'-

VASILE PREDA
(GOORDONATOR)

ORIENTARI TEO RETI CO-P R/Ml O LOG I C E rN EDUCATIA SPECIALA
,\v

r k-;., I &B'% rp-a# '

._.

i

:

.:...&-*

&,;t

Y&

Presa Universitard Glujeani

CAFITOT,UT, VT
PROGRJTIIE I}E INTERVEISTIE PgtrTRT} RHCIIPENARE,A 0rNFrCrENTSr M0T0Rrr

*,0i. competenfa ror motorie. sensul termenului ccrnneteni[ motorie poate fi mai bine infeles in relafie cu teoria acliunii {g dirijate spre scop. prin acfiune dirijat' spre scop este definit comportamentur i'tenfionat, pranificat gi dirijui ,pr., scop ar persoanei intr-un context social dai. vom'uuii^acegti termeni unui c6te unul. Termenur de 'dirijat spre scop, ,ug*rro"Jca acliunea va duce ia un rezultat specific producdna nlgte ,.t i,nnxri in rnediu" Trebuie presupus cd acesta ac{iune are c'nsecinJ.e ridaptative pentru autorur acliunii. Acfiunea este realizat' nu pri' exproiurr, ?ni6mprbt;r{ .i*pcntr_un pran e.xpricit ar acliunii concepute, conqtie nti:zar inainte de execulia ei. Reprezentarea mintal' atdt a rintei cat qi * *{rourlior imnriJ ir*r.nfa intenfi.nalitdlii. Definirea. conceptului de int*ionulitate .rt. n..rsard in acest context. Prezenla intenfionalitatii trehuie'presupusd chiar gi in cazurile copiilor cu

senzoriaritatea gi motric.itatea-.fac parte integrant' dintr_o refea comrtnd prin intermediul cfu:eia individui se reiafi.neazd la realitate. Informafi a achiziyionatd prin senzalii Ei **pro.ur. motorie oferd o bazd pentru dezvoltare' Input-urile senzoriale qi rarpunu.rrile motorii necesare pentru ducerea la indepiinire a unor sarcini specifice contribuie la realizarea schemei corpoiare , ca nn prim pas in deivortare. p* rang' cere dou6 oomponente me'fionate lr.nroirili;;pi motricitarea) ra realizarea acestei scheme participd sistemur 5i n*ru*.'p* mdsurd ce i'tbrmalia devine tot mai complex5 ,orui;u.*t de in organizarea informaliei a*hizilionate" sisteoiur n*ruos va fi tot mai mare clasic' teoriile asuprai dezvoltdrii au abordat dezrroltarea motricd perspectiva achiziliei de abiiita{i.. din A.;;r,a"perspectiva prezinr5 unere neajunsuri referitor la condilia particulard a deficienlelor. Acegti copii nu au controlul motric necesar pentru a explora in mod independent experienfa lor senzoriomotri.a Rin,t t"trr Jiir.ita o. , celoriarfi. 'ealitatea, Perspectiva teoreticd menfionuta *" ,ln. Jon, de acest fapt. Forosind aceastS observafie ca argument putem afirma cd este mult mai folositor pentru specialistur practician sd descrie purror*unfa motorie in rela{ie cu utilitatea ei recramuta ot* sarcini oon*ruif ,n-.p.* condiliei deficienfei motrice' ceea ce il intereseazd pe terapeutul implicat direct in .uuluarea qi recuperarea acestor persoan.,

89

acela al incerclrii de a atinge o deficienla rnotorie grav6, argumiontul fiind /rd,,oer.a in disculie a 'contextului social' lintd prin acliunel?*p*tlo?. cel de'interpersonal'' De ex; este irnportarft1intr-un sens mai larg dec6t d* dintr-o secvenlb acliunea deschiderii unei uqi este o*parte Tl..lYnuu realize azd un scop social' cum ac{iuni in viala unui indivicl in care el sau ea cineva od p6r6sirea unei ar fi intrarea ?ntr-o camera pentru a intdlni pe acest fel vor fi implicarte gi cladiri pentru a pleca acasa. in orice acfiune de uzual ins6' termenurl Ce alte compo6u*.nt., nu doar cel rnotor. in mod reahzarea efectiv[ cu ajutorul competenld motorie e folosit pentru a descrie atingerea unui anumit scop' sistemului locomotor de ac{iuni dirijate spre conducAndlaadaptareacusuccesirrdiversesitualii. in disculiie a cele anterior expuse jurstific6 necesitatea luarii fapt care este realizat competenlei motorii ?n cont**t11 unui scop definit, direcfionat[ spre atingerea unui de modelul comfetenlei motrice ca ac{iune sunt soiicitate in scop. Analiza;;" diagnosticul d*:pr:inderilor motorii

anumite acliuni cu practicd atunci c$nd p.r*ounu "u poate efectua apuoarea unei periiule intenlionalitate bine definit[, cum :iunt de exemplu de de dinfi, a culitului sau a furcull,tei sau incapaciiatea 1:::1-ii::1t:? pentru ca survine nu probleme aceste pentru Interesul astfel de rniqcdri. mai ien{i cu cflteva ms ia specialiqtii aratd c5 timpii a. 1..u,,1i* sunt in'medie normali sau c5 aceEtia sunt copiii cu deficienla motorie elecat ia semenii lor incapabili sb aqeze 29 de cuburi in 30 secunde' ca acfiune clireclionatd Punctul de vedere asupra coffipeten{ei matorii la necesitatea analizei spre scop intr*un context socierl conduce direct trebuie-sd se nranift:ste' acelor activitfili zilnice ?n care astfel de competenle copiilor cu.deficienfb Acestea ne sunt familiare in folosirea in curriculuntul cum sunt autoalimentataa' motorie, incluzAn,J diverse activitdli cotidiene mutli dintre noi ace'stea imbrdcatul, igiena corporald sau g'dtitul. Pentru secundare care ne permil' de sunt sarcini rutiniere. Succesi,-rr,*u*uc{iunilor repetatft de sute de ori in exemplu, s6 ne facem o ceaqc6 der cafea este - umple ceainicul timpul unui an. Ia ceainicul * cl6 drumul la robinet cafea qi iingura - desffi pune-l pe arcgaz- aprinde focul - ia borcanul cu - pune cafeaua in cea;c6 g'a'rn'd' capacul - ia o lingura de cafea - ia ceaqca incdt nu ia91ry c anali:rir a Acesr tip de uriiuitut* devine rutin6, astfel activitali' In derularea succesiunii opera{iilor irnplicate in teaitzarcaacestr:r sunt inte4rretate ca fiind acestei activitali pot suweni erori. Aceste erori care au dobandit aceast6 deprindere' In

conjuncturale in cazvlpersoanelor prezenla repetata a acestor e'rori cazul in care J"prinO.i.a este irr formare deprinderii' semnaleazd exisienla unor probleme in ashizilia spre scop' analiza Lufind in considerare comportamentul direclionat inlelegerea conceptului de erorilor in astfel de activitali de rutind a dus la sa !in[ un jurnal ai ergrilgr in acliune competent[" Solicitdnd ulor persoane deicrise anterior s-a putut face analtza

sarcinile zilnice de genul celor

Feedbacl+ul intrinsec proviine de la analizatorii specifici implic'uii i.r..u pJtriu.. De asemenea este necesrtrd luarea?n consiJerare in aceasta analizS qi a altw factori... necesar5 pentru a inlelege natura proceseior psihice de control care perturba indlplinlrea sar.:nitorize. Altfel spus. poate utilizatd pentru a inferege dezvoltarea copiilor deficienli mintal gi motor.i nc apac itate a in s e c'en ti arizarc a ac liuni t* con form pro gramul ui .td a unui oUi*lli'"0""' . ..ta informafie estr: trimisa tnapoi' comparatd qi transrnisd programlrlui pentru a modifica sar.{i. At6t compoftamentur simplu cat gi cer complex sunt la toate niveiurile determinate de rrszuitatere lor' Atributul de "feedback" este propriu comportamentuiui f. Plecdnd de la teoria piagetiana aili autori au realizat o anal izd a modului in care aceastd i*orl." Ji.." care specificd ce secventd ordinea ror).ervabile la nivelul comportamentului *"ioo. sisternr vestibular *t.ilo.--l|ll- de la mediu cdt qi de Ia sursele interne (aparat locomotor gi structuriie anatomice implicate in asigut"area echilibrui.lexibil gi adaptativ' Feedback-ul extrinrlec este oferit de factori exterio'i sau cle consecin{e exterioare ale acfiunilor..dback-ul in sine este un ?t':: . cum sunt cei anterior amintili..ur. fendoane. .it $rezenia intenfionalitafii) nu este caracteriitic acesto.atJ^ cauzeposibile: . preienla gi complexi tateaacestora fiincl obr.. de exermpiu agucar.umului va fi monit' rizatd" de consecinlele sale' Procesul m. a ajusta programul. IrurLclionar*u pt"g.motivafional. a..eqecul in r. Pentru fi 91 . Feedback-ul este o caracteristicd de bazd a struictt-rii comportamenturui.rurx pentru a inferege pe deprin natura comportamentuiui oirl*t spre scop. r*. Asesr o.incapacitatea in executarea unui subprogram datorita dificuitStilor de manipulare specifica. Aceastd activirfate de compu.. r"pri Acfiunea dirijatd spre scop este dependentd de dezvoltarea mintala.uiluurea dezvcltarii motorii trebuind sd find cont de acest asipect.. cunoaqterea rezultateior fiind un determinant al derularii sarcinii' in acest til informafia'de feedback este un input critic pentru procesorui central. considerali esenliari conform acestei perspective-a competenfei. utilizarea acestor lnformairii er fost n"r.il.* preluatd de procesorul central' Rolul feedback-ului are..o semnificalie speciald. a descrie acest sistem s-a care este posibil6 datoriti existen{ei unui program executiv globar acestor erori. compoftarnentur centrat pe atingerea unr-ri scop. *"ti""fia gi intenfionalitatea. Acliunile dirijate spre atingerea unui scop sunt depen<iente de dezvoltarea cognitivd. derularea acliunilor (l<>cahzali ln diverse zone: muqchi. conform acestor r. de acfiuni trebuie realizate precum qi d.u"ini1ia feeclback-uri at6t frcut o analogie cu funclicnar:ea computerelor. zilnice de rutind.i.ercet6ri. Analogia cu program'ul de computer ne permit e o analizii a egecului in indeplinirea acestor actiu'i. compus din subprograrne. identifiidno . bine d..ii .rtilizarea feecrback-uiui intem sau extem.

guvernamentale sau ne cdteva tipuri de In sensul celor 'discutate pinii acum pot fi amintite principii' ti func{ie de intervenlie terapeutica. implernenteze ur. pfeoum ryi cu cea autor t "tapentru deiularea astfel de proceduri sunt a evalua situafia. unele din aces1ea pot fi considerate lYeuro6evelopmentul Tratxmentul tn neurodezr.rcienla ** poui* doveii util at. efeciu] flind 9i model de interven{ie se atitudini stenice in raport .1 de persoand poartd rbspunderea aparfindto.ri plan.ut. ut famitiei persoanei respective' Specialistui cu persoana aflat[ in pentru . intalninCu-se regt'rlat terapiei' cu scopul de terapie. care iespectd aceste.tttf. In *od uzoal. in care el se implicd total cle ia itt*p"iul mod de derulafe a pe tot parcursul acesteia. venind in intampinarea nevoilor unui astfel de model de ale familiilor acestora.)ftor. programe de terapie' complexitatea ior.' cfit qi in terapt*. care acela ai-dobandirii unei c[tre aceqtia a unor responsabilit[1t.rl stabilegte planul in cauzil' tn 1'oat6 ludnd in considerare situalia concieta a persoanei ptttouttd care este autortzath complexi talearu. 0 .I potrivitf. t*rup.onArr"o*u terapiei.inA specifica. loc in momerilul cffnd este terapeutice. ameliorare a abilitdlilor alimentalia' igiena ducerea la indeplinire a activit'a1ilor cotidiene: etc' personal 5. inlelegand aceea abordarea funclionald este mai sunt necesare pentru a aceasta identificarea acelor abilit5li motrice--care determinatb de siturlliile duce la indeplinire o anumitd . 'ferapeutul identifica problemele efectele tonusuiui muscular miqcare qi propune proceduri cal'e rlor anihila . deplasarea. va deternrina asumarea de dupa caz aunui alt membru al farnilieii. ca o altemativa lu utttt al abordSrii funclic'nale intervenliei recuperatorii. (l{D?' de miqcare ale copiilor cu Treatmenf) este adresat ameliordrii problemelor de posturii qi disfunelii neurologice..*o*t!i situalie' Acest motrice necesare pentru referb la programu d. def. _ -:. speciaiistul pune }a p6n[ la sf6rqitul terapiei' directh. el va sgperviza o poate fi chiar un si. ai echLipei conduce terapia solicitS opinia unor specialiqti. modelul anterior descris qi consuitalia' poate { compietat cu incd dou[ elernente: monitorizarea intervenfiei' In cadrul monitorizSrii.*sp-Ltiu.tdrii. l)e prin Acest mod de a inlelege concrere de viala ale p€rsoaflei . d'ezbrdcalui cand persoana care consultalia intr6 in disculie in momentul mernbri . imbrdcatul.it tn evaluare... Solicitarea acestora poate avea raport cu-evolufia cazutrui' necesard o aduft*re a planului terapeutic in in deficienta mot'ricd Strategiile terapeutice elaborate pentru recuperarea institulii rnedicale' necesitd adesea colaborarea *ui multor servicii 9i guvern amentale' educ alionale.e Acest model terapeutic cbpiilor cu cerinle speciaile Ei specialitate. Vt"l apoi. Argumentele in sprijinul unei implicarea pdrinlilor (sau' posibilitatea individuilirarii reale u i*rup.*r. de serviciilor asigurarea caractertzatprin es1.u u. in cadrul punct o relalie teraper"iticd intervenlie terapeutic6.

De exempiu. Acest copil poate sd ajungb la ungu.enteror corporale care implicd grupele musculare vizate.ingur (acest fupt constituind rnigcarea vedere cd cei care . a26". precrim gi prin analiza capacitdqii acestuia de a se schimba.^. Forma potrivitd in cadrul unei migcai. vizdnd inzestrarea acesteia cu proceduri senzoriomotrice.prevenirea paternurilor motorii anormale care persistd qi creeazd.mdncarea utilizate 9i forma miqcdrii.alegerea gi utilizarea echipamentului care va ajutala ?mbund t1firea stabilitdlii posturale gi a migcdrilor funclionale. sunt inregistrate caracteristicile motorii qi mai ales patternurile posturale de sitabilitate in urma interacfiunilor di*anrice p. in dorinla de a ameliora migcarea. . . aceastd abilit ate va fi folositd pentru cregterea eficienfei mipcdrilor bra{ului..asigurarea stabilitdrtii posturale qi a migcarilor funcfionale prin proceduri specifice. un copil cu hipertonicitate poate sd stea fErd sd fie sprijinit. Aceste putt*rnori de migcare sunt incorporate apoi in rutinele functionare. dar terapeutul poate obr*ruu faptul cd pel. Terap.eutul se poate consuita. vizdnd.u* t.ul vielii qcolare.llonurile care NDT gi propune le Fr€ sunt urrniitoarele : ' analiza disfuncgiilor cu dorinla de a identifica problemele determinate de posturd qi migciare. anormal qi vor facilita actiunea grupelor musculare integre..usline uuniut trunchiul gi capul.rua mult timp. Sunt realizate apoi o serie de intervenlii pentru a facilita acfiunile muqehiului implicat qi pentru a inhiba patternurile nedorite.d. i.f5cuti prin observarea rdspunsutrui acestuia NDT-ul conline principii care pot fi aplicate in context. Alinierea corectb a trunchiuiui qi capului ajutd copilul sd vadd obiectele gipersoanele din fa{a lui qi ii facilite azd intiracliunile. cu scopul de a facilita adaptarea la cerinlere postur:ale.manoperd ii va. cu cadrul didactic ?n poziliilor funclionale Decesori3 ?n contextur rutinelor scopul oblinerii qcolare (pozilia 93 NDT-ul nu se pot migca independent. dar forma migcdrii este impropLrie pentru ca finalitatea sd fie optim6.. schimbdri secundare (deforrnitiifi). runcllonale poate fi oblinutd prin aplicarea tehnicilor NDT-ului. .educarea persoanei cu deficienld . Av6nd in de pe farfurie.. destinate ameiiordrii condiliei sale. De exemplu. insd aceastd.o*pto*.!-. deoarece: el are o miqcare deficitard a mainii in ridicarea iingurir* fao. .risul este deficitar pozifionat pentru a :. Evaluarea copilului va fi. terapeutul va exersa ?mpreun6 cu pacientul miqcari uqour:.. care constitgie forma migc6rii)' in analtza exemplului expus este prezenta miqcarea fu1clio na. ameliorarea sau corectarea posturiior inerdecvate. dacd a fost achizilionatd rotalia posturald a bralului. Migcdriie simple srunt apoi integrate in ansambluri de migcAri tot mai . De aceea este viza ti realizarea corectd ia formei miqcdrii in coresponden{d cur finalitatea miqcdrii. urmeerzd" funclionala). .

r*tilizat de cei care practic5 ter:apia ocupalionald qi fizioterapia.cele strategii de interv'enfie care vor cregte qansele unui rdspuns adaptativ. 94 . Putem aprecia cX acest mod de abordare este greu de aplicat in cazul copiilor cu deficienld motricd. pozilia segrnentelor corporale irnplicate in scris gi citit. Aceste rdspunstiri adaptative vor fi ele insele produLcdt. ler nivele mai complexe ale dezvoltSrii. Poate fi amintit aici un exenrplu din practicS. planul terapeutic Ai tehnicile utili.zate in raport cu situalia concretd ?ntAlnitd. Teoria integ. IJn alt model de interv'enfie este acela oferit de perspectivu dezvoltdrii. neurobiologio5. care va fi asimilat6 qi utilizatd pentru ducerea Ia indeplinire a sarcinilor viitoare. ltcest model poate inglelba in derularea sa principiile asigurdrii serviciiior. dobdndind r[spunsuri adecvate La aceEti stimuli. cu scopul de a permite achizilionarea ulterioard. Acest fapt se impune c0nd terapeutui se confruntd cu restricliile impusre cle deficienlb. Colaborarea vizeazb elaborarea activitalilor cle invilare de aqa manier5 incAt acestea sa includi ?n sistemul de predare principiile teoriei integrdrii senzoriale. rnediu Ei vor pune in practicd a.roitd abilitd{iie gi dobdndepte rEspunsuri adaptative prin receptarea pi interpretarea stimuliior senzoriali. intr-o rnanierd consultaLtivd specialigtii gi cadrele clidactice vor facilita acliunea acelor condilii de. Autorii car. trntegrarea senzoriald eiste un model terapeutic cu valicritate conceptualS. Aceqti copii nu dispun de capacitatea de a interacliona cu rnediul gi pr"in urunare nu pot rcaliza achizilii in aceeagi manierd ca gi cop'iii cu integritate motorie.nale (datoritd feed-back-urilor) pe care SNC le va asirnila pentru derularea optimi a viitoarelor sarcini. fiind nevoit sd elabor:eze strategii alternative. succesiunea rnigcirilor func{ionale necesare pentru realizarea scrisutrui sau cititului). Intervenlia terapeuticd este adresatd facilitarii achiziliei abilitapilor la un anumit nivel.rdrii senzoriale pornegte de la ipoteza c5 indivizii dezvoltd o serie de abilitali prin procesul de interpretare gi relalionare a stimulilor senzoriali. rnonitorizdrii qi consultaliei. Rdspunsuriie adaptative dob$ndite vor aduce o informa{ie senzoriald suplimentarS.corpului in banc6.oare de informa{ii senzoriale adilio. Abilitdliie la niveie superioare sunt condilionate de dobfinClirea achiziliilor la nivelele precedente. Abordarea integrativd senzorild izr in considerare calitSlile sarcinilor precum gi interacliunile persoanei cu alte sarcini. evaluarea gi programul terapeutic lirr6nd cont de principiile psihologiei dezvoltdrii. Abordurea adaptativd estr: un model terapeutic utiiizat din dorin{a de a selecta proceduriie terapeutice. exilrimdndu-ne rezen/a asupra validitalii sale conceptuale qi aplicabiiitdlii sale concrete. Canform acestui model persoana igi dez''.g au dezvoitat acest tip de intervenfie argumenteazd cu constatarea ameliordrii performanlelor in invhlare in t:azal asocierii activiffilii de invdlare cu stimuldri senzoriaie adilionale.

rungur Terapia ..tiriliare. in echipd fiind u*rp. u imbunatdli " controlur muscurar..uorrr"ta ui-riir-*ului muscular.. 3.fi :ffi:ni:r: 'td cvaniosacruld se adreseazd structuriior sisternului de rnembrane 9i fascii care re'tga intre ele our... mtervenfie ff i' g .hnirii de . Finaritatea .tr. * iy f *it yl t *u. ceea ce contea zd... im b un r'J"li t.-de_a iJi.*j."i+r"r*"Masajui ..u. jj U .est tip de irt***"rie sunt argumentere clinice. prin rege cre echipa "i_fi.ura suprafafa corporarir..'ffi -:".:':***.' : pregdtitoui*.ru*url miofascic. apricarea sau p.il* ru regisralie.. fiind domeniile i'.h"iri este. mai comprexe.rtui fibrelor mur.face dupa individualizat in."g* relaxare. procedurare ?n acest garanfii .---. r:senfiald..rlur. cei care practic6 r fasciiie rnuscu..ir..uia i*pfrtuni-.rdul sau in<iividu?l"cel ram arc't.r i . o*0.ri*rt-rru ^rred*r* deplin inleres din puncr esre pe oe tiriofutoio#r. gi-a*'iilor:-io.*' ffiilffi*r *"i port. r.. *" h " aceastd - dd.d. pusd in saloniribui* i* elaborarea gi programuiui de recuperare. pirinfii au cdqtigat ot"pturi' prezenr J* a contribui ia mocrerarea procesurui educare a copiiioi ror' de in p.r1in . ameliorarea pozilionarii gi se obline astfel .r*. .-..* asig..". Trebuie menfionat faptur mecanismul de acfiune ca ul t..Tehnicile de mobiliz*e a articulaliilor includ mipc6ri pasive ale ale pd4ilot u1 pu. -i'.lare.te Sasaj in rniqcdri parte a unor tehnici de lducu*e motuic d mai comprexe. Tehnics de relwire miffisrirutiri"*ir* o modaritate de i'tervenfie asemdndtoare masajului.a-gi exprime dezacordul cu programur acc. cu scopur de a restab'i imp.uu.*r* Educarea copiilor se'.*'f*[n##. -.ir"ure Ia probrema discufie pdrinfilor li se pil.:f t*:1. i ll.r". urmatil de iehnici -J"*U"nale mai vveazd incruderea acestor complexe care migcdri in migcart ..r*". j nt.* tot mai mare.. *i Far'n*ia -. TerapeutuJ p*rp.* paradigma aborddrii in Parlicioarea pdrinfiior i' luarea deciziilor.Til:fi i i. a.r.rn . Migcdrile facilitate prin acesr simple por ti -* *.i r * t enll or a'b ordali in ac eastd fffi ..u. de a creqite mobilitatea iigamentard gi J.oi.parrener uc:tiv ar procesurai de recaperare Moderur interdiscipri'ar se-bucure d."* comprexe.v".rra copiiio. terapeuticd este de a redur...?j :f "lHii.':::. care pdrinlii un program reprezint[ unul drn membrii Echipa interclisciplinari irnLportanti" ttr'nli*^rd aducd a"rili" gi copitrui deficient in :iffi?JffiHfi ffiI:li'" .rir *"* mterdisciplinar'..''" .icare*.ii"r..T:'Jffi il. in*irtand asupra $i zcneror care sunt dureroase sau prezinta restricfii de . purut*t' face ca aceastd tehnicd tfn*.I. . pi ajutorurui or.i:ff .ontroi. masand ugor structurile rnusculare a"rticurur. de pdrinfi. opinia celor care practicd In ac.

comunicarea optinid asigurAnd absenla conflictelor privitoare la iuiarea deciziilor.:ficienfei. Studiul analtzeazd varialia acestui procent in funclie de apartenenla la grupui etnic.ald "a pirinlilor in programul terape'utic individual al copilului qi participareit reald. adesea ei nedevenind rnembri ai echipei. Sunt prezentate in studiul amintit c6teva din cauzele care opresc participarea pdrinlilor la progralnul individual : . aceasta reprrezentdnd doar l8%. preferate fiind echipele mici in care aderare'a la normele grupului este facilitati. Familiilor li se acordd posibilitat€a de a alege intre dilerite servicii oftrite copiilor deficienfi. incapacitatea efcrrl.irnp Terapeulii au datorati constrAngerilor profesionale. . vdrsta copilului. majoritatea neimplicAnclu-se. CercetSrile gi observaliile provernite din practica concret6 indicd nevoia antrenamentului terapeulilor . .tem. Adesea se poate constata 1:re.a o colaborare bazatd pe principii de egalitate cu pdrinlii.rasa. lipsa de 1. Studiul realizal de Lynch qi Stein in 1982 (apud Fisher gi Ury.zen!a unei discrepanle intre implicarea gi participarea teoreticd ide. pentru a in'v6la unii de la alfii. daar 71 participd activ la programul individual de reabilitare a copiilor lor. q6 .ului suslinut al pdrinlilor.problemeie de integrare. . observat printre bariere absen{a intere:rului motivalionaL.-contact cu alte familii ai c6ror oopii au probleme. Se aratd ca p[rin]ii copiluiui cu deficienld motorie se implica in numdr mult mai scdzut dec6t pdrin[ii ai clror copii prezinti alte deficienle. natura gi graduI d.sentimentul de inferioritate qi nesiguran{d datorate deficienlei copilului. posibilitatea de a alege un coordonator al programului individualizat qi posibiii. pulini piirinli impdrldqesc o cooperare global[ cu echipa de specialiqti. 1984) demonstreazb cd din 400 de p6rinli car"e au copii cu nevoi speciale. S-a fbcut observalia c5 fcrarte pulini pSrinli devin membri activi ai echipei.icdirii p drinlilo r in cele expuse anterior a fost ardtatd dificuitatea organiz[rii r"rnei echipe interdisciplinare care sd oblind rezultale perfortnante. . precum qi la organiza*ta sau conducerea echipei.i a celorlalli specialiqti pentru a reetliz. Problernele apar incepdnd de la mdrimea echipei (numdrul de membri).neinlelegerea funcliondrii sistemului educafional qcolar qi rolurl pe care p5rinlii il au itr acest sir. pentru a-$i putea impartagi experienteie. p u uze ip otetic e ul e neimpll.problemele de comunicarre. in ciuda tuturor acestor drepturi legislative. respectiv dacb doresc sau nu sd se implice suslinut. pentru a se susfine reciproc.tatea deciziei rolului asumat in educarea copilului deficient.

c.rffii. vor ca noi sd fim competenfi. sd fim sensibili..r reproguri' Acest gen de colaborare nu include pdrintele ca mernbru activ al echipei.ipurea la munca echipei.urrt difr. Neinlelegerile gi difere'fele de opinii sunt naturale qi inevitabile in echipele inter. precum nu am ales sE devin terapeut pentru deficienle *otorii. F. adesea specialiqtii nu pot ofleri'seiviciite corite ii nu pot atinge standardele stabilite de pdrinfi. ar.tin{d a difi.ritelor opinii....ondifiile respectdrii opiniei ceiuilalt. plini.. anume' pirinlii se deosebesc de tofi ceilalli membri specializafi..r.:'.gat]15"titipx r. Ruppman a indicat ceea ce cercetdtorii au subliniat pr:ivitor la -o.it..c sd invefe sd lucreze impreund in c. Aceste a capdt6ins6 adesea forme acute in relafia echipd-p6rinte.. particularit'file_ pSrinfil0r qi personalurui din 97 . pregatirea lor anterioard nr-r are adesea nici.*uf*rii poare fi sc6z:urd prin atenlionarea fiecdrei . responsabilitdlilor gi resurselor motivalionale propri. iin acest context utilizarea unor strategii productive pe1tru aplanarea conflictel0r devine esenfiala.i. ' Tensiunile dintre pdr:infi qi terapeuli apar gi datoritd fapturui cd . Alte posibile rnotive pentru funcfionarea ineficientd a echipei se datoreazd cooperirii disfunclionale intre rrre. p*i. Al1i autori sunt de pdiere cd nu este bine ca membrii echi'ei sd fie mereu de acord.gi_multidisciplinare.de intui{ie gi empatie' }ii v'or totul iar noi nu futem oferi atat de mult.vedere al unui pdrinte asupra problennelor care apar: "Nu sunt pldtit pentrr* ceea ce fac qi nu mi-am aies aceastd rnunca. statutul 1or in este deosebit.'*1il..oi indeprinirea tuturor nevoilor copiilor.Aparilia conflicteror: {. vor pdrinlii? Ei vor'rotur. mul1i considerd conflictur ca pe ceva absolut negativ. In opozilie cu acest punct de vedere. activb a pbrinfilor area. echipa terapeuticd pluridisciplinara 9i.in expert in probleme comportamerta.. s-u... ni . majoritatea dintre voi vd alr:gefi viitorul. Tensiunea inevitabild dint'e parinfi gi ..i nerezolvarea 1or pe o eare rapidi gi inteligentS frelea"za +i ingreuneazd buna coraborare qi funcfionare a echipei' in parricurar inhib€rnd_implioarl.mbrii familiei.re sau nu am ales sd devin logoped.cnrlicter* opr. contactele membrilor echipei cu pa.rinlii pot fi inconsecvente. eu am ales s6 merg la jlntdlnirile unde se dezbat problemele programului educativ incli'idual.pdrfi asupra competenfelor.nt refractar progr"*-rrr ce doriti sd deveniti.i lor..pp-un (1990) expune punctur de .. iar scopurile ror in legdturd cu copiii . cunoilgterea gi aducerea la cuno... Timpul meu nu este pl'tii gi nu-mi doresc sd merg la qedinfe.. Nu am ares-s! del. N.: r.u probrema copilurr. constituin4u-se sut: fcrrma unor qedin$e de asistenfd sau intdlniri in care se adreseaza pdrin{il.g-tl'ceea Aici apare marea diferenfd. Deci c. ei trebuin. -*o*uni.

in timpul liber. l)iferenlele dintre cele doud pot fi conceptualizate astfel: pozilia este statr. El trebuie si comunice eficient cu pdrintele oricum ar in acesta" O posibild imbundtSlire a cooper6rii specialist-pirinte se poate face in afara intrunirilor obligatorii. aceastd abordare constructivd tjind definitorie pentru un bun management al conflictelor.fionale apare dimimrar.oblemd. aparitia acestora fiind obiectivH gi benefici. Ca o consecinld fireascS a confi'untdrii cu aceste trdiri emo. Terapeutului nu-i std in purtere sd schimbe un pbrinte sau locul acestuia hr echipi. fiind in relalie cu aspectele motivatisrnale. precum gi luarea in considerare a factorilor erirolionali ce apar secundar conflictuiui: distres. contr-rzie. 2) orientarea atenliei aswg)rq intereselar gi nu asupra pozi. separarea oameniior de pr.ltul r. in rezolvarea diferen{elor cte opinii pbrlile implicate in conllict ar trebui sd se priveascd ca aliate in eftrrturile de rezolvare a problemelor. Un conflict poate fr rezolvat imediat prin negociere. Ei evidenliaz'a nevoia de comunicare clar5 qi deplin6. 1) Separarea oamenilor dez problemd Bailey (1984) sugereazd c5 intr-o echip[ ideaiS nu este ab:iolut necesar6 absenfa conflictelor.:a implicarii sau asumbrii rolur:ilor stabilite. 98 Fisher gi ury (1983) .De fapt mult mai important decdt conflictul in sine este rezolvaroa sa intr-un rnod constructiv. folosirea unor criterii cruarrtificabile pentru evaluarea rezultatelor. 4. s'ugereazd cateva strategii de evitare a culpabilizdrii altor persoane pentru dificultd1ile care apar in procesul iudrii de decizii. Elementele de bazd ale principiilor negocierii includ um6toarele: i. Una din cauzele posibile. 2.are individualizeazd persoanele.}s pe interr:se pi mai pr"rlin pe pozilie. situalie care poate ofbri pdrintelui senza{ia de securitate qi siguran!d. dezvoltarea aptitudinilor orientate spre obqinerea beneficiului reciproc. interese\e vizeazd atingerea unui soop prolpus. 3. orientarea aten{iei asupra intereselor gi nu asupra pozifiilor. ale lipsei de implicare a pbrinlilor in programul educativ individual este mobilizarea motivalionalb insuficient[ precum qi ne?ncredere in reuqitd a piirinfilor. Fr incip iile negocierii Termenul de "principii ale rLegocierii" este folosit pentru a descrie un posibil mod de rezolvare a oonflictelor.Jry (1983) crr:d cd intr-o ecliipd luarea unor decizii nu este eficientd dacd ?ntreaga responsabilitate este transferati la nivelul runui singur membru al echipei. frustrare. Conflictul iqi are originea tn diferenlele de personaiitate ale membrilor echipei" Fisher gi {.iilor Accentul trebuie p{. Aceastd abordare este foarle eficientd pentru rezalvarea negocieriior din doud motive.

echipd) ?n parcurgerea ceror gapte paqi.nflicter'r sd g6seasc5 o bazdcamund. aqezarea fal6 in falii a parlicipanlilor pi Jezbaterea problernei.*u-i".u. alegerea participanlilor qi a destinatarului. Flanifica'ea programurui inclutie gi prirnirea de cdtre pdrinte a unor recomanddri profesioniste. focalizarea. Aceasta presupune ceL ambele grupe sd-qi creeze cl listd cu opliuni care vor fi confruntate ulterior. in ai doilea.cr este sugeratd acceptarea perspectivelor celorlalli qi analiza eauzelor acliunilor ii po*liilor pe care ceilalpi le adopt5' se recomandd al. evit6rncl astfel privarea de infonnafie gi neinfelegerile care ar putea fi generate de acest fapt.idee..cu familia qi copilul deficient. 2. pentru c6 in generar pdrinfii:lly alte op1. r6nd prin parcurgerea ceror gapte paqi problema devine abordabila dirr unghiuri diferite de vedere. contrun tarea diferitelor opinii ale membrilor spec ializaqi pe ramuri distincte 99 7. 3) Dezvoltarea aptit'udinilor orientctte spre oblinerea beneficiului reciproc o decizie. risher gi ury au subliniat cdteva considerafii care demonstreazd eficacitatea parcurgerii celor gapte pagi ?n munca ecJhipei interdisciefir. in contextur muncii i. . au fost selectate qi t*_uu fost prezentate' in timpul confruntdrii opllu*tor celor oo.p6. definirea propriuluii scop. o echip* lumdr poate crea o gamd rarg6 de opfiuni prin parcurgerea urmdtorilor paqi: 1..riticat5.1* . .opiluh.r eJ. corectd poarte fi luatd in rnomentur ?n aare existd posibilitatea de alegere dinir-un rnare pi variat de opfiuni. ea rza deveni capabila de a genera opliuni. 5' clarificarea regulitror de bazd inclurano regula cgnform c6reia orice idee poate fi c.dil'ffi:d echipd este concentratd in munca sa asupra ?ndepiinirii intereselor.. Pentru identificarea interesel. relaxatJ. 4. selectarea celor mai promil5toare idei..atenliei asupra poziliilor diferite alutd membrii echipei sd identifice cdi diferite p*rrtrir atingerea scopului dorit.iuni dec-6t. program asemdndtor cu cel de educare individuaix ' .itiairea unei iisi.In primul rand orient'area atenliei asupra intereselor ajut6 cele dou6 pdr{i ca in tirnpul c. 3. prezenla aliernatirrelor fiind premisa ideal6 pentru o alegere optim6.li. aceste activitdli vor fi incluse intr_un program de planificare a intlilnirilor. 6' asimilarea no'or informa{ii gi adaptu."" r -' vechilor achizitiila cere --) noi. respectiv cornbdtuta print r-o altd. crearea unei atmosJbrr: informale. In al doilea rand. Ei arat5 c5: o Trebuie sd se asig"ire participarea ambelor pdrli (familie.--at cdrui continut sb fie interesete.ix pdrfi acestora li se ofer'd accesul la o informare egaih. ea put'nd influen{a in mod poziti" .

New York. echipa poate completa negocierea prin identificarea criteriilor ce le va folosi in evaluarea deciziei luate.oferind o viziune globalii a situafiei. 4) Folosirea unor criterii cuantificabile pentru evaluarea rezultatelor O preocupare constantd a echipei interdisciplinare va fi stabilirea criteriilor de evaluare a progreselor realizate de copil. J. Aceste criterii prot fi aceleaqi cu cele prin care echipa iqi evalueazdprogramul. Wat Parents Have to Teach Professionals. (1983). New York. A Triaxial Model of the Interdisciplinary Team and Group Process. Penguin Press. O echip5 interdisciplinard are posibilitatea de a sintettza informaliile din diferite cAmpuri profesionale. Ury. (1990). Getting'to Yes. Sage Publications. W. R. programele optime fiind elaborate prin combinarea diferitelor opinii. (1984). 100 . Ruppman. .. Beverly Hills. Gardner: Press.. BIBLIOGRAFIE: Bailey. Fislrer.B. Odat6 oblinut un consens in privinla procedurii. D.. neignorAnd insd opinia pdrinlilor.. tn al treilea r6nd trebuie acceptat faptul cd nu existd un singur r6spuns bun.

rnurte ori "i"r 1i o u*.il in .rourta aceste u. iintr-o fard bogatd.. t. dar este $i util sa .....nnifiu unui handicap variazd.u ?n comur.:u" o.J**iul. .n. Ia o " pntea sd com'retd f6rile i. dependen'i intr-o mdsurd mat mare sau mai micd de alli oameni. sunt adesea considerali sinonimi gi folosili ca atare. Nzf.. pe cAnd in .ului de a "r.. . **r.td afecteazd viaraunei persoane. i -ai unui etiorogia l0l .rnptr.r^ de clezvoltare s_ar nu aibd deschideri."1ogiile pe care re vom trece in revistd.::?:.il. * .ognitive..'J i..u i. erucafie profesie. r"rg. apricalii ate rehnologiei i.li mur.ti.d" in ff*lf:: : ..u*.sail cel pufin posibilitirii indivir.. i.t*i' dependenfe. n hTd.:1." "handicap.. ^persoana oa'ecare de in societate-i.r.. pe rip .ri. ur. Se poare observa cd atunci.d:-r controlului individului .qi r.... cauza unei sens fuT. ffi#l*-Jn'r:r?1e i'firrnit'|i este evirlent' (o traumd in *ma de **r*pi') .. in plus pi de condifiile *orin-rronomice ci din fara sa.consacrat qi include. qi ni. "**rite - Termenii "deficienI5. reatribuirea . p. ftzice " . continuare. de . a.". in func{ie de curtura.E .o u...r"ilrfionate *::lrffi::::. defini{ii este faptui c5 respectivd a pi*oaut un grad ". :1ffi# i'' *'#iill" uneori..C'taf0au[ 7. ur.* pr*ri)rre cd handicapur reflectd de fapt mdsura in care o deficien. Ele pot n in: .ffif . un nevdzitor.. .r*i.CAPITOIUT HT PE*S'ANE'E CU CIEFTCTENTE $r cA[.#*ffiffi. o astfel d. au ?n *op redurerea.errnologia informafionard. tradiliit*.:?nd este incrusd i. dar o. DEFTCTENTA $r TEr{rvoLOGrA T'ehnologia reabilitd'ii este deja un termen.. un handicap nu este d'ar corolarur unei deficienfe.ia sunrem ::*ryldenfd". . categoria deficienfilor conform unor o r*igl. "#..Cd nu doar de deficienfi."l persoaneror uo*r*". el este in parte impus de cdtre societate.i"i'oo-r*tare al unei !dri. posibilitdlle cu dencienre Existd o glmd rargd de infirmitdli care pot duce la deficienfe necesit' adaptdri speciare pe1tru 'asigura ce a accesui ra t..

a care nu poate umbla. Problema utilizatorilcr cu cerinle speciale este deci faptul c5 lor nu li potrivesc se interfelele standard.e apiicalie de tip DCSS.* r* s[ se adapleze o interfald existentd in loc sd se proiecteze una noud. clificil accesul utilizatorilor nevdzfitori la interfule de tip grafic. o parite a interfe{ei (cea intre adaptare qi aplicafie) este fix6" Existi unele aspecte ale acelei interfefe ce nu pot fi schimbate. ea va fi din start g6nditd astfel. c6nd de fapt se poate construi un soft care sd citeascd oric. deoarer:e o protez6 este proiectath pentru a fi folositd doar de o persoand cu o amimitd probiemd (sau o gami limitatd de probleme). 142 . care sb realizeze adajritarea intre utilizatorui extra-crdinar gi interfala standard" Ideal este ca interfala intern:Lediard care realizeazl adaptarea sli fie construitd astfel inc6t ea sd poatri fi folositb pentru o gamd largii de aplicalii.WINL}OWS). a. loisir" [Jn exemplu de mijloc de protezare ar fi scaunul cu rotile comarndat prin miqcarea globilor oculari. Prin ccntrast.ii lior vdz5tori le utilizeazd: procesoare de texte.area dintr-un tip de figier in altui. ei conferd mobilitate cuil. Aceste interfele au unele aspecte conceptuale vtzuale. o bazd de date vorbit6. edur.baze cle date ei[c.ezare" gi "adaptarea" interfelelor omcalculator pentru a le face accesibile utilizatorilor cu nevoi speciale in contextul general al muncii. Cerinteie de proiectare ?n cele doud eazvrt menfionate rnai sus sunt diferite" in'cazul adaptdrii. fiind de aceea nevoie de o interfalii intermediar6. pornind direct de la nevcile speciaier ale utilizatorului?".utr\izarea tehnol. Asta face. adaptarea interfelelor salculatoarelor pentru utiiizatori nevdzdtori permite acestora sd le utilizeze Este necesard o distirrctie clari intre in aceleaqi scopuri in care coleg.cesta este in mod cert o protezS. tabelatoare. existd desigur programe care pot si facd traduc. ceea ce justificb aplicarea multor tehnici de design xdt Ia proteze cdt gi la adaptbri. utilizatorii pot cu ugurin!6 exploata aceleaqi date qi figiere. Pe de altd parte. observdm c5 cele douLd trrobleme de design sunt cle fapt una singtird. dar cu tofii cunoagtem c6te probleme ridicd incompatibilitatea inerenld. ar fi inutil gi o pierdere de energie qi bani s5 se ccnstruiasch fiecare aplicalie cu oropria interfald adaptatd (un procesor de texte vortrit. Adesea se pune intrebarea "4. de exemplu. imposibil de prezentat intr-o manierd nevizuald. Privind construirea interfelei intermediare doar in partea ei de interacfiune cu utilizatorul cu uevoi speciale. reprezintd o dupiicare fbrd sens.aliei in institu{ii de masb. daed intr-o institulie de exemplu se foloseqte acelagi tip de software. Existd cel pufin trei urotive pentru care nu se procedeazd a$a: c privind din punct de vedere practic.ogiei inforuna{ionale ca "mijioc ele prrol:.

-rr. Deficienre de auz. de in fine. idear. nevoi speciale.lripu*ente. pot apare oincuttali de utilizare a tastaturii sau mouse_ului la cei c'rora le lipseqte o m6ni. urll*ugi.. perfect.defici*niJ deficienfe se confrutrta.r. cu. gi coregu r". nu doresc sd subrini ezein plus diferenla dinrrre ei..rt rrr. p.d aleag6.urte trecere in a deficienfelor gi a tehnologiillor afbrente 'evistd care pot suplini sau sprijini accesul la o viala cdt mai apropi# ar r"u norrnald a acestei categorii de oameni.tut* ca av6nd o deficienfd. de exemplu la procesoarere de texte. u_i . acelaqi tip: de ce . 11 ambliopie Ia ripsa totald a vederii existd o gamd largri ?* de r. . de rezorrr&ri3-ds problemel percepere auzi nici un sunet.atl.aceste schimbiri sunt ternporarer.rierea mai in detaliu a diverselor tehnologii pentru persoane cu defrcienle. izolate deja ?n"ac. Deficienre -cognilive .unroriur* fac ca utllizarea 103 .e deo d. de a executa sarcini care presupun o coordonare ochi-m6. qi probatril cel mai 'i. s6 ca cineva sd poatS sonstrui un pror*sor de texte idear pentru nevdzdrori. sau si pretindem c5 tofi Err trebuisa-l folos**ra. gdndind.. poate constitui o problemd in acest e cazuori. este pulin probabir ^ ' fi fi : de auzi suneteie de confirmare emise . artere nu pot ' aib' acces la cdt mai multe p..- r argument este acela al stirnei de sine. murpi ra numdr gi ei' o dobdndesc in mod natu ral. dificurtdtile de mernorie.sd dir.y-ne.onrtitui.nirlr" .'ilri sau inforrnafiei . nu torfi forosim ^0. ei doresc sd utiliz.ri de rimbaj.ontrotu pot face dific'd utilizarea unei tastaturi standard. artele. boara parkinson. facem o . de asemenea. o problemb pentru persoane ambliopie. Dimensiunea caractereior pi curorile poi . Deficienfele pot ftrce dificilE utilizarea calcuratorului: Deficienra de ved. altele au tendinla s5 l0veascd mai murte taste in aceragi timp.lr*o. In timp ce murli oameni se nasc cr. dificurtateu o. o Deficien{e fizice..rsoanele cu ilstfei de . u vedea text sau imagini pe ecranul unui cerrculator. pe care to{i utilizatorii sa-t rc. nii"riu. Imposibilitatea oi u a o.t cu cauzate. de pararizie cerebrald. scleroia murtiprd etc.d. unele persoane nu pot tasta doud tasl.. Inainte de a trece la clesr.niortant acest fel.ce carcurutor. arteori pennanente.irgd cuvinte. cum ar manuirea m'use_ului.ogr*.pentru cd nu existd prorr*ori .l o deficienld.ere. u*-p*ri sau mesaje vorbite. odatdcu trecerea timpului sau ca rezuitat al unor accidente. pi chiar mai pulin probabil sd ne il. persoanele deja *iirt. qi. at6ta timp cdt practic e posibil. dar nu. uneo'i . uneie persoane cu deficie'fe de a*z pat ft capabile s6 audd sunete.loseascd. sldbirea mupch'or sau imposribil itatea d. ai1ii."iil. ei au dreptur r. de **"mprn.nd.

e doar pe forme nevizuale de comunic. Interacfiunea onn-carlculator senzoriale in condifiile deficien{etor Datd fiind predominarea comunic[rii cle tip vizual. Dispozitive de introd. 7. deficienfer de vedere este cea mai semnificati. IatS cdteva din suporturile informatice ataqate calculatoarelor pentru a le face mai accesibile pentru persoanele cu deficienle: o Amplificatoarele de ecran sunt pentru persoane cu ambtriopie. alteie dec6t tastaturile standard sau dispozitivele indicatoare. acestea compenseazS miqcdrile dezordonate. clispozitive indicatoare comandate prin miqcarea giobului ocular srau prin respirafie. sau care doresc si-gi mdreascd viteza de tastare. O distinc{ie impontantS trebuie fbcutb intre nevbzdtorii qi deficien{ii de vedere cu vedere rezidualS. Acestea fac ca informafia de pe ecrarl sd fie accesibild sub formS de vo:ibire sinteticl sau pe un disrplery Braille dinamic.sensi. Persoanele cu vedere rezidualS se pot folosi de aceasta. tremorul.r calculatorului sd fie fbarle dificilX de exemplu in cazul unei interfefe complexe sau irrconsecvente. Un nevdzdtor trebuie sd se bazez. Uneori amplificarea imaginii p'oate constitui o formd adecvatd de asistenfS. Pattetnuri de lumind sau sunet pot declanqa in unele cazuri atacuri de epilepsie.tele folosind dispozitive indicatoare. ele actioneazd ca o lupd gi permit utilizatorului s[ aibd control asupra oricdrei pbrfi a ecranului.de 104 . includ tastaturi mai mici sau mai mari. existd insd condilii in care .are (sonore.e tip Morse ca dispozitive de intrare. comutatoare sau sistem. imaginile gi graficeie prutiind fi redate doar in cazul in care sunt insolite de un text alternatilv care sd le descrie.1'1. o Dispozitivele pentru recunoagterea vorbirii permit controlul calculatoarelor cu ajutorul vocii in locul tastaturii sau ai mouse- o c o ului. Filtrele de tastaturft sunt urfilizate de cei ce au probleme la tastare. ori in situa{ia in care se pune problema alegerii de cuvinte dintr-un meniu. tactile). 1994). Tastaturile "on-screen" permit celor ce nu pot utiXiza o tasterturd standard sd selecteze tar. Alte tipuri de {iltre pot fi predictoare qi corect(care automate de cuvinte. de aceeal ele au nevoie de supofi in acest . o Cititoarele de ecran s$ oiCreseazd nevileitorilor..rd in termenii interacliunii om-calculator (Burger.uce:re de date alternative. Din pdcate ele pot interpreta qi reda doar informalia ce existd sub formd de text.

optaco'ui . afard de aceasta. practic rard un cost suplimentar...d formd de comuri. dar cle fapt ea nu va dori acest lucnl.rt1i zarea pe bandd magnetici. care are de exemplu 24 triniia ciite g0 de caractere)' O 105 . in. controlafi pentm a imbundtdti comunicarea persoanelor cu vedere parfiald: iluminar. in general. proiu. Existd. 31ifJ3 aga ca MS_Dos sau LTNIX.o.. Vallen a"r. edltigle.uu fi prezentatd uiterior. construite ?n tehnololjiri diverse. deoarece din ce in ce mai multe texte (fie ele cdr[i. fi roti'inu*ntafi ochelarii. vorbirea sinteticd pi braile-ur au fost combinate cu succes pentru a interfefe bazate pi finii de comandd tip text. ?re Deficienla de vedere scoate in evidentd unele puncte imp66ante ?n definilia deficienfei ins6gi. ochelarii pot fi privili ca^fiin{ aproape exemplulldeat de tehnologie care diminueazd un handicap' Solu{ia este at6.rrri* cu carcuratorul.. sub forma unei linii .desigur pioblemg r" r-ge. altd fbrma de comunicare tactild . multd vreme altemativa viabild la textul tipdrit poin inregistrdrilor Realizarea unui display braille de asemenea dirnensiuni pune deocamdatd o serie^ de pr:obGme nerezolvate incd.#il sistemur braille' Computerul poate genr3ra braille in cloud moduri: pe cale hard sau ExistS qi alli factori ce pot fi Pe cale hard se obline de fapt braille tradilional proclus pe h6rtie de cdtre calculator' calcuiatoml joacd rolul bomplex de traducdtor al literelor in forma condensatd braille. cea mai cunoscul. un nevdzdtot trebuie.*h cu cari tatea qi precizia transpunerii in braille de cdire calculator comparafie cu cea reaTizar5" rnanual. reduce soft.1OVZ!. . sd substituie unul sau mai multe simluri.. Alternativa comunicSrii tactile este utilizareaauzului. va dori sE se foloseasci la maximum de vederea pe care o (Campbell.exemplu ingustarea cdmpului vizual amplificarea nu este de chiar cantitatea util6 de infcrrnna!ie.. pentru a a"n... ?nsd dezvoltarea inierfegelor de tip grafic au ridicat noi obstacole in calea designerilor. mult mai mul1i oameni ar fi fost trecu{i in categoria deficienfiior vizuali. reviste) .'. T'rebuie subliniat faptul c[. rorouinJ ir schimb simtul tactil sau auditiv. ziare.braile fot ugor produse.. convenabild pi ieftin6 incat practic nici nu mai e consideratd o tehnorogie de protezare.*p*"r\:#:..in p-rincipiu este posibil ca o persoand cu vedere par[iald sd foloseascd o interfala ronrt*ite pentru nevdzdtctri. fol's. Aceasta a feist pentru Pe cale soft se obfne brailre pe un dispray dinamic pe care caracterele pot fi "citite" tactil. fi ii . Dercd n-u. posibilitatea de alegere a culorilor. formeie de comunicare neriizuale nu sunt potrivite in aceste cazuri-. *.t de eficientd.rrn. sub form' de figiere pe calculatoare.u go de caracrtere (spre deosebire de display-ul obiqnuit.

poate fi folositl ca mijloc de protezare de cdtre persoanele cu deficien{e cle ailz. Forma para\rziei care se datoreazi mdduvei spindrii depinde de severitatea qi amploarea leziunii. este nevoie de un mediator urnan. 7. rrrouse). cdt qi ca mijloc de adaptare. Cititorui optic de caractere poate fi de exemplu folosit pentru transpunerea textelor tipdrite in formS electro.nic6. tehnologia informafional[ igi gdsegte aplicalie atdtca mijloc de protezare. cel pufin din punct de veclere al confidenlialitEfii. Paralizia poate fi cauzatd de o leziune pe creier sau pe mdduva spindrii.e in ce mai utilizate. FdrS indoiald insd cd trebuie linut searna qi de faptul cd interfelele care folosesc irrteracfiuni multiple.este absenla unei pdrli a corpului sau paralizia.nu mai pufin important . Terminalele tip text permit comunicarea acestora prin intermediul unei tastaturi qi a unui ecran.gterea vorbirii nu este atdt de arranLsatd inc6t sd permitd transformarea automatd vorbire-text.tehnologicd pentru nevdzdtori a fost recunoaqterea opticl a caractereilor. ailii care nu se pot depiasa s-ar putea sd aibd nevoie de scaune cu rotile controlate prin cornputer.imbundtSlirii adaptdrii lor pentru utilizatorii cu deficienl. Cea mai severd formd de defir. Acesta este desigur un domeniu ?n care dezvoltarea teirnologiei iqi poate aduce o contritru{ie deosebitd. deoarece tehnologia pentru recunoa. in practicd. Oamenii cu disfunclii manuale s-ar putea sd nu fie capabili sd utilizeze dispoziti'vele convenlionale de intrare (tastaturi..e cle vedere.rta o parte a corpului gi poate sb nr-r fie intotdeauna completb. Paralizia poate ilfe. respirafia. astfei inciit o 106 .ienfd. inctrusiv sonore sunt din r. cu at6t parulizia cuprinde o parte mai mare a corpului.2. aceasta se datoreazd pe de o parte aparentei iimitiiri a interfelelor tradilionale gi . Acesta este Lrn exemplu din care rezultb cum adaptarea pentru anumite nevoi speciaie poate conduce la dezavantaje in ceea ce priveqte atrtd categorie de nevoi speciale.cel pulin in privinla interfefelor proie. Important este in acest oaz ca eroar:ea de recunoagtere sd fie c6t mai nnicd. conectate prin linii telefonice norm:rie.1. tn cazui comunicirii (prin folosirea unui astfel de terminal) unei persoane cu deficienfd de auz cu o persoand care folosegte un aparuttelefonic normal. exist[ in mflduva spindrii centri care contraleazd.tate pdnd in prezent. Cu cAt leziunea este mai sus. cele doud tipuri de aplicalii sunt inseparabile de multe ori. Deficienlele de auz genercazd un handicap mai redus in ceea ce priveqte accesul la calculatoare . Tehnologia informalional5. O importantd dezvoltare Desigur dispozitivul insuqi trebuie sd aiblt o interfald accesibil6 utilizatorilor nevizbtori. Interacfiunea orn-carlculator in condifiite deficien{elor fizice in cazul deficienlelor fizice. Deasupra vertebrer C4.

tului). se foloseryte un singur comutatgr. . se imbrace gi sa mdnbnce fbrd ajutor. modificdri software. ..rsoanele care nu au altd posibilitate. ale unui calculator. cu o leziune la c8. sd se pieptene. sd se spele. se pot construi mdqti pentru tastatur6.. cu orificii corespunzdtoatre tastelor in care sd p6trundd degetele.il definepte. dar n-*t putea sd foloseascd toaleta in mod -C5 speciale gi asisten!il. Unii oameni igi pot controla bine mdinile dar nu degetele. clar au control suficie:nt asupra altei pdrli a corpului care poale fi utilizat6.re.ur*. 0 leziune la nivelul face aa persoana si aibd ?ncd nevoie de dispozitive poate O leziune la nivelul rC6 ar insemna cd persoana poate sd conducd o maqind adaptatd. deci nu va putea sb elibere ze> tasta suficient de repede.ruunur cu Ieziune completd deasupra . tastatura are o func{ie care face ca apdsarea indelungate a unei taste sii duc6 la producerea repetati a caracterului pe . ar:eqtia pot apdsa tastele folosindu-se de o baghetd pe care sE o lind in m6nd sau care fi ataqati de m6nb. cu o lezir.a ar putea sa deplas. ori in cazul utilizatorului care are o vitezl. sd. sau ale unui alt aparat. dirijdndu-le astfel spre tasta dorit6" Astfel de solutii tip "hard" pot fi sprijinite ql a. eav? pru!614 sd mdn6nce. rotile prin apartament.lntr:rmediul unei astfel de lnteriele.r. o solulie ar fi anularea funcfiei de repetare sau mdrirea temporizdrii intre doud repet5ri. ir:L aceste la un soft emulator de tastaturd. de reacfie redusd (este mai lent in mipc6ri). Alli oameni 107 . ?n mod normal. taz6ndu_se pe scaunul cu rotile unele deficien{e min. 'u-gi cazuri se apeieazi.acestei vertebre poate ca&za moartea.\stfel de calculatoare dotate cu acest tip de interfefe sunt frecvent folosite drept mijloc de comunicare pentru pe. rn cazurile in care ei pot controla nici o parte a corpului. un bit de irrformalie la un moment dat. nu-$i pot folosi mOinile.independent. folosind de obicei c. ale mdinii de exemplu. Multe ernulatoare de tastaturi permit selectarea dintr-un meniu a unor grupuri de litere sau cuvinte de exemplu.ne Ia C7 persoana se poate transfera singurl de/pe scaunul cu rotile. E. pot fi depdqite prin adaptdri simple. pentru a spori viteza de comunicare prin . coltrolat prin unul sau lnai multe comutatoare (de exemplu utihzarea unui intrerirpdtor fixat intr-un tub introdus in gurd sau fixat cu o cascd pe capul subriec. s6_ qi tmbrace partea de sus a corpului. Pentru c5 o persoand cdreia ii tremurh m6na nu poate utiliza tastatura. In cea mai simpld variantS. sd ludm un exemplu: qtim cu to{ii cd.deobicei trebuie gdsite alte solufii. O persoand cu leziuni severe la nivelul C4 ar putea fi capabild sd foloseascd o baghetd pentru obraz sau pentru gurd ca *41o* de inierfalare cu comenzile unui scaun electric cu rotile. ceea ce conduce la o vitezd de comrtnir:are extrem de scdzutd.. o persoand" proare si duci o via{d independentd. baghetb ataqatd acelei pdrli (de exemplur fruntea).

7. Folosirea vorbirii ca input este un alt exemplu de tehnologie clezvoltatS pentru utilizatori cu defir. adecvate persoanelor ce suferb de tetraplegie. mai sus. din care cu tolii vom avea de cAgtigat. O astfel de posibiilitate de comunicare ca oea prezerftatd. Ieqirea poate lua formb scrisi sau vorbit6.1. dar computerul ?n sine se poate constitui intr-o interfalS pentnr multe dispozitive de protezare {de exemplu un scaun electric cu rotile comandat prin calculator).3. Este valoros faptui cd provoc>area lansatd de cercetdri desfbqurale in acest domeniu a1 interacliunii om-calculator "extra*ordinare" duce evolulia tehnologiei in direcfii nebdnuite qi necercetate altfel. O interfald intre o persoanii cu deficien{e fizice gi un calculator poate fi de o impoftanld vide. acliveazd un telefon. In mod normal. trag perde. va putea deveni o alternaltivd fezabila la ceea ce cei mai mulli dintre noi suntem r:biqnuili rsd facem atunci cdnd comunicdrn cu calculatorul: sd tastim. Inlu numai cd oferd acces la tbnc{iile obiqnuiter ale calcuiatorului (pentru munc6. Cele rnai sirnple dispozitive folosesc modui rle afiqare alfanumeric. un cursor de pe ecran urmdregte locul in care se focallzeazd privirea" Tehnoiogia folositd in mod curent este cea care detecteazd. Interacfiunea om-r:alculator in condifiile deficien{elor.nversalie se folosesc cam 150 de cuvinte/minut.Au fost gdsite gi alte solulii rnult mai complexe din punct de vedere tehnologic: interfele ce se baz:eazE pe reactia la o privire focalizald. totugi cercetdrile continud. vitez[ ce este dificil cle atins de cbtre un astfel de clispozitiv. degi trebuie reimarcat cd sunetul produs nu este fcar-te natural. Cerinfa ce se impune unui astfel de dispozitiv de comunicare este sd suplineascd lipsa abiiitdfii de a vorbi a persoanei care doregte sd comunice cu altd persoand. intr-o cc. mai ales cd in multe cazuri persoanele cu deficienle de vorbire prezintd qi alte tipuri de deficien{e (de exenrplu lipsa dexteritdiii manuaie care poate r08 . pot fi un factor de eroare). sd folosini un mouse etc. pe o bandii de hdrtie sau pe un display. Un dispozitiv de comunicare trebuie si produc6 vorbirea la o vitezd mare. Existii de asemenea multe dispozitive ?n mediul normal de viald care pot fl comandate prin oomputer (care sting/aprind lumina. educalie sau loisir).giei informafionale pentru persoane cu deficienfe de vorbire sunt protezele * generic incadrate in categoria. de amplifi catoare ale comuni cdrii. de vonbire Principala aplica{ie a tehnolo. Cele mrai atrdgdtaare desigur sunt cele oare sintetizeazd vorbirea.lele. de exemplu. Exist5 desigur multe obstacole de rlepdqit (miqcSritre capului. muzrca). radialia infi'aroqie eliberatd de cdtre retin6.ienle qi care va conduce aproape sigur la construirea de interfele bazate pe input vocal pentru mulli utilizatori.

o idee tt:u?. poate produce in rnocr constant aceleagi sunete. diferen{i erea inforrnugi."ai.rrLto. atit'a timp .: o deficienrere tn . ?nseamnd cd mulie din Aceasta tehnicite . u rezultatelor. dar este fezabild oricum este o care creschide iJurirarii r-rnor dispozitive cu ffj|?Hi. .r. un numdr defrcienfetor #. care poate la prima .e de perceplie includ dificultagi *"*t in preluarea. rungi.ozitiv o.:#:rffff:fi*::de sunt variate.. qi comparate cu anumite "modele" stocltg. generarizarea conceptel0r ^ inv'late *nioio. Deoarece inc'rcdtura. o prablem.T*mmilff.i ii r. om-calculator in condifiite l#. dar pot g6ndi. r Diferen{a constd in nevoia criticd de vitezd sporitd a inputului.. ele poi fi identifi....3:1 .at.*a informafiei su't incluse tot aici. s*er ransat o posibilitate de imbundi5lire. urmh rirea."doar un caracter foarre pentru a reduce barierele co5gnitive: ' dificurtdyite inciud dificutt[fi in recunoagterea unei probreme de identifi careecre aregere qi aplicare a solufiilor. .#*"iHl* cazuri. con<:eptuctre probrente includ probleme Existi pdnd acum doar un set de pagi ce se recomand6 a fi fblositi in proiectarea de interfele orn-cut.d*r.variazd.unoagtere de sunete.i Problemele cu care se .'ing*u probremi renr6n6nd apoi ca cele spuse mai sus rel:vd faptul cd aceasta abordare doar pentru persoane cu anumite. instrucfiuni prrrt u reducerea trariereror in utilizarea calculatorului poare.:f#*:t de ordonare.J:teracfiunea oricum ar fi nurnitd deficienfa. de infelegere pi de dezvoltare de abilitdii.."t ug.. intr-un crisp. 109 . cu qi ?n aceste apricalii.*utdrile penrru persoane deficienfe fizice sunt folorit. duratd..face dificila sau imposibii d utilizarea unei tastaturi conveniionare). o iisti cu ..runa duratd. l"tTll:u pentru sarcini diferite pi divergi utilizatori.onfruntd p"ersoanele cu deficien{e cognitive fi gruperte in patru categorii: . de evalrur. :t 3#li. ca a iitezei ^oi*"*u infuiutur' inpur vorbit.nc.r. sistemul va sunetul..fiinteresanrd.- remnificativ de persoane i". Acesta se bazeazd pe faptur cF. care mai departe poate atribui modelul'respectiv unei anumite comenzi. dificultdlile in ide'tificarea qi ..il. sd par6 ciudatd.G. r*n^riai.roirroruo cre o probleme de memorie ce includ dificultatea recuperdrii informafiei din mernoria de .d. vorbire..

Optaconul poate servi la citirea text. tehnici de seleclie.elor tipdrite in limbi diferite qi cu diferite tipuri de caractere. inventat gi dezvoltat de Louis Braille.er5 persoanelor nevdzdtoare qi celor nevdzdtoare cu surditate. Optaconul convertegte imaginea unei litere tipbrite intr-o form6 tactild 'vibratoare pe care o persoanh nivdzhtt>are o poate simli cu un singur deget. care o1. echipamentul este rnai rnult sau nnai pulin disponibil. fumizarea de help on-line: simplificarea afiqajului:. constanld in meniuri. TEHNOLOGIE PENTRU PERSO. nu a existat posibilitatea ca persoanele cu deficienfe de vedere sd aibd accers ia tipdrituri. o carte braille este cam de 20 de ori mai voluminoasE dec6t cele obiqnuite. Orice computer in orice birou din oricare parte a lumii este un potenlial loc de muncd pentru persoane cu deliicienle de vedere. Optaconul (Ohical-to-?2lctile C0nverter) este un dispozitiv de citire compact qi porlabil. pansele existd: cercetfuile in acest domeniu sunt foarte avansate. dezvoltati pentru persoane vdzdt<tare. rnesaje. acesta are insd dezavantaje care pot deveni deranjante in ciezul manipul5rii frecvente a unor cantitSli mari de informafie. 110 . DEFICIENTE DE VEDIIRE 7"2. Accesul la informafie "2. O cornbinafie de 6 puncte poate insd oferi numai 64 de contiguralii diferite. intervenlia unei a treia parli. pasul intermediar al transcrierii unui text tipdrit in braille este inldturat.l.8 CU Tehnologia informa{ional. din cauza faptului cd nu pernite accesul indexat la informalia inregistratd gi nici modificarea vitezei de redare. o scurtd trecere in revistd a dispozitivelor concepute pe plan mondial pentru facilitarea accesului la inforrnagie a persoanelor cu deficienle de vedere ar putea incepe cu cel mai utilizat ctintre ele.1.dNEI-. O rezolvare a aceslor probleme ar putea*o acluce scdderea costului tehnologiilor de inregistrare digitald. le conferb independenla qi competitivitate la iocul de muncd gi in comunicare. Cel mai cunoscut sistem de comunicare pentru nevdzdtori este "braille". Nu a existat p6nd aoum posibilitatea comunicbrii scrise intre persoane vdzdtaarc qi persoane cu deficienle de vedere flrd.n o n o 7 simplificarea limbaiului dr: comandS.oest dispozitiv. serveqte celor cu deficienle de v. F'olosind tehnici electronice avansate. iar ca voium. facilitAndu-se utilizatorilor lui un grad mai mare de independernld qi de intimitate.:dere sd-gi depdqeasci handicapul. casetofonul. Textele moderne tipiirite folosesc rnai mult de 64 de caractere diferite. acces inLdependent qi imediat la informa{ia scrisS. Folosind a.

i o. itnprin'u...iij?dil1.ff.:.:..a.i:rry-gt*.figuna{iei ilfi:i..ipii.'j o-uo. Ar"r fost dezvoltate sistenre " tip dri te s unt ror i i.1X""T.. *rrrorltaconur 3 ui s si si '' . si wilizdrii Optaconult -f. o.T "?r u.il "T_:l.ffi::"'filf rorrna ?#.iere a rdnd p enrru o b pinerea un fl.itr..-#..tiffir persoaneror cu deficienfe de sau cu deficienre de vedere..ffiin qi avansa. in..ff.:fj1:J'..i::..ffil:.:nq'ff#iil'l. pinii ft .i-1..np.*r. . ._ __-Z_ tipdrite.e bi td a . .J:ffir atr# pr:o resori I il #fi f calcutator' por. eticherele o." u"rroanere cu deficienfe t"rr*ri.f T'ft . r _a ga t iil....r*u in domenii .. i v dzdtari . de-a irrrgrt un..#.2." t'nta' 6piJto'ut u p.".tff #.iiqii g. on.?Jtr.r[nIJ sunt din pdcui.i.:1.*tu"ai' este coJl "t':.T.nt.u ":" "r'i.... folo."tilizato.i. li : t.#:ff r" u. in 11r .. **iiil-::'Hilx.' ut'i. :ff#i? -t:.o.* vedere 7.H q r qi-a gdsit rutiritatea atdt acasd c6t gi ra qcoard sau ra rocur tut t.il.riri. or"rrit#?".c't qi la gcoald purr.. p...'. .i*n. u pi e c u.2..ril uJdr* cele'arte .1.T . mis'u'*a*"r'....TffiTf:*'*H1?'j:fr:ffi.T #ff i:Xl'-.. otnt'u'tudeiqili-' n"ua'it"ri" ra..i rl.u...ii.i#'e..a extrern a* uru.:ifufJljy'ffi .r.ilr.tr-o drnilia uuti_*fbcdtoare scrisur cre #. Act :esul la texfe fipirite pentru persoane Acumuiarea unui vast materiar tip'ri t atat la locul de rnuncd acasd."'.Jff:: {iffi itW m t*..liffi practic ffi trnstruirea in v.rimur r6nd.nail.^.y * '*tin" .A.n. d on'. ."u pe un ecran obipnuit. dege3:l ."' ri de vedere prerucrarea qi cdtre acegria: vorbire rirli"r"a.rr.j'"iirr_o fonna .-.u u?:I. o rjoil"fr::i.. 1.:abird de a{saj L. Tff i:l3i11ffil'.i:umrt..!iilif.fi.rii a-$i citi fbcturile.:f *1."J:.g1*gpunrato-...T#*t dintre ere nu . " ..:.1ff.il:Hlrbe p. qi io.'"s1?ilJ:::H:JTi.ljspczitive suprrmerntare de "Tutr_1i.::. obiinerea de ei pdtruno.i1 .l."' conkol pgnt'.um trff .:::'ri:i#frfiiil-t*i*i:'ffi ::ll: r. "..li'f * .. rrrrt^t*"pri^.1il.:? p. or.Jfr#ffxti:.. cu caractere rnari. "ljiff.ry.si penrru de pe #fi:.i. aranjari p" "tjt] 2I c.o.#"r. ". .i.tniutur"d matricial pJasat pe -stimuruto*i "r uo*a at.. .1ffj:::eazii converri nd.i i cip. avearl.:fl?J'. 'l'n*.T'::iiflT.

Acesta din urmd fcrlosegte o minicamerh tv cu lentile pentru transpunerea ima. pe pial6. aceasta presupune din partea cititomlui dexteritate tn citirea braille. Existd qi dispozitive speciale care facthteazd accesul tra texte tipiirite.i aici pot apare erori datorate contrastului siab sau a diferenlei sensibile intre caractere. E1d permit introducerea prin intermedir"rl unui scanner a textului tipdrit ?n computer qi reproducerea lui printr-un dispozitiv de ieqire. oare au deja un calculator obignuit. cum a:r fi excelentele maqini Kurzweil. lSste rnult mai simplu gi mai ieftin sd se atageze diversele module la computerul existent.special cdnd acestea doresc sb-. 112 .tie ar fi Optaconul.ginii amplificate pe un monitor. o solu. ?n cazul persoanelor cu deficiienge parliale de rredere. Imaginea materialului tipSrit este preluatd de o camerd speciald (scanner). Pentru nevdz6tori. DETA fransformi inforrnalia in caractere braille. Dispozitivele Kurzweil au dezavantajul cd sunt scumpe $i nu dispun de facilitatea de stocare sau editare a informafiei scanate. Cel mai simplu mod de cil. spre deosebire de Optacon. Pdtrunderea masivd a calcullatoarelor personaie. Atdt Optaconul cdt gi amplificatoarele sunt dispozitive care reproduc texte intr-o formd identicd cu ori6iinalul. relativ ieftine. DETA este un dispozitiv asernbndtor Optaconului. Sistemele modulare se bazeazS pe filosofia de tip "desk top" de functionare a computerelor.gi menlin[ independenla.ltilizat. Citirea se face manevr6nd cu o mdnd scannerul iar cu cealaltd citind informafia in braiille.'dzut ctt o sursd luminoas6 sau un sistrem de televiziune cu circuit inchis. un arnplificator. oblinAndu-se astfel diver:se configurafii corespunzdtoare dorinlelor utiiizatorilor. O mare parte a acestui material zu' rdmAne neutili:zat dac5 nu s-ar folosi metode pentru conveflirea lui intr-o formd utilizatriid de cdtre aceastd categorie de persoane. decdt sd se folorseasc6 dispozitive dedicate. IJn avantaj ar fi nivelul minim de cunoql. Aceastd expiozie de tehnologie accesibilS ca pre! a perrnis abordarea modulari a problernei accesabilitdrii la textele tipdrite pentru aceastd categorie de persoane. a avut un impact dramatic (lsupra vielii multor persoane cu deficienfe de vedere. Utilizatorul poale selecta dispozitivui de iegire adecvat.ire ar fr. Existd desigur transformdri de contrast qi mdrime sau dintr-o rc:prezentare vizuald intr-una tactild. Kurzweil Reading Machine qi mai recentul Kurzweil Personai Reader sunt alte dispozitive de ciitire a textului tiparit" Ele convertesc simultan imaginea materialului t:ip6rit in vorbire sinteticd. desigur. dar nu se f. q.ace nici o alt6 prelucrare utrterioard. El poate fi optic. cu lentile gi prer.sstd qi reprodusd sub forma unor 'ovoci" selectabiie de cdtre utilzatarl Ca pi in cazul altor dispozitive de citire. proc€.inle specializate cerut pentru a putea li r.

citit in orice rnoment. ii.*' # construirea de programe..'t softyar."rut? ilizdriiunor programe interacri'e. utat in proc. conectare ra carcularoare i'terfa{.ijj#*#.il:i'i..ffi'jj|t'ra' c6t si Un .J.n genera iexrui in vorbire f.1ru. aceastd arte'rativd care pot amprifica e*e ca limit' aptrr c5 numai o p"rt.Gpc .."tTfr:*ll?Tf.*pun. un Jiriruv u.t*-Lai ieftina."-. voitnretru. informafiei p?1._.. t** nse e c e s ar c a '. *.i*raura. sintericd. Ele i*p.. iegire p*nou imprimanta . date.nfiHr Imprimantele braiile .trffi n.Tp"..i Eureka 44..il...aqtere opticd de caract-*. #?....nu.*r *d.ffi.doate .:. .herp.].ff"'E in funcfie de software-ui sri hardware-ul rJisponibil. Totuqi. care permit* .* de operare Dos.'frff Este prevdzut cu un redarea. rexteror tipdrite de firma Robotron este Text cdhe Re.. de muzicd.ativ .e cat gi hardware textul....u ri.'. coregii vdzdtori cunogtinfe brailie pot care nlr au schirnba.iu t:n..rr*tlr. .i*l*.'il:i:j#r.*rit prnrri. exrem sau un prr"*. un produs speciar ion*..u .ont suprafepei citite.ra poare n sarvat extras Existd dispozitive at.ro.i.i. * u i en u i t. oultniit.. mic' din text poate fi vdzutd". rinie telefbnicS cu modern. construit de firma Roborron."n*i*r* ru ..ader 32b. de . poate genera confuzii in ..-.:r*tr*.ru texte pentru scrierea de scrisor:r. care a crevenir.elerere y electronice tastaturd bra're.. procesor de texre o Procesui convertirii imagi'iior create de un scanner ?ntr-un caractere este denumit set de Recr*n.eot gloduc-e copii braille ale funcfioneaza textului scanat. airp*iri" qi . depi uneori mai pufin precisS dec6t rirt."l"..__ . rr*iru'. nore.ilini.*.*rur este scanat qi redat .fuu int'-* i.informil computerul oiJ muncd cu colegii cu deficienfede cle la locul de ura*r.* a fi copi#. astfer utilizatorul sd-$i poatd io*t inc'tt "lJ.* fr.ilr.. pentnr carcure qtiinlifice carcuiator qi statistice. o* produse software s-au perfecfionat continuu.rr.. azd caun fotc..-. ceas."tr"pentru sintel. * _r.uiiir.copiator.."l..6 pentru IBil..t"r.iro"*":rbit de popurar qi utilizat eiii-a gesit utiii'ur.i..r. . p"'otira'na .#.u"j.i:ffl.il.::ff. ..i#i'rL...ele tiperir" ."iir. Aceastd abordare moduiard a problemei accesabilitefii cu deficienfe de vedere persoaneror Ia te. se aqeazd cartea intocrnai r*.. ca erempru purem urenfiona .?..-borrd imaginea .il. calendar. tr.... Acestea ar putea fi braitte.rfi'ffi1.'ffi . de carcuratoare.ru n"ri!ffi'r"*].1. urra o.:*'U.t* deiicate.t..romerru. "similur doregre :'ffi l' t.to. ".in cazul h.#::HiJT-fi1r.r.*. cdr[i.r' i.

o " Supernova for Windoyvs' 95/98 and.elor (software gi hardware) care perrnit udaptarea calculatoarelor pentru persoane cu deficienle de vedere e:ste Dolphin Camputer Access Liruited din Marea Britanie (bllpjlwyry. un sistem de traducere braille cu versiiurri pentru sistemele de operare Windows 95198 9i Windows NT 4.0.0. Textul poate fi la dorin!6 transferert in computer sub forrnd normald. un cititor de ecran cu versiuni pentru sistemele de operare Windows 95/!)B qi Windows NTi2000.5/98 and Windows NT 4. poate fi de asemsnea sccls pe o imprimantfl braille. Hal for Windows 95/98 and Windaws I{T/200A. un softurare cititor optic de caracterc c)u versiuni pentru sistemele de operare Windows 95198 9i Windovrs NT 4. Interac{iunea ('extra-ordinari" persoani deficientd- calculatoro cimp de cercbtarre gi acfiune practicS Conceptul de interac{iune om-calculator extra-ordinar6 scoate in eviden{6 legdtura dintre doud domenii/direcfii de cercetare qi dezvoltzre - 1r4 .rocal gi a display-ului braille simultan pentru mai multe aplir:afii SAM compatibile sub sistemele de operare Windows 95198 gi Windows NT/2000. un sollrvare pentru sintezd vocald r:u versiuni in rnai muite limbi gi pe:ntrtt sistemele de operare Windows 95/98 qi Windorvs NT/2000. un magnificator de ecran cu versiuni pentru sistemele de operare Windows 95198 qi Winclovrs NT/2000.dolphinulc. SAM for Windows 95/98 and Windows I'{T/20A0. recodificat. Cipher for Windows 9. Iat[ cAteva din cele rnai importante produse: c o c . Lunar for WinCow's tt5/98 and Windows l{T/200A. un magnificator de ecran cu prosibilitatea de output vocal cu versiiuni pentru sisternele de operare Windows 95198 qi Windlows NT/2000. Cicero for Windows 95/tt8 and Wipdows I{T 4. o combinafie cititor de ecran (screen reader) cu magnificator de ecran cu versiuni pentru sistemele de operare Windows 95/98 9i Windows NT/2000. t . Orpheus for Windows 95/98 ancl tI/indovvs l{T/2A00.3.automat prin vorbire sinteticd. Windows l. Una dintre cele mai impoftante companii dedicate produs.0.{T/200().ctr-.pk). 7.0.1. permite utilizarea sintetizatorului ''. sau. INTERFETE PENTRIU UTILIZATORI CU CERII{TE SPECIALE 7.3. LrmarPlus f". lTindows 95/98 and Windows I'|T/2A00.

ffirur*t!1 ."^il.^i de..f. unde surd)' subtiirarea ascunsd din acea vreme folosea aceeasi *..i1..1j. J ri'*. Proiectarea sistemelor pentru oarneni cu abilitdgi reduse decdt normal seinnificativ naai a fost teruiii p. r"r.i*.u.rir.ii devenit ulterior interesat .ffi aveaucarenr'uoft ..u-gorii simpriste ca . cu creficiente Aceste distincfli insd sunt false qi existd beneficii prin comunicarea ceror mutuare evidente doud .il... # respectiv ?n recunoaqterea automatS a vorbir.o* de criferenfere dinrre qi de vasr a indivizi vlT...'d. dar..0._g'laq *r apti tudini ui s*ii.... foarte pufin in comun...p6n6"nu de r"ri J urenr.'Hfil*:"r_?:...*. o.Lur*.rrru..r..us l* p* 3'#ii:i r[:.ii' !i#"ri" . o.ff .:e6B. "uin oo*"uur'interlbp"i om- r#..in....l'. .arri jir.i*. ".ategorii diferite 9i isi Jistr...i[_.?...i.'ir'ltrr*...Uf 9.fi Motivur real ar purea ti mai c.. .'.hovici.rre rrpra in de interes' La confetitip i^-'iE"iffi ^d#.ii *u J*il.i. eazd" pentru -t*hnor"giu li:-.u* uJ.. ^.r...cele doud grupili .1 care i e **.".ru'ririr. irrrrrJr"riiu. gi "experti".#..nri-". td.:'i:gt:f gl'.ui.nHtl?#rT#.._ d.d.d..*r*iere auorbirii p*"*-.i.e 1 .cle acestui utilizatH:hT#il can:ri popurafia utilizatorilor o Degi problemele suni impdrtdgite de amanclou[ mult' aceste dgua direc{ii domeniile .*u-urrei cele dou5 capqgriid* speciare de ingineri.. o*og"n* "a*..::i.inr* .jfyl"' . p..f " Xpecii'fonnare deciit o ripsl ar i qt'or in forma nevoile proiectaliinr*rr.1+:"H::t"rffi ffi# j:#.. reariz'nd sisteme de tlgigi'iit.t :J#H.ffi obignuili de sisteme.:r"iJl'J"fr::Jlffi::"lT:". .*. .*ien{e in 1r1ce1uJ .urn'inerii de reabiiirare se tiiijil.H:.-"*.?-]"iffi .jl'*:.d$"[x$*.ii diferite de magazine sau .... d..r..n.fl-"fr ". iit*rruut a rdmas scdzut in " rcxPlicalia nmo clasa utilizatorilor "lqdtoarea.rn subtitrare ln televizi*..ar a de utilizato. tu.''..il.g.a ubiritalii*i'ou**n'or in generai. prirnele serrure de interei.in interiorur ror.. .r.r* {i mai prirr* persoanere cu deficienfe a resurse..ffi*rl:* Jfi * *r.i_tiJ.' ffiT:l'.1a^i.ffi ..tu*.:-.oi."r...rr*e_ rrin *i-e".r. se adresa nevoilor lg7Aa inceput pri' a celor .uuii frecv-enteazd conferinte .. .t... .jff utilizator fdrd a ir.?TlrlflJ1u a .u: g i"*"ru.{* proiectare ?"r:.. deficienfe (ar * acest tip doilea'.ut*gorti de proiectanti.:%_T (computer-Human Interactio'J clin sua.'.-':fi :J:ffX:.* interacfiunii-om-calcuiator cercerarea ?n domeniui roart" tri.ntul extsta un membru engrez.ff. u li.TjT#:i-onr-calculator si proie*area de sisreme de carcur e impd4irg i" ."::::: tr5ffJ##ffi f ""'.u*.

lstinate oamenilor normali. Aceastd mentalitate e dublatd de comoditatea in cercetarea qi testarea produselor software unde.tehnoiogie ca gi teletextul fblosit azi de utilizatori avdnd toate abilitdlile.oria utiiizatorilor cu deficienle scoate in evidenla importan{a diferenlelor dintre indivizi gi faptul cd trebuie studiiate cu atenfie caracteristicile utilizatorilor inainte de proiectare gi in timp. indiferent cui sunt destinate ?csste: sisteme (Edwards. falA de interfi:fele prietenoase pentru utilizatorul normal Aqadar. O mare par"te a oamenilor au vederea diminuatd.". rnemorarea gi regdsirea ei. Dacd insd aceiagi ingineri ar fi pugi sd proiecteze interfele omcalculator pentru utilizatori cu deficienle. Bunul sim! qi observalia cotidiand ne aralS cb fiecare orn are un set de abilitdli gi caracteristici. O altd trecfle datb de aborclarea interfelei om-calculator este proc:esul insuqi de proiectare a acestor interfefe. irr majoritatea cazurilor. La fe1.u| proiectdrii'qi cd testarea gi evaluarea produsetror trebuie fbcutd de reprezentanli ai utilizatorilor nu de realizatorii produselor. este folosit astdzi in multe tribunale qi in aite situalii in care se doreqte transpunerea automatd a vorbirii ?n text scris. culturale.. procesarea informafiei. sexuale qi politice" Foarte rar interfelele om-calculator fin cont de aceste dimensiuni sau de interactiumile dintre ele. rnul1i. I)eci. sunt doar o exagerare. O astfel de metodologie de proiectare ar trebui sd fie standardui normal pentru to{i inginerii proiectanli ai interfelelor om-calculator. o pafte putAnd fi descrise ca fiind "obiqnuite. allii au mai pulin control resupra membrelor: fiecare fiin{b urnanEr are o gamd de abilitali cognitive im. dar ele toate Ie afecteazil utilitatea E important de observat cd. un punct diferit pe axa continuumului abilitalilor umane 116 . e evident mai ieftin. mai uqor qi mai comod sE p. in exprimarea sau rer:eptarea prin limbaj a informa{iei qi fiecare are diferite caracteristici emo{ionale. proiectarea de interfete om*calculator pentnr catep. mai ales cei v6rstnici. ur6ti1. De cele mai muite ori rezultd o interfali exageratd. oamenii normali au bene1iciat de pe urma celor cu deficienfe. ar fi fbarte clar pentm ei ci utilizatorii au caracteristici diferite cle ale lor proprii. in contrast cu situafia in care persoane cu deficienle au beneficiat de pe urrna dezvoltdrii gtiinfei qi tehnologiei d.orul tipic" al sistemelor pe care le proiecteazS. nevoi qi abilitdli pe care societatea le considerfi extra-ordinare nu sunt calitativ diferite de cele ordinare. sistemul de transcriere a vocii destinat vizionbrii programelor tv de r:dtre persoanele cu deficienle de auz. enervantd chiar." gi altele care evident pot fi "neobiqnuit. zu auzul dimiiruat. Este recunoscutd tendinla proiectanlilor de sisteme de a se h"ra pe ei sau pe colegii lor drept "utilizat. 1995). allii siunt semnificativ mai slabi fizic dec6t ceilal1i. in cazurile prezentate.rssupui cd rasa uman6 e relativ omogen[ gi similar6 cu tine insu{i gi sd treci la proiectarea gi testarea produseior softrruare in consecinfS.

fapt. Asta este ceea ce s*a int6mplat prin upariyi. 117 .ffirn*g.riitirurorilor cu vs vv vedere dec6t vechile interfe{r: n. oboseala qi stresui ee.Ze&zd. tle aceea se spune adesea cd oamenii su. Alte exemple sunt pixul. spi:e exernplu: d-.*a. avea cu siguran{d implicalii clare fui proiectarea interfelelor om-caxculator. r ' r iluminare neadecvatd produce efecte similare diminuirii vizului.ei deze'antajali.: long-pray. mai canfi celor destinate utilizatorilor cu limba maternd cliferitd de limba englezd sau in cazulmediilor cu incdrcdturb mare de stres. printr-o imbunStalire a interteli:i (acl6ugdndu-i a.t&e dec6t pare de .inrali subtile). tereconranda.accidente cauzadeficienfe^temporare.este gi mai. trebuie sd fim atenli sd nu .a.ila1ii in care .opozilile adecvate: aceste strategii pot inhiba sau distruge prCIcesul comunicdrii. sartelere cu api gi se pretinde cd prirna magind de scris a fost const''itd. t*r*fb.:_grafice ' situafia.t handicapali de medlui in care opereazd ryi nu d* deficienle in ceea ce privegte abilitagile lor..t:tl**a ostile (noroi erc. de suprafele de deplasare **T. Exista multe exemple ciLe-a lungutr'istoriei in care studiul cazurilar extreme a dus la dezvoltarea tehurologiilor. care trebuiau sd fie cdr{i vorbitoare pentru nevdz6tori.urterfe[elor grafice care sunt mai inaccesibile in generat . temperaturi extre. Acest fapt e valabil pe:ntru oricine.me qi "ol ali in Datele studiilor condiliilor patologice.u siguran!5 de pe urrna acelor cercetfui.--.reducerea ' abilitdlilor cognitive. a dus |a izolarea gi mai pronunlatd a acestei categorii de oameni.. Astfel sunt discuril. in proiectarea interfelelor. Existd numeroase e>lentple in care tehnologii ce ililial au fost destinate persoanelor cu derficienle au devenit utilizabile masei largi de oameni.-scheiclerman (19g6) scoate in evidentd faptul cd. In plus capacithlile unei persoane se pot specifica in tnare mdsurd doar in runc1ie d* meJiul in care aceasta trebuie sd opereze. mobiiitdlii poate fi cauzatd. capacitdlle unui om se schimbS ?n timp .il. pentru o contesd oarbd. ?nregistrdrile pe mai multe piste gi chiar casetofonul. o fumul sau o costumeie de proteclie cauzeaz| insensibilitate tactiIb qi disfunclionaritxfi mororii.. sb devind 9i mai dezavantajafi. a terapiilor de lirrrbai qi a strategiiior de ?nv6fare pentru cei cu aifrcutiap de invdlare ne prsf spune foarte multe despre citirea eficientd.m1. Cercetdri de viitor in clonreniul comunicarii f*rruurr*l'r afazice sau cu deficienfe severe de lirnbaj...#d. zgomotul poate avea eLcelaEi efuct ca surzenia. structuriie de diarog gi pr.).cc. Pot imbpln[viri gi irnbdtraniri pot produce schimb6ri ruurtunliut*. Alexander Graham Bell l}cea cercetdri pentru a oferi asistentri celor cu deficienle de auz dar in mod ironic invenfia lri.iut .

Se impune de aceea gdsirea unor rnoduri de prezentar<: a informafiei grafice pentru persoan$ cu 118 . pe text (Po11.rezonabila pi cu un nivel de instmire minim. r r . text. are o rnare valoare sociali. Interfelele de tip grafic nu se bazeaz6. este o provocare din pun.ct rle vedere tehnic qi gtiinfific. astfel inc6t s5 li se creeze posibilitatea unei perfecte integrdri intrun mediu profesional.3. ci pe ecrane grafice care pot avea text incorporat. 1995). . Dezavarfiajele pentru cei cu deficienfe de vedere sunt evidente. Ei anume: toli oamenii au o combinaliie de abilitdli ordinare gi extra-ordinere. [Jn utilizator cu deficienfe de: vedere . angajat sd execute o sarcin6. interfelele em-caiculator eravbazatr3 pe text. care sd ofere posibilitatea exptroat[riilor la o vitezh. c 7. o r r tinAnd cont de cerinlele impuse de nevoile extra*ordinare. care putea fi prezentat utilizatorilor cu deficienle de vedere prin intermediui vorbirii sintetice. . De aici rezultd o serie de probleme pentru utilizatorii cu deficien{e de vedere. Waterham. atdt in ceea ce privegte introducerea de informalii c6t qi extragerea lor. putem trage urmdtoarele conoluzii: munca qi cercetarea in domeniul proiectdrii de interfele om-calculatcr pentru persoane cu cleficienle este: de importanf5 mare petrtnr ingineria interfefelor om-calculator in general. este pasionantd gi meritd din punct de vedere al rezultatelor qi recompenselor oferite . Avantajele utiliz[rii interfbfelor grafice pentru utilizatorii vbzdtori se datoreazS" faptului cd interactiunr:a cu sistemui se realizeazd prin intermediul unei manipuldri directe de obiecte grafice. proiectarea produce soh"rfii mai bune qi utile pentru taatdiumea. nevoile extra-ordinare srlnt nevoi ordinare exagerate. trebuie sa aiba posibilitatea sb lucreze la o vitezd similard cu a unuia obiqnuit" De aceea este necesar sd se gbseascd solulii accesibile ca prre!. oamenii cu toate abilitillifu: pot deveni handicapa{i ?ntr-un mediu special la fel cum sunt cei cu deficienfe pentru unele abilitdli. p0 €crorl tip braille sau in format vr:z-ual amplificat.Bazdndu-ne pe cele prezentatermai sus. F6nd la apari{ia interfefelor de tip grafic.2" Accesul persoanelor cu deficienfe de vedere Ia interfefe de tip grafic Folosirea tot rnai pregnantd a interl-efelor de tip gratrc de cdtre proiectanlii de software pllne probleme pentru utilizatorir nevdzdtori. Este deosebit de imporlant ca persoanele cu deficienle de vedere s[ poatd accesa aceleagi computere gi aplicalii ca gi colegii lor viz6tori. din punct de vedere economic genereazd noi piefe. chiar dacd acest text nu este reprezentat in formal.

.i de aziT. sub formd de p'"nr -*.. ilt:.*f pri rn d d e c i zi * u I a c e s te i a "l#:u": c ttizuale de reprezentare.'.fff. ei s d n e ..t**t*a1iei grafir* o" p* ale aecesurui uririzaroriror nev*z:drori ra i1giiffi *in rt:'#.i lf '.* in'rJ'*ui .Hrifiil"i.riu*t o.l:fr: A|l:$iffi X**X':H: in rirnp ce . .j T.i d"ii vizuar e.rate fi repoezentat ..fi:...*cd un ror .'an smi s aceea " d. r?:::Jy' "i. ..:ffi 9i-tehnoiogia vorbirii siriteiice asigurat'urJe*ul la rexr o*nr:::t-: poare ffi fi .:ft'JJ i'rormafie vdzitoriro...raf *'...il ffiH.H* tor rilind c Nevdzarori).[15... -? olll*ri.H:'J**''fif nevizdrori.n **i *urte "in iniagini. ie i grafi . irninra] de JlliJtli! f ... . J'TI"'.tiv( -.: i l.deficie'fe de vedere" comisia"comunitdgii pentru ffi.i rnsasupra nodalitdyii nane:ristd doud alterna.1. upii.:..-J:.#5:r n rin urru.:*: interfefere carc'rar..rilrl. solu{ie viabild ar putea s5 fie Europene a finanfatr.' ..ffi :i.a-r.i ln T'il.ar. ."il?' J't* u u n.**r#r*.o s ec ven pa .. si steme nonff -:. in in .ffl 0 serie de "iu**. in braiir* o"r.-'iil"r-...J.:r#ilffi (la ." inr*rpret at6 intr.f*: ffiffi.rJ-f*:iTr..i.T'* 'pu1i.ffi1......*e . ::-.J. " ffi nivel o.ffrfr":..lf. u.::#il'rii.J* c'p t.rin ce ^ *:n***_r*'. int*reg ffl # ii iu.:H'ii . :?J?I?'.:':il* " d* u n larer.?._.r$Tff. *i.3TJ.Tffir* rran s rorm "..aia i"i*utu qi Graficd o c'mrrinafie intre prezentarea r.?.1.utfiffii'T:-r* u:te in generar 1.?:xl':J.. -. .LffiH}d*l.*trff ${--ffiH..-.n proiect care se numeete .."iJffL:'trffi*?{! f:tr':.T'# y"ll:ii.fuilT.. fin i.i.fil-n*. accesur ru inro'o'riiu grunru -"..rrugi'ire."$**: 5*t# *fi:*tr ...unio*pu** :l."." mode.:"' hlxistd ecran nrn*.i:-niliT*.re:rtuai and Peopie" tr"rr.'..'IJ'?JT1'.f.-fl?.ur* ...:iff.? ::*ffi1fl..racr'a. :|..1. inrr-o societare .*tut].fl ffi ... .. 6. ..ililiilii f#Hftr ##H. fiH.?' . .

Reprezentbrile tactile sunt nrult mai potrivite pentru reprezentarea liniilor sau a ariilor dec6t suneteie, din cauzd cd urechea umanb nu a.re o suficient de inaltb rezolulie spa{iald iar sunetul, ca mediu, existd in timir, pe cAnd imaginea graficE existi in spa{iu. Mai mult, proprietdtile reprezentate grafic pot ?n cele mai rrulte cazuti fi, vizuaLtzate sau pipbite qi nu auzite. in alte contexte, sunetul poate fi o modalitate de reprezentare, pentru imagini grafice insb nu. :Fdrd indoiald insd c5 sunetul poate fi Jalosit pentru a spri.jini explorare a tactild a unei imagini grafice. In afar6, de faptul cd t.retruie gdsite modalitSfi alternative de comunicare pentru a transmite in,forma1cii grafice nevdzdtorilor, trebuie definitd cu precizie informalia care'rza sta labazareprezentdrii non-vizuale, deoarece in multe cazuri, inaginea graficd a$a cum este ea nu poale fi transfonnatd in echivalentul ei non*vizual ?n mocl direct: mai intdi trebuie gasit sau creat modelul care std Lerbaza imaginii vizuale. Urmbtorii pa$i ar fi utili atunci cAnd urrndrim sd facilitdrn o interacliune cu informalia grafi cd : I . Decidem care este scopul imaginii grafice/interacfiunii. 2. Alegern canalul de camunicalie (canalele) pe care vrem s6-l folosim (tactil, acustic, ieltul). 3. Aiegem structura infonnaliei de iegire: o Text . Braille qi/sau vorbire sinteticd ' c Sunete altele deciit vorbirea r Muzicd sau sunetrl er;ologice (din lumea reald)

r

Imagini tactile (interactive printr-un "touch pad"

sau

4.
5.

statice) Orice combinalie a celor de mai sus. Construim modelul iniaginii grafice care std labaza structurii ei abstracte. Alegem sau construim uin sistem (bazalpe calculator) potrivit G Hardware Sintetizator de voce Generator de sunet " Sistem de sunet 3lD (trei dimensiuni) Dispozitive de iegire Braille Imprimantb tactilil (p,sn1ru puncte) Sistem de imprimiare termicd Touchpad

.

o o r . r . . e Alte dispozitive' r Software

t2a

o

Aplicalii
ecran

stand;ard pentru vdzdtart utilizate cu un

cititor

de

o Aplicalii speciale pentru nevdzori
Existd unii factori de care trebuie linut seama atunci cdnd sr3 parcurg pagii de mai sus: l. tr)e multe ori ntt suntem liberi sd alegem dintr-un i:Lum5r de alternative dacd acestea nu sunt disponibile. 2. Scopul informafiei vizuale in contextul ei nu poate fi intotdeauna recunoscut tn mod etutomat. Este uneori nevoie de intervenlia unui moderator vdzittor care sd selecteze metoda adecvatd de prezentare, inclusi'v srtructura informaf iei. 3. In orice situalie este nevoie de un model. Tipul nlodelului depinde nu doar cle l.ipul de infbrmafie graficd dar gi cte scopul pentni care a fost elarboratd: o imagine din lumea real6 generati pe calcu^lator poate avea un model geornetric 3D (descrierea scenei). In acelaqi tirnp, imaginea graficb poate avea un model descriptiv a puncteiar (pixeli) din care e formatd (descrierea imaginii). Care d;in aceste doud modele este cel mai potrivit pentru prezentare, depinde in mocl clar de scopul aceleii imagini (de a transmite informalii in legdturd cu scelta afigatfi sau de a prezenta imaginea ca atare). Aceastd decizie poate fi luati doar de moderator. Pot fi identificate doud faze ale procesului discutat mai sus: o ln prima fazd., o perfsoan d" vdzdtoare (moderatorul) elaboreazd rnodelui imaginii gralice,, fin6nd cont de scopul pentru care a fost creatd gi utilizatd aceastb imagine qi de facilitdlile de interar:{iune de care dispunem in contr:xtul gi la momentul de timp dat" . in faza a doua, persoana nevdzhtoare ar trebui sid poatd interacfiona, explora, Iiau experime nta reprezentarea imaginiii grafice intr-un mod apropiat de cei in eare ar face-o persoana vdzdtoare. ?nsd ffird intervenfia unui viizdtor. R-esponsabilitatea pe c&l'e ,o are moderatorul nu se rezumd doar la alegerea modeluiui potrivit de prezentare a informafiei, el trebuie gi si decidd asupra modului in care mesajul imaginii grafice trebuie transmis utilizatorului nev5zdtar: rnesajul ar putea fi transrnis neschimbat sau cu comentarii insolitoare cale i;d riuplineascd eventuaia "manipul are vizuald" conlinutd in imaginea iniliald. lc gre$eal5 intenfionatd sau nu intr-un tabel numeric, poate fi scoasb ?n evidenfd printr-un comentariu sau, tabelul poate fi prezentat in stare purd, neconrentat. Ideal ar fi ca sistemul care reali zeazd prezentarea sa poat6, reda informalia graficd atdt in mod obiectiv c6t qi in mod manipulativ (ca pentru .,zaz:6tori). {Jna dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntdm atunci cdnd vrem sd prezentdm informa!;ie graficd nevdzdtorilor, este reprezentarea in
t2t

studir"r multinalional s-a urmbrit oirservarea desenelor fbcute de nev6zdtori qi s-a incercat eiaborarea unui sistena de reprezentare a informaliei in 3D. Importan{a func{iei vizuale in percepfia spafiald este evidentd. De fapt, majoritatea studiilor psihchlgice asupra percepliei spafiale se bazeazd pe funclia vizuald. Vederea este un proces prin care, din imagini ale lumii externe, se produce o descriere utild pentru privitor (Marr, 1982). ldan" propune o abordare computalionalii in care, pornind de la irnaginea de pe retinS, stadiul final atr procesdriii vizuale este achizilia de cStre privil.or a unui model spalial al lurnii externe. Se presupurle cd perceperea unei imagini de cbtre vdzdlort se face intr-o rnanierd similarb cu perceperea tridimensionalitdlii in scenele ,Cin lumea reald. Putem considera c:d o imagine converteqte unele proprietili vizuale existente intr-o scen[ din lumea r:eal5 pentru a crea irnpresia cle tridimensionalitate. Astfel de artificii picturale sunt suprapunerea, p,ersrpectiva liniarh, gradienlii de textur6, umbrele, perspectiva. Cu siguranld qi ner'dzitorii iqi formeazd un concept spa.{ial al mediului in care trdiesc, doar cd, pentru achrzilra informaliilor clespre spaliul inconjurdtor sunt responseibile alte modalitili senzoriale decdt vederea gi anume migcarea, siml;ul tactil qi sunetul. Atingerea qi migcarea in pafticular pot ftrniza cunoagte,re in legdturd cu supraf'e1e extinse (Millar,

trei dirnensiuni. Intr*un

ree{).
Totuqi un mod de reprezentare a informafiei spaliale prin rnodallitaii non*vizuale, ?ntr*un format pictorrial pentru nevdzdtori, nu este la fel de clar ca qi aparenta suprapunere intre imaginea de pe retinE qi inraginea vizuaid. Pentru vdzdtori, un obiect tridimensional poate fi reprezentat pe o suprafald bidimensionalS, pentru nev6"zd.tori insd, echivalentul reprezentat in rrnod tactil pe o suprafald este imposibil de obfinut. Cercetdri recente au explorat posibilitatea unei astfel de reprezentdn, pornind de la modul de reprezentare a obiecteior tridimensionale, pe suprafele bidimensionale de c6tre nevdzdtori. In domeniul calculatoarelor, se utilizeazd douE tipuri de rnodele pentru obiectele spafiale: modele ltazate pe volum qi modele bazate: pe suprafalh. Din prima categorie fa.c prafte, de exemplu, imaginile oblinutte la un computer tomograf (medicinLb)" sau la alte dispozitive de imagisticd. Elementele de bazd ale acestor modele sunt cuburi minuscule (voxeli) care au ataqate anumite proprietdli nurnrlrice, in cele mai multe aazulr acestea relevdnd transparen{a fa!5 de anumite tipuri de radia}ii. ln cel mai simplu caz, elementul de bazd al unei astfel de reprezentdri are valoarea binard 1 (?n cazul unei consistenfe solide) sau 0 (inafara unei consistenfe solide). Modelele de tip suprafali sunt bazate pe puncte in spafiul tridimensional, conectate de linii, care la r6ndui lor formeazdlaturlle unor poligoane, poligoane ce formeazd suprafe{e" Mai multe falete iegate intre
11)

ele prin muchii formeazd

u'

obiect.

ffi:lill'o*eri

?n legdturii

*u-interiorur obilctului, er

in cazur general descris aici, nu

.rt.

pot ,on,,iaerat ca
se

Modelele utilizate pe calculator nu se construiesc pornind de ia senzafii sau perceplii ci de la modelul mintal al unei (unor) persoane. Acest Iucru are doud impiicalii: 1' vdzdtoare u.d...9 imagine, ea areun mod,el minral

htudiJ;r;nffi:iiJ;!:?::l;n:il':,T:3::trn
regdseqte

ffi*^flsoand

in structurile de date. Put.m .onstrui imagini frumoase plecand,d. modere pre calcurator, dar nu putem construi aceste ^lu modele bazdndu-ne pe o imagine; r"".fi, vizuald, a calculatorului rdrnAne inc6 o probleind nerezolvatd. 2' Modelele nu au o semnifi."f*. ir r*r mai rdu caz eleconstituie o colecfie mare de voxeri s; p"i,g;**. Aceasta se datoreazd. presupunerii c5 vi'ualizarJ,a n"uie & moderurui va clarifica semnificafia acestuiai Srentru persoana vdzdtoare" Totupi, nu se intdmpld intotdeaunu .u, semnificafia modeiurui s6 o.,rir,ri clari gi este gi mai pufin probabil sd se r"taritprale aceruiagi *oo.r prezentat unui in .uurl unei versi,ni tactile nevdzdtor. Murte modele pe cei pulin o strucrur' ierarhicd qi o .ii.ir-re ataqatd

jl;l*;::

;[r#in

i:":."

Dupd cum se va vedea

fr"tr:Tt?#trJ;$:lff

continuare, informafia semar'tic6 este u i'ouunetdli abilitatea'nei persoane

in

o* o in1rr.g.

lT6"-uerea

Informafia geometricd poate da mr.rltd informafie desp re cum este construit, persoana poate u*d*u singurd ,; ;;r*zjnt6. percepfia poate fi redus[ la doud tactld catr:gorii p.iri.ifur*-trrri,.g.., ,,Io,carizare,, l9g2): (unde este?) Ei "clasifiru.. qT-io*ntinrui.ll (JJeste? ). Laprima inrrebare rdspunde desenur insuqi, ce,a semanticd suplimentari (etir;here) .de-a couur-fui'nd. necesita informalie in l.gt;r; Jr"or,i*.tere afigate. Atagarea de etichete imaginiior tact'*- ,rqur..rd recunoagterea tactild depinzand de aceast[ i;fb;ure lor (pring, 19gg),
anterio"ra-, 1M1rur,

desenelor fbcute pentru copii.

studiind desene fbcute de sau pentru vdzStoriin difbrite momente de timp qi la diferite varste ,. por,i" trage soncruzia cd perspe cti,ranu este un concept ?nscris in creierui **ul: topn--*rJ'ruu artigtii ruireqtri nu folosesc sau nu au.folosit ,o11.i. ;;, ;".rr de vedere opric. Ei nr"i..1ii sunt mai preocupafi-d: proprietdgile obiective ulai importante, c'm ar fi topologia, fenomenui fiind ,:u'oscut sub numele de ,r*lir* ;rrilr*.trar opozilie cu rearismur vi*uar). 1in Aceraqi rucru-.rr, valabii qi in
cazur

123

Desigur cd la un moment dai: in cultura occidentalb, adullii vdzdtori au preferat sd producd desene care s5 ia in considerare legile opticii. Instrumentul perfect pentru producerea a astfei de imagini este aparatul de fotografiat. Interpretarea cu uqurin!5 a acestor imagini fotorealistice precum qi a desenelor in perspectivd, le face sd arate mai mult sau mai pu{in corecte din punct de vedere: optic. In particular, pentru a cia unei imagini o aparen!5 spafial6,, se folosesc urmdtoarele efecte : o Suprapunerea: obiectele dlin prim-plan ascund o parte a celor' din fundal. Distorsiq: liniile para.iele par sd corrveargi inspre cel mai indepdrtat cap5t. (Jmbrele: indicd p[rlile concave sau convexe precum gi alte proprietdli. Nev5zbtorii percep mediul care ii inconjoar6 prin intermediul simfillui tactil qi al auzului. Sirnb,olurile pictoriale care sunt valabile in cazul foiosirii funcliei vizuale surnt diferite de cele foiosite in cazul sirnlului tactil. Distorsia de exemplu, care reprezintd o distanfd, poate adbuga confuzie unui grafic tactil. Siuprapunerea s-a dovedit de asemenea a induce confuzie in stabilirea prim-planului sau a fundalului. ExistS mai multe dispozitive qi medii de transmitere a informaliei grafice in mod tactil pentru persoanele cu deficienle de vedere. De exemplu desenele formate din linii tpot fi transpuse cu o rezolutie bund sub forma termofbrS. Graficele simlple pot fi produse ?n braille, utilizdnd o imprin"rantb braille. Existd qi dispoz:itive dinamice qi hard copy cum are fi dispozirivul Stuttgart care utthzeazii o matrice de pini controlali individual pentru a reda o imagine bazath pe puncte matriciale. Liniile sau curbele insb nu sunt ugor de reprezental. Dispozitivul Nomad by Parkes extinde posibiiitblile graficelor tactile fi"rrniizdnd informalie auditiv5 ?mpreunii cu
acestea.

S-a observat c5 nevdzdtor,Li, iin mod special copiii, nu nurnai c5 pot citi imagini tactile, dar le gi place: sd deseneze. S-au fEcut studii in care li sa cerut nevdzitorilor sd deseneze cbiecte in spaliu; unele rezuitate indica faptul c6.nevdzdtorii pot sd-qi proieoteze conceptele spaliale pe o suprefa[d
desicrie propriet6{ile spaliale: linii groase, asernindtoare celor de contur, iinii care inconjoard contururile, indoituri ak: h6rtiei" Unii subiecli au iolosit c,hiar

de hdrtie bidimensionld. S-au identificat trei metode de a
aistorsia

,arara lumea a$a cum poate vdzr.ut6, imaginile tactile ilustreazS felul in c;are poate fi cunoscutb prin intermediui simlului tactil, Diferitele metode de transpunere a proprietb{ilor spaliale pe un mediu destinat imaginilor tactile, au 1a bazd modele pe calculator identice cu cele utrlizate in grafica pe calculator gi in realitatea vir1ua15.
124

T#:ffi:liJ"irtr"",u

fi

.e* *"= preocuparea s ceror c'r. universaritaiea .eniul accesibifitifii i:lJ:r:iJt'il speci n cafi software accesibile q.-"oi'i*rtrcrogy sunt. Institur de Reche. qi olttr. care sE fie ul:ili..5. .* .rri".... il. uo..*J:t" 'ai mai multr rume rn ao**nii .rs".i.r:* i . grafice in int'mpi'area nevo'or preferinleror +i oarnen'or. . 'car.ore este www.*rd cd procentur ceror care Numdrur rc% ei 20r. n i creqtere in societatea in tutt 1.:Y:i7"j|".*! *trm6' i. .ln worro wide web moderele descrise ?n vRNrL *i n. Iegind calcutratoareie 7..*.-.r*nt qlach..r.. modalitdli de evaruar* u " ur**ilriuralii In 1994 a fost fondar co.idi-t'L i" iunie tggg.-==Importanla acestor modele este informalionald corespunzdtoare pentru educafia $i .ompanii suA.*...rur tuturor indiferent de .?#i".1 rog d-j.'::i3J. o"tarai caiitaiea acestui consor{iu inafard de mimbr' ar ". .--"pri.1iur noi.rrrr*".*r*"re .: l. munci.rituti"poate " . ori"* Europa...:Til:. accesibire fac posib'I . *iu*1.ffil *::'i'1urii"t51 a.u.oilse erc.uo. Fondatorii de renume ca n4assu*h*u."p.il Deoarece de u r* a.'?it.frffi il ff Tttlmll'ru* flffiilt"T.*:i. {nifiative ?n dom.ga. world-wile web (w3c)..alo ri vom t'di.."oput g*n*rui a erabora specificatii con'une care sE supraviefuiascd *rri.xiiltrffi:tril:l*:J Ji:'#*:"Jlf** liJttl.o*un* lur* marii comunitdti jnformalionui.ra carcuratoarele gi apricaliile ror re sunt inaccesibile este. un mediu bidimensional" neoarece nu existd o metodd directd de transpunere.li.J".* *-' 'iJ.zate O. ua asigure evolugia gi interoperabilitatea ..itatea.frilt.x?H[?:" re "is..eet"rd cu accesiblitatea pentru profil' .dil:.:lfffi'r3:.*-gJ1td. iL . d :#Hi: tridimensionale tra'spusl o. 'a T iJrli i..:rr? rvit M... fffi:i:Tit jtri.. p" " il . t*in:.'#. trebuie definite standarde ?n viitorur apropiat.ununtr'luir-*.are in apricarile sortware Mi cro oft .. di. #...i-*.. cu scopul de a crea protocoai* .i. specificagii car-e contin cdteva reguli concise'.at qi pentru Dacs dorim sd accesur la informarfie qi ...lr *il fffl* 1il.iffi .. se ."1pr. Kei.r*nguage) pentru a transmite inforrnalia sunr utirizate at6t tridirnensionard uitiritorrto. *n " in continua 1. eiab oreazdprograme cerinietre m r.."- .4...u specificafiii'r penrru pentru windows ztioo.rr* *r l"no*atiqr-re et en euto-utique ^{ational tJniversity Japonia..izat. evo'_rfi'or dramatice' acest consorfiu terLnorogice a uuyl qi iniliative privind "Puterea www consrd in accesib.u de pra...eta in intrega incjustrie de construirea de aplicafii . lt< .$r._n1liJt...?1?... i.u1.

sunt cuvintele directorului V/3C.in6. gestionare de fiqiere. in funclie de specificul si'lua]iei concrete' t" general.rd sugestii qi recomandbri in leglturd cu tehnicile ce trebuie folosite in constnrirea paginilor webo atAt din punct de veder:e al conlinutulgi cfit gi al aspectutrui. atAt de cdtre etrevi c6t qi de c6tre profesorii lor. Tim Berners-Lee' La aclresa lrttp:llwww. progfanar.d 9i de calitatea programelor' Calculatorul poate fi folosit gi in invdlSm6ntul special. astfel ?ncdt acestea sd prezinte un ?nalt grad de accesibilitate pentru persoaneie cu cerinle speciaie" 7 SPECIALA "4" TEHNOLOGIA INF'ORMATTONALA $t EDUCATIA 7. calculatorul se utilizeazd deja in mod curent. rnanipularea de concepte formale. Nu trebuie insd sA pierde.org/WAl pot fi grisite inforrnalii referitoare la aceastd inventatorul un aspect esenliai". calculatorul tr. au iost ide. frrd a aveapretenlia c6 vom fi erhatlstivi.t de exemplu interesa{i de aplica{iile pe care le-ar putea avea in invaldrirlintul special limbajul LoGo care. of. trei rnrari locuri. Diver:ie cercetdri in domeniu au pus in eviden!6 126 . scrierea.procesafe de texte.ur. software specific (de exernplu pentru procesare de texte). lr{u toate aplicaliile software"folosite tn procesul de instruire general pot fi folosite in ansambiul 1or Frentiru elevii cu deficienfe.l. oricAt de cornplexd sau performantS. se adreseazb copttlor 9i este in mod cutrent utilizat in unele grddinile. crealie aitisticd. calcui. in invalamdntul special. categorii . vom tncerc'a s[ trecem in revistb ceea ce existb qi se $ilizeazl p6nd acum in materie de informati c6. ceea ce depageqte elevuiui cu deficienge. urmdrirea unor secvenle logice pentru oblirrerea anumitor rezultate. Unele fac apel ia abilitali ca citirea. Av6nd ?n vedere faptul cd nci aplica{ii software apar practic in fiecare zi. posibilitdlile Totuqi. facilitirnd unele activitlli pe care profesonul le hrotdrdqte. la orele cle clas6. omul este cel care qtie cel mai bine sd ia decizii in situalii critice qi nici o rna.culator. coutrar altor limbaje de programare.Instruirea asistatd de calculator in educafia specialS i1 proresgl instructiv-edncativ. mulli autori s-au ardta. limbaie de comunicare onn-magind. Rlzultatele utiliz[rii sale sunt de rnulte ori contradictorii 9i depind in mod direct de strategia pedagogic. mai general privind.-w3. procesare grafic6. i"iJiuii"e.buie privit ca un instrument care poate fi de ajutor at6t profesorului cdt pi elevului. nu il va putea inlocr-ri.m din vedere faptul cd existb limite ale utilizdrii calculatoarelor. . limite irmpuse de domeniu.instruire asistat[ de rcal.ntificate noud domenii de utilizare a calculatorului in procesul de instruire . invdfare.s: S&u.handicap este World Wide We'b.4. automatizdtt in industrie.

? .:'?trre * eli o e in con. x#rj.rea. programe nofiunii o. iu)'"t*"i..'nt lt#""ix'trJ..$cop didactic p "r*ii..J^'ir ?:f.... iffififfi se repetd...*i...ezvaltarea de prourJ.*:m4.'".i..."tTnJ.::jff|. *.."[ 9i resrate testate doar oou."p...n.i...a*purl -#ffi qfl ffil-"trtrffi':l. ec ani zar ffiJi repeti{ie au fost rln.']... ce]e concepte iniJza..*)i1..i. ffi ffi H .. programele r g"'mf: ff programele ..i'.u1i* gr de siwtul.- fag5 de utilizarea -.e unu.r. *.nm.ff cate antreneazd decdr "..ffi '":.l- itrteresul-manifestat abilitalitor regare .d:.....1..i-. ..."r"#._T:.ry oa o oi*pu.fi I a* -:l ou bine definite.rru*. oolin*.:T] tr':ffillTi#.**.e reprezintd ...*ff i::if O":. Jin".5.2' * fr'ffi{.til::H[*.i'."HlJ"#'..:?5 ***odelele activitarea cognitiua schimbare' ca o trecere . c u di n "l ..l'.:.Tjr:. copiilor tnstruirii inre r: uni r. "Jl' as upra tuni : -.L."n. o" r.og.2..**.l*-rl.*.ur cu 7. c rirnbajurui..c "o :l# obiectiv instruirea'..o*.#:- intre ca'rpurile concepruale.:: D..'niy. :l*j.:":. i'J..rie.::i:.... jr 1^..gtin conceptuale a.4."::1. fi ii:ihffi zvoltare a.1*l?l.3. *rtU ectucative.:.ffi : bi ec ti v tu rni zare a #il i i! #*T] ro de n rorma fi i nonne: ui*uf. oT*".*'rre*e gi : t.. e Aceste programe er e ce n ci en e f au drepr iilm:i: . xlH T..i.*.i.'ril#ffii.f."."f!:..:.ezvoltatea ':"0 rrebuie este-pivitd de la ca o permiress'test'm"f".... confbrm t"lo..ff. cu.r* b.#. "b.t de cuvint. sd admitd 0 distincti ipotezei care subl i* fie 0.*. cre'terea timpilor o* .rei catego rii: jocwrite a" Jocurile educati\.r. .[ .1rr^ il .ri. j!.n.H*Ja:'f.T.ffi ":?::: ':':n schimbdri.'. .*# p.ffi Eri.... cuno. r..."i"""i1.!.:1. .. jl::"f".Hf.r."i'ir* **.:'i'iit.i'Ji1lr"ffi:lll:are in scopur ?nvafirii aplicaEii ale . contribufi'e . trebuie psihologice ce respecti ua ..ir de calcularor e.. ilH*::ffi i# rnl: J lru di feren erea di feri re] [i or ni vet e p'o"ouffi / Ji#f fi .J.f..*.:T[ffi?# .o..nruin'.r.nit psihologice sd sd renecte ?.:::r::. rJ[i'r':.u . .LoGo pentru d.:. ffi.f calculatorur".'' entru vi i u lt i*x.Tf. ig5''* un.

poafe fi apoi folositb drept subiect de exersare. fie e1 educatorul specialist sau terapeutul. Mai mult. ln plus. se face apoi evaluarea cunogtinfelor acumulat"e ?n rapofi cu obiectivele stabilite. regula ce nu a fost aplicxd sau zr fc. . rezultatele ellevului sunt inregistrate gi profesorul le poate consulta in orice moment.oane cu deficienle utiliz6nd calculatorul. 7. Vom prezenta in continuare cAteva astfel de programe. permite qi aplicarea unei instruiri individuali:zate.zate in tirnpul lucrului pe calculator. Elevii pot face progrese conforrn propriului ritm. se mSreqte sau se rnicqoreazd gradul de dificultate al exerciliilc)r care vrmeazd. poate fi lEcutb prin utilizarea prograLmelor de instruire tutoriale. are la dispozilie un instrument ce poate servi atdt pentru instruire c6t . . Acest rezultat aratd cd. ?n afard cle faptul cd servegte clrept instrument de evaluare. Au drept scop dob6ndirea.ile deci doar pentru modele aie dezvoltdrii incadrate in domenii sau chiar sarrcini bine prectzate.st aplicatS greqit de cdtre elev.Aceste comparalii pot fi ul.3. fi"ecare rezultat este evaluat de cdtre sistem 9i ?n funclie de reugita elevului la fiec'are lecfie. a unei anumite abilitali (verbale sau intelectualtl in general). t28 . La sffirqitul frechrui exerciliu. impdrlitie ?n doud categorii: programe pentru J. Evaluarea acumulSrilor realj. Experimente frcute cu copii cu infirmitate motorie cerebrald.un pre-test care permite stabilirea nivelului de cunogtinle cu care elevul pleacd din start. prin memorare.ii pentru comunicare sau terapie. sub fornrd slonorb (un sunet muzical de avertiztare).ii in cursul clrora elevul primegte un semnal de eroare in cazul in caLre greqeqte. avdnd problerne pe plan motor. pornind de la cele spuse mai sus.ile repetitive.urrneazd un numdr de lec!. au demonstrat cd utilizarea calculator:ului poate fi fascinantb in asemr:nea m[sur[. este intotdeauna aceeaqi . aceastd metodd de instruire este la fel de eficientd ca oricare altil metod5 consideratd : performantS. gralie utiiitzirii calculatorului. Procedura oare se utilizeivdin caztil acestui tip de prograrne de instruire.drept incheiere. in cazul unor handicapuri motorii. c" Tutorialele sau exerciyt. ?ncAt copiii pot fi capabili sd invele rapid sd scrie cdte'r'a cuvinte.ncilitarea cowrunicdrii gi prograTfl€ ctt ob iective pedagogice multiple. acest semnal poate veni sub forrna unui comentariu. Aceastd categorie de prograrne. Frograme ce pot fii urtitizate pentru persoane cu deficien{e mintale Cel care se ocupd de pen. verbal qi intelectual.4. diagnosticul de deficienld mintal[ trebuie revizuit. rezultd c[ ele nu pot fi aplicate cu succes decdt dacS se line seama de natura qi gradui derlicienlei.

comunicare poate fi de asemenea ^capu.fi. incapabil sd varbeasce sau sd-qi miqte brafere sau picioarele' un buton tntrerup5tor. cu rnurtiprtre dehcienfe...ui. fapt care a facilitat comunicarea. Printre tipurile de programe la o programe care vizeazd invafarea orl0grafiei gi a dezvortdrii capacitdgilor motrice prin manipular*u i. calculatorul se dovedeqte eficient pentru: o a-i ajuta pe copii si exerseze scrisul.astfel fixat pe scaunul cu rotile irentru a-i permite sd porneascii un talculator prir.dintrl ei.r.. un i'strument deosebit manifestat de copiLii cudeficienfe ruia .. p.---llY l I l l I utilizarea cqrcztl'torurui ca inst.J. atica.. a-i invd{a pe copii s6 mAnujascd banii.*u cr^r fluntea. evaluare gi instruire. cu .uruie. potrivit pr:nt.ru deficienti mintali. . ofera copiilor cu paralizie cerebrald posibilitatea de a comunica prin simboluri. Au fost comunicate rezultatele obfnute cu un copir ce suferea de paralizte cerebrald. o sporirea capacitalii de memorare a numerelor. memdrii familiei ear.. Existd diverse programe care permit imbundtdlirea cornunicdrii ia persoanele cu deficienfe" pr:t jezvortate fi programe care folosesc simboluri bliss.'in urma unor experimente prin care s_au introdus pe rand calculitoare in rnai multe gcoli. perisoane cu handicap fizic sever qi peri.e nu cunosc simbolurile bliss.dt pi una complexd (prin intermediul unei tastaturi .re'pot realiza pi traducerea ?n englez6' ceea ce permite comunica. copilul * incepur gi imbundtafeascd modul r:re com'nicare.rpita copilului la matem .'.rtor pi sdba a cdptigat chiar o anume libertate de a alege intre jocurile sau activiiapile de lucru pe care le confinea sistemui' Acest tip de exggrienld poate fi folosit ?ndeosebi in cazul copiilor deficienli mintali. abilita{i sociale. afazioi.r*.. ac.u. i.". (Trebuie totupi iicuta observa{ia cii se simte lipsa u]tor programe de calitate in acest domeniu).. i-a dat copilului pi posibilitatea s6 serecteze dup6 pracur rui qi s6 rdspundd la intrebari.. oblinutd prin lucru ?n grup..: . prin faptu1 c6 ofer6 atdt a posibilitate simpl-a de utilizarf fprir -pararea unui buton) r.i*uoluri care reprezintd de exemplu grupe de cuvinte).ii profesionale. referim.".*r.nei manete cr.e . r imbundt6{irea instr:uir.i*a$l'.unicare: calculatorul poate sintetiza sub formd sonord cuviniele scrise de un copil putemic handicapat sau. o a imbundtd{i rer.. .easc6 de calcul. n.ument pedagogic adaptat. dobAndirea diverselor.orrciliu ca aceqtia sii-pi poatb controla in mod liber o partr: a corpului. s-a observat interesul a' utilizareq calculatorului ca wtjloc de com. imbunStSlirea a. b.u-.i* calculator. freru. arnintim: ioc (se t29 .ste programe igi pot propune trei obiective: comunicare.

citirea orei. Aceste programe utiltzeazd aofilr3oZi verbale asociate unor imagini prezentate pe ecranul unui calculator.socia{iei Internalionale de Cerce. dach rdspunsul nu este bun sau elevul nu rispunde. Existb programe care ajutd cc'piii sd invele sd recunoascd pdrli dlintro propozilie qi sd construiascii propozilii complete. reztiltd ch intervenfia fbcuti prin intermediui calculatorului este ese. Elevii s-au dovedit a ayea perfirrmanle mai bune gi au pret-erat evident utilizarea calculatorului.$. cum ar fi fracliile lungi. precurn gi a memoriei vizuale qi auditive. pe nivele progresive de dificultate) Lar acceniul se pune pe inlelegere qi dqzvoltarea capacitdlii de citire qi scriere' Unii autori comparS aceste prograrne cu metoda clasicd de luare de notile. . transmiterea valorilor culturale qi identificarea personajelor.adreseaz6 in special c. cuioare qi mdrime. Aceste programe vizeazd urm[toarele deprinderi: identificarea oiriectelor dupd form6. citirea semnelor qi prepoziliilor care indici o direclie. Programele rsunt concepute sub form[ de jocuri. Din literatura de specialltate. I jocuri educative pentru stimularea memoriei qi imagina!iei. dobdndirea unui vocabular funcfionral.nlialb pentru aspectele complexe aie invdfdrii. elevul primeqte un feedback pozitiv. Este permirs un anumit numSr de incercari. . sunt frrlor. El:vul trebuie sd rflspundi prin atingere.tele utilizirii calculatorului cu cele ale r"rtiliz6rii metodelor clasice de instruire |a copiii cu deficienle mintale. ceea ce evident vizeazh stirnularea abilitdlilor motrice line. Lhrele au pus in evideng| rczultale pozitive 7 130 .a unui obiect de pe ecran. s-a ndscut ideea punerii la dispozilia acestor persoane a unor programe informartice care ua permitd exprimarea crap:rcitdlilor lor creative qi dispozil:iilor at'ective" Au fost elaborate o serie de astfel de prctgrame adaptate pentru persoanele cu deficienle mintale.opiilor ou defieien{d mintalb upoarii qi permite imbog5lirea vocabularuiui in context de.Avantaj ele utilizirii cnlculato ru lui in inv6{5 rnfl ntul speaial Un anumit numdr de cercetbri gi-au propus sd compare efec.joc). cu aspecte grafice qi mr"rzicale atractive. o prograrne care ii ajutd pe elevi s6-qi stabileascd linia orizorLtal[ pentru scriere qi s[ diferenlfieze literele asemanatoare. Dac6 rdspu:nsul este bun. Dupd primul congres ai A. iar rirspunsurile elevului sunt inregistr:ate.4. jocuri educative in care obiective psihomotorii sunt asociate unor obiective cognitive. identificarea banilor. greu de asimilat de cbtre copii cu dificultdli de invdlare.ite alte tipuri de feedback. copilul trebuie si cree:ze fele gi sd programeze miqcdri faciale.tare $tiinfificd in Favoarea Persoanelor Handicapate h4intal (1980).

. o atenuare a uio llruunata gire am'dur'i de r.li.. altete cln contrd.rur* in rnod automat iar rezurtatere calculate automat.....T# rr este posibild o prc'gramare indiv iduarizatFta sub formd .utirizareatehnol0giiror inforrnafionare oarecare pranifrcar.L: r"*.Ji"'#f.:i[u. ':::[i : e c ercetdrit or intreprins e s unr si metodorogia ." srup utilizarii elevii . deqi avantajete' ."..oentru cei pe oar. i i J i.. ." evoJ4..o*.ffi :1.il "iffilli a:i .. : ^' o alt avantaj se re :r5 ra. ri tm u. :fftr# : #T. .. exercipli calculatorurrt"il Au fost puse in evidentd u.{il#'ffscute in ?nvdrdm'nrur ^-ii special.Jl. il.#iJ::TJ*taje irnportanre aduse de utitizarea r . ffi'HlT.Y I I I l1#ffi|u::tl1fiH "*r precum calculatorulu'i. . |:lffi il' ruH.tr'"... _i...i 9i iri urrnririrea o F. nu au descoperit nici o rezu ltatel it*r-1ffi*:[t?"11*r.p"titir* t".yid.iz*ura sus a concl o 1"ry{c.ffi". . i el e calculatoarelor ^.fu*.l..'^i o'".l*"t* cai'ututo'ui"'':::.*n1*i u olilrtiu*to.ea 1"ia'ai"' 'rcrr *uesea t'a matematicd.Jnologiei ' un avantaj ar fi ftrptur c6 .silfi-iffi.ii li.Hfijil.fi"l.. importante r""uit*a...r"'ilff.r. rSspunsur'e pot fi inregistrate.r unui d'iagnostic.. jocuri. ii .e rnaqin* sunt mai pufin trautnatizante .*...11 sau fi "riu-"raar inutild tendinld care s-a observat totuqi in rumea occidentarS este cd. jJ.c i..p ens u invdfrrii.:".* ' ffitf.T--rl1. in aregerea p'ogram 1:" un.lii.*.te r in au"**" *i*"T'.ii#jl' perrnite " punre de regdrurd intre crasa infbrmalionare ?n inviigsmdntu] .modur de evaruare..rrt*u constituie p*r* profesori rimp gi un cdgtig rde *fon i" prr.^r. :.off3J 7 sancfiun'e date de cd.u.*tt"nal' ^ t#f3r'r*i sd sporeascd numdrur de exercilii individuaie pe profeso^-rt poate imbun*rdfi sau dezvolra ffiiifi"J'j.:mhri'"-ffi nai li: nu ajuus Ia utilizareacalculatoarelor.'.tfi ii[l-. ' utiriz'..fi ... erorire .. handicapurui darotu. .i"rtl1T'i:n-:l'J.' # ffii: :iiltrffi:.

potrivit caracteristicilor elevilor 1or. animalie etc.5 " Alegerea rdspunde. Ecranul tactil permite folosirea unor gesturi naturale: atingerea cu degetul a unei zone de pe ecran pe:ntru a activa o comandi sar. Din literatura de specialitarte qi din experienlele altor ![ri.apd esenlialb ?n utiliz:area informaticii la clasfl este evaluarea prograrnelor ce urrmeazd. materialurluii informatic Adaptarea materialului $ji a programelor la populalia vizatd este deosebit de importantb gi este o condilie necesard succesului utilizdrii calculatorului in invdldmdntul special.erea eficienfei procesului educativ gi in acelaqi timp reducerea cerinlelorr irnpuse prof'esorului. caiculatorul este un prollesor "ultra rbbddtor". nu inchise in dulapuri. eare ofer6 dreptull la erori gi otbrd feedback instantaneu asupra rdspunsului.I in fine. pentru cd de multe ori.4. el permite cr:eql. t32 . penlru a spori atractivitatea. cele mai potrivite progriifile. pot fi .zind mereu. altfel copilul poate fi derutat iar adultul obligat sd ini[en. al treiiea avantilj ar fi de ordin administrativ: calculaforul aduce un cdqtig de tinLp in gestionarea qi linerea la zi a informaliilor precum qi in redactarea rapoattelor. De fapt. sd fie uti:lizate. este necesard prezenla unui specialisl. Este deci destul de important a pune cAt mai de timpuriu posibil copilul in contact cu calculatorul. o sd existe o listd cu tipurile de programe. Aceastb evaluare trebuie sd lind seama de v0rsta qi de nivelul mintal al persoanelor cdrora li se adrest:azd. in fiecare qcoalS. deficiengei mintale i se suprapune gi o altd deficienld ce necesitd anumite cc'ndilii speciale.ru qi de scopul urmdrit.e folositb prin sunet. Materialul poate consta intr-un mouse qi o tastaturd sau un ecran tactil. o indeosebi pentru persoane deficiente mintal. care s[ permitd arganizarea pe grutpe a elevilor. scrisd qi vorbitS. o deoarece problemetre telurice sunt inevitabile. Este f<rarte important ca profesorilor speciailizzrli sd li se dea posibilitatea sd decidd gi s[ aleag6. r materialele sd fie ugor acerosibile.lrase utmbtoareie concluzii in ceea ce priveqte organizarea invdldmdntului special asistat de calculator: o este necesard o sa15 maue. informalia sii fie prezentatd simultan sub frlrmd vizuald. dar totodatd qi de modul de luc. o sd se foloseascd prograrne fird erori.r pentru a-i 7 . Utilizarea lui proate stimula fantezia metodei de instruir. O alt6 el.

1 uffil. ?n orice .i si'rpru o extremd.* accesul vrea sd re desft'0are (accesui fiind aici func{ie de continuumur de a}:'itd}i pe .si solutii mai cuprinzilt"oare gi inai foloitour* to{i.r o persoana cu intr-un mecrir.semdndri. Aceste remarci pot n sintetizate astfel: cei mai mulli oarneni au abilitdli care constituie un amestec intre ordinar gi ieSit clin se poate vorbi despre necesitatea resursd a integr'rii integrdrii o*ilui ca fiinli in societatea modernd. unii pur gi au semnificativ mai pufin.j...cte'a d.ornpr*^6..-cupu..6.r* omul se confru ntd zi de zi.r obipnuit pr".ot fi handicapari are celor ordinare. Este impofiant sd obserT dm cd in cele mai multe situafii.. . ?ndeosebi in condilii de stnx.ffii|. . oJrrru fald de In cazul handicapului fizic e-qte evident. ... in g*nrrut. tehnlogiu irf".i. p. nu diferS calitativ de acestea. Joua funcfii pri'cipare societatea modemd de aziilroi. un ait punct pe continuumul abilitd1ilor uffiane. oboseala gi stresul pot reduce abilitilile cognitive.-. zgomotul ioate uu* efect. bc.itafile ornului nu sunt ceva static: ele se schimbd timp .i". induse J*-o.i.i"ri"r-ld 7"4.".unogtinle de .e un'.. putem g'.mplu.. dacd ne concentrdrn *typl'l nevo'or speciare.onald are.-E"ir. nevoile qi abilit6file pe care societatea le considera difbrite de cele ordi#. Tehnorogia inibr'nafionari - i rnedie.ar murli our*ni au astfel de probreme. .di'.n" in ar fi aiea de a-i facilita clmului la toate acti'itatire pe care. o*rr re posedd).i. iar a doua r nevoile iegite din comun sunt extreme o oamenii normari F.. Ceea ce vrem sd subliriiem prin cele de persoans normala intr-un mlJiu'i*qi* din comu" . societate care are tendin{a de a deveni din ce in ce mai complexa." comun."zh: cu c. dar situalia este mult mai . pentru simplul fapt ca memoria uman6 nu poate stocer o cantitate de inforrn a[ie at1tde mare ca un computer gi nici nu o poa'te manevra pentru rezorvarea unor probieme conrplexe intr-un timp atbt de srcuft). existd oameni cdrora lipseqte toral co'trorur le motcr.i..:#".J. rr*rpinurirali .: d _ r ce cetre mediu in acelaqi fel cu cei cu nevoi spercierle.I r poate fi conside ratd ca un mijloc de reducere a cornrpr-. * :.ur.r.ur.u.oorrlnuum intre .ia.teaqi similare "i-r..u.Ti' Tehnologia informafi.nfere vizuale.ala qi ver$a de asernenea srchimbari substanfiale' un factor itop"**t de care d*p* abilitd!ile umarre din raportarea acestora Ia rezurtd mediul furnui sar-r iluminarea defectuoasa poate produce efecte -u.. (Se apeleazd la o baz6 d* .'.. o persoa na uiurira nu_pi poate arninti nume de obie.nt*re pot produce rcisfunctii temporare sau-permanente. In cazul disfuncfiilor cogniriu. ere sunt pur. r . in acest caz. i' il.u gi surditatea. u persoand handicapa t6 aredoan abilitdti mai reduse' acestea nu-i-ritr)se*c cu desav'rqire.ti. prin **ur* cei ce sunt considerati handicapafi au doar uner.rdinar gi extraordinar.

tionald presupune rezolvarea unor aspecte de adaptare ale acesteia la nevoile speciale pe care fi le ridicb grupul de utilizatori. fiecare text va fi tipdrit la fel. Caiculatorul oferd positrilitdli mai bune pentru a lucra in gr:upuri rnici. animalie 9i sunet. prin colaborare.izat sporirea motivaliei in uLrma utiliz[rii calculatoarelor la copiii cu deficienle de invSgare.rl celor cu nevoi speciale. Motivarea sporitd . rezolvAnd astfel problema intr-un mod stimulativ qi chiar aventuros. Ecranul unui calculalor se poate uqor transforma intr-o i:ond de lucru comund (spre deosebire de o foaie de h6rtie). Sig.urt6 duratd dacd nu avern gnja de integrarea computerelor in procesul de invdfare. 3. de vorbire gi cognitive. copiii pot explica in ritmul lor propriu 9i clupS scenarii hotdr6te de ei. ii putem identifica aceleaqi doud funclii: accesul copiilor cu nevoi speciale la instruire gi asistarea lor in procesul de ?nrr6!aue. conform celor douh funcfii principale: accesul prirL tehnologie informa. ctlpiii put6nd lucra impreunb. datorate unor deficienle:. pr3 un anumit subiect. Dacd ne apropiem de grr. presupune utilizarea tehnoiogiei informaliorrale ca mijloc de suplinire a unor abilita{i reduse. DacS ne referim ia educalie ca domeniu al activitilii umane in care tehnologia informalional[ iEi gdseqte apiicabilitate. 4. Munca lor poate avea un aspect lizibil gi poate fi corectatd mai ugor. folosindu-se de text. 134 .aceea de a-l asista pe orn in desf5"g. indif'erent de caiitatea scrisurilor de m&n15. ar.istarea utilizatorului cu nevoi speciale in activitdlile sale (fie ele de munc.d.ur c[ apar gi probleme care trebuiesc gdndite cu grij6. ExistS programe prin sare. putem spune cd au fost adresate toate tipurile de deficienle: senzoriale. 2. tehnologia informalionalb poate vdzutd clin doud perspective. Dacd ei folosesc de exemplu un procesor de texte. Ilste utitrd aceasti diferenliere datr:ritd necesitililor de design oarecum clif'erite pe care tre irnplicd. ducdnd p6na la integrarea acestora irn inv6!5m0ntul de masd" Pot fi puse in evidenld cinci moduri in care copiii cu nevoi speciale pot beneficia de utilizarea tehnologiei informalionale: 1.mLulli profesori qi observatori au ser. prin imbogalirea experienlei lor de ?nLvdllare qi ldrgirea accesului la curricullum. educalie sau recreere). S-a constatat cd tehnologia informational6 are o contribulie valoroasd qi oarecum unicb in instruirea copiilor cu nevoi speciaie. Dacd ar fi sd trecern in revisti ceea ce s-a construit pind acurn in domeniul tehnologiei informalionale pentru utilizatorii cu nevoi speciale. motivafia se poate dovedi a fi un cdqtig de sc.ipr. elabordnd o strategie care s5 corespund5 scopului educalional. Accesul mai mare la infbrrnafie. ftzice.urarea acestor activitdli (gradul qi tipui de asistare fiind la f-el func{ie de ilceeaqi variabil6).

'i_". J. "u...:g:ff altere--upu.* j. rece e::istengei unui *. gi variat.T.rtdqesc....si sr.d gi creqte. subiect o**it..terne instrumenbazd schimbarel hvpermedia .re dugmaniror s'i. ln care suA ar fi fost de comunicare in cazul roviti o.'ffi.. J 3fJ"'.1 # ili Hl insd accentlr c3 atare. inovalii por sE unere por fi ptuud. umanitd.u'ete .d indivicluar.ui*.rilaarariotas.J.ia' in timpuj rdzboiwlui penttu a asigurapermanenfa.fe dinspre ronru:ltori.. ri". acesta procesur a o *. tnterconectate prin siste** ..: organiz_atti...r..." A ruatnaprere sub aceastd formd nu in urru unei ide.a fbcut -i*n aparifia in J t'gon iu in I)in punct de vedere tehnolagic..*: . pubticat este disponibil 9i aproape tor ce este peni. . desenelor sau cornbinafiilor de l. continua schimbare telmol0gic'.^. "#'.t^. Toerte aceste er e uri r ize azd pr otac o ar e in rcgaro. ci pur.ri confinurul in confinutul infbrmatiei ur!."rirri*r-..u un culturqr.i*...Internetul sunt oamenii care utilizeazd acele computere pi inforrnap.irr.1."q. irnp. face mult mai ugor.. apard in mod spontan.u.. particurar.o utat in m.ii.i..T.t* t*tl. poate fi incurajatd.riogii datoritd structurii::. Dezvoltarea creativitdlii" Creativitatea *upo. sociar ii si . de computere lnim*ni . ..J R privit .-n uuie privrr *inigial faptul cd aceastd re{ea ca o ironie a fcrsr . ce vin cu torul u j. :l?.b*#In.ft*.u p* .i Internetur este o entitate care evol ueaz.a:.r. f J.e p. lgg.ur..irurtt*Jr. in Lrma cercetiri fbcure ".:ffiT"-.itru aJartfer u)-*'arte domenii.#.lin qi."ri.l'r. gi cazur tnt"rnet. culturi diferite.sau . . p* se am cre ?rvd{are qi ejucaria trlf *tr* n rilate.este care "'"' iili "'. Refacer*u-r*llior.. informafii I)in puruct de vedere ltnta?t.a-tehnorogia . aite scopuri. arinii'du_se ir*rta schirn'bare rnrerner penrru erevii si ia permanentd teJhnorogiei .r. in domeniil ..i". nernaiinratnit Trno:nen tehnorogic. in fine' Internetui por.."tri:T##df. "oi.iui .r. q*^aig.Tu.o*u. nevoie de schimbare nefiind torald. c6t reprezentanti ai un'r gi ca ..u..). gtie rntemetul este fbrmat din milioane .. siguranla nunrdrur ercestora)..il sd nu airereze n iljl J. pJur. sociare.urJ'oour* pubiica pe Internet .5. "' roatd rumea. deoarece cuvintel...i' in orrooiturlu in.. u'e' pe Internet este ulmitor.re.ip^Gi.i. n schimbate pe ecranul unui computer. hArtie..mpru a*tiraorui*. la fel gi grafica rnuzica Ei in cazul utilizdrii unor programe de graficd suu murird. ..lJ.Xl :fin n :: eeaq i i rr"""ri ffi lil.. acfion'nc oamenii vin din :i..

are efecte incrementale asupra comunicdrii gi interacliLunii sociale.". Internetul este un er:emplu rar de "anarhie" funclionald modern[. scad costurile qi sporeqte disponibilitatea cornuni. mediul neliniar care integreazl text cu iegdturi (liruks) spre alte texte este un alt instrument tehnic ce stimuleazd $ imbog[!:egte inv[larea. 2 milioane de institulii de educalfie domenii "edu" . schimbfind astfel filosofia gi practicile Educaliei Deschise qi la Distanl6 (ODL). S-a dezvoltat gradat qi in mod naturai. orice nod se poate adresa de la egrli la egal oricdrui alt nod. protocoale care sunt strict tehnice.ort a energiei electrice. Este irnpdrlitd de utilizatorii shi. Odatd cu cregterea complexitSlii tehnologiilor de comunicare q1i de computerizare. nr"r existd pefi. Poqta electronicd (email).Spre deosebire de alte refr:le concepute gi realizate de oameni. ln principiu. nu existd cenzori oficiali. atdta timp cdt respectb protocoatrele TCI'}/IP. Nu cunoaqte granile. din doirinla oamenilor din intreaga lume de a ?nLpdrtdqi cunoagtere qi de a comuniczt. nicidecum sociale sau politice (inerfara unor probleme de utilizare in scc'p comercial a Internetului. pentru cd existd deja un larg spectru de posibilitSli de invdlare pe gi prin Internet (in mod special pe World Wide Web). existenla universitdlilor gi a clasetror virtuale pe Intemet deschide drum spre un acces rii o participare mai largd a adullilor la instruire. unde "hypermedia" include de asemenea 136 .11. Schimbarea tehnologic5. Nu existh o companie "lnternet Inc. pot fi cdteva din implicaliile acestei e:rplozii de informalie qi comunicare.rnetr mai multe universitdli "on line". mai multe "diplome virtuale" o1blirrute prin "universitdli virtuale". nici consilii de conducere.in iunie 1996 gi aproape 3 milioane in august 1997 (Surveys and Statistics.c[rii instantanee pe g1ob. video-conferinlele gi aplicaliile multimedia sunt doar cdt':va exemple ale tehnologilor novatoare ce se uliltzeazd in momentul de fa!6 in educalie in intreaga lume. Intemet"? Unui dintre multele motive este pur gi sirnplu din dorinla lor liber consimfitb. din acesti:a. De ce vor oamenii "si fie pe. Nu iqi are originea intr-un anumit loc sau !ar6. Hypertext-r. releaua Interrnet nu este proprietatea nimdnui. prin incurajarea cititoruluilutilizatarului de a-qi g6si propria-i cale prin masele largi de informa{ie. sparge tiparele narative ale textelor scrise. cum ar fi relelele de producere gi transp. chiar dac6 nu este posibil sd mlsur[m cu precizie rata de creqtere (13 milioane de o'gazde" in 1996.odor Nelson (1974) qi Ei-a gdsit adeviLrata irnplinire odatd cu aparilia www. 20 de milioane in august 1997. adevbratS. de-alungul a trei decenii. Mai multd educa{ie prin Inte. din care 5 milioane din Europa. Putem spune cd utllizarea Intemetului creqte in mod exponerLfial.ja de propriile lor legaturi). Idea aparline lui The. 1998)). prin consiens. ca:re iqi face apartlia cu o vitezd frrd precedent. care s-au rezolvat odatd ce companiile au inceput sd aibd gri. Mai muit.

. La inform"fti t*or*.i.Jn1u a*roortare. . credem cd este potrivii ca justifi.".*r..re deficienfe. avantajele www care fac sunt c6teva din invii{area mai accesibild. traficril on-iine aglomerat..t. formulare qi testare a ipotezei'r.99 asumd responsabilitafi igi de corectare..re.ilffiTffi.!:#"Wf:..or*rliff:1":t:A#[H:tq] o rol de ruplt.. web e'ste un. costurii*.rr"li.acum per lntemet.. difi. mocrerul . audio gi_video pe pe supooturi nloirile.'.o-unitapi de "elevi.sursd gi poate juca cel pugin doud c pre.andardere tehnice deschise care perTnit c.i. ba zat6" d. care..**u--*x_ se facd rispunsurilor ra intrebari prin prisma int c)usru www acr:esur"la educalie pe:nrru tori. curturare.j: :.ror... **l . accesu I ra baze J* aur.. dar pentru introducJrea acestei tehnologii noi in educa{ie trebuie justificard pr'cesur de i" .a ':f#.""l....#i.u.a a$a numitr:le retele . de o* construire de infeiesur:i noi' Toate acestea se intrimfia'in. inregirt ur* qi analizarer*dut. nrur. care interacfio impreuni qi construiesc neazd o iom.. pure ui :::H'lrtcunostinle $"il.* .fiu'ea rntle erev pi instru.ctor. "ourupflofir.r.un mijloc viabitr de a creqte reflffili H[ o tormd de invdprn"dnt * **# 'ccesur Ia nu pot unnai o gcoard H:'.r* rr n. promoveo. crar contribufia ei...' f..uarea': ffii Tffi.. chiar in *:l:tff T:* '.r o.:l::rnoprinfele de n impdftdqite. mediu de instruire deschisd (in termenii momenrului qi rocului de acces) qi la distania ton line sau rive).-ur. intre elevi qi' Iasd ?" p"ttntiuir-rqa deschira inualx..up.pi bariere introduse de tehnologir.T1g economice.ra distanfu . este o tehnorogie care fac iriteati'tint*. .oar material scris.*lo" munc'. rory.rounrror cu diver.i.::: sau u:ilf. dLup[ tehnicile tip www.pa"a acum.oarte uzuald.: prn. sd beneficieze Ecraner.l" .unrnte educ:a{ionald. sd-'i conrpreteze studi'e fard a fi i'rolafi inrr-o i.. F{ypertext-ur a fost primui care a permis interactivitateape irnstrument Internet: cupacitatea utilizatorilar de a dialoga prin inhrmediul " tnteractiv' unui suporl permite c'rearea qi re-crearea de informagie intr-un context invipre tn .. ixisti institute dedicate invrfdmdnturui. sd servescd scopuri educationare concrete qi grupuri bine clefinite. t" p.-*tnol"gice. d. sociar.:ary"r *'. ctatoritd unui hurrJi.'crearea unor conrexte educa{ionare particulare.riui"re multimedia interactive de invdlare.. aten{iaqi ir raginafia tuturor.. st." cei ce dor.uo. fot conferen{ierea pr:in co'rputer (cc..onectar*o ..r grafice.ii activg in care erevii T. ih speciar cele de vedere.rpr*r."H'**ljru.iri*drui cornputer.t *trioiltdsi de roluri clirerite ?.. Exista insd ."d rrrra gi soft..tffi sunet' graficd pi imagini i' rnigc-are. a inceput de tehnologiire w'"w..

imimalie. in armonie cu modul in care mulli dintre elevi cloresc azi sdinvefe. lucrul in colaborare. de exemplr-r pe World Wide Web sau pe CD-ROM-uri. utilizA. etc. anima. cu obiective comune de . este un domeniu de mare interes qi cu un deosebit potenfial educativ in special in cazul elevilor qi studenfilor nevdz[tori. prczentate ?ntr-un fotmat foarte motivant pentru exploraLre. dar www poate oferi ceea ce mediile tradifionale nu pot: informalii disponibile imediat. Parte din forla acestor sisteme constd in faptul cd utrlizatorii lor pot naviga prin informalie pe cdi qli ?n moduri diferite. Este adevdrat cd profesorii s'au preocupat intotdeauna de atins. comunicare scris[. sunet) .fie. rezolvare de probleme. intr-un domeniu foade vast. r Informalia in sine este o combinalie de text cu formate non-text (imagini. dupd rnodeiui Internetului. adresAndu-se unei audienle autentice (condilie criticd in dezvoltarea acestor abi1it61i). video. ci mai degrab6 sd dirijeze procesul instructiv. printre care menlionim proiectul ACCESS finanlat de uniunea Europeand. butoane. includ printre altele: o Interfelele de acest tip suint in mare mdsurd grafice. incluz:And icoane. Elevii iqi pot dezvolta abilitdli de cornunicare scris6. legate intre ele in multe posibile modalitdli no:n-ljLniare.dia..care sd permitd nevdzdtorilor sd interacfioneze cu astfel de sisteme prin interfele adaptabile nevoilor lor particularre.nd material scris. cu membri in diverse :zolre geografice. Aceste roluri au menirea sd facd posibilS aparilia a noi modalitdrpi de abordare a inv6!5rii. www poate juca un rol important in dezvoltarca la elevi a abilitSlilor de gdndire critic6.intetne Intranet. graficd.. O mare parte a acestei informa{ii se regdsegte sub formil de sisteme hypermedia care includ informafie nu doar sub fromd de text. video. Problemele cu care se confiuntd nevdzdtorii cdnd doresc sd consrulte informalie conlinutd pe acest tip rJe suport. Accesul la la informalie pe suport electronic. Au fost intreprinse o serie de studii 138 dezvoltarea acestor abilit[1i. ru doar profesorului. foafte adesea de utlimi o16. gare sd permitS educatorului nu s[ controlez'e. grafice.ereu imbundtdlitd prin crearea unei e>lperienfe de invblare unice. aceasta se poate reahzaprin elaborarea de proiecte de grup. in funcfie de interesul pe care i1 au sau de sarcina pe oare o au de indeplinit. Caiitatea cursurilor oferite prin astfel de tehnici poate fi m. Profesorii pot facilita dezvoltarea abilitElilor de lucru 'in r:olaborare folosindu-se de propriet[file www gi ale Internetului. ir. Au fost lansate rnai multe proiecte care sd exploreze posibilitatea proiectdrii unui sistem de navilgare gi acces la informalia hyperme. sunet). ci qi pe alte suporturi (imagini. Accesul nevdzlt'crilor la acest tip de informalie este deocamdatd foarte de limitat (Burger. mdna profesorilor. Acest proiect qi-a propus elaborarea de instrumente . 1996). programul TIDE.

. .ii.rr"..ur.l|:L#'f.1fi. ac.ili.. o flexibiritate in prezernirol r r ' trece).. rintra.i'1i"0*t...rrr_ ... *'i'" u... confinurd pe vftezaairp*iti"eror de prezentarea sub iegire).t**l$l."'ffi .. ?. rj..*] ffiffi?.ip.bi.preliminare f ff'tf #' Hiffif. J.adiu.3 c o.an secvenfial este dificild. ffiff ..''. ficrntd multim*Oiu .. iTry*Jri:i au fost generaroare ...ill'"T'. ..*r111i.TT:. de .i. "' I t J i ei Proiectul tut #otlrcd o sd eiaboreze cantitaii mari de informalie electronic..!.i :p de i".Srinutrli int ere s e aza.?. prin nodur curent." .u :ffi. de s." a vocii' Dispoziti-vere..J T:y :{.:."^^iffi*il..lti.il .#': nodur'or prin care .t"ff:frilor: .."'11yii c on . materialului (cantitatea "unitatea" de infor*"6..c are s d rnetode pentru inspentarea nrateriaiurui: de exernplu..oe.de navigare si comenzle d.***...^l. mtr"il*..* "ur-.1 mahriai rn*iuiiirate "..e baz6" In uruna tr il...::i.' . depuil-r.-. Jff.-materia]uiui forma de^vorbir.. in eviden.T: ::&llii5ffi&3iflf:ll nevdzdtori (intre care rrei st. ft re sa n .. u"..':3:'Y#. i.rf t"r*d de vorbirer accesibil sinreticd _u ne funcfionare pentru in format materiarurui .esibiio. gi modur rui de parcurgere sd fie hyp.. r prezentarea .T::.f :fr .T.*.fJ*:f# hnfifr'...il# parcurgerea sorutiire propuse rn proiectur AccESs pornesc de il'fi".* . ?.il' :are s6 stab'easc' tipurile de interfe{e de care ar putea .l'."Jt..'l' .. o.J#J*:.T:i#*ff1 _ Dispozitivele rastarura sian dard.. d.t de sistem ""'r. utirizatorur s ur ui) n*" ?ff unu i I n Jd. posribilitar. navigare eficienrS prin .filf nffi " la 1 faptul cd nev6z6tori are un cosr de aitfej J...?**.J." :ffinxf.i': :T"il. "y. caracteristici pe care un urfr..a (cuirinte sub ur"irl.fi [ . .ffiT:?... hypermedia estl incd :fi1:H.[il'1."ri"'ry.:U .il .i .lll.u .'rrnete non_audio care sd ?i/yu^ *.rfil:?tt.1ili:.n6j il.:r:.#::.d cdteva ar ffebui sa te aiba : sratat cd _. il{' ?1lT:l "*a-* I u t' u uio u'Jr . .

I).N."nr" 3. pp. Y. Campbell. Cclmputer Education. vol. Improved' access to cotztputers for the visually handicapped: new prospect and principles. recompensatoriu. John Libby and Company Ltd. Edrvards. r elaborarea unui "tur" de recunoaqtere" a sisternului bazat pe metafore din lumea rea15. Iv'ladern technology: Acce. 2. tsyrynamics and Lim it ati on s.o posibilitatea elabordrii unei "istorii" (history list) care s[ cornlind toate nodurile prin care a trecut utilizatorul pi metode adecvate de parcurgere a acestei liste inainte qi inapoi.. de tipirire. fbrd restriclii sau.. in: Proj ect R epo$. o sistem de help on-line crntextual (sensibil la contexi).x. otenet@l 140 .Landan. Cambridge University Press.D.L. (1997).f)". Alte caracteristici avansate ale unui astfel de sistem pot inc:lude: posibilitatea de a lbce adnotalii personale.. Burger.K. atat clin punct de vedere aI conlinutului c. \!S//users. S. e elaborarea unor secven{e "logice" de parcurgere a rnaterialului. Toate acestea ?nsd trebuie cu grijd evaluate ?n situalii educa{ionale reale. Karaliotas. ceea ce constituie un proces lung dar. (1992). de salvare. de editare a textului gi de adiugare a unor noduri relevante descoperite de utitrizator iir procesul de navigare. pot fi create ghiduri restrictive care perrnit parcurgerea pe o cale prestabillith a informa{iei existente. poate fi parcurs in diverse moduri: liber. care s5 ajute utilizatorul s5 inteleagd sistemul. aver the Internet. D".ht iii al interacliunii de rutind c. 6-8. (1994). BIBLIOGRAFIE: Burger. (1995). cu siguranfd.. care s5 se constituie intr-un ghid (hart6) ce se subscrie unui anumit obiectiv de inviilarelinformare (un material in www. 71. IEE Transactions on Rehabilitation Engineering. lJ. M. Extru-Ctrdinary Humarc-Computer Interoctirtn. care sii ofere suport rapid gi reJev. New Technologies in the Education of the Visually Handicapped. neetodd foarte utild atunci cAnd se urmiiresc obiective educa{ionale llrecise sau in cazul persoaneLon cu deficienfe de vedere pr:ntru a veni in sprijinul orientdrii acestora in marea mas6 de informalie pe care o cuprinde www).ent in orice imprejurare. de inde. (1996). facilit[1i de cbutare. de inregistrare a adreselor la care s-a gasit infoimagie relevantS (bookmark).u arcesta. Cambridge Series on HCI. A.rs to print for blind and partially sighted people. e posibilitatea saltului laL "home" (un nod care semnificd originea materialului) qi 1a "top" (inceputul unui capitol). 7. Learninpy otry and. Vallender.

Tactuer perception in historicar perspective. "iiiarrr. ci arendon f:*". Frr. * Jfr 141 . Millar' s'.I'.lomputing i.t." e.g6. Technorogies.t *ri*r. waterham.bun fuun. in schiifi..^ (19g9). l_54..w3..'. 79. visioi. chi. A comparison of. Elris Horwood.Tactuar perception: y]. n... Davtd Katz's tuorrd of touc'h. r03_ Engineering.E.f' ii Newell' A'F'. The n're-verse generation. effect. pp. on Rehabilitation http:1/www. (toso.l lph I " sheide'nan.."" ". L. D.. w.ge University press. eouir. (r gg4). . CarnUri. R.**"n and company.lk. Mar.isco. New Vrnf.. Directions and Appricalions".org/WAl nUUe*WVr_. Graphicar users interyhces and users' IEE rransaction.space.. (1gg5). certtrar Issues in HcI.. (198a. orbeton. pAL and Extraordinary " il? lrurnan Interfaces for situationi. (19g2). g.memory pe{armance befw.een btind Lnd sighrud'" British J'umal 0f Psychoio gy. in M. 8. pp.oxford. Mantrsi and F. "Human Factors in co*puter systems: proceedings of the ACM Conference CHI. in lL saenieks'HAT. Surveys and Statistics (l99Et / -'--& "r. Pring.. Theory anct o m s tucr i e s w it h B / i n c and s i g i6 ai H...pp. 3 g7_400. aCM press. lf':':":'i:bled Poil' L'H'D'. unierstaiaiys oii i"pr"r"ry*g .*. A Sourcebook'.H. (lggg).uTbridge. L.--T i Krueger.

pe de o parte. capacitatea de a intelege gi de 'a inventa.rrmite tinerilor .te. aceia. pe de altd parte. cel care nu-gi poate folosi m0inile P. care va sta la bazar invdldmdntului programat. lucrdrile de pedagogie experirnentalS se orientau pe doud direcfii: dire'clia diCacticd qi direclia psiho-gen'eticd (Tabelul V). Aplicafii pedagogice erle informaticii gi teoriilor invdf*rii La inceputul acestui secr:I. O cantitate mai mare de irrforma{ie nu inseamnE in mod necesar mai multe cuno$tinle bine structurate. poate deveni un actor al moderniffilii. precum gi in conceptul de "condilionare instrumental6". inainte de toate.qi acela de a asigura dezvoltarea altor instnurnente cie invdfare.TlA $pscmnl Introducerea recent6 a tehrLologiilor informatice in aproape toate domeniile societdlii conternporanf. dacd dispune de instrumente infor. rdspunsul qi comportamentul. in sckrimb. facultdli intetrectuale corespunziltcare pentru a inlelege. inforryraticii in qcoalb este nu numai de a p. t42 .poate . purnAnd in lucru eforturi maxime. Aceastd directie va sta la baza sistemului LOGO a lui Seymour Papert. "a.Pnttu a scrie. Prima iqi are rdddcinile in tezeie "behavioriste" ale lui Priessey qi Skinner. lJnii dirrtre reprezentan{ii eei mai de seamd ai direcliei didactice sunt Murielle Picard qi Gilles Braun (1987)" Cea de-a doua direclie upare mai tArziu gi are la bazl. asimiiarea unei noi culturi care sb u$ureze reorganizarea pennanentd a cunoqtinfelor. la extinrlerea exponenliald a ariei ei de rdsp6ndir.e. mai ales. poate fi "proiectat" in insdqi inirna relelelor de informalii.lorul propriilor sale structuri intelectuale. lucrdrile lui Jean Fiaget pentnr care inteligenla este. apoi la dob6ndirea altora noi. un bun atiz pentnr a auzi. In acest caz. Astdzi. mai mult ca inainte. ?qi g6:seste fundamentul ?n bucla triunghiularrb ce ieagd stimuiarea.matice adecva. Aceastd direcfie. ci .CAF'I!:OLUT VUI ROTUL THHMOTOSNTOR TNFORMATICE in unucn.^ respectiv tAndrul deficient. iar.ntncat" la marginea societifii. de aceea rolul fundamental al. se poate trezi. copilui tiind considerat fburi. A.cu sau fird deficienle accesul la cunoqtinle. a condus. activitatea de inv6lare constd in a organiza qi adapta mediul elevului pentru car acesta sd progreseze cu paqi mici. la creqterea considerabilb a cantitelii de informalie. nu are o vedere bun[ pentru a vedea.

.."utffi ".rl.ffffi:j invatarea sau mai .-..nsTflp:..fffiJ:il?cceptate . se pot . t.j..:u * i u sau *. :1.ffJ: inrormapiiie' sd rr opr*iinr-"r]rr*r...q'fi]' rmprdr"tilrrr.y....-*r.c.i.:-: .'....e*ivd.i*ilu* .....vvq...# x i T:ifjj .. Transmire cGoEiilG Eroareaest@ ... qi ffi t***ffi_ .il 9i publilar.. .: Iabeiul V .'rii'pir'*rl.::X...urr p$rr.rii 1rt...rr..oii."'dlT.. scopuri *fi rmporrantd este ins' a putea fi apricate in --r_r'.1gryi&.:l: .Lru uu dire4ii ccul pedagogice pgdagogi i3ll.ffffir LasaJi6ertate.no.f ry il:*j.une..: p"ii. *g^gfseg. !F? ##:: d: muncd 'i co.t.J direrite.t::htliffi .ili:l.*'"valare direcfiirele.:_T?"::"::.'*tf eri Clasifi il vate precuin insrrumenrere de scriere d r i d ii r."nu ci si cer de a re u.. t""r.=" u. rer6 p ri n i nie'n e susrrebui.q.ejectuard o.#". practicdfr-fir* _ d...aror.uirurlJ.i#' 'j_.l q:.' p.lnrtiiu.d absol'. i-iu a nsrrumenter c.i. distin.. ai ipotezelor . evidenra .iilr.*".n .y"1g!-..:'''TJJ?.i.9goi.ti#.ot"ui. asemdndriie sau . u.in"i.ulrrr.. ..ut1re1ii.i.r al cetur care invata ni rn curiozitatc ^ lnteres Ai Perrn@ I frp.* lu i I .: acesre aborcriiri..u I u :il{ff re'.altzanta .*"r a r.. rd#'. foar_re ."--_ u.. in !'*ffi'T5:h:L*iffil::.rilii"-..#i...'ynr -*-""ietr principiiio.T: ..ffi# cA ..i I tga:.*ri*rt.*'"i^.u.?rio-" o F5fffi.ff...rinspiralie -t' ila.'.id.1... patra sursdie t' u.--___. o*io.".i'J.c dil:l? ggtr. uou.le cu*$tfi1e | EGvrrl?obAnie$te porenfiatut cognitiv ljtl":].yr .. t'"'. g..Y.:re q{$!q@teiiicx.:e pund in o. 1l .'i'*.:#i.#I?_.t:1fi!.il'li*iiffi ?.n nr^^^^ : fi'f#"#l.mi jisj**.uiiro.1:ylo*r.lt...i gtiinfifice.riffi g:l?$ tin f elor rtaro$ ac ti vi ratii tice.:?ff :'"-*F. :f. difr:rd' :1| lT:9t'3'Jil.1"r.T:'J"Jii'.utilizdri ale jriffi .. d :..t' :....iJ il i?Ltl|ii# t il..i. ...*ffi i g*ss@ r'"=siffii c u r. ffiiT :. *oi..J...# i c ui'r ta " nurnai ac'ela .*.1'^ De fapi."oprinfe.*ilr:. ll*rr" oir*ci* .. lG'ffia.*"pi oIn mod efecriv.:_r[1.: gi discu...t ff tffi##*k.11? . catalizorja. "rgi..r.: informtii'ii'T"iiiir.

pentru fbrmarea conl. In schimb.la creativitatea sa luatd in sensul de " aciivitat e" crea. in aces. De regu16.inud gi reciclarea protbsional5.prezintb un interes limitat pentru tinerii care abia igi incep instruirea.r aceea care. programe de evaluare etc").lev. Recurgerea tra programe deschise ar trebui s6 permitS. precum gi r: scriere foafie fctrmalizath a rdspunsuriior la aseste dispozilii . contribuind. care fumizeazd un fel de "cutie cu instrumente pedagogice" ce perrqite profesorului s[-qi construiassd mai u$or scenarii gi dialoguri didactice. cel pulin atenuarea unor dificultali de invSlare la copiii ccr diferite deficienle. 1. Eficiente qi.. - 2. O altd categorie de tineri cdrora li se pot adresa aplicafiile tutoriale este cea a tinerilor delincvenli in scopul eradicirii analfabetismului. Principalele tenclin{e ale tehnologiilor inforrnatice La nivel mondial" se pot distinge o serie de tendinfe ?n constmirea aplicatiilor informatice destinate adaptirii gi integrdrii qcolare. reziqld in cvasi-absenla unor programe adiaptate la nivelul qcolar gi/sau a dificulttilfiIor motrice sau senzoriale ale tinerilor. la diminuarea angoasei spitahzitrii.inue invdfarea. apelAnd la posibilitdgiL: lui de ana\iz6. tn spital. dialoguri pedagogice. scrisutr qi soc. prog. calculatorul qi interfelele lui de si suplineascd direct . irnagini gi sunete. aplicagiile tutoriale permit adolescenlilor grav bolnavi sd cont. Ins6. Realizdri interesante au avuit loc in r0ndul tinerilor cu deficienle profunde de auz pentru care milnipularea textelor scrise rimdne un rnod privilegiat de exprimare. sebazeazd pe baterii de programe (exercilii sisternatice. Tendinla proteticd intrare/iegire speciaLizate devin un jinstrument capabil sau indirect o func{ie deficitard la copilul deficient. din ce in ce rnai des folosite. Programe deschise sunt generat. in principiu.t fel.toare. chiar pentru domeniile mai sus rnenlionate. dacd nu rezoivarea. remotiva gi adapta pt"ocr:sul de invdlare in funclie de ni''relul qcolar al elevului. Calculatorr"rl are rolul de a menfine. frrd ca acesta sb se transfqrrme in irrformatician. e1e pot fi de un real folos adolescenlilor handicapali sau bolnavilor care stdpAnesc in mod convenabil cititul. tendinla tutoriald numitd "inv6farea asistat5 de calculator". cunoaqterea este cetrtrat[ pe .rtitul. Tendinla tutoriald Aplicaliile de tip tutorial "privesc" calculatorul pi prograrneie aferente lui ca pe un fel de "rneditator (pedagog)". din contr6. in B. in sensul cle invdlare auto-pro-gramat6 cu ajutorul cillculatorului.rarnele tutoriale care neoesit6 o citire atentb a "dispoziliilor" de pe ecriln. principala dificultate de punere in practicd a inforrmaticii pedagogice de tip tutorial. r44 Conform tendinlei protetice.oare de exercilii sau la sisteme multimedia. asociind texte.

1Jln"1ilijl*T.' i'J01.i_ kA b nr** u* "itJ-oll.Hif iiilf iifil'lil:*..'"**t nlui"ueo. rrlliir::H 16'..[qd#f .u i"ffi:T:.carcuratorur ?.... cea mainveche in eduffi'. IBM otspozitiv de trafaro ae tnstitufii oenrr.*u ajutorut iarcuratoar. u ._" cu "l...l1o.i.uje copiii g*o r.' .. ar:easra ffff:J.#..t: 'hin *. ".H....t : ffi r:fi*i K^NDA urgente unei activitdfi qcolar.i. upr?ximativ r..opii !.ffi " speciaiizai* pupa 3. tine'ii nevdzd_ .l #.#: #..i#?l. acpiona urrpru poi obiectelor.ril:.au'ilri'...ffXt. progranrere lui gi interfegere .|f.. itrJHr :ff:iJil +r fi*r*rff n.?H"..'$: g:'". nume r* sp"!.Wfl j:r yl ru* r".T'*ffi "..# ".1.*ril C.#ffiiffihffi.:ffi:rTlF..' 1"ff . rezurtate.rJr..ffi.f permit -.. .1.:Iir*1T.itlr!:"*er' i*:.....ip de ii-...:. i".':::il.."'i"'?i.p'.*il0". instn il.1:.f"'ou. rexrere in 'o"' iil::f i.J3..ec-odifi.r _! i".1 Fara indoiard.i.i:l.."":'azcu] ^^^-*.i.rffJ:Tlce sunr dedicate numai co_ te'rnajoritatearrir..'#5i-::l['o:*.t3ur*. Tendinla reeducativd aceasrd munic5rii. 3alculatorul.i.#.rrii memoriei si atenriei vizuare ra rnna'.jt^ urraJ'. '1i1ti''i .u de_cdrre tiner.*.?l* fl'"'t. tinerii va Aceea$i nrma 0..: :Z.-trffi ?*il[. o"L#itali mult u*p fil.il. ti rr u cre ex e mp r u.I i i Forosit ca "prote zdj'.' Th".'*'*io t*i. . *. ..p. fl severe cie auz..x*.'-.T#. 11 a -:.i"ra ra .i'..j..::HH f.Hl.unJ..ro.:Hllqeneratorur c" !sr'rur ii{.i' 31ii-*"T' .ai": oo*eu..:^. ...... .T' :.""r"..-.""...*u u*ffi.u.gii.. informalii scrise.:i le.i..ri. 5:31:t. care"p*rmite .lu.u." ...#:i:.fi *'*rin g.l'ogtu'elor o'n're aceEti c.H'it fir ffi 1. speci i:fi?rH*JJ"lff|'uff 31X u Jirporitivelor de .ii .il.till oin ia#'isa p" pirii sub JJ':n.""fi[:u u' i** ilr .*r. cdt.n.# .:.-J.. si re : "artt"i. c i ra.ur.. Autonom- cu frazep. Ac:es.rigyr3 0 transcodificerre a unui uin.[...-l'hff.l *.T?'{1fi:n*::*il.p*" ffi .fif tf H#tr*Tl'r3::ffi *...*-oJu. Jn general.ui ce poate auorort -ri r".ror.ip'ri".. ..'" 1i..'. --*nor'-. aceste Hf Hr #*##J #i:$l :.j::?rur lor pr"sigroasd in esre intrare/iepire particulare.. ffili: .e Et poate n r"i"rn.

Copilului i se propune un u. benefice in domeniile atenfiei gi concentrdrii gestuale" Calculatorul realizeazd. Fdrd sb fie un instrument rezervat doar copiilerr cu handicapuri severe ca in cazul ultimelor doub tendinfe. o r:ficienfa iinediath gi o prezentare irepro. efbrturile de invdlare pot fi. ci. Tendinfa instrumentald nu vizeazd. care sufer[ de o tulbu. c sensibilitatea tastelor perrnit"e realizarea serisului chiar qi in cazul unor importante pier<leri ale puterii musculare la tinerii ou miopatie. du.editoareie de tratare a textelor.. in sfhrqit. sunt cunoscute sau pct fi anticipate consecirnlele pe care le pot avea asupra q. pdstrrete pentn) o nou6 aplicafie. modificate.nivers in care poate opera manipuldnd. I)e exemplu.ecte" Un rdspuns scris. Astfbl. Calculatorul qi programr:le contribuie la u$urarea qi economia gestului: c apbsarea pe tastaturd fllcilliteazd qi economisegte gestica scrisului dificil controlati in anrimite patologii cerebrale. adicd cel bazat pe tblosirea instrumentelor clasice. dezvollarea strategiitror gi a pldcerii cle a inventa.qi mai ales . Referitor la cel de-al doilera aspect. neapdrat dob6ndirea de noi cunoqtinfe. tabelatoarele sau "manageretre" de fiqiere .colarit[tii tulburdrile motarii Ia ni. urmdregte mai degrabd structurarea gAndirii. Este vr:rba de a invdla si inve{i qi de a invdla sd creezi. 4. 5 146 .vdnt scris qi pronunlat pentru a reeduLca o tuiburare lexico-semanticd la un tdrL5r lraumatizat cranian.reeducarea tlnor capacitdli cognitive. grafic sau 'sonor ai calculatorului insolegte prestalia copilului gi ii permite sd-gi inrbogdleascd constant qi progresiv mediul personal. mai mult. se pot cita bateriile de exercilii fblosite pentru a consolida invdlarea citirii la rLm tdnbr infinn motor qi ou deficienle cerebrale.abil6 a documentului de lucru. .struntentald Conform aceste abordfri i:alcuiatorul qi programele lui devin inCuctori ai ralionamentului qi ai creal:ivitagii. In p1us. meuroria vizualh gi structureazb infcrrrnafiile. acest program stimuleazd atenlia vizuatrb. instruruenterle . Tendinya utilitard Calculatorul. obi.pd un anumit nurndr de reguii. in anumite situalii este posibil sd se limiteze aclionarea repetatd a tastelor qi apdsarea lor simuitanS. pot upura munca a num{3rogi copii din sectorul adaptdrii qi intr:grdrii qcolare. scrierea qi exprimarea graficd.Ce scriere qi de calcul devin elemente auxiliare prelioase a1e qcolarizin'ii. editate de oricine. Un text gi/sau un desen pot fi sal'vate. Docurnr:ntul realizat pe calculator poate fi rediactat automat qi rapid pe o imprirnantil sau pe Lrn sintetizator vocal.rare vizuald sau foiosirea unei pictog]:arne care asociazd o imagine unui cr.relul nrembrelor superioare care linit<:azd. Tendinla in.

6. Facilitarea qi economia gestului asociate cu putereer do acliune a caiculatoruiui. Sunt necasare iimporlante misuri pentru sprijinul dezvolthrii programelor qi a periferic:elor specializate. Besangon.d. . sunt necr3sare importante mijloace bdnegti. 147 .att: condiliile economice. ci qi a altor institulii specializate.. trebuie conju6.t Exist6. Sutcliffe. Sl. CRDP. 264-27I. Ideea utilizdrij krformaticii pentru integrarea gi adaptarea gcolard nu este deeAt prurtiitoarea potenliald a acestei trarrsfornidri.ticile educative? BIBLIOGRAFIE *** Bulletin sur les Teclmologies Nouvelles et Educativ. Pentru ca inova{iile sifl poatd apare. renovSm cu adevbrat prar. Pentru a susline insd efortul pedagogic. nr. Acces to Education for Children and Young People". Information Technoktgy.ent. G. sociale qi cuiturale favorabile. "Visual Impairment. Fascinafia pentru aceste insrtrumente electronice trebuie sb lase loc luciditdfii.d. 335-345. (1987). culorilor qi sunetelor ii dau copilului posibilitatea de exprimare artisticd precum desenul. (1997). 1987 Bozik. J. muzica sau unele forme de poezie. alte instrumente (pachetul de desenat KIDPI\ sau medii specializate (disprozitiv hipermedia audio-tact|| FACTI\iOAI) care permit tinerilor nevSzdtori r. Picard. McCall (.Paris.d rnanipuleze qi sd transforme obiecte. Acces to Education for Children and Young People". Braun. in H. Les logiciels dducqtifi.erb elemente simple qi modulare pe care copilul le poate alege gi organiza in spafiu qi timp. (1997). "Visual Impairnl. M. Vlason. Sume irnportante sunt necesare pentru dotarea cu materiale infcrrnatice nu numai a qcolilor speciale. McCall (.es. P. si se poat[ dezvolta qi perfecfiona.. a qcolilor "inciuzive".. pp. C. Lonclcn.F. David Fulton Publishers. aplicaliiie irLformatice speciaiizate pot conduce la importanprogrese te ale copilului deficient. compunerea mesa- jelor textuale gi a formelor.U.). Dar rrare c6nd vom reu$i s5 trecem de ac<>astd fazd incd experimentali ia genera\izarea instrumentului infonnatic. I-ondon. Comunitatea de terapeufi gi profesori inlelege interesul educativ al acestui nou instrument. Concluzii Evident. astfel incdt s5. Educ'ational Tchnologlt. pentru formarea ini1ial6 li continud a comunit5lii de educatori din sectorul educaliei speciale: profesori gi terapeufi. David Fulton Publishers. calculatorul of. pp. S. Mason. de asemenea. In general.). N". in H.

riile lui experienfe. natura condiliilor de viafa.uaRHA CALITATIMETII tA pARS0ANALE VA[[I]E $I ta PEns0alr{ELE IISFI0IAHTH incercarea lor de a diefini gi a mdsura calitatea vielii perntru anumite subgrupuri sociale. punctele de vedere asupra prob. Ia pr.e definire a conceptului: I-imitele evidiente inrpuse de deficienld determinii o calitate a vielii mai redush in c:. prop. de explcrarea efectului acestor servicii asupra unei game largi de aspecte relevante pentru via\a cotidiand a oamenilor. iar preo.cuparea inilialh acardatd studierii evoluliei gi dezvoltiriLi lior ca principal mod de apreciere a rezuitatelor a fost inlocuitd.nu de puline ori . unele intrebdri referitoare la popularitatea din ce in ce mai mare a conceptuiui.SffIITCI[UT ffi EVtu.ru argumenteie pentnr testarea teoriei sunt ?ncd puline" tfn al doilea rdnd. Literatura evalubrii servisiitror destinate persoallelor cu deficienfe sa irnbogalit pe parcursul timpului. u.urctele de vedere noi pe care le F. studiul caiitalii vielii este relativ nou gi d. Datoritd acestor factori. adesea.azaI acestor persoane decAt ?n cazul lloprulaliei norrnale? Calitatea vielii trebuie mdsuratd. in primul rdnC.i. treptiat.lernelor fundamentale legate de calitatea vielii persoanelor cu def.la insdqi modul d. cadrul conceptual al acestor intrebdri influenteazl" puterrnic rdspunsurile: cercetbtorii preocupiifi de doi"neniul deficienlei pot privi calitatea vielii intr-un mod diferi'l de cei care se oeupd exclusiv de studierea aceluiaqi concept in cazul populafiei generaie. respectiv inexistenlei unor modalitdli diferite de apreciere a calitalii vielii persoanelor cu deficienfe.. a identitdlii sale. ori trebuie luate in considerare doar punctele de vedere indirecte ale prietenilor lor frrd deficien{e qilsaur ale persoanelor care ii ajut6? Rdspunsurile la astfel de intrebbri nu sunt intotdeauna uqor dc dat din cel pulin doud motive. Calitatea vielii a aplrut ca un concept unificator. e&te surprinde evolulia individului. o problemb centraid pentru specialigtii din domeniu este aceea a existenlr.oate aduce o abordare corecti a cahtialii vielii in dorneniul intevenliei sau . Interesul crerscdnd pentru calitatea vielii persoarielor deficiente a suscitat.rcienle difera rnult de la un autor la altul. altfel in situafia persoarnelor cu deficienle dec6t in sitr:afia popula{iei generale? Trebuie acceptate pdrerile persoanelor cu deficien}e asupra calitalii propriei lor viefi. modui de viald qi percepliile lr-ri despre el insuqi" in 148 . comparativ cu populalia generali.

Orientai'ea spre valorile individuale a avut irnrpact qi in dorneniul deficienfei.ate direct de deficienfd.. ln panalel. Cercetirile care abordeazd calitatea vielii persoanelor cu o astf. accesul "la condilii qi rnoduri de viald cAt mai apropiate de conctriliile gi rnodurile obiqnuiie cle '.aluare elaborate pentru a demonstra aceste disparitdli misurau. concepturi ri:ferindu*se ia evaluarea calitalii vielii pentru intreaga populafie.ctuale. pentru a completa statisticile ret"eritoare la produsul intem brut. uneie leE. in momentul de fa16.. La incepi. lucruri considerate esenliale pentru evaluarea caiitalii vielii din comunitatea generalri" Unul dintre postulatele cle brazd ale acestor principii afirmd cE "viafa nc. frrd a avea in vedere.. la incepuLt.d". nive. nici nece:iar sd le analizdm pe toate.ariabileie obiective. elaboruiii. hle vom opri doar asupra acelor modele gi dellnilii care au implicalii opera{ionale evidente pentru mdsurare a calitdtrii vielii. atrteie de populalia adulti generald.d o parte dintre ele au o terminologie destul de vag5. inc6t valoarea lor qtiinlificb este aproape nulb. Ceea ce aduce nou ooileeptul de calitate a vielii este accentul pus pe nivelul individual. Aili autori redefinesic normalizareaprin valorizarcarolului social qi afirmd cd exercifiui rolurilor sociale valorizate de societate vra permite 149 .. MSsurile de acest fel au clcud caracteristici importante: sunt obiectiv determinate qi sunt normative pentrl-r o popula{ie sau grup social.t. s-au rcalizat studii care vizeaz'. poplrlafiei. cheltuielile pentru locuintd. ASPECTE PtrtIVIND DEFII{IREA CAT.mai mult sau rnai pufin indelurngurtb . s-€ru folosit "itldicatori sociali". de exemptru. mai cu seamd.eptii despre calitatea vielii.XTATII VTETII Abordarea calitalii vietii persoanelor cu deficiente intele. graclul de realizare ?n viald etc. Considerdrn insd cE nu este nici practic. mai ales r.1.lul de satisfac{ie sau de fericire. doar i. inilial. in special a celor care in pre'zer. rata qomajului etc. natura qi modul de utilizare a conceptului calitdlii viefii. 1qg7).el de deficienla s-au inniullit in ultima perioadS. de reguld. precum qi tipul variabilelor irnl:iicate in evaluarea lui. in acest sens. volumul investiliilor. primele studii referitoare Ia calitatia vie{ii persoanelor deficierrte realizdndu-se prin apiicarea principiilor normalizarii cu scopul cie a remedia discrepanlele vizibile dintre standardul dle viala al persoanelor institulionalizitte av6nd deficienle gi standardul populaliei generale.eratura de specialiate consernneazii in jur de 100 de definilii qi modele :refl:ritoare la calitatea viefii. pentni il mdsura bundstarea. Instrumenteie de el. lit.rmald este bun6 in sine'.intr-o institulie dateaza de la inceputul anilor '80.9. (Kebbon. scopul ultim al normalizdrli fiind ameliorarea calitdlii vielii persoanelor au o deficienld intelectuaid.ft trSiesc in comunitate dupd o qeclere . care este una dintre ceie mai vechi conr.riald" pot asigura persoanelor cu deficietrte intelectuale o rnai bun6 calitate a vielii.

6 un acord total in ceea ce pririeqte definifla calitatdlii viefii. satisficute cu propria lor viafd. explicincl. in aceiaqi timp.e. te82). determinatb obiecti'v in funclie de caracteristicile condiliilor de via!6 (Zautra qi Goodhayt. calitatea vielii drept o interaoliune intre individ gi mediu. includerea ei printre criteriile de evaiuare a efectelor dezinstituiionaiizdrii qi integrdrii sociale asupra persoanelor deficiente irLtelectuai cu scopul de a verifica aplicarea principiului normalizdrti. componentele culturale gi condiliile de viali sunt repere cruciale pentru acesta. numai prin cantitatea de bunur:i qi 150 . Calitatea vie{ii este consideratfi de cdtre acegti autori un bun criteriu de evaluare a programeior de readapta.prin diferili indicatori socio-economici qi culturali . Calitatea vielii . Din aceastd perspectivd.iale de mediu necesare pentru a satirsface nevoile umane de bazil gi variabile psihologice (subiective). conceptul Ce cerlitate a vielii integreazd toate caracteristicile viefii. ca persoanele s[ lie fericite. dar. interacliunea diferitelor rezultate ale intevenfiei.nsiunea obiectiva qi cea subiecti'ird a vielii.este un concept mai cornplex.1979'). deoarece calitatea vielii nu se aprec.jioc important pentru a ameliora calitatea vielii.taz\. deoarerce ea ofer[ o perspectivd 1arg6. La o trecere in revistd a definiliilor date calitdlii viefii.tfel de intervenlie" Cu toate c5 nu existd inc. in acelaqi timp.a condiliilor de viafd rale indivizilor. se vorbegte despre "ca. fs. o abordare globald in care bundstarea rnintidd. in cel cle-al doilea.. Dupd al1ii. Pentru o calitate bund a vielii nu este suficient sd fie bune doar condiliile econornice. precurn sal. o modalitate rle adaptare evaluatb prin raportul clintre aspiraliile gi nevoile personale ale individului qi condiliile lui de viald. s-a constatat cd aproximativ 80% dintre acestea includ ambele dimensiuni.az. in calitatea experienlei tr[ite.zicd qi sociald a individului. ci trebuie. restul concentrdndu-se doar asupra dimensiunii subiective. de locuire.. pe mdsurarea dupb norffre . despre "calitatea subiectivri a vielii" sau "calitatea perceputd a vielii". in primul c. valorizarea rolului social sau promovarea unui mod de via!6 comparabil celui normal devine un mi. evalutd mai intdi subiectiv. printre care satisfbclia persoanelor care beneficiazd de o a:. Existd autori care definesc. fXrd insb a fi echivalente.individului cu deficienfe s5 se bucrire de o calitatsa superioard a viefii. de s6ndtat. criteriu care exprim6. in plus. de instruire qi de odihnil.sus{in unii autori .litatea obiectivS a vielii". Pentru unii autori calitatea vielii rezidd.l)imensiunea subiectivb se bazeazd pe evaiuarea percepgiilor: indivizilor asupra propriei lor vie1i.isfaclia qi fericirea (Bigelow gi colab. comunitatea gtiinlificfl accepll cd acest conLcept implicd o combinalie dintre dime. constituite dln condiliile esen!. de munc6. Calitatlea vielii gi normaltzarea sunt strdns legate intre ele. presupun0nd doud titrluri de variabile ce ar trebui vtthzat<: ca indicatori: variabile sociale (obiective). in primul rAnd.re. Dimensiunea obiectir'd se bazeaz6.

i/in.u.#* Ji Tff:.: de viafd' ruaiua*.i#i:..**T.. t i k"r.r'1n r din cere *ui ."r.* domeniiie L:-. sa ic*.srr.T il.)irnr.X i.r"o n.F.. xi*. =. fi'. .'J.{$f. *.i.ir_ cJe .::#:xii.0.". :...*.**k*..r ap o r t c tr " "riiir. i I'r.. etc materiald qi 56% bunastareJ!.pii cer *ui rrecvenr rHffi-"-qiTf.1fi lT bi e cti vi " ..: ffi fi r ilr ilT:H.:--..io*rriunr:ri?y) M"todu insd are doud :""ffi i.' u.#it'r-....X.fr T...."'*.ocucrivd..-'t..'-lrrli"ii/e"a argumenteste oferit cerur persnaneror anchetate sd indice ...fi ffi.:ei o.:r. "f# *-.il#.. legate fie de numdrur...cE viepii. iiri) viara (Likert scare r.J1 9.unoscute rn's uri.J ri..* rnsrru nrente de i.. lfft ". o"l#i'" ui. x o. d...?":hi-11. n^.::Xi##ih:?T]..1 .1'J. ss% -aJn.lnrr .d iu b'di *""si un ea ei s ql.#..filu".:Tl..l" Ilomenii ale visEli a defini ii 'tiir*" caiiratea viefii exisrd bazd:rrl"ltt" doud G o o dh l1?ff Tfi t 1*. i-"ffi..!'"''._Y I termeni .".J..1 air**."..""u'uii metocre arl fi'tr" g. Astfer.Jl::tr"*"a-'"pmi .::i'.ilili::till' . :ll u:*" $j c orab. J..'*t *.. caritatea in ai uic I "*"r*rir*a o dreptur'o'- J.ii fff *'f De ac :U.. il i ny a! i yfa c I i e i rn.atdde cdtre t{}: q.. individ n.e.*'. c. cultural ale caiit... .::^ii:i:lffiL#**Xd:T:_iii. "i"ili ffffi#.[""fl htJ{A:f .#**.frx[x..u..no.uj olli'qi u bunarruL..:f Iatd..ff f..rarrtru ii p.ounetror cu deficienfe: u' materiald' t*t':]_u."."U. .f... t oit ..-lriy Dimensiunea subiei.i ri".Li*"iffi _ in .T..iu. iilLffi .::or"tui o*r... domeniiro.J{i.T..rogi"rlurl :{tf }ffi '::J::_penrru '"".'..f*'.':*?'..i*. g**1ir"o.:-'tol."j."*.Oi*rsitatea acesl ".i.u un moment dat.r.*.#:#[?" ""ii""u o"ou-i"**ii*r^ *:*m*:lii g?#ff:l ":l'...nia.n sericii accesibile la "oi ur u i.ea subie*iv' r" #J cuprinde satisfaclia rn diferite acord. ).ia1d...*.J:.a. -q r viefii se descrie in erc i ti "."#.itt1ru::::rTi. F[rd a line searn" .#.r. :_.ffi3"1T:f $i$:ff..Tf tT?:: .Ii['TJ:'" ^ de J:#trT3u'i.fiii:.1.a*n-1iJ.

Domeniile viefii. c0t qi la fiecare persoand in parte. cahlati:a vecinStdlii sunt strfins asociatrl cu bundstarea material6. milteriald.uinfei.. aptitud:inile.eritor la rele'vanla acestor domenii pentru calitatea vielii este dat de volumul varialiei pe care fiecare dintre ele o explir. sdnhtatea. 89%.in sfbrqit. inderpenden!6. in primul r$nd.sib'ilit6lii persoanelor cu deficienle pr. . Adaptarea rnijloacelor de transpoft in scopul acce. nu s-a menlionat nici un aspect relevant pentru bunSstarea emofionald. social[. Accesul la transpoft este o problemd materialfl asociat6 cu oporlunitdlile unei persoane cle a-gi menline sau rde aqi extinde relafiile sociale. ai - si 152 . Campbell. intr-un al doilea sondaj (Campbell. reprezental. starea mobilierului. Bundstarea matertald se referd at6t la populalia generald.fizicd. educafionale.. 83Ya gi produclivd. in speciinl a venitului.ediul resureselor economice. 1976). EaL se reflectd cel mai ciar prin interrn. mobilitatea gi siguranfa personald. intr*un treilea sondaj (Krupinski. 9lo/o. civice gi. 73a/a.b in varialtatotald a calitSlii subiecti.zicd.e in Figura 2 sunt descrise. L Bundstarea fizicd privegte.elor care au apreci at ca fiind extrem de important domeniul respectiv alr fost urmdtoarele: bundstarea fizicd. Prin urmare. social6. r:unoaqterea drepturilor qi stabilitatea rezidenfiald. 1993. pe scurt in cele ce srmeazd. social6. Diferite aspecte ale calitilii mediului de locuit . prin urrnare. copii mici. autonomie.calitatea loc.te ale bundstdrii materiale. birtrdni etc).:zint5 interes gi. aceste aspecte se pot suprapune cu aitele af'erente bundstdrii productive. echipamentetror gi bunurilor personale. Converse gi Rodgers. tn pri'vin{a transportului. produr:tivd.9Toh. materiald. (Abrams. scorul obtinut a fost: bunistarea fi. de munci. persoanele anchetate au ierarhizat domeniiie vielii dupd importan{a lor. competen!6. in primele dou6 sondaje.pentru alte categorii 'ie persoane cu dificultdli de deplasare (femei ?nsdrcinate. 70%. 78o/o. Un al treilea argum. emofionald. Converse qi Rodgers. 8lo/o. 1980). materiald gi productiv[. 86oh. acordarea de subvengii in acest scop. stabilirea de tarife reduse sau gratuitS{i pentru porsoanele det-reciente. 2. 1976).re sau a satisfacliei in i'ia!6. Siguranla personal5 preisuFune eliberarea de condiliondri. Procentele persclan. Evaluarea ei se suprrapune peste evaluarea caiitSlii vecin6tdlii.li s-a cerut subieclilor sd evalueze importan\a domeniilor pe o scald cu cinci itemi.ent ref. securitatea economicd reflectd faptul cd oarnenii se preocupd de situagia lor viitoarre la fel de mult ca qi de cea prezentd. z\tdt aptitudinile c6t gi mobilitatea se leagd de aspecte ale abilitdlii fr'zige gi mintale gi se definesc ce1 mai bine drept capacitili funclionale corespunzXtoare unor activitbli specifice. in generai. apare necesitate)a unor stimulente pentru modificarea vehiculelor pubtrice. Sub fonn5 procentuaiS.. ele pot susfind alte aspec. Dreptul de proprietate qi.

si familie Rude Activitali asumate gi evenimente Acceptare pi drept de proprietate sprijin Prieteni/relaiii sociale Bundstare emofionaltr Afectivitate Bunlstare productivi Pro.Cuctivitate 9i contribulie Alegere/control Figura 2" Domenii relevante ale calitd{ii viefii .{i Bunlstare materiall Bunistare socialtr Relafii personale Implicare comunitar6 Via{a de Vecini Securitate economicf.

154 . Toate aceste aspecte se pot evaluar prin urmdrirea activitdfilor funclionale in diferite zone.independenlii qi capacitate de a alege pi de a-gi exercita controlul -. deosebitd de relafiile personale individuale. asupra tuturor celor cinci domenii ale vielii. Bundstarea productivd' se referd ia qvolulia qi la capacitatea unei persoane de a utiliza timpul in conformitate cu propriile sale convingeri qi conceplii" Competenla sau dezvoltarea abilitSlilor gi experienlei se leagd de auto-determinare . francezi etc. statutul persoanei qi respectul celor din. americani.in sflrdiile lor asupra dezinstitulionalizlrii persoanelor cu deficienle intelectuale .rad de sprijin.ealizarea personal6 se lroate suprapune peste scopurile sociale. ?n general. canadieni. impiicarii comunitare. Bundstarea soeiald inclucle doud dimensiuni majore: relafiile: per- qi . se referi la nivelul accept6rii sau nivelul sprijinului asigurat de comunitate indivizilor. loc de petrecere a timpului liber sau loc de realizare a. dezvoltbrii competenfei. LIn al al. statutului social qi satisfactiei relativ la modul de via!6 al acestei categorii de persoane. t3radul de stres reflectd condiliiie lnL care sunt urmdrite activitalile sociale gi func1ionale. precum domiiciliu. educafiei. B unds t ar ea emoliona! tii cuprinde afectivitat ea. aspiraliile gi cererile lor actuale sau poten{iale adresate infrastructurii locale sau sonale populaliei.au acordat o atenlie deosebitd standarrJelor materiale. prieteni gi lil atrte cunogtinfe. extinderii participdrii la diverse activitdli.. Irnplicarea comunitard este o f. comportamentului adaptativ. 4 3. Cercetdtori britanici. rcalizdrile personale. Protejarea gi men{inerea sdndtdlii ca factor irnportant al bund.rtirii fizice a persoanei deficiente se regEsesc in studiile asupra st[rii asistenlei medicale prirnare a persoanelor care trSiesc in comunitate sau in instiitufii. stresul qi starea de sEndtate rnintald.cr asumate in comunitate . .: pentru binele comunitdlii. trJn prim aspect al acesteia este reflectat in gama gi frecvenfa activitdfitr. precum gi de contribuliile aduse pentru sine qi pentru alfii. stima de sine. loc de munc6. Conceptul calitdlii vielii necesitd obazd ernpiric[ pentru a fi validat. Dimensiunea relelei relaliilor sociale este deosebrit de important6. El poate afecta modul in care se obline satisfaclia din viald gi este un factor care poate contribui la crepterea sau diminuarea bunSstririi emofionale" 5. credinfelle reiigioase. grad de intimitate. rude. tematica cercetdrilon privind calitatea vielii s-a extins) cu o intensitate mai mare sau rnai micd. De aceea. R. dar aceasta trebuie si fie urmati qi de calitatea acestor relafii (de exemplu. reciprocitate gi egalitate).utili:zarea facilitdlilor gi serviciilor disponibil.oilea aspect.aletd rnai generald a viefii. Calitatea qi dirnensiunea rela'liilor interpersonale ale unui individ lle ::eferb ia familie. date fiind caracteristicile lor personale. p.jur. acceptdril de cbtre comuriitate a persoanelor cu deficienle intelectuale.implicarea comunitarii.

r*:nreror au rbsr pi ere subiecr jffi ffi dfi''ji#ll##i. ror sociare au fost inregistrarea directa . 1:? f *."r.. ..-fi:l' Ht*f*"-.}.. <le v..e f flH?.1"' varea soci.:*ui1rrii". -.1l. tr#di.jup'* i:*111" fitr clasificarea *il*.-* : I t: l: :1".#r'.r* r?...11e *"r i.*".i"i'i.#$:ff *...#? calitdrii qi a bunuriror vecin't.."r.*?hif T_1# varorosi.Tffi :X.". ' economic uietin rermenii ilfJriX'| ...# ..ffik.rr*arnenturui :lilJJ:# {i.il' ff in titu| e.a . ..1llilii3": utililTreasenic..r*r u*.r:.lf..1.roun*r* " cu servic. $lr.ffi..-. pi corab..i.:.1f..i f* .u.#!fr *:::* ttlt ."{".*H t : #J .ff f ff. ".ur.ld in.p**iriqti. iilffi:|l."#. u u*l".lffi?:"T'r-l##*:i]f]'i#kn1'ffi *3*# rezidenriare. Oo*nt..._ bb or ir .Kw!#fri.:j... .x1iffiff "pn.r.inter .enecta'o *.1il.f1.H I ...":ffi:iff r-r .ui.#q:T::h.ua..#.ff[*J:{.li. i i.i.::1.tr#r. por utilizct rnerode ....r.j.'.:j*.'lffi e\ t5$T*.. .:dff fi#i.ilffi "i"fJiii:::ll.tari".I 5#|f..r-*?il*T:1.apa resurse.f 'u#:i 9i rerapiire cu prietenii sociare Jio.'ffi.1 :i1"l. ir ca 1990).ec.p.run*f # tl.a. Fp?:. .':$3.tt.. f:::.iror qi niverere cre conracr existddincu.Tt...il....l.e!ii(!heFerceivedeuotitu insr*ment*r ectuai.jff :j:!.ffi ?ff fl n _ :^ *.#'.r3"-*1"{il1''l...r"..:T#il.'J. rr*#'i"bjlierului."Hryl''ll**ro*** " ." qj . .e.sc ?n agezari ::^t.. ii j:'.ff. precum $i dup._" .T il ^' in. -. 'Tj*[a comuni tard accnstituir in .-4"ffiiffi..ix:.ui.. ..ea u mteracfiu"tt obser_ clintre-pJ.i-ffiid :::lff ra tu ra 'l:f o'' u' j'of{ ii K a iii'" iii'ti{ dedicat' deficienlelo_r I :. il. j I 0.n"t* Xx... . fi.*uf*.n.a cdt ri "ixocier'o. fft"q1'ff:r caritatea mediu'rui.JTd'H:::.t.i .ru v i e 1i i s i * *.U. . .*'.ounira_ i?*fi1..-i.iii!r::.*.t.:. Exi r5 nr.personare --'-^r ilrrportan$ a calitrpii ''' 'outi'uuu..*.ffi .::i{Fii?'4il."#i. " i.:r J lfi i .illTilJ'..ui". s-a bucurar de o arenfie considerabiliE. ff .J:.i*.-.fi rire gffi E.ffi i #::.:rJiT i::#i"" .

Se induce astfel ideea cb dimensiunea subiectiv6 trebuie mdsurat6 cu r: scalS care reflecti 'diferenlele individuale pentru relerranla domeniului. Vtodul in care oamenii se angajeazii sau participb ia activitSlile tipice ale vielii obiqnuite constituie o rnhsur6 directd . nivelul slu de satisfaclie in acest domeniu este de o reierzanla copleqitoare. precum: Scala Climatului Social (Social Climate Scale). p. De asemenea. Cummins (14V1tr u inr:lus intimitatea . Oarnenii aplicd grade de relevanp diferite domeniilor propriei lor vieli. este reflectat[ de impol1uot1u u*otclatii cr:mpetenlei 9i independenfei in dezr"oltare gi scopuriior serviciilor. Ar fi.gi ?n versiunea S'aleti Catita1ii Vielii pentru Deficienli' Iy6surarea progresului dezvolt[rii. ieiahizarea domeniilor vielii clupd importanld diferd in funclie de sex qi varsta. deci a bundstdrii productive. mai potrivit ca datele rndsurate prin scalele comportamentului adaptatirv sd fie concepute ca rcprezent6nd o reuniune a doui aspecte: rup".2. in plus.nf* care existd o gamd de masuri alternative. cea din urmd metod6. pf€cufxL "maxirnizarea potenfialutrui"' Unu'l din aspectele independenlei esie r. in ceea ce priveqte dimensiunea zubiectivb. Un altul este gra]ul <ie autonomie sau posibilitSlile de control ale vielii cotidiene.1. Pentru sudierea problematicii autonomiei.ezultatelor in studiile asupra persoanelor dezinstitulionalizate (Emerson gi Hatton. iar dimensiunea subiectiv[. flu carrteazd c6t de satisfbcut sau nesatisficut este in raport cu acele domenii care iau o contribulie mic6 la viala sa individuala.Qa aspect al viefii care poate fi strfins legat dle srtima de sine gi de bundstarea emoliona15. Cercetdriie asupr:a t. indi'vidul considerd legdturile sale cu familia gi prietenii ca parte integrantd a calitSlii viefii. probabil. nivel de educafie. de exempiu.. Scala Ludrii Deciziilar (The Choice Making Scate) qi Indetxul Autonzmiei Adultulwi (The Indlex of Adutt Autonomy). in general . rasd 9i nivele crescute sau 156 . oportunitAlii ambientale. ea corespunde noliunii de productivitate.itAlile personale qi oportunitd{ile medliului disponibile pentru folosirea 1or.ia sa personalfl. fiind cel mai fiecvent foiositd pentru evaluarea r. .. situalia nu este at6t de clar6" Dacd cel care aprecrazd calitatea vielii cu ajutorul unei scale ia in considerare unul sau mai rnulte dlintre domeniile relevante pentru situal.ipurilor de activitate s*au efectuat prin interviu Ei prin observalie diiectd. 1994). s-au eiaborat diferite scale. 9.instrumentele generale de cercetare pot fi adaptate 9i pentru persoanele cu deficienle inteiectuale. valorile inrlividuale percepute' Dimensiunea obiectivd a calitdtii vielii poate fi surprinsri cu ajutorul diverqilor indicatorilor sociali.flt:ctat de capacitdlile comportamentului adaptativ.. Dac6. Evaluare obiectiv[

ersus evaluare subiectivfi Sugestia incorpordrii unui sistem individual de evaluare conduce la necesitatea ca dimensiunea obliectivd sd reflecte valorile ncrmative.

. *uiii. r e*s). persoanelor deficientt studiire io.n*.. l..p.{:.t:j gr:nerate etc....r..r.ffiff|*i:::ilTf enfa poate sd invel* g i*:*d..e*rrr*i.respu nzdtoare. . * ff :iil#':H:.oluni. *oilil..a sau i.ff...i ua..rff :jtri::.ruau *"ri# Iocuinfe nec."-*l u p. posibilitdfi profbsionul*'giu*"n"rt* lor cu deficie'te .t. ("rof*.::i::i: ..u ou.. educJlionar..ur. .r. valorile lor. victimizare.ro.j: problemelor legate -il-.'rrit"i..i.ruuu independe't imagine ref.r'i* uu.lor.nt*r*.eritoarau oferit o f.:"*'r?trf titlil !T i*l*ru u.o 'onai6'- de viafd.l.".i.Hi.1u nu.ft u. u. .li'roe. trdite.rii este in intregirne sinoni_ perspective' calitatea ..j. ......* ..a i" .rHiJl:-"rine'ea '#*ni*frr.i 3l-"'iiJ:.. *:'l. a*'ini*r*g*r :'xH'g*r#p de fi ci entur u i- i"rr.iujJ'iu* reduse" beicetarile asupra persoane_ trdiesc . :".1 b' rost arinsd. rrro-r**".$i "uro.# .'t:: . perspecti va r::f te un dom. ei . o .'{.grr*f*f . J_Tj"U: ori dupd arfl factori" ...il'riuJl.:. ourui rn **r.'r:..r.. ccrnbina{ie a.bonceptul calit*tii .i.i Indi'izii sunt diferiri ffi #l il. domeniu esre pufin r*.ffi... ceror .t ::ffi .ii u . r"lui.* a cd- .r:x:##ffi .nri ca acest se pune adesea unt in"r_r*. I . viefii nu areniti un cd viafa.rt ripice i#.'"{ii. .#.-i..*.:iT?. .#:J. "ulitx*{ui.ffi arpe" origine.'r*. . De fffi:fi?]i ffi i:11 : LX *l'q*. doud.ni ver *rirt.-.-:.f:lff [*-*t'.rrfbrinfere.ii"r ri."l"o..-.'. .-pJ.r"."iri*barea o"rrii -rie rar rearizatd.e ..l de viald reflectd neapdrat .. sarisfa-ilr .ror welii .u* uf* . gradul cre *lii^r". scazure ?.acesr il.i ou'u#iu..uonar' arneninfate.iil..q.sdrdcia.inrJiiup-.nfelor * ...'.1 . prin rrr"i prin priorital'e qi i" ...ffi. satisfacria inti'terJual a. qi """aiui *du*.iri"ra esre intoti*uunu posi b' d ecqrnonric. ....Exprimarea ri ri*'ii*i' r*: gr"-*re cupuoiiul:fl:t.cu.a mod.: i. po.ry"*..'.nrl*a.ruJiili' ralrte6r viefii e' a"t.r"lr.*i*rtiio..*'u' . rr# JJ:jffi?. .ff # . i^r"t* "ii.rroo#'"". iinr.:lj|*:lfiff'" s.o aprecipersoaneror'":-q:liii:iT'i?.u* ". rnuncd La extremd' nu se poate aceasrd 'on'r"rionu . (wgz) a fiez:entat ffei vie[ii fiind-d"efJ.. " .dupj.uru ou.ar._r. urgu*n1.TJi.:l ili:iuSeneral intelectuatt ji**5..::jiitfii.*.t"iu' . 0.onar.anar1.l1 ul J"fr!ffiJt.1rudffi :#. de viaf6 *riri"ii* viafa Aprecierea subiectiv-a-^r". cu toate declard cd sunt satisfrcupi-'i'J acestea.nriunea ei obiecrivd de cea "qe ryiqi.ffi . md cu saristbclia p*rronuul {^ur:u. "re s d re n e cte i1 ir-rr"rl' o*firi. suutini.izate.

. vom menfiona. aspiraliilor sau prin valorilor satre (Andrews qi Withey .'6. Dacd prima dirnensiune reflecti vielii cultural-normative. Instrurnente de rnisurli a caiitdfii obiective a viefii Instrumentele destinate evahrilrii calitblii vielii persoanelor deficiencetre te sunt numeroase. Aceastd abordare este compalibilS cu aprecierea cd bun[starea este tegatd de grad-ul de concordanld clintre perceplia individului asupra r. Se asigurb astfel un model care aspectele obiectiv evaluabiie ale modului de via!6.i.propus de Centrul Butters/Institut Erables (199i) . Chestionarul este aplicat rle cdtre un "observator" se adres'eazd qi unei persoane din anturajul deficientului care cunoagte bine obiceiuriile Li. Definirea calitalii vielii trebtiie sd ia in considcrare pe calfe un structuri valorice individuale. sd surprindd importanla relativd individ o acordd diferitelor preocupiri. doar cateva dintre mai cunoscute" qi Indexwl de calitate a vie{i'i . care se prezentd sub tbrma unr.iple domenii ale vie{ii. bunurile ctli 60 resursele materiale. Ig16). Aqadar. de vedere Evaluarea calitfllii vielii trerbuie sd linb corlt de punctele obiecsubiective" Unele instrumente aLle calitdlii vie{ii combind aspectele tive cu cele subiective.alegerea personald sau cd satisfa. drepturile qi libertdliie etc').rti16 pentru persoanele care intervin qi Folosirea acestui instrument estie pentru administratori deoarece perlnite identificarea unor probleme legate be orguni zarcaresurselor qi redefinirea obiectivelor intervenfiei' des Indexul catitdyii vtiylt (Ig . primesc servicii de itemi ai acestui"index se referfl atdt Ia persoanele care intr-o institulie cdt Ei ia cele oare iocuiesc in comunitate' Aproxirnativ iterni se raporteazdlacondiliile legate de mediul imecliat al dintre ^jumdtate pefsoane. activitblile j.itualiei 9i nevoilor lui. preouill qi caracteristicile anturajului slu' 158 .se centr eazd pe dirnensjiunea obiectiva a calitdlii vielii persoanelor qi deficiente intelectual" R"grupa!:i in 10 dimensiuni (precum. calitateavielii este necesar a fi evaluatd atit pe dimensiunea vaXorile obiectiva.dezvoltat la Wrenthahn State School Children's Hospital din Boston. sunt ?nsumate pentru a forma un singur indice personali zal al calitalii vielii conform ponderii acordate de iitaluia . aproi tradus qi adaptat de ce!1e Portelance (19g7) .e{ii al lui Portelance' 50 Acest instrument. in timp ce cealaltfi jumdtate trateazd insdqi situalia unei persoan. cuprindle identitzrte qi de itemi repartizafi in patiu categorii: comunicare. legatuiile si:ciale. in acest mod se indeplineqte imperativul cd numai indivizii pot hotdri asupra "ponclerii" difeiitelor componente ale bun6rit6rii lor personale.se inspiri dininckexul de calitate avi.ri chestionar.iiftritelor componente. autonomie' qi liberlate. ca 9i evalu[rile subiective ale satisfacliei in nrult.lia este o mdsurd adecvatS a calitalii vielii. a doua trebuie sd reflecte satisfaclia cu domeniile apreciate dupS valoarea lor pentr:u individ' A. cat qi pe cea sublectir. in continuare.

TTir:. dificurtdgile acestei metode.'ffii' t ."u poare o .. reraliile .. vec ini i qi .T.l-rr* a .r*rta nu esre capabil' sb o facd.* *u o.'iuri ro.-#.t# -..uu.ilocienre inrerecruar a fosr Edgerton (Edgerton gi c.'riirn pi sareern ir 986) au validat o m5sur5 a satisfacpei uiiiira.etar de cdtre prezintd o deficienli persoana care intelectuuia . uscirtor de par etc) qi ra ry$:ry" ripurile de activird{i qi .r"*". sd 1\A ..g4ryeroi de piur**nt comunitar . Interviurile au.Jr*ur izdrii"s..b.ffirrrubilitut.li.*. sinrfindu-r* inerente are n*uoiu ..f... dinrre care 26 se adreseazd diiect deficie"i.ffi.te apreciatd *u'ilu. pr....rii ir-mi se refera ra accesib'itatea la obiecre qi -{-: aparate (tJefon....* cre *duu. unul dintre primii r:ercetdto'i interesali de masurarea subiective a catitaiii. pe de aitrr parte..*.oriui* (7 itemi) comunirard (6 iterni).ruure."dui i* .. persoane privegte mediur 10r ceea ce fizic.urs."" instrurnent itemj care refletta t'*i confine 2g cre irnpofiante ale calitagii viefii: controlul asupra mediurui (r5 itenoit. Alte instrumente de miisur' se prezintd sub form6 Pentru a cunoagte^eficiengde chestiorxaye.prezentat de cdke scharock (1989) qi corab.u lor cotidianS.. prieteni pi timp liber.'o.d"rr "rest colectivitarii.*r* i' au. Eva-luarea bun5stf..tt'* r".p* rt*'" "..ic*nriaie.*. il. dimensiunii . cercetdtdtor a analizat calitatea vielii lor in in.'. r...ri pentru a aprecia punctul plma ta rar* nr?aur ograte in cornunitate este "Li.'-. . qermrs our*g"*. cle exenrpru.lbliratea 9.1i:f in direrire Metoda interviurui ar fost forosita qi de ar{i autcri pentru calitatea subiectivd a a evarua vie1ii.tfi1il..*. Igg4). catre confine gur" Acesr rubrcare {com. propus. subliniate. satisfacriei in raport cu st*ur (LSs1 pusd ra puncr de viard de cdrre Hear pi crrj*y ggs). c*'uparut.*iu1ii sociate rac ai ete obiecrur a Indexur c{e caritate a vie{ii .defrciente i. menfio nao ff.ria1a-."-i*'.. rnodul de r''iafa al acestuia' Aproape un sfert dintre itenri lac referiire in nrod direct la controlul person."s-u ..Jfrrroun*ror deficienre inte_ conform principiuiui.riet*ctuat 3ti"fq.:ffi:" d..te it.?i*.-r"iir."ino.. de evaiu_ lggl).. Ruch (r instrument.or ##llj. r..ffi {'. totugi.n. insrrurnente are mai precise (Seltzer.iuta a persoanelor deficiente. urrnarina mai murt de 20 de ani u' lot de 50 de persoane cu deficienld intele.ii su biectir...irot. .:r a evarua readaptare. ffffi::J:.*ii""i* irr parte de :ffi: . relaliiie lor sociale etc' autonomia ror.t siuoi@-. tndexur gi imptiru.. ia aceast' metod' pentru a mdsura satisfac{ia fafa de . ui*1li-i.. programere iar. de cbtre o persoand care intervine direct" B.*u-ui.rrnberger gi Felsenthai (r 977) un chesti"no. d gradurui de adaptare a persoanei ra diferitere medii -urfe.i.u'iu i**.. .{.Tff# In sfbrgit. ru 36 de itemi. pers'anei deficienre i'telectuat o serie J...

cdt qi pentru subgrupurile acesteia. calitatea vielii este influenlatd de condilii obiective gi perceplii subiective irrtr-o multitudine de domenii ale v'ie!ii. 1989). analjtzdnd doud definifii date calitdlii vielii persoanelor cu deficienle intelectuale.. Deqi cele cinci dornenii pot avea reievanld c6nd definip se aplicd persoanelor ou deficienld intelectuald. muncb. ln consecinfd. astfel c5 persoanele cu deficienle serioase pot sb se declare ca fiind fericili.1.servicii. 1990). Calitatea viefii: un concept multiclimensional Aga dup6 cum am ardtat. Este posibil totugi ca aceste ipoteze sd nu fie adevdrate.scrie aspectele majore ale unui model de calitate a vietii. 160 . a fost unul dintre cele mai utilizate in Canada (Boisveit qi Oueltret . rar veniturile pentru o altd persoani. 9. satisfaclie genr3ral[ gi acceptare).'zidului sunt apreciate in raport cu valorile delinute de acel individ.niile vielii . suslin ipoteza unei calitdfi a vielii mai scdzute qJecAt cea normald pentru persoanele re. 1 99C)). entuziaqiti gi captivali de via!6 (Watson qi Perrnebaker.par a fi potrivite pentru a de. Aceste definilii sunt modelate de deficienfele grupurilor la care se referS.iat6 mai sr:6zut decdt populalia generaid. Dupd o prim[ defini1ie. De aici se poate deduce c6 o calitate bunS a vielii este compatibild cu un trai ca oameni obignuili. dorne. indiferent de nivelul de inteligenld (B orthwick-Duffi'.spective. ci gi de faptul cd aceste evaluiiri qi particularitdli obiective ale indi. ale cdrei dimensiuni includ condilii de trai normalizarte gi decente. ele nu sunt adecvate pentru a evalua calitatea vie{ii comparativ cu viarla ca intreg. 19s4).1"3. O bogerti literaturd de specialitate apreciazd" cd cele doud aspecte sunt independente unul de ceidlalt. ufl o?rr€care grad de autonomie. Boudreault. oportunitd{i pentru dezvoltare personald qi fericire generald" (r/itello. materiald. e:xistd pericolul de a defini calitatea rzietii acestor persoane in termeni adecvali unor astfel de grupuri sociale. Deoarece cele mai multe grupuri mino:ritare au un standard de r. 9. gi. in consecinld. sociald. Diferenla dintre indivizi in ceea ce privegte calitatea vielii nu este reflectatd doar de elementul evaludrii subiecl. oalltatea vie]ii este "o construcfie multidimensionald. atdt pentru populalia generald. - Definifii restrfinse la subgrupuri de populafie Majoritatea cercet5torilor considerd ch definiliitre qi modelele calitalii vielii trebuie s5 aibd aceeagi relevanld. terrmeni inacceptabili insa pentru nlarea majoritate a oamenilor" Sd exe:nplific5m afirmalia de mai sus.trundstarea fizicd. emolionala qi productlvd .4. Dupd o alti defini1ie.ive. I99a. dimenriun*u refelei sociale poate fi foarte imporlantd pentru o persoan d. avfind un minimum de autonomie" Se observd cb clefinifia a restrdns viziunea asupra a ceea ce constituie o bunS calitate a vielii concentr6ndu-se asupra unor subgrupuri sociale.

##HL"ff :Jil*.' i ui Evaluare su biectivd a satislflac{iei personale '''" !:: Buntrstare fizicd Sdndtate Bunistare materiall Venit Bundstare sociald Retalii Bun6stare emofionald Bundstare productiv{ Loc de muncd CompetenlA Irrdepencienfa Afectivitate Realizdri Aptirudini Mobilitate Siguranfb personald Calitatea locuinfei Intimitate Bunuri personale personale Familie Rude personale Prieteni.$*il:l'.H*:H*r.qi'iffi::# :TLffi in aprecie: il.Til:.. relafii sociale Impiicare comunitard Sdnitate mintald..:Ji#ffili jh'rr: fitodifi. evaruare subi ectivs a vs *.H...*0.u..ihjx:.'o oh6^^i modifica - .espect Alimenrafie Vecini Securitate Alegere gi control Productivitate economicd qi dr"ept de Acfivir5li asumate' Acceptare gi Credinie religioase incredere gi stimd de sine proprietate Transpor. stres Staut/r.t sprijin SyrnTr.rji .ij'T - c ondi 1ii o biecri ve.fif. D..--=--.:.fi i'evirab' diF::16 gypa incrivid qi dupd preocupd_ ui*..Hl.Evaluare obiectivd Aprecierea rerariv' va condiriilor a "il. oi*"'.'usi*a#i. -oa*r .urj{Affi I'alori personale Calitatea vie{ii Figura 3' Moder sistemic. i'teracfionist pentru cereetarea calit'lii viefii ffffi .usa qe venituri modul de viala : .*lftffi .T"i*.#fl. :a calitdiii viegii. ru111-" JiiJlffi:[J.j#:if .

Corolarul imporlant al acestei analize este c5 relalia dintre cele trei elernente care interacfionea:. VALIDTTATEA EVAI. 9.i in vedere progresele inregistrate in a considera aceste persoane ca fiind capabile s6-qi asume controlui decirziilor.ru este valabil cu atdt rnai mrilt in r. Suc. au fbst stirnulate persoaneie cu deficienle intelectuale sd iqi exprime propriile opinii L:gate de aspectele colective. De exernplu. nici unifi)rrne. Alternativ. Deoarece alegerea implicd unele abilitali cognitive minimalra.ttt.entla unor definilii generale. Studiile refbritoare la contro. Se condiderd cd posibilitatea de a alege sau de a ayea ccntrol asupra mediului este una dintre oonnponentele importante ale calitdlii I'ie!ii.. persoanele deficiente intelectual nu au dec6t rareori $ansa de a face alegeri sau de a-j1i preciza preferinfele. studiind atat aspectele calitative c.o muncd gi s[-gi diminueze standardele materiale. 1985).. se pune problema de a qti p6na la ce punct li se poate l6sa persoanelor deficiente intelectual posibilitalea rCe a face alegerea. chiar ?n ceea ce privegte timpul lor liber.UARII SUBIECTIVE PtrRSOANELA CU DI]FICTENTH trNTELtrCTT}ALE Necesitatea de a compara situafia unui grup palticular cu oea a societSlii ca intreg implicd exisl. O preooupare speciald in ceea ce privegte persoanele cu deficien{e inteiectuale se acordd competenlei de limbaj. o persoand poate ajunge s5 creadii iritr-un mod de viald "non-trlaterialist" ca o cale mai bun6 a existenfei.nde fioate provooa o modificare a vaklrilor in direcfia opus6. Pentru a putea alege. Cunoaqterea unui set nu-l poate anticipa pe un altul. Dupd unii autori. A avea un control asupra vielii proprii inseamni a putea lua decizii. O serie cte cercetdri au abordat p6rerile persoarnelor cu deficienle intelectuale. reducerea satisfacliei fald de modul de vialb in pofida veniturilor crescd. nu specilice a conceptului calitalii vielii. gi r62 .2. in cadrul g. n-!i putea exprima preferinlele in di:ferite situalii.lul pe care persoanele deficiente intelectual il au asupra vielii lor qi asupra mediului ?n care trdiesc sunt ieg.azul persoanelor cu grad sever de defic:ien!6 (Guess qi colab.revizuire a valorilor personale in privinla bundstdrii materiale.ate intr-o manierd mai mult sau maj pulin explicitS .sesul integr[rii comunitare este legat de creqterea abilitalilor de luare a deciziilor.-d pentru a alc[tui calitatea vie]ii indi'vidului nu sunt nici statice. av6n. sd-qi schimbe locul d. Concomitent.de exercitarea drepturilor gi respectarea integritilii personale.rupurilor auto-sustinute. sii fie mai pulin satisfhcutd cu preocupdrile func{ionaie. gi acest lur. acestea trebuie sb fie recunoscute de anturajul 1or ca fiind capabile de a infltrenla sau de a avea un anumit control asupra evenimentelor din viala 1or.

sunr puse.-". int*qe.. Jur p".x#ffii'Tf?#'ri ..1...::r. in funcfie de dar *l* uu fost constatate uneori qi deficienfd interecruara uq"u.. in plus.:r:5.hii.. niver de bazd..y:i' 6..:..i:'.r c.eut#jn pr*orlfu..ni. De aceea.r". .. ouline farerile ..fi mergdnd de ra un niver Jil:il.pta gi a alege ultirnul rdspuns dintr-o posibild g.arprnr.".r.i'.lur*lo.asupra este nevoie oe o *etocrd in care sE se compare situalia obiectiv e'aruaurra persoaneror cu deficienfe intel.tuIodur t.. l l I .ure posibilitarea de_ u i*.un segment considerab' acestor persoane..rur*u inrtrurnenteror de evaiuare.i.au ra persoane cu moderata (sigerman qi *oiub...Hiltr3#.enci. qi au vtilizatr"ur* cu un numd..Tli'l:-T-l. .o*puratirz cu are popuragiei -originiie gene'are..intreg probabitr cd nu se va putea fonnula o pdrere deflnitivd_d".il'T'L]i'ff fl1.n * persoanere cu deficienle aceeagi conceptuarizare interectuare au a ternieniror ca .gnitive qi lni*r*"r..-"l"cesard reeius cle sd fie menfinutg ra un chiar dacd astfbr de strate*u..iiv susfinute de imagini ri desen*.L"**r".ii5 #..-r gg r)...ctuale cu datele similare pentru societate " ca. simple. u"'rori'u'te situafii frecvent intdinite' Aceste iiru"lii uu urruio trnairrla cie creqtere severitatea de"ficienfei.asistenfb.' a" iirta etfestyte serrriciilor de . chu'tior''arut 'catitdvii rdspunsurile lor la inten'iuri-structurate.. or Lire .rirpi srrucrurile de varori personare este sever iimiiatd i*nrru.ffi .n -i-'..ilro:'JTj|H:f-ff..ra...ffii..-rcu un rimbaj mai dez_ volrat' cercetdtorii au uooloi-aeseori "ftae. tncompatibilitatea.ii"J-1"1. a evarua bun'srarea J .::X.. oui*.::f.[. adicd rnasura in . impricii faprur cd 1 {. j* forme .-. itemi astfel ca cliJcrimi"-.. oe desp* tri. inexactitatea i*nai"tu 4i J*-u *rr.riu.i^-decredibilitateqi petenfere de comunicare in randur o-. h. 'ifno" a.1..ruunasiarea lnoiuiauuld fbrd evaluarea subiectivd a indiviaur.*u?na.r"runoaqterea aceroragi producerea de infelegerea termeniior Iimite: privind ?n *i.i.. Iatr de ce ffebuie avuti in u*o*. au fost elaborate scale caiitdlii vielii care s5 reflecte ale perspectiva beneficiarului '.rrj"p. r:gar cu cotere de satisfactie *bfinute pentru persoanele cu un srab rimbaj ... oricare ar fi dimensiunea exactd a problemei.ffiJ:. rimitere de limbaj in randur p.a. grupuiui o serie de il..teg-rd.ii". I'x':l :.l. stab'i dezavantajele qi avantajere relative ale condiliilor de rriiala .de rdspu.ien{e majoritdfii celor i? ti ir*r-*aintreb dri simp r e oin partJa sau exprimare p6nd ra o .k.i oferite. compensa diticurtrlile de se poate spune insd comunicare. f7'.j."uil.r*u -ri calitate a vielii trebuie unor standarde amintegte conceptului de . Aplicarea calitifii vie{ii in aceste situalii profunde.{ai murr.'f : jry:l. conceptuare? Exist' o tncompatibilitate intre recunoa$terea limitelor rirnbajurui in rdspunsuri Ia inftebdri gi. precum scara satisfarit.

gurd un standard de referinld pentru un grup de interes definit. cel al persoanelor cu deficienle intelectuale. Datele pentru un grup definit.r personale. c. O astfel de abordare trebuie sd fie rnultidinnensionalS qi sd reflecte aspecte varierte qi complexe ale vielii fiinfei urnane. c:are inlocuiegte autonornia person alh ca mecanism de luare a decizitlor qi cLe stabilire a particularit5lil.. evalurdrile subiective despre viald qi valorili personaie sunt deosebrit Je relevante.6t gi indicatorii obiectivi ai acestor aspercte sE lind pasul. Cele cinci domenii ale vielii sugerate pentru a preciza domeniile cle interes relevante pentru calitatea vielii sunt toate de naturd generald qi reflect6 scopul evaiudrii calit[1ii vielii cu referire la popula]ia generala.popuiafiei generale. dezvoltarea unei aborddri comune a calitdlii .sup)ra individului aduce cu ea preocr. pot fi ufilizate pentru a'ardtztdacd contiiliile de viald qi satisfac{ia in diferite domenii ale vielii sunt tipice pentru un model general sau au un profil semnifi cativ diferit. ffirh a se neglija valorile personale ale membrilor populaliei. 1g84). comparate cu distribufia statisticb clin populalie ca intreg.ular vulnerabii ruu devalorizat social.devenit operafional .ri care sd stabileascd indicatorii catltalii . Condiliile de viafa qi satisfaclia viepii vartazd. daci trebuie interlrretate inforrnaliile referito'are la un segment al societdtii. Situalia unui grup sociaX poate fi stabilitd dacb se poate face ipoteza a priori cd varia[ia datoratd diferenfei individuatre va fi similard cu cea din populalia gerrerilld. Acest lucru este de d'. I5surarea condiliilor de uiup. sau .lie examinat prin cercetd. in funclie de indivizi.ii nu trebuie limitatd la un grup partic. mai degrabd dec0t a indivizilor (Wolfensberger.sk nu fie inferiori aspectelor tipice pentru societate ca intreg. In concluzie. cum este. de exemplu.vie{ii aplicabil6 la grupuri sociale qi la populalia totald este vital6. impune ea at6t satisfacfia exprimatd in legdtu:rd cu diferite aspecte ale viefii. exist6 obieclii evidente falb de un moclel al calitSlii vielii impus din exterior. in gerreral. Dacd normele culturaie asi. Datele obiective acumulate pot fi apoi cornparate ca qi c-dnd ele ar reflecia pgncte de vedere subiective.-. Oamenii sunt diferili in ceCIo co le place gi in ceea ce considerf cd este important pentru ei.rpdri _ legate de faptril cd acest concept .rrit din perspectiva der:voltdrii unui sistern cle mfisurare a calit6lii viefii care si aibd o utilitate 1arg5. este posibild o evaluare subiectivd. pentru a reflecta diferenlele personale pot fi folosite gama pi distribufia condiliilor de viald din populalie ca intreg. in toate grupurile din cadrutr societdlii. este clar cd orice conceptualizare a calitdgii viel.va fi impus frr6 nici o diferenliere individului.vielii necesari gi suficienfi pentru a rellec.in orice caz . In timp ce focalizarea a. 164 . c6nd n.ta diversitatea preocup*rilor pnfii*.. opinia cd s-a realizat o calitate acceptabila a vie{ii.pului trebr. Caracterul aciecvat u1 usc. inevitabil. Datele despre calitatea vielii ia nivel global pot fi utilizate cu succes in monitorizarea inegalitdlii sociale giL modelarea politicii sociale.

ey't3f of Ltfe o nip"ndent yariable Quali.&ew +-tapazzz4. s. Approaches to Mintal Health:Evaluation..quuiity of Life: i. schalo"k (.. g"aittry ii t* af persans with severe or prafound menial retardcttion. OT. Broclsky rG. 2. Ddsinst:itutianrualisation et int1gration sg31a!e: I'expelrience qudbdcoise. Melboume.Il.n..). 345_ Etnerson. (1ggz).+r*o..8. The Concept qnd Meqsurem.%/. Horner.).".uattity af ttfe and quarity af care in nzintal retardation. Hattan. 351.Interl.anlle. in R. D'.n. Borthwicn-r:yffr. The euatiry of Americ. in n. ffiffi***a*u 8. campbeil. Ernerson. Andreu's.rk.A.. 3550. 4..H. Springer_V-erlag.ns.f deiwtilufinalisalwpg. Bigeloow. (1976). -and Washington DC. dodgers.. M.. after two decades. Borthwick-Duffl'....A. (1973). npp fied nr i. s. nandai.L..'. A.t.-d). pp."J.-Boiliirger. af Lfe scare-Itategectrmr Disabiliry. (1gg0)." ebwrewzzzryn E{MSA.A'.. Academic press.%:4" @. New york.' (j 9g4). Ionescu .(1 2gJ): cbmpreh*nilrn gr"rir. tr** york. M'. P.rJ"ti.). (19g2). Arnerican Association on'ilaurr]ut Retardation. schatock . Tash (eds in. R.. E.._on af Lilb dlwaiity. Newton. in s. F'M'..tk A^*rirun IJurnuI of Mentar Deficiency. (1990). R. te 'nuron. The croak of competence.T... Bellamy. Srewarr L. psychologv Rrr. R. F.rvijntar Retardation in the year 20AA".. Quality of Lifestyle outcotmes..ention (ed.Innovative of Mintal Health servlces. Subie. (1990).8t livaluation "t qiw. sociar Indic€rtor of wert-Being. plenum t ress.e W. stahler ). Amefic:an'Journar of'Mintai Deficiency.91/"9. Social Trends. cr:nversi p. w. Boisverl. s. pp. e. Ouellet.. in L.r%e.mrW sefrrtW 6"pp" 475-490- qn{ qs so ei are { s e rv ilc e s. Rowit z\ed.4th ed.ctitte social indicators.rfrrJtives and Issues.uir ir ri Wii' Xit^id"tA(.. -" A{ovinSy out". American Association on Mentar Retardation. Challenge for kesidential progra. B. Perspectives rssues". NM. (rg76). "euality ^A _of Life r*. withey..Relaeatian.l BIBLIOGR.i. Arnerican pelgeptr. New york.. Evaluating cumrnins.. IV{ardaga.on M. gg. vol.a. R.A"..A.urch Gntre.AFIE Abrams.usseli Sa[e pou. @@ . D. (1995).w?ryPraewrywry.!9s4t . washiieion nc.ruxelles.L.S:. G.8.-c.. tle impcct o. en ddficience mentale'. ?" g J.. Edgerton.

L'Intervention en ddficience mentale. C. B. (monographie nr. 4.E. S"G. M"B. 8 5. P." Zavtra.34 (2). L. pp.. Vitello. 15. 14A. performqn(: e ati sfaction. Hare. C"L. Communiq' Mintal Health.. Goodhaft.t.. Le trtrincipe det let normalisation. {nternational Association for the Scientific Studl'of Mental Deficiency. Ei. Rehabilitation Prrogrammes: The Performance and Quality o1' Life of Adults with Dev. Winer. A. D..). (I979'. 26-'. C. K. Health cere screeningfor people v.C.25-31. 3-7.W. (i989).. Quali... Issues tn s' An empirical stttdy.. A. 203-211.... R. S. Deinstitutiona'lization of mentally retarded persons in the United States.ith mental hanCicap living in the communiry.8. Mc Farlane (eds. 4). in R.elspmental Handicaps... J.. 98-i 10. 1. Budd. Ionescu ('ed').. C. O. f).Journal of the Association for Persons rvith Severe Handicaps. Ddficience menta.B. Schalock.. Felsenthal. (1980). Seltzer.K. W. 624-63 0 .L. (1981). Kebon.C. {Jniversity of Calgary. Bruxelles. (1981). Rehabilitntion Programmes Study: Quality of lif<t. pp. (1989).he1sgy. I-'trndlex de qualitd de vie: instrurnent d'apprdciation multidimernsionelle' ei individuelle de la qualitt! de vie. 79-86. Exploring the central rot'e af negative affectivity.. Watson." (1983). pp. Qudbec.8.. stress and distress.. Bruininks. Status and trenals. Hoffman. 301.D. McF-arlane.C. tl.. Per"sons: Satisfaction and activit'ies. Scheerenberger. vol I. (1990). 1 0 (2)i. Meyers.. JBayer. McKennell. Siegelman.J. A. F. Lakin (i:ds").. R. Krupinski. Brown. New York. M. Maftin. Spanhel. pp.D. R.ty o/ life' Its measut"ement and ase. G.R-.W. 1379I 380. (1989). 234-254. Karan. vol 1. K. I l. Mintal Retardation.... K.. Wilson. Bensberg. Heslth complaints. pp. Ca' mmunication pr6sentde au 3* Congr:ds de la rdadaptation. 96.L Brown. Schoenrock. in J"M. J.C. (1984). J. Cornponents of perceivect life quality. Mardaga.L. pp. 1.). Berg (ed. Journal of Community Ftsy.A. British Medical Journal. The relaiianship flwong env ironme nt. D.. Poftelance. CommuniQ residential adjustment.tr.. Wolfensberger.J. CommmiQ settings for ]W. (1987). R.P. pp.. (tr987). Vlental Retardation. Keith. Thcmas. D. J.M.. vol.1 0. Sigford. Washington. Pennebaker. interviewircg mentally retard persons: "Deinstitutionalization and Com'munity Adj ustement of Mentally Reterrded People". pp.. "Perspectives and Progress in Mental Retardation". Health and quality af life. in S. 27. G. Cal.C. Psychological Reviws.gary. 166 ..uality af life A review of the litera:twre.. Bayer qi C. {l. 5 juin. in H. La valorisation du role social: wne nouvelle conception "de la norwalisation"'. pTt. (1984)..lVI.pp.. A.le. Socilal Science and Medicine . (1977]. Andrews.

.o..ffi{. azd as FttF:'Hiill T..o* pR o GR dME cec .ffii'ii* r.r""..-t:3i * upra posi bit itdpir or de ui.fi..*'l:xll I ..r.iJ. ji Ji :.:i:rl*.'JiJ O serie de autori apreciazdcd programele deficien$elor vor. rizultarer or ii .*n'i'ni''"'ij 'i':l' .ITATEA VIETIT fiU PM O aLE saco[ruu xxl rogramer CNAfr{Er..'APITOIM X CAT. frrflimportanp cri ti ca a evar udr calttdsii vierii...il"J:f..:"#l* paradigmadiferiter'or..ilr..*ii**. ma cu deficienfe.*:r."..jil'#ff il#".iH:ffi xn*r*:'$?li#ffi ::J:ff :':::5::."':jfr # ..re mediului.' -:"^' Yr J.ii .* tizat.:r? fi .oo*ta..m{.-r#'i$.Anm r]EmcrnruTA suferd as Tf.ffl*. I ti. i"l. rui c 1i on ur e al e lgg+).. in acest r i mi rer o. ffi 'ff :'ff :l.lului XXI t t' t+rffirfffi.-l#ru-.r.ii cerinfe.otttorului i.-.fl.Hffi_ *..#ryr.*f*.ri.:.L{jf --* pentru politica gi programrl" vizdnd deficienla .. secol clesrinare .-_..e..:.t$..y'i:: :i:'-l-* j! J*!#"lii. t .ilit etdril ot d#f"l'r. n o"rrioii.1ffij:.. 'r Ti#r.ff.U PB..tf. urm6toare.h i:ff [?rfl e destinate ve fi cati *3111*- pers oanet il'.uoucirarea .SP*SHITE yrg..T:IJ' Aceste schimbdri au un u{*."C.Xfl or doar pe mdsurd dorneniiror viesii *=ryitdl*itut#*j'ilf tffi*.{$ ru.f#$if ra vrrroAR' r..?irr'i'ffi':f si:ffi::bff Danehey.'interaclio".O. upr.

asupra reducerii . nivelul de deficienti bazat mai ales pJnivelli de inieligenfd) nu sunt suficient de predictive prentru a caracteriza sau pentru a descrie pe deplin persoanele cu deficiente. nici absolutd. . atenlia projru*u1lr de (re)adaptare trebuie s[ se concentreze asupra reducerii limit.patologia'. joacd in il manifesiarea. este asociatd cu o anomalie la ni'vel cerurar sau tisular. leziune..t tr.oatolagie. disTunclia cerebral6 produce o "limitare funclionald" lanivelui organismuiui.rrnun". {engie. /n primul rdnd.i mitd(e) functionaid(e) JL \. procesul de instarare a unei deficienle parcurge etapele amintite (Schalor:k.deficienlei".nlg "{n al doilea rdnd.ce la deficienld. in at treilea rdnd. Etape ale instaldrii defiicienlei conceplia dyp? r?1.i.ior-funcfionale ale individului gi.on.ng6. noui conceptie privind deficienfa Relalia dintre termenii:.riui con. precum reducerea inteligenlei.'nurnai cdncjt are irnpact sau interfereazdcu roiril social al persoanei.se pot reduce prin asigurarea inteivr:n1ii1or sau serviciilor sociale gi a sprijin. nu se poate trece cu v.roza tuberoas6. un numbr de modificdri importante in modul de gdndire al unei p. prin urmare.o1g m. variabild 9i dezvoltd o mullirne cle c.gruua fluidd. Lirnitele ei funclionale (gi prin uffnare.. deficienla unei persoane). 168 .1. Apoi.aracteristici depenclente de"trasbt*rile gi sprijinul venit din mediul unei persoane. de asemeneia.10. O.ls-uiui-persoanei cLr deficienle" I Schimbarea concepliei despre deficienld necesitd. 'Ea este mai a./ Deficien!5 n Figura 4.fi. categoriile bazale doar pe un singur aspect al persoanei (de exemplu. pi*rr* "scle. Limitarea func{ional}i clevine r'd.onditii care condr.1. 1995 a) scoate ?n evidenta fatr.i .este in prezent t*ganJita. Patolosie tlv Leziune n i.*nirute asupra comportarnen* telor adaptative qi a rol statr.ederea rolul semnificativ p* . Starea patologicd prorluce apoi o "leziune" a organului sau g sistemuiui de organe. precum disfirnclia ierebrald.ediul social gi cultural precun gi sprijinul acordat persoanelor cu -specific.sintetizatd iri Fifura 4 . limita(e) func{ionatd(e) qi deficienld . tn nCIua conceplie a prclcesului de instalare a unei deficienle.rl cd deficienfa nu este nici fixd.

iii ?l'l J""J illii?.#i.. cajitatea viepii inse f.iff Viafa in fami lie/comunitate .:J... Satisfaclie SfurdtateAundstare Figura 5" Moder ar caiit'lii viefii (dupa scharack . iOOs.iti* o. rorur pj care ..ar::ldstare' sporitri acorclatd carirdfii vietii i.nrali ] .rd"tali i.:iibi- I ild#iy 5' uruta.i'. in(re)adaptarea persoaneioi.:..uffi .."J-ji' *-ursrtrrE uare vizeazd'n"ii. de persoan" I0't'2' J:i?:T.1..'d..r#iTffi 5i lezurtatele ilrmarite prin acordarea tr.'pi.. categoriile inurui. serviciiror de {" i .ilfr:ii# jTI...'-*ciari si educalionaid.1gg5 a) Modelul reflectd nu numai eforturile de a defini.1.JJ:*??. viegii u. cu defi ci ente igl[..i ii.ii.utegorii i*udu..?Tffii.fi a viefii d* ...1.: ?:ff:f"r strat... .*':itri:tr:tihi:ft.3.r n.ljlHl:il.. i--) gi satisfa-cm j"Oi"idului *"ffi: ffi ...xf dinrre .LrlLe<tdrll l:: In cornunitate (Schalock. .fl ".f I I jF' ff 'il lffi . cajitatea Figura p.'.:i/inr. ' lesJrse $i de asigurarea cu deficienfe' Et sJ'oefinegti ::i1:..:#::.. *#f.:::t'..rirar. "i-rrl ..r. 1an o .us in nu esre nou fschirock..rr.."#H .*ru gt.. pr"ir.tenfie Accenrur p..il:i.i...in gen"."1.i.1fr*J.-J*'.:H:.f .j. s mu lte ryrodalita.i.*l..i*.u toi"ttate .rrrri. Servicii bazate:pe sprijin de *fi'f jf n'ffi J.? Satisfaclie $coalailoc de munc6 Satisfaclie .tl *ffi .on:*prTliza sursere prij .il":: regar c ffi ...#tttt'le' rui ru"ru. rff ?ff? H:fr p^endenlei.5. mdsura qi aplica ff H"fi:.ar .. au"rJ".".i:...r: Tffi i".tiv t regterea. int.j::xlru... o*n. J I0.:f?i##i{J.. :y::.-"" cienfe. rapoftate la persoana .il'. .persoanele spffi..p-" a--ng..tfl n::::.':"*::. defi_ intr_o definigie sinrpld...{l.n: fr"ri]figug S1.

rta)a. tehnolcgia qi serviciile" Funcliile sprijinului prezentate in model n. Frintre rezultatele vizalrc de cdtre un modei de sprijin se pot include: cregterea nivelului capracitdlilor de adaptare gi a ro1 status-ului. in comunitate. 2. instruire. Sprijinul limitat este regulat qi se acordd pe o perioadd scurtd de timp. a prezenlei gi participdlii in comunitate Figura 6. Poate necesita personal mai pulin pi cheltuieli mai reduse rdecAt nivelele mai intensive (sprijin asigurat in perioada pcolarizdrlt). in urma unei crize medicale ilcute etc. Cele patru categorii de sprijin sunt e>plicate in continuare (Luckasson qi colab.e earacterizeazd prin natura Xi. Sprijinul extensill presupurne o implicare continuS. Aqa cum se observb in reez).li episodicS" O persoand poate avea nevoie de un astfel de sprijin in diferite perioadle ale vielii (la pierderea locului de rnunc6. regulat6. 4. chiar zilntcd in cel pulin cdteva domenii (la iocul de muncd sau acasd) gi este nelimitat in timp (in viala farnilial5 pe termen lung). Este asigurat in difreril. Model de sprijin 110 . Sprijinul intermitent poate fi rie intensitate micd sau mare. intermitent :.re o Categoria sprijinului planifi:are financiard tehnr:logie servicii e asistenta la locul de muncd e asistenta la domiciliu o asistentl sanitari c intermiient o lirnitat * extensiv o universal . EcoaiS/ loc de rnuncd gi s5ndtate/buniistarre. alte per:soane.. cregterea competenlei. Sprijinul universal este mai interrsiv gi implicS mai mulli membrii ai personalului dec6t sprijinul extensi'v sau limitat.lare. sul)ort compoltamerrtai n accesul ?n comunitate Rezultatele dorite Creqterea nivelului capacitdlilor Ce adaptare gi a rol status'ului Maximizarea abiliHtilor legarte de via{a la dorniciliu. sursele sprijinului includ individul. maximizarea abilitSlilor legate cle rriata la domiciliu. cregterea satisfacliei personale. Sursa sprijinului personal alte persoane L Sprijinul Funcliile spnjinului e inr'f.).aceastd figurd.e domenii gi sustine potenlial .u trebuie considerate exhaustive. preda. prezenlei gi participdrii in co:nunitate. respecilului. gcoald/loc de muncd gi sdn6tate/bun5stare Cregterea competenlei. creqterea calitalii vielii. este prezentat in Figura 6. Sprijinttl universal se cwacterizeazd prin constanld gi intenr. ?n comunitate. j.itate crescutd.

r'o::':^'e precurn viafa in familie qi ir. *.: "r..-r.o.|*."#l.***d.. mno.:n_.. cd aplicarea juclici"*a sprijin t"-. Figura 7' Domenii are caliralii viefii gi rezurtate evaluate persoand centrate pe ^ Intr-adevdr.iJ. ].* iu rn.H'. rusrcalol.* urnrd- ) o r i. 3 crescurar"*.1.?..-.I sprrjin necesar persoanelor cu deficienfe nu esre nou. presupune lffiilK:'*iT):J.1-"[:'J.irn* u iil:#Tg{fi :' . J.malizeze tffifir.il:.:n!1.i"*y..liif. 4)'con"rioruo rogic{t evatuaru.oonunitare..zel t * u r r r i i. prinitacestcriteriu.?' il.f-l Frrta re ra persoa ni un ror mai rnare accent ers o an e. in se.iiiiror nu sunt irrrotcreauna J) rr ri !-cali61ii.. .ii... *ffi *riiin 'i.xTff '.#.rffii|..ffi.Ki:tr. .. coridiene SXnXtateZUunffiil at'e AbiIiti{j fiurcfionale Loc de muncd :ntegrare la iocul de munci l.ru.ect .:i: i:::i::r ?n c om u'i tate ..--de bundstare hrdicarori i ai gr - apritudinilo r fizice Indicatori de activitate abilitililor balailu Orele ]ucrate Beneficii Durata incadrdrii Satisfacfie.lit. p ers o ane l:i * :'fi. ::.:f ?#:f.dnvrngerea u eategoriei hora capacitrilile run*1io""i.l:T.:f* evalua rea rezultatului . _:ff jl"" tingii. vielii.oi au..."''J) evalw...:::111*rrenecrdunni...j."#.on.u"*:T:-*. :T.:i: n fffi :$.:I{:^fl:#. .. T5:"#i:Hit:l': iegate dp Persoana tou.Jr' d1 s d s e p o at d e re c ru a acest criteriu nu rrebuie sa rnini.y:r:!.v...#.. 'u re c u d e dc I rapoftare la persoana.:..:.rffi:fi?:r'J.t-:T:1T. i"i*. or c d e n c i en re pe un anumit numdr de domen qcoal5/loc a* *ur.r1ffffi.o "::.## #..ffi1'cd efectete imediare ate #*.'.:"{::.ffi_ Hffi :i.-rsoanei acjecvate de cu deficiente.il.j:.H:r*f viutainr*@ comunitate esenl ia le l:l'^"1]rri Indicatori a* in"uara.:r__r.ffi 2) c a r a c t e.*r*.il lil'." fn *cliviui!'"tG... unele care produc un ef.^y"il:i... unele efecte ale intervenfiilor termen scurt nu au care sunt eficiente efecte ird_i *g"r_ pe gi invers.

r0.trebuie definite oorespunzdtor categoriile de sprijin qi.are dintre cele patru oategorii de sprijin propuse.cestor servicii.2.2. ETAPE DE ACTIUI{E Prezentdm pe scurt trei rotape de acliune . 2) operalionaLtzarea sprijinului. Operafionalizarea nrodelului de sprijin Orice model de sprijin presupune rezolvarea a dou6 sarcini majore. cele patru caracleristici ale programelor de deficien!'fl ale secolului XXI . serviciil: bazaLe pe nevoile de sprijin ale persoanei deficiente qi rezultatele evaiuate prin raportare la persoand . Ele sunt: 1) definirea bbiectivului. calitate de membru al comunitdfii.nu numai cd vor duce |a asigurarea serviciilor pentru persoanele cu deficien{e.schimbarea conceptului de deficien!6. statutul de roi al unui individ se schimbd lent. dar vor servi ca bazd pentru evaluarea a. situalii qi perioade ale viefii. de asemenea. dernnitate uman6. Fiecare dintre aceste etape de acliune reprezinti o provooare important6 pentru gAndirea qi practica curentd. gi 3) restructnrarea sistenaului de furnizare a serviciilor. relalii sociale.trebuie dezvoltate srtarrdarde adecvate de sprijin cerute tot mai rnuit pentru finanlarea qi evaluarea programului" A. in Tabelul VI sunt rezumarte cdteva variabile care trebuie neapdrat t72 . foarte importante' 10.care uoi p. atenlia sprorit[ acordatd calitdfii vielii. control individuai. sunt necesare cflterva etape de acliune.1. Astfel.r*ite alinierea sistemului actual la caracterislicile programelor secoluiui XXI v'-izdncl deficienla. Categorii de sPrijin Deoarece categoria sprijinuirui diferd in funclie de persoand. precum drepturi cet*fenegti. Defininea obiectivului Prirna etap[ de ac]iune t)resupune stabilirea acelor modele de programe gi fluxuri de finan!. in primul rdnd. in plus. Pentru a realiza acele schimbdri in siitemui serviciilo:r arstfel incdt scopul gi qi rezultatele cjlorite sd fie atinse.2.realiste qi potenlial productive . tn al doilea rdnd.mic iqi aratd mat tdrziu efectul irnLporlant. una din prrcvocdrile majore cu care se confi:untd comunitatea persoa-nelor cu de:ficienfe este aceea de a elabora mlsuri cantitative adecvate pentru fiec.2.cu referire la persoan6. 10. Stabilirea calitSlii domeniilor de via!6. realizarc qi bundstare personal6 sunt.are care au o probabilitate maximd in oblin*r. dezvoltare.u rezullatelor evaluate .

. cu referire la persoand qi domeniile calitdtii vie{ii.care aratd clar relalia dintre diferitele categorii de sprijin.ru alarml medicald. in Figura 8 este clat un modei . rezultatele dorite. I sprijinul nu trebuie oprit decdt dacd cel care asigurd serviciul contiruS si monitofizeze categoriile prezente qi viitoare ale srprijinului necesar unei persoane.ET\ SISTENIULUI DE FURNIZARE A SERVICIILOR Conceptele de sprijin. RESTRUCTURAFi. 6) utilizarea sprijinului poate avea fluctualii pe parcursul dif'eritielor perioade ale viefii. Recreere qi timp liber Instruire nentru sieurantd Asigurarea aiim.izei Conqilierelalocul juridice Tranzitie Limitat conLiinitate Pregdtire la locul muncA de munctr de Asistenfa acasl $edinte medicale Consiliere medi. Matrice cu serviciibazate pe categorii de sprijin qi calitatea rezultatelor t74 . calitate a vielii pi rezultate evaiuate prin raporlare Ia persoand. Categoria de sprijin Intermitent Domenii ale calirdtii vietii Familie/comwnitate Afaceri bancarelfinanciare Perioade de tranzilie Probleme Pregbtire pentru via{a in Scoald/ loc de muncd Sus!inere de muncd Sdndtate/ hundstare Consiliere/managementulcr. cAt qi cu cele patru ciarcteristici preconizate pentru secolul .himbdri semnificative in restructurarea sistemului de furnizare a serviciilon sociale pentru persoanele cu deficienle de dezvoltare. presupun sc.m nuupdrat exhaustiv . Aceste standarde sunt c:ornpatibile atltt cu cele patru schirnbdri majore din sisternul actual al acordbrii serviciiior care privesc deficienla de dezvoltare.KXL "5) I 0.al6 Cunogtinfe despre alimentatie Instruire gi asisten!fl in alimentalie Cumpdrituri Transport Supolt comportamental Acomodare la locul Transport Asisten{disprijin pe termen lung Transport Supraveghere Dispozitive penl.3.entatie Intrelinerea Iocuinlei Extensit Servicii gospodlregti Pe timp de noapte As isten!5/Suprave ghere Acomodare la locul de muncd Universal AsistenlS 24 ore Supraveghere 24 de ore Intensitate crescutd Supraveghere Protezare Acomodare la locul de muncd Asigurarea alimr:nta{iei Disponibilitatea asistenfei mediciale Asistarea ingrijirii medicale Personal Saiariu Activitifi cotidiene comunitate esenliale Indicatori ai incadr[rii in Ore lucrate Beneficii Nivelul integr[rii lndicatori ai bundstdrii Indicatori ai abilitalilor aptitudinilor fizice Indicatori de activitate gi F-igura 8.efectele utiliz[rii sprijinului surnt evaluate cu ajutorul indicatorilor de calitate qi a rezultatelor raportatr: ler persoanl.

'*rrvicii reare (srnurt sunribitr Danehevi'irs+1..g"oil... gi ".u. "o: n.a.w..: Gertings' R'M .y ti^.i t s s 4" b).:{{.tu.lu#'i.lopmental t an a t i ty e n h a n cem en d q u a t *v r'.on.rliloway.A..i *.. E'..uolity through qualiry niques outuo*" nnrljinl enhancement '::h -'-:d evaluation.*ir1s.n Menmr ".:#* a intra :ffiHJ::###T::._.... q u ". es Retardofiior:nu?ririrn.yntotmew and : Managingi'#rtr?. Kiernan.8.::#S s. .'ii:j#::rt "r4:.ui i^[*.). in v'J" Bradrex X. erriri.::{x:i:#. Ilaltimore.*. i):ii: .r*rio-i.*umetode. R.!r g?g.:rr::.a nr'flexibit.Jo.iir"' Brookes.*t.i:i:.iriii".:lil.. 'ir:::...j:ffi::o - ua-j*uin.or*io*. l-16.ili .L. (len:]. Albirr. Irnprovement ser E.. J.i."rr"...x#. sclralock' {:#N:rt#ilf :q'r.ff . zl' .:. 3.... iffiff.c.u."t. Journai colab.*. . rndividuar -"# "ili sa y! y2rz6'iru.#:i:::i.:Trr sa utiri_ .H$H'i#: . ff.i u. ' ?'$.-Ameri 1-r-' 'r' 1 can o. e..:.:T:iil.astfer inrai rrebuinfe zeze eficient resursrr* *irr.. -ana Q.c. n.li m"n*.-g*-r.. *.. DC..lt. Bradley' v'J. As sociari on on Luckasson. ) ).t?:---..W*i:i.. Disabiliries.stemic a*irtuugt .r fianoate rbr fi:ff Brookes. fggi.o"!* I:::::." i'ipio.i:i... qi jff . b.no. of community'incrusiJ". fshb-augh..rr. avdnd in centy . jtrj*.ting chanse.jt"re. j:.2\!rr.":'.!.cr*.. .-.H#:i#' universurri" o planificare.Ir ii!.Canceptuatization. :. qi r.::x1#. Schalock. BIBLIOGRA}. creating Inc{ividuar br s a b i t r nes A A.ixti K:?^i:.!. op... 1r.{a nda. i a n and r e $'s y o7 s rpp u*tui n r.ffi*:ii*tt bi ii ti :.f"::#:. aryd .vtces Human Thrrugh....w.nri-nfe. euali6..?{ t tfe..i.'ci.r.t.r.. Enhancing ilte (rse b'oir' for !ro. Fo^.) (jig{.r\e u yo rk (yo.t.Ugg2.*_. R.. w. Fil" r2i$.: !.::.'ff R't" .n other nr. Afental ct*r.e r.-."1fi. ei sa ofere ganse a depdqi ur*ui pras. J.i*pr. E.."t WasJrington o. r sv.. corrler.. i.) herardarion.r_T::.. . inrri"..11:. (1gg2).. are persoaneror r" o.' i."ini.M. Blaney. srrr"i". q' o n o.."l.iil j.or ri 4""##'r:.. i:h. Sailor.:j.i.IE .ii ffitir*tor Tiillli3lllli:ffi jj :.' : guoti.o h.*.

(1995 c). Tke changing conception o_f mental retardatiott: implications for the field.A.). M. Stark.. Increasing quality while reducing costs: the chullenge of the 1990s. Andover Medical. (1994). lKar:an. 176 . Srnull. Brookes.J. R.E. Ashabaugh gi ts. M.W..). Baltimore. in O. S. Blaney (eds. J. in V. J. The essessment of natural supports in community rehabilitation services.gi colab" (1994).Schalock. New I(ork.L. Bradley.E. "Rehabilitation Services in Community". R.C... Schalock.J. Mental Reardation. 1 8 1. pp. 32. Srrell.1 93. Greenspan (eds.C. Danehey. "Creating Individual Supports for People with Developmental Disabilities: A Mlandate for Change at Many Levels". A.L..

ry ROLUL SARCINILOR DI] ATE}JTIE NoSTICAREA rurnunrinu CAPITOLUL DEFICIT rxncurrvA irv DIAG_ J-) ATENTTONAL/ ra FLrivcTroNARE ExECuTrvA gl ADHD.1.. . . 5 T... . SPECIFICUL DEZVICTTARIT AEINATILOR DE COMLNTCARE LA coprrr cuDEFrcrElr:fE narxriii'. CARACTEzuSTICI ITLE FIGUzuI CAPITOLTL III PARTICTLATUTAP ALE S-IIT/RILOR PERCEP TIVE LA ELEVII C(J AMBLIOpIE(Vasitepreda).EXE rE SII. . .Rodicabopuscu) .Vas i t e ABORDAREA COCMTTVA A da) CAPITOI.rsToRrc $r ETroLocIE.E MINTALE pre (. . . .ARE A ALIZT. .:....IO PI .]RILE REY 3.iPT...TEr 25 PERCEPTIVE.37 3. :::. .3' METODICA INVI]SI]ICArui STILULU PERCEPTIV CU AJTJTORUL FIGTIRII CON...2' CCM{JNICAREA I|OTALA iX EDUCAREA COPI]iLOR CU DEFTCTENTEDEAUZ . ..36 .::::':1. CONCLUZI..JT-'I FONEMATIC LA pREgcoLARit ..... osrnaruARrcoNCEprItALE.36 3..* Iy9_RMATTET ix cor.5 l' i' EDU. .:.2.. .. . .. 42 DE HIPERACTIVITATE (DragoE Ctrneci) ADFrD . j l l COMPLEXE REY $T SCOPT]RILE EI PSIHODIACXOSTTCE RE}ERITOARE LA S'I'L. .LL II RECEprArul gt pR(fcEsAnrr irurAnzIEzuI gr ngFtcrEt_.. .-l OUPRTffS CAPITOLUL I FORMAREA $I DEZVOLTITREA _ABILITAT'LOR DE COMTINICARE LA COPIII CU CERINTE I]DIJCATTVE SPECIALE (RodicaPreda...TECTTI AMBL. .rorfrrr. 57 61 177 .s 1'3.

172 10.2.89 CAPITOLUL VII PERSOANELE CU DEFICIENT'E l$I CALCULATORLL (MirelaArion).. TEHNOLOGIE PENTRLI PERSOAhIELE CU DEFICIENT]] DE .1. . PREZENTA.ATORI CU CERINTE SPECIALI] 114 7.3.FETE PENTRU IJTILIZ. TEHNOLOGIA INFORMA:IIOI{ALA $T EDUCATIA SPEC IAI-)\ CAPITOLUL WII ROLUL TEHNIOLOGIILOR IIJIFORMATTCE Qulian Pah). RESTRTJCTTIRAREA SISTEMULU DE FLIRNIZAREi A ..162 DEFTCTENTA.. .64 5.. .1.RII iN CAZULAUTISMULUI . INTER.CAPITOLUL V EryJRIENTE PSIHOPEDAGOGICE AUTISM (CristinaMureSan) iN EDUCAREA COPIILOR CU INTEGRAREA $COLARA A COPULOR AUTI$TI.. . 72 EVALUAREA ECoLoGIC..1..4.. DEFTCTENTA gr TEHNOLOGTA 101 7. . . 5"3.ITRU RECUPERI\REA ..AUTIST. VEDERE . rcs 10. I1O 126 101 7. . . CARACTERISTICI ALE VIITOARELOR PROGRAME VIZAND .... . 7.. .14g 9..2.. . PEDAGOGIA GENERALIZ. . REA CLASEI INTEGRATE DI}{ C:HATENAY.2.. SERVICIILOR 178 PROGRAMELE PROSPECTIVE ALE SECOLULU XXT VTZAND DEFICIENTA (rutian pah). . . . 80 PROGRAME CAPITOLUL VI DEFICIENTEI MOTORII (Horaliu Mic Ie) DE INTER1trENTIE PE}..ar A UNUI coplI.. .64 5.A..MALABRY . t4B 9..3. iX .i. 167 10. .'. . ETAPEDEACTTLNE....2... N4 . .. VALIDITATEA EVALUIiR]] SIJBIECTIVE LA PERSOANELE CU EVALUAREA gt!-ITA1u VrHTrr LA PERSOANALE VALTDE lir LA PERSOANELE pah) DEFICIENTE (Iutian ASPECTE PRIVIND DEF'INIREA CALITATTT DEFICTENTETNTELECTUALE CALITATEA VIETII^ CAPITOLUL X . . VIETII . iX soucATrA SPECIALA CAPITOLII IX ... ...

ersus evaluare subiectivfi Sugestia incorpordrii unui sistem individual de evaluare conduce la necesitatea ca dimensiunea obliectivd sd reflecte valorile ncrmative.

. *uiii. r e*s). persoanelor deficientt studiire io.n*.. l..p.{:.t:j gr:nerate etc....r..r.ffiff|*i:::ilTf enfa poate sd invel* g i*:*d..e*rrr*i.respu nzdtoare. . * ff :iil#':H:.oluni. *oilil..a sau i.ff...i ua..rff :jtri::.ruau *"ri# Iocuinfe nec."-*l u p. posibilitdfi profbsionul*'giu*"n"rt* lor cu deficie'te .t. ("rof*.::i::i: ..u ou.. educJlionar..ur. .r. valorile lor. victimizare.ro.j: problemelor legate -il-.'rrit"i..i.ruuu independe't imagine ref.r'i* uu.lor.nt*r*.eritoarau oferit o f.:"*'r?trf titlil !T i*l*ru u.o 'onai6'- de viafd.l.".i.Hi.1u nu.ft u. u. .li'roe. trdite.rii este in intregirne sinoni_ perspective' calitatea ..j. ......* ..a i" .rHiJl:-"rine'ea '#*ni*frr.i 3l-"'iiJ:.. *:'l. a*'ini*r*g*r :'xH'g*r#p de fi ci entur u i- i"rr.iujJ'iu* reduse" beicetarile asupra persoane_ trdiesc . :".1 b' rost arinsd. rrro-r**".$i "uro.# .'t:: . perspecti va r::f te un dom. ei . o .'{.grr*f*f . J_Tj"U: ori dupd arfl factori" ...il'riuJl.:. ourui rn **r.'r:..r.. ccrnbina{ie a.bonceptul calit*tii .i.i Indi'izii sunt diferiri ffi #l il. domeniu esre pufin r*.ffi... ceror .t ::ffi .ii u . r"lui.* a cd- .r:x:##ffi .nri ca acest se pune adesea unt in"r_r*. I . viefii nu areniti un cd viafa.rt ripice i#.'"{ii. .#.-i..*.:iT?. .#:J. "ulitx*{ui.ffi arpe" origine.'r*. . De fffi:fi?]i ffi i:11 : LX *l'q*. doud.ni ver *rirt.-.-:.f:lff [*-*t'.rrfbrinfere.ii"r ri."l"o..-.'. .-pJ.r"."iri*barea o"rrii -rie rar rearizatd.e ..l de viald reflectd neapdrat .. sarisfa-ilr .ror welii .u* uf* . gradul cre *lii^r". scazure ?.acesr il.i ou'u#iu..uonar' arneninfate.iil..q.sdrdcia.inrJiiup-.nfelor * ...'.1 . prin rrr"i prin priorital'e qi i" ...ffi. satisfacria inti'terJual a. qi """aiui *du*.iri"ra esre intoti*uunu posi b' d ecqrnonric. ....Exprimarea ri ri*'ii*i' r*: gr"-*re cupuoiiul:fl:t.cu.a mod.: i. po.ry"*..'.nrl*a.ruJiili' ralrte6r viefii e' a"t.r"lr.*i*rtiio..*'u' . rr# JJ:jffi?. .ff # . i^r"t* "ii.rroo#'"". iinr.:lj|*:lfiff'" s.o aprecipersoaneror'":-q:liii:iT'i?.u* ". rnuncd La extremd' nu se poate aceasrd 'on'r"rionu . (wgz) a fiez:entat ffei vie[ii fiind-d"efJ.. " .dupj.uru ou.ar._r. urgu*n1.TJi.:l ili:iuSeneral intelectuatt ji**5..::jiitfii.*.t"iu' . 0.onar.anar1.l1 ul J"fr!ffiJt.1rudffi :#. de viaf6 *riri"ii* viafa Aprecierea subiectiv-a-^r". cu toate declard cd sunt satisfrcupi-'i'J acestea.nriunea ei obiecrivd de cea "qe ryiqi.ffi . md cu saristbclia p*rronuul {^ur:u. "re s d re n e cte i1 ir-rr"rl' o*firi. suutini.izate.

. vom menfiona. aspiraliilor sau prin valorilor satre (Andrews qi Withey .'6. Dacd prima dirnensiune reflecti vielii cultural-normative. Instrurnente de rnisurli a caiitdfii obiective a viefii Instrumentele destinate evahrilrii calitblii vielii persoanelor deficiencetre te sunt numeroase. Aceastd abordare este compalibilS cu aprecierea cd bun[starea este tegatd de grad-ul de concordanld clintre perceplia individului asupra r. Se asigurb astfel un model care aspectele obiectiv evaluabiie ale modului de via!6.i.propus de Centrul Butters/Institut Erables (199i) . Chestionarul este aplicat rle cdtre un "observator" se adres'eazd qi unei persoane din anturajul deficientului care cunoagte bine obiceiuriile Li. Definirea calitalii vielii trebtiie sd ia in considcrare pe calfe un structuri valorice individuale. sd surprindd importanla relativd individ o acordd diferitelor preocupiri. doar cateva dintre mai cunoscute" qi Indexwl de calitate a vie{i'i . care se prezentd sub tbrma unr.iple domenii ale vie{ii. bunurile ctli 60 resursele materiale. Ig16). Aqadar. de vedere Evaluarea calitfllii vielii trerbuie sd linb corlt de punctele obiecsubiective" Unele instrumente aLle calitdlii vie{ii combind aspectele tive cu cele subiective.alegerea personald sau cd satisfa. drepturile qi libertdliie etc').rti16 pentru persoanele care intervin qi Folosirea acestui instrument estie pentru administratori deoarece perlnite identificarea unor probleme legate be orguni zarcaresurselor qi redefinirea obiectivelor intervenfiei' des Indexul catitdyii vtiylt (Ig . primesc servicii de itemi ai acestui"index se referfl atdt Ia persoanele care intr-o institulie cdt Ei ia cele oare iocuiesc in comunitate' Aproxirnativ iterni se raporteazdlacondiliile legate de mediul imecliat al dintre ^jumdtate pefsoane. activitblile j.itualiei 9i nevoilor lui. preouill qi caracteristicile anturajului slu' 158 .se centr eazd pe dirnensjiunea obiectiva a calitdlii vielii persoanelor qi deficiente intelectual" R"grupa!:i in 10 dimensiuni (precum. calitateavielii este necesar a fi evaluatd atit pe dimensiunea vaXorile obiectiva.dezvoltat la Wrenthahn State School Children's Hospital din Boston. sunt ?nsumate pentru a forma un singur indice personali zal al calitalii vielii conform ponderii acordate de iitaluia . aproi tradus qi adaptat de ce!1e Portelance (19g7) .e{ii al lui Portelance' 50 Acest instrument. in timp ce cealaltfi jumdtate trateazd insdqi situalia unei persoan. cuprindle identitzrte qi de itemi repartizafi in patiu categorii: comunicare. legatuiile si:ciale. in acest mod se indeplineqte imperativul cd numai indivizii pot hotdri asupra "ponclerii" difeiitelor componente ale bun6rit6rii lor personale.se inspiri dininckexul de calitate avi.ri chestionar.iiftritelor componente. autonomie' qi liberlate. ca 9i evalu[rile subiective ale satisfacliei in nrult.lia este o mdsurd adecvatS a calitalii vielii. a doua trebuie sd reflecte satisfaclia cu domeniile apreciate dupS valoarea lor pentr:u individ' A. cat qi pe cea sublectir. in continuare.

TTir:. dificurtdgile acestei metode.'ffii' t ."u poare o .. reraliile .. vec ini i qi .T.l-rr* a .r*rta nu esre capabil' sb o facd.* *u o.'iuri ro.-#.t# -..uu.ilocienre inrerecruar a fosr Edgerton (Edgerton gi c.'riirn pi sareern ir 986) au validat o m5sur5 a satisfacpei uiiiira.etar de cdtre prezintd o deficienli persoana care intelectuuia . uscirtor de par etc) qi ra ry$:ry" ripurile de activird{i qi .r"*". sd 1\A ..g4ryeroi de piur**nt comunitar . Interviurile au.Jr*ur izdrii"s..b.ffirrrubilitut.li.*. sinrfindu-r* inerente are n*uoiu ..f... dinrre care 26 se adreseazd diiect deficie"i.ffi.te apreciatd *u'ilu. pr....rii ir-mi se refera ra accesib'itatea la obiecre qi -{-: aparate (tJefon....* cre *duu. unul dintre primii r:ercetdto'i interesali de masurarea subiective a catitaiii. pe de aitrr parte..*.oriui* (7 itemi) comunirard (6 iterni).ruure."dui i* .. persoane privegte mediur 10r ceea ce fizic.urs."" instrurnent itemj care refletta t'*i confine 2g cre irnpofiante ale calitagii viefii: controlul asupra mediurui (r5 itenoit. Alte instrumente de miisur' se prezintd sub form6 Pentru a cunoagte^eficiengde chestiorxaye.prezentat de cdke scharock (1989) qi corab.u lor cotidianS.. prieteni pi timp liber.'o.d"rr "rest colectivitarii.*r* i' au. Eva-luarea bun5stf..tt'* r".p* rt*'" "..ic*nriaie.*. il. dimensiunii . cercetdtdtor a analizat calitatea vielii lor in in.'. r...ri pentru a aprecia punctul plma ta rar* nr?aur ograte in cornunitate este "Li.'-. . qermrs our*g"*. cle exenrpru.lbliratea 9.1i:f in direrire Metoda interviurui ar fost forosita qi de ar{i autcri pentru calitatea subiectivd a a evarua vie1ii.tfi1il..*. Igg4). catre confine gur" Acesr rubrcare {com. propus. subliniate. satisfacriei in raport cu st*ur (LSs1 pusd ra puncr de viard de cdrre Hear pi crrj*y ggs). c*'uparut.*iu1ii sociate rac ai ete obiecrur a Indexur c{e caritate a vie{ii .defrciente i. menfio nao ff.ria1a-."-i*'.. rnodul de r''iafa al acestuia' Aproape un sfert dintre itenri lac referiire in nrod direct la controlul person."s-u ..Jfrrroun*ror deficienre inte_ conform principiuiui.riet*ctuat 3ti"fq.:ffi:" d..te it.?i*.-r"iir."ino.. de evaiu_ lggl).. Ruch (r instrument.or ##llj. r..ffi {'. totugi.n. insrrurnente are mai precise (Seltzer.iuta a persoanelor deficiente. urrnarina mai murt de 20 de ani u' lot de 50 de persoane cu deficienld intele.ii su biectir...irot. .:r a evarua readaptare. ffffi::J:.*ii""i* irr parte de :ffi: . relaliiie lor sociale etc' autonomia ror.t siuoi@-. tndexur gi imptiru.. ia aceast' metod' pentru a mdsura satisfac{ia fafa de . ui*1li-i.. programere iar. de cbtre o persoand care intervine direct" B.*u-ui.rrnberger gi Felsenthai (r 977) un chesti"no. d gradurui de adaptare a persoanei ra diferitere medii -urfe.i.u'iu i**.. .{.Tff# In sfbrgit. ru 36 de itemi. pers'anei deficienre i'telectuat o serie J...

cdt qi pentru subgrupurile acesteia. calitatea vielii este influenlatd de condilii obiective gi perceplii subiective irrtr-o multitudine de domenii ale v'ie!ii. 1989). analjtzdnd doud definifii date calitdlii vielii persoanelor cu deficienle intelectuale.. Deqi cele cinci dornenii pot avea reievanld c6nd definip se aplicd persoanelor ou deficienld intelectuald. muncb. ln consecinfd. astfel c5 persoanele cu deficienle serioase pot sb se declare ca fiind fericili.1.servicii. 1990). Calitatea viefii: un concept multiclimensional Aga dup6 cum am ardtat. Este posibil totugi ca aceste ipoteze sd nu fie adevdrate.scrie aspectele majore ale unui model de calitate a vietii. 160 . a fost unul dintre cele mai utilizate in Canada (Boisveit qi Oueltret . rar veniturile pentru o altd persoani. 9. satisfaclie genr3ral[ gi acceptare).'zidului sunt apreciate in raport cu valorile delinute de acel individ.niile vielii . suslin ipoteza unei calitdfi a vielii mai scdzute qJecAt cea normald pentru persoanele re. 1 99C)). entuziaqiti gi captivali de via!6 (Watson qi Perrnebaker.par a fi potrivite pentru a de. Aceste definilii sunt modelate de deficienfele grupurilor la care se referS.iat6 mai sr:6zut decdt populalia generaid. Dupd o prim[ defini1ie. De aici se poate deduce c6 o calitate bunS a vielii este compatibild cu un trai ca oameni obignuili. dorne. indiferent de nivelul de inteligenld (B orthwick-Duffi'.spective. ci gi de faptul cd aceste evaluiiri qi particularitdli obiective ale indi. ale cdrei dimensiuni includ condilii de trai normalizarte gi decente. ele nu sunt adecvate pentru a evalua calitatea vie{ii comparativ cu viarla ca intreg. 19s4).1"3. O bogerti literaturd de specialitate apreciazd" cd cele doud aspecte sunt independente unul de ceidlalt. ufl o?rr€care grad de autonomie. Boudreault. oportunitd{i pentru dezvoltare personald qi fericire generald" (r/itello. materiald. e:xistd pericolul de a defini calitatea rzietii acestor persoane in termeni adecvali unor astfel de grupuri sociale. Deoarece cele mai multe grupuri mino:ritare au un standard de r. 9. gi. in consecinld. sociald. Diferenla dintre indivizi in ceea ce privegte calitatea vielii nu este reflectatd doar de elementul evaludrii subiecl. oalltatea vie]ii este "o construcfie multidimensionald. atdt pentru populalia generald. - Definifii restrfinse la subgrupuri de populafie Majoritatea cercet5torilor considerd ch definiliitre qi modelele calitalii vielii trebuie s5 aibd aceeagi relevanld. terrmeni inacceptabili insa pentru nlarea majoritate a oamenilor" Sd exe:nplific5m afirmalia de mai sus.trundstarea fizicd. emolionala qi productlvd .4. Dupd o alti defini1ie.ive. I99a. dimenriun*u refelei sociale poate fi foarte imporlantd pentru o persoan d. avfind un minimum de autonomie" Se observd cb clefinifia a restrdns viziunea asupra a ceea ce constituie o bunS calitate a vielii concentr6ndu-se asupra unor subgrupuri sociale.

##HL"ff :Jil*.' i ui Evaluare su biectivd a satislflac{iei personale '''" !:: Buntrstare fizicd Sdndtate Bunistare materiall Venit Bundstare sociald Retalii Bun6stare emofionald Bundstare productiv{ Loc de muncd CompetenlA Irrdepencienfa Afectivitate Realizdri Aptirudini Mobilitate Siguranfb personald Calitatea locuinfei Intimitate Bunuri personale personale Familie Rude personale Prieteni.$*il:l'.H*:H*r.qi'iffi::# :TLffi in aprecie: il.Til:.. relafii sociale Impiicare comunitard Sdnitate mintald..:Ji#ffili jh'rr: fitodifi. evaruare subi ectivs a vs *.H...*0.u..ihjx:.'o oh6^^i modifica - .espect Alimenrafie Vecini Securitate Alegere gi control Productivitate economicd qi dr"ept de Acfivir5li asumate' Acceptare gi Credinie religioase incredere gi stimd de sine proprietate Transpor. stres Staut/r.t sprijin SyrnTr.rji .ij'T - c ondi 1ii o biecri ve.fif. D..--=--.:.fi i'evirab' diF::16 gypa incrivid qi dupd preocupd_ ui*..Hl.Evaluare obiectivd Aprecierea rerariv' va condiriilor a "il. oi*"'.'usi*a#i. -oa*r .urj{Affi I'alori personale Calitatea vie{ii Figura 3' Moder sistemic. i'teracfionist pentru cereetarea calit'lii viefii ffffi .usa qe venituri modul de viala : .*lftffi .T"i*.#fl. :a calitdiii viegii. ru111-" JiiJlffi:[J.j#:if .

Corolarul imporlant al acestei analize este c5 relalia dintre cele trei elernente care interacfionea:. VALIDTTATEA EVAI. 9.i in vedere progresele inregistrate in a considera aceste persoane ca fiind capabile s6-qi asume controlui decirziilor.ru este valabil cu atdt rnai mrilt in r. Suc. au fbst stirnulate persoaneie cu deficienle intelectuale sd iqi exprime propriile opinii L:gate de aspectele colective. De exernplu. nici unifi)rrne. Alternativ. Deoarece alegerea implicd unele abilitali cognitive minimalra.ttt.entla unor definilii generale. Studiile refbritoare la contro. Se condiderd cd posibilitatea de a alege sau de a ayea ccntrol asupra mediului este una dintre oonnponentele importante ale calitdlii I'ie!ii.. persoanele deficiente intelectual nu au dec6t rareori $ansa de a face alegeri sau de a-j1i preciza preferinfele. studiind atat aspectele calitative c.o muncd gi s[-gi diminueze standardele materiale. 1985).. se pune problema de a qti p6na la ce punct li se poate l6sa persoanelor deficiente intelectual posibilitalea rCe a face alegerea. chiar ?n ceea ce privegte timpul lor liber.UARII SUBIECTIVE PtrRSOANELA CU DI]FICTENTH trNTELtrCTT}ALE Necesitatea de a compara situafia unui grup palticular cu oea a societSlii ca intreg implicd exisl. O preooupare speciald in ceea ce privegte persoanele cu deficien{e inteiectuale se acordd competenlei de limbaj. o persoand poate ajunge s5 creadii iritr-un mod de viald "non-trlaterialist" ca o cale mai bun6 a existenfei.nde fioate provooa o modificare a vaklrilor in direcfia opus6. Pentru a putea alege. Cunoaqterea unui set nu-l poate anticipa pe un altul. Dupd unii autori. A avea un control asupra vielii proprii inseamni a putea lua decizii. O serie cte cercetdri au abordat p6rerile persoarnelor cu deficienle intelectuale. reducerea satisfacliei fald de modul de vialb in pofida veniturilor crescd. nu specilice a conceptului calitalii vielii. gi r62 .2. in cadrul g. n-!i putea exprima preferinlele in di:ferite situalii.lul pe care persoanele deficiente intelectual il au asupra vielii lor qi asupra mediului ?n care trdiesc sunt ieg.azul persoanelor cu grad sever de defic:ien!6 (Guess qi colab.revizuire a valorilor personale in privinla bundstdrii materiale.ate intr-o manierd mai mult sau maj pulin explicitS .sesul integr[rii comunitare este legat de creqterea abilitalilor de luare a deciziilor.-d pentru a alc[tui calitatea vie]ii indi'vidului nu sunt nici statice. av6n. sd-qi schimbe locul d. Concomitent.de exercitarea drepturilor gi respectarea integritilii personale.rupurilor auto-sustinute. sii fie mai pulin satisfhcutd cu preocupdrile func{ionaie. gi acest lur. acestea trebuie sb fie recunoscute de anturajul 1or ca fiind capabile de a infltrenla sau de a avea un anumit control asupra evenimentelor din viala 1or.

sunr puse.-". int*qe.. Jur p".x#ffii'Tf?#'ri ..1...::r. in funcfie de dar *l* uu fost constatate uneori qi deficienfd interecruara uq"u.. in plus.:r:5.hii.. niver de bazd..y:i' 6..:..i:'.r c.eut#jn pr*orlfu..ni. De aceea.r". .. ouline farerile ..fi mergdnd de ra un niver Jil:il.pta gi a alege ultirnul rdspuns dintr-o posibild g.arprnr.".r.i'.lur*lo.asupra este nevoie oe o *etocrd in care sE se compare situalia obiectiv e'aruaurra persoaneror cu deficienfe intel.tuIodur t.. l l I .ure posibilitarea de_ u i*.un segment considerab' acestor persoane..rur*u inrtrurnenteror de evaiuare.i.au ra persoane cu moderata (sigerman qi *oiub...Hiltr3#.enci. qi au vtilizatr"ur* cu un numd..Tli'l:-T-l. .o*puratirz cu are popuragiei -originiie gene'are..intreg probabitr cd nu se va putea fonnula o pdrere deflnitivd_d".il'T'L]i'ff fl1.n * persoanere cu deficienle aceeagi conceptuarizare interectuare au a ternieniror ca .gnitive qi lni*r*"r..-"l"cesard reeius cle sd fie menfinutg ra un chiar dacd astfbr de strate*u..iiv susfinute de imagini ri desen*.L"**r".ii5 #..-r gg r)...ctuale cu datele similare pentru societate " ca. simple. u"'rori'u'te situafii frecvent intdinite' Aceste iiru"lii uu urruio trnairrla cie creqtere severitatea de"ficienfei.asistenfb.' a" iirta etfestyte serrriciilor de . chu'tior''arut 'catitdvii rdspunsurile lor la inten'iuri-structurate.. or Lire .rirpi srrucrurile de varori personare este sever iimiiatd i*nrru.ffi .n -i-'..ilro:'JTj|H:f-ff..ra...ffii..-rcu un rimbaj mai dez_ volrat' cercetdtorii au uooloi-aeseori "ftae. tncompatibilitatea.ii"J-1"1. a evarua bun'srarea J .::X.. oui*.::f.[. adicd rnasura in . impricii faprur cd 1 {. j* forme .-. itemi astfel ca cliJcrimi"-.. oe desp* tri. inexactitatea i*nai"tu 4i J*-u *rr.riu.i^-decredibilitateqi petenfere de comunicare in randur o-. h. 'ifno" a.1..ruunasiarea lnoiuiauuld fbrd evaluarea subiectivd a indiviaur.*u?na.r"runoaqterea aceroragi producerea de infelegerea termeniior Iimite: privind ?n *i.i.. Iatr de ce ffebuie avuti in u*o*. au fost elaborate scale caiitdlii vielii care s5 reflecte ale perspectiva beneficiarului '.rrj"p. r:gar cu cotere de satisfactie *bfinute pentru persoanele cu un srab rimbaj ... oricare ar fi dimensiunea exactd a problemei.ffiJ:. rimitere de limbaj in randur p.a. grupuiui o serie de il..teg-rd.ii". I'x':l :.l. stab'i dezavantajele qi avantajere relative ale condiliilor de rriiala .de rdspu.ien{e majoritdfii celor i? ti ir*r-*aintreb dri simp r e oin partJa sau exprimare p6nd ra o .k.i oferite. compensa diticurtrlile de se poate spune insd comunicare. f7'.j."uil.r*u -ri calitate a vielii trebuie unor standarde amintegte conceptului de . Aplicarea calitifii vie{ii in aceste situalii profunde.{ai murr.'f : jry:l. conceptuare? Exist' o tncompatibilitate intre recunoa$terea limitelor rirnbajurui in rdspunsuri Ia inftebdri gi. precum scara satisfarit.

gurd un standard de referinld pentru un grup de interes definit. cel al persoanelor cu deficienle intelectuale. Datele pentru un grup definit.r personale. c. O astfel de abordare trebuie sd fie rnultidinnensionalS qi sd reflecte aspecte varierte qi complexe ale vielii fiinfei urnane. c:are inlocuiegte autonornia person alh ca mecanism de luare a decizitlor qi cLe stabilire a particularit5lil.. evalurdrile subiective despre viald qi valorili personaie sunt deosebrit Je relevante.6t gi indicatorii obiectivi ai acestor aspercte sE lind pasul. Cele cinci domenii ale vielii sugerate pentru a preciza domeniile cle interes relevante pentru calitatea vielii sunt toate de naturd generald qi reflect6 scopul evaiudrii calit[1ii vielii cu referire la popula]ia generala.popuiafiei generale. dezvoltarea unei aborddri comune a calitdlii .sup)ra individului aduce cu ea preocr. pot fi ufilizate pentru a'ardtztdacd contiiliile de viald qi satisfac{ia in diferite domenii ale vielii sunt tipice pentru un model general sau au un profil semnifi cativ diferit. ffirh a se neglija valorile personale ale membrilor populaliei. 1g84). comparate cu distribufia statisticb clin populalie ca intreg.ular vulnerabii ruu devalorizat social.devenit operafional .ri care sd stabileascd indicatorii catltalii . Condiliile de viafa qi satisfaclia viepii vartazd. daci trebuie interlrretate inforrnaliile referito'are la un segment al societdtii. Situalia unui grup sociaX poate fi stabilitd dacb se poate face ipoteza a priori cd varia[ia datoratd diferenfei individuatre va fi similard cu cea din populalia gerrerilld. Acest lucru este de d'. I5surarea condiliilor de uiup. sau .lie examinat prin cercetd. in funclie de indivizi.ii nu trebuie limitatd la un grup partic. mai degrabd dec0t a indivizilor (Wolfensberger.sk nu fie inferiori aspectelor tipice pentru societate ca intreg. In concluzie. cum este. de exemplu.vie{ii aplicabil6 la grupuri sociale qi la populalia totald este vital6. impune ea at6t satisfacfia exprimatd in legdtu:rd cu diferite aspecte ale viefii. exist6 obieclii evidente falb de un moclel al calitSlii vielii impus din exterior. in gerreral. Dacd normele culturaie asi. Datele obiective acumulate pot fi apoi cornparate ca qi c-dnd ele ar reflecia pgncte de vedere subiective.-. Oamenii sunt diferili in ceCIo co le place gi in ceea ce considerf cd este important pentru ei.rpdri _ legate de faptril cd acest concept .rrit din perspectiva der:voltdrii unui sistern cle mfisurare a calit6lii viefii care si aibd o utilitate 1arg5. este posibild o evaluare subiectivd. pentru a reflecta diferenlele personale pot fi folosite gama pi distribufia condiliilor de viald din populalie ca intreg. in toate grupurile din cadrutr societdlii. este clar cd orice conceptualizare a calitdgii viel.va fi impus frr6 nici o diferenliere individului.vielii necesari gi suficienfi pentru a rellec.in orice caz . In timp ce focalizarea a. 164 . c6nd n.ta diversitatea preocup*rilor pnfii*.. opinia cd s-a realizat o calitate acceptabila a vie{ii.pului trebr. Caracterul aciecvat u1 usc. inevitabil. Datele despre calitatea vielii ia nivel global pot fi utilizate cu succes in monitorizarea inegalitdlii sociale giL modelarea politicii sociale.

ey't3f of Ltfe o nip"ndent yariable Quali.&ew +-tapazzz4. s. Approaches to Mintal Health:Evaluation..quuiity of Life: i. schalo"k (.. g"aittry ii t* af persans with severe or prafound menial retardcttion. OT. Broclsky rG. 2. Ddsinst:itutianrualisation et int1gration sg31a!e: I'expelrience qudbdcoise. Melboume.Il.n..). 345_ Etnerson. (1ggz).+r*o..8. The Concept qnd Meqsurem.%/. Horner.).".uattity af ttfe and quarity af care in nzintal retardation. Hattan. 351.Interl.anlle. in R. D'.n. Borthwicn-r:yffr. The euatiry of Americ. in n. ffiffi***a*u 8. campbeil. Ernerson. Andreu's.rk.A.. 3550. 4..H. Springer_V-erlag.ns.f deiwtilufinalisalwpg. Bigeloow. (1976). -and Washington DC. dodgers.. M.. after two decades. Borthwick-Duffl'....A. (1973). npp fied nr i. s. nandai.L..'. A.t.-d). pp."J.-Boiliirger. af Lfe scare-Itategectrmr Disabiliry. (1gg0)." ebwrewzzzryn E{MSA.A'.. Academic press.%:4" @. New york.' (j 9g4). Ionescu .(1 2gJ): cbmpreh*nilrn gr"rir. tr** york. M'. P.rJ"ti.). (19g2). Arnerican Association on'ilaurr]ut Retardation. schatock . Tash (eds in. R.. E.._on af Lilb dlwaiity. Newton. in s. F'M'..tk A^*rirun IJurnuI of Mentar Deficiency. (1990). R. te 'nuron. The croak of competence.T... Bellamy. Srewarr L. psychologv Rrr. R. F.rvijntar Retardation in the year 20AA".. Quality of Lifestyle outcotmes..ention (ed.Innovative of Mintal Health servlces. Subie. (1990).8t livaluation "t qiw. sociar Indic€rtor of wert-Being. plenum t ress.e W. stahler ). Amefic:an'Journar of'Mintai Deficiency.91/"9. Social Trends. cr:nversi p. w. Boisverl. s. pp. e. Ouellet.. in L.r%e.mrW sefrrtW 6"pp" 475-490- qn{ qs so ei are { s e rv ilc e s. Rowit z\ed.4th ed.ctitte social indicators.rfrrJtives and Issues.uir ir ri Wii' Xit^id"tA(.. -" A{ovinSy out". American Association on Mentar Retardation. Challenge for kesidential progra. B. Perspectives rssues". NM. (rg76). "euality ^A _of Life r*. withey..Relaeatian.l BIBLIOGR.i. Arnerican pelgeptr. New york.. Evaluating cumrnins.. IV{ardaga.on M. gg. vol.a. R.A"..A.urch Gntre.AFIE Abrams.usseli Sa[e pou. @@ . D. (1995).w?ryPraewrywry.!9s4t . washiieion nc.ruxelles.L.S:. G.8.-c.. tle impcct o. en ddficience mentale'. ?" g J.. Edgerton.

L'Intervention en ddficience mentale. C. B. (monographie nr. 4.E. S"G. M"B. 8 5. P." Zavtra.34 (2). L. pp.. Vitello. 15. 14A. performqn(: e ati sfaction. Hare. C"L. Communiq' Mintal Health.. Goodhaft.t.. Le trtrincipe det let normalisation. {nternational Association for the Scientific Studl'of Mental Deficiency. Ei. Rehabilitation Prrogrammes: The Performance and Quality o1' Life of Adults with Dev. Winer. A. D..). (I979'. 26-'. C. K. Health cere screeningfor people v.C.25-31. 3-7.W. (i989).. Quali... Issues tn s' An empirical stttdy.. A. 203-211.... R. S. Deinstitutiona'lization of mentally retarded persons in the United States.ith mental hanCicap living in the communiry.8. Mc Farlane (eds. 4). in R.elspmental Handicaps... J.. 98-i 10. 1. Budd. Ionescu ('ed').. C. O. f).Journal of the Association for Persons rvith Severe Handicaps. Ddficience menta.B. Schalock.. Felsenthal. (1980). Seltzer.K. W. 624-63 0 .L. (1981). Kebon.C. {Jniversity of Calgary. Bruxelles. (1981). Rehabilitntion Programmes Study: Quality of lif<t. pp. (1989).he1sgy. I-'trndlex de qualitd de vie: instrurnent d'apprdciation multidimernsionelle' ei individuelle de la qualitt! de vie. 79-86. Exploring the central rot'e af negative affectivity.. Watson." (1983). pp. Qudbec.8.. stress and distress.. Bruininks. Status and trenals. Hoffman. 301.D. McF-arlane.C. tl.. Per"sons: Satisfaction and activit'ies. Scheerenberger. vol I. (1990). 1 0 (2)i. Meyers.. JBayer. McKennell. Siegelman.J. A. F. Lakin (i:ds").. R. Krupinski. Brown. New York. M. Maftin. Spanhel. pp.D. R.ty o/ life' Its measut"ement and ase. G.R-.W. 1379I 380. (1989). 234-254. Karan. vol 1. K. I l. Mintal Retardation.... K.. Wilson. Bensberg. Heslth complaints. pp. Ca' mmunication pr6sentde au 3* Congr:ds de la rdadaptation. 96.L Brown. Schoenrock. in J"M. J.C. (1984). J. Cornponents of perceivect life quality. Mardaga.L. pp. 1.). Berg (ed. Journal of Community Ftsy.A. British Medical Journal. The relaiianship flwong env ironme nt. D.. Poftelance. CommuniQ residential adjustment.tr.. Wolfensberger.J. CommmiQ settings for ]W. (1987). R.P. pp.. (tr987). Vlental Retardation. Keith. Thcmas. D. J.M.. vol.1 0. Sigford. Washington. Pennebaker. interviewircg mentally retard persons: "Deinstitutionalization and Com'munity Adj ustement of Mentally Reterrded People". pp.. "Perspectives and Progress in Mental Retardation". Health and quality af life. in S. 27. G. Cal.C. Psychological Reviws.gary. 166 ..uality af life A review of the litera:twre.. Bayer qi C. {l. 5 juin. in H. La valorisation du role social: wne nouvelle conception "de la norwalisation"'. pTt. (1984)..lVI.pp.. A.le. Socilal Science and Medicine . (1977]. Andrews.

.o..ffi{. azd as FttF:'Hiill T..o* pR o GR dME cec .ffii'ii* r.r""..-t:3i * upra posi bit itdpir or de ui.fi..*'l:xll I ..r.iJ. ji Ji :.:i:rl*.'JiJ O serie de autori apreciazdcd programele deficien$elor vor. rizultarer or ii .*n'i'ni''"'ij 'i':l' .ITATEA VIETIT fiU PM O aLE saco[ruu xxl rogramer CNAfr{Er..'APITOIM X CAT. frrflimportanp cri ti ca a evar udr calttdsii vierii...il"J:f..:"#l* paradigmadiferiter'or..ilr..*ii**. ma cu deficienfe.*:r."..jil'#ff il#".iH:ffi xn*r*:'$?li#ffi ::J:ff :':::5::."':jfr # ..re mediului.' -:"^' Yr J.ii .* tizat.:r? fi .oo*ta..m{.-r#'i$.Anm r]EmcrnruTA suferd as Tf.ffl*. I ti. i"l. rui c 1i on ur e al e lgg+).. in acest r i mi rer o. ffi 'ff :'ff :l.lului XXI t t' t+rffirfffi.-l#ru-.r.ii cerinfe.otttorului i.-.fl.Hffi_ *..#ryr.*f*.ri.:.L{jf --* pentru politica gi programrl" vizdnd deficienla .. secol clesrinare .-_..e..:.t$..y'i:: :i:'-l-* j! J*!#"lii. t .ilit etdril ot d#f"l'r. n o"rrioii.1ffij:.. 'r Ti#r.ff.U PB..tf. urm6toare.h i:ff [?rfl e destinate ve fi cati *3111*- pers oanet il'.uoucirarea .SP*SHITE yrg..T:IJ' Aceste schimbdri au un u{*."C.Xfl or doar pe mdsurd dorneniiror viesii *=ryitdl*itut#*j'ilf tffi*.{$ ru.f#$if ra vrrroAR' r..?irr'i'ffi':f si:ffi::bff Danehey.'interaclio".O. upr.

asupra reducerii . nivelul de deficienti bazat mai ales pJnivelli de inieligenfd) nu sunt suficient de predictive prentru a caracteriza sau pentru a descrie pe deplin persoanele cu deficiente. nici absolutd. . atenlia projru*u1lr de (re)adaptare trebuie s[ se concentreze asupra reducerii limit.patologia'. joacd in il manifesiarea. este asociatd cu o anomalie la ni'vel cerurar sau tisular. leziune..t tr.oatolagie. disTunclia cerebral6 produce o "limitare funclionald" lanivelui organismuiui.rrnun". {engie. /n primul rdnd.i mitd(e) functionaid(e) JL \. procesul de instarare a unei deficienle parcurge etapele amintite (Schalor:k.deficienlei".nlg "{n al doilea rdnd.ce la deficienld. in at treilea rdnd. Etape ale instaldrii defiicienlei conceplia dyp? r?1.i.ior-funcfionale ale individului gi.on.ng6. noui conceptie privind deficienfa Relalia dintre termenii:.riui con. precum reducerea inteligenlei.'nurnai cdncjt are irnpact sau interfereazdcu roiril social al persoanei.se pot reduce prin asigurarea inteivr:n1ii1or sau serviciilor sociale gi a sprijin. nu se poate trece cu v.roza tuberoas6. un numbr de modificdri importante in modul de gdndire al unei p. prin urmare.o1g m. variabild 9i dezvoltd o mullirne cle c.gruua fluidd. Lirnitele ei funclionale (gi prin uffnare.. deficienla unei persoane). 168 .1. Apoi.aracteristici depenclente de"trasbt*rile gi sprijinul venit din mediul unei persoane. de asemeneia.10. O.ls-uiui-persoanei cLr deficienle" I Schimbarea concepliei despre deficienld necesitd. 'Ea este mai a./ Deficien!5 n Figura 4.fi. categoriile bazale doar pe un singur aspect al persoanei (de exemplu. pi*rr* "scle. Limitarea func{ional}i clevine r'd.onditii care condr.1. 1995 a) scoate ?n evidenta fatr.i .este in prezent t*ganJita. Patolosie tlv Leziune n i.*nirute asupra comportarnen* telor adaptative qi a rol statr.ederea rolul semnificativ p* . Starea patologicd prorluce apoi o "leziune" a organului sau g sistemuiui de organe. precum disfirnclia ierebrald.ediul social gi cultural precun gi sprijinul acordat persoanelor cu -specific.sintetizatd iri Fifura 4 . limita(e) func{ionatd(e) qi deficienld . tn nCIua conceplie a prclcesului de instalare a unei deficienle.rl cd deficienfa nu este nici fixd.

iii ?l'l J""J illii?.#i.. cajitatea viepii inse f.iff Viafa in fami lie/comunitate .:J... Satisfaclie SfurdtateAundstare Figura 5" Moder ar caiit'lii viefii (dupa scharack . iOOs.iti* o. rorur pj care ..ar::ldstare' sporitri acorclatd carirdfii vietii i.nrali ] .rd"tali i.:iibi- I ild#iy 5' uruta.i'. in(re)adaptarea persoaneioi.:..uffi .."J-ji' *-ursrtrrE uare vizeazd'n"ii. de persoan" I0't'2' J:i?:T.1..'d..r#iTffi 5i lezurtatele ilrmarite prin acordarea tr.'pi.. categoriile inurui. serviciiror de {" i .ilfr:ii# jTI...'-*ciari si educalionaid.1gg5 a) Modelul reflectd nu numai eforturile de a defini.1.JJ:*??. viegii u. cu defi ci ente igl[..i ii.ii.utegorii i*udu..?Tffii.fi a viefii d* ...1.: ?:ff:f"r strat... .*':itri:tr:tihi:ft.3.r n.ljlHl:il.. i--) gi satisfa-cm j"Oi"idului *"ffi: ffi ...xf dinrre .LrlLe<tdrll l:: In cornunitate (Schalock. .fl ".f I I jF' ff 'il lffi . cajitatea Figura p.'.:i/inr. ' lesJrse $i de asigurarea cu deficienfe' Et sJ'oefinegti ::i1:..:#::.. *#f.:::t'..rirar. "i-rrl ..r. 1an o .us in nu esre nou fschirock..rr.."#H .*ru gt.. pr"ir.tenfie Accenrur p..il:i.i...in gen"."1.i.1fr*J.-J*'.:H:.f .j. s mu lte ryrodalita.i.*l..i*.u toi"ttate .rrrri. Servicii bazate:pe sprijin de *fi'f jf n'ffi J.? Satisfaclie $coalailoc de munc6 Satisfaclie .tl *ffi .on:*prTliza sursere prij .il":: regar c ffi ...#tttt'le' rui ru"ru. rff ?ff? H:fr p^endenlei.5. mdsura qi aplica ff H"fi:.ar .. au"rJ".".i:...r: Tffi i".tiv t regterea. int.j::xlru... o*n. J I0.:f?i##i{J.. :y::.-"" cienfe. rapoftate la persoana .il'. .persoanele spffi..p-" a--ng..tfl n::::.':"*::. defi_ intr_o definigie sinrpld...{l.n: fr"ri]figug S1.

rta)a. tehnolcgia qi serviciile" Funcliile sprijinului prezentate in model n. Frintre rezultatele vizalrc de cdtre un modei de sprijin se pot include: cregterea nivelului capracitdlilor de adaptare gi a ro1 status-ului. in comunitate. 2. instruire. Sprijinul limitat este regulat qi se acordd pe o perioadd scurtd de timp. a prezenlei gi participdlii in comunitate Figura 6. Poate necesita personal mai pulin pi cheltuieli mai reduse rdecAt nivelele mai intensive (sprijin asigurat in perioada pcolarizdrlt). in urma unei crize medicale ilcute etc. Cele patru categorii de sprijin sunt e>plicate in continuare (Luckasson qi colab.e earacterizeazd prin natura Xi. Sprijinul extensill presupurne o implicare continuS. Aqa cum se observb in reez).li episodicS" O persoand poate avea nevoie de un astfel de sprijin in diferite perioadle ale vielii (la pierderea locului de rnunc6. regulat6. 4. chiar zilntcd in cel pulin cdteva domenii (la iocul de muncd sau acasd) gi este nelimitat in timp (in viala farnilial5 pe termen lung). Este asigurat in difreril. Model de sprijin 110 . Sprijinul intermitent poate fi rie intensitate micd sau mare. intermitent :.re o Categoria sprijinului planifi:are financiard tehnr:logie servicii e asistenta la locul de muncd e asistenta la domiciliu o asistentl sanitari c intermiient o lirnitat * extensiv o universal . EcoaiS/ loc de rnuncd gi s5ndtate/buniistarre. alte per:soane.. cregterea competenlei. Sprijinul universal este mai interrsiv gi implicS mai mulli membrii ai personalului dec6t sprijinul extensi'v sau limitat.lare. sul)ort compoltamerrtai n accesul ?n comunitate Rezultatele dorite Creqterea nivelului capacitdlilor Ce adaptare gi a rol status'ului Maximizarea abiliHtilor legarte de via{a la dorniciliu. sursele sprijinului includ individul. maximizarea abilitSlilor legate cle rriata la domiciliu. cregterea satisfacliei personale. Sursa sprijinului personal alte persoane L Sprijinul Funcliile spnjinului e inr'f.).aceastd figurd.e domenii gi sustine potenlial .u trebuie considerate exhaustive. preda. prezenlei gi participdrii in co:nunitate. respecilului. gcoald/loc de muncd gi sdn6tate/bun5stare Cregterea competenlei. creqterea calitalii vielii. este prezentat in Figura 6. Sprijinttl universal se cwacterizeazd prin constanld gi intenr. ?n comunitate. j.itate crescutd.

r'o::':^'e precurn viafa in familie qi ir. *.: "r..-r.o.|*."#l.***d.. mno.:n_.. cd aplicarea juclici"*a sprijin t"-. Figura 7' Domenii are caliralii viefii gi rezurtate evaluate persoand centrate pe ^ Intr-adevdr.iJ. ].* iu rn.H'. rusrcalol.* urnrd- ) o r i. 3 crescurar"*.1.?..-.I sprrjin necesar persoanelor cu deficienfe nu esre nou. presupune lffiilK:'*iT):J.1-"[:'J.irn* u iil:#Tg{fi :' . J.malizeze tffifir.il:.:n!1.i"*y..liif. 4)'con"rioruo rogic{t evatuaru.oonunitare..zel t * u r r r i i. prinitacestcriteriu.?' il.f-l Frrta re ra persoa ni un ror mai rnare accent ers o an e. in se.iiiiror nu sunt irrrotcreauna J) rr ri !-cali61ii.. .ii... *ffi *riiin 'i.xTff '.#.rffii|..ffi.Ki:tr. .. coridiene SXnXtateZUunffiil at'e AbiIiti{j fiurcfionale Loc de muncd :ntegrare la iocul de munci l.ru.ect .:i: i:::i::r ?n c om u'i tate ..--de bundstare hrdicarori i ai gr - apritudinilo r fizice Indicatori de activitate abilitililor balailu Orele ]ucrate Beneficii Durata incadrdrii Satisfacfie.lit. p ers o ane l:i * :'fi. ::.:f ?#:f.dnvrngerea u eategoriei hora capacitrilile run*1io""i.l:T.:f* evalua rea rezultatului . _:ff jl"" tingii. vielii.oi au..."''J) evalw...:::111*rrenecrdunni...j."#.on.u"*:T:-*. :T.:i: n fffi :$.:I{:^fl:#. .. T5:"#i:Hit:l': iegate dp Persoana tou.Jr' d1 s d s e p o at d e re c ru a acest criteriu nu rrebuie sa rnini.y:r:!.v...#.. 'u re c u d e dc I rapoftare la persoana.:..:.rffi:fi?:r'J.t-:T:1T. i"i*. or c d e n c i en re pe un anumit numdr de domen qcoal5/loc a* *ur.r1ffffi.o "::.## #..ffi1'cd efectete imediare ate #*.'.:"{::.ffi_ Hffi :i.-rsoanei acjecvate de cu deficiente.il.j:.H:r*f viutainr*@ comunitate esenl ia le l:l'^"1]rri Indicatori a* in"uara.:r__r.ffi 2) c a r a c t e.*r*.il lil'." fn *cliviui!'"tG... unele care produc un ef.^y"il:i... unele efecte ale intervenfiilor termen scurt nu au care sunt eficiente efecte ird_i *g"r_ pe gi invers.

r0.trebuie definite oorespunzdtor categoriile de sprijin qi.are dintre cele patru oategorii de sprijin propuse.cestor servicii.2.2. ETAPE DE ACTIUI{E Prezentdm pe scurt trei rotape de acliune . 2) operalionaLtzarea sprijinului. Operafionalizarea nrodelului de sprijin Orice model de sprijin presupune rezolvarea a dou6 sarcini majore. cele patru caracleristici ale programelor de deficien!'fl ale secolului XXI . serviciil: bazaLe pe nevoile de sprijin ale persoanei deficiente qi rezultatele evaiuate prin raportare la persoand . Ele sunt: 1) definirea bbiectivului. calitate de membru al comunitdfii.nu numai cd vor duce |a asigurarea serviciilor pentru persoanele cu deficien{e.schimbarea conceptului de deficien!6. statutul de roi al unui individ se schimbd lent. dar vor servi ca bazd pentru evaluarea a. situalii qi perioade ale viefii. de asemenea. dernnitate uman6. Fiecare dintre aceste etape de acliune reprezinti o provooare important6 pentru gAndirea qi practica curentd. gi 3) restructnrarea sistenaului de furnizare a serviciilor. relalii sociale.trebuie dezvoltate srtarrdarde adecvate de sprijin cerute tot mai rnuit pentru finanlarea qi evaluarea programului" A. in Tabelul VI sunt rezumarte cdteva variabile care trebuie neapdrat t72 . foarte importante' 10.care uoi p. atenlia sprorit[ acordatd calitdfii vielii. control individuai. sunt necesare cflterva etape de acliune.1. Astfel.r*ite alinierea sistemului actual la caracterislicile programelor secoluiui XXI v'-izdncl deficienla. Categorii de sPrijin Deoarece categoria sprijinuirui diferd in funclie de persoand. precum drepturi cet*fenegti. Defininea obiectivului Prirna etap[ de ac]iune t)resupune stabilirea acelor modele de programe gi fluxuri de finan!. in primul rdnd. in plus. Pentru a realiza acele schimbdri in siitemui serviciilo:r arstfel incdt scopul gi qi rezultatele cjlorite sd fie atinse.2.realiste qi potenlial productive . tn al doilea rdnd.mic iqi aratd mat tdrziu efectul irnLporlant. una din prrcvocdrile majore cu care se confi:untd comunitatea persoa-nelor cu de:ficienfe este aceea de a elabora mlsuri cantitative adecvate pentru fiec.2.cu referire la persoan6. 10. Stabilirea calitSlii domeniilor de via!6. realizarc qi bundstare personal6 sunt.are care au o probabilitate maximd in oblin*r. dezvoltare.u rezullatelor evaluate .

. cu referire la persoand qi domeniile calitdtii vie{ii.care aratd clar relalia dintre diferitele categorii de sprijin.ru alarml medicald. in Figura 8 este clat un modei . rezultatele dorite. I sprijinul nu trebuie oprit decdt dacd cel care asigurd serviciul contiruS si monitofizeze categoriile prezente qi viitoare ale srprijinului necesar unei persoane.ET\ SISTENIULUI DE FURNIZARE A SERVICIILOR Conceptele de sprijin. RESTRUCTURAFi. 6) utilizarea sprijinului poate avea fluctualii pe parcursul dif'eritielor perioade ale viefii. Recreere qi timp liber Instruire nentru sieurantd Asigurarea aiim.izei Conqilierelalocul juridice Tranzitie Limitat conLiinitate Pregdtire la locul muncA de munctr de Asistenfa acasl $edinte medicale Consiliere medi. Matrice cu serviciibazate pe categorii de sprijin qi calitatea rezultatelor t74 . calitate a vielii pi rezultate evaiuate prin raporlare Ia persoand. Categoria de sprijin Intermitent Domenii ale calirdtii vietii Familie/comwnitate Afaceri bancarelfinanciare Perioade de tranzilie Probleme Pregbtire pentru via{a in Scoald/ loc de muncd Sus!inere de muncd Sdndtate/ hundstare Consiliere/managementulcr. cAt qi cu cele patru ciarcteristici preconizate pentru secolul .himbdri semnificative in restructurarea sistemului de furnizare a serviciilon sociale pentru persoanele cu deficienle de dezvoltare. presupun sc.m nuupdrat exhaustiv . Aceste standarde sunt c:ornpatibile atltt cu cele patru schirnbdri majore din sisternul actual al acordbrii serviciiior care privesc deficienla de dezvoltare.KXL "5) I 0.al6 Cunogtinfe despre alimentatie Instruire gi asisten!fl in alimentalie Cumpdrituri Transport Supolt comportamental Acomodare la locul Transport Asisten{disprijin pe termen lung Transport Supraveghere Dispozitive penl.3.entatie Intrelinerea Iocuinlei Extensit Servicii gospodlregti Pe timp de noapte As isten!5/Suprave ghere Acomodare la locul de muncd Universal AsistenlS 24 ore Supraveghere 24 de ore Intensitate crescutd Supraveghere Protezare Acomodare la locul de muncd Asigurarea alimr:nta{iei Disponibilitatea asistenfei mediciale Asistarea ingrijirii medicale Personal Saiariu Activitifi cotidiene comunitate esenliale Indicatori ai incadr[rii in Ore lucrate Beneficii Nivelul integr[rii lndicatori ai bundstdrii Indicatori ai abilitalilor aptitudinilor fizice Indicatori de activitate gi F-igura 8.efectele utiliz[rii sprijinului surnt evaluate cu ajutorul indicatorilor de calitate qi a rezultatelor raportatr: ler persoanl.

'*rrvicii reare (srnurt sunribitr Danehevi'irs+1..g"oil... gi ".u. "o: n.a.w..: Gertings' R'M .y ti^.i t s s 4" b).:{{.tu.lu#'i.lopmental t an a t i ty e n h a n cem en d q u a t *v r'.on.rliloway.A..i *.. E'..uolity through qualiry niques outuo*" nnrljinl enhancement '::h -'-:d evaluation.*ir1s.n Menmr ".:#* a intra :ffiHJ::###T::._.... q u ". es Retardofiior:nu?ririrn.yntotmew and : Managingi'#rtr?. Kiernan.8.::#S s. .'ii:j#::rt "r4:.ui i^[*.). in v'J" Bradrex X. erriri.::{x:i:#. Ilaltimore.*. i):ii: .r*rio-i.*umetode. R.!r g?g.:rr::.a nr'flexibit.Jo.iir"' Brookes.*t.i:i:.iriii".:lil.. 'ir:::...j:ffi::o - ua-j*uin.or*io*. l-16.ili .L. (len:]. Albirr. Irnprovement ser E.. J.i."rr"...x#. sclralock' {:#N:rt#ilf :q'r.ff . zl' .:. 3.... iffiff.c.u."t. Journai colab.*. . rndividuar -"# "ili sa y! y2rz6'iru.#:i:::i.:Trr sa utiri_ .H$H'i#: . ff.i u. ' ?'$.-Ameri 1-r-' 'r' 1 can o. e..:.:T:iil.astfer inrai rrebuinfe zeze eficient resursrr* *irr.. -ana Q.c. n.li m"n*.-g*-r.. *.. DC..lt. Bradley' v'J. As sociari on on Luckasson. ) ).t?:---..W*i:i.. Disabiliries.stemic a*irtuugt .r fianoate rbr fi:ff Brookes. fggi.o"!* I:::::." i'ipio.i:i... qi jff . b.no. of community'incrusiJ". fshb-augh..rr. avdnd in centy . jtrj*.ting chanse.jt"re. j:.2\!rr.":'.!.cr*.. .-.H#:i#' universurri" o planificare.Ir ii!.Canceptuatization. :. qi r.::x1#. Schalock. BIBLIOGRA}. creating Inc{ividuar br s a b i t r nes A A.ixti K:?^i:.!. op... 1r.{a nda. i a n and r e $'s y o7 s rpp u*tui n r.ffi*:ii*tt bi ii ti :.f"::#:. aryd .vtces Human Thrrugh....w.nri-nfe. euali6..?{ t tfe..i.'ci.r.t.r.. Enhancing ilte (rse b'oir' for !ro. Fo^.) (jig{.r\e u yo rk (yo.t.Ugg2.*_. R.. w. Fil" r2i$.: !.::.'ff R't" .n other nr. Afental ct*r.e r.-."1fi. ei sa ofere ganse a depdqi ur*ui pras. J.i*pr. E.."t WasJrington o. r sv.. corrler.. i.) herardarion.r_T::.. . inrri"..11:. (1gg2).. are persoaneror r" o.' i."ini.M. Blaney. srrr"i". q' o n o.."l.iil j.or ri 4""##'r:.. i:h. Sailor.:j.i.IE .ii ffitir*tor Tiillli3lllli:ffi jj :.' : guoti.o h.*.

(1995 c). Tke changing conception o_f mental retardatiott: implications for the field.A.). M. Stark.. Increasing quality while reducing costs: the chullenge of the 1990s. Andover Medical. (1994). lKar:an. 176 . Srnull. Brookes.J. R.E. Ashabaugh gi ts. M.W..). Baltimore. in O. S. Blaney (eds. J. in V. J. The essessment of natural supports in community rehabilitation services.gi colab" (1994).Schalock. New I(ork.L. Bradley.E. "Rehabilitation Services in Community". R.C... Schalock.J. Mental Reardation. 1 8 1. pp. 32. Srrell.1 93. Greenspan (eds.C. Danehey. "Creating Individual Supports for People with Developmental Disabilities: A Mlandate for Change at Many Levels". A.L..

ry ROLUL SARCINILOR DI] ATE}JTIE NoSTICAREA rurnunrinu CAPITOLUL DEFICIT rxncurrvA irv DIAG_ J-) ATENTTONAL/ ra FLrivcTroNARE ExECuTrvA gl ADHD.1.. . . 5 T... . SPECIFICUL DEZVICTTARIT AEINATILOR DE COMLNTCARE LA coprrr cuDEFrcrElr:fE narxriii'. CARACTEzuSTICI ITLE FIGUzuI CAPITOLTL III PARTICTLATUTAP ALE S-IIT/RILOR PERCEP TIVE LA ELEVII C(J AMBLIOpIE(Vasitepreda).EXE rE SII. . .Rodicabopuscu) .Vas i t e ABORDAREA COCMTTVA A da) CAPITOI.rsToRrc $r ETroLocIE.E MINTALE pre (. . . .ARE A ALIZT. .:....IO PI .]RILE REY 3.iPT...TEr 25 PERCEPTIVE.37 3. :::. .3' METODICA INVI]SI]ICArui STILULU PERCEPTIV CU AJTJTORUL FIGTIRII CON...2' CCM{JNICAREA I|OTALA iX EDUCAREA COPI]iLOR CU DEFTCTENTEDEAUZ . ..36 .::::':1. CONCLUZI..JT-'I FONEMATIC LA pREgcoLARit ..... osrnaruARrcoNCEprItALE.36 3..* Iy9_RMATTET ix cor.5 l' i' EDU. .:.2.. .. . .. 42 DE HIPERACTIVITATE (DragoE Ctrneci) ADFrD . j l l COMPLEXE REY $T SCOPT]RILE EI PSIHODIACXOSTTCE RE}ERITOARE LA S'I'L. .LL II RECEprArul gt pR(fcEsAnrr irurAnzIEzuI gr ngFtcrEt_.. .-l OUPRTffS CAPITOLUL I FORMAREA $I DEZVOLTITREA _ABILITAT'LOR DE COMTINICARE LA COPIII CU CERINTE I]DIJCATTVE SPECIALE (RodicaPreda...TECTTI AMBL. .rorfrrr. 57 61 177 .s 1'3.

172 10.2.89 CAPITOLUL VII PERSOANELE CU DEFICIENT'E l$I CALCULATORLL (MirelaArion).. TEHNOLOGIE PENTRLI PERSOAhIELE CU DEFICIENT]] DE .1. . PREZENTA.ATORI CU CERINTE SPECIALI] 114 7.3.FETE PENTRU IJTILIZ. TEHNOLOGIA INFORMA:IIOI{ALA $T EDUCATIA SPEC IAI-)\ CAPITOLUL WII ROLUL TEHNIOLOGIILOR IIJIFORMATTCE Qulian Pah). RESTRTJCTTIRAREA SISTEMULU DE FLIRNIZAREi A ..162 DEFTCTENTA.. .64 5.. .1.RII iN CAZULAUTISMULUI . INTER.CAPITOLUL V EryJRIENTE PSIHOPEDAGOGICE AUTISM (CristinaMureSan) iN EDUCAREA COPIILOR CU INTEGRAREA $COLARA A COPULOR AUTI$TI.. . 72 EVALUAREA ECoLoGIC..1..4.. DEFTCTENTA gr TEHNOLOGTA 101 7. . . 5"3.ITRU RECUPERI\REA ..AUTIST. VEDERE . rcs 10. I1O 126 101 7. . . CARACTERISTICI ALE VIITOARELOR PROGRAME VIZAND .... . 7.. .14g 9..2.. . PEDAGOGIA GENERALIZ. . REA CLASEI INTEGRATE DI}{ C:HATENAY.2.. SERVICIILOR 178 PROGRAMELE PROSPECTIVE ALE SECOLULU XXT VTZAND DEFICIENTA (rutian pah). . . . 80 PROGRAME CAPITOLUL VI DEFICIENTEI MOTORII (Horaliu Mic Ie) DE INTER1trENTIE PE}..ar A UNUI coplI.. .64 5.A..MALABRY . t4B 9..3. iX .i. 167 10. .'. . ETAPEDEACTTLNE....2... N4 . .. VALIDITATEA EVALUIiR]] SIJBIECTIVE LA PERSOANELE CU EVALUAREA gt!-ITA1u VrHTrr LA PERSOANALE VALTDE lir LA PERSOANELE pah) DEFICIENTE (Iutian ASPECTE PRIVIND DEF'INIREA CALITATTT DEFICTENTETNTELECTUALE CALITATEA VIETII^ CAPITOLUL X . . VIETII . iX soucATrA SPECIALA CAPITOLII IX ... ...

","static_promo_banner_cta_url":"https://www.scribd.com/"},"eligible_for_exclusive_trial_roadblock":false,"eligible_for_seo_roadblock":false,"exclusive_free_trial_roadblock_props_path":"/doc-page/exclusive-free-trial-props/184126759","flashes":[],"footer_props":{"urls":{"about":"/about","press":"/press","blog":"http://literally.scribd.com/","careers":"/careers","contact":"/contact","plans_landing":"/subscribe","referrals":"/referrals?source=footer","giftcards":"/giftcards","faq":"/faq","accessibility":"/accessibility-policy","faq_paths":{"accounts":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246346","announcements":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246066","copyright":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246086","downloading":"https://support.scribd.com/hc/articles/210135046","publishing":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246366","reading":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246406","selling":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246326","store":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246306","status":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/360001202872","terms":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246126","writing":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246366","adchoices":"https://support.scribd.com/hc/articles/210129366","paid_features":"https://support.scribd.com/hc/sections/202246306","failed_uploads":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210134586-Troubleshooting-uploads-and-conversions","copyright_infringement":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210128946-DMCA-copyright-infringement-takedown-notification-policy","end_user_license":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210129486","terms_of_use":"https://support.scribd.com/hc/en-us/articles/210129326-General-Terms-of-Use"},"publishers":"/publishers","static_terms":"/terms","static_privacy":"/privacy","copyright":"/copyright","ios_app":"https://itunes.apple.com/us/app/scribd-worlds-largest-online/id542557212?mt=8&uo=4&at=11lGEE","android_app":"https://play.google.com/store/apps/details?id=com.scribd.app.reader0&hl=en","books":"/books","sitemap":"/directory"}},"global_nav_props":{"header_props":{"logo_src":"/images/landing/home2_landing/scribd_logo_horiz_small.svg","root_url":"https://www.scribd.com/","search_term":"","small_logo_src":"/images/logos/scribd_s_logo.png","uploads_url":"/upload-document","search_props":{"redirect_to_app":true,"search_url":"/search","query":"","search_page":false}},"user_menu_props":null,"sidebar_props":{"urls":{"bestsellers":"https://www.scribd.com/bestsellers","home":"https://www.scribd.com/","saved":"/saved","subscribe":"/archive/pmp_checkout?doc=184126759&metadata=%7B%22context%22%3A%22pmp%22%2C%22action%22%3A%22start_trial%22%2C%22logged_in%22%3Afalse%2C%22platform%22%3A%22web%22%7D","top_charts":"/bestsellers","upload":"https://www.scribd.com/upload-document"},"categories":{"book":{"icon":"icon-ic_book","icon_filled":"icon-ic_book_fill","url":"https://www.scribd.com/books","name":"Books","type":"book"},"news":{"icon":"icon-ic_articles","icon_filled":"icon-ic_articles_fill","url":"https://www.scribd.com/news","name":"News","type":"news"},"audiobook":{"icon":"icon-ic_audiobook","icon_filled":"icon-ic_audiobook_fill","url":"https://www.scribd.com/audiobooks","name":"Audiobooks","type":"audiobook"},"magazine":{"icon":"icon-ic_magazine","icon_filled":"icon-ic_magazine_fill","url":"https://www.scribd.com/magazines","name":"Magazines","type":"magazine"},"document":{"icon":"icon-ic_document","icon_filled":"icon-ic_document_fill","url":"https://www.scribd.com/docs","name":"Documents","type":"document"},"sheet_music":{"icon":"icon-ic_songbook","icon_filled":"icon-ic_songbook_fill","url":"https://www.scribd.com/sheetmusic","name":"Sheet Music","type":"sheet_music"},"summary":{"icon":"icon-ic_globalnav_snapshot","icon_filled":"icon-ic_globalnav_snapshot_fill","url":"https://www.scribd.com/snapshots","name":"Snapshots","type":"summary"}},"nav_categories":["mixed","book","audiobook","magazine","document","sheet_music"],"selected_content_type":"mixed","username":"","search_overlay_props":{"search_input_props":{"focused":false,"keep_suggestions_on_blur":false}}}},"recommenders":{"related_titles_recommender":{"ids":[20490498,26883229,285553867,80763532,312209178,312209644,312209141,312209061,312209542,312209798,250057539,247871976,247872104,247871971,250057466,312209340,247872051,250057679,250057503,245594419,245593667,245594401,242945151,245593388,245593950,245594272,245593890,247871676,243937076,247871898,247871821,245593727,243937330,245593339],"title_link":null,"title":null,"track_opts":{"compilation_id":"EYR9GHtWLP+AHUY02wG8QcKY9Qs=","module_id":"x6KB+9AnyejxX4tFD6xuwPaeifE=","widget_name":"right sidebar","track_id":"flattened_recommender"}},"footer_recommenders":{"recommenders":[{"ids":[20490498,26883229,285553867,80763532],"title_link":null,"title":"Documents Similar To Orientari teoretico praxiologice in educatia speciala II.pdf","track_opts":{"compilation_id":"EYR9GHtWLP+AHUY02wG8QcKY9Qs=","module_id":"VcJMfSaPN3aaIAl95kznU0Qm/qM=","widget_name":"document_carousel"}},{"ids":[312209178,312209644,312209141,312209061,312209542,312209798,250057539,247871976,247872104,247871971,250057466,312209340,247872051,250057679,250057503,245594419,245593667,245594401,242945151,245593388,245593950,245594272,245593890,247871676,243937076,247871898,247871821,245593727,243937330,245593339],"title_link":null,"title":"More From editalaura","track_opts":{"compilation_id":"EYR9GHtWLP+AHUY02wG8QcKY9Qs=","module_id":"uT5R7vYjUaTJAMygOnj95ZncYzI=","widget_name":"document_carousel"}}]},"seo_new_docs_recommenders":{"recommenders":[]},"documents":{"20490498":{"type":"document","id":20490498,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/20490498/149x198/f01effc4cf/1372367695?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/20490498/298x396/06131eaf3e/1372367695?v=1","title":"Maria Anca - Psihologia Deficientilor de Auz","short_title":"Maria Anca - Psihologia Deficientilor de Auz","author":"anidaroti","tracking":{"object_type":"document","object_id":20490498,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"Cf3lBrID02Mhq/iG9nwcBwSlZJ0="},"url":"https://www.scribd.com/document/20490498/Maria-Anca-Psihologia-Deficientilor-de-Auz","top_badge":null},"26883229":{"type":"document","id":26883229,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/26883229/149x198/245c6aa345/1373255632?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/26883229/298x396/c271e68cfc/1373255632?v=1","title":"Metode si tehnici de evaluare a copiilor cu CES - prezentare carte","short_title":"Metode si tehnici de evaluare a copiilor cu CES - prezentare carte","author":"romy_k1","tracking":{"object_type":"document","object_id":26883229,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"LSjp0YtgvAkAfqaYMkm8UqdF2ws="},"url":"https://www.scribd.com/document/26883229/Metode-si-tehnici-de-evaluare-a-copiilor-cu-CES-prezentare-carte","top_badge":null},"80763532":{"type":"document","id":80763532,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/80763532/149x198/45041357be/1516041076?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/80763532/298x396/4536fc1673/1516041076?v=1","title":"Emil Verza - Tratat de Logopedie Vol.1","short_title":"Emil Verza - Tratat de Logopedie Vol.1","author":"Oana Staicu","tracking":{"object_type":"document","object_id":80763532,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"wAm2EIPkI0qFaqSDseiblM1T5j4="},"url":"https://www.scribd.com/document/80763532/Emil-Verza-Tratat-de-Logopedie-Vol-1","top_badge":null},"242945151":{"type":"document","id":242945151,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/242945151/149x198/1d35542101/1413289570?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/242945151/298x396/6b49bb5eb7/1413289570?v=1","title":"I Psihologia Deficientiilor de Auz","short_title":"I Psihologia Deficientiilor de Auz","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":242945151,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"nDm3IOUasZ1xHf99y6kGualqn5Q="},"url":"https://www.scribd.com/doc/242945151/I-Psihologia-Deficientiilor-de-Auz","top_badge":null},"243937076":{"type":"document","id":243937076,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/243937076/149x198/3e0d89285b/1413963981?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/243937076/298x396/63375b5d96/1413963981?v=1","title":"1 Interventia in Contextul Ingrijirii Institutionalizate","short_title":"1 Interventia in Contextul Ingrijirii Institutionalizate","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":243937076,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"XDVu6OPngrMUtlQ3sCg4aVgZlso="},"url":"https://www.scribd.com/doc/243937076/1-Interventia-in-Contextul-Ingrijirii-Institutionalizate","top_badge":null},"243937330":{"type":"document","id":243937330,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/243937330/149x198/1bd5fdb0ca/1413964144?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/243937330/298x396/0a7e4d5d5e/1413964144?v=1","title":"2 depresia","short_title":"2 depresia","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":243937330,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"pyqkz5cp11UgT842c3ecVLiqvLk="},"url":"https://www.scribd.com/doc/243937330/2-depresia","top_badge":null},"245593339":{"type":"document","id":245593339,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/245593339/149x198/069fdec3a4/1502960690?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/245593339/298x396/02a5217fb5/1502960690?v=1","title":"Abraham-Hicks - Intrarea in Vortex - Invataturile Lui Abraham","short_title":"Abraham-Hicks - Intrarea in Vortex - Invataturile Lui Abraham","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":245593339,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"HS+q0c+IflEHdnzlCWfENdDMHbM="},"url":"https://www.scribd.com/doc/245593339/Abraham-Hicks-Intrarea-in-Vortex-Invataturile-Lui-Abraham","top_badge":null},"245593388":{"type":"document","id":245593388,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/245593388/149x198/7ed010eb1f/1415184124?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/245593388/298x396/989cf6f557/1415184124?v=1","title":"Consilierea Carierei","short_title":"Consilierea Carierei","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":245593388,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"peMeTMzoG+gh+O31HwK0LXu5C2o="},"url":"https://www.scribd.com/doc/245593388/Consilierea-Carierei","top_badge":null},"245593667":{"type":"document","id":245593667,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/245593667/149x198/0b5fe37a58/1415184329?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/245593667/298x396/cc71fe8607/1415184329?v=1","title":"Curs Nr.1 Organizationala","short_title":"Curs Nr.1 Organizationala","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":245593667,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"47VHb9Q0ApvcyyCKWQKc9cqKlAA="},"url":"https://www.scribd.com/doc/245593667/Curs-Nr-1-Organizationala","top_badge":null},"245593727":{"type":"document","id":245593727,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/245593727/149x198/272133450a/1415184379?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/245593727/298x396/2f067fb559/1415184379?v=1","title":"EVALUARE COMPORTAMENT","short_title":"EVALUARE COMPORTAMENT","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":245593727,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"YaRnKO45KQ81L83iTEmxc6ZZP/g="},"url":"https://www.scribd.com/doc/245593727/EVALUARE-COMPORTAMENT","top_badge":null},"245593890":{"type":"document","id":245593890,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/245593890/149x198/a90f084fb5/1415184497?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/245593890/298x396/ada8d15e0d/1415184497?v=1","title":"Profilul Psihologic o Nou Dimensiune in Anchetele Penale","short_title":"Profilul Psihologic o Nou Dimensiune in Anchetele Penale","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":245593890,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"PcowznipCaUPVogx8NXrS8eB1I0="},"url":"https://www.scribd.com/doc/245593890/Profilul-Psihologic-o-Nou-Dimensiune-in-Anchetele-Penale","top_badge":null},"245593950":{"type":"document","id":245593950,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/245593950/149x198/79865db2b0/1415184550?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/245593950/298x396/afbc4b168b/1415184550?v=1","title":"Incursiune Hipnotica in Arta","short_title":"Incursiune Hipnotica in Arta","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":245593950,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"jE7YvWkFmhDbi9Pfi5JiNR+JeIc="},"url":"https://www.scribd.com/document/245593950/Incursiune-Hipnotica-in-Arta","top_badge":null},"245594272":{"type":"document","id":245594272,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/245594272/149x198/2ad1dcd693/1415184762?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/245594272/298x396/5a38ff41da/1415184762?v=1","title":"Curs Nr.3 Organizationala","short_title":"Curs Nr.3 Organizationala","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":245594272,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"PXn6FoaTXlJ67xdb8SGkPSHUjEs="},"url":"https://www.scribd.com/doc/245594272/Curs-Nr-3-Organizationala","top_badge":null},"245594401":{"type":"document","id":245594401,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/245594401/149x198/58077031a8/1415185027?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/245594401/298x396/4034a65522/1415185027?v=1","title":"Curs Nr.1 Organizationala","short_title":"Curs Nr.1 Organizationala","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":245594401,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"CKv2ksyFO/uyGMYsUkoqYqbD7Xg="},"url":"https://www.scribd.com/doc/245594401/Curs-Nr-1-Organizationala","top_badge":null},"245594419":{"type":"document","id":245594419,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/245594419/149x198/be4ef7da6a/1415184882?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/245594419/298x396/cdc42dc090/1415184882?v=1","title":"Curs Nr.2 Organizationala","short_title":"Curs Nr.2 Organizationala","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":245594419,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"HNCXLeTqiVnyHB2ssUVxNF9nA3U="},"url":"https://www.scribd.com/doc/245594419/Curs-Nr-2-Organizationala","top_badge":null},"247871676":{"type":"document","id":247871676,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/247871676/149x198/f2ac7a5d53/1416690020?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/247871676/298x396/b1cf7cebf6/1416690020?v=1","title":"Intrarea in Vortex - Invataturile Lui Abraham","short_title":"Intrarea in Vortex - Invataturile Lui Abraham","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":247871676,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"lR0T5/DeWveETMJViPItIo8xxog="},"url":"https://www.scribd.com/doc/247871676/Intrarea-in-Vortex-Invataturile-Lui-Abraham","top_badge":null},"247871821":{"type":"document","id":247871821,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/247871821/149x198/7302963acf/1416690085?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/247871821/298x396/a027bb7d57/1416690085?v=1","title":"Consilierea Carierei","short_title":"Consilierea Carierei","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":247871821,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"9JwffXWvTCHOfRlElNEA60iMUYI="},"url":"https://www.scribd.com/doc/247871821/Consilierea-Carierei","top_badge":null},"247871898":{"type":"document","id":247871898,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/247871898/149x198/3772b48832/1416690152?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/247871898/298x396/02910de8a5/1416690152?v=1","title":"Curs Nr.4 Organizationala","short_title":"Curs Nr.4 Organizationala","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":247871898,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"s/IFooGsoGVkivFTZwk0eF/2R/o="},"url":"https://www.scribd.com/doc/247871898/Curs-Nr-4-Organizationala","top_badge":null},"247871971":{"type":"document","id":247871971,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/247871971/149x198/f8565333f7/1416690211?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/247871971/298x396/aaa2fca58b/1416690211?v=1","title":"Profilul Psihologic o Nou Dimensiune in Anchetele Penale","short_title":"Profilul Psihologic o Nou Dimensiune in Anchetele Penale","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":247871971,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"+/xNAjyUGMbMglT68lbn8WW6di4="},"url":"https://www.scribd.com/doc/247871971/Profilul-Psihologic-o-Nou-Dimensiune-in-Anchetele-Penale","top_badge":null},"247871976":{"type":"document","id":247871976,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/247871976/149x198/3ab2061e11/1416690248?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/247871976/298x396/b48d176ce1/1416690248?v=1","title":"111463932-Psihologie-aplicata.pdf","short_title":"111463932-Psihologie-aplicata.pdf","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":247871976,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"vx7d1MXuFs0YTCexxqCzsfSSphY="},"url":"https://www.scribd.com/doc/247871976/111463932-Psihologie-aplicata-pdf","top_badge":null},"247872051":{"type":"document","id":247872051,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/247872051/149x198/ece5d05b66/1416690291?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/247872051/298x396/a9ad8240fe/1416690291?v=1","title":"- Constienta - Capcanele Si Sansele","short_title":"- Constienta - Capcanele Si Sansele","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":247872051,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"QgPL8Yv8uX2U8TpDmC3UUonG2VM="},"url":"https://www.scribd.com/doc/247872051/Constienta-Capcanele-Si-Sansele","top_badge":null},"247872104":{"type":"document","id":247872104,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/247872104/149x198/c78c93e5bd/1416690320?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/247872104/298x396/51aab503ad/1416690320?v=1","title":"CONT TRANSILVANIA(1).pdf","short_title":"CONT TRANSILVANIA(1).pdf","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":247872104,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"leGFF7RHlRmf+Envtzys9bJOSrM="},"url":"https://www.scribd.com/doc/247872104/CONT-TRANSILVANIA-1-pdf","top_badge":null},"250057466":{"type":"document","id":250057466,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/250057466/149x198/8a1a560866/1449716992?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/250057466/298x396/06c816ccff/1449716992?v=1","title":"Curs Master Psihosomatica Durerii","short_title":"Curs Master Psihosomatica Durerii","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":250057466,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"8cVtBWpPhxTj0gAx9gMCKFVuGpc="},"url":"https://www.scribd.com/doc/250057466/Curs-Master-Psihosomatica-Durerii","top_badge":null},"250057503":{"type":"document","id":250057503,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/250057503/149x198/2fdf89574c/1418508897?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/250057503/298x396/b131444c92/1418508897?v=1","title":"Anthony de Mello - Constienta - Capcanele Si Sansele Realitatii","short_title":"Anthony de Mello - Constienta - Capcanele Si Sansele Realitatii","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":250057503,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"eXgXrZr+FA8Job8cwWX3SVVrddg="},"url":"https://www.scribd.com/doc/250057503/Anthony-de-Mello-Constienta-Capcanele-Si-Sansele-Realitatii","top_badge":null},"250057539":{"type":"document","id":250057539,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/250057539/149x198/673372831a/1418508919?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/250057539/298x396/1c3f08c735/1418508919?v=1","title":"CHESTIONARUL EXAMEN PSIHO.pdf","short_title":"CHESTIONARUL EXAMEN PSIHO.pdf","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":250057539,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"5fcC8PIZQF5EnxLUJLm5th8Ilgc="},"url":"https://www.scribd.com/doc/250057539/CHESTIONARUL-EXAMEN-PSIHO-pdf","top_badge":null},"250057679":{"type":"document","id":250057679,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/250057679/149x198/db58073051/1448057284?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/250057679/298x396/5f3fee6860/1448057284?v=1","title":" Interventie Cognitiv-comportamental in Tulburari Psihice","short_title":" Interventie Cognitiv-comportamental in Tulburari Psihice","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":250057679,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"wIUxHYXJKD7odZoslm1zXqI8+xA="},"url":"https://www.scribd.com/doc/250057679/Interventie-Cognitiv-comportamental-in-Tulburari-Psihice","top_badge":null},"285553867":{"type":"document","id":285553867,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/285553867/149x198/bfcf954997/1536846211?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/285553867/298x396/f863f707ed/1536846211?v=1","title":"ghid logopedic_gradi","short_title":"ghid logopedic_gradi","author":"Oana Toader","tracking":{"object_type":"document","object_id":285553867,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"wxH6qAdB9WqZwb+tmkkiddMnetA="},"url":"https://www.scribd.com/document/285553867/ghid-logopedic-gradi","top_badge":null},"312209061":{"type":"document","id":312209061,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/312209061/149x198/3c00c98fef/1462947103?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/312209061/298x396/3ee5c8ddec/1462947103?v=1","title":"George Bontila - CULEGERE DE TESTE PSIHOLOGICE DE NIVEL SI APTITUDINI.pdf","short_title":"George Bontila - CULEGERE DE TESTE PSIHOLOGICE DE NIVEL SI APTITUDINI.pdf","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":312209061,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"xUqRho55WIPe+EktD7BXxZyL5pk="},"url":"https://www.scribd.com/doc/312209061/George-Bontila-CULEGERE-DE-TESTE-PSIHOLOGICE-DE-NIVEL-SI-APTITUDINI-pdf","top_badge":null},"312209141":{"type":"document","id":312209141,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/312209141/149x198/ab04ccbb7a/1462947196?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/312209141/298x396/c26442b03a/1462947196?v=1","title":"Ghid_Bune_practici.pdf","short_title":"Ghid_Bune_practici.pdf","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":312209141,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"9x+lWnWHiCBj7pypazpB3W6mqEw="},"url":"https://www.scribd.com/doc/312209141/Ghid-Bune-practici-pdf","top_badge":null},"312209178":{"type":"document","id":312209178,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/312209178/149x198/324b9b699c/1462947215?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/312209178/298x396/c03b9a96e2/1462947215?v=1","title":"Pictograme=profesii","short_title":"Pictograme=profesii","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":312209178,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"oR+LaSmx+K0PjUftrUaERqxOTak="},"url":"https://www.scribd.com/doc/312209178/Pictograme-profesii","top_badge":null},"312209340":{"type":"document","id":312209340,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/312209340/149x198/26cdc4fbe9/1462947748?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/312209340/298x396/bf47d2c52f/1462947748?v=1","title":"Manual-ADHD-Pentru-Profesori.pdf","short_title":"Manual-ADHD-Pentru-Profesori.pdf","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":312209340,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"uqanwih1budM+o4LNpnl0FPiGss="},"url":"https://www.scribd.com/doc/312209340/Manual-ADHD-Pentru-Profesori-pdf","top_badge":null},"312209542":{"type":"document","id":312209542,"thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/312209542/149x198/2b715c2c04/1462947644?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/document/312209542/298x396/d2f2a908b1/1462947644?v=1","title":"10 planse R","short_title":"10 planse R","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":312209542,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"qWkE42IjgmIuAuSwdV4H/ZNAFoQ="},"url":"https://www.scribd.com/doc/312209542/10-planse-R","top_badge":null},"312209644":{"type":"document","id":312209644,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/312209644/149x198/a0aaac0047/1462947770?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/312209644/298x396/4fc9eee5fd/1462947770?v=1","title":"Gaseste dferenta","short_title":"Gaseste dferenta","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":312209644,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"uJcwIir7XPkfV9xMV8GayL8b8ZM="},"url":"https://www.scribd.com/doc/312209644/Gaseste-dferenta","top_badge":null},"312209798":{"type":"document","id":312209798,"thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/312209798/149x198/4da35bfeed/1462953069?v=1","retina_thumb_url":"https://imgv2-2-f.scribdassets.com/img/document/312209798/298x396/6065998c8c/1462953069?v=1","title":"Recnoasterea imaginilor","short_title":"Recnoasterea imaginilor","author":"editalaura","tracking":{"object_type":"document","object_id":312209798,"track":"flattened_recommender","doc_uuid":"t5Bi7RzSXE8F5bdT3Wyon5qQyw0="},"url":"https://www.scribd.com/doc/312209798/Recnoasterea-imaginilor","top_badge":null}}},"seo_roadblock_props_path":"/doc-page/seo-roadblock-props/184126759","signup_context":null,"toolbar":{"search_path":"/search-4gen?allowed_pages=1%2C2%2C3%2C33%2C34%2C35%2C36%2C37&auth_token=oW2%2Bdmc6QOD45KuMM5jlL9UEVKg%3D&authenticity_token=ePHR2btEg2CfzjmBnY2NSVAeIKx9Epu%2Bnk2XA2lwdPOfEl0T1JEHr2TgHwiGuR%2FFhk5iNWGOaUvBAgdKUwKR7w%3D%3D&expires=1540671003&wordDocumentId=184126759&wordUploadId=188327476"},"renewal_nag_props":null}-->