judecă împreună cu cererea principală se dă o singură #otărâre judecătorească opozabilă tuturor părţilor.civ. op. : soluţie diferită apare şi în ceea ce priveşte disjungerea. c#emarea în garanţie şi arătarea titularului dreptului. pentru că pârâtul B a câştigat B şi datorită intervenţiei accesorii. se va tranşa nu numai restituirea creanţei ci şi creditorul faţă de care trebuie restituită. luând procedura în starea în care se află. 3nterventul accesoriu poate face însă numai actele ce profită părţii pentru care a intervenit. ca urmare a cererii formulate de una dintre părţile deja e"istente în proces. 3ntervenientul principal are o poziţie independentă în proces. dar este notificat între timp şi de o altă persoană care pretinde că această creanţă i-a fost cedată de către creditorul iniţial. deci pârâtul cade în pretenţii. dacă aceasta din urmă are capete de cerere ce nu sunt influenţate de soluţia pronunţată în cealaltă.egea reglementează trei forme de intervenţie forţată$ c#emarea în judecată a altor persoane. C-e&area *" . ?n aceeaşi situaţie însă intervenţia accesorie nu va mai continua să fie judecată. 9otrivit acestei forme de intervenţie forţată. .ntervenţia %orţată constă în introducerea într-un proces deja pornit a unei terţe persoane. 4+ ) 22 C. ?n cazul intervenţiei principale judecarea acesteia nu este influenţată de renunţarea la judecată a reclamantului sau de ac#iesarea pârâtului. a depune întâmpinare şi în cazul intervenţiei principale c#iar cerere reconvenţională. dacă judecarea ei duce la întârzierea judecării cererii principale. în favoarea reclamantului şi acesta renunţă la judecată nu mai are pe cine sprijini. întrucât se e"clud reciproc cel puţin în parte. pentru că intervenientul principal a venit în proces cu o cerere proprie de c#emare în judecată.proc. >e poate însă şi să respingă ambele cereri sau să o respingă pe una şi să o admită în parte pe cealaltă. intervenţia accesorie se va respinge pentru că nu şi-a atins scopul. a.41 C. 3. în cazul unei cesiuni de creanţă. după ce a fost admisă în principiu şi terţul a devenit parte în proces. &acă terţul a intervenit în favoarea pârâtului şi se respinge acţiunea se va admite intervenţia accesorie. debitorul pârât are tot interesul să îl atragă în proces şi pe acest al doilea creditor pentru că el pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul şi. %+5 .&acă se admite în principiu cererea de intervenţie voluntară. 9rin admiterea cererii terţul devine parte în proces. cu ocazia unui singur proces. ea se comunică părţilor pentru a-şi formula apărările. debitorul este c#emat în judecată de creditorul iniţial pentru recuperarea creanţie. iar dacă se respinge acţiunea se respinge şi intervenţia accesorie pe aceleaşi considerente.u ecată a altor persoa"e >ediul materie este în art. 9entru intervenţia accesorie soluţia depinde de rezolvarea cererii principale şi de partea în favoarea căreia a intervenit terţul. . putând face orice acte de procedură. stfel. ?n cazul în care va admite în parte cererea principală va putea admite în parte şi intervenţia principală.proc. ?n consecinţă dacă va admiterea în totalitate cererea principală va respingere în totalitate intervenţia principală sau dacă va respinge în totalitate cererea principală va admite în totalitate cererea de intrevenţie principală. vol. pe când intrevenientul accesoriu sprijină doar partea. =1 @.civ. Fovacs. 3ntervenţia principală poate fi disjunsă de cererea principală. /"plicaţia pentru aceste situaţii diferite este firească. împotriva voinţei acesteia.4+ . Cererea de intervenţie se judecă odată cu cererea principală &atorită caracterului diferit al celor două forme de intervenţie avem consecinţe diferite cu privire la eventuale acte de dispoziţie ale părţilor din proces. ?n cazul în care terţul a intervenit în favoarea pârâtului şi se admite acţiunea.

stfel. &acă pârâtul debitor recunoaşte datoria şi declară că o va e"ecuta faţă de cel ce-şi va stabili judecătoreşte dreptul. Cererea va trebui să întrunească cerinţele unei veritabile cereri de c#emare în judecată urmând să se comunică tuturor părţilor din proces şi terţului. Declamant poate formula cererea până la înc#iderea dezbaterilor înaintea primei instanţe.proc. !erţului i se vor comunica împreună cu această cerere şi copii de pe cererea de c#emare în judecară. 2= ) 22 C. iar pârâtul odată cu întâmpinarea sau când întâmpinarea nu este obligatorie la prima zi de înfăţişare. întâmpinare. se e"tind însă şi asupra situaţiilor în care s-ar putea solicita despăgubiri. dacă reclamantul declară apel sau recurs. sc#imb. ceastă formă de intervenţie provine din principiul că cel ce transmite altuia un drept este obligat să-i garanteze folosul sub toate formele. de oricare dintre părţi.%. oricare parte din proces poate solicita introducerea în cauză a unui terţ care poate avea faţă de ea o obligaţie de garanţie sau de despăgubiri în cazul în care va pierde procesul. bia după ce avem o #otărâre definitivă cu privire la cererea principală vom şti dacă c#emarea în garanţie subzistă sau a rămas fără obiect.civ.proc. :ricare dintre părţile din proces poate uza de această formă de intervenţie forţată. ?n fine. nu va fi respinsă ca tardivă ci se va disjunge şi se va judeca sperat. împreună cu toate celelalte cereri şi înscrisuri din dosar. C#ematul în garanţie va depune întâmpinare. C#ematul în garanţie poate administra toate probele şi toate apărările în sprijinul părţii. însă uneori este obligat să formuleze cererea de intervenţie forţată.4% Cod civil pentru că garantul îi poate ridica e"ceptio mali procesus. cesiune de creanţă. @arantatul poate aştepta sfârşitul procesului şi abia apoi să se îndrepte împotriva celui ce trebuia să îl garanteze. &reptul nostru cunoaşte garanţii legale Gvânzare. Arătarea titularului reptului >ediul materiei este în art. Când cererea de c#emare în garanţie este formulată de reclamant şi acestuia i se admite acţiune. &acă însă se respinge cererea de c#emare în judecată şi reclamantul pierde se va admite cererea de c#emare în garanţie. deci câştigă procesul. Cererea va trebui făcută sub forma cererii de c#emare în judecată. însă dacă se întârzie soluţionarea cererii principale intervenţia forţată se disjunge şi i se suspendă judecata până la judecarea cererii principale. şadar. mandat( dar şi garanţii convenţionale. în virtutea dispoziţiilor art. Declamantul va formula cererea până la înc#iderea dezbaterilor în faţa primei instanţe. 121 Cod civil. >ediul materiei este în art.civ. de e"emplu a răspunderii comitentului pentru prepus. !erţul devine parte în proces şi poate c#ema la rândul său în garanţie. Cererea introdusă în termen se judecă odată cu cererea principală. C. 9ărţile pot fi de acord şi în acest caz ca cererile să se judece împreună. cerere reconvenţională şi celelalte înscrisuri depuse deja la dosar. (.ceastă formă de intervenţie forţată poate fi folosită atât de reclamant cât şi de pârât. 26 C. ?n ceea ce priveşte căile de atac apelul sau recursul declarat de c#ematul în garanţie pune în discuţie şi cererea principală c#iar dacă pârâtul sau reclamantul nu au declarat apel ori recurs. va fi scos din proces. &acă garantatul pierde procesul prin aceeaşi #otărâre se admite cererea de c#emare în garanţie şi se evită un proces ulterior. stabilite de părţi cu ocazia înc#eierii contractului. C-e&area *" 'ara"#ie.proc. !erţul dobândeşte calitatea de intervenient principal şi #otărârea îi va fi opozabilă.civ.41 reglementează o ipoteză specială în cazul în care este vorba de o datorie bănească şi numai cu referire la pârât. în cazul admiterii căii de atac şi rejudecării cauzei se pune din nou în discuţie şi c#emarea în garanţie. ?n cazul în care însă se respinge acţiunea se va respinge şi cererea de c#emare în garanţie ca lipsită de interes sau rămasă fără obiect. cum este cazul în cadrul răspunderii civile delictuale. dacă depune suma datorată. /a va fi comunicată celui c#emat în garanţie. potrivit căruia convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante. c. . 9revederile art. Cererea de c#emare în garanţie făcută peste termen. dacă pârâtul este cel ce formulează cererea şi se admite acţiunea se va admite şi cererea de c#emare în garanţie pentru că pârâtul a pierdut procesul şi trebuie garantat. 8udecata va continua între reclamant şi terţ. 26 ) 2. rt. în afară de cazul în care părţile consimt ca cele două cererii să se judece împreună. iar pârâtul odată cu întâmpinarea sau când întâmpinarea nu este obligatorie la prima zi de înfăţişare. pentru că altfel s-ar ajunge la #otărâri contradictorii. >oluţiile pe care le poate pronunţa instanţa cu privire la cerere diferă în funcţie de partea care a formulat cererea de intervenţie forţată şi soluţia dată cererii principale. c#iar dacă terţul nu a promovat calea de atac. Nerespectarea termenului de oricare dintre părţi nu atrage respingerea cererii ci judecare separată. cum este cazul art. urmând ca suma să fie eliberată celui care va câştiga procesul. cererea de c#emare în garanţie va fi respinsă ca lipsită de interese sau rămasă fără obiect.

fie nu se manifestă în acest sens. 2+ ) +.cel care formulează cererea trebuie să aibă calitatea de pârât. ' Cpc( urmând să dobândească calitatea de intervenient principal. 9rin reprezentare judiciară se înţelege îndeplinirea actelor procesuale ale titularului dreptului litigios de către o altă persoană. reprezentare judiciară convenţională sau voluntară.46 ?n raport de izvorul împuternicirii reprezentarea judiciară este de două feluri$ a. cum ar fi cazul acţiunilor de divorţ sau prezentării părţii la interogatoriu.titularul dreptului să se prezinte. depozitarul. denumită reprezentant.ceastă ultimă formă de intervenţie forţată este numai la îndemâna pârâtului. printr-o manifestare e"presă de voinţă. 22 alin. pârâtul care deţine un lucru pentru altul sau care e"ercită în numele altuia un drept asupra unui lucru poate arăta pe cel în numele căruia deţine lucrul sau e"ercită dreptul. dar şi în legea de organizare a profesiei de avocat şi legea de organizare a profesiei de consilier juridic. ?n aceste cazuri el va rămâne în proces. dacă întâmpinarea nu este obligatorie la prima zi de înfăţişare. atunci când izvorăşte din dispoziţii legale obligatorii şi b. Ca atare ele pot fi reperezentate pe tot parcursul procesului atât în faţa primei instanţe cât şi în căile de atac sau în faza e"ecutării silite. p. cit. :dată comunicată cererea terţul poate să adopte diferite poziţii. nu va fi primit în proces şi cererea se va respinge pe temeiul e"cepţia lipsei calităţii procesuale pasive. stfel. . dar şi reclamantul poate avea manifestări diferite. cu rare e"cepţii. 6&0& epre5entarea 9udiciar% convenţional% a persoanei fi5ice& 9otrivit dispoziţiilor procedurale reprezentarea judiciară convenţională a persoanei fizice se poate face prin mandatar neavocat sau prin avocat. reprezentare judiciară legală. care este reglementată în cea mai mare parte în codul de procedură civilă art. părţile nu sunt obligate să stea personal în proces. ?n acest caz terţul fie rămâne în proces ca intervenient principal. stfel de situaţii pot să apară atunci când este c#emat în judecată c#iriaşul. 5' C. ?n acest caz terţul va lua locul pârâtului.proc. ci trebuie să cuprindă doar menţiunile oricărei cereri formulate în procesul civil. iar reclamantul să consimtă la înlocuirea.civ. comodatarul. Cererea de arătare a titularului dreptului nu trebuie să îmbrace forma cererii de c#emare în judecată. &espre reprezentarea judiciară legală am făcut menţiunile necesare în capitolul dedicat acţiunii civile. %54 . . arendaşul sau posesorul unui bun de către o persoană care revendică dreptul de proprietate asupra bunului. atunci când ea este e"presia voinţei părţilor.titularul dreptului să se înfăţişeze şi să recunoască susţinerile pârâtului. respectiv$ . Dezultă deci că pentru putea uza de instituţia arătării titularului dreptului trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii. în virtutea legii Gart. reclamantul neputând uza de ea şi are o arie mai restrânsă de aplicare.pentru a putea arăta titularul dreptului între pârât şi terţ trebuie să e"iste un raport juridic. Deprezentarea judiciară convenţională poate la rândul său să se dividă în reprezentare convenţională a persoanei fizice şi reprezentare convenţională a persoanei juridice. a. . .cererea poate fi formulată numai dacă în proces se urmăreşte valorificarea un drept real. care este tot un mandatar al părţii însă în condiţii speciale şi cu drepturi specifice. aşa cum dispune art. op. 9ârâtul va formula cererea şi o va depune odată cu întâmpinarea sau. dar reclamantul să nu consimtă la înlocuire. /a se va comunica terţului împreună cu copii ale cererii de c#emare în judecată şi a celorlalte înscrisuri aflate la dosar..titularul dreptului se prezintă dar tăgăduieşte sau nu se prezintă. care participă la raporturile procesuale în locul şi în numele titularului. Fovacs.. 3ată ce situaţii pot apărea$ . aşa cum vom vedea în continuare. ?n continuare ne vom ocupa numai de reprezentarea judiciară convenţională. atunci când am vorbit de capacitatea procesuală de e"erciţiu. 0andatarul neavocat 46 @. să recunoască susţinerile pârâtului. SECŢIUNEA V E" EZEN#A EA BUDICIA + A "+ ŢI!O 1N " OCESU! CIVI! ?n procesul civil.

?n cazul în care avocatul nu poate îndeplini serviciul pentru care a fost angajat din motive obiective.poate pune concluzii pentru celălalt soţ sau o rudă până la gradul 3-. în virtutea calităţii sale de profesionist al dreptului. dacă s-au prevăzut clauze în contract pot fi efectuate de avocat fără o altă procură specială. . ' C. 0andatarul avocat . legea prevede că mandatul de reprezentare poate fi dat şi verbal. 9rin e"cepţie. adică pentru e"erciţiul dreptului de a c#ema în judecată sau de a reprezenta în judecată. !. . dar el poate să fie restrâns numai la anumite acte sau pentru o anumită instanţă. /l poate să e"ercite orice cale de atac împotriva #otărârii. asistarea de către avocat nu este obligatorie. %%' alin. în faţa instanţei. în caz contrar şi acesta având nevoie de procură specială.să fie dată unei persoane cu capacitate de e"erciţiu deplină. aşa cum dispune art. Detragerea sau renunţarea la mandat nu poate fi opusă celeilalte părţi decât după comunicare. ?n ce priveşte actele de dispoziţie. &enunţarea contractului de asistenţă juridică se poate face unilateral sau prin acordul părţilor.andatarul cu procură generală poate sta în proces numai dacă i s-a dat şi acest drept. actele procesuale de dispoziţie se pot face numai în temeiul unei procuri speciale. . /l trebuie să indice în cererea de c#emare în judecată sau în întâmpinare că cel care o face e reprezentant. vocatului.?şi justifică calitatea sa de reprezentant al părţii prin procură. ?n acest caz mandatul se dă prin înc#eierea contractului de asistenţă juridică. el este obligat să-şi asigure substituirea de către un alt coleg avocat. 6&4& epre5entarea 9udiciar% convenţional% a persoanei 9uridice 9ersoana juridică nu participă la proces. 9entru anumite acte procesuale consilierul juridic are nevoie de o delegaţie specială sau acestea se pot face numai de organul de conducere. . prin organul său de conducere. ci prin reprezentant care. poate face orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen şi care s-ar putea pierde dacă nu ar fi e"ercitate la timp. Denunţarea la mandat se face cu înştiinţarea mandantului şi a instanţei cu cel puţin %4 zile înainte de termen sau de împlinirea termenului căilor de atac. cum ar fi un caz de boală sau renunţă la profesie ori este suspendat din profesie.proc. Hi de la această regulă e"istă însă e"cepţii $ . cu e"cepţia cazului în care a fost făcută în şedinţă publică şi partea adversă a fost prezentă. dar numai la judecătorie* . care prevede e"pres întinderea drepturilor ce au fost conferite avocatului. .andatarul neavocat nu poate pune concluzii decât prin avocat.andatarul avocat îşi justifică calitatea prin delegaţie avocaţială care are certificată semnătura clientului. ci dăinuie până la retragerea sa de către moştenitori sau reprezentantul legal al incapabilului. de cele mai multe ori este consilierul juridic.inclusiv în toate instanţele* . dacă mandantul are domiciliul sau reşedinţa în străinătate sau mandatul este dat unui prepus.civ. ceste acte procesuale sunt$ .procura trebuie să fie dată ad litem.când reprezentarea izvorăşte din lege Gpărinţi<tutori( sau #otărâre judecătorească Gsec#estru judiciar(. % pct. c#iar dacă nu e"istă o prevedere e"presă în acest sens. Consilierul juridic acţionează pe baza unei delegaţii semnate de conducătorul persoanei juridice sau şeful oficiului juridic.înscrisul prin care se dă procura trebuie să fie cel puţin un înscris sub semnătură legalizată. dar în acest caz toate actele de procedură se vor îndeplini numai faţă de parte însăşi. de regulă.andatul se presupune dat pentru toate actele judecăţii. 9rin e"cepţie. 9rin derogarea de la dreptul comun mandatul nu încetează prin moartea sau punerea sub interdicţie a celui care l-a dat. &e altfel.soţul sau o rudă până la gradul 3. şi să ane"eze la cererea adresată instanţei înscrisul. 9rocura pentru reprezentarea în judecată trebuie să îndeplinească cumulativ câteva condiţii $ . instanţa legitimând atât mandantul cât şi mandatarul şi trecând aceste date în înc#eiere. nefiind deci necesară o procură autentică. caz în care se va lua act de el prin înc#eierea de şedinţă. mandatul general se presupune dat şi pentru reprezentarea în judecată.doctorii în drept sau licenţiaţii în drept pot pune concluzii pentru soţii sau rudele până la gradul 3.

. . el putând să facă uz de dreptul său de dispoziţie Grenunţare la acţiune. poziţia procurorului în procesul civil a suscitat multe discuţii în doctrină legate de calificarea lui ca parte sau ca participant. &acă nici la termenul acordat nu se va face această dovadă se va proceda la anularea cererii.să pornească anumite procese civile* . este făcută în considerarea art. 9entru a nu se încălca dreptul titularului dreptului subiectiv acesta va fi introdus în proces. /"cepţia lipsei calităţii de reprezentant poate fi invocată în orice stare a pricinii. puşilor sub interdicţie şi dispăruţilor nu vor împiedica judecata dacă instanţa apreciază că nu sunt în interesul acelor persoane. 9entru reprezentare orice persoana juridică poate recurge şi la serviciile unui avocat. procurorul putând pune concluzii în orice proces civil. e"pres prevăzute de lege. 9entru declanşarea unei căi de atac consilierul juridic. ?n anumite cazuri. dacă e"istă o împuternicire scrisă în acest sens. :rganele centrale pot fi reprezentate în teritoriu de consilierii juridici ai organelor locale şi invers. &atorită rolului său procurorul nu poate fi pus alături de ceilalţi participanţi la procesul civil. =4 C. cum ar fi martorii.pornirea acţiunilor. 9ărţile pot însă în condiţiile legii să-l recuze. declararea judecătorească a morţii. dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept. ceastă reprezentare nu funcţionează atunci când e"istă contrarietate de interese. participarea şi concluziile procurorului sunt obligatorii Gadopţii.proc. Procurorul poate porni acţiunea civilă pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale anumitor categorii de persoane$ .(. c#iar dacă are consilieri juridici proprii. &acă procurorul îşi retrage cererea partea poate solicita continuarea judecăţii.% alin. ?n continuare vom analiza fiecare componentă a participării procurorului în procesul civil. intitulat KpărţileB. Când nu se face dovada calităţii de reprezentant instanţa va da un termen până la care trebuie să se complinească această lipsă. în orice fază a acestuia. etc. declararea dispariţiei.minori. titularul dreptului putând însă ratifica actele făcute de persoana care nu avea calitatea de reprezentant. instanţa nu poate cenzura participarea sa.să solicite punerea în e"ecutare a #otărârilor civile. ca şi avocatul. 6&7& Sancţiunea ne9ustific%rii calit%ţii de repre5entant. . nu are nevoie de o delegaţie specială. % din Constituţie. interpreţii sau e"perţii. !.. atunci când legea ăi permite şi pornirea acelei acţiuni.răspunsul la interogatoriu. .renunţarea la pretenţii. punere sub interdicţie. . prin mărirea sau micşorarea lor. Conform actualei formulări a acestui articol procurorul poate$ . . de aceea majoritatea doctrinei îl consideră parte în procesul civil. tunci când participarea procurorului este obligatorie în faţa primei instanţe este obligatorie şi în căile de atac. dar acesta alege să participe la judecată.fi"area pretenţiilor.să participe la orice proces civil $ . . . &acă prezenta procurorului este obligatorie neparticiparea sa duce la nulitatea #otărârii având în vedere că nu a e"istat o legală constituire a completului de judecată.civ. Când prezenţa procurorului nu este obligatorie. SECŢIUNEA VI " OCU O U! &eşi referirile la procuror se află în !itlul 33 din Cartea a 33-a.odalitatea în care procurorul poate participa la procesul civil sunt reglementate în cuprinsul dispoziţiilor art.puşi sub interdicţie. a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. la drept sau tranzacţie(. a. Participarea la judecată a procurorului ctuala formulare a art.să e"ercite căile de atac* . renunţarea la acţiune şi renunţarea la căile de atac. el nefiind obligat să-şi motiveze participarea şi nici părţile nu pot formula obiecţii. %. ctele procedurale de dispoziţie enumerate mai sus făcute de reprezentanţii minorilor.dispăruţi. =4 C.proc.în alte cazuri prevăzute e"pres de lege. :rganul de conducere trebuie însă să ratifice e"ercitarea căii de atac şi să îi emită delegaţie pentru redactarea motivelor şi susţinerea cauzei.civ.

de a judeca un anumit litigiu. p. în norme de competență de ordine publică și norme de competență de ordine privată. de data aceasta legală și e"presă. în care se include competenţa generală. 3.competenţă materială. .norme de competenţă generală. pct. ?n cadrul competenţei jurisdicţionale. % şi ' din Constituţie în Domânia justiţia se realizează prin ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. iar competenţa acestor instanţe judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai de lege. >toenescu. . care poate fi de drept comun. cit. normele de competență de ordine privată fiind cele enumerate la competența relativă. %'2 alin. în orice fază a acestuia.4 rt.= . care diferenţiază competenţa organelor din sisteme diferite.c. iar e"ecutarea silită este a doua fază a procesului civil. care diferenţiază competenţa între toate organele statului se realizează după cum ne raportăm la organe din sisteme di%erite sau la organe din acelaşi sistem. '"ercitarea căilor de atac de către procuror 9rocurorul poate e"ercita căile de atac împotriva oricăror #otărâri. cea care ne interesează în acest capitol. >.%. '"ecutarea silită &reptul procurorului de a porni e"ecutarea silită este restrâns numai la acele #otărâri pentru care ar fi putut să şi pornească sau c#iar a pornit acţiunea civilă. care la rândul său se subdivide în competenţă funcţională Gdupă felul atribuţiilor jurisdicţionale( şi competenţă procesuală Gdupă obiectul. care tratează competenţa materială şi competenţa teritorială a instanţelor. /l poate însă participa la orice e"ecutare silită pentru că legea îi dă dreptul să pună concluzii în orice proces civil.competenţă relativă. celeaşi dispoziţii sunt reluate în art. care cuprinde competenţa teritorială de drept comun şi competenţa teritorială alternativă. '6'<'6%6 . %41 Cod procedură civilă prin dispozițiile cuprinse în . %. d. tunci când nu participă la judecată termenul căii de atac pentru el curge de la pronunţare şi nu de la comunicare. ?n cadrul normelor de competență de ordine publică se încadrează categoriile de competență pe care le-am enumerat mai sus la normele de competență absolută. '' din . op.norme de competenţă jurisdicţională. cea care ne interesează din punct de vedere al dreptului procesual civil.competenţa absolută.. care diferenţiază competenţa organelor din acelaşi sistem. din .egea nr."E#ENŢA *ENE A!+ 4% 4' 3. : primă mare clasificare. % alin. &upă modificarea art. '6'<'6%6 4' putem discuta despre o nouă clasificare.competenţa teritorială. indiferent dacă a participat sau nu la judecarea cauzei în care s-a pronunţat #otărârea atacată. este realizată în !itlul 3 şi 33 din prima carte a Codului de procedură civilă. normele de competenţă se clasifică în funcţie de două criterii$ a( după cum ne raportăm la instanţe judecătoreşti de grad di%erit sau de acelaşi grad avem$ . criteriu de clasificare conform căruia avem$ .egea nr. iar concretizarea competenţei instanţelor judecătoreşti. competenţa materială şi competenţă teritorială e"clusivă* . %41 a fost modificat prin art. 9utem defini competenţa ca fiind aptitudinea recunoscută de lege unei instanţe judecătoreşti. pentru că #otărârea nu îi este comunicată atâta timp cât nu a participat la proces. CAPITOLUL V COMPETENŢA INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI SECŢIUNEA I NOŢIUNI *ENE A!E 0& Definiţie& Conform dispoziţiilor art. % şi art.4% 4& Clasificarea normelor de competenţ%& Normele de competenţă se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii.egea nr. unui alt organ de jurisdicţie sau cu activitate jurisdicţională. SECŢIUNEA II CO. valoarea sau natura litigiului(* . alternativă şi e"clusivă !( după cum normele care reglementează competenţa au caracter imperativ sau dispozitiv avem$ .6=<'66= privind organizarea judiciară. Eilberstein. .

&in analizarea te"tului pct. control care revine Curţii Constituţionale. 4. =6% -. . accesul la justiţie nu poate fi îngrădit nici unei persoane. '% din Constituţie. rezultă că acesta stabileşte şi competenţa generală a judecătoriilor faţă de orice alte instanţe şi nu numai faţă de instanţele judecătoreşti. -om avea aşa-dar o competenţă materială funcţională şi o competenţă materială procesuală între instanţele de grade diferite. A& Competenţa material% a 9udec%toriilor >ediul materiei se află în art.9utem defini competenţa generală ca pe o delimitare a atribuţiilor organelor judecătoreşti faţă de celelalte organe ale statului. 2 din . după gradul acestora. = din Constituţie s-a instituit principiul constituţional potrivit căruia jurisdicţiile administrative sunt facultative. .din Constituţie. &in punct de vedere procesual vom vedea că e"istă o prevedere recent introdusă care le acordă o anumită e"celusivitate. cit. între tribunale şi între curţile de apel. ?n e"ercitarea dreptului său la un proces ec#itabil. p. care se dezbat în faţa notarului public. unde unele contestaţii se rezolvă nu de instanţă ci de comisiile electorale de circumscripţie sau comisia electorală centrală sau în materia contenciosului administrativ.. pe linie ierar#ică. partea poate să renunţe la soluţionarea litigiului pe cale administrativă şi să introducă o acţiune direct în instanţă. a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. 4& Competenţa material% Dratio"e &ateriaeC 9rin competenţa materială instituită de lege se delimitează pe verticală. însă #otărârea pronunţată poate fi atacată în instanţă cu acţiune în anulare. 4= -. ceea ce înseamnă că în toate cazurile în care legea specială sau contractul intervenit între părți. ceea ce înseamnă că ori de câte ori actul normativ prevede că un anumit act poate fi atacat în justiţie şi nu arată e"pres la care anume instanţă. % C. vol. 7n alt e"emplu poate fi în cazul succesiunilor. ?n unele cazuri legea prevede însă că anumite litigii sunt de competenţa altor organe decât instanţele judecătoreşti... şi care transpune pe plan naţional dispoziţiile art. '% alin.unul funcţional ) după felul atribuţiilor jurisdicţionale ) respectiv după cum are competenţa de a judeca în primă instanţă. % al art. atunci când nu sunt contencioase. dar ulterior oricare dintre părţi sau un terţ interesat poate introduce o acţiune în anularea certificatului de moştenitor în faţa instanţelor judecătoreşti.. tribunale. respectiv judecătorii.4.6=<'66= s-a consacrat faptul că orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor. p. 2 din Convenţia /uropeană a &repturilor :mului. =6' . op. lteori competenţa în soluţionarea unor litigii se împarte între instanţele judecătoreşti şi alte organe. ceea ce reprezintă o concretizare a art.proc. părţile pot opta pentru soluţionarea litigiului de către organele arbitrale. Normele de competenţă materială sunt stabilite sub două aspecte$ . anterior şi posterior promulgării unui act normativ. curţi de apel şi ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie. respectiv între judecătorii. vol. 9rin art. Ciobanu. Ciobanu. 9rin art. cit. care în sine reprezintă o competență de soluționare a anumitor diferende ivite.egea nr. op. conform !itlului . 3. prevede o astfel de jurisdicţie.unul procesual ) după obiectul. în apel sau în recurs* . &in punct de vedere funcțional judecătoriile judecă întotdeauna numai în primă instanță. potrivit dispoziţiilor legale. % din Codul de procedură civilă. ?n materie comercială. 9otrivit actualei reglementări judecătoriile au plenitudine de competenţă4=. natura sau valoarea cauzelor. atribuţiile de judecată între instanţe de grad diferit sau între instanţe de drept comun şi instanţe specializate.civ. cum este cazul controlului de constituţionalitate. ceastă despărţire a atribuţiilor dintre instanţe se face prin intermediul competenţei materiale şi a competenţei teritoriale. care garantează liberul acces la justiţie.. dar şi între instanţele de acelaşi grad. ele fiind instanţe judecătoreşti de drept comun. SECŢIUNEA III CO. competenţa în soluţionarea cauzei va reveni judecătoriei. cum este cazul competenţei în materie electorală. 3.ai concret spus legea desparte atribuţiile dintre instanţele judecătoreşti diferite în grad."E#ENŢA BU ISDICŢIONA!+ A INS#ANŢE!O BUDEC+#O E8#I 0& Consideraţii generale& vând în vedere că instanţele judecătoreşti sunt organizare ierar#ic şi se regăsesc pe întreg teritoriul ţării competenţa jurisdicţională a acestora trebuie delimitată atât pe verticală cât şi pe orizontală..

al art. îndreptarea şi completarea #otărârilor judecătoreşti pronunţate de ea. indiferent de izvorul proprietăţii comune Gcoproprietate. atât cele de drept comun cât şi cele izvorând din legile speciale în aceste domeniu. formulate de terţe persoane care au fost vătămate în drepturi prin aplicarea legilor din această materie. 44 a introdus o competență materială atât funcțională cât și jurisdicțională unică în favoarea judecătoriilor. c( con%lictele de muncă.222 lei 34N. judecătoriilor li se dă în competenţă judecarea oricăror cereri sau procese. 9rin e"cepţie. '%1 din .proc. ''. cum ar fi contestaţie. cererile privind înregistrarea tardivă a naşterii. privind competenţa după criteriul valoric în materie civilă. în apel şi în recurs. de e"emplu. %% a fost introdus prin art. ştiut fiind că unele procese pot avea o durată mai lungă în timp. ' al aceluiaşi articol prevede că ele judecă$ B plângerile împotriva #otărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate. etc. în orice materie.proc. a( a art. cererile de anulare a actelor notariale. o normă legală care prevede că instanţa care a fost investită legal cu judecarea unei pricini rămâne competentă să o judece. combinată cu competenţa după valoarea obiectului litigiului şi după natura acestuia. % C. trebuie menţionat că.civ. ceastă situaţie se poate ivi ca urmare a măririi sau micşorării pretenţiilor reclamantului sau prin simpla trecere a timpului. /0 co&pete"#a &aterială a tri(u"alului *" pri&ă i"sta"#ă& nterior enunțării competenței de primă instanță a tribunalului trebuie să facem mențiunea că lit. ' a fost abrogată prin art. %5 %. inclusiv cele de drept comun. E& Competenţa material% a tri-unalelor. tribuţia funcţională de primă instanţă a tribunalului este limitată ea fiind combinată cu o competenţă materială procesuală după obiectul. legiuitorul a introdus în cod. '6'<'6%6 9entru detalii privind modul de reorganizare a secțiilor comerciale a se vedea dispozițiile art. natura sau valoarea cauzei. pentru că pct. prin art. contestaţiile în anulare împotriva propriilor #otărâri. judecătoriile e"ercită şi un control asupra #otărârilor organelor cu activitate jurisdicţională din afara sistemului judecătoresc.civ. etc.666 lei. Cererile neevaluabile în bani sunt în plenitudinea de competenţă de primă instanţă a judecătoriei. % C. +%<'6%% . -''5 din . &eşi te"tul de lege le denumeşte generic BplângeriB ele pot fi prevăzute în legea specială cu alte denumiri.9ct. 9rin pct. a cererilor &n materia succesorală. după caz. dacă prin lege li se conferă acest drept. .toate cererile privind materia fondului funciar. dar cumularea valorilor nu este permisă dacă pricina este formată din mai multe dosare cone"ate sau când deşi avem mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi într-o cauză raporturile juridice care leagă pe reclamanţi şi pârâţi sunt diferite. valoarea pretinsă se va totaliza. %ormulate de terţii vătămaţi &n drepturile lor prin aplicarea legilor &n materia %ondului %unciar5 &upă cum se observă competenţa de primă instanţă este împărţită între tribunal şi judecătorie. lămurirea. . prin plasarea în competența e"clusivă a acestora a judecării proceselor și cererilor privind creanțe având ca obiect plata unei sume de bani de până la '666 lei inclusiv. cu e"cepţia celor de &mpărţeală judiciară. pentru aceste categorii de cauze ne mai e"istând nicio cale de atac. >ediul materiei este în art.egea nr.42 !( procesele şi cererile &n materie civilă al căror o!iect are o valoare de peste 122.egea nr. principale şi accesorii. stfel. pentru a curma diferendele de opinii ivite în practică şi doctrină. în condiţiile prevăzute de lege B. cu e"cepţia celor date prin lege &n competenţa altor instanţe5 44 42 9ct. care se judecă în primă și ultimă instanță numai la judecătorie. !ot legat de criteriul valoric menţionăm că stabilirea valorii obiectului se face în raport de data sesizării instanţei. judecătoria poate soluţiona cereri vizând asigurarea de dovezi. !rebuie să menţionăm că tribunalele judecă pe secţii după natura cauzelor. iar preţul imobilelor. Ca regulă generală tribunalul judecă în primă instanţă litigiile civile al căror obiect are o valoare situată peste suma de 466. a cererilor neevalua!ile &n !ani şi a cererilor privind materia %ondului %unciar. cele sub această valoare fiind în competenţa de primă instanţă a judecătoriei. % din .egat de această dispoziţie din cod.civ. iar în cazul în care e"istă mai multe capete de cerere. devălmăşie(* . deşi legea se referă la ele cu termenul generic de B#otărâriB ele pot să fie denumite în actul normativ special dispoziţii sau ordine sau ordonanţe.proc. petitorii sau. indiferent dacă sunt petitorii sau posesorii. %% al art. c#iar dacă ulterior investirii intervin modificări cu privire la cuantumul valorii aceluiaşi obiect. ' C.egea nr. +%<'6%% ca urmare a dispariției noțiunii de comerciant și a reorganizării secțiilor din cadrul instanțelor de judecată în sensul dispariției secțiilor comerciale și transformării lor în secții civile. &e asemenea. creşte în timp. 3 pct. indiferent de valoarea obiectului litigiului nu vor fi în competenţa de primă instanţă a tribunalului ci a judecătoriei litigiile care vizează$ . ?n afară de această plenitudine de competenţă în primă instanţă. indiviziune.toate cererile în materie succesorală* .împărţeala judiciară. posesorii. &in punct de vedere al competenţei materiale funcţionale tribunalele judecă în primă instanţă.

prevederea din codul de procedură civilă. tribunalul este instanţă de drept comun. ceea ce face ca nu întotdeauna tribunalul să fie singur competent în primă instanţă în această materie.+ din %6 ianuarie '661. .. Curs selectiv pentru e"amenul de licenţă. cereri care se referă la încuviinţare.conflictele de competenţă ivite între două judecătorii din raza aceluiaşi tribunal sau conflictele de competenţă ivite între o judecătorie şi un organ cu activitate jurisdicţională Gart. ca şi la competenţa materială a judecătoriilor.?n materie de jurisdicţia muncii. op.. care nu se rezumă la #otărâri ale instanţelor judecătoreşti.egii nr. 4& competenţa material% a tri-unalelor 2n apel Ca instanţă de apel tribunalele judecă această cale de atac declarată împotriva #otărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă. @.(. care defineşte noţiunea din punct de vedere al dreptului internaţional privat. '' alin. &e altfel. dar și a DegulamentuluiGCe( nr. 4+ 45 -. @. 462.cererea de strămutare a unei cauze de la o judecătorie la alta în cadrul circumscripţiei aceluiaşi tribunal bazată pe motive de rudenie sau afinitate Gart. legiuitorul a prevăzut că tribunalele vor putea judeca în orice alte materii date prin lege în competenţa lor. în ceea ce priveşte judecata în primă instanţă. un nou act normativ elaborat de legiuitor va trebui să aibă în vedere această limitare a competenţei în primă instanţă între cele două instanţe. % C.proc.<'66= cu privire la adopţie. cit. pentru a nu supune codul de procedură civilă unor continue modificări.<%11= privind e"proprierea pentru utilitate publică. &erogarea poate acorda drept de primă instanţă judecătoriei sau curţii de apel. aşa cum s-a observat în doctrină 45.(. prin dispoziţia e"presă din actul normativ special. nulitate sau desfacere. !rebuie să menţionăm şi noi observaţia justă făcută în literatura de specialitate 4+ conform căreia redactarea te"tului este pleonastică pentru că noţiunea de Bcreaţie intelectualăB o cuprinde şi pe cea mai restrânsă de proprietate industrială.civ. ?n litigiile având acest obiect calitate procesuală pasivă va avea întotdeauna >tatul Domân care va fi citat prin . numai cu curtea de apel. publicat în 8urnalul :ficial al 7niunii /uropene . e( procesele şi cererile &n materie de creaţie intelectuală şi de proprietate industrială5 &e această dată competenţa de primă instanţă a tribunalului nu mai este disputată. recunoașterea și e"ecutarea #otărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere. ?n consecinţă. Teste grilă. Ciobanu. pen. aşa cum rezultă c#iar din te"t. ' din . #( cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săv$rşite &n procesele penale5 ceste cereri îşi au izvorul în art. cu privire la competenţa în primă instanţă a tribunalului. legea aplicabilă. ll 0ecM. d( procesele şi cererile &n materie de contencios administrativ. apariţia multor domenii noi şi necesitatea de reglementare a lor. . .egii nr. Condiţiile recunoaşterii sau încuviinţării e"ecutării silite a unei #otărâri străine se regăsesc în cuprinsul . precum şi cele pentru &ncuviinţarea e"ecutării silite a #otăr$rilor date &n ţări străine. Drept procesual civil. 0oroi. recunoaşterea #otărârii străine poate avea loc şi pe cale incidentală. %( procesele şi cererile &n materie de e"propriere Aac parte din această categorie cererile promovate în temeiul . =<'661 al Consiliului din %5 decembrie '665 privind competența. care potrivit legii nu au calea de atac a apelului. nulitatea sau des%acerea adopţiei5 cest te"t cuprinde toate acţiunile promovate în temeiul . pe care o poate împărţi. &in punct de vedere strict al codului de procedură civilă aceste alte materii se referă. &n a%ară de cele date &n competenţa curţilor de apel5 Hi în această materie tribunalul are plenitudine de competenţă. &oar dacă printr-un act normativ special se prevede în mod e"pres competenţa altei instanţe se va deroga de la această prevedere legală care are valoare de normă generală..1 alin. /& competenţa material% a tri-unalelor 2n alte materii vând în vedere comple"itatea vieţii sociale. %64<%11'. precum şi unele instituţii cuprinse c#iar în cod..inisterul Ainanţelor. 0ucureşti. 9utem să spunem că tribunalele au plenitudine de competenţă în judecarea apelurilor. /d. %24 din legea menţionată. %+6 alin. 7& competenţa material% a tri-unalelor 2n recurs !ribunalele judecă ca instanţe de recurs recursurile declarate împotriva #otărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă. p.. la$ . p.. %64<%11'.egii nr. g( cererile pentru &ncuviinţarea. 46= C.proc. 0ineînţeles că legiuitorul poate să adopte şi o altă atitudine însă considerăm că ar trebui să aibă motive întemeiate. dar care nu puteau fi detailate într-un singur articol. 5= -. este dublată de cea cuprinsă în codul de procedură penală în art. 55 . 0oroi. % şi = C..egea nr.proc.civ. &eşi prezentul te"t vorbeşte numai de B#otărâriB străine este de menţionat că instanţa va trebui să se raporteze la dispoziţiile art. Ciobanu. conform dispoziţiilor art. &e asemenea. i( cererile pentru recunoaşterea. '+. de e"emplu.

' C. Ca şi instanţele inferioare şi instanţa supremă este organizată pe secţii. a unei înc#eieri care nu se atacă decât odată cu fondul. 10 co&pete"#a cur#ilor e apel ca i"sta"#e e apel Curţile de apel judecă apelurile declarate împotriva #otărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă. Ca o remarcă generală trebuie să arătăm că ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie nu judecă niciodată &n apel.proc.civ. .egii nr. prin înc#eiere. dispune. .6=<'66= privind organizarea judiciară. 20 co&pete"#a cur#ilor e apel *" alte &aterii Ca şi instanţele anterioare curţile de apel judecă în orice alte materii date prin lege în competenţa sa.egii nr. >ecţiile 7nite ale ?naltei Curţi de Casaţie şi 8ustiţie au competenţă în soluţionarea sesizările privind sc#imbarea propriei jurisprudenţe şi sesizează Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare. %6<'66%.conflictele de competenţă ivite între două tribunale din circumscripţia sa sau între un tribunal şi o judecătorie din circumscripţia sa.litigiile izvorâte din dispoziţiile .căile de retractare împotriva propriilor #otărâri. C. precum şi recursurile declarate împotriva #otărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale. &in punct de vedere al instituţiilor codului de procedură civilă curţile de apel vor soluţiona$ .civ. ?n afara acestor secţii specializate ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie mai are în organizarea = complete de 4 judecători şi >ecţiile 7nite. . . a unei #otărâri pronunţate în recurs sau în contestaţie în anulare. %1<'666 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. în camera de consiliu. respingerea cererii ca inadmisibilă.civ. C& Competenţa material% a curţilor de apel >ediul materiei se află în art. ?n ceea ce priveşte alte acte normative care atribuie competenţa în primă instanţă tribunalului putem aminti$ .(.<'6%6. de orice natură..0 co&pete"#a cur#ilor e apel ca i"sta"#e e recurs Curţile de apel judecă recursurile declarate împotriva #otărârilor pronunţate în apel de tribunale. cestea judecă recursurile declarate împotriva #otărârilor curţilor de apel pronunţate de acestea în apel şi a #otărârilor pronunţate în primă instanţă care nu au niciodată calea de atac a apelului. .contestaţia la titlu împotriva propriilor #otărâri. . care nu au calea de atac a apelului. D& Competenţa material% a 1naltei Curţi de Casaţie 'i Bustiţie >ediul materiei este în dispoziţiile art. dacă din cauza acestui incident procedural nu se poate alcătui completul de judecată.egea nr. ?n cazul în care constată că cererea de recurs este formulată împotriva unei #otărâri care nu este supusă niciunei căi de atac. '% ) '4 din . . putem aminti câteva.soluţionarea căilor de retractare împotriva #otărârilor pronunţate de tribunal.6 alin. precum şi între un tribunal şi un alt organ cu activitate jurisdicţională. etc. Completul de 4 judecători judecă în principal recursurile împotriva #otărârilor pronunţate în primă instanţă de >ecţia penală. >ecţia penală. &in celelalte materii în care judecată această instanţă. >ecţia de contencios administrativ şi fiscal. dar legea dispune că acesta are competența de a e"amina și admisibilitatea recursului.proc. care sunt prevăzute în codul de procedură civilă$ .soluţionarea cererilor privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. . respectiv >ecţia a 3-a civilă. în afara celor arătate mai sus.cererile de strămutare pentru motive de rudenie sau afinitate de la un tribunal. fără citarea părţilor. = C. . '2.contestaţiile împotriva dispoziţiilor de retrocedare pronunţate în temeiul . Ca şi tribunalele curţile de apel judecă întotdeauna pe secţii. >ecția a 33-a civilă. care nu pot fi atacate pe nici o altă cale.proc. dar şi în cele ale art.. &e asemenea secţiile ?naltei Curţi de Casaţie şi 8ustiţie soluţionează şi recursurile declarate împotriva #otărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti. /0 co&pete"#a cur#ilor e apel *" pri&ă i"sta"#ă Competenţa materială în primă instanţă a curţilor de apel este limitată la procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităţilor şi instituţiilor centrale. care sunt cuprinse în legea de organizare judecătorească. indiferent de materie. iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel. .cererile de recuzare sau de abţinere ale propriilor judecători sau ale judecătorilor de la tribunale.soluţionarea cererii de recuzare atunci când din cauza recuzării sau abţinerii nu se poate constitui un complet la nivelul judecătoriei Gart. &in punct de vedere al acestor te"te legale rezultă că ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie judecă primordial recursuri. . dar are competenţă şi în alte materii. dar și cele izvorâte din noua lege a pensiilor nr.

&acă nu e"istă o asemenea persoană cererea se poate face la instanţa oricăruia dintre asociaţi. 4 ) %2 C.1 C.+ alin. cererea de c#emare în judecată se va introduce la instanţa de reşedinţă. . '' alin.+ alin. din punct de vedere procesual civil. în mod e"cepţional cele privind starea şi capacitatea persoanei. ?n cazul în care reclamantul este o persoană juridică de drept privat cererea se introduce la instanţa sediului ei principal Gart. . . care au domicilii diferite. iar în capitală la 8udecătoria sectorului =. Degula este înscrisă în art.civ.soluţionează cererile de abţinere sau de recuzare a propriilor judecători sau ai curţilor de apel când din cauza recuzării nu se poate forma completul. potrivit înţelegerii asociaţilor. reclamantul putând să ceară şi numirea unui curator.. art.soluţionează cererile formulate în căile de retractare îndreptate împotriva propriilor #otărâri. reclamantul va putea introduce acţiunea la oricare dintre instanţele de domiciliu ale pârâţilor. &acă mai multe judecătorii din circumscripţia aceluiaşi tribunal sunt competente să se pronunţe asupra unor astfel de cereri. %% C.civ.proc. Când am clasificat normele de drept în imperative şi dispozitive am discuta de competenţa teritorială de drept comun. A . conform art& = C. . dC Art& > C.%.civ.(. pârâtul este prezumat că nu datorează nimic. competenţa teritorială alternativă şi competenţa teritorială e"clusivă. cererea de c#emare în judecată se va introduce la judecătoria din localitatea de reşedinţă a judeţului.proc. >ediul materiei se află în art. are preşedinţia sau directoratul. 7& Competenţa teritorial% >ediul materiei este în art.(.civ. cazurile prevăzute de art.proc.Co&pete"#a teritorială e rept co&u". >pre deosebire de normele de competenţă materială. '. 9rimele două competențe teritoriale sunt guvernate de norme dispozitive.civ. potrivit căruia cererea de c#emare în judecată se introduce la instanţa domiciliului pârâtului Gactor se6uitur %orum rei(. 9entru stabilirea competenţei teritoriale este important domiciliul pârâtului din momentul sesizării instanţei.-%2 C. 5. aC 9otrivit art& .proc.proc. % C. înţelegem şi acela pe care o persoană şi l-a stabilit în fapt în localitatea în care trăieşte sau îşi desfăşoară activitatea şi nu neapărat domiciliul legal trecut în cartea de identitate.(. normele de competenţă teritorială au caracter dispozitiv. regiilor publice. Daţiunea acestei prevederi constă în faptul că. care în integralitatea lor au caracter imperativ.civ. 9rin domiciliu. dar are o reşedinţă cunoscută în ţară. în localităţi diferite. cC ?n cazul cererilor care sunt îndreptate împotriva statului. %6. precum şi cel ivit între două curţi de apel Gart.proc.(. $.proc. art& < alin& 4 dispune că este competentă şi instanţa locului unde se află acea reprezentanţă. .soluţionează cererile de strămutare pe motiv de bănuială legitimă sau de siguranţă publică. Când pârâtul nu are nici o reşedinţă cunoscută în ţară cererea se introduce la instanţa domiciliului sau reşedinţei reclamantului. .proc. când acţiunea se referă la obligaţii care urmează să fie e"ecutate la o reprezentanţă a sa. şi unele situaţii prevăzute de norme speciale. ori pe motiv de rudenie sau afinitate de la o curte de apel la alta Gart.civ. şi art.civ. ?n cazul în care pârâtul este o asociaţie sau societate fără personalitate juridică este competentă teritorial instanţa de la domiciliul persoanei care. ?n consecinţă normele de competenţă se împart în aceste trei categorii pe care le vom analiza în continuare. sunt deopotrivă competente instanţele din capitala ţării sau cele din reşedinţa judeţului în care îşi are domiciliul reclamantul. &acă pârâtul are domiciliul în străinătate sau nu are domiciliul cunoscut. 1. '. numai pentru obligaţiile patrimoniale care sunt născute sau care urmează să se e"ecute în acel loc este competentă teritorial şi instanţa de la locul în care pârâtul are în c#ip statornic o îndeletnicire profesională ori una sau mai multe aşezări agricole. 2. direcţiilor generale. până la soluţionarea procesului. Co&pete"#a teritorială alter"ati)ă sau !acultati)ă pare atunci când în afara instanţei de la domiciliul pârâtului mai sunt competente şi alte instanţe. . Competenţa teritorială reprezintă delimitarea pe orizontală între instanţe de acelaşi grad adică între judecătorii. au caracter imperativ. art.soluţionează cererile de delegare a unei instanţe Gart. iar în cazul acţiunilor reale aparenţele trebuie prezumate a fi conforme cu realitatea.. între tribunale şi între curţile de apel.proc.civ.proc. C.civ. art. art. C. şi nu numai instanţa sediului ei principal. neavând nici o relevanţă sc#imbarea acestuia ulterior. caselor autonome şi administraţiilor comerciale. deci cererea de c#emare în judecată este îndreptată împotriva mai multor pârâţi. stipulează că în cazul în care ne aflăm în faţa unei coparticipări procesuale pasive.soluţionează conflictul de competenţă între două instanţe care nu se află în circumscripţia aceleaşi curţi de apel. -C 9entru persoanele juridice de drept privat. în cazul acţiunilor personale. 4 C. comerciale sau industriale. iar ultima categorie este guvernată de norme imperative. etc.

aceasta fiind o dispoziţie de favoare pentru el. eC Art& 0? din codul de procedură civilă conţine mai multe situaţii în care în afara domiciliul pârâtului sunt deopotrivă competente şi alte instanţe$ . anularea. dispoziţiile se aplică.a pct. . '%1 din .în cererile referitoare la e"ecutarea. ca urmare a intrării în vigoare a Noului Cod Civil* . 4 sau art. +* .în cererile izvorâte dintr-un contract de transport este competentă şi instanţa de la locul de plecare sau de sosire ) pct.în cererile care îşi au izvorul într-o cam!ie.civ. %. = al art. . ca urmare a consacrării constituţionale a principiului egalităţii se"elor. ) %2 C.civ. C. a reclamantului sau a ambelor părţi. a fost abrogat implicit. reclamantului.proc.civ.ceastă regulă nu se aplică atunci când avem un singur debitor principal.în cererile care-şi au izvorul într-un %apt ilicit este competentă şi instanţa în circumscripţia căreia s-a săvârşit acea faptă ) pct.proc.* . ?n ipotezele în care imobilul este situat în circumscripţia mai multor instanţe. 4* . se referă la cererile privitoare la !unurile imo!ile. rezoluţiunea sau rezilierea unui contract este competentă şi instanţa locului prevăzut în contract pentru e"ecutarea. cec sau !ilet la ordin este competentă şi instanţa locului de plată ) pct. Co&pete"#a teritorială e%clusi)ă sau e%cep#io"ală >ediul materiei este în art. ?n consecinţă. mai ales în ceea ce priveşte probatoriul ce trebuie administrat Gcercetarea la faţa locului. %. instanţa locului în care se află bunurile asigurate sau locul unde s-a produs accidentul. efectuarea de e"pertize. %6 a fost abrogat prin art. caz în care cererea se va putea îndrepta la instanţa oricărui debitor principal.în cererile care îşi au izvorul într-un contract de locaţiune a unui imo!il sau în acţiunile &n justi%icare sau &n prestaţie ta!ulară este competentă şi instanţa de la locul situării imobilului ) pct. care prevede că părţile pot conveni. % şi ' C. Daţiunea pentru care legiuitorul a stabilit această competenţă e"clusivă se bazează pe faptul că aceasta este instanţa la care se poate desfăşura activitatea de judecată în modul cel mai eficient. 9ractica şi literatura au decis că te"tul are în vedere numai acţiunile reale imobiliare nu şi pe cele personale imobiliare.proc. ceea ce reprezintă o dispoziţie de protecţie pentru păgubit. Cererile la care face referire acest articol sunt$ . alegere ce poate fi făcută în favoarea pârâtului.civ. %* . la acţiunile în revendicare. poate renunţa la ea şi introduce acţiunea la domiciliul pârâtului. spre e"emplu.%' C. cereri ce sunt în competenţa teritorială e"clusivă a instanţei de la locul situării imo!ilului.egiuitorul prevede însă că orice convenţie cu privire la alegerea instanţei competente.proc. care rămân supuse regulilor înscrise în art. iar instanţa nu poate ridica e"cepţia necompetenţei teritoriale din oficiu şi să procedeze la declinarea cauzei. prin înscris sau declaraţie verbală în faţa instanţei.pct. 9utem însă să avem mai mulţi debitori principali. cele confesorii şi cele posesorii. 3nterpretarea prevederilor din aceste articole se face coroborată cu art. acea instanţă este competentă teritorial să judece cauza. +%<'6%%.pct. ?n toate cazurile de competenţă teritorială alternativă alegerea instanţei deopotrivă competente revine potrivit art.proc. stabileşte pentru anumite cereri &n materie de moştenire ca unică instanţă competentă teritorial cea a ultimului domiciliu al de%unctului. 5. la acţiunile negatorii.. ceastă nulitate nu intervine însă în materie de asigurări maritime şi fluviale. ca pricinile privitoare la bunuri să fie judecate de alte instanţe decât acelea care potrivit legii au competenţă teritorială afară de cazurile prevăzute la art. fiecare cu obligaţii săi accesorii. -C rt. etc. ?n acest caz reclamantul are mai multe instanţe competente teritorial alternativ. dispoziţie care. . . nu sistarea acesteia ) pct. aC &ispoziţiile art& 07 C. fC 7ltimul articol din cod care cuprinde dispoziţii referitoare la competenţa alternativă este art& 00. reclamantul fiind obligat să îşi îndrepte cererea la instanţa de domiciliu a debitorului principal. '* . respectiv instanţa domiciliului asiguratului. c#iar în parte a obligaţiei . /l se referă la cererea de despăgu!iri care se poate formula &n materia asigurărilor. legerea domiciliului se face înainte de sesizarea instanţei.civ. %6 pct. :dată făcută alegerea reclamantul nu mai poate reveni asupra ei.proc.în cererile făcute de ascendenţi sau descendenţi pentru pensie de &ntreţinere este competentă şi instanţa domiciliului reclamantului.proc. făcută înainte de naşterea dreptului la despăgubiri este nulă. un alt domiciliu decât cel real pentru sesizarea instanţei. ?n afara cazurilor enumerate în te"tele codului părţile pot alege în cazul normelor dispozitive. &acă însă pârâtul nu locuieşte în nici una dintre circumscripţiile în care se află imobilul cererea de c#emare în judecată va putea fi introdusă la oricare dintre aceste instanţe. dar numai dacă această cerere constituie capătul principal şi nu un capăt accesoriu şi numai dacă este vorba de stabilirea pensiei de întreţinere. %1 C. ) %2 C.(. iar ceilalţi sunt obligaţi accesorii.egea nr.civ.civ. 2 al acestui articol e"istă o prevedere ce vizează cererile împotriva unei femei căsătorite. 0/ C. pârâtul nu poate cere declinarea competenţei. iar pârâtul îşi are domiciliu sau reşedinţa întruna dintre aceste circumscripţii.cererile privitoare la validitatea sau e"ecutarea dispoziţiilor testamentare. tunci când legea prevede competenţa instanţei de la domiciliul reclamantului.

?n afara acestor dispoziţii grupate în titlul destinat competenţei teritoriale. p. partajul.în procedura declarării dispariţiei sau a morţii competenţa revine instanţei de la ultimul domiciliu al dispărutului. op. C.. anularea certificatului de moştenitor.civ. până la sfârşitul lic#idării în fapt. ='1 2' -.civ. &eci se aplică această competenţă e"clusivă numai când este vorba de recuperarea unei creanţe şi nu şi în cazurile în care se formulează o acţiune reală imobiliară împotriva moştenitorilor. cit. :..egea nr. op.proc. 3.26 rt. >. civilă sau de altă natură. etc..egea nr. anularea #otărârii adunării generale a societăţii. op. Eilberstein. cit. e"ecutarea dispoziţiilor testamentare. Ciobanu. Competenţa instituită prin acest articol încetează odată cu finalizarea partajului. vol. 3. !e"tul se aplică numai litigiilor dintre societari sau societari şi societate. 0oroi. stfel $ . op. Celelalte litigii. dar şi cea competentă pe verticală.41 rt.cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva unuia dintre moştenitori sau împotriva e"ecutorului testamentar.proc. constatarea validităţii testamentului. &upă cum se poate vedea acest articol stabileşte nu numai instanţa competentă pe orizontală. cit.. %. se aplică numai când creditorii succesorali c#eamă în judecată moştenitorii şi nu şi în situaţia inversă când se revine la dispoziţiile art. +5+ Cod civil intentată între moştenitori. 26+ C.civ. . cererile prin care se solicită despăgubiri unuia dintre asociaţi pentru pagubele cauzate societăţii. %%' ) %%. . Ca e"emple de astfel de acţiuni pot fi cererile prin care se solicită anularea sau modificarea actului constitutiv al societăţii. p. Ciobanu. Degula înscrisă în acest articol se aplică indiferent dacă este vorba de o societate comercială. @.în domeniul adopţiei este competent tribunalul în a cărui rază teritorială se află domiciliului celui care urmează să fie adoptat. Deglementări similare se regăsesc în actele normative care cuprind dispoziţiile de drept material în domeniu cum sunt ..cererile privitoare la moştenire. %+2 ) %++ 2% -. 46. . etc.2' 9rin lic#idarea în fapt a societăţii se înţelege finalizarea tuturor operaţiunilor prevăzute de lege pentru înstrăinarea sau împărţirea bunurilor societăţii şi lic#idarea activului şi pasivului şi nu simpla şi primordiala #otărâre judecătorească prin care se dispune începutul acestor activităţi. 4 C. ca şi acţiunea în desfiinţarea împărţelii pentru dol sau violenţă întemeiată pe dispoziţiile art. etc. acţiunea în garanţie pentru tulburări şi evicţiune întemeiată pe dispoziţiile art. @. cit. 54<'662 privind procedura insolvenţei. anularea testamentului. p. respectiv tribunalul. Noţiunea de Kcreditorii defunctuluiB se referă la creditorii anteriori desc#iderii succesiunii Gai defunctului( şi creditorii posteriori desc#iderii succesiunii Gai sumelor c#eltuite cu ocazia înmormântării defunctului sau administrării bunurilor succesorale(.civ. în cazul proceselor de divorţ competenţa teritorială revine judecătoriei celui din urmă domiciliu comun al soţilor. el având prioritate faţă de dispoziţiile art.art.. precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le au unul împotriva altuia. 0oroi.?n această categorie intră acţiunile ce vizează.proc. %6<'66= privind falimentul instituţiilor de credit. %%4 .... 9otrivit acestuia cererile în materia reorganizării judiciare şi a %alimentului intră în competenţa e"clusivă a tribunalului din circumscripţia căruia se află sediul principal al de!itorului.2% Noţiunea de domiciliu are şi în acest caz aceleaşi rezolvări ca şi cele menţionate mai sus la dispoziţiile art. >toenescu. p.<'66= privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare. acţiunile în care creditorii ridică pretenţii asupra succesiunii. /"emple de asemenea acţiuni sunt$ predarea legatelor particulare. etc.@.civ. raportul donaţiilor. etc. +16 Cod civil vor continua să fie supuse acestei competenţe teritoriale e"clusive. dacă cel puţin unul din soţi mai locuieşte acolo.. prin care terţe persoane se îndreaptă împotriva societăţii sau a asociaţilor..proc.%= se aplică c#iar dacă în masa succesorală sunt bunuri imobile situate în circumscripţia altor instanţe. cC ?n cazul cererilor în materie de societate instanţa competentă este cea de la locul situării sediului principal al societăţii. Ca e"emple putem da petiţia de ereditate. etc.. nr.%= punctul . &acă nu au avut domiciliu comun sau nici unul nu mai locuieşte . atât în codul de procedură civilă cât şi în alte acte normative se regăsesc norme speciale care instituie o competenţă e"clusivă în anumite domenii. . 4 C. aşa cum dispune art& 06 C.. spre e"emplu. /& Comparaţie 2ntre competenţa de ordine pu-lic% 'i competenţa de ordine privat%& Determinarea caracterului normelor de competenţ%& 41 26 -. . !otuşi.proc. competentă este instanţa domiciliului pârâtului şi când pârâtul nu are domiciliu în ţară instanţa domiciliului reclamantului. Ciobanu. se vor judeca de instanţa competentă teritorial stabilită după regula de drept comun. dC 7n ultim articol care reglementează competenţa teritorială absolută este cuprins în art& 0.

%1 alin. instanţa sesizată cu cererea de c#emare în judecată a reclamantului este competentă să se pronunţe şi asupra apărărilor de fond invocate de pârât sau a e"cepţiilor ridicare de acesta. neputându-se deroga în nici un fel de la aplicarea lor ) normele de competenţă relativă permit părţilor să deroge de la ele prin convenţie* .încălcarea normelor de competenţă absolută poate fi invocată de oricare dintre părţile din proces. competenţa instanţei.proc. şi anume$ . !( Competenţa instanţei sesizate prin cererea reclamantului &n privinţa incidentelor de procedură. el va fi judecat de instanţa ierar#ic superioară* sau când. iar pârâtul ridică e"cepţia nulităţii contractului &e la această regulă e"istă o e"cepţie în sensul că ea nu se aplică în cazul c#estiunilor prejudiciale. numai încălcarea normelor de competență generală poate fi invocată în orice stadiu al procesului civil.normele de competenţă absolută sunt obligatorii pentru părţi şi pentru instanţă.proc. 7neori suspendarea procesului nu este obligatorie pentru că c#estiunea prejudicială ridicată de pârât fi a fost soluţionată anterior şi îi este aplicabilă şi lui Gcum este cazul e"cepţiei de neconstituţionalitate care dacă este ridicată cu privire la un te"t ce a fost deja declarat neconstituţional nu mai impune suspendarea judecăţii şi trimiterea cauzei la Curtea Constituţională( sau deşi invocă e"istenţa unei alte cauze ce necesită a fi soluţionată cu prioritate aceasta nu are de fapt legătură cu procesul în derulare Gcealaltă acţiune având o cauză. la cerere.pen. reclamantul introduce o acţiune prin care solicită obligarea pârâtului la e"ecutarea contractului.şa cum am văzut mai sus diferenţa dintre competenţa de ordine publică şi competenţa de ordine privată este dată de caracterul normelor care o cârmuiesc. când pricina este de competenţa unei instanţe de alt grad* . prin e"cepţie. supra unor incidente. %41 C. din cuprinsul aceluiași articol. cererea de c#emare în judecată a altor persoane. necompetenţa relativă nu mai poate fi invocată în căile de atac. dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului. când pricina nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti* . celași articol prevede că în toate celelalte cazuri este vorba de necompetență de ordine privată & % lin. dar numai dacă este vorba de competența generală. ceea ce înseamnă că aceste incidente vor fi soluţionate tot de instanţa investită cu judecarea cererii principale. etc. din oficiu. în faţa primei instanţe. când pricina este de competenţa altei instanţe şi părţile nu o pot înlătura. prima având la bază norme imperative. ca la prima zi de înfățișare să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă din punct de vedere al competenței generale. respectiv în primă instanță. se poate delega o altă instanţă de către ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie* sau cererea de strămutare pentru motive de rudenie sau afinitate care se judecă de instanţa superioară celei în care funcţionează judecătorul. Ca atare. a( Competenţa instanţei sesizate prin cererea reclamantului &n privinţa apărărilor p$r$tului. în instanța de apel sau direct în instanța de recurs. &e e"emplu. 6& 3"ti" erea co&pete"#ei i"sta"#ei sesi+ate ceasta se stabileşte nu numai în raport de normele prevăzute în art. cu consemnarea acestor constatări în înc#eierea de ședință. un temei juridic diferit de prezenta (. adică atunci când apărarea pârâtului trebuie rezolvată prioritar de o altă instanţă. de procuror dacă participă la procesul civil şi de instanţă din oficiu. iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie la prima zi de înfăţişare* . şadar instanţa civilă va trebui să suspende judecarea procesului până când instanţa penală se va pronunţa definitiv. nulitatea actelor de procedură. cum sunt$ cererea reconvenţională.civ. intervenţia principală. iar din cauza acestui incident nu se mai poate alcătui completul.egea nr. ci şi de alte reguli. -erificarea realizată de judecător nu împiedică părțile să invoce e"cepția de necompetență de ordine publică sau privată în termenele prevăzute la alin. %41 prevede că judecătorul este obligat. ' C. de e"emplu cu privire la faptul că înscrisul folosit de reclamant este fals. etc. materiale și teritoriale. '6'<'6%6. Degula este că Kaccesoriul urmează soarta principaluluiB.nerespectarea normelor de competenţă absolută atrage nulitatea #otărârii. proc. perimarea sau la incidente care e"tind sau restrâng sfera litigiului. 9entru normele de competență materială sau teritorială e"clusivă invocarea poate fi făcută numai la prima zi de înfățișare în fața primei instanțe.civ. % ) . Ca urmare a modificărilor intervenite prin . care instituie regula Bpenalul ţine în loc civilulB. ?n acest caz. 7n e"emplu elocvent îl constituie dispoziţiile art. cuprinde criteriile după care se stabileşte necompetenţa de ordine publică. dacă. = al art. iar cea de-a doua norme dispozitive. 3ncidentele de procedură se pot referi la$ compunerea instanţei. Degula generală este că Kjudecătorul acţiunii este judecătorul e"cepţieiB.în cazul încălcării competenței teritoriale e"clusive. stfel. suspendarea judecăţii. când e vorba de abţinerea sau recuzarea judecătorilor unei instanţe.în cazul încălcării competenței generale. SECŢIUNEA IV . &atorită acestei premise între cele două categorii de norme e"istă deosebiri esenţiale$ . până la soluţionarea prin #otărâre definitivă a c#estiunii prejudiciale.%-%2 C. din motive obiective o instanţă nu poate funcţiona o perioadă mai îndelungată. pârâtul n-a făcut-o în termen. se pronunţă însă obligatoriu alte instanţe. ?ncălcarea normelor de competenţă relativă poate fi invocată numai de pârât şi numai prin întâmpinare. se suspendă judecata în faţa acestei instanţe.în cazul competenței generale. rt.

%. %21 alin.civ.proc. acest ultim capăt de cerere fiind în competenţa instanţei de la domiciliul reclamantului.civ. alin.+ ) =6 C.civ. pe care de asemenea o vom analiza în secţiunea următoare* . C. >.în cursul procesului se pot formula cereri privind măsuri asiguratorii. va dispune trimiterea cauzei la o instanţă de acelaşi grad cu cea care nu mai poate judeca din cauza acestui incident procedural Gart. ' C.proc. competenţa unei instanţe superioare în grad.. 2.civ. C. de c#emarea în judecată a altor persoane. pentru tribunale şi curţi de apel şi în art.proc. *l treilea caz de prorogare legală este cuprins în art. 3. >ituaţiile în care o instanţă poate #otărî prelungirea competenţei unei alte instanţe sunt$ . ' C. c#iar împreună cu alte părţi şi al căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură. în care sunt aceleaşi părţi.civ. Primul caz de prorogare legală este cuprins în art.efectuarea comisiei rogatorii conform dispoziţiilor art. de intervenţie voluntară.reclamantul formulează mai multe capete de cerere de natură diferită. în temeiul unei #otărâri judecătoreşti. de e"emplu datorită plafonului de valoare.proc.proc.civ. care ar atrage competenţe deosebite. aşa cum rezultă din definiţie. analizate în cuprinsul secţiunii rezervate părţilor din procesul civil şi în care am văzut că cererea se va judeca de instanţa ierar#ic superioară care. cereri care în mod normal nu ar fi în competenţa sa materială sau teritorială.dacă cererile sunt de competenţa instanţei judecătoreşti prorogarea trebuie să opereze c#iar dacă se nesocoteşte norma de competenţă materială sau teritorială e"clusivă* . care se referă la coparticiparea procesuală pasivă.delegarea instanţei prevăzută în art.."E#ENŢEI 0& Noţiune 9rorogarea intervine când o instanţă competentă să soluţioneze cererea cu care a fost sesizată de reclamant devine competentă în temeiul legii. iar ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie poate trimite la orice instanţă din ţară. . etc.prorogarea nu operează când s-ar încălca normele de competenţă generală. cit. >toenescu.. 9rorogarea legală de competenţă funcţionează în toate cele trei cazuri cu respectarea a două reguli$ . . situaţie în care reclamantul va putea introduce cererea de c#emare în judecată la instanţa domiciliului oricărui pârât. dar se va soluţiona de instanţa de la domiciliul pârâtului. aşa cum îi spune şi numele. !( Prorogarea judecătorească 9rorogarea judecătorească intervine. &osarul se trimite instanţei mai întâi investită.civ.civ.proc. 9otrivit lui.. )7 C. dacă va admite recuzarea Gsau abţinerea(. de c#emare în garanţie. . . C. şi vizează cererile accesorii şi incidentale care sunt în căderea instanţei care judecă cererea principală. legală. . )89 C. pentru ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie. dar egală în grad.proc. Eilberstein. judecătorească şi convenţională. *l doilea caz este reglementat în art. 9otrivit acestei norme părţile pot cere întrunirea mai multor pricini care se află înaintea aceleiaşi instanţe sau instanţe deosebite de acelaşi grad. % C.proc.proc.civ.2. . !rebuie remarcat că tribunalele şi curţile de apel pot trimite instanţelor aflate în circumscripţia lor. nu intră în competenţa sa.6 alin. cest caz este prevăzut în art. prevăzute în art. cerere reconvenţională. cereri de asigurarea dovezilor. . trimiterea se va putea face la aceeaşi instanţă care a pronunţat #otărârea casată sau la o altă instanţă de acelaşi grad.proc. op. a unei #otărâri judecătoreşti pronunţate de o instanţă superioară sau a convenţiei părţilor să rezolve cereri care.strămutare reglementată în art. 4 C." O O*A EA CO.admiterea recursului şi casarea cu trimitere la altă instanţă decât cea care a judecat prima oară.. unde a fost introdusă acţiunea principală.civ.. 9rorogarea de competenţă poate fi. %1' .%' alin.. în cazul în care instanţa de recurs va casa #otărârea recurată şi o va trimite spre rejudecare. atunci când norme e"prese permit unei instanţe să soluţioneze. 4& Ca5urile de prorogare a( Prorogarea legală ceastă prorogare apere în temeiul legii. '. în mod obişnuit. ?n acest caz de prorogare legală se pot ivi mai multe situaţii$ . în condiţiile date. care vor fi judecate împreună cu cererea principală c#iar dacă ele ar atrage. şi pe care o vom dezvolta în secţiunea următoare* . &e e"emplu într-o acţiune în stabilirea paternităţii se solicită şi obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere. care reglementează instituţia cone"ităţii. Cone"area se poate face la cererea părţilor sau se poate dispune din oficiu de către instanţă.(* .cazurile în care din pricina recuzării nu se poate constitui completul de judecată. cu e"cepţia situaţiei în care părţile cer trimiterea la una din instanţe Gîn cazul competenţei relative( sau una din pricini este de competenţa unei anumite instanţe şi părţile nu o pot înlătura Gcompetenţă materială sau teritorială e"clusivă(.

dar localizată oriunde pe teritoriul ţării. pentru ca cererea să fie admisibilă este necesar ca aceste împrejurări e"cepţionale să împiedice desfăşurarea activităţii o perioadă îndelungată de timp şi nu. nefiind necesară manifestarea de voinţă a tuturor părţilor.civ. ceastă regulă este însă valabilă numai dacă s-a înc#eiat convenţia în interesul ambelor părţi sau în interesul pârâtului.proc. Comisia rogatorie apare atunci când dovada poate fi mai uşor administrată în altă localitate pentru că. fiind aplicabile principiile din materia contractelor.instanţa aleasă să nu fie necompetentă absolut. op. 4& Delegarea instanţei /ste reglementată în cuprinsul dispoziţiilor art. 9ărţile pot înc#eia convenţia anterior ivirii litigiului. de acelaşi grad cu cea competentă. 9otrivit lor partea poate solicita ?naltei Curţi de Casaţie şi 8ustiţie să desemneze o altă instanţă. '. ?mprejurările e"cepţionale reprezintă o cauză obiectivă în virtutea cărora instanţa investită. ceste incidente pot fi de două categorii$ a( instanţa sesizată să fie competentă dar să nu poată funcţiona sau să nu îndeplinească condiţiile de obiectivitate. cea mai apropiată instanţă pentru a nu supune părţile la c#eltuieli prea mari. care va putea să desemneze doar o instanţă de acelaşi grad. p. Competenţa de delegare revine în toate cazurile ?naltei Curţi de Casaţie şi 8ustiţie. către o instanţă din altă localitate. etc. şi care este competentă în soluţionarea cauzei. delegarea va putea fi făcută şi către o instanţă inferioară în grad. Convenţia înc#eiată de părţi este irevocabilă.convenţia să fie e"presă* . SECŢIUNEA V INCIDEN#E " OCEDU A!E CU " IVI E !A INS#ANŢA SESIZA#+ 0& Consideraţii generale şa cum am aminti de câteva ori în secţiunile anterioare. . respectiv în materia asigurărilor.+ ) =6 C.consimţământul lor să fie liber şi neviciat* . &acă ea s-a înc#eiat în interesul reclamantului acesta are posibilitatea să renunţe unilateral la ea şi să introducă acţiunea la instanţa care ar fi fost competentă dacă nu e"ista convenţie. inundaţie.. caz în care vom analiza instituţia necompetenţei şi cea a conflictelor de competenţă. /a se realizează prin convenţie a părţilor. b( instanţa sesizată să nu fie competentă sau să-i fie contestată competenţa. caz în care intră în funcţiune instituţiile delegării şi strămutării. Eilberstein. /ste de la sine înţeles că instanţa supremă va alege. care în mod intrinsec au interes în continuarea judecăţii. parţial. este vorba de o e"pertiză ce se va desfăşura mai rapid la locul situării bunului.+ C. de regulă.civ. %% C. 7& Str%mutarea pricinilor &ispoziţiile privitoare la strămutarea pricinilor sunt reglementate în art. C. C#iar şi în aceste cazuri. Cazurile în care poate fi solicitată strămutarea unei cauze de la instanţa competentă la o alta sunt prevăzute în art. Convenţia poate fi scrisă sau se poate declara verbal de părţi în faţa instanţei. de e"emplu.convenţia să determine e"act instanţa aleasă * . şi anume$ . cu e"cepţia cazurilor cuprinse în art.!e"tul de lege dă posibilitatea unei instanţe să delege administrarea probelor. iar în situaţiile în care în acea localitate nu e"istă o astfel de instanţă. sau este vorba de audierea unui martor sau de luarea interogatoriului unei părţi care este nedeplasabilă. de e"emplu o săptămână.proc.. cu privire la instanţa sesizată de reclamant prin cererea de c#emare în judecată se poată ivi anumite incidente legate de competenţa sa. .părţile să aibă capacitate procesuală de e"erciţiu deplină* .civ.proc. când datorită unor împrejurări e"cepţionale instanţa competentă este împiedicată un timp mai îndelungat să funcţioneze. &elegarea instanţei se va dispune prin înc#eiere şi va putea să fie făcută către o instanţă de acelaşi grad. c( Prorogarea convenţională ceastă prorogare poate să funcţioneze numai în ceea ce priveşte competenţa teritorială care nu este reglementată de norme imperative. %1+ -%15 . Cererea poate fi făcută de oricare dintre părţile din proces. cum ar fi un eveniment natural major$ cutremur. &upă sesizarea instanţei prorogarea convenţională se poate face până la prima zi de înfăţişare. revenirea asupra ei putându-se face numai cu acordul comun. >toenescu. dar trebuie să îndeplinească anumite condiţii2=. nu îşi poate desfăşura activitatea.civ. şi constau în$ 2= 3. cit. >.proc.

&acă se admite e"cepţia instanţa îşi va declina competenţa prin sentinţă sau decizie în favoarea instanţei competente sau a organului cu activitate jurisdicţională competent. >oluţionarea cererii se face în camera de consiliu cu citarea părţilor. în instanța de apel sau în instanța de recurs. ceastă nouă cerere de strămutare este inadmisibilă dacă nu îndeplinește condițiile e"puse mai sus. 9entru cel de-al doilea şi cel de-al treilea motiv este competentă întotdeauna ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie. instanţa care are cauza pe rol poate îndeplini mai multe acte de procedură sau poate c#iar să pronunţe o #otărâre. de procuror când participă la procesul civil sau de instanţă din oficiu. /"cepţia de necompetenţă poate viza o competenţă de ordine publică sau o competență de ordine privată. cu anumite limitări așa cum vom vedea în continuare. /"cepţia de necompetenţă de ordine publică. indiferent dacă ne aflăm în fața primei instanțe. 9entru primul motiv cererea se va face înainte de începerea dezbaterilor. care vizează competența generală a instanței judecătorești poate fi invocată de oricare din părţi. recursului sau contestaţiei în anulare de drept comun. în afara cazului în care împrejurările invocate nu au fost cunoscute la data soluționării celeilalte cereri ori motivele sau ivit după soluționarea primei cereri de strămutare.proc. 9entru primele două motive cererea poate fi făcută de partea interesată. a calităţii părţilor sau a vrăjmăşiilor locale. 3nvocarea necompetenţei pe parcursul judecăţii. să ordone suspendarea judecăţii comunicând de urgenţă această măsură. 9rimul caz de strămutare este cârmuit de norme cu caracter dispozitiv. înainte de pronunţarea unei #otărâri. 9entru că simpla introducere a unei cereri de strămutare nu este motiv temeinic pentru suspendarea judecării cauzei.e"istenţa unor motive de siguranţă pu!lică. prin efectul admiterii cererii de strămutare. 9entru că te"tul de lege nu distinge este evident că noua cerere de strămutare va fi soluționată conform competenței analizate mai sus. 9entru motivul trei numai de procurorul de la 9arc#etul de pe lângă ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie.e"istenţa unor motive de !ănuială legitimă. /"cepţia de necompetenţă de ordine privată poate fi invocată numai de pârât prin întâmpinare. /& E:cepţia de necompetenţ%& /ste reglementată în cuprinsul art. 9ână la judecarea cererii de către instanţă preşedintele acesteia poate solicita dosarul cauzei şi. 9entru primul motiv este competentă instanţa superioară celei în care se află rudele sau afinii magistraţi ori asistenți judiciari şi care a fost investită cu judecarea cauzei. . ?n acest caz legea dispune că aceste acte de procedură şi #otărârea pronunţată sunt desfiinţate de drept. . 0ănuiala este considerată legitimă ori de câte ori se poate presupune întemeiat că judecătorii ar putea să nu fie obiectivi în judecarea cauzei datorită împrejurărilor cauzei. >e poate considera că ne aflăm în faţa acestui caz atunci când judecarea cauzei la acea instanţă ar putea produce tulburarea ordinii publice. dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.: inclusiv. 3nstanţa se pronunţă prin înc#eiere care se dă fără motivare şi nu este supusă nici unei căi de atac Când se admite cererea de strămutare cauza se trimite unei instanţe de acelaşi grad. ?n ceea ce priveşte instanţa competentă să soluţioneze cererea aceasta diferă în funcţie de motivul invocat. partea putând sau nu să uzeze de formularea unei astfel de cereri. .e"istenţa unei legături de rudenie sau a%initate p$nă la gradul . >oluția legislativă este logică pentru că cel care soluționează cauza este judecătorul. iar #otărârea va arăta în ce măsură se păstrează actele efectuate înaintea strămutării. de judecător sau de procuror când participă la procesul civil numai prima zi de înfățișare în fața primei instanțe. între una dintre părţi şi cel puţin doi dintre judecătorii instanţei la care se judecă acea cauză. fără citarea părţilor. iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie cel mai târziu la prima zi de înfățișare. /ste de remarcat că acest motiv de strămutare nu este aplicabil procurorilor sau asistenților judiciari.. Cazul se aplică şi când este vorba de procurori sau asistenţii judiciari. 9entru celelalte două motivele în orice stare a pricinii. /ste posibil ca instanţa sesizată cu o cerere de c#emare în judecată sau o cale de atac să nu fie competentă să o soluţioneze. &acă s-a pronunţat o #otărâre necompetenţa poate fi invocată pe calea apelului. ?n acest caz va trebui să fie invocată într-un fel necompetenţa sa. ?nc#eierea de admitere a strămutării se comunică imediat instanţei de la care provine cauza pentru ca aceasta să trimită dosarul instanţei la care a fost strămutat. în tot cursul procesului. /"cepţia de necompetenţă odată invocată se pune în mod obligatoriu în discuţia părţilor. fie în fond fie în calea de atac se face pe calea e"cepţiei.civ. ?ntrebarea care se pune este cine va soluționa noua cerere de strămutare. &acă se respinge e"cepţia instanţa pronunţă o înc#eiere interlocutorie care nu poate fi atacată decât odată cu fondul. /"cepția de necompetență de ordine publică care vizează competența materială sau teritorială e"clusivă poate fi invocată de părți. între momentul în care partea sesizează instanţa competentă cu cererea de strămutare şi momentul soluţionării acesteia. Cererea de strămutare nu poate fi reiterată pentru aceleași motive. %45 şi %26 C.

cit. Eilberstein. este datoare să suspende din oficiu orice altă procedură şi să trimită dosarul instanţei care este competentă să se pronunţe asupra lui. . ctele de procedură îndeplinite de instanţa necompetentă sunt nule. Iotărârea pronunţată în regulatorul de competenţă este supusă numai căii de atac a recursului în termen de 4 zile de la comunicare. . un dosar e în faţa primei instanţe. ceasta este instanţa imediat superioară ierar#ic celor două instanţe aflate în conflict. ?mpotriva acestei #otărâri de declinare nu e"istă nici o cale de atac. cum se poate întâmpla în cazul competenţei teritoriale alternative.declinările dintre instanţe să fie reciproce. >oluţionarea conflictului se face printr-o #otărâre care poartă denumirea de regulator de competenţă.con%licte negative de competenţă când două sau mai multe instanţe se declară necompetente să judece aceeaşi cauză. respectiv curtea de apel. ceeaşi este soluţia şi dacă este vorba de o judecătorie şi un tribunal din circumscripţia aceleaşi curţi de apel. 3nstanţa competentă soluţionează conflictul în camera de consiliu. obiect şi cauză(.civ. respectiv conflictele de competenţă.?n cazul în care se constată că cererea este de competenţa unui organ al statului fără activitate jurisdicţională cererea se respinge ca inadmisibilă pentru că se încalcă competenţa generală a instanţelor judecătoreşti. iar celălalt este deja în faţa instanţei de apel. p. ?n situaţia în care litigiul are un element de e"traneitate datorită căruia competenţa revine unui organ jurisdicţional dintr-un alt stat cererea se va respinge ca nefiind de competenţa instanţelor române . >toenescu. fără citarea părţilor. ?n cazul conflictului pozitiv de competenţă este necesar ca cele două instanţe aflate în conflict să fie sesizate simultan cu judecarea aceleaşi cauze. potrivit art.itispendenţa este reglementată de dispoziţiile art. 9rin e"cepţie. cu e"cepţia probelor care rămân câştigate cauzei şi nu vor fi refăcute decât pentru motive temeinice Iotărârea de declinare irevocabilă are autoritate de lucru judecat pentru instanţa care se dezinvesteşte nu însă şi pentru cea căruia i se trimite dosarul. C. dar e"cepţia va putea fi invocată şi de reclamant sau de instanţă din oficiu. iar în al doilea de tribunale. Numai dacă una dintre aceste instanţe este necompetentă. caz în care aceasta din urmă este competentă în soluţionarea conflictului. deci instanţei de apel.instanţele sesizate să se pronunţe asupra competenţei prin #otărâre.'%% . op.proc. şi apare atunci când reclamantul introduce aceeaşi acţiune la două sau mai multe instanţe deopotrivă competente. >. Iotărârea de declinare dezinvesteşte instanţa sau organul jurisdicţional în favoarea instanţei către care a fost făcută. &acă dosarele nu se află în faţa unor instanţe de acelaşi grad. ?n acest caz competenţa revine instanţei judecătoreşti ierar#ic superioară celei aflate în conflict. indiferent dacă este pozitiv sau negativ. &acă cele două instanţe în conflict se află în raza aceluiaşi tribunal sau a aceleaşi curţi de apel. când două sau mai multe instanţe se declară deopotrivă competente să judece aceeaşi cauză* . dar se declară competentă ne vom afla în faţa unui conflict de competenţă.proc.con%licte pozitive de competenţă. 24 3.. Conflict de competenţă poate să apară şi între o instanţă şi un organ cu activitate jurisdicţională. . Procedura de judecată. % C. &e regulă pârâtul aflat în această situaţie va invoca e"cepţia litispendenţei. cauza se va trimite instanţei mai înalte în grad. acelaşi obiect şi aceeaşi cauză. ?n cazul în care e"cepţia este admisibilă ea va fi admisă iar dosarul se va trimite instanţei care a fost investită prima cu aceea acţiune. instanţa competentă este ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie.ai e"act. 9entru că acest incident se iveşte în faţa instanţei ea este aceea care e împuternicită de lege să declanşeze soluţionarea conflictului. . în primul caz putând să fie vorba de judecătorii. iar dosarul se trimite de îndată instanței competente sau organului cu activate jurisdicțională competent.sesizarea să se facă pentru aceeaşi acţiune Grespectiv să e"iste identitate de părţi. %64 alin. &acă ambele instanţe sunt competente ne aflăm în faţa litispendenţei.civ. regulatorul de competenţă pronunţat de ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie este irevocabil. Conflictele de competenţă pot fi clasificate ca şi$ .să fie sesizate concomitent sau succesiv două sau mai multe instanţe. 6& Conflictele de competenţ% . . '%6 .civ. ?n cazul conflictului negativ de competenţă este necesar ca24$ . adică cu o acţiune care are aceleaşi părţi.cel puţin una dintre instanţe să fie competentă să judece cauza. deci împotriva lui nu mai e"istă nici o cale de atac.. instanţa în faţa căreia se iveşte conflictul. &atorită acestui efect apare următorul incident. %2. '6 ) '. &acă însă este vorba de două instanţe care nu sunt în circumscripţia aceluiaşi tribunal sau a aceleiaşi curţi de apel.proc. . indiferent de gradul loc.odul de soluţionare a conflictelor de competenţă este reglementat în cuprinsul dispoziţiilor art. care va fi invocată tot pe calea e"cepţiei. C. instanţa competentă va fi tribunalul.

se îndeplinesc în cadrul procesului. renunţarea. 51 C. etc.CAPITOLUL VI ACTELE DE PROCEDURĂ ŞI TERMENELE PROCEDURALE SECŢIUNEA I AC#E!E DE " OCEDU + 0& Noţiune ctul de procedură poate fi definit ca orice act Goperaţiune juridică sau înscris( făcut pentru declanşarea procesului..înc#eieri. cererea reconvenţională. dar ele sunt consemnate în scris în acte separate sau în cuprinsul înc#eierilor de şedinţă. dispoziţia de comunicare a #otărârii.actele instanţei . dar în afara instanţei Ge"pertiza. recursul. sau care sunt întocmite în faza de e"ecutare silită de instanţă sau organul de e"ecutare trebuie să îmbrace forma scrisă. op. etc.proc. întâmpinarea. cererea reconvenţională. cum ar fi răspunsul la interogatoriu. depoziţii de martori. declaraţiile de martor. răspunsul la interogatoriu..dovezile de comunicare a #otărârii. susţinerile părţilor etc. 9rin e"cepţie.care se îndeplinesc în faţa instanţei Ginterogatoriul.acte judiciare . înc#eierile.acte ce conţin o manifestare de voinţă Gc#emarea în judecată.proc.( . !( &n %uncţie de conţinut avem$ . #otărâri judecătoreşti.(* 22 2+ -. în cursul şi în cadrul procesului civil de către instanţa judecătorească. etc. . cererea reconvenţională. adică ale ec#ivalenţei anumitor acte. =44 şi autorii citaţi de acesta. . 5' C. astfel$ . . procese verbale de luare a măsurilor asiguratorii. în sensul că unele dintre actele de procedură.. d( &n %uncţie de modul de e%ectuare avem $ . în anumite cazuri. înc#eierile. p.( 7& Condiţiile de 2ndeplinire a actelor de procedur% Aiecare act de procedură se face în condiţii şi termene diferite e"istând trei reguli generale$ a( actele de procedură tre!uie să &m!race %orma scrisă.acte e"trajudiciare .actele părţilor .( codul de procedură civilă prevede e"pres că trebuie să fie formulate în scris. p. actele de e"ecutare(. c( &n %uncţie de natura lor avem$ . procesul verbal de sec#estru. căile e"traordinare de retractare şi orice alte cereri adresate instanţei Gart.22 4& Clasificarea actelor de procedur% ctele de procedură pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii2+$ a( &n raport de organele sau persoanele care le &ntocmesc sau de la care emană actele avem$ . etc.actele organelor au"iliare ale justiţiei . cit. tranzacţia. legat de activitatea procesuală a acestora.. cererea de c#emare în judecată. etc(..raport de e"pertiză. ac#iesarea. Ciobanu. întâmpinarea. !( actul de procedură tre!uie să relateze &n c#iar conţinutul său %aptul că a %ost &ndeplinit con%orm cerinţelor legii. etc. vol 3. cit. în înţelesul lor de operaţiuni juridice. cererea de apel. Ciobanu op.acte scrise Gcererile. #otărârile judecătoreşti( .acte ce constată o operaţie procedurală Gcitaţia. părţi şi ceilalţi participanţi la proces.. &e la această regulă e"istă şi e"cepţii.. respectiv alte înscrisuri sau martori. . întâmpinarea. pronunţarea #otărârii.. Cuprinsul nici unui act de procedură nu poate fi completat cu probe e"trinseci.cerere de c#emare în judecată.civ. citaţiile. somaţia. =44 şi autorii citaţi acolo. apelul. recurs. etc( .prezentarea personală a părţii în instanţă acoperă orice viciu de procedură Gart.. legea prevede posibilitatea aplicării principiului ec#ipolenţei. &e asemenea actele care emană de la instanţă cum ar fi #otărârea judecătorească.civ. depoziţiile martorilor.acte orale Gdepoziţii de martori.actele altor participanţi la proces . etc. 9entru mai multe detalii a se vedea -. etc. 9entru principalele cereri din procesul civil. sunt făcute verbal.

6% C.civ. 54 C.6=<'66= privind organizarea judiciară. domiciliul şi calitatea celui citat. cit. ' . . ceste dispoziţii procedurale au caracter imperativ şi cuprind două reguli esenţiale ale procesului civil25 $ .proc.arătarea anului. în cazul în care cauza se repune pe rol sau în cazul militarilor în termen și a deținuților.parafa şefului instanţei şi semnătura grefierului.atunci când partea face apel sau recurs înainte de comunicarea #otărârii. are ca şi consecinţă faptul că ea nu va mai fi citată în tot cursul procesului. ceea ce duce la începerea curgerii termenului de ape sau de recurs Gart. în cazul militarilor în termen și a deținuților. !ermenul luat în cunoştinţă sau pentru care au fost trimise citaţiile nu se poate sc#imba decât pentru motive temeinice.civ.în cazul în care partea solicită comunicarea #otărârii către partea adversă. dezbătute în camera de consiliu. fiind presupusă că are cunoştinţă de termenele următoare Gart.proc.proc. 9otrivit acestui articol citaţia trebuie să cuprindă $ % .civ.(* . 51 . ele sunt obligate ca cererile scrise să le facă în limba română.comunicarea #otărârii odată cu somaţia de e"ecutare valorează comunicare a #otărârii însăşi. 55 C.( c( actele de procedură tre!uie &ndeplinite &n lim!a rom$nă.numele. Ciobanu. zilei şi orei de înfăţişare.c. C. . C#iar dacă părţile care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română au dreptul să se e"prime în limba lor şi au dreptul să ia cunoştinţă de toate actele de la dosar în limba lor maternă. aceasta se consideră comunicată la data depunerii cererii de apel sau de recurs Gart. în cazul în care se c#eamă partea la interogatoriu. . !ermenul în cunoştinţă nu îşi găseşte aplicarea în cazul în care se reia judecata după o suspendare. de regulă cu citarea părţilor. rt..mențiunea că.p.prezentarea părţii în instanţă. %4. = . art. ceastă dispoziţie este cuprinsă în art. e"cepţiile trebuind să fie prevăzute în mod e"pres de lege * . când este c#emată la interogatoriu. 9entru consemnarea celor susţinute oral de acestea se va apela la serviciul unui interpret sau traducător autorizat. 9entru confirmarea veridicităţii consemnării traducătorul sau interpretul va semna aceste acte care s-au întocmit în baza traducerii sale. ceeaşi este procedura şi când este vorba de depoziţii de martor. %= alin. personal sau prin reprezentant ori a semnat citația personal sau prin reprezentant legal ori convențional. când se solicită repunerea pe rol a cauzei.UNICA EA AC#E!O DE " OCEDU + 0& Consideraţii generale 9otrivit art. aşa cum prevede e"pres legea.(. prevede însă că partea care a fost prezentă la un termen. 4 .alte menţiuni prevăzute de lege* 2 .numărul şi data emiterii şi numărul dosarului. . 33. p. ' şi art. . fiind presupusă că cunoaşte termenele următoare.numele şi domiciliul părţii potrivnice şi felul pricinii. pentru un termen de judecată... . C. când se redesc#ide judecata după suspendare. cel citat este prezumat că are în cunoștință și termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citația i-a fost înmânată* 4'. '5= alin. nu va mai fi citată în tot cursul procesului. afară numai dacă legea nu dispune altfel. lunii.( Cu toate acestea partea va fi citată. judecătorul nu poate #otărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor. prezenţa unui mandatar al său la un termen de judecată sau semnarea personal ori printr-un reprezentant legal ori convențional a citației.6% C. c#iar dacă nu e"istă un act de comunicare către ea a acestei #otărâri ea se va considera comunicată şi va începe să curgă termenul căii de atac Gart.egea nr.. c#iar dacă are termen în cunoştinţă. 25 -.civ. SECŢIUNEA II CI#A EA 8I CO..civ. . sub semnătură de primire personal sau prin reprezentant legal sau convențional. iar art. din oficiu sau la cererea oricăreia dintre păți.civ. %4. fără citarea părţilor. 4 din . prin înmânarea citației.proc. iar susţinerile lor vor fi consemnate la dosar în limba română.arătarea instanţei şi sediul ei. ?n practică se numeşte termen în cunoştinţă. %6+ obligă instanţa să amâne judecarea pricinii ori de câte ori constată că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege sub pedeapsa nulităţii. '6' C.proc.în procesul civil judecata se face.vol.proc. . '5= alin. ceea ce ar presupune ca procedura de citare să fie repetată pentru fiecare termen. op. 4& Cuprinsul citaţiei Deglementarea cuprinsului citaţiei este enumerat e"#austiv în dispoziţiile art. &e obicei un proces nu se judecă la primul termen.pentru judecarea procesului civil este obligatoriu ca părţile să fie legal citate şi nu ca ele să fie prezente în instanţă. 4%.

proc. =. dacă se află în străinătate.cetăţenii români aflaţi în străinătate. . astfel $ . %%= alin. Cerinţele de la pct. 7& "ersoanele care se citea5% 'i modul de citare ?n procesul civil vor fi citate părţile. ?n consecinţă partea care invocă o astfel de nulitate nu trebuie să facă dovada vreunei vătămări pentru că ea este presupusă de lege. &acă părţile nu stau personal în proces ci prin mandatar va fi citat acesta. copie de pe #otărârea judecătorească Gart. e"perţii şi orice alţi participanţi la proces. aşa cum am arătat şi mai sus că vătămarea este prezumată de lege. semnătura celui care a înc#eiat procesul .personalul misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale Domâniei. funcţiunea acestuia. se citează printr-un curator special numit de instanţă. se citează prin .statul. iar pentru citaţii şi termenul de înfăţişare. prenumele şi domiciliul celui căruia i s-a făcut comunicarea. . care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului va obţine această anulare.persoanele juridice de drept privat se citează prin reprezentanţii lor.proc.inisterul facerilor /"terne* .proc.(. etc. etajului. Deferitor la cele arătate la pct. 5.civ. care au domiciliul sau reşedinţa cunoscute. arătarea înscrisurilor comunicate.' alin.cetăţenii români aflaţi în străinătate care nu au domiciliul sau reşedinţa cunoscute se citează prin publicitate* ?n ambele cazuri de mai sus.persoanele juridice supuse reorganizării judiciare şi a falimentului se citează prin administratorul judiciar sau lic#idatorul judiciar la sediul acestora* . 2. martorii. la sediul administraţiei* . stabileşte reguli speciale pentru citarea unor categorii de persoane juridice sau fizice. prezenţa la interogatoriu.Cerinţele de la pct. . .asociaţiile şi societăţile care nu au personalitate juridică se citează prin organele lor de conducere. %. dacă prin tratate sau convenţii internaţionale la care Domânia este parte sau prin alte acte normative speciale nu se prevede altfel* . % C.moştenitorii. dacă nu e"istă contencios.verbal.4. dacă aceştia au mandatar cunoscut în ţară va fi citat şi acesta. '22 alin. 4.5 din procesul verbal de predare primire sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. obligativitatea depunerii întâmpinării.. la sediul principal sau la sediul sucursalei ori reprezentanţei* . numele celui care l-a înc#eiat. respectiv noţiunea de Balte menţiuni prevăzute de legeB. C. dacă acesta locuieşte într-un imobil cu mai multe etaje sau apartamente sau în #otel şi dacă actul de procedură fost înmânat la locuinţa acestuia sau afişat pe uşa locuinţei. cu arătarea numărului. terţii ce au intervenit sau au fost introduşi în proces. '. 5+ C. :dată cu citaţia se vor comunica şi alte acte de procedură. 9entru menţiunile celelalte din cuprinsul citaţiei legea nu prevede nici o sancţiune. .(. numele şi calitatea celui căruia i s-a făcut înmânarea sau locul unde s-a făcut afişarea. numele.civ.. apartamentului sau camerei. cest proces verbal face dovada până la înscrierea în fals în ceea ce priveşte constatările agentului procedural. %66 alin. până la intervenirea lor în proces. care sunt detaşabile şi se înapoiază instanţei de către agentul procedural. 4%.civ.cei cu domiciliul sau reşedinţa necunoscute se citează prin publicitate* .proc. . =. 2 sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. Aormularul de citaţie mai cuprinde şi dovada de primire şi procesul verbal de predare ) primire.verbal. %. ceea ce semnifică. +.proc. '. dar partea poate să le invoce şi dacă demonstrează că lipsa lor i-a cauzat o vătămare. anul. C.(.=. cererea modificată la primul termen Gart. procesul verbal de predare-primire trebuie sa cuprindă$ %. % C. rt. ?n cazul în care cel ce urmează să semneze procesul verbal sau dovada de primire refuză sau nu poate să o facă agentul procedural este obligat să menţioneze acest lucru în procesul . la sediul administraţiei lor* . luna şi ziua în care a fost înc#eiat. judeţul şi persoanele juridice de drept public se citează prin conducătorul autorităţii la contenciosul sediului principal al administraţiei respective sau.incapabilii se citează prin reprezentantul legal sau prin curatorul special* . ceea ce semnifică că el este prezumat adevărat de către legiuitor.civ. se citează prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. arătarea instanţei care a emis actul de procedură şi a sediului acesteia. cum ar fi cererea de c#emare în judecată şi înscrisurile ataşate la ea Gart.civ. cetăţenii români trimişi ca funcţionari la organizaţii internaţionale şi membrii familiilor care locuiesc cu aceştia.cetăţenii români aflaţi în străinătate în interes de serviciu se citează prin organele centrale care i-au trimis sau în subordinea cărora se află cei care i-au trimis* . 9otrivit art. cestea pot fi cuantumul ta"ei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.'.+.

Nici un act de procedură nu se poate îndeplini în zilele de sărbătoare legală. cu e"cepţia minorilor sub %= ani sau a persoanelor lipsite de judecată. Comunicarea prin intermediul factorilor poştali se va face numai în măsura în care nu este posibilă realizarea acesteia prin agenţii sau alţi salariaţi ai instanţei.civ. 3. ?nmânarea citaţiei se face la domiciliul sau reşedinţa celui citat. ?ndeplinirea actelor de procedură şi comunicarea lor se face gratuit aşa cum stipulează art. din care să reiasă actul de procedură care a fost comunicat. ospicii. etc. % C. 52% a fost introdus prin art. e-mailul.dacă cel citat nu se găseşte la domiciliu.când cel citat locuieşte într-un #otel. care va semna dovada de primire. certificarea identităţii acestuia şi a semnăturii făcându-se de agentul procedural.civ. pct. 3. comunicarea se va putea realiza prin agenţii procedurali sau salariaţii acestor instanţe. 4 din . în vederea realizării procedurii de citare. iar dacă nu vrea sau nu poate să o semneze îi va fi lăsată cu aceste menţiuni făcute de agent* . înmânarea se poate face şi la locul acelei aşezari.civ. Citaţia se înmânează personal celui citat. dar refuză să primească citaţia ori să semneze sau nu poate să semneze. înmânarea se va face funcţionarului însărcinat cu primirea corespondenţei. art. după introducerea cererii de c#emare în judecată. !inzând către o comunicare a cererilor. '6'<'6%6 . prezenţa sa acoperă viciul de procedură şi nulitatea nu mai intervine. ctuala redactare a art.pentru cei din ec#ipajul unui vas comercial la căpitania portului unde e înregistrat vasul. Citaţia poate fi înmânată oriunde dacă cel citat o primeşte Gart. a comunicării altor acte de procedură sau a îndeplinirii oricăror atribuții proprii activității de judecată s-a prevăzut accesul instanței direct la bazele electronice de date sau la alte sisteme de informare deținute de autoritățile sau instituțiile publice.pentru bolnavii aflaţi în spitale. '6'<'6%6 rt. prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al instanţei. fiind garantată astfel realitatea sesizării instanței. 52 % C./& 1nm)narea citaţiei 'i a celorlalte acte de procedur% Comunicarea citaţiei şi a tuturor actelor de procedură se face din oficiu. c#iar dacă nu a fost citată sau citarea e viciată. iar când acesta are o aşezare agricolă.proc. pct. %. înscrisuri care se depun la dosar.proc.'(. prin studierea actelor dosarului sau angajarea unui apărător.proc. sanatorii la direcţia acestora.pentru deţinuţi la administraţia penitenciarului. industrială sau profesională în altă parte. . .civ.dacă cel citat este găsit. . . după aprecierea instanţei. 52' C. /a va putea însă să solicite amânarea judecăţii şi instanţa va fi obligată să admită cererea pentru ca să-şi poată pregăti apărarea. agentul îi va lăsa citaţia sau o va afişa* . 3nstanţa solicitată este obligată să ia imediat toate măsurile necesare pentru îndeplinirea comunicării şi să returneze instanţei solicitante dovezile de îndeplinire a procedurii. care va semna dovada de primire.egea nr. dacă părțile au avocat sau consilier juridic comunicarea să se facă între aceste persoane. comercială. /"istă şi cazuri în care cel citat nu vrea să semneze sau nu este găsit la domiciliu sau alte situaţii similare pentru care legiuitorul a prevăzut modalităţi concrete în care se va realiza înmânarea citaţiei$ . Când cel ce urmează să fie citat locuieşte în altă localitate şi în circumscripţia altei instanţe. 52' a fost introdus prin art. Cu toate acestea legea permite și dovada făcută prin alte înscrisuri semnate și datate.egea nr. permite şi comunicarea prin orice mijloace care asigură transmiterea te"tului actului şi confirmarea de primire a acestuia. 4 din . +'' alin. cu încuviinţarea preşedintelui instanţei. 16 alin. cererea de sesizare a instanței va fi comunicată de aceasta odată cu citația pentru primul termen de judecată. ca şi în cele care se referă la posibilitatea ca citaţia să fie înmânată unui avocat sau notar public. . /ste de observat că acest nou articol nu este aplicabil cererii de c#emare în judecată sau oricărei cereri de sesizare a instanței cu o cale de atac. . 52 alin.egea prevede şi anumite situaţii speciale $ .otivația este simplă.+6. >ub pedeapsa nulităţii citaţia se înmânează părţii cu 4 zile înaintea termenului de judecata. o clădire cu mai multe apartamente şi nu e indicată cameră agentul va lăsa citaţia administratorului sau portarului clădirii sau o va afişa* 21 +6 rt. ?n toate aceste cazuri. &ovada comunicării se va face cu semnătura și datarea actului de cel care îl primește pe c#iar actul care se va depune la instanță. proc. întâmpinărilor sau a altor acte mai rapidă. cum ar fi fa"ul. Cel ce primeşte citaţia va semna de primire. ?n cazul în care partea se înfăţişează personal sau prin mandatar.21 prevede posibilitatea ca. 9rin art. a unei anumite instanțe și a dosarului format ca urmare a cererii.pentru cei c#emaţi sub arme citaţia se înmânează la comandamentul superior cel mai apropiat. ?n acest caz comunicarea se va realiza prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. sub sancțiunea neluării în seamă. agentul va înmâna citaţia unui membru de familie sau oricărei persoane care locuieşte cu el. iar în cauzele urgente termenul poate fi şi mai scurt. în scopul obținerii datelor și i1nformațiilor necesare. în afara cazurilor urgente. C.

?n toate cazurile proba îndeplinirii procedurii de citare se poate face numai cu dovada de primire sau procesul verbal e"istente la dosar. să fie adusă la cunoştinţa instanţei prin cerere depusă la dosar. >toenescu. >c#imbarea domiciliului uneia din părţi în timpul judecăţii trebuie. cit. care sunt obligatorii atât pentru părţi cât şi pentru instanţă şi de la care nu se poate deroga pentru că se afectează validitatea actelor de procedură Gcum ar fi nerespectarea termenului în care se poate declara apelul sau recursul(* . c( după sancţiunea aplica!ilă &n cazul nerespectării lor avem$ . care va face vorbire de acest lucru.ENE!E " OCEDU A!E 0& Noţiune ctele de procedură trebuie îndeplinite în cursul procesului civil nu numai într-o anumită formă ci şi în anumite termene. luni sau ani. pe care părţile le pot fi"a ele însele.. dar cu respectarea unei anumite proceduri* . între aceste termene neputându-se efectua nici un act de procedură(. rt. neredactarea #otărârilor în termen de . fişarea sau publicarea trebuie să se facă cu cel puţin %4 zile înaintea termenului de judecată. ?n cazurile în care pârâtul se prezintă la instanţă şi dovedeşte că a fost citat cu rea ) credinţă prin publicitate toate actele de procedură efectuate după această citare vor fi anulate. .termene pro#ibitive sau dilatorii ) care interzic îndeplinirea actului mai înainte de e"pirarea lor Gcum sunt termenele de judecată acordate de instanţă.proc.dacă clădirea s-a dărâmat.termene absolute. prin scurtare sau prelungire. SECŢIUNEA III #E .'++ .6 de zile. sub pedeapsa neluării ei în seamă.civ. indiferent de domeniu.termene legale. 7& Calculul termenelor de procedur% a( 0odul de calcul ?n codul de procedură civilă. ca şi în alte acte normative speciale.termene convenţionale.termene relative. etc(. ceste termene sunt stabilite de lege sau pot fi stabilite de judecător. Eilberstein. dar are şi un corolar general care se referă la sistarea cât mai rapidă a stărilor conflictuale ivite şi asigurarea stabilităţii raporturilor juridice. >. p. este nelocuită sau e"istă alt motiv asemănător citaţia va fi returnată la grefa instanţei de către agentul procedural. preşedintele instanţei va dispune citarea acestuia prin afişare la uşa instanţei şi prin publicarea citaţiei într-un ziar mai răspândit ori în . iar părţii adverse prin scrisoare recomandată a cărei recipisă se depune şi ea la dosar. !( după modul cum sunt sta!ilite avem$ . 4& Clasificarea termenelor procedurale !ermenele procedurale se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii+'$ a( &n %uncţie de caracterul lor avem$ . ='5 3dem.termene imperative sau peremptorii ) care reprezintă intervalul de timp în care trebuie îndeplinit actul procedural Gcum este termenul general de declarare a apelului de %4 zile(* . este oprită îndeplinirea altor acte de procedură+%. %6% C. săptămâni. termenele se calculează pe ore. dar pot atrage sancţionarea disciplinară sau pecuniară Gcum ar fi. '+2 . a asociaţiilor sau societăţilor ce pot sta în judecată procedura de citare sau de comunicare a actelor de procedură nu se poate face prin afişare decât în cazul în care se refuză primirea sau în cazul în care nu se află nici o persoană la sediu. care sunt stabilite de lege în mod e"pres şi care sunt fi"e cu e"cepţiile prevăzute de lege Gla recurs unde avem şi termene speciale de 4 zile sau la înmânarea citaţiei care se poate face şi într-un termen mai scurt de %4 zile* .onitorul :ficial.. +% +' 3. Când reclamantul învederează instanţei că deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă nu a putut să afle domiciliul pârâtului. &in punct de vedere procedural. op. cum sunt cele privitoare la e"ecutarea unei tranzacţii. este cel care instituie regulile generale privind modul de calcul al termenelor. termenul este intervalul de timp în cadrul căruia trebuie îndeplinite anumite acte de procedură sau dimpotrivă.termene judecătoreşti. amânarea pronunţării mai mult de + zile. care nu afectează valabilitatea actului de procedură. p.în cazul persoanelor juridice. >tabilirea unor termene în cursul procesului civil are importanţă din punct de vedere al ocrotirii drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor participanţilor la proces. în cazuri urgente preşedintele instanţei putând dispune reducerea acestui termen la 4 zile. Declamantul va putea fi amendat şi obligat la despăgubiri. zile. pe care le fi"ează instanţa în cursul soluţionării procesului şi care în principiu pot fi presc#imbate.

(* .proc. &e la această regulă e"istă însă şi e"cepţii care sunt prevăzute e"pres de lege. nici prin voinţa instanţei. deci calculul termenului se face pe zile libere. Despectând modul de calcul e"pus mai sus ambele termene vor fi calculate începând cu miezul nopţii zilei următoare. şi art. două. cum este cazul art.proc.. ?nainte de a analiza această prevedere trebuie să spunem că e"istă trei sisteme de calculare a termenelor. . iar motivarea #otărârii se va face în =5 de ore de la pronunţare. % C.6 aprilie. Codul nostru de procedură civilă a îmbrăţişat primul sistem. dacă legea nu se dispune altfel. etc. termen ce are ca punct de plecare momentul afişării publicaţiei de vânzare.. &e e"emplu. '5= alin.%. =.civ.civ.ai trebuie să menţionăm că în unele cazuri legea nu prevede un mod de calcul al termenului ci impune un termen limită până la care se poate îndeplini. dar se include ziua în care se sfârşeşte. care obligă la curgerea unui termen cuprins între . un termen pe săptămâni care a început să curgă marţea se va sfârşi marţea peste o săptămână. . etc. % C. : situaţie specială la termenele pe luni este reglementată în alin. &e e"emplu. ' C. care sunt şi cele mai numeroase. depinde de câte săptămâni este termenul. două. ?n sistemul termenului inclusiv calculul se face pe zile pline. ?n cazul sistemului termenului e"clusiv nu intră în calcul nici ziua în care începe termenul Gdies a 6uo( nici ziua în care se împlineşte Gdies ad 6uem(. şi nu aşa cum se procedează în procesul penal. termenul căii de atac împotriva unei #otărâri pronunţate în procedura specială a ordonanţei preşedinţiale începe să curgă de la pronunţare. 46= alin. depinde de câte luni este termenul. ceste situaţii sunt$ . se scade ziua în care el începe să curgă. vom considera ca punct de plecare data comunicării actului. o #otărâre judecătorească. dacă judecata s-a făcut cu citarea părţilor sau în cazul #otărârilor prin care se declină competenţa. respectiv sistemul termenului e"clusiv. %6' alin.. de organul de e"ecutare sau de organele au"iliare ale justiţiei. şi anume punctul de plecare şi punctul de împlinire al termenului. % al articolului menţionat mai sus. depinde de câţi ani este termenul. Termenele pe săptăm$ni. sistemul termenului inclusiv şi sistemul termenului intermediar. iar luna în care se împlinesc nu are o asemenea dată. %+6 alin. indiferent dacă acesta este o citaţie. stfel. ?n acest caz legea prevede că termenul se va considera sfârşit în ultima zi a acelei luni..civ. se va sfârşi în . etc. .6% C. ?n consecinţă. prevede că ele se socotesc pe zile libere.Termenele pe ore încep să curgă de la miezul nopţii zilei următoare. termenul căii de atac curge tot de la pronunţare. care a început să curgă la % decembrie '662 se va sfărşi la % decembrie '66+ sau '665. . etc. şi se referă la situaţia în care termenul începe să curgă în data de '1. respectiv sistemul termenului e"clusiv. cum este cazul contestaţiei la e"ecutare sau a contestaţiei în anulare pentru care termenul limită de introducere este fi"at de legiuitor ca fiind ultimul act de e"ecutare. în sistemul termenului intermediar. de părţi. Degula generală în această materie este cuprinsă în dispoziţiile art. ceste situaţii sunt strict şi limitativ prevăzute de lege neputând fi e"tinse nici prin voinţa părţilor. ori de câte ori nu avem o prevedere e"presă diferită. alin. dacă termenul începe să curgă în data de ' a lunii. Punctul de plecare este legat întotdeauna de un act procedural realizat de instanţă. Când termenul se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare sau când serviciul este suspendat împlinirea sa se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare. lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare.egea prevede însă şi câteva acte ec#ivalente actului de comunicare de la care se socoteşte punctul de pornire al termenului. 9entru termenele pe zile. . şi este de %4 zile.civ. trei.proc. o somaţie. care obligă partea căreia i s-a încuviinţat proba să depună suma stabilită de instanţă pentru c#eltuielile cu administrarea probei de la data încuviinţării sau a art.6 ) 26 de zile pentru vânzarea la licitaţie a unui imobil. &eci termenul care a început să curgă în .. !( Durata termenelor procedurale 9entru a realiza calculul unui termen procedural trebuie însă să cunoaştem două elemente esenţiale. 7n termen pe ani. ?n fine. pe baza principiului analogiei.6 sau . unde în materia arestării termenul începe să curgă de la o anumită oră a zilei.. care prevede că termenul începe să curgă de la data comunicării actelor de procedură. consemnată de instanţă sau în cazul reţinerii de către procuror. 7n termen pe luni care a început să curgă în data de %4 se va sfârşi în aceeaşi dată peste o lună. el se va împlini în data de %5 a aceleaşi luni. şi este de o lună. ca urmare a admiterii e"cepţiei de necompetenţă. lteori este prevăzut un alt moment de plecare al termenului decât comunicarea sau pronunţarea. luni sau ani se sfârşesc în ziua anului.pentru partea care declară apel sau recurs înainte de comunicarea #otărârii punctul de plecare al termenului de apel sau de recurs este data depunerii acestei cereri Gart. Eilele de sărbătoare din cuprinsul termenului întră însă în calculul acestuia.proc.% martie. stfel de termene întâlnim la procedura specială a ordonanţei preşedinţiale care prevede că pronunţarea poate fi amânată numai '= de ore. adică intră în calcul şi ziua în care începe şi ziua în care se sfârşeşte.

(* . la domiciliul acesteia. Considerăm că având în vedere dispoziţiile art. datorită depăşirii termenului legal. ceastă cerere trebuie formulată la rândul său într-un termen. . ?ncălcarea acestor norme legale atrage diferite sancţiuni cum sunt$ nulitatea actului de procedură. %6' alin. .civ. data la care plicul a fost predat la oficiul poştal cu confirmare de primire şi nu data la care acesta ajunge la instanţă sau la dosarul cauzei.civ. ?n cazul în care respinge cererea de repunere în termen instanţa se pronunţă prin #otărâre. &acă cele relatate şi probate de parte constituie sau nu Bîmprejurări mai presus de voinţa părţiiB este la suverana apreciere a instanţei. dar tot numai dacă decesul a avut loc mai înainte de e"pirarea termenului.proc. ?n cazul în care admite cererea de repunere în termen instanţa se pronunţa prin înc#eiere care poate fi atacată numai odată cu fondul.civ.6% C. respectiv în termen de %4 zile de la data la care a încetat împiedicarea. pentru împlinirea termenului. curator sau administrator provizoriu. Punctul de &mplinire al termenului este cel în care s-a scurs intervalul de timp în care partea putea să îndeplinească actul de procedură sau îi era interzis să facă orice act de procedură şi va rezulta ca urmare a calculului acelui termen.ENE!O " OCEDU A!E !A 0& Consideraţii generale &upă cum am văzut în secţiunile anterioare actele de procedură şi termenele procedurale sunt supuse unor dispoziţii legale imperative. 3nstanţa competentă să judece cererea de repunere în termen este cea în faţa căreia trebuia să se îndeplinească actul. &acă acest act constă în e"ercitarea unei căi de atac partea trebuie să şi e"ercite acea cale de atac concomitent cu cererea de repunere în termenul de declarare a căii de atac. .decesul părţii căreia trebuia să îi fie comunicată #otărârea şi care avea interes să declare apel duce la întreruperea termenului.civ. '54 C. 3epunerea &n termen judecătorească este posibilitatea pe care o are instanţa de a constata întreruperea termenului atunci când partea dovedeşte că împrejurări mai presus de voinţa sa au împiedicat-o să îndeplinească actul de procedură în termen. ?n acest caz se va face o nouă comunicare părţii. prescripţia dreptului de a obţine e"ecutarea silită. la cel din urmă domiciliu al părţii. pe numele moştenirii. ' C. cazurile sunt aplicabile şi când este vorba de calea de atac a recursului. 3epunerea &n termen legală este reglementată în art. legea prevede că se va lua în calcul.proc. &acă moştenitorii sunt incapabili.%2 C. întrerupe curgerea termenului căii de atac. şi apare în două cazuri$ . perimarea cererii. ?n acest caz se va face o nouă comunicare a #otărârii. fără a se indica numele moştenitorilor.proc. &e la data acestei comunicări va începe să curgă un nou termen.(. Depunerea în termen poate fi legală sau judecătorească. ?n cuprinsul cererii partea trebuie să arate în ce constau aceste împrejurări mai presus de voinţa sa şi să propună dovezi în sprijinul celor afirmate. dacă este vorba de e"ercitarea unei căi de atac sau tot prin înc#eiere atacabilă odată cu fondul dacă este vorba de un alt act procedural din cursul judecăţii. Cererea de repunere în termen trebuie să fie făcută de partea care a fost decăzută din dreptul de a e"ercita o cale de atac sau de a îndeplini un alt act de procedură. /& epunerea 2n termen !ermenele procedurale se caracterizează prin continuitate. pentru că legiuitorul consideră că ea are cunoştinţă de conţinutul #otărârii Gart. .. SECŢIUNEA IV SANCŢIUNI!E "EN# U NE ES"EC#A EA CONDIŢII!O !E*A!E " IVI#OA E 1NDE"!INI EA AC#E!O DE " OCEDU + 8I A #E . căruia i s-a făcut comunicarea #otărârii. termenul de apel începând să curgă de la această dată. 9entru actele de procedură trimise instanţei de către părţi prin poştă. = şi art. după modul de calcul pe care l-am prezentat mai sus. sunt dispăruţi sau moştenirea este vacantă termenul va începe să curgă numai de la data numirii unui tutore. decăderea din termenul prevăzut pentru îndeplinirea actului de procedură.când comunicarea #otărârii s-a făcut odată cu somaţia de e"ecutare.proc. au capacitate de e"erciţiu restrânsă. ?n unele cazuri însă e"istă dispoziţii speciale care recunosc e"istenţa unei întreruperi şi dispun repunerea în termen. &ecesul trebuie însă să fi avut loc mai înainte de e"pirarea termenului legal de declarare a apelului.moartea mandatarului părţii.pentru partea care solicită comunicarea #otărârii către partea adversă punctul de plecare al termenului în care ea va trebui să e"ercite calea de atac se socoteşte de la acest moment. ceea ce înseamnă că între punctul de pornire şi cel de împlinire ele curg fără întrerupere şi fără posibilitatea de a fi suspendate. '5= alin. punctul de plecare al termenului căii de atac se socoteşte data primirii somaţiei de e"ecutare Gart. şi partea poate dovedi că nu a primit o comunicare anterioară.

dar numai dacă s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului. lipsindu-l total sau parţial de efecte. ?n prezenta secţiune vom analiza nulitatea.nulităţi parţiale. %64 C.îndeplinirea actului de procedură cu încălcarea formelor legale sau de un funcţionar necompetent. vol. 9rimul caz atrage o nulitate absolută. Aiind o nulitate absolută vătămarea este prezumată de lege. Ciobanu. 3. când actul de procedură este ineficient în totalitate . 4& Nulitatea actelor de procedur% Nulitatea este sancţiunea procedurală ce intervine în cazul actului care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru validitatea lui. .nulităţi proprii. însă în temeiul legii de organizare judecătorească şi nu a acestui caz de necompetenţă. c#iar dacă acestea au fost întocmite conform legii(. . referitoare la cuprinsul citaţiei şi unde legiuitorul arată e"pres lipsa căror elemente duce la nulitate. obligaţia de a completa sau a reface actul. &acă nulităţile absolute pot fi invocate de oricare dintre părţile din proces. când sunt încălcate norme dispozitive.. cit. >toenescu.proc. Daportată strict la acest caz reglementat de art. când actul este făcut cu neobservarea formelor legale..=+1 +4 3bidem . obligaţia de a despăgubi partea vătămată pentru încălcarea formelor procedurale. decăderea.nulitate relativă. partea vătămată fiind singura care o poate invoca. sancţiunile pecuniare şi disciplinare şi obligaţia de despăgubire. celelalte sancţiuni urmând a fi e"aminate în cuprinsul capitolelor destinate judecăţii în primă instanţă şi e"ecutării silite. 9entru a ne afla în faţa unui act procedural lovit de nulitate relativă. trebuie îndeplinite mai multe condiţii$ . când este afectată doar o parte a actului.civ. . necompetenţa se analizează ca necompetenţă a instanţei şi nu a completului de judecată. sancţiuni disciplinare. aşa cum am e"emplificat şi mai sus Grelativ la compunerea sau constituirea completului( mai e"istă şi alte cazuri care atrag nulitatea absolută sau relativă a actului de procedură Gcum ar fi nemotivarea recursului în termenul de recurs care conduce la nulitatea absolută a acestuia sau anularea cererii de c#emare în judecată pentru neac#itarea ta"elor judiciare de timbru(. constituie norma generală în materie de nulităţi. /ste adevărat că şi constituirea completului sau compunerea acestuia nelegale atrag nulitatea. dar care au o legătură de dependenţă cu acest act Gcum ar fi nulitatea citării părţii pentru ziua în care s-a efectuat judecata şi care atrage nulitatea tuturor actelor de procedură întocmite ulterior..proc. e( &n raport de nerespectarea condiţiilor proprii unui act de procedură sau datorită dependenţei sale de un alt act avem$ .nulităţi derivate.civ.nulităţi totale. !( după cum sunt sau nu prevăzute de lege ca nulităţi avem$ . =24 . care privesc neîndeplinirea unor condiţii e"terioare actului Gcum ar fi întocmirea sa de către un judecător necompetent(. c( după natura condiţiilor actului procedurala care au %ost nesocotite avem$ .proc. care apare când sunt încălcate norme imperative. de procuror când participă la procesul civil sau de instanţă din oficiu în orice stare a pricinii. nefiind nevoie ca partea ce o invocă să facă dovada vătămării sau prejudiciului Gcum sunt dispoziţiile art.sancţiuni pecuniare. += 3. +. +4 &e aceea.nulităţi e"trinseci. .nulităţi virtuale sau implicite. aşa cum rezultă din te"tul legal. Nulitatea actelor de procedură poate fi clasificată după mai multe criterii+=$ a( după natura sau caracterul normelor &ncălcate avem$ . caz în care partea trebuie să dovedească că îndeplinirea actului cu neobservarea formelor legale i-a creat o vătămare care nu se poate înlătura decât prin anularea actului. %64 C. care determină ineficienţa actului pentru neîndeplinirea unor condiţii care ţin de natura sau substanţa sa Gcum ar fi neindicarea în procesul verbal de înmânare a actului de procedură a datei întocmirii sale(.să e"iste un act de procedură întocmit cu neobservarea formelor legale sau de un funcţionar necompetent. cit. şi sunt în număr de două$ .civ.îndeplinirea actului de procedură de către un judecător cu încălcarea normelor de competență de ordine publică sau privată.. . Cazurile de nulitate sunt prevăzute în cuprinsul art. care sunt individualizate ca atare de lege şi unde vătămarea este prezumată de legiuitor. nulităţile relative pot fi invocate numai de către partea vătămată şi numai într-un anumit termen. >. cu mențiunile făcute la competența de ordine publică.proc. &in punct de vedere al doctrinei cazurile cuprinse în art. care apare atunci când nulitatea unui act de procedură se răsfrânge asupra unuia sau mai multor acte concomitente sau subsecvente. p. d( &n raport de &ntinderea e%ectelor distructive avem$ . op.nulitate absolută. aşa cum am văzut mai sus(.actul să fi produs o vătămare.nulităţi e"prese. . op. într-un anumit termen şi dovedind în ce constă vătămarea. p. 55 C. Eilberstein.+.nulităţi intrinseci. fiind guvernate de norme imperative. . l doilea caz de nulitate reglementează o nulitate relativă.)21 C. =%' -.civ.

să fie e"presă şi să se refere la norme dispozitive. nedepunerea listei de martori în termen de cinci zile de la încuviinţarea acestora. 3nteresul părţii de a invoca nulitatea şi vătămarea sunt condiţii indispensabile pentru invocarea ei. de e"emplu nu este admisibilă renunţarea invocării introducerii tardive a unei căi de atac.. dispune însă că nimeni nu poate invoca neregularitatea datorată propriului fapt. ori într-un anumit moment procesual sau stabileşte o ordine în efectuarea actelor de procedură. Deiterăm faptul că nulitatea unui act nu atrage nulitatea celorlalte acte procedurale ulterioare dacă sunt independente.%6. p. a revizuirii.. 9entru ca decăderea să opereze nu trebuie să e"iste o derogare e"presă sau partea să nu dovedească o împiedicare mai presus de voinţa sa. în lipsa unei derogări e"prese când partea în drept de a se prevala de sancţiune renunţă la invocarea pierderii termenului. rt. op. necomunicării cererii de c#emare în judecată. inclusiv de instanţă din oficiu şi în orice etapă a procesului. pentru că în acest caz actele utile efectuate de una dintre părţi se răsfrâng şi asupra +2 ++ -. % C. analizată mai sus. în acest din urmă caz aflându-ne în situaţia repunerii în termen. de e"emplu dacă se constată că citaţiei îi lipseşte unul din elementele esenţiale. care trebuie făcute până la un anumit moment procesual. cit. instanţa va amâna judecata şi va dispune refacerea procedurii de citare. vol. în funcţie de partea care le formulează. dacă este vorba de o nulitate absolută. următoare celei la care s-a îndeplinit actul. partea poate să sufere o vătămare pe care va trebui să o dovedească.proc.%62 C. Nulitatea unui act de procedură poate fi invocată prin mijloace care diferă în funcţie de momentul invocării şi caracterul normei. ?n principiu actele nule pot fi refăcute în faţa aceleiaşi instanţe. Ciobanu. aşa cum am e"emplificat mai sus la nulităţile derivate. Ciobanu.. celaşi articol prevede însă şi posibilitatea judecătorului de a dispune îndreptarea neregularităţilor săvârşite cu privire la actele de procedură.proc. stfel. 7& Dec%derea ceastă sancţiune este prevăzută în art. respectiv când legea procesuală stabileşte un termen fi" pentru e"ercitarea unui drept sau pentru îndeplinirea unui alt act procedural. Ca e"emplu poate fi amintită nee"ercitarea căilor de atac în termenele legale imperative stabilite de lege. care nu a fost e"ercitat în termenul prevăzut de lege.%65 C. 3. vol. p. &e asemenea ea intervine când legea procesuală stabileşte că e"ercitarea unui drept trebuie să se facă într-o anumită etapă a procesului. =56 -. . în măsura în care acestea depind de primul şi nu pot avea o e"istenţă de sine stătătoare.(. &ecăderea intervine numai în caz de nerespectare a termenelor legale imperative. a contestaţiei în anulare. de la istanţă sau de la au"iliarii instanţei. dar şi în cazul amânării procesului. =5% .civ. .. supra nulităţii actului de procedură instanţa se pronunţă prin înc#eiere sau prin #otărâre.=5' . Nulitatea relativă poate fi invocată numai de persoana vătămată şi numai într-un anumit termen Gde regulă la prima zi de înfăţişare. prevede că anularea unui act de procedură va atrage şi anularea actelor următoare. K-ătămareaB poate să constea într-un prejudiciul patrimonial. dar cel mai târziu până la concluziile în fond.proc. aşa cum vom vedea în continuare în capitolul destinat acestei instituţii. respectiv când este vorba de termene imperative. 3.%65 alin. op. /a mai poate fi înlăturată.proc. Constatarea vătămării e"istenţei vătămării este lăsată la aprecierea instanţei . să fie făcută de o persoană cu capacitate de e"erciţiu deplină. iar partea nu a respectato. după cum aceasta este absolută sau relativă. rt. privită ca normă generală şi se referă la actele de procedură care nu au fost efectuate în termen. '%ectele anulării actelor de procedură urmează regimul de drept comun al efectelor nulităţii. Nulitatea absolută a actului de procedură poate fi invocată de oricare dintre participanţii la procesul civil..civ. recursului.vătămarea să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului. ci numai dacă sunt dependente. în cursul judecăţii nulitatea poate fi invocată pe calea e"cepţiei sau. /"cepţia este un mijloc te#nic prin care se invocă încălcări ale normelor de drept procesual şi poate îmbrăca diferite forme. etc.civ. .+2 Cazuri şi condiţii. 9entru ca renunţarea părţii care o putea invoca să producă efecte aceasta trebuie să îndeplinească anumite condiţii$ să fie strict personală. Ca e"emplu putem aminti obligativitatea pentru pârât de a depune întâmpinarea la dosarul cauzei cu cel puţin 4 zile înainte de termenul de judecată sau cererile de introducere forţată în proces a terţelor peroane. care atrag nulitatea. /a poate fi de%inită ca sancţiunea procedurală care constă în pierderea dreptului privitor la declararea unei căi de atac sau la îndeplinirea unui alt act de procedură. dar nu în toate cazurile. cit.. C. etc. etc. alin. Când decăderea priveşte pe una din părţile legate printr-un raport de solidaritate sau indivizibilitate ne aflăm de asemenea într-o altă situaţie în care aceasta nu operează++. care nu a fost invocată la prima instanţă ea se poate invoca pe calea apelului. iar partea a lăsat să e"pire acel termen fără a beneficia de el. aşa cum dispune art. ceea ce înseamnă că neregularitatea invocată trebuie să provină de la cealaltă parte.civ.

agenţii procedurali. '( . . conducătorii de unităţi ce trebuie să furnizeze înscrisuri. care poate fi formulată de cel căruia i s-a aplicat amenda şi care va trebui să arate motivele pe care se sprijină. &ecăderea nu intervine dacă nu a fost constatată de instanţă. /le apar în cazurile în care nu se respectă termenele de recomandare din cuprinsul normelor de procedură. dacă nu este depusă în termen nu va fi respinsă ca tardiv introdusă ci se va disjunge şi soluţiona separat.celorlalte Gcum ar fi cazul în care doar unul dintre debitorii solidari e"ercită calea de atac. avocaţii. prin înc#eiere. Cazuri din cuprinsul primului articol sunt împărţite în două mari grupe care se referă. 9entru persoanele din cea de-a doua categorie legea prevede că acestea se pot apăra invocând motive temeinice. %65' alin. ?mpotriva acestei înc#eieri nu e"istă decât calea de atac a cererii de ree"aminare. inclusiv de instanţă din oficiu şi în orice etapă a acestuia.ai sunt sancţionate cu amendă persoanele care încalcă măsurile luate de instanţă pentru asigurarea ordinii şi solemnităţii şedinţei Gart.6 de zile pentru redactarea #otărârii.nvocarea decăderii. /& Sancţiunile pecuniare >ancţiunile pecuniare constau în amenzi judiciare care se pot aplica de instanţa judecătorească oricărui participant la procesul civil. 3nstanţa competentă să soluţioneze cererea de ree"aminare este cea care a dispus aplicarea amenzii. ?n fine decăderea nu operează când se acoperă potrivit unei dispoziţii e"prese a legii. ?mpotriva judecătorilor sancţiunile disciplinare se pot lua numai de secţia de judecători a Consiliului >uperior al . dată în camera de consiliu. dar poate duce indirect la pierderea dreptului de a obţine condamnarea pârâtului. cum ar fi în cazul cererii reconvenţionale care. ?n cazul unei norme dispozitive decăderea poate fi invocată numai de partea interesată şi numai într-un anumit termen. . prima la e"ercitarea cu rea credinţă a drepturilor procesuale. adică de cel care a suferit vătămarea şi paguba şi care va trebui să dovedească cele susţinute. Ca efect decăderea nu aduce atingere dreptul subiectiv. teoretic. dacă partea nu a fost prezentă la luarea măsurii. >ancţiunile disciplinare aplicabile judecătorilor şi personalului au"iliar sunt prevăzute în legea. grefierii. de regulă cel ulterior întocmirii actului peste termen.& Sancţiunile disciplinare >ancţiunile disciplinare sunt aplicabile judecătorilor şi personalului au"iliar.agistraturii. şi apoi la ?nalta Curte de Casaţie şi 8ustiţie.civ. %( şi cele care împiedică desfăşurarea e"ecutării silite Gart. 6& O-ligarea la desp%gu-iri lături de măsura amenzii instanţa poate obliga pe cel care din culpă a cauzat amânarea judecăţii şi la plata unor despăgubiri. . iar împotriva măsurii judecătorul poate formula contestaţie la 9lenul C>. Cererea pentru acordarea de despăgubiri trebuie făcută de partea interesată. %65% ) %65' C. Nerespectarea acestor termene nu se răsfrânge asupra validităţii actului ci are consecinţe pe plan disciplinar. /a se va pronunţa prin înc#eiere irevocabilă. . Ca e"emplu am putea aminti depăşirea termenului de + zile pentru pronunţarea #otărârii. inclusiv celui care a acţionat(. etc. care este e"ecutorie. în cazul încălcării unei norme imperative se poate face de orice participant la proces. cum ar fi martorii. etc. !ermenul de formulare a cererii este de %4 zile de la aplicarea amenzii dacă partea a fost de faţă sau de la comunicarea înc#eierii. e"perţii.proc. %65' alin. în cazurile prevăzute la art. cu condiţia să nu e"iste o limitare legală. iar a doua la amânarea judecăţii şi deci a soluţionării cauze din motive imputabile celor ce participă direct sau indirect la procesul civil în desfăşurare. însă vor putea să facă apărările favorabile tuturor.ăsura amenzii se ia de instanţa de judecată sau de preşedintele instanţei de e"ecutare. 3nstanţa competentă şi procedura de judecată sunt aceleaşi ca şi la amenzile judiciare. dar admiterea acesteia se va răsfrânge şi asupra celorlalţi care. nee"ercitând calea de atac în termen sunt decăzuţi din drept. depăşirea termenului de .