PUERICULTURACURS 1 : Cresterea si dezvoltarea copilului

ISTORIC
Medicul francez CARRON (>100 de ani) foloseste termenul de puericultură
Puer – copil, cultura – creștere Puericultura este considerată latura profilactică a medicinii copilului

"A journey of a thousand miles begins with a single step„ Lao-tzu, The Way of Lao-tzu

3

PUERICULTURA ? Generatiile viitoare Educatie Economie prospera Cetateni Sanatatea responsabili populatiei Relatii interumane 4 .

OBIECTIVE Puericultura studiaza cresterea si dezvoltarea fiziologică. Mijloace proprii care asigura dezvoltarea normală. .  Mijloacele de prevenire a îmbolnăvirilor încă din perioada de concepţie. armonioasă a copilului.

Puericultura preconcepţională : cuprinde măsurile ce asigură starea de sănătate a părinţilor. necesare unei creşteri şi dezvoltări armonioase a copilului. Puericultura postnatală – cuprinde măsurile de îngrijire. Puericultura prenatală: se referă la supravegherea medicala gravidei şi a dezvoltarii intrauterine a produsului de concepţie. . alimentaţie şi supraveghere.

16 ani ).  Copilăria III-a (>6 .6 ani).COPILĂRIA Perioada de viaţă de la naştere până la 16 ani. .3 ani).  Copilăria I (naştere .  Copilăria II-a ( 3 .

alimentaţia particulară (lactată. cu o rată ridicată a mortalităţii)  1-12 luni = sugar  1 -3 ani = copilul mic Particularităţile copilăriei I :        creştere saturo-ponderală accentuată.perioada perinatală sau neonatală precoce.COPILĂRIA I Are trei etape:  0-30 zile = etapa neonatală (cu primele 7 zile . . efectuarea majorităţii vaccinărilor. dependenţă totală de mamă şi familie. apoi diversificată). nutriţie intensă cu nevoi metabolice crescute. existenţa dentiţiei temporare “ dentiţia de lapte” dezvoltare neuropsihică rapidă.

nutriţie şi nevoi metabolice mai reduse.COPILĂRIA II-A Preşcolarul( 3 .6 ani) creştere saturo-ponderală mai redusă.  îmbolnavările sunt accidente “ de casă “şi bolile infecto-contagioase ale copilăriei. care se etalează foarte bine în joc. alimentaţia apropiată de cea a adultului. dezvoltare neuropsihică intensă.  reactivitatea la agenţii nocivi nu are tendinţa de generalizare ca la sugar.     . în special vorbirea şi mersul.

bolile sângelui. RAA .Copilăria III-a 1. . nefropatiile).  alimentaţia apropiată de cea a adultului.  morbiditatea redusă (dominată de accidente. Şcolarul mic (6-10 ani fetele şi 6-12 ani băieţii). perioada de dinaintea pubertăţii cu următoarele particularităţi:  creştere saturo-ponderală mai lentă.  dezvoltare intelectuală intensă.

perioada cuprinsă între 18 şi 21ani.Copilăria III-a 2. Şcolarul mare (pubertatea). o etapă dificil de delimitat. Majoritatea specialiştilor acceptă pentru sexul feminin perioada cuprinsă între 10-14 ani şi pentru sexul masculin între 12-16 ani. .  Sfârşitul pubertăţii corespunde vârstei maturizării sexuale.  Urmează adolescenţa.

rezistenţă mai scăzută la infecţii. .  dezvoltare intelectuală intensă dar cu o mare labilitate psiho-emoţională.  prezenţa caracterelor sexuale secundare.Particularităţile pubertăţii  creştere saturo-ponderală intensă.  sensibilitate.

continua intrauterin si de-a lungul intregii copilarii si adolescente Trei etape: – Intrauterina – Postnatala – Faza finala la pubertate . statusului nutritional.Cresterea si dezvoltarea  Elementul esential care deosebeste copilul de adult  Indicator esential al starii de sanatate. genetic al copilului  Modelul cresterii/dezvoltarii variaza in timp→evaluarea in contextul varstei  Proces dinamic cu debut in momentul conceptiei.

CRESTEREA Cresterea . greutatii si a suprafetei . fenomenul prin care organismul isi mareste masa Acumulare de substanta organica care se traduce prin cresterea taliei. tesuturilor si organelor corpului.marire cantitativa a celulelor.

Cresterea si dezvoltarea Se realizeaza prin doua mecanisme: – Hiperplazia.marirea in volum a celulelor se produce prin sinteza proteica .proliferarea celulara consta in diviziunea celulara in care se realizeaza o distributie a materialului genetic in celulele fiice – Hipertrofia celulara.

DEZVOLTAREA Dezvoltarea este fenomenul calitativ. de diferentiere structurala a organelor.  Invatarea este dobandita ca rezultat al experientei si educatiei. . Dezvoltarea este rezultatul a doi factori: maturarea si invatarea. aparatelor si sistemelor organismului in scopul adaptarii la conditiile de viata. emotional. Rezultatul diferentierii celulare consta in aparitia unor functii specifice fiecarul tip celular constituit.  Maturarea se transmite genetic si constituie capacitatea normala de dezvoltare sub aspect fizic. mental.

diferentierea este redusa si invers .Cresterea si dezvoltarea Cresterea organismului se desfasoara conform urmatoarelor legi:  legea alternantei: C si D nu este simultana in aceasi proportie in intreg organismul  legea proportiilor: fiecare perioada a copilariei are un anumit ritm de C si D  legea cresterii inegale: fiecare segment al corpului are propriul ritm crestere  legea antagonismului morfologic si ponderal: pe durata perioadei de crestere acumulativa.

educatori. servicii sociale.Elementul esential individualitatea Stare deplina de sanatate  organism sanatos  minte cercetatoare  personalitate stabila Factorii implicati in asigurarea conditiilor optime pentru C si D: parinti. medici. de sanatate publica .

apogeul la pubertate Organele sexuale – apogeul C si D la pubertate . ficat. cord. rinichi Creierul are propria curba de C si D Tesutul limfatic.Cresterea si dezvoltarea Ritm si cronologie/ organe si sisteme: • • • • Urmeaza tipul cresterii staturale: muschi.

Factorii care influenteaza cresterea si dezvoltarea Factori exogeni Factori endogeni Factori patologici .

soare. umiditate. supraalimentatia):  influenteaza cresterea in viata intrauterina  carentele alimentare determina tulb semnificative in perioadele de C si D accelerata  Mediul geografic: prin microclimat: aer.Factorii exogeni  Alimentatia (subalimentatia.. temp. desert determina un ritm mai lent al cresterii  Anotimpul: crestere in L primavara si in G toamna . lumina. raze ultraviolete  Clima temperata are actiune favorabila  Climatul excesiv: altitudine.

cresc aportul de oxigen la tesuturi si faciliteaza termogeneza  Masaj/gimnastica la sugar  Activitatea sportiva: tonifierea musculaturii. ameliorarea oxigenarii tesuturilor. . situatia financiara  Exercitiile fizice: stimuleaza dezvoltarea somatica si motorie a copilului. morbiditatea infectioasa si parazitara. locuinta. intarirea articulatiilor. activeaza circulatia.Factorii exogeni  Factorii afectivi educativi: influenteaza dezvoltarea psihointelectuala a copilului  Factorii socio-economici: conditii sanitare. profesia parintilor.

Factori endogeni
Factori genetici:
– responsabili de caracterele constitutionale, individuale ale produsului de conceptie

Factorii endogeni
Factorii neurohormonali:
 Intrauterin - hormonii fetali - hormonii materni  Dupa nastere - sistemul hipotalamo- hipofizar
       hormonul somatotrop tiroida: tiroxina si triiodotironina paratiroidele: parathormon glandele suprarenale: glucocorticoizi si mineralocorticoizi timusul pancreasul endocrin: insulina si glucagon glandele sexuale: androgeni si estrogeni

Factorii patologici
 Endocrinopatii infantile: mixedem, nanism hipofizar  Factori care actioneaza asupra gravidei
a. Infectii acute sau cronice b. Intoxicatii cronice c. Tulburari de nutritie

 Factori care actioneaza asupra copilului
a. b. c. d. e. f. Tulburari cronice de nutritie si digestie Afectiuni ale SNC MCC Boli congenitale renale Anomalii cromozonmiale Noxe chimice, radiatii, diverse traumatisme

OMS-ul propune urmărirea următorilor indicatori: maturaţia somatică. individualitatea apare în momentul concepţiei şi se dezvoltă pe o bază specifică fiecăruia. dentară şi pubertară. greutatea. maturaţia osoasă. . talia. perimetrele. Fiecare copil creşte şi se dezvoltă într-un mod unic.

Evaluarea cresterii si dezvoltarii Compararea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai altor copii sanatosi (de aceeasi varsta. sex si areal geografic) Curbe/valorile de referinta rezultate studii longitudinale studii transversale .

Percentila/deviatii standard =curbe dinamice derivate matematic Baieti sub 36 luni Fetite sub 36 luni .

Percentila BMI Baieti 2-20 ani Fete 2-20 ani .

GREUTATE ANORMALA • > 95th -supraponderal • 85-94 risc supraponderal • < 5th sub G 30 .

6 10 ani raportul este egal SI/SS = 1 adult raportul se inverseaza SI/SS  1 .5-0. SI/SS . nou-nascut trunchiul este de 2 ori mai mare raportat la membrele inferioare.segmentul inferior -SI . SI/SS = 0.Maturatia somatică Apreciaza prin modificarea raport. segmentul superior trunchi SS ).

la termen G medie de 3000-3500g In primele zile după naştere “scăderea fiziologică” care reprezintă 5-10% din greutatea de la naştere. În ziua a 5-a postnatal scăderea se opreşte şi nn. . incepe să crească. recuperându-şi greutatea de la naştere a 1012-a zi.GREUTATEA Nn.  Lipsa recuperării greutătii în primele 2 săptămâni de viaţă reflectă o stare anormală .

progres de 250g/ lună .5 Kg/ an. . respectiv 3 Kg/ an. iar de la 2 la 3 ani de 2-2.progres de 500g/ lună În luna IX-XII . La prematuri rata de creştere este mai intensă. De la 1 la 2 ani rata de creştere lunară este de 250 g/ lună.progres de 750g/ lună În luna V-VIII .GREUTATEA În primul an trendul greutăţii este ascendent : În luna I-IV .

trimestrial după 1 an.Determinarea greutăţii: cântărirea se face dimineaţa înainte de prima Evaluarea greutăţii se face: 1. săptămânal în prima lună de viaţă 2. . lunar în primul an 3.

!! Pubertate:10cm/an .Talia La nastere L = 48-55cm L = distanta intre vertex si plante Cresterea medie lunara : 4 cm/luna – I luna 3 cm/l – luna a II –a si a III.a 2 cm/l – luna a IV.a 1 cm/l – luna V – 2 ani 1 an 70cm 2 ani 80cm Dupa varsta de 2 ani: 5 cm/an T(cm) ideala = 80 + 5 x varsta Talia se dubleaza la 4 ani si se tripleaza la 15 ani .

Cresterea staturala .

PC : glabela proeminenta occipitala externa  la nastere PC = 34 – 35 cm. .  punctele de reper pt.Perimetrul cranian  !! este important a fi masurat in primii 2 ani de viata.

Perimetrul cranian( PC) .

Perimetrul cranian Cresterea PC Trimestrul I – 2 cm/luna Trimestrul II – 1 cm/luna Semestrul II – 0.5 cm/luna La varsta de 1 an = 45 cm .

OK135S055 .

OK135S056 .

.Fontanela anterioara si post.

5 / 3.5 cm micsorare de la varsta de 5 luni se inchide la varsta de 12-18 luni .Fontanela anterioara deschisa la nastere  forma de romb (oo. parietale si frontal) diametrele: 2.

Bombata: hidrocefalie. craniostenoza. presiunea FA furnizeaza informatii valoroase referitoare la:  metabolismul Ca-lui si vitaminei D. inchidere precoce: microcefalie. meningite.  presiunea LCR. malnutritie. hipotiroidie. prematuritate.  starea de hidratare. .Fontanela anterioara Dimensiunea. Modificarile FA:     Deprimata: stari de deshidratare. Inchidere tardiva rahitism. tumori.

5 cm 25% deschisa la n.4 luni .Fontanela posterioara Situata intre occipital si oasele parietale Forma triunghiulara Dimensiuni 0.n.5 – 1. eutrofici 100% deschisa la prematuri Se inchide .

.34 cm  1 an: 45cm  PT creste cu 1 cm/luna 1 an PT = PC   Dupa varsta de 1 an PT > PC cu un numar de cm egal cu varsta  .Perimetrul toracic Nastere: 33 .

Perimetrul abdominal  PA 38cm la nastere 1 an 44-45cm 2 ani PA=PT Dupa 2 ani PT>PA .

20 dinti. succesiune a eruptiei:  Incepe la 6-8 luni – incheie la 2 ani – 2 ani si 6 luni apar molarii secundari .DENTITIA  Dentitia temporara /primara.

ERUPTIA DENTARA Dentitia temporara /primara.4 molari numiti «dintii de 12 ani»  in adolescenta sau chiar mai tarziu apar si ultimii 4 molari numiti «maselele de minte». succesiune a eruptiei:  Incepe la 6-8 luni – incheie la 2 ani – 2 ani si 6 luni apar molarii secundari Dentitia definitiva: 32 dinti.  la pubertate. 20 dinti. . dupa care dintii de lapte cad si sunt inlocuiti in acceasi ordine de dentitia definitiva.  la varsta de 6-7 ani apar primii molari.

activitate nervoasa redusa la reflexe arhaice si miscari involuntare Dezvolterea conditionata de: .Dezvoltarea neuro-psiho-motorie La nastere NN: .intergritatea SNC .fiinta bulbo-spinala .variatii individuale .conditiile de mediu si educatie .

in decubit ventral tine capul ridicat cateva secunde.GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE luna I  motor. tine degetele flectate in pumn  psihic.tresara la zgomote puternice .

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE luna II  motor.urmareste un obiect colorat plimbat in fata ochilor . tine degetele mainii usor deflectate  psihic.in decubit ventral ridica capul pentru 1-2 minute.

gangureste .isi agita mainile dupa obiecte colorate.in decubit ventral tine capul ridicat cateva minute. sonore. flecteaza activ ultimele 2 degete in palma  psihic.GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE luna III  motor.

se intoarce de pe spate pe abdomen.GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE luna IV  motor. gangureste ca raspuns la stimulare .cauta sursa sonora. prinde obiectele intre degetele 4-5 si palma  psihic.

sustinut. se sprijina pe plante pentru scurt timp.intinde mana dupa o jucarie.GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE luna V  motor. emite grupe de sunete (a-bu. a-gi) . flecteaza si deflecteaza activ ultimele 2 degete ale mainii  psihic.

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE luna VI  motor. prinde obiectele intre toate degetele si palma  psihic.ridica singur jucaria din apropierea sa. articuleaza silabe izolate .sprijinit sta in sezut.

cauta o jucarie pierduta.din decubit dorsal se ridica in sezut. apuca obiectele intre degetele 2-3 si palma  psihic.GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE luna VII  motor. pronunta silabe repetate stereotip (ma-mama) .

paseste.GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE luna VIII  motor.manifesta interes crescut pentru jucarie. apuca obiectele cu 3 degete  psihic.sustinut de axile. intelege semnificatia a 2 cuvinte .

sustinut de ambele maini merge.se joaca imitand pe adult (bau-bau.GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE luna IX  motor. apuca obiectele cu varfurile primelor 3 degete  psihic. pa) .

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE luna X  motor. prin imitatie .pricepe interzicerea. repeta cuvinte simple.sprijinit se ridica singur in picioare. ridica si lasa jos obiectele  psihic.

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE luna XI  motor.merge sustinut de o mana sau ham.ofera obiectele ce i se cer. papa) . apuca folosind primele 2 degete  psihic. pronunta 1-2 cuvinte cu sens (mama.

GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE luna XII  motor.arata partile corpului denumite de adult.nesprijinit. inmaneaza o jucarie adultului  psihic. face cativa pasi stand in picioare. pronunta 34 cuvinte .

coopereaza la imbracat si dezbracat  psihic.arata cu mana ce doreste.ajutat urca o scara treapta mers. cuburile intr-o cutie rasfoieste o carte 3-4 pagini odata  psihic. introduce neflectati.GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHO-MOTORII luna XV (1 an si 3 luni) luna XVIII (1 an 6 luni)  motor. alearga cu genunchii ajutorul palmelor. se integreaza intr-o colectivitate. suprapune 3 cuburi. urca scarile cu cu treapta.are siguranta in  motor. apare in vorbire verbul .asculta ce i se cere si executa.

se apleaca si revine fara sa cada. foloseste in vorbire trecutul si pluralul . se autoserveste. tine corect creionul si poate desena  psihic.are format reflexul de evacuare. alearga si se opreste la comanda. vorbeste in propozitii din 3-4 cuvinte. reconstituie un obiect din 3 parti. prinde mingea cand i se arunca  psihic. se joaca cu alti copii. plaseaza corect cercul in castru. apare prenumele « eu ». isi spune numele luna XXX (2 ani 6 luni)  motor.sare pe loc cu ambele picioare. complexe (incheie nasturi. danseaza). are o buna coordonare a miscarilor si executa miscari fine.urca o scara alternand picioarele.isi spune numele intreg si varsta.GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHO-MOTORII luna XXIV (2 ani)  motor.

Copil mic (anteprescolar) .

isi leaga sireturile. vocabularul este format din 5-600 cuvinte. descheie si incheie nasturi. poate sta intrun picior psihic. raspunde la intrebari . arunca si prinde mingea.GRAFICUL DEZVOLTARII NEURO-PSIHO-MOTORII luna XXXVI (3 ani) motor.povesteste mici evenimente. alcatuieste fraze scurte.

activitatea motorie se perfectioneaza. sare si se catara bine.reda o poveste auzita. capacitate redusa de diferentiere intre realitate si fantezie . la 4 ani  motor. arunca mingea inainte  psihic.DEZVOLTAREA NEURO-PSIHICA LA COPILUL PRESCOLAR Psihic : 3-7 ani se produce o largire si perfectionare a activitatii de cunoastere prin imbogatirea sferei afective.

Dezvoltare neuropsihică intensă. care se etalează foarte bine în joc. Copil prescolar . în special vorbirea şi mersul.

vocabularul se imbogateste intre 12-18 ani  se dezvolta adevarata gandire independenta. idealismul este predominant. apare conceptul cauzal. apar actiuni aprobate si realizate in grup. apare interesul heterosexual. se maturizeaza rationamentul. astfel copilul este pregatit sa mearga la scoala intre 7-12 ani  sexele se separa in grupe. . tovarasii de grup exercita mai multa influenta. apare gandirea abstracta.DEZVOLTAREA NEURO-PSIHICA A COPILULUI SCOLAR SI ADOLESCENT la 6 ani  apare gandirea logica. exista coordonare intre miscarile mainii si ale globilor oculari permitand scrisul.

dezvoltare intelectuală intensă .Şcolarul mic (6-10 ani fetele şi 6-12 ani băieţii).

Maturarea sexuala/pubertatea • • • • • maturizarea biologica a organelor sexuale dezv. caracterelor sexuale secundare maturatia fizica concordanta cu varsta osoasa maturatia hormonala precede maturatia fizica dezvoltare intelectuală intensă dar cu o mare labilitate psihoincarcatura emoţională. .

Take home points COPILUL NU ESTE UN ADULT IN MINIATURA .