20

POPA PR.GHEORGHE

TEOLOGIE UMANA $I OEMNITATE

sabilit{ii ceasuluide nunti. Dacl rlspundeliber in aceasta penhuel ,,oclepsidrlce-gicurge timpulnu mai este chemare in a$teptarea ce-sileagl snopul"25o, nisipul,ci un semtrnator binecuvingriifinale. cateva pinl aici putemsAtragem Din toatecelespuse concluzii: giresponsabilitatea realititi ' l. Libertatea morali suntdoud pentru continua a omului diruite in viatacre$tin6, esentiale in istorieqi Fiul lui Dumnezeu, lui Hristos, infruparii dinamica istoriei. dumnezeiesc timp penhua daun sens in acelagi - 2. Libertatea a presupun recunoa$terea si responsabilitatea in spa{iul doui vointecaresecauti unape alta9i seintdlnesc esteliberd. tainical iubirii, pentu ci numaiin iubirealegerea intr-unmod a lui Hristosseintilnegte in iubirearastignita simte omului' Omul cu voia teandric voia lui Dumnezeu pe sine. sesporeqte atuncicaimptinindvoia lui Dumnezeu Bisericii, . . 3. Prinlucrarea DuhuluiSfiint,in comunitatea iar pe spre libedate' primesc harulca o imputemicire creqtinii a acestei o realizare trebuiesl reprezinte faptelelor concrete morale. a responsabiliEfii timp o expresie liberEtisi in acelaqi pe sdcongtientizeze este chematit sens Biserica 4. in acest f6ri responsabilitate cdnu poatesf,existelibertate credincio$i in spatiul gi:responsabilitate fllrd libertate.implinindu-se de cu maximum iubirii lui Hristos,eleimbracipecredinciogi rlm6ni elenu trebuiesi De aceea demnitate $i valoare. gi trditeintr-un mod trebuie ci realitntiformale abstracte, Trupultainic al plenar a Bisericii, in iubireacomunitard p,.omnului si templual DuhulSfiinf5t.
' 1977 deSaintBxup :21Antonie , p. 12. ry,Citadela,lwi, al Aspectul comunitar-sobornicesc ,:11'Pr,Lector Dumitru Radu, . XXV(1979), nr.l, p. 102. ndntuiii,in ,,Onadoxia",

Virtutile teologice- izvor gi temei al datoriei V1.5. ". ,*. gi disciplineimorale .. V|.5.1. Credinta - actspecific V1.5.1.1. Credinla uman sivirtute teologica in con$tiinta celor maimullioameni dinzilelenoastre. cuvdntul credinfiareuncontinut foarte concret: el inseamna accept-4rga unuilucru sau i uneirealitati a carei existenfd nu p,oqtg fi demonshatii pecale logice, rationala. Cdnd cineva

afirmd,,eucredin ceva",aceasta practiccd el inseamni accep6 acel chiar dac6 nu-lintelege. ,,ceva" El sesupune prin aceasta y-nei autoritati_calg n1r este totdeaun;-religioaga, ci ea poate ll $l o autontate moral6, ideologicd saupoliticd. Dac6 analizam actuldecredin{d in sine, caactspecific uman, el ne apare ca o_intu.i{ie a sufletului princarenoi peicepem adevaruricetrecdincolode lumea gi-de. sim{urilor. sfera ratio_ nalului. Experienta nearat6 casimturile raliunea nu au si fost niciodatisuficiente pentru om.in cea_.mai partea tim_ mare pului noi actiondm 9i traimft1gargumente logice.La ince_ putuloriiJruiefort, oricrruielan al inimii iau aiminlii seafla unact.de credin{i,o cgrt_itudine instingli-v.d, care sei ntnrftiiza, in uftima analizd, pe o increderernai mult saumii piiiin con$trente in ordinea l-umii. Chiar$i d.emon_ Ufigltlglpa stra{iile matematice cele mairiguroase seintemeiazi Deacelagiactdecredinfd, peanumite axiome nedemonstrabile.
rnlnlle lor.

^_^_l:--Ott,rcJuqt_tr:9p_r4e_+g.n_posililglbraoan ' reqre
19. recryroca inb:g gaq:e_ni, incredere ndscudi spontan,in spune, defapt,cAinheaga existenfd umanlar fi _ Am putea absurdd dact s-arlimitadoarla dominiul simiurilorsaual

.ol4finor4Sle. este De aceea omuluiin orizontul credinfei este o $ina$terea tainA.atie pentruca aceasta niciodat6".dea voi $i4qa $StJL unmq[specific adica c-S4ditia reprezinF credin{a d! vedere Din orffitul nostru Intrebarea personalititii. arenevoie {e u4i-s--i1v"is 6fr. cu plrin{ii saucu cei care-lcresc.c.la alt om.luiD:rrsqglegsi ^ traqgqub. Durnpe-zeu' lui in veqnicia uminesi pecredinla persoanei ' nu' in Dur413-ieu qg{inta teologic. peun credincios pececales-asnl{luit Daci vomintreba in el..9-1glecomporti Capacitatea J. Cinetrliegte in preajma unuiomcare-gi mirturiseqte cu.-seryatea a naturii. toaGEcutefiie spiriiu4le -C1g!!4a. noiinimilg-noasge' b .i*t. dinamize4rA-yiaJglglga..la .tq tintafinaldtot in Dumnezeu. ii[iire $ine spune Marcel: a lui Gabriel sugestivl expresia dupd fie vql-ni-ca. ocietate religioasd. neva rEspunde ci prin predica sauprin via{a credinfa a dobdndit credinfa la o vArst6 maturl sauprin altuia.bdiegte in raportdirectcu alti oameni. "a tu nu vel mun a-i spune inseamn6 cuivate iubesc..implu fenomen izvqryl !q harul.r9:$i A. o Siin el deodaU rena$tere a credinfei.Oriceomcare qi gi-acdqtigat a pierdut credinta a intAlnit unulsaumaimulti prin cuvint saufaptacertitudinea oameni caremanifestau produs credintei. iar pe de alta.Deobicei.stiintific6" pentru fapt imposibil inainte este de ca dea ajunge la putinfa contempldrii naturii.b.ta. In cazulin care. rdndul la voinla$iiim1qga. prin_ g. ca tot ie esteuman.spune q_rige_ Dumitu S6niloae.a[ilnea.liva c4. : sr trebuie .t ffitre selumii6iii $iiil-amplifica. omuluidea.ci cao presiune in constiinlldc o exercitati eforturilor p-uger.respectiv . trepte diferite si. sinceritate credin{a nu poatesdnu devintr Credinta altuiaestemediulprin careDumnezeu transmite credinfa in noi.i-e.zvo-ltirii in cinesauin ce urmAtoarea: este sane-opunem trebuie carg noi cu adivirat?. vslnla $i si i{eile sqasltts. ei..ut[?99' fundamintalia de.eapllG s[ imbrace ei daclin concretizareanusugtjEp-hcate unegl11lat-olggice.nqagtre.saucu alte cuvinte:cui-n-e credem noi nepunem in cgpjlafrg noi inimilenqastre? incredintim iniiedereain parinti. La vdrstaadqltacandorizontul 9i se eipriml ^ono11i refleltie se c. esteun .. cuimaiincretlinfdm decredincios nu caun rczultut C1g{ggqsleexperiatI ul proprii.4!e.ti*i. pina condjtione-aza.ristalizeazl aceasta care saude incredere determiniieaictului de cr9-din14 legati deflptql c!-emulin Eaeste . el iSipierdecrodin{a 9iapoi prin conlemplarea naturii.'. omulprimegte i! crpdin{a in copil[rie cdndnu areinci un raportclar cunatura care-linconjoard.$te.GHEORGHE I TEOLOGIE UMANA 9I DEMNITATE 221 in orizontulmai adincal qi nu s'ar migca rationamentului credintei. Ua oglaon-tul acceptaE in modlibercitre omulcredincios. spune s4 aibd decl4r. Pirintele .. este insi constrengdtoare.u ociulii d" credintd in acelaqi spune' tn'cl?d'ere cine spune daruie' cdruii sdi's-e diruiresb vreacaaceas6 ddruire.Astfelfiecare omcarecrede trimitepe deo parte. qi-l care-latinge cuprindc pEz. ale omului. prin carenoi ajungem Deci calea la credin{A estecredinfa" altuia.Dar in veqnicia pecredinla tiibuie saseintemeieze consistenta. d9a gindi..enla in -sefg:lpresiune AceasE nu ei.r POPA PR.e.fir.. ' qi el credincios.carea crezut inaintea lui. gxis6 omcare sdfi {u la o credintd aj_qqs religioasiautentiplp9 calealogicii qg!qr.Acestlucru . tinp.aoeasta ar fi mait6rziu. Din punctdevedere ci o Je?litate al sufletuluinostru.iUin.ar cistiga-o gare defapto rehezire a crpdintei eradejaln el. Acestfapta sautreptat.dac6 p6rintii lui dacla primiroin copildrie. ta un anumii poncTll4igoe-u mentalitate' o anumila formdndu--ne sentiment le.

c) mdrturisirea credinlei in lume. 6. ca sdsenimiceascitrupul pdcatului aga incdtsi nu mai fim robi pacatului.dar ele sufletul s-adiminuatin credinteicdndaceasta nu conducla credintd $i.nici de nu are nevoiede argumente experienfb perhrbatii. Acestaestede faptparadoxul vielii cregtine: prin botez. ca expresie autentica a credin{ei cregtine.qi94-istential' I.. Mai estecdntecul noastra ciesierea Eimaturiza{ea lor 5i apoieste prin carepdrinfiinehansmitcredinta de leagan aceasta refleclia asupraacestuicdntec. omul ieseca o existen{icu totul noui. in mod obiectiv. saucarene conduce pe l-elaiia intemeiat eclesial 9uDumnezeu Noi progresiv intr-un mgd spre4ce.omulnostrucel $i cuvintele vechi a fost impreuna rlstignit cu El.Ea ne invitd la o Ig]Sliepqlq9!1!9. dintrei ca virn.1 .4s@.in prin . se dezvoltd credinmai bine exigentele pentrua in{elege aceste elemente Ea presupune hei exigen{e fundamentale: tei creqtine. Devenimcongtienfi de el o datdcu maturizarea gi cregterea noashispirituald in orizontulcredin{ei.dat6cu TainaBotezului Si el echivaleazA cu inceputul vietii celeinoi in Duhul lui Hristosgi al BisericiiSale.rte si sintetizim trebuie Acum in sufletulomului. Din apele botezului. in familie. induhovnicirii. pe alt plan:pe planul -inQa vielii comune plinl devimralitilile cu Hristos.b) cge_gterea in credin{a. atuncicdndeaeste decdt formulariteoretice. Arguintelectuala ... adic6 careesteprezent.Dar pentruaceasta omulcel vechitrebuie sdmoara.QreliUJa lqc-4ruia scrieminunatPirintele cer. certitudinea $i de cunoaSterea mentelelogice pentru dovedireaexisten{eilui Dumn-e-2e-u.ajun-gem printr-un mod deviatd. Exigenfele sensul.Eimai la Dumnezeu " AEacum se intdmpla cu a[oi printr-un mod de g6nd-ire.2. sp-retrecut Staniloae tri.credemcd vom gi invia impreund cu El. Si daca am murit impreund cu Hristos. invili saprimim adevlrulsau..modulin careeasena$te." (Rom.De aceea Sflntul Chiril al Ierusalimului vorbeqte de o . teologicd ca virtute credinlei V1.Jimitarei' a mo4ii$i invieriilui Hristos prin Botez. a) conyertirea. 6. .. 8.. ai:gumentete in noi necesitatea pot satrezeasca traditieicreEtine. logice.Fundamental. Prin convertirea ce se opereaza prinTaina Botezului se sddegte in addncul fiintei noastre $i uedinlq tn Hristos. . El estecaun nou-nAscut.rela{ie . mai mult.mai intdi. izvoarelor nostru. stiind ca Hristos..eanu ne Cind Biserica-nepe carenoi trebuiesd le acceptim propuneteie teoretice la un mod de via{a aprioric. a) Convertirea este.5.GHEORGHE TEOLOGIE UMANA $I DEMNITATE r Dumnezeu prin har. pdni aici am incercats6subliniem Prin celespuse specihculcregeneral al notiunii de credinli Eide asemenea cre$te $l teologic[. nu maimoare.esteo caleexistentiald..dup6ce a inviat din mo(i. b) Cresterea in orizontul credinlei Dacdprin actulconvertiriibaptismale credin{a in Hristos a fost sAditain noi ca dar prin lucrareaDuhului SfAnt.in acest sens trebuie intelese Sfhntului ApostolPavel:. istoric[ a autenticitatea otiectivealeapologeticii.. Deci convertirea.lucrare". 9). actul credintei.omul gi devine sena$te a 2-a oard tn om nou.POPA PR. SfdntulMarcuAscetulEiDiadohal Foticeii afirmdcI la inceputnoi nu avemexperien{a con$tientA a acestuifapt. implicdo moarte qi o inviere.obiectiv6". nu pot si inlocuiascicredinta.mite $i-sp-re pdnl aici reieseclar faptul cr la orice Din cele spuse esteun eveniment 9i o expeheapti a dezvoltrriisalecredinta radicalde deosebitli rientarelationali.un eveniment spiriproduce tua_l carese o.

. Interpretdnd cuvdntul intoarcem darulcu dob6nda iti vor aduce tmpdralii templul Tdu Psalmistului: tie . bune$i gdnduri noastrI.adicanunumai botez gi niduhovnicegte. Care locuie$te de si qi apoiiar55i proorocul a numit-oIerusalim.s-qra.I' este nerggql lrn"etqa Sicregterea pgltru inUrirea sacapersoana liberi depatimiqivicii.ia intdi pentruci mintea. .pecare carei le-addruit prin intenfia lui Hristos. iar prin vistieriaceabundinfelegpe Duhulcel SfAnt ascuns in inimd".Puterba $i cao inviere g pentru (dvciorcor ) cu Dumnezeu o a douaviataqi pentruo 'i-ietuire qi mai exqrima mai curatlt".Din (Ps.dupdacelaqi sfdnt al Sf0ntPdrinte . nu de ceabuni a inimii scoate la sine.regterca in credintd areloc numaiatuncr cggdomulramane iri BlierilxL Di'ad6ea briliaeoi"i.ci <dinvistieria celebune> @c 6. la patruzeci de zile de la na$tere estedusin altar. scrie el. caatuncicAnd vafi adultel sadevina propovdduitorul preotul credinlei familiei 9i sale.eqtru {rr_ellomuluiiq csedin]a gfortulper. Caci oarecare omulbrin.SIhnLtuLMeLcu At-S_eJul participarea noastrllibg-rld -q-p$!ign{inqp. le aduce ceabuntr maiinainte". lui sedeschide.sauprimulrispunzator pentru credinta familiei 9iprimul jertfl gi sejertfeqte careaduce pentru ea. l6cag este care acestui . Toatehatatele demoraldcregtiniafirmdcAp-.undepreotulinconjoard sfenta masa cu el. nu ni se c19di419i .. undeesteimpartA$it cu Trupulqi S0ngele Domnului ca semn al incorporarii saledepline in Biseric6.226 POPA PR.. a virtu{ilorascunse rp9ry ceivirtuosi s5nu-$i inchipuie cda ficut weunbine {_igtre prin puterea lui. astfelliturghiainterioard llristos slvdr$ind fapte imboldurile spre liturghie.4el Aceasta nu inseamnd cdomuleste chemat la o existenta individualisti deoarece inh-oruglciune preotul dela botez se ped6nsul adreseazd lui Dumnezeu astfel:.care princredinfE.ziceCuvdntul.inima" a min{ii. credintei. sdcreadd lucrare duhovniceasca puterea pentru luat demaiinainte ea. neci ir_tg$zorltul credintei ln-lti!!gs.. Cdndo familiem6rtu919$!gm risegte o anumitii credin{6. sufletului $ial nupului. ci qi a celorariitate.. a5).Harul ce vom fi strdbdtut bine dupd facevizut decat atuncicdnd. Cu altecqvintec. caqitoate Dargiaceasti ne vin tot de la Hristossi noi ii curate. cre$terea vreunul dintrecredincresterea noastriin smerenie. virtuoasl.pricinatuturorvirtulilor. cat" se sdvdrqegte in pridvorul Bisericii.tUaliZarea sugestiv primitiila botez. afl6in sineoarecare ciogi. Copilul departeblrbiteascd. gi aposin sfdnta ta soborniceascd toleascd Biseric6". qgi nu putgmsQ_ in modrealdecdt impreuqf.30).celbotezat estedusin fata sfintelorugiimpardtegti.. ceea ce inseamnl introducerea lui in celemai inalte taineale cunoaqterii pentru lui Hristos. rimeazlcu noasbfin credin16.. O spune clar Sfintul Grigoriede timp qi o datorie. este aproape sigurca9i copiii o vor . celesanatoase in stare de caArhiereu defiare".. nu pecelemu$cate gdndurile alefirii noastre. care e impdratul .locagul Centrul este zidit deDumnezeu". Cu alte-cuvinte.SfrntulMarcu Ascetul scrie: in Ierusalim daruri fieciruia.intrucAt a primit prin harulDuhului.GHEORGHE TEoLoGIE UMANA $I DEMNITATE 227 in orizontul acestei credinJerru noastra cre$terea $imaturizax€a e-JtEin pqrticiparda naruf CieOinie'i mra ssgr-g{uqg -qoa.a$a cumHristos seI jertfqte penhuBiserici.68.Dacd poruncile.sddeqte-l caml6di{a a adevlruluiceluiardtat. duce la Hristos. !9.Loculin careseaflA-Hristos jertfd este.Aceasta bune al inimii indemnurile din templulcel ascuns $i frumoase pAni le la vie{uirea acolo. Hristos cajertfbArhiereului vom aduce drumulporuncilor. acela$i trebuie inteleastr botezului Nfrfint: . fiindcd a implinittoate cAa pe mlsuraviefuirii sale.

16).De aceea Sfdntul Grigorie deNazianz scrie:.o{uce o alienare a omului. Mintuitorul. K. Feuerbach. Si fie sfin1it dinpruncie.lgscfridln_ai uSor credinle-i deceiiin .!e! iate: i-e.Nietzsche.-pectul lespecJq[-ea v.p qgggglgqutrg. si fie consacrat Duhului dela inceput. 5. frustfrile gisnucturilg careaupermii aparitia ci'edintei cregtine.faceti-ma copiilor". creqtinul cre{i4clos a.cumar fi Auguste Compte. Aceste reacfiiaraEci problematic_q g4ului 919.. gi careseslde$t€ in el nu_numai prig. subjugindu-i inteligenta minimaliz6nd demnitatea $i sausupunindu-l unui egoism limitdndu-ilibertatea nemirturisit. DecilcredinJbtn Hristostrebuie strselntrupeze activigtilecre$lirului trebgig.regtine qfipat demulteori ci realitatea pr.228 PR.-l pe cel credincios s[*se realizeze ngv4 pe"qm. niFciunea-qi credintei S_19 c. este shveasctr ln istorie. De aceea ei auconsideral sq vaindeparta deignoran6.$ pecetea vedere spirilsal. slabiciunile.si-i lasesi vini la El 9i sdnu-i opreasc{. Fatdde aceste obiectiitrebuiesi afirmim cu tiiati puterea canUqedinf4. Tetemidepecete din cauza slAbiciunii firii? Cesufletmic $iputincredincios aremama qi aceastal Anaa ftgEduit pe Samuil inci inaintedea senaqte gi l-a crescut dupd ce s-anAscut indatd l-a inchinat in haina preotreasca (I Regi1.ci necredinla este alieceacarc. l1. Nu sepoate exact momenful in carecopilul sesizeazi exact confinutul parinlilor. l4) inseamnt cunoscut si . 2.9j1t1e pe'acgea planul uman. q$S_uli pgl.e14[iqi sehrdneStg di4 credinta p{ecedente la a treiaaexigentii a credintei $i astfelajungem $i anume mtrrturisirea credintei in lume. c) Mdrturisirea credinlei tn lume in modfirysgdig actulbotezului.Freud.. Caeli"a{a !!.{pg!!grm-ojq-le.". exprig4-verbal.9i-o_s de pentrucSeaselnridicineazl as6zi esteo realitate complexd .ip!r-aca Apostol Pavel astfel un mlrturisitor al lui Hristos in lume.lllggqt de : ut pome4 -d..a condus in anumite ale istorieila negarearci. favorizeaz[ relalii Credinla. cereceloradulli. a aritat-ofapdeluqe prinIisusHristos gi formalismul c9f99S a credjqlgi cregtine in ryggsumarea perioade mdrturisirea ei in lume. l1) netemdndu-se de om.utenJic_pe !1qo! prin faptelesale cl o credintl ttgbpi_e se_mafturis€arc! imporadevlratii eslg-cea _c3relbfiuctureaz6 foatedimensiunile liata de adevar. lnsugi a spus: . Autori. Lui .I^dsati CuvAntul copiisi vini la mine9i nu-i oprili" (Mt. F. seama de aceastii receptivitate a copiilor fap deceeste tinind bun.fa{ndecredint{. bunrfitii la nivelul vielii relanLanif"eslars. incepdnd din primele zile aleviefuirii Iar cuvintele gdtfein adinculfir49i g{e 9i pe carele sale. 7-l l).ci increzAndu-se lui Dumnezeu". spiritual al credintei CAnd qgBiJul incepe si vorbeasci. Man auprezis sllbirea plrepa lor credinta credin{ei.a in modcorec{. 13.pentru ci in ei nu s-a dezvoltatorgoliul ginici pomirilepbtimaqe individualist inferioare. viadO6famitie$iviataparticulari.grdrturisite feg_il_t a 1or.adici o inshiinarefattrdelume. Qel {9e4qta-decltqge bgteq4t in lhistos"dupA expresia Sfrntului s9-. S. el rostegte cuvinte care qi le-ainsugit treptat. uman{. GHEORGHE POPA TEoLoGIE sI DEMNITATE UMANA preciza mdrturisi.$a pentru faptele voastre celebunesi caei vdzAnd oamenilor peTaElvostu care ln ceruri"(Mt. pe mai confor-r.crlyiqtg. Cop_iii se..q!e. Dupd religioasn 9i disparilia 9i gandire pufin decicredinla f9rm9 cre$tina de mai qne{ine Wpi g{ in _vJitgr.{iq.. Deci fiecaregenera{ie gen_. L. 9i Seyine si lumineze lumina voasti inaintea Iftistg.fisuma!{ ti-04.ne cu iubirea Dumnezeu ulqqp g-raj_dr_ep1e car€ $i (I Ioan4.um0nitatea evoluate.!4 lexobtoin-orizontul Tgate ei: murfa. ci prin actegi atitudini."A.Ai copil?Sl nu-qiia timpriutatea.El€pge44 unui gonfipu! spegific..

7) Superstitia este p_rin o &Fificarea credinfei revelate.slvestepr.r.tJ.. Unui om cu adev[rat credinciosi secerestatfficG tn adevirulcredintei revelate. .iiiirrt.rismil religiossemanifesta a-v!l ii $iplU -q9!^ iuneareli gioas6 llqtlet*t-u faF i e dimens e111--ti-s.tcafi toIq{anta cu d"'rr!il!sa gi ffi iJii.nnlm'.fie renuntAnd la oricecredinfi.a"€iiC o aUa. pefondul as6zi.Lre de l?-gjsciplinali_sericii q{ver-sg!e.Ereticulcrede ln Cuv6ntul lui Dumnezeu. tism.Gic religios' bigotismul Sifanatismul superstilia fql{4e-g$Sy.S pgntry necesare 3-qlguglelta . aadevarului pronrnda mai .it"etismul spre urmatideunefortsincer este dac6 rrJiit.uttsa+teii t u apiraprincipiiledecredinti' o. daril falsificl fie datoridl orgoliului rafiunii.-. in iele..# iritre necesar Jusld€-sffii-areduslei ?le .upiiiide in sinete-ldinle er_e!!ce deci falsificatoare ale credin{ei 9i a!494tice Biqg-rigii 4 6) Apostazia este cregtini. 0e. Din nefericire. sirye-4ry-q!-sq l#ll:"ti-' credinpsaunu accep6 nici o credinp.. metod'iqi' cl existisi o indoiald afirma Morala r1{!unea ori. rt .edif Aqa sunt: crelrn1a ln gtrjgoi. =''=fiffi.6 ftraincer.4ryt.t. asis6m la o recrudescenp a superstiliilor. -mqal. uneiignoranfe spirituale.*o.fie !qp-4d"qr_e-e lClal{decredinla imbra{iqdnd o altacredinti. seapropie defq41gm.c4.:l. i"A*Ji"*f spiritual. autentic6'-1$nilitoa'rc-si crediffi i"iiTril t. spre !a devinao trebuie pecaleairaditiei . '*'Eologi. e*iru pe credinJa cdnd in tinerete exemplu OeitL" lpi4f*U. 3)AteismulesteoblgqltJgJalll.ili.rl&ipreot..iii."':1t1. zilene&sJe etc. cain ideologiile totalitare ateiste.tttt ' prinff-oryplsgle 4 In.a uspg&.ffiltn}i.t-tllismulp. Peplanulviefii morale conduce fie la rigoXign.GHEORGHE problematict in fataacestei in diferitenivelealefiinlei sale' social asistent profesor' e.cr.rlmdnind in orizontulcredintei apostazia' erezia' practic' si ateismul pozill-v' eesl i.t *A.".u iq. 8) Bigotismul lnseamnl reducerea credinfei la formf.i-uifulj4nl"niuceseaducconJinutuluicrqlig. Deaceea ln modimplicit schisma c.iigiii..TEOLOGIE SIDEMNITATE UMANA POPA PR.i.Ciitiitiot' P1i-mgl este sens In acest f{ltlflggtoare' neaute-rltlcr' credinta persoa4qca subiect al credintei.'l reli os nus-e-i 1ta'tojg4aPllge r"j-EGEI"djf. spiritism. la literA actului de $inula duhul credinE.qtgain{5.e ordinp-ractic seapropie dEjqdife&4.*.Bigotul este atent la aspectele exterio-are.it-o petindr s6 stimuleazl crizl care Aceasfi .fg1|lltt..d.'$.iiJ. Cdnd ateismul este d.. qf:lUefeere faf aepersoanete care imparusJscEtti t1g:gqe ii.1:* Ul!$9e!gP349l-qst"a49' IteE-ru negaljv sens si diitrugator inh-operioadr omului in dfletui sena$te iigdl!6-t.'i". fiind expresia uneicgdjglgiiii nusemaimigca in olgglqllUbitii.ifer..E1a1gq-U_f indlafef tii'n"--i.sonal6la fireascd $igontribuie este social 6..resttne.rirod p..ur.gi' fie rbvelat' il.irl.i ale Bisericii.eade indoiala 1 clarig :tittl"!iq9.q4-u ag .sca mijloqcele sd-l trebuie care luchi -.iir . acceptarea unorpseudo-adevdruri carevin in istoriedin '-: penoadamltologrca. 4) Ereziaeste abaterea de_ gmi_ qr-lte adevdruri [aunUl.vrtrjitoare.ryygl-qBl o rntlgial6 I ) Scepticismuteste credinlelc.fie datoritd uneivieti pline depatimiqi vicii. -s1 erezia & bl_gi^sm Scfis. in lume$i anume: .Gitiue retlgros' indiferenttsmul s-Cepticismul.i. cunoa$tere.a$.ed-i4te1iqpl$n€-Zeu.lA actele decult.."il.C6ndateismul este id'eplo:ic.fd{o_infelegere a conJinutulqi lor.

. nereatisia forma o re-aliih.in Spreexemplu.GHEORGHE TEoLOGIE SIDEMNITATE UMANA de iubire.pentru a_adeydrurilor decredinF nevoiedeo anumitii ierarhizare penhu implinirii condiliile necesare celorlalte doul a secrea qianume.continutul sdu obiectiv nu este binefundamentat.individuale .5. De aceea reflecfia criticideasttzi. prin amintirile prin actele sale.caexpresie sau colective a realifit{ii negative absolute. 26).Utopia utopiclgi cea este.5.2. aceea. nldejdea iubirea. (II Cor. Congtiinta utopicicorespunde profirnd celordoutr tendinfe inrdddcinate guriozitalea in spirituluman: saudorintadea viitorulqinevoia gunoa$te dea spera. o . cu toateobstacolele careseopunrealizdriisale.viilqrpo?tesi imbrace doui forme:o Pr9!9gt4rq fo6ra*utopica. ins6.2. ci igi proiecteaztr in viitor dorinfele sale.. iar speranta nu poate si vorbeasctr fdrl ratiune. o con$tientizare a omuluide faptulcl el poate sd$i fie suficient lui $i trebuie insugi pentrucI zeii l-au abandonat.in fond. De li ?gviatac. atuncic6ndSf6ntulApostolPavel. sale.1.viitorul de a gdndidea cunoa$te utopiei sedovedeqte a fi insuficient in fatamodii . globald eleaparcalimifiiri si falsificiri ale dintr-operspectivl nevoie de o pur!fic-are este De aceea actuluide credintE. este o qrydjat4_lipsiu religros 9) Fanatismul a credint'ei alteformedemanifestare car-e dispreguiegte Siwprint-o agresivd.Pentru unii cercetlitori.reqtini. secolul nostru o gdsim in filosofra marxisti. De aceea .ii. hebuies6facem o distinclie claE inte nddejdpa gschatologicd. nici numai in prezent.practictr a utopiei concrete". pot aparea cu credinta. in modprofund.2. anticiparea uneidatoriide a fi careva deveni realitate. penhu hebuia a inha Emaus. in eviden{i a aspectelor timpprin scoaterea neglij ate. daranalizate in acord alecredinlei.La fel facegi Mdntuitorul credin{a in drumspre cdnd seadreseazd inimilorcelordoi ucenici. prin inlahrrarea permanentii elementelor a actuluidecredin{A in viap $iin acela$i intrupdrii sale apar in procesul striinecare care aufost. in marxism acestea doudsuntstrdns unite pentrucAse intemeiaza pe faptd c6speranla in viitor influenleazd modul nostru gi de a trdi. Bloch nu poatesAsedezvolte frra sperantA. a datnaqtere la anti-utopii.Ratiuneaafirmd E. etxistentiald. in anumite specifice cu mijloace pseudo-manifestiri aceste prejuriripersonale saucolective. in slava 24. defapt. Utopia este o desaoalizare.Aceastii $i aspiratiile a omuluiin. virtuli teologice fundamentale $i V|. cnHristos si moard spundndu-le (Lc. Sa in autenticitatea a pastra credin{a saeste Deci. . atitudine uniformizarea credintei mlreqte orizonful negative carepervertesc aceste aspecte Toate cu atentie hebuies6fie analizate al credintei crestine autentic imgi combdtute credinfei. Ea resimte viitorul capeo ameninfare a$a cumutopiamarxisti percepea spafiul incl neexplorat cape o sperant.Omulnu trliegtenumai in hecut. Deciutopia gi inconqtienti este insuficienE pentru cd. nldejdeasausperan{a esteo realitgle conqtitutiy4 a fiinfei u4ane. obscuritatea Reflectia utopiclcea marcat. Nddejdea sausperanla: intreutopie 9i eschatologie Ca $i credinta. De aceea nu este intdmpldtor faptulci nu existi utopieinainte deRena$tere. ftrrtr de careomulnu poate gi povara accepta prezentului. Nidejdea V1.POPA PR.poate.o qi circumsoiere transpunere in timp a speran{ei in lmpiraga lui Dumnezeu. 2) el purifica MintuitorulHristos in vialacre$tind locuitorilordin Corint. Aceste tendinte necesitii inventarea uneiimaginia viitorului.. marxismul este inaintede toateo qtiintda sperantei. predicasa insistaasupra loculuicentralpe careil are.

esteo speranta. a asemenea.. Deaceea un alt cerce$tor.plecAnd de la (materie-virtualitate). .Pentru parte Benedetto Croce utopiaface din mit penhu cit haduce in imaginiliniqtitoare setea meteu rendscAndtr a dorinfelor psihanalizei. Civilizatia tehnologicl deschide demulte ori perspectiva non-sensului astfel dI na$tere la utopie ca mit regresiv. Dahrendodconsiderd im@rdtia cd. incearci silarmonizeze aceastil definitiedatl utopiei. EmstBloch. careesteviitorul lui Dumnezeu.197l. Karl Popper.Eshatologia este.Jurgen speranlei.holistic6". reflecfia mai mult pe confinutul saestecentratA obiectival pe speranfei raporturile cre$tine sale cu aqteptArile istorice $i personale.1973.Creqtinismul. Coeren{a qi fundamentul qi antropologic teoreticd metafizic al lui E. Cu alte cuvinte. in sensul cL ea vizeazd reformarea sau restructurarea societitiiumane. atitudinea utopica este.utopia nueste libertitii. intemeiate culmea sal vdrful piramidei. esteaurora unei zile noi careinvdluieorice lucru in luminasa. sfhrsit ci la inceputul pentrucA..numaiin mlsura in care gi omul lumeanu pot fi in{elese decdtplec6nd de la destina{ia lor ultim6. Teologia speranlei:Dezbateri.teologia instituiedreptcriteriufundamental pentrureinterpretarea mesajuluicregtintrebuiesafie dublat. ci perfec{iunea teroriisau a du$manului absolut". in intregul ei: utopiilese realizeazA nelimitafit deciprin extinderea a puteriiStatului.de orientaregi o migcareinainte 9i pentru aceasta prezentului. GHEORGHE TEOLOGIE UMANA 9I DEMNITATE reflectia criticaactualA compara utopiacu nrirul.dea fi con$tienti in viitor gi (aicieste spaliul libert6{ii) materia. Blochsunt destul defragile. Un gAnditor marxist contemporan.De aceea pe speranfei" careMoltmanno . poatedeveni.Eschatologia n-artrebuisdfie la teologiei".Din aceasticauz5. nu estedoarunul din componentele intr-unsens absoiut el esteliantul credintei creqtinismului: cre$tine. si Speranla a scrisMoltmann.Zi de o . cetiitile aleutopiilorevoci sdnul matern. nu estenici proiectarea spreun viitor nesigur.esteo eschatologie . incl la implinire dupaconceptia aristotelic6.semnificain perspectiva eschatologici teologia tiv{ pentrueains69i 9i pentrulume.de fapt. noashe". ca Si intoarcere la origini. utopia este o desfgurare a posibilitatilor cuprinse in materie.29 POPA PR. conceptul aristotelic dematerie Du@el.. o dintru inceputpdn6la sfhrqit.Pentrua elabora o teologieexact6.. Paris.obiectul Pentru radioase Jean Servier. Eanu se poate printr-o realiza decat violen{iabstracE. sec{iunea adici ceamaiavansatii in timp undese posibilitatea decide viitorul.. Totuqiinteresul cercetiirii teologice a lui Moltmannesteesential orientatspre interpretarea viitorului omului9i a istoriei. Utopia este fundamentul teoretic al totalitarismului.mesajulcregtinca 9i intreaga relglqtie biblicd nu trebuie interpretaUdoar intr-o manierd (adicl o anticipare plS_lgqlica a viitorului) ci mai curdndepi- . intrucet mitula devenit asbziobiectul giutopia psihanalizei. Pentru un alt psihanalist. transpunerea lor pe planul teologic a suscitat De aceea puncte de vedere critice. aleomuluigi nu pe dimensiunile subiective alesperantei. De aceea el distinge trei categorii centrale ale gAndirii pe sperantA: dialectice.i o revolulieSi o transformare Elementuleschatologic. cafiintA care n-aajuns. hanspunsre a fost frcuti de un teologgerman Aceastit de in lucrdri Moltmann trei fundamentale: la Tiibingen. ar trebui sa plecdm de la etapa saultim6.spiritualitate ar speran{ei".nouladicd real6 a celorcare nu suntconstienti deceea ceeste bun. 1973 Teologia in acliune. a devenit la fel.numai Moltmannarein partedreptate.

se deschide daruluisuprem al invierii. Deaceea speianla. De aceea biruintasa asupra mor{ii reprezint?i biruinlanadejdiiasupra deznadejdii saudisperlrii. misterultreceriisaleprin moartespreinviere.t a$teptare viitorului a eschatologic Viitorul esteo realitate absolutimprevizibili. P_romisiunile decistimuleazf.in de oricesuperstifie acelagi timp.La originea acestei istorii nu este un eveniment mitic. Eanu seidentific[decicu simplasperanfia zilei de mAine. Intervalul promisiune dinhe qiimplinirea sareprezintiintervalulin carenidejdeaestepusi in lucrare.236 PR.istoria cildtoriei sprepahia fdgdduiti. al unei prezCn{e cenu semani6stivioibnt Cidoardaca i sedeschide prinh-un actdecredinfA. reprezinfii. Nldejdeantrscutii din Cruceesteceacaredeosebegte credinfa cre$tinA qi utopie. cagicredinla de careseleagl fiintial.Moartealui Hristosreprezinta darulsupremadusTatdluigi concretizarea autenticla speranfei qregtine. Cu altecuvinteClgcealui Hristosestesemnulnedejdii in Dumnezeu pentruto{i cei caretrliesc in qmbra sa.prezenle absente".GHEORGHE POPA TEOLOGIE $I DEMNITATE UMANA fanicn(adicl o manifestare a prezentei gi in lui Dumnezeu clipadefag).4-8). viitorul int6lnirii cu El in Hris. in orizontul antinomic al unei. deja cuAwaam 17. b) invierea lui Hristos:implinire afdgdduintelor lui Dumnezeu unuinou viitor Sipromisiunea Intreaga existen@ a lui Hristoseste un eveniment eschatologic.pentrucd ea este.o nadejde prin carecre$tinul rtrstigniti. carepe pdmdntia forma Bisericii intemeiata de Hristos.ca o condifiesinequasaua implinirilor. sain Dumnezeu.ci gsieo nadejde caretreceprin Cruce. colaborarea omului. libertatea omului pentrucAcer. Isaac alpromisiunii 9i al sperantei timpel s-aperceput pe sinecaun $i in acela$i poporcalator. este o realitate dinamiciin istoria mdntuirii. angajament istoricEi.implrdtia promisi esteimparatialui Dumnezeu. implinirea promisiunilor depind ginldejdea decredinta 9idepopor. a) Dumnezeul lui Israel:Dumnezeu al promisiunilor sau alftgtlduintelor Speranta saunldejdea in lmplrltia cerurilor (infeleasd ca comuniune de iubire Dumnezeu) $i cu ne inrldlcineazd in experienfa ftcuti depoporul iudeu de-alungulcihtorieisale istorice. De aceea nidejdeacreqtinlsemiqci intru trecutulimplinit in gi viitorul aqteptiriifinale.De aceea nadejdea il a5az6 pe om mai intdiinn-o .HristosestedeciCel intru caretoatepromisiunile lur Dumnezeu s-auimplinit..Transpusipe planul spiritual. Spre deosebire dealtepopoare.Ea se mi$ci in orizontulpromisiunilor lui gi Dumnezeu aqteptarea implinirii lor dec6tre om.tos eschaton. ca un poporcarenaddjduie$te $i a$t€apta lmplinirea promisiunilor lui Dumnezeu. poporul alesa cunoscut pe .ci un eveniment circumscris in gi timp: iegirea spafiu din robiaegipteand. AeeastibiruinldreprezintitemeiulnAdejdiicregtine. ca virtuteteologicd.Acestlucrutranspare cel mai binein misterul pascal.Dumnezeul qilovs"caunDumnezeu al lui Avraam.deschidere spreviitorul eschatologic cadarsuprem al lui Dumnezeu.. in cadrul acestui perintilor. promisiuni careau inceput (Gen. Promisiunile saufdglduinfele lui Dumnezeu vestesc lucruricare qi nu exis6incl nuvor exista in modnecesar in posibiliHtilor cadrul oferite detimpulprezent. c) Nddejdea cre$tind:angajament al libertatii umane Si. Speqnfa ctegtinlsesitueaz[. Israel a hiit existen{a sacao istorie deschisil spre viitor. eveniment.Omul nu dispune deea.

9facee. in contextulcdreias-a dezvoltat teologia cre$tind.cagimodul in care eatrebuie s0 semanifeste in viatalor concretii. o imperfectiune.rra arta inzestratfiecare. Deci viitorul speran{ei cre$tine nu esteun orizont intunecatpentru cd el se pregdte$te in prezentprintr_o dinamizare permanenta a darurilorcreatoare .dg a poseda o Erosulreprezintii astfeldorinfa de. adici iubireaca pasiune. binele. prin aceasra creqtinulpreglteqte 9i anticipeaziimpardfialui Dumnezeu care trebuiesdvina. sensul continutul teologic al iubirii.intr_o nouf. Omul cuprins in cercul de vrajd al erosului igi orienteazd intreagasa existenlI spre atingereaBineluil Adevirului 9i Frumosului Contemplarea ca valori ve$nice. iubireaca virtute teologicd.Pentru gdndireafilosoficd greacd.3.care dupl expresia Sftntului . aceasta cu oamenii.1. viefii morale(iubirea virtutilor).3. in viafasaintimi. deoarece imparltia lui Dumnezeu pe careo a$teptiim este dejaprezenE. in canimeninu poatefi creqtin dac6 nu practicd.nici in cel careva veni. subliniem si faptul ca nddejdea crestinA poates6fie falsificat?i prin dou6atitudini qi anume:deznddejdea extreme gi preamareaincredere in Dumnezeu.in carenu se poateatinge expdq1a de fapt o lipsi. carete a$azd cregtin.spreexemplu poate De sa iubeascd. iubireasensibild. avea. Seafirmd. Dar aceasUa$teptare nu inseamnA ine{ie ci lips6de angajament istoric.238 pR.Nadejdea creEtind estetraitaconcretin interiorulrealitafiiistorico-sociale. insote$te nu Apostol Pavelesteceamai mare$i ceacare n^e numai in viata noastrdtemporald.cu speranta cAtot c. lubirea V|.ci 9i in Imp[rntia lui (I Cor. Virtutea teologicd a iubirii Despre iubires-avorbitsi sevorbe$tr permanent in orizontul vie{ii creqtine. gi d-9 a. Erosul loastr6. adevdrul$i inaltaresprecele trei valori supreme: aceastiiubirea statla baza frumosul.in spiritul filosofiei grecegti El sexual6.13).-si-gi asume propria sa responsabilitate . acestorvalori reprezintl.virtutea iubirii.-a realitatepe carenu o avem dar spre c4re tindem in m-od f!in!i1l.6HEORGHE pOpA UMANA TEOLOGIE 9I OEMNITATE aliludine de agteptare. ci va trececu el dincolo. lui Platon.se intemeiazf. Deaceea trebuie si insistim maimult asupra acestei virtu{i. El estevrednicde iubirealor dar nu gi termenul aceea folositde Platonpentrua exprimarealitatea ca dorin6 de iubirii este. in lumeagreco-romand.nu va aveaca finalitatemoartea. TeologiaMoralf. nu arenici o relatrie Zeul lui Platon. general.vielii artistice(iubireafrumo(iubireadivinititriigi a nemuririi). dupi Platon. de polaritatea determinat6 cu lumea reprezintiaspira{ia spreo lumecarenu esteidenticd plenitudinea.u . Erosulestefiul lui Poros(supraabunden{a) lipsa).€pr.5. Cutoate acestea. sensulautentical existenfei umane.5. intr-o noua vi4[d.. Inaintede a trecela virtuteaiubirii. sului)si vietii religioase nu se identificdcu Deci eros-ul.ce-ea estestrans legatade a treia virtute teologica.modalitatede a fi. aceasta virtute. 13. Dumnezeu a) Dumnezeu esteiubire in centrul mesajului Pe aclastaafirmafie. 12.lin aceastd lume. V|.cle$!inul lstoncA.rq"-u1. pu{inisunt ceicare cunosc gi . in acestsens trebuie. afirmalie esteun novum absolntt.3l-32) carenu vor filertare nici in veaculdeacum. considerA acestedoudextremepdcate impotrivaDuhuluiSfhnt(Mat.in care Cu acest sens il gdsimnoi in Banchetul q! Penlg(sdricia.

Cuventul este IisusHristos" acest dictionar Pentru creqtini undic{ionar.s6selepede voieqte s5vindduph in acest textci Mie" (Lc.leoplatonism existaexpresia esteiubire'. .Dumnezeu are conota{iimult mai addnci. Modiluljpalea intreaga si puterealacestui prinEl si este condi{ionat nostru hece Ri pungul Iisus.Dumnezeu .ielireadin sinea lui Dumnezeu_Treime inseamna. g. ci in virtutea iubirii Sale pentru aceastii fiin1a a carei existenta a produs-o. Cu.pxpd$4i maialebl iubirea lui Dumnezeu fatadeom. confirmarea dumnezeirii Sale. slava s6nu rimdnl fird martor. in textul: caretranspar detrei luc{rj fundameutale .. bundtatea s6nu fie fdrl o persoand alL4 care sdsebucure deeagicelelalte daruri care se vddin jurul firii dumnezeieqti sanurdmAnd ftr6 efect".. O.se impartd$eascd pentru deiubirea Sa. uoinpa".PR. defapt. fiind obiectul suprem al acestei iuUiri..Iubirea.Ilristos. dar_ea nu estedec6to. Dumnezeu a creat lumea din iubire pentru ca$ialtefiinte sa.aseminare verb-a-la cu afrrnatia pe careo gasirn in Evanghelia dupi Ioan4.nu reprezintidoar un atributal dumnezeirii ci fiintra insaSi a lui bumnezeueste iubire..23).Vcchiului fiindcorespondentul festament. Iisus lui Dumnezeu r(upuns la iubirea b) Omul:iubire omulsedescoperd teologici. Dacdiegirea din. a exprima aceastil iubire. s6-9i Mine. in via{a ajunge sdinfeleagd cbcel maigreulucruderealizat ..a 4.rriiJa aiviniutiisi perte'ctiunil sale. Cel caresestriduiesi rdspundi urmarea fata de Dumnezeu.Este iubirea care coboarl sptelume. aheb. Nyssa afirma-iii acest sens: Dumnezeu .u o legemorald. 10) iubitceldintii (I Ioan faptul cdnunoi. a Zeuluiinsemna pentru iubiri il culminant al acestei Punctul mantuitoare.structrlrd supremd" a oricrrei iubiri temporale.lubirea^ca dycin4depinde maimuita. nuimpinsde necesitate la crearea omului.discipolii Platon ffiio t_eJv. luarea adicialegerea unuialtar lucrare este crucii. Sm"t"fCrij"ri. compa. care sunt. prin creatoare treiaesteconcretizarea darurilornoastre acestor trei lui. darnu estesolitar. traducerea l1e1t gr.Observdm urmeze sasi s6-Mi este lep4darea primalucrare spirituala cerutideMAntuitorul gi a doua-deegoism egocentrism. ebraiculur .9.sine. iubiriicavirtute in orizontul Hristosqi cafiu lui Iisus al pesineca frateintruumanitate fatade Tatilui. lui Dumnezeu atatiubire4 iqtAlpCSte in orizontul carerdspunde..Iubirea deiubirea intruFiul.expresia iubirii exigenfe. acestanu inseamnd altcevadec6tc6 estevrednic ----. In spafiulvie{ii creqtine afirmatia esieiubire. paradoial.pentruci Dumnezeu esteUnul. cafdgriric cu El comuniunii in vederea lui Dumnezeu si intru El cu . leul lui ptotin. caun aitde In. adicl eliberarea desine. iubire desivArgita in sine$i .ci El ng-a revelat un exeget De aceea nesfarsita c!.siune prin care s-a pecruce a Fiului lui Dumnezeu colstituiemoart€.iantut a fost Creatorul naturiiumane. 135).GHEORGHE POPA UMANA TEOLOGIE 9I DEMNITATE 241 qi. impdrtiqindu-se caun imperativ shfie infeleasd Tatil nu trebuie Dumnezeu la chemarea ci caun rdspuns iau .. In IisusHristos se (Dictionnaire dela viespirituelle. se rment $rdeaceea. p.ca li cetat lui Platonnu iubegte qi nu poatesaiubeasca pentrucd este perfectqi nu doregte nimic in afari de sine.El esteTreimePersonala gi prin urmarecomuniune. Trebuia calumina sanu fie neva_ zut?i.o_iubire Eiparadoxald.Ea virtutea intAlniri secircumscrie acestei jertfitoarea lui Dumnezeu in la iubirea iubirerdspuns este Hristos..Dacieste definit ca eros.Noul Testament a folositun alt termen $i .Celce ia crucea desine..l raspuns este crea{ie.aiO.eacd a.de iubireao'niului. dejertfh$ia. nevoie de iubirearetotdeauna a scris: contemporan ..' . <iydna termen g6sim il qi in Septuaginta. cat$i carecheama.."qstfet. iu6ireaomuiuiiau a umanita{ii teologicla iubirii.

Daci se reducevirtuteateologicda iubirii la un simplu' atunciexistdpericolulde a confunda binelemoral _sentiment gi place cu ceeace-i fieciruia in acestcaz via\a spirituall se gi neplacere. gi va simlinevoia organici o datorie morald pesemeni". 5).GHEORGHE POPA UMANA TEOLOGIE SIDEMNITATE umanA estesApui in lucrare libertatea iubirii jertfitoare. s-aobignuit sdinJocuiascl noliunea deDumnezeu cu ceade Id*eal saude Infinit. dartrebuie sdprecizdm cLin afara spa{iului cre$tin uneori chiar in orizontul $i lui. Romani5. cdndpe el nu-l cutremurd fiorul gitaina infinitului.p[. nu existii s_incerl de oameni.Dumnezeu.din epistola in frumosul cdhe dispare. umane.ci eaigrplica prin respectarea o_tigogg a gpj.4p3gi!9r lui Dq4nezgu fto saa$tepti nimicin schimb. pistrind totuqiformulele gi derespect reala decAt in cadruluneirelatii carenu auconsistenta adorare qi-i poartd personal lumea de careiubegte cu un Dumnezeu grija.iubirea lui Dumnezeu s-arevdrsat in inimile prinDuhulSfhnt" (Romani noastre 5. iubirea faladeDumnezeu poate saimbrace iluzorii. cdcicine iubeqtg cu adevdrat peDumnezeu. Acest lucrueste sesizat nunumai deteologi.rlqilor.. adicdtranscendenta pasaj pe carel-am citat. Iub_irea f4!a de Dumnezeu nu esteun simplu sentimentnebulos.agacum am vdzut. rforme Spre exemplu.!i1e nu-i dec0t manifestarea dragostei de Dumnezeu. El arenevoie deajutor$i acest ajuloreste harulDuhului Sfhnt. epuizeazA inhe pldcere . apropie In spatiul cregtin. 5. misterul creafiei existentei? Estecevaabsurd din punctdevedere logicai imposibil punct din psihologic.care estecentrulmetafizical persoanei A rf. gre$iti a acestor Pentrua evita oriceintelegere afirma{ii trebuie si mai facem cateva precizari. $isaiubimlumea Virtutea teologicd a iubiriinea$aza deciintr-orelatie autenticd nu numai cu Dumnezeu ci cu lumea in care neeste datsi triim. devedere Fdrd iubirede. a iubirii dycinrl. absolutaa lui Dumnezeunu distinctia.adicssasluj€Sti q!9.mdne in orizontultainic al harului. Mintuitorul Iisus Hristos estecategoricin acest sens:.. careneajuti sdin{elegem iubirea lui Dumnezeu intreagd in Dumnezeu. ci 9i pedagog deun mare modem F. acolo unde lipsegte iubirea deordinmetafizic. Cum poate gi cineva sdseinduiogeze in modsincer dedurerea suferin{a semenului.. iar cel ce Mi iubegte Mine va fi iubit de Tatil Meu $i-l voi iubi SiEu SiMd voi ardta lui" (Ioan 14. pq{U.Participarea noastrd la iubirea intima dintreTatil si Fiul este susfinuti decide DuhulS{hnt.Celce areporuncileMele qi le pdzeqte. in iubirealui Dumnezeu inseamnia rdmdne si a iubi lumeain Dumnezeu. germana teologia liberald care a redus religiala un simplu sentiment dedependenfi fa{i deAbsolut. iar iubirea sincerl deoameni iu. acelaestecare pe Mi iubeqte. sdiubeascd Suntem deacord cuaceastii afirmafie. : foartemult deZeul platonic. Sfhntul Apostol Pavel afirmdcd . Omulsingur nupoate saajunga la aceasti dimensiune existenliali.fitgluicare se manifestf.WFoerster: o eroare cet .:l PR. in careSfrntul ApostolPavelafirmdcd iubirea prin Duhul Sftnt lui Dumnezeu s-arevirsatin inimile noastre harului cdt $i se afirma destulde clar atdt transcendenta comuniunea dintrehar qi i_r1.2l). iubirea fatd de presupune atatdistinctiacdt pi comuniunea dintre Dumnezeu Nici pe treaptasupremeicomuniuni om $i Dumnezeu.Este sepoate deprofundd sdsecreadicdexistii iubiresincerlde oameni.

la p.2'rJganPaul Reswebwr.""#:...actrrui .trui coethein."_f i""" * imbrifiqeze in modreal... 1971.tr4 Faust ii rtspiindicA-intov6r[$indu_se cuel s_a deprins cu aga ceva.contemporan .. Vezi$i Constantin Noica. 54. semenul. "ilil rugdciune.fcp temahdii alespiitului contemporan. iubiriidoarru.*"2 Esteposibil*ii raspunde Mefi. l9E7. ci unsimplu oferitprivirii. j_.GHEORGHE POPA Existdqi o.rt il"f ** consecintele reducerii "g-ilr"" ".ial"m..244 PR..:il:*" trdreqte inh-o lumeposibild srnureala sau. cuheierat lIuntricdeaceleaqi gi ..i"'. Goethe a vnrt s6sugereze i" *.anume re=ducerga qge-steia 3r11fine la rafiune:amorDei intellectualis..#. Dimensiunea comunitari a spiritualit{ll ortodoxe Mul{i ginditori umaniqti contemporani afirml ctromul modem ffiind in condiliilespecifice uneiculturisecularizate qi uneicivilizatiitehnicizate.. darin moddeosebit a cuprins domeniul intdlnirii..""'lprincare ".. Editura p.A1tu1".il:"t .i responsabil.:..0. "i Taina iubiriiiol-. in majoritatea cazurilor. maibinespus inn_ o lume reald degridata ..[] $ti . La pensie de Martin Heldegger. un subiect deiomuniune inh-unorizontcomunitar-sacramental.. c-in'i'i""ri'i"fi". 82 el scrie: . maimult saumaipufin.#.-r"*#.r.i". lilosolice.t"_ a". . Teologie 9i spiritualitate Vll.1.t:": a.n^:.i""i" . Editura politica.r"^tlglll ilspt'rrdelea j.Ji:liffi fith. chipulElenei.in primulrdnd. Texte Bucurcgti. aspiralii aceleagi intreblri existen{iale.i. nu maireprezintA..""L? "j". p*iri.Altul". politict..l'#. . Karl Jaspers.ilffi.. rup0nd leglturafireasc6 cu traditiavie qi sacramentald a comunitalii spirituale din care faceparte. Neautenticitatea a cuprins." CapitolulVll in posibit.fi fi:fi i tu . Edouud .'.r"* iot"l"ltiiui* P:lq u.upfiu"""rU abstractizare a realului.p.r'p" efi"" r" orice femeie.:. . 9i-ali'ri* r"nrut autentic al iubirii cavirtuieti "ai "xtr9m" t-ot1la-creqtind invit?i pe om.r" sd devind o fii"d.'p.seaflitacum in situafia dea nu semaiinfelege pe ginici sensul sineinsuqi autentic al existentei sale252.toatedomeniile vielii spirituale.]1f.. Procesumanismului. adic6ooti urmiri paoatu . Rlspunsul pe careMefistoi_l da. il intreabipe Mefisto:grr" p"ribii...iillo"# "r"l.gWa acgs!9dor{ ..Omul sprC neant. al comuniunii cu. 2r2 Vezi GeorgeUscdtescu.. posibilca EIena ".alti extremd carefalsifici realitatea iubirii $i.i-.a.. El scruteazA neantul cuprins dedisperare sau deun elandestrubiiv. Cuvintele lui Nietsche <Dumnezeu a muribrseaudtot mei mult".^^"ill. Privat.""i" *[1:1.la un u.obiect" prezentA originarieste distrusiprinh-oreprezentar€ nivelanE si anoniml"253.Editum ryiy9ti.a" un moment dat.::: d#.i::li^c: t" idicala spre Dumnezeu prin .p.'. i1 cazulacesta omulfiie$te i4b_gq pecare_l E4 spiritual surprinde in moamafi.paresNlnainteze 1986. gotirea lui d".. Touloune..