AUTOMATIZAREA MASINILOR SI INSTALATIILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARA

1. Consideratii generale AUTOMATICA, ramura a stiintei si tehnicii reprezinta totalitatea mijloacelor si metodelor tehnice prin care se stabilesc legaturi de cauzalitate intre instalatiile ce cumpun un proces tehnologic si dispozitive specifice care asigura desfasurarea si conducerea proceselor tehnologice fara interventia omului. Prin automatizarea proceselor tehnologice in industria alimentara funciunile operatorului uman sunt preferate partial sau total de dispozitivul de automatizare si de elementele de comanda. Automatizarea proceselor de productie prezinta multiple avantaje economice tehnice si sociale. In plan economic contribuie la reducerea cheltuielilor de productie si implicit a pretului produselor, la cresterea productivitatii si optimizarea echiparii cu utilaje si instalatii moderne, la cresterea calitatii produselor, etc. In plan tehnic, contribuie la cresterea duratei de exploatare a utilajelor, la reducerea solicitarii utilajelor si instalatiilor, la cresterea preciziei de executie a unor operatii si eliminarea unor faze intermediare de lucru. In plan social, contribuie la asigurarea unor conditii optime de lucru, la imbunatatirea conditiilor de munca prin eliberarea omului de operatii dificile de lucru, la cresterea securitatii muncii si asiugurarea unor conditii ergonomice de munca. 2. Elementele unui sistem automat Se considera, doua variabile y si z, care in mod natural nu depinde una de cealalta. La aceste doua marimi variabile se poate asocia si variabila timp t. Intre cele trei marimi se poate realiza o dependenta de tipul f( , z, t!"#

$ste posibil sa se faca o dependenta intre y si z in cadrul valorilor timpului t prin intermediul unui dispozitiv %&A', denumit dispozitiv de automatizare ((ig. ).*!

*

(ig.).*. Schema pentru definirea unui dispozitiv de automatizare

Pentru exemplificare se considera o camera complet inchisa fara iluminare si se urmareste iluminarea in functie de lumina de afara. +onsiderand iluminarea exterioara (t! si cea interioara z(t!, pentru iluminarea interioara trebuie introdus un sistem de dependenta denumit sistem de automatizare. +a urmare realizarea dependintei intre (t! si z(t! sub forma (t!"f,z(t!-. ().)! se poate face utilizand o celula fotoelectrica (+ ($! impresionata de lumina exterioara, un amplificator (AL!, un motor (/!, un reostat antagonist(0!, o rezistenta reglabila (1! si un bec cu incandescenta(L!, care legate in ordinea fireasca realizeaza o shema de automatizare a instalatiei de iluminat.((ig. ).)!

)

(ig.).

). Schema unei instalatii de automatizare pentru iluminat. a2principiul de functionare. b2elementele de automatizare. v2tensiune electromotoare. 2marime de intare. z2 marime de iesire. a2marime de actionare. u2marime de comanda. e2 marime de executie. 32marime amplificata. &A2dispozitiv de automatizare. IA2 instalatie automatizata. SA2sistem automat. (1!2rezistenta reglabila.

In figura ).) 4raductorul* (+fe*! masoara iluminarea exterioara si o converteste intr2o tensiune electromotoare v (marime de actionare a!. Acest element care converteste o marime fizica in alta marime de aceeasi natura sau de natura diferita, poarta denumirea de traductor. /arimea de iesire a elementului *, v va fi amplificata de elementul ) in marimea v, devenita marime de iesire a elementului ). Prin urmare 3"f(v!, iar elementul ) poarta denumirea de element de comanda si amplificare. /arimea de la iesirea din elementul ) devine marime de comanda u pentru elementul 5. $lementul 5 va determina o actiune de natura macanica(translatie, rotatie, etc! capabila sa influenteze procesul tehnologic in sensul dorit. Acest element poarta denumire de element de executie sau de actionare. Impreuna cu * si ) formeaza dispozitivul de automatizare &A. $lementul 6 reprezinta instalatia automatizata (IA! care realizeaza procesul tehnologic propus. $lementele din figura ).) au urmatoarea semnificatie7
5

Senzor de temperatura. se utilizeaza in bazine sau conducte pentru detectarea nivelului minim sau maxim indiferent de mediul care se foloseste.5!. Senzorii care servesc numai la detectarea unei marimi se numesc detectori. atat in regim stationar cat si in regim tranzitoriu. astfel incat intre marimi sa existe o relatie de proportionalitate. Fig. capabili sa efectueze conversi8a marimii de masurat intr2o marime electrica indirect. Senzor de nivel. 2. In functie de marimile si metodele de masurare se cunosc mai multe tipuri de senzori7 2 Senzori de conductivitate. !ebitmetrele electro"magnetice. Se utilizeaza pentru solutii apoase si medii cu un inalt grad de puritate. sunt senzori care masoara debitul cu ajutorul unor electromagneti. 2 2 2 2 6 . Senzor de presiune#manometru). /anometrele sunt concepute si optimizate pentru aplicatii igienice. Se racordeaza direct la proces sau prin conexiuni intermediare. prin mai multe etape intermediare pana la obtinerea marimii finale v. converteste o marime de o anumita natura fizica in alta marime de alta natura. +onversia marimii se intrare in marime de iesire la senzori se bazeaza pe efecte fizice sau chimice.a) Traductorul. masoara temperatura la diferite medii si o transforma in semnal electric in doua grupe #9)#mA si 69)# mA. Schema unui traductor Traductorul poate avea in structura sa mai multi senzori. . monitorizeaza procesul de curgere folosind metoda cu ultrasunete. varianta &oppler sau principiul calorimetric. $lementul sensibil(senzorul! insotit de elemente de adaptare si prelucrare(conditionarea semnalelor! se numeste traductor((ig. ).

%rafic privind determinarea turbiditatii in functie de concentratie b) &lementul de comanda si amplificare. sau de actionare primeste la intrare marimea care iese din elementul de comanda. apoi o converteste intr2 o marime(de obicei mecanica! care va actiona asupra organului de reglare al obiectului automatizarii.2 Turbimetre.$.) se fac urmatoarele notatii definite in functie de timp7 2 2 2 2marime de intare. apa uzata. a2marime de actionare.6 se prezinta valorile turbiditatii in functie de concentratia in S: pentru cateva lichide. c) &lementul de executie. In figura ). . Pentru descifrarea schemei din figura ). Fig. u2 marime de comanda. suc de rosii. sunt aparate pentru monitorizarea lichidelor(apa. realizeaza o amplificare(de putere de obicei si de modul uneori!. portocale. . Aceste elemente realizeaza o dependenta functionala intre 3 si v7 3"f(v!. etc!. lapte. 2.

2 2 e2marime de executie. z2 marime de iesiri. = . pentru aceeasi pozitie a cursorului reostatului 1 corespunzator unei anumite iluminari exterioare.) trebuie sa realizeze conditia z(t!" constant.. ).! Fig. 2. &aca tensiunea : a lampii L scade. Prin urmare pentru a realiza parametri constanti de iluminare se impune asigurarea unui operator care sa primeasca permanent valorile marimilor z(t! si (t!.) operatorul poate fi inlocuit prin adaugarea unuui traductor de iesire +($) care da informatii cu privire la variatia iluminarii interioare care este marimea z(t!. In regim stationar cand (t! nu se modifica instalatia din figura ). va exista o iluminare exterioara mai mica de valoare *(t!< (t! corespunzator unei tensiuni :*< :. In instalatia de automatizare din figura. adica se schimba unul din parametrii functionali. ). ("schema principala) b" schema functionala) ᶓ"eroarea de iesire. apoi sa actioneze rezistenta reglabila (1! pentru a optine pe z(t!" ct. adica (t!"ct.' Schema unei instalatii de automatizare in circuit inchis. ((ig.

se constata ca instalatia de automatizare are doua cai de transmitere a semnalului72sensul direct de la transmitere a comenzii pe la partea superioara de la stanga la dreapta.. adica de la dreapta spre stanga. 2..=. deoarece numai compararea prin diferenta da o indicatie asupra variatiei lui v.. Prin urmare. care compara cele doua marimi si r si furnizeaza la iesire abaterea de eroare ᶓ" 2r. Acest sistem poarta denumirea de sistem automat inchis sau cu legatura inversa(cu reactie! si are schema de principiu prezentata in figura ). adica7 > 3"v*2v). dispozitivul de automatizare va actiona ori de cate ori exista o diferenta > 3"v*2v)@#. exista doua elemente suplimentare7 2elementul de comparatie prin diferenta = sau comparator diferential notat cu $+.b! Analizand circuitul din figura ). 2traductorul de reactie .). ().4ensiunile de la iesirea celor doua traductoare. ?* si ?) constante de proportionalitate. si 2sensul invers de transmitere a informatiei asupra realizarii procesului tehnologic reglat..*! in care v*"?* (t! si v)"?)z(t!. + ($* si +($) se leaga in opozitie.. Fig.b. (ata de schema din figura ). in figura ). notat cu 4r1 sau elementul de masurat al marimii la iesire situat pe legatura de reactie de la iesire spre intrare((ig.b.* Schema bloc a unui automat inchis A .. ).

2optimale. c! In functie de aspectul de variatie in timp a marimii de intrare B ' 7 2sistem de stabilizare automata(se mentine constant un parametru(ex "ct!!. Acest tip de scheme sunt actionate de marimea de actionare Bᶓ'. D . adica v)"#. Astefl spus. supuse aceleasi conventii(z" !72 sisteme de urmarire. reglare automata(S1A! la care 2 Specializate7 2 adaptive. 2sisteme de are o variatie predeterminata 2extremale. iar cea de jos prin care se primeste informatia asupra marimii de iesire se numeste legatura secundara#inversa sau de reactie). rezulta v"v* si prin urmare actiunea sistemului este determinata de variatia marimii de la intrare "z(t!. +lasificarea sistemelor automate#S() Sistemele automate(SA! se clasifica dupa urmatoarele criterii7 a! In functie de circuitele de comanda7 2 2 Instalatii de automatizare cu circuit deschis Instalatii de automatizare cu circuit inchis(de tip servo! b! In functie de principiul de functionare7 2 +onventionale de baza. se poate studia circuitul in stare deschisa doar studiind circuitul inchis pentru r"#. 2sisteme de reglare automata cu program variabil(cand variaza in functie de o lege prestabilita!.Legatura de sus prin care se transmite comanda se numeste legatura principala sau directa. . &aca se intrerupe legatura inversa de la dreapta la stanga. Instalatiile de automatizare cu circuit deschis reprezinta un caz particular a celor cu circuit inchis. indiferent ce caolare are C t. in care z urmareste variatia de la intrare .

2pentru procese rapide. e! In functie de numarul de intrari si iesiri7 2 cu o singura marime de intrare si o singura iesire. 2 cu mai multe circuite inchise. 2sisteme de reglare combinata. 4. Elemente de protectie a sistemelor de automatizare . 2 cu mai multe intrari si iesiri. g! In functie de gradul de complexitate al schemei fractionale7 2 cu un circuit inchis sau cu o bucla de reglare. 2 cu actiunea discontinua sau discreta la care marimea de la iesirea &A(1A! este reprezentata de o succesiune de impulsuri de comanda(de reglare! fie o modalitate in amplitudine sau durata(sisteme cu impulsuri!. E . sau cu mai multe bucle de reglare. -egimurile anomale de functionare sunt doar sesizate acustic sau optic si indica cu precizie operatorului unde sa intervina. f! In functie de natura comenzii7 2 cu comanda continua2marimea de iesire a fiecarui element component este o functie continua de marimea sa de intrare. fie codificate(sisteme numerice!.2sisteme de reglare automata de urmarire (cand variaza in functie de un parametru din afara S1A necunoscut!. d! In functie de viteza de variatie a marimii de la iesire7 2pentru procese lente.n sistem de protectie are rolul de a asigura deconectarea automata in cazul aparitiei regimului anomal de functionare sau de avarie. Acestea pot fi72 sisteme in cascada.

Pentru instalatiile clasice timpul minim de deconectare este 4"#. Preintampinarea distrugerii instalatiei unde a aparut defectul..#6. Separarea partii cu defect sau intreruperea generala a unei instalatii are ca efect7 2 2 2 2 Limitarea dezvoltarii efectului care se poate dezvolta la nivel de sistem.-egimurile de avarie. consta in deconectarea instalatiei electrice de actionare a utilajelor sau instalatiilor de carte intrerupatoare care primesc comanda de la instalatia de protectie. 4impul de declansare a intreruptorului(4" #.. este capacitatea de a deconecta numai echipamentul sau transonul unde a aparut defectul in conditiile in care fluxul tehnologic nu este liniar dependent. 4.#6 s! 4impul de temporizare reglat.#.#.#.#=. 1estabilirea regimului normal de functionare. scaderea tensiunii si pierderea stabilitatii sistemului electric.#= s!. *# . b)Selectivitatea.#). Pe baza de curent..*# s.1 Performantele unui sistem de protectie a) -apiditatea. Selectivitatea se realizeaza7 2 2 2 Prin temporizari(pe baza de timp!. Prin directionare. Fprirea derularii fluxului tehnologic pentru a nu produce infundari sau strangulari de flux. reprezinta timpul in care actioneaza pentru a limita efectele termice ale curentilor de scurtcircuit. Timpul de eliminare a unui defect se compune din7 2 2 2 4impul propriu de lucru al protectiei(42 #.

Sigurante fuzibile.).. Sensibilitatea protectiei se apreciaza prin coeficientul de sensibilitate care este dependent de valoarea minima a curentului de scurt circuit in momentul actionarii protectiei si valoarea curentului de pornire al protectiei corespunzator circuitului de forta al instalatiei protejate. 4. 1elee termince. 4. siguranta.. asigura protectia la scurtcircuit iar releul termic protectia la suprasarcina. numai atunci cand este nevoie. e)Interdependenta de schema de conexiuni Protectia unei instalatii trebuie sa actioneze independent de sistemul electric la un moment dat si de configuratia schemei de conexiuni. +oeficientul de protectie poate lua valori de7 +p"*. &eoarece curentul de defect parcurge elementele in serie de pe calea de curent de la sursa de alimentare pana la locul defectului. Acest lucru se obtine folosind microprocesoare specializate.2.).1 isteme de protectie utilizate isteme moderne de protectie ** . In sistemul siguranta"contactor"releu termic. in functie de tipul protectiei si importanta instalatiei protejate.2.. presupune actionarea protectiei. d)Senzibilitatea. poate influenta si alte aparate aparate decat cele care trebuie sa elimine defectul produs. In aceste conditii este necesara corelarea caracteristicilor de protectie pentru asigurarea selectivitatii protectiei. c)Siguranta in circuit.este o caracteristica conform careia sistemul de protectie trebuie sa lucreze la abateri cat mai mici de la valoarea nominala a marimii controlate.In reteaua de joasa tensiune de la tabloul general din postul de transformare pana la ultimul receptor sunt montate aparate de protectie de tipul7 2 2 2 Intrerupatoare automate cu declansatoare.

se poate face cu relee primare. +urentul nominal al releului se alege in asa fel incat curentul de actionare determinat prin calcul sa poata fi reglat si sa indeplineasca conditia de sensibilitate. In practica.. Schema unei instalatii de protectie a)/rotectia de curent. 6. *) . releul se conecteaza in secundarul transformatorului de tensiune si se alege in asa fel incat valoarea calculata sa aiba o marja de reglaj. Fig.*! trebuie sa aiba ca obiectiv pastrarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor chiar in conditiile aparitiei defectiunii in sistem. Protectiile minimale in instalatiile de joasa tensiune sunt asigurate de catre bobinele contactoarelor sau de declansatoarele de minima tensiune ale intrerupatoarelor automate. $.. actioneaza cand apare scaderea de tensiune la un scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. Pentru acest lucru se folosesc relee de tensiune care actioneaza cand tensiunea : din circuitul protejat scade sub tensiunea de potrivire a protectiei. b)/rotectia de tensiune. montate in serie pe circuitul protejat sau cu relee secundare montate in secundarul transformatoarelor de curent. Protectia de curent. actioneaza la aparitia unui supracurent in circuitul protejat ca urmare a unui scurtcircuit sau a unei suprasarcini. Pentru asigurarea selectivitatii se pot utiliza relee suplimentare de timp.F instalatie se protectie( (ig.

de aceea la aparitia unui scurtcircuit scaderea tensiunii se va resimti si in exteriorul instalatiei unde a aparut defectiunea. (ata de sistemul clasic acest sistem realizeaza o multime de functii si anume7 2 2 2 2 Achizitie de date. Fig. $. Prelucrarea numerica a semnalelor achizitionate se face dupa algoritmi care permit7 2 &eterminarea valorilor efective.)!. c)/rotectia impotriva suprasarcinilor.Protectiile minimale nu sunt selective. este necesara la motoarele care antreneaza mecanisme supuse suprasarcinilor tehnologice sau conditiilor grele de pornire. medii sau de varf ale : si I.((ig. 6. /emorare si prelucrare.In ultimul timp se utilizeaza sisteme de achizitie primara a semnalelor analogice cu traductoare liniare.2 Schema de legare a protectiei la suprasarcina In acest scop sunt utilizate transformatoare de masura conventionale si sisteme de actionare asupra intrerupatoarelor cu relee de declansare. /onitorizare Automatizarea sistemului. *5 .

Schema electrica a statiei la care este racordat. &eoarece partea de hard a echipamentelor numerice de protectie este unitara si modulata functiile de protectie se aleg in functie de7 2 2 2 2 +aracteristicile si importanta echipamentelor protejate. +erintele tehnologice ale procesului.2 isteme clasice de protectie #Fig. Schema unui sistem clasic de protectie. 4opologia retelei.2. defazajelor sau altor marimi complexe. *6 . 4.2 &eterminarea puterii active reactive. aparente. ) Fig. $. $.

Fig. si impamantarea E conectate prin intermediul panoului ) la intrerupatorul 5 de la 5) A si la bara de impamantare D.mm) sunt conectate in paralel.. schema unui sistem de reglare automata /arimile ce caracterizeaza sistemul din figura. cu ajutorul carora se efectueaza o comparatie prin diferenta a valorii masurate a unei marimi din procesul reglat cu o valoare prestabilita constanta sau variabila in timp si se actioneaza asupra procesului astfel incat sa se tinda spre anularea acestei diferente.6. La intrerupatorul general 5 este conectat intrerupatorul general de 5#mA.. +ablurile A sunt conectate la intrerupatoarele automate si la bara de impamantare D."eglarea automata a sistemelor de automatizare "eglarea automata# este un ansamblu de operatii care se efectueaza in circuit inchis alcatuind o bucla echipata cu dispozitive anume prevazute. = pentru protectia circuitelor aparatelor. sunt7 2 2 1A2regulatorul automat. $+2 comparatorul diferential sau elementul de comparatie prin diferenta. Intrerupatoarele automate de 5# A.5 sunt prezentate7 alimentarea de la retea prin cablul *. .*.*. pentru protectia circuitului de senzori cu sectiunea de *. . mm) sunt conectate in paralel cu intrerupatorul general 6.In figura 6.. Schema unui sistem de reglare automat(S1A! este prezentata in figura .. . *. !. Intrerupatoarele automate de )#A. cu sectiunea conductei de ). '.

0 2 valoare de consemn. 4I2 traductor de integrare care furnizeaza marimea de intrare y proportionala cu consemnul 0 . minicalculator de proces.* si alte elemente cum ar fi7 2 2 2 2 2 convertoare de semnal. automat programabil. :A. adaptoare. $$ si 41 formeaza dispozitivul de automatizare &A.2 2 2 2 2 2 2 2 2 $$2elementul de executie. z 2marimea reglata care de regula se abate de la valoarea de consemn 0 . turatie. programatoare.se pot adauga elementelor din figura . inregistratoare. respectiv y#ex7 debit. $lementele 4I. etc. y si r 2marimi de intrate. Sistemele automate moderne utilizeaza in loc de 1A cate unul din urmatoarele7 2 2 2 calculator. iar F1A reprezinta obiectul reglarii automate F1. etc.)) p" perturbatia de la iesire.. elemente de prescriere a marimilor de referinta. F1A2 obiectul reglarii automate(instalatia automatizata. *= . In practica industriala. 1" perturbatia pe cale de reactie. resiune. rezultand instalatii complexe de automatizare. 412 traductor de reactie.

4abelul . regulator. y 2de iesire.. etc! /arimi de intrare si iesire din sistem In interiorul dreptunghiului se inscrie simbolul elementului Sageata indica sensul transmiterii semnalului *A . Marimea sau functiunea reprezentata /arimea72 de intrare.*.*. pentru ramificatia in doua directii semnul(G! se omite C" 2s Punct de comparare prin diferenta a doua marimi $lement de automatizare(traduct or..Pentru intocmirea schemei functionale a unui sistem automat se folosesc semne si simboluri conventionale din care cele mai reprezentative sunt prezentate in tabelul . z Punct de bifurcatie a unui semnal Punct de insumare sau scadere a doua marimi Semnul conventional Descrierea reprezentarii Sageata indica sensul transmiterii semnalului prin sistem 1amificatia semnalului z C" GHs.

.5. instalatie intalnita frecvent in diferite instalatii din industria alimentara."element de comanda). "element de executie #robinet))(" admisie abur)7"apa rece)+"iesire apa calda.6"componente regulator automat#-())."obiectul reglarii automate#3-())2.2".$"traductor de reactie#T-)) '"comparator diferntial#&+))*" aparat de masura a temperaturii) 4...2 Schema unei instalatii de reglare automata a temperaturii apei intr"un schimbator de caldura. '..)!. . Fig. . *D .$xemplificarea unora din simboluri poate fi vazuta in schema unei instalatii de reglare automata a temperaturii apei dintr2un schimbator de caldura((ig.

etc. Schema bloc a unui sistem de comenzi automate dintr2o fabrica de lapte este prezentata in figura =.Aplicatii pri%ind sistemele automate utilizate in industria alimentara $. temperatura. $lectrovalve. +utia de achizitie a semnalelor. Panou electric de comanda. Subansamblurile principale care intra in structura unui asemenea sistem sunt7 2 2 2 2 Senzori si traductoare de greutate.*. *E . nivel. +resterea calitatii produsului finit.$.1 istem automat utilizat in industria laptelui +onducerea de calculator a proceselor de fabricatie a produselor din lapte are ca efect7 2 2 2 2 1educerea consumurilor de energie si materiale. +resterea productivitatii muncii. $liminarea riscului de poluare a mediului inconjurator.

In functie de necesitate operatorul ajusteaza comenzile si restabileste functionarea normala a instalatiei. /onitor(calculator de proces!.. se urmareste starea intrarilor si iesirilor. Pompe si agitatoare. In ciclul automat prin program se urmaresc retetele. Pupitru de comanda operator. Panoul de comenzi locale operatorii si actionare la avarii. 2 2 2 2 2 &ulap de forta pentru circuitul de lucru. se vizualizeaza alarmele curente si istoricul acestora. se vizualizeaza inregistrarea evolutia in timp a procesului tehnologic.Fig. Schema bloc a comenzilor automatizarilor &ulap de forta pentru circuitul de receptie si racire(interior!. )# . *. Intre calculator si elementele de comanda din fluxul tehnologic este interpus un automat programabil care cuprinde 5) intrari numerice de **# 3 curent alternativ. 6 intrari si ) iesiri analogice. = intrari pentru temperatura. Softul inregistrat pe calculatorul de comanda a procesului tehnologic permite comanda in sistem automat si manual. 5) iesiri numerice.

Programul permite controlul si monitorizarea procesului de incarcare si descarcare a rezervoarelor precum si a procesului de racire a laptelui datorita conexiunii cu sistemul automat de control a procesului de racire(fig!. racirea in tancurile de racire se face la temperatura de 5. &in acest punct in functie de temperatura laptelui acesta poate fi dirijat in doua directii7 2 Spre procesare imediata cand temperatura este mai mare de *= o +. Pentru eficientizarea procesului de monitorizare si control a fluxului tehnologic este necesara monitorizarea pe sectoare de activitate7 2 2 2 2 2 2 1eceptie.6o +. +aracteristicile laptelui sunt masurate manual in laborator si se decide ce flux tehnologic va fi urmat 2 Spre depozitare in tancuri racite in vederea prelucrarii ulterioare daca temperatura lui este in intervalul D o. fiecare operator odata cu intrarea in activitate trebuind sa se inregistreze. +ontrolul parametrilor tehnologici. se face prin masurare cu un aparat digital care trimite semnalul in timp real operatorului care supravegheaza sistemul de automatizare. Sistemul de control dispune de 5 nivele de securitate.1 "eceptia laptelui. iar avariile care apar vor fi inregistrate exact in coordonate de timp. In caz contrar electrovalva din circuit muta traiectoria de curgere spre circuitul de rezerva echipat corespunzator.. (iltrul initial se curata de impuritati si se restabilesc parametrii functionali ai circuitului. &ebitul de lapte la receptie trebuie sa corespunda unei viteze de circulatie prin filtrul de receptie de 5mIs.*)o +.. In acest caz receptia automata se opreste.1. &epozitare2racire. etc. )* . $. Pasteurizare. +ontrolul motoarelor si pompelor. +ontrolul sistemului de spalare(+IP!.

*.).2 Instalatie de receptie a laptelui 6 ! " Automatizarea controlului parametrilor laptelui in procesul de depozitare si racire# se face dupa schema din figura =. )) .5. Fig.Sectorul de receptie automata a laptelui dintr2o fabrica de profil este prezentat in figura =.

Instalatia de automatizare a sistemului de racire este prezentata in schema din figura. Schema automatizarii controlului de depozitare In tancurile de racire se controleaza permanent7 2 2 2 nivelul laptelui temperatura de pastrare functionarea agitatoarelor pentru realizarea omogenizarii laptelui. .Fig. =. &atele inregistrate sunt transmise la cutia de achizitii date si comenzi(dulap de automatizare! unde sunt prelucrate si transmise monitorului de comanda. )5 . *.6.

*.Fig.$ Tanc de racire agitator) pompa) S8"sensor nivel) TT"sensor de temperature) 9a"motor :"sensor de conductivitate) :T-"electrovalva) /" Prin intermediul pupitrului de comenzi operator se impun parametrii de intrare(temperatura. )6 .!. Schema instalatiei frigorifice si ciclul teoretic de functionare sunt prezentate in figura =.. +ircuitul de racire ramane deschis pana cand temperatura reglata in rezervor se echilibreaza. Agentul de racire intra in rezervor printr2un sistem de conducte prin intermediul electrovalvei 341. oprindu2 se alimentarea. nivel. etc. comandata de senzorul de temperatura 44. moment in care compresorul se opreste. Instalatia de frig utilizata in industria laptelui este cu acumulare de frig prin formarea de gheata pe tevile vaporizatorului.. Atunci cand nivelul ajunge la cel stabilit pompa corespunzatoare rezervorului in cauza se opreste.

' Instalatia frigorifica pentru producerea centralizata a frigului artificial Instalatia cuprinde un compresor. 2inregistratoare de presiune. condensator. In cadrul acestui tip de instalatie se gasesc7 2 elemente de automatizare72senzori de temperaturi 2senzori de presiune 2 elemente de control7 2inregistratoare de temperatura. ventil de laminare si vaporizator. schimbator de caldura.Fig. Intre compresor si condensator se gaseste separatorul de ulei. *. iar intre ventilul de reglaj si vaporizator se gaseste separatorul de lichid. 2regulatoare digitale. ). respectiv rezervorul de lichid. .

& Automatizarea pasteurizarii Abordarea automatizarii instalatiei de pasteurizare se face pornind de la schema de integrare a pasteurizatului cu placi in fluxul tehnologic de preparare a laptelui((ig. mentinerea laptelui pasteurizat in A timp de )# s. =. 2indicator de curgere. 2ventile de reglaj. etc. completare sau golire a instalatiei cu agent frigorific72 presostate de inainte si joasa presiune. iaurt. refrigerarea produselor lactate(smantana.=!. depozitarea si ambalarea laptelui de consum.o +. racirea laptelui dupa pasteurizare. )= . pasteurizarea laptelui la D. refrigerarea laptelui la o temperatura de max.o +. separarea centrifugala . preracirea laptelui cu apa de la retea in **.o +. Instalatia este formata din . incalzirea la ADo + in contracurent cu laptele pasteurizat care are temperatura de D.. Acest tip de instalatii automatizate se utilizeaza pentru7 2 2 2 2 receptia.o + in zona cu apa fierbinte la temperatura de E. .1. branzeturi.2 elemente periferice pentru alimentare. zone in care se petrec urmatoarele faze ale procesului tehnologic7 2 2 2 2 2 2 preincalzirea laptelui 6.! $.

)A .In schema de automatizare din figura =. precum si instrumentului de inregistrare care inregistreaza temperatura de pasteurizare.= se introduc urmatoarele elemente de automatizare7 2 senzor de temperatura in circuitul de lapte din zona =. Senzor de presiune(presostat! montat pe traseele din circuit.A. 2 Pasteurizarea smantanii se face cu o instalatie a carei schema este prezentata in figura =. Scaderea presiunii va comanda intrarea pompei D(pompa de traseu! care va mentine presiunea constanta. care trimite un semnal continuu regulatorului de temperatura din panoul de control *5. regulatorul de pe panoul de comanda transmite semnalul de deschidere a valvei de deviere a fluxului *) pentru reintroducerea laptelui in flux pana se atinge temperatura prescrisa. A&ca nu este realizata valoarea temperaturii de pasteurizare.

=. istemul de igienizare CIP Instalatia de spalare si igienizare +IP este formata din 6 sau mai multe linii si este conectata la unitatea la unitatea de productie si curatat rezervoare((ig.*!.A Schema pasteurizarii smantanii *23ana preparare smantanaIiaurt. 62masina de ambalat produse vascoase la pahar. )2 Pompa vehiculare produs. 52schimbator de caldura de pasteurizarea smantanii. acidul azotic si apa. '. La pasteurizarea smantanii elementul esential de automatizare este cel pentru controlul temperaturii. +a fluide de igienizare se utilizeaza soda caustica. A.(ig. Atingerea temperaturii prescrise are scopul de a distruge microflora patogena si de a inactiva peroxidaza. )D .

62pompa. )2rezervor pentru soda caustica. 1ezervorul pentru soda caustica(baza! ).(ig.2schimbator de caldura. A. 52rezervor pentru acid. Instalatia cuprinde7 2 2 2 2 2 2 1ezervorul de apa fierbinte *.. *2rezervor pentru apa fierbinte. 1ezervorul pentru acid azotic 5. In afara de aceste rezervoare in circuit se mai pot integra7 2 1ezervor pentru solutie diluata de JaFK.* Sistemul +IP de spalare. economisind detergenti la o calitate superioara a spalarii. Schimbator de caldura lamelar pentru apa . =2cutie de comanda. +utie de comanda =. Instalatia de igienizare +IP face liniei tehnologice in sistem centralizat. Pompa de mare presiune 6. . )E .

2 debitul de fluid se masoara cu un debitmetru magneto2inductiv. 4emperatura masurata este trimisa la unitatea de comanda = care regleaza temperatura corecta pe tur. circuitul de retur. Pe circuitul de retur se masoara$ 5# . Pe circuitul de tur se masoara7 2 Temperatura. Pe baza valorilor acestuia transmise la panoul de comanda = se pompeaza corect cantitatea de fluid cerut si la parametri de viteza adecvati. cu ajutorul unui senzor de temperatura prevazut cu un convertor de semnal incorporat.2 2 1ezervor pentru apa fierbinte. 2 $. Se spala apoi cu apa fierbinte. Se limpezeste in final cu apa calda. /resiunea ca parametru esential in procesul de igienizare se masoara cu ajutorul unui senzor de presiune si o transmite la unitatea de comanda. Automatizarea sistemului +IP se face distinct pe doua circuite7 2 2 circuitul de tur. 1ezervor pentru apa calda. Unitatea de comanda si control seteaza in functie de cerinte valoarea teoretica a presiunii corespunzatoare secventei din procesul de igienizare. Se spala in ordine cu acid azotic. Procesul de igienizare se deruleaza dupa cum urmeaza7 2 2 2 2 Se face o prima prespalare cu solutie diluata de JaFK.

care prin comanda ventilelor va permite corect trecerea prin conducta de retur a fluidului corespunzator. &aca temperatura pe retur este peste valoarea limita setata de operator rezulta ca temperatura realizata in circuit este cea corecta. se masoara cu un senzor de conductivitate si arata faptul ca fluidul din retur ajunge corect in rezervor. se masoara cu ajutorul unor senzori inductivi care transmit parametri la panoul de comanda si se indica daca este necesar sau nu reglarea concentratiei. care indica faptul ca pe retur exista sau nu debit. cu ajutorul unui senzor de nivel.2 Temperatura fluidelor cu ajutorul unui senzor de temperatura care transmite semnalul la panoul de comanda. Temperatura. 3aloarea conductivitatii fluidelor de igienizare este trimisa la panoul de comanda. Se mai instaleaza senzori capacitivi pentru a indica nivelul minim respectiv maxim din rezervor. +onductivitatea. care functioneaza pe principiul potentiometric in asa fel incat spuma si aderenta sa nu influenteze rezultatul masuratorilor. cu ajutorul unui senzor de temperatura care trimite semnalul la panoul de comanda = de unde se actioneaza asupra schimbatorului de caldura in sensul obtinerii valorilor setate de operator. 8ivelul de lichid. In momentul incheierii unui secvente de spalare sau a schimbarii fluidului apa2 substanta acida unitatea de comanda recunoaste acest lucru si comanda ventilul corespunzator ca substanta acida sa se intoarca in rezervorul acid. +onductivitatea fluidelor de igienizare. 2 2 (a rezer%oarele de lapte se masoara$ 2 Turbiditatea la prespalare se masoara cu ajutorul turbidimetrului care la o valoare setata de operator indica concentratia remanenta de lapte in apa si in functie de aceasta dirijeaza amestecul lapte2 apa la drenaj sau in rezervorul de colectare pentru prepararea hranei la animale. !ebitul. 2 2 2 5* . cu un detector de debit.

5) .