A

NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN STUDIUL DREPTULUI FINANCIAR

1.1. Aspecte conceptuale ale d eptulu! "!nanc!a
10

pariţia primelor elemente de finanţe şi îndeosebi a finanţelor contemporane, constituie rezultatul unui proces istoric complex şi îndelungat, care a cuprins întreaga viaţă economico-socială. Finanţele au apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii, au evoluat de la o orânduire social-economică la alta, conţinutul, funcţiile şi rolul lor fiind determinate de modul de producţie respectiv. Finanţele au apărut atunci când, ca urmare a accentuării diviziunii sociale a muncii, a dezvoltării până la un anumit nivel a relaţiilor marfă-bani, s-a afirmat inegalitatea de avere, a apărut proprietatea privată, societatea s-a scindat în clase sociale. a produs al contradicţiilor dintre aceste clase a apărut statul. Apariţia organelor statului !organele puterii de stat" administraţia de stat, #ustiţia, armata permanentă$, adică instituirea forţei publice, a făcut necesară procurarea de mi#loace materiale şi băneşti pentru întreţinerea acestor organe. %%

&e aici rezultă, că pentru a întreţine această forţă publică era nevoie de contribuţia cetăţenilor prin impozite. 'aşterea şi dezvoltarea proprietăţii private au atras după sine extinderea producţiei de mărfuri şi a sc(imbului, ceea ce a dus la apariţia banilor ale căror funcţii au fost îndeplinite iniţial de anumite mărfuri ! vite, blănuri, scoici etc$, iar odată cu descoperirea metalelor au apărut banii metalici. &in acest punct de vedere, putem conc(ide că finanţele au apărut în perioada descompunerii comunei primitive, concomitent cu naşterea societăţii sclavagiste, ulterior evoluând în feudalism, extinzându-se mai pregnant în perioada capitalistă. în această ordine de idei putem afirma, că finanţele au caracter istoric, ele au apărut independent de voinţa şi conştiinţa oamenilor. % în literatura franceză de specialitate s-a afirmat, că finanţele sunt )operaţiuni financiare* privind c(eltuielile publice, că *există c(eltuieli publice care trebuie acoperite*. +i pentru aceasta *trebuie stabilit cine să suporte aceste c(eltuieli* prin impozite, taxe şi alte contribuţii instituite în scopul constituirii fondurilor băneşti necesare acoperirii c(eltuielilor publice., u un conţinut de idei apropiat, în literatura financiară românească s-a afirmat că )statul şi celelalte organizaţii publice sunt şi subiecte economice* şi, în această calitate, ele desfăşoară o )economie financiară*, ca )activitate de procurare şi întrebuinţare de mi#loace băneşti pentru acoperirea c(eltuielilor lor colective*. într-adevăr, statul, organele de stat sunt entităţi nu doar de autoritate publică, ci şi economice, în sensul că întreţinerea şi funcţionarea lor pretind un consum de valori materiale sau băneşti, în acest scop sunt necesare )operaţiuni financiare* sau acţiuni de
. /îstriţeanu 0(., 'egrea 0(., 1ătrăşcoiu 2., Finanţe şi redit în industrie, construcţii şi transporturi, /ucureşti, %34,, p.5-6. , . 7eze 0., ours de finances publi8ues, 9. 0iard, 1aris, %3,3, p., . 2eon 0(.'.,:lemente de ştiinţă financiară, vol.;. artea <omânească, lu#, %3,=, p.=%> 2eon 0(.'.,:lemente de ştiinţă financiară, ediţia a ,-a, :ditura ercetări ?uridice, /ucureşti, %35,, p.3.

)economie financiară* , deci, în general, acte şi operaţiuni de constituire şi de întrebuinţare a fondurilor băneşti necesare desfăşurării activităţii statului şi a celorlalte colectivităţi publice.* Argumentul istoric se evidenţiază şi în originea expresiilor *finanţe* sau *financiar*, ce derivă din expresiile latine fiare, finis, financia pecuniara, care înseamnă a înc(eia o tranzacţie patrimonială prin plata unei sume de bani.= Deci, având în vedere originea comună a expresiilor menţionate putem presupune sinonimia acestora. în acest sens, unii autori menţionează, că obiectul de reglementare a finanţelor publice se constituie din norme juridice financiare.6 Alţi doctrinari susţin ideea, că obiectul circumscris de componentele structurale ale finanţelor publice poate să fie întitulat" drept financiar, drept financiar public, dreptul finanţelor publice. &intre aceste intitulări, cea de drept financiar este mai răspândită în ultimele decenii, fiind mai simplă şi subînţelegându-se ca interes public4. @n argument în plus al intitulării obiectului de studiu „drept financiar îl avem în onstituţia <epublicii 9oldova din anul %335, statuând „conceptul de sistem financiar , cu referire generală la „formarea, administrarea, utilizarea !i controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ"teritoriale !i ale instituţiilor publice #$. onform acestei statuări constituţionale, sistemul nostru financiar este un complex de acte şi operaţiuni efectuate de instituţii publice în sfera financiară sau cu atribuţii financiare de control, privind formarea şi întrebuinţarea fondurilor băneşti ale statului, unităţilor administrativ-teritoriale şi altor entităţi de interes public. aracterizarea complexului instituţional de activitate financiarpublică priveşte actele, operaţiunile şi autorităţile financiare în relaţia lor sistemică, determinată de imperativul financiar al constituirii şi
A0liga ;.,&rept financiar public, :ditura *A.2.2.*,/ucureşti %335, p.%,.
=

%, -------

7eze 0.,Bp. it.,p. , A ondor ;.,&rept fiscal şi financiar, :ditura* Cribuna :conomică*,/ucureşti %33D, p. DE. 4 0liga ;.,&rept financiar, :ditura *F@9A'lCAG*,/ucureşti %336, p.6. 6 onform art.%-E alin. % din onstituţia <epublicii 9oldova.

%-

întrebuinţării fondurilor băneşti, elementar necesare existenţei şi activităţii organelor, autorităţilor, instituţiilor şi altor entităţi publice.

%evoile publice cer aportul întregii colectivităţi sau a unei părţi, pentru satisfacerea lor în condiţii optime. în situaţia nevoilor publice care implică o activitate financiară, se presupune existenţa unor nevoi generale, comune şi permanente> nu poate fi desfăşurată decât prin structuri publice şi cu concursul fiecăruia şi al tuturora. &eci, cauza primară care a determinat omenirea a se constitui în asociaţii rămâne aceeaşi" nevoile individuale, particulare sau generale şi nu nevoile speciale ale unei personalităţi abstracte. 'umai mi#locul de satisfacere capătă o formă nouă şi mai perfectă. :ste de reţinut, că „indivizii asociindu"se , după cum afirmă FrederiIo Flora, „nu creează un drept nou, opus dreptului individual, ci creează o forţă mai mare de realizare. (orţa individuală are limite dincolo de care rămâne neputincioasă. )entru a fi completată are nevoie de concursul colectivităţii. *sociaţia politică are rolul de a regla, de a dirija, în mod imperativ acţiunea publică, a cărei manifestare izolată ar face imposibilă viaţa sau perfecţionarea ei. +tatul este instituţia investită cu această comandă de a dirija satisfacerea unor nevoi comune, indivizibile !i permanente ,. &eci, nevoile publice, dat fiind caracterul lor social, trebuie satisfăcute prin activitatea financiară a statului. &in acest punct de vedere, activitatea statului se compune din acte şi operaţiuni financiare privite în ansamblul lor. :a constă în constituirea, repartizarea şi întrebuinţarea fondurilor băneşti ale statului şi ale instituţiilor de stat, cărora li se adaugă activitatea de control financiar.

1.#. Neces!t$%! p !&ate' neces!t$%! pu(l!ce
H n societatea omenească, pe parcursul dezvoltării sale, au apărut o serie de necesităţi. Acestea sunt, pe de o parte, satisfăcute prin 72 efortul individual al fiecăruia, pe de altă parte, prin activitatea publică, adică printr-o cooperare a efortului mai multora, sau a tuturora. ând instinctul de conservare a stimulat omul să se asocieze pentru apărarea în comun contra adversarului vecin, atunci a apărut şi prima formă de organizare cu caracter public, primară, rudimentară, prin subordonarea la o conducere comună. 2a această primă nevoie - de apărare în comun a teritoriului -sau adăugat şi altele, a căror satisfacere a cerut un apel la efortul comun. ;nstinctul de conservare şi experienţa proprie umană au creat şi continuă să creeze loturi, de asemenea necesităţi, pe care le dă în seama colectivităţii, investite cu putere de a comanda acţiunea publică pentru satisfacerea acestor nevoi. Creptat, oamenii au cedat din activitatea lor proprie, din prerogativele iniţiativei individuale, au lăsat în seama societăţii politice satisfacerea anumitor nevoi, satisfacerea incompatibilă cu puterile limitate ale individului izolat. &eci, în dreptul financiar aceste necesităţi sunt" a$ private> b$ publice> %evoi private, sunt cele satisfăcute de fiecare membru al unei comunităţi umane, cu maximum de eficienţă &avantaje' !i minimum de sacrificii. &eci, nevoile private sunt strâns legate de activitatea economică care este desfăşurată de individ, pentru satisfacerea cerinţelor lui, fără concursul unei instituţii publice.

. 2ăzeanu 9, urs de legislaţie financiară, :dit. )9. /ădeanu*, /ucureşti %35,, p. 6-%%.

%5

%=

stabilirea şi realizarea unui anumit cuantum bănesc de venituri reprezintă condiţia fundamentală a efectuării unui cuantum bănesc corespunzător de c(eltuieli publice. de dezvoltare a instituţiilor şi serviciilor publice etc. . precum şi în cursul timpului. )-. însă sub aspect procedural... determinată atât de sporirea resurselor financiare ale statului. cu aprecierea că )motivele. Aceasta a fost influenţată şi de tendinţa de creştere permanentă a c(eltuielilor publice în fiecare din aceste state.)priveşte deopotrivă viaţa privată şi viaţa publică*. veniturile publice au evoluat cu cele mai multe diferenţieri atât de la un stat la altul. <ealitatea economico-financiară din aceste state demonstrează. Jolcinsc(i J. fiind procedeu şi act de coordonare sau corelare a c(eltuielilor cu veniturile.%E în contextul celor menţionate. forţelor armate. 'ecesitatea reglementării #uridice financiare se află în raport de cauzalitate cu necesitatea fondurilor băneşti ale statului şi altor colectivităţi publice. 1+ ------------ %4 . statul trebuie să instituie un cadru normativ în sfera financiară. c-eltuielile publice au evoluat sub mai multe aspecte asemănătoare în statele antice. <eferitor la obiectul reglementării #uridice financiare. Bricât de evidentă este necesitatea fondurilor băneşti pentru întreţinerea şi funcţionarea organelor de stat. &eci. industriale. învăţământ etc. componentele structurale ce constituie obiectul dreptului financiar au apărut şi au evoluat cu asemănări şi deosebiri fireşti de la un stat la altul. cât şi în cursul timpului%%. există şi )finanţe private*. în structura dreptului financiar şi-au păstrat însemnătatea în ansamblul actelor şi operaţiunilor financiare. --------------- A se vedea Armeanic A. condiţionat de evoluţia necesităţilor financiare şi a posibilităţilor de realizare a veniturilor publice oferite de dezvoltarea economiilor naţionale cu influenţele con#uncturale inevitabile.. la bugetul de stat etc. @n alt element structural al obiectului de reglementare financiară îl constituie bugetul de stat. A &in antic(itate şi până în prezent. în structura dreptului financiar s-au păstrat două componente" c-eltuielile publice !i veniturile publice. Gpre deosebire de acestea. )AG:9*. pentru împlinirea necesităţilor publice de sănătate. &eci. p. cât şi de necesitatea de a modifica şi perfecţiona procedeele impozitelor şi taxelor în concordanţă cu evoluţia accelerată a activităţilor economice. completate în funcţie de necesităţi. de lucrări şi servicii etc. o condiţie esenţială a actelor şi operaţiunilor financiare este ca acestea să se aplice )într-un regim de drept public*. în statele contemporane. p.Pa !s 1*+. . (eltuielile publice.). păstrând constant procedeele tradiţionale ale impozitelor şi taxelor. Jeniturile publice sunt componenta structurală a dreptului financiar cu cea mai bogată şi diversă evoluţie. stabilirea felului şi proporţiei c(eltuielilor statului a a#uns subordonată procedurii aprobării de către 1arlament a fiecărui buget anual de stat.EE%. alăturat )finanţelor publice*. &rept fiscal.. Finances publi8ues.1. în cele din evul mediu şi din perioada contemporană în virtutea asemănării trebuinţelor băneşti de întreţinere a autorităţilor publice. 2ib.3-%5. că )imperativul financiar* . &eci. (işinău . la c(eltuielile publice şi la modul de efectuare a lor. O(!ectul d eptulu! "!nanc!a ctele şi operaţiunile financiar-publice se realizează practic pe baza reglementărilor lor prin norme #uridice referitoare la impozite şi modul de percepere a lor.! 1/-1+.determinat de această necesitate şi pentru satisfacerea ei. acesta este circumscris de componentele structurale ale finanţelor publice. mi#loacele şi efectele finanţelor publice sunt cu totul diferite de cele ale finanţelor private*. :d.necesitatea fondurilor băneşti . având în vedere că. )&alloz* . comerciale. în vederea %% %E Crotabas 2. respectând delimitarea acestora faţă de finanţele private. ale căror rezultate băneşti sau venituri reprezintă obiecte impozabile sau taxabile.

mportanţa bugetului de stat trebuie privit prin prisma cuprinsului său de c(eltuieli şi de venituri publice. raioane. %6 19 .. comune. #udeţe. susţinerii acţiunilor culturale.. aK perfecţionării administraţiei publice locale. . în consecinţă. între finanţele publice interne ale statelor şi finanţele organizaţiilor internaţionale este mai evidentă relaţia contribuţiilor băneşti ale statelor membre ale organizaţiilor internaţionale. Gtolo#an C. diversificarea serviciilor publice conduse de autorităţile locale şi sporirea c(eltuielilor bugetelor satelor. deci ca act de autorizare a anumitor c(eltuieli ale statului având rol determinant în modul de înfăptuire practică a administraţiei publice. a determinat recunoaşterea dreptului acestor autorităţi de a stabili şi încasa impozite şi taxe locale. (inanţele organizaţiilor internaţionale au fost recunoscute în împre#urarea contemporană a înfiinţării sau constituirii organismelor internaţionale. . *nalizând actuala structură a dreptului financiar. a avut ca scop corelarea c(eltuielilor cu veniturile statului.. în contextul afirmării tot mai (otărâte a autorităţilor publice locale. bugetul statului este principalul mi#loc de orientare şi conducere parlamentară a activităţii financiare a statului. 1eferitor la acest sistem financiar este adevărat !i remarcabil că fiecare dintre componentele structurale ale acestui sistem grupează acte !i operaţiuni financiare de constituire !i întrebuinţare a unor fonduri băne!ti ale statului. oraşe. în acest sens. /istriceanu ! i ( . sate etc.iriicularităţi diferite de ale creditului particular. bugetul administraţiei centrale de stat. /ucureşti %33. @odnar 9. împrumuturile de stat interne şi externe s-au dezvoltat ca o componentă structurală a dreptului financiar contemporan cu i . <.nstituirea bugetului de stat. 9nţteanu C. de învăţământ etc.tori"juri!ti. unii &. Aceste finanţe au evoluat mai mult sau mai puţin distinct de cele centrale de stat. landuri.promovării şi menţinerii unui anumit ec(ilibru cantitativ bănesc între acestea. fiind determinate de cele mai multe ori de necesitatea completării veniturilor publice ordinare. literatura cconomico"jinanciară expune următoarele componente structurale ale sistemului financiar/ finanţele întreprinderilor de stat. a protecţiei sociale a cetăţenilor. raioanelor. care se disting de structura financiară internă a statelor contemporane. creditul acordat de băncile cu capital de stat !i împrumuturile contractate de stat. adesea. Angelac(e 9.. al adoptării împărţirilor adniinistrativ-teritoriale şi al investirii autorităţilor locale cu atribuţii de conducere. completate cu alte venituri şi eventual cu împrumuturi publice.xl )&idactică şi 1edagogica*. contribuţii care în acelaşi timp sunt venituri ale respectivelor organizaţii şi c(eltuieli publice ale respectivelor state. oraşelor. precum şi uneori de cea a constituirii unor resurse investiţionale subordonate interesului public.. p. asigurările de bunuri. Finanţele unităţilor administrativ5eritoriale s-au manifestat în structura dreptului financiar contemporan.. . în contextul dezvoltării administraţiei interne a statelor. . bugetul asigurărilor 0nciale de stat. Această însemnătate este demonstrată de faptul. bugetele locale. devenind procedeul financiar central cu însemnătate politică fundamentală. cu o structură de c(eltuieli şi venituri coordonate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale" districte. în acest context. persoane !i răspundere civilă realizate prin societăţi cu capital de stat. Coate acestea au amplificat dezvoltarea sistemului financiar al unităţilor administrativ-teritoriale ca o componentă a dreptului financiar al statelor contemporane.A. cuprinzând actele şi operaţiunile de lormare şi întrebuinţare fondurilor băneşti necesare acestor organizaţii. că fiecare buget anual al statului este adoptat numai de 1arlament şi. Finanţe publice.. @rmătorul element al dreptului financiar îl constituie individualizarea financiară a unităţilor administrativ"teritoriale. JiIărcl K. /ercea F. unităţilor adniinistrativ"teritoriale. ordine publică etc. au tendinţa de a îmbrăţi!a conceptul economic exprimat m literatura economică de specialitate #$ privind componentele fundamentale ale acestei ramuri de drept.

lu#-'apoca.. . însă. it. care reglementează. în regim de drept public.E ------------ .B. Bp. societăţilor de asigurare etc. atunci putem afirma/ tot ce este pecuniar &bani' este drept financiar. dispoziţiile cuprinse în normele dreptului financiar pot fi" onerative.! sancţiunea. p. iar la nevoie prin forţa de constrângere a statului%5. protecţie socială etc. p.în teoria generală a dreptului " ca „sistem al dreptului în structura căruia normele de conduită instituite de către stat sunt grupate în „instituţii juridice !i ramuri de drept $2.3%-3D din -E. fie obligându-i să acţioneze într-un anumit fel.B.5. impersonal şi deci. a căror aplicare este asigurată prin conştiinţa #uridică. fiind republicată în 9.. %.. din 2egea privind sistemul bugetar şi ' %- /oboş 0(. pro-ibitive !i permisive. anumite instituţii " odată cu trecerea de la sistemul economic socialist la cel specific economiei de piaţă .% . menţionăm că dreptul financiar cuprinde ansamblul normelor juridice instituite conform conceptului financiar contemporan. ca unităţi independente. prevede în mod ipotetic. &eci. în fiecare stat este privit . normele dreptului financiar cuprind şi ele cele trei elemente specifice normelor #uridice" ipoteza. &e exemplu. De asemenea între aceste componente există relaţii băne!ti !i deci ele alcătuiesc un sistem financiar. având patrimoniu propriu !i fiind obligate să desfă!oare o activitate profitabilă în condiţiile economice actuale.%334. permiţându-le comiterea unor acte sau operaţiuni de natură financiară.4. dreptul pozitiv cuprinde ansamblul normelor în vigoare la un moment dat.E=. Deci. în concluzie.E-. .. sănătate.1.au un regim juridic în tranziţie spre cel de drept privat datorită organizării societăţilor de asigurare.%3-.întreprinderilor. nr.@3.nr. Structura 3ogico"juridică a normelor financiare ormele dreptului financiar sunt. constituirea !i întrebuinţarea fondurilor băne!ti ale statului !i ale celorlalte colectivităţi publice. că prin c(eltuielile publice se urmăreşte împlinirea necesităţilor generale pentru învăţământ. &in punct de vedere al structurii logico-#uridice.%-.. dispoziţia . băncilor !i întreprinderilor comerciale ca societăţi comerciale. -.regulă de conduită instituită de stat. 1rin dispoziţii onerative se reglementează obligaţiile bugetare de repartizare a surselor bugetare conform destinaţiei. la fel ca celelalte norme #uridice . băncilor.. Dispoziţiile onerative sunt cele mai multe dintre normele dreptului financiar.E=.. %33. Ipoteza dreptului financiar prevede condiţiile sau împre#urările în care urmează să se aplice dispoziţiile cuprinse în aceste norme #uridice.5. precum !i controlul financiar de interes public. * /oboş 0(. 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. Dispoziţia normelor dreptului financiar prevede conduita subiectelor de drept vizate de aceste norme.%33D%=. efectuarea controlului preventiv al c(eltuielilor etc. %= 9. Dacă privim astfel problema.4. ori de câte ori sunt întrunite condiţiile vizate de ele. 'ormele dreptului financiar au un caracter general. la fel ca multe dintre celelalte norme #uridice privesc un număr nedeterminat de subiecte de drept şi se aplică repetat în timp. de exemplu" în art. ci regimul juridic financiar privit în cadrul dreptului pozitiv. din . 654-L. alin.. 'ormele dreptului financiar 1. din punct de vedere juridic pe noi ne interesează nu obiectul economic propriu"zis.EE-.E din . în această ordine de idei.Ceoria generală a dreptului.-%--.

2. adoptării. +ancţiunile cuprinse în normele dreptului financiar sunt reglementate potrivit interesului de constituire. prevede" că *autorităţile publice pot înainta 9inisterului Finanţelor cereri pentru alocaţii adiţionale în decursul anului bugetar*.E=. din . prevede onerativ. nr. Bbişnuit aceste forme sunt cuprinse în legile de adoptare a fiecărui buget anual care se aplică limitat în fiecare dintre anii calendaristici.. (işinău . /ugetul public naţional mai conţine şi )fonduri extrabugetare*.. în general. )9@G:@9*.u. Aplicarea în timp a normelor financiare este #ustificată de anualitatea exerciţiului financiar şi a bugetului public naţional.%33D. prevede" că )nici o autoritate publică nu poate efectua c(eltuieli fără autorizaţia semnată de 9inistrul Finanţelor sau de persoana autorizată de 9inisterul Finanţelor*.-. din .5. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele raioanelor.5. în art. de cele mai multe ori. Aplicarea în spaţiu a normelor financiare. &e exemplu... 1e lângă componentele menţionate. al muncii. 654-L.. ca necesităţile şi interesele statului să fie prote#ate şi realizate. fiscal. :d. . cuprinse în acte normative referitoare la fiecare. Cetelea :. 5% din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. alin. &e exemplu.5. 9inisterul Finanţelor aprobă repartizarea lunară a veniturilor şi c(eltuielilor bugetului de stat conform clasificaţiei bugetare %D. 1otrivit acestor necesităţi. 1alade . bugetului asigurărilor sociale de stat etc. executării şi înc(eierii tuturor bugetelor anuale de stat> privind impozitele. a fondurilor băneşti ale statului şi a altor colectivităţi publice.procesul bugetar nr. p. %4 A se vedea Fotărârea 1arlamentului privind clasifIaţia bugetară. @nele dintre normele dreptului financiar cuprind dispoziţii permisive. emise de organul de stat cărora li s-a rezervat această competenţă.. în art.4. <otaru A.. 0u#uman C.E4. principiul teritorialităţii normelor financiare. fiind aplicabil asupra tuturor actelor şi operaţiunilor efectuate pe teritoriul <epublicii 9oldova priveşte realizarea surselor anuale de venituri şi destinaţia anuală a c(eltuielilor bugetului public naţional%6. Aplicarea in timp şi spaţiu a normelor financiare 'ormele #uridice financiare sunt instituite potrivit unor criterii de aplicare în timp şi spaţiu. fiind %D un act de autorizare anuală a întregului proces financiar al statului care cuprinde" sursele anuale de venituri şi destinaţia anuală a c(eltuielilor bugetului public naţional.E=. %-% din onstituţia <epublicii 9oldova" )/ugetul public naţional cuprinde bugetul de stat. sunt guvernate de principiul teritorialităţii. ipoteza şi dispoziţiile sunt contopite în textele normative. oraşelor şi satelor*. conform legislaţiei în vigoare. ca şi cele fiscale%4.. 1entru simplificarea şi raţionalizarea textului actelor normative..E=. iar sancţiunile sunt specificate în codurile" penal. reglementarea #uridică financiară cuprinde următoarele norme" a' norme juridice generale cu aplicabilitate nedeterminată de timp.. unele norme ale dreptului financiar cuprind dispoziţii pro-ibitive. ca în termen de 5= de zile după publicarea legii bugetare anuale. 1.%.5. 5 din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 654-L.EE%.%33D.%33D Armeanic A.. din . 22 -----------23 .%33D.. cu privire la contravenţiile administrative. sau la unele dintre aceste venituri. 3D3-L. %6 în conformitate cu art. taxele şi celelalte venituri ale bugetului de stat. Jolcinsc(i J. astfel. de exemplu" privind cuprinsul bugetului de stat şi procedura elaborării. taxelor şi celorlalte venituri neac(itate de bună voie> privind c(eltuielile bugetare efectuate cu specificul de finanţare a activităţii instituţiilor publice etc> b' norme juridice speciale de adoptare a fiecărui buget anual de stat. fiind completate cu cele privind constrMngerea de stat în domeniul veniturilor bugetare şi executarea silită a impozitelor. 654-L.. în acelaşi timp. &rept fiscal. din . -.

.

din punctul de vedere al producerii efectelor #uridice. în condiţiile prevăzute de normele #uridice în vigoare*. ai instituţiilor publice. Actele şi operaţiunile financiare se identifică prin aceea. din %335 $. . prin manifestări de voinţă unilaterale. fiind exclusă emiterea lor consensuală sau în cadrul unor negocieri.între organe finanţatoare şi instituţii finanţate. deoarece interesul de formare şi întrebuinţare a fondurilor băneşti necesare organelor de stat şi celorlalte colectivităţi publice trebuie urmărit şi îndeplinit în mod autoritar. a căror realizare este garantată prin forţa de constrângere a statului. . preponderent. actele şi operaţiunile în domeniul financiar se emit şi se săvârşesc în condiţiile prevăzute de cadrul normativ în vigoare de specialitate financiară. există acte şi operaţiuni de întocmire şi executare a bugetului de stat. Acestora li se alătură actele şi operaţiunile de control financiar. în general. că sunt emise şi săvârşite în scopul general al formării şi întrebuinţării fondurilor băneşti necesare statului. cit. cele mai multe acte financiare sunt săvârşite de către organele 9inisterului Finanţelor şi de organele financiare din unităţile administrativteritoriale.. pentru actele financiare este relevant că sunt efectuate în scopul de a produce efecte #uridice specifice exercitării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de dreptul financiar..+.inclusiv de realizare a veniturilor şi efectuare a c(eltuielilor acestor bugete . îndeosebi. care se manifestă în cazurile de exercitare neconformă a drepturilor şi de neîndeplinire conformă a obligaţiilor = . 0liga . Actele şi operaţiunile financiare se disting între ele. Actele #uridice financiare săvârşite de către toate aceste subiecte de drept sunt manifestări de voinţă cu caracter unilateral. Bp.D. realizarea efectelor #uridice ale acestor acte este garantată prin forţa de constrângere a statului. pentru finanţarea activităţii curente a acestor ministere..D. Actele . care se exercită asupra actelor şi operaţiunilor de venituri şi c(eltuieli bugetare. :d. *' *ctele financiare fiind acte #uridice sunt )manifestări de voinţă făcute în scopul de a produce anumite efecte #uridice.% 0liga ?. D &răganu C. <eferitor la subiectele de drept enumerate. Bp. aceste ultime acte şi operaţiuni fiind denumite în mod curent *băneşti* sau )patrimoniale-băneşti* şi având un regim #uridic de drept privat. în vederea formării şi întrebuinţării fondurilor băneşti ale statului şi altor colectivităţi sau instituţii publice. din %336 $. în acelaşi timp.1.5.=. de formare şi întrebuinţare a fondurilor băneşti ale instituţiilor publice. )+tiinţifică*. de credit public etc. de exemplu . Actele de drept administrativ. u acest cuprins normativ.D ------------ 27 . organe şi instituţii publice. de către organele de stat investite cu atribuţii executive privind elaborarea şi execuţia bugetelor ce intră în compunerea bugetului public naţional. organelor de stat şi instituţiilor publice. actele şi operaţiunile din domeniul financiar se deosebesc de actele şi operaţiunile din sfera financiarprivată. 1otrivit definiţiei actelor financiare ca acte #uridice. în regimul de drept public determinat de interesele şi necesităţile băneşti ale statului şi ale celorlalte colectivităţi publice. fiind efectuate în scopul realizării de venituri bugetare şi.. şi acest fapt determină cuprinsul complex al categoriei actelor şi operaţiunilor de specialitate din domeniul financiar. p. 6. în primul rând. Astfel. cit. asei 'aţionale de Asigurări Gociale şi de asele teritoriale. p.! ope a%!un!le "!nanc!a e n temeiul şi în aplicarea normelor dreptului financiar se săvârşesc acte şi operaţiuni de natură specific financiară. onform acestei definiţii. p. bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi bugetului asigurărilor sociale de stat . /ucureşti %3=3.acte şi operaţiuni de împrumut public. actele financiare sunt săvârşite. o însemnată parte a actelor financiare sunt săvârşite de conducătorii celorlalte ministere şi ale altor organe centrale şi de stat. în acest sens.. !ed. . !ed..6.

prevăzute prin normele dreptului financiar. în cazuri de acest fel constrângerea statală se exercită diferit în funcţie de periculozitatea socială şi de consecinţele faptelor şi omisiunilor prin care sunt încălcate aceste norme, fiind aplicabile şi sancţiuni de drept penal -de exemplu, în ipoteza utilizării contrar destinaţiei a mi#loacelor din împrumuturile interne sau externe garantate de stat ,4. &in punctul de vedere al condiţiilor generale, actele #uridice financiare trebuie emise de către organele competente şi în limitele competenţei legale, cu un conţinut conform dispoziţiilor legale" în vigoare, în termenele, formele şi procedurile prevăzute de aceste dispoziţii. în ipotezele nerespectării acestor condiţii, actele #uridice financiare pot fi anulate sau executarea lor poate fi suspendată de către organele cărora le sunt acordate atribuţii de control a legalităţii acestor acte. &atorită condiţiilor de emitere şi executare, actele financiare se aseamănă cu actele de drept administrativ şi întrunesc, în general, particularităţile acestor acte #uridice,6. 2a fel ca actele de drept administrativ, actele #uridice financiare se diferenţiază în acte normative şi individuale, acte cu aplicabilitate teritorială generală şi locală. &e asemenea, există acte financiare cu aplicabilitate limitată la un exerciţiu bugetar şi cu o aplicabilitate nedeterminată de timp. 4' 5peraţiunile financiare includ - exemplificativ - calculul veniturilor şi c(eltuielilor organelor de stat şi instituţiilor publice, plata şi încasarea veniturilor publice, de întocmire a înscrisurilor privind c(eltuielile bugetare etc. Bperaţiunile financiare, la fel ca actele financiare, sunt săvârşite de către funcţionarii de specialitate financiar-contabilă din organele de stat şi alte colectivităţi publice. 1e lângă aceasta, datorită faptului că normele dreptului financiar prevăd obligaţia agenţilor
,4

economici de a calcula şi declara veniturile impozabile, operaţiunile de acest fel sunt săvârşite de personalul financiar-contabil al acestor unităţi economice,3. Bperaţiunile financiare se deosebesc de actele financiare )prin faptul că nu produc prin ele însele efecte #uridice* şi în consecinţă sunt denumite )operaţiuni material-te(nice* -E. însemnătatea acestor operaţiuni se apreciază ca atare prin prisma rolului şi rezultatului lor )material-te(nic* care în domeniul financiar poate fi denumit )te(nic-financiar*. însemnătatea operaţiunilor financiare se mai apreciază şi în raport cu pregătirea, emiterea şi executarea actelor #uridice financiare. &e exemplu, în cadrul efectuării c(eltuielilor bugetare, documentul de plată semnat de conducătorul unei instituţii publice este urmat de întocmirea documentelor #ustificative ca operaţiuni de executare a respectivului act #uridic financiar. 1rin varietatea lor, operaţiunile financiare sunt reglementate şi se săvârşesc potrivit necesităţilor practice te(nico-financiare ale constituirii şi întrebuinţării fondurilor băneşti de utilitate publică.

1.0. Rapo tu !le 1u !d!ce "!nanc!a e

2

a fel ca în alte domenii de activitate supuse reglementării #uridice, în sfera financiară, raporturile #uridice se stabilesc între anumite subiecte de drept, pe baza normelor #uridice de specialitate, în procesul realizării practice a respectivei reglementări #uridice şi deci, apar ca o realizare a unor norme #uridice-%. în ansamblul raporturilor #uridice, raporturile din sfera financiară se recunosc prin finalitatea de natură publică. &eci,
,3

A se vedea art. ,5E din odul 1enal, aprobat prin 2egea nr. 36=-LJ din %6.E5.,EE,! 9.B. %,6-%,3 din %-.E3.,EE,$. , * ;ovănaş 2, &reptul administrativ şi elemente ale ştiinţei administraţiei, :d. )&idactică şi 1edagogică*, /ucureşti %344, p.,-% şi urm.

0liga ;., Bp. cit., !ed. din %335$, p. -E. x &răganu C.,Bp. it., p.44. %N /oboş0(.,Bp. it.,p. %5,.

,6 ------------

,3

elementele distinctive ale acestor raporturi sunt" subiectele participante, conţinutul !i obiectul lor. +ubiectele participante în raporturile #uridice financiare prezintă organele administrării financiare de stat şi control financiar ca prim subiect, iar al doilea subiect participant cuprinde oricare alte organe de stat, instituţii publice etc, cărora le revin drepturi şi obligaţii prevăzute de dreptul financiar. 1rimul subiect participant în aceste raporturi #uridice este un organ al administrării financiare şi de control financiar investit cu atribuţii de stat privind formarea şi întrebuinţarea conformă a fondurilor băneşti ale statului, organelor de stat, instituţiilor şi altor colectivităţi publice. Astfel ca prime subiecte participante în aceste raporturi #uridice apar de cele mai multe ori organele 9inisterului Finanţelor, asei 'aţionale de Asigurări Gociale şi alte organe de control financiar. &e exemplu, organele 9inisterului Finanţelor participă ca prime subiecte în raporturile #uridice de finanţare a celorlalte ministere şi altor organe centrale de stat. Brganele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale participă ca prime subiecte în raporturile #uridice de finanţare a organelor de stat şi instituţiilor publice locale etc. Al doilea subiect participant în aceste raporturi #uridice poate fi orice alt organ de stat decât cele administrativ-financiare de stat şi de control financiar, ca şi instituţiile publice cărora le sunt reglementate atât drepturile de a fi finanţate din bugetul de stat sau din bugetele locale, cât şi obligaţiile de întrebuinţare conformă a fondurilor băneşti primite în cadrul acestei finanţări. &e asemenea, al doilea subiect participant în aceste raporturi #uridice poate fi orice persoană fizică sau #uridică are obligaţii de a declara veniturile sau bunurile impozabile, de a plăti impozitele legal stabilite. în cadrul raporturilor #uridice din sfera financiară subiectele participante au o poziţie #uridică diferită, c(iar şi în ipoteza în care ambele subiecte participante sunt organe de stat. Brganele administrative financiare de stat, participând în aceste raporturi la exercitarea atribuţiilor autoritare cu care sunt 30

înzestrate, au o poziţie #uridică specifică" de reprezentant al intereselor financiare de stat sau publice. )oziţia autoritară de reprezentant al intereselor financiare de stat a primului subiect participant este o expresie a regimului juridic de drept public al raporturilor juridice ce se stabilesc în temeiul !i în aplicarea normelor dreptului financiar. Acest regim se deosebeşte de regimul dreptului privat al raporturilor băneşti dintre cetăţeni, în cadrul cărora subiectele participante au o poziţie #uridică egală şi înainte de aceasta, au latitudinea de a participa sau nu în asemenea raporturi conform intereselor lor patrimoniale -,. 6onţinutul raporturilor #uridice din dreptul financiar este unic şi distinct de al celorlalte raporturi #uridice datorită specificului sau naturii financiare a drepturilor şi obligaţiilor ce revin subiectelor participante. în acest sens, este evident că drepturile şi obligaţiile privind finanţarea din bugetul de stat şi bugetele locale, cele privind individualizarea, plata şi încasarea veniturilor publice, cele privind emisiunea şi circulaţia titlurilor de valoare ale împrumuturilor interne de stat etc, sunt din domeniul financiar. +i, în consecinţă conţinutul raporturilor #uridice de finanţare bugetară, de impunere, de credit public etc, este inconfundabil cu al altor raporturi #uridice administrative, băneşti civile sau comerciale etc. <eferitor la obiectul raporturilor #uridice ce se stabilesc în temeiul şi în aplicarea normelor dreptului financiar. Acesta se identifică potrivit concepţiei din teoria generală a dreptului care susţine că obiectul raportului #uridic este acţiunea, bunul material sau valorile vizate de drepturile şi obligaţiile subiectelor participante. onform acestei concepţii, obiectul celor mai multe dintre raporturile #uridice din dreptul financiar le reprezintă fondurile băneşti sau sumele de bani ce se stabilesc şi acordă în raporturile #uridice de finanţare bugetară, ce se individualizează şi încasează veniturile publice, ce se realizează prin procedeele creditului public etc.

-,

0liga ;., Bp. cit., !ed. din %335 $, p. -%.

31

1.2. Rela%!!le d eptulu! "!nanc!a cu alte a3u ! de d ept
onsiderarea dreptului financiar, ca ramură a dreptului este susţinută de faptul, că are un obiect propriu de reglementare, fiind considerat ramură distinctă a dreptului datorită însemnătăţii pe care o are în susţinerea bănească a activităţii statale sau de interes public. în condiţiile divizării ramurilor dreptului în public şi privat, dreptul financiar este o ramură a dreptului public, deoarece la fel ca celelalte ramuri ale dreptului public şi în relaţia de apropiere şi interferenţă cu ele, dreptul financiar este instituit în scopul satisfacerii unor necesităţi şi interese generale sau publice. în scopul împlinirii necesităţilor de constituire şi întrebuinţare a fondurilor băneşti destinate întreţinerii şi activităţii organelor de stat, instituţiilor şi serviciilor publice, reglementarea #uridică a procedeelor şi mi#loacelor financiare este instituită în regim #uridic de drept public de natură financiară. 1rin regim #uridic înţelegem ansamblul normelor #uridice referitoare la anumite relaţii sociale, activităţi publice etc, supuse reglementării #uridice, precum şi conceptele privind instituirea şi variantele reglementării acestor relaţii sau activităţi. în cadrul dreptului public din statele contemporane, locul dreptului financiar este apreciat în parte diferit. în literatura franceză de specialitate există opinia că reglementarea financiară este )a patra ramură a dreptului public, alăturată dreptului constituţional, dreptului administrativ şi dreptului internaţional public* --. 1rivit dintr-un alt punct de vedere, putem afirma, că dreptul financiar este parte componentă a ramurilor dreptului intern. <elaţia dreptului financiar cu d eptul const!tu%!onal este determinabilă prin prisma importanţei dreptului constituţional în oricare dintre sistemele de drept din statele contemporane şi, derivat, datorită statuării constituţionale a unor concepte fundamentale
=-

pentru domeniul financiar. Astfel, dreptul constituţional din statul nostru statuează conceptul bugetului public naţional, competenţa 1arlamentului de a adopta bugetele anuale de stat, ca şi obligaţia cetăţenilor de a contribui prin impozite şi prin taxe la acoperirea c(eltuielilor publice -5 . Aceste statuări constituţionale au însemnătatea orientării generale concepţionale a cuprinsului normelor dreptului financiar privind bugetul de stat şi procedura bugetară, bugetul asigurărilor sociale de stat şi procedura bugetului asigurărilor sociale de stat etc, exprimând relaţia dintre dreptul constituţional şi dreptul financiar. u d eptul ad3!n!st at!&' dreptul financiar se află într-o relaţie de interferenţă complexă, datorită faptului că dreptul administrativ, cuprinzând normele referitoare la organizarea şi funcţionarea tuturor organelor puterii executive, cuprinde şi norme privind conducerea, organizarea şi funcţionarea organelor financiare de stat care fac parte din administraţia de stat şi constituie administraţia finanţelor publice. în concordanţă cu aceasta, reglementarea #uridică bugetului de stat şi bugetelor locale, a veniturilor şi c(eltuielilor bugetare, a creditului public, ca şi a controlului financiar este instituită cu specificul de reglementare administrativ-financiară, în regim de drept public extins asupra actelor #uridice, operaţiunilor te(nic-financiare şi raporturilor #uridice din domeniul financiar. în cadrul acestei interferenţe complexe, de remarcat, că aplicarea unor dispoziţii din dreptul financiar se completează cu anumite dispoziţii generale şi speciale din dreptul administrativ. &e exemplu, reglementarea contravenţiilor din domeniul financiar, se completează cu dispoziţii generale şi speciale de drept administrativ referitoare la procedura stabilirii şi sancţionării contravenienţilor. &e asemenea în cadrul acestei interferenţe complexe, finanţele locale şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale sunt reglementate prin dispoziţii atât ale 2egii privind finanţele publice locale cât şi ale 2egii privind
33
-%

9uzellec <., Finances publi8ues, D - eme edition, :d. )GireO*, 1aris %363, p. %.

onform art. =6, %-E, %-% şi %-, din onstituţia <epublicii 9oldova.

-, ------------

&. politica fiscală comunitară şi controlul financiar comunitar-=. Asemănător şi alăturat dreptului financiar internaţional. aceste convenţii dovedesc existenţa unor raporturi financiare între state. p. 'atura de drept public al legislaţiei fiscale se apreciază însă nu autonom. mai ales.! (ou4ette prin care se înţelege o pungă din piele sau o pungă cu bani.talia *P +aguna &.. mai ales. /ucureşti %334.. 5. spre exemplu" convenţiile de împrumuturi externe. GCAC@2@. a împrumuturilor de stat. %---=E.. )1recis &alloz*. 1aris %34. :d. precum şi în corespundere cu natura de drept public a acestor compartimente structurale ale dreptului financiar. &roit financier et fiscal curopeen. raporturi care sunt considerate obiect al unei subramuri a dreptului financiar internaţional. p. de existenţa multor convenţii interstatale determinate de necesităţi şi interese financiare cum sunt. Conceptul de (u4et C ermenul (u4et îşi găseşte originea în vec(ea limbă franceză şi anume în expresia (ou4e .. dispoziţii ce se completează reciproc. C:B<. -= A se vedes artou ?.A 0:':<A2A A /@0:C@2@. &eşi bugetul este cunoscut şi folosit în toate statele lumii. există totuşi expresii oficiale diferite. . :d. în ceea ce priveşte procedura întocmirii şi aprobării bugetelor locale.administraţia publică locală. în Anglia. terminologia oficială este p esupuesto sau p esupuestos 4ene ales del estado5 în . cancelarul tezaurului !ministru de finanţe$ avea obiceiul să prezinte amerei omunelor un proiect în care se prevedeau mi#loacele necesare pentru acoperirea subsidiilor cerute. Această operaţiune se numea" desc(iderea pungii cu bani sau desc(iderea bugetului.. în Gpania. 34 -------------- 35 . Gub aspecte generale. în condiţiile dezvoltării dreptului comunitar ca ansamblu de norme convenţionale interstatale privind înfiinţarea şi activitatea comunităţilor europene. s-a afirmat existenţa d eptulu! "!nanc!a co3un!ta ' cuprinzând conceptele şi normele referitoare la bugetele anuale ale omunităţilor europene. <elaţia dreptului financiar cu d eptul !nte na%!onal pu(l!c este evidenţiată. #. Cermenul a fost preluat în Anglia odată cu cuceririle normande şi de acolo s-a răspândit în toată lumea cu semnificaţia financiară -D. 1roiectul se găsea într-o mapă din piele pe care cancelarul tezaurului o desc(idea când făcea expunerea.. &rept financiar şi fiscal. ci în corespundere cu reglementarea c(eltuielilor publice ale bugetului de stat şi local. voi.1. reprezenta în mod simbolic" punga tezaurului şi tezaurul oroanei 9arii /ritanii. u d eptul "!scal' dreptul financiar are legătură strânsă datorită importanţei sistemului fiscal asupra formării veniturilor bugetare anuale de stat şi locale. de pildă. &e altfel. (ârtia sau programul din mapă. )Bscar 1rinţ*.

.. p. 9-S%. dar din cauza dificultăţilor sunt necesare adaptări.%. care cuprinde sursele de venituri şi destinaţia c(eltuielilor pentru un an bugetar*. %3%3.. 98 (u4etul a e o "unc%!e pol!t!c$5 indiferent de semnificaţia lui #uridică. %36D. p. Armeanic A. Bp. .--5. Bp. cit. 1reviziunea bugetară trebuie să reflecte obiectivele..<'. Gusţinătorii primei concepţii sunt de părerea.. votarea lui de către 1arlament -4 Qagner A. funcţiile şi reglementarea #uridică a bugetului de stat. Bp. cit. c(eltuielile şi veniturile comunităţii* -3. cit. 1aris. &eci. bugetul poate fi privit ca act de autorizare dat de puterea reprezentativă privind condiţiile de realizare a veniturilor bugetare minime. 9ocT/a %33=. p.. fiind precizat. precum !i c-eltuielilor maxime alocate cu indicarea naturii !i destinaţiile acestora pe o perioadă dată &de obicei un an '. )Blenburg Jerlan*... că bugetul este" )actul care prevede şi autorizează în prealabil. A doua concepţie exprimată în literatura şi legislaţia financiară susţine că bugetul statului este un act de stabilire !i autorizare a veniturilor !i c-eltuielilor anuale ale statului28. p. 65-6=> 9uzellec <. cit. în doctrina şi legislaţia franceză s-a statornicit ideea că este periculos să laşi 1arlamentul să acţioneze sensibil la dorinţele alegătorilor.Bp.. p. în literatura de specialitate s-au expus numeroase definiţii. Crăite de la Gcience des finances. A8 (u4etul a e "unc%!e 1u !d!c$' pentru că anual se adoptă printr-un act cu putere de lege5% &:egea bugetară anuală. 5. din %335 $. întrucât în ea se precizează atât necesitatea te(nico-financiară. dispoziţiile cuprinse în această lege fiind imperative cu privire la cuantumul minim al veniturilor şi maximum de c(eltuieli.. voi .(!lanc!o sau p o4etto de bilancio> în 0ermania.ll-. %46> +aguna &.. &..L. &roit financier et fiscal europeen.-.E$ . Bp. cât şi importanţa autorizatoare a bugetului. bugetul tinde să prevadă viitorul. /ugetul este previzional.%33D. Crăite de la science des finances. în acest sens se menţionează" „)arlamentul a fost inventat de popoare pentru a limita c-eltuielile puterii executive. !ed. nr. deoarece există tentaţia de ma#orare a c(eltuielilor. p. %-3> artou 2.. it. 5D> Crotabas 2. FinanzRissensc(aft. p.> L99ime/a F. D> 0liga . =!.crp.. %4-. %33. p. noţiunea dată are următorul conţinut" )lege anuală prin care 1arlamentul adoptă bugetul de stat. 9unc(en Qien. dar din punct de vedere conceptual s-au evidenţiat două caracterizări fundamentale. % şi art.#. onceptul.4> /rummer(off &. )&eşteaptă-te <omâne* G<2..5.p. %-E alin. limba#ul oficial şi de specialitate utilizează termenul (ud4et sau 7u3 (ud4et 4o6o !4 ori (ud4et"a6 . fiind aprobat de )arlament27. :d. planurile de dezvoltare economică şi socială. :d.este legislativ= . /ucureşti. din onstituţia <epublicii 9oldova. -.. socială şi politică din fiecare stat contemporan a promovat evidenţierea . <evista 'aţională de &rept. . p. A artou 2. cit. &rept financiar şi fiscal. :d.E=. Actualitatea contemporană a acestei concepţii este confirmată de faptul că elementele ei esenţiale au fost preluate şi pentru caracterizarea oficială a bugetului omunităţii :uropene.E-%-.n. BimaF B/oe npa/o. fundamentat pe proiecte economice. % din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. pe plan #uridic bugetul se caracterizează sub două aspecte" . 5E -D ----------- -----------37 . 1aris %34. . 1aris %666. Acest lucru se produce întrucât bugetul reflectă întregul program politic al guvernului. #. onform art. /:T. ce urmează a se realiza într"o perioadă determinată. că bugetul statului este un program sau plan de c-eltuieli. în fiecare an. bugetul a căpătat în practica parlamentară o imensă valoare politică. Această caracterizare legală este valoroasă şi din punct de vedere teoretic. %-% alin.> 7eze 0. !i de venituri. )&alloz*. ... %% A se vedea art. în această ordine de idei.EE. p. Func%!!le (u4etulu! de stat 9 nsemnătatea bugetului de stat în viaţa economică... ce urmează a se efectua.. iniţial s-a folosit expresia sttass6ausaltsptan' însă recent.. -6 A se vedea 2eroO /eaulieu 1. nu pentru crearea altora . din .-. 654-L.%> ondor ..este previzional. Bp.. p. următoarelor funcţii bugetare 5E..

)arlamentului i s"a limitat controlul t? onform art. după afirmaţia literaturii franceze de specialitate.p. it.3-. -6 ------------ )* . din .din legea menţionată reglementează. bugetul este un factor de consolidare a 1arlamentului. 654-L. 1arlamentului i s-a limitat dreptul de adoptare a anumitor rectificări ale bugetului statului. se explică prin faptul. ($ din onstituţia <epublicii 9oldova. Gituaţia actuală se exprimă prin următorul silogism" „@uvernul determină !i conduce politica naţiunii .. efectele sale se extind şi asupra stabilităţii regimului. bugetul poate influenţa politica regimului. 5. prin exclusivitatea constituţională 55 atribuită în sfera bugetară organului reprezentativ.5. %-% alin. prezentând acest )raport 0uvernului*. ai devenit patrimoniu al naţiunii . în corelare cu" sursele de venituri. Acest deficit %-a constrâns pe <egele Franţei să convoace statele generale> regele a afirmat" „fericite deficit. care vor fi realizate de buget. scopurile bugetului de stat sunt următoarele" a$ implementarea strategiilor şi obiectivelor economice. că )la sfârşitul fiecărui an bugetar 9inisterul Finanţelor întocmeşte un raport*. „bugetul exprimă opera @uvernului A6. C8 (u4etul a e o "unc%!e "!nanc!a $' în sensul că presupune determinarea sub formă bănească a necesarului de c(eltuit în D 9uzellec<.E=. DD lit. %= A se vedea Fotărârea urţii onstituţionale privind interpretarea prevederilor art. rectificarea sau anularea alocaţiilor bugetare.. în aceeaşi ordine de idei. :x. dar şi stabilitatea acestuia. apreciind după dublul aspect c(eltuielile şi încasările. >nfluenţa asupra stabilităţii regimului politic. onform art. din .7. >nfluenţa asupra politicii regimului se explică prin faptul că bugetul constituie un act fundamental al politicii economice !i sociale ale guvernului. executării bugetului de stat doar printr"o informare anuală privind veniturile !i c-eltuielile totale efectuate. art. Cotuşi. sociale şi de altă natură ale 0uvernului> b$ formarea fondurilor băneşti necesare pentru finanţarea acţiunilor 0uvernului> c$ asigurarea ec(ilibrului bugetar necesar pentru menţinerea unei situaţii macroeconomice stabile a statului> d$ asigurarea administrării efective. în acest sens. Aceasta din urmă contribuie la precizarea conceptului unui model economic şi social.%33D. &eci bugetul contemporan. 5Aprobarea. !5 $ din onstituţia <epublicii 9oldova.-% din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. &in %44D s-a descoperit incapacitatea guvernului francez de a plăti datoriile războiului. în acest sens. că bugetul nu a fost nici o dată neutru în caz de criză politică... cuantumul acestora şi categoriei de contribuabili.5. calitative şi responsabile a finanţelor aflate la dispoziţia 0uvernului> e$ expunerea în mod explicit a strategiilor şi obiectivelor 0uvernului. >nfluenţa asupra regimului politic afectează nu numai natura regimului. )structura acestuia fiind stabilită de acesta*.. &upă ce bugetul a fost adoptat de 1arlament. 1e lângă aceasta. determinând volumul şi diversitatea c(eltuielilor bugetare. 1uterea politică şi puterea bugetară au o strânsă legătură.bidem. 1e de altă parte. %5 onform art.. doar cu acceptarea acestora de către 0uvern. în acelaşi timp. a restaurat şi consolidat executivul care a devenit o putere adevărată. 654L. %5 din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. iar )0uvernul prezintă spre adoptare 1arlamentului doar un 1aport anual despre executarea bugetului de stat*. 4ugetul are o funcţie politică !i prin influenţa pe care o exercită asupra regimului politic !i care poate determina natura regimului politic sau stabilitatea acestuia. care atrag după sine" ma#orarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor> precum şi ma#orarea sau reducerea c(eltuielilor bugetare 5= .%33D.=. acesta trebuie să fie executat de 0uvern ca putere executivă. *.Bp. )responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat îi revine 0uvernului*.E=." revoluţia franceză de la %643 din ameninţare de bancrută. cu timpul.presupunând prezentarea întregii politici guvernamentale. exercită o incontestabilă presiune asupra liniei de conduită a guvernului.

având o importanţă primordială pentru autonomia funcţională a organelor de conducere ale altor unităţi. în unele dintre state s-au conceput şi sau pus în aplicare variante originale care au dezvoltat categoria variantelor contemporane de organizare bugetară 56.. #. cu împrumuturi de stat. culturale şi sanitare. -------------- . a avut şi are ca venituri principale impozitele şi taxele completate.). 654-L. /ugetul este un mi#loc de satisfacere a nevoilor colective. fiind un act de conducere statală.domeniul public şi evaluarea cât mai corectă a surselor care pot fi de natură fiscală în marea lor ma#oritate.E=. dar nu produce. din %335 $. cât şi instituţii şi acţiuni de învăţământ public. emanat dintr-un interes general-public. structura bugetară cuprinde bugete anexă pentru poştă şi telecomunicaţii. în statele unitare naţionale cum sunt Franţa. în aceste state sunt evidente principalele variante practice de organizare bugetară şi în acelaşi timp.%E. p. şi nefiscală. Bp. 4ugetul este o prăpastie care se alimentează cu prudenţă !i înţelepciune. Bste „un act de administrare . el ia. armată etc. de la bugetul de stat la bugetele raionale. cit. fonduri băneşti speciale şi alte fonduri băneşti alăturate bugetului de stat. finanţării domeniilor de activitate. D8 (u4etul a e o "unc%!e pu(l!c$. 5E 5% .. dar nu restituie nimic. &e exemplu. bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special. „un deviz de administrare . =%% 9uzellec <. bugetul municipal /ălţi şi bugetul municipal (işinău la bugetele locale pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale. sunt evidenţiate anumite particularităţi şi deosebiri mai ales în statele federative faţă de cele cu structură unitară. 1e lângă bugetul de stat şi bugetele locale. executiv. % din 2egea privind finanţele publice locale. bugetului municipal /ălţi şi bugetului municipal (işinău sau de la bugetele raionale. 1rin aceste bugete locale sunt finanţate atât întreţinerea autorităţilor publice locale.. structura bugetară din statele unitare naţionale contemporane a fost dezvoltată cuprinzând bugete" anexe. instrumente financiare utilizate frecvent cu aceste denumiri în literatura economico- %3 0liga 2. cu titlu definitiv şi în sumă absolută.EE-. 'oţiunea public delimitează aceste bugete de bugetele proprii sau bugetele de venituri !i c-eltuieli.. pentru care veniturile bugetare locale sunt insuficiente 53. iar c(eltuielile acestui buget sunt destinate celor mai importante trebuinţe de învăţământ şi sănătate publică. din punct de vedere al organizării bugetare.n conformitate cu art. în <epublica 9oldova. prin 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. . în scopul asigurării exercitării unor anumite funcţii publice. în Franţa. autonomii în cadrul statelor unitare. sau în alte scopuri speciale. din .5. +tatul nu este un agent economic la fel ca ceilalţi subiecţi ai sferei antreprenoriale. extraordinare. -34-LJ din %D.%33D. Bl consumă.talia. ca şi conturi speciale pentru dezvoltarea aducţiunilor de apă. 4ugetul de stat din statele unitare naţionale este denumit şi buget ordinar sau general. cuprindea numai bugetul de stat !i bugetele locale. nr. ce sunt în competenţa autorităţilor publice locale. navigaţia aeriană etc.. conform prevederilor legale.=E. a instituit o variantă originală de organizare bugetară care se aplică practic prin bugetul public naţional. serviciul explozivilor. p. pentru fondul naţional al cărţii etc. instanţe #udecătoreşti. organizarea bugetară era la început simplă. 54. transferurile sunt mi#loacele financiare alocate. it. . întreţinerii organelor centrale" legislativ. deoarece. 56 4ugetele locale sau ale unităţilor administrativ"teritoriale din statele unitare naţionale sunt o componentă a organizării bugetare. în caz de insuficienţă. S!ste3ul (u4eta :n statele conte3po ane B n condiţiile în care bugetul de stat este procedeul financiar cel mai important de autorizare şi corelare a veniturilor şi 72 c(eltuielilor statului. modernizarea şi dezvoltarea urbanistică etc. Bp. extrabugetare. bugetul central ai unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special. pe lângă bugetul general al statului.. !ed.D-%D6. pentru fondul forestier naţional. Guedia etc.

financiară =% şi practica agenţilor economici. :xpresia naţional înseamnă, că bugetul include toate veniturile şi c(eltuielile de natură publică a statului. 4ugetul public naţional este alcătuit din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală =,. u acest cuprins bugetul public naţional este o variantă originală de organizare bugetară =- prin faptul, că pe lângă bugetul de stat şi bugetele locale, cuprinde şi bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, fiind din punct de vedere organizatoric autonome faţă de bugetul statului, având natură #uridică financiară în regim de drept public. 1e lângă bugetul de stat, organizarea bugetară din <epublica 9oldova, cuprinde bugetele fondurilor extrabugetare =5 , fiind prezentate şi adoptate de către 1arlament ==. &e exemplu, prin 2egea fondului rutier nr. 4,E-L;;; din E,.E,.%33D =D şi Fotărârea 1arlamentului nr. 63--L;;; din ,D.ED.%33D, privind aprobarea <egulamentului cu privire la constituirea şi utilizarea fondului rutier =4 , s-a constituit un fond extrabugetar având drept scop reparaţia şi întreţinerea infrastructurii rutiere din ţara noastră.

Antoniu '., Adoc(iţei 9., ristea F., 'eagoe ;., &umitrescu &., ;lie J., Finanţele întreprinderilor , :d. )AG:*, /ucureşti, %33-, p. ,D3 şi urm. =, onform art. , din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 654-L;;; din ,5.E=.%33D. == ;n unele state contemporane !spre exemplu" G.@.A.$ sistemul asigurărilor sociale de stat este parte componentă a bugetului federal american, neexistând di(otomia bugetară între bugetul statului şi bugetul asigurărilor sociale de stat ;A se &edea A 3ean!c A.' F!scal!tatea :n statele conte3po ane' Ed. : @G9, (işinâu ,EE-, pp. )<-)18. =% onform art. 54 din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 654L;;; din ,5.E=.%33D. == onform art. %-% alin. , din onstituţia <epublicii 9oldova. =D 9. B. nr. %5-%= din E4.E-.%33D. =4 9. B. 'r. =4 din -E.E6.%33D.

=%

în statele federative, cum sunt /razilia, 0ermania, Gtatele @nite ale Americii, Federaţia <usă şi altele, organizarea bugetară este influenţată de structura federativă cuprinzând" statele, landurile, cantoanele, provinciile componente etc. în consecinţă, organizarea bugetară federativă este mai complexă şi cuprinde bugetele federale, bugetele statelor, landurilor etc. componente şi bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din fiecare dintre statele, landurile etc. componente. Gub aspecte generale, organizarea bugetară federativă este asemănătoare în toate aceste state, cuprinzând bugete federale ale statelor membre şi locale. însă cuprinsul de c(eltuieli şi venituri, relaţiile dintre bugetele federale ale statelor membre şi celor locale, procedura elaborării şi aprobării bugetelor anuale sunt reglementate diferit, conform conceptelor proprii formate şi evoluate în fiecare stat federativ. în @ermania, organizarea bugetară federativă este reglementată printr-un act normativ denumit ) onstituţie financiară* în cuprinsul căreia problema principală este cea a )repartiţiei #uste* a fondurilor băneşti între bugetul federal şi bugetele landurilor membre ale statului federal german =6. în scopul repartiţiei financiare #uste c(eltuielile sunt repartizate în funcţie de competenţa materială a organelor administrative federale, ale landurilor şi locale. onform acestui criteriu, din bugetul federal sunt finanţate integral afacerile externe, căile ferate şi fluviale federale, poşta, apărarea ţării inclusiv protecţia frontierelor, autorităţile şi instanţele federale. în comun, din bugetul federal şi din bugetele landurilor sunt finanţate extinderea, funcţionarea şi activitatea ştiinţifică a instituţiilor superioare de învăţământ, ca şi ameliorarea infrastructurii economice regionale.

9oster A., )2a onstitution Financier de la <epubli8ue Federale d.Allemagne*, în :tudes et &ocuments de &roit /udgetaire Federal, 2ibrairie 0enerale de &roit et de iurisprudence )<. 1ic(on et <. &urand-Auzias*, 1aris %345, p. = şi urm.

42

-------------

43

Cot în comun, din bugetele landurilor şi din bugetele locale sunt finanţate instituţiile de învăţământ, sănătate şi protecţie socială, unităţile de gospodărie comunală, alte instituţii şi unităţi organizate, care funcţionează pe lângă autorităţile publice ale landurilor, orăşeneşti şi comunale=3. în ceea ce priveşte veniturile, produsul bănesc al celor mai importante impozite este repartizat între bugetul federal şi bugetele landurilor, cu preponderenţă pentru bugetul federal, având în vedere că din acesta se suportă aproape #umătate din c(eltuielile publice, iar cel mult --U din aceste c(eltuieli revin bugetelor landurilor şi cel mult ,EU - bugetelor locale. Astfel, veniturile taxelor vamale şi ale monopolurilor fiscale, ale impozitelor pe consumaţie şi ale prelevărilor speciale revin bugetului federal. 1rodusul impozitelor pe venit şi capital, ca şi al impozitelor pe circulaţia capitalurilor revine bugetelor landurilor, iar impozitele reale pe clădiri şi activităţi profesionale, ca şi impozitele locale pe consumaţie sunt venituri ale bugetelor localeDE. &atorită acestei repartiţii a fiscalităţii în folosul bugetului federal, centrul federal efectuează unele redistribuiri a unor venituri şi c(eltuieli, în mod )vertical*, între bugetul federal şi bugetele landurilor aflate în situaţie deficitară. în acelaşi timp, datorită faptului că unele landuri au o )capacitate fiscală superioară*, pentru acestea s-a instituit obligaţia de a plăti )o contribuţie destinată repartizării financiare #uste* din care se acordă subvenţii băneşti landurilor care au venituri proprii insuficiente, realizându-se astfel o redistribuire a fondurilor băneşti între bugetele landurilor în mod )orizontal*D%. &e exemplu, /avaria, Qiurtemburg, <ein-Qestfalia de 'ord alocă o parte din resursele financiare landurilor mai slab dezvoltate, cum sunt" Gaxonia, +levig-0olştein etcD,. Asemenea
* 0liga 2, Bp. cit., !ed. din %335 $, p. 53. A se vedea mai detaliat Armeanic A., Fiscalitatea în statele contemporane, :d. ) : @G9*, (işinău ,EE-, p. 5=-=,. D% A se vedea 9oster A., Bp. cit., p. -,---. R A se vedea mai detaliat Armeanic A., Bp. cit., p. 56 şi Armeanic A. Gistemul fiscal în 0ermania, <evista 'aţională de &rept, nr. - !-E$ ,EE-, p. 6-%%.
D%%

mecanism de redistribuire a fondurilor băneşti în mod )orizontal* este reglementat şi în <epublica 9oldova, fiind acumulate surse financiare în fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ" teritoriale pentru redistribuirea surselor financiare acumulate unităţilor administrativ-teritoriale mai slab dezvoltate D-. în +tatele Cnite ale *mericii, organizarea bugetară cuprinde bugetul federal, bugetele statelor membre şi bugetele locale. între aceste bugete veniturile şi c(eltuielile publice sunt repartizate prin )legi de autorizare a veniturilor şi c(eltuielilor bugetare* în funcţie de )competenţele statale* ale organelor federale, ale organelor de conducere din statele membre şi ale organelor locale denumite )colectivităţi subordonate*D5. 4ugetului federal american îi revin c(eltuieli pentru apărarea naţională, pentru întreţinerea organelor puterii publice, pentru sănătate şi altele. Gistemul veniturilor federale cuprinde taxele pe veniturile persoanelor fizice şi ale corporaţiilor, accize asupra unor bunuri de lux, taxe vamale, taxe de timbru etc. Gistemului bugetar federal îi revin aproximativ 4EU din toate veniturile şi c(eltuielile statului federal americanD=. &in bugetele statelor membre, sunt finanţate )districtele şcolare*, drumurile rutiere şi c(eltuielile cu caracter social> pe când veniturile acestor state nu sunt riguros identice şi cuprind mai ales taxele percepute pentru carburanţi, tutun, băuturi alcoolice, automobile, ca şi o taxă funciară, care, în tot mai multe state, este cedată pentru administrarea fiscală a colectivităţilor locale DD.

onform art.lB din 2egea privind finanţele publice locale, nr. -34-LJ din %D.%E.,EE- !9B. nr. ,56-,=-S33D din %3.%,.,EE-$ 9arc(essou A., 2es instutions budgetaires de la Federation des :tats-@nis d.Ameri8ue, .n :tudes et &ocuments de &roit /udgetaire Federal, 2ibrairie 0enerale de &roit et de ;urisprudence )<. 1ic(on et <. &urand-Auzias*, 1aris %345, p. %E- şi urm. D= Armeanic A., Bp. cit., p. ,6> Armeanic A. Gistemul fiscal în G.@.A., <evista 'aţională de &rept, nr. = !-,$ ,EE-, p. 5-6.
DD

0liga 2, Bp. cit., !ed. din %335 $, p. =E. -----------5=

44

-------------

anului următor. Această practică diferită fiind influenţată de tradiţii şi de durata dezbaterii parlamentare a bugetelor anuale 45. Având în vedere că, în mod practic, după sfârşitul anului bugetar se încasează venituri bugetare restante şi se efectuează c(eltuieli anga#ate în ultima parte a anului bugetar, în unele state acestea se înscriu în conturile bugetului expirat, pe când în alte state )gestiunea bugetară* se încadrează exact între datele de început şi de sfârşit ale exerciţiului bugetar4=. în <epublica 9oldova, 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar cuprinde, referitor la gestiunea bugetară, următoarele dispoziţii" *2a data de -% decembrie a fiecărui an, 9inisterul Finanţelor înc(ide toate conturile desc(ise în decursul anului bugetar curent, pentru a întocmi raportul anual despre executarea bugetului de stat*4D. <eglementarea gestiunii bugetare în strictă concordanţă cu anul calendaristic este raţională deoarece cazurile de venituri bugetare restante ca şi de c(eltuielile anga#ate în ultima parte a anului calendaristic care se încasează şi respectiv efectuează la începutul anului următor intervin şi se repetă de la un exerciţiu bugetar la altul, afectând puţin executarea bugetelor anuale de stat. 2.<.<. Unitatea bugetar este un principiu care pretinde elaborarea în fiecare an a unui buget unic de stat, acest principiu apreciindu-se şi el în comparaţie cu oponentul său - procedeul pluralităţii de bugete. 1rincipiul unităţii bugetului de stat sau al bugetului de stat unic se consideră consacrat prin însăşi legile referitoare la contabilitatea ori la finanţele publice, întrucât dispoziţiile acestor legi folosesc expresia

)buget* de stat sau )bugetul* statului, conducând la concluzia că este vorba de un singur buget şi nu de mai multe bugete44. 2a fel ca şi principiul anualităţii, literatura financiară contemporană apreciază că principiul unităţii bugetare se spri#ină pe două genuri de motivaţii, unele financiare, altele politice. &in punct de vedere financiar, unitatea bugetară permite să se prezinte starea reală a situaţiei financiare a ţării, ceea ce, din punct de vedere politic, este important pentru controlul exercitat de 1arlament asupra bugetului statului, pentru ca 1arlamentul să aibă o vedere de ansamblu asupra c(eltuielilor statului.46 într-adevăr, elaborarea şi aprobarea în fiecare exerciţiu financiar a unui singur buget de stat oferă posibilitatea de a se cunoaşte exact veniturile şi c(eltuielile anuale, raportul dintre acestea şi deci ec(ilibrul ori deficitul situaţiei financiare a statului. &e asemenea, din cuprinsul bugetelor unice de stat se poate deduce orientarea politicii financiare a puterii executive, mai ales prin comparaţia evoluţiei veniturilor şi c(eltuielilor de la un buget anual la altul. &atorită acestor avanta#e, principiul unităţii bugetare a fost apreciat ca )o regulă ideală* şi ca )o condiţie de sinceritate financiară*43. u toate avanta#ele te(nico-financiare şi politice, în foarte multe state contemporane s-a renunţat la unitatea bugetului de stat şi s-a preferat procedeul pluralităţii bugetare. 1rocedeul pluralităţii bugetare se aplică declarându-se bugetul statului ca buget ordinar, sau general, sau central, şi admiţându-se, alăturate acestuia, alte bugete" extraordinare, anexe, extrabugetare 6E, speciale, autonome6% etc.

4% 4=

0liga 2, Bp. cit., !ed. din %336 $, p. =3. 0liga ;., Bp. cit., !ed. din %335$, p. =D. 4D onform art. -- alin. 5 din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 654- L;;; din ,5.E=.,33D.

44 46

48

-------------

A se vedea Crotabas 2, Bp. cit. p. %,=. &uverger 9., Finances publi8ues, :d. )1. @. F.*, 1aris %346, p. -%5. 43 2eon 0., Bp. cit., p. -4-. %E r art.54 din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 654- L;;; din ,5.E=.,33D. * c..iga ;., Bp. cit., !ed. din %335$, p. =4-=6> 0liga ;., Bp. cit., !ed. din %336 $, p. D% -D-.

53

654. Bp. !. pentru acoperirea unor pierderi materiale cauzate de calamităţi naturale.. exploatarea minelor şi gazelor naturale.4ugetele extraordinare sunt practicate cu caracter temporar pentru situaţii excepţionale. Uni"ersalitatea bugetului de stat este un principiu de aplicare a dreptului bugetar care este prezentat uneori independent. din .nr.54 alin. :laborarea bugetului anual de stat conform principiului universalităţii prezintă atât avanta#e. 1ractica bugetelor extraordinare a fost şi este diferită de la un stat la altul. 4ugetele anexe au fost şi sunt practicate mai frecvent decât bugetele extraordinare. poşta. eea ce rămâne comun acestor bugete este adoptarea lor în fiecare an de către 1arlament. -44. =6> 0liga .L. cărora prin lege li s-a acordat autonomie şi care au personalitate #uridică. transporturile feroviare etc. p. energetica.. -4 din 2egea privind finanţele publice locale nr. ramurilor şi exploatărilor pentru care se pot crea bugete anexe este reglementată şi ea diferit de la un stat la altul. Bp.5.E=. din %336 $. A= A se vedea art.. /istriceanu 0(.. în <epublica 9oldova. %-% alin. 6D 50 -----------=% . fiind alăturate bugetului ordinar al statului şi adoptate tot de 1arlament odată cu acesta. )ca anexă la bugetul de . 1aris %63%. Această autonomie. %63. onfom art. în Anglia. ea mai îndelungată şi diversă practică în acest fel este cunoscută în Franţa.3E.EE-$. /odnar 9.. ca bugetul să cuprindă toate veniturile şi toate c(eltuielile statului din fiecare exerciţiu financiar.. !ed. p. 63--L. din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.E. ategoria sectoarelor. cu sau fără limitări ale obiectului de finanţare. reglementat prin 2egea fondului rutier nr. cit. alteori îmbinat cu principiul unităţii bugetului de stat.. 4.EE-. O. . exploatării unor servicii publice etc.%E. cit. . -34-LJ din %D.-D-... cât şi dificultăţi. din onstituţia <epublicii 9oldova.. bugetele extraordinare au fost admise condiţionat de reglementarea prin legi speciale şi s-au creat pentru lucrări de comunicaţii publice. Acest principiu are în vedere. Gtolo#an C.2. B.56-.%." Gtourm <. stat*6D sau de )organele reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale* 64. din onstituţia <epublicii 9oldova. 66 9.B. p. cit. fie prin subvenţii pentru c(eltuieli6-. concomitent cu bugetul statului prin însăşi legea de adoptare a acestui buget.ED. @n fond extrabugetar de acest fel este )fondul rutier*. * Jăcărel . nr..industria de armament.!. din %335 $. înseamnă dreptul de a avea buget propriu. ca anexă la bugetul local. %-% alin. !ed. din E.. . 9oşteanu C. A. -5=.%33D 66 şi Fotărârea 1arlamentului nr.. alte calamităţi deosebite. Angelac(e 9.. deoarece corespund unor trebuinţe con#uncturale frecvente mai ales de sporire a fondurilor băneşti necesare unor ramuri economice sau de activitate..%33D.%33D. pentru colectivităţi de interes public. condus personal de acesta. !9. aprobat de către organul propriu de conducere a colectivităţilor publice cărora li s-a stabilit prin lege autonomia cu dreptul de a avea buget propriu. 2e /udget.. 0liga . 1. Acestea se )adoptă de 1arlament*6=. /ercea F....impozite şi alte contribuţii impuse învinşilor şi ţărilor ocupate ..şi utilizat în mod prioritar pentru soldele ofiţerilor şi soldaţilor 6.. pentru aşa-numitele regii autonome organizate în ramurile strategice de interes naţional .. onform art.E-. cit. D A se vedea art. începând cu perioada lui 'apoleon /onaparte... acumulat din *produsele victoriei şi cuceririlor* .. 1racticarea acestor bugete a început odată cu apariţia c(eltuielilor extraordinare pentru înarmare.63 4ugetele autonome sunt reglementate tot ca excepţie de la principiul unităţii bugetare. privind adoptarea <egulamentului cu privire la constituirea şi utilizarea fondului rutier. denumit )domeniul extraordinar*.%33D.. citat de 2eon 0. p. ategoria bugetelor autonome s-a dezvoltat mai mult în Franţa şi <omânia. bugetele anexe sunt corelate cu bugetul ordinar sau general al statului fie prin solduri de venituri. Bp. n .E6.din %3.33D.. &e asemenea..=. D... din punct de vedere financiar. m 9.. din .E-L.-1/ din E4. =4 din -E. Bp. bugetele anexe sunt numite )fonduri speciale*65..D. p.

6. fapt datorită căruia. .. oferă statului posibilitatea de a obţine constant împrumuturi interne pentru acoperirea deficitelor bugetare. p.4. 1rocedeul bugetului net a fost însă şi criticat încă din primele etape ale aplicării lui.bidem.3. datorită disponibilităţilor de capitaluri. în unele state cum sunt +C* deficitele bugetare au crescut !i se repetă de la un exerciţiu financiar la altul. 1. lire sterline c$eltuieli) fericire perfect . . procedeul bugetului net. s-a recurs la procedeul bugetului mixt în care pentru anumite sectoare sau ramuri de activitate. =3. %aimond &uzellec caracterizeaz sistemul financiar al unui stat prin concepţia lui &icanber.2. eroul lui '$arles (ic$ens care rezum principiul s u de gestiune prin urm toarele) *2+ lire sterline intr ri. iar în prezent ele pot accentua inflaţia ori de câte ori se recurge la emisiuni monetare pentru acoperirea acestor deficite. principiile universalităţii şi unităţii bugetului de stat sunt privite şi apreciate uneori ca îmbinate şi anume )universalitatea ca aspect complementar al unităţii bugetului de stat*3%.. în bugetul anual de stat se înscriu toate veniturile şi toate c(eltuielile. în cazul în care veniturile sunt mai mari decât c(eltuielile. in acest sens..56. p. stabilind un excedent simbolic al veniturilor faţă de c(eltuieli şi având astfel aprecierea publică de dovadă a unei bune politici financiare a statului*3=. în condiţiile evoluţiei liberal-capitaliste a economiilor din statele contemporane industrializate. cu toate că produsul social brut spore!te de la un an la altul. * A se vedea Crotabas @ Bp. 3D 9uzellec <. doctrina financiară a reevaluat deficitul bugetar de stat. se înscriu numai soldurile nete3-. &eci. cit.. !. p.Avanta#ul principal al universalităţii bugetului statului este de ordin politic. cuprinde toate veniturile şi toate c(eltuielile bugetare anuale de stat. cit..56. cit. Acest avanta# este identic cu cel oferit de principiul unităţii bugetului de stat. cit.. bugetul net cuprinde numai soldul rezultat din compensarea veniturilor cu c(eltuielile. Bp. ------------ 53 52 ------------- . Acest sold. deoarece permite camuflarea cuantumurilor băneşti reale fie ale unor venituri. alăturat procedeului bugetului brut.. -D6. renunţând la practica * 0liga . iar în ipoteza contrară. instituţii etc. cit. iar pentru celelalte ramuri. Având în vedere avanta#ele şi dificultăţile constatate în practică. în timp ce bugetul brut cuprinde toate veniturile şi toate c(eltuielile. p. acest cuprins complet al bugetului de stat permite cunoaşterea exactă a politicii regimului.. 6oncepţia ec-ilibrului bugetar este însă depă!ită în prezent. &ificultatea principală a aplicării principiului universalităţii este atrasă de proporţiile mari ale bugetului brut care elaborat conform acestui principiu. fie ale unor c(eltuieli bugetare de stat3. A se vedea 2eon 0. !ed. instituţii etc. mai ales datorită modificării raportului dintre economia liberal"capitalistă !i finanţele publice din cele mai dezvoltate state din punct de vedere economic. Bp. &ificultăţile te(nico-financiare ale aplicării principiului universalităţii bugetare au promovat. Bp... care. cu consecinţa de a amplifica şi evidenţa contabilă bugetară.. deficitele bugetare puteau avea consecinţa declarării bancrutei sau insolvabilităţii statului. %. p. din %335$. 35 9uzellec <. se înscrie în partea de c(eltuieli a bugetului de stat. Bp. *stfel.. deficitul rezultat atunci când c(eltuielile sunt mai mari decât veniturile. #rincipiul ec$ilibr rii bugetului de stat este considerat )principiu clasic*35 al doctrinei financiare. categorii de acţiuni. lire sterline intr ri.1. . se înscrie în partea de venituri a bugetului statului. în împre#urarea în care bugetul de stat prezentat 1arlamentului spre dezbatere şi adoptare este alcătuit din totalitatea veniturilor şi totalitatea c(eltuielilor anuale. . în trecut. 2+ lire sterline c$eltuieli) catastrof si disperare. :c(ilibrul bugetului de stat este conceput şi enunţat ca )ec(ivalenţă cantitativă a tuturor veniturilor şi c(eltuielilor.

=. . )b* din 2egea nr. onform art. Gituaţia financiară a statului.. % din 2egea privind finanţele publice locale nr.. /ugetul de stat fiind o lege în sine. 2egea <epublicii 9oldova privind finanţele publice locale 36 prevede expres. fonduri pentru generaţiile viitoare etc.%. ondor 2.!l$ din 2egea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale nr.EE-$.B..EE. nr. p.%335$. )legile* se )publică în 9onitorul Bficial al <epublicii 9oldova*%E%. Astfel. ec(ilibrul bugetar a rămas un principiu legiferat. folosind deficitele bugetare ca mi#loc de influenţare a dezvoltării economice prin întrebuinţarea de către stat a unei însemnate părţi a capitalurilor disponibile pe piaţa internă şi externă. constituie o obligaţie primordială a organelor statului%E.%335. 65.B.L. influenţează asupra poziţiei de care se bucură un stat pe piaţa internaţională de capital. pentru a fi cunoscute de către toţi cei care suportă sarcinile materiale ale bunei funcţionări a administraţiei publice. în teoria financiară au fost exprimate şi alte principii. alăturat de dinamica producţiei industriale şi de creştere economică. )1rin ec(ilibrul bugetar se înţelege egalitatea dintre veniturile şi c(eltuielile bugetului*%EE. % din %.. dar şi pe plan extern. 0uvernului şi 1arlamentului de a urmări )ec(ilibrul în timp al colectării veniturilor şi efectuării c(eltuielilor*.56-. Guedia. 654. % alin. -34-LJ din %D.%E. :xemplu de acest 34 36 fel sunt statele .EE-..=.nr.. <usia etc. între acestea se remarcă constituirea.2. în condiţiile unor concepţii diferite privind ec(ilibrul bugetar şi mai ales a posibilităţilor diferite de la un stat la altul de a promova acest ec(ilibru. ori de egalizare care să fie utilizate pentru acoperirea deficitelor bugetare intervenite în etapele de declin economic. ca şi de (otărârile parlamentare de a spori impozitele şi taxele în etapele de prosperitate economică în vederea constituirii fondurilor băneşti de rezervă.. are în vedere publicarea acestuia într-o sursă oficială de informare în masă pentru a fi adus la cunoştinţa opiniei publice.E=.tradiţională a ec(ilibrării în fiecare an a veniturilor şi c(eltuielilor bugetului de stat. dacă legea bugetară anuală nu va fi publicată în 9onitorul Bficial.. ec(ilibrului bugetar şi publicităţii.56-. evoluţia puterii de cumpărare a monedei naţionale.nr. din ED. *A. fiind un act de administrare a unui regim politic şi a orientărilor de natură financiară preferate de acesta. lit.Jenezuela. mersul executării bugetului de stat. 1ublicarea de informaţii cu privire la bugetul de stat constituie o necesitate nu numai pe plan intern. în etapele prospere ale ciclului economic. D alin. E4. !9.../.din %3. Acţiunile de acest fel sunt condiţionate de alternativa etapelor de declin şi de prosperitate ale ciclului economic. !. adică nu va produce efecte #uridice. a prevedea. 2egea nr. cit.%E.EE-.33D. implică procedura obligatorie de publicare în 9onitorul Bficial. Astfel. ce constituie o garanţie financiară pentru dificultăţile economice ale generaţiilor viitoare. %4--L. !%$. a unor fonduri băneşti de rezervă. în statele contemporane în curs de dezvoltare. -34-LJ din %D. 1e lângă principiile anualităţii.EE-.=. 3% onform art. unităţii. %. !9.%. !9. 54 -------------- ------------ 55 . în concepţia sistemului bugetar din statele contemporane. din .56-.B. onform art. !9.%E. Bp.. 2egea <epublicii 9oldova privind sistemul bugetar şi procesul bugetar consacră acest principiu ca element primordial al politicii bugetar-fiscale prevăzând îndatoririle 9inisterului Finanţelor.din %3.E6.. 34 în acest sens.nr. -34-LJ din %D...din %3. ea nu va intra în vigoare.... universalităţii.$. cum sunt specializarea bugetară promovată prin precizarea provenienţei tuturor veniturilor bugetare A se vedea art.care deţin resurse naturale în baza cărora instituie fonduri de stabilizare. doctrina financiară susţine acţiuni diverse. în acest caz. din 2egea privind finanţele publice locale nr.%. &iferit de aceasta.B. #rincipiul publicit ţii bugetului de stat. ori de egalizare cu care să fie acoperite deficitele bugetare din etapele declinului economic..EE-$. %%%. adică a stabili în mod analitic nevoile financiare ale unei perioade !de obicei un an$ şi de a da acestor previziuni maximum de publicitate.5.. )că autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativteritoriale sunt obligate să întreprindă toate măsurile necesare pentru menţinerea ec(ilibrului bugetar* 33 .

Natu a 1u !d!c$ a (u4etulu! de stat & in punct de vedere al naturii #uridice. într-adevăr prin bugetele statelor se stabileşte cuantumul anual total al veniturilor acestor bugete.:tat. a8 Teo !a (u4etulu! de stat act-cond!%!une de natu $ ad3!n!st at!&$ . prin bugetele anuale se condiţionează realizarea anumitor venituri publice ca venituri a respectivelor bugete. &e asemenea.. p.este elaborat sub formă de lege. 57 . %EE. %%%= leze 0. sau este un act de planificare financiară. se specifică impozitele. .D. precum şi principiul non-afecţiunii care . fie că bugetul este şi lege şi act administrativ. ontribution a la t(eorie generale de l. . #. &acă potrivit necesităţii de stabilire şi autorizare a veniturilor bugetare.pretinde ca veniturile bugetare să fie destinate tuturor c(eltuielilor bugetare şi nu unor c(eltuieli particulare%E5.. p. p. pe baza acestui efect specific administrativ se formulează concluzia că )bugetul veniturilor este un act-condiţiune*. taxele şi celelalte venituri bugetare de stat programate a se realiza anual în conformitate cu dispoziţiile din legile şi celelalte acte normative referitoare la fiecare dintre aceste venituri ale bugetului de stat. bugetul statului a fost caracterizat diferit în literatura de specialitate. cât şi c(eltuielile statului. .Jeme ed. însă comune actelor administrative de acest fel%E=. =D -------------- arre de 9alberg. (8 Teo !a natu !! 1u !d!ce de le4e a (u4etulu! statulu! porneşte de la ideea că ) legea este orice decizie emanată de puterea legislativă*. ele mai comentate teorii de acest fel sunt cele care susţin fie că bugetul statului este act-condiţiune de natură administrativă.. sub aspecte parţial diferite.aşa cum este prevăzut în <egulamentul financiar al omunităţii :uropene .. pentru că el V.. acest buget este o lege propriu-zisă. el este o lege propriu-zisă*%ED. se consideră relevantă obligaţia 1arlamentului de a vota c(eltuielile publice necesare anuale cum sunt cele de salarii şi alte plăţi într-un cuantum bănesc prestabilit. 6 4 ** A se vedea +aguna &.&. pe lângă faptul că prin acest buget se stabileşte şi se aprobă cuantumul bănesc al fiecăreia dintre c(eltuielile programate a se efectua.5 .a fost exprimată şi susţinută acordând prioritate determinată faptului că prin bugetele anuale se condiţionează atât veniturile. Bp. p. cit. într-o variantă a acestei teorii se apreciază că *bugetul statului este o lege numai în sens formal şi nu în sens material*. dar pentru unele c(eltuieli se lasă agenţilor administrativi aprecierea utilităţii lor şi decizia de efectuare în cuantumul condiţionat de legile organice.E.. %=5. Având în vedere că în statele constituţionale se susţine existenţa unei distincţii între legea formală şi cea materială. Bp. %3. în dezvoltarea acestei teorii se afirmă că pentru caracterul de lege al unui act este mai important elementul formal decât cel material. potrivit acestei teorii. p. 1aris. &e asemenea.4. m A se vedea artou 2. %3. ours de science des finances et de legislation financiere francaise.şi a destinaţiei specifice a fiecărei categorii de c(eltuieli bugetare %E-. în temeiul acestui argument se apreciază că )şi bugetul c(eltuielilor este un act-condiţiune*.. Bp. cit. cit. ce se efectuează pe baza dispoziţiilor din legile organice. <eferitor la c(eltuieli. bugetul anul al statului este condiţia obţinerii din trezoreria publică a sumelor de bani destinate c(eltuielilor bugetare. <aţionând astfel şi ţinând seama de faptul că fiecare lege trebuie să aibă un cuprins material care se găseşte şi în actul de aprobare a bugetului de stat. Crotabas 2. -6 şi 55. iar în împre#urarea în care )bugetul statului este o decizie a legiuitorului.. se prevede cuantumul fiecăruia dintre principalele categorii de venituri bugetare. conform procedurii legislative*%E4. în ceea ce priveşte veniturile. fie că acest buget este întotdeauna o lege. 1aris./.

prin dispoziţie generală. sau unui act . 1aris. sunt obligatorii şi se pun direct în executare%%E. 9a#oritatea definiţiilor date susţin că bugetul este un )act* fără a se preciza natura actului şi faptului că am fi în K prezenţa unui act formal. în situaţia actului administrativ se poate elabora şi de alte organe ale administraţiei statului. . .Q ** &uguit 2. emise în cadrul activităţii administrative de autorităţi publice în calitatea lor de subiect special. 1entru a fi act administrativ ar trebui să corespundă cu următoarele caracteristici" sunt acte administrative #uridice unilaterale. referitoare la desc(iderea de alocaţii bugetare şi alte procedee de c(eltuieli bugetare. deoarece determină. &rept administrativ şi ştiinţa administraţiei. . &intre cele două păreri componente ale bugetului statului. în timp ce actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate... 1e de altă parte. Astfel. un act administrativ se pune direct în executare după ce a fost elaborat. Analizând definiţia actului administrativ şi comparându-% cu actul bugetar. în fiecare an.fapte. Jol. a#ungem la concluzia că" în primul rând. în timp ce actul administrativ se poate elabora şi de alte organe ale administraţiei statului.activitate . programul 0uvernului nu se bucură de prezumţia de legalitate. %-. acest program îl face numai 0uvernul.bidem. &in moment când acest vot nu aduce nici o modificare a unor norme #uridice preexistente acesta )rămâne conform unor reguli generale .. /2 =3 . 1entru a fi act #uridic în general.. * Gantai . partea de c(eltuieli a bugetului statului este considerată creatoare de acte individuale şi concrete de natură administrativă. în al patrulea rând. votul c(eltuielilor bugetare de către 1arlament. +i este cert că actele prin care se creează obligaţiuni de plată a impozitelor şi taxelor sunt )acte legislative materiale*.. ca de altfel ale oricărui buget. perceperea impozitelor şi taxelor ca şi când ar fi reglementate din acel moment.în al doilea rând. voi. %3.. modificarea sau stingerea de drepturi şi obligaţii$. p. în al treilea rând. pentru că instituţia bugetară poate fi raportată şi comparată cel mai bine cu actul administrativ. bugetul de stat.. Gibiu %33-. actele respective dispun de prezumţia de legalitate. pe când bugetul de stat se execută de la o anumită dată şi anume de la % ianuarie a anului viitor. partea de venituri este considerată creatoare de dispoziţii generale în toate statele în care se aplică principiul anualităţii impozitelor şi taxelor. se produce în sfera de aplicare a legilor preexistente.. . am recurs la opiniile exprimate în &reptul administrativ. investite cu atribuţii de realizare a puterii de stat. în acest sens aprobarea anuală a părţii de venituri a bugetului statului este o adevărată lege materială. 1entru a ne expune punctul nostru de vedere.un act individual de natură administrativă*%E3. este predat spre adoptare 1arlamentului.! de act ad3!n!st at!& porneşte de la deosebirea dintre legea formală şi legea materială şi a#unge la concluzia că )bugetul este lege în părţile lui creatoare de dispoziţii generale şi act administrativ în părţile lui creatoare de acte individuale şi concrete*%E6. Am plecat de la această premisă pentru a ne explica natura #uridică de )act* a bugetului pe care l-au considerat ca atare mulţi teoreticieni. Crăite de &roit onsitutoinnel. trebuiesc întrunite condiţiile de fond şi de formă în sensul că bugetul ar trebui să exprime o manifestare de voinţă cu scopul de a produce efecte #uridice !naşterea.c8 Teo !a pot !&!t c$ e!a (u4etul statulu! a e natu $ 1u !d!c$ at=t de le4e' c=t . deoarece.-. p. se pune problema dacă bugetul este un act #uridic şi în acest caz dacă întruneşte condiţiile de existenţă şi valabilitate a actului #uridic în general şi a actului administrativ în special. Gpre deosebire de partea de venituri. după elaborarea de către 0uvern.%55.

1entru acest considerent credem că s-a recurs la formula aprobării bugetului de către 1arlament şi adoptării lui printr-o lege. DE ------------ D% . la baza bugetului stau operaţiuni specifice de sistematizare şi sintetizare a unor date concrete furnizate de diverşi subiecţi ce elaborează proiectele proprii bugetare. se iau în vedere o serie întreagă de principii de natură economico-fînanciare şi c(iar acte normative care reglementează sistemul impozitelor şi a taxelor. 5!%3$ . se impune. faţă de cele prezentate mai sus. activitatea bugetară trece prin mai multe etape. p. expunându-şi opinia fie de promulgare a legii de adoptare a bugetului de stat. dacă am ajunge la concluzia că are natura juridică a legii. promulgarea şi executarea bugetului de stat. 1entru că acest program vizează interesele economicosociale colective şi are menirea de a rezolva nevoile de acest gen ale unor comunităţi umane sau ale întregii comunităţi. D-6. %%% A1. adoptarea..%. Blaborarea proiectului bugetului de stat este prima etapă a procedurii bugetare. atunci trebuie să ne raportăm la accepţiunea formală a legii !i nu la cea materială a legii$ .3. )romulgarea sau remiterea legii bugetare anuale adoptate implică analiza efectuată de 1reşedintele statului a legii bugetare anuale.CB2@2 III PROCESUL BUGETULUI DE STAT -. şi anume" elaborarea proiectului bugetului de stat.din onstituţia <epublicii 9oldova. 1rin urmare. ca printr-o modalitate #uridică să se dobândească valoarea efectelor ce decurg dintr-o lege. întrucât din modalitatea în care se întocmeşte. se elaborează. fie remiterea acesteia 1arlamentului*.. putem a#unge mai curând la concluzia că este expresia unei activităţi ce are în vedere programarea veniturilor şi c(eltuielilor bugetare raportate la o anumită perioadă de timp. 'oţiunea de proces bugetar onform dispoziţiilor legale. prin urmare. *doptarea presupune dezbaterea şi votarea de către 1arlament a legii de adoptare a bugetului de stat. Bxecuţia bugetară constă în realizarea veniturilor la termenele +i cuantumul prevăzut !care reprezintă obligaţii minime$ şi efectuarea c(eltuielilor conform destinaţiei prevăzute !care < Armeanic A. nr. :l nu poate fi plasat nici în categoria altor acte #uridice.EE. <evista 'aţională de &rept . se execută şi se controlează executarea. care prin intermediul 9inisterului de Finanţe şi al 0uvernului. 'atura #uridică a bugetului de stat. putem a#unge la concluzia că bugetul de stat nu este un act #uridic de natură administrativă. în concepţia noastră bugetul este un program care dobânde!te forţa obligatorie prin intermediul unei legi !i. în cadrul acestei activităţi de programare. A se vedea art.1rin urmare. conduc la obţinerea viziunii de ansamblu privind structura bugetului de stat şi a veniturilor şi c(eltuielilor bugetare. care cuprinde activitatea de determinare a veniturilor şi c(eltuielilor bugetului de stat..

cum sunt" dividende aferente cotei de participare a statului în societăţi pe acţiuni> venitul net al /ăncii 'aţionale a 9oldovei> dobânzile la credite acordate din bugetul de stat> arenda pentru patrimoniul de stat etc. ). A se vedea Fotărârea 1arlamentului privind clasifîcaţia bugetară nr.#. legitimaţii şi certificate> taxa de stat pentru acţiunile examinate de #udecătorii şi de alte instanţe #udecătoreşti etc. în baza datelor furnizate de evidenţa execuţiei bugetare.. organizaţiilor de stat> impozitul pe venitul întreprinderilor cu investiţii străine şi al întreprinderilor mixte> impozitul pe venitul persoanelor #uridice străine obţinut din activitatea de pe teritoriul <epublicii 9oldova> impozitul pe venitul băncilor şi altor instituţii financiare> impozitul pe venitul activităţii de asigurare etc. în cuprinsul actual al bugetului statului nostru. % din Fotărârea 1arlamentului privind clasifîcaţia bugetară nr. prin procedura bugetară se înţelege totalitatea actelor !i operaţiunilor cu caracter normativ !i te-nic. Articolul . ca fiind „procesul care începe cu elaborarea bugetului !i se termină cu adoptarea dării de seamă despre executarea lui pentru anul bugetar respectiv . * treia categorie de venituri nefiscale o constituie amenzile şi sancţiunile administrative. %%5 A se vedea Anexa nr. * doua categorie de venituri o constituie impozitele interne pe mărfuri şi servicii. A8 Pa tea &en!tu !lo (u4eta e11. o dare de seamă completă privind modul de realizare a veniturilor şi de efectuare a c(eltuielilor pentru anul bugetar expirat.' în condiţiile instituirii legislaţiei fiscale din statul nostru asemănător legislaţiilor fiscale din statele europene occidentale. menţionează conceptul de proces bugetar.5. 3D3-L. cum sunt" taxele percepute de poliţia rutieră> taxa pentru eliberarea de paşapoarte. 0eniturile fiscale. Această etapă este cea mai importantă deoarece presupune înfăptuirea concretă a previziunilor adoptate de 1arlament.5. constituind" impozitul pe venit reţinut de întreprinderi.. instituţii şi organizaţii> impozitul pe venit calculat de organele fiscale> . prima categorie de venituri este formată din impozitul pe / *. Clas!"!ca ea &en!tu !lo . din operaţiunile cu capital !i transferurile. din două părţi" veniturile bugetare şi c(eltuielile bugetare%%-. 654. 3D3-L. din .= la sută din salariul persoanelor care fac serviciu de alternativă> alte impozite pe venit> impozitul pe venitul întreprinderilor. 1e lângă aceasta mai există şi alte impozite ce pot apărea în urma introducerii unor noi tipuri de venituri fiscale şi nu pot fi încadrate în categoriile de venituri fiscale menţionate..%33D. înc(eierea exerciţiului bugetar presupune. potrivit necesităţii de a coordona veniturile şi c(eltuielile anuale.. cum sunt" amenzile şi sancţiunile administrative> amenzile aplicate de poliţia rutieră> amenzile aplicate D.E4. )rima categorie este formată din" venituri din activitatea de antreprenoriat şi de proprietate.5..reprezintă obligaţii maxime ce nu pot fi depăşite$.E4. la servicii şi la mărfurile importate> impozitul privat> accizele la diferite produse stabilite conform legislaţiei etc. ne fiscale. *!a dar.L. adoptării. * treia categorie de venituri o constituie impozitele asupra comerţului internaţional.%33D. cuprinde" "enituri curente fiscale. cum sunt" taxa vamală> tariful vamal la mărfurile şi obiectele importate> încasările consulare> taxele de export. venit...33D.! c6eltu!el!lo (u4eta e ugetul de stat al <epublicii 9oldova este alcătuit constant. din . din . 0eniturile nefiscale. buletine de identitate. cum sunt" Caxa pe Jaloarea Adăugată la mărfurile produse pe teritoriul <epublicii 9oldova.al 2egii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.E=. asociaţiilor. înfăptuite de organe specializate ale statului în scopul elaborării. ------------ 63 . * doua categorie de venituri nefiscale o constituie unele taxe şi plăţi administrative. executării !i înc-eierii bugetului de stat.

E> apărarea naţională @%> #urisdicţia constituţională%. sportul şi acţiunile pentru tineret%.. #<.EI. bugetar"fiscală de control= +erviciile de planificare !i statistică etc.EA.EI. #E.3D3-LF.E4. arta. superior.<EE<. vânzarea întreprinderilor de stat etc$. fiind create pe categoriile principale de c(eltuieli" serviciul de stat cu destinaţie generală u3> activitatea externă%. în această categorie intră " 6ercetările !tiinţifice fundamentale= 6ercetările Ltiinţifice aplicate etc.. din .E4. (işinău . #<# >n această categorie intră " *rmata naţională !i (orţele de menţinere a păcii. în această categorie intră " +pitalele= )oliclinicile. 1ransferurile sunt ultimele categorii de venituri bugetare ce includ transferurile de peste (otare pentru c(eltuielile curente şi c(eltuielile capitale acordate <epublicii 9oldova de alte state şi organizaţii internaţionale în contul bugetului de stat. transferurile de capital din surse nestatale.EE%. în prezent cuprinde venituri realizate din vânzarea capitalului fix !vânzarea apartamentelor către cetăţeni. 98 Pa tea de c6eltu!el! ale (u4etulu! statulu! este formată din trei componente" W clasifIaţia funcţională a c(eltuielilor bugetare%%D> W clasificaţia organizaţională a c(eltuielilor bugetare%%4> W clasificaţia economică a c(eltuielilor bugetare%%6.A A se vedea Anexa nr.5. % . < în partea referitoare la încadrarea 6urţii 6onstituţionale în „*utorităţile judecătore!ti prin Fotărârea 6urţii 6onstituţionale nr. gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor> protecţia mediului încon#urător şi (idrometeorologia> în această categorie intră " 6olaborarea internaţională= 1ealizarea acordurilor internaţionale= relaţiile culturale. Jotcinsc(i J.din Fotărârea 1arlamentului privind clasificaţia bugetară nr. % %%= D5 ------------ .. @rupa AJ#" 3urisdicţia 6onstituţională a fost introdusă prin Fotărârea )arlamentului nr. 5 din Fotărârea 1arlamentului privind clasificaţia bugetară nr. mediu.5> învăţământul%.3> agricultura. religia. 1e lângă aceasta mai există şi încasări neidentificate ce pot apărea pe parcursul anului şi nu pot fi încadrate în categoriile de venituri nefiscale menţionate.E4.%33D.<"GH din 2E. în această categorie intră " învăţământul pre!colar. produselor GBFC !complexe de programare$ etc. %%4 A se vedea Anexa nr.menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională%.. #E. !tiinţifice !i informatice internaţionale= 5rganele administrative din această sferă. elementelor InoR-(oR.de poliţia economică> veniturile provenite de la confiscări.<EE<. gospodăria silvică. din <.4> ocrotirea sănătăţii%. .#. 3D3-L%. A&E#' din *nexa nr.5. ..6> asigurarea şi susţinerea socială%. fiind declarată neconstituţională pct.. &rept fiscal. primar. 65 #<E A se vedea Armeanic A.%33D. p. >n această categorie intră " 5rganele afacerilor interne= 5rganele securităţii naţionale= )enitenciarele= Krupele de carabineri etc..> autorităţile #udecătoreşti>%. ambulatoriile !i punctele Dceroobstetricale etc. vânzarea patrimoniului de stat.%33D.=> cercetările ştiinţifice%. din . >n această categorie intră " 6onsiliul +uperior al Dagistraturii= >nstanţele judecătore!ti= )rocuratura.5. postuniversitar= 6ursurile !i instituţiile de perfecţionare a cadrelor etc.A A se vedea Anexa nr.. în această categorie intră " *ctivitatea în domeniul culturii= 1adioteleviziunea= )resa periodică !i editurile= 5rganizarea odi-nei etc. în această categorie intră " )ensiile militarilor= >nstituţiile asigurării sociale= )ensiile !i indemnizaţiile lucrătorilor din instanţele judecătore!ti !i din )rocuratură etc.$ %%=. )AG:9*. %56.. #. :d. 'lasificaţia funcţionali a c$eltuielilor bugetare.3D3-L. amenzile şi alte sancţiuni aplicate de &epartamentul Jamal etc. *A în această grupă intră " *utoritatea legislativă= *utoritatea executivă= *ctivitatea financiară. m )oziţia A&E#' exclusă prin Fotărârea )arlamentului nr. ategoria "eniturilor din operaţiunile cu capital. grupează aceste c(eltuieli în funcţie de obiectivele urmărite de stat.<"GH din 2E.. . din Fotărârea 1arlamentului privind clasificaţia bugetară nr.D> cultura. din . veniturile din vânzarea terenurilor şi activelor nemateriale ! vânzarea brevetelor.

în această categorie intră / a' investiţii capitale !i reparaţii capitale= b' crearea rezervelor de stat= c' procurarea de pământ !i de active nemateriale= d' transferurile de capital &in interiorul ţării sau peste -otare'.industria şi construcţiile%-E> transporturile.%-=. 5. urbanism. în această categorie intră " >ndustria extractivă= >ndustria prelucrătoare= >ndustria u!oară= 6onstrucţiile etc.> procurarea de acţiuni. 4ender. se face după două criterii" ministere. Bp. . agricultură. 6-sitlcaţia organizaţional a c$eltuielilor bugetare. în (ranţa.* >n această categorie intră " +usţinerea de stat a micului business= *lte servicii legate de activitatea economică etc. >D în această categorie intră " (ondul de rezervă a @uvernului= 6-eltuielile neatribuite la alte grupuri. Ltefan Hodă etc. municipii. in @ermania. către bugete de alt nivel etc= #2. ministerial sau departamental. în scopuri de producţie. #ustiţie. relaţii externe. gospodăria drumurilor. instituţii. grupează veniturile . Kiraspol= 1aioanele/ *nenii %oi. departamente. . planul bugetului general este împărţit sub aspecte instituţionale după criteriul administrativ sau departamental##<. corpul de control. apărare. +pre deosebire de 1epublica Doldova. naval. pilata dobânzilor şi rambursarea creditelor contractate de ordonatorii principali de credite.* >n această categorie intră " Kransportul auto. p.. servicii exterioare. 4ălţi. alocaţiile bugetare sunt efectuate în funcţie de structura organizatorică a acestora" administraţie centrală.9 DD ------------ în această categorie intră " *paratul )arlamentului= *paratul )re!edintelui= 6urtea de 6onturi= 6ancelaria de +tat= Dinisterul (inanţelor= Departamentul Hamal= 6onsiliul 6oordonator al *udiovizualului= +erviciul „Fidrometeo = Dunicipiile/ 6-i!inău. it. plăţile şi acţiunile finanţate de la buget%-4. #2< >n această categorie intră " @ospodăria de exploatare a fondului de locuinţe= @ospodăria comunală etc.. solda militarilor etc'= b' plata dobânzilor & acordate de/ 4anca %aţională a Doldovei. . asistenţă socială etc> c$ funcţii regaliene" poliţie. . construcţii etc> b$ funcţii sociale" educaţie. organizaţii. *4 în această categorie intră " *paratul central al ministerelor. raioane şi alţi beneficiari de mi#loace bugetare%-D> întreprinderi. care mai este denumită şi 'lasificaţie bugetar dup criteriul administrati". transporturi. învăţământ. iar c(eltuielile după instituţiile împuternicite cu efectuarea lor. Clas!"!ca%!a econo3!c$ a c6eltu!el!lo (u4eta e are menirea de a preciza speciile !i subspeciile de c-eltuieli limitativ admise !i finanţate din bugetul statului !i anume/ c(eltuieli curente%-6> c(eltuieli capitale%-3> acordarea de împrumuturi de la buget şi rambursarea lor%5E> . lasificaţia bugetară după criteriul organizaţional. gospodărie comunală etc. diverse> d$ funcţii tutelare" locuinţe. în această categorie intră/ a' c-eltuieli pentru mărfuri !i servicii & remunerarea muncii. departamentelor !i al altor autorităţi administrative= *utorităţile administrative din cadrul ministerelor= Histeria de +tat= *mbasadele= 6onsulatele etc. comunicaţiile şi informatica%-%> gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe%-.PA. %-= 9uzellec <. în cadrul fiecărei instituţii. băncile comerciale= plata dobânzilor interne !i externe etc'= c' transferurile curente pentru/ produse !i servicii. 5cniţa. .53.> complexul pentru combustibil şi energie> deservirea datoriei de stat !interne şi externe$> completarea rezervelor de stat> alte servicii legate de activitatea economică%--> c(eltuieli neatribuite de la alte grupuri principale%-5> excedent> deficit. energie. feroviar !i aerian= 6omunicaţiile !i informatica= @ospodăria drumurilor etc. după instituţiile însărcinate cu încasarea lor. c(eltuielile bugetului de stat sunt grupate într-un buget funcţional având următoarea structură" a$ funcţii economice" industrie.

0rupele principale sunt împărţite în grupe superioare şi grupe. :laborarea proiectului bugetului de stat al <epublicii 9oldova revine 9inisterului de Finanţe -.Ela(o a ea (u4etulu! de stat !.2oţiuni generale B n cadrul procesului bugetar conceput ca ansamblu al actelor şi .4iroul bugetar " ce funcţionează pe lângă preşedintele executivului american.)..bidem. elaborarea proiectului bugetului anual al statului nostru comportă îndrumări indudologice de specialitate financiară.. . operaţiunilor care se succed anual şi privesc elaborarea. numerele de titluri posedă o cifră de recunoaştere funcţională după planul de funcţiune. a primă etapă a procedurii bugetare de stat. în cel deal treilea trimestru... precum şi înc(eierea exerciţiului bugetar anual%55. $"> A se vedea /rummer(oiC ?.=. a bugetului elaborat de organele executive de stat.i -.. c it. -X4!i " o. > în această categorie intră / a' acordarea de împrumuturi interne= -' rambursarea imprumulmilur interne= ci acordarea de împrumuturi externe= d' rambursarea de împrumuturi externe. la elaborarea proiectului bugetului de stat. de obicei. iar în G@A. Bp. servicii de credit> c(eltuieli pentru reparaţii şi subvenţii pentru scopuri curente> măsuri de construcţii> alte c(eltuieli pentru investiţii şi măsuri de încura#area investiţiilor> c(eltuieli de finanţare specială. pentru exerciţiul financiar următor. ac(iziţii militare.1.5 . %.onform acestei clasificaţii se consemnează următoarele grupe principale de c(eltuieli" c(eltuieli de personal> c(eltuieli pentru administraţie. un rezumat asupra finanţării şi planul de finanţare bugetară a c(eltuielilor.E.!. proiectul bugetului federal este întocmit de un serviciu special . de către 1arlament. astfel încât se obţine mai întâi un număr de titluri format din trei cifre> în plus se pot folosi şi alte cifre suplimentare. d . bugetul este elaborat sub îndrumarea cancelarului tezaurului. /ugetul !planul$ general este menit să uşureze vederea de ansamblu asupra bugetului şi conţine pentru aceasta un rezumat al bugetului.organ administrativ de specialitate iinanciară. ! . în Anglia. . *.. . 1entru o descriere în continuare şi mai îndeaproape. l i g a K.. operaţiuni de estimare şi calcul al veniturilor şi c(eltuielilor bugetare de către toate instituţiile . p. $ în această categorie intră / a' piaia dobânzilor !i rambursarea creditelor externe= b$ plata dobânzilor si rambursarea creditelor interne. )&idactică şi 1edagogică*. &reptul finanţelor publice. în privirea de ansamblu asupra funcţiunilor este cuprins în mod comprimat bugetul împărţit funcţional şi se arată câte mi#loace bugetare sunt alocate !planificate$ pentru diferite sarcini în parte%5- -. D6 D3 . 72 adoptarea şi executarea bugetului statului. în cursul fiecărui exerciţiu financiar se procedează. /ucureşti. . prima dintre aceste etape se declanşează în cursul anului astfel ca înainte de sfârşitul fiecărui exerciţiu să se a#ungă la adoptarea.$.

.5...5.E=. alculate în acest fel toate acestea se înscriu în proiectele de bugete în ordinea şi cu denumirea şi numerotarea prevăzută în clasificaţia bugetară a veniturilor şi c(eltuielilor.%33D. %4 alin. 654-L. consumurile de materiale.2. care în calitatea lui de organ administrativ central de specialitate financiară.3laborarea proiectului legii bugetare anuale Autorităţile publice prezintă 9inisterului Finanţelor propunerile proprii de bugete ce includ" veniturile !i c-eltuielile realizate în anul bugetar precedent= veniturile !i c-eltuielile estimate pentru anul bugetar curent= veniturile !i c-eltuielile estimate pentru anul bugetar viitor= veniturile !i c-eltuielile estimate pentru cel puţin un an după anul bugetar viitor= justificările cerinţelor referitoare la estimările preliminare de venituri !i c-eltuieli distribuite de Dinisterul (inanţelor$A6 !i rezultatelor estimate ale programelor incluse în aceste cerinţe#A7. ! . este abilitat să elaboreze norme metodologice care conform dispoziţiilor 2egii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.. energie şi combustibil etc. 654L. K respectarea normelor speciale de venituri şi c(eltuieli cum sunt cele privind cuantumul legal al salariilor şi celorlalte drepturi băneşti ale funcţionarilor sau personalului.5.E=.. $ din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. în cuprinsul cărora se specifică fiecare categorie de lucrări. utila#e. !5$ din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. precum şi stabilirea categoriilor principale de venituri şi c(eltuieli bugetare anuale de stat sau cu caracter general.$ din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.şi organele de stat ce au relaţii cu bugetul de stat.. din .!.E=. sunt obligatorii pentru toţi agenţii economici. pentru investiţiile care se finanţează din bugetul statului este reglementat procedeul întocmirii unor liste de lucrări. ------------4% . dacă acestea există. devize de cost. cu sumele de bani ce reprezintă costurile lor determinate cu a#utorul unor proiecte şi devize de calcul al costului. 654-L. Astfel. !%$ şi !. rapoarte de necesitate etc. se calculează cu * onform art. instituţiile şi organele de stat care întocmesc bugete proprii*=... în situaţiile pentru calculul identic al c(eltuielilor admise la finanţare. onform art. !. din . se anexează la bugetele lor anuale şi se aprobă urmărindu-se o anumită procedură. mobilier şi alte obiecte de investiţii. se centralizează de către fiecare minister sau alt organ central. onform art. utila#e etc.%33D. Aceste liste de investiţii însoţite de proiecte. %6 şi %3 din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.5.%33D. %%D onform art. %3 alin.E=. este necesară o anumită documentaţie te(nico-economică şi este prevăzută şi o procedură de aprobare. din .. posibile de a fi colectate de către @uvern ca rezultat al investiţiei sau al ac-iziţiei#M. care cuprinde" evaluarea te-nică a fiecărei investiţii sau ac-iziţii= evaluarea financiară a costului total al fiecărei investiţii sau ac-iziţii= estimările cerinţelor de c-eltuieli anuale ale fiecărei investiţii sau ac-iziţii= estimarea veniturilor anuale sau a cotizaţiilor. îndrumarea metodologică a operaţiunilor de elaborare a proiectului bugetului de stat revine 9inisterului de Finanţe... mai ales al lucrărilor de construcţii şi alte investiţii.E=. din . 1entru c(eltuielile cu natură de investiţii ale ministerelor şi altor organe centrale de stat ca şi ale instituţiilor publice subordonate acestora.% alin. din . ca şi veniturile şi c(eltuielile instituţiilor publice.%33D.5. 654-L. Jeniturile şi c(eltuielile ministerelor şi altor organe centrale de stat. 9 .%33D. din bugetul statului. 654-L.

autorităţile publice reexaminează propunerile lor de buget şi le prezintă d i n nou 9inisterului Finanţelor la data stabilită de acesta. se întocmeşte sinteza veniturilor şi sinteza c(eltuielilor bugetare anuale.1rocedura aprobării investiţiilor publice subordonate acestora. utila#e etc. se afirmă că ministrul finanţelor se află )într-o situaţie ordinară* în care superioritatea de fapt este acoperită de . &atorită acestei competenţe ale 9inisterului Finanţelor in literatura financiară de specialitate. superioritate ce s-ar manifesta nu numai la elaborarea bugetului. precum şi următoarele VtrateZii ale 0uvernului" . Vi a documentaţiilor ie(nieo-econoirnce de către 9inisterul de finanţe. în urma stabilirii cifrelor de venituri şi c(eltuieli ale bugetelor ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat. divergenţele existente se soluţionează în ultimă instanţă de 0uvern. +ola explicativă la proiectul legii bugetare anuale include prognozele indicatorilor macroeconomici. în temeiul informaţiei primite. . a proporţiei dintre c(eltuielile bugetare curente şi de capital sau a proporţiei dintre c(eltuielile pentru retribuirea muncii şi cele pentru mărfuri şi servicii. Bp. Aprobarea de c tre 4u"ern a proiectului legii bugetare anuale &upă definitivarea elaborării proiectului legii bugetare anuale. cât şi pentru c(eltuieli Această desfăşurare a elaborării proiectului bugetului anual de stat de către 9inisterul de Finanţe demonstrează că acest minister arc atribuţii de specialitate pretinse de particularităţile procedurii de întocmire a bugetului statului şi verifică temeinicia şi corectitudinea proiectelor de bugete ale celorlalte ministere. nefiscale şi operaţiuni de capital. pievâzute de legea bugeiarâ anuală. Aceste sinteze sunt utile şi necesare pentru cunoaşterea 9ru@urii economice a veniturilor şi c(eltuielilor bugetare din fiecare exerciţiu bugetar.. *nexele proiectului legii bugetare anuale includ" veniturile şi c(eltuielile estimate pentru anul bugetar viitor> veniturile şi c(eltuielile estimate pentru cel puţin un an după anul bugetar viitor> dalele adiţionale. &eciziile 9inisterului Finanţelor referitoare la partea de venituri şi la partea de c(eltuieli ale bugetului pentru anul bugetar viitor se transmit autorităţilor publice Ka data stabilită de ministruK finanţelor.Yinând seama.fiscale. Ginteza c(eltuielilor cuprinde cifrele de c(eltuieli mai întâi ale întregului buget de stat şi apoi ale celor ce se prevăd pentru părţile şi capitolele de c(eltuieli specificate în clasificaţia c(eltuielilor bugetare. implică examinarea listelor de lucrări. ministrul finanţelor se atlă în situaţia de )egalitate mridică cu ceilalţi miniştri*. &acă autorităţile publice nu sunt de acord cu deciziile 9inisterului Finanţelor.cit. Ginteza veniturilor bugetului de stat cuprinde cifre de venituri anuale cu subdiviziunile legale . avizarea de către acest minister a celor constatate necesare şi #ustificate. 2. cadrul 0uvernului. se depun la 9inisterul de Finanţe însoţite de documentaţia necesară pentru investiţii şi de expuneri de motive atât pentru venituri.legalitatea #uridică* cu ceilalţi miniştri%. se susţine existenţa im ei )superiorităţi de fapt a ministrului îinanţelor asupra c e l o r l a l ţ i miniştri ? i *. elaborate con torni tuturor acestor dispoziţii legale. că din punct de vedere al numirii şi al drepturilor in 9@G27. <.. cere modificări ale veniturilor şi c(eltuielilor propuse de celelalte ministere pentru cerinţe de ec(ilibru financiar. ci şi în etapa procedurală a executării bugetului de stat. îndeosebi. 9inisterul Finanţelor îl prezintă 0uvernului împreună cu nota explicativă.2.2. 1roiectele de bugete anuale ale ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat. care cuprinde anexele.%.

0uvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legii bugetare anuale şi la nota explicativă şi controlează operarea amendamentelor respective de către 9inisterul Finanţelor. 2a solicitarea 0uvernului..bidem. %=. dacă acestea există. 56. p. în @ermania. proiectul bugetului federal este întocmit de către o comisie specială . 0uvernul aprobă proiectul legii bugetare anuale. &upă o a doua examinare şi verificare a presupuselor venituri bugetare.%-... 9inisterul Finanţelor prezintă informaţii sau explicaţii adiţionale referitoare la proiectul legii bugetare anuale şi la nota explicativă. &e aceea. 1roiectul bugetului federal elaborat de această comisie. &upă verificarea cererilor. în +C*./iroul bugetar . 9inisterul de Finanţe prezintă apoi proiectul legii bugetare întregului cabinet. rectificat sau stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată. :laborarea în faza pregătitoare revine 9inisterului de Finanţe. &rept financiar şi fiscal. Acesta anunţă ministerele printr-o circulară cu privirea de ansamblu asupra situaţiei financiare şi acestea primesc în % continuare formulare de cerere pentru planificarea bugetară şi financiară cu indicaţiile de a înainta propunerile până la o anumită dată. :l începe cu iniţiativa de a face anumite c(eltuieli şi de a percepe anumite încasări. se trece la elaborarea proiectul de buget.strategiile de dezvoltare socială şi economică> strategiile de politici bugetar-fiscale> strategiile datoriei de stat> strategiile de spri#in financiar> strategiile relaţiilor bugetului de stat cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. %. voi. adică alcătuirea proiectului de buget. Acest mesa# cuprinde" principiile generale ale politicii interne şi externe ale G@A> proiectul de buget pentru anul bugetar următor> contul de execuţie bugetară pe anul anterior> informaţii privind execuţia bugetului pe anul în curs%=-. &epartamentele bugetare ale autorităţilor administrative inferioare înaintează cererile lor organelor superioare unde are loc de fiecare dată o coordonare între diferitele necesităţi de c(eltuieli. &upă includerea amendamentelor..&. parcurgând faza executivului este înmânat spre examinare onsiliului Federal !/undesrat$. Bp. fiind supus executării şi sfârşeşte cu controlul asupra c(eltuielilor propriu-zise şi a descărcării de gestiune%=%.4. însuşit de către 1reşedintele republicii este înaintat de către acesta ongresului..!.. 0uvernul stabileşte procedura de apelare de către autorităţile publice a proiectului legii bugetare anuale şi a notei explicative. 9inisterul de Finanţe alcătuieşte proiectul de buget.E . însoţit de un mesa# !raport$. continuă cu adoptarea sub formă de lege. =- . 1roiectul bugetar. apoi fiind examinat în )/undestag*. în 0ermania se vorbeşte de bugetul executiv. în prima săptămână de şedinţă după % septembrie. însoţit de un raport financiar. . Bscar 1rinţ. 1rin negocierea cu organele administraţiei la diferite niveluri se a#unge de cele mai multe ori la o reducere a fondurilor necesare%=. !. adică proiectul elaborat de 0uvern. /rummer(off &. p.care funcţionează pe lângă preşedintele executivului american. unde poate fi" adoptat. este competent executivul. 3laborarea proiectului legii bugetare în unele state contemporan. /ucureşti %334. bugetul public parcurge diverse faze prescrise de lege.. 0uvernul examinează proiectul legii bugetare anuale şi nota explicativă înaintea adoptării (otărârii. +aguna &. cit. 1entru iniţiativa bugetară. . Alcătuirea proiectului de buget începe cu mai mult de un an înaintea anului bugetar respectiv. :d.

Bp. în cel mai bun caz trei luni. în unele state -ca de exemplu în >e 3an!a' 1arlamentului îi rămân pentru discuţii până la fixarea bugetului prin legea bugetară. care însă are dreptul limitat de a modifica % /rummer(off &. numai după prima lui lectură în cadrul Adunării 'aţionale ale cărei opţiuni rămân decisive pentru cuprinsul bugetului de stat pe exerciţiul financiar următor. <ezultatul discuţiilor în această comisie se face cunoscut printr-o luare de poziţie în plen. . Această cameră poate accepta. este desc(isă de ministrul de finanţe> în urma expunerii are loc cu regularitate o dezbatere generală asupra proiectului 0uvernului. pe când amera 2orzilor primeşte proiectul de buget doar cu o lună înainte de înc(eierea sesiunii parlamentare. drepturile camerelor parlamentelor nu sunt egale. examinează şi votează fiecare capitol de c(eltuieli publice. în An4l!a' amera omunelor are drepturi bugetare mai largi decât amera 2orzilor şi ca atare bugetul pe anul următor este prezentat mai întâi în amera omunelor. este şi ea diferită în multe state. &upă prima lectură proiectul de buget al 0uvernului. în funcţie de drepturile acordate fiecărei camere pentru votarea acestui buget. deoarece nu are dreptul să modifice bugetul aprobat de amera omunelor care. este remis cu posibile luări de poziţie ale /undesrat-ului şi ale omisiei bugetare a /undestag-ului. se recurge la o comisie de mediere a divergenţelor pentru a se definitiva cuprinsul 2egii bugetare%==. în cele din urmă. 1arlamentul german analizează obiectivele propuse de 0uvernul federal privind veniturile şi c(eltuielile bugetare. Analiza bugetară şi luarea deciziei finale de /undesrat şi /undestag privind bugetul federal. se finalizează cu adoptarea bugetului federal. este supus <eginei spre sancţionare şi cu aceasta dobândeşte natura #uridică de lege. că fără acordul guvernului privind modificarea veniturilor şi c(eltuielilor bugetare nu poate fi modificat bugetul federal. apoi acest proiect este discutat mai întâi în amera reprezentanţilor. &ezbaterea sau )discuţiunea* parlamentară a bugetului de stat. urmată de dezbaterea fie separat în fiecare dintre cele două camere ale 1arlamentului. în alte state.bidem. în caz de divergenţă. u deosebiri mai mari privind dreptul bugetar în G@A. în F an%a' Adunarea 'aţională are şi ea drepturi prioritare în domeniul bugetului de stat. Adoptarea legii bugetului în statele dez"oltate în a doua şi a treia lectură în plen.. :xpunerea în /undestag. cit. Apoi. cu scop numai informativ.1. :xaminarea şi adoptarea legii bugetare anuale doptarea bugetului de stat de către 1arlament în multe state este reglementată prin dispoziţii specifice în sensul că implică o anumită procedură de examinare de către comisii financiar-bugetare a cuprinsului bugetului anual. proiectul noului buget federal este propus de către 1reşedintele G@A ongresului. atunci guvernul federal are dreptul la un buget de urgenţă. fie de către cele două camere reunite şi. 4D ----------- 77 . Astfel. şi anexei la legea bugetară.5. %. ca bugetul să fie adoptat înaintea începerii anului bugetar prin 2egea bugetului%=5. în onstituţia financiară germană este prevăzut. %=% A !. p. în final. u unele deosebiri. înaintea începerii anului bugetar..4. 1oziţia specifică a guvernului la întocmirea bugetului federal se argumentează şi prin faptul. &iscuţia bugetului în această cameră începe cu expunerea cancelarului tezaurului în care se precizează orientarea politică generală a guvernului şi proiectele acestuia de venituri şi c(eltuieli publice.. refuza ori modifica cifrele de venituri şi c(eltuieli propuse de guvern. &acă nu se poate respecta adoptarea în prealabil a bugetului.4-%-. discutarea pe articole şi votul desc(is ori secret al legii bugetare anuale. iar proiectul de buget a#unge la Genat. întrunit din membrii amerei reprezentanţilor şi ai Genatului. Acest termen este încălcat aproape cu regularitate. mai ales.-.

oncomitent. 0liga 2. proiectul legii bugetare anuale este examinat de urtea de onturi. 1arlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată a proiectului legii bugetare anuale în prima lectură. 1arlamentul adoptă. omisia :conomie. în baza avizelor omisiilor permanente şi avizului &irecţiei #uridice. &eoarece. cit. %335$..= alin. în ceea ce priveşte veniturile. structura !i destinaţia lor= c' deficitul sau excedentul bugetului de stat. D6-D3. Adiţional la proiectul legii bugetare anuale. /uget şi Finanţe. /uget şi Finanţe pentru pregătirea de examinare în a doua lectură. rămânând ca în cele din urmă noul buget să fie definitivat cu aprobarea de către 1reşedintele G@A a propunerilor celor două camere ale ongresului G@A%=D. din punct de vedere organizatoric. în cele mai multe state se insistă cu prioritate asupra votului c(eltuielilor bugetare sau publice. /uget şi Finanţe. p.. 9inisterul Finanţelor prezintă calculele veniturilor şi c(eltuielilor bugetare. 1arlamentul. precum şi să introducă noi venituri şi c(eltuieli ale statului federal. examinează" a' veniturile estimate sub formă de calcule !i structura lor= b' c-eltuielile estimate. spre deosebire de parlamentele formate din două camere.veniturile bugetare.5. prevăzute de legislaţia fiscală. Adoptarea bugetului de stat în %epublica &oldo"a 1rocedura examinării şi adoptării bugetului de stat în <epublica 9oldova diferă de alte ţări. care prezintă 1arlamentului un aviz la data stabilită de acesta. 2a data stabilită de 1arlament. . Genatul poate să ma#oreze ori să reducă veniturile şi c(eltuielile bugetare propuse de 1reşedintele G@A. din . 1roiectul legii bugetare anuale include anexele şi este însoţit de nota explicativă. omisiile permanente şi &irecţia #uridică prezintă avizele la proiectul legii bugetare anuale omisiei :conomie. deoarece.E=.. 46 ------------ 43 . !.2.4. în prima lectură. onform art. 654-L. precizându-se şi cuantumul bănesc al veniturilor bugetare necesare de realizare în noul exerciţiu financiar. 0uvernul prezintă 1arlamentului până la E% octombrie a fiecărui an proiectul legii bugetare anuale.3D. 1rocedura votului bugetului de stat reprezintă şi ea nişte particularităţi. proiectul legii bugetare anuale se examinează de toate omisiile permanente şi &irecţia #uridică a 1arlamentului. :xaminarea proiectului legii bugetare anuale în 1arlament se efectuează în trei lecturi. /uget şi Finanţe asupra proiectului legii bugetare anuale şi examinează" a' direcţiile principale ale politicii bugetar"fiscale= b' concepţiile de bază ale proiectului. prin votul bugetului se autorizează perceperea impozitelor. care prezintă 1arlamentului un aviz la data stabilită de acesta. 1arlamentul audiază raportul 0uvernului şi coraportul omisiei :conomie. taxelor etc. în caz de respingere. /uget şi Finanţe întocmeşte raportul şi lista de recomandări asupra proiectului legii bugetare anuale şi le prezintă 1arlamentului la data stabilită de acesta. :egea bugetară anuală poate fi adoptată !i în două lecturi. 1roiectul legii bugetare anuale este examinat de omisia :conomie. Bp. %=D 1e lângă omisia de specialitate. 1arlamentul nostru este unicameral. la prezentarea omisiei :conomie. dacă toate c-estiunile din lecturile doi !i trei sunt examinate într"o singură lectură.!l$ din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. * ' Bxaminarea în prima lectură/ în decursul primei lecturi. 4 ' Bxaminarea în a doua lectură/ în decursul lecturii a doua. proiectul legii bugetare anuale şi îl remite omisiei :conomie. /uget şi Finanţe. !ed.

cit. că dacă bugetul de stat nu a fost adoptat prin lege cu cel puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar. (ou sprezecimile bugetare a ultim aspect al procedurii de adoptare a bugetului de stat anual. /uget şi Finanţe" a' examinează alocaţiile detaliate pentru autorităţile publice= b' stabile!te alocaţiile care vor fi finanţate în mod prioritar= c' examinează alte detalieri din legea bugetară anuală. @uvernul poate trece la executarea bugetară fără adoptarea repetată a legii bugetare anuale din anul precedent de către )arlament. 6 ' Bxaminarea în a treia lectură/ în decursul lecturii a treia. !. . considerăm. bugete care sunt examinate de comisiile bugetare. proiectul legii bugetare anuale şi îl remite omisiei :conomie /uget şi Finanţe pentru pregătirea de examinare în a treia lectură.6 reglementează procedeul douăsprezecimilor bugetare provizorii. &espre aceste douăsprezecimi s-a afirmat că ele pot fi părţi corespunzătoare 2< din bugetul viitor. la prezentarea omisiei :conomie. în a doua lectură. care va fi promulgată de 1reşedintele statului. 28 din :egea privind sistemul bugetar !i procesul bugetar nr.talia.4. recunoscându-se că odată aprobate. se aplică. că.28 din legea menţionată. 5%4. 28 din :egea privind sistemul bugetar !i procesul bugetar nr. că art. Bp..6 sunt neconstituţionale. apoi va fi publicată şi va intră în vigoare la E% ianuarie a următorului an. 8A7"G>>> din <A.EI. Deci.1arlamentul adoptă. !-$ din onstituţia <epublicii 9oldova. Acest procedeu are în vedere. se aplică în continuare bugetul de stat al anului precedent. *nalizând statuările constituţionale trebuie de remarcat. %=4 %=6 A se vedea 2eon 0. dacă bugetul statului nu a fost adoptat înainte de expirarea exerciţiului bugetar.. &2' din 6onstituţia 1epublicii Doldova statuează expres.EI. parcurgând procedura adoptării de către )arlament a acestei fracţiuni bugetare. 1ână la = decembrie a fiecărui an. pentru ipoteza în care 1arlamentul nu reuşeşte să dezbată proiectul de lege şi să voteze legea bugetară anuală până la începutul exerciţiului financiar următor. art. în caz de respingere. în acest sens. se adoptă de către 1arlament şi se pun în executare potrivit necesităţii de continuitate a executării bugetului de stat. în acest context. Douăsprezecimile bugetare provizorii sunt (u4ete ale căror venituri şi c(eltuieli reprezintă a douăsprezecea parte din cele prevăzute şi propuse prin legea bugetară anuală ce nu a putut fi votată în termenul legal. 1arlamentul adoptă legea bugetară anuală. nefiind aplicate statuările constituţionale. p. 1arlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată a proiectului legii bugetare anuale în a doua lectură. în teoria şi practica financiară s-au configurat două variante" cea a aprobării unor douâsprezecimi bugetare provizorii şi cea a încredinţării guvernului să îndrume execuţia bugetară pe baza bugetului din exerciţiul financiar anterior. Cermenul de = decembrie are un caracter de orientare şi nu produce nici un efect #uridic dacă a fost încălcat. 8A7"G>>> din <A. în continuare bugetul anului precedent. că dispoziţiile art. Crebuie de remarcat. că procedeul douăsprezecimilor provizorii a fost aplicat în /elgia. 1arlamentul. fiind oportună modificarea art. ori că pot fi considerate ca buget provizoriu cu cuantumuri de venituri şi c(eltuieli stabilite ad -oc#I7. onform art. fără adoptarea repetată de )arlament a bugetului de stat din anul precedent.!. până la adoptarea noului buget%=6. acestea dobândesc natura de buget al statului datorită votului parlamentar... %-% alin. Franţa şi . încredinţarea guvernului să îndrume execuţia bugetară pe baza bugetului din exerciţiul financiar anterior este procedeul preferat în prezent datorită simplităţii şi operativităţii lui. #2# alin.

legile adoptate de 1arlament se trimit spre promulgare 1reşedintelui <epublicii 9oldova.D-.alineatul !.E6.5 din %6. a se vedea Fotărârea urţii onstituţionale privind interpretarea unor prevederi ale articolul 3. realizarea veniturilor bugetare stabilite pentru anul în curs şi efectuarea c(eltuielilor bugetare pentru aceeaşi perioadă. nr. decretul de promulgare a legii bugetare anuale emis de 1reşedintele <epublicii 9oldova este obligatoriu pentru executarea pe întreg teritoriul statului. 45 alin. spre reexaminare )arlamentului înseamnă. E-. printr-o scrisoare de remitere.alineatul !. 1 @neori.+. presupune.D. !9. exercitându-şi atribuţiile constituţionale ce îi revin în această calitate.%336$.. :ste firesc ca şeful statului să aibă posibilitatea de a examina legea bugetară anuală.$. 4. adoptată de 1arlamentul <epublicii 9oldova.B. pentru operaţiunile de executare a bugetului statului se face distincţie între funcţionarii investiţi cu atribuţii de conducere şi cei cărora le revin numai atribuţii executive. onform art. 6%-6.alineatul !. din E.%33D$. poate cere )arlamentului reexaminarea legii bugetare anuale pentru orice motive..$ din onstituţia <epublicii 9oldova. articolului 3. nr.%336. !9.!l$ din onstituţia <epublicii 9oldova )1reşedintele <epublicii 9oldova promulgă legile*.5. P ocedu a e?ecut$ !! (u4etulu! de stat !. cu obiecţiile sale.%33D..E. din %3. nr. 3.E. E5./. P o3ul4a ea le4!! (u4eta e anuale otrivit dispoziţiilor art.1. % alin. %D% în acest sens.din . !9..E5.$ din onstituţia <epublicii 9oldova..-b din E. de a asigura buna funcţionare a autorităţilor publice. . cu sau fără luarea în consideraţie a obiecţiilor expuse în scrisoarea de remitere de şeful statului.B. %33D. )re!edintele 1epublicii Doldova este obligat de a promulga legea bugetară anuală. 1reşedintele statului. : %=3 în acest sens. a se vedea Fotărârea urţii onstituţionale cu privire la interpretarea prevederilor articolului 3. începând cu inacceptabilitatea unor texte !i terminând cu îndreptarea unor erori materiale. nr.!l$ din onstituţia statului nostru. E5. trimiterea de către )re!edintele 1epublicii Doldova a legii bugetare anuale.. !-$ din 2egea pentru adoptarea <egulamentului 1arlamentului nr. obligând autorităţile publice de specialitate financiară şi cu atribuţii financiare să procedeze la executarea prevederilor legii bugetului de stat pe anul următor de gestiune. 35 alin.!l$ din 2egea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale nr. 1romulgarea legii bugetare anuale este operaţiunea finală a procedurii legislative şi ea permite şefului statului să investească legea cu formulă executorie %DE. %epartizarea pe trimestre a "eniturilor şi a c$eltuielilor bugetare xecutarea bugetului de stat adoptat de 1arlament. în acest sens. onform art.%335$. %D din %5.$ şi articolul %5.. 1romulgarea legii este actul final al procedurii legislative şi ţine exclusiv de competenţa şefului statului%=3.. a se vedea Fotărârea urţii onstituţionale cu privire la interpretarea articolului 45 alineatele !%$ şi !.B. nr.%33D. % din %. 3 din .). %DE în acest sens.B.--.%. 1eexaminarea legii bugetare anuale poate fi cerută de către !eful statului numai o singură dată m !i este obligatorie pentru )arlament. &ecretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale se publică în 9onitorul Bficial%D-. %33D$. !9.B.alin. !-$ din onstituţia <epublicii 9oldova.D. %Donform art. E-.%33D$. &ecretele 1reşedintelui <epublicii 9oldova se promulgă într-un termen de două săptămâni%D%. din ED.alineatul !%$ din onstituţia <epublicii 9oldova.4 din . în cazul adoptării repetate de către 1arlament a legii bugetare anuale. Gub aspect funcţional. nr. prin legea bugetară anuală. .%335. .. .6. refuzul !efului statului de a o promulga. ------------- 83 .alin.. E4. de fapt. ). 434-L. !9. nr.. @lterior. %4--L. onform art. nr. având caracter normativ.

ca şi păstrarea disponibilităţilor băneşti atât ale organelor de stat centrale şi locale. /ucureşti. această distincţie şi separaţie de funcţiuni având menirea de a garanta o execuţie conformă a bugetului de stat.9 !..5. 1epartizarea lunară se semnează de ministrul finanţelor sau de o persoană autorizată de 9inisterul Finanţelor.alin. ca şi pentru evidenţa tuturor veniturilor realizate şi a c(eltuielilor bugetare efectuate%DD. %DD %D4 0liga . !9. în termen de #E zile după adoptarea legii bugetare anuale. aplică una dintre următoarele două variante" încredinţarea operaţiunilor de )executare de casă a bugetului statului* .%E.EE..-.66 din .. 0liga .. &reptul finanţelor publice. 'ici o autoritate publică nu poate efectua c(eltuieli fără autorizaţia semnată de ministrul finanţelor sau de o persoană autorizată de 9inisterul Finanţelor. în termen de AI de zile după publicarea legii bugetare anuale.. operaţiunile de trezorerie sunt reglementate prin dispoziţii speciale care. 654-L. .EE. dacă aceste condiţii corespund prevederilor legii bugetare anuale şi altor acte legislative. &intre aceste variante. Krezoreria de +tat este o unitate structurală a 9inisterului Finanţelor.%33D..%33D. alin. %-3-%5% din %=. -. nr. %D= onform art. %D6 onform art.. cu unităţi centrale şi locale. pentru încasarea veniturilor bugetare în numerar. 84 ------------- ------------- 85 .EE. :xecutor de buget !ordonator de credite$ . precum şi ale instituţiilor subordonate> întocmeşte repartizări lunare ale veniturilor prevăzute de legea bugetară anuală şi de alte acte legislative.E6. care exercită executarea de casă a bugetului de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. nr.E=. precum şi a fondurilor cu destinaţie specială%D3. 9inisterul Finanţelor" solicită de la autorităţile publice centrale planurile de finanţare ale acestora. din .$ din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 4-. cea a trezoreriei este preferată în mai multe state contemporane şi urmând exemplul acestora. !ed. 654-L. !9. a fost reglementată în statul nostru Krezoreria de +tat#68. administrarea mi#loacelor valutare. printro autorizaţie suplimentară !adiţională$. împuternicit cu dreptul de a efectua c(eltuieli în conformitate cu alocaţiile aprobate !A se vedea 'ormele metodologice privind executarea de casă a bugetului de stat şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale prin sistemul trezorial al 9inisterului Finanţelor. constituită din Crezoreria entrală şi Crezoreriile Ceritoriale. 9inisterul Finanţelor poate aproba alocaţii pentru fiecare program guvernamental %D=. 9inisterul Finanţelor.... 9inisterul Finanţelor aprobă repartizarea lunară a veniturilor şi c(eltuielilor bugetului de stat conform lasificaţiei bugetare.1rimii sunt denumiţi executori de buget &ordonatori de credite'#6A. &idactică şi 1edagogică. !%$ din 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. cărora le este rezervată efectuarea încasărilor şi plăţilor necesare execuţiei bugetului statului. cit... .5. cu condiţia adoptării fiecărui program de acest fel de )arlament. iar a doua categorie de funcţionari cuprinde contabilii cu atribuţiile specifice executive. .5.2.E=. Bp.$. cât şi ale instituţiilor publice şi altor subiecte de drept%D4.B.. 5=..$$.%E. :d. %D3 A se vedea 'ormele metodologice privind executarea de casă a bugetului de stat şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale prin sistemul trezorial al 9inisterului Finanţelor. -. !. &atorită necesităţii şi importanţei lor..conducător al instituţiei.B. din punct de vedere organizatoric. p.în condiţii de mandat . 36ecutarea de casă a bugetului de stat 5peraţiunile de trezorerie sunt inevitabile în execuţia bugetului anual de stat. care aprobă cererea de c(eltuieli pentru un scop specific.66 din .EE. în anumite situaţii. din . poate plasa oricare alte condiţii pentru efectuarea c(eltuielilor de către autorităţile publice. din %335$. nr.E6. nr. pentru eliberarea sumelor de bani necesare c(eltuielilor care se efectuează în numerar.unei bănci importante la care se desc(id conturile de venituri şi c(eltuieli ale bugetului de stat> organizarea trezoreriei statului. p..-. %33. Adiţional la repartizarea lunară. %-3-%5% din %=. a fondurilor şi mi#loacelor extrabugetare.

cultură. Bperaţiunea prin care se realizează 63 . artă. tipul c(eltuielilor. Acestea pot fi definite ca fiind sumele de bani aprobate prin buget. nu pot fi înscrise în buget !i încasate. se trece la aplicarea măsurilor sancţionatorii şi la executarea silită a plăţii sumelor datorate bugetului de stat. Alocaţiile incluse în repartizarea lunară pentru utilizări specifice nu pot fi transferate pentru alte utilizări fără notificarea şi aprobarea ministrului finanţelor. activitatea de plată a veniturilor presupune iniţiativa debitorilor în cunoştinţă de cauză. :ste interzisă acoperirea c(eltuielilor bugetului de stat. care nu pot fi compensate. supraveg(eată şi controlată de către 9inisterul Finanţelor şi celelalte organe cu atribuţii financiare. 2a stabilirea c(eltuielilor publice se au în vedere următoarele" a$ în domeniul social.activitate este aplicată. taxelor !i a cotelor acestora. utilizarea resurselor financiare ale statului pentru învăţământ. cu destinaţie precizată. cuantumul limită fiind determinat. în principiu. învăţământ.5. în limitele cărora se pot efectua c(eltuieli. #rocedura efectu rii c$eltuielilor bugetului de stat în procesul executării bugetului de stat. obligatoriu trebuie respectate. <ealizarea veniturilor bugetare. protecţie ecologică şi altele. autorităţile publice pot face c(eltuieli pentru diverse programe guvernamentale. acordarea de subvenţii. sport. presupune cunoaşterea şi aplicarea normelor #uridice în materie. precum !i a celorlalte venituri ale statului. cultură şi alte destinaţii prevăzute de lege. !. în condiţiile stabilite de lege> b$ susţinerea unor programe prioritare de cercetare ştiinţifică> c$ în domeniul economic.4. *locaţiile bugetare conţin o sumă care se obţine de la buget. cât şi de organele competente privind execuţia bugetară. prin recurgerea la emisiunea monetară sau prin finanţarea directă de către bănci. Alocaţiile aprobate pentru utilizări specifice nu pot fi redistribuite între destinatari. potrivit legii. acordarea de investiţii şi a altor acţiuni economice de interes public în limita alocaţiilor bugetare anuale. cu condiţia ca aceste alocaţii să corespundă legii bugetare anuale şi să existe autorizaţia semnată de ministrul finanţelor sau de o persoană autorizată din 9inisterul Finanţelor. 1entru situaţiile în care plata nu se face integral şi la termen. dacă acestea nu au fost stabilite prin lege= legea bugetară anuală adoptă pentru fiecare an lista impozitelor. în vederea efectuării c(eltuielilor prevăzute în acest buget. se acordă cu titlul de alocaţii bugetare. sănătate. Alocaţiile bugetare se primesc de către destinatari în cadrul unei proceduri specifice. de contribuţii directe sau indirecte în afara celor stabilite prin lege. atât de către contribuabili. aprobate în condiţiile legii> d$ asigurarea cerinţelor de apărare a ţării şi a ordinii publice> e$ finanţarea administraţiei centrale de stat şi a altor c(eltuieli prevăzute de lege. taxă sau alte obligaţii de natura acestora. Gumele de bani aprobate prin legile bugetare anuale. în timpul realizării veniturilor bugetului de stat. sumă ce are destinaţie precisă. pentru investiţii de utilitate publică. precum şi necesitatea restituirii sumelor încasate fără temei legal. următoarele condiţii reglementate de cadrul normativ financiar" nici un impozit. pot interveni compensări ale sumelor încasate în plus cu cele datorate ulterior de către contribuabili. prin legea bugetară anuală. facilităţi şi alte mi#loace stabilite. ocrotire socială. care urmează să se perceapă= este interzisă perceperea sub orice titlu. în ceea ce priveşte destinatarul. sănătate. în realizarea conformă a veniturilor bugetare. sub orice denumire.

instituţiilor în aparatul de stat. sunt după caz" ordonatori. potrivit legii. Bxecutorii de buget principali &ordonatorii de credite' ai bugetului de stat sunt mini!trii !i conducătorii celorlalte organe centrale de stat. executorii de buget !ordonatorii de credite$ sunt" principali. Gerviciul ontrol Financiar şi <evizie şi alte organe a cazurilor de utilizare contrar destinaţiei a mi#loacelor bugetare de către ordonatorii de credite cât şi în cazurile de depistare a surplusurilor de mi#loace bugetare şi resurse materiale. de către conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane însărcinate cu executarea controlului financiar preventiv. Bxecutorii de buget principali &ordonatorii principali de credite' au o dublă calitate" de a repartiza alocaţiile bugetare aprobate unităţilor ierar(ice inferioare. cu respectarea dispoziţiilor legale şi repartizează alocaţiilor bugetare aprobate unităţilor ierar(ic inferioare. precum şi. secundari şi terţiari. în caz de depistare de către urtea de onturi. cât şi pentru repartizarea de mi#loace unităţilor ierar(ic inferioare. oportunitatea şi eficienţa sa. Brdonatorii de credite sunt obligaţi să urmărească ca c(eltuielile unui articol.ndiferent de categoria din care fac parte. 6onducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ministerelor !i celorlalte organe centrale de stat finanţate din bugetul statului. în raport de locul organelor. ca urmare a mistificărilor în calculele de apreciere a necesităţilor bugetare şi în evidenţa contabilă.trecerea efectivă a sumelor de la buget la destinatar se numeşte finanţare. numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc. încălcarea legii şi efectuarea de operaţiuni fără eficienţă economică. Aceşti ordonatori sunt conducătorii unor instituţii publice care funcţionează în subordinea ministerelor şi primesc mi#loace bugetare de la ordonatorii principali de credite atât pentru acoperirea c(eltuielilor proprii. ------------- 3% . 1ersoanele împuternicite de lege pentru a săvârşi în temeiul unor acţiuni de efecte #uridice activitatea de finanţare se numesc executori de buget !ordonatori de credite$. în raport cu sarcinile acestora. alineat sau a oricărui alt exerciţiu bugetar să nu fie utilizate pentru finanţarea c(eltuielilor altui exerciţiu bugetar şi nici alocaţiile bugetare aprobate unui ordonator de credite -pentru finanţarea c(eltuielilor altui ordonator. . 5rdonatorii terţiari de credite sunt conducătorii instituţiilor publice împuterniciţi să utilizeze creditele bugetare ce le-au fost repartizate.aprobarea efectuării c(eltuielilor din bugetul propriu-zis cu respectarea dispoziţiilor legale. în acest mod se evită. . numai dacă au fost în prealabil avizate. potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legii. ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. 5rdonatorii secundari de credite. Brdonatorii principali de credite pentru instituţiile finanţate de la bugetul de stat sunt miniştri şi conducătorii celorlalte organe ale administraţiei publice centrale. ordonatorii de alocaţii sunt responsabili" de respectarea dispoziţiilor legale în utilizarea creditelor bugetare> de folosirea cu eficienţă a sumelor de bani primite de la bugetul de stat> de integritatea bunurilor încredinţate unităţilor pe care le conduc> de ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare. secundari sau terţiari de credite. aprobă efectuarea c(eltuielilor din bugetele proprii. (eltuielile alocate prin bugetul de stat se pot aproba de către ordonatorul de credite şi se pot efectua. Avizul priveşte legalitatea operaţiunilor.

/locarea c(eltuielilor se efectuează prin reduceri proporţionale lunare ale tuturor c(eltuielilor. 9inisterul Finanţelor examinează cererea de c(eltuieli adiţionale şi. 9inisterul Finanţelor poate bloca c(eltuielile în cuantum suficient pentru menţinerea nivelului deficitului aprobat prin legea bugetară anuală. estimările de c(eltuieli pentru perioada gestionară ulterioară. în anumite cazuri. în cazul când legea bugetară anuală nu este adoptată până la -% decembrie şi în situaţii excepţionale!calamităţi naturale sau război$. blocarea propusă produce efecte #uridice. +i. în acest caz. 9inisterul Finanţelor poate modifica. un proiect de rectificare a legii bugetare anuale. cu = zile până la sfârşitul lunii curente. &acă 1arlamentul aprobă propunerea 3. dacă acestea există. blocări care nu sunt reduceri lunare ale tuturor c(eltuielilor. propune 0uvernului să ------------- 3- . cu excepţia celor de la articolele sau capitolele scutite de blocare prin legea bugetară anuală. dacă este cazul se transmit organelor de anc(etă materiale pentru urmărirea penală sau organelor competente pentru aplicarea sancţiunilor contravenţionale. de c-eltuieli obligatorii &inclusiv serviciul datoriei de stat' !i de deficit sau excedent rezultat= W estimări revizuite de rambursări ale sumei de principal asupra datoriei de stat= W repartizarea soldurilor de mijloace băne!ti constituite în urma executării bugetului în anul bugetar precedent= W estimări !i descrieri revizuite.5. 6ele deja efectuate nu pot fi considerate nule. 0uvernului sau nu întreprinde nici o acţiune în decurs de %= zile lucrătoare de la prezentare.5. la anexele !i nota explicativă ce însoţesc proiectul rectificării legii bugetare anuale. <ectificarea include" W estimări revizuite de venituri. !. c(eltuielile adiţionale se efectuează. finanţarea c(eltuielilor pentru anul curent se efectuează lunar în mărime de a douăsprezecea parte din suma c(eltuielilor prevăzute pentru anul bugetar precedent. printr"un act al )arlamentului de a efectua asemenea acţiuni. !. deoarece legea bugetară anuală adoptată ulterior efectuării acestor acte !i operaţiuni de executare a alocaţiilor bugetare va avea caracter retroactiv. punând la curent autorităţile publice respective. 9inisterul Finanţelor poate propune 0uvernului. 0ir rile de alocaţii bugetare &acă legea bugetară anuală nu este adoptată şi publicată până la -% decembrie. &acă 1arlamentul aprobă propunerea 0uvernului sau nu întreprinde nici o acţiune în decurs de %= zile lucrătoare de la prezentarea propunerilor. în caz de acceptare a cererii. efectuarea oricăror c(eltuieli adiţionale. tăcerea )arlamentului este considerată ca o aprobare tacită a puterii reprezentative în blocarea unor c-eltuieli bugetare. c-eltuielile adiţionale sunt considerate nule. iar 0uvernul 1arlamentului. iar 0uvernul 1arlamentului. autorităţile publice înaintează 9inisterului Finanţelor cereri pentru alocaţii adiţionale în decursul anului bugetar. puterea executivă în anumite cazuri în virtutea principiului legal al ec-ilibrului bugetar poate efectua acte !i operaţiuni fără investirea expresă. dacă n"au fost executate până la intrarea în vigoare a legii bugetului pe anul în curs. în funcţie de evoluţia încasării veniturilor în bugetul de stat.5. în cazul rectificării bugetului anual de stat. Deci. Fiecare cerere trebuie să includă o #ustificare pentru c(eltuielile adiţionale şi propuneri de compensări sub formă de venituri ma#orate sau c(eltuieli reduse. în cazul când se adoptă legea bugetară anuală. &acă în procesul executării bugetului de stat sporeşte nivelul deficitului.9inisterul Finanţelor poate reduce cu suma respectivă volumul alocaţiilor aprobate în bugetul ordonatorilor de credite respectiv. 9inisterul Finanţelor poate propune 0uvernului./. %ectificarea bugetului de stat în caz de necesitate. 9inisterul Finanţelor prezintă 0uvernului. iar 0uvernul 1arlamentului.

1arlamentul examinează modificările propuse de 0uvern şi întreprinde una din următoarele acţiuni" respinge modificările pentru c(eltuieli adiţionale> aprobă modificările pentru c(eltuieli adiţionale. Brice modificare a deficitului bugetar în legea bugetară anuală este însoţită de o decizie a 1arlamentului privind modificarea altor acte legislative. A se vedea 7eze 0.stat. comună etc> în vederea satisfacerii unei trebuinţe publice. spre examinare şi aprobare.aprobe o alocaţie adiţională pentru c(eltuielile solicitate şi propunerile de compensare a acestora. 9inisterul Finanţelor întocmeşte un raport despre executarea bugetului de stat. că )nici o c(eltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare*. dacă este necesar. p. 0uvernul. 2a sfârşitul fiecărui an bugetar. instituţie. în conformitate cu art. orice c(eltuială publică sau bugetară se caracterizează prin elementul de întrebuinţare a unei sume de bani. c(eltuielile publice sunt individualizate prin trei elemente constitutive" întrebuinţarea unei sume de bani> de către o persoană #uridică . propune 1arlamentului să adopte alocaţii adiţionale pentru c(eltuielile solicitate şi propunerile de compensare a acestora sub formă de modificări la legea bugetară anuală şi. satisfacerii trebuinţelor social-culturale şi celorlalte necesităţi colective. care este prezentat 0uvernului până la data E% mai a anului imediat următor anului de gestiune. în concordanţă cu acest rol. 1arlamentul la propunerea 0uvernului decide în ce măsură şi în ce scopuri se va utiliza acesta. iar 0uvernul. cu modificarea concomitentă a nivelului deficitului sau a excedentului bugetar.. la alte acte legislative. Bp. cu condiţia să fie conformă obligaţiunilor interne şi externe ale <epublicii 9oldova. va prezenta până la E% iunie 1arlamentului. %-% alin. după aprobare. CAPITOLUL IV C@ELTUIELILE 9U>ETULUI DE STAT . 3= . cit. deci în scop de utilitate publică. în caz de excedent bugetar.5-...1. ce ţin de modul de finanţare a deficitului ma#orat. într-adevăr. c(eltuielile publice sunt identificate prin actele şi operaţiunile de întrebuinţare a 72 fondurilor băneşti necesare statului şi altor colectivităţi publice în scopul şi cu finalitatea întreţinerii materiale a organelor de stat şi serviciilor publice. Aspecte 4ene ale p !&!nd c6eltu!el!le (u4eta e H n structura financiară contemporană. precum şi propunerile de compensări sub formă de venituri ma#orate sau c(eltuieli reduse> aprobă modificările pentru c(eltuieli adiţionale. . în caz de acceptare a propunerilor 9inisterului Finanţelor. în lucrările franceze de specialitate%4E. Brice decizie de a ma#ora deficitul bugetar sau de a reduce excedentul bugetar se realizează printr-o modificare separată la legea bugetară anuală.!=$ al onstituţiei <epublicii 9oldova statuând.

%E. &* se vedea mai detaliat *rmeanic A.mportanţa rolului administraţiilor locale în economiile moderne este ilustrată de ponderea bugetelor locale în 1rodusul . .@ 1ractica a dovedit că autorităţile locale sunt capabile să administreze resursele mai eficient decât administraţia centrală. Bpţiunea generală pentru descentralizarea responsabilităţilor.%.. Autono3!a local$ este forma modernă de exprimare a distribuirii împuternicirilor între 0uvernul central şi executivele locale. /ucureşti./. ed. p.EE-SS9. de exemplu. în vederea îndeplinirii sarcinilor care le-au fost atribuite prin lege. 52 --------------- /ălan :mil. . se administrează bine doar de aproape şi deci u este neapărat nevoie ca toate (otărârile să fie luate la centru. o parte importantă a activităţilor economice se desfăşoară sub responsabilitatea administrativă.%Art.%.53 din %3. .. guvernul şi-a dat seama â dacă se guvernează bine de la distanţă. pe propria lor răspundere şi în interesul populaţiei din zonă. de cetăţeni şi.2oţiuni generale . %=- . pentru asigurarea serviciilor publice locale către autorităţile locale şi pentru transferul competenţelor decizionale privind realizarea resurselor necesare în acest scop are la bază serioase raţiuni de eficienţă economică şi de ec(itate socială.. %333.EE-. nivelul obiectivelor şi criteriile de performanţă în producerea şi prestarea serviciilor către populaţie.E-. pentru că sunt mai aproape de comunităţi. #. social şi politic din fiecare ţară. 7iscalitatea in statele contemporane. dar nu există o soluţie unanim valabilă pentru modul în care esponsabilităţile se atribuie unei ori altei categorii de administraţie acală sau rămân în sarcina administraţiei centrale .E-. că în Franţa.l..%-. W 1utem menţiona. în consecinţă. . la mi#locul secolului al LlL-lea. financiară şi legală a autorităţilor locale.VII 9U>ETELE UNITAŢILOR ADBINISTRATIV. de mediul conomic.--LJ din %6.. al 2egii privind administraţia publică locală.. '3 0S&.TERITORIALE 4. Cransferul de tribuţii administrative către colectivităţile locale şi autorităţile cestora trebuie să fie asigurat cu finanţarea necesară. S. 'ecesitatea autoadministrării locale ţine de mai multe considerente şi anume" W participarea populaţiei la elaborarea deciziilor în cadrul unei administraţii locale este o condiţie esenţială pentru democraţie= controlul exercitat de locuitorii comunităţii asupra administrării treburilor publice este o garanţie a cre!terii economice a comunităţii.ntern /rut. în ţările din :uropa Bccidentală.l. bugetele locale reprezintă %E--EU din 1. :xistă o întreagă diversitate de modalităţi în care sunt oncepute responsabilităţile autorităţilor locale în diferite ţări ale îmii.%%. nr. Administrarea finanţelor publice locale.n toate ţările democratice.%5. sunt mai bine plasate pentru a identifica în mod adecvat priorităţile. '$işin8u 2++!9. iradul de implicare al administraţiilor publice locale în aceste ctivităţi diferă în funcţie de tradiţiile istorice. <olul autonomiei locale sub aspect financiar 4. fie din resurse inanciare pe care autorităţile locale le percep direct sau le primesc de % la autoritatea ierar(ic superioară.%. nr. :ditura )2umina 2ex*. 1rin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor locale de a decide şi de a conduce în limitele stabilite de lege o parte semnificativă a treburilor publice.B.

Gfârşitul anilor . 7. . entrul pentru analiză bugetară şi financiară.elemente esenţiale" #' autonomia locală= <' extinderea corespunzătoare a administrării locale= 2' democraţia locală<#8. %. I<2" G>H'. iar la %D octombrie . aceste legi determină funcţiile şi împuternicirile autorităţilor centrale şi locale şi în domeniul finanţelor publice. adoptată în %335. #86"G>H'. Cemelia oricărui sistem politic democratic este de3oc a%!a local$. . :ste semnificativ faptul că în anii . la . subordonată statului ce are autoritatea de a decide asupra propriilor probleme de gestiune. legal constituită. însă începând cu perioada postbelică şi până în prezent predomină tendinţa de descentralizare.2.EEE. Astfel. *utonomia locală reprezintă un teritoriu în care se formează o comunitate separată. în temeiul acestor legi.A* . :a se bazează pe următoarele principii" W administrarea locală autonomă= W finanţe publice locale stabile= W un mecanism clar !i ec-itabil al transferurilor= W competenţe !i atribuţii= W asigurarea !i certitudinea referitor la mărimea bugetului !i a capacităţii financiare<#6.-%5 mai %333.#. putem vorbi despre o descentralizare reală.<.2+/9. pe de o parte. %E3 al onstituţiei <epublicii 9oldova adoptată la .nformarea şi documentarea formatorilor în domeniul administraţiei publice locale. %333. 78#"GH. pe care <epublica 9oldova în prezent şi-% creează. 1arlamentul <epublicii 9oldova. (işinău. din <8 decembrie <EE#'= în %333.E6. A. prin intermediul propriilor organe de administrare. spre un s!ste3 de3oc at!c de 4u&e na e' de la centralizare la descentralizare. vine dintr-un regim totalitar.%4 Art.5 mai %33D este adoptată :egea privind sistemul bugetar !i procesul bugetar &nr. #..%=. ------------. 1arlamentul <epublicii 9oldova adoptă :egea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ"teritoriale &nr. 6onstituţia 1epublicii Doldova. %%. apoi la %D iulie . Autoadministrarea local onceptul autoadministrării are la bază . (işinău. 2+++. pag.EE.l din %. <epublica 9oldova. care mai apoi a fost modificată prin :egea pentru modificarea !i completarea :egii nr. iar la D noiembrie %336 1arlamentul <epublicii 9oldova adoptă :egea privind administraţia publică locală &nr. pag. la 3 iulie. este adoptată :egea privind finanţele publice locale &nr. în ansamblul lor.a fost adoptată o nouă :ege privind finanţele publice locale &nr.3 iulie %335SS 9onitorul Bficial al <epublicii 9oldova nr. Aceste principii necesită existenţa unui cadru legislativ.bugetare. în limita competenţelor atribuite. -D. pag.3E ai secolului al LL-lea au înregistrat un progres pentru reforma administrativă locală.%4. '$iţin u. 8A7"GF>'.7"GH'.%= %333.&escentralizarea împuternicirilor presupune repartizarea funcţiilor şi a prerogativelor deţinute de 0uvernul central între diferite ramuri ale administraţiei publice . ca şi celelalte ţări din :uropa de :st şi cea entrală. #arlamentul %epublicii &oldo"a.%D A se vedea Gtudii şi analize financiar-bugetare.#"G>H'. ondiţia necesară şi obligatorie a democraţiei este autoad3!n!st a ea !la nivelul satelorS comunelorS oraşelorS municipiilor$.%335. Autonomia locală se bazează pe următoarele principii" W existenţa unor organe proprii de administrare.%== %=5 . care reprezintă interesele cetăţenilor> W statul poate percepe impozite şi taxe de la comunitate numai în temeiul legii> .8 privind administraţia publică locală &nr.-E ai secolului al LL-lea ma#oritatea ţărilor lumii erau adepte ale unei forme centralizate de guvernare. Fundaţia Goros-9oldova. şi prin sc(imbarea preferinţelor politice ale cetăţenilor ca rezultat al experienţelor din trecut şi al noilor condiţii. . #86"G>H din 6 noiembrie #. a stabilit autono3!a ad3!n!st at!&$ local$ ca pe un principiu de bază al guvernării. 'entrul pentru analiz bugetar ţi financiar . pe de altă parte :A se "edea Studii fi analize financiar.. Această tendinţă poate fi explicată prin sc(imbarea structurii economice a ţărilor.

cultură. 1. acestea având libertatea suplimentării şi diversificării activităţilor sau serviciilor oferite> W 'eprevederea prin lege a obligaţiei comunităţii de a desfăşura activităţi sau de a presta servicii în anumite domenii. aceste limite nu pot fi stabilite cu precizie$. la nivelul comunităţii. reducerea canalelor pe care elementele bugetare trebuie să le traverseze etc$.. pot fi entităţi pentru care să nu existe nici o raţiune valabilă pentru a aplica soluţii standardizate la nivel naţional. =ucureşti.2. însă. =uget) abordare economic şi financiar . =ucureşti. adică elaborarea bugetului la )condiţiile* locale. în practică un sistem poate cuprinde elemente şi din celelalte sisteme. se pot deduce în mod necesar raţiuni care să reclame existenţa unui anumit grad de autonomie de natură fiscală la nivelul comunităţii. în practică. în acest caz nu există libertate de alegere.. delegarea.W comunitatea poate întreprinde pe teritoriul său orice activitate. c$ pot să se refere la legislaţia cu privire la :n&$%$3=nt' t anspo tu !' as!4u $ ! soc!ale. 2. b. Astfel.5. toate acestea constituind regula de aur a autonomiei locale.1. asigurarea unui ec(ilibru adecvat între activităţile pe care acestea le pot desfăşura şi facilităţile fiscale de care dispun pentru a le finanţa.%3 . sănătate. pag.. în <epublica 9oldova. Bxtinderea corespunzătoare a administrării locale presupune existenţa anumitor limite referitoare la punctul până la care descentralizarea autorităţii poate fi realizată !în practică.%3. 1rimele trei sisteme de autonomie !a. &efinirea sistemelor vine de la elementele lor predominante. după părerea noastră. a dreptului de a stabili impozite către entităţile locale se realizează în limite determinate. sport. &escentralizarea instrumentelor de politică bugetară poate fi efectuată până la punctul în care pentru fiecare variabilă există un instrument.E onform acestei abordări se evidenţiază pat u s!ste3e de autono3!e local$ !cu grade de libertate diferite în determinarea activităţilor în diverse domenii$" W Gtipularea prin lege a obligaţiei autorităţilor locale de a realiza sau menţine anumite tipuri de activităţi în domenii diferite. &in acest punct de vedere. poate fi introdus un anumit grad de libertate în deciziile vizând modalitatea de realizare a unor activităţi> W Gtabilirea prin lege a unui număr minim de activităţi sau servicii într-un domeniu dat pentru comunităţile locale.1. fiind manifestată în domeniile cultură. sport şi altele$ sunt stipulate în legislaţia financiar-publică a republicii noastre :A se "edea &ano<eseu 4$eorg$e. %=D %=4 .!9. care nu este interzisă prin lege. . el de al patrulea sistem de autonomie !d$ evidenţiază independenţa cvasi-totală a comunităţii locale. în acest sens. :A se "edea &ano<eseu 4$eorg$e. <ealizarea acestor principii este posibilă numai prin existenţa unei capacităţi de finanţare adecvată la nivel local. în conformitate cu anumite norme stabilite prin lege> W :xistenţa unor domenii în care comunităţile înseşi au iniţiativa să desfă şoare diferite activităţi fără autorizarea vreunei legi şi fără intervenţia şi susţinerea statului.!9.ndependenţa poate fi şi în cadrul unor activităţi cu caracter economic. prin legislaţia fiscală.n accepţiunea literaturii de specialitate. având bugetul lor propriu. necesitatea autonomiei locale rezultă din următoarele raţiuni" W reprezintă un element important al unui context instituţional specific economiei de piaţă> W diferenţierea regională a nevoilor şi dorinţelor reclamă non-standardizarea tratamentelor bugetare la nivel naţional. &ar aceste sisteme există teoretic. Aceste domenii se structurează sub forma unor organisme independente. în condiţiile în care acest obiectiv nu este puternic influenţat de alte instrumente. gospodărie edilitară. dacă acestea se bazează pe un regim al autorităţii şi administraţiei descentralizate !cunoaşterea condiţiilor locale. . Această analiză relevă un proces de descentralizare administrativă diferenţiat pe ţări. şansele de satisfacere a nevoilor locale fiind mult mai mari dacă deciziile sunt luate la nivel local> W administrarea unui mare număr de proiecte poate fi realizată mai avanta#os.5. 1. a realizării sau nerealizării. metodele de finanţare locală fiind atribuţia exclusivă a statului. . =uget) abordare economic şi financiar . există sistemul de autonomie locală de tip )a*.E.. <. în forma lor pură ele nu există.2. 3ditura economic . însă garantarea de către stat a realizării acestora. 2. mai eficient. 1e baza sferei de activitate a comunităţilor locale. 3ditura economic . deoarece obligaţiile autorităţilor locale de a realiza anumite tipuri de activităţi în diferite domenii !învăţământ. decise liber de comunitate. pag.

Fiecare unitate administrativ-teritorială are dreptul. cum este în <epublica 9oldova statutul special al municipiului (işinău şi al structurii teritorial-autonome 0ăgăuzia. acesta nu poate fi realizat. =D. ------------. însăşi dezvoltarea economică impunând cerinţa unei egalităţi de tratament bugetar pe zone geografice mai întinse !de exemplu. &escentralizarea este menită să permită autorităţilor locale să se autoconducă. iar pe teritoriul <epublicii 9oldova . Acest document a intrat în vigoare la % septembrie %366. funcţiile guvernamentale sunt repartizate între autoritatea centrală şi autorităţile locale. adoptat de 'onsiliul 3uropei în 1.!. Astfel. a demonstrat că în aceste condiţii totuşi rata de cre!tere a c-eltuielilor bugetare centrale este mai mare decât rata de cre!tere a c-eltuielilor bugetare locale !primele incluzând însă şi anumite transferuri$. :xtinderea sferei de activitate a comunităţilor locale în ţările occidentale. de care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuţiilor lor !articolul 3. de competenţele legale şi de autoritatea politică de care au nevoie pentru a-şi asuma realmente responsabilităţile ce le revin prin aplicarea conceptului autonomiei locale. <ealizarea efectivă a conceptului de autonomie locală în plan administrativ este imposibilă fără aplicarea conceptului de %=6 autonomie financiară. &e aceea. . &acă autorităţile locale nu dispun de resursele materiale. )rincipiile menţionate mai sus exprimă valori recunoscute comune care pot fi găsite în constituţiile democraţiilor europene !i în 'arta Autoadministr m >ocale. în cadrul politicilor economice naţionale. ale căror puteri sunt fie prote#ate printr-un statut. pentru realizarea materială a fost necesară sintetizarea în plan #uridic de arta :uropeană a Autonomiei 2ocale a elementului material de autonomie financiar . de regulă. la deţinerea autonomă şi liberă a unor resurse proprii suficiente. Finanţele publice locale" rolul lor în consolidarea autonomiei financiare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. arta :uropeană a fost întocmită la Gtrasbourg la %= octombrie %36=. fiind. o semnificaţie politică. Autoadministrarea locală include şi posibilitatea organizării unor consultări ale cetăţenilor !referendumuri locale$. pe termen lung. Democraţia locală. *<esursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale*.1. ambele texte egal autentice. ele nu există în mod independent şi exclusiv.. autonomia locală are. Autorităţile publice locale ca organe alese.la % februarie %336. arta :uropeană -*:xerciţiul autonom al puterii locale*$. autonomia locală este completată de impactul autorităţilor centrale. în asemenea ţări. 3 *<esursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale*. în acelaşi timp. controlate de organele centrale. (işinău. sunt instituţii ale democraţiei reprezentative. în servicii publice. utilizând cunoaşterea condiţiilor locale pentru a găsi cea mai bună soluţie !cazul @nităţii Ceritorial-Autonome 0ăgăuzia din <epublica 9oldova$. rămânând un concept spiritual declarat şi nu unul real de înfăptuit. precum educaţia$. art. 2. prin intermediul consiliului local. @. Ge formulează după arta :uropeană a Autonomiei 2ocale. deoarece administraţia locală există în cadrul statului. în ma#oritatea ţărilor cu economie de piaţă consolidată. în limbile franceză şi engleză. punerea la dispoziţia autorităţilor locale a veniturilor necesare pentru exercitarea funcţiilor ce le revin. totodată. fie conferite de către autoritatea centrală. pag.existând însă raţiuni primordiale pentru a lua în considerare nevoile şi interesele locale. Autonomia financiar Fundamentul autonomiei locale este autonomia financiara#NO &escentralizarea financiară înseamnă delimitarea împuternicirilor între 0uvernul central şi autorităţile locale.EE-.%=3 . stabilitatea financiară a fiecărui teritoriu. de obicei. Blementele autonomiei financiare<<< sunt" W <esursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să fie proporţionale cu competenţele prevăzute de constituţie sau de lege> W el puţin o parte din resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să provină din taxele şi 9anole C. în care autoadministrarea locală este înfăptuită.?/.

asupra modalităţilor de repartizare a resurselor redistribuite care le revin> Gubvenţiile alocate unităţilor administrativ-teritoriale trebuie. pe cât posibil. în utilizarea veniturilor locale !deci în stabilirea priorităţilor privind orientarea şi efectuarea c(eltuielilor$ şi în ceea ce priveşte . să-şi reducă devizul de c(eltuieli> W @nităţile administrativ-teritoriale sunt obligate să menţină disciplina financiară în teritoriu. vor fi obligate. %= octombrie %36= !în vigoare pentru <epublica 9oldova de la % februarie %336$. care îşi exercită funcţiile lor în limita resurselor financiare de care dispun. autorităţile publice au dreptul de a aproba şi efectua c(eltuieli numai în limita resurselor financiare disponibile.nternaţionale. onform acestui principiu. Gtrasbourg. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să restrângă libertatea de opţiune a autorităţilor administraţiei publice locale în sfera lor de competenţă> Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie consultate. evoluţia reală a costurilor exercitării competenţelor acestora> @nităţile administrativ-teritoriale cu o situaţie mai grea financiară necesită instituirea de proceduri de egalizare !nivelare$ financiară sau de măsuri ec(ivalente. în acest caz. în conformitate cu legea. al căror nivel acestea au competenţa să-% stabilească în limitele legale> Gistemele de prelevare pe care se bazează resursele de care dispun autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie de natură suficient de diversificată şi evolutivă pentru a le permite să urmeze practic.-.W W W W W W impozitele locale. să nu fie destinate finanţării unor proiecte specifice. în special. de o manieră adecvată. la piaţa naţională a capitalului> Autorităţile unităţilor administrativ-teritoriale.- W arta :uropeană a Autonomiei 2ocale. Joi. resursele financiare acumulate de către autorităţile locale nu sunt accesibile pentru 0uvernul central şi insuficienţa de resurse financiare pentru propriile necesităţi nu se compensează de la bugetul de stat> W Autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale pot crea fonduri de rezerve şi pot aproba regulamente privind utilizarea acestor fonduri. precum şi a sarcinilor fiscale care le suportă. pe cât posibil. ulegere de Cratate . %336. destinate să corecteze efectele repartiţiei inegale a resurselor potenţiale de finanţare. urmează să-şi stipuleze măsurile prioritare care urmează a fi finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale> oncomitent. Fondurile de rezervă sunt destinate. Alocarea de subvenţii nu trebuie să aducă atingere libertăţii fundamentale a politicilor autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul lor de competenţă> în scopul finanţării c(eltuielilor de investiţii... finanţării unor acţiuni sau măsuri iniţial prevăzute la aprobarea bugetelor respective> W 2a baza bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale este pus principiul ec(ilibrului bugetar !balanţa bugetară$. urmează a fi recompensate pentru aceste activităţi prestate cu resurse financiare de la bugetul guvernului central> W în acelaşi timp. autorităţile administraţiei publice locale trebuie să aibă acces. J. Acolo şi atunci. 0uvernul central va putea delega unele din funcţiile sau atribuţiile sale pentru a fi exercitate de către autorităţile locale care. unde şi când. <ealizarea unei autonomii financiare efective în plan local presupune reducerea rolului autorităţilor centrale în stabilirea cuantumului şi categoriilor de venituri fiscale şi nefiscale la nivel local. %D% . pag. autorităţile publice locale nu-şi vor asigura colectarea impozitelor preconizate. %5. :diţie oficială.

oraşelor !municipiilor$.!9. onform prevederilor de mai sus.al 2egii privind administraţia publică locală. % al 2egii privind administraţia publică locală. la %D octombrie .nr. în condiţiile legii.%334$. în condiţiile legii.EE!9.= Art.din %3. % al 2egii privind finanţele publice locale prevede că bugetele unităţilor administrativ-teritoriale sunt bugetele satelor !comunelor$. <epublica 9oldova. nr.B.%. nr. nr."= Art.EE-$. dacă ne referim la primul aspect. având dreptul să pună în aplicare şi să determine cuantumul impozitelor şi taxelor locale.--LJ din %6. menţionăm că acestea beneficiază de autonomie financiară. %. S tructura bugetelor unităţilor-administrativ teritoriale poate fi privită sub două aspecte" .. %3-.--LJ din [G. dispunând de cadrul legislativ necesar. asupra necesităţii autonomiei locale..B. raioanelor. %E..EE. :egea privind administraţia publică locală prevede „autonomia locală " drept şi capacitate a colectivităţilor locale de a rezolva şi de a gestiona.l.EE. autoritatea în limitele teritoriului administrat.EE-$. în acest context. 1rocesul elaborării şi executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se reglementează prin :egea *% Art. nr.exercitarea coordonării administrative asupra aparatului fiscal pe plan local. unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special şi bugetul municipiului (işinău. %D.-34-LJ din %D. 3 al 2egii privind administraţia publică locală.E=. nr.4.%E.. autorităţile administraţiei publice locale elaborează şi aprobă bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. o parte importantă din treburile publice. cu e6cepţia municipiului '$işin u=9 bugetele raionale.E-. St uctu a (u4etelo un!t$%!lo ad3!n!st at!&-te !to !ale W după structura ierar-ică a acestora &pe nivele'= W după structura internă a fiecărui buget. B . în condiţiile legii. în aşa mod. oraşelor :municipiilor9. legea prevede că bugetele unităţilor administrativ-teritoriale sunt de două niveluri" A9 bugetele locale.#. .5 Analizând ari. 1entru asigurarea autonomiei locale..%. <eferitor la aceasta din urmă condiţie se poate afirma. că )bugetele unităţilor administrativ-teritoriale asigură cu resurse financiare efectuarea măsurilor pentru satisfacerea necesităţilor social-economice şi culturale ale populaţiei şi pentru dezvoltarea teritoriului din subordine..=. . care reprezint bugetele satelor :comunelor9.. B. 53 din %3. a fost adoptată o nouă :ege privind finanţele publice locale <<7.. organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale*. l . în continuare..EE-$.%. au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale.. :egea privind sistemul bugetar !i procesul bugetar prevede. exercitându-şi..1+) . sub proprie răspundere şi în favoarea lor.EE-.%33D !9 B..EE!9. că este realmente indispensabilă crearea de organisme fiscale în unităţile locale. nr.l. 0. al... art.--LJ din %6. 55 al 2egii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. A A r t . ca entitate centrală. 2a fel.5. de asemenea. 53 din %3. Autonomia priveşte. nr.%..%E. 2 al legii *1rincipiile de bază ale administrării publice locale*. care constituie baza legală ce reglementează structura bugetelor şi procesul bugetar al unităţilor administrativ-teritoriale. ------------ ------------.654 din . >r 2egea <epublicii 9oldova privind finanţele publice locale.EE-$.ES%34 din .!9.nr. bugetul central al unit ţii teritoriale autonome cu statut Auridic special şi bugetul municipal '$işin u22?.%E.=-S33D din %3. în generarea de experienţă şi spri#in pentru construcţia instituţională a organismelor fiscale subordonate autorităţilor locale. <olul statului. implementează prevederile artei :uropene a Autonomiei 2ocale.56-. privind finanţele publice locale <<6. apare în cadrul politicii generale de dezvoltare a organismelor şi instituţiilor autonomiei administrative locale...-. Astfel.

1. teritoriale.E5. constituit din" a' bugetul municipal. fiind constituite din" a$ bugetul raional. precum şi art. .5. Ven!tu !le (u4etelo un!t$%!lo ad3!n!st at!&-te !to !ale @.-.!. veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite.&acă analizăm structura bugetelor unităţilor administrativteritoriale de nivelul întâi.bugetele satelor !comunelor$. prevăzute pe fiecare teritoriu în parte.bugetele satelor !comunelor$ şi ale oraşelor din componenţa municipiului (işinău. taxe.3" W impozitul pe bunurile imobiliare= W impozitul pentru folosirea resurselor naturale= W taxa pentru amenajarea teritoriului= W taxa de organizare a licitaţiilor !i loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ"teritoriale= W taxa pentru amplasare a publicităţii= W taxa de aplicare a simbolicii locale= W taxa pentru unităţile comerciale !iJsau de prestări servicii de deservire socială= W taxa de piaţă= W taxa pentru cazare= W taxa balneară= 22S odul fiscal. -34-LJ din %D. oraşelor !municipiilor$ din componenţa raionului. bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de ni"elul al doilea. =ugetul unit ţii teritoriale autonome cu statut Auridic special..taxele locale$ al odului Fiscal.%334. din .. =. constituit din" a$ bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special. 2oţiuni generale pri"ind "eniturile bugetelor locale onform art. aprobat prin 2egea %%D--L. sistemul impozitelor şi taxelor locale include.63 !titlul J. 5 al 2egii cu privire la finanţele publice locale nr. care reprezintă totalitatea veniturilor şi c(eltuielilor necesare exercitării funcţiilor ce sunt în competenţa raionului conform legislaţiei şi a funcţiilor suplimentare delegate de 0uvern> b$ bugetele locale .. =ugetul municipiului '$işin u.bugetele satelor !comunelor$. conţinutul cărora va fi analizat aparte. %D= . însă.EE-. onform art. putem afirma că ea reprezintă veniturile şi c(eltuielile acestora. 0enituri proprii ale bugetelor unit ţilor administrati". au structură mai specifică..bugetele satelor !comunelor$ din componenţa municipiului /ălţi. alte venituri prevăzute de legislaţie şi se formează din" C. constituit din" a$ bugetul municipal. ce se constituie din impozitele şi taxele locale. care reprezintă totalitatea veniturilor şi c(eltuielilor necesare exercitării funcţiilor ce sunt în competenţa unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special conform legislaţiei şi a funcţiilor suplimentare delegate de 0uvern> b$ bugetele locale . 4. oraşelor !municipiilor$ din componenţa unităţii autonome cu statut #uridic special. care reprezintă totalitatea veniturilor şi c(eltuielilor necesare exercitării funcţiilor ce sunt în competenţa municipiului conform legislaţiei şi a funcţiilor suplimentare delegate de 0uvern> %D5 ------------ b' bugetele locale . . care reprezintă totalitatea veniturilor şi c(eltuielilor necesare exercitării funcţiilor ce sunt în competenţa municipiului conform legislaţiei şi a funcţiilor suplimentare delegate de 0uvern> b$ bugetele locale . în conformitate cu odul fiscal şi se virează direct şi integral la bugetele respective. =ugetul municipiului = lţi.%E.

B.!9..=-S33D din %3. I.%E. 'omenclatorul lucrărilor şi serviciilor contra plată.. ce sunt în competenţa autorităţilor publice locale sau în alte scopuri speciale.EE-$. % al 2egii nr. cu titlu definitiv şi în sumă absolută. bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special. % al 2egii privind finanţele publice locale. în scopul asigurării exercitării unor anumite funcţii publice.-E prevede următoarele tipuri de transferuri" a' transferuri din contul fondului de susţinere financiară a unităţilor administrativ"teritoriale.-34-LJ din %D. Adunarea 1opulară a unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special. transferurile sunt mi#loacele financiare alocate.. nr. conform prevederilor legale. aceste normative sunt stabilite anual de către consiliul raional. efectuate şi prestate de instituţiile publice. Adunarea 1opulară a unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special. %E al 2egii <epublicii 9oldova privind finanţele publice locale.. precum şi modul şi direcţiile de utilizare a mi#loacelor speciale pe tipuri se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale. 9i#loacele speciale ale instituţiilor publice se includ în bugetele respective.. se consideră venituri şi sunt direcţionate pentru c(eltuielile legate de desfăşurarea activităţii statutare a acestor instituţii.veniturile instituţiei publice obţinute. . E %D4 .. bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special. art.%. de la "eniturile generale de stat.taxa pentru parcare= taxa de la posesorii de câini= taxa pentru prestarea serviciilor auto călătorilor. 4.nr. Adunarea 1opulară a unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special. pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi pentru bugetul municipal /ălţi sau de către consiliul raional. de la efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată..EE-$. sponsorizările şi din alte mi#loace băneşti intrate legal în posesia instituţiei publice. bugetul municipal /ălţi şi bugetul municipal (işinău la bugetele locale pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale. 3 al 2egii .. aprobate de către 1arlament prin legea bugetară anuală.56-. şi mărimea taxelor la servicii. %DD ------------ W W W <espectivele sunt mi#loacele băneşti aprobate de către consiliile raionale. în condiţiile autorizate prin acte normative. conform normati"elor procentuale stabilite prin legea bugetar anual . Acestea sunt mi#loacele băneşti stabilite de la veniturile generale de stat.EE-.56-. 1ransferuri de la bugetul de stat.E-.%E. consiliul municipal /ălţi şi consiliul municipal (işinău pentru bugetele locale. onform art. bugetul municipal /ălţi şi bugetul municipal (işinău sau de la bugetele raionale. onform art. pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale acestora. de la bugetul de stat la bugetele raionale.-% Art. &iAloace speciale. onform normativelor procentuale aprobate de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.EE.!9onitorul Bficial al <epublicii 9oldova nr. finanţării domeniilor de activitate. acestea sunt .-34-LJ din %D..=-S33D din %3. în acest context. onform prevederilor legale fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale se formează din" m W alocaţiile aprobate anual în bugetul de stat> W defalcările efectuate de către unităţile administrativteritoriale ale căror venituri bugetare depăşesc cu . 1entru cele din urmă. precum şi din donaţiile. 2.%.EE. (efalc ri. nr. consiliul municipal /ălţi şi consiliul municipal (işinău pentru bugetele locale de la impozitul pe bunurile imobiliare. conform competenţei lor. 2. aprobare şi executare a bugetelor corespunzătoare. consiliul municipal /ălţi şi consiliul municipal (işinău. -34-LJ din %6. în conformitate cu principiile şi regulile de elaborare.EU 2egea <epublicii 9oldova privind finanţele publice locale. (efalc ri de la impozitul pe bunurile imobiliare.

Acestea se prevăd în legea bugetară anuală şi în alte acte normative şi pot fi alocate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în caz de".-. 7onduri speciale. -4 al 2egii privind finanţele publice locale. precizăm că veniturile bugetelor de orice nivel nu includ împrumuturile acordate din bugetul de stat sau din alt buget. în cazul în care suma corespunzătoare nu este virată de bugetul respectiv.%D3 %D6 ------------ .=-S33D din %3. ------------.nivelul mediu de c(eltuieli bugetare pentru un locuitor pe teritoriul respectiv. Aceste prevederi. conform normativelor procentuale stabilite de Adunarea 1opulară a unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special pentru bugetele locale. astfel. 5.-34-LJ din %D octombrie .nr. că veniturile bugetelor satelor !comunelor$. în fine. u toate cele menţionate mai sus sunt prevăzute şi unele excepţii.56-. nr.!9. conform art.%. conform normelor legale. %% al 2egii <epublicii 9oldova privind finanţele publice locale. de la accizele şi taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective. concursurilor !i altor măsuri organizate de autorităţile administraţiei publice locale. utilizate contrar destinaţiei. se aplică coeficientul de corectare a c(eltuielilor medii pentru un locuitor> b' transferuri cu destinaţie specială.EE.EU necesităţile minime de c(eltuieli ale unităţii administrativteritoriale respective. pentru exercitarea funcţiilor suplimentare delegate de către @uvern. transferă în fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale suma veniturilor ce depăşesc cu ..=. pentru fiecare grupă de c(eltuieli aparte se face în baza c(eltuielilor publice ce revin în medie la un locuitor. unităţile administrativ-teritoriale în care cota veniturilor.. la fel se extind şi asupra transferurilor cu destinaţie specială efectuate de la bugetul unităţii administrativteritoriale de nivelul al doilea sau de la bugetul municipal /ălţi. modificarea organizării administrativ-teritoriale etc. Cransferurile cu destinaţie specială. utilizate contrar destinaţiei se virează.EE-$. care. 9odul de calculare a transferurilor. suportă c(eltuieli specifice. urmează a fi suportate de către unităţile administrativ-teritoriale. 5 al 2egii se prevede. &rept surse de constituire a fondurilor speciale pot fi" W depunerile benevole ale persoanelor juridice !i fizice pentru soluţionarea problemelor de interes local= W veniturile provenite din desfă!urarea loteriilor locale. Finanţelor. onform art. depăşeşte suma c(eltuielilor medii pentru un locuitor cu . până la sfârşitul anului bugetar. 9i#loacele obţinute în conformitate cu prezentul articol se virează integral la un cont special al autorităţii administraţiei publice locale în trezorerie.EU. 9inisterul .B. autorităţile reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot constitui fonduri speciale pentru susţinerea unor programe de interes local. conform normelor legale. ce revin unui locuitor. cu respectarea dispoziţiilor legale.. W delegare de către 0uvern a unor funcţii suplimentare autorităţilor administraţiei publice locale> W adoptare de acte legislative şi alte acte normative a căror aplicare necesită mi#loace bugetare suplimentare pentru compensarea unor venituri ratate ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. oraşelor !municipiilor$ din componenţa unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special pot include şi defalcări. 1entru unităţile administrativ-teritoriale care. în anul bugetar următor. este în drept să restabilească forţat la bugetul de stat sumele transferurilor utilizate contrar destinaţiei prin intermediul relaţiilor interbugetare. în mărimea sumei respective în bugetul de la care au fost primite. Art. în aşa mod. în baza dării de seamă anuale. Gursele de formare a fondurilor speciale şi destinaţia lor se aprobă de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.

@. prestarea serviciilor sau din alte activităţi desfăşurate contra plată de către instituţiile publice finanţate de la bugetele locale. * Art.EE!9. cu excepţia municipiilor /ălţi şi (işinău$ se formează din" 19 încas ri directe şi integrale ale urm toarelor tipuri de impozite.E-.precum şi împrumuturile de la instituţiile financiare şi alţi creditori. -$ (efalc ri de la impozitul pe bunurile imobiliare con"o 3 normativelor procentuale aprobate de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativteritoriale de nivelul al doilea. . cu excepţia tranzacţiilor cu acţiunile ce constituie cota-parte a statului> d$ impozitul privat !conform apartenenţei patrimoniului$> e$ plata pentru perfectarea actelor notariale de către secretarul consiliului raional> f$ alte venituri prevăzute de legislaţie.--.cel puţin =EU> .!. conform legislaţiei> E taxa pentru patenta de întreprinzător în partea ce revine bugetelor locale> încasări din arenda terenurilor şi locaţiunea bunurilor 48 68 domeniului privat al unităţii administrativ-teritoriale> plata pentru perfectarea actelor notariale de către secretarul consiliului local> alte venituri prevăzute de legislaţie. @. dar legea stabileşte expres repartizarea acestor venituri în dependenţă de nivelul bugetului.l.. oraşelor !municipiilor. veniturile bugetelor satelor !comunelor$. ce pot fi instituite având un caracter extraordinar sau investiţional.. cu e6cepţia municipiilor = lţi şi '$işin u9 Astfel.2. de către consiliile locale> d$ impozitul privat !conform apartenenţei patrimoniului$> e$ taxa pentru eliberarea de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea a licenţelor pentru practicarea anumitor genuri de activitate şi a autorizaţiilor. 53 din %3. 0eniturile bugetelor raionale Jeniturile bugetelor raionale se formează din" 19 încas ri directe şi integrale ale urm toarelor tipuri de impozite. D$ 7onduri speciale. = al 2egii privind administraţia publică locală. ta6e şi alte "enituri) a$ veniturile din vânzarea apartamentelor !caselor$ către cetăţeni> b$ veniturile din vânzarea pământului proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale. =$ &iAloace speciale obţinute din executarea lucrărilor.EE-$. Aceasta fiind o prevedere generală a structurii veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.--LJ din %6. nr. în conformitate cu legislaţia. 5$ 1ransferuri de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi de la bugetul municipal /ălţi. nr. oraşelor :municipiilor. 29 (efalc ri de la urm toarele tipuri de "enituri generale de stat) a$ impozitul pe venitul persoanelor #uridice din teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective . i) 29 (efalc ri de la urm toarele tipuri de "enituri generale de stat) a$ impozitul pe venitul persoanelor #uridice din teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective> b$ impozitul pe venitul persoanelor fizice.B.!. conform legislaţiei> c$ impozitele şi taxele locale aplicate.E-. ta6e şi alte "enituri) a$ impozitul pe venitul persoanelor fizice> b$ impozitul pentru folosirea resurselor naturale> c$ veniturile din operaţiile cu capital.!. 0eniturile bugetelor satelor :comunelor9.

%4E %4% .

cel puţin =EU> b$ taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special . percepută de la posesorii mi#loacelor de transport înmatriculate în <epublica 9oldova .2. de către consiliul municipal> ($ impozitul privat !conform apartenenţei patrimoniului$> i$ încasările din vânzarea bunurilor confiscate !conform apartenenţei patrimoniului$> %4. taxe !i alte venituri/ a$ impozitul pe venitul persoanelor fizice> b$ impozitul pe bunurile imobiliare> c$ impozitul pentru folosirea resurselor naturale> a$ veniturile din operaţiile cu capital. A' Kransferuri de la bugetul de stat. 7. cu excepţia tranzacţiilor cu acţiunile ce constituie cota-parte a statului> d$ impozitul privat !conform apartenenţei patrimoniului$> e$ alte venituri prevăzute de legislaţie. I' Dijloace speciale. percepută de la posesorii mi#loacelor de transport înmatriculate în <epublica 9oldova . 6' (onduri speciale.I. 7.A.b$ taxa pentru folosirea drumurilor. I' Dijloace speciale.cel puţin =EU> d$ accizele la mărfurile !producţia$ supuse accizelor. cu excepţia tranzacţiilor cu acţiunile ce constituie cota-parte a statului> b$ veniturile din vânzarea apartamentelor !caselor$ către cetăţeni> c$ veniturile din vânzarea terenurilor ce aparţin domeniului privat al municipiului (işinău şi municipiului /ălţi.2. fabricate pe teritoriul unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special . 6' (onduri speciale. -$ Defalcări de la impozitul pe bunurile imobiliare conform normativelor procentuale aprobate de către Adunarea 1opulară a unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special. în conformitate cu legislaţia. conform legislaţiei> d$ impozitele şi taxele locale aplicate.cel puţin %EU> c$ taxa pentru folosirea drumurilor.cel puţin =EU. %4- . A' Kransferuri de la bugetul de stat. taxe !i alte venituri/ a$ impozitul pe venitul persoanelor fizice> b$ impozitul pentru folosirea resurselor naturale> c$ veniturile din operaţiile cu capital. Heniturile bugetului centralaP unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special Jeniturile bugetului central al unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special se formează din" #' încasări directe !i integrale ale următoarelor tipuri de impozite. <' Defalcări de la următoarele tipuri de venituri generale de stat/ a$ impozitul pe venitul persoanelor #uridice din teritoriul unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special .cel puţin =EU. Heniturile bugetului municipal 4ălţi !i bugetului municipal 6-i!inău Jeniturile bugetului municipal /ălţi şi bugetului municipal (işinău se formează din" #' încasări directe !i integrale ale următoarelor tipuri de impozite. 2' Defalcări de la impozitul pe bunurile imobiliare conform normativelor procentuale aprobate de către consiliul raional.

--LJ din %6. nr.=-S33D din %3. 4. . . conform legislaţiei> I$ taxa pentru patenta de întreprinzător în partea ce revine bugetului municipal respectiv> %$ alte venituri prevăzute de legislaţie. 4 alin.%4= . (eltuielile aprobate !rectificate pe parcursul anului bugetar$ în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.%..=-S33D din %3. nr. Analizând prevederile art. <espectiv ca şi în cazul veniturilor.EE-$.B. 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar..!9.EE. nr. oraşelor :municipiilor.=-S33D din %3. (eltuielile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale onform art. cu respectarea dispoziţiilor legale.EE..!9. nr.56-. 2 al >egif !? .-34-LJ din %D.56-.E=.B.E-.. conform art. 49 &iAloace speciale.!9. )în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se prevăd alocaţii necesare asigurării funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din unitatea administrativ-teritorială respectivă*.EE-$.%.%E. nr.EE-$.654 din .!9. !9 1ransferuri de la bugetul de stat. că legea<2A expres a instituit o diferenţiere a veniturilor în dependenţă de nivelul bugetelor. nr.B.B. bunuri materiale şi efectuarea de c(eltuieli se realizează de către executorii !ordonatorii$ de buget doar cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate !rectificate$.%33D !9.. precum !i reie!ind din statutul specific al unor unităţi administrativ"teritoriale.-4.cel puţin =EU. %3-.B.%. nr. ompetenţele în ceea ce priveşte efectuarea c(eltuielilor publice sunt delimitate între bugetele unităţilor administrativteritoriale în temeiul 2egii privind administraţia publică locală. Autorităţile reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sunt responsabile de stabilirea caracterului prioritar al c(eltuielilor bugetului unităţii respective.-D. stabilim că alocaţiile sunt mi#loace aprobate în bugetele de toate nivelurile pentru efectuarea de c(eltuieli.. /9 7onduri speciale. alin. %45 ------------. de la bugetele satelor :comunelor9. cu e6cepţia municipiilor = lţi şi '$işin u9 sunt finanţate c$eltuielile ce ţin de) %$ amena#area teritoriului şi urbanistică> <F .5.#$ taxa pentru eliberarea licenţelor pentru practicarea anumitor genuri de activitate şi a autorizaţiilor. servicii....4.-=.EE-$.-34-LJ din %D octombrie ..EE. 2egea privind finanţele publice locale stabileşte expres izvorul finanţării c(eltuielilor în dependenţă de nivelul bugetului.ES%34 din .. 19 (efalc rl de la urm toarele tipuri de "enituri generale de stat) a$ impozitul pe venitul persoanelor #uridice din teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective .nr.-= 2egea <epublicii 9oldova privind finanţele publice locale.. ontractarea de lucrări. în acest context c(eltuielile anuale ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă de autoritatea reprezentativă şi deliberativă respectivă numai în limita resurselor financiare disponibile. al 2egii privind finanţele publice locale.EE.56-. percepută de la posesorii mi#loacelor de transport înmatriculate în <epublica 9oldova .E-.-5 2egea <epublicii 9oldova privind finanţele publice locale.. Din analiza sistematică. nr. Această prevedere nu are efect în cazul anga#ării împrumuturilor contractate pentru c(eltuieli de capital. Astfel. <lJ 2egea privind administraţia publică locală.E-.%E.cel puţin =EU> b$ taxa pentru folosirea drumurilor. ?.5.%334$. % al 2egii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. 53 din %3. putem constata. 2egea <epublicii 9oldova privind finanţele publice locale.-34-LJ din %D.l.nr.

primar. specificate la pct. liceal şi complementar !extraşcolar$. a activităţilor administrativ-militare> 3$ executarea (otărârilor #udecătoreşti prin care autoritatea administraţiei publice locale este obligată să efectueze anumite plăţi> %E$ activitatea autorităţii executive şi a direcţiilor subordonate consiliului raional respectiv> %%$ întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite. podurilor locale> -$ construcţia.$ întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite. în limitele competenţei. autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi. mediu de cultură generală.. cu excepţia instituţiilor %4D complementare !extraşcolare$.D$ şi pct. altor aşezăminte de culturalizare$> 4$ întreţinerea bibliotecilor şi muzeelor> 6$ cultura fizică şi sport> 3$ apărarea împotriva incendiilor> %E$ întreţinerea parcurilor şi a spaţiilor verzi. şcolilor-internat. precum şi de alte activităţi şi instituţii care deservesc populaţia unităţii administrativ-teritoriale respective> 5$ acordarea de asistenţă socială şi întreţinerea instituţiilor din domeniul asistenţei sociale> =$ coordonarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi a altor activităţi pentru tineret> D$ întreţinerea teatrelor. în partea ce nu intră în competenţa altor autorităţi> =$ întreţinerea instituţiilor de învăţământ preşcolar. a mamei şi a drepturilor copilului. televiziunii publice locale> 4$ asigurarea ordinii publice> 6$ coordonarea. cu excepţia muzeelor.=$. conform legislaţiei. de canalizare. activitatea metodică în domeniul învăţământului. cu excepţia celor de competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi. (e la bugetul central al unit ţii teritoriale autonome cu statut Auridic special sunt finanţate c$eltuielile ce ţin de) ------------. instituţiilor de învăţământ secundar profesional. în limitele localităţii. inclusiv protecţia tinerei familii şi familiilor cu mulţi copii. stabileşte c de la bugetele raionale sunt finanţate c$eltuielile ce ţin de) %$ construcţia şi întreţinerea drumurilor de interes raional> . gimnaziilor-internat cu regim special. art. de epurare a apei. contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru anga#aţii instituţiilor specificate la pct. (eltuielile pentru retribuirea muncii. întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă.$ construcţia şi întreţinerea. ? al aceleiaşi legi. gestionarea deşeurilor de producţie şi mena#ere> 5$ acordarea de asistenţă socială populaţiei. a drumurilor. salubrizarea localităţii. a persoanelor în etate şi a solitarilor. Aliniatul 4. a cimitirelor> %E$ înfăptuirea unor măsuri privind activitatea administrativmilitară conform legislaţiei> %%$ executarea (otărârilor #udecătoreşti prin care autoritatea administraţiei publice locale este obligată să efectueze anumite plăţi> %%$ activitatea autorităţii executive> %. autorităţilor administraţiei publice a raioanelor. se efectuează din contul transferurilor cu destinaţie specială către bugetele locale de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.$ construcţia obiectivelor publice de interes raional> -$ întreţinerea instituţiilor de învăţământ liceal.177 . altor instituţii de învăţământ care deservesc populaţia localităţii respective> D$ întreţinerea instituţiilor de cultură şi desfăşurarea activităţilor publice în domeniul culturii !căminelor şi caselor de cultură. organizarea şi supraveg(erea. conform legislaţiei. străzilor. gimnazial.4$.

$ construcţia obiectivelor publice pentru unitatea teritorială autonomă cu statut #uridic special> -$ întreţinerea instituţiilor de învăţământ liceal. A. organizarea şi supraveg(erea. a drumurilor.!9. Al. salubrizarea localităţii> =$ acordarea de asistenţă socială populaţiei. (e la bugetul municipal = lţi şi bugetul municipal '$işin u sunt finanţate c$eltuielile ce ţin de!!. străzilor şi podurilor> -$ construcţia obiectivelor publice de interes municipal> 5$ construcţia. nr. a activităţilor administrativ-militare> %46 %43 . cu excepţia celor de competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi. activitatea metodică în domeniul învăţământului.%$ construcţia şi întreţinerea drumurilor pentru unitatea teritorială autonomă cu statut #uridic special> . inclusiv protecţia tinerei familii şi a familiilor cu mulţi copii. în limitele localităţii. primar.) %$ amena#area teritoriului şi urbanistică> . organizarea şi supraveg(erea. televiziunii publice locale> D$ asigurarea ordinii publice> D$ coordonarea. a mamei şi a drepturilor copilului. de epurare a apei. întreţinerea instituţiilor din domeniul asistenţei sociale.$ construcţia şi întreţinerea. art. a persoanelor în etate şi a solitarilor. D. activitatea metodică în domeniul învăţământului.$ întreţinerea cimitirelor> %-$ întreţinerea expoziţiilor. şcolilor-internat. instituţiilor de învăţămînt secundar profesional. şcolilor-internat.56-.. în partea ce nu intră în competenţa altor autorităţi> D$ construcţia de locuinţe pentru păturile socialmente vulnerabile ale populaţiei şi pentru alte categorii de locuitori prevăzute de legislaţia în vigoare. altor aşezăminte de culturalizare$> 3$ întreţinerea bibliotecilor şi muzeelor> %E$ cultură fizică şi sport> %%$ apărarea împotriva incendiilor> %.nr. unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special. în limitele competenţei.%.. liceal şi complementar !extraşcolar$. 6 al 2egii <epublicii 9oldova privind finanţele publice locale.=-S33D din %3. teatrelor. gimnaziilor-internat cu regim special. instituţiilor de învăţământ secundar profesional. exploatarea fondului locativ municipal> 4$ întreţinerea instituţiilor de învăţământ preşcolar. a activităţilor administrativ-militare> 4$ executarea (otărârilor #udecătoreşti prin care autoritatea administraţiei publice locale este obligată să efectueze anumite plăţi> %E$ activitatea autorităţii executive şi a direcţiilor subordonate autorităţii reprezentative şi deliberative respective> %%$ întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite.-34LJ din %D. în limitele competenţei. televiziunii publice> %5$ asigurarea ordinii publice> %=$ coordonarea.. . gimnazial.B. întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă. mediu de cultură generală. precum şi de alte activităţi şi instituţii care deservesc populaţia unităţii administrativ-teritoriale respective> 5$ acordarea de asistenţă socială şi întreţinerea instituţiilor din domeniul asistenţei sociale> =$ coordonarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi a altor activităţi pentru tineret> =$ întreţinerea teatrelor.EE. de canalizare. precum şi de alte activităţi şi instituţii care deservesc populaţia unităţii administrativ-teritoriale respective> 6$ întreţinerea instituţiilor de cultură şi desfăşurarea activităţilor publice în domeniul culturii !căminelor şi caselor de cultură.EE-$. gimnaziilorinternat cu regim special.%E. conform legislaţiei..

654-L. executării şi înc(eierii execuţiei bugetare. deducem că efectuarea acestora se face. 2egii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. pentru a planifica un buget clar şi transparent la nivelul entităţilor locale.%6% 0. bazându-se pe principiul teritorialităţii. p. 1rocedurile de elaborare a bugetului de stat sunt caracteristice şi pentru procesul de elaborare a bugetului unităţii administrativteritoriale în <epublica 9oldova. înfăptuite de organe specializate ale statului în scopul elaborării.--LJ din %6 martie . şi în al doilea rând. conform legislaţiei.5E. 5rganizarea elaborării bugetelor unităţilor administrativ"teritoriale 1rocesul de elaborare a bugetelor unităţilor administrativteritoriale în <epublica 9oldova mai întâi ia în considerare prevederile politicilor bugetar-fiscale şi monetar-creditare macroeconomice.EE. toate unităţile administrativ-teritoriale dispun de autonomie financiară şi.#.-E%. %.I. Art. :d. -34-LJ din %D octombrie . în primul rând. 7. pe niveluri. în dependenţă de importanţa activităţilor pentru care se efectuează c(eltuielile.5 mai %33D şi 2egii privind finanţele publice locale nr. %6E --------------- . au dreptul şi urmează să-şi elaboreze şi să adopte bugetul anual propriu în limita resurselor financiare disponibile. W execuţia bugetului= W înc-eierea !i aprobarea contului de execuţie bugetară= W controlul bugetar. respectiv. 6u toate că la baza elaborării bugetelor unităţilor administrativ"teritoriale este instituit principiul autonomiei financiare Li responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice ale unităţilor administrativ"teritoriale de a elabora bugetele în modul stabilit de ele.&.!cu modificările şi completările ulterioare$.EE-.EE%.. /ucureşti . totu!i nu se poate elabora bugetul local în afara politicii generale ------------. care se constituie din venituri proprii. din . %oţiuni generale rin „proces bugetar se înţelege totalitatea actelor şi operaţiunilor cu caracter te(nic şi normativ. autorităţilor administraţiei publice a municipiilor.<.%D$ executarea (otărârilor #udecătoreşti prin care autoritatea administraţiei publice locale este obligată să efectueze anumite plăţi> %4$ activitatea autorităţii executive a municipiului şi a direcţiilor subordonate autorităţilor reprezentative şi deliberative respective> %6$ întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite. analizând prevederile date. %E3$. adoptării. Aceste activităţi se desfăşoară într-un cadru constituţional !legal$ şi administrativ-instituţional. Cratat de drept financiar şi fiscal. onform acestor noţiuni. în concluzie. onform onstituţiei <epublicii 9oldova !art.5!% +aguna &. 2egii privind administraţia publică locală nr.. /aza legislativă sus-menţionată a creat un fundament coerent şi unitar.al 2egii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar prevede. defalcări de la veniturile generale de stat şi transferuri din fondul de susţinere financiară a teritoriilor creat în componenţa bugetului de stat. )Bscar 1rinţ*. Ela(o a ea (u4etelo un!t$%!lo administrativ-teritoriale 7. putem menţiona că procesul bugetar cuprinde următoarele etape generale" W elaborarea proiectului de buget= W examinarea !i adoptarea legii bugetare anuale= 1 . . Fluxul de informaţie pentru entităţile locale vine de la 9inisterul Finanţelor în perioada iniţială de elaborare bugetară. că „procesul bugetar este procesul care începe cu elaborarea bugetului !i se termină cu adoptarea dării de seamă despre executarea lui pentru anul bugetar respectiv .I./..

&6arta Buropeană a fost întocmită la +trasbourg la #I octombrie #. 2.5.. principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi c(eltuielilor bugetare pe anul!anii$ următor !i$. teritoriale de nivelul al doilea. apitolul .! (u4etele un!t$%!lo ad3!n!st at!&-te !to !ale' d!n punct de &ede e o 4an!7ato !co-"unc%!onal .D!c%!ona ul E?pl!cat!&8 pute3 3en%!ona' c$ acest te 3en a e la (a7$ e?pl!ca%!a Gdu a(!l!t$%!! sau trăiniciei* (u4etelo 3en%!onate. şi . a municipiului /ălţi şi direcţiei finanţe respective note metodologice privind prognozele macroeconomice. prognozele normativelor de defalcări de la veniturile generale de stat şi de la impozitul pe bunurile imobiliare la bugetele locale şi momentele specifice de calculare a transferurilor ce se prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi de la bugetul municipal /ălţi> c$ în termen de .0DIII d!n #. în limbile franceză !i engleză.EE. .</.EE-. Anal!7=nd te 3enul Gconsol!datF :n DED ...economice a statului. nr. direcţiile finanţe depun la 9inisterul Finanţelor pentru analiză prognoza tuturor tipurilor de impozite şi taxe ce urmează a fi încasate în anul!anii$ următor!i$ în unitatea administrativ-teritorială respectivă. care funcţionează de sine stătător<A$.nr. precum şi proiectele de bugete ale raioanelor.EE-$.=-S33D din %3. dar care nu trebuie confundată cu construcţia juridică a două elemente distincte. . ambele texte egal autentice. nr. autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi asigură elaborarea prognozei tuturor tipurilor de impozite şi taxe ce urmează a fi colectate în anul!anii$ următor!i$ în unitatea administrativ-teritorială respectivă..5. ţinându-se cont de următoarele prevederi" a$ în termenele stabilite de 0uvern. Inte p eta ea te 3enulu! dat se e?pl!c$ p !n ce&a Gca e du ea7$' ca e e7!st$ :nt -o 3odal!tate un!c$F.1**+ e4le3entea7$E )ca ele3ente !ndependente' (u4etul de stat . 1lanificarea bugetului.. Cons!de $3' c$ te 3enul Gconsol!datF a !nt a :n cont ad!c%!e cu aceast$ Ca t$' deoa ece nu t e(u!e de con"undat apo tu !le 1u !d!ce :nt e (u4etul de stat .8'.. unităţii teritoriale autonome cu %6.-34-LJ din %D. precum şi a proiectului bugetului local.56-.. - %6- . direcţia finanţe comunică autorităţilor executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi c(eltuielilor bugetare pe anul!anii$ următor!i$. S!ste3ul (u4etelo Gconsol!dateF s-a p eluat d!n s!ste3ul so&!et!c' con"o 3 c$ e!a (u4etele locale e au !ncluse :n (u4etul epu(l!can cu consec!n%ele su(o don$ !! e?ecu%!e! (u4etelo locale "a%$ de e?ecu%!a (u4etulu! epu(l!can ca p !nc!pal$ co3ponent$ a (u4etulu! un!c de stat.! te6n!co!n"o 3a%!onal' cu const uc%!a 1u !d!c$ a dou$ ele3ente d!st!ncte' ca e "unc%!onea7$ de s!ne st$t$to .. *cest document a intrat in vigoare la l septembrie #.! (u4etele un!t$%!lo ad3!n!st at!&-te !to !ale "o 3ea7$ (u4etul consol!datF. care se prezintă pentru analiză direcţiei finanţe> d$ în termenele stabilite de 9inisterul Finanţelor.-34-LJ din %D.%E.#8 al Le4!! p !&!nd s!ste3ul (u4eta . 9inisterul Finanţelor remite autorităţii executive a unităţii administrativA* A t. iar corelarea dintre bugetul de stat !i bugetele unităţilor administrativ"teritoriale lasă o amprentă organizatorico" funcţională !i te-nico"informaţională deosebită. * FResu sele "!nanc!a e ale auto !t$%!lo ad3!n!st a%!e! pu(l!ce localeF.. articolul %3 al 2egii privind finanţele publice locale.%.8I. prognozele normativelor de defalcări de la veniturile generale de stat în bugetele respective şi unele momente specifice de calculare a transferurilor ce se prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat> b$ în termen de %E zile după primirea notelor metodologice specificate anterior.!9. precum şi celelalte etape ale procesului bugetar sunt plasate într-un orar strict indicat de 2egea finanţelor publice locale. # al!n.88.%E. Te 3enul Gconsol!datF apa e :n s!tua%!a neconco dan%e! a dou$ G(u4ete t a!n!c un!teF' da Gdecla ate !ndependenteF' ceea ce a "! :n cont ad!c%!e cu Ca ta Eu opean$ a Autono3!e! Locale' a t..J al 2egii privind finanţele publice locale.E de zile după primirea notelor metodologice.! p ocesul (u4eta n . iar pe teritoriul 1epublicii Doldova Q la l februarie #.B. prevede că bugetul unităţii administrativteritoriale se elaborează de către autoritatea executivă a acesteia. Astfel.

#<<) . Ast"el' un spec!"!c al ela(o $ !! (u4etulu! !n Repu(l!ca Boldo&a e .)*0-DV d!n 1+. unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special. municipiului /ălţi şi municipiului (işinău.) Al. 2a elaborarea pronosticului bugetului la venituri se ţine cont de următoarele particularităţi" \\\\\\\\\\\\\\\ #.! cate4o !! de c6eltu!el!' "$ $ o desc!" a e a3$nun%!t$.2-#/)C**+ d!n 1*. #.statut #uridic special.ca organ central de specialitate financiară a statului . Anal!7=nd cele 3en%!onate 3a! sus' 3en%!on$3 ca e&a pa t!cula !t$%! spec!"!ce ale ela(o $ !! (u4etelo espect!&e.2-#/)C**+ d!n 1*.#.1<. W Le4ea Repu(l!c!! Boldo&a p !&!nd "!nan%ele pu(l!ce locale' n .#<<) .5-. pronosticul veniturilor se efectuează în baza estimării bazei fiscale pe fiecare unitate administrativ-teritorială aparte pe tipuri de impozite şi alte încasări !drept sursă de informare serveşte prognoza indicilor economici şi financiari ai agenţilor economici mari.1#. în baza cărora se stabilesc relaţiile interbugetare respective.!n$u.#<<)8. 1* al Le4!! p !&!nd "!nan%ele pu(l!ce locale' n .1#. datele organelor fiscale teritoriale şi organelor &epartamentului Analize Gtatistice şi Gociologice$> W pentru determinarea încasărilor în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la impozitele regularizatoare se folosesc normativele defalcărilor prevăzute în 2egea privind finanţele publice locale şi concretizate în 2egea bugetului de stat> W la rândul său autorităţile publice raionale. 9inisterul Finanţelor poate cere de la autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau ale municipiului /ălţi să modifice proiectele de buget în cazul în care acestea contravin prevederilor legale. care sunt stabilite de către consiliile locale şi suma mi#loacelor speciale obţinute de la prestarea serviciilor contra plată de către instituţiile bugetare..! la 3$su a ea pe "o 3an%elo act!&!t$%!lo pu(l!ce "!nan%ate de la (u4et.5=. municipiului 4ălţi !i municipiului 6-i!inău are caracter consultativ. *naliza proiectelor de bugete ale raioanelor.! !nclude ea de c$t e e?ecuto !! de (u4et a uno pos!(!le dato !! de c ed!to .#<<)8.B.care conţin metodologia acestui proces. elaborate de 9inisterul Finanţelor . )' a t. Ast"el se !nclud doa su3ele de c6eltu!el! calculate pent u act!&!tatea :n anul espect!&. :laborarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează în conformitate cu notele metodologice.! "aptul' c$ la est!3a ea c6eltu!el!lo pent u anul (u4eta de plan nu se ad3!te e&alua ea .! (u4etul 3un!c!pal C6!. care se comunică imediat teritoriilor respective> W o sursă importantă de formare a veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale sunt transferurile din contul fondului de susţinere financiară a teritoriilor.B. principiilor politicii bugetar-fiscale a statului sau unor prevederi specifice pentru anul bugetar următor.n . onform prevederilor art. %65 ------------.! la c6eltu!el!' !nd!c=nd nu3a! su3ele a(solute pe t!pu ! de &en!tu ! .%6= .O. Blaborarea pronosticului c-eltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pentru întreţinerea instituţiilor publice şi finanţarea integrală sau parţială a altor activităţi se efectuează în baza unor normative unice de c(eltuieli pe locuitor.55.)*0-DV d!n 1+-1<.#. Aceast$ plan!"!ca e 3ult!anual$' ca e e!ese d!n st ate4!!le de de7&olta e econo3!co-sodal$ ale >u&e nulu!' a e totodat$ !3po tan%$ pent u t ece ea t eptat$ :n Repu(l!ca Boldo&a la ela(o a ea (u4etulu! pe p o4 a3e .n . Un alt spec!"!c al ela(o $ !! (u4etulu! pent u un!t$%!le ad3!n!st at!&-te !to !ale const$ !n "aptul c$ pa alel cu ela(o a ea (u4etulu! pent u anul de plan u 3$to ' se plan!"!c$ ela(o a ea (u4etulu! pe te 3en 3ed!u' ad!c$ pent u u 3$to !! do!-t e! an! at=t la &en!tu !' c=t . Pa t!cula !t$%!le 4ene ale enu3e ate 3a! sus' sunt puse la (a7a est!3$ !! no 3at!&elo un!ce de c6eltu!el! pe cap de locu!to ' con"o 3 c$ o a se dete 3!n$ ela%!!le (u4etulu! de stat cu (u4etele a!onale' (u4etul cent al al un!t$%!! te !to !alautono3e >$4$u7!a . Cotodată. în calculul bazei fiscale pentru stabilirea transferurilor nu se includ taxele locale. ale @CA 0ăgăuzia şi ale municipiului (işinău urmează să elaboreze proiectul normativelor de defalcări de la veniturile generale de stat pentru bugetele locale. %E al 2egii privind finanţele publice locale.O.

%E. acestea diferă în dependenţă de nivelul bugetelor.0. printr-o dispoziţie. cel târziu la data de %= noiembrie a anului în curs. %64 .B. în cazul bugetelor unit ţilor administrati".E al 2egii privind finanţele publice locale. ca şi în cazul analizei structurii acestora. printr-o dispoziţie.+.teritoriale de ni"elul înt8i. Autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi a municipiului /ălţi..nr. autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi prezintă la direcţia finanţe respectivă o copie a deciziei privind aprobarea bugetului. Adopta ea (u4etelo un!t$%!lo ad3!n!st at!&-te !to !ale a capitolul examinării şi adoptării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.teritoriale de ni"elul al doilea. )roiectul bugetului local prezentat spre aprobare consiliului local include/ a' proiectul deciziei consiliului local privind aprobarea bugetului= b' anexele la proiectul deciziei. cel târziu la data de % noiembrie. &upă prezentarea proiectului. includ" a$ proiectul deciziei autorităţii reprezentative şi deliberative privind aprobarea bugetului> b$ anexele la proiectul deciziei. 1roiectele bugetului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi bugetului municipal /ălţi.%.. nr. &upă aprobarea bugetului local. prezentate spre aprobare autorităţii reprezentative şi deliberative respective. prezintă. în care se vor reflecta/ W veniturile şi c(eltuielile prevăzute pentru anul bugetar următor> W cotele impozitelor şi taxelor locale ce vor fi încasate în buget> W mi#loacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituţie publică> W fondurile speciale> W efectivul limită al statelor de personal din instituţiile publice finanţate de la buget> c' cuantumul fondului de rezervă= d' alte date adiţionale elaborării proiectului bugetului= e' nota explicativă la proiectul bugetului.-34-LJ din %D.. onform art. în acest context.% al 2egii privind finanţele publice locale. . proiectul bugetului local pe anul următor spre examinare şi aprobare consiliului local. consiliul local examinează proiectul bugetului local în două lecturi la un interval de cel mult = %6D 2 zile şi cel târziu la data de %= decembrie a anului în curs acesta aprobă bugetul local pe anul bugetar următor.56-. în care se vor reflecta" W veniturile şi c(eltuielile bugetului respectiv prevăzute pentru anul bugetar următor> W normativele defalcărilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale> W normativele defalcărilor de la impozitul pe bunurile imobiliare la bugetele locale> W mi#loacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituţie publică> W fondurile speciale> W transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale> Art. autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi prezintă..=-S33D din %3. să analizăm procedura e6amin rii şi adopt rii bugetelor unit ţilor administrati".EE-.EEl9. proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi proiectul bugetului municipal /ălţi spre examinare şi aprobare autorităţii reprezentative şi deliberative respective. procedura de elaborare şi adoptare nu difer esenţial de procedura bugetar parcurs de ni"elulînt8f 45. . legalizată de secretarul autorităţii reprezentative şi deliberative respective.

autoritatea ons!de =3' c$ te 3enul Gconsol!datF !nt a :n cont ad!c%!e cu Ca ta Eu opean$ a ono3!e! Locale' deoa ece' nu t e(u!e con"undate le4$tu !le :nt e (u4etul de stat J! n!nctT 1 Un!t$%@o ad3!nHst at!&-te !to !ale' d!n punct de &ede e o 4an!7ato !co-I te6n!co!n"o 3 aKonal. autoritatea reprezentativă şi deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi a municipiului /ălţi aprobă bugetele respective pe anul bugetar următor cel târziu la data de %E decembrie a anului în curs. @n specific ce ţine de elaborarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale este faptul corelării acestora cu 2egea bugetului de stat. nr.56-. structura şi destinaţia lor> c$ balanţa bugetului şi sursele de finanţare> d$ normativele defalcărilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale> e$ normativele defalcărilor de la impozitul pe bunurile imobiliare la bugetele locale> E transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale> g$ cuantumul fondului de rezervă> ($ fondurile speciale> i$ c(eltuielile care vor fi finanţate în mod prioritar> #$ efectivul limită al statelor de personal din instituţiile publice finanţate de la bugetul respectiv> %66 W I$ alte date adiţionale elaborării proiectului bugetului> %$ nota explicativă la proiectul bugetului. în urma examinării.EE.=-S33D di* %3-%. în limita resurselor financiare disponibile.. până la aprobarea noului buget. în termen de cel mult -E de zile de la data publicării legii bugetului pe anul respectiv.56.efectivul limită al statelor de personal din instituţiile publice finanţate de la bugetul respectiv> c$ alte date adiţionale elaborării proiectului bugetului> d$ nota explicativă la proiectul bugetului.!5$ al 2egii privind finanţele publice locale$ autoritatea reprezentativă şi deliberativă respectivă audiază şi examinează raportul preşedintelui raionului. de la impozitul pe bunurile imobiliare !pentru unităţile administrativ-teritoriale de nivelul întâi# şi a transferurilor la bugetul respectiv se suspendă până la aprobarea bugetului. spre deosebire de primul caz. " al 2e G* 1 rivind finanţele publice locale. în prima lectură !conform art. în aşa mod. ------------. precum !i în a doua. 0uvernatorului unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special. în cazul când bugetul unităţii administrativ-teritoriale nu este aprobat până la începutul anului bugetar. finanţarea c(eltuielilor se efectuează lunar proporţional mărimii de %S%. în aşa mod. efectuarea defalcărilor de la veniturile generale de stat.%63 . Autoritatea reprezentativă şi deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi a municipiului /ălţi examinează proiectul bugetului... conform clasificaţiei bugetare pe anul bugetar precedent. <espectiv.%.nr. în cel de"al doilea legea stabile!te expres c-estiunile ce trebuiesc examinate în prima lectură. în lectura a doua. bugetul unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special. cu const uc%!a 1u !d!c$ a dou$ ele3ente te' ca e "unc%!onea7$ de s!ne st$t$to . parte din suma c(eltuielilor. .-34-LJ din %D. însă. examinează şi aprobă volumul total al veniturilor şi c(eltuielilor bugetului respectiv. primarului municipiului /ălţi şi primarului general al municipiului (işinău asupra proiectului bugetului. alin. direcţia finanţe prezintă ministerului bugetul raionului. în termenele stabilite de 9inisterul Finanţelor.. ca şi în cazul examinării bugetelor de nivelul întâi.%E. respectiv în două lecturi. autoritatea reprezentativă şi deliberativă examinează şi aprobă" a$ structura veniturilor> b$ c(eltuielile. în cazul neaprobării bugetelor unităţilor administrativteritoriale în termenul stabilit de legislaţie !până la data de -% decembrie$. bugetul municipiului /ălţi şi bugetul municipiului (işinău pentru a fi incluse în bugetul consolidai24@.EE-$.

iar executarea bugetelor locale revine organelor de specialitate ale administraţiei publice locale. sistemul bugetar a fost reorganizat prin eliminarea centralizării excesive a administrării printr-un singur buget al sistemului financiarbugetar. în afară de aceasta.%334$. Astfel. 2a fel şi conducătorii instituţiilor publice finanţate de la buget sunt responsabili de respectarea limitelor alocaţiilor bugetare aprobate în devizele de c(eltuieli. oraşelor !municipiilor$> W responsabilitatea pentru execuţia bugetului raional revine preşedintelui raionului> W responsabilitatea pentru execuţia bugetului central al unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special revine responsabilitatea pentru execuţia bugetului municipal /ălţi revine primarului municipiului /ălţi> W responsabilitatea pentru execuţia bugetului municipal (işinău revine primarului general al municipiului (işinău. răspunderea privind executarea bugetului de stat revine 9inisterului Finanţelor. <espectiv. sunt responsabile de" a$ corectitudinea şi veridicitatea datelor.B. servicii şi bunuri materiale contractate în limitele aprobate în bugetul respectiv. :xecutarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale 7. iar în caz de efectuare de către instituţia publică a unor c(eltuieli neprevăzute în deviz. -= al 2egii privind finanţele publice locale este reglementat" W responsabilitatea pentru execuţia bugetelor locale revine primarilor satelor !comunelor$.%3% .4. nr. 2egii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar.7. pe când executarea bugetului cuprinde. că procedura executării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale este compusă din următoarele etape" * :xaminând capitolul . %3E ------------. efectuarea defalcărilor de la veniturile generale de stat. indicilor şi altor informaţii în a căror bază a fost elaborat bugetul respectiv> b$ asigurarea colectării depline şi în termenele stabilite a veniturilor proprii> c$ utilizarea conform destinaţiei a alocaţiilor bugetare aprobate> d$ respectarea termenelor de plată a salariilor către anga#aţii instituţiilor publice finanţate de la buget şi de plată pentru lucrări. de la impozitul pe bunurile imobiliare !pentru unităţile administrativ-teritoriale de nivelul întâi$ şi a transferurilor la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale respective se suspendă. şi 2egii privind finanţele publice locale. încă trei etape.:xecuţia Hgetelor unităţilor administrativ-teritoriale .=E.ES%34 din .reprezentativă şi deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale aduce bugetul aprobat în concordanţă cu prevederile legii menţionate. prin art.J al 2egii privind finanţele publice locale . cât şi executarea propriu-zisă a bugetului.al 2egii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. autoritatea executivă respectivă este în drept să nu acopere c(eltuielile neasigurate cu suport financiar. autorităţile executive ale unităţilor administrativteritoriale. în caz de nerespectare a prevederilor menţionate mai sus. conducerea generală a executării bugetului public naţional ţine de competenţa 0uvernului <epublicii 9oldova. a consecinţă.53. 0uvernatorului şi teritoriale> W omitetului executiv al acestei unităţi 4. apitolul . %3-.654 din * Z-%33D !9. în condiţiile legislaţiei în vigoare. 1ornind de la conceptul de delimitare executivă a bugetului public naţional. ca organ de specialitate.E-. %oţiuni generale n baza onstituţiei <epublicii 9oldova.#. nr.4. putem menţiona.observăm că se face referire numai la ]ccuţia de casă a bugetelor. &in analiza prevederilor legale .

+aguna&.Bp. 2a colectarea veniturilor sunt necesare o serie de acte şi operaţiuni. <espectiv. 0. primarul municipiului /ălţi şi primarul general al municipiului (işinău aprobă repartizarea pe luni a veniturilor şi c(eltuielilor bugetului respectiv conform clasificaţiei bugetare. îi remite direcţiei finanţe repartizarea pe luni a veniturilor şi c(eltuielilor bugetului local conform clasificaţiei bugetare.). <ealizarea veniturilor este supusă cerinţelor de legalitate privind încasarea impozitelor.&. preşedintele raionului. prestarea serviciilor sau desfăşurarea contra plată a altor activităţi> b$ întocmeşte repartizarea pe luni a veniturilor prevăzute pentru încasare în bugetele menţionate> c$ întocmeşte repartizarea pe luni a transferurilor la bugetele locale. taxelor şi altor venituri bugetare. 0uvernatorul unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special. &irecţia finanţe.=%" a. +i a veniturilor ei provenite din executarea lucrărilor.= al 2egii privind finanţele publice locale. %3. întocmesc totalizări ale repartizărilor pe luni ale veniturilor şi c(eltuielilor bugetelor raioanelor. taxă şi altă formă de venit bugetar.0. pe baza repartizării pe luni a veniturilor şi c(eltuielilor bugetelor locale.p. în termen de până la data de . în termen de %E zile de la aprobarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi a bugetului municipal /ălţi.calcularea obligaţiei bugetare datorate de subiectele plătitoare> . a bugetelor unităţilor administrativteritoriale de nivelul al doilea.G .calcularea şi reţinerea obligaţiei bugetare de către terţul plătitor pentru unele venituri datorate de unele persoane> .. le depun la 9inisterul Finanţelor. prevăzute în aceste bugete. bugetului municipiului /ălţi şi bugetului municipiului (işinău şi. -%D. fiind parte din documentaţia anexată fiecărui buget. în termen de până la data de . %epartizarea lunar a "eniturilor şi c$eltuielilor. >dentificarea veniturilor !i bunurilor impozabile !i stabilirea obligaţiilor faţă de bugetul respectiv/ .= decembrie. în termen de = zile de la aprobarea bugetului local.. @. bugetului unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special. prestarea serviciilor sau din desfăşurarea contra plată a altor activităţi şi generalizează propunerile primite. onform art. în acelaşi timp execuţia părţii de venituri ale bugetului este supusă cerinţelor de stabilire.repartizarea lunară a veniturilor !i c-eltuielilor= execuţia părţii de venituri= execuţia de casă a bugetului= execuţia părţii de c-eltuieli.E decembrie. taxelor şi altor venituri care sunt cuprinse şi specificate în lista impozitelor.= decembrie. calcul şi plată conformă a fiecărui impozit. până la % ianuarie.cit. 36ecutarea p rţii de "enituri Gcopul execuţiei părţii de venituri ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale este realizarea integrală şi în termenele legale a veniturilor în bugetul aprobat. direcţia finanţe efectuează următoarele acţiuni" a$ solicită de la instituţiile publice finanţate de la bugetele menţionate propuneri de repartizare pe luni a c(eltuielilor aprobate în buget pentru instituţia respectivă şi a veniturilor ei provenite din executarea lucrărilor. %3- .2. . subdiviziunea financiară a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi solicită de la toate instituţiile publice finanţate de la bugetul local propuneri de repartizare pe luni a c(eltuielilor aprobate în buget pentru instituţia respectivă.@. autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale aprobă repartizarea pe luni a veniturilor şi c(eltuielilor bugetului local conform clasificaţiei bugetare şi până la data de .

%33.=. onform 2egii finanţelor publice locale. în baza deciziilor autorităţii reprezentative şi deliberative a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi a municipiului /ălţi... lin. alocări de transferuri de la bugetul respectiv la bugetele locale.EEnr. conform clasiftcaţiei bugetare= W în numerar..%%. b. c. aceasta se efectuează prin sistemul trezorerial. 1erceptorii fiscali.calcularea obligaţiei bugetare de organele teritoriale fiscale. precum şi conturile instituţiilor publice finanţate de la aceste bugete pot fi desc(ise numai în trezoreriile teritoriale respective. reflectându-se în conturi distincte. care recepţionează plăţile de la persoanele fizice. codul băncii. oraşelor !municipiilor$. 36ecutarea de cas a bugetului &acă să ne referim la execuţia de casă a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. Gistemul trezorerial prin care se efectuează execuţia de casă a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi reglarea decontărilor dintre bugetele de toate nivelurile este reprezentat prin Crezoreria de Gtat.%E.56-. formată din Crezoreria entrală şi trezoreriile teritoriale. onturile pentru gestionarea veniturilor şi c(eltuielilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. trezoreriile teritoriale au următoarele atribuţii" a$ efectuează. încasarea veniturilor bugetare/ prin bănci> prin organele teritoriale fiscale> prin intermediul instituţiilor sau persoanelor împu ternicite." W prin virament în baza dispoziţiei de plată trezorerială întocmită distinct pentru ac-itarea fiecărui impozit sau taxe. indicând..EE-$. - a$ încasările veniturilor în conformitate cu structura clasificaţiei bugetare> b$ efectuarea de c(eltuieli în limita alocaţiilor aprobate şi conform destinaţiei stabilite. p. @. precum şi defalcări în aceste bugete de la veniturile generale de stat şi de la impozitul pe bunurile imobiliare> b$ asigură execuţia conformă a bugetelor instituţiilor publice finanţate de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau de la bugetul municipal /ălţi> c$ asigură execuţia conformă a bugetelor satelor !comunelor$. contul bancar al trezoreriei teritoriale. Crmărirea realizării veniturilor bugetare. contul trezoreriaP de venituri cu descrierea textuală a plăţii ac-itate în rubrica *destinaţiapl ţiiB. !cap. prin ordinul de încasare a numerarului= W impozitele.6. !5$$.@. în baza legii bugetare anuale. Aceasta cuprinde o serie de măsuri ale organelor de percepere în vederea asigurării integrale şi la termenele prevăzute a tuturor veniturilor bugetare. nr.4. taxele !i alte plăţi de la persoanele fizice se încasează prin A"iz de plată în numerar. depun numerarul încasat de la plătitorii de impozite şi taxe la băncile comerciale prinSoaie de vărsământ la nivel de cont trezorerial de venituri. precum şi defalcări în aceste bugete de la veniturile generale de stat. % al 2egii privind finanţele publice locale.=-" . .=-S33D din %3. Crezoreria entrală.Bp.J.. art.-34-LJ din %D. %35 --------------- ------------- %3= . codul fiscal. precum şi ale instituţiilor publice finanţate de la aceste bugete din raza de activitate a trezoreriei teritoriale. .cit. Jeniturile bugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale se încasează de la contribuabili în conturile bancare ale trezoreriei teritoriale în felul următor. Ac(itarea impozitelor şi taxelor de către persoanele fizice în numerar se efectuează prin *viz de plată în numerar. efectuează alocări de transferuri de la bugetul de stat la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi la bugetul municipal /ălţi. alin.=. 9anole C. în mod obligatoriu.

..%E. Brdonatorii de credite !executorii de buget$ sunt persoane #uridice cu dreptul de a anga#a şi utiliza alocaţiile bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate..@.=-S33D din %3. în ce priveşte executorii de buget.@. . determină suma de plată şi ordonarea plăţii. &upă funcţiile atribuite. după cum urmează.56-. <ezultă din cele relatate mai sus că procesul de repartizare se derulează astfel" W <epartizarea efectuată de către ordonatorii principali între bugetul propriu şi bugetele ordonatorilor subordonaţi> W <epartizarea efectuată de către ordonatorii secundari a creditelor bugetare aprobate. oraş. primarul general al municipiului (işinău. Brdonatorul efectuează toate operaţiunile succesive ale unei încasări sau plăţi. în limita alocaţiilor aprobate fiecărui ordonator de credite !executor de buget$. împuternicit cu dreptul de a efectua c(eltuieli în conformitate cu alocaţiile aprobate. întrucât repartizarea veniturilor se efectuează pe niveluri de bugete !bugete raionale. în domeniul c(eltuielilor publice.EE!9.nr. beneficiază de un statut special.B. preşedinţii raioaneiur. finanţarea ordonatorilor de credite se face respectiv din conturile trezoreriale de venituri pentru bugetul raional şi conturile trezoreriale de venituri pentru bugetele locale !satScomună..-34-LJ din %D. onform art. %3D --------------- %34 . împuterniciţi să utilizeze mi#loacele bugetare care le-au fost repartizate numai pentru necesităţile unităţilor pe care le conduc. @n alt aspect./. la care se referă" primarii satelor !comunelor$. 5rdonatorul de buget este agentul public al diferitelor administraţii. pe unităţile subordonate şi a celor cuprinse în bugetul propriu> W Brdonatorii terţiari utilizează creditele ce le-au fost repartizate.%. care pe lângă funcţiile ce decurg din apartenenţa la funcţia publică. 5rdonatori terţiari de credite &executori terţiari de buget' pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale" conducătorii instituţiilor publice fără statut de persoană #uridică. potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţii legale. în funcţie de condiţiile legale. ordonatorii anga#ează c(eltuieli. % al 2egii privind finanţele publice locale.EE-$. oraşe- lor!municipiilor$. 5rdonatori secundari de credite &executori secundari de buget' pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale sunt" conducătorii instituţiilor publice finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale cu statut de persoană #uridică.=5 Art. -. este faptul că aceştia poartă responsabilitate de organizarea şi ţinerea la zi a . ordonatorii de credite se clasifică pe tipuri. municipiu$. unităţii teritoriale autonome cu statut #uridic special.-% din 2egea privind finanţele publice locale. inclusiv sau exclusiv ordinul de a plăti o c(eltuială sau de a acoperi o încasare. bugete locale$.=5" %. care îl împuterniceşte cu atribuţii decizionale în domeniul financiar-bugetar. după apariţia datoriei sau a creanţei. executor !ordonator$ de buget este conducătorul autorităţii !instituţiei$ publice. pentru c(eltuieli strict legate de activitatea instituţiilor şi serviciilor publice respective şi de executarea dispoziţiilor legale. nr. 5rdonatori principali de credite &executori primari de buget' ai bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. (eltuielile din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează în baza repartizărilor lunare elaborate şi aprobate în ordinea stabilită. 36ecutarea p rţii de c$eltuieli :xecutarea părţii de c(eltuieli a bugetului unităţii administrativ-teritoriale înseamnă efectuarea c(eltuielilor publice în concordanţă deplină cu destinaţiile stabilite..

<apoartele trimestriale se examinează şi se aproba de către autoritatea executivă respectivă. direcţiile finanţe prezintă ministerului rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pentru a fi incluse în raportul privind execuţia bugetului consolidat.56-.EE. a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea c(eltuielilor de tratare a stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate.. Asigurarea cetăţenilor străini şi apatrizilor se realizează la trecerea frontierei de stat a <epublicii 9oldova. Ca acte !7a e 4ene al$ A .EE!9. nr... <apoartele privind mersul execuţiei bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe semestrul întâi şi pe 3 luni ale anului în curs se audiază la şedinţa autorităţii reprezentative şi deliberative a unităţii administrativ-teritoriale. nr. lit.EE-$. C . în acest caz. nc(eierea contractului de asigurare obligatorie de asistenţă medicală confirmată prin eliberarea de către asigurător.-34-LJ din %D.. din contul primelor de asigurare.=-S33D din %3..%E. &upă aprobarea acestora. fiecărei persoane ------------. din 2egea privind finanţele publice locale.. dărilor de seamă %36 ------------ . Art. ..=* a rezultat al executării bugetelor unităţilor administrativteritoriale se purcede la întocmirea rapoartelor.B.3. dărilor de seamă contabile şi a conturilor de execuţie a bugetului.contabilităţii şi prezentării la termen a bilanţurilor. -.. <aportul anual privind execuţia bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe anul de gestiune se aprobă de către autoritatea reprezentativă şi deliberativă cel târziu la data de %= februarie a anului următor anului de gestiune.%.%E. în termenele stabilite de 9inisterul Finanţelor. >=fl Art. odată cu eliberarea vizei.EE-$.56-.B. "= sigurarea obligatorie de asistenţă medicală reprezintă un sistem garantat de stat de apărare a intereselor populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin contribuirea. nr.=D.t FONDURILE ASI>URARILOR O9LI>ATORII DE ASISTENTA BEDICALA 2. în acest context direcţia finanţe şiSsau subdiviziunea financiară a unităţilor administrativ teritoriale întocmesc rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia acestora. Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală se realizează prin contracte înc(eiate între subiecţii asigurării de asistenţă medicală şi ompania 'aţională de Asigurări în 9edicină..%33 contabilităţii şi prezentării la termen a bilanţurilor. e$.-34-LJ din %D. al 2egii privind finanţele publice locale. alin.nr..%. %.1. Gistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală oferă cetăţenilor <epublicii 9oldova posibilităţi egale în obţinerea asistenţei medicale oportune şi calitative. cetăţenii străini au drepturi şi obligaţii similare ca şi cetăţenii <epublicii 9oldova în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.!9.=-S33D din %3.

aracterizare generală Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală reprezintă un sistem garantat de stat de apărare a intereselor populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin contribuirea. în acest caz.== Art.B. <aportul anual privind execuţia bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe anul de gestiune se aprobă de către autoritatea reprezentativă şi deliberativă cel târziu la data de %= februarie a anului următor anului de gestiune.3. fiecărei persoane ------------. odată cu eliberarea vizei.. nr.. -. din contul primelor de asigurare.EE..%E.. Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală se realizează prin contracte înc(eiate între subiecţii asigurării de asistenţă medicală şi ompania 'aţională de Asigurări în 9edicină.=-S33D din %3. direcţiile finanţe prezintă ministerului rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pentru a fi incluse în raportul privind execuţia bugetului consolidat.56-. . Gistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală oferă cetăţenilor <epublicii 9oldova posibilităţi egale în obţinerea asistenţei medicale oportune şi calitative.-34-LJ din %D. în termenele stabilite de 9inisterul Finanţelor. VIII FONDURILE ASI>URARILOR O9LI>ATORII DE ASISTENTA BEDICALA 6. în acest context direcţia finanţe şiSsau subdiviziunea financiară a unităţilor administrativ teritoriale întocmesc rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia acestora. <apoartele trimestriale se examinează şi se aprobă de către autoritatea executivă respectivă..EE-$.-34-LJ din %D.EE-$. nr. al 2egii privind finanţele publice locale. nr.=-S33D din %3.%. e$. cetăţenii străini au drepturi şi obligaţii similare ca şi cetăţenii <epublicii 9oldova în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.=D Art.. Asigurarea cetăţenilor străini şi apatrizilor se realizează la trecerea frontierei de stat a <epublicii 9oldova. <apoartele privind mersul execuţiei bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe semestrul întâi şi pe 3 luni ale anului în curs se audiază la şedinţa autorităţii reprezentative şi deliberative a unităţii administrativ -teritoriale.nr.56-..!9. &upă aprobarea acestora. %. .EE!9.%. lit.%. alin..=D. a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea c(eltuielilor de tratare a stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate.. ierea contr actului de asigurare obligatorie de asistenţă medicală este confirmată prin eliberarea de către asigurător.%E.. %36 --------------- .%33 .B. din 2egea privind finanţele publice locale.== a rezultat al executării bugetelor unităţilor administrativteritoriale se purcede la întocmirea rapoartelor.contabile şi a conturilor de execuţie a bugetului.

%6-%3S=4 din E6. anga#aţii unităţilor..E% W 200 -------------- . #I. Această primă fiind o sumă fixă sau o contribuţie procentuală in salariu şi la alte forme de retribuire a muncii. 8A7"G>>> din <A.. 1ersoanele asigurate pot fi atât cetăţenii <epublicii 9oldova. Heniturile fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reprezintă prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.B.%3-. indiferent de termenul de anga#are şi forma de retribuire a muncii> W categoriile de persoane neanga#ate pentru care plătitor al primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală este 0uvernul <epublicii 9oldova.E din .4. nr. instituţiile. plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt" W întreprinderile.E=. 9. că efectele #uridice privind prestarea serviciilor de către prestatorul de servicii medicale în baza poliţelor de asigurare de care se folosesc subiecţii acestora este valabilă doar pe teritoriul <epublicii 9oldova. prevăzut în #rogramul unic al asigur rii obligatorii de asistenţ medical . parturientele şi lăuzele> invalizii> pensionarii> şomerii înregistraţi oficial. şi persoanele fizice ce desfăşoară activităţi profesionale şi antreprenoriale.EI.E-. nr.6<+7= :egea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.B. la onorarii.B.EE-. &in această categorie fac parte salariaţii încadraţi pentru desfăşurarea unor activităţi sau prestarea unor servicii permise de cadrul normativ în vigoare.%334.=4 .<EE<<I. în interesul cărora au fost plătite prime de asigurare obligatorii de asistenţă medicală. gimnazial. fiind republicată în 9.. nr.EE-.E. în acest sens.persoană fizică sau #uridică .care a înc(eiat cu asigurătorul un contract de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sau care devin asiguraţi prin efectul legii.=6 . indiferent de tipul de proprietate şi forma #uridică de organizare..#. care are obligativitatea de a ac(ita primele de asigurare> .E5.#. nr. în această categorie sunt încadrate şi autorităţile administraţiei publice centrale sau locale. cât şi cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în <epublica 9oldova. a unei poliţe de asigurare. organizaţiile.2"GH din <6.8<I8= :egea cu privire la mărimea.E<.asigurate.#<. modul !i termenele de ac-itare a primelor de asigurare obligatorii de asistenţă medicală. 1rimele de asigurare obligatorii de ------------. liceal şi mediu de cultură generală> elevii din învăţământul secundar profesional> elevii din învăţământul mediu de specialitate !colegii$ cu frecvenţă la zi> studenţii din învăţământul superior universitar cu frecvenţă la zi> rezidenţii învăţământului postuniversitar obligatoriu> copii neîncadraţi la învăţătură până la atingerea vârstei de %6 ani> gravidele.. nr. legat de c(eltuielile pentru acordarea volumului necesar de asistenţă medicală şi farmaceutică.. în această categorie se încadrează" copii de vârstă preşcolară> elevii din învăţământul primar. W alte persoane fizice cu domiciliu în <epublica 9oldova.-6--3S. Jeniturile şi c(eltuielile fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală )lătitorul primelor de asigurare este asiguratul .3%-3D din -E. pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului pentru preluarea riscului persoanei asigurate. conform cadrului legal în vigoare şi contractului de asigurare. indiferent de tipul de proprietate şi forma #uridică de organizare. nr. Bbiect al asigurării obligatorii de asistenţă medicală este riscul asigurat. în temeiul căreia acesta va beneficia de întregul volum de asistenţă medicală prevăzut în 1rogramul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi acordat de prestatorii de servicii medicale din republică.6E din -E. Crebuie de remarcat.%336.. 6..=3 9.B. #I8I"G>>> din <7. Gediul #uridic constituie" :egea privind sistemul bugetar !i procesul bugetar nr.. 9.

procedura acestui buget este supusă dispoziţiilor generale procedurale prevăzute de 2egea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. P ocesul ela(o $ !!' adopt$ !!' p o3ul4$ !! .B.DE. coordonat cu 9inisterul Gănătăţii privind evoluţia veniturilor şi c(eltuielilor în anii precedenţi. prevăzându-se surse băneşti pentru acoperirea c(eltuielilor de tratament medical ac(itate conform facturilor prezentate de prestatorii de servicii medicale. care au beneficiat de asistenţă medicală în perioada respectivă. Aceste extinderi ale principiilor şi normelor asupra fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală sunt #ustificate de faptul. fiind republicată în 9.D% care este autonom faţă de bugetul de stat. la fel ca elaborarea şi execuţia bugetului de stat.B=. 9ărimea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală este revăzută şi calculată anual de către omisia 'aţională de Asigurări în 9edicină şi aprobat. şi bugetului asigurărilor sociale de stat. la onorarii se stabileşte anual prin lege şi reprezintă raportul mărimii primei de asigurare în formă de sumă fixă la salariul mediu anual pe economie prognozat pentru anul următor.5.asistenţă medicală se stabilesc ca contribuţii financiare în mărimi suficiente pentru prestarea serviciilor stabilite.nr.E=. asigurătorul le ac(ită trimestrial.55-LJ din E%. 1articiparea anga#atului la ac(itarea primei se determină diferenţiat în funcţie de mărimea salariului şi începe din momentul înc(eierii contractului de muncă.).E din .. elaborarea şi execuţia fondurilor anuale ale asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală sunt supuse principiilor anualităţii. 2a elaborarea proiectului fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală se urmăresc ec(ilibrul dintre venituri şi c(eltuieli.%33D.. nr. conform condiţiilor stabilite în contract. olectarea facturilor de la prestatorii de servicii medicale şi analiza acestora o face asigurătorul prin intermediul agenţiilor sale teritoriale !ramurale$. conform facturilor prezentate de prestatorii de servicii medicale.l-.EE5!9. L.B.! e?ecut$ !! "ondu !lo as!4u $ !lo o(l!4ato !! de as!sten%$ 3ed!cal$ ?.E=.%33D !în redacţia 2egii nr..5. ec(ivalent costului 1rogramului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală. onform acestui act normativ. exprimat în procente.E4. bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale. 9ărimea primei de asigurare în formă de contribuţie procentuală la salariu şi alte forme de retribuire a muncii. 654-*i ED E6 .%334. :laborarea proiectului fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală se efectuează de ompania 'aţională de Asigurări in 9edicină. aprobare şi executare sau îndeplinire a fondurilor anuale ale asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.BB-. Ac(itarea primelor pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a populaţiei anga#ate se face din contul contribuţiilor anga#atorului şi anga#atului. g privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. conform registrului persoanelor asigurate.. concomitent cu bugetul de stat de către 1arlament.-%-4 din 202 . 2. realităţii şi ec(ilibrării. 3laborarea proiectului fondurilor asigur rilor obligatorii de asistenţ medical uprinzând actele şi operaţiunile de elaborare. Factura se perfectează de prestatorii de servicii medicale în baza calculaţiei c(eltuielilor. 654-L.5.!.. din 2e ea . aceste prime de asigurare se stabilesc în funcţie de suma prevăzută în legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul respectiv.4-E-. FD Jedea art . din ... precum şi estimarea I w„ /l A *l3*. Coate c-eltuielile legate de acordarea către persoanele asigurate a asistenţei medicale în volumul prevăzut de 1rogramul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală.E .1. în acest sens. pe cap de locuitor. Anga#atorul este în drept să ac(ite în avans c(eltuielile pentru prestarea serviciilor medicale. că aceste fonduri fac parte din bugetul public naţional.3%-3D din -B.

1arlamentul adoptă. 1roiectul legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală include anexele şi este însoţit de nota explicativă. * ' Bxaminarea în prima lectură/ în decursul primei lecturi. 2a solicitarea 0uvernului. concomitent cu proiectului bugetului de stat pe acelaşi an următor. în fiecare lectură 1arlamentul examinează proiectul legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi nota explicativă. care prezintă plenului 1arlamentului un raport şi avize la data stabilită de acesta. care prezintă 1arlamentului un aviz la data stabilită de acesta. dacă acestea există. dacă toate c(estiunile din lecturile doi şi trei sunt examinate într-o singură lectură. oncomitent. 0uvernul examinează proiectul legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi nota explicativă înaintea adoptării (otărârii. 2egea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală poate fi adoptată şi în două lecturi. 1arlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată a proiectului legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în prima lectură.!. 36aminarea şi adoptarea proiectului fondurilor asigur rilor obligatorii de asistenţi medicali 1roiectul legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală este examinat de omisia de specialitate. acesta este înaintat 1arlamentului spre dezbatere şi adoptare. omisia de specialitate întocmeşte raportul şi lista de recomandări asupra proiectului legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi le prezintă 1arlamentului la data stabilită de acesta.evoluţiei veniturilor şi c(eltuielilor în anul următor cu influenţele creşterii probabile a preţurilor şi tarifelor. proiectul legii bugetului asigurărilor sociale este examinat de urtea de onturi. 0uvernul aprobă proiectul legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. structura !i destinaţia lor= 204 205 . se prezintă informaţii sau explicaţii adiţionale referitoare la proiectul legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi la nota explicativă. 1arlamentul audiază raportul 0uvernului şi coraportul omisiei de specialitate asupra proiectului legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi examinează" a' direcţiile principale ale politicii 6ompaniei %aţionale de *sigurări în Dedicină privind fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală= b' concepţiile de bază ale proiectului. 1arlamentul. la prezentarea omisiei de specialitate.2. examinează" a' veniturile estimate sub formă de calcule !i structura lor= b' c-eltuielile estimate. &upă includerea amendamentelor. &upă ce proiectul legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a fost aprobat de 0uvern. :laborarea până la începutul ultimului trimestru a proiectului legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală este supus avizării de către 9inisterul Finanţelor şi aprobării de către 0uvern. :xaminarea proiectului legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în 1arlament se efectuează în trei lecturi. omisiile parlamentare şi &irecţia #uridică a 1arlamentului. în prima lectură. proiectul legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi îl remite omisiei de specialitate pentru pregătirea de examinare în a doua lectură. 0uvernul decide includerea amendamentelor la proiectul legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi la nota explicativă şi controlează operarea amendamentelor respective de către ompania 'aţională de Asigurări în 9edicină. în baza avizelor omisiilor permanente şi avizului &irecţiei #uridice. 4 ' Bxaminarea în a doua lectură/ în decursul lecturii a doua. ?. în caz de respingere.

1ână la = decembrie a fiecărui an. .. E-.).B.E. 3 din . 45 alin. !9. în caz de respingere. !%$ din onstituţia <epublicii 9oldova.).D5.D..c' deficitul sau excedentul fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. %D din %5.%33D$ An acest sens. legile.3 in acest sens.D-. E-. dacă a fost încălcat. nr.D-. decretul de promulgare a legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală emis de 1reşedintele <epublicii 9oldova este obligatoriu pentru executarea pe întreg teritoriul statului şi are caracter normativ. E5.5 din %6.. &acă legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală nu a fost adoptată cu cel puţin . nr.6.alineatul !. nr. . Cermenul de = decembrie are un caracter de orientare şi nu produce nici un efect #uridic. 1arlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată a proiectului legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în a doua lectură.--. adoptată de 1arlamentul <epublicii 9oldova.D.din . adoptate de 1arlament. 1arlamentul adoptă. 1romulgarea legii este actul final al procedurii legislative şi ţine exclusiv de competenţa şefului statului. &ecretele 1reşedintelui <epublicii 9oldova se promulgă într-un termen de două săptămâni. . a se vedea Fotărârea urţii onstituţionale privind interpretarea unor prevederi ale articolul 3.-b din E. apoi va fi publicată şi va intră în vigoare la E% ianuarie a următorului an.alineatul !.alineatul !. . exercitându-şi atribuţiile constituţionale ce îi revin în această calitate. #romulgarea legii fondurilor asigur rilor obligatorii de asistenţ medical 1otrivit dispoziţiilor art. D. !9.4 din . inclusiv cea din sfera sănătăţii publice..B. proiectul legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi îl remite omisiei de specialitate pentru pregătirea examinării în a treia lectură.B.E.$ şi articolul %5linearul !%$ din onstituţia <epublicii 9oldova .$. 2. a se vedea Fotărârea urţii onstituţionale cu privire la mterpretarea articolului 45 alineatele !%$ şi !.. nr.%33D$. :ste firesc ca şeful statului să aibă posibilitatea de a examina legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.D.%336. în a doua lectură. se trimit spre promulgare 1reşedintelui <epublicii 9oldova.D. 1arlamentul adoptă legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.!-$ din onstituţia <epublicii 9oldova. nr. de a asigura buna funcţionare a autorităţilor publice.E5.$ din onstituţia <epublicii 9oldova. 1arlamentul. a se vedea Fotărârea urţii onstituţionale cu privire la Pnterpretarea prevederilor articolului 3.$ din onstituţia <epublicii 9oldova . la prezentarea omisiei de specialitate" a' examinează c-eltuielile pentru prestarea serviciilor medicale detaliate care vor fi efectuate= b' stabile!te c-eltuielile pentru prestarea serviciilor medicale care vor fi finanţate în mod prioritar= c$ examinează alte detalieri din proiectul legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. nr. articolului 3. obligând 9inisterul Gănătăţii.zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar. în acest sens.!l$ din onstituţia <epublicii 9oldova )1reşedintele <epublicii 9oldova promulgă legile*. .%336$. 1romulgarea legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală este operaţiunea finală a procedurii legislative şi ea permite şefului statului să investească legea cu formulă executorie. care va fi promulgată de 1reşedintele statului.%33D. 6' Bxaminarea în a treia lectură/ în decursul lecturii a treia. onform art.%33D. onform art.alin. !9. 35 alin. 3. se aplică în continuare legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a anului precedent până la aprobarea legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul următor.ED 207 . ompania 'aţională de Asigurări în 9edicină şi prestatorii serviciilor medicale să procedeze la executarea prevederilor legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul următor de gestiune.

#. din E.B. u!e de e3a cat' c$ te 3enul de Gsu(&en%!eF nu 3a! este p act!cat :n Katu a de spec!al!tate . Alte venituri sunt" dobânzile !i majorările de întârziere.#<<).#<<# .. până la data de %E a primei luni a anului respectiv de gestiune.. de fapt. %33D..O. vor ac(ita integral cuantumul anual al primelor de asigurare.B.D= şi nu este obligatorie pentru 1arlament.%.! le4!sla%!a Repu(l!c!! Boldo&a' !nst!tu!ndu-se te 3enul 1 E. care desfăşoară activitate de întreprinzător.!.. % alin..! te 3enele de ac6!ta e a p !3elo de as!4u a e o(l!4ato !e de as!sten%$ 3ed!cal$' n . trimiterea de către 1reşedintele <epublicii 9oldova a legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. spre reexaminare 1arlamentului înseamnă.D= medicală. % din %. ma#orări de întârziere$ prevăzute de lege.#<<)8. în cazul adoptării repetate de către 1arlament a legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. 1ersoanelor fizice. )re!edintele 1epublicii Doldova este obligat de a promulga legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. cu obiecţiile sale.4. <eexaminarea legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală poate fi cerută de către şeful statului numai o singură dată.#<<)8' actul le4!slat!& este e 4le3entat !nconsec&ent a&=nd :n &ede e te 3enul de *transteD .* .! *sub"enţii.DD. în corelaţie practic necesară cu plata sumelor de bani legate de acordarea persoanelor asigurate a asistenţei medicale în volumul prevăzut de 1rogramul unic al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. poate cere 1arlamentului reexaminarea legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru orice motive. la onorarii. transferurile !subvenţiile$ .E6.%335$.<#.. 4. *. Dajorările de întârziere sunt plătite de persoana asigurată în cazul neac(itării la termenele legale a primelor de asigurare în fondurile %HOn"o 3 a t.1<. nr. din %3.)*0-DV d!n 1+.i!!FiGlDB:în acest sens a se &edea a t. în acest sens. ategoriile de plătitori.D4 din bugetul de stat şi din alte venituri !din dobânzi. !9. ac(ită primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală o dată pe lună. !9. 1ersoanele fizice. &ecretul cu privire la promulgarea legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală se publică în 9onitorul Bficial. ?. n . E4. %33D$. 6%-6.12-1*C/0 d!n <2. 434-L.!l$ din 2egea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale nr.! #1 d!n Le4ea cu p !&! e la 3$ !3ea' 3odul . E5. Kransferurile constituie a doua categorie importantă a veniturilor fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. dar nu mai târziu de data de %E a lunii corespunzătoare.1#. 1reşedintele statului.@neori. !-$ din 2egea pentru adoptarea <egulamentului 1arlamentului nr..eniturile fondurilor asigurărilor obligatorii de asistentă medicală provin din primele de asigurare obligatorie de asistenţă . cărora prima li se calculează în calitate de contribuţie procentuală la salariu şi la alte forme de retribuire a muncii. la momentul încasării mi#loacelor financiare pentru retribuirea muncii.O. 208 -------------- . care nici nu sunt anga#ate şi nici nu desfăşoară activitate de întreprinzător. %4--L.B. din ED.2-#/)C**+ d!n 1*. 36ecutarea legii fondurilor asigur rilor obligatorii de asistenţ medical :xecutarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală constă în acumularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a celorlalte venituri. refuzul şefului statului de a o promulga. începând cu inacceptabilitatea unor cote stabilite pentru plata primelor obligatorii de asistenţă medicală şi terminând cu îndreptarea unor erori materiale. pentru care plătitor al primelor de asigurare este 0uvernul <epublicii 9oldova. li se calculează contribuţia în formă de sumă fixă şi vor ac(ita integral cuantumul anual al primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală până la data de %E a primei luni a anului respectiv de gestiune. calculate ca prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru categoriile de persoane neanga#ate.l/*)-DV In #+.1#. cu sau fără luarea în consideraţie a obiecţiilor expuse în scrisoarea de remitere de şeful statului. nr. 1 d!n Le4ea p !&!nd "!nan%ele pu(l!ce L K n .alin. @lterior. onform art. calculate în formă de sumă fixă. printr-o scrisoare de remitere.DD onform art. n .B. .%335. 9inisterul Finanţelor va vira o dată pe lună în contul ompaniei 'aţionale de Asigurări în 9edicină transferuri !subvenţii$.

fiind coordonat cu 9inisterul Gănătăţii şi 9inisterul Finanţelor> apoi este prezentat 0uvernului pana la data de E% mai a anului imediat următor anului de gestiune. <ectificarea include" a$ estimări revizuite de venituri. 2a sfârşitul fiecărui an financiar. 4' 6-eltuielile fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală acoperă contravaloarea prestării serviciilor medicale din sistemul public. în cazul apariţiei disponibilităţilor băneşti în\fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. cu modificarea concomitentă a nivelului deficitului sau a excedentului fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. fiind înc(eiate convenţii de depozit de ompania 'aţională de Asigurări în 9edicină cu trezoreria statului sau cu societăţile bancare. ompania 'aţională de Asigurări în 9edicină. spre examinare şi aprobare. coordonat cu 9inisterul Gănătăţii.asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. care au beneficiat de asistenţă medicală în perioada respectivă. Dobânzile sunt sumele de bani.%E . precum şi propunerile de compensări> W aprobă modificările pentru c(eltuieli adiţionale. de c(eltuieli obligatorii şi de deficit sau excedent rezultant> b$ repartizarea soldurilor de mi#loace băneşti constituite în urma executării fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în anul financiar precedent> c$ estimări şi descrieri revizuite. 1arlamentul examinează modificările propuse de 0uvern şi întreprinde una din următoarele acţiuni" W respinge modificările pentru c(eltuieli adiţionale a fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală> W aprobă modificările pentru c(eltuieli adiţionale a fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. ulterior fiind aprobată de 1arlament 1ană la E% iunie a anului următor anului de gestiune. în caz de necesitate. la anexele şi nota explicativă. ce însoţesc proiectul rectificării legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Aceste venituri au un caracter ocazional şi apar în situaţia când plătitorii primelor nu şi-au onorat obligaţiile cu caracter public. Brice decizie de a ma#ora deficitul fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală sau de a reduce excedentul acestor fonduri se realizează printr-o modificare separată la legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. :ventualul deficit curent al fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală se acoperă din disponibilităţile fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală din anii precedenţi. . ontravaloarea acestor servicii se calculează în baza facturilor care sunt perfectate de prestatorii de servicii medicale.%% . iar acesta 1arlamentului un proiect de rectificare a legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Factura se perfectează în baza calculaţiei c(eltuielilor. poate propune 0uvernului. conform registrului persoanelor asigurate. ompania 'aţională de Asigurări în 9edicină întocmeşte o dare de seamă cu privire la realizarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. dacă acestea există. conform condiţiilor stabilite în contract. care pot constitui venituri bugetare. :xcedentele anuale ale fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală se utilizează potrivit destinaţiilor aprobate prin lege. :xcedentele anuale ale fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pot fi păstrate pe conturi bancare depozitare.

vo-ll.. completând art.1.DATORIA JI >ARANŢIA DE STAT *. cu specificarea că împrumutul public se adaugă procedeelor denumite impozite şi taxe având acelaşi scop de a )repartiza sarcinile financiare ale statului între cetăţeni*. %4%.C. lu# 'apoca.EE. % cu următorul conţinut" )&atorie de stat . cât şi ale unităţilor administrativteritoriale. /ucureşti. „6artea 1omânească . . „*. 35--L. Ceoria generală a obligaţiilor. emisiunea şi stingerea împrumuturilor publice.EEE. :dit.#"<88 !i „:a tec-niSue du credit public.D3 onform art. . Ceoria generală a obligaţiilor. A se vedea 1op 2... cit.%- . &e fapt datoria de stat este caracterizată ca )sumă totală a datoriei de stat interne şi a datoriei de stat externe.4E.2E. procedeele obişnuite şi extraordinare ale împrumutului de stat. % alin.#"7.cit.&ed.l.. contractate de 9inisterul Finanţelor în numele <epublicii 9oldova.4=.4% . nr. /ârsan . formele principale şi derivate ale împrumutului şi datoriei publice. 6-iriac :. împrumuturile de stat sunt contractate de la persoanele fizice şi #uridice sau de la alte state.. utilitatea şi rolul acestui împrumut. <7I"<. 'oţiunea dată are un caracter te(nico-economic dar nu individualizează natura #uridică..1ousseau . Ceoria generală a împrumutului public cuprinde noţiunile şi conceptele privind necesitatea. cât şi dezavanta#ele acestor împrumuturi.6= Dinea D. :dit.D3.. . în cazul oricărui contract sinalagmatic. &rept civil. pp. ------------ ------------. )A22 /ecI*. . E )cit.EE=. #7#"<E7.-a. . pp. /ucureşti. nr.%33D$.<#. inclusiv de completare a veniturilor bugetare. No%!un! 4ene ale p !&!nd :3p u3utul pu(l!c . )Accent*. 6osta! 6. (iriac 2. p. Bp. Bdit.%33D !9. p..#. &rept ivil <omân. #. 5p. 5p.F.4=-4DS4%= din .. % din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. @liga l. . 6. pp. cit. cit. .. @iard ... a lucrări fundamentale de referinţă pentru împrumutul public. iar în sfera acestuia se cuprind împrumuturile atât de stat.. ori de la organizaţii financiare şi bancare internaţionale. 'ecesitatea împrumutului public este expusă în cele mai multe lucrări de specialitate financiară având în vedere atât avanta#ele.%...&ed. pp.<I.3%-3.E4. <E TI'. fiecare parte se obligă să ofere celeilalte un ec(ivalent pentru prestaţia pe care o primeşte. exprimată în monedă naţională*... <7I"2<8. Bdit..B.%. Lt. a se vedea" *llix ^i Krăite eRmentaire de science des finances et de legislation financiere francaise. . :dit. p. „D.4. #. )2umina 2ex*. volumul monografiei " AA< e )agini= :eon @. )aris. 4ucure!ti. expresia )împrumut public* este sinonimă cu )creditul public*. p. propunem de lege ferenda introducerea unui alineat.(..situaţia #uridică individuală în care se află patrimoniul administrativ al statului în ce priveşte obligaţiile acestui patrimoniu de a plăti unor creditori determinaţi anumite sume de bani*. p aris #.4!% 9inea 9..%%.n conformitate cu regulile generale care domină materia contractelor. din %6. 1entru exprimarea proporţiei cantitative a acestor împrumuturi este utilizată şi s-a răspândit preferenţial expresia )datorie de stat*.#. &e aceea. p. ediţia a J@. &in punct de vedere terminologic.4%. p.K. Blemente de !tiinţă financiară. *specte generale H n cadrul dreptului financiar din statele contemporane împrumuturile publice reprezintă un mi#loc de completare a 72 fondurilor băneşti de utilitate publică. &reptul finanţelor publice.DT 0liga . Bdit. +t. ostaş .E= 3eze @.. .#.D6.A'.5p. 45-4=> Gtătescu .#E7"2E6= Krotabas :.%. . care a a#uns să fie un indicator ce reflectă situaţia financiară a statelor la un moment dat.

nu în scopuri de consum . prin care trece şi <epublica 9oldova . evident că. :n cate4o !a auto !t$%!lo ep e7entat!&e' con"o 3 a t. 1 d!n Le4ea p !&!nd "!nan%ele pu(l!ce locale' n .#<<)8 sunt :ncad ateE cons!l!ul local' cons!l!ul a!onal' Aduna ea Popula $ a un!t$%!! te !to !ale autono3e cu statut 1u !d!c spec!al . în teoria generală a acestor împrumuturi s-a consacrat şi conceptul că împrumutul de stat se poate contracta numai cu aprobarea puterii reprezentative . a dreptului de a decide împrumuturile de stat corespunde cu faptul că şi impozitele. 1e lângă aceasta se susţine că executivul nu este investit cu atribuţii pentru emiterea împrumuturilor de stat. u această ultimă condiţionare..!n$u.! peste 6ota ele e!.Bon!to ul O"!c!al al Repu(l!c!! Boldo&a n . modernizarea infrastructurii publice. Me7e >G Op. d!n Le4ea 3en%!onat$ 3a! sus' auto !t$%!le e?ecut!&e ale un!t$%!lo a d3!n!st at!&-te !to !ale' :n (a7a dec!7!!lo auto !t$%!lo ep e7entat!&e . . Dezavantajele împrumuturilor de stat în statele contemporane sunt următoarele/ W anga#ează generaţiile viitoare obligându-le să suporte c(eltuielile de rambursare contractate mai ales pe termene îndelungate> W reduc capitalul particular circulant din economia naţională cu consecinţe de împiedicare a procesului normal de dezvoltare a producţiei.4-. taxele şi celelalte venituri bugetare ordinare T e(u!e de e3a cat c$ conceptul de Gpute e ep e7entat!&$F nu t e(u!e p !&!t$ !n 3od un!late al. amplificarea exploatării resurselor naturale etc. toate acestea pot oferi generaţiilor viitoare avanta#e şi posibilităţi sporite de rambursare a respectivelor împrumuturi. se susţine că aprobarea de către parlament. împrumuturile de stat sporesc avuţia republicii prin" modernizarea mi#loacelor de comunicaţie şi transport.ci numai în scopuri investiţionale.! c6eltu!el! de cap!tal de la (u4etul de stat' de la !nst!tu%!!le "!nanc!a e . în statele contemporane.1<. --------------- .însă )în timp* respectiv asupra )cetăţenilor din două sau mai multe generaţii succesive*. %egimul Auridic al împrumuturilor şi garanţiilor de stat Având în vedere importanţa şi consecinţele împrumuturilor publice. influenţează creşterea şi micşorarea capacităţii contributive a cetăţenilor. împrumutul public trebuie considerat un mi#loc la care #0) este #ustificat să se recurgă numai atunci când se dovedeşte )inevitabil* şi pe cât posibil.! cons!l!ul 3un!c!pal C6!. Gtatuarea constituţională privind competenţa puterii legislative. :ste. 1*/.2.%= . în general. onfruntarea avanta#elor şi dezavanta#elor principale ale împrumuturilor de stat oferă concluzii diferite.' p.! e 1De at!&e pot an4a1a :3p u3utu ! pent u c6eltu!el! cu ente . #1.2-#/)C**+ d!n 1*. )*0-DV d!n 1+. 1. dezvoltarea resurselor energetice. în acest sens. fiind un factor de stabilitate financiară> W anga#ează creditorii în dezvoltarea şi rentabilizarea economiilor statelor debitoare pentru rambursarea împrumuturilor de stat acordate.1#. Această precizare se dovedeşte riguroasă pentru toate împrumuturile de stat contractate sau lansate pentru o perioadă de timp mai îndelungată. împre#urare în care restituirea sau rambursarea împrumuturilor se suportă de generaţiile de cetăţeni ulterioare celei care a (otărât lansarea împrumuturilor respective. este o condiţie esenţială pentru valabilitatea împrumutului. c!t.cum adesea practicau ţările în perioada de tranziţie spre economia de piaţă. însă.45. Con"o 3 a t.1. *vantajele împrumuturilor de stat sunt următoarele/ W consolidează patrimoniului statului prin valorile viitoare reale create ca urmare a întrebuinţării în folos public a sumelor de bani împrumutate> W sunt mi#loace de încura#are a economiilor băneşti şi de activare a unor capitaluri particulare uşurând plasarea de capital auto(ton în economia republicii> W reflectă credibilitatea creditorilor faţă de statul debitor şi economia acestuia.#<<) .! de la al%! c ed!to ! at=t ln e Pu(l!c$' c=t .#.

în primul rând. 5 din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. nr. orice împrumut de stat.44 9. fie )act legislativ*.pe !oad$ de )+/ de 7!le p=n$ la / an!5 Te 3en lun4 . nr.pe !oad$ de p=n$ la )+/ de 7!le5 Te 3en 3ed!u . Crebuie de menţionat că votul parlamentului este o garanţie politică pentru creditorii statului. fiind reprezentat de 9inisterul Finanţelor. precum şi în alte monede legale. aprobat de 1arlament printr-o lege. 35--L. sunt individualizate termenele de cla s. %-3-%5%.%%.%33D A se vedea 2eon 0. cit. cât şi celor de suveranitate în toate statele.. mediu şi lung. nr.%33D . 0uvernul. 9.. în prezent. a rezervat 1arlamentului nu aprobarea fiecărui împrumut public.%. pentru împrumuturi de stat interne şi externe.%. nr. . ci numai a plafoanelor datoriilor interne şi externe.%33D !9. în cazul în care beneficiarul împrumutului este în imposibilitate să ramburseze împrumutul şi să plătească dobânzile aferente conform contractului !acordului$ de împrumut.organ central statal de specialitate financiară al guvernului republicii.4=. împrumutul de stat este fie )act de suveranitate*.4=-4DS4%= din .. care sunt stabilite prin legea bugetară anuală. în baza aprobării 1arlamentului <epublicii 9oldova a plafoanelor distincte pentru datoria de stat internă. 1rin legea bugetară anuală 1arlamentul poate aproba plafoanele distincte pentru datoria de stat internă.! 3a! 3ult.%%.E4.%4 . în care legile sunt cele mai importante acte de conducere şi. în acest sens. art. elemente specifice atât actelor legislative.E4. 35--L.'. în împre#urările în care veniturile publice ordinare şi permanente nu pot fi completate până la cuantumul necesar prin alte procedee financiare. în consecinţă. pp. 0uvernul <epublicii 9oldova se autorizează să contracteze împrumuturi de stat şi să acorde garanţii de stat pentru împrumuturi în temeiul contractelor !acordurilor$ înc(eiate şi administrate de către 9inisterul Finanţelor . art..B.. în cazurile în care resursele fondului de risc sunt insuficiente pentru a efectua plăţile obligatorii aferente garanţiei de onform art.%D --------------- ------------.%%. într-adevăr. în <epublica 9oldova.B.%33D. %6.46> W să acorde instituţiilor creditoare din ţară şi de peste (otare garanţii de stat. Bp..pe !oad$ de / an! . exprimate în monedă naţională. asigurată cu toate activele <epublicii 9oldova aflate la dispoziţia 0uvernului*. nr. datoria de stat externă şi pentru garanţiile de stat.%33D$.şi permanente se pot institui numai prin actele normative ale puterii leguitoare.B.%. pentru împrumuturile contractate de agenţii economici din republică. % din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat.4=-4DS4%= din . nr.din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. dln .4D .. datoria de stat externă şi pentru garanţiile de stat.44 reglementează că )datoria de stat este o datorie suverană şi reprezintă obligaţia absolută a <epublicii 9oldova de a plăti dobânzile şi de a rambursa sumele principale.4= .4D. 0aranţiile de stat pentru împrumuturi reprezintă o obligaţie condiţională care se îndeplineşte în condiţiile specificate în contractul !acordul$ de garanţie. indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-#uridică ale acestora> Bpinia legală pentru contractele !acordurile$ de împrumut de stat şi de garanţie de stat pentru împrumuturi este exprimată de 9inisterul 7ustiţiei. Aprobarea de către parlament a împrumuturilor de stat a prile#uit afirmarea opiniilor potrivit cărora.ficare a împrumuturilor" Te 3en scu t . din %6.E4. are dreptul" W să înc(eie contracte !acorduri$ de împrumut de mi#loace băneşti în monedă naţională şi în alte monede legale> W să emită (ârtii de valoare de stat pe termen scurt. după cum tot prin acte de acest fel se aprobă şi bugetele anuale de stat.. pentru împrumuturile de stat interne şi externe. fie )contract de drept public* .. 35--L.%33D. din %6.4=-4DS4%= din . din punct de vedere al naturii #uridice. cumulează. sunt şi manifestări ale suveranităţii statale.

denumirea de identificare a garanţiei.!. informaţia privind dinamica datoriei de stat.1. <egistrul datoriei de stat şi <egistrul garanţiilor de stat pentru împrumuturi se ţin în formă manuală sau electronică de către 9inisterul Finanţelor şi sunt unicele înregistrări oficiale privind obligaţiile directe şi condiţionale ale <epublicii 9oldova.%3 . 9i#loacele în monedă naţională obţinute din de stat împrumuturile interne. indică volumul şi conţinutul obligaţiilor directe şi condiţionale ale statului. altă informaţie necesară. *. suma totală.#. Acest organ de specialitate financiară este responsabil de ţinerea la zi a <egistrului .nstrumente generatoare de datorie de stat internă sunt" a$ (ârtiile de valoare de stat> b$ împrumuturile de la /anca 'aţională a 9oldovei şi instituţiile financiare ale <epublicii 9oldova> c$ alte instrumente generatoare de datorie de stat internă. se înregistrează" obligaţiile condiţionale ale statului. 9inisterul Finanţelor prezintă /ăncii 'aţionale a 9oldovei. în <egistrul datoriei de stat. reprezentând totalul sumelor principale ale tuturor obligaţiilor directe neonorate. inclusiv. care se reînnoieşte în funcţie de necesităţi. Aspecte generale atoria de stat internă este parte integrantă a datoriei de stat. data acordării. inclusiv despre emisiunile de (ârtii de valoare de stat în formă fizică. sub condiţia recuperării ulterioare a acestora. rezultate din împrumuturile de stat interne şi externe. contractate de 9inisterul Finanţelor în limitele 1 afoanelor stabilite de legea bugetară anuală. sistematic sau la cererea acesteia. denumirea de identificare a datoriei. informaţii privind conţinutul <egistrului datoriei de stat şi al <egistrului garanţiilor de stat pentru împrumuturi. 9inisterul Finanţelor are dreptul să transfere temporar în fondul de risc mi#loace băneşti din veniturile încasate la buget sau din conturile extrabugetare.stat pentru împrumuturi. %egistrul datoriei de stat este registru al obligaţiilor directe ale statului. se înregistrează obligaţiile directe ale statului. 9inisterul Finanţelor în rapoartele periodice privind executarea bugetului de stat. privitor la sumele şi condiţiile în care aceste împrumuturi vor fi contractate. scadenţa.%6 ------------ datoriei de stat şi a <egistrului garanţiilor de stat pentru împrumuturi. plăţile efectuate şi cele datorate. . care se reînnoieşte în funcţie de necesităţi.. . rezultate din împrumuturile de stat interne şi externe. se utilizează pentru" & . contractate de 9inistrul Finanţelor în numele <epublicii 9oldova în monedă naţională. prezentate 1arlamentului. Acest minister de specialitate consultă anual /anca 'aţională a 9oldovei privitor la obiectivele sale în domeniul împrumuturilor de stat interne şi externe.2. scadenţa. rezultate din contractele !acordurile$ de garanţie de stat pentru împrumuturi. dată contractării. în <egistrul garanţiilor de stat pentru împrumuturi.. 9inisterul Finanţelor este autorizat să instituie şi să ţină %egistrul datoriei de stat şi %egistrul garanţiilor de stat pentru împrumuturi. rezultate din emiterea garanţiilor de stat pentru împrumuturi de stat interne şi externe. înregistrarea şi gestionarea datoriei de stat şi garanţiilor de stat pentru împrumuturi în scopul calculării şi ţinerii evidenţei tuturor obligaţiilor directe şi condiţionale ale <epublicii 9oldova. %egistrul garanţiilor de stat pentru împrumuturi este registru al obligaţiunilor condiţionale ale statului. informaţia privind acordarea şi încetarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi. sectorului public pentru următorul an financiar. 9inisterul Finanţelor informează /anca 'aţională a 9oldovei despre datoria de stat. suma totală şi altă informaţie necesară.1. Dato !a de stat !nte n$ . şi garanţiile de stat pentru împrumuturi.

Fârtia de valoare de stat în formă fizică este un document tangibil !real$ ce reprezintă o (ârtie de valoare. asigură gestionarea datoriei de stat interne prin organizarea şi evidenţa rambursării acesteia.. %6 lit. ce urmează să fie ac(itată la scadenţă. precum şi prin efectuarea altor operaţiuni specifice. -4 alin. 1alade .E%E. Aceste (ârtii de valoare a căror emisiune.. sunt impozitate în conformitate cu art. că dobânzile de la (ârtiile de valoare de stat nu se vor impozita până la E% ianuarie . această diferenţă este supusă impunerii. ale odului Fiscal nr.!l$. H8rtiile de "aloare de stat &in punct de vedere conceptual. 1lata sumei principale şi a dobânzii aferente (ârtiilor de valoare de stat în formă de înregistrare în cont se efectuează prin intermediul sistemului de înregistrări în cont a sumelor de bani acumulate din dobânda calculată din suma principală aferentă (ârtiilor de valoare.. %%D5-L. )b* al odului Fiscal. Aceste (ârtii de valoare de stat au imprimate numărul. 9inisterul Finanţelor vinde (ârtii de valoare de stat pe termen scurt băncilor. .E -----------. .5. <otaru A. în numele <epublicii 9oldova. prin intermediul /ăncii 'aţionale a 9oldovei..5 alin. 1lata sumei principale şi a dobânzii aferente (ârtiilor de valoare de stat în formă fizică se efectuează la răscumpărarea nemi#locită a acestor (ârtii de către agentul financiar... Bp. că art. ce urmează să fie ac(itată la scadenţă. Fârtiile de valoare de stat în formă de înregistrare în cont sunt (ârtii de valoare nematerială... care intervine între <epublica W W W W W Armeanic A.acoperirea deficitului bugetului de stat> stingerea datoriei de stat interne. )b* al odului fiscal. care apoi le revând populaţiei. Fârtiile de valoare de stat se emit în formă de înregistrare în cont sau în formă fizică !i sunt considerate documente #uridice scrise. &e exemplu.. 0u#uman C. calculul şi plata dobânzii. evidenţă.%334 prevede.!6$ din 2egea pentru punerea în aplicare a titlurilor .!l$. în persoana 9inisterului Finanţelor. reprezentând un contract de împrumut pe ermen scurt. 0uvernul. 9oldova în calitate de debitor şi persoane fizice sau #uridice în calitate de creditor. mediu sau lung cu valoarea exprimată în monedă îaţională sau în altă monedă legală. se efectuează printr-o înregistrare în sistemul de înregistrări în cont de către /anca 'aţională a 9oldovei. din . valoarea nominală şi alte elemente de identificare ale acestora.u. lit. &acă (ârtia de valoare este vândută şi preţul de vânzare poate fi mai mare decât cel de cumpărare.2. Cetelea :. -4 alin. şi . Jolcinsc(i J. în ceea ce prevede câştigurile de capital realizate din operaţiunile cu (ârtiile de valoare de stat. a cărei emisiune se efectuează în formă de înregistrare contabilă. actualmente. -ârtia de valoare de stat este o brmă a datoriei de stat. Crebuie de remarcat. contractate anterior> acoperirea decala#ului de casă în bugetul de stat> acoperirea c(eltuielilor rezultate din emiterea împru muturilor de stat interne> W finanţarea proiectelor de investiţii. este autorizat să emită (ârtii de valoare de stat. )g* şi art. Guma principală a (ârtiei de valoare purtătoare de dobândă !obligaţiuni de stat$ este suma ec(ivalentă cu valoarea nominală a (ârtiei de valoare purtătoare de dobândă.2. acestea. Gistemul de înregistrare în cont este sistemul prin intermediul căruia (ârtiile de valoare de stat în formă de înregistrare în cont sunt înregistrate şi menţinute de /anca 'aţională a 9oldovei în calitate de agent financiar al statului.. &obânda şi câştigurile de capital din (ârtiile de valoare de stat reprezintă venituri impozabile în conformitate cu art.E5. precum şi confirmarea dreptului de proprietate asupra lor.43.% . Guma principală a (ârtiei de valoare purtătoare de dobândă !obligaţiuni de stat$ este suma ec(ivalentă cu valoarea nominală a (ârtiei de valoare purtătoare de dobândă. 9inisterul Finanţelor. lit. .

în acest sens.(ârtii de valoare cu scont emise în formă de înregistrare în cont pe orice termen de până la -D= de zile. aceste (ârtii de valoare de stat pe termen scurt se emit în unele state ca titluri ale unor împrumuturi interne destinate acoperirii unor necesităţi financiare temporare . p. !ed.F din %6.6E. Fârtiile de valoare de stat se răscumpără în conformitate cu condiţiile de emisiune a acestora.6%. Bp.. a se vedea Allix :. Acest minister este autorizat să acorde compensaţii pentru (ârtiile de valoare de stat în formă fizică distruse. p..cit. însă numai după ce în economia naţională a statelor s-au conturat următoarele premise" W existenţa unor capitaluri disponibile> W dezvoltarea pieţei specifice negocierii titlurilor de credit şi altor titluri mobiliare> W încrederea oamenilor de afaceri în autorităţile publice> .443. Aceste împrumuturi sunt practicate în forme diverse cu denumiri determinate mai ales de particularităţile obligaţiunilor şi celorlalte titluri de credit sau efecte publice utilizate. 223 . nr.ca de exemplu pentru acoperirea creşterii unor c(eltuieli de apărare naţională .2.E4..%335$. plata s e va efectua în prima zi de lucru următoare. sub condiţia că aceste (ârtii de valoare de stat să fie identificate după elementele lor distinctive. H8rtiile de "aloare de stat pe termen mediu şi lung Acestui compartiment îi sunt specifice împrumuturile de stat pe termen lung. 35--L. 1otrivit caracterizărilor teoretice formulate pe baza practicii îndelungate. împrumuturile de stat de acest fel s-au dezvoltat în virtutea necesităţii de completare şi sporire a surselor publice destinate necesităţilor publice. nr. Bp. cu scadenţa la .%.%33D$.!. onform art.6. Fârtiile de valoare de stat emise pe termen scurt sunt" a$ bunurile de trezorerie .6. Bp. 3%.%33D !9. cit. fiind lansate în economia naţională prin emisiunea şi vânzarea de obligaţiuni şi alte titluri valorice de împrumut. deformate sau deteriorate.6-.. %=-. ori ca sursă de venit necesară unui serviciu special a cărei finanţare este autorizată ca extrabugetară.. ..B. A se vedea 0liga . ec(ivalentă cu preţul ei de vânzare.. în urma răscumpărării obligaţiile ce decurg din (ârtiile de valoare de stat se sting. <eferitor la destinaţie...şi -D5 de zile> b$ bonurile de acoperire a decala#ului de casă ..6--.%%. . pp. cit. H8rtiile de "aloare de stat pe termen scurt Fârtiile de valoare de stat se emit pe termen scurt.perioadă de 26I de zile până la I ani= termen lung "perioadă de I ani !i mai mult. Acordarea compensaţiei este condiţionată şi de siguranţa 9inisterului Finanţelor că această compensaţie nu-% va obliga la o rambursare dublă pentru aceleaşi (ârtii de valoare de stat.2.4.66. Guma principală a (ârtiei de valoare cu scont este suma împrumutată de creditor la data emisiunii (ârtiei de valoare cu scont. mediu sau lung . <m &acă data la care trebuie să se efectueze una din plăţile aferente (ârtiei de valoare de stat coincide cu o zi nelucrătoare. Fârtie de valoare cu scont este (ârtia de valoare care se vinde la un preţ mai mic decât valoarea ei nominală. % din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. 222 ---------- .6. . a se vedea 2eon 0. şi alte necesităţi asemănătoare.4=-4DS4%= din . 9inisterul Finanţelor are dreptul să răscumpere o (ârtie de valoare de stat înainte de scadenţă în cazurile în care acest fapt este specificat în condiţiile emisiunii (ârtiilor de valoare de stat. Fârtiile de valoare de stat pe termen mediu !i lung !obligaţiunile de stat$ pot fi emise în formă de înregistrare în cont sau în formă fizică. în acest sens.6% . sunt individualizate termenele de clasificare a împrumuturilor" termen scurt " perioadă de până la 26I de zile= termen mediu .(ârtii de valoare cu scont emise în formă de înregistrare în cont.4.. fără dobândă suplimentară. %6. în scopul concordării veniturilor şi c(eltuielilor bugetului.

în cazul celor mai multe împrumuturi de stat interne.)sub pari* -şi mai mare -)supra pari* . pentru că banc(erii cumpără obligaţiunile împrumutului de stat la un curs )sub pari*. Haloarea nominală a obligaţiunilor împrumuturilor de stat interne este suma de bani. termenele.5 -------------- 6ursul obligaţiunilor este preţul exprimat în monedă naţională. obligaţiunile se vând la un curs )sub pari*. de obicei.. exprimată în monedă naţională.)al pari* .. ele mai utilizate titluri de valoare pentru aceste împrumuturi au fost şi au rămas obligaţiunile. rămânând ca restul să fie plătit de la o dată convenită. :ventual. concomitent cu împrumuturile de stat interne pe termen scurt s-au dezvoltat împrumuturile de stat interne pe termen lung.. în prezenţa capitalurilor disponibile ale pieţei de negocieri etc.cit. Acest fapt se explică prin instabilitatea unor economii naţionale pe termen mediu şi lung.. 7eze0.65. condiţiile de emisiune sau de vânzare a acestor titluri. preţ care poate fi egal . 2ansarea sau emisiunea împrumuturilor de acest fel constă de fapt în vânzarea sau punerea în circulaţie a titlurilor valorice reglementate în condiţii supuse cerinţelor de reuşită a împrumutului respectiv.decât valoarea nominală. . cu aceeaşi condiţie primară de a fi aprobate de către parlamente. denumită !i plasare a împrumuturilor interne de stat pe termen lung sunt următoarele/ a$ vânzarea obligaţiunilor unor banc(eri> b$ vânzarea de către stat prin subscripţie publică> c$ vânzarea obligaţiunilor la bursă. a$ Jânzarea obligaţiunilor împrumuturilor interne de stat unor banc(eri se practică în două variante" W vânzarea către câţiva banc(eri care cumpără obligaţiunile unui împrumut în proporţii diferite. influenţată de situaţia financiară a statului şi de cea a capitalului de împrumut în economia naţională la data emisiunii fiecărui împrumut. în ambele variante emisiunea împrumutului este mai simplă şi mai operativă pentru stat deoarece el primeşte. potrivit interesului şi disponibilului lor de capital> W cumpărarea sau preluarea obligaţiunilor unui împrumut de către un grup de banc(eri asociaţi într-un consorţiu.E%. Haloarea reală este suma de bani cu care se cumpără o obligaţiune şi care poate fi diferită de cea nominală !valoarea iniţială imprimată pe obligaţiune$. se practică prin două variante" W cumpărarea de către consorţiul de banc(eri a întregului pac(et de obligaţiuni ale unui împrumut> 225 .p. oncomitent. cuantumurile băneşti. cunoscută fiind necesitatea stringentă a acestor împrumuturi.Bp. Jarianta emisiunii împrumutului pentru banc(erii asociaţi în consorţiu. cât şi titlurile valorice.dezvoltarea capacităţii statului de a întreţine )serviciul datoriei publice*. . aleasă ca unitate valorică a împrumutului şi înscrisă pe fiecare obligaţiune. banc(erii sau consorţiul de banc(eri creditori acordă imediat statului numai o parte din împrumut.5 W . statul a#ungând să încaseze efectiv o sumă de bani mai mică decât cea exprimând totalul nominal al obligaţiunilor emise şi vândute. )rocedeele de emisiune.mai mic . la rândul ei. având în vedere că aceste împrumuturi sunt de valori mai mari şi cu implicaţii economico-sociale de perspectivă îndelungată. precum şi modul de răscumpărare a lor şi deci de rambursare a fiecăruia dintre aceste împrumuturi. imediat sumele de bani necesare. 1entru emiterea şi vânzarea obligaţiunilor acestor împrumuturi s-au conceptualizat trei noţiuni" W valoarea nominală> W valoarea reală> W cursul. Actele legislative parlamentare care decid împrumuturile de acest fel prevăd atât destinaţia. ambele aceste variante prezintă dezavanta#ul de a fi costisitoare pentru stat.

..6--. recurgându-se la banc(eri pentru completarea sumei de împrumut necesară atunci când această sumă nu este obţinută de către stat în întregime prin subscripţie publică. care preia obligaţiunile împrumutului. reţinându-şi comisionul ce i se cuvine pentru vânzarea pe piaţă a obligaţiunilor împrumutului respectiv. . au rămas nerambursate. . în situaţia împrumutului intern efectuat de 9inisterul Finanţelor. subscripţia publică în timp de război pentru înzestrarea armatei naţionale. în cazul împrumuturilor interne de stat...6=.66. pp. de exemplu. 1entru aplicarea acestui procedeu de emisiune a împrumuturilor.W prin preluarea de către consorţiu a obligaţiunilor unui împrumut public în condiţii de comision. 1entru reuşita emisiunii împrumuturilor interne de stat prin subscripţia publică se apreciază necesară o largă publicitate despre condiţiile subscripţiei care de fapt este o vânzare a obligaţiunilor către cetăţeni prin intermediul trezoreriei de stat. le plasează pe piaţă. de exemplu plătind o parte a salariilor funcţionarilor publici cu titluri ale împrumutului de stat care. b$ Jânzarea directă de către stat a obligaţiunilor împrumuturilor prin subscripţie publică este procedeul de emisiune a cărui practică este condiţionată de existenţa unor disponibilităţi de capital. împrumuturile externe de stat bazate pe vânzarea publică a unor obligaţiuni s-au practicat cu succes influenţat şi de un scop excepţional. aracterul voluntar este evidenţiat în comparaţie cu cel )forţat*.6D. în cazul cărora subscripţia publică benevolă a fost înlocuită cu plasarea forţată a unor obligaţiuni de împrumut. c$ Jânzarea obligaţiunilor de împrumut la bursa de valori s-a răspândit între procedeele de emisiune a împrumuturilor de stat interne datorită posibilităţii oferită de bursele de valori ca instituţii organizate în cadrul cărora se negociază. în aceste condiţii. cu câştiguri atribuite prin trageri la sorţi. ori cu dobândă şi cu câştiguri. s-a recurs la lansarea unor obligaţiuni diverse" cu dobândă.%335$.64. care prin intermediul /ăncii 'aţionale a 9oldovei plasează obligaţiunile băncilor comerciale. respectiv să recurgă la agenţi de sc(imb ca mtermediari autorizaţi să participe la negocierea fiecăreia dintre bursele de valori şi. se vând şi se cumpără valori mobiliare. statul este şi el obligat să respecte procedura specifică burselor.cit. Bp. convertibile în aur etc.bidenv . de cele mai multe ori. în posesia unui număr cât mai mare de cetăţeni. numărul obligaţiunilor şi veniturile aferente se împart între banc(erii membri ai consorţiului conform convenţiei de organizare a fiecărui consorţiu. să pună în vânzare obligaţiunile de împrumut.6= W W Acest mecanism se aplică şi în <epublica 9oldova. procedeul subscripţiei publice este cel mai rentabil pentru stat deoarece" sunt evitate c(eltuielile de comision> vânzarea obligaţiunilor de împrumut de stat la un curs )al pari*. Cot în teoria împrumutului public este evidenţiat caracterul )voluntar* al acestor împrumuturi interne de stat. . în practica împrumutului public sunt cunoscute şi împrumuturi interne forţate. A se vedea 0liga .. !ed. încasează contravaloarea lor şi din aceste încasări plăteşte statului treptat sumele de bani ale împrumutului. 1entru atractivitatea acestui procedeu.D ------------ 227 . a unor obligaţiuni convertibile în monedă străină. în cel de-al doilea caz. încasează contravaloarea lor şi din aceste încasări plăteşte statului treptat sumele de bani ale împrumutului. consorţiul de banc(eri este doar un intermediar care preia obligaţiunile împrumutului. în teoria împrumutului public sunt enunţate şi variante de combinare a subscripţiei publice cu împrumuturile prin banc(eri. pe piaţa internă. lansarea de obligaţiuni ale unui împrumut pentru acoperirea c(eltuielilor excepţionale ale unor activităţi culturale etc. reţinându-şi comisionul ce i se cuvine pentru vânzarea pe piaţă a obligaţiunilor împrumutului respectiv. în primul dintre aceste cazuri. le plasează pe piaţă.

în practica tradiţională s-au răspândit aşa-numitele )anuităţi*. pp. ..'.%%. .'. !ed. în împre#urarea contractării acestor împrumuturi pe termene îndelungate de mai multe decenii. nelimitate în timp$. indiferent de procedeul ales pentru vânzarea obligaţiunilor de stat implică./ A. <eferitor la rambursarea împrumuturilor interne pe termen lung. A 2eon 0. <H onform art. modalitate denumită )prin robinet*.4=-4DS4%= din .n acest scop obligaţiunile unui împrumut se pun în vânzare la bursă treptat... calculată astfel ca la expirarea termenului prestabilit întregul împrumut să fie rambursat.. 2eon 0. !ed. p.%.. cât şi părţi sau rate din împrumutul respectiv. plăteşte din bugetul anual sume de bani limitate drept cost al datoriei de stat. . din %6. Bp.%335$.E4. anuităţile cuprind dobânda anuală aferentă cuantumului bănesc al fiecărei obligaţiuni şi rata anuală de rambursare a împrumutului de stat. nr. de fapt. Aceste privilegii au fost calificate )imunităţi ale datoriei publice*.. A se vedea 0liga .. dacă nu este raţional să fie instituite cu clauza reducerii ori c(iar retragerii lor în funcţie de evoluţia intereselor patrimoniale ale statului şi de con#unctura economică.6D-. care este premiza rezultatului acestui împrumut.. Bp. s-au conceput şi aplicat anumite privilegii acordate creditorilor pentru a stimula subscripţia sau cumpărarea titlurilor de împrumut de stat.ar în acest caz.66 şi împotriva lor s-au formulat obiecţii !dacă pot fi numai prezente sau şi viitoare.. nr.cit..%33D !9. p. progresive !i regresive. A se vedea 0liga 2.%335$. evitându-se astfel scăderea cursului de vânzare a obligaţiunilor şi influenţându-se rezultatul financiar al împrumutului..63 .cit.3 . în final. partea reprezentând dobânda este determinată de procentul de dobândă decis prin actul normativ de aprobare a împrumutului de stat. .cit. Bp.. ele mai răspândite privilegii de acest fel sunt" scutirea de impozite şi taxe> amânarea sau reeşalonarea plăţii impozitelor şi taxelor> exceptarea de la urmărirea silită a obligaţiilor fiscale de către deţinătorii titlurilor de împrumut. pp. 35--L. întocmirea unei evidenţe pentru care s-a conceput şi realizat )cartea datoriei publice* sau )registrul datoriei de stat*.L. plata anuităţilor reprezintă un efort financiar suportabil pentru statul debitor care. % din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. Gub aspect valoric. Anuităţile de acest fel se plătesc începând cu anul al doilea sau al treilea de la emisiunea sau lansarea împrumutului de stat.şi urm. Bp. .63. împrumuturile de acest fel au fost utilizate în Anglia şi Franţa. în acest sens există anuităţi fixe. s-au răspândit mai mult" W )împrumuturile cu anuităţi terminabile*> W )împrumuturile cu anuităţi viagere*.cit. u însemnătate de clasificare a împrumuturilor de stat interne pe termen lung. K3. în structura cantitativ-bănească a acestor anuităţi. *nuităţile sunt.3. fie progresiv sau regresiv. 2a împrumuturile cu anuităţi terminabile.%33D$. 228 -------------- .<ecurgând la acest procedeu de emisiune a obligaţiunilor de împrumut statul este interesat într-o vânzare a acestor obligaţiuni la un curs cât mai avanta#os.64. 1artea ce reprezintă rata de rambursare a împrumutului poate fi stabilită fie egal anual pe toată durata împrumutului.3%. artea datoriei de stat sau registrul datoriei de stat este întocmită în statele în care s-a legiferat obligativitatea acestei evidenţe speciale. având în vedere utilitatea ei pentru stat în cunoaşterea situaţiei curente a datoriei publice şi pentru creditori ca mi#loc de dovadă a creanţelor lor în relaţiile cu statul împrumutat. &atorită acestor avanta#e.B. Bperaţiunile de lansare a împrumuturilor interne de stat.%D6 şi urm.3E. procedeul de plată anual de către statul debitor a unor sume de bani reprezentând atât dobânda.64. 1entru reuşita emisiunii titlurilor împrumutului public. încă din secolul L. obligaţiunile acestor împrumuturi fiind cumpărate mai ales de către societăţi comerciale şi societăţi de asigurare.%3.

anuitatea viageră cuprinde rata anuală de rambursare a împrumutului..E4. în ipoteza contrară. 35--L. Bp. Astfel.'. cu a#utorul unui alt împrumut de stat (otărât prin legea bugetară anuală sau printr-o lege adoptată în acest scop. împrumuturile de acest fel au fost şi sînt preferate de către persoane fizice motivate de dorinţa unei )asigurări de viaţă* rezonabile. stabilită cu a#utorul acestui calcul al probabilităţilor şi statul debitor este dator să plătească anuităţile respective pe toată durata vieţii persoanelor fizice care au cumpărat şi posedă obligaţiunile de împrumut cu anuitate viageră. /anca 'aţională a 9oldovei virează o cotă din beneficiul realizat. legea cadru în această materie nu reglementează condiţiile de împrumut intre stat şi aceste instituţii. după cum rezultă din denumirea lor. în cazul instituţiilor financiare din <epublica 9oldova.66.%335$..procedeul )tontinelor* cu specificul următor" obligaţiunile erau cumpărate de un grup de banc(eri. numai persoane fizice. Bp. din iniţiativa banc(erului italian 2aurent Conţi. 35--L. acest împrumut de la /anca 'aţională a 9oldovei se acordă fără dobândă. în acest sens.E din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat.cit. prevăzute de legea bugetară anuală*. ------------..E4. art.. în caz de imposibilitate de rambursare.%33D reglementează că )0uvernul.3=. .. u aceste particularităţi. s-a aplicat . în persoana 9inisterului Finanţelor. anuităţile se deosebesc prin aceea că rata anuală de rambursare a împrumutului de stat se stabileşte aplicându-se calculul probabilităţilor de durată medie a vieţii oamenilor.3= 230 . la expirarea căruia urmează să fie rambursat din veniturile bugetare curente dacă acestea sunt realizate între timp în cuantum îndestulător şi./.%33D reglementează că )datoriile rezultate din împrumuturile acordate 0uvernului !reprezentat de 9inisterul Finanţelor$ de /anca 'aţională a 9oldovei se trec. în temeiul dispoziţiilor exprese ale legii bugetare anuale. &eci..35. în contul bugetului de stat. în acest sens. fiind stabilit prin legea bugetară anuală*.însă puţin răspândit .. iar anuităţile se plăteau în întregime celor rămaşi în viaţă până la decesul ultimului dintre aceştia !A se vedea 2eon 0. cumpărătorii obligaţiunilor acestor împrumuturi fiind evident. nr. &atorită particularităţilor anuităţilor viagere.. p.3-.3= a o variantă speculativă a împrumutului cu anuităţi viagere.. Gub aspect #uridic. . nr. .2a împrumuturile cu anuităţi viagere. . stabilită prin legea bugetară anuală. pp. Alocaţia permanentă cuprinde c(eltuielile bugetare destinate pentru un anumit scop prevăzut de legislaţie şi care nu necesită o aprobare suplimentară prin legea bugetară anuală. !ed.2.. la datoria de stat internă şi pot fi prorogate sau reperfectate în (ârtii de valoare de stat. în acelaşi timp considerându-se că venitul anuităţilor viagere este întrebuinţat mult mai mult în scopuri consumative decât pentru investiţii în acţiuni economice productive..%4E-%4%$.35 A se vedea 0liga . împrumuturile contractate de la =anca 2aţional a &oldo"ei şi de la instituţiile financiare auto$tone împrumuturile interne de la băncile autorizate cu emisiunea monedei naţionale se practică tot în temeiul unor dispoziţii exprese ale legilor de adoptare sau aprobare a bugetelor anuale de stat şi de cele mai multe ori tot pentru necesităţi financiare de executare a bugetelor de stat. împrumuturile cu anuităţi viagere au fost şi mai sunt utilizate în statele europene occidentale.n unele cazuri această cotă poate atinge 6E U din beneficiul realizat de /anca 'aţională a 9oldovei. din %6. este autorizat să . în limitele generale ale plafoanelor. din %6.cit. pe lângă dobânda anuală datorată fiecărei obligaţiuni de împrumut. se înc(eie un acord !protocol$ cuprinzând datele împrumutului între /anca 'aţională a 9oldovei şi 9inisterul Finanţelor în calitate de organ administrativ central de stat obligat să conducă operativ execuţia fiecărui buget anual al statului. . din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. art. Guma dobânzilor aferente împrumuturilor contractate de la /anca 'aţională a 9oldovei constituie o alocaţie permanentă.-% .. 1e lângă aceasta. ci doar menţionează că" )se pot contracta . contracteze împrumuturi de la /anca 'aţională a 9oldovei şi de la instituţiile financiare din <epublica 9oldova.

-% din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat.4=-4DS4%= din . dl * %6.%33D$. reprezentând un contract de împrumut cu valoare exprimată în orice monedă legală.E4.3D.!. nr.-E din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. resurse energetice !i de alte produse. 35--L.E4.%33D$. nr.E din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. &espre execuţia curentă a acestei balanţe 0uvernul este informat semestrial. 35--L. nr..%33D !9. se vând pe W piaţa valutară. nr....%.1. putem deduce că @uvernul.. nr. vital pentru republica noastră> . iar execuţia anuală a balanţei de plăţi externe este prezentată de 0uvern !reprezentat de 9inisterul Finanţelor$. nr. . fiind utilizate pentru" crearea de noi locuri de muncă şi susţinerea întreprinderilor privatizate şi de stat în ordinea priorităţilor economice şi sociale fixate de 0uvern> producerea de bunuri şi servicii pentru export sau de bunuri şi servicii ce le înlocuiesc pe cele de import> finanţarea proiectelor de investiţii în infrastructură.E4.B.B.%%.3D onform art. onform art.34. de la agenţiile guvernelor altor state> W împrumuturile de la instituţii financiare străine. 9i#loacele obţinute din împrumuturile de stat externe. inclusiv în infrastructura socială> alte scopuri stabilite de 0uvern. din %6.%%.33> d' importul de materie primă. organizaţii financiare internaţionale> W alte împrumuturi bilaterale sau multilaterale. contractate de 9inisterul Finanţelor în numele <epublicii 9oldova pentru acoperirea deficitului bugetului de stat..B..4=-4DS4%= din . 9i#loacele obţinute de împrumuturile de stat externe se utilizează pentru" a$ acoperirea deficitului bugetar de stat. onform art. 9i#loacele valutare obţinute din împrumuturile de stat externe. fiind plătită !i o dobândă.34 onform art. mi#loacele în monedă naţională fiind transferate în contul Crezoreriei. instrumentele generatoare de datorie de stat externă sunt" (ârtiile de valoare de stat. în acest context.B. Dato !a de stat e?te n$ .împrumuturi* şi )în limitele generale ale plafoanelor. prevăzute de legea bugetară anuală*.36 b$ susţinerea balanţei de plăţi. întru asigurarea securităţii economice şi energetice a <epublicii 9oldova sunt contractate împrumuturi de stat externe pentru necesităţi curente şiSsau excepţionale.4=-4DS4%= din . cu excepţia monedei naţionale> W împrumuturile de la guvernele altor state.din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat..%.%33D !9. nr. 35--L.%%. Aspecte generale onform dispoziţiilor legii noastre de specialitate.). 232 ------------- 233 .%..E4. fiind ac(iziţionate anumite produse energetice de interes strategic.%33D !9.%33D$..4=-4DS4%= din . spre aprobare parlamentară> c$ finanţarea proiectelor de investiţii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei. nr. :voluţia datoriei externe rezultă din împrumuturile contractate de stat şi din împrumuturile garantate de stat se urmăreşte în contextul elaborării şi execuţiei balanţei de plăţi externe elaborate anual de 9inisterul Finanţelor în colaborare cu /anca 'aţională a 9oldovei.%. contractate de 9inisterul Finanţelor în numele <epublicii 9oldova pentru finanţarea investiţiilor şi importurilor. reprezentat de Dinisterul (inanţelor.%%. este autorizat să contracteze împrumuturi de la instituţiile financiare auto-tone în condiţiile generale reglementate de legislaţia civilă a 1epublicii Doldova.%33D !9. 35--L9 din %6. *. din %6.%33D$.

%33D$.%.4=-4DS4%= din . lit. inclusiv business-planurile şi alNte documente necesare> ------------. ce nu sunt dependente de acţiunile omului şi nu pot fi prevăzute şi înlăturate prin acţiunile omului> ($ finanţarea c-eltuielilor rezonabile legate de contractarea datoriei de stat externe2E<.55 din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. la propunerea 9inisterului Finanţelor.%..*b* din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. pot fi direcţionate în caz de necesitate la finanţarea anumitor c(eltuieli pentru lic(idarea unor cazuri de forţă ma#oră. onform art.= din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat.E4.F din %6. în acesţte contracte sunt.%%.** onform art. 0aranţiile de stat asigură rambursarea integrală sau parţială a sumei principale a împrumutului garantat de stat şi plata dobânzii aferente dacă plata dobânzii este stipulată în contractul !acordul$ de garanţie-EE> f$ serviciul. *c* din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. ondiţiile de rambursare a mi#loacelor împrumutate se stabilesc în contractele înc(eiate într re 9inisterul Finanţelor şi instituţiile financiare din republică.!l$.4=-4DS4%= din . 9i#loacele obţinute din împrumuturile de stat externe pentr ru finanţarea investiţiilor şi importurilor pentru instituţiile finanţate dde la buget vor fi gestionate de 9inisterul Finanţelor în condiţiile stabilite prin (otărârile respective ale 0uvernului şi 1arlamentului. limitări asupra mar#ei la rata dobânzii pp e care instituţia financiară o poate percepe.!. . cât şi unele activităţi de protocol necesare [s la negocierea împrumuturilor de stat externe.%%. nr. valuta în care va fi calculară şi rambursată suma principală şi plătite dobânzile aferente. nr.B. î"î n temeiul (otărârilor 0uvernului.E4. A%.ar în cazuri excepţionale. de asemenea.%33D !9. nr. din %6..4=-4DS4%= din . reglementat de legea bugetară anuală-E%> g$ finanţarea c-eltuielilor legate de lic-idarea consecinţelor calamităţilor naturale !i altor situaţii extraordinare. specificate" rata dobânzii plătitită 9inisterului Finanţelor. 9i#loacele obţinute din împrumuturile de stat externe pentr ru finanţarea proiectelor de investiţii se redistribuie agenţilor economi ici 1rin intermediul instituţiilor financiare. (istribuirea miAloacelor obţinute din împrumuturile de stat e6terne pentru finanţarea in"estiţiilor şi importurilor 9i#loacele obţinute din împrumuturile de stat externe pentr ru finanţarea investiţiilor şi importurilor pot fi distribuite instituţiilaor financiare din republică.%.D alin. începând cu diferenţele de curs la sc(imbul din valută străină în .ia..%33D$. reftnanţarea !i reac-iziţionarea datoriei contractate anterior. nr. -% lit. naţională. onform art. anumite mi#loace obţinute din împrumuturile de stat externe. din %6.%33D !9.e$ onorarea obligaţiilor asumate prin acordarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi. 9inisterul Finanţelor rambursează +şi efectuează plăţile aferente serviciului datoriei de stat externe pri]i n intermediul /ăncii 'aţionale a 9oldovei. în acest scop" W agenţii economici prezintă instituţiilor financiare proiectele de investiţii.%33D$. nr. 35--L.. împrumuturile de stat externe contractate de 9inisterului Finanţelor în numele <epublicii 9oldova sunt valorificate pri]in intermediul băncilor comerciale fiind agenţi fiscali ai statului . contractate de 9inisterul Finanţelor în numele <epublicii 9oldova.. 35--L.E4.%%. cu consimţământul acesteia.B.2235 234 ------------- ..2.%33D !9.B. nr. în acest context. 9i#loacele obţinute din împrumuturile de stat externe mai sînt utilizate şi în condiţiile de micşorare a datoriei de stat externe prin plata datoriilor care au fost contractate anterior şi asigură ca soldul net al împrumuturilor noi să nu depăşească plafonul datoriei de stat externe. 35--L. _l * onform art. se ia în vedere anumite c(eltuieli organizaţionale şi procedurale inerente legate de contractarea datoriei de stat externe. prin intermediul /ăncii 'aţionale a 9oldoveiei.. precum şi alte anga#amente ale părţilor.

mărfurile trebuie să fie ac(iziţionate pe bază de tender. Bp. distribuirea şi rambursarea împrumuturilor.!. % A se vedea 9inea 9.instituţiile financiare examinează proiectele de investiţii. inclusiv preluarea directă pe cale extra#udiciară a mi#loacelor din conturile bancare şi urmărirea bunurilor materiale. se obţin credite pe termen mi#lociu şi lung pentru investiţii economice şi sociale. (iriac 2. Coate creditele acordate de 9inisterul Finanţelor din contul mi#loacelor obţinute din împrumuturile de stat externe pentru finanţarea proiectelor de investiţii şi importurilor se rambursează de agenţii economici sau de instituţiile financiare 9inisterului Finanţelor. în conformitate cu prevederile contractului de credit.E=. &e la /anca . 9inisterul Finanţelor este autorizat să perceapă de l a beneficiarii de credite o plată din care să-şi acopere c(eltuielii . cu preferinţă de la Fondul 9onetar . de la alte state. capacitatea agenţilor economici de a rambursa mi#loacele obţinute. ostaş . în baza acestor (otărâri. pentru a se a#uta redresarea circulaţiei monetare şi a puterii de cumpărare a monedei naţionale a statelor debitoare. în cazul în care mi#loacele obţinute din împrumuturile de stat externe sunt gestionate de 9inisterul Finanţelor. în afară de business-planuri.. 9i#loacele obţinute din împrumuturile de stat externe se distribuie cu respectarea următoarelor condiţii" W aceste mi#loace pot fi alocate pe un termen nu mai mare de un an> W agenţii economici . din capitalul social al acestui fond constituit din subscrierile statelor fondatoare şi membre.F.solicitanţi ai acestor mi#loace prezintă instituţiilor financiare business-planurile în care indică exact necesarul de produse de import şi destinaţia acestora. ga#ate la obţinerea acestor credite. &e la Fondul 9onetar . în ultimii ani. precum şi alte c(eltuieli necesare pentru recepţionarea. 9i#loacele obţinute din împrumuturile de stat externe pentru realizarea proiectelor de investiţii finanţate de la bugetul de stat vor fi gestionate direct de 9inisterul Finanţelor în condiţiile stabilite prin (otărârile respective ale 0uvernului şi 1arlamentului. 9inisterul Finanţelor este autorizat să ia toate măsurile #uridice. înc(eiate între 9inisterul Finanţelor şi beneficiarii de credit.-D ------------ W generate de operaţiunile de sc(imb. a transportului şi surselor de energie.. se obţin credite în valută convertibilă pentru acoperirea deficitelor temporare ale balanţelor de plăţi externe şi. învăţământ. 237 . de la organizaţii financiar-bancare internaţionale -E-..!. apitalul social al acestei bănci a sporit cu beneficiile obţinute din operaţiunile active de creditare şi mai utilizează şi disponibilităţi băneşti atrase de pe piaţa internaţională. p.. &acă valoarea importului efectuat direct de un organ al statului depăşeşte suma ec(ivalentă cu =E EEE dolari G@A. această /ancă 9ondială a acordat credite şi pentru agricultură. adoptă (otărâri privind distribuirea mi#loacelor şi transferă.. mai ales pentru dezvoltarea căilor de comunicaţie.nternaţional. de la bănci şi societăţi din alte state şi. în funcţie de necesităţi şi posibilităţi.nternaţională pentru <econstrucţie şi &ezvoltare. mi#loace agenţilor economici. . %3--.nternaţional şi de la /anca .cit.nternaţională pentru <econstrucţie şi &ezvoltare. sănătate publică şi protecţia mediului încon#urător. 1entru asigurarea rambursării creditelor acordate din contul mi#loacelor obţinute din împrumuturile de stat externe. acesta poate solicita şi alte documente necesare. prin aceasta. având şi ea capital social format prin subscrierile statelor fondatoare şi membre.+t. inclusiv business-planurile.C. în ultimele decenii. 9i#loacele obţinute din împrumuturile de stat externe pentru finanţarea importurilor se distribuie !se vând$ agenţilor economici de către 9inisterul Finanţelor la licitaţie. 'reditorul împrumuturilor de stat e6terne în ceea ce priveşte creditorul împrumuturilor de stat externe se contractează.

pornind de la aprecierea exactă a necesităţilor de credite şi a posibilităţilor de rambursare.%33D$.%33D$. !A se vedea art. 35--L.l din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de ]at.%33D !9. .l din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. *specte generale aranţia de stat pentru împrumuturi este suma tuturor garanţiilor de stat pentru împrumuturile acordate de 9inisterul Finanţelor în numele <epublicii 9oldova.%%.A.E4.-3 .. cât şi organizaţiile economice. 0uvernele statelor interesate numesc comisii de experţi financiaribancari pentru tratativele efectuate. colectivităţile publice şi private.4=-4DS4%= din . din %6. omparativ. 1entru garanţiile de stat pentru împrumuturi interne în legea bugetară anuală se stabilesc următoarele limite" W raportul dintre suma defalcărilor bugetare în fondul de risc şi suma c(eltuielilor anuale prevăzute în bugetul de stat pentru serviciul datoriei de stat> W garanţiile de stat pentru împrumuturile interne se acordă în limita resurselor fondului de risc care includ mi#loacele bugetare prevăzute în legea bugetară anuală şi defalcările agenţilor economici -ED pentru garanţiile de stat acordate anterior. modul de întrebuinţare şi termenele fiecărui împrumut.B. în funcţie de concluziile investigaţiei. astfel încât statul debitor primea împrumuturi constituind sume micşorate faţă de cele prevăzute în contractul !acordul$ de împrumut-E=.#. 0 A se vedea art. nr.. în <epublica 9oldova există o asemenea structură numită omisia 0uvernamentală.l din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. în cadrul acestor tratative se precizează cuantumul împrumuturilor. 238 -------------- ------------.%33D$. 35--L. beneficiari ai creditelor ce se acordă de către /anca 9ondială sunt atât statele membre.. 1entru contractarea împrumuturilor externe dintre state ca şi a împrumuturilor cerute de la bănci şi alte societăţi din alte state. precum şi condiţiile de rambursare. dobânda şi în mod special garanţiile constituite. *. format din reprezentanţi ai ministerelor şi departamentelor interesate şi ai /ăncii 'aţionale a 9oldovei -E5. nr. din %6. &in cuantumul contractat al fiecărui împrumut creditorii reţineau c(eltuielile reprezentând comisioane.*= ontractul !acordul$ de împrumut este contractul !acordul$ prin care debitorul obţine mi#loace băneşti de la un creditor şi acceptă să ramburseze suma principală şi să plătească dobânda aferentă în termenele convenite. 35--L.E4.E4. Fondul 9onetar ..! 1u !d!c$ c$ e!a o !nst!tu%!e c ed!toa e :! aco d$ :3p u3ut !A se vedea art. termenele şi alte condiţii de acordare. 1entru acordarea creditelor de către /anca 9ondială este importantă documentaţia elaborată de beneficiari. din %6. verificată şi completată de experţii băncii astfel ca.. care examinează problemele legate de contractarea şi utilizarea împrumuturilor de stat externe şi acordarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi de stat externe.E de ani şi cu dobândă mai mică decât cea cuvenită pe piaţa internaţională. >a an%!!le de stat pent u :3p u3utu ! .nternaţional acordă credite cerute de guvernele statelor membre după investigaţia situaţiei =E5 monetare şi economice a statelor solicitante efectuată de către experţii Fondului. să se decidă cuantumul bănesc.%. rămânând uneori de importanţă secundară detalierea scopului împrumutului...nternaţional sunt numai statele.. care obţin garanţia statului pe teritoriul căruia se află sediul lor. Această bancă acordă credite pe termen lung până la .. fiind un organ consultativ pe lângă 0uvernul republicii. diferenţe de curs valutar şi dobânzi anticipate. se cere acestor state întocmirea şi investigarea politică a unor programe cu acţiuni de redresare economică şi valutară. nr.. care se apreciază prin prisma conceptelor de specialitate ale Fondului şi în acest sens au valoarea de garanţii pentru rambursarea împrumuturilor respective. Agent econo3!c este pe soana fizică .în timp ce beneficiarii creditelor acordate de Fondul 9onetar . nr.

exprimat în procente !pînă la %EE$ faţă de suma garanţiei. Acordarea garanţiilor de stat 0aranţiile de stat se acordă de 9inisterul Finanţelor în temeiul (otărârii 1arlamentului. 9inisterul Finanţelor stabileşte plata pentru fiecare garanţie acordată. <esursele fondului de risc pentru fiecare garanţie de stat se compun din" W mi#loacele bugetare prevăzute în legea bugetară anuală. în care se acumulează mi#loacele destinate executării garanţiilor de stat. Această plată urmează să fie virată de agentul economic în fondul de risc. #rocedura acord rii garanţiilor de stat 9inisterul Finanţelor va acorda instituţiei financiare garanţie de stat pentru împrumutul solicitat de agentul economic numai după ce acesta va depune la 9inisterul Finanţelor o 6erere care va include" a$ denumirea şi adresa agentului economic> b$ numărul contului de decontare în instituţia financiară care îl deserveşte> c$ valoarea împrumutului pentru care se solicită garanţia de stat şi condiţiile de creditare> d$ business-planul care indică destinaţia împrumutului pentru care se solicită garanţia de stat> e$ denumirea instituţiei creditoare care acordă creditul pentru care se solicită garanţia de stat> f$ altă informaţie necesară. în conformitate cu contractele de garanţie sau acordurile de garanţie. agenţii economici pot vira mi#loace financiare în fondul de risc ulterior acordării garanţiilor.5% W .(ondul de risc este fondul extrabugetar. creat şi administrat de 9inisterul Finanţelor. în cazuri excepţionale. reprezentând suma tuturor obligaţiilor condiţionale. instituţiile financiare şi agenţii economici> W copiile de pe toate documentele relevante privind proiectele de investiţii> 240 -------------- prognoza privind venitul şi distribuirea acestuia în perioada de garanţie" W proiectul contractului de împrumut pe care îl va înc(eia cu instituţia financiară creditoare> W informarea privind activele cu care ar putea fi garantată ac(itarea datoriei> W alte documente şi informări necesare. @aranţiile de stat pentru împrumuturi interne !i externe alcătuiesc partea integrantă a garanţiilor de stat pentru împrumuturi. contractate de 9inisterul Finanţelor în numele <epublicii 9oldova pentru a plăti instituţiilor creditoare sumele exprimate în monedă naţională !pentru împrumuturi interne$ sau în valută străină !pentru împrumuturi externe$. care constituie o alocaţie permanentă> W mi#loacele băneşti virate de agenţii economici pentru garanţia acordată şi care constituie cel puţin = la sută din suma principală a împrumutului garantat de stat. .. agentul economic trebuie să prezinte documentele şi informarea necesară evaluării situaţiei financiare !i solvabilităţii sale. în cuantum de la = la .= la sută din suma principală a împrumutului garantat de stat. ani precedenţi> W informarea privind datoriile faţă de buget. cu respectarea obligatorie a următoarelor condiţii" a$ 9inisterul Finanţelor înc(eie cu agentul economic contractele care asigură recuperarea integrală a mi#loacelor . în baza evaluării riscului. 9inisterul Finanţelor nu acordă nici o garanţie de stat dacă nu sunt identificate şi virate în fondul de risc mi#loace suficiente pentru acoperirea riscului evaluat.4.2.. 9inisterul Finanţelor efectuează analiza economică a materialelor prezentate şi stabileşte gradul de risc pentru fiecare garanţie.!. inclusiv" W bilanţul contabil pentru o perioadă de activitate de cel puţin . oncomitent cu prezentarea 6ererii. prin (otărârile adoptate de 1arlament. .4.

în persoana 9inisterului Finanţelor. 'ontractul :acordul9 de garanţie 9inisterul Finanţelor înc(eie cu agentul economic care solicită garanţie de stat un contract privind măsurile de asigurare a rambursării împrumutului garantat de stat. ce deservesc instituţiile finanţate de la buget. plăţilor aferente garanţiei de stat. &acă sunt satisfăcute condiţiile necesare.4. prezintă 1arlamentului spre aprobare un proiect de (otărâre privind acordarea garanţiei de stat.4. conform contractului !acordului$ de garanţie. &acă agentul economic nu-şi îndeplineşte obligaţia de plată. 0aranţiile de stat pentru împrumuturi externe se acordă numai pentru împrumuturile destinate finanţării proiectelor de importanţă primordială pentru <epublica 9oldova. dacă instituţia financiară creditoare a luiat toate măsurile legale şi contractuale !acord$ de garanţie pentru rambursarea de către agentul economic a datoriei.utilizate pentru rambursarea creditelor garantate de stat şi anume" W contractul de ga#> W contractul de cesiune de creanţă> W contractul de acordare a dreptului de preluare directă a mi#loacelor din conturile bancare ale agentului economic> W contractul privind dreptul 9inisterului Finanţelor de a exercita necondiţionat controlul asupra conturilor bancare ale agentului economic> b$ acordarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi interne nu trebuie să ducă la depăşirea plafonului anga#amentelor 0uvernului faţă de sistemul bancar. 6ererea de plată include suma principală şi dobâmda care urmează să fie plătite instituţiei financiare creditoare de 9inisterul Finanţelor. cu avizul /ăncii 'aţionale a 9oldovei în temeiul (otărârii 1arlamentului. ontractul !acordul$ de garanţie include" denumirea şi adresa agentului economic beneficiar de împrumutul garantat de stat> denumirea şi adresa instituţiei financiare care acordă îm#prumutul garantat de stat> obiectul garanţiei de stat> suma garanţieii de stat> forma de anga#ament al 9inisterului Finanţelor> terrmenul de valabilitate a garanţiei de stat până la care obligaţia des plată a 9inisterului Finanţelor este exigibilă> condiţiile de plată> condiţiile în care garanţia de stat poate fi executată> obligaţiile iinstituţiei financiare care acordă împrumutul garantat de stat privind măsurile pentru obţinerea rambursării împrumutului acordat şi plăţii dobânzilor aferente. agentul economic este obligat săi ia toate 243 . 0aranţiile de stat pentru împrumuturi interne se acordă în mod prioritar instituţiilor financiare care creditează agenţii economici din republică. stabilit conform politicii monetar-creditare pentru perioada respectivă> c$ agentul economic virează plata în fondul de risc în cuantumul şi termenele stabilite. 9inisterul Finanţelor transferă instituţiei financiare cireditoare suma solicitată dacă pretenţiile din cererea de plată sunt #ustilficate. &upă efectuarea de către 9inisterul Finanţelor a. conform contractului de împrumut înc(eiat cu instituţia financiară creditoare şi. agentul economic îşi asumă faţă de 9inisterul Finanţelor următoarele obligaţii" 242 -------------- a$ să nu contracteze datorii suplimentare cu creanţe prioritare împrumutului garantat de stat> b$ să asigure accesul liber la toată informaţia necesairă pentru evaluarea situaţiei sale financiare> c$ să utilizeze toate mi#loacele disponibile din contturile sale bancare în scopul stingerii datoriei pentru îm#prumutul garantat de stat> d$ să plătească penalităţi în cazul în care nu va îndeplini condiţiile contractuale. " instituţia financiară creditoare prezintă 9inisterului Finanţelor o ccerere de plată prin care solicită acestuia executarea garanţiei de stat. onform acestui contract.. . 0aranţia de stat se acordă de 9inisterul Finanţelor. 0uvernul.

.<. ++/ -GNo&a%!aF d!n Codul C!&!l . din punct de vedere al naturii juridice. în ambele cazuri prelungirea termenelor de rambursare are consecinţa ma#orării sumei totale a dobânzilor datorate de statul debitor şi deci sporirea c(eltuielilor statului cu aceste împrumuturi de stat. în con"o 3!tate cu a t.no&a%!e8F. garanţiile de stat pentru împrumuturi sunt convertite în datorie de stat. respectând condiţiile stipulate în contractele !acordurile$ de garanţie înc(eiate. pp. P*PP. un împrumut pe termen scurt este prelungit şi transformat în împrumut pe termen mediu sau lung. &e asemenea. când consolidarea împrumuturilor de stat interne poate fi legiferată şi deci impusă. un împrumut pe termen mi#lociu poate fi prelungit şi transformat în împrumut pe termen lung. în cazul în care 9inisterul Finanţelor a înc(eiat cu agentul economic un contract de acordare a dreptului de preluare directă a mi#loacelor din conturile bancare ale acestuia.%336$. în termenele prestabilite la emisiunea împrumuturilor respective.#. în cele din urmă. 6onversiunea împrumuturilor de stat onversiunea împrumuturilor de stat este tot un procedeu de modificare a condiţiilor unor împrumuturi de stat.măsurile posibile pentru a restitui 9inisterului Finanţelor mi#loacele utilizate de acesta. inclusiv şi preluarea pe cale extra#udiciară a mi#loacelor din conturile bancare ale agentului economic. Datorită specificului de modificare a unuia dintre elementele împrumutului intern de stat. în împre#urarea A se vedea 0liga . 1rocedeul consolidării este aplicabil împrumuturilor de stat atât interne. consolidarea împrumuturilor de stat externe este condiţionată de accepţiunea creditorilor externi. 6onsolidarea împrumuturilor de stat onsolidarea împrumutului de stat este de fapt prelungirea termenului de rambursare a unui împrumut de stat.! st!n4e ea dato !e! de stat ... &acă creditorii au depus cereri de plată. consolidarea în acest fel a împrumuturilor de stat este acceptată de către creditori deoarece ei profită. &e asemenea. în aceste împre#urări s-au conturat două variante de conversiune" W conversiunea efectuată în mod autoritar de către stat. Bod!"!ca ea . fără consimţământul deţinătorilor de obligaţiuni sau alte titluri valorice ale împrumutului de stat intern> W conversiunea efectuată cu consimţământul deţinătorilor titlurilor valorice ale împrumutului de stat.Go(l!4a%!a se st!n4e :n (a7a :n%ele4e !! d!nt e p$ %! de a o :nlocu! cu o alt$ o(l!4a%!e . cât şi externe. deci a capitalului de împrumut.. de reducere a procentului dobânzii. reduce procentul dobânzii împrumutului de stat.. în ambele cazuri consolidarea împrumuturilor este iniţiată de către statul debitor determinat de diminuarea posibilităţilor acestui stat de a plăti dobânzile şi ratele de rambursare.cit.I. în general. care datorită dificultăţilor financiare de a nu putea plăti întreaga sumă a dobânzilor cuvenite. conversiunea poate fi caracterizată ca o novaţie a datoriei publice datorită substituirii unei datorii vec-i cu o datorie nouă2E8. de sporirea sumei totale a dobânzilor încasate-E4.I. pe 244 245 . Bp. însă numai privind dobânda şi anume. în acest sens. onversiunea împrumuturilor interne de stat poate fi determinată de dificultăţile financiare ale statului debitor. 9inisterul Finanţelor are obligaţia să ia toate măsurile legale în vederea recuperării mi#loacelor utilizate pentru executarea garanţiei de stat./. !ed. atunci garantul este dator să-şi onoreze obligaţiile.. cu motivaţia cauzelor sau necesităţilor con#uncturale determinate. -E4 *. -45--4=. însă ea devine aplicabilă şi în cazul scăderii pe piaţa internă a ratei dobânzii ca urmare a sporirii capitalului disponibil. însă. procedeu care este considerat aplicabil exclusiv împrumuturilor de stat interne.

5= şi urm. 35--L. Bp. nici să răscumpere titlurile valorice de credit.%D. este corespunzătoare acestui specific.> 2eon 0.$.-%D. Bp. nr.* Allix :.'.!..4-3 şi urm..%33D ?m A se vedea 2eon 0. care constă în reducerea numai a dobânzii cuvenită creditorului.cit.3--.*a* din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. Astfel..D5 şi Crotabas 2..35. fie răscumpărând toate ori numai o parte a acestor titluri la un curs )sub pari*.scăderii pe piaţă a ratei dobânzilor ca urmare a sporirii capitalului bănesc disponibil. în împre#urarea scăderii ratei dobânzilor pe piaţa internă şi a circulaţiei libere a titlurilor valorice de împrumut.. în acest sens s-a afirmat că )amortizarea stinge treptat o datorie prin plăţi la termene fixe ori periodice. Bp. 1entru varianta reducerii de către stat. Crotabas 2. ** A se vedea 0liga . amortizarea implică operaţiunea de rambursare sau răscumpărare a titlurilor valorice de împrumut. alin. . p.*b* din 2egea privind datoria de stat şi garanţiile de stat.-%6. 2a unele dintre formele împrumutului public operaţiunea de rambursare este determinată de specificul procedeului de împrumut. ceea ce constituie procedeul normal de rambursare a datoriei publice*-%. lit. a procedeu de rambursare treptată a împrumutului.. în mod practic. Bp. `_ A se vedea art... statul debitor poate profita fie prin conversiune.. din %6. în mod unilateral. p. 1entru cea de a doua variantă a conversiunii.. cât şi combinat cu procedee de amortizare a acestor împrumuturi-%E. se poate proceda la aşa-numita )conversiune cu trepte* care constă în reducerea succesivă a dobânzilor aferente împrumuturilor curente. !ed..!..'..cit./. Bp.cit. se afirmă că suntem în prezenţa înlocuirii unei datorii publice vec(i cu o datorie publică nouă având o condiţie deosebită -dobânda mai mică-E3.E4. rambursarea împrumutului de stat intern pe termen scurt este determinată de specificul bonurilor de acoperire2#2 şi a obligaţiunilor pe termen scurt care se emit cu clauza de a fi răscumpărate de stat până la sfârşitul exerciţiului financiar ori până la un anumit termen scurt.$. din %6. . din cauza dificultăţilor financiare în care se află nu poate nici să plătească dobânzile conform procentului stabilit la emisiune. &acă pe piaţa internă se menţine tendinţa de scădere în continuare a ratei dobânzii. *. conversiunea împrumuturilor rămâne singura alternativă şi este acceptată ca atare de către deţinătorii titlurilor de împrumut.247 . în consecinţă.cit.%33D %-% A se vedea art. p. Bp. iit. p. 35--L. cu efectul de stingere a datoriei publice. nr. în ambele aceste variante de conversiune se procedează la înlocuirea titlurilor de valoare vec(i de împrumut cu titluri de valoare noi în cuprinsul cărora se specifică noul procent al dobânzii. alăturat procedeului conversiunii. alin..cit. a procentului dobânzii unor împrumuturi interne s-a susţinut că este în interesul statului să ofere creditorilor săi. alternativa de a răscumpăra titlurile valorice de credit de la deţinătorii nemulţumiţi de reducerea dobânzii. Faţă de caracterizările exprimate se poate conc(ide că amortizarea este procedeul de rambursare treptată a datoriei publice prin răscumpărare de către debitor în ritm programat a titlurilor valorice ale împrumuturilor publice... amortizarea s-a practicat în variante diferite pentru aproape fiecare dintre formele împrumutului public.cit. p.!. <ambursarea împrumuturilor de stat interne pe termen lung materializate prin obligaţiuni de stat##A sunt lansate cu specificul de a fi emise cu clauza de răscumpărare a lor de . p. &acă însă statul debitor..E4.%335$. Amortizarea împrumuturilor de stat Amortizarea împrumuturilor de stat a fost caracterizată în mod tradiţional ca )mi#loc de reducere a datoriei publice* -%% care produce o reducere a capitalului împrumutat şi se deosebeşte de conversiune. ..5D ----------- ------------. onversiunea împrumuturilor interne de stat s-a practicat în statele contemporane atât în variantele exclusive de reducere a dobânzilor..%D.

de cele mai multe ori.3=-. 1entru împrumuturi de stat interne. iar cetăţenii şi ceilalţi creditori interni nu au nici o cale #uridică de reparaţie a pre#udiciilor cauzate prin bancruta de stat. s-a procedat la emiterea unor legi sau decrete-legi ale noilor regimuri politice. &iferit de aceasta.53 . . în aceste împre#urări. Această caracterizare a bancrutei de stat a fost exprimată pornind de la aprecierea că în domeniul datoriei de stat )elementul esenţial este voinţa statului*-%D. este posibilă reducerea procentului dobânzilor de către state şi ceilalţi creditori. pentru împrumuturile de stat externe. statul recunoaşte datoria de stat internă.%335$. prin care titlurile valorice de credit intern aflate în circulaţie şi în posesia cetăţenilor şi altor deţinători auto(toni au fost anulate cu consecinţa stingerii împrumuturilor interne de stat respective-%4. Bp. *nularea unor împrumuturi interne de stat sau a întregii datorii publice existente s-a practicat în împre#urări de sc(imbare a unor regimuri..cit.45. !ed.. se acceptă prelungirea termenelor de rambursare. începând cu un anumit an şi până la rambursarea întregului împrumut. excedente bugetare şi alte venituri. _i= =%D 2eon 0.cit. în cazurile în care statele debitoare nu pot plăti dobânzile şi ratele de rambursare scadente se cere şi. .'.. de felul celor ale înlăturării regimurilor politice democratice şi instaurarea unor regimuri totalitare.a imposibilităţii statului de a rambursa împrumuturile interne emise ori lansate până la acea dată. Dijloacele extraordinare de reducere a datoriei de stat interne a statelor sunt" W reducerea procentului dobânzilor> 248 W reducerea cuantumului ratelor de rambursare> Dijloacele extraordinare de stingere a datoriei de stat interne sunt" W bancruta de stat> W anularea unor împrumuturi în împre#urări de sc(imbare a regimului politic. /ancruta este deci procedeul de stingere a datoriei de stat interne în împre#urarea de insolvabilitate reală a statului care constă în declararea -eventual c(iar de către parlamentul ţării . 4ancruta de stat este caracterizată ca insolvabilitatea reală a statului debitor. i 4 A se vedea 0liga . &iAloacele e6cepţionale de reducere şi stingere a datoriei de stat 9i#loacele excepţionale de reducere şi stingere a datoriei de stat au fost cercetate şi expuse în teoria împrumutului de stat determinat de sporirea cazurilor în care statele debitoare au a#uns în situaţia financiară dificilă de a nu putea plăti dobânzile şi anuităţile sau ratele de rambursare a unor împrumuturi interne sau c(iar externe. &e asemenea. Bp.. în teoria datoriei de stat sau configurat următoarele mi#loace extraordinare de reducere a datoriei de stat interne diferite de mi#loacele tot extraordinare de stingere a acestei datorii..4. însă declară că nu o poate rambursa. bancruta de stat a fost caracterizată şi ca )stare de insolvabilitate voită a statului* declarată )cu intenţia de a evita îndeplinirea obligaţiilor ce-i revin*-%=.. . statele creditoare reduc sau c(iar anulează anumite împrumuturi sau părţi din împrumuturi de stat a#unse restante. p.bidem. &in punct de vedere al resurselor de amortizare există amortizare efectuată prin c(eltuielile de rambursare a împrumuturilor de stat prevăzute anual în bugetul statului şi rambursarea împrumuturilor din fondul de risc administrat de 9inisterul Finanţelor ale cărui venituri pot fi impozitele şi taxele. p. .. ./. băncile străine creditoare sau organizaţiile financiarbancare creditoare. în această împre#urare. în virtutea naturii #uridice convenţionale a raporturilor dintre statele împrumutate şi statele creditoare.către stat. iar în împre#urări economico-social-politice excepţionale.3D.

cu scadenţă în acela!i an bugetar. nu trebuie să depăşească =U din totalul veniturilor aprobate !rectificate$ ale bugetului unităţii administrativ-teritoriale căreia i se acordă împrumuturi. nr.!9.=-S33D din %3.nr. precum şi cooperativelor de construcţie a locuinţelor-.EE. &rept efect.!9. persoanelor sinistrate în anul %335. cu calcularea.. în baza deciziilor autorităţilor reprezentative şi deliberative respective..l alin.!-$ din 2egea privind finanţele publice locale.EE!9. pot angaja împrumuturi pentru c-eltuieli curente. veniturile bugetului unităţii administrativ"teritoriale respective în conformitate cu clauzele contractului de împrumut.56-. F a8 de n!&elul :nt=! . participanţilor la lic(idarea consecinţelor avariei de la A: ernobâl. cu scadenţă în acelaşi an bugetar. pot anga#a împrumuturi pentru c(eltuieli curente. %.nr. acordate pe un anumit termen !scadenţă$.%E. aceasta fiind o condiţie obligatorie pentru anga#area împrumuturilor pentru autorităţile locale-%3..co3unelo 8' o a.+. cetăţenilor care nu au participat la acţiunile de luptă.$> !-$ din 2egea privind finanţele publice locale.l din 2egea privind finanţele publice locale. nr.E. eliberate.%E. cât !i la nivelul al doilea.elo . însă ale căror case au fost distruse în timpul acestor acţiuni. cu scadenţă în acelaşi an bugetar. *. cât şi de peste (otare. *utorităţile executive ale unităţilor administrativ"teritoriale atât la nivelul întâi. sunt în drept să acorde garanţii pentru împrumuturile bancare preferenţiale pentru c(eltuieli de capital.B.nr. în baza deciziilor autorităţilor reprezentative !i deliberative respective.B..*. cu excepţia când reglementarea legislativă prevede expres această situaţie.EE-$$. ) 250 -------------- ------------. respectând regimul public legal al acestor împrumuturi-%6.EE-$. cât !i de peste -otare.EE-$.%. 0uvernul <epublicii 9oldova. nr..3un!c!p!!lo 8' cu e?cep%!a 3un!c!p!ulu! C6!.-34-LJ din %D.. de la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi de la bugetul municipal /ălţi. autoritatea administraţiei publice centrale nu au nici o obligaţie pentru plata mi#loacelor conform contractelor de împrumut înc(eiate de autorităţile administraţiei publice locale.! (u4etul municipal C6!. !%$> !. 0uvernul.E A se vedea Art.56-. :3p u3utu !le pu(l!ce an4a1ate de un!t$%!le administrativ-teritoriale B mprumuturile publice angajate de unităţile administrativ "teritoriale reprezintă o obligaţie care urmează a fi onorată din *. *W Art.-34-LJ din %D.B. 4.acestea sunt (u4etele locale' ca e ep e7!nt$ (u4etele satelo . Jolumul total al împrumuturilor pentru c(eltuielile curente.=-S33D din %3. în baza deciziilor autorităţilor reprezentative !i deliberative respective. Autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi ale municipiului /ălţi.. participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei <epublicii 9oldova.!n$u !A se vedea Art. de la bugetul de stat.. împrumut acordat unităţilor administrativ-teritoriale se consideră mi#loace financiare rambursabile..EE.%5 alin. de regulă a unei dobânzi.%.ca e ep e7!nt$ (u4etele a!onale' (u4etul cent al al un!t$%!! te !to !ale autono3e cu statut 1u !d!c spec!al . *utorităţile executive ale unităţilor administrativ"teritoriale de nivelul al doilea !i ale municipiul 4ălţi. au dreptul să contracteze împrumuturi pe termen scurt !i pe termen lung pentru c-eltuieli de capital de la instituţiile financiare !i de la alţi creditori atât din ţară.. precum şi de la instituţiile financiare şi de la alţi creditori atât din ţară.. cât !i peste -otare.-34-LJ din %D. victimelor reabilitate ale represiunilor politice.%. autoritatea administraţiei publice centrale nu pot fi invocate drept garanţi ai rambursării datoriei conform contractului de împrumut înc(eiat de autoritatea administraţiei publice locale. în baza deciziei autorităţilor reprezentative şi deliberative respective.!n$u5 (8 (u4etele de n!&elul al do!lea .=-S33D din %3. refugiaţilor.. Autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi.. conform (otărârilor 1arlamentului sau altor acte normative.%E.=% . participanţilor la cel de-al doilea război mondial. de la instituţiile financiare !i de la alţi creditori atât din ţară. participanţilor la acţiunile de luptă din Afganistan.56-.

formulări de aprecieri şi concluzii.+-110< Cod C!&!l88. 1otrivit scopului său. .5. &irecţia finanţe şiSsau subdiviziunea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale ţin 1egistrul împrumuturilor.-. &atorită acestui specific activitatea de control financiar nu se confundă cu activitatea financiară de formare şi întrebuinţare a fondurilor băneşti de interes public asupra căreia se exercită şi se efectuează actele şi operaţiunile de control financiar-. o pa te .* A se vedea 0liga . pot contracta.%335$. Autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi ale municipiului /ălţi. actele şi operaţiunile de control financiar constau în verificări documentare şi faptice. Bp. No%!un! 4ene ale p !&!nd o 4an!7a ea cont olulu! "!nanc!a ecesitatea în fonduri băneşti a statului şi celorlalte entităţi publice a determinat instituirea în toate statele a unui control exercitat în mod special în scopul constituirii şi întrebuinţării conforme a acestor fonduri băneşti-... precum şi decizii ale acţiunilor şi eventual a sancţionării pentru restabilirea conformităţii activităţii financiare a subiectelor de drept controlate.% A se vedea 2egea nr. aracterizate în general.cit. ' -. ontractele care nu conţin astfel de clauze se consideră nule..c ed!to 8 s$ e?ecute !nte4 al sau pa %!al' 4 atu!t sau one os o(l!4a%!a de(!to ulu!' .bidem. prin emitere de obligaţiuni.l33-L. Autorităţile reprezentative şi deliberative.:n acest sens a se &edea Cap!tolul DD . -.l 1.1.%. la decizia autorităţii reprezentative şi deliberative respective şi conform prevederilor legale-. CAPITOLUL X CONTROLUL FINANCIAR 1<.. !ed. la împrumuturile care urmează să fie contractate şi la dobânzile aferente acestora. nu va depăşi .% .FIDEMUS1UNEA CODULUI CIVIL AL REPU9LICII BOLDOVA . fide#usiuni -. controlul financiar este o activitate de verificare a respectării şi aplicării conforme a normelor #uridice referitoare la formarea şi întrebuinţarea fondurilor băneşti ale statului şi celorlalte entităţi sau colectivităţi publice. împrumuturile pe termen scurt şi pe termen lung pentru c(eltuieli de capital sunt aplicabile în cazul în care suma totală a datoriilor bugetelor corespunzătoare la împrumuturile de#a contractate sau garantate !incluzând rambursarea sumei de principal şi dobânda aferentă$.EU din totalul veniturilor anuale ale bugetelor respective. sau alte garanţii persoanelor fizice şi #uridice. împrumuturi pe termen scurt şi pe termen lung pentru c(eltuieli de capital. să plătească dobânzile aferente acestui împrumut !în cazul în care contractul de împrumut prevede ac(itarea dobânzilor$ şi să onoreze garanţia acordată numai din veniturile bugetului respectiv. precum şi la împrumuturile care se prevăd a fi garantate şi la dobânzile aferente acestora. 252 253 . Aceste împrumuturi se raportează anual prin dările de seamă contabile.&ocumentele care se perfectează la contractarea sau garantarea unui împrumut pe termen scurt sau pe termen lung pentru c(eltuieli de capital vor include clauze prin care autoritatea executivă a unităţilor administrativ-teritoriale şi autoritatea reprezentativă şi deliberativă respectivă se obligă să ramburseze împrumutul. precum şi cele executive ale unităţilor administrativ-teritoriale nu sunt în drept să acorde împrumuturi.."!dc1uso 8 se o(l!4$ "a%$ de cealalt$ pa te . P !n cont act de fide#usiune.a t. -..34.J din %6 noiembrie %336 cu privire la piaţa valorilor mobiliare. consemnări scrise ale constatărilor. p.

îi sunt caracteristice aceleaşi principii. nr. că în procesul de acumulare.35. neasigurarea cu resurse financiare a diferitelor proiecte publice.3%-3D din -E.B. că controlul financiar este parte componentă a controlului de stat2<6. trebuie de remarcat. fie concomitent..E4. şi alte urmări negative. art. operaţiunile de control financiar pot fi săvârşite numai de către organele şi persoanele legal împuternicite.l63-L.= în fine. în această ordine de idei. ca parte indispensabilă a activităţii financiare. controlul financiar este reglementat ca un control al executării bugetului de stat.5.E=. repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti este reglementată detaliat de normele dreptului financiar. acesta este conceput şi se aplică având denumirea de control al executării bugetului de stat şi bugetelor locale.=.5. Fotărârea 1arlamentului <epublicii 9oldova cu privire la oncepţia controlului de stat în <epublica 9oldova.. din .. 4. având ca obiectiv principal respectarea şi executarea întocmai a legislaţiei. P !nc!p!!le 4ene ale . pe care se bazează activitatea sa şi care. fie posterior asupra actelor şi operaţiunilor financiare. consemnări şi decizii se regăsesc în procedurile de control financiar desfăşurate fie preventiv.1. din 2egea privind sistemul şi procesul bugetar nr. menit să asigure conformitatea executării )/ugetului 1ublic 'aţional*-. în acelaşi timp. fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi bugetele locale. în acelaşi timp. #rincipiile generale ale controlului financiar ontrolului financiar. onform art. fiind un element necesar în activitatea economico-financiară a societăţii. în ceea ce priveşte modul de organizare în statele contemporane a controlului financiar. potrivit interesului public de control financiar. nr. 254 -----------255 .E=.. *. organele de control financiar sunt organizate într-o anumită ierar(ie şi investite corespunzător cu atribuţii de control în domeniul bugetului public naţional şi administrării proprietăţii statului în cazul participării la anumite activităţi economice.2. 'erespectarea prevederilor actelor legislative şi altor acte normative în procesul de acumulare. o verigă a procesului de diri#are a statului. repartizare şi utilizare a resurselor financiare poate atrage după sine instabilitatea relaţiilor financiare. pag. sunt obligatorii pentru toate subiectele de drept vizate. sunt reglementate de onstituţia <epublicii 9oldova şi alte acte legislative. 654-L. activitatea de control financiar este desfăşurată de organe şi persoane investite prin lege cu atribuţii de control sau de verificare a respectării şi aplicării conforme a dispoziţiilor de drept financiar. general ori numai local.%33D !republicată în 9.4.Aceste verificări. potrivit necesităţii. instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale. )rincipiul publicităţii controlului financiar se manifestă prin procedura monitorizării prin intermediul mass-media a diferitelor proiecte ale actelor financiare. respectarea cărora este asigurată prin forţa coercitivă a statului. în consecinţă. bugetului asigurărilor sociale de stat. competenţa organelor de control financiar este extinsă şi asupra evidenţei contabile şi activităţii financiare a altor persoane #uridice decât cele de stat.. a dărilor de seama primite. din %3.E$. . -.! spec!ale ale cont olulu! "!nanc!a 1+. )rincipiul legalităţii în activitatea financiară se exprimă prin faptul. a rezultatelor controalelor şi reviziilor financiare. ele sunt acte şi operaţiuni autorizate de stat în interes public şi.EE-. :xercitarea controlului financiar fiind necesară asupra activităţii financiare a tuturor organelor de stat. 1<. în concordanţă cu însemnătatea bugetului public naţional ca acte ale parlamentului de autorizare anuală a veniturilor şi c(eltuielilor publice.#.

să nu manifeste iritare. corect. )rincipiul profesionalismului. precum şi atribuţiilor legal stabilite. @. în activitatea sa de control. precum şi limba#ului său. constatărilor.. *utorizarea legală are ca bază legea ca act #uridic.. aprobat prin Brdinul Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie nr. ontrolorul-revizor nu trebuie să fie influenţat de opiniile subiectului supus controlului. că conduita anga#atului aparatului de control trebuie să corespundă prevederilor legislaţiei în vigoare. #rincipiile speciale ale controlului financiar 1e lângă aceste principii generale mai sunt instituite şi principiile în baza cărora îşi desfăşoară activitatea de control financiar funcţionarii care efectuează controale sau revizii" *. în acest context.b p 1n Gplen!tud!neF se În%ele4e . iar autorizarea bugetară este alocaţia prin care se afectează fondurile băneşti necesare stingerii obligaţiilor de plată. ceea ce odul etic al controlorului-revizor al Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie pe lângă 9inisterul Finanţelor. nu-şi va manifesta atitudinea sa în c(estiunile cu caracter religios.A se &edea D!c%!ona ul E?pl!cat!& al L!3(!! Ro3=ne' ed!%!a a @-a' Ed!t. imparţial. ontrolorul-revizor.E4. conform căruia anga#atul aparatului de control. controlorul-revizor trebuie să fie politicos şi tolerant. . 6 din E4.4.E4. o influenţă de interese personale sau de presiune externă. în afara oricărei influenţe. )rincipiul dublei autorizări a c-eltuielilor bugetare -c(eltuielile ce se efectuează din bugete au la bază două autorizări" autorizarea legală şi autorizarea bugetară. onest. să-şi păstreze calmul. reglementată de legislaţia în vigoare. ontrolorul-revizor trebuie să acorde atenţie culturii desfăşurării procesului de control. )rincipiul independenţei !i obiectivitătii controloruluirevizor. trebuie să dispună de garanţii totale privind autenticitatea şi imparţialitatea informaţiei prezentate. să evite relaţiile ce permit prevalarea pre#udecăţilor sau influenţa altor părţi asupra obiectivitătii. ca funcţionar public. GUn!&e s Enc!cloped!c' 9ucu e. 4. precum şi pentru acţiunile întreprinse în procesul de control-.6 a. )rincipiul respectării stricte a disciplinei de stat.4 odul etic al controlorului-revizor al Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie pe lângă 9inisterul Finanţelor. )rincipiul încrederii în materialele de control înseamnă că toţi utilizatorii materialelor de control. din care rezultă o obligaţie de plată în sarcina statului. trebuie să fie devotat statului. societăţii şi să apere interesele acestora. îndeosebi. să aibă o atitudine oficială. (. privind starea socială şi altele. aprobat prin Brdinul Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie nr. )rincipiul răspunderii personale a funcţionarului care efectuează controlul la exercitarea atribuţiilor de serviciu. evitând situaţiile ce ar putea dăuna reputaţiei profesionale. să evite ridicarea vocii şi orice acţiune care ar crea impresia că este părtinitor. ontrolorul-revizor nu trebuie să accepte cadouri de orice natură. 6. 2<08.2.6.EE5. 1e parcursul desfăşurării controlului. (. competenţei !i spiritului de iniţiativă. 6 din E4. prin care se înţelege. 'umai existenţa simultană a celor două autorizări face posibilă efectuarea c(eltuielilor. -. că obligaţiunile controlorului-revizor impun o independenţă deplină a acestuia. 1+. care trebuie să fie corect şi punctual.2. ale altor grupuri de interese.=D ------------ ------------. poartă răspundere personală funcţionarul care efectuează controlul la exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru corectitudinea şi plenitudinea -.EE5. 1 )rincipiului onestităţii controlorului"revizor dictează că controlorul-revizor trebuie să fie sincer. parvenite de la anga#aţii aparatului de control. care înseamnă. executându-şi funcţiile sale nu va leza onoarea anga#aţilor subiectului supus controlului.3.257 . demnitatea şi drepturile omului.t!' 1**+' p. la exercitarea atribuţiilor funcţionale.de7&olta e co3plet$' !nte4 al$E depl!n$tate' total!tate . rezultând din funcţiile de control atribuite-. )rincipiul devotamentului funcţionarului care desfă!oară controlul faţă de stat !i societate.

controlorul-revizor nu se va pronunţa personal asupra faptelor concrete. :l trebuie să evite influenţa tuturor tipurilor de activitate politică. ontrolorul-revizor trebuie să fie liber de orice interes care ar putea fi considerat ca fiind incompatibil cu onestitatea.presupune stabilirea unui mod de conduită a controlorului-revizor care nu ar diminua independenţa lui. dispune de ştampilă cu Gtema de Gtat a <epublicii 9oldova. )rincipiul neutralităţii politice a controlorului"revizor înseamnă că anga#atul aparatului de control trebuie să se menţină în activitatea lui de neutralitatea politică.! Re&!7!e 1+. ------------. să reprezinte interesele personale sau ale membrilor familiilor lor. ++0 d!n #0.EE5. n . nici oral. ontrolorul-revizor nu trebuie să se pronunţe în mod public în timpul activităţii asupra problemelor curente de politică şi nu trebuie să facă propagandă. să atragă responsabilităţi sau prerogative.. S. oncluziile.! Re&!7!e . care trebuie să rămână în competenţa exclusivă a subiectului controlat--E.010)C0/* d!n <+. el nu trebuie să divulge informaţiile susceptibile.E4. obiectivitatea şi independenţa. care ar putea atenta la capacitatea lui de îndeplinire a obligaţiilor profesionale imparţial şi la perceperea acestei capacităţi de către public.1. Se &!c!ul Cont ol F!nanc!a .!. şefii structurilor aparatului central şi odul etic al controlorului-revizor al Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie pe lângă 9inisterul Finanţelor aprobat prin Brdinul Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie nr. 258 ------------- Sed!ul 1u !d!cE @ot$ = ea >u&e nulu! desp e unele 3$su ! p !&!nd as!4u a ea act!&!t$%!! B!n!ste ulu! F!nan%elo n .O. nu va da publicităţii rezultatele controalelor efectuate. Irganizarea şi funcţionarea Ser"iciului 'ontrol 7inanciar şi %e"izie!!1 &in punct de vedere al organizării #uridice serviciul este persoană #uridică. cu excepţia realizării acestora în scopul de serviciu şi în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare. F. ontrolorul-revizor se va abţine de la comentarii publice asupra rezultatelor controalelor.<+.#<<# . să folosească informaţii pentru a leza interesele altor persoane. S.l la 6ot$ = e p !&!nd St uctu a Se &!c!ulu! Cont ol F!nanc!a . 6 din E4.B. să dea priorităţi neîntemeiate altor persoane fizice sau #uridice. Bbligaţiunea de a respecta confidenţialitatea rămâne în vigoare şi după finalizarea controlului. Jenind în contact cu opinia publică !reprezentanţii mass-media$. să profite de situaţia sa oficială în interesele personale> trebuie să evite relaţiile în care există riscul corupţiei sau care pot crea dubii în ce priveşte obiectivitatea şi independenţa sa. 1<. )rincipiul confidenţialităţii " informaţiile obţinute în timpul controlului nu trebuie divulgate persoanelor terţe nici în scris.! Ane?a n . dar şi să fie obiectiv la tratarea rezultatelor controalelor. ontrolorul-revizor nu trebuie să utilizeze informaţiile obţinute în 9E exerciţiul funcţiei în scopul obţinerii unor avanta#e pentru el însuşi sau pentru alţii. Gerviciul are în structura sa doi vicedirectori generali. Gerviciul este condus de directorul general numit în funcţie şi eliberat din aceasta de către ministrul finanţelor.. :l trebuie nu doar să rămână independent faţă de subiecţii supuşi controlului. ontrolorul-revizor nu trebuie să participe la activitatea financiară şi comercială.#<<#8. deciziilor adoptate în baza lor. &e asemenea. opiniile controlorului-revizor trebuie să fie c(ibzuite şi să nu fie influenţate decât de dovezi şi fapte bazate pe documente şi să nu contravină legislaţiei în vigoare.</.).=3 . abţinându-se de la activitatea ce ar trezi suspiciuni că este influenţat de o ideologie politică. inclusiv un prim-vicedirector. ontrolorul-revizor nu trebuie să fie în relaţii personale sau de rudenie cu persoanele cu funcţii de răspundere ale subiecţilor supuşi controlului. )rincipiul evitării conflictelor de interese înseamnă că recomandările date de controlorul-revizor persoanelor cu funcţie de răspundere ale subiecţilor supuşi controlului nu trebuie să genereze conflicte de interese.

E=. urmând verificarea corectitudinii şi legitimităţii aplicării actelor legislative şi normative în domeniul financiar-contabil. la propunerea directorului general. *. şi specificul obiectului supus controlului> D$ pregăteşte documentele necesare pentru deplasarea ec(ipei de revizie la obiectul supus controlului. precum şi sarcinile centralizate se întocmesc de către &irecţia 0enerală Brganizarea 9uncii şi ontrol .subdiviziunilor teritoriale... 1rogramele de activitate ale Gerviciului şi ale &irecţiilor 0enerale teritoriale se modifică corespunzător. nr.. 2a efectuarea controalelor tematice la cererea organelor de drept. precum !i asigurării cuprinderii în control a tuturor agenţilor economici statali în cadrul periodicităţii stabilite " adică.l la (otărâre privind Gtructura Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie !9B..4%-4-S4=3 din ED. Activitatea Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie se desfăşoară pe baza programelor semestriale aprobate de directorul general al Gerviciului.EE5. iar ceilalţi agenţi economici o dată în an " Direcţiile @enerale Keritoriale !i Direcţia @enerală 5rganizarea Duncii !i 6ontrol >ntern. legitimaţia în scris privind autorizarea efectuării controlului. numiţi în funcţie şi eliberaţi din aceasta de către ministrul finanţelor. ţinând cont de sarcina controlului. D % . luând în consideraţie. conducerea +erviciului !i Lefii Direcţiilor @enerale teritoriale stabilesc termene diferenţiate ale efectuării controalelor. în dependenţă de volumul de lucru.DE ------------ . 6- 'orme de lucru pentru Gerviciul ontrol Financiar şi <evizie pe lingă 9inisterul Finanţelor aprobat prin Brdinul directorului general al Gerviciului ontrol Financiar +i <evizie nr. vor ţine o evidenţă strictă a acţiunilor de control pe fiecare agent economic. cauzele neexecutării în termen !i timpul necesar pentru finisarea lucrului222. 6 din E4. şi Anexa n . instituţiile bugetare o dată în doi ani22<. care cuprinde următoarele compartimente" a$ denumirea obiectului supus controlului> b$ tematica controlului> c$ perioada de activitate a obiectului supus controlului> d$ problemele-c(eie care vor fi verificate pe parcursul controlului> 5$ conducerea Gerviciului aprobă 1rogramul de control> =$ instruieşte ec(ipa de revizie sau revizorul.EE. neprevăzute în programul de activitate aprobat. actele legislative şi normative care reglementează activitatea obiectului supus controlului.ED.DD4 din . 2egitimaţiile se semnează numai de conducerea Gerviciului şi şefii &irecţiilor 0enerale teritoriale. adeverinţa de deplasare etc. dar nu mai mult de trei luni.E4. . 1roiectul programului de activitate pentru aparatul central al serviciului. volumului de lucru neefectuat.ntern a &epartamentului până la data de %E a ultimei luni din semestru. A se vedea compartimentul .----------c . necesare pentru efectuarea calitativă a controlului> -$ elaborează programul privind efectuarea controlului. din Fotărârea 0uvernului despre unele măsuri privind asigurarea activităţii 9inisterului Finanţelor nr. )relungirea termenului efectuării controalelor..$. în scopul evitării reviziilor repetate.4.. 2a pregătirea către efectuarea controalelor şefii &irecţiilor aparatului central al Gerviciului şi ale &irecţiilor 0enerale teritoriale" %$ formează ec(ipa de revizori şi determină conducătorul ei> . se dispune de conducerea +erviciului !i !efii Direcţiilor @enerale teritoriale în fiecare caz la prezentarea de către !efii ec-ipelor de control a unor rapoarte concrete cu indicarea concretă a volumului de lucru efectuat.$ membrii ec(ipei de revizori studiază tematica controlului. Kermenele maxime de efectuare a controalelor nici într"un caz nu pot depă!i termenul de trei luni. bugetar şi de preţuri. că controalele activităţii în decurs de un an a întreprinderilor mari se efectuează în termen de o lună.EE. în baza unor directive trimestriale ale conducerii Gerviciului.

încăperile de casă. copiile sau lista documentelor ridicate> f$ să ceară şi să primească de la funcţionarii obiectelor supuse controlului explicaţii în scris sau orale privind problemele ce apar în procesul controlului sau reviziei> F. lăsând în dosare actul de ridicare. depozitele. să verifice disponibilul lor real> b$ să efectueze controale reconvenţionale --5 la agenţii economici. care încalcă prevederile legale> i$ să transmită organelor de drept materialele controalelor în care sunt documentate fapte de încălcări ce conţin elemente constitutive ale infracţiunii> #$ să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni financiare şi amenzi conform legislaţiei> I$ să înainteze în instanţele #udecătoreşti acţiuni în conformitate cu legislaţia> %$ să dispună de acces la sistemul computerizat de evidenţă contabilă a instituţiei supuse controlului> m$ să solicite autorităţilor publice.6olaboratorii +erviciului sunt în drept/ a$ să efectueze revizii şi controale asupra activităţii financiare a instituţiilor publice finanţate de la bugetele de toate nivelurile. iar la depistarea unor falsificări şi altor abuzuri . supuse controlului.A se &edea D!c%!ona ul E?pl!cat!& al L!3(!! Ro3=ne' ed!%!a a I!-a' Ed!t. nu este e4le3entat . inventarierea fondurilor fixe.! no 3at!&e d!n Repu(l!ca Boldo&a. altor persoane oficiale ale obiectelor supuse reviziilor !controlului$ recomandări obligatorii spre executare privind lic(idarea nea#unsurilor şi lacunelor stabilite în cadrul efectuării reviziilor !controalelor$> p$ să suspende la conturile de decontare. *<)8. \\\\\ . în depozite. indiferent de forma de proprietate şi genul de activitate. în caz de necesitate.să ridice documentele confirmative.t!' 1**+' p.ca "!!ndE o ce e e p !n ca e' :nt -un l!t!4!u' p= =tul "o 3ulea7$ p eten%!! :3pot !&a ecla3antulu! :n le4$tu $ cu l!t!4!ul espect!& . organizaţiilor şi instituţiilor de stat antrenarea gratuită a specialiştilor şi experţilor la verificări sau expertize. la elucidarea unor probleme de specialitate> n$ să ceară şi să primească gratuit de la băncile comerciale şi instituţiile creditare informaţii şi copiile documentelor cu privire la operaţiunile bancare şi situaţiile conturilor obiectelor supuse reviziilor !controalelor$> o$ să înainteze conducătorilor şi ordonatorilor de credite !alocaţii$. dărilor de seamă.! co3entat :n actele le4!slat!&e . pentru a le examina şi a clarifica c(estiunile ce ţin de revizii sau controale> d$ să ordone conducătorilor obiectelor supuse controlului. în situaţii ce pot conduce la pierderea mi#loacelor financiare exigibile sau care aparţin statului. în clădirile administrative. T e(u!e de e3a cat c$ conceptul de *control recon"enţional. ar(ive şi alte încăperi. valorilor mobiliare şi altor documente ce confirmă intrarea şi utilizarea mi#loacelor băneşti şi a bunurilor materiale.D- . devizelor de c(eltuieli şi altor documente ce confirmă intrarea şi utilizarea mi#loacelor băneşti şi valorilor materiale. ------------ . ar(ivele. valorilor materiale şi a mi#loacelor băneşti> e$ să sigileze. precum şi corectitudinea altor operaţiuni financiar economice> ($ să pună problema tragerii la răspundere a persoanelor cu funcţii de răspundere. g$ să verifice la instituţiile bugetare. autenticitatea documentelor contabile. Este !nte esant' :n ce const$ *controlulrecon"enţionalBHe"ectuat de depa ta3entN S!n4u a e?pl!ca%!e o 4$s!3 :n d!c%!ona ul e?pl!cat!&' :n ca e se 3en%!onea7$ te 3enul de *recon"enţional. care au relaţii economice cu instituţiile bugetare supuse reviziei !controlului$> c$ să dispună de acces liber în timpul efectuării reviziei sau controlului. alte conturi din bănci şi alte instituţii financiar-creditare operaţiunile de c(eltuieli. întreprinderilor. GUn!&e s Enc!cloped!cF' 9ucu e.D. a dărilor de seamă şi devizelor. asupra documentelor contabile.

. se deplasează la obiectul preconizat controlului.EE5.B. transferării sumelor datorate bugetului şi ameliorării activităţii economico-financiare. funcţionarul va indica articolul exact din actul normativ aplicabil. comerciale şi personale. efectuate pe parcursul ultimilor doi ani pentru aprecierea gradului de lic(idare a nea#unsurilor depistate de reviziile şi controalele precedente> OF Adesea In le4!sla%!a noast $ se p act!c$ te 3enul de *colaborator. propune conducerii obiectului supus controlului să întreprindă în mod operativ acţiuni în vederea lic(idării nea#unsurilor depistate. 5$ şeful ec(ipei de revizori repartizează forţele de muncă şi timpul asupra obiectivelor ce vor fi verificate conform programului de control> =$ se analizează indicii generali şi se verifică documentele primare privind activitatea economico-financiară a obiectului supus controlului> D$ se completează situaţiile. :n acest conte?t' a "! opo tun de e?clude conceptul de *colaborator.!.2.8. apl!cat "unc%!ona !lo de stat !n actele no 3at!&e . (esf şurarea controalelor ontroalele se desfăşoară în următoarea ordine" %$ ec(ipa de revizori. se efectuează inventarierea mi#loacelor băneşti în casa obiectului supus controlului> . 1+. de asemenea. 'orme de lucru pentru Gerviciul ontrol Financiar şi <evizie pe lângă 9inisterul Finanţelor aprobat prin Brdinul directorului general al Gerviciului ontrol Financiar +i <evizie nr. înregistrarea de stat şi la inspectoratul fiscal a obiectului spus controlului> -$ se studiază procesele-verbale.E4.DD4 din . P !n cola(o ato :n%ele4e3 .4. -%D A se vedea compartimentul J. 6 din E4.EE.t!' 1**+' p.EE...4%-4-S4=3 din ED. .$ se studiază actele privind fondarea. din Fotărârea 0uvernului despre unele măsuri privind asigurarea activităţii 9inisterului Finanţelor nr.$. GUn!&e s Enc!cloped!cF' 9ucu e.A se &edea D!c%!ona ul E?pl!cat!& al L!3(!! Ro3=ne' ed!%!a a I!-a' Ed!t. conducătorul ec(ipei de revizori cere de la conducătorul obiectului supus controlului şi comisiei de inventariere să efectueze inventarierea şi să prezinte rezultatele în termenul stabilit> 6$ se i-au notele explicative de la factorii de decizie şi persoanele gestionare responsabile pentru încălcările financiar-contabile comise> 3$ conducătorul ec(ipei de revizori sau revizorul. nr. după caz revizorul.D5 ------------ . în vigoare. olaboratorii Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie sunt în drept să folosească informaţia obţinută pe parcursul controlului numai în interesul controlului şi sunt obligaţi să nu divulge secretele de stat.D= . oncomitent.l la Fotărârea privind Gtructura Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie !9.ED. alte documente necesare pentru întocmirea procesului-verbal de control> 4$ pentru verificarea disponibilităţii unor bunuri materiale.precum şi în cazurile când conducerea obiectului supus controlului împiedică funcţionarii organului de control financiar să-şi îndeplinească atribuţiile de funcţie--=> 8$ să exercite şi alte împuterniciri prevăzute de legislaţia în vigoare. perioada şi durata efectuării controlului. pentru a individualiza baza normativă de sancţionare--D. actele controalelor şi reviziilor precedente. în mod obligatoriu comunică prin telefon şefilor nemi#lociţi coordonatele dislocării lor. tabelele. pent u "unc%!ona !! an4a1a%! :n st uctu !le statale.E=. 1*. în cazul menţionat. şi Anexa nr. unde informează conducerea despre sarcina. să nu lezeze drepturile constituţionale ale cetăţenilor--4. reorganizarea.pe soan$ ca e cola(o ea7$ la o ac%!une' la o luc a e' la o pu(l!ca%!e e"ectuat$ !n co3un' :3p eun$.

1rocesul verbal conţine trei părţi" partea generală= partea de constatare a neajunsurilor !i încălcării legislaţiei financiar"contabile= partea de înc-eiere &concluzii'. dacă nu este pusă problema efectuării unei revizii complete.!. ori care au adus pre#udiciu statului şi agenţilor economici. codul fiscal> W sfera de activitate conform Gtatutului şi documentelor de constituire> W numele şi prenumele membrilor ec(ipei de revizori. următoarele documente" W proces-verbal de revizie> W proces-verbal tematic de revizie" W proces-verbal intermediar de revizie> W proces-verbal de constatarea contravenţiilor administra tive> W notă unilaterală de control. absenţei motivate a unor membri ai ec(ipei de revizori> W tematica controlului şi perioada controlului> W prenumele şi numele ordonatorilor de credite !alocaţii$ în prezenţa şi cu participarea cărora a fost efectuat controlul. se înaintează organelor de anc(etă în termenele şi condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.1+. natura lor> W abuzurile de funcţie ale factorilor de decizie> W cauzele ce au contribuit la utilizarea iraţională şi risipa mi#loacelor materiale şi financiare. întocmireaproceselor. care au efectuat controlul> W numărul şi data legitimaţiei prin care ec(ipa de revizori a fost autorizată să efectueze controlul> W durata controlului cu menţionarea întreruperilor. în toate cazurile de constatare a contravenţiilor administrative se întocmesc procesele verbale respective. de regulă. perioada lor de activitate şi funcţia deţinută la obiectul respectiv. condiţiile ce au înlesnit cauzarea acestora. se întocmeşte procesul"verbal de revizie tematică. adresa lui şi enunţurile bancare. constatările se consemnează într-un proces"verbal intermediar. în cazul în care din control a rezultat săvârşirea unor fapte prevăzute de codul penal şi necesită implicarea operativă a organelor de anc(etă în vederea tragerii la răspundere a persoanelor responsabile. în rezultatul controalelor efectuate întocmesc.DD . în partea de constatare se analizează următoarele aspecte/ W rezultatele analizei activităţii economico-financiare a obiectului supus controlului> W nea#unsurile. luându-se în consideraţie explicaţiile primite. abaterile şi încălcările actelor legislative şi normative în vigoare. *. )artea de constatare conţine următoarele compartimente/ W legalitatea şi temeiul creării. în rezultatul controalelor efectuate la cererea organelor de anc(etă."erbale olaboratorii Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie. <ezultatele finale ale controlului se descriu în procesul"verbal de revizie.!. )artea generală a procesului verbal conţine/ W denumirea deplină a obiectului supus controlului. având anexate documentele respective şi alte probe. )rocesele"verbale intermediare în care sunt consemnate fapte prevăzute de codul penal. după caz. înregistrării !reînregistrării$ şi funcţionării obiectului supus controlului !formarea fondului statutar şi modificarea lui$> . persoanele responsabile şi cuantumul pre#udiciului cauzat> W analiza explicaţiilor date de factorii de decizie pe parcursul controlului în legătură cu faptele ilicite constatate şi argumentarea de către revizori a constatărilor. în procesele"verbale de revizie tematică se înscrie punct cu punct răspunsul la toate întrebările puse în scris de organele de anc(etă. 4.D4 . 1e parcursul controlului.

arendarea de bunuri materiale. repatrierea valutei. eliminându-se orice elemente şi descrieri personale. acordarea de credite$> oportunitatea obţinerii şi eficacitatea utilizării subvenţiilor. după caz. din care două exemplare cu documentele anexate !situaţii. &acă în continuare se menţin obiecţiile. . tabele. 1rocesul-verbal se întocmeşte în trei exemplare.D3 .n cazul în care factorii de decizie şi persoanele responsabile ale obiectului supus controlului au unele obiecţii asupra constatărilor efectuate de revizori. 1rocesele verbale se semnează de ec(ipa de revizori !revizorul$ care a efectuat controlul şi de conducătorul şi contabilul-şef al obiectului supus controlului. respectarea principiilor de constatare şi reflectare în contabilitate a c(eltuielilor$> asigurarea integrităţii patrimoniului de stat !în procesul activităţii economice şi pe parcursul înc(eierii diverselor contracte economice. starea controlului financiar intern> alte compartimente se includ în „*ct în funcţie de specificul obiectului supus controlului şi caracterul încălcărilor depistate. bazate pe date şi documente expuse clar şi precis. . Brice abatere sau încălcare financiară se va consemna în procesul-verbal în mod obligatoriu cu precizarea concretă a actelor normative încălcate. onstatările înscrise în procesele-verbale trebuie să fie strict obiective. starea ac(itării faţă de buget şi fondul social a obiectului supus controlului$> verificarea legalităţii operaţiunilor cu mi#loacelor băneşti în casierie şi în conturile de decontare şi valutare la bancă> verificarea legalităţii consumurilor şi c(eltuielilor !corectitudinea determinării şi constatării consumurilor şi c(eltuielilor. metodele prin care au fost delapidate bunurile materiale şi mi#loacele băneşti. direcţiilor generale ale aparatului central sau direcţiilor generale teritoriale şi se înregistrează în registrele respective. mărimea şi realitatea datoriilor debitoare şi creditoare. 6. cu determinarea exactă a pre#udiciului cauzat şi persoanelor responsabile de comiterea încălcărilor. investiţiilor şi creditelor bancare> temeiul alocării mi#loacelor bugetare şi creditelor sub garanţia statului şi legalitatea utilizării lor> formarea şi utilizarea fondurilor extrabugetare !la instituţiile finanţate de la buget$> legalitatea şi raţionalitatea operaţiunilor de import-export !existenţa licenţei de export. raţionalitatea şi eficienţa tranzacţiilor economice$> veridicitatea evidenţei contabile şi a dărilor de seamă. inutile şi neconcludente.W W W W W W W W W W W realizarea măsurilor preconizate în urma controalelor şi controalelor precedente> verificarea situaţiei financiare a obiectului supus controlului !analiza situaţiei financiare. se descriu motivele ce au contribuit la proasta utilizare a resurselor financiare şi materiale aflate la dispoziţia obiectului supus controlului. plenitudinea plăţii taxei vamale. mărimea pre#udiciului cauzat statului !agenţilor economici$ şi persoanele responsabile de comiterea infracţiunilor depistate. documente primare. ele sunt clarificate şi soluţionate înainte de semnarea procesului verbal. onstatările încălcărilor pe parcursul controlului se dezbat cu factorii de decizie respectivi ai obiectului supus controlului. actele normative încălcate. formarea fondurilor speciale şi utilizarea lor. acte. 1rocesul-verbal în care sunt consemnate fapte ce atrag răspundere penală se semnează şi de persoanele cu funcţii de răspundere a obiectului controlat. note explicative$ necesare pentru argumentarea constatărilor se prezintă. un exemplar se înmânează contra semnătură conducătorului obiectului supus controlului. >n partea de înc-eiere a procesului-verbal se face o generalizare a încălcărilor depistate în urma efectuării controlului.

'otele explicative se pot lua la orice etapă a controlului.acestea vor fi prezentate în scris. şeful ec(ipei de revizori sau revizorul. şeful ec(ipei de revizori notifică agentului economic constatările rezultate din materialele controlului stabilind un termen maximum de trei zile. Bbiecţiile respective vor fi analizate de şeful ec(ipei de revizori !revizor$.! a deputa%!lo :n Pa la3ent :n t!3pul e?e c!t$ !! at !(u%!!lo de se &!c!u . :3p!ed!ca ea :n o !ce "o 3$ a act!&!t$%!! le4!t!3e a pe soanelo cu "unc%!! de $spunde e d!n cad ul Cu %!! de Contu !' 3!n!ste elo ' depa ta3entelo ' !nspecto atelo .! a alto ce !n%e le4!t!3e8 . când din diferite motive se refuză. în procesul verbal de revizie se vor face înscrierile respective şi se prezintă după caz la Gerviciu !&irecţia 0enerală teritorială$. înregistrată la agentul economic controlat. acte. concomitent sau în termen de maximum trei zile de la semnarea procesului-verbal. în cazul în care. în acest caz.10. Cabelele şi situaţiile anexate la procesul-verbal vor fi semnate de organul de control şi. documente.n cazul. ))2 270 -------------- Cabelele sau situaţiile se întocmesc în cazurile în care încălcările se repetă. stabilind termenul în cadrul căruia trebuie primit răspunsul. 'otele explicative se întocmesc şi se iau în toate cazurile de la persoanele gestionare sau cu funcţii de răspundere.:n 3$ !3e de la o sut$ c!n7ec! la t e! sute de un!t$%! con&en%!onale. precum şi de la alte persoane pentru clarificarea cauzelor şi împre#urărilor care au contribuit la nerespectarea prevederilor actelor legislative şi normative. &acă şi în acest caz se refuză semnarea procesului verbal. care îşi vor formula în scris punctul lor de vedere legal şi fundamentat pe baza datelor înscrise în procesul-verbal.! alto o 4ane !n&est!te cu ast"el de :3pute n!c! !' p ecu3 . Cotodată se va întocmi actul de extragere a documentelor. ele se anexează în original. în cazul când documentele sunt declarate fictive sau dubioase precum şi. iar materialele vor fi anexate la procesul-verbal şi vor fi analizate de şefii subdiviziunilor care au numit controlul. până la care agentul economic este obligat să răspundă punct cu punct sau să semneze procesul-verbal. răspunzătoare de încălcările consemnate în procesul-verbal şi care pot atrage răspunderea lor. care în copie se anexează la procesul-verbal de revizie.at a4e dup$ s!ne apl!ca ea une! a3en7! cet$%en!lo :n 3$ !3e de la c!nc! la dou$7ec! de un!t$%! con&en%!onale . precum şi atunci când obiecţiunile făcute sunt de natură să modifice total sau parţial unele constatări. conform articolului %45S%E al odului cu privire la ontravenţiile --6 Administrative . note explicative strict necesare argumentării constatărilor. că s-ar urmări sustragerea sau distrugerea lor de cei interesaţi. va formula cerinţele în întrebările existente printro adresare scrisă. nu se depun obiecţiunile în termenul stabilit.. sau se tergiversează semnarea proceselor verbale de revizie. &acă cei în cauză refuză să dea note explicative. &ocumentele sau actele în care sunt consemnate operaţiuni financiar-contabile necesare confirmării sau fundamentării constatărilor din procesele-verbale se anexează după necesitate în copie certificată de organul de control şi conducerea agentului economic supus controlului.4% . se lasă agenţilor economici supuşi controlului copii confirmate de conducerea agentului economic şi ec(ipa de revizori sau revizor. tabele. când există indicii.nead3!te ea e"ectu$ !! cont olulu!' nep e7enta ea docu3entelo co espun7$toa e' nee?ecuta ea p esc !p%!!lo . nu va fi prezentat răspunsul. revizorii vor consemna ------------. şeful ec(ipei de revizori întocmeşte un proces verbal de constatare a contravenţiilor administrative. însă numai la acel moment când colaboratorii organelor de control sînt pregătiţi să pună întrebări precise şi să combată eventualele răspunsuri necorespunzătoare. . în termenul stabilit.:3p!ed!ca ea act!&!t$%!! le4!t!3e a pe soanelo cu "unc%!! de $spunde e. 2a procesul-verbal se anexează situaţii. după caz. constatarea se bazează pe un număr mai mare de acte sau operaţiuni pentru a se putea sintetiza expunerea constatărilor în procesul-verbal.C1< . de conducerea şi persoanele responsabile ale agenţilor economici supuşi controlului.! a pe soanelo cu "unc%!! de $spunde e . <evizorii vor analiza răspunsurile primite şi în funcţie de concluzii vor înscrie constatările în procesul-verbal. A t.

informează şefii direcţiilor respective referitor la sumele încasate la buget pe contul 272 -------------- Gerviciului. ontabilitatea. care este identic cu numărul indicat în textul procesuluiverbal şi semnează procesul-verbal. :videnţa materialelor emise organelor de drept se ţine în aparatul central de către &irecţia 0enerală Brganizarea 9uncii şi ontrol .!. (otărârile de sancţionare contravenţională în sfera economică şi administrativă.E4. iar direcţiile teritoriale . în ele ec(ipa de revizori expune concret care documente anume. Funcţionarii responsabili. ori prin volumul şi importanţa lor nu #ustifică întocmirea procesului-verbal. +eful ec(ipei de revizori sau revizorul în termen de cinci zile pregăteşte. 6 din E4.E a lunii următoare a trimestrului următor. se întocmesc note unilaterale de control. până la data de . +eful direcţiei primeşte materialele de control. efectuând înscrierile respective în fişele rezultatelor controalelor. la faţa locului. Gcopurile de bază ale controalelor documentare ale instituţiilor publice sunt" W controlul executării devizelor şi indicilor de bază> W controlul utilizării mi#loacelor financiare conform destinaţiei> W verificarea corectitudinii planificării alocaţiilor pentru întreţinerea instituţiilor şi finanţarea diferitelor acţiuni> *A 'orme de lucru pentru Gerviciul ontrol Financiar şi <evizie pe lîngă 9inisterul Finanţelor aprobat prin Brdinul directorului general al Gerviciului ontrol Financiar +i <evizie nr.refuzul în procesul-verbal privind constatarea contravenţiilor administrative şi se vor aplica sancţiunile prevăzute de lege. întocmeşte lista anexelor la procesul-verbal cu indicarea numărului lor de ordine.de un funcţionar numit de şeful direcţiei teritoriale. abaterilor de la acestea. +efii direcţiilor verifică autenticitatea informaţiilor şi legitimitatea proiectelor (otărârilor de sancţionare. consemnându-le personal şi le înregistrează în registrul de evidenţă a proceselor-verbale. +efii direcţiilor periodic verifică starea financiară la agenţii economici datornici şi întreprinde măsuri pentru urgentarea încasărilor respective--3. 0alorificarea constat rilor controalelor . 1+. ------------273 . prevederilor legislaţiei şi actelor normative în vigoare. pe ce perioadă anume au fost controlate şi efectuate constatările de rigoare.. după caz. le analizează şi apreciază activitatea ec(ipei de revizori. când în urma controlului nu s-au constatat abateri de la legislaţia în vigoare. nu mai rar decât o dată în trimestru.!. &upă adoptare. care se supune spre dezbatere onsiliului oordonator al Gerviciului. cer de la organele de anc(etă informaţii privind examinarea materialelor controalelor remise lor. le contrasemnează şi le prezintă conducătorilor respectivi pentru adoptare. &irecţia 0enerală Brganizarea 9uncii şi ontrol .mediat după finisarea controlului. a gestionării mi#loacelor financiare pe o anumită perioadă de timp. 2a finisarea controlului. se efectuează în vederea stabilirii corespunderii activităţii instituţiilor publice supuse controlului. şeful ec(ipei de revizori. proiectele scrisorii de sesizare în adresa agentului economic. (otărârile de sancţionare se înregistrează în registru de evidenţă şi se înaintează contabilităţii pentru a pregăti şi înainta dispoziţii de incaso. şeful ec(ipei de revizori completează fi!a rezultatelor controlului şi prezintă procesele verbale în două exemplare cu toate anexele şefului direcţiei respective a Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie. totală sau selectivă.ntern. lunar. generalizează materialele reviziilor şi controalelor şi prezentă un raport privind activitatea Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie şi a subdiviziunilor lui structurale. informaţia organelor ierar(ic superioare.4. 1+. 3fectuarea controlului la instituţiile publice ontrolul documentar este un proces de verificare documentară şi faptică. în cazul. trimestrial./.ntern.EE5. scrisori de însoţire în caz de remitere la organele de drept.

care în viziunea revizorului este suficientă pentru a descoperi şi acumula dovezi suficiente pentru stabilirea modului şi persoanelor vinovate de comiterea acestora.E4. iar la cea selectivă . numărul instituţiilor deservite de contabilitatea centralizată şi suma totală a c(eltuielilor conform devizelor acestora cu graficul circulaţiei documentelor şi cu sistemul de mecanizare a lucrărilor de calcul şi evidenţă. 9 W * <ecomandări metodice privind efectuarea reviziei la instituţiile publice. corectitudinii efectuării lor. aprobat prin Brdinul directorului general al Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie nr.. verificarea este efectuată o perioadă mai îndelungată. <eviziei documentare planificate sunt supuse toate operaţiunile economico-financiare pe perioada de activitate indicată în legitimaţia de control. în cadrul efectuării reviziei documentare în contabilităţile centralizate sunt supuse verificării operaţiile economico-financiare în toate instituţiile deservite de contabilităţile centralizate-5%. 2a efectuarea reviziei documentare totale se verifică toate documentele privind operaţiile economicofinanciare pe întreaga perioadă supusă controlului. 274 -------------- 275 .EE5. fiind necesar de a verifica argumentările corectării înregistrării iniţiale. . documentele #ustificative privind intrarea. plenitudinii încasării şi corectitudinii utilizării mi#loacelor extrabugetare> W verificarea respectării modului stabilit de ţinere a evidenţei contabile şi de întocmire a dărilor de seamă contabile. 9embrii grupului de revizie sunt obligaţi să studieze toate materialele existente care se referă la contabilitate. în prima etapă a controlului. personalul ei.bidem. în formulele contabile se verifică corectitudinea corespondenţei conturilor privind operaţiunile efectuate. verificării sunt supuse toate contractele fără excepţii. 1evizia documentară conform programului de activitate la una !i aceea!i instituţie se efectuează o dată la doi ani. ieşirea sau consumul de valori materiale. şeful ec(ipei de revizie trebuie să se familiarizeze cu distribuirea funcţiilor între lucrătorii contabilităţii. iar în cazul stabilirii unor erori sau fraude.numai o parte de documente pe o anumită perioadă de timp. cu indicarea termenelor concrete şi sectoarelor de lucru pentru fiecare membru al grupului de revizie. 2a începerea controlului. decontările pe fiecare cont bugetar şi extrabugetar desc(is în Crezoreria de Gtat sau instituţiile bancare. apoi membrii grupului de revizie imediat încep inventarierea mi#loacelor băneşti în casă şi valorilor materiale aflate în gestiune. Herificarea documentală constă în confruntarea dărilor de seamă contabile cu documentele primare de evidenţă contabilă. acestea fiind confirmate cu înregistrările din registrele de evidenţă respective. din punct de vedere al legitimităţii. corectitudinii calculelor aritmetice şi totalurilor efectuate. să ia cunoştinţă şi să se familiarizeze cu materialele controalelor anterioare.controlul respectării disciplinei financiare şi a regimului de economie la consumarea mi#loacelor bugetare> W verificarea asigurării integrităţii mi#loacelor băneşti şi a valorilor materiale> W controlul legitimităţii formării. registrele contabile şi cartea mare. să verifice îndeplinirea recomandărilor obligatorii de executare înaintate în rezultatul controlului anterior. Gectoarele de lucru se stabilesc între membrii grupului de revizie în dependenţă de nivelul de calificare şi pregătire a acestora-5E. 1e parcursul reviziei documentare sunt supuse verificării toate documentele legate de operaţiile de casă. Apoi se întocmeşte planul de lucru al reviziei. &e asemenea. &ocumentele sunt verificate în aspectele legitimităţii efectuării operaţiunilor. 'otele de contabilitate în care sunt corectări se supun unui control minuţios. precum şi corectitudinea şi plenitudinea înregistrărilor în notele de contabilitate confirmate prin documente #ustificative. 6 din E4. şeful ec(ipei de control se prezintă la conducătorul instituţiei unde urmează să fie efectuat controlul şi îl informează despre tematica controlului. necesităţii şi eficienţei economice.

W m 9. în cazul stabilirii în casă a lipsurilor considerabile sau a altor încălcări serioase a disciplinei financiare.. în cazul în care nu au fost prezentate verificării documente suficiente pentru a stabili natura operaţiunii economice sau existenţa dubiilor referitor la forma şi conţinutul documentelor #ustificative prezentate revizorului.. în timpul controlului operaţiunilor de trecere la c(eltuieli a banilor de casă. concomitent se verifică existenţa contractului înc(eiat cu casierul privind răspunderea materială. .. în fine.%33. în caz de corectări. Gcopul principal al reviziei de casă este de a stabili" W dacă numărul mi#loacelor băneşti şi al altor valori. contabilitatea întocmeşte dispoziţie de încasare şi acesta este vărsat la veniturile bugetului în timp de trei zile. cu indicarea datei> W dacă fiecare document de plată este semnat de beneficiarul plăţii> W dacă nu sunt corectări în sumă şi date şi dacă corespunde data semnării documentului cu data plăţii> W dacă nu sunt cazuri când la dările de seamă ale casei şi extrasele băncii sunt anexate documente de#a plătite. 1evizia mijloacelor băne!ti în timpul reviziei casei şi operaţiunilor de casă.în procesul controlului. <evizia se efectuează de un membru al grupului de revizie în prezenţa casierului şi contabilului-şef. devieri ale soldului este necesar de confruntat înregistrările din copiile extraselor băncii cu înregistrările originale din conturile analitice care se păstrează la instituţiile financiare. conducătorul grupului de revizie întocmeşte un act intermediar pe care îl expediază în organele de drept pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea încălcărilor şi întreprinderea acţiunilor necesare pentru acoperirea pre#udiciului-5-.=. iar în cazul lipsei mi#loacelor băneşti în numerar. în măsura necesităţii.. A se vedea art. 6 din E4. . poate fi aplicată verificarea prin contrapunere-5. . acestea trebuie să fie percepute în perioada efectuării controlului. 277 . se stabileşte" W dacă toate înregistrările sunt confirmate de documente perfectate corect> W dacă pe documentele pe venituri de casă este aplicată ştampila )primit* şi pe cele de c(eltuieli )ac(itat*. #E.6.confruntarea documentelor din contabilitate cu cele existente în organizaţiile şi întreprinderile de la care au fost primite valori materiale. aflate în casă corespunde cu suma disponibilă în ziua controlului> W dacă nu sunt cazuri de eliberare a banilor în lipsa dispoziţiilor de plată de casă şi a altor documente obligatorii> W dacă lunar se efectuează controale inopinate ale casei> W dacă la timp se transmit în contabilitate dările de seamă ale casei> dacă la unele case există numerar bănesc peste limita stabilită. &acă este depistat surplusul sau lipsa mi#loacelor băneşti.4D --------------- <ecomandări metodice privind efectuarea reviziei la instituţiile publice aprobat prin Brdinul directorului general al Gerviciului ontrol Financiar şi <evizie nr. sunt luate în consideraţie 'ormele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a <epublicii 9oldova. 2a efectuarea controlului asupra integrităţii trecerii la venituri a banilor primiţi de la instituţiile bancare este necesar de a confrunta înregistrările din registrul de casă cu înregistrările din extrasele băncii şi cotoarele cecurilor rămase în carnetul de cecuri. aprobate prin Fotărârea 0uvernului nr.E4.EE5.2.%%. în cazul surplusului pe suma lui. revizorul trebuie să analizeze informaţiile şi faptele pentru acumularea dovezilor şi confirmarea constatărilor descrise în actul privind rezultatele controlului.din odul Fiscal al <epublicii 9oldova. 4D5 din .

din odul Fiscal. -34-LJ din %D%E. 2a verificarea sumelor depuse urmează a se stabili dacă la timp se atribuie la sumele depuse salariile şi bursele care n-au fost primite în termenul stabilit şi sumele reţinerilor pe titluri executorii şi alte documente din salariul lucrătorilor şi funcţionarilor precum şi suma la încasare la dispoziţia provizorie a instituţiilor. foi de tratament. lu#-'apoca.56-. (iriac 2. o dată la doi ani.. Citlul J.. cu adoptarea deciziilor corespunzătoare şi publicarea lor în mod obligatoriu-54. contabil-şef.+t. :d. cum ar fî" cele de casierie.. a#utoare financiare.-5D.. ostaş . realitatea acestei datorii se va verifica prin contrapunere. cele privind evidenţa şi păstrarea mi#loacelor materiale şi băneşti.<ezultatele inventarierii casei se perfecţionează printr-un proces-verbal aparte semnat de către casier. dacă nu sunt eliberate sume în avans. A se vedea prin analogie art. .@.!9.EE=. -D din 2egea privind finanţele publice locale. o atenţie deosebită este acordată stării de datorie debitoare.EE. nr. periodic.. 'ontrolul elabor rii şi e6ecut rii bugetelor unit ţilor administrati"..E4.F.--.?. <ezultatele reviziilor execuţiei bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale sunt examinate de către autorităţile reprezentative şi deliberative respective.EE. precum şi surplusurile şi lipsurile.!.43 ..%. caracterul real al datoriei şi corectitudinea anulării ei. &e asemenea. retribuirea muncii etc. verificându-se documentele sau activitatea instituţiilor publice locale privind corectitudinea elaborării şi execuţiei bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale -5=. 'ontrolul st rii decont rilor în cazul controlului stării decontărilor se verifică respectarea disciplinei decontărilor. 1+. în care se indică soldurile reale de bani în numerar.$.. se stabileşte dacă la timp au fost transferate la venitul bugetului respectiv sumele debitoare nereclamate şi dacă nu sunt cazuri de trecere a sumelor creditoare cu termenul de prescripţie expirat la stingerea sumelor . . B atenţie deosebită se acordă decontărilor cu structurile comerciale şi alţi agenţi economici conform obligaţiunilor contractuale privind furnizarea bunurilor materiale. 5E4-LJ din . p.E4. nr. care timp îndelungat nu se află în circulaţie..B. &reptul finanţelor publice. controlul financiar tematic constă în verificarea anumitor categorii de operaţiuni. pentru a se constata autenticitatea acestor raporturi şi a operaţiunilor efectuate-55.=-S33D din %3. . valoarea şi soldurile lor conform datelor evidenţei la momentul reviziei...D. cecuri ce urmează a fi înaintate spre plată. . . alţi membri ai comisiei de inventariere şi revizor.. aprobat prin 2egea nr.EE%. tic(ete de combustibil.. împrumuturi structurilor comerciale etc. sau de transferare a acestor datorii pe conturile persoanelor fizice.!. Herificarea prin contrapunere se aplică la faţa locului şi constă în controlul concomitent al obiectului controlat şi al persoanelor cu care acesta are sau a avut raporturi economice. 347 * 1+. 6ontrolul financiar tematic constă în verificarea asupra stingerii unui anumit tip de obligaţie financiară sau asupra executării unei alte obligaţii prevăzute de legislaţia financiară.. perceperea în termen a sumelor debitoare şi stingerea sumelor aferente creditorilor.% din odul Fiscal. în cazul stabilirii încălcărilor sau existenţei sumei debitoare considerabile. )Accent*. Fs 9inea 9.46 ------------ A se vedea art. debitoare ale altor agenţi economici. &eci. prestarea serviciilor şi executarea de lucrări pentru care a fost efectuată plata prealabilă.EE-$.teritoriale 9inisterul Finanţelor şiSsau direcţia finanţe sunt în drept să efectueze controale tematice privind corectitudinea elaborării şi execuţiei bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. financiare şi de altă natură. A se vedea prin analogie art.. Administrarea fiscală !intrat în vigoare de la E%. autenticitatea şi legitimitatea operaţiunilor legate de formarea sumelor debitoare şi creditoare. ontrolând situaţia sumelor creditoare.C. alte documente băneşti ca timbrele. <eviziile asupra execuţiei bugetelor unităţilor administrativteritoriale se efectuează de către Gerviciul ontrol Financiar şi <evizie de pe lângă 9inisterul Finanţelor.

p. &espre verificarea conturilor de gestiune se afirmă.. a patrimoniului public. fie responsabilitatea #uridică a contabililor gestionari. urtea de onturi funcţionează ca o instituţie de control financiar independentă de puterea legislativă şi executivă. Aspecte generale n condiţiile restructurării şi modernizării sistemului financiar din <epublica 9oldova. deşi. fiind instituţie menită să verifice nu în ultimul rând şi în modul cel mai exigent conturile de gestiune. pronunţând fie descărcarea de gestiune .4.1.1<. în @ermania.. nu are numai rolul de verificare. în cazurile în care se constată neconformitatea unor conturi de gestiune se pronunţă neregularitatea şi responsabilitatea contabilului vinovat. care este o subcomisie a omisiei bugetare a 1arlamentului şi urtea Federală de onturi. AW 9uzellec <) Bp. întocmite în cadrul execuţiei anuale a bugetului de stat.cit. A* A se vedea 2egea <epublicii 9oldova privind urtea de onturi 'r. 280 ..-4%.-L.1**. că este un act de #urisdicţie deoarece * urtea de onturi #udecă conturile şi nu pe contabili*-53. a fost înfiinţată urtea de onturi-56. 0uvernul sau . Cu tea de Contu ! 1+. de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice> W asigurarea utilizării legale şi conform destinaţiei a patrimoniului public> W asigurarea utilizării. urtea Federală de onturi din 0ermania. din 2. ea poate să-şi consulte 1arlamentul.. subordonat cerinţelor economiei de piaţă. controlul financiar al statului federal este efectuat de omisia de Jerificare a alculelor. -%. în condiţii de economicitate. eficienţă şi eficacitate.1#. &upă organizarea sa. urtea de onturi întru realizarea controlului financiar urmăreşte anumite scopuri şi anume" W asigurarea respectării modului de formare..

)1rivind preluarea activităţii #urisdicţionale şi a personalului instanţelor urţii de onturi de către instanţele #udecătoreşti*. . de 0uvern. publicată în 9onitorul Bficial al <omâniei nr. decide în mod autonom asupra programului său de control. %.diverşi miniştri.. p. 1+.%-. în ce priveşte 1omânia. Bp.. . 9inea 9. în luări de poziţii şi înmânate /undesratu-lui.D.EE5.5-.C. din . A se vedea Brdonanţa de @rgenţă a 0uvernului <omâniei nr.%E. !ed. ==. cit. /rummer(off &.E . it... Bp. +t.. vor fi cuprinse de către urtea Federală de onturi..4. #rincipiile de organizare a acti"it ţii 'urţii de 'onturi &in punct de vedere al organizării #uridice urtea de onturi este persoană #uridică şi are ştampila sa cu imaginea Gtemei de Gtat.. 1e lângă aceasta. din . .=.EE-. urtea Federală de onturi are şi sarcina de a verifica dacă măsurile luate. <ezultatele investigaţiilor sale anuale. p. aprobată cu modificări şi completări prin 2egea nr.F.. -=% ==%% ------------. @lterior .#21 .după revizuirea onstituţiei <omâniei în . 4=.EE5. ostaş .. Cextul raportului anual se transmite 1arlamentului şi se distribuie deputaţilor cu cel puţin %= zile înaintea şedinţei speciale a 1arlamentului. (iriac 2.4. nu s-ar fi putut efectua cu personal sau costuri materiale mai reduse. publicat în 9onitorul Bficial al <omâniei nr.2. %%4S. iniţial urţii de onturi i-au fost atribuite competenţe #urisdicţionale -=%.acest atribut a fost anulat şi preluat de instanţele #udecătoreşti-=. <aportul anual al urţii de onturi se prezintă 1arlamentului până la %= iulie.EE.EE=$. fiind supuse controlului său financiar organele de stat şi instituţiile publice. urtea de onturi prezintă anual 1arlamentului un raport asupra modului de gestionare a bugetului de stat din exerciţiul bugetar expirat. cuprinzând încălcările comise şi măsurile întreprinse.EE-. E-.. precum şi este competentă să emită instrucţiuni obligatorii în domeniul său de activitate.. 53S. de către 1reşedintele urţii de onturi într-o şedinţă specială a 1arlamentului. /undestagu-lui şi 0uvernului Federal-=E. întreprinderi cu capital de stat etc.