'-

VASILE PREDA
(GOORDONATOR)

ORIENTARI TEO RETI CO-P R/Ml O LOG I C E rN EDUCATIA SPECIALA
,\v

r k-;., I &B'% rp-a# '

._.

i

:

.:...&-*

&,;t

Y&

Presa Universitard Glujeani

CAFITOT,UT, VT
PROGRJTIIE I}E INTERVEISTIE PgtrTRT} RHCIIPENARE,A 0rNFrCrENTSr M0T0Rrr

*,0i. competenfa ror motorie. sensul termenului ccrnneteni[ motorie poate fi mai bine infeles in relafie cu teoria acliunii {g dirijate spre scop. prin acfiune dirijat' spre scop este definit comportamentur i'tenfionat, pranificat gi dirijui ,pr., scop ar persoanei intr-un context social dai. vom'uuii^acegti termeni unui c6te unul. Termenur de 'dirijat spre scop, ,ug*rro"Jca acliunea va duce ia un rezultat specific producdna nlgte ,.t i,nnxri in rnediu" Trebuie presupus cd acesta ac{iune are c'nsecinJ.e ridaptative pentru autorur acliunii. Acfiunea este realizat' nu pri' exproiurr, ?ni6mprbt;r{ .i*pcntr_un pran e.xpricit ar acliunii concepute, conqtie nti:zar inainte de execulia ei. Reprezentarea mintal' atdt a rintei cat qi * *{rourlior imnriJ ir*r.nfa intenfi.nalitdlii. Definirea. conceptului de int*ionulitate .rt. n..rsard in acest context. Prezenla intenfionalitatii trehuie'presupusd chiar gi in cazurile copiilor cu

senzoriaritatea gi motric.itatea-.fac parte integrant' dintr_o refea comrtnd prin intermediul cfu:eia individui se reiafi.neazd la realitate. Informafi a achiziyionatd prin senzalii Ei **pro.ur. motorie oferd o bazd pentru dezvoltare' Input-urile senzoriale qi rarpunu.rrile motorii necesare pentru ducerea la indepiinire a unor sarcini specifice contribuie la realizarea schemei corpoiare , ca nn prim pas in deivortare. p* rang' cere dou6 oomponente me'fionate lr.nroirili;;pi motricitarea) ra realizarea acestei scheme participd sistemur 5i n*ru*.'p* mdsurd ce i'tbrmalia devine tot mai complex5 ,orui;u.*t de in organizarea informaliei a*hizilionate" sisteoiur n*ruos va fi tot mai mare clasic' teoriile asuprai dezvoltdrii au abordat dezrroltarea motricd perspectiva achiziliei de abiiita{i.. din A.;;r,a"perspectiva prezinr5 unere neajunsuri referitor la condilia particulard a deficienlelor. Acegti copii nu au controlul motric necesar pentru a explora in mod independent experienfa lor senzoriomotri.a Rin,t t"trr Jiir.ita o. , celoriarfi. 'ealitatea, Perspectiva teoreticd menfionuta *" ,ln. Jon, de acest fapt. Forosind aceastS observafie ca argument putem afirma cd este mult mai folositor pentru specialistur practician sd descrie purror*unfa motorie in rela{ie cu utilitatea ei recramuta ot* sarcini oon*ruif ,n-.p.* condiliei deficienfei motrice' ceea ce il intereseazd pe terapeutul implicat direct in .uuluarea qi recuperarea acestor persoan.,

89

acela al incerclrii de a atinge o deficienla rnotorie grav6, argumiontul fiind /rd,,oer.a in disculie a 'contextului social' lintd prin acliunel?*p*tlo?. cel de'interpersonal'' De ex; este irnportarft1intr-un sens mai larg dec6t d* dintr-o secvenlb acliunea deschiderii unei uqi este o*parte Tl..lYnuu realize azd un scop social' cum ac{iuni in viala unui indivicl in care el sau ea cineva od p6r6sirea unei ar fi intrarea ?ntr-o camera pentru a intdlni pe acest fel vor fi implicarte gi cladiri pentru a pleca acasa. in orice acfiune de uzual ins6' termenurl Ce alte compo6u*.nt., nu doar cel rnotor. in mod reahzarea efectiv[ cu ajutorul competenld motorie e folosit pentru a descrie atingerea unui anumit scop' sistemului locomotor de ac{iuni dirijate spre conducAndlaadaptareacusuccesirrdiversesitualii. in disculiie a cele anterior expuse jurstific6 necesitatea luarii fapt care este realizat competenlei motorii ?n cont**t11 unui scop definit, direcfionat[ spre atingerea unui de modelul comfetenlei motrice ca ac{iune sunt soiicitate in scop. Analiza;;" diagnosticul d*:pr:inderilor motorii

anumite acliuni cu practicd atunci c$nd p.r*ounu "u poate efectua apuoarea unei periiule intenlionalitate bine definit[, cum :iunt de exemplu de de dinfi, a culitului sau a furcull,tei sau incapaciiatea 1:::1-ii::1t:? pentru ca survine nu probleme aceste pentru Interesul astfel de rniqcdri. mai ien{i cu cflteva ms ia specialiqtii aratd c5 timpii a. 1..u,,1i* sunt in'medie normali sau c5 aceEtia sunt copiii cu deficienla motorie elecat ia semenii lor incapabili sb aqeze 29 de cuburi in 30 secunde' ca acfiune clireclionatd Punctul de vedere asupra coffipeten{ei matorii la necesitatea analizei spre scop intr*un context socierl conduce direct trebuie-sd se nranift:ste' acelor activitfili zilnice ?n care astfel de competenle copiilor cu.deficienfb Acestea ne sunt familiare in folosirea in curriculuntul cum sunt autoalimentataa' motorie, incluzAn,J diverse activitdli cotidiene mutli dintre noi ace'stea imbrdcatul, igiena corporald sau g'dtitul. Pentru secundare care ne permil' de sunt sarcini rutiniere. Succesi,-rr,*u*uc{iunilor repetatft de sute de ori in exemplu, s6 ne facem o ceaqc6 der cafea este - umple ceainicul timpul unui an. Ia ceainicul * cl6 drumul la robinet cafea qi iingura - desffi pune-l pe arcgaz- aprinde focul - ia borcanul cu - pune cafeaua in cea;c6 g'a'rn'd' capacul - ia o lingura de cafea - ia ceaqca incdt nu ia91ry c anali:rir a Acesr tip de uriiuitut* devine rutin6, astfel activitali' In derularea succesiunii opera{iilor irnplicate in teaitzarcaacestr:r sunt inte4rretate ca fiind acestei activitali pot suweni erori. Aceste erori care au dobandit aceast6 deprindere' In

conjuncturale in cazvlpersoanelor prezenla repetata a acestor e'rori cazul in care J"prinO.i.a este irr formare deprinderii' semnaleazd exisienla unor probleme in ashizilia spre scop' analiza Lufind in considerare comportamentul direclionat inlelegerea conceptului de erorilor in astfel de activitali de rutind a dus la sa !in[ un jurnal ai ergrilgr in acliune competent[" Solicitdnd ulor persoane deicrise anterior s-a putut face analtza

sarcinile zilnice de genul celor

Feedback-ul este o caracteristicd de bazd a struictt-rii comportamenturui.dback-ul in sine este un ?t':: .ur. de exermpiu agucar.atJ^ cauzeposibile: .. poate utilizatd pentru a inferege dezvoltarea copiilor deficienli mintal gi motor.motivafional. Plecdnd de la teoria piagetiana aili autori au realizat o anal izd a modului in care aceastd i*orl. r"pri Acfiunea dirijatd spre scop este dependentd de dezvoltarea mintala.rtilizarea feecrback-uiui intem sau extem. compoftarnentur centrat pe atingerea unr-ri scop. cunoaqterea rezultateior fiind un determinant al derularii sarcinii' in acest til informafia'de feedback este un input critic pentru procesorui central." Ji. Feedbacl+ul intrinsec proviine de la analizatorii specifici implic'uii i. preienla gi complexi tateaacestora fiincl obr.o semnificalie speciald. a. .. Pentru fi 91 .i nc apac itate a in s e c'en ti arizarc a ac liuni t* con form pro gramul ui .it $rezenia intenfionalitafii) nu este caracteriitic acesto. conform acestor r. fendoane.ilo. bine d. derularea acliunilor (l<>cahzali ln diverse zone: muqchi. utilizarea acestor lnformairii er fost n"r..r.rurx pentru a inferege pe deprin natura comportamentuiui oirl*t spre scop. Analogia cu program'ul de computer ne permit e o analizii a egecului in indeplinirea acestor actiu'i. a ajusta programul. identifiidno .i.u pJtriu.td a unui oUi*lli'"0""' .ii . de acfiuni trebuie realizate precum qi d..uiluurea dezvcltarii motorii trebuind sd find cont de acest asipect..ercet6ri..--l|ll- de la mediu cdt qi de Ia sursele interne (aparat locomotor gi structuriie anatomice implicate in asigut"area echilibrui. zilnice de rutind. compus din subprograrne. IrurLclionar*u pt"g.ta informafie estr: trimisa tnapoi' comparatd qi transrnisd programlrlui pentru a modifica sar.{i. r*. Altfel spus.:nitorize.u"ini1ia feeclback-uri at6t frcut o analogie cu funclicnar:ea computerelor.il.. .. Aceastd activirfate de compu. Asesr o. De asemenea este necesrtrd luarea?n consiJerare in aceasta analizS qi a altw factori.umului va fi monit' rizatd" de consecinlele sale' Procesul m.eqecul in r.. *"ti""fia gi intenfionalitatea. necesar5 pentru a inlelege natura proceseior psihice de control care perturba indlplinlrea sar. At6t compoftamentur simplu cat gi cer complex sunt la toate niveiurile determinate de rrszuitatere lor' Atributul de "feedback" este propriu comportamentuiui f. Acliunile dirijate spre atingerea unui scop sunt depen<iente de dezvoltarea cognitivd.* preluatd de procesorul central' Rolul feedback-ului are. considerali esenliari conform acestei perspective-a competenfei.incapacitatea in executarea unui subprogram datorita dificuitStilor de manipulare specifica. a descrie acest sistem s-a care este posibil6 datoriti existen{ei unui program executiv globar acestor erori. cum sunt cei anterior amintili.ervabile la nivelul comportamentului *"ioo... sisternr vestibular *t.lexibil gi adaptativ' Feedback-ul extrinrlec este oferit de factori exterio'i sau cle consecin{e exterioare ale acfiunilor." care specificd ce secventd ordinea ror)....

. Argumentele in sprijinul unei implicarea pdrinlilor (sau' posibilitatea individuilirarii reale u i*rup. inlelegand aceea abordarea funclionald este mai sunt necesare pentru a aceasta identificarea acelor abilit5li motrice--care determinatb de siturlliile duce la indeplinire o anumitd . care iespectd aceste. ameliorare a abilitdlilor alimentalia' igiena ducerea la indeplinire a activit'a1ilor cotidiene: etc' personal 5. deplasarea. 0 . def. el va sgperviza o poate fi chiar un si. pfeoum ryi cu cea autor t "tapentru deiularea astfel de proceduri sunt a evalua situafia.rl stabilegte planul in cauzil' tn 1'oat6 ludnd in considerare situalia concieta a persoanei ptttouttd care este autortzath complexi talearu.' cfit qi in terapt*. implernenteze ur..I potrivitf.e Acest model terapeutic cbpiilor cu cerinle speciaile Ei specialitate. l)e prin Acest mod de a inlelege concrere de viala ale p€rsoaflei . va deternrina asumarea de dupa caz aunui alt membru al farnilieii. in care el se implicd total cle ia itt*p"iul mod de derulafe a pe tot parcursul acesteia. loc in momerilul cffnd este terapeutice. (l{D?' de miqcare ale copiilor cu Treatmenf) este adresat ameliordrii problemelor de posturii qi disfunelii neurologice. Solicitarea acestora poate avea raport cu-evolufia cazutrui' necesard o aduft*re a planului terapeutic in in deficienta mot'ricd Strategiile terapeutice elaborate pentru recuperarea institulii rnedicale' necesitd adesea colaborarea *ui multor servicii 9i guvern amentale' educ alionale. unele din aces1ea pot fi considerate lYeuro6evelopmentul Tratxmentul tn neurodezr. Vt"l apoi.u u.. imbrdcatul.*sp-Ltiu.ri plan. speciaiistul pune }a p6n[ la sf6rqitul terapiei' directh. in cadrul punct o relalie teraper"iticd intervenlie terapeutic6. care acela ai-dobandirii unei c[tre aceqtia a unor responsabilit[1t. guvernamentale sau ne cdteva tipuri de In sensul celor 'discutate pinii acum pot fi amintite principii' ti func{ie de intervenlie terapeutica. ai echLipei conduce terapia solicitS opinia unor specialiqti. d'ezbrdcalui cand persoana care consultalia intr6 in disculie in momentul mernbri . In *od uzoal.1 de persoand poartd rbspunderea aparfindto.*r.inA specifica. efeciu] flind 9i model de interven{ie se atitudini stenice in raport . programe de terapie' complexitatea ior. intalninCu-se regt'rlat terapiei' cu scopul de terapie.*o*t!i situalie' Acest motrice necesare pentru referb la programu d. t*rup. ca o altemativa lu utttt al abordSrii funclic'nale intervenliei recuperatorii. 'ferapeutul identifica problemele efectele tonusuiui muscular miqcare qi propune proceduri cal'e rlor anihila .tdrii. ut famitiei persoanei respective' Specialistui cu persoana aflat[ in pentru .onArr"o*u terapiei. _ -:.)ftor. venind in intampinarea nevoilor unui astfel de model de ale familiilor acestora.it tn evaluare.tttf.ut.rcienla ** poui* doveii util at. de serviciilor asigurarea caractertzatprin es1. modelul anterior descris qi consuitalia' poate { compietat cu incd dou[ elernente: monitorizarea intervenfiei' In cadrul monitorizSrii.

.^. Aceste putt*rnori de migcare sunt incorporate apoi in rutinele functionare. cu cadrul didactic ?n poziliilor funclionale Decesori3 ?n contextur rutinelor scopul oblinerii qcolare (pozilia 93 NDT-ul nu se pot migca independent. in dorinla de a ameliora migcarea.manoperd ii va.ul vielii qcolare. insd aceastd. sunt inregistrate caracteristicile motorii qi mai ales patternurile posturale de sitabilitate in urma interacfiunilor di*anrice p.rua mult timp.llonurile care NDT gi propune le Fr€ sunt urrniitoarele : ' analiza disfuncgiilor cu dorinla de a identifica problemele determinate de posturd qi migciare. Acest copil poate sd ajungb la ungu. Evaluarea copilului va fi. cu scopul de a facilita adaptarea la cerinlere postur:ale. Sunt realizate apoi o serie de intervenlii pentru a facilita acfiunile muqehiului implicat qi pentru a inhiba patternurile nedorite. Av6nd in de pe farfurie. De exemplu. . dar terapeutul poate obr*ruu faptul cd pel.asigurarea stabilitdrtii posturale qi a migcarilor funcfionale prin proceduri specifice.enteror corporale care implicd grupele musculare vizate.. vizdnd.eutul se poate consuita.alegerea gi utilizarea echipamentului care va ajutala ?mbund t1firea stabilitdlii posturale gi a migcdrilor funclionale. Forma potrivitd in cadrul unei migcai.prevenirea paternurilor motorii anormale care persistd qi creeazd.f5cuti prin observarea rdspunsutrui acestuia NDT-ul conline principii care pot fi aplicate in context.!-. vizdnd inzestrarea acesteia cu proceduri senzoriomotrice. .. Migcdriie simple srunt apoi integrate in ansambluri de migcAri tot mai .usline uuniut trunchiul gi capul.ingur (acest fupt constituind rnigcarea vedere cd cei care . deoarece: el are o miqcare deficitard a mainii in ridicarea iingurir* fao. un copil cu hipertonicitate poate sd stea fErd sd fie sprijinit. dacd a fost achizilionatd rotalia posturald a bralului. anormal qi vor facilita actiunea grupelor musculare integre..educarea persoanei cu deficienld . destinate ameiiordrii condiliei sale. care constitgie forma migc6rii)' in analtza exemplului expus este prezenta miqcarea fu1clio na. schimbdri secundare (deforrnitiifi). a26".. i. . urmeerzd" funclionala). runcllonale poate fi oblinutd prin aplicarea tehnicilor NDT-ului. De exempiu. precrim gi prin analiza capacitdqii acestuia de a se schimba. De aceea este viza ti realizarea corectd ia formei miqcdrii in coresponden{d cur finalitatea miqcdrii.mdncarea utilizate 9i forma miqcdrii.. terapeutul va exersa ?mpreun6 cu pacientul miqcari uqour:.risul este deficitar pozifionat pentru a :.o*pto*. Terap. . ameliorarea sau corectarea posturiior inerdecvate.u* t. Alinierea corectb a trunchiuiui qi capului ajutd copilul sd vadd obiectele gipersoanele din fa{a lui qi ii facilite azd intiracliunile. dar forma migcdrii este impropLrie pentru ca finalitatea sd fie optim6. aceastd abilit ate va fi folositd pentru cregterea eficienfei mipcdrilor bra{ului.d.

corpului in banc6. Putem aprecia cX acest mod de abordare este greu de aplicat in cazul copiilor cu deficienld motricd. Abordurea adaptativd estr: un model terapeutic utiiizat din dorin{a de a selecta proceduriie terapeutice. Acest fapt se impune c0nd terapeutui se confruntd cu restricliile impusre cle deficienlb. dobdndind r[spunsuri adecvate La aceEti stimuli. Rdspunsuriie adaptative dob$ndite vor aduce o informa{ie senzoriald suplimentarS.rdrii senzoriale pornegte de la ipoteza c5 indivizii dezvoltd o serie de abilitali prin procesul de interpretare gi relalionare a stimulilor senzoriali.nale (datoritd feed-back-urilor) pe care SNC le va asirnila pentru derularea optimi a viitoarelor sarcini. ler nivele mai complexe ale dezvoltSrii. rnediu Ei vor pune in practicd a. neurobiologio5. evaluarea gi programul terapeutic lirr6nd cont de principiile psihologiei dezvoltdrii. care va fi asimilat6 qi utilizatd pentru ducerea Ia indeplinire a sarcinilor viitoare.g au dezvoitat acest tip de intervenfie argumenteazd cu constatarea ameliordrii performanlelor in invhlare in t:azal asocierii activiffilii de invdlare cu stimuldri senzoriaie adilionale.zate in raport cu situalia concretd ?ntAlnitd. ltcest model poate inglelba in derularea sa principiile asigurdrii serviciiior. Aceqti copii nu dispun de capacitatea de a interacliona cu rnediul gi pr"in urunare nu pot rcaliza achizilii in aceeagi manierd ca gi cop'iii cu integritate motorie. Colaborarea vizeazb elaborarea activitalilor cle invilare de aqa manier5 incAt acestea sa includi ?n sistemul de predare principiile teoriei integrdrii senzoriale. Autorii car. 94 . Canform acestui model persoana igi dez''. Abordarea integrativd senzorild izr in considerare calitSlile sarcinilor precum gi interacliunile persoanei cu alte sarcini. intr-o rnanierd consultaLtivd specialigtii gi cadrele clidactice vor facilita acliunea acelor condilii de.cele strategii de interv'enfie care vor cregte qansele unui rdspuns adaptativ. Abilitdliie la niveie superioare sunt condilionate de dobfinClirea achiziliilor la nivelele precedente. IJn alt model de interv'enfie este acela oferit de perspectivu dezvoltdrii. pozilia segrnentelor corporale irnplicate in scris gi citit. cu scopul de a permite achizilionarea ulterioard. Intervenlia terapeuticd este adresatd facilitarii achiziliei abilitapilor la un anumit nivel. fiind nevoit sd elabor:eze strategii alternative. Teoria integ.roitd abilitd{iie gi dobdndepte rEspunsuri adaptative prin receptarea pi interpretarea stimuliior senzoriali. succesiunea rnigcirilor func{ionale necesare pentru realizarea scrisutrui sau cititului).oare de informa{ii senzoriale adilio. rnonitorizdrii qi consultaliei. exilrimdndu-ne rezen/a asupra validitalii sale conceptuale qi aplicabiiitdlii sale concrete. planul terapeutic Ai tehnicile utili. Aceste rdspunstiri adaptative vor fi ele insele produLcdt. Poate fi amintit aici un exenrplu din practicS. r*tilizat de cei care practic5 ter:apia ocupalionald qi fizioterapia. trntegrarea senzoriald eiste un model terapeutic cu valicritate conceptualS.

Trebuie menfionat faptur mecanismul de acfiune ca ul t. o*0.tiriliare. de pdrinfi."i+r"r*"Masajui . *i Far'n*ia -. in echipd fiind u*rp..tr. j nt..' : pregdtitoui*. masand ugor structurile rnusculare a"rticurur.. a... pirinfii au cdqtigat ot"pturi' prezenr J* a contribui ia mocrerarea procesurui educare a copiiioi ror' de in p..a-gi exprime dezacordul cu programur acc. mtervenfie ff i' g ..rra copiiio.r.ii"r.i r * t enll or a'b ordali in ac eastd fffi .ontroi.rn ...est tip de irt***"rie sunt argumentere clinice..rtui fibrelor mur.ri*rt-rru ^rred*r* deplin inleres din puncr esre pe oe tiriofutoio#r. cu scopur de a restab'i imp. pusd in saloniribui* i* elaborarea gi programuiui de recuperare.*j. r.':::..* tot mai mare.u. u imbunatdli " controlur muscurar.uorrr"ta ui-riir-*ului muscular. procedurare ?n acest garanfii . -i'..:':***.r*".. Migcdrile facilitate prin acesr simple por ti -* *.'ffi -:". cei care practic6 r fasciiie rnuscu. i ll.rdul sau in<iividu?l"cel ram arc't. de a creqite mobilitatea iigamentard gi J.Tehnicile de mobiliz*e a articulaliilor includ mipc6ri pasive ale ale pd4ilot u1 pu.hnirii de . rungur Terapia . opinia celor care practicd In ac. im b un r'J"li t. purut*t' face ca aceastd tehnicd tfn*. ceea ce contea zd.r".. 3.i:ff .icare*.."* comprexe.u.r*.te Sasaj in rniqcdri parte a unor tehnici de lducu*e motuic d mai comprexe.v". r:senfiald.fi :ffi:ni:r: 'td cvaniosacruld se adreseazd structuriior sisternului de rnembrane 9i fascii care re'tga intre ele our. .:f t*:1.*' ffiilffi*r *"i port. * iy f *it yl t *u.face dupa individualizat in.ir"ure Ia probrema discufie pdrinfilor li se pil.uu. urmatil de iehnici -J"*U"nale mai vveazd incruderea acestor complexe care migcdri in migcart ..* paradigma aborddrii in Parlicioarea pdrinfiior i' luarea deciziilor. jj U .*'f*[n##.r1in .---.-..il* ru regisralie.ura suprafafa corporarir. mai comprexe...ir.*r* Educarea copiilor se'. fiind domeniile i'.d.-de_a iJi. care pdrinlii un program reprezint[ unul drn membrii Echipa interclisciplinari irnLportanti" ttr'nli*^rd aducd a"rili" gi copitrui deficient in :iffi?JffiHfi ffiI:li'" .?j :f "lHii. .ru*url miofascic.. gi-a*'iilor:-io."g* relaxare. *" h " aceastd - dd.r i .''" .* asig..". Finaritatea . terapeuticd este de a redur..rlur. pi ajutorurui or. -.h"iri este.I. prin rege cre echipa "i_fi.rir *"* mterdisciplinar'...T:'Jffi il. apricarea sau p. TerapeutuJ p*rp.parrener uc:tiv ar procesurai de recaperare Moderur interdiscipri'ar se-bucure d. ameliorarea pozilionarii gi se obline astfel . Tehnics de relwire miffisrirutiri"*ir* o modaritate de i'tervenfie asemdndtoare masajului.lare.oi.Til:fi i i.uia i*pfrtuni-. in*irtand asupra $i zcneror care sunt dureroase sau prezinta restricfii de .

sentimentul de inferioritate qi nesiguran{d datorate deficienlei copilului. . posibilitatea de a alege un coordonator al programului individualizat qi posibiii.problemeie de integrare. majoritatea neimplicAnclu-se. Familiilor li se acordd posibilitat€a de a alege intre dilerite servicii oftrite copiilor deficienfi.i a celorlalli specialiqti pentru a reetliz. pentru a-$i putea impartagi experienteie. respectiv dacb doresc sau nu sd se implice suslinut.ului suslinut al pdrinlilor. Adesea se poate constata 1:re.irnp Terapeulii au datorati constrAngerilor profesionale. Se aratd ca p[rin]ii copiluiui cu deficienld motorie se implica in numdr mult mai scdzut dec6t pdrin[ii ai clror copii prezinti alte deficienle.icdirii p drinlilo r in cele expuse anterior a fost ardtatd dificuitatea organiz[rii r"rnei echipe interdisciplinare care sd oblind rezultale perfortnante. observat printre bariere absen{a intere:rului motivalionaL.tatea deciziei rolului asumat in educarea copilului deficient.zen!a unei discrepanle intre implicarea gi participarea teoreticd ide. lipsa de 1. incapacitatea efcrrl.tem. adesea ei nedevenind rnembri ai echipei. aceasta reprrezentdnd doar l8%. pentru a se susfine reciproc. daar 71 participd activ la programul individual de reabilitare a copiilor lor. CercetSrile gi observaliile provernite din practica concret6 indicd nevoia antrenamentului terapeulilor .:ficienfei.a o colaborare bazatd pe principii de egalitate cu pdrinlii. preferate fiind echipele mici in care aderare'a la normele grupului este facilitati. q6 . Sunt prezentate in studiul amintit c6teva din cauzele care opresc participarea pdrinlilor la progralnul individual : . S-a fbcut observalia c5 fcrarte pulini pSrinli devin membri activi ai echipei. natura gi graduI d. .-contact cu alte familii ai c6ror oopii au probleme.ald "a pirinlilor in programul terape'utic individual al copilului qi participareit reald. . comunicarea optinid asigurAnd absenla conflictelor privitoare la iuiarea deciziilor. p u uze ip otetic e ul e neimpll. Studiul analtzeazd varialia acestui procent in funclie de apartenenla la grupui etnic. .problemele de comunicarre. pentru a in'v6la unii de la alfii. Problernele apar incepdnd de la mdrimea echipei (numdrul de membri). precum qi la organiza*ta sau conducerea echipei.neinlelegerea funcliondrii sistemului educafional qcolar qi rolurl pe care p5rinlii il au itr acest sir. pulini piirinli impdrldqesc o cooperare global[ cu echipa de specialiqti. Studiul realizal de Lynch qi Stein in 1982 (apud Fisher gi Ury.rasa. 1984) demonstreazb cd din 400 de p6rinli car"e au copii cu nevoi speciale. in ciuda tuturor acestor drepturi legislative. vdrsta copilului.

pdrfi asupra competenfelor. activb a pbrinfilor area.: r..gi_multidisciplinare. N. eu am ales s6 merg la jlntdlnirile unde se dezbat problemele programului educativ incli'idual.Aparilia conflicteror: {.vedere al unui pdrinte asupra problennelor care apar: "Nu sunt pldtit pentrr* ceea ce fac qi nu mi-am aies aceastd rnunca.ipurea la munca echipei. In opozilie cu acest punct de vedere.cnrlicter* opr..i lor.rffii. vor ca noi sd fim competenfi.gat]15"titipx r. ni ... Deci c.it.i nerezolvarea 1or pe o eare rapidi gi inteligentS frelea"za +i ingreuneazd buna coraborare qi funcfionare a echipei' in parricurar inhib€rnd_implioarl.urrt difr.rinlii pot fi inconsecvente. ei trebuin. Neinlelegerile gi difere'fele de opinii sunt naturale qi inevitabile in echipele inter.. plini.*uf*rii poare fi sc6z:urd prin atenlionarea fiecdrei . responsabilitdlilor gi resurselor motivalionale propri. iar scopurile ror in legdturd cu copiii .u probrema copilurr. F.r..ondifiile respectdrii opiniei ceiuilalt. Aceste a capdt6ins6 adesea forme acute in relafia echipd-p6rinte.c sd invefe sd lucreze impreund in c. majoritatea dintre voi vd alr:gefi viitorul. iin acest context utilizarea unor strategii productive pe1tru aplanarea conflictel0r devine esenfiala. Timpul meu nu este pl'tii gi nu-mi doresc sd merg la qedinfe. cunoilgterea gi aducerea la cuno. statutul 1or in este deosebit.de intui{ie gi empatie' }ii v'or totul iar noi nu futem oferi atat de mult. Nu am ares-s! del.'*1il.c... -*o*uni.ritelor opinii. p*i..r reproguri' Acest gen de colaborare nu include pdrintele ca mernbru activ al echipei. sd fim sensibili.. ' Tensiunile dintre pdr:infi qi terapeuli apar gi datoritd fapturui cd . anume' pirinlii se deosebesc de tofi ceilalli membri specializafi.. Al1i autori sunt de pdiere cd nu este bine ca membrii echi'ei sd fie mereu de acord. contactele membrilor echipei cu pa. particularit'file_ pSrinfil0r qi personalurui din 97 . adesea specialiqtii nu pot ofleri'seiviciite corite ii nu pot atinge standardele stabilite de pdrinfi.:'.... Alte posibile rnotive pentru funcfionarea ineficientd a echipei se datoreazd cooperirii disfunclionale intre rrre. Tensiunea inevitabild dint'e parinfi gi .re sau nu am ales sd devin logoped.i..g-tl'ceea Aici apare marea diferenfd.nt refractar progr"*-rrr ce doriti sd deveniti. mul1i considerd conflictur ca pe ceva absolut negativ. ar.oi indeprinirea tuturor nevoilor copiilor. vor pdrinlii? Ei vor'rotur. Ruppman a indicat ceea ce cercetdtorii au subliniat pr:ivitor la -o.. echipa terapeuticd pluridisciplinara 9i. precum nu am ales sE devin terapeut pentru deficienle *otorii.. s-u.pp-un (1990) expune punctur de ..tin{d a difi. pregatirea lor anterioard nr-r are adesea nici.in expert in probleme comportamerta. constituin4u-se sut: fcrrma unor qedin$e de asistenfd sau intdlniri in care se adreseaza pdrin{il.mbrii familiei.

Una din cauzele posibile. 3.are individualizeazd persoanele. l)iferenlele dintre cele doud pot fi conceptualizate astfel: pozilia este statr. Elementele de bazd ale principiilor negocierii includ um6toarele: i. in timpul liber. situalie care poate ofbri pdrintelui senza{ia de securitate qi siguran!d. dezvoltarea aptitudinilor orientate spre obqinerea beneficiului reciproc. 2) orientarea atenliei aswg)rq intereselar gi nu asupra pozi.iilor Accentul trebuie p{. in rezolvarea diferen{elor cte opinii pbrlile implicate in conllict ar trebui sd se priveascd ca aliate in eftrrturile de rezolvare a problemelor. Fr incip iile negocierii Termenul de "principii ale rLegocierii" este folosit pentru a descrie un posibil mod de rezolvare a oonflictelor. Conflictul iqi are originea tn diferenlele de personaiitate ale membrilor echipei" Fisher gi {. orientarea aten{iei asupra intereselor gi nu asupra pozifiilor. fiind in relalie cu aspectele motivatisrnale. contr-rzie. Aceastd abordare este foarle eficientd pentru rezalvarea negocieriior din doud motive. separarea oameniior de pr.:a implicarii sau asumbrii rolur:ilor stabilite. Terapeutului nu-i std in purtere sd schimbe un pbrinte sau locul acestuia hr echipi. Ei evidenliaz'a nevoia de comunicare clar5 qi deplin6.}s pe interr:se pi mai pr"rlin pe pozilie.De fapt mult mai important decdt conflictul in sine este rezolvaroa sa intr-un rnod constructiv.oblemd. Un conflict poate fr rezolvat imediat prin negociere. El trebuie si comunice eficient cu pdrintele oricum ar in acesta" O posibild imbundtSlire a cooper6rii specialist-pirinte se poate face in afara intrunirilor obligatorii. interese\e vizeazd atingerea unui soop prolpus. precum gi luarea in considerare a factorilor erirolionali ce apar secundar conflictuiui: distres. 1) Separarea oamenilor dez problemd Bailey (1984) sugereazd c5 intr-o echip[ ideaiS nu este ab:iolut necesar6 absenfa conflictelor. aceastd abordare constructivd tjind definitorie pentru un bun management al conflictelor. frustrare.Jry (1983) crr:d cd intr-o ecliipd luarea unor decizii nu este eficientd dacd ?ntreaga responsabilitate este transferati la nivelul runui singur membru al echipei. aparitia acestora fiind obiectivH gi benefici. ale lipsei de implicare a pbrinlilor in programul educativ individual este mobilizarea motivalionalb insuficient[ precum qi ne?ncredere in reuqitd a piirinfilor. 4. s'ugereazd cateva strategii de evitare a culpabilizdrii altor persoane pentru dificultd1ile care apar in procesul iudrii de decizii. Ca o consecinld fireascS a confi'untdrii cu aceste trdiri emo.fionale apare dimimrar. 2. 98 Fisher gi ury (1983) .ltul r. folosirea unor criterii cruarrtificabile pentru evaluarea rezultatelor.

In primul rand orient'area atenliei asupra intereselor ajut6 cele dou6 pdr{i ca in tirnpul c.nflicter'r sd g6seasc5 o bazdcamund. relaxatJ.cu familia qi copilul deficient.opiluh. in contextur muncii i.dil'ffi:d echipd este concentratd in munca sa asupra ?ndepiinirii intereselor. pentru c6 in generar pdrinfii:lly alte op1.. in ai doilea. definirea propriuluii scop.riticat5. 5' clarificarea regulitror de bazd inclurano regula cgnform c6reia orice idee poate fi c. Pentru identificarea interesel. alegerea participanlilor qi a destinatarului. crearea unei atmosJbrr: informale. Flanifica'ea programurui inclutie gi prirnirea de cdtre pdrinte a unor recomanddri profesioniste. prezenla aliernatirrelor fiind premisa ideal6 pentru o alegere optim6.atenliei asupra poziliilor diferite alutd membrii echipei sd identifice cdi diferite p*rrtrir atingerea scopului dorit. ea rza deveni capabila de a genera opliuni.ix pdrfi acestora li se ofer'd accesul la o informare egaih.. aceste activitdli vor fi incluse intr_un program de planificare a intlilnirilor. 2. evit6rncl astfel privarea de infonnafie gi neinfelegerile care ar putea fi generate de acest fapt.u. o echip* lumdr poate crea o gamd rarg6 de opfiuni prin parcurgerea urmdtorilor paqi: 1..iuni dec-6t. corectd poarte fi luatd in rnomentur ?n aare existd posibilitatea de alegere dinir-un rnare pi variat de opfiuni.*u-i". 3. 4.cr este sugeratd acceptarea perspectivelor celorlalli qi analiza eauzelor acliunilor ii po*liilor pe care ceilalpi le adopt5' se recomandd al. Ei arat5 c5: o Trebuie sd se asig"ire participarea ambelor pdrli (familie.li.--at cdrui continut sb fie interesete. Aceasta presupune ceL ambele grupe sd-qi creeze cl listd cu opliuni care vor fi confruntate ulterior."" r -' vechilor achizitiila cere --) noi. focalizarea. selectarea celor mai promil5toare idei.1* . 6' asimilarea no'or informa{ii gi adaptu. 3) Dezvoltarea aptit'udinilor orientctte spre oblinerea beneficiului reciproc o decizie.r eJ. r6nd prin parcurgerea ceror gapte paqi problema devine abordabila dirr unghiuri diferite de vedere. program asemdndtor cu cel de educare individuaix ' . contrun tarea diferitelor opinii ale membrilor spec ializaqi pe ramuri distincte 99 7. ea put'nd influen{a in mod poziti" .idee. risher gi ury au subliniat cdteva considerafii care demonstreazd eficacitatea parcurgerii celor gapte pagi ?n munca ecJhipei interdisciefir.p6. In al doilea rand. au fost selectate qi t*_uu fost prezentate' in timpul confruntdrii opllu*tor celor oo. aqezarea fal6 in falii a parlicipanlilor pi Jezbaterea problernei.. . . echipd) ?n parcurgerea ceror gapte paqi.itiairea unei iisi. respectiv cornbdtuta print r-o altd.

A Triaxial Model of the Interdisciplinary Team and Group Process. neignorAnd insd opinia pdrinlilor. J.B.. Fislrer. (1990). Gardner: Press. D. echipa poate completa negocierea prin identificarea criteriilor ce le va folosi in evaluarea deciziei luate. Penguin Press.. (1984). tn al treilea r6nd trebuie acceptat faptul cd nu existd un singur r6spuns bun. New York. Getting'to Yes.oferind o viziune globalii a situafiei. Odat6 oblinut un consens in privinla procedurii. 100 . Ruppman. . Aceste criterii prot fi aceleaqi cu cele prin care echipa iqi evalueazdprogramul. (1983). 4) Folosirea unor criterii cuantificabile pentru evaluarea rezultatelor O preocupare constantd a echipei interdisciplinare va fi stabilirea criteriilor de evaluare a progreselor realizate de copil. R. New York. Sage Publications. BIBLIOGRAFIE: Bailey.. Wat Parents Have to Teach Professionals. O echip5 interdisciplinard are posibilitatea de a sintettza informaliile din diferite cAmpuri profesionale. Ury.. Beverly Hills. programele optime fiind elaborate prin combinarea diferitelor opinii. W.

.C'taf0au[ 7..::?:. Nzf. el este in parte impus de cdtre societate.nnifiu unui handicap variazd. un handicap nu este d'ar corolarur unei deficienfe.qi r." "handicap.. "**rite - Termenii "deficienI5. au ?n *op redurerea. i -ai unui etiorogia l0l .ri.d:-r controlului individului .u ?n comur. un nevdzitor. r"rg. tradiliit*.n.ognitive.ti. a."l persoaneror uo*r*". posibilitdlle cu dencienre Existd o glmd rargd de infirmitdli care pot duce la deficienfe necesit' adaptdri speciare pe1tru 'asigura ce a accesui ra t..CAPITOIUT HT PE*S'ANE'E CU CIEFTCTENTE $r cA[.ia sunrem ::*ryldenfd". :1ffi# i'' *'#iill" uneori.r. .il in .t*i' dependenfe.. i. **r. apricalii ate rehnologiei i.".. rnurte ori "i"r 1i o u*.li mur. n hTd. o astfel d. dependen'i intr-o mdsurd mat mare sau mai micd de alli oameni. DEFTCTENTA $r TEr{rvoLOGrA T'ehnologia reabilitd'ii este deja un termen. dar este $i util sa .il. pe rip .consacrat qi include..r"ilrfionate *::lrffi::::..rourta aceste u.r*i.:u" o. cauza unei sens fuT. in func{ie de curtura.sail cel pufin posibilitirii indivir.ului de a "r. in plus pi de condifiile *orin-rronomice ci din fara sa. * ..u*.'J i. ur.d" in ff*lf:: : .errnologia informafionard.u i.#*ffiffi..."1ogiile pe care re vom trece in revistd. t.:?nd este incrusd i.o u.. Ia o " pntea sd com'retd f6rile i. reatribuirea .. erucafie profesie.. Se poare observa cd atunci. . iintr-o fard bogatd.. ^persoana oa'ecare de in societate-i.. Ele pot n in: .r^ de clezvoltare s_ar nu aibd deschideri.... sunt adesea considerali sinonimi gi folosili ca atare. ffi#l*-Jn'r:r?1e i'firrnit'|i este evirlent' (o traumd in *ma de **r*pi') .Cd nu doar de deficienfi.J**iul.* pr*ri)rre cd handicapur reflectd de fapt mdsura in care o deficien. "#. ur.. .ffif .i"i'oo-r*tare al unei !dri. dar o. .. p. defini{ii este faptui c5 respectivd a pi*oaut un grad "..rnptr.td afecteazd viaraunei persoane.E .:1.. ftzice " . de . continuare. categoria deficienfilor conform unor o r*igl. pe cAnd in .. qi ni.

loisir" [Jn exemplu de mijloc de protezare ar fi scaunul cu rotile comarndat prin miqcarea globilor oculari. Adesea se pune intrebarea "4. ei conferd mobilitate cuil. daed intr-o institulie de exemplu se foloseqte acelagi tip de software. Problema utilizatorilcr cu cerinle speciale este deci faptul c5 lor nu li potrivesc se interfelele standard. o bazd de date vorbit6. Asta face. Prin ccntrast.WINL}OWS).baze cle date ei[c. deoarer:e o protez6 este proiectath pentru a fi folositd doar de o persoand cu o amimitd probiemd (sau o gami limitatd de probleme). fiind de aceea nevoie de o interfalii intermediar6.e apiicalie de tip DCSS.a care nu poate umbla. reprezintd o dupiicare fbrd sens. de exemplu. Privind construirea interfelei intermediare doar in partea ei de interacfiune cu utilizatorul cu uevoi speciale. ar fi inutil gi o pierdere de energie qi bani s5 se ccnstruiasch fiecare aplicalie cu oropria interfald adaptatd (un procesor de texte vortrit. observdm c5 cele douLd trrobleme de design sunt cle fapt una singtird. existd desigur programe care pot si facd traduc. Cerinteie de proiectare ?n cele doud eazvrt menfionate rnai sus sunt diferite" in'cazul adaptdrii. a. ea va fi din start g6nditd astfel. dar cu tofii cunoagtem c6te probleme ridicd incompatibilitatea inerenld. utilizatorii pot cu ugurin!6 exploata aceleaqi date qi figiere. 142 . edur.ezare" gi "adaptarea" interfelelor omcalculator pentru a le face accesibile utilizatorilor cu nevoi speciale in contextul general al muncii. pornind direct de la nevcile speciaier ale utilizatorului?". c6nd de fapt se poate construi un soft care sd citeascd oric.aliei in institu{ii de masb. Aceste interfele au unele aspecte conceptuale vtzuale. adaptarea interfelelor salculatoarelor pentru utiiizatori nevdzdtori permite acestora sd le utilizeze Este necesard o distirrctie clari intre in aceleaqi scopuri in care coleg. Existd cel pufin trei urotive pentru care nu se procedeazd a$a: c privind din punct de vedere practic. imposibil de prezentat intr-o manierd nevizuald. Pe de altd parte.utr\izarea tehnol.ogiei inforuna{ionale ca "mijioc ele prrol:. clificil accesul utilizatorilor nevdzfitori la interfule de tip grafic. ceea ce justificb aplicarea multor tehnici de design xdt Ia proteze cdt gi la adaptbri.ii lior vdz5tori le utilizeazd: procesoare de texte. care sb realizeze adajritarea intre utilizatorui extra-crdinar gi interfala standard" Ideal este ca interfala intern:Lediard care realizeazl adaptarea sli fie construitd astfel inc6t ea sd poatri fi folositb pentru o gamd largii de aplicalii.area dintr-un tip de figier in altui. tabelatoare.* r* s[ se adapleze o interfald existentd in loc sd se proiecteze una noud.cesta este in mod cert o protezS. o parite a interfe{ei (cea intre adaptare qi aplicafie) este fix6" Existi unele aspecte ale acelei interfefe ce nu pot fi schimbate.

.unroriur* fac ca utllizarea 103 . de in fine.aceste schimbiri sunt ternporarer.ogr*. Deficienfele pot ftrce dificilE utilizarea calcuratorului: Deficienra de ved. Dimensiunea caractereior pi curorile poi . gdndind. ai1ii. . arteori pennanente. Imposibilitatea oi u a o. facem o . u*-p*ri sau mesaje vorbite.-rr. boara parkinson.ontrotu pot face dific'd utilizarea unei tastaturi standard. uneo'i . idear. u_i .d aleag6. murpi ra numdr gi ei' o dobdndesc in mod natu ral. sldbirea mupch'or sau imposribil itatea d.t cu cauzate.nd.nirlr" . acelaqi tip: de ce ..irgd cuvinte.l o deficienld. odatdcu trecerea timpului sau ca rezuitat al unor accidente. dificurtdtile de mernorie. de **"mprn.pentru cd nu existd prorr*ori .'ilri sau inforrnafiei . nii"riu.- r argument este acela al stirnei de sine. qi probatril cel mai 'i. izolate deja ?n"ac. artele.rt rrr.. persoanele deja *iirt. at6ta timp cdt practic e posibil. nevoi speciale. artere nu pot ' aib' acces la cdt mai multe p.lr*o.atl."iil.niortant acest fel. cu. In timp ce murli oameni se nasc cr.. dar nu.. p.. Inainte de a trece la clesr. de asemenea. u vedea text sau imagini pe ecranul unui cerrculator. perfect. ei au dreptur r. 11 ambliopie Ia ripsa totald a vederii existd o gamd largri ?* de r.tut* ca av6nd o deficienfd.lripu*ente. urll*ugi.ri de rimbaj. cum ar manuirea m'use_ului. Deficienre -cognilive .d. pot apare oincuttali de utilizare a tastaturii sau mouse_ului la cei c'rora le lipseqte o m6ni.loseascd.sd dir.defici*niJ deficienfe se confrutrta.e deo d. de a executa sarcini care presupun o coordonare ochi-m6. de pararizie cerebrald.rsoanele cu ilstfei de .ce carcurutor.ere. scleroia murtiprd etc. o Deficien{e fizice. pi chiar mai pulin probabil sd ne il. uneie persoane cu deficie'fe de a*z pat ft capabile s6 audd sunete. poate constitui o problemd in acest e cazuori. nu doresc sd subrini ezein plus diferenla dinrrre ei. de exemplu la procesoarere de texte. nu torfi forosim ^0. qi. este pulin probabir ^ ' fi fi : de auzi suneteie de confirmare emise . o problemb pentru persoane ambliopie. pe care to{i utilizatorii sa-t rc. de rezorrr&ri3-ds problemel percepere auzi nici un sunet. ei doresc sd utiliz.y-ne. s6 ca cineva sd poatS sonstrui un pror*sor de texte idear pentru nevdzdrori. Deficienre de auz. sau si pretindem c5 tofi Err trebuisa-l folos**ra.onrtitui.r.rierea mai in detaliu a diverselor tehnologii pentru persoane cu defrcienle. dificurtateu o. altele au tendinla s5 l0veascd mai murte taste in aceragi timp. gi coregu r".urte trecere in a deficienfelor gi a tehnologiillor afbrente 'evistd care pot suplini sau sprijini accesul la o viala cdt mai apropi# ar r"u norrnald a acestei categorii de oameni. unele persoane nu pot tasta doud tasl.

ori in situa{ia in care se pune problema alegerii de cuvinte dintr-un meniu. Filtrele de tastaturft sunt urfilizate de cei ce au probleme la tastare. O distinc{ie impontantS trebuie fbcutb intre nevbzdtorii qi deficien{ii de vedere cu vedere rezidualS. ele actioneazd ca o lupd gi permit utilizatorului s[ aibd control asupra oricdrei pbrfi a ecranului.r calculatorului sd fie fbarle dificilX de exemplu in cazul unei interfefe complexe sau irrconsecvente. includ tastaturi mai mici sau mai mari.de 104 . alteie dec6t tastaturile standard sau dispozitivele indicatoare. Alte tipuri de {iltre pot fi predictoare qi corect(care automate de cuvinte.rd in termenii interacliunii om-calculator (Burger.1'1.e tip Morse ca dispozitive de intrare. 1994). o Cititoarele de ecran s$ oiCreseazd nevileitorilor. clispozitive indicatoare comandate prin miqcarea giobului ocular srau prin respirafie. 7. deficienfer de vedere este cea mai semnificati.. sau care doresc si-gi mdreascd viteza de tastare.are (sonore. Pattetnuri de lumind sau sunet pot declanqa in unele cazuri atacuri de epilepsie. Interacfiunea onn-carlculator senzoriale in condifiile deficien{etor Datd fiind predominarea comunic[rii cle tip vizual. o Dispozitivele pentru recunoagterea vorbirii permit controlul calculatoarelor cu ajutorul vocii in locul tastaturii sau ai mouse- o c o ului.e doar pe forme nevizuale de comunic. Din pdcate ele pot interpreta qi reda doar informalia ce existd sub formd de text. de aceeal ele au nevoie de supofi in acest . imaginile gi graficeie prutiind fi redate doar in cazul in care sunt insolite de un text alternatilv care sd le descrie.uce:re de date alternative. IatS cdteva din suporturile informatice ataqate calculatoarelor pentru a le face mai accesibile pentru persoanele cu deficienle: o Amplificatoarele de ecran sunt pentru persoane cu ambtriopie.sensi. Tastaturile "on-screen" permit celor ce nu pot utiXiza o tasterturd standard sd selecteze tar. Persoanele cu vedere rezidualS se pot folosi de aceasta. tactile). Uneori amplificarea imaginii p'oate constitui o formd adecvatd de asistenfS. Un nevdzdtor trebuie sd se bazez. existd insd condilii in care . comutatoare sau sistem. Acestea fac ca informafia de pe ecrarl sd fie accesibild sub formS de vo:ibire sinteticl sau pe un disrplery Braille dinamic. tremorul. Dispozitive de introd.tele folosind dispozitive indicatoare. acestea compenseazS miqcdrile dezordonate.

. dar cle fapt ea nu va dori acest lucnl. afard de aceasta. fol's. reviste) . reduce soft. convenabild pi ieftin6 incat practic nici nu mai e consideratd o tehnorogie de protezare. sub form' de figiere pe calculatoare.*p*"r\:#:.1OVZ!. care are de exemplu 24 triniia ciite g0 de caractere)' O 105 . cea mai cunoscul.u go de caracrtere (spre deosebire de display-ul obiqnuit.rrri* cu carcuratorul. in. sub forma unei linii .desigur pioblemg r" r-ge.. vorbirea sinteticd pi braile-ur au fost combinate cu succes pentru a interfefe bazate pi finii de comandd tip text. ochelarii pot fi privili ca^fiin{ aproape exemplulldeat de tehnologie care diminueazd un handicap' Solu{ia este at6.in p-rincipiu este posibil ca o persoand cu vedere par[iald sd foloseascd o interfala ronrt*ite pentru nevdzdtctri. *. ziare.rt1i zarea pe bandd magnetici. ?nsd dezvoltarea inierfegelor de tip grafic au ridicat noi obstacole in calea designerilor. sd substituie unul sau mai multe simluri.*h cu cari tatea qi precizia transpunerii in braille de cdire calculator comparafie cu cea reaTizar5" rnanual. in general.optaco'ui . 31ifJ3 aga ca MS_Dos sau LTNIX.exemplu ingustarea cdmpului vizual amplificarea nu este de chiar cantitatea util6 de infcrrnna!ie. Existd. Alternativa comunicSrii tactile este utilizareaauzului. fi ii . formeie de comunicare neriizuale nu sunt potrivite in aceste cazuri-. va dori sE se foloseasci la maximum de vederea pe care o (Campbell.#il sistemur braille' Computerul poate genr3ra braille in cloud moduri: pe cale hard sau ExistS qi alli factori ce pot fi Pe cale hard se obline de fapt braille tradilional proclus pe h6rtie de cdtre calculator' calcuiatoml joacd rolul bomplex de traducdtor al literelor in forma condensatd braille. un nevdzdtot trebuie. multd vreme altemativa viabild la textul tipdrit poin inregistrdrilor Realizarea unui display braille de asemenea dirnensiuni pune deocamdatd o serie^ de pr:obGme nerezolvate incd. Aceasta a feist pentru Pe cale soft se obfne brailre pe un dispray dinamic pe care caracterele pot fi "citite" tactil.t de eficientd. . edltigle. posibilitatea de alegere a culorilor. rorouinJ ir schimb simtul tactil sau auditiv. mult mai mul1i oameni ar fi fost trecu{i in categoria deficienfiior vizuali.... Dercd n-u. construite ?n tehnololjiri diverse... altd fbrma de comunicare tactild . pentru a a"n.. T'rebuie subliniat faptul c[.braile fot ugor produse. ?re Deficienla de vedere scoate in evidentd unele puncte imp66ante ?n definilia deficienfei ins6gi.'. Vallen a"r. practic rard un cost suplimentar.. proiu.d formd de comuri.. fi roti'inu*ntafi ochelarii.o.uu fi prezentatd uiterior.rrn. controlafi pentm a imbundtdti comunicarea persoanelor cu vedere parfiald: iluminar. deoarece din ce in ce mai multe texte (fie ele cdr[i.

imbundtSlirii adaptdrii lor pentru utilizatorii cu deficienl.2.tate pdnd in prezent. aceasta se datoreazd pe de o parte aparentei iimitiiri a interfelelor tradilionale gi . Paralizia poate fi cauzatd de o leziune pe creier sau pe mdduva spindrii.rta o parte a corpului gi poate sb nr-r fie intotdeauna completb.1. tehnologia informafional[ igi gdsegte aplicalie atdtca mijloc de protezare. deoarece tehnologia pentru recunoa.e cle vedere. Acesta este desigur un domeniu ?n care dezvoltarea teirnologiei iqi poate aduce o contritru{ie deosebitd. este nevoie de un mediator urnan.gterea vorbirii nu este atdt de arranLsatd inc6t sd permitd transformarea automatd vorbire-text.tehnologicd pentru nevdzdtori a fost recunoaqterea opticl a caractereilor.ienfd. exist[ in mflduva spindrii centri care contraleazd. Deficienlele de auz genercazd un handicap mai redus in ceea ce priveqte accesul la calculatoare . Acesta este Lrn exemplu din care rezultb cum adaptarea pentru anumite nevoi speciaie poate conduce la dezavantaje in ceea ce priveqte atrtd categorie de nevoi speciale.nic6. Interacfiunea orn-carlculator in condifiite deficien{elor fizice in cazul deficienlelor fizice. Deasupra vertebrer C4. Cititorui optic de caractere poate fi de exemplu folosit pentru transpunerea textelor tipdrite in formS electro. Cu cAt leziunea este mai sus. FdrS indoiald insd cd trebuie linut searna qi de faptul cd interfelele care folosesc irrteracfiuni multiple. Paralizia poate ilfe. inctrusiv sonore sunt din r. cele doud tipuri de aplicalii sunt inseparabile de multe ori.nu mai pufin important . Forma para\rziei care se datoreazi mdduvei spindrii depinde de severitatea qi amploarea leziunii. Terminalele tip text permit comunicarea acestora prin intermediul unei tastaturi qi a unui ecran.e in ce mai utilizate.este absenla unei pdrli a corpului sau paralizia. in practicd. conectate prin linii telefonice norm:rie. 7. cdt qi ca mijloc de adaptare. astfei inciit o 106 . ailii care nu se pot depiasa s-ar putea sd aibd nevoie de scaune cu rotile controlate prin cornputer. Oamenii cu disfunclii manuale s-ar putea sd nu fie capabili sd utilizeze dispoziti'vele convenlionale de intrare (tastaturi. cu at6t parulizia cuprinde o parte mai mare a corpului. poate fi folositl ca mijloc de protezare de cdtre persoanele cu deficien{e cle ailz. respirafia. Tehnologia informalional5. O importantd dezvoltare Desigur dispozitivul insuqi trebuie sd aiblt o interfald accesibil6 utilizatorilor nevizbtori. cel pufin din punct de veclere al confidenlialitEfii. tn cazui comunicirii (prin folosirea unui astfel de terminal) unei persoane cu deficienfd de auz cu o persoand care folosegte un aparuttelefonic normal.. Cea mai severd formd de defir. rrrouse). Important este in acest oaz ca eroar:ea de recunoagtere sd fie c6t mai nnicd.cel pulin in privinla interfefelor proie.

rsoanele care nu au altd posibilitate. ir:L aceste la un soft emulator de tastaturd. sd se spele. pot fi depdqite prin adaptdri simple. ceea ce conduce la o vitezd de comrtnir:are extrem de scdzutd. sau ale unui alt aparat. s6_ qi tmbrace partea de sus a corpului.il definepte. folosind de obicei c. se imbrace gi sa mdnbnce fbrd ajutor. ale unui calculator. nu-$i pot folosi mOinile.re. pentru a spori viteza de comunicare prin . ale mdinii de exemplu.acestei vertebre poate ca&za moartea...r.\stfel de calculatoare dotate cu acest tip de interfefe sunt frecvent folosite drept mijloc de comunicare pentru pe. rotile prin apartament.ur*. de reacfie redusd (este mai lent in mipc6ri). clar au control suficie:nt asupra altei pdrli a corpului care poale fi utilizat6. 0 leziune la nivelul face aa persoana si aibd ?ncd nevoie de dispozitive poate O leziune la nivelul rC6 ar insemna cd persoana poate sd conducd o maqind adaptatd. In cea mai simpld variantS. o solulie ar fi anularea funcfiei de repetare sau mdrirea temporizdrii intre doud repet5ri. dar n-*t putea sd foloseascd toaleta in mod -C5 speciale gi asisten!il. se pot construi mdqti pentru tastatur6.ne Ia C7 persoana se poate transfera singurl de/pe scaunul cu rotile.lntr:rmediul unei astfel de lnteriele. O persoand cu leziuni severe la nivelul C4 ar putea fi capabild sd foloseascd o baghetd pentru obraz sau pentru gurd ca *41o* de inierfalare cu comenzile unui scaun electric cu rotile. rn cazurile in care ei pot controla nici o parte a corpului. sd ludm un exemplu: qtim cu to{ii cd.tului).independent. baghetb ataqatd acelei pdrli (de exemplur fruntea). Multe ernulatoare de tastaturi permit selectarea dintr-un meniu a unor grupuri de litere sau cuvinte de exemplu. deci nu va putea sb elibere ze> tasta suficient de repede. dirijdndu-le astfel spre tasta dorit6" Astfel de solutii tip "hard" pot fi sprijinite ql a. . un bit de irrformalie la un moment dat. modificdri software. cu orificii corespunzdtoatre tastelor in care sd p6trundd degetele. Unii oameni igi pot controla bine mdinile dar nu degetele. sd.ruunur cu Ieziune completd deasupra . taz6ndu_se pe scaunul cu rotile unele deficien{e min.. 'u-gi cazuri se apeieazi. coltrolat prin unul sau lnai multe comutatoare (de exemplu utihzarea unui intrerirpdtor fixat intr-un tub introdus in gurd sau fixat cu o cascd pe capul subriec. cu o leziune la c8. cu o lezir. ar:eqtia pot apdsa tastele folosindu-se de o baghetd pe care sE o lind in m6nd sau care fi ataqati de m6nb. E.a ar putea sa deplas. Pentru c5 o persoand cdreia ii tremurh m6na nu poate utiliza tastatura. ?n mod normal. . o persoand" proare si duci o via{d independentd.deobicei trebuie gdsite alte solufii. ori in cazul utilizatorului care are o vitezl. se foloseryte un singur comutatgr. Alli oameni 107 . eav? pru!614 sd mdn6nce. sd se pieptene. tastatura are o func{ie care face ca apdsarea indelungate a unei taste sii duc6 la producerea repetati a caracterului pe .

vitez[ ce este dificil cle atins de cbtre un astfel de clispozitiv. Existii de asemenea multe dispozitive ?n mediul normal de viald care pot fl comandate prin oomputer (care sting/aprind lumina. de vonbire Principala aplica{ie a tehnolo.3.nversalie se folosesc cam 150 de cuvinte/minut. 7. radialia infi'aroqie eliberatd de cdtre retin6. In mod normal. Este valoros faptui cd provoc>area lansatd de cercetdri desfbqurale in acest domeniu a1 interacliunii om-calculator "extra*ordinare" duce evolulia tehnologiei in direcfii nebdnuite qi necercetate altfel.giei informafionale pentru persoane cu deficienfe de vorbire sunt protezele * generic incadrate in categoria.lele. un cursor de pe ecran urmdregte locul in care se focallzeazd privirea" Tehnoiogia folositd in mod curent este cea care detecteazd. de amplifi catoare ale comuni cdrii. sd folosini un mouse etc. acliveazd un telefon. mai ales cd in multe cazuri persoanele cu deficienle de vorbire prezintd qi alte tipuri de deficien{e (de exenrplu lipsa dexteritdiii manuaie care poate r08 . Cele rnai sirnple dispozitive folosesc modui rle afiqare alfanumeric. adecvate persoanelor ce suferb de tetraplegie. Exist5 desigur multe obstacole de rlepdqit (miqcSritre capului. mai sus. Cele mrai atrdgdtaare desigur sunt cele oare sintetizeazd vorbirea. va putea deveni o alternaltivd fezabila la ceea ce cei mai mulli dintre noi suntem r:biqnuili rsd facem atunci cdnd comunicdrn cu calculatorul: sd tastim. totugi cercetdrile continud. dar computerul ?n sine se poate constitui intr-o interfalS pentnr multe dispozitive de protezare {de exemplu un scaun electric cu rotile comandat prin calculator). intr-o cc. Cerinfa ce se impune unui astfel de dispozitiv de comunicare este sd suplineascd lipsa abiiitdfii de a vorbi a persoanei care doregte sd comunice cu altd persoand. degi trebuie reimarcat cd sunetul produs nu este fcar-te natural.Au fost gdsite gi alte solulii rnult mai complexe din punct de vedere tehnologic: interfele ce se baz:eazE pe reactia la o privire focalizald.1. pe o bandii de hdrtie sau pe un display. Inlu numai cd oferd acces la tbnc{iile obiqnuiter ale calcuiatorului (pentru munc6. O astfel de posibiilitate de comunicare ca oea prezerftatd. din care cu tolii vom avea de cAgtigat.ienle qi care va conduce aproape sigur la construirea de interfele bazate pe input vocal pentru mulli utilizatori. Interacfiunea om-r:alculator in condifiile deficien{elor. Ieqirea poate lua formb scrisi sau vorbit6. pot fi un factor de eroare). educalie sau loisir). trag perde. O interfald intre o persoanii cu deficien{e fizice gi un calculator poate fi de o impoftanld vide. de exemplu. muzrca). Un dispozitiv de comunicare trebuie si produc6 vorbirea la o vitezd mare. Folosirea vorbirii ca input este un alt exemplu de tehnologie clezvoltatS pentru utilizatori cu defir.

care mai departe poate atribui modelul'respectiv unei anumite comenzi..variazd. r Diferen{a constd in nevoia criticd de vitezd sporitd a inputului.. u rezultatelor. sistemul va sunetul.i Problemele cu care se .roirroruo cre o probleme de memorie ce includ dificultatea recuperdrii informafiei din mernoria de . dar pot g6ndi.. r*n^riai. o prablem."t ug. care poate la prima .. o idee tt:u?. s*er ransat o posibilitate de imbundi5lire. .: o deficienrere tn . duratd..J:teracfiunea oricum ar fi nurnitd deficienfa. ca a iitezei ^oi*"*u infuiutur' inpur vorbit. intr-un crisp. de evalrur."doar un caracter foarre pentru a reduce barierele co5gnitive: ' dificurtdyite inciud dificutt[fi in recunoagterea unei probreme de identifi careecre aregere qi aplicare a solufiilor. .G. o iisti cu .i ii r. cu qi ?n aceste apricalii.onfruntd p"ersoanele cu deficien{e cognitive fi gruperte in patru categorii: ."ai.d*r..ozitiv o. 109 .r. Deoarece inc'rcdtura.3:1 . diferen{i erea inforrnugi.il.'ing*u probremi renr6n6nd apoi ca cele spuse mai sus rel:vd faptul cd aceasta abordare doar pentru persoane cu anumite. atit'a timp . ele poi fi identifi..rrLto. ?nseamnd cd mulie din Aceasta tehnicite .*a informafiei su't incluse tot aici..e de perceplie includ dificultagi *"*t in preluarea.r. sd par6 ciudatd. vorbire. poate produce in rnocr constant aceleagi sunete.. un numdr defrcienfetor #. l"tTll:u pentru sarcini diferite pi divergi utilizatori. generarizarea conceptel0r ^ inv'late *nioio. instrucfiuni prrrt u reducerea trariereror in utilizarea calculatorului poare.runa duratd. urmh rirea.#*"iHl* cazuri..face dificila sau imposibii d utilizarea unei tastaturi conveniionare).fiinteresanrd.d. qi comparate cu anumite "modele" stocltg.at. :t 3#li.:#:rffff:fi*::de sunt variate. dificultdlile in ide'tificarea qi . om-calculator in condifiite l#..:f#*:t de ordonare.*utdrile penrru persoane deficienfe fizice sunt folorit..T*mmilff. Acesta se bazeazd pe faptur cF. rungi.- remnificativ de persoane i".nc.unoagtere de sunete. con<:eptuctre probrente includ probleme Existi pdnd acum doar un set de pagi ce se recomand6 a fi fblositi in proiectarea de interfele orn-cut. dar este fezabild oricum este o care creschide iJurirarii r-rnor dispozitive cu ffj|?Hi. de infelegere pi de dezvoltare de abilitdii.

TEHNOLOGIE PENTRU PERSO. Optaconul poate servi la citirea text. Folosind a. intervenlia unei a treia parli. acces inLdependent qi imediat la informa{ia scrisS. O cornbinafie de 6 puncte poate insd oferi numai 64 de contiguralii diferite.oest dispozitiv. casetofonul.8 CU Tehnologia informa{ional. constanld in meniuri. iar ca voium.:dere sd-gi depdqeasci handicapul. serveqte celor cu deficienle de v. dezvoltati pentru persoane vdzdt<tare. Accesul la informafie "2. acesta are insd dezavantaje care pot deveni deranjante in ciezul manipul5rii frecvente a unor cantitSli mari de informafie. din cauza faptului cd nu pernite accesul indexat la informalia inregistratd gi nici modificarea vitezei de redare. o scurtd trecere in revistd a dispozitivelor concepute pe plan mondial pentru facilitarea accesului la inforrnagie a persoanelor cu deficienle de vedere ar putea incepe cu cel mai utilizat ctintre ele. le conferb independenla qi competitivitate la iocul de muncd gi in comunicare. DEFICIENTE DE VEDIIRE 7"2. pasul intermediar al transcrierii unui text tipdrit in braille este inldturat. F'olosind tehnici electronice avansate. o carte braille este cam de 20 de ori mai voluminoasE dec6t cele obiqnuite. O rezolvare a aceslor probleme ar putea*o acluce scdderea costului tehnologiilor de inregistrare digitald. Textele moderne tipiirite folosesc rnai mult de 64 de caractere diferite.n o n o 7 simplificarea limbaiului dr: comandS. fumizarea de help on-line: simplificarea afiqajului:. care o1. Optaconul convertegte imaginea unei litere tipbrite intr-o form6 tactild 'vibratoare pe care o persoanh nivdzhtt>are o poate simli cu un singur deget.1.elor tipdrite in limbi diferite qi cu diferite tipuri de caractere. pansele existd: cercetfuile in acest domeniu sunt foarte avansate.l. rnesaje. 110 . Optaconul (Ohical-to-?2lctile C0nverter) este un dispozitiv de citire compact qi porlabil. nu a existat posibilitatea ca persoanele cu deficienfe de vedere sd aibd accers ia tipdrituri. echipamentul este rnai rnult sau nnai pulin disponibil. facilitAndu-se utilizatorilor lui un grad mai mare de independernld qi de intimitate. Orice computer in orice birou din oricare parte a lumii este un potenlial loc de muncd pentru persoane cu deliicienle de vedere. tehnici de seleclie.dNEI-. Cel mai cunoscut sistem de comunicare pentru nevdzdtori este "braille". inventat gi dezvoltat de Louis Braille. Nu a existat p6nd aoum posibilitatea comunicbrii scrise intre persoane vdzdtaarc qi persoane cu deficienle de vedere flrd.er5 persoanelor nevdzdtoare qi celor nevdzdtoare cu surditate.

ff.a.ffiin qi avansa..il "T_:l..#"r.!iilif."u pe un ecran obipnuit. .f T'ft ..?Jtr...Jff:: {iffi itW m t*.."' conkol pgnt'.'.-#.:abird de a{saj L.J:ffir atr# pr:o resori I il #fi f calcutator' por.li'f * .itr.rr. or.si penrru de pe #fi:. 'l'n*. pinii ft .:.g1*gpunrato-.o.liffi practic ffi trnstruirea in v.T ...:f *1..y * '*tin" .i.*tu"ai' este coJl "t':. .i#'e.#:ff r" u.ipii.::. o rjoil"fr::i."tilizato.i.1ff.T#*t dintre ere nu . . li : t.ii.'j o-uo.l. itnprin'u." t'nta' 6piJto'ut u p.TffiTf:*'*H1?'j:fr:ffi. or"rrit#?". Act :esul la texfe fipirite pentru persoane Acumuiarea unui vast materiar tip'ri t atat la locul de rnuncd acasd...1.. in 11r .. .e bi td a .1X""T.il:Hlrbe p.. de-a irrrgrt un.c't qi la gcoald purr.:nq'ff#iil'l..j'"iirr_o fonna .i rl.fi.H q r qi-a gdsit rutiritatea atdt acasd c6t gi ra qcoard sau ra rocur tut t.i1 .:.r[nIJ sunt din pdcui.. :ff#i? -t:.2.' ut'i.2..i.* vedere 7.tr-o drnilia uuti_*fbcdtoare scrisur cre #.figuna{iei ilfi:i. Tff i:l3i11ffil'...:::'ri:i#frfiiil-t*i*i:'ffi ::ll: r.iiqii g.iij?dil1.ff."' ri de vedere prerucrarea qi cdtre acegria: vorbire rirli"r"a..".:fj1:J'. i o. folo.r...i*n... . "ljiff...u."J:.il. obiinerea de ei pdtruno.riri. si wilizdrii Optaconult -f.. qi io.rimur r6nd.u ":" "r'i. "."'. d on'. " .o. otnt'u'tudeiqili-' n"ua'it"ri" ra.a extrern a* uru.iere a rdnd p enrru o b pinerea un fl.ffi::"'filf rorrna ?#. ..ffil:. avearl.i::.1ffj:::eazii converri nd.n... **iiil-::'Hilx.ilr.Jfr#ffxti:.. p.:? p.'"s1?ilJ:::H:JTi.. r _a ga t iil..#.nt.i:rry-gt*.:fl?J'.i.ljspczitive suprrmerntare de "Tutr_1i. *rrrorltaconur 3 ui s si si '' . eticherele o. mis'u'*a*"r'.1il. aranjari p" "tjt] 2I c.A. .um trff ..*r. 1.i:umrt..T "?r u. on.^. u pi e c u." u"rroanere cu deficienfe t"rr*ri.tff #..T'::iiflT.i-1.. ". cu caractere rnari. dege3:l .r*u in domenii . in..tiffir persoaneror cu deficienfe de sau cu deficienre de vedere..nail.T #ff i:Xl'-. o.ry.:ifufJljy'ffi . i v dzdtari ..np._ __-Z_ tipdrite.:1. Ar"r fost dezvoltate sistenre " tip dri te s unt ror i i...u u?:I.tniutur"d matricial pJasat pe -stimuruto*i "r uo*a at. rrrrt^t*"pri^.T.-.:.ril uJdr* cele'arte .i i cip.rii a-$i citi fbcturile..

IJn avantaj ar fi nivelul minim de cunoql. Pentru nevdz6tori. DETA este un dispozitiv asernbndtor Optaconului. un arnplificator. q. Cel mai simplu mod de cil. Pdtrunderea masivd a calcullatoarelor personaie. Atdt Optaconul cdt gi amplificatoarele sunt dispozitive care reproduc texte intr-o formd identicd cu ori6iinalul.inle specializate cerut pentru a putea li r. Sistemele modulare se bazeazS pe filosofia de tip "desk top" de functionare a computerelor. proc€.ire ar fr. O mare parte a acestui material zu' rdmAne neutili:zat dac5 nu s-ar folosi metode pentru conveflirea lui intr-o formd utilizatriid de cdtre aceastd categorie de persoane.special cdnd acestea doresc sb-. relativ ieftine. cu lentile gi prer. oare au deja un calculator obignuit. Aceastd expiozie de tehnologie accesibilS ca pre! a perrnis abordarea modulari a problernei accesabilitdrii la textele tipdrite pentru aceastd categorie de persoane. Existd desigur transformdri de contrast qi mdrime sau dintr-o rc:prezentare vizuald intr-una tactild.ltilizat.i aici pot apare erori datorate contrastului siab sau a diferenlei sensibile intre caractere.tie ar fi Optaconul. ?n cazul persoanelor cu deficiienge parliale de rredere. dar nu se f. Kurzweil Reading Machine qi mai recentul Kurzweil Personai Reader sunt alte dispozitive de ciitire a textului tiparit" Ele convertesc simultan imaginea materialului t:ip6rit in vorbire sinteticd. 112 . aceasta presupune din partea cititomlui dexteritate tn citirea braille. Existd qi dispozitive speciale care facthteazd accesul tra texte tipiirite. DETA fransformi inforrnalia in caractere braille. o solu. decdt sd se folorseasc6 dispozitive dedicate.ace nici o alt6 prelucrare utrterioard. Citirea se face manevr6nd cu o mdnd scannerul iar cu cealaltd citind informafia in braiille. Dispozitivele Kurzweil au dezavantajul cd sunt scumpe $i nu dispun de facilitatea de stocare sau editare a informafiei scanate.ginii amplificate pe un monitor. Acesta din urmd fcrlosegte o minicamerh tv cu lentile pentru transpunerea ima. spre deosebire de Optacon. Utilizatorul poale selecta dispozitivui de iegire adecvat.'dzut ctt o sursd luminoas6 sau un sistrem de televiziune cu circuit inchis.sstd qi reprodusd sub forma unor 'ovoci" selectabiie de cdtre utilzatarl Ca pi in cazul altor dispozitive de citire. E1d permit introducerea prin intermedir"rl unui scanner a textului tipdrit ?n computer qi reproducerea lui printr-un dispozitiv de ieqire. cum a:r fi excelentele maqini Kurzweil. a avut un impact dramatic (lsupra vielii multor persoane cu deficienfe de vedere. lSste rnult mai simplu gi mai ieftin sd se atageze diversele module la computerul existent. pe pial6. El poate fi optic. desigur. oblinAndu-se astfel diver:se configurafii corespunzdtoare dorinlelor utiiizatorilor.gi menlin[ independenla. Imaginea materialului tipSrit este preluatd de o camerd speciald (scanner).

r' i.il.ro..Gpc .il:i'i..i#i'rL.i.*rit prnrri.elerere y electronice tastaturd bra're.....rr.?.ativ . cdr[i.i*l*..ff"'E in funcfie de software-ui sri hardware-ul rJisponibil. tr. coregii vdzdtori cunogtinfe brailie pot care nlr au schirnba.:. iegire p*nou imprimanta .ont suprafepei citite.r.n genera iexrui in vorbire f.t* deiicate."rut? ilizdriiunor programe interacri'e.rfi'ffi1.i Eureka 44. ".r...iro"*":rbit de popurar qi utilizat eiii-a gesit utiii'ur. rinie telefbnicS cu modern. utat in proc. * u i en u i t. ."-. astfer utilizatorul sd-$i poatd io*t inc'tt "lJ. Ele i*p.-.eot gloduc-e copii braille ale funcfioneaza textului scanat.. azd caun fotc.*rur este scanat qi redat .__ . *.u ri. ca erempru purem urenfiona .."tr"pentru sintel. p"'otira'na .1ru.informil computerul oiJ muncd cu colegii cu deficienfede cle la locul de ura*r."l"."l.. date._. ii. poate genera confuzii in . airp*iri" qi . . aceastd arte'rativd care pot amprifica e*e ca limit' aptrr c5 numai o p"rt.in cazul h. rexteror tipdrite de firma Robotron este Text cdhe Re.rr*tlr.-borrd imaginea . .herp. care a crevenir.trffi n.i*raura. nore.*' # construirea de programe.*r *d..-.*. Totuqi. se aqeazd cartea intocrnai r*. pentnr carcure qtiinlifice carcuiator qi statistice.u"j. construit de firma Roborron.ader 32b..doate ..::ff. urra o.ffi.romerru.* fr.#::HiJT-fi1r. informafiei p?1. * _r.e cat gi hardware textul.iu t:n. calendar.ijj#*#. de muzicd..Tp".* a fi copi#.. sintericd. un produs speciar ion*.1.ru texte pentru scrierea de scrisor:r. depi uneori mai pufin precisS dec6t rirt.ffi'jj|t'ra' c6t si Un .ru n"ri!ffi'r"*].to.t"r. de .ilini..*.nfiHr Imprimantele braiile . mic' din text poate fi vdzutd". Aceastd abordare moduiard a problemei accesabilitefii cu deficienfe de vedere persoaneror Ia te.:r*tr*...fuu int'-* i. oultniit..il. t** nse e c e s ar c a '... conectare ra carcularoare i'terfa{. "similur doregre :'ffi l' t. #?...il.nu.. exrem sau un prr"*.#. .i:ffl...i.ele tiperir" ."iir. Acestea ar putea fi braitte.].u .t.*pun.. o* produse software s-au perfecfionat continuu.6 pentru IBil..ra poare n sarvat extras Existd dispozitive at."tTfr:*ll?Tf.ilr.'. procesor de texre o Procesui convertirii imagi'iior create de un scanner ?ntr-un caractere este denumit set de Recr*n.aqtere opticd de caract-*..t*-Lai ieftina.:*'U. rr*iru'.uiiir. citit in orice rnoment..i.'frff Este prevdzut cu un redarea.copiator. ceas..'t softyar.'ffi .. voitnretru."n*i*r* ru ...J.* de operare Dos..'il:i:j#r. care permit* .. un Jiriruv u.. de carcuratoare.

Lunar for WinCow's tt5/98 and Windows l{T/200A.ctr-. un magnificator de ecran cu prosibilitatea de output vocal cu versiiuni pentru sisternele de operare Windows 95198 qi Windlows NT/2000.0. o combinafie cititor de ecran (screen reader) cu magnificator de ecran cu versiuni pentru sistemele de operare Windows 95/98 9i Windows NT/2000. Orpheus for Windows 95/98 ancl tI/indovvs l{T/2A00. t . lTindows 95/98 and Windows I'|T/2A00.1. sau.elor (software gi hardware) care perrnit udaptarea calculatoarelor pentru persoane cu deficienle de vedere e:ste Dolphin Camputer Access Liruited din Marea Britanie (bllpjlwyry. un sistem de traducere braille cu versiiurri pentru sistemele de operare Windows 95198 9i Windows NT 4.pk).3.automat prin vorbire sinteticd. recodificat. un softurare cititor optic de caracterc c)u versiuni pentru sistemele de operare Windows 95198 9i Windovrs NT 4. un magnificator de ecran cu versiuni pentru sistemele de operare Windows 95198 qi Winclovrs NT/2000. un cititor de ecran cu versiuni pentru sistemele de operare Windows 95/!)B qi Windows NTi2000. Interac{iunea ('extra-ordinari" persoani deficientd- calculatoro cimp de cercbtarre gi acfiune practicS Conceptul de interac{iune om-calculator extra-ordinar6 scoate in eviden{6 legdtura dintre doud domenii/direcfii de cercetare qi dezvoltzre - 1r4 . Hal for Windows 95/98 and Windaws I{T/200A. Cipher for Windows 9. poate fi de asemsnea sccls pe o imprimantfl braille. Una dintre cele mai impoftante companii dedicate produs.0. un sollrvare pentru sintezd vocald r:u versiuni in rnai muite limbi gi pe:ntrtt sistemele de operare Windows 95/98 qi Windorvs NT/2000. SAM for Windows 95/98 and Windows I'{T/20A0.{T/200().3. permite utilizarea sintetizatorului ''.0. Cicero for Windows 95/tt8 and Wipdows I{T 4. Textul poate fi la dorin!6 transferert in computer sub forrnd normald. Windows l. Iat[ cAteva din cele rnai importante produse: c o c .0.rocal gi a display-ului braille simultan pentru mai multe aplir:afii SAM compatibile sub sistemele de operare Windows 95198 gi Windows NT/2000. o " Supernova for Windoyvs' 95/98 and.dolphinulc.5/98 and Windows NT 4. INTERFETE PENTRIU UTILIZATORI CU CERII{TE SPECIALE 7. 7. LrmarPlus f".

in.. td.a ubiritalii*i'ou**n'or in generai.r* {i mai prirr* persoanere cu deficienfe a resurse..in interiorur ror.i*..ffi .?TlrlflJ1u a .rrru.:r"iJl'J"fr::Jlffi::"lT:".rre rrpra in de interes' La confetitip i^-'iE"iffi ^d#..{* proiectare ?"r:.urn'inerii de reabiiirare se tiiijil..rn subtitrare ln televizi*.:%_T (computer-Human Interactio'J clin sua.ii *u J*il.. ...ffirur*t!1 .uuii frecv-enteazd conferinte . ..ffi*rl:* Jfi * *r.0. reariz'nd sisteme de tlgigi'iit.u-gorii simpriste ca . .'Hfil*:"r_?:. J ri'*.r....i.f.rr*e_ rrin *i-e".. unde surd)' subtiirarea ascunsd din acea vreme folosea aceeasi *.:-..i_tiJ.nHtl?#rT#.*ien{e in 1r1ce1uJ ... gi "experti". se adresa nevoilor lg7Aa inceput pri' a celor .' ffiT:l'..ui.oi. dar. ..e 1 .u* uJ..r.1 care i e **..g.u: g i"*"ru. tu.jl'*:.:'i:gt:f gl'.u."r.1+:"H::t"rffi ffi# j:#.. p..ffi aveaucarenr'uoft .il.ii diferite de magazine sau . .'d.'ir'ltrr*.ntul extsta un membru engrez.. o*og"n* "a*.-"*. cu creficiente Aceste distincfli insd sunt false qi existd beneficii prin comunicarea ceror mutuare evidente doud ..d$"[x$*.._ d.*u-urrei cele dou5 capqgriid* speciare de ingineri.#. "uin oo*"uur'interlbp"i om- r#.cle acestui utilizatH:hT#il can:ri popurafia utilizatorilor o Degi problemele suni impdrtdgite de amanclou[ mult' aceste dgua direc{ii domeniile ..f " Xpecii'fonnare deciit o ripsl ar i qt'or in forma nevoile proiectaliinr*rr.l'.nri-"...jff utilizator fdrd a ir..*r*iere auorbirii p*"*-..r.::i. foarte pufin in comun.ru'ririr..:e6B.jfyl"' . iit*rruut a rdmas scdzut in " rcxPlicalia nmo clasa utilizatorilor "lqdtoarea...i..TjT#:i-onr-calculator si proie*area de sisreme de carcur e impd4irg i" . o. deficienfe (ar * acest tip doilea'.*.hovici."^il.fi Motivur real ar purea ti mai c.ut*gorti de proiectanti.i[_. ". ."::::: tr5ffJ##ffi f ""'.inr* .ategorii diferite 9i isi Jistr..il.d.ii' !i#"ri" .Uf 9. eazd" pentru -t*hnor"giu li:-....1a^i.?.n.arri jir.i1.ar a de utilizato...''.. Proiectarea sistemelor pentru oarneni cu abilitdgi reduse decdt normal seinnificativ naai a fost teruiii p.r.* interacfiunii-om-calcuiator cercerarea ?n domeniui roart" tri. # respectiv ?n recunoaqterea automatS a vorbir.u*.cele doud grupili .o* de criferenfere dinrre qi de vasr a indivizi vlT. ^. prirnele serrure de interei.. irrrrrJr"riiu..t..?-]"iffi .ff.rir. .p6n6"nu de r"ri J urenr..".. u li.i.t :J#H..^i de.ii devenit ulterior interesat .'.r.1j.'.. d..ffi obignuili de sisteme..-':fi :J:ffX:.i*. o.._g'laq *r apti tudini ui s*ii..fl-"fr ".H:.. r"r.Lur*.us l* p* 3'#ii:i r[:.ff .tu*.d.*...

. Aceastd mentalitate e dublatd de comoditatea in cercetarea qi testarea produselor software unde.tehnoiogie ca gi teletextul fblosit azi de utilizatori avdnd toate abilitdlile. ar fi fbarte clar pentm ei ci utilizatorii au caracteristici diferite cle ale lor proprii. De cele mai muite ori rezultd o interfali exageratd. in cazurile prezentate. I)eci. nevoi qi abilitdli pe care societatea le considerfi extra-ordinare nu sunt calitativ diferite de cele ordinare. e evident mai ieftin. sunt doar o exagerare. culturale. allii siunt semnificativ mai slabi fizic dec6t ceilal1i. rnul1i.oria utiiizatorilor cu deficienle scoate in evidenla importan{a diferenlelor dintre indivizi gi faptul cd trebuie studiiate cu atenfie caracteristicile utilizatorilor inainte de proiectare gi in timp. mai uqor qi mai comod sE p. allii au mai pulin control resupra membrelor: fiecare fiin{b urnanEr are o gamd de abilitali cognitive im." gi altele care evident pot fi "neobiqnuit. un punct diferit pe axa continuumului abilitalilor umane 116 . ur6ti1.u| proiectdrii'qi cd testarea gi evaluarea produsetror trebuie fbcutd de reprezentanli ai utilizatorilor nu de realizatorii produselor. O altd trecfle datb de aborclarea interfelei om-calculator este proc:esul insuqi de proiectare a acestor interfefe. O astfel de metodologie de proiectare ar trebui sd fie standardui normal pentru to{i inginerii proiectanli ai interfelelor om-calculator.lstinate oamenilor normali. indiferent cui sunt destinate ?csste: sisteme (Edwards.".rssupui cd rasa uman6 e relativ omogen[ gi similar6 cu tine insu{i gi sd treci la proiectarea gi testarea produseior softrruare in consecinfS. Dacd insd aceiagi ingineri ar fi pugi sd proiecteze interfele omcalculator pentru utilizatori cu deficienle. rnemorarea gi regdsirea ei. procesarea informafiei.orul tipic" al sistemelor pe care le proiecteazS. zu auzul dimiiruat. O mare par"te a oamenilor au vederea diminuatd. proiectarea de interfete om*calculator pentnr catep. este folosit astdzi in multe tribunale qi in aite situalii in care se doreqte transpunerea automatd a vorbirii ?n text scris. mai ales cei v6rstnici. Este recunoscutd tendinla proiectanlilor de sisteme de a se h"ra pe ei sau pe colegii lor drept "utilizat. o pafte putAnd fi descrise ca fiind "obiqnuite. sexuale qi politice" Foarte rar interfelele om-calculator fin cont de aceste dimensiuni sau de interactiumile dintre ele. dar ele toate Ie afecteazil utilitatea E important de observat cd. oamenii normali au bene1iciat de pe urma celor cu deficienfe. 1995). irr majoritatea cazurilor. La fe1. falA de interfi:fele prietenoase pentru utilizatorul normal Aqadar. sistemul de transcriere a vocii destinat vizionbrii programelor tv de r:dtre persoanele cu deficienle de auz. Bunul sim! qi observalia cotidiand ne aralS cb fiecare orn are un set de abilitdli gi caracteristici. enervantd chiar. in exprimarea sau rer:eptarea prin limbaj a informa{iei qi fiecare are diferite caracteristici emo{ionale. in contrast cu situafia in care persoane cu deficienle au beneficiat de pe urrna dezvoltdrii gtiinfei qi tehnologiei d.

me qi "ol ali in Datele studiilor condiliilor patologice.este gi mai. Existd numeroase e>lentple in care tehnologii ce ililial au fost destinate persoanelor cu derficienle au devenit utilizabile masei largi de oameni.reducerea ' abilitdlilor cognitive.t&e dec6t pare de . Pot imbpln[viri gi irnbdtraniri pot produce schimb6ri ruurtunliut*.. structuriie de diarog gi pr. zgomotul poate avea eLcelaEi efuct ca surzenia.riitirurorilor cu vs vv vedere dec6t vechile interfe{r: n.il. temperaturi extre... 117 . trebuie sd fim atenli sd nu . Cercetdri de viitor in clonreniul comunicarii f*rruurr*l'r afazice sau cu deficienfe severe de lirnbaj. Alexander Graham Bell l}cea cercetdri pentru a oferi asistentri celor cu deficienle de auz dar in mod ironic invenfia lri.iut .: long-pray.ei deze'antajali. a terapiilor de lirrrbai qi a strategiiior de ?nv6fare pentru cei cu aifrcutiap de invdlare ne prsf spune foarte multe despre citirea eficientd. o fumul sau o costumeie de proteclie cauzeaz| insensibilitate tactiIb qi disfunclionaritxfi mororii. in proiectarea interfelelor.ffirn*g. de suprafele de deplasare **T.#d.Ze&zd. avea cu siguran{d implicalii clare fui proiectarea interfelelor om-caxculator. Asta este ceea ce s*a int6mplat prin upariyi. capacitdlle unui om se schimbS ?n timp .opozilile adecvate: aceste strategii pot inhiba sau distruge prCIcesul comunicdrii.accidente cauzadeficienfe^temporare. Astfel sunt discuril.a. oboseala qi stresui ee. In plus capacithlile unei persoane se pot specifica in tnare mdsurd doar in runc1ie d* meJiul in care aceasta trebuie sd opereze.cc. spi:e exernplu: d-.*a. ?nregistrdrile pe mai multe piste gi chiar casetofonul. r ' r iluminare neadecvatd produce efecte similare diminuirii vizului. care trebuiau sd fie cdr{i vorbitoare pentru nevdz6tori.t:tl**a ostile (noroi erc.--.-scheiclerman (19g6) scoate in evidentd faptul cd. mobiiitdlii poate fi cauzatd. tereconranda. Alte exemple sunt pixul.t handicapali de medlui in care opereazd ryi nu d* deficienle in ceea ce privegte abilitagile lor.. pentru o contesd oarbd. tle aceea se spune adesea cd oamenii su. Acest fapt e valabil pe:ntru oricine. Exista multe exemple ciLe-a lungutr'istoriei in care studiul cazurilar extreme a dus la dezvoltarea tehurologiilor. sb devind 9i mai dezavantajafi. t*r*fb.inrali subtile).u siguran!5 de pe urrna acelor cercetfui.ila1ii in care .:_grafice ' situafia.).. a dus |a izolarea gi mai pronunlatd a acestei categorii de oameni. mai canfi celor destinate utilizatorilor cu limba maternd cliferitd de limba englezd sau in cazulmediilor cu incdrcdturb mare de stres.m1. printr-o imbunStalire a interteli:i (acl6ugdndu-i a. fapt. sartelere cu api gi se pretinde cd prirna magind de scris a fost const''itd.urterfe[elor grafice care sunt mai inaccesibile in generat .

p0 €crorl tip braille sau in format vr:z-ual amplificat. Waterham. astfel inc6t s5 li se creeze posibilitatea unei perfecte integrdri intrun mediu profesional. . Avantajele utiliz[rii interfbfelor grafice pentru utilizatorii vbzdtori se datoreazS" faptului cd interactiunr:a cu sistemui se realizeazd prin intermediul unei manipuldri directe de obiecte grafice. ci pe ecrane grafice care pot avea text incorporat. o r r tinAnd cont de cerinlele impuse de nevoile extra*ordinare. are o rnare valoare sociali. Interfelele de tip grafic nu se bazeaz6. atdt in ceea ce privegte introducerea de informalii c6t qi extragerea lor. nevoile extra-ordinare srlnt nevoi ordinare exagerate. interfelele em-caiculator eravbazatr3 pe text. Dezavarfiajele pentru cei cu deficienfe de vedere sunt evidente. chiar dacd acest text nu este reprezentat in formal.2" Accesul persoanelor cu deficienfe de vedere Ia interfefe de tip grafic Folosirea tot rnai pregnantd a interl-efelor de tip gratrc de cdtre proiectanlii de software pllne probleme pentru utilizatorir nevdzdtori. este pasionantd gi meritd din punct de vedere al rezultatelor qi recompenselor oferite . proiectarea produce soh"rfii mai bune qi utile pentru taatdiumea. text. Se impune de aceea gdsirea unor rnoduri de prezentar<: a informafiei grafice pentru persoan$ cu 118 . [Jn utilizator cu deficienfe de: vedere . F6nd la apari{ia interfefelor de tip grafic. c 7.3. Este deosebit de imporlant ca persoanele cu deficienle de vedere s[ poatd accesa aceleagi computere gi aplicalii ca gi colegii lor viz6tori. 1995).rezonabila pi cu un nivel de instmire minim. putem trage urmdtoarele conoluzii: munca qi cercetarea in domeniul proiectdrii de interfele om-calculatcr pentru persoane cu cleficienle este: de importanf5 mare petrtnr ingineria interfefelor om-calculator in general. r r .ct rle vedere tehnic qi gtiinfific. oamenii cu toate abilitillifu: pot deveni handicapa{i ?ntr-un mediu special la fel cum sunt cei cu deficienfe pentru unele abilitdli. trebuie sa aiba posibilitatea sb lucreze la o vitezd similard cu a unuia obiqnuit" De aceea este necesar sd se gbseascd solulii accesibile ca prre!. . care sd ofere posibilitatea exptroat[riilor la o vitezh. pe text (Po11.Bazdndu-ne pe cele prezentatermai sus. este o provocare din pun. care putea fi prezentat utilizatorilor cu deficienle de vedere prin intermediui vorbirii sintetice. De aici rezultd o serie de probleme pentru utilizatorii cu deficien{e de vedere. angajat sd execute o sarcin6. Ei anume: toli oamenii au o combinaliie de abilitdli ordinare gi extra-ordinere. din punct de vedere economic genereazd noi piefe.

..." mode. in in .. r?:::Jy' "i. .-fl?..utfiffii'T:-r* u:te in generar 1... si steme nonff -:. ilt:.il ffiH..H:'J**''fif nevizdrori...*trff ${--ffiH.J* c'p t. ie i grafi . sub formd de p'"nr -*. fin i.J.:ft'JJ i'rormafie vdzitoriro.*tut]..ffrfr":.riu*t o.i lf '.'..1.... ei s d n e .j T. solu{ie viabild ar putea s5 fie Europene a finanfatr. irninra] de JlliJtli! f .n **i *urte "in iniagini..rrugi'ire.J.i rnsasupra nodalitdyii nane:ristd doud alterna.. u....Hrifiil"i.:*: interfefere carc'rar. upii.H* tor rilind c Nevdzarori). accesur ru inro'o'riiu grunru -".T'* 'pu1i.:... ::-. " ffi nivel o... :?J?I?'.ar.ffi :i.ililiilii f#Hftr ##H.i:-niliT*.:iff.aia i"i*utu qi Graficd o c'mrrinafie intre prezentarea r. .'.lf."$**: 5*t# *fi:*tr .?' .3TJ." inr*rpret at6 intr.fil-n*..Tffir* rran s rorm "....ur* ...:':il* " d* u n larer..". .tiv( -.?..n proiect care se numeete .-'iil"r-.fi:. -.. in braiir* o"r.i..ffl 0 serie de "iu**.:r#ilffi (la . .ffi1..**r#r*."il?' J't* u u n.: i l..?:xl':J. J'TI"'. fiH.fff.-.?..' .l:fr: A|l:$iffi X**X':H: in rirnp ce .fuilT.r$Tff.#5:r n rin urru.f. .::#il'rii.rilrl.*cd un ror ."iJffL:'trffi*?{! f:tr':._.f*: ffiffi.[15..deficie'fe de vedere" comisia"comunitdgii pentru ffi. .unio*pu** :l.rJ-f*:iTr.o s ec ven pa . ..fl ffi .? ::*ffi1fl.i.re:rtuai and Peopie" tr"rr.1.:H'ii .raf *'.* in'rJ'*ui .'IJ'?JT1'. *i.1.rate fi repoezentat .*f pri rn d d e c i zi * u I a c e s te i a "l#:u": c ttizuale de reprezentare.rin ce ^ *:n***_r*'..LffiH}d*l. :|.. 6.:ffi 9i-tehnoiogia vorbirii siriteiice asigurat'urJe*ul la rexr o*nr:::t-: poare ffi fi .i de aziT..racr'a. int*reg ffl # ii iu. -? olll*ri..i d"ii vizuar e.i ln T'il.a-r. inrr-o societare ..*e .:"' hlxistd ecran nrn*.t**t*a1iei grafir* o" p* ale aecesurui uririzaroriror nev*z:drori ra i1giiffi *in rt:'#..'an smi s aceea " d..-J:.T'# y"ll:ii.

Reprezentbrile tactile sunt nrult mai potrivite pentru reprezentarea liniilor sau a ariilor dec6t suneteie, din cauzd cd urechea umanb nu a.re o suficient de inaltb rezolulie spa{iald iar sunetul, ca mediu, existd in timir, pe cAnd imaginea graficE existi in spa{iu. Mai mult, proprietdtile reprezentate grafic pot ?n cele mai rrulte cazuti fi, vizuaLtzate sau pipbite qi nu auzite. in alte contexte, sunetul poate fi o modalitate de reprezentare, pentru imagini grafice insb nu. :Fdrd indoiald insd c5 sunetul poate fi Jalosit pentru a spri.jini explorare a tactild a unei imagini grafice. In afar6, de faptul cd t.retruie gdsite modalitSfi alternative de comunicare pentru a transmite in,forma1cii grafice nevdzdtorilor, trebuie definitd cu precizie informalia care'rza sta labazareprezentdrii non-vizuale, deoarece in multe cazuri, inaginea graficd a$a cum este ea nu poale fi transfonnatd in echivalentul ei non*vizual ?n mocl direct: mai intdi trebuie gasit sau creat modelul care std Lerbaza imaginii vizuale. Urmbtorii pa$i ar fi utili atunci cAnd urrndrim sd facilitdrn o interacliune cu informalia grafi cd : I . Decidem care este scopul imaginii grafice/interacfiunii. 2. Alegern canalul de camunicalie (canalele) pe care vrem s6-l folosim (tactil, acustic, ieltul). 3. Aiegem structura infonnaliei de iegire: o Text . Braille qi/sau vorbire sinteticd ' c Sunete altele deciit vorbirea r Muzicd sau sunetrl er;ologice (din lumea reald)

r

Imagini tactile (interactive printr-un "touch pad"

sau

4.
5.

statice) Orice combinalie a celor de mai sus. Construim modelul iniaginii grafice care std labaza structurii ei abstracte. Alegem sau construim uin sistem (bazalpe calculator) potrivit G Hardware Sintetizator de voce Generator de sunet " Sistem de sunet 3lD (trei dimensiuni) Dispozitive de iegire Braille Imprimantb tactilil (p,sn1ru puncte) Sistem de imprimiare termicd Touchpad

.

o o r . r . . e Alte dispozitive' r Software

t2a

o

Aplicalii
ecran

stand;ard pentru vdzdtart utilizate cu un

cititor

de

o Aplicalii speciale pentru nevdzori
Existd unii factori de care trebuie linut seama atunci cdnd sr3 parcurg pagii de mai sus: l. tr)e multe ori ntt suntem liberi sd alegem dintr-un i:Lum5r de alternative dacd acestea nu sunt disponibile. 2. Scopul informafiei vizuale in contextul ei nu poate fi intotdeauna recunoscut tn mod etutomat. Este uneori nevoie de intervenlia unui moderator vdzittor care sd selecteze metoda adecvatd de prezentare, inclusi'v srtructura informaf iei. 3. In orice situalie este nevoie de un model. Tipul nlodelului depinde nu doar cle l.ipul de infbrmafie graficd dar gi cte scopul pentni care a fost elarboratd: o imagine din lumea real6 generati pe calcu^lator poate avea un model geornetric 3D (descrierea scenei). In acelaqi tirnp, imaginea graficb poate avea un model descriptiv a puncteiar (pixeli) din care e formatd (descrierea imaginii). Care d;in aceste doud modele este cel mai potrivit pentru prezentare, depinde in mocl clar de scopul aceleii imagini (de a transmite informalii in legdturd cu scelta afigatfi sau de a prezenta imaginea ca atare). Aceastd decizie poate fi luati doar de moderator. Pot fi identificate doud faze ale procesului discutat mai sus: o ln prima fazd., o perfsoan d" vdzdtoare (moderatorul) elaboreazd rnodelui imaginii gralice,, fin6nd cont de scopul pentru care a fost creatd gi utilizatd aceastb imagine qi de facilitdlile de interar:{iune de care dispunem in contr:xtul gi la momentul de timp dat" . in faza a doua, persoana nevdzhtoare ar trebui sid poatd interacfiona, explora, Iiau experime nta reprezentarea imaginiii grafice intr-un mod apropiat de cei in eare ar face-o persoana vdzdtoare. ?nsd ffird intervenfia unui viizdtor. R-esponsabilitatea pe c&l'e ,o are moderatorul nu se rezumd doar la alegerea modeluiui potrivit de prezentare a informafiei, el trebuie gi si decidd asupra modului in care mesajul imaginii grafice trebuie transmis utilizatorului nev5zdtar: rnesajul ar putea fi transrnis neschimbat sau cu comentarii insolitoare cale i;d riuplineascd eventuaia "manipul are vizuald" conlinutd in imaginea iniliald. lc gre$eal5 intenfionatd sau nu intr-un tabel numeric, poate fi scoasb ?n evidenfd printr-un comentariu sau, tabelul poate fi prezentat in stare purd, neconrentat. Ideal ar fi ca sistemul care reali zeazd prezentarea sa poat6, reda informalia graficd atdt in mod obiectiv c6t qi in mod manipulativ (ca pentru .,zaz:6tori). {Jna dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntdm atunci cdnd vrem sd prezentdm informa!;ie graficd nevdzdtorilor, este reprezentarea in
t2t

studir"r multinalional s-a urmbrit oirservarea desenelor fbcute de nev6zdtori qi s-a incercat eiaborarea unui sistena de reprezentare a informaliei in 3D. Importan{a func{iei vizuale in percepfia spafiald este evidentd. De fapt, majoritatea studiilor psihchlgice asupra percepliei spafiale se bazeazd pe funclia vizuald. Vederea este un proces prin care, din imagini ale lumii externe, se produce o descriere utild pentru privitor (Marr, 1982). ldan" propune o abordare computalionalii in care, pornind de la irnaginea de pe retinS, stadiul final atr procesdriii vizuale este achizilia de cStre privil.or a unui model spalial al lurnii externe. Se presupurle cd perceperea unei imagini de cbtre vdzdlort se face intr-o rnanierd similarb cu perceperea tridimensionalitdlii in scenele ,Cin lumea reald. Putem considera c:d o imagine converteqte unele proprietili vizuale existente intr-o scen[ din lumea r:eal5 pentru a crea irnpresia cle tridimensionalitate. Astfel de artificii picturale sunt suprapunerea, p,ersrpectiva liniarh, gradienlii de textur6, umbrele, perspectiva. Cu siguranld qi ner'dzitorii iqi formeazd un concept spa.{ial al mediului in care trdiesc, doar cd, pentru achrzilra informaliilor clespre spaliul inconjurdtor sunt responseibile alte modalitili senzoriale decdt vederea gi anume migcarea, siml;ul tactil qi sunetul. Atingerea qi migcarea in pafticular pot ftrniza cunoagte,re in legdturd cu supraf'e1e extinse (Millar,

trei dirnensiuni. Intr*un

ree{).
Totuqi un mod de reprezentare a informafiei spaliale prin rnodallitaii non*vizuale, ?ntr*un format pictorrial pentru nevdzdtori, nu este la fel de clar ca qi aparenta suprapunere intre imaginea de pe retinE qi inraginea vizuaid. Pentru vdzdtori, un obiect tridimensional poate fi reprezentat pe o suprafald bidimensionalS, pentru nev6"zd.tori insd, echivalentul reprezentat in rrnod tactil pe o suprafald este imposibil de obfinut. Cercetdri recente au explorat posibilitatea unei astfel de reprezentdn, pornind de la modul de reprezentare a obiecteior tridimensionale, pe suprafele bidimensionale de c6tre nevdzdtori. In domeniul calculatoarelor, se utilizeazd douE tipuri de rnodele pentru obiectele spafiale: modele ltazate pe volum qi modele bazate: pe suprafalh. Din prima categorie fa.c prafte, de exemplu, imaginile oblinutte la un computer tomograf (medicinLb)" sau la alte dispozitive de imagisticd. Elementele de bazd ale acestor modele sunt cuburi minuscule (voxeli) care au ataqate anumite proprietdli nurnrlrice, in cele mai multe aazulr acestea relevdnd transparen{a fa!5 de anumite tipuri de radia}ii. ln cel mai simplu caz, elementul de bazd al unei astfel de reprezentdri are valoarea binard 1 (?n cazul unei consistenfe solide) sau 0 (inafara unei consistenfe solide). Modelele de tip suprafali sunt bazate pe puncte in spafiul tridimensional, conectate de linii, care la r6ndui lor formeazdlaturlle unor poligoane, poligoane ce formeazd suprafe{e" Mai multe falete iegate intre
11)

ele prin muchii formeazd

u'

obiect.

ffi:lill'o*eri

?n legdturii

*u-interiorur obilctului, er

in cazur general descris aici, nu

.rt.

pot ,on,,iaerat ca
se

Modelele utilizate pe calculator nu se construiesc pornind de ia senzafii sau perceplii ci de la modelul mintal al unei (unor) persoane. Acest Iucru are doud impiicalii: 1' vdzdtoare u.d...9 imagine, ea areun mod,el minral

htudiJ;r;nffi:iiJ;!:?::l;n:il':,T:3::trn
regdseqte

ffi*^flsoand

in structurile de date. Put.m .onstrui imagini frumoase plecand,d. modere pre calcurator, dar nu putem construi aceste ^lu modele bazdndu-ne pe o imagine; r"".fi, vizuald, a calculatorului rdrnAne inc6 o probleind nerezolvatd. 2' Modelele nu au o semnifi."f*. ir r*r mai rdu caz eleconstituie o colecfie mare de voxeri s; p"i,g;**. Aceasta se datoreazd. presupunerii c5 vi'ualizarJ,a n"uie & moderurui va clarifica semnificafia acestuiai Srentru persoana vdzdtoare" Totupi, nu se intdmpld intotdeaunu .u, semnificafia modeiurui s6 o.,rir,ri clari gi este gi mai pufin probabil sd se r"taritprale aceruiagi *oo.r prezentat unui in .uurl unei versi,ni tactile nevdzdtor. Murte modele pe cei pulin o strucrur' ierarhicd qi o .ii.ir-re ataqatd

jl;l*;::

;[r#in

i:":."

Dupd cum se va vedea

fr"tr:Tt?#trJ;$:lff

continuare, informafia semar'tic6 este u i'ouunetdli abilitatea'nei persoane

in

o* o in1rr.g.

lT6"-uerea

Informafia geometricd poate da mr.rltd informafie desp re cum este construit, persoana poate u*d*u singurd ,; ;;r*zjnt6. percepfia poate fi redus[ la doud tactld catr:gorii p.iri.ifur*-trrri,.g.., ,,Io,carizare,, l9g2): (unde este?) Ei "clasifiru.. qT-io*ntinrui.ll (JJeste? ). Laprima inrrebare rdspunde desenur insuqi, ce,a semanticd suplimentari (etir;here) .de-a couur-fui'nd. necesita informalie in l.gt;r; Jr"or,i*.tere afigate. Atagarea de etichete imaginiior tact'*- ,rqur..rd recunoagterea tactild depinzand de aceast[ i;fb;ure lor (pring, 19gg),
anterio"ra-, 1M1rur,

desenelor fbcute pentru copii.

studiind desene fbcute de sau pentru vdzStoriin difbrite momente de timp qi la diferite varste ,. por,i" trage soncruzia cd perspe cti,ranu este un concept ?nscris in creierui **ul: topn--*rJ'ruu artigtii ruireqtri nu folosesc sau nu au.folosit ,o11.i. ;;, ;".rr de vedere opric. Ei nr"i..1ii sunt mai preocupafi-d: proprietdgile obiective ulai importante, c'm ar fi topologia, fenomenui fiind ,:u'oscut sub numele de ,r*lir* ;rrilr*.trar opozilie cu rearismur vi*uar). 1in Aceraqi rucru-.rr, valabii qi in
cazur

123

Desigur cd la un moment dai: in cultura occidentalb, adullii vdzdtori au preferat sd producd desene care s5 ia in considerare legile opticii. Instrumentul perfect pentru producerea a astfei de imagini este aparatul de fotografiat. Interpretarea cu uqurin!5 a acestor imagini fotorealistice precum qi a desenelor in perspectivd, le face sd arate mai mult sau mai pu{in corecte din punct de vedere: optic. In particular, pentru a cia unei imagini o aparen!5 spafial6,, se folosesc urmdtoarele efecte : o Suprapunerea: obiectele dlin prim-plan ascund o parte a celor' din fundal. Distorsiq: liniile para.iele par sd corrveargi inspre cel mai indepdrtat cap5t. (Jmbrele: indicd p[rlile concave sau convexe precum gi alte proprietdli. Nev5zbtorii percep mediul care ii inconjoar6 prin intermediul simfillui tactil qi al auzului. Sirnb,olurile pictoriale care sunt valabile in cazul foiosirii funcliei vizuale surnt diferite de cele foiosite in cazul sirnlului tactil. Distorsia de exemplu, care reprezintd o distanfd, poate adbuga confuzie unui grafic tactil. Siuprapunerea s-a dovedit de asemenea a induce confuzie in stabilirea prim-planului sau a fundalului. ExistS mai multe dispozitive qi medii de transmitere a informaliei grafice in mod tactil pentru persoanele cu deficienle de vedere. De exemplu desenele formate din linii tpot fi transpuse cu o rezolutie bund sub forma termofbrS. Graficele simlple pot fi produse ?n braille, utilizdnd o imprin"rantb braille. Existd qi dispoz:itive dinamice qi hard copy cum are fi dispozirivul Stuttgart care utthzeazii o matrice de pini controlali individual pentru a reda o imagine bazath pe puncte matriciale. Liniile sau curbele insb nu sunt ugor de reprezental. Dispozitivul Nomad by Parkes extinde posibiiitblile graficelor tactile fi"rrniizdnd informalie auditiv5 ?mpreunii cu
acestea.

S-a observat c5 nevdzdtor,Li, iin mod special copiii, nu nurnai c5 pot citi imagini tactile, dar le gi place: sd deseneze. S-au fEcut studii in care li sa cerut nevdzitorilor sd deseneze cbiecte in spaliu; unele rezuitate indica faptul c6.nevdzdtorii pot sd-qi proieoteze conceptele spaliale pe o suprefa[d
desicrie propriet6{ile spaliale: linii groase, asernindtoare celor de contur, iinii care inconjoard contururile, indoituri ak: h6rtiei" Unii subiecli au iolosit c,hiar

de hdrtie bidimensionld. S-au identificat trei metode de a
aistorsia

,arara lumea a$a cum poate vdzr.ut6, imaginile tactile ilustreazS felul in c;are poate fi cunoscutb prin intermediui simlului tactil, Diferitele metode de transpunere a proprietb{ilor spaliale pe un mediu destinat imaginilor tactile, au 1a bazd modele pe calculator identice cu cele utrlizate in grafica pe calculator gi in realitatea vir1ua15.
124

T#:ffi:liJ"irtr"",u

fi

.. .ra carcuratoarele gi apricaliile ror re sunt inaccesibile este.u specificafiii'r penrru pentru windows ztioo. fffi:i:Tit jtri.rr* *r l"no*atiqr-re et en euto-utique ^{ational tJniversity Japonia..$r.*J:t" 'ai mai multr rume rn ao**nii . care sE fie ul:ili.:Til:. d :#Hi: tridimensionale tra'spusl o. modalitdli de evaruar* u " ur**ilriuralii In 1994 a fost fondar co.. Fondatorii de renume ca n4assu*h*u.*-gJ1td.ununtr'luir-*. ori"* Europa.. eiab oreazdprograme cerinietre m r...1 rog d-j..idi-t'L i" iunie tggg. i....xiiltrffi:tril:l*:J Ji:'#*:"Jlf** liJttl.i-*.e* *"= preocuparea s ceror c'r.'#. world-wile web (w3c)..u1. *n " in continua 1. Institur de Reche.J"..i...--"pri..* ..u de pra.*r*"re . #.. .*.rituti"poate " . *iu*1. n i creqtere in societatea in tutt 1..1iur noi.uo."1pr.r:* i . p" " il ..:lfffi'r3:. se .lr *il fffl* 1il.alo ri vom t'di.itatea.ffil *::'i'1urii"t51 a. munci.frffi il ff Tttlmll'ru* flffiilt"T.rri".rs".izat... uo.. il.: l. Kei. iL .r*nguage) pentru a transmite inforrnalia sunr utirizate at6t tridirnensionard uitiritorrto.*rd cd procentur ceror care Numdrur rc% ei 20r. t*in:..4. lt< .*! *trm6' i.-.i.?1?.-==Importanla acestor modele este informalionald corespunzdtoare pentru educafia $i .zate O. evo'_rfi'or dramatice' acest consorfiu terLnorogice a uuyl qi iniliative privind "Puterea www consrd in accesib. trebuie definite standarde ?n viitorur apropiat.are in apricarile sortware Mi cro oft .li..r*nt qlach. cu scopul de a crea protocoai* ..*._n1liJt.eet"rd cu accesiblitatea pentru profil' . 'a T iJrli i. ."- .ln worro wide web moderele descrise ?n vRNrL *i n.ompanii suA.eniul accesibifitifii i:lJ:r:iJt'il speci n cafi software accesibile q.u.r. qi olttr. accesibire fac posib'I . 'car.:Y:i7"j|".. Iegind calcutratoareie 7.x?H[?:" re "is.frilt.il Deoarece de u r* a. un mediu bidimensional" neoarece nu existd o metodd directd de transpunere. di.. ua asigure evolugia gi interoperabilitatea .eta in intrega incjustrie de construirea de aplicafii .*:i..ga.."p.o*un* lur* marii comunitdti jnformalionui.oilse erc..* *-' 'iJ. specificagii car-e contin cdteva reguli concise'. o"tarai caiitaiea acestui consor{iu inafard de mimbr' ar ". grafice in int'mpi'area nevo'or preferinleror +i oarnen'or.'::i3J.at qi pentru Dacs dorim sd accesur la informarfie qi .-"oi'i*rtrcrogy sunt.rrrr*".ore este www.'?it."oput g*n*rui a erabora specificatii con'une care sE supraviefuiascd *rri..rur tuturor indiferent de .:rr? rvit M. .. {nifiative ?n dom..iffi .dil:...5.?#i"... universaritaiea .

4. facilitirnd unele activitlli pe care profesonul le hrotdrdqte. mai general privind.buie privit ca un instrument care poate fi de ajutor at6t profesorului cdt pi elevului. vom tncerc'a s[ trecem in revistb ceea ce existb qi se $ilizeazl p6nd acum in materie de informati c6. rnanipularea de concepte formale. nu il va putea inlocr-ri.procesafe de texte. frrd a aveapretenlia c6 vom fi erhatlstivi.ur. ceea ce depageqte elevuiui cu deficienge. i"iJiuii"e. omul este cel care qtie cel mai bine sd ia decizii in situalii critice qi nici o rna. mulli autori s-au ardta. limbaie de comunicare onn-magind.instruire asistat[ de rcal. gestionare de fiqiere.t de exemplu interesa{i de aplica{iile pe care le-ar putea avea in invaldrirlintul special limbajul LoGo care. posibilitdlile Totuqi. lr{u toate aplicaliile software"folosite tn procesul de instruire general pot fi folosite in ansambiul 1or Frentiru elevii cu deficienfe.l. sunt cuvintele directorului V/3C. urmdrirea unor secvenle logice pentru oblirrerea anumitor rezultate.ntificate noud domenii de utilizare a calculatorului in procesul de instruire . Av6nd ?n vedere faptul cd nci aplica{ii software apar practic in fiecare zi.rd sugestii qi recomandbri in leglturd cu tehnicile ce trebuie folosite in constnrirea paginilor webo atAt din punct de veder:e al conlinutulgi cfit gi al aspectutrui. Diver:ie cercetdri in domeniu au pus in eviden!6 126 . au iost ide.Instruirea asistatd de calculator in educafia specialS i1 proresgl instructiv-edncativ. calculatorul tr. crealie aitisticd. software specific (de exernplu pentru procesare de texte). in funclie de specificul si'lua]iei concrete' t" general. procesare grafic6. invdfare. . astfel ?ncdt acestea sd prezinte un ?nalt grad de accesibilitate pentru persoaneie cu cerinle speciaie" 7 SPECIALA "4" TEHNOLOGIA INF'ORMATTONALA $t EDUCATIA 7.in6. calculatorul se utilizeazd deja in mod curent. oricAt de cornplexd sau performantS.-w3. se adreseazb copttlor 9i este in mod cutrent utilizat in unele grddinile.org/WAl pot fi grisite inforrnalii referitoare la aceastd inventatorul un aspect esenliai".culator. limite irmpuse de domeniu.s: S&u. Tim Berners-Lee' La aclresa lrttp:llwww. categorii . la orele cle clas6.handicap este World Wide We'b. calcui. progfanar.d 9i de calitatea programelor' Calculatorul poate fi folosit gi in invdlSm6ntul special. of.m din vedere faptul cd existb limite ale utilizdrii calculatoarelor. in invalamdntul special. Unele fac apel ia abilitali ca citirea. coutrar altor limbaje de programare. scrierea. Rlzultatele utiliz[rii sale sunt de rnulte ori contradictorii 9i depind in mod direct de strategia pedagogic. trei rnrari locuri. atAt de cdtre etrevi c6t qi de c6tre profesorii lor. automatizdtt in industrie. Nu trebuie insd sA pierde.

#.*:m4.ffi : bi ec ti v tu rni zare a #il i i! #*T] ro de n rorma fi i nonne: ui*uf. jr 1^...4. cuno. oT*".::i:.i.J..[ ."f!:.."tTnJ.. sd admitd 0 distincti ipotezei care subl i* fie 0... :l*j...f. Jin".Tf.o*.".*...o..*i."p. contribufi'e .u . *.:...'].rie.*ff i::if O":.1*l?l.c "o :l# obiectiv instruirea'. . j!.:'?trre * eli o e in con.i.....:T] tr':ffillTi#.rea.nruin'.l'.*# p.ri.**.:'i'iit."r"#.....*)i1.*'rre*e gi : t..2.ffi ":?::: ':':n schimbdri.. jl::"f".J^'ir ?:f..l- itrteresul-manifestat abilitalitor regare .'' entru vi i u lt i*x.... programele r g"'mf: ff programele .L.. xlH T..'...i-. *rtU ectucative.i'Ji1lr"ffi:lll:are in scopur ?nvafirii aplicaEii ale .r.1rr^ il .e reprezintd . copiilor tnstruirii inre r: uni r...*.rei catego rii: jocwrite a" Jocurile educati\. "b.2' * fr'ffi{.i.5.ir de calcularor e. confbrm t"lo._T:.:?5 ***odelele activitarea cognitiua schimbare' ca o trecere ..'niy.ff.ff cate antreneazd decdr ". .til::H[*.!. c u di n "l . trebuie psihologice ce respecti ua .a*purl -#ffi qfl ffil-"trtrffi':l.nit psihologice sd sd renecte ?.Tjr:. ig5''* un. "Jl' as upra tuni : -..l*-rl..$cop didactic p "r*ii.:..i'.. ."[ 9i resrate testate doar oou..1..i'.Hf.d:.. oolin*."::1....LoGo pentru d.:1. cu..u1i* gr de siwtul..e unu. ilH*::ffi i# rnl: J lru di feren erea di feri re] [i or ni vet e p'o"ouffi / Ji#f fi . rJ[i'r':.::jff|.. iffififfi se repetd."i'ir* **.r..:.'".*.. c rirnbajurui..gtin conceptuale a.:..:":.H*Ja:'f.n. ffi. ffi ffi H .."n. x#rj.f.n.'ril#ffii.T.ffi '":.ezvaltarea de prourJ. ec ani zar ffiJi repeti{ie au fost rln.rru*.og.t de cuvint.. ce]e concepte iniJza.*.ezvoltatea ':"0 rrebuie este-pivitd de la ca o permiress'test'm"f". *."i"""i1.nm.:::r::.fi I a* -:l ou bine definite.#:- intre ca'rpurile concepruale. e Aceste programe er e ce n ci en e f au drepr iilm:i: . i'J. programe nofiunii o. . o" r.3.:T[ffi?# ...r. ... iu)'"t*"i.ur cu 7. r.r.ry oa o oi*pu."HlJ"#'.ffi Eri..i.'nt lt#""ix'trJ.- fag5 de utilizarea -.:: D.. cre'terea timpilor o* .? .f calculatorur". fi ii:ihffi zvoltare a..r* b.i.**.

t28 . impdrlitie ?n doud categorii: programe pentru J.ile deci doar pentru modele aie dezvoltdrii incadrate in domenii sau chiar sarrcini bine prectzate. Au drept scop dob6ndirea. se mSreqte sau se rnicqoreazd gradul de dificultate al exerciliilc)r care vrmeazd. verbal qi intelectual. La sffirqitul frechrui exerciliu.3. c" Tutorialele sau exerciyt. Mai mult. Aceastd categorie de prograrne. prin memorare.Aceste comparalii pot fi ul. in cazul unor handicapuri motorii.oane cu deficienle utiliz6nd calculatorul. este intotdeauna aceeaqi . Acest rezultat aratd cd.drept incheiere. . Vom prezenta in continuare cAteva astfel de programe. regula ce nu a fost aplicxd sau zr fc. se face apoi evaluarea cunogtinfelor acumulat"e ?n rapofi cu obiectivele stabilite.ncilitarea cowrunicdrii gi prograTfl€ ctt ob iective pedagogice multiple.un pre-test care permite stabilirea nivelului de cunogtinle cu care elevul pleacd din start. au demonstrat cd utilizarea calculator:ului poate fi fascinantb in asemr:nea m[sur[. diagnosticul de deficienld mintal[ trebuie revizuit.4. Elevii pot face progrese conforrn propriului ritm. pornind de la cele spuse mai sus. are la dispozilie un instrument ce poate servi atdt pentru instruire c6t . poafe fi apoi folositb drept subiect de exersare. poate fi lEcutb prin utilizarea prograLmelor de instruire tutoriale. rezultatele ellevului sunt inregistrate gi profesorul le poate consulta in orice moment. ?ncAt copiii pot fi capabili sd invele rapid sd scrie cdte'r'a cuvinte. sub fornrd slonorb (un sunet muzical de avertiztare). rezultd c[ ele nu pot fi aplicate cu succes decdt dacS se line seama de natura qi gradui derlicienlei. ?n afard cle faptul cd servegte clrept instrument de evaluare. a unei anumite abilitali (verbale sau intelectualtl in general). Procedura oare se utilizeivdin caztil acestui tip de prograrne de instruire. gralie utiiitzirii calculatorului. Evaluarea acumulSrilor realj. Frograme ce pot fii urtitizate pentru persoane cu deficien{e mintale Cel care se ocupd de pen. Experimente frcute cu copii cu infirmitate motorie cerebrald. acest semnal poate veni sub forrna unui comentariu. fie e1 educatorul specialist sau terapeutul.st aplicatS greqit de cdtre elev.ii pentru comunicare sau terapie.ile repetitive.zate in tirnpul lucrului pe calculator. aceastd metodd de instruire este la fel de eficientd ca oricare altil metod5 consideratd : performantS. .ii in cursul clrora elevul primegte un semnal de eroare in cazul in caLre greqeqte. fi"ecare rezultat este evaluat de cdtre sistem 9i ?n funclie de reugita elevului la fiec'are lecfie. 7. avdnd problerne pe plan motor. permite qi aplicarea unei instruiri individuali:zate.urrneazd un numdr de lec!. ln plus.

n.re'pot realiza pi traducerea ?n englez6' ceea ce permite comunica.J. freru. b. a-i invd{a pe copii s6 mAnujascd banii.*r. Au fost comunicate rezultatele obfnute cu un copir ce suferea de paralizte cerebrald. dobAndirea diverselor.easc6 de calcul.unicare: calculatorul poate sintetiza sub formd sonord cuviniele scrise de un copil putemic handicapat sau. referim. comunicare poate fi de asemenea ^capu. copilul * incepur gi imbundtafeascd modul r:re com'nicare.r. Existd diverse programe care permit imbundtdlirea cornunicdrii ia persoanele cu deficienfe" pr:t jezvortate fi programe care folosesc simboluri bliss. afazioi.u-.".u.".rtor pi sdba a cdptigat chiar o anume libertate de a alege intre jocurile sau activiiapile de lucru pe care le confinea sistemui' Acest tip de exggrienld poate fi folosit ?ndeosebi in cazul copiilor deficienli mintali.nei manete cr. i....'in urma unor experimente prin care s_au introdus pe rand calculitoare in rnai multe gcoli. perisoane cu handicap fizic sever qi peri. oblinutd prin lucru ?n grup. incapabil sd varbeasce sau sd-qi miqte brafere sau picioarele' un buton tntrerup5tor. evaluare gi instruire. prin faptu1 c6 ofer6 atdt a posibilitate simpl-a de utilizarf fprir -pararea unui buton) r.. o sporirea capacitalii de memorare a numerelor.i* calculator. s-a observat interesul a' utilizareq calculatorului ca wtjloc de com. ofera copiilor cu paralizie cerebrald posibilitatea de a comunica prin simboluri.dintrl ei. imbunStSlirea a. .. memdrii familiei ear.r*. fapt care a facilitat comunicarea.rpita copilului la matem .. cu rnurtiprtre dehcienfe. p. calculatorul se dovedeqte eficient pentru: o a-i ajuta pe copii si exerseze scrisul. un i'strument deosebit manifestat de copiLii cudeficienfe ruia .i*a$l'. r imbundt6{irea instr:uir. atica..*u cr^r fluntea..fi.ument pedagogic adaptat. arnintim: ioc (se t29 . Printre tipurile de programe la o programe care vizeazd invafarea orl0grafiei gi a dezvortdrii capacitdgilor motrice prin manipular*u i.ru deficienti mintali. i-a dat copilului pi posibilitatea s6 serecteze dup6 pracur rui qi s6 rdspundd la intrebari.ii profesionale.uruie.astfel fixat pe scaunul cu rotile irentru a-i permite sd porneascii un talculator prir. cu . o a imbundtd{i rer.e nu cunosc simbolurile bliss. abilita{i sociale. (Trebuie totupi iicuta observa{ia cii se simte lipsa u]tor programe de calitate in acest domeniu).ui. .dt pi una complexd (prin intermediul unei tastaturi . ac.ste programe igi pot propune trei obiective: comunicare.'.: .---llY l I l l I utilizarea cqrcztl'torurui ca inst..i*uoluri care reprezintd de exemplu grupe de cuvinte)... potrivit pr:nt.e .orrciliu ca aceqtia sii-pi poatb controla in mod liber o partr: a corpului.

dach rdspunsul nu este bun sau elevul nu rispunde. Existb programe care ajutd cc'piii sd invele sd recunoascd pdrli dlintro propozilie qi sd construiascii propozilii complete. Dupd primul congres ai A.socia{iei Internalionale de Cerce. identificarea banilor.ite alte tipuri de feedback. Programele rsunt concepute sub form[ de jocuri.joc).tare $tiinfificd in Favoarea Persoanelor Handicapate h4intal (1980). elevul primeqte un feedback pozitiv. Elevii s-au dovedit a ayea perfirrmanle mai bune gi au pret-erat evident utilizarea calculatorului. transmiterea valorilor culturale qi identificarea personajelor.nlialb pentru aspectele complexe aie invdfdrii. dobdndirea unui vocabular funcfionral. Aceste programe utiltzeazd aofilr3oZi verbale asociate unor imagini prezentate pe ecranul unui calculator.tele utilizirii calculatorului cu cele ale r"rtiliz6rii metodelor clasice de instruire |a copiii cu deficienle mintale.opiilor ou defieien{d mintalb upoarii qi permite imbog5lirea vocabularuiui in context de. s-a ndscut ideea punerii la dispozilia acestor persoane a unor programe informartice care ua permitd exprimarea crap:rcitdlilor lor creative qi dispozil:iilor at'ective" Au fost elaborate o serie de astfel de prctgrame adaptate pentru persoanele cu deficienle mintale. .4. reztiltd ch intervenfia fbcuti prin intermediui calculatorului este ese. sunt frrlor. El:vul trebuie sd rflspundi prin atingere. Dac6 rdspu:nsul este bun. ceea ce evident vizeazh stirnularea abilitdlilor motrice line. citirea semnelor qi prepoziliilor care indici o direclie. copilul trebuie si cree:ze fele gi sd programeze miqcdri faciale.Avantaj ele utilizirii cnlculato ru lui in inv6{5 rnfl ntul speaial Un anumit numdr de cercetbri gi-au propus sd compare efec. cuioare qi mdrime. Aceste programe vizeazd urm[toarele deprinderi: identificarea oiriectelor dupd form6. o prograrne care ii ajutd pe elevi s6-qi stabileascd linia orizorLtal[ pentru scriere qi s[ diferenlfieze literele asemanatoare.a unui obiect de pe ecran. Este permirs un anumit numSr de incercari. Din literatura de specialltate. I jocuri educative pentru stimularea memoriei qi imagina!iei. greu de asimilat de cbtre copii cu dificultdli de invdlare. citirea orei.$. cu aspecte grafice qi mr"rzicale atractive. iar rirspunsurile elevului sunt inregistr:ate.adreseaz6 in special c. Lhrele au pus in evideng| rczultale pozitive 7 130 . cum ar fi fracliile lungi. jocuri educative in care obiective psihomotorii sunt asociate unor obiective cognitive. pe nivele progresive de dificultate) Lar acceniul se pune pe inlelegere qi dqzvoltarea capacitdlii de citire qi scriere' Unii autori comparS aceste prograrne cu metoda clasicd de luare de notile. precurn gi a memoriei vizuale qi auditive. .

.silfi-iffi. jJ. : ^' o alt avantaj se re :r5 ra.11 sau fi "riu-"raar inutild tendinld care s-a observat totuqi in rumea occidentarS este cd..*tt"nal' ^ t#f3r'r*i sd sporeascd numdrur de exercilii individuaie pe profeso^-rt poate imbun*rdfi sau dezvolra ffiiifi"J'j.tr'".ii li.*.....i"rtl1T'i:n-:l'J..*.fi ..#iJ::TJ*taje irnportanre aduse de utitizarea r .. in aregerea p'ogram 1:" un.T--rl1.utirizareatehnol0giiror inforrnafionare oarecare pranifrcar.oentru cei pe oar.l....Y I I I l1#ffi|u::tl1fiH "*r precum calculatorulu'i."..u.Hfijil.. altete cln contrd.:mhri'"-ffi nai li: nu ajuus Ia utilizareacalculatoarelor.r. .ii#jl' perrnite " punre de regdrurd intre crasa infbrmalionare ?n inviigsmdntu] .. handicapurui darotu..:".e rnaqin* sunt mai pufin trautnatizante . o atenuare a uio llruunata gire am'dur'i de r. il. jocuri.li. :fftr# : #T. .p"titir* t". deqi avantajete' .Ji"'#f.iz*ura sus a concl o 1"ry{c. ' utiriz'. i el e calculatoarelor ^.fi"l.tfi ii[l-.L: r"*. ':::[i : e c ercetdrit or intreprins e s unr si metodorogia .ea 1"ia'ai"' 'rcrr *uesea t'a matematicd.o*. ri tm u. erorire .ffi"...Jnologiei ' un avantaj ar fi ftrptur c6 ..c i. i i J i. importante r""uit*a.p ens u invdfrrii.i 9i iri urrnririrea o F.'^i o'"..{il#'ffscute in ?nvdrdm'nrur ^-ii special.off3J 7 sancfiun'e date de cd..* ' ffitf. nu au descoperit nici o rezu ltatel it*r-1ffi*:[t?"11*r. rSspunsur'e pot fi inregistrate.modur de evaruare.yid. _i.^r. .T# rr este posibild o prc'gramare indiv iduarizatFta sub formd .l*"t* cai'ututo'ui"'':::. ii .ffi :1. exercipli calculatorurrt"il Au fost puse in evidentd u..r"'ilff.il "iffilli a:i .lii.r unui d'iagnostic.:i[u. :.'....Jl.' # ffii: :iiltrffi:..te r in au"**" *i*"T'. ffi'HlT.rrt*u constituie p*r* profesori rimp gi un cdgtig rde *fon i" prr." evoJ4.fu*. .rur* in rnod automat iar rezurtatere calculate automat. |:lffi il' ruH.." srup utilizarii elevii .*n1*i u olilrtiu*to.. .

eare ofer6 dreptull la erori gi otbrd feedback instantaneu asupra rdspunsului. Materialul poate consta intr-un mouse qi o tastaturd sau un ecran tactil.r pentru a-i 7 . pentru cd de multe ori. De fapt. Utilizarea lui proate stimula fantezia metodei de instruir. o indeosebi pentru persoane deficiente mintal. cele mai potrivite progriifile. potrivit caracteristicilor elevilor 1or. caiculatorul este un prollesor "ultra rbbddtor". materialurluii informatic Adaptarea materialului $ji a programelor la populalia vizatd este deosebit de importantb gi este o condilie necesard succesului utilizdrii calculatorului in invdldmdntul special.ru qi de scopul urmdrit.I in fine. al treiiea avantilj ar fi de ordin administrativ: calculaforul aduce un cdqtig de tinLp in gestionarea qi linerea la zi a informaliilor precum qi in redactarea rapoattelor.lrase utmbtoareie concluzii in ceea ce priveqte organizarea invdldmdntului special asistat de calculator: o este necesard o sa15 maue. informalia sii fie prezentatd simultan sub frlrmd vizuald. dar totodatd qi de modul de luc. Ecranul tactil permite folosirea unor gesturi naturale: atingerea cu degetul a unei zone de pe ecran pe:ntru a activa o comandi sar. t32 . in fiecare qcoalS. Este deci destul de important a pune cAt mai de timpuriu posibil copilul in contact cu calculatorul. Din literatura de specialitarte qi din experienlele altor ![ri. nu inchise in dulapuri.5 " Alegerea rdspunde. o sd se foloseascd prograrne fird erori.e folositb prin sunet.erea eficienfei procesului educativ gi in acelaqi timp reducerea cerinlelorr irnpuse prof'esorului. deficiengei mintale i se suprapune gi o altd deficienld ce necesitd anumite cc'ndilii speciale. scrisd qi vorbitS. animalie etc. este necesard prezenla unui specialisl. sd fie uti:lizate. Este f<rarte important ca profesorilor speciailizzrli sd li se dea posibilitatea sd decidd gi s[ aleag6. el permite cr:eql.zind mereu. care s[ permitd arganizarea pe grutpe a elevilor. pot fi . Aceastb evaluare trebuie sd lind seama de v0rsta qi de nivelul mintal al persoanelor cdrora li se adrest:azd. o sd existe o listd cu tipurile de programe. altfel copilul poate fi derutat iar adultul obligat sd ini[en.apd esenlialb ?n utiliz:area informaticii la clasfl este evaluarea prograrnelor ce urrmeazd.4. O alt6 el. penlru a spori atractivitatea. r materialele sd fie ugor acerosibile. o deoarece problemetre telurice sunt inevitabile.

p.i". zgomotul ioate uu* efect. un ait punct pe continuumul abilitd1ilor uffiane.ala qi ver$a de asernenea srchimbari substanfiale' un factor itop"**t de care d*p* abilitd!ile umarre din raportarea acestora Ia rezurtd mediul furnui sar-r iluminarea defectuoasa poate produce efecte -u. Ceea ce vrem sd subliriiem prin cele de persoans normala intr-un mlJiu'i*qi* din comu" . in acest caz.ar murli our*ni au astfel de probreme.semdndri.rdinar gi extraordinar.. .. nevoile qi abilit6file pe care societatea le considera difbrite de cele ordi#. iar a doua r nevoile iegite din comun sunt extreme o oamenii normari F. dacd ne concentrdrn *typl'l nevo'or speciare."zh: cu c.. * :.e un'.* accesul vrea sd re desft'0are (accesui fiind aici func{ie de continuumur de a}:'itd}i pe .ti.teaqi similare "i-r. Tehnorogia inibr'nafionari - i rnedie.. Joua funcfii pri'cipare societatea modemd de aziilroi. in g*nrrut.. Aceste remarci pot n sintetizate astfel: cei mai mulli oarneni au abilitdli care constituie un amestec intre ordinar gi ieSit clin se poate vorbi despre necesitatea resursd a integr'rii integrdrii o*ilui ca fiinli in societatea modernd.itafile ornului nu sunt ceva static: ele se schimbd timp ..si solutii mai cuprinzilt"oare gi inai foloitour* to{i.ur.i.ia.i"ri"r-ld 7"4. dar situalia este mult mai .". prin **ur* cei ce sunt considerati handicapafi au doar uner.. In cazul disfuncfiilor cogniriu. pentru simplul fapt ca memoria uman6 nu poate stocer o cantitate de inforrn a[ie at1tde mare ca un computer gi nici nu o poa'te manevra pentru rezorvarea unor probieme conrplexe intr-un timp atbt de srcuft).Ti' Tehnologia informafi. ?n orice .6.i.r* omul se confru ntd zi de zi. u persoand handicapa t6 aredoan abilitdti mai reduse' acestea nu-i-ritr)se*c cu desav'rqire.J.cte'a d. .di'.ur.j. societate care are tendin{a de a deveni din ce in ce mai complexa..nt*re pot produce rcisfunctii temporare sau-permanente." comun. rr*rpinurirali . r . induse J*-o.ffii|.mplu.-.i. ?ndeosebi in condilii de stnx.unogtinle de .'.. o persoa na uiurira nu_pi poate arninti nume de obie.. oJrrru fald de In cazul handicapului fizic e-qte evident.1 uffil.n" in ar fi aiea de a-i facilita clmului la toate acti'itatire pe care. (Se apeleazd la o baz6 d* ..r o persoana cu intr-un mecrir.:#". o*rr re posedd)..ornpr*^6. tehnlogiu irf". . bc. .nfere vizuale.u. putem g'. unii pur gi au semnificativ mai pufin.ot fi handicapari are celor ordinare.I r poate fi conside ratd ca un mijloc de reducere a cornrpr-. oboseala gi stresul pot reduce abilitilile cognitive.: d _ r ce cetre mediu in acelaqi fel cu cei cu nevoi spercierle.u gi surditatea.u.-cupu.-E"ir.r.i. i' il.onald are. existd oameni cdrora lipseqte toral co'trorur le motcr.oorrlnuum intre . ere sunt pur. nu diferS calitativ de acestea.r obipnuit pr".i si'rpru o extremd... Este impofiant sd obserT dm cd in cele mai multe situafii.

presupune utilizarea tehnoiogiei informaliorrale ca mijloc de suplinire a unor abilita{i reduse.istarea utilizatorului cu nevoi speciale in activitdlile sale (fie ele de munc. Dacd ei folosesc de exemplu un procesor de texte.izat sporirea motivaliei in uLrma utiliz[rii calculatoarelor la copiii cu deficienle de invSgare.ipr. Ecranul unui calculalor se poate uqor transforma intr-o i:ond de lucru comund (spre deosebire de o foaie de h6rtie). elabordnd o strategie care s5 corespund5 scopului educalional. Munca lor poate avea un aspect lizibil gi poate fi corectatd mai ugor. de vorbire gi cognitive.d. prin imbogalirea experienlei lor de ?nLvdllare qi ldrgirea accesului la curricullum.urt6 duratd dacd nu avern gnja de integrarea computerelor in procesul de invdfare. ar. ducdnd p6na la integrarea acestora irn inv6!5m0ntul de masd" Pot fi puse in evidenld cinci moduri in care copiii cu nevoi speciale pot beneficia de utilizarea tehnologiei informalionale: 1. putem spune cd au fost adresate toate tipurile de deficienle: senzoriale. rezolvAnd astfel problema intr-un mod stimulativ qi chiar aventuros. Ilste utitrd aceasti diferenliere datr:ritd necesitililor de design oarecum clif'erite pe care tre irnplicd. animalie 9i sunet. Sig.aceea de a-l asista pe orn in desf5"g.ur c[ apar gi probleme care trebuiesc gdndite cu grij6. 3.tionald presupune rezolvarea unor aspecte de adaptare ale acesteia la nevoile speciale pe care fi le ridicb grupul de utilizatori. Accesul mai mare la infbrrnafie. Motivarea sporitd . datorate unor deficienle:. 134 . Caiculatorul oferd positrilitdli mai bune pentru a lucra in gr:upuri rnici. folosindu-se de text.urarea acestor activitdli (gradul qi tipui de asistare fiind la f-el func{ie de ilceeaqi variabil6). DacS ne referim ia educalie ca domeniu al activitilii umane in care tehnologia informalional[ iEi gdseqte apiicabilitate. fiecare text va fi tipdrit la fel. copiii pot explica in ritmul lor propriu 9i clupS scenarii hotdr6te de ei.mLulli profesori qi observatori au ser. ii putem identifica aceleaqi doud funclii: accesul copiilor cu nevoi speciale la instruire gi asistarea lor in procesul de ?nrr6!aue. 2. ExistS programe prin sare. indif'erent de caiitatea scrisurilor de m&n15. prin colaborare. educalie sau recreere). pr3 un anumit subiect. ctlpiii put6nd lucra impreunb. Dacd ne apropiem de grr.rl celor cu nevoi speciale. ftzice. conform celor douh funcfii principale: accesul prirL tehnologie informa. tehnologia informalionalb poate vdzutd clin doud perspective. S-a constatat cd tehnologia informational6 are o contribulie valoroasd qi oarecum unicb in instruirea copiilor cu nevoi speciaie. motivafia se poate dovedi a fi un cdqtig de sc. Dacd ar fi sd trecern in revisti ceea ce s-a construit pind acurn in domeniul tehnologiei informalionale pentru utilizatorii cu nevoi speciale. 4.

apard in mod spontan.5. in domeniil . informafii I)in puruct de vedere ltnta?t.o utat in m.rtdqesc... ci pur.. :l?. acesta procesur a o *.l'r..-n uuie privrr *inigial faptul cd aceastd re{ea ca o ironie a fcrsr .t^.t* t*tl...irurtt*Jr.. face mult mai ugor..).e p. ce vin cu torul u j.* j.d indivicluar.ia' in timpuj rdzboiwlui penttu a asigurapermanenfa.ii.'i_". n schimbate pe ecranul unui computer. ri". nernaiinratnit Trno:nen tehnorogic. gtie rntemetul este fbrmat din milioane .. aite scopuri. nevoie de schimbare nefiind torald.r.i' in orrooiturlu in.Xl :fin n :: eeaq i i rr"""ri ffi lil.. inovalii por sE unere por fi ptuud."tri:T##df. desenelor sau cornbinafiilor de l. "#'. "u.rilaarariotas.r.mpru a*tiraorui*.Internetul sunt oamenii care utilizeazd acele computere pi inforrnap.r. gi cazur tnt"rnet. pJur. umanitd. .o*u.i*.. rece e::istengei unui *.r. sociare. "oi... culturi diferite. poate fi incurajatd. sociar ii si . subiect o**it. deoarece cuvintel.. hArtie. Toerte aceste er e uri r ize azd pr otac o ar e in rcgaro....u. la fel gi grafica rnuzica Ei in cazul utilizdrii unor programe de graficd suu murird. J 3fJ"'. u'e' pe Internet este ulmitor.."rirri*r-. .ip^Gi.ri confinurul in confinutul infbrmatiei ur!.b*#In. in Lrma cercetiri fbcure ".. gi variat. ln care suA ar fi fost de comunicare in cazul roviti o. pubticat este disponibil 9i aproape tor ce este peni.i".u un culturqr. c6t reprezentanti ai un'r gi ca ..fe dinspre ronru:ltori... particurar. Dezvoltarea creativitdlii" Creativitatea *upo.^.ur. de computere lnim*ni .1 # ili Hl insd accentlr c3 atare. q*^aig.u p* . acfion'nc oamenii vin din :i."ri. irnp. .Tu.i Internetur este o entitate care evol ueaz..re dugmaniror s'i.u.i.i. continua schimbare telmol0gic'.. "' roatd rumea.urJ'oour* pubiica pe Internet .J.J R privit .:g:ff altere--upu.1. arinii'du_se ir*rta schirn'bare rnrerner penrru erevii si ia permanentd teJhnorogiei .a-tehnorogia ..irr.re. lgg..lJ. tnterconectate prin siste** . in fine' Internetui por. J.T.ui*."q..." A ruatnaprere sub aceastd formd nu in urru unei ide. p* se am cre ?rvd{are qi ejucaria trlf *tr* n rilate.si sr. siguranla nunrdrur ercestora). f J.riogii datoritd structurii::.itru aJartfer u)-*'arte domenii.#.este care "'"' iili "'.u'ete ..sau . Refacer*u-r*llior..T.lin qi.d gi creqte..: organiz_atti.ft*.'ffi.a:.il sd nu airereze n iljl J..terne instrumenbazd schimbarel hvpermedia .. .*: .a fbcut -i*n aparifia in J t'gon iu in I)in punct de vedere tehnolagic..:ffiT"-.iui ...

De ce vor oamenii "si fie pe. Mai multd educa{ie prin Inte. din care 5 milioane din Europa. prin incurajarea cititoruluilutilizatarului de a-qi g6si propria-i cale prin masele largi de informa{ie. Internetul este un er:emplu rar de "anarhie" funclionald modern[. nici consilii de conducere.11. protocoale care sunt strict tehnice. ln principiu. cum ar fi relelele de producere gi transp. nu existd cenzori oficiali. Schimbarea tehnologic5. sparge tiparele narative ale textelor scrise. S-a dezvoltat gradat qi in mod naturai. atdta timp cdt respectb protocoatrele TCI'}/IP. pentru cd existd deja un larg spectru de posibilitSli de invdlare pe gi prin Internet (in mod special pe World Wide Web). pot fi cdteva din implicaliile acestei e:rplozii de informalie qi comunicare. Nu iqi are originea intr-un anumit loc sau !ar6. 2 milioane de institulii de educalfie domenii "edu" . existenla universitdlilor gi a clasetror virtuale pe Intemet deschide drum spre un acces rii o participare mai largd a adullilor la instruire. mediul neliniar care integreazl text cu iegdturi (liruks) spre alte texte este un alt instrument tehnic ce stimuleazd $ imbog[!:egte inv[larea. video-conferinlele gi aplicaliile multimedia sunt doar cdt':va exemple ale tehnologilor novatoare ce se uliltzeazd in momentul de fa!6 in educalie in intreaga lume.rnetr mai multe universitdli "on line". nr"r existd pefi. nicidecum sociale sau politice (inerfara unor probleme de utilizare in scc'p comercial a Internetului. din doirinla oamenilor din intreaga lume de a ?nLpdrtdqi cunoagtere qi de a comuniczt. Odatd cu cregterea complexitSlii tehnologiilor de comunicare q1i de computerizare. mai multe "diplome virtuale" o1blirrute prin "universitdli virtuale". de-alungul a trei decenii.c[rii instantanee pe g1ob.ort a energiei electrice. Poqta electronicd (email). releaua Interrnet nu este proprietatea nimdnui. prin consiens.in iunie 1996 gi aproape 3 milioane in august 1997 (Surveys and Statistics. schimbfind astfel filosofia gi practicile Educaliei Deschise qi la Distanl6 (ODL). Este irnpdrlitd de utilizatorii shi.". are efecte incrementale asupra comunicdrii gi interacliLunii sociale. care s-au rezolvat odatd ce companiile au inceput sd aibd gri. scad costurile qi sporeqte disponibilitatea cornuni. Putem spune cd utllizarea Intemetului creqte in mod exponerLfial. chiar dac6 nu este posibil sd mlsur[m cu precizie rata de creqtere (13 milioane de o'gazde" in 1996. ca:re iqi face apartlia cu o vitezd frrd precedent. Nu cunoaqte granile. din acesti:a. Mai muit. unde "hypermedia" include de asemenea 136 . Intemet"? Unui dintre multele motive este pur gi sirnplu din dorinla lor liber consimfitb.odor Nelson (1974) qi Ei-a gdsit adeviLrata irnplinire odatd cu aparilia www.Spre deosebire de alte refr:le concepute gi realizate de oameni. 20 de milioane in august 1997. Idea aparline lui The. Nu existh o companie "lnternet Inc.ja de propriile lor legaturi). Hypertext-r. adevbratS. orice nod se poate adresa de la egrli la egal oricdrui alt nod. 1998)).

web e'ste un.riui"re multimedia interactive de invdlare.i.. fot conferen{ierea pr:in co'rputer (cc. t" p.up.re deficienfe.#i. difi.tffi sunet' graficd pi imagini i' rnigc-are.rpr*r..andardere tehnice deschise care perTnit c.i. **l .ror. este o tehnorogie care fac iriteati'tint*.rr"li. mediu de instruire deschisd (in termenii momenrului qi rocului de acces) qi la distania ton line sau rive). curturare.: prn.rounrror cu diver..o-unitapi de "elevi.j: :.sursd gi poate juca cel pugin doud c pre.u.'.onectar*o . accesu I ra baze J* aur.:ary"r *'.* .ii activg in care erevii T.::: sau u:ilf.r* rr n.99 asumd responsabilitafi igi de corectare.-ur. sd servescd scopuri educationare concrete qi grupuri bine clefinite.unrnte educ:a{ionald.un mijloc viabitr de a creqte reflffili H[ o tormd de invdprn"dnt * **# 'ccesur Ia nu pot unnai o gcoard H:'. intre elevi qi' Iasd ?" p"ttntiuir-rqa deschira inualx. chiar in *:l:tff T:* '.Jn1u a*roortare.uarea': ffii Tffi.!:#"Wf:.i. formulare qi testare a ipotezei'r... costurii*.l" .-*tnol"gice." cei ce dor.acum per lntemet... pure ui :::H'lrtcunostinle $"il.:l::rnoprinfele de n impdftdqite."H'**ljru...*r...pa"a acum.**u--*x_ se facd rispunsurilor ra intrebari prin prisma int c)usru www acr:esur"la educalie pe:nrru tori. F{ypertext-ur a fost primui care a permis interactivitateape irnstrument Internet: cupacitatea utilizatorilar de a dialoga prin inhrmediul " tnteractiv' unui suporl permite c'rearea qi re-crearea de informagie intr-un context invipre tn .r grafice.a a$a numitr:le retele . ih speciar cele de vedere.ctor. traficril on-iine aglomerat.*lo" munc'.". sd-'i conrpreteze studi'e fard a fi i'rolafi inrr-o i. sd beneficieze Ecraner. promoveo. ..""l.t *trioiltdsi de roluri clirerite ?.pi bariere introduse de tehnologir. care. ba zat6" d.. care interacfio impreuni qi construiesc neazd o iom.' f. Exista insd . avantajele www care fac sunt c6teva din invii{area mai accesibild.ra distanfu ...or*rliff:1":t:A#[H:tq] o rol de ruplt. audio gi_video pe pe supooturi nloirile.oar material scris..ilffiTffi.. ...'crearea unor conrexte educa{ionare particulare.T1g economice. crar contribufia ei.. ctatoritd unui hurrJi. st. mocrerul ..iri*drui cornputer. a inceput de tehnologiire w'\4"w."d rrrra gi soft.fiu'ea rntle erev pi instru.re.. dar pentru introducJrea acestei tehnologii noi in educa{ie trebuie justificard pr'cesur de i" . nrur. "ourupflofir.... credem cd este potrivii ca justifi. sociar.r. d. La inform"fti t*or*. ixisti institute dedicate invrfdmdnturui.t.oarte uzuald. aten{iaqi ir raginafia tuturor. dLup[ tehnicile tip www. rory.uo..a ':f#.. inregirt ur* qi analizarer*dut. de o* construire de infeiesur:i noi' Toate acestea se intrimfia'in.r o...

Au fost lansate rnai multe proiecte care sd exploreze posibilitatea proiectdrii unui sistem de navilgare gi acces la informalia hyperme. sunet) . etc. ru doar profesorului. ci qi pe alte suporturi (imagini.nd material scris. www poate juca un rol important in dezvoltarca la elevi a abilitSlilor de gdndire critic6. butoane. in armonie cu modul in care mulli dintre elevi cloresc azi sdinvefe. r Informalia in sine este o combinalie de text cu formate non-text (imagini. video. Profesorii pot facilita dezvoltarea abilitElilor de lucru 'in r:olaborare folosindu-se de propriet[file www gi ale Internetului. dupd rnodeiui Internetului. sunet). intr-un domeniu foade vast. cu obiective comune de . mdna profesorilor. adresAndu-se unei audienle autentice (condilie criticd in dezvoltarea acestor abi1it61i). este un domeniu de mare interes qi cu un deosebit potenfial educativ in special in cazul elevilor qi studenfilor nevdz[tori. Caiitatea cursurilor oferite prin astfel de tehnici poate fi m. lucrul in colaborare.dia. incluz:And icoane.care sd permitd nevdzdtorilor sd interacfioneze cu astfel de sisteme prin interfele adaptabile nevoilor lor particularre. Accesul la la informalie pe suport electronic. comunicare scris[. aceasta se poate reahzaprin elaborarea de proiecte de grup. cu membri in diverse :zolre geografice.intetne Intranet.fie. ci mai degrab6 sd dirijeze procesul instructiv... rezolvare de probleme. video. in funcfie de interesul pe care i1 au sau de sarcina pe oare o au de indeplinit. legate intre ele in multe posibile modalitdli no:n-ljLniare. 1996). Elevii iqi pot dezvolta abilitdli de cornunicare scris6. prczentate ?ntr-un fotmat foarte motivant pentru exploraLre. de exemplr-r pe World Wide Web sau pe CD-ROM-uri. graficd. dar www poate oferi ceea ce mediile tradifionale nu pot: informalii disponibile imediat. programul TIDE. utilizA. Parte din forla acestor sisteme constd in faptul cd utrlizatorii lor pot naviga prin informalie pe cdi qli ?n moduri diferite. ir. imimalie. Problemele cu care se confiuntd nevdzdtorii cdnd doresc sd consrulte informalie conlinutd pe acest tip rJe suport. Este adevdrat cd profesorii s'au preocupat intotdeauna de atins. anima. Accesul nevdzlt'crilor la acest tip de informalie este deocamdatd foarte de limitat (Burger. O mare parte a acestei informa{ii se regdsegte sub formil de sisteme hypermedia care includ informafie nu doar sub fromd de text. gare sd permitS educatorului nu s[ controlez'e. Aceste roluri au menirea sd facd posibilS aparilia a noi modalitdrpi de abordare a inv6!5rii.ereu imbundtdlitd prin crearea unei e>lperienfe de invblare unice. Acest proiect qi-a propus elaborarea de instrumente . foafte adesea de utlimi o16. includ printre altele: o Interfelele de acest tip suint in mare mdsurd grafice. Au fost intreprinse o serie de studii 138 dezvoltarea acestor abilit[1i. grafice. printre care menlionim proiectul ACCESS finanlat de uniunea Europeand.

...1fi. *'i'" u.u :ffi.t"ff:frilor: ..* .."ri"'ry.." :ffinxf.::i.il .t**l$l.esibiio.?..i'1i"0*t.n6j il.ur.ii. caracteristici pe care un urfr.. il{' ?1lT:l "*a-* I u t' u uio u'Jr ."^^iffi*il. de .e baz6" In uruna tr il.*..''.J.i .ip.J T:y :{.u .rfil:?tt..."Jt.^l.:U . o flexibiritate in prezernirol r r ' trece). J.rf t"r*d de vorbirer accesibil sinreticd _u ne funcfionare pentru in format materiarurui .TT:. confinurd pe vftezaairp*iti"eror de prezentarea sub iegire).?**. "' I t J i ei Proiectul tut #otlrcd o sd eiaboreze cantitaii mari de informalie electronic.. i.il .***.*r111i.. ?. mtr"il*..l|:L#'f. rintra. navigare eficienrS prin . "y..J#J*:.i :p de i".... ... ?. Jff. rj.il' :are s6 stab'easc' tipurile de interfe{e de care ar putea ... depuil-r..i. in eviden..a (cuirinte sub ur"irl.rr".adiu.d cdteva ar ffebui sa te aiba : sratat cd _.l'.-materia]uiui forma de^vorbir.Srinutrli int ere s e aza." a vocii' Dispoziti-vere.. d."'ffi .filf nffi " la 1 faptul cd nev6z6tori are un cosr de aitfej J. de s.ili.an secvenfial este dificild.ill'"T'...T.'rrnete non_audio care sd ?i/yu^ *.lll..!. u".lti. .ffiT:?.'l' .fJ*:f# hnfifr'. ficrntd multim*Oiu .i': :T"il.:.bi.. o...fi [ . iTry*Jri:i au fost generaroare ... materialului (cantitatea "unitatea" de infor*"6. ft re sa n .. r prezentarea . gi modur rui de parcurgere sd fie hyp...de navigare si comenzle d.rrr_ . ffiff . hypermedia estl incd :fi1:H.f :fr .*] ffiffi?.preliminare f ff'tf #' Hiffif. ac. utirizatorur s ur ui) n*" ?ff unu i I n Jd...oe..T::.c are s d rnetode pentru inspentarea nrateriaiurui: de exernplu.T: ::&llii5ffi&3iflf:ll nevdzdtori (intre care rrei st..-.' . .[il'1. prin nodur curent. posribilitar.1ili:..#': nodur'or prin care .* "ur-.il# parcurgerea sorutiire propuse rn proiectur AccESs pornesc de il'fi"." .:r:.T:i#*ff1 _ Dispozitivele rastarura sian dard.#::..3 c o.."'11yii c on .1 mahriai rn*iuiiirate "..':3:'Y#.t de sistem ""'r.

A. care s5 ajute utilizatorul s5 inteleagd sistemul. 2. Karaliotas.D. pp. Vallender. in: Proj ect R epo$. care sii ofere suport rapid gi reJev. 71. Improved' access to cotztputers for the visually handicapped: new prospect and principles. facilit[1i de cbutare. e posibilitatea saltului laL "home" (un nod care semnificd originea materialului) qi 1a "top" (inceputul unui capitol).K.N. care s5 se constituie intr-un ghid (hart6) ce se subscrie unui anumit obiectiv de inviilarelinformare (un material in www. Cambridge Series on HCI.rs to print for blind and partially sighted people. Edrvards. vol.. Y.u arcesta."nr" 3. e elaborarea unor secven{e "logice" de parcurgere a rnaterialului.. de editare a textului gi de adiugare a unor noduri relevante descoperite de utitrizator iir procesul de navigare. (1992). M. r elaborarea unui "tur" de recunoaqtere" a sisternului bazat pe metafore din lumea rea15. D". aver the Internet. (1997). Extru-Ctrdinary Humarc-Computer Interoctirtn. de inde. neetodd foarte utild atunci cAnd se urmiiresc obiective educa{ionale llrecise sau in cazul persoaneLon cu deficienfe de vedere pr:ntru a veni in sprijinul orientdrii acestora in marea mas6 de informalie pe care o cuprinde www). I). de inregistrare a adreselor la care s-a gasit infoimagie relevantS (bookmark). Cambridge University Press. ceea ce constituie un proces lung dar. cu siguranfd. Iv'ladern technology: Acce. tsyrynamics and Lim it ati on s. IEE Transactions on Rehabilitation Engineering. Learninpy otry and. (1994).f)". Cclmputer Education. Alte caracteristici avansate ale unui astfel de sistem pot inc:lude: posibilitatea de a lbce adnotalii personale. (1996). poate fi parcurs in diverse moduri: liber. BIBLIOGRAFIE: Burger.ht iii al interacliunii de rutind c.L. New Technologies in the Education of the Visually Handicapped. o sistem de help on-line crntextual (sensibil la contexi). Burger. John Libby and Company Ltd. (1995). 6-8. 7.o posibilitatea elabordrii unei "istorii" (history list) care s[ cornlind toate nodurile prin care a trecut utilizatorul pi metode adecvate de parcurgere a acestei liste inainte qi inapoi. otenet@l 140 . Toate acestea ?nsd trebuie cu grijd evaluate ?n situalii educa{ionale reale.ent in orice imprejurare. pot fi create ghiduri restrictive care perrnit parcurgerea pe o cale prestabillith a informa{iei existente. Campbell.x. \!S//users. lJ. recompensatoriu. atat clin punct de vedere aI conlinutului c.Landan. de salvare.. S.. de tipirire. fbrd restriclii sau.

pp... r03_ Engineering.f' ii Newell' A'F'. (r gg4). (1gg5). on Rehabilitation http:1/www.**"n and company. . in M. New Vrnf.H. l_54.bun fuun.'. Tactuer perception in historicar perspective. Mar. (lggg).oxford. Davtd Katz's tuorrd of touc'h. Millar' s'. chi. lf':':":'i:bled Poil' L'H'D'.. in lL saenieks'HAT. visioi. * Jfr 141 . pp. 3 g7_400. 79..lk. A comparison of. 8... CarnUri.. Directions and Appricalions". L. ci arendon f:*". R.--T i Krueger.een btind Lnd sighrud'" British J'umal 0f Psychoio gy.. Pring.l lph I " sheide'nan." e. Surveys and Statistics (l99Et / -'--& "r. Frr.lomputing i.*. w. effect. aCM press.E...I'. unierstaiaiys oii i"pr"r"ry*g .g6. "Human Factors in co*puter systems: proceedings of the ACM Conference CHI. certtrar Issues in HcI. (19g2).uTbridge. Elris Horwood.space. Graphicar users interyhces and users' IEE rransaction. Theory anct o m s tucr i e s w it h B / i n c and s i g i6 ai H."" ".isco. orbeton. D. (198a..Tactuar perception: y]. pp.memory pe{armance befw. Technorogies. in schiifi.^ (19g9). eouir. g.w3.t. A Sourcebook'. n. L. The n're-verse generation. pAL and Extraordinary " il? lrurnan Interfaces for situationi...ge University press. (toso.t *ri*r. waterham. Mantrsi and F. "iiiarrr.org/WAl nUUe*WVr_.

?qi g6:seste fundamentul ?n bucla triunghiularrb ce ieagd stimuiarea.Pnttu a scrie. lucrdrile lui Jean Fiaget pentnr care inteligenla este. aceia. O cantitate mai mare de irrforma{ie nu inseamnE in mod necesar mai multe cuno$tinle bine structurate.rrmite tinerilor . de aceea rolul fundamental al. mai ales. la creqterea considerabilb a cantitelii de informalie.^ respectiv tAndrul deficient. lJnii dirrtre reprezentan{ii eei mai de seamd ai direcliei didactice sunt Murielle Picard qi Gilles Braun (1987)" Cea de-a doua direclie upare mai tArziu gi are la bazl. poate fi "proiectat" in insdqi inirna relelelor de informalii. capacitatea de a intelege gi de 'a inventa. cel care nu-gi poate folosi m0inile P.ntncat" la marginea societifii. lucrdrile de pedagogie experirnentalS se orientau pe doud direcfii: dire'clia diCacticd qi direclia psiho-gen'eticd (Tabelul V).CAF'I!:OLUT VUI ROTUL THHMOTOSNTOR TNFORMATICE in unucn. Aceastd direcfie.e. mai mult ca inainte. a condus. copilui tiind considerat fburi. facultdli intetrectuale corespunziltcare pentru a inlelege. inainte de toate.cu sau fird deficienle accesul la cunoqtinle. iar. "a. apoi la dob6ndirea altora noi. nu are o vedere bun[ pentru a vedea. activitatea de inv6lare constd in a organiza qi adapta mediul elevului pentru car acesta sd progreseze cu paqi mici.matice adecva. care va sta la bazar invdldmdntului programat. pe de o parte.poate . A. Aceastd directie va sta la baza sistemului LOGO a lui Seymour Papert. la extinrlerea exponenliald a ariei ei de rdsp6ndir. t42 . asimiiarea unei noi culturi care sb u$ureze reorganizarea pennanentd a cunoqtinfelor.qi acela de a asigura dezvoltarea altor instnurnente cie invdfare. pe de altd parte. inforryraticii in qcoalb este nu numai de a p. se poate trezi. In acest caz. poate deveni un actor al moderniffilii. ci . in sckrimb. Astdzi.lorul propriilor sale structuri intelectuale. dacd dispune de instrumente infor. un bun atiz pentnr a auzi. Prima iqi are rdddcinile in tezeie "behavioriste" ale lui Priessey qi Skinner. purnAnd in lucru eforturi maxime. rdspunsul qi comportamentul.TlA $pscmnl Introducerea recent6 a tehrLologiilor informatice in aproape toate domeniile societdlii conternporanf. precum gi in conceptul de "condilionare instrumental6". Aplicafii pedagogice erle informaticii gi teoriilor invdf*rii La inceputul acestui secr:I.te.

. "rgi. scopuri *fi rmporrantd este ins' a putea fi apricate in --r_r'. t""r.... evidenra . se pot .:#i...*'"i^. d :.ot"ui..1gryi&. ai ipotezelor ..uirurlJ..il'li*iiffi ?. g. .. difr:rd' :1| lT:9t'3'Jil.riffi g:l?$ tin f elor rtaro$ ac ti vi ratii tice.le cu*$tfi1e | EGvrrl?obAnie$te porenfiatut cognitiv ljtl":].. .Lru uu dire4ii ccul pedagogice pgdagogi i3ll..ffi# cA . qi ffi t***ffi_ .ti#..T:'J"Jii'.rl.i.c. t'"'.i gtiinfifice.--___.#I?_.il 9i publilar.' p. t. ll*rr" oir*ci* .. i-iu a nsrrumenter c. catalizorja.....*..vvq.iJ il i?Ltl|ii# t il.J direrite. 1l . uou.f ry il:*j..i#' 'j_.:l: .."utffi ".Y. distin.-*r.t:1fi!.i....:'''TJJ?.uiiro. o*io.t ff tffi##*k.*ri*rt.. in !'*ffi'T5:h:L*iffil::..y.'ynr -*-""ietr principiiio.yr .. .u I u :il{ff re'.i'J.1'^ De fapi..une.=" u. practicdfr-fir* _ d.r.: Iabeiul V .# x i T:ifjj . rer6 p ri n i nie'n e susrrebui..u.'i'*.y"1g!-.n ..?rio-" o F5fffi.'.i*ilu* .9goi... ..fffiJ:il?cceptate ..t.:e pund in o..::X.".r al cetur care invata ni rn curiozitatc ^ lnteres Ai Perrn@ I frp.rinspiralie -t' ila..t::htliffi .utilizdri ale jriffi ..ff.. !F? ##:: d: muncd 'i co.ulrrr. *oi..*'"valare direcfiirele.altzanta ...#i.nsTflp:.i.:_r[1. patra sursdie t' u.*ffi i g*ss@ r'"=siffii c u r..i. rd#'.'.q'fi]' rmprdr"tilrrr...ili:l.:?ff :'"-*F..ffffir LasaJi6ertate..:-: .J. ffiiT :. :f...rr..ejectuard o.ut1re1ii.i.11? . *g^gfseg.1.1"r. foar_re ...: p"ii.. :1.l q:.oii.:_T?"::"::.e*ivd.: gi discu. u..no.*"r a r..rilii"-..:re q{$!q@teiiicx..q..urr p$rr.n nr^^^^ : fi'f#"#l.iilr.d absol'.rii 1rt..c dil:l? ggtr. Transmire cGoEiilG Eroareaest@ .*ilr:.#". lG'ffia.j.id."--_ u."oprinfe..'*tf eri Clasifi il vate precuin insrrumenrere de scriere d r i d ii r. asemdndriie sau .:u * i u sau *.: acesre aborcriiri.*"pi oIn mod efecriv.*".."'dlT..: informtii'ii'T"iiiir.mi jisj**.* lu i I .-..ffJ: inrormapiiie' sd rr opr*iinr-"r]rr*r.in"i....aror.t' :.ffffi:j invatarea sau mai .1:ylo*r.."nu ci si cer de a re u.# i c ui'r ta " nurnai ac'ela .'rii'pir'*rl.i I tga:.T: .lnrtiiu.lt..

cunoaqterea este cetrtrat[ pe . apelAnd la posibilitdgiL: lui de ana\iz6.la creativitatea sa luatd in sensul de " aciivitat e" crea. In schimb. care fumizeazd un fel de "cutie cu instrumente pedagogice" ce perrqite profesorului s[-qi construiassd mai u$or scenarii gi dialoguri didactice.prezintb un interes limitat pentru tinerii care abia igi incep instruirea.oare de exercilii sau la sisteme multimedia. in sensul cle invdlare auto-pro-gramat6 cu ajutorul cillculatorului. Principalele tenclin{e ale tehnologiilor inforrnatice La nivel mondial" se pot distinge o serie de tendinfe ?n constmirea aplicatiilor informatice destinate adaptirii gi integrdrii qcolare. Ins6. dacd nu rezoivarea. calculatorul qi interfelele lui de si suplineascd direct . sebazeazd pe baterii de programe (exercilii sisternatice.toare.t fel.inud gi reciclarea protbsional5..rarnele tutoriale care neoesit6 o citire atentb a "dispoziliilor" de pe ecriln. Tendinla proteticd intrare/iegire speciaLizate devin un jinstrument capabil sau indirect o func{ie deficitard la copilul deficient.rtitul. Eficiente qi. scrisutr qi soc. din ce in ce rnai des folosite. in principiu. Tendinla tutoriald Aplicaliile de tip tutorial "privesc" calculatorul pi prograrneie aferente lui ca pe un fel de "rneditator (pedagog)". contribuind. reziqld in cvasi-absenla unor programe adiaptate la nivelul qcolar gi/sau a dificulttilfiIor motrice sau senzoriale ale tinerilor. la diminuarea angoasei spitahzitrii. tn spital. dialoguri pedagogice. programe de evaluare etc").r aceea care.lev. Calculatorr"rl are rolul de a menfine. pentru fbrmarea conl. aplicagiile tutoriale permit adolescenlilor grav bolnavi sd cont. Realizdri interesante au avuit loc in r0ndul tinerilor cu deficienle profunde de auz pentru care milnipularea textelor scrise rimdne un rnod privilegiat de exprimare.inue invdfarea. e1e pot fi de un real folos adolescenlilor handicapali sau bolnavilor care stdpAnesc in mod convenabil cititul. remotiva gi adapta pt"ocr:sul de invdlare in funclie de ni''relul qcolar al elevului. prog. Recurgerea tra programe deschise ar trebui s6 permitS. - 2. Programe deschise sunt generat. 1. cel pulin atenuarea unor dificultali de invSlare la copiii ccr diferite deficienle. in aces. frrd ca acesta sb se transfqrrme in irrformatician. r44 Conform tendinlei protetice. De regu16. din contr6. precum gi r: scriere foafie fctrmalizath a rdspunsuriior la aseste dispozilii . irnagini gi sunete. chiar pentru domeniile mai sus rnenlionate. tendinla tutoriald numitd "inv6farea asistat5 de calculator". principala dificultate de punere in practicd a inforrmaticii pedagogice de tip tutorial. O altd categorie de tineri cdrora li se pot adresa aplicafiile tutoriale este cea a tinerilor delincvenli in scopul eradicirii analfabetismului. in B. asociind texte.

T?'{1fi:n*::*il.T' :.' .u i"ffi:T:.r _! i"....jt^ urraJ'. .l'ogtu'elor o'n're aceEti c. 5:31:t. cea mainveche in eduffi'.[qd#f .opii !. Ac:es. Autonom- cu frazep.H'it fir ffi 1.H..#.. .. rexrere in 'o"' iil::f i. ar:easra ffff:J......n.fif tf H#tr*Tl'r3::ffi *..ii .?l* fl'"'t.' 1"ff .p.-l'hff...i. itrJHr :ff:iJil +r fi*r*rff n.ec-odifi. cdt.f permit -.u.Hl..il..#: #.x*. .*."":'azcu] ^^^-*.itlr!:"*er' i*:." . tine'ii nevdzd_ ...1Jln"1ilijl*T...#ffiiffihffi. acpiona urrpru poi obiectelor..*ril C..':::il.. .1:.:i le.ui ce poate auorort -ri r".. tinerii va Aceea$i nrma 0.: :Z..*il0". fl severe cie auz..*r..|f.i..ffi " speciaiizai* pupa 3.e Et poate n r"i"rn.j::?rur lor pr"sigroasd in esre intrare/iepire particulare.p'..f"'ou. 3alculatorul.i:l. rrlliir::H 16'. --*nor'-. care"p*rmite .:Iir*1T.#. Jn general.. upr?ximativ r.J3...*-oJu. IBM otspozitiv de trafaro ae tnstitufii oenrr. *.carcuratorur ?.""fi[:u u' i** ilr .?H".Wfl j:r yl ru* r".:ffi:rTlF...'" 1i. '1i1ti''i .'$: g:'"...ro..:.1.'"**t nlui"ueo.ip de ii-.uje copiii g*o r._" cu "l. c i ra.rJr... .ril:..I i i Forosit ca "prote zdj'.i"ra ra .*u ajutorut iarcuratoar.-.unJ.i' 31ii-*"T' .u de_cdrre tiner.p*" ffi .i.i.'-.# ".t : ffi r:fi*i K^NDA urgente unei activitdfi qcolar..1.ffi.rrii memoriei si atenriei vizuare ra rnna'.i'.'#5i-::l['o:*.# . rezurtate..ur..' i'J01."'i"'?i. ti rr u cre ex e mp r u..i#?l.lu.1 Fara indoiard.ri.*u u*ffi.' Th"..'. instn il.l1o. ..::HH f.. aceste Hf Hr #*##J #i:$l :.T'*ffi ".""r". informalii scrise. o"L#itali mult u*p fil. ffili: ..:Hllqeneratorur c" !sr'rur ii{.u. speci i:fi?rH*JJ"lff|'uff 31X u Jirporitivelor de ..'*'*io t*i..ror.il..t: 'hin *.ip'ri".#:i:.ai": oo*eu.[."".. "..Hif iiilf iifil'lil:*. Tendinla reeducativd aceasrd munic5rii.rigyr3 0 transcodificerre a unui uin. si re : "artt"i.l *. i".l #.i.:^......fi *'*rin g..i. nume r* sp"!.gii..j..:.t3ur*.ffXt. progranrere lui gi interfegere . u . 11 a -:.-J.till oin ia#'isa p" pirii sub JJ':n.-trffi ?*il[.rffJ:Tlce sunr dedicate numai co_ te'rnajoritatearrir.T#.au'ilri'.i_ kA b nr** u* "itJ-oll.

Referitor la cel de-al doilera aspect.struntentald Conform aceste abordfri i:alcuiatorul qi programele lui devin inCuctori ai ralionamentului qi ai creal:ivitagii. ci.. pot upura munca a num{3rogi copii din sectorul adaptdrii qi intr:grdrii qcolare. dezvollarea strategiitror gi a pldcerii cle a inventa.relul nrembrelor superioare care linit<:azd.Ce scriere qi de calcul devin elemente auxiliare prelioase a1e qcolarizin'ii. Astfbl. care sufer[ de o tulbu.ecte" Un rdspuns scris. scrierea qi exprimarea graficd. sunt cunoscute sau pct fi anticipate consecirnlele pe care le pot avea asupra q. 5 146 .colarit[tii tulburdrile motarii Ia ni.vdnt scris qi pronunlat pentru a reeduLca o tuiburare lexico-semanticd la un tdrL5r lraumatizat cranian. se pot cita bateriile de exercilii fblosite pentru a consolida invdlarea citirii la rLm tdnbr infinn motor qi ou deficienle cerebrale. urmdregte mai degrabd structurarea gAndirii. o r:ficienfa iinediath gi o prezentare irepro. grafic sau 'sonor ai calculatorului insolegte prestalia copilului gi ii permite sd-gi inrbogdleascd constant qi progresiv mediul personal.rare vizuald sau foiosirea unei pictog]:arne care asociazd o imagine unui cr. 4. obi.qi mai ales .nivers in care poate opera manipuldnd. adicd cel bazat pe tblosirea instrumentelor clasice. Un text gi/sau un desen pot fi sal'vate. pdstrrete pentn) o nou6 aplicafie. meuroria vizualh gi structureazb infcrrrnafiile. Tendinya utilitard Calculatorul. Este vr:rba de a invdla si inve{i qi de a invdla sd creezi. benefice in domeniile atenfiei gi concentrdrii gestuale" Calculatorul realizeazd. Tendinfa instrumentald nu vizeazd. Fdrd sb fie un instrument rezervat doar copiilerr cu handicapuri severe ca in cazul ultimelor doub tendinfe. Calculatorul qi programr:le contribuie la u$urarea qi economia gestului: c apbsarea pe tastaturd fllcilliteazd qi economisegte gestica scrisului dificil controlati in anrimite patologii cerebrale. efbrturile de invdlare pot fi. Tendinla in. I)e exemplu. du. neapdrat dob6ndirea de noi cunoqtinfe. in sfhrqit. c sensibilitatea tastelor perrnit"e realizarea serisului chiar qi in cazul unor importante pier<leri ale puterii musculare la tinerii ou miopatie. in anumite situalii este posibil sd se limiteze aclionarea repetatd a tastelor qi apdsarea lor simuitanS. Docurnr:ntul realizat pe calculator poate fi rediactat automat qi rapid pe o imprirnantil sau pe Lrn sintetizator vocal.editoareie de tratare a textelor.abil6 a documentului de lucru. In p1us. editate de oricine. mai mult.reeducarea tlnor capacitdli cognitive. acest program stimuleazd atenlia vizuatrb. tabelatoarele sau "manageretre" de fiqiere . Copilului i se propune un u. instruruenterle . modificate.pd un anumit nurndr de reguii. .

Les logiciels dducqtifi. Facilitarea qi economia gestului asociate cu putereer do acliune a caiculatoruiui. S.F. in H. aplicaliiie irLformatice speciaiizate pot conduce la importanprogrese te ale copilului deficient. N". muzica sau unele forme de poezie. McCall (. P.Paris. de asemenea. C. in H.es. Pentru a susline insd efortul pedagogic. (1987).d rnanipuleze qi sd transforme obiecte. David Fulton Publishers. J. Picard. "Visual Impairnl. (1997).d.. Mason. 1987 Bozik. Acces to Education for Children and Young People".d. renovSm cu adevbrat prar.erb elemente simple qi modulare pe care copilul le poate alege gi organiza in spafiu qi timp.. I-ondon. Dar rrare c6nd vom reu$i s5 trecem de ac<>astd fazd incd experimentali ia genera\izarea instrumentului infonnatic. Comunitatea de terapeufi gi profesori inlelege interesul educativ al acestui nou instrument.). McCall (. Besangon. 147 . "Visual Impairment. alte instrumente (pachetul de desenat KIDPI\ sau medii specializate (disprozitiv hipermedia audio-tact|| FACTI\iOAI) care permit tinerilor nevSzdtori r. Vlason.att: condiliile economice. a qcolilor "inciuzive". pp. Lonclcn.U. Pentru ca inova{iile sifl poatd apare. ci qi a altor institulii specializate. trebuie conju6. G.. 264-27I. culorilor qi sunetelor ii dau copilului posibilitatea de exprimare artisticd precum desenul. calculatorul of. Information Technoktgy. Acces to Education for Children and Young People". M. 335-345.ent. David Fulton Publishers. sunt necr3sare importante mijloace bdnegti. pentru formarea ini1ial6 li continud a comunit5lii de educatori din sectorul educaliei speciale: profesori gi terapeufi.ticile educative? BIBLIOGRAFIE *** Bulletin sur les Teclmologies Nouvelles et Educativ. Sume irnportante sunt necesare pentru dotarea cu materiale infcrrnatice nu numai a qcolilor speciale. Sutcliffe. . Ideea utilizdrij krformaticii pentru integrarea gi adaptarea gcolard nu este deeAt prurtiitoarea potenliald a acestei trarrsfornidri. si se poat[ dezvolta qi perfecfiona. sociale qi cuiturale favorabile. pp. Braun.). CRDP. astfel incdt s5.t Exist6. Educ'ational Tchnologlt. Concluzii Evident. Fascinafia pentru aceste insrtrumente electronice trebuie sb lase loc luciditdfii. Sunt necasare iimporlante misuri pentru sprijinul dezvolthrii programelor qi a periferic:elor specializate. (1997). compunerea mesa- jelor textuale gi a formelor.6. In general. Sl. nr.

e definire a conceptului: I-imitele evidiente inrpuse de deficienld determinii o calitate a vielii mai redush in c:. natura condiliilor de viafa.ru argumenteie pentnr testarea teoriei sunt ?ncd puline" tfn al doilea rdnd. u. studiul caiitalii vielii este relativ nou gi d. Literatura evalubrii servisiitror destinate persoallelor cu deficienfe sa irnbogalit pe parcursul timpului. Ia pr. unele intrebdri referitoare la popularitatea din ce in ce mai mare a conceptuiui. adesea.oate aduce o abordare corecti a cahtialii vielii in dorneniul intevenliei sau .lernelor fundamentale legate de calitatea vielii persoanelor cu def. punctele de vedere asupra prob.la insdqi modul d. cadrul conceptual al acestor intrebdri influenteazl" puterrnic rdspunsurile: cercetbtorii preocupiifi de doi"neniul deficienlei pot privi calitatea vielii intr-un mod diferi'l de cei care se oeupd exclusiv de studierea aceluiaqi concept in cazul populafiei generaie.i. comparativ cu populalia generali. iar preo. Datoritd acestor factori. Interesul crerscdnd pentru calitatea vielii persoarielor deficiente a suscitat. a identitdlii sale. de explcrarea efectului acestor servicii asupra unei game largi de aspecte relevante pentru via\a cotidiand a oamenilor.. in primul rdnC.azaI acestor persoane decAt ?n cazul lloprulaliei norrnale? Calitatea vielii trebuie mdsuratd. altfel in situafia persoarnelor cu deficienle dec6t in sitr:afia popula{iei generale? Trebuie acceptate pdrerile persoanelor cu deficien}e asupra calitalii propriei lor viefi.urctele de vedere noi pe care le F.riile lui experienfe. Calitatea vielii a aplrut ca un concept unificator. treptiat. e&te surprinde evolulia individului. prop.uaRHA CALITATIMETII tA pARS0ANALE VA[[I]E $I ta PEns0alr{ELE IISFI0IAHTH incercarea lor de a diefini gi a mdsura calitatea vielii perntru anumite subgrupuri sociale. o problemb centraid pentru specialigtii din domeniu este aceea a existenlr. modui de viald qi percepliile lr-ri despre el insuqi" in 148 . ori trebuie luate in considerare doar punctele de vedere indirecte ale prietenilor lor frrd deficien{e qilsaur ale persoanelor care ii ajut6? Rdspunsurile la astfel de intrebbri nu sunt intotdeauna uqor dc dat din cel pulin doud motive.nu de puline ori .rcienle difera rnult de la un autor la altul.cuparea inilialh acardatd studierii evoluliei gi dezvoltiriLi lior ca principal mod de apreciere a rezuitatelor a fost inlocuitd.SffIITCI[UT ffi EVtu. respectiv inexistenlei unor modalitdli diferite de apreciere a calitalii vielii persoanelor cu deficienfe.

1qg7). s-au rcalizat studii care vizeaz'. Aili autori redefinesic normalizareaprin valorizarcarolului social qi afirmd cd exercifiui rolurilor sociale valorizate de societate vra permite 149 .d". Considerdrn insd cE nu este nici practic.rmald este bun6 in sine'. inc6t valoarea lor qtiinlificb este aproape nulb. de reguld. (Kebbon.el de deficienla s-au inniullit in ultima perioadS. ASPECTE PtrtIVIND DEFII{IREA CAT. Instrumenteie de el. concepturi ri:ferindu*se ia evaluarea calitalii vielii pentru intreaga populafie. mai cu seamd. lucruri considerate esenliale pentru evaluarea caiitalii vielii din comunitatea generalri" Unul dintre postulatele cle brazd ale acestor principii afirmd cE "viafa nc.t. care este una dintre ceie mai vechi conr.mai mult sau rnai pufin indelurngurtb . pentru a completa statisticile ret"eritoare la produsul intem brut. volumul investiliilor. la incepuLt.eptii despre calitatea vielii. s-€ru folosit "itldicatori sociali". frrd a avea in vedere.. lit.d o parte dintre ele au o terminologie destul de vag5.riald" pot asigura persoanelor cu deficietrte intelectuale o rnai bun6 calitate a vielii. poplrlafiei. La incepi. primele studii referitoare Ia calitatia vie{ii persoanelor deficierrte realizdndu-se prin apiicarea principiilor normalizarii cu scopul cie a remedia discrepanlele vizibile dintre standardul dle viala al persoanelor institulionalizitte av6nd deficienle gi standardul populaliei generale.1.ft trSiesc in comunitate dupd o qeclere .XTATII VTETII Abordarea calitalii vietii persoanelor cu deficiente intele. uneie leE. inilial. MSsurile de acest fel au clcud caracteristici importante: sunt obiectiv determinate qi sunt normative pentrl-r o popula{ie sau grup social. accesul "la condilii qi rnoduri de viald cAt mai apropiate de conctriliile gi rnodurile obiqnuiie cle '. hle vom opri doar asupra acelor modele gi dellnilii care au implicalii opera{ionale evidente pentru mdsurare a calitdtrii vielii.lul de satisfac{ie sau de fericire. doar i. de exemptru. graclul de realizare ?n viald etc.ctuale. Orientai'ea spre valorile individuale a avut irnrpact qi in dorneniul deficienfei. cheltuielile pentru locuintd. in momentul de fa16. nive. elaboruiii. nici nece:iar sd le analizdm pe toate..9. in acest sens. pentni il mdsura bundstarea. atrteie de populalia adulti generald. mai ales r. rata qomajului etc.ate direct de deficienfd.eratura de specialiate consernneazii in jur de 100 de definilii qi modele :refl:ritoare la calitatea viefii. natura qi modul de utilizare a conceptului calitdlii viefii..intr-o institulie dateaza de la inceputul anilor '80. precum qi tipul variabilelor irnl:iicate in evaluarea lui.ariabileie obiective. scopul ultim al normalizdrli fiind ameliorarea calitdlii vielii persoanelor au o deficienld intelectuaid. Cercetirile care abordeazd calitatea vielii persoanelor cu o astf.aluare elaborate pentru a demonstra aceste disparitdli misurau.. ln panalel. Ceea ce aduce nou ooileeptul de calitate a vielii este accentul pus pe nivelul individual. in special a celor care in pre'zer.

6 un acord total in ceea ce pririeqte definifla calitatdlii viefii.isfaclia qi fericirea (Bigelow gi colab.sus{in unii autori .re.zicd qi sociald a individului.prin diferili indicatori socio-economici qi culturali . in acelaqi timp. numai prin cantitatea de bunur:i qi 150 . interacliunea diferitelor rezultate ale intevenfiei. in plus. despre "calitatea subiectivri a vielii" sau "calitatea perceputd a vielii". Pentru unii autori calitatea vielii rezidd. Din aceastd perspectivd. Dimensiunea obiectir'd se bazeaz6. o modalitate rle adaptare evaluatb prin raportul clintre aspiraliile gi nevoile personale ale individului qi condiliile lui de viald.az.este un concept mai cornplex. precurn sal.1979'). includerea ei printre criteriile de evaiuare a efectelor dezinstituiionaiizdrii qi integrdrii sociale asupra persoanelor deficiente irLtelectuai cu scopul de a verifica aplicarea principiului normalizdrti. se vorbegte despre "ca.tfel de intervenlie" Cu toate c5 nu existd inc. comunitatea gtiinlificfl accepll cd acest conLcept implicd o combinalie dintre dime. in calitatea experienlei tr[ite. o abordare globald in care bundstarea rnintidd. s-a constatat cd aproximativ 80% dintre acestea includ ambele dimensiuni. de s6ndtat. evalutd mai intdi subiectiv. satisficute cu propria lor viafd. determinatb obiecti'v in funclie de caracteristicile condiliilor de via!6 (Zautra qi Goodhayt.. de munc6. La o trecere in revistd a definiliilor date calitdlii viefii. Calitatlea vielii gi normaltzarea sunt strdns legate intre ele. ca persoanele s[ lie fericite.litatea obiectivS a vielii".jioc important pentru a ameliora calitatea vielii. componentele culturale gi condiliile de viali sunt repere cruciale pentru acesta. de instruire qi de odihnil. dar. in cel cle-al doilea. Calitatea vie{ii este consideratfi de cdtre acegti autori un bun criteriu de evaluare a programeior de readapta.nsiunea obiectiva qi cea subiecti'ird a vielii. valorizarea rolului social sau promovarea unui mod de via!6 comparabil celui normal devine un mi.a condiliilor de viafd rale indivizilor. calitatea vielii drept o interaoliune intre individ gi mediu. printre care satisfbclia persoanelor care beneficiazd de o a:.. in primul rAnd. in aceiaqi timp.iale de mediu necesare pentru a satirsface nevoile umane de bazil gi variabile psihologice (subiective). deoarece calitatea vielii nu se aprec. fs.l)imensiunea subiectivb se bazeazd pe evaiuarea percepgiilor: indivizilor asupra propriei lor vie1i. explicincl. criteriu care exprim6.taz\.e. de locuire. in primul c.individului cu deficienfe s5 se bucrire de o calitatsa superioard a viefii. constituite dln condiliile esen!. te82). Dupd al1ii. conceptul Ce cerlitate a vielii integreazd toate caracteristicile viefii. deoarerce ea ofer[ o perspectivd 1arg6. Calitatea vielii . Pentru o calitate bund a vielii nu este suficient sd fie bune doar condiliile econornice. fXrd insb a fi echivalente. ci trebuie. restul concentrdndu-se doar asupra dimensiunii subiective. pe mdsurarea dupb norffre . Existd autori care definesc. presupun0nd doud titrluri de variabile ce ar trebui vtthzat<: ca indicatori: variabile sociale (obiective).

.* domeniiie L:-.:r.#:#[?" ""ii""u o"ou-i"**ii*r^ *:*m*:lii g?#ff:l ":l'.i#i:.rarrtru ii p.i ri"...J1 9.1 air**.:f Iatd..."'*...0.::^ii:i:lffiL#**Xd:T:_iii. sa ic*...u.r ap o r t c tr " "riiir.F.._Y I termeni .!'"''...Oi*rsitatea acesl ". n^.. t i k"r.::Xi##ih:?T]..T..... xi*.. Astfer.'J.'.""u'uii metocre arl fi'tr" g..a*n-1iJ.r"o n.::#:xii.ff f.: ffi fi r ilr ilT:H."U. iiri) viara (Likert scare r.". i I'r.ir_ cJe . il i ny a! i yfa c I i e i rn. iilLffi . =.#.J{i. F[rd a line searn" .u."j.il#.. t oit .#it'r-.J ri.?":hi-11.X.filu"."#.lnrr .frx[x. *.fr T..fi ffi. individ n.atdde cdtre t{}: q.uj olli'qi u bunarruL.J...l" Ilomenii ale visEli a defini ii 'tiir*" caiiratea viefii exisrd bazd:rrl"ltt" doud G o o dh l1?ff Tfi t 1*.r'1n r din cere *ui . etc materiald qi 56% bunastareJ!..itt1ru::::rTi..Ii['TJ:'" ^ de J:#trT3u'i.ea subie*iv' r" #J cuprinde satisfaclia rn diferite acord.".1 .#. x o..r. ..**k*. i-"ffi."r. .Tf tT?:: ..e.rogi"rlurl :{tf }ffi '::J::_penrru '"". "f# *-. ).iu.ounetror cu deficienfe: u' materiald' t*t':]_u.srr. c.X i...:--.*'.nia.{$f. ss% -aJn.f*'. d.f..unoscute rn's uri..:-'tol. lfft "..::i'.ilili::till' .io*rriunr:ri?y) M"todu insd are doud :""ffi i.u un moment dat.1fi lT bi e cti vi " .ocucrivd.d iu b'di *""si un ea ei s ql...J:.Jl::tr"*"a-'"pmi ..n sericii accesibile la "oi ur u i..i.'-lrrli"ii/e"a argumenteste oferit cerur persnaneror anchetate sd indice .cE viepii...ii fff *'f De ac :U. domeniiro.::or"tui o*r.)irnr.. :_. ."*..1'J.' u.':*?'. g**1ir"o..r.... caritatea in ai uic I "*"r*rir*a o dreptur'o'- J.no.. o"l#i'" ui.**T.ia1d.[""fl htJ{A:f . cultural ale caiit.pii cer *ui rrecvenr rHffi-"-qiTf.*.".-lriy Dimensiunea subiei..-'t. legate fie de numdrur.#* Ji Tff:.: de viafd' ruaiua*.T il.i/in.T.i*.. fi'.*. :..fiii:.. "i"ili ffffi#.#**.Li*"iffi _ in . :ll u:*" $j c orab..1.'*t *. J.. -q r viefii se descrie in erc i ti ".*.ffi3"1T:f $i$:ff.:ei o.i.".* rnsrru nrente de i..:Tl.a....

prin urrnare. . Evaluarea ei se suprrapune peste evaluarea caiitSlii vecin6tdlii. social6.te ale bundstdrii materiale. in speciinl a venitului. Un al treilea argum. Prin urmare.e in Figura 2 sunt descrise. social6. tn pri'vin{a transportului.. Accesul la transpoft este o problemd materialfl asociat6 cu oporlunitdlile unei persoane cle a-gi menline sau rde aqi extinde relafiile sociale. autonomie. persoanele anchetate au ierarhizat domeniiie vielii dupd importan{a lor. L Bundstarea fizicd privegte. Adaptarea rnijloacelor de transpoft in scopul acce.ediul resureselor economice. Converse qi Rodgers. inderpenden!6. scorul obtinut a fost: bunistarea fi. social[. in primul r$nd. 73a/a.zicd. z\tdt aptitudinile c6t gi mobilitatea se leagd de aspecte ale abilitdlii fr'zige gi mintale gi se definesc ce1 mai bine drept capacitili funclionale corespunzXtoare unor activitbli specifice. nu s-a menlionat nici un aspect relevant pentru bunSstarea emofionald. Dreptul de proprietate qi. Converse gi Rodgers. 86oh. aptitud:inile. 78o/o. acordarea de subvengii in acest scop. civice gi. emofionald. ele pot susfind alte aspec. 89%. 1980).re sau a satisfacliei in i'ia!6. in primele dou6 sondaje. Diferite aspecte ale calitilii mediului de locuit . 1976). mobilitatea gi siguranfa personald.li s-a cerut subieclilor sd evalueze importan\a domeniilor pe o scald cu cinci itemi.:zint5 interes gi. 9lo/o. milteriald. cahlati:a vecinStdlii sunt strfins asociatrl cu bundstarea material6.9Toh.fizicd. 8lo/o. materiald. copii mici. in generai. educafionale. sdnhtatea. (Abrams. materiald gi productiv[. 2. competen!6. EaL se reflectd cel mai ciar prin interrn. pe scurt in cele ce srmeazd.sib'ilit6lii persoanelor cu deficienle pr. Bundstarea matertald se referd at6t la populalia generald. Sub fonn5 procentuaiS. intr-un al doilea sondaj (Campbell. birtrdni etc).ent ref. de munci. Siguranla personal5 preisuFune eliberarea de condiliondri. starea mobilierului. 83Ya gi produclivd. produr:tivd. Domeniile viefii. reprezental. 70%. echipamentetror gi bunurilor personale. ai - si 152 . intr*un treilea sondaj (Krupinski. Procentele persclan.. Campbell. 1993. stabilirea de tarife reduse sau gratuitS{i pentru porsoanele det-reciente.. apare necesitate)a unor stimulente pentru modificarea vehiculelor pubtrice. aceste aspecte se pot suprapune cu aitele af'erente bundstdrii productive.in sfbrqit. c0t qi la fiecare persoand in parte.eritor la rele'vanla acestor domenii pentru calitatea vielii este dat de volumul varialiei pe care fiecare dintre ele o explir.elor care au apreci at ca fiind extrem de important domeniul respectiv alr fost urmdtoarele: bundstarea fizicd. r:unoaqterea drepturilor qi stabilitatea rezidenfiald.calitatea loc.b in varialtatotald a calitSlii subiecti. securitatea economicd reflectd faptul cd oarnenii se preocupd de situagia lor viitoarre la fel de mult ca qi de cea prezentd. 1976).pentru alte categorii 'ie persoane cu dificultdli de deplasare (femei ?nsdrcinate.uinfei.

{i Bunlstare materiall Bunistare socialtr Relafii personale Implicare comunitar6 Via{a de Vecini Securitate economicf.Cuctivitate 9i contribulie Alegere/control Figura 2" Domenii relevante ale calitd{ii viefii . si familie Rude Activitali asumate gi evenimente Acceptare pi drept de proprietate sprijin Prieteni/relaiii sociale Bundstare emofionaltr Afectivitate Bunlstare productivi Pro.

154 . comportamentului adaptativ. reciprocitate gi egalitate). statutului social qi satisfactiei relativ la modul de via!6 al acestei categorii de persoane. Bundstarea soeiald inclucle doud dimensiuni majore: relafiile: per- qi . Dimensiunea relelei relaliilor sociale este deosebrit de important6. precum gi de contribuliile aduse pentru sine qi pentru alfii.implicarea comunitarii.independenlii qi capacitate de a alege pi de a-gi exercita controlul -. Bundstarea productivd' se referd ia qvolulia qi la capacitatea unei persoane de a utiliza timpul in conformitate cu propriile sale convingeri qi conceplii" Competenla sau dezvoltarea abilitSlilor gi experienlei se leagd de auto-determinare . Cercetdtori britanici. francezi etc. Irnplicarea comunitard este o f. loc de munc6. dezvoltbrii competenfei. grad de intimitate. extinderii participdrii la diverse activitdli. dar aceasta trebuie si fie urmati qi de calitatea acestor relafii (de exemplu. educafiei. date fiind caracteristicile lor personale.ealizarea personal6 se lroate suprapune peste scopurile sociale. canadieni. R. credinfelle reiigioase. rcalizdrile personale.. De aceea. Calitatea qi dirnensiunea rela'liilor interpersonale ale unui individ lle ::eferb ia familie. se referi la nivelul accept6rii sau nivelul sprijinului asigurat de comunitate indivizilor.aletd rnai generald a viefii. precum domiiciliu. tematica cercetdrilon privind calitatea vielii s-a extins) cu o intensitate mai mare sau rnai micd. prieteni gi lil atrte cunogtinfe. rude.in sflrdiile lor asupra dezinstitulionalizlrii persoanelor cu deficienle intelectuale . impiicarii comunitare.rad de sprijin. trJn prim aspect al acesteia este reflectat in gama gi frecvenfa activitdfitr. Toate aceste aspecte se pot evaluar prin urmdrirea activitdfilor funclionale in diferite zone. deosebitd de relafiile personale individuale. ?n general. Protejarea gi men{inerea sdndtdlii ca factor irnportant al bund. LIn al al. B unds t ar ea emoliona! tii cuprinde afectivitat ea. El poate afecta modul in care se obline satisfaclia din viald gi este un factor care poate contribui la crepterea sau diminuarea bunSstririi emofionale" 5. t3radul de stres reflectd condiliiie lnL care sunt urmdrite activitalile sociale gi func1ionale. acceptdril de cbtre comuriitate a persoanelor cu deficienle intelectuale. p.jur. 4 3. americani. loc de petrecere a timpului liber sau loc de realizare a. asupra tuturor celor cinci domenii ale vielii. Conceptul calitdlii vielii necesitd obazd ernpiric[ pentru a fi validat.rtirii fizice a persoanei deficiente se regEsesc in studiile asupra st[rii asistenlei medicale prirnare a persoanelor care trSiesc in comunitate sau in instiitufii. stresul qi starea de sEndtate rnintald.au acordat o atenlie deosebitd standarrJelor materiale.oilea aspect. aspiraliile gi cererile lor actuale sau poten{iale adresate infrastructurii locale sau sonale populaliei. . stima de sine.cr asumate in comunitate . statutul persoanei qi respectul celor din.: pentru binele comunitdlii.utili:zarea facilitdlilor gi serviciilor disponibil.

I 5#|f..t.n"t* Xx.. Fp?:.*'.ur.ffi i #::.e!ii(!heFerceivedeuotitu insr*ment*r ectuai.U.i*.. Oo*nt.ounira_ i?*fi1. .ua.1il.iii!r::.-* : I t: l: :1". ..f1.ui. iilffi:|l."..JTd'H:::.il.*".ui".Kw!#fri.rr*arnenturui :lilJJ:# {i. <le v..ea u mteracfiu"tt obser_ clintre-pJ..n.. Exi r5 nr. "..r". ror sociare au fost inregistrarea directa .enecta'o *.-fi:l' Ht*f*"-.illTilJ'.iror qi niverere cre conracr existddincu. fi. ir ca 1990). pi corab.#!fr *:::* ttlt .'.a cdt ri "ixocier'o. -...f 'u#:i 9i rerapiire cu prietenii sociare Jio.r. -.1l.J:.e.'lffi e\ t5$T*.::1..#...'ffi."#.::i{Fii?'4il.a.p.ilffi "i"fJiii:::ll.tr#r.#q:T::h.."#i.1f. fft"q1'ff:r caritatea mediu'rui.jff :j:!. tr#di..:dff fi#i.:rJiT i::#i"" . .1.-i.'J.:T#il.:.ff.personare --'-^r ilrrportan$ a calitrpii ''' 'outi'uuu..r:...i. ' economic uietin rermenii ilfJriX'| .':$3.r3"-*1"{il1''l. . ii j:'.1"' varea soci.jup'* i:*111" fitr clasificarea *il*.*H t : #J .ffi.ff[*J:{.i-ffiid :::lff ra tu ra 'l:f o'' u' j'of{ ii K a iii'" iii'ti{ dedicat' deficienlelo_r I :.ru v i e 1i i s i * *.r*r u*.i"i'i.apa resurse. 1:? f *...1llilii3": utililTreasenic.r-*?il*T:1. .ix:.T il ^' in.*uf*.ffi .#? calitdrii qi a bunuriror vecin't.x1iffiff "pn.t."{".H I .e f flH?.:r J lfi i .r* r?.a .Tt.ui.sc ?n agezari ::^t.i f* ."Hryl''ll**ro*** " .fi rire gffi E.tari". ..j.*.. il..":ffi:iff r-r ..inter .ffi ?ff fl n _ :^ *. rr*#'i"bjlierului.-4"ffiiffi.li.lffi?:"T'r-l##*:i]f]'i#kn1'ffi *3*# rezidenriare.*.-.roun*r* " cu servic.#$:ff *.. j I 0.u. .:*ui1rrii".i..r.# . precum $i dup.:j*.#'.. s-a bucurar de o arenfie considerabiliE.tt.. u u*l". .."r.. i i..run*f # tl...l. f:::.i .11e *"r i.." qj .:j.. .p**iriqti. ._" ..#r'..*?hif T_1# varorosi.ffik.Tffi :X.r*:nreror au rbsr pi ere subiecr jffi ffi dfi''ji#ll##i..1 :i1"l.."r...}._ bb or ir . " i.-..ff f ff. por utilizct rnerode .:... $lr.lf.il' ff in titu| e.. 'Tj*[a comuni tard accnstituir in .ld in.. ff .ec..

pf€cufxL "maxirnizarea potenfialutrui"' Unu'l din aspectele independenlei esie r.Qa aspect al viefii care poate fi strfins legat dle srtima de sine gi de bundstarea emoliona15. oportunitAlii ambientale. in ceea ce priveqte dimensiunea zubiectivb. flu carrteazd c6t de satisfbcut sau nesatisficut este in raport cu acele domenii care iau o contribulie mic6 la viala sa individuala. . in general . de exempiu. mai potrivit ca datele rndsurate prin scalele comportamentului adaptatirv sd fie concepute ca rcprezent6nd o reuniune a doui aspecte: rup". s-au eiaborat diferite scale.1. p. fiind cel mai fiecvent foiositd pentru evaluarea r. deci a bundstdrii productive. rasd 9i nivele crescute sau 156 . valorile inrlividuale percepute' Dimensiunea obiectivd a calitdtii vielii poate fi surprinsri cu ajutorul diverqilor indicatorilor sociali.2. ieiahizarea domeniilor vielii clupd importanld diferd in funclie de sex qi varsta.. 9. nivel de educafie.ezultatelor in studiile asupra persoanelor dezinstitulionalizate (Emerson gi Hatton.gi ?n versiunea S'aleti Catita1ii Vielii pentru Deficienli' Iy6surarea progresului dezvolt[rii. Scala Ludrii Deciziilar (The Choice Making Scate) qi Indetxul Autonzmiei Adultulwi (The Indlex of Adutt Autonomy).ipurilor de activitate s*au efectuat prin interviu Ei prin observalie diiectd.. este reflectat[ de impol1uot1u u*otclatii cr:mpetenlei 9i independenfei in dezr"oltare gi scopuriior serviciilor. Un altul este gra]ul <ie autonomie sau posibilitSlile de control ale vielii cotidiene. Dac6.. Ar fi. indi'vidul considerd legdturile sale cu familia gi prietenii ca parte integrantd a calitSlii viefii.nf* care existd o gamd de masuri alternative. Se induce astfel ideea cb dimensiunea subiectiv6 trebuie mdsurat6 cu r: scalS care reflecti 'diferenlele individuale pentru relerranla domeniului.flt:ctat de capacitdlile comportamentului adaptativ. 1994). probabil.itAlile personale qi oportunitd{ile medliului disponibile pentru folosirea 1or. Pentru sudierea problematicii autonomiei. Evaluare obiectiv[ \'ersus evaluare subiectivfi Sugestia incorpordrii unui sistem individual de evaluare conduce la necesitatea ca dimensiunea obliectivd sd reflecte valorile ncrmative. iar dimensiunea subiectiv[. nivelul slu de satisfaclie in acest domeniu este de o reierzanla copleqitoare.instrumentele generale de cercetare pot fi adaptate 9i pentru persoanele cu deficienle inteiectuale. Cummins (14V1tr u inr:lus intimitatea . Cercetdriie asupr:a t. De asemenea. Oarnenii aplicd grade de relevanp diferite domeniilor propriei lor vieli. situalia nu este at6t de clar6" Dacd cel care aprecrazd calitatea vielii cu ajutorul unei scale ia in considerare unul sau mai rnulte dlintre domeniile relevante pentru situal. in plus. precum: Scala Climatului Social (Social Climate Scale).ia sa personalfl. Vtodul in care oamenii se angajeazii sau participb ia activitSlile tipice ale vielii obiqnuite constituie o rnhsur6 directd . ea corespunde noliunii de productivitate. cea din urmd metod6.

l de viald reflectd neapdrat . * ff :iil#':H:.". scazure ?.e*rrr*i.Hi.inrJiiup-.i 3l-"'iiJ:.lor.anar1.::jiitfii.'"{ii..# .ft u. po.ar.nri ca acest se pune adesea unt in"r_r*. .*.1 b' rost arinsd..ruuu independe't imagine ref.t.Exprimarea ri ri*'ii*i' r*: gr"-*re cupuoiiul:fl:t. qi """aiui *du*. .respu nzdtoare.onar.a sau i.ii"r ri.'t:: .p.j. *:'l.sdrdcia. ei .... viefii nu areniti un cd viafa.nrl*a.'.ruJiili' ralrte6r viefii e' a"t. urgu*n1.. .t:j gr:nerate etc.-:. i^r"t* "ii.ur.ii u .-pJ.dupj.uru ou.t"iu' ..ffiff|*i:::ilTf enfa poate sd invel* g i*:*d. r e*s).iri"ra esre intoti*uunu posi b' d ecqrnonric...: i. . " . ("rof*.rroo#'"".o 'onai6'- de viafd.r.t ::ffi . o .1u nu.ffi. ourui rn **r. valorile lor..u* uf* . l..uonar' arneninfate.'r:.ry"*.. .i ou'u#iu."-*l u p.f:lff [*-*t'. . "re s d re n e cte i1 ir-rr"rl' o*firi. persoanelor deficientt studiire io...i..:"*'r?trf titlil !T i*l*ru u...:lj|*:lfiff'" s.a mod.r'i* uu."l"o.rHiJl:-"rine'ea '#*ni*frr. rrro-r**"..r..{:. "ulitx*{ui..-. satisfacria inti'terJual a..1rudffi :#.q. trdite.nt*r*. rr# JJ:jffi?.ni ver *rirt...rrfbrinfere.l1 ul J"fr!ffiJt.r:x:##ffi . :"...:l ili:iuSeneral intelectuatt ji**5. . cu toate declard cd sunt satisfrcupi-'i'J acestea.ffi.l.iil.#. (wgz) a fiez:entat ffei vie[ii fiind-d"efJ.. De fffi:fi?]i ffi i:11 : LX *l'q*.rt ripice i#.. prin rrr"i prin priorital'e qi i" .il'riuJl. J_Tj"U: ori dupd arfl factori" . *oilil. de viaf6 *riri"ii* viafa Aprecierea subiectiv-a-^r".::i::i: .cu. r"lui..rii este in intregirne sinoni_ perspective' calitatea ..*'u' .r..eritoarau oferit o f. educJlionar. gradul cre *lii^r"...$i "uro.iujJ'iu* reduse" beicetarile asupra persoane_ trdiesc ..n*.ff.i Indi'izii sunt diferiri ffi #l il. rnuncd La extremd' nu se poate aceasrd 'on'r"rionu ..u ou.:. iinr. u.*i*rtiio..:iT?.u* ".'.*.acesr il.i.nriunea ei obiecrivd de cea "qe ryiqi.i."iri*barea o"rrii -rie rar rearizatd.. *uiii. suutini. sarisfa-ilr .r.ruau *"ri# Iocuinfe nec.r".. .izate.ff # . a*'ini*r*g*r :'xH'g*r#p de fi ci entur u i- i"rr.* a cd- .* . perspecti va r::f te un dom.e ...-.rff :jtri::. doud.ffi .-i. ccrnbina{ie a. md cu saristbclia p*rronuul {^ur:u.i ua. .ffi arpe" origine.nfelor * . ceror ._r...#:J.o aprecipersoaneror'":-q:liii:iT'i?.'.oluni..1 .. 0.'r*... posibilitdfi profbsionul*'giu*"n"rt* lor cu deficie'te .TJi. . domeniu esre pufin r*.'rrit"i. I .li'roe.grr*f*f .bonceptul calit*tii .'{.a i" ...r"lr.ro.j: problemelor legate -il-.ror welii . victimizare.

activitblile j.ri chestionar.alegerea personald sau cd satisfa..e{ii al lui Portelance' 50 Acest instrument.rti16 pentru persoanele care intervin qi Folosirea acestui instrument estie pentru administratori deoarece perlnite identificarea unor probleme legate be orguni zarcaresurselor qi redefinirea obiectivelor intervenfiei' des Indexul catitdyii vtiylt (Ig . Instrurnente de rnisurli a caiitdfii obiective a viefii Instrumentele destinate evahrilrii calitblii vielii persoanelor deficiencetre te sunt numeroase. Dacd prima dirnensiune reflecti vielii cultural-normative.i.iple domenii ale vie{ii. in acest mod se indeplineqte imperativul cd numai indivizii pot hotdri asupra "ponclerii" difeiitelor componente ale bun6rit6rii lor personale.iiftritelor componente. cuprindle identitzrte qi de itemi repartizafi in patiu categorii: comunicare.'6. Aqadar. doar cateva dintre mai cunoscute" qi Indexwl de calitate a vie{i'i . drepturile qi libertdliie etc'). sd surprindd importanla relativd individ o acordd diferitelor preocupiri. vom menfiona. calitateavielii este necesar a fi evaluatd atit pe dimensiunea vaXorile obiectiva. cat qi pe cea sublectir. sunt ?nsumate pentru a forma un singur indice personali zal al calitalii vielii conform ponderii acordate de iitaluia . primesc servicii de itemi ai acestui"index se referfl atdt Ia persoanele care intr-o institulie cdt Ei ia cele oare iocuiesc in comunitate' Aproxirnativ iterni se raporteazdlacondiliile legate de mediul imecliat al dintre ^jumdtate pefsoane. preouill qi caracteristicile anturajului slu' 158 .itualiei 9i nevoilor lui. Ig16). aspiraliilor sau prin valorilor satre (Andrews qi Withey . aproi tradus qi adaptat de ce!1e Portelance (19g7) .se inspiri dininckexul de calitate avi.se centr eazd pe dirnensjiunea obiectiva a calitdlii vielii persoanelor qi deficiente intelectual" R"grupa!:i in 10 dimensiuni (precum. Chestionarul este aplicat rle cdtre un "observator" se adres'eazd qi unei persoane din anturajul deficientului care cunoagte bine obiceiuriile Li. de vedere Evaluarea calitfllii vielii trerbuie sd linb corlt de punctele obiecsubiective" Unele instrumente aLle calitdlii vie{ii combind aspectele tive cu cele subiective. Aceastd abordare este compalibilS cu aprecierea cd bun[starea este tegatd de grad-ul de concordanld clintre perceplia individului asupra r. Definirea calitalii vielii trebtiie sd ia in considcrare pe calfe un structuri valorice individuale. ca 9i evalu[rile subiective ale satisfacliei in nrult. care se prezentd sub tbrma unr. legatuiile si:ciale.dezvoltat la Wrenthahn State School Children's Hospital din Boston. bunurile ctli 60 resursele materiale. in continuare.lia este o mdsurd adecvatS a calitalii vielii.propus de Centrul Butters/Institut Erables (199i) . a doua trebuie sd reflecte satisfaclia cu domeniile apreciate dupS valoarea lor pentr:u individ' A. Se asigurb astfel un model care aspectele obiectiv evaluabiie ale modului de via!6. in timp ce cealaltfi jumdtate trateazd insdqi situalia unei persoan. autonomie' qi liberlate.

de cbtre o persoand care intervine direct" B.ffi {'.ii su biectir.ria1a-..'-.l-rr* a .iuta a persoanelor deficiente. Interviurile au."s-u . urrnarina mai murt de 20 de ani u' lot de 50 de persoane cu deficienld intele.uu.'o.*r* i' au. . rnodul de r''iafa al acestuia' Aproape un sfert dintre itenri lac referiire in nrod direct la controlul person...rii ir-mi se refera ra accesib'itatea la obiecre qi -{-: aparate (tJefon... reraliile ."dui i* . sinrfindu-r* inerente are n*uoiu . vec ini i qi .."" instrurnent itemj care refletta t'*i confine 2g cre irnpofiante ale calitagii viefii: controlul asupra mediurui (r5 itenoit. r.tfi1il.te apreciatd *u'ilu. cercetdtdtor a analizat calitatea vielii lor in in.riet*ctuat 3ti"fq.oriui* (7 itemi) comunirard (6 iterni)... Ruch (r instrument."u poare o . sd 1\A .'. propus...or ##llj.. Alte instrumente de miisur' se prezintd sub form6 Pentru a cunoagte^eficiengde chestiorxaye.*ii""i* irr parte de :ffi: ."-i*'.li..u'iu i**.. .t# -..r*rta nu esre capabil' sb o facd.'iuri ro. unul dintre primii r:ercetdto'i interesali de masurarea subiective a catitaiii.ffirrrubilitut. totugi..* *u o. catre confine gur" Acesr rubrcare {com.b. ia aceast' metod' pentru a mdsura satisfac{ia fafa de ...:r a evarua readaptare. dimensiunii .*.te it. pr.*iu1ii sociate rac ai ete obiecrur a Indexur c{e caritate a vie{ii .ffi.?i*.* cre *duu.g4ryeroi de piur**nt comunitar . persoane privegte mediur 10r ceea ce fizic.-r"iir.lbliratea 9. il. dificurtdgile acestei metode. Eva-luarea bun5stf.ruure. .*. insrrurnente are mai precise (Seltzer.'ffii' t ..rrnberger gi Felsenthai (r 977) un chesti"no..defrciente i. relaliiie lor sociale etc' autonomia ror. de evaiu_ lggl).r"*". d gradurui de adaptare a persoanei ra diferitere medii -urfe.{.ri pentru a aprecia punctul plma ta rar* nr?aur ograte in cornunitate este "Li..1i:f in direrire Metoda interviurui ar fost forosita qi de ar{i autcri pentru calitatea subiectivd a a evarua vie1ii. r. prieteni pi timp liber.urs.i.ilocienre inrerecruar a fosr Edgerton (Edgerton gi c.Jfrrroun*ror deficienre inte_ conform principiuiui.Jr*ur izdrii"s..T. programere iar.*u-ui. menfio nao ff..n...-#. ru 36 de itemi.t siuoi@-....prezentat de cdke scharock (1989) qi corab. dinrre care 26 se adreseazd diiect deficie"i. qermrs our*g"*..:ffi:" d. ffffi::J:. subliniate.p* rt*'" ".*... cle exenrpru..*.'riirn pi sareern ir 986) au validat o m5sur5 a satisfacpei uiiiira..etar de cdtre prezintd o deficienli persoana care intelectuuia .TTir:. pe de aitrr parte.ic*nriaie.d"rr "rest colectivitarii. ui*1li-i. Igg4). satisfacriei in raport cu st*ur (LSs1 pusd ra puncr de viard de cdrre Hear pi crrj*y ggs).tt'* r"."ino.. tndexur gi imptiru. pers'anei deficienre i'telectuat o serie J.. c*'uparut..u lor cotidianS.irot. uscirtor de par etc) qi ra ry$:ry" ripurile de activird{i qi .Tff# In sfbrgit.f.

dimenriun*u refelei sociale poate fi foarte imporlantd pentru o persoan d. Boudreault. ln consecinfd.niile vielii .1"3. gi. terrmeni inacceptabili insa pentru nlarea majoritate a oamenilor" Sd exe:nplific5m afirmalia de mai sus. sociald. cdt qi pentru subgrupurile acesteia.servicii. in consecinld. Aceste definilii sunt modelate de deficienfele grupurilor la care se referS. e:xistd pericolul de a defini calitatea rzietii acestor persoane in termeni adecvali unor astfel de grupuri sociale. 1990). indiferent de nivelul de inteligenld (B orthwick-Duffi'. muncb. Calitatea viefii: un concept multiclimensional Aga dup6 cum am ardtat. Diferenla dintre indivizi in ceea ce privegte calitatea vielii nu este reflectatd doar de elementul evaludrii subiecl. calitatea vielii este influenlatd de condilii obiective gi perceplii subiective irrtr-o multitudine de domenii ale v'ie!ii. oalltatea vie]ii este "o construcfie multidimensionald. ele nu sunt adecvate pentru a evalua calitatea vie{ii comparativ cu viarla ca intreg. emolionala qi productlvd .'zidului sunt apreciate in raport cu valorile delinute de acel individ.par a fi potrivite pentru a de. Dupd o prim[ defini1ie.ive. atdt pentru populalia generald.trundstarea fizicd. dorne. - Definifii restrfinse la subgrupuri de populafie Majoritatea cercet5torilor considerd ch definiliitre qi modelele calitalii vielii trebuie s5 aibd aceeagi relevanld. 1989). 1 99C)). astfel c5 persoanele cu deficienle serioase pot sb se declare ca fiind fericili. materiald. Deqi cele cinci dornenii pot avea reievanld c6nd definip se aplicd persoanelor ou deficienld intelectuald. rar veniturile pentru o altd persoani.scrie aspectele majore ale unui model de calitate a vietii.4. 19s4).iat6 mai sr:6zut decdt populalia generaid. 160 . analjtzdnd doud definifii date calitdlii vielii persoanelor cu deficienle intelectuale. oportunitd{i pentru dezvoltare personald qi fericire generald" (r/itello.spective. ale cdrei dimensiuni includ condilii de trai normalizarte gi decente. entuziaqiti gi captivali de via!6 (Watson qi Perrnebaker. I99a. avfind un minimum de autonomie" Se observd cb clefinifia a restrdns viziunea asupra a ceea ce constituie o bunS calitate a vielii concentr6ndu-se asupra unor subgrupuri sociale. satisfaclie genr3ral[ gi acceptare). 9.1. O bogerti literaturd de specialitate apreciazd" cd cele doud aspecte sunt independente unul de ceidlalt. De aici se poate deduce c6 o calitate bunS a vielii este compatibild cu un trai ca oameni obignuili. Deoarece cele mai multe grupuri mino:ritare au un standard de r. a fost unul dintre cele mai utilizate in Canada (Boisveit qi Oueltret . Dupd o alti defini1ie. 9.. Este posibil totugi ca aceste ipoteze sd nu fie adevdrate. suslin ipoteza unei calitdfi a vielii mai scdzute qJecAt cea normald pentru persoanele re. ufl o?rr€care grad de autonomie. ci gi de faptul cd aceste evaluiiri qi particularitdli obiective ale indi.

stres Staut/r..H*:H*r.Hl. evaruare subi ectivs a vs *.*lftffi .Til:.fi i'evirab' diF::16 gypa incrivid qi dupd preocupd_ ui*.usa qe venituri modul de viala : . oi*"'.rji .. i'teracfionist pentru cereetarea calit'lii viefii ffffi ..u.t sprijin SyrnTr. :a calitdiii viegii.' i ui Evaluare su biectivd a satislflac{iei personale '''" !:: Buntrstare fizicd Sdndtate Bunistare materiall Venit Bundstare sociald Retalii Bun6stare emofionald Bundstare productiv{ Loc de muncd CompetenlA Irrdepencienfa Afectivitate Realizdri Aptirudini Mobilitate Siguranfb personald Calitatea locuinfei Intimitate Bunuri personale personale Familie Rude personale Prieteni.ij'T - c ondi 1ii o biecri ve.qi'iffi::# :TLffi in aprecie: il.T"i*.ihjx:..*0.#fl.'o oh6^^i modifica - .fif.##HL"ff :Jil*.'usi*a#i.:Ji#ffili jh'rr: fitodifi.Evaluare obiectivd Aprecierea rerariv' va condiriilor a "il. ru111-" JiiJlffi:[J...urj{Affi I'alori personale Calitatea vie{ii Figura 3' Moder sistemic. -oa*r .--=--.j#:if .espect Alimenrafie Vecini Securitate Alegere gi control Productivitate economicd qi dr"ept de Acfivir5li asumate' Acceptare gi Credinie religioase incredere gi stimd de sine proprietate Transpor..:.$*il:l'. D.H. relafii sociale Impiicare comunitard Sdnitate mintald.

o persoand poate ajunge s5 creadii iritr-un mod de viald "non-trlaterialist" ca o cale mai bun6 a existenfei. Alternativ. Cunoaqterea unui set nu-l poate anticipa pe un altul.. studiind atat aspectele calitative c.ttt. 9.-d pentru a alc[tui calitatea vie]ii indi'vidului nu sunt nici statice.azul persoanelor cu grad sever de defic:ien!6 (Guess qi colab. n-!i putea exprima preferinlele in di:ferite situalii. se pune problema de a qti p6na la ce punct li se poate l6sa persoanelor deficiente intelectual posibilitalea rCe a face alegerea.ru este valabil cu atdt rnai mrilt in r.nde fioate provooa o modificare a vaklrilor in direcfia opus6.lul pe care persoanele deficiente intelectual il au asupra vielii lor qi asupra mediului ?n care trdiesc sunt ieg.revizuire a valorilor personale in privinla bundstdrii materiale.i in vedere progresele inregistrate in a considera aceste persoane ca fiind capabile s6-qi asume controlui decirziilor.ate intr-o manierd mai mult sau maj pulin explicitS . O preooupare speciald in ceea ce privegte persoanele cu deficien{e inteiectuale se acordd competenlei de limbaj. De exernplu. reducerea satisfacliei fald de modul de vialb in pofida veniturilor crescd. Pentru a putea alege.2. sd-qi schimbe locul d. au fbst stirnulate persoaneie cu deficienle intelectuale sd iqi exprime propriile opinii L:gate de aspectele colective.o muncd gi s[-gi diminueze standardele materiale.de exercitarea drepturilor gi respectarea integritilii personale. sii fie mai pulin satisfhcutd cu preocupdrile func{ionaie. VALIDTTATEA EVAI. chiar ?n ceea ce privegte timpul lor liber. Corolarul imporlant al acestei analize este c5 relalia dintre cele trei elernente care interacfionea:. gi acest lur. gi r62 . persoanele deficiente intelectual nu au dec6t rareori $ansa de a face alegeri sau de a-j1i preciza preferinfele. A avea un control asupra vielii proprii inseamni a putea lua decizii. Concomitent.UARII SUBIECTIVE PtrRSOANELA CU DI]FICTENTH trNTELtrCTT}ALE Necesitatea de a compara situafia unui grup palticular cu oea a societSlii ca intreg implicd exisl. 1985). Dupd unii autori. O serie cte cercetdri au abordat p6rerile persoarnelor cu deficienle intelectuale. in cadrul g. acestea trebuie sb fie recunoscute de anturajul 1or ca fiind capabile de a infltrenla sau de a avea un anumit control asupra evenimentelor din viala 1or.sesul integr[rii comunitare este legat de creqterea abilitalilor de luare a deciziilor. Se condiderd cd posibilitatea de a alege sau de a ayea ccntrol asupra mediului este una dintre oonnponentele importante ale calitdlii I'ie!ii.. Deoarece alegerea implicd unele abilitali cognitive minimalra.rupurilor auto-sustinute. av6n. nu specilice a conceptului calitalii vielii. nici unifi)rrne. Suc.entla unor definilii generale. Studiile refbritoare la contro.

rur*u inrtrurnenteror de evaiuare.-".i'.1.ii5 #...r"runoaqterea aceroragi producerea de infelegerea termeniior Iimite: privind ?n *i. tncompatibilitatea. stab'i dezavantajele qi avantajere relative ale condiliilor de rriiala .asupra este nevoie oe o *etocrd in care sE se compare situalia obiectiv e'aruaurra persoaneror cu deficienfe intel... oe desp* tri.::r.". .... impricii faprur cd 1 {. inexactitatea i*nai"tu 4i J*-u *rr.tuIodur t.ctuale cu datele similare pentru societate " ca.asistenfb."uil.' a" iirta etfestyte serrriciilor de .arprnr. De aceea.ruunasiarea lnoiuiauuld fbrd evaluarea subiectivd a indiviaur.Hiltr3#.... u"'rori'u'te situafii frecvent intdinite' Aceste iiru"lii uu urruio trnairrla cie creqtere severitatea de"ficienfei. j* forme .-.j. rimitere de limbaj in randur p.{ai murr.x#ffii'Tf?#'ri .fi mergdnd de ra un niver Jil:il.ii". adicd rnasura in . r:gar cu cotere de satisfactie *bfinute pentru persoanele cu un srab rimbaj .::f.intreg probabitr cd nu se va putea fonnula o pdrere deflnitivd_d".ra. simple.....i. Iatr de ce ffebuie avuti in u*o*.ii"J-1"1.enci.-rcu un rimbaj mai dez_ volrat' cercetdtorii au uooloi-aeseori "ftae.r*u -ri calitate a vielii trebuie unor standarde amintegte conceptului de .pta gi a alege ultirnul rdspuns dintr-o posibild g.y:i' 6...::X.teg-rd.r c.ure posibilitarea de_ u i*. conceptuare? Exist' o tncompatibilitate intre recunoa$terea limitelor rirnbajurui in rdspunsuri Ia inftebdri gi.... au fost elaborate scale caiitdlii vielii care s5 reflecte ale perspectiva beneficiarului '.eut#jn pr*orlfu..ni.a. qi au vtilizatr"ur* cu un numd.i^-decredibilitateqi petenfere de comunicare in randur o-.:.:r:5. in funcfie de dar *l* uu fost constatate uneori qi deficienfd interecruara uq"u... Jur p"..*u?na.n * persoanere cu deficienle aceeagi conceptuarizare interectuare au a ternieniror ca ..... niver de bazd. oui*.1.hii.riu. chu'tior''arut 'catitdvii rdspunsurile lor la inten'iuri-structurate. itemi astfel ca cliJcrimi"-.i. precum scara satisfarit.ien{e majoritdfii celor i? ti ir*r-*aintreb dri simp r e oin partJa sau exprimare p6nd ra o .n -i-'.de rdspu.L"**r". h.. oricare ar fi dimensiunea exactd a problemei. grupuiui o serie de il. I'x':l :...ffii..ffi .o*puratirz cu are popuragiei -originiie gene'are.i:'. f7'. a evarua bun'srarea J .k.ffiJ:.-r gg r).au ra persoane cu moderata (sigerman qi *oiub.ilro:'JTj|H:f-ff. int*qe. in plus.un segment considerab' acestor persoane. or Lire .il'T'L]i'ff fl1.i oferite..'f : jry:l.. Aplicarea calitifii vie{ii in aceste situalii profunde. l l I . ouline farerile .lur*lo. .l.-"l"cesard reeius cle sd fie menfinutg ra un chiar dacd astfbr de strate*u.rrj"p. sunr puse.gnitive qi lni*r*"r..r".r.. 'ifno" a.rirpi srrucrurile de varori personare este sever iimiiatd i*nrru.iiv susfinute de imagini ri desen*. compensa diticurtrlile de se poate spune insd comunicare.[..Tli'l:-T-l.

1g84).ular vulnerabii ruu devalorizat social.rrit din perspectiva der:voltdrii unui sistern cle mfisurare a calit6lii viefii care si aibd o utilitate 1arg5.devenit operafional .. Condiliile de viafa qi satisfaclia viepii vartazd.vie{ii aplicabil6 la grupuri sociale qi la populalia totald este vital6. O astfel de abordare trebuie sd fie rnultidinnensionalS qi sd reflecte aspecte varierte qi complexe ale vielii fiinfei urnane. c6nd n. sau . Dacd normele culturaie asi.gurd un standard de referinld pentru un grup de interes definit. Acest lucru este de d'. impune ea at6t satisfacfia exprimatd in legdtu:rd cu diferite aspecte ale viefii. cel al persoanelor cu deficienle intelectuale. este posibild o evaluare subiectivd.. dezvoltarea unei aborddri comune a calitdlii .6t gi indicatorii obiectivi ai acestor aspercte sE lind pasul. opinia cd s-a realizat o calitate acceptabila a vie{ii. in gerreral. In concluzie. de exemplu.sup)ra individului aduce cu ea preocr.in orice caz .lie examinat prin cercetd.sk nu fie inferiori aspectelor tipice pentru societate ca intreg. Cele cinci domenii ale vielii sugerate pentru a preciza domeniile cle interes relevante pentru calitatea vielii sunt toate de naturd generald qi reflect6 scopul evaiudrii calit[1ii vielii cu referire la popula]ia generala. in funclie de indivizi.ii nu trebuie limitatd la un grup partic.popuiafiei generale.pului trebr. Datele despre calitatea vielii ia nivel global pot fi utilizate cu succes in monitorizarea inegalitdlii sociale giL modelarea politicii sociale. Datele obiective acumulate pot fi apoi cornparate ca qi c-dnd ele ar reflecia pgncte de vedere subiective. Datele pentru un grup definit. Oamenii sunt diferili in ceCIo co le place gi in ceea ce considerf cd este important pentru ei. inevitabil. exist6 obieclii evidente falb de un moclel al calitSlii vielii impus din exterior. evalurdrile subiective despre viald qi valorili personaie sunt deosebrit Je relevante.vielii necesari gi suficienfi pentru a rellec. pot fi ufilizate pentru a'ardtztdacd contiiliile de viald qi satisfac{ia in diferite domenii ale vielii sunt tipice pentru un model general sau au un profil semnifi cativ diferit. mai degrabd dec0t a indivizilor (Wolfensberger.r personale. cum este. in toate grupurile din cadrutr societdlii. In timp ce focalizarea a.-.ta diversitatea preocup*rilor pnfii*. Situalia unui grup sociaX poate fi stabilitd dacb se poate face ipoteza a priori cd varia[ia datoratd diferenfei individuatre va fi similard cu cea din populalia gerrerilld. Caracterul aciecvat u1 usc.ri care sd stabileascd indicatorii catltalii . I\45surarea condiliilor de uiup. comparate cu distribufia statisticb clin populalie ca intreg. ffirh a se neglija valorile personale ale membrilor populaliei. c:are inlocuiegte autonornia person alh ca mecanism de luare a decizitlor qi cLe stabilire a particularit5lil.rpdri _ legate de faptril cd acest concept . 164 . daci trebuie interlrretate inforrnaliile referito'are la un segment al societdtii. c.va fi impus frr6 nici o diferenliere individului. pentru a reflecta diferenlele personale pot fi folosite gama pi distribufia condiliilor de viald din populalie ca intreg. este clar cd orice conceptualizare a calitdgii viel.

. D'. plenum t ress. R. ?" g J. NM. (19g2).T.Relaeatian. Academic press.S:.91/"9. Social Trends. Tash (eds in. 4. (1ggz)..n. af Lfe scare-Itategectrmr Disabiliry._on af Lilb dlwaiity.w?ryPraewrywry. Perspectives rssues"..&ew +-tapazzz4. w. 351."J. New york. F'M'. Challenge for kesidential progra. stahler )... Ionescu .Il. Evaluating cumrnins. (1gg0).. The euatiry of Americ.-c.rfrrJtives and Issues. psychologv Rrr.(1 2gJ): cbmpreh*nilrn gr"rir.f deiwtilufinalisalwpg. 345_ Etnerson. Ouellet. (1990)...' (j 9g4). s.usseli Sa[e pou. pp. after two decades. Amefic:an'Journar of'Mintai Deficiency. E.e W.. (rg76).on M. "euality ^A _of Life r*. IV{ardaga..). Edgerton. in n..ey't3f of Ltfe o nip"ndent yariable Quali.i. en ddficience mentale'.-Boiliirger. American Association on Mentar Retardation.uattity af ttfe and quarity af care in nzintal retardation. R.. (1995).. Subie.mrW sefrrtW 6"pp" 475-490- qn{ qs so ei are { s e rv ilc e s.rk.'. Andreu's. Springer_V-erlag..a. withey.Innovative of Mintal Health servlces. e. (1990).A". -" A{ovinSy out".n. Rowit z\ed. in s. schalo"k (. 2. Ddsinst:itutianrualisation et int1gration sg31a!e: I'expelrience qudbdcoise. tle impcct o. F.8t livaluation "t qiw.%:4" @. Arnerican Association on'ilaurr]ut Retardation. pp.. A. dodgers.ention (ed.).A. Broclsky rG.uir ir ri Wii' Xit^id"tA(. npp fied nr i.+r*o..rvijntar Retardation in the year 20AA".quuiity of Life: i. cr:nversi p. Approaches to Mintal Health:Evaluation. D. s. Horner. vol.t. sociar Indic€rtor of wert-Being..Interl. OT. M.-d).%/. -and Washington DC. g"aittry ii t* af persans with severe or prafound menial retardcttion. ffiffi***a*u 8.H.L.A.. Borthwick-Duffl'. B. te 'nuron.. tr** york. The Concept qnd Meqsurem. Newton.tk A^*rirun IJurnuI of Mentar Deficiency.A.ns. Melboume. Bellamy. (1976). Arnerican pelgeptr. nandai..anlle. in L.8. P.). campbeil..ctitte social indicators.. G. gg. in R. Borthwicn-r:yffr. M'. (1973). R. @@ ...A'..l BIBLIOGR. Bigeloow.4th ed. 3550.8.AFIE Abrams. Ernerson. s.!9s4t ... schatock . Boisverl." ebwrewzzzryn E{MSA. R.r%e.. Quality of Lifestyle outcotmes. The croak of competence. Srewarr L.".rJ"ti. New york.urch Gntre.L. Hattan.ruxelles. washiieion nc.

vol I. Sigford. Maftin. (1984)..uality af life A review of the litera:twre. Ionescu ('ed'). 26-'. Rehabilitation Prrogrammes: The Performance and Quality o1' Life of Adults with Dev. Deinstitutiona'lization of mentally retarded persons in the United States. Berg (ed. 4). McKennell. Status and trenals. The relaiianship flwong env ironme nt.L. (monographie nr. pp. Heslth complaints. Brown. (1989)..W. Psychological Reviws. C... Seltzer. Mardaga. D. 8 5. B. Pennebaker. 1. JBayer. K. 1379I 380.L Brown. 1.8. pp.. pp. Mc Farlane (eds. J. Wolfensberger. Qudbec. 27. pp. C. Spanhel.M.\6" Zavtra. Hare. D. Lakin (i:ds").he1sgy. "Perspectives and Progress in Mental Retardation".. R.8. K. A.Journal of the Association for Persons rvith Severe Handicaps. Health cere screeningfor people v. Keith. {Jniversity of Calgary..34 (2). G.t. 79-86. Scheerenberger. Hoffman. Le trtrincipe det let normalisation. Mintal Retardation. Washington. {nternational Association for the Scientific Studl'of Mental Deficiency. 3-7.. Wilson. Cal. (1981). McF-arlane.A. Krupinski..le.J. 14A.C. vol.gary. G. 98-i 10. Per"sons: Satisfaction and activit'ies... A. pp. J.R-. interviewircg mentally retard persons: "Deinstitutionalization and Com'munity Adj ustement of Mentally Reterrded People".W.. Exploring the central rot'e af negative affectivity. R. Thcmas. M. tl. K. La valorisation du role social: wne nouvelle conception "de la norwalisation"'. Budd. Vlental Retardation. A. (1980). 1 0 (2)i. I l. 624-63 0 . Bruxelles. D..D. 166 ..elspmental Handicaps.25-31.B. Cornponents of perceivect life quality. Vitello. F. Quali. S"G. 234-254.).ty o/ life' Its measut"ement and ase. A. P. (1990). Kebon.. Schalock.. f).L. W. pp... 5 juin. Andrews. Karan. British Medical Journal..pp. Ddficience menta. Bayer qi C. J. C"L. performqn(: e ati sfaction. Ca' mmunication pr6sentde au 3* Congr:ds de la rdadaptation. pTt. Bruininks.P. (1987).ith mental hanCicap living in the communiry.. Health and quality af life.. Siegelman. in H. 96. (tr987). (i989). O.. M"B. 15." (1983).. in S. Rehabilitntion Programmes Study: Quality of lif<t. Winer.E. New York. 301. in J"M.).C.. Goodhaft. J. CommuniQ residential adjustment. Communiq' Mintal Health.. L'Intervention en ddficience mentale. (1984).. (I979'... (1981).C. 203-211....1 0. (1989). R. Poftelance. L. stress and distress.. C. CommmiQ settings for ]W.. I-'trndlex de qualitd de vie: instrurnent d'apprdciation multidimernsionelle' ei individuelle de la qualitt! de vie.D.K. pp.tr.. Felsenthal.J. (1977].C. vol 1. S. Schoenrock. Bensberg. R. 4. Journal of Community Ftsy. pp.. {l. Ei. Socilal Science and Medicine . in R.lVI. Issues tn s' An empirical stttdy. Watson. Meyers.C.

r.oo*ta..:r? fi . ma cu deficienfe.-t:3i * upra posi bit itdpir or de ui.. t .il"J:f.y'i:: :i:'-l-* j! J*!#"lii. 'r Ti#r.*f*.f#$if ra vrrroAR' r.o* pR o GR dME cec .?irr'i'ffi':f si:ffi::bff Danehey.-l#ru-.-r#'i$.'interaclio"..Xfl or doar pe mdsurd dorneniiror viesii *=ryitdl*itut#*j'ilf tffi*..*'l:xll I .O. I ti.re mediului.-.m{.:. in acest r i mi rer o.#ryr..T:IJ' Aceste schimbdri au un u{*. rui c 1i on ur e al e lgg+). ji Ji :..ilr..t$...Hffi_ *. n o"rrioii.ffl*.uoucirarea .'JiJ O serie de autori apreciazdcd programele deficien$elor vor.ii cerinfe.ITATEA VIETIT fiU PM O aLE saco[ruu xxl rogramer CNAfr{Er.iH:ffi xn*r*:'$?li#ffi ::J:ff :':::5::.*n'i'ni''"'ij 'i':l' .r. rizultarer or ii .tf..ii ..iJ.. urm6toare. i"l..Anm r]EmcrnruTA suferd as Tf.'APITOIM X CAT.fi..* tizat.:..*ii**.:"#l* paradigmadiferiter'or.lului XXI t t' t+rffirfffi. upr. secol clesrinare .ilit etdril ot d#f"l'r..*:r.U PB...otttorului i.fl...o.."..{$ ru."C.ff.' -:"^' Yr J..:i:rl*.jil'#ff il#".."':jfr # ..-_. ffi 'ff :'ff :l.e.SP*SHITE yrg.r"".ri.L{jf --* pentru politica gi programrl" vizdnd deficienla .1ffij:. azd as FttF:'Hiill T.ffi{.ffii'ii* r. frrflimportanp cri ti ca a evar udr calttdsii vierii.h i:ff [?rfl e destinate ve fi cati *3111*- pers oanet il'.

Patolosie tlv Leziune n i.aracteristici depenclente de"trasbt*rile gi sprijinul venit din mediul unei persoane.ng6.sintetizatd iri Fifura 4 .1. Apoi. variabild 9i dezvoltd o mullirne cle c. precum reducerea inteligenlei. deficienla unei persoane).nlg "{n al doilea rdnd. leziune. prin urmare. asupra reducerii .10. Limitarea func{ional}i clevine r'd.ediul social gi cultural precun gi sprijinul acordat persoanelor cu -specific./ Deficien!5 n Figura 4.'nurnai cdncjt are irnpact sau interfereazdcu roiril social al persoanei. 1995 a) scoate ?n evidenta fatr.t tr. . joacd in il manifesiarea.i mitd(e) functionaid(e) JL \.fi.ls-uiui-persoanei cLr deficienle" I Schimbarea concepliei despre deficienld necesitd.rl cd deficienfa nu este nici fixd. procesul de instarare a unei deficienle parcurge etapele amintite (Schalor:k. un numbr de modificdri importante in modul de gdndire al unei p..patologia'.se pot reduce prin asigurarea inteivr:n1ii1or sau serviciilor sociale gi a sprijin.roza tuberoas6. Etape ale instaldrii defiicienlei conceplia dyp? r?1. in at treilea rdnd. limita(e) func{ionatd(e) qi deficienld .deficienlei".ederea rolul semnificativ p* . O.i . categoriile bazale doar pe un singur aspect al persoanei (de exemplu. {engie.ce la deficienld.rrnun".*nirute asupra comportarnen* telor adaptative qi a rol statr.gruua fluidd.i.. este asociatd cu o anomalie la ni'vel cerurar sau tisular. /n primul rdnd. noui conceptie privind deficienfa Relalia dintre termenii:.oatolagie. 'Ea este mai a. de asemeneia.o1g m.riui con.este in prezent t*ganJita. tn nCIua conceplie a prclcesului de instalare a unei deficienle. nici absolutd.1. nu se poate trece cu v. disTunclia cerebral6 produce o "limitare funclionald" lanivelui organismuiui. pi*rr* "scle.on. Lirnitele ei funclionale (gi prin uffnare.onditii care condr. Starea patologicd prorluce apoi o "leziune" a organului sau g sistemuiui de organe.ior-funcfionale ale individului gi. precum disfirnclia ierebrald. atenlia projru*u1lr de (re)adaptare trebuie s[ se concentreze asupra reducerii limit. 168 . nivelul de deficienti bazat mai ales pJnivelli de inieligenfd) nu sunt suficient de predictive prentru a caracteriza sau pentru a descrie pe deplin persoanele cu deficiente.

iii ?l'l J""J illii?.rd"tali i. ' lesJrse $i de asigurarea cu deficienfe' Et sJ'oefinegti ::i1:.nrali ] . pr"ir.*':itri:tr:tihi:ft. .:. in(re)adaptarea persoaneioi.:i/inr. rff ?ff? H:fr p^endenlei.rrrri. cu defi ci ente igl[...ii..fl ".tfl n::::.i.persoanele spffi. serviciiror de {" i ..'d.tenfie Accenrur p....utegorii i*udu.1fr*J.r. s mu lte ryrodalita....i:. .."1.i'.ar::ldstare' sporitri acorclatd carirdfii vietii i."J-ji' *-ursrtrrE uare vizeazd'n"ii..1...:J. i--) gi satisfa-cm j"Oi"idului *"ffi: ffi .p-" a--ng. de persoan" I0't'2' J:i?:T.5..':"*::. defi_ intr_o definigie sinrpld.1gg5 a) Modelul reflectd nu numai eforturile de a defini..r#iTffi 5i lezurtatele ilrmarite prin acordarea tr.iti* o.us in nu esre nou fschirock.i.. categoriile inurui. viegii u.#i.JJ:*??. "i-rrl . Servicii bazate:pe sprijin de *fi'f jf n'ffi J.ljlHl:il. iOOs..:f?i##i{J.:::t'... o*n..r n.?Tffii. :y::."#H .{l.. ..j.il'. Satisfaclie SfurdtateAundstare Figura 5" Moder ar caiit'lii viefii (dupa scharack .u toi"ttate ...uffi .rirar.3.i ii.f ...il":: regar c ffi .j::xlru.".ar ..:#::.on:*prTliza sursere prij .in gen".-"" cienfe..'pi.1..il:i. mdsura qi aplica ff H"fi:.*ru gt. rorur pj care .tiv t regterea.f I I jF' ff 'il lffi . *#f.xf dinrre .rr.. cajitatea viepii inse f. J I0.:H:.. cajitatea Figura p.r: Tffi i".1.iff Viafa in fami lie/comunitate .fi a viefii d* .tl *ffi .#tttt'le' rui ru"ru. int. 1an o ..:iibi- I ild#iy 5' uruta.i*..ilfr:ii# jTI..LrlLe<tdrll l:: In cornunitate (Schalock.....'-*ciari si educalionaid.? Satisfaclie $coalailoc de munc6 Satisfaclie ..*l. au"rJ"..n: fr"ri]figug S1.. rapoftate la persoana .-J*'..'.: ?:ff:f"r strat.i.

Cele patru categorii de sprijin sunt e>plicate in continuare (Luckasson qi colab. tehnolcgia qi serviciile" Funcliile sprijinului prezentate in model n. in comunitate. Sprijinttl universal se cwacterizeazd prin constanld gi intenr.u trebuie considerate exhaustive. regulat6.itate crescutd. cregterea satisfacliei personale. Aqa cum se observb in reez). preda. Sprijinul intermitent poate fi rie intensitate micd sau mare. a prezenlei gi participdlii in comunitate Figura 6. instruire. Este asigurat in difreril. creqterea calitalii vielii. cregterea competenlei. 2. gcoald/loc de muncd gi sdn6tate/bun5stare Cregterea competenlei. Sursa sprijinului personal alte persoane L Sprijinul Funcliile spnjinului e inr'f. Sprijinul universal este mai interrsiv gi implicS mai mulli membrii ai personalului dec6t sprijinul extensi'v sau limitat. Frintre rezultatele vizalrc de cdtre un modei de sprijin se pot include: cregterea nivelului capracitdlilor de adaptare gi a ro1 status-ului. Model de sprijin 110 .lare. EcoaiS/ loc de rnuncd gi s5ndtate/buniistarre. Poate necesita personal mai pulin pi cheltuieli mai reduse rdecAt nivelele mai intensive (sprijin asigurat in perioada pcolarizdrlt). Sprijinul limitat este regulat qi se acordd pe o perioadd scurtd de timp.). maximizarea abilitSlilor legate cle rriata la domiciliu..re o Categoria sprijinului planifi:are financiard tehnr:logie servicii e asistenta la locul de muncd e asistenta la domiciliu o asistentl sanitari c intermiient o lirnitat * extensiv o universal . alte per:soane. prezenlei gi participdrii in co:nunitate. j. in urma unei crize medicale ilcute etc. intermitent :. ?n comunitate. chiar zilntcd in cel pulin cdteva domenii (la iocul de muncd sau acasd) gi este nelimitat in timp (in viala farnilial5 pe termen lung). 4. sursele sprijinului includ individul.li episodicS" O persoand poate avea nevoie de un astfel de sprijin in diferite perioadle ale vielii (la pierderea locului de rnunc6. este prezentat in Figura 6.e domenii gi sustine potenlial . sul)ort compoltamerrtai n accesul ?n comunitate Rezultatele dorite Creqterea nivelului capacitdlilor Ce adaptare gi a rol status'ului Maximizarea abiliHtilor legarte de via{a la dorniciliu. Sprijinul extensill presupurne o implicare continuS.aceastd figurd.e earacterizeazd prin natura Xi. respecilului.rta)a.

"#l. coridiene SXnXtateZUunffiil at'e AbiIiti{j fiurcfionale Loc de muncd :ntegrare la iocul de munci l... 'u re c u d e dc I rapoftare la persoana. unele care produc un ef.-rsoanei acjecvate de cu deficiente. :T.il lil'.o. i"i*..f-l Frrta re ra persoa ni un ror mai rnare accent ers o an e.r1ffffi..?' il. in se.iJ. 3 crescurar"*.. T5:"#i:Hit:l': iegate dp Persoana tou...#.r'o::':^'e precurn viafa in familie qi ir.v.zel t * u r r r i i.:f ?#:f..*r*."#.iiiiror nu sunt irrrotcreauna J) rr ri !-cali61ii.t-:T:1T.rffii|.on.liif. ..malizeze tffifir.:i: i:::i::r ?n c om u'i tate .* iu rn..rffi:fi?:r'J.-r. unele efecte ale intervenfiilor termen scurt nu au care sunt eficiente efecte ird_i *g"r_ pe gi invers.:n!1..y:r:!. rusrcalol.^y"il:i.:r__r.oi au..I sprrjin necesar persoanelor cu deficienfe nu esre nou. cd aplicarea juclici"*a sprijin t"-.:"{::.:::111*rrenecrdunni.il:.:f* evalua rea rezultatului .|*.. 4)'con"rioruo rogic{t evatuaru.oonunitare.:.1. Figura 7' Domenii are caliralii viefii gi rezurtate evaluate persoand centrate pe ^ Intr-adevdr.ffi.xTff '..u"*:T:-*.ru.i"*y. presupune lffiilK:'*iT):J. mno.:n_.?..j.:I{:^fl:#.:.irn* u iil:#Tg{fi :' . vielii. *ffi *riiin 'i. ..***d.. or c d e n c i en re pe un anumit numdr de domen qcoal5/loc a* *ur..Jr' d1 s d s e p o at d e re c ru a acest criteriu nu rrebuie sa rnini...--de bundstare hrdicarori i ai gr - apritudinilo r fizice Indicatori de activitate abilitililor balailu Orele ]ucrate Beneficii Durata incadrdrii Satisfacfie.o "::.Ki:tr. .ii.## #....#. J. ]..:i: n fffi :$. _:ff jl"" tingii.ffi_ Hffi :i.1-"[:'J.: "r.H'.H:r*f viutainr*@ comunitate esenl ia le l:l'^"1]rri Indicatori a* in"uara.* urnrd- ) o r i.lit. *.-..j:. p ers o ane l:i * :'fi.il. ::..'.." fn *cliviui!'"tG."''J) evalw.ffi1'cd efectete imediare ate #*.ffi 2) c a r a c t e.. prinitacestcriteriu.ect .l:T.dnvrngerea u eategoriei hora capacitrilile run*1io""i.

2.realiste qi potenlial productive . in plus. realizarc qi bundstare personal6 sunt.are care au o probabilitate maximd in oblin*r. serviciil: bazaLe pe nevoile de sprijin ale persoanei deficiente qi rezultatele evaiuate prin raportare la persoand . control individuai.2.trebuie definite oorespunzdtor categoriile de sprijin qi. Astfel.cu referire la persoan6. situalii qi perioade ale viefii.care uoi p.u rezullatelor evaluate .schimbarea conceptului de deficien!6. r0.1. 10. statutul de roi al unui individ se schimbd lent. calitate de membru al comunitdfii. precum drepturi cet*fenegti.r*ite alinierea sistemului actual la caracterislicile programelor secoluiui XXI v'-izdncl deficienla. Fiecare dintre aceste etape de acliune reprezinti o provooare important6 pentru gAndirea qi practica curentd.cestor servicii. sunt necesare cflterva etape de acliune. tn al doilea rdnd. una din prrcvocdrile majore cu care se confi:untd comunitatea persoa-nelor cu de:ficienfe este aceea de a elabora mlsuri cantitative adecvate pentru fiec. Pentru a realiza acele schimbdri in siitemui serviciilo:r arstfel incdt scopul gi qi rezultatele cjlorite sd fie atinse.nu numai cd vor duce |a asigurarea serviciilor pentru persoanele cu deficien{e. Categorii de sPrijin Deoarece categoria sprijinuirui diferd in funclie de persoand. Ele sunt: 1) definirea bbiectivului. dar vor servi ca bazd pentru evaluarea a. in primul rdnd. dernnitate uman6. Stabilirea calitSlii domeniilor de via!6. ETAPE DE ACTIUI{E Prezentdm pe scurt trei rotape de acliune .2. 2) operalionaLtzarea sprijinului. dezvoltare.are dintre cele patru oategorii de sprijin propuse.mic iqi aratd mat tdrziu efectul irnLporlant.trebuie dezvoltate srtarrdarde adecvate de sprijin cerute tot mai rnuit pentru finanlarea qi evaluarea programului" A. atenlia sprorit[ acordatd calitdfii vielii. in Tabelul VI sunt rezumarte cdteva variabile care trebuie neapdrat t72 . gi 3) restructnrarea sistenaului de furnizare a serviciilor.2. Defininea obiectivului Prirna etap[ de ac]iune t)resupune stabilirea acelor modele de programe gi fluxuri de finan!. relalii sociale. cele patru caracleristici ale programelor de deficien!'fl ale secolului XXI . de asemenea. foarte importante' 10. Operafionalizarea nrodelului de sprijin Orice model de sprijin presupune rezolvarea a dou6 sarcini majore.

entatie Intrelinerea Iocuinlei Extensit Servicii gospodlregti Pe timp de noapte As isten!5/Suprave ghere Acomodare la locul de muncd Universal AsistenlS 24 ore Supraveghere 24 de ore Intensitate crescutd Supraveghere Protezare Acomodare la locul de muncd Asigurarea alimr:nta{iei Disponibilitatea asistenfei mediciale Asistarea ingrijirii medicale Personal Saiariu Activitifi cotidiene comunitate esenliale Indicatori ai incadr[rii in Ore lucrate Beneficii Nivelul integr[rii lndicatori ai bundstdrii Indicatori ai abilitalilor aptitudinilor fizice Indicatori de activitate gi F-igura 8. presupun sc. 6) utilizarea sprijinului poate avea fluctualii pe parcursul dif'eritielor perioade ale viefii. I sprijinul nu trebuie oprit decdt dacd cel care asigurd serviciul contiruS si monitofizeze categoriile prezente qi viitoare ale srprijinului necesar unei persoane. RESTRUCTURAFi.al6 Cunogtinfe despre alimentatie Instruire gi asisten!fl in alimentalie Cumpdrituri Transport Supolt comportamental Acomodare la locul Transport Asisten{disprijin pe termen lung Transport Supraveghere Dispozitive penl. Aceste standarde sunt c:ornpatibile atltt cu cele patru schirnbdri majore din sisternul actual al acordbrii serviciiior care privesc deficienla de dezvoltare. Matrice cu serviciibazate pe categorii de sprijin qi calitatea rezultatelor t74 .ET\ SISTENIULUI DE FURNIZARE A SERVICIILOR Conceptele de sprijin.KXL "5) I 0.3.efectele utiliz[rii sprijinului surnt evaluate cu ajutorul indicatorilor de calitate qi a rezultatelor raportatr: ler persoanl. Recreere qi timp liber Instruire nentru sieurantd Asigurarea aiim. in Figura 8 este clat un modei . Categoria de sprijin Intermitent Domenii ale calirdtii vietii Familie/comwnitate Afaceri bancarelfinanciare Perioade de tranzilie Probleme Pregbtire pentru via{a in Scoald/ loc de muncd Sus!inere de muncd Sdndtate/ hundstare Consiliere/managementulcr..izei Conqilierelalocul juridice Tranzitie Limitat conLiinitate Pregdtire la locul muncA de munctr de Asistenfa acasl $edinte medicale Consiliere medi.ru alarml medicald. calitate a vielii pi rezultate evaiuate prin raporlare Ia persoand. cu referire la persoand qi domeniile calitdtii vie{ii.m nuupdrat exhaustiv . cAt qi cu cele patru ciarcteristici preconizate pentru secolul . rezultatele dorite.care aratd clar relalia dintre diferitele categorii de sprijin.himbdri semnificative in restructurarea sistemului de furnizare a serviciilon sociale pentru persoanele cu deficienle de dezvoltare.

8. E. (1gg2).u. are persoaneror r" o... iffiff..: !.. Albirr.lt.H$H'i#: . i a n and r e $'s y o7 s rpp u*tui n r.' i. jtrj*. gi ". BIBLIOGRA}..yntotmew and : Managingi'#rtr?. i.f"::#:. aryd ."l. :..r*rio-i.:{{.::.#:i:::i.t?:---.stemic a*irtuugt .ixti K:?^i:. Schalock....:#* a intra :ffiHJ::###T::..i t s s 4" b).L. of community'incrusiJ". j:..ting chanse.a nr'flexibit."t WasJrington o. "o: n.ff . .rr. (len:].o"!* I:::::.. Sailor. in v'J" Bradrex X.: Gertings' R'M ."ini. avdnd in centy .w.{a nda.:j.g"oil. corrler.n other nr.:T:iil.:.i u. op..i.j:ffi::o - ua-j*uin. .or ri 4""##'r:. i):ii: .'ci. Journai colab.r\e u yo rk (yo. qi jff .'ff R't" .*_. ' ?'$. Kiernan.'*rrvicii reare (srnurt sunribitr Danehevi'irs+1.)..11:.*.t.i:i..li m"n*. zl' .:Trr sa utiri_ .w.. creating Inc{ividuar br s a b i t r nes A A.*ir1s. Irnprovement ser E. Blaney.. ) ). inrri".or*io*.i.o h.cr*.2\!rr.-g*-r..:... n.."rr".":'...!.Ugg2. fggi. Bradley' v'J. -ana Q. es Retardofiior:nu?ririrn.H#:i#' universurri" o planificare.::{x:i:#. DC. E'. Ilaltimore.x#.:lil.r_T::.c. b.... J. Afental ct*r...ii ffitir*tor Tiillli3lllli:ffi jj :.astfer inrai rrebuinfe zeze eficient resursrr* *irr.. .A. i:h.u. Enhancing ilte (rse b'oir' for !ro.c.ffi*:ii*tt bi ii ti :.IE . 3.. q' o n o.. ei sa ofere ganse a depdqi ur*ui pras.iil j.i*pr.lopmental t an a t i ty e n h a n cem en d q u a t *v r'.i:i:.iriii".on. R...tu.'ii:j#::rt "r4:. rndividuar -"# "ili sa y! y2rz6'iru. fshb-augh....y ti^. As sociari on on Luckasson.r fianoate rbr fi:ff Brookes. Fo^. ff. l-16. 1r." i'ipio.*.e r.Ir ii!. erriri. r sv..) herardarion.r.?{ t tfe.:rr::. Fil" r2i$.M. euali6.lu#'i..*t.ui i^[*.) (jig{..jt"re.-.*.i *.rliloway. sclralock' {:#N:rt#ilf :q'r.*umetode..::x1#."t.._.!r g?g. R.r.::#S s.."1fi.no. ..i. w. J. qi r..nri-nfe. q u ".!.-Ameri 1-r-' 'r' 1 can o. srrr"i".n Menmr ".. Disabiliries.Jo. 'ir:::..ili .t. e.W*i:i.vtces Human Thrrugh.iir"' Brookes.uolity through qualiry niques outuo*" nnrljinl enhancement '::h -'-:d evaluation.Canceptuatization.a..' : guoti.-. *.

L. lKar:an. New I(ork. (1994). "Rehabilitation Services in Community"..C. Schalock. 32.. R.J.W. Bradley.)..E.L. Andover Medical. (1995 c).A. 1 8 1.gi colab" (1994). Srnull. M. Brookes. in O. Danehey. 176 . Baltimore. R. Tke changing conception o_f mental retardatiott: implications for the field. Stark.Schalock. Increasing quality while reducing costs: the chullenge of the 1990s.). S.. Mental Reardation. Greenspan (eds. "Creating Individual Supports for People with Developmental Disabilities: A Mlandate for Change at Many Levels". pp..J.C. Ashabaugh gi ts. J.1 93. in V. A.E. The essessment of natural supports in community rehabilitation services. Srrell. Blaney (eds. J. M.

. ..ARE A ALIZT. .]RILE REY 3. ..Rodicabopuscu) ..EXE rE SII. osrnaruARrcoNCEprItALE..... .3' METODICA INVI]SI]ICArui STILULU PERCEPTIV CU AJTJTORUL FIGTIRII CON.iPT.. CONCLUZI. .E MINTALE pre (. ... . :::.2.TEr 25 PERCEPTIVE. 5 T.::::':1. . SPECIFICUL DEZVICTTARIT AEINATILOR DE COMLNTCARE LA coprrr cuDEFrcrElr:fE narxriii'. j l l COMPLEXE REY $T SCOPT]RILE EI PSIHODIACXOSTTCE RE}ERITOARE LA S'I'L. .:.s 1'3. .Vas i t e ABORDAREA COCMTTVA A da) CAPITOI.1. .IO PI . .* Iy9_RMATTET ix cor. .JT-'I FONEMATIC LA pREgcoLARit ..... . . ... 57 61 177 .LL II RECEprArul gt pR(fcEsAnrr irurAnzIEzuI gr ngFtcrEt_.37 3. CARACTEzuSTICI ITLE FIGUzuI CAPITOLTL III PARTICTLATUTAP ALE S-IIT/RILOR PERCEP TIVE LA ELEVII C(J AMBLIOpIE(Vasitepreda).. .. .:.36 3...36 .-l OUPRTffS CAPITOLUL I FORMAREA $I DEZVOLTITREA _ABILITAT'LOR DE COMTINICARE LA COPIII CU CERINTE I]DIJCATTVE SPECIALE (RodicaPreda.2' CCM{JNICAREA I|OTALA iX EDUCAREA COPI]iLOR CU DEFTCTENTEDEAUZ . ry ROLUL SARCINILOR DI] ATE}JTIE NoSTICAREA rurnunrinu CAPITOLUL DEFICIT rxncurrvA irv DIAG_ J-) ATENTTONAL/ ra FLrivcTroNARE ExECuTrvA gl ADHD.rsToRrc $r ETroLocIE..rorfrrr.5 l' i' EDU.. 42 DE HIPERACTIVITATE (DragoE Ctrneci) ADFrD .TECTTI AMBL.

ar A UNUI coplI.MALABRY . .64 5. 72 EVALUAREA ECoLoGIC. VALIDITATEA EVALUIiR]] SIJBIECTIVE LA PERSOANELE CU EVALUAREA gt!-ITA1u VrHTrr LA PERSOANALE VALTDE lir LA PERSOANELE pah) DEFICIENTE (Iutian ASPECTE PRIVIND DEF'INIREA CALITATTT DEFICTENTETNTELECTUALE CALITATEA VIETII^ CAPITOLUL X .. . ... . .172 10. PEDAGOGIA GENERALIZ.. .. INTER.. .162 DEFTCTENTA.CAPITOLUL V EryJRIENTE PSIHOPEDAGOGICE AUTISM (CristinaMureSan) iN EDUCAREA COPIILOR CU INTEGRAREA $COLARA A COPULOR AUTI$TI. I1O 126 101 7..2.2. ETAPEDEACTTLNE. TEHNOLOGIE PENTRLI PERSOAhIELE CU DEFICIENT]] DE ..4..'.AUTIST. DEFTCTENTA gr TEHNOLOGTA 101 7. CARACTERISTICI ALE VIITOARELOR PROGRAME VIZAND .14g 9. iX soucATrA SPECIALA CAPITOLII IX . . PREZENTA. VEDERE .. .FETE PENTRU IJTILIZ. rcs 10.3..ITRU RECUPERI\REA .RII iN CAZULAUTISMULUI .. . 5"3.... . REA CLASEI INTEGRATE DI}{ C:HATENAY... ...1.2. . .ATORI CU CERINTE SPECIALI] 114 7.1. RESTRTJCTTIRAREA SISTEMULU DE FLIRNIZAREi A .i. . 167 10. .. TEHNOLOGIA INFORMA:IIOI{ALA $T EDUCATIA SPEC IAI-)\ CAPITOLUL WII ROLUL TEHNIOLOGIILOR IIJIFORMATTCE Qulian Pah).64 5. VIETII . 7. .. . . iX . ..A.. t4B 9....89 CAPITOLUL VII PERSOANELE CU DEFICIENT'E l$I CALCULATORLL (MirelaArion). 80 PROGRAME CAPITOLUL VI DEFICIENTEI MOTORII (Horaliu Mic Ie) DE INTER1trENTIE PE}.1..2. N4 ... . SERVICIILOR 178 PROGRAMELE PROSPECTIVE ALE SECOLULU XXT VTZAND DEFICIENTA (rutian pah)..3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful