California Psychological Inventory Grupaje de scale: I. II. III. IV.

Scalele orientarii interpersonale Scalele orientarii valorice si normative Scalele functionarii intelectuale Scalele rolului si stilului interpersonal

I. Scalele orientarii interpersonale 1. Scala Do Cateva studii de validare importante sunt: Gough (1969b): comparatie de peer-nominated cu normele nationale Gough (1969b): comparatie de high si low nominated intre ei In ambele studii s-au constat diferente semnificative Hase & Goldberg (1967): comparatie auto-evaluare globala si auto-evaluare cu CPI (.38 semnificativa) Comportamente associate asociate „Şi-a asumat controlul grupului” (.33); „A vorbit mult la întâlnire” (.33); „A avut mai multe de spus decât oricine altcineva” (.32); „A vorbit doar dacă i s-a adresat altcineva întâi” (-29); „Nu a intrat în conversaţie până nu i s-a pus o întrebare” (-.19); „A dat doar răspunsuri monosilabice la întrebări personale” ( -.19);

2. Scala Cs Cateva studii de validare importante sunt: Gough (1957): Gough Home Index (GHI) (.38 .48) Bogard (1960): caracterul situational al scalei )(sindicat soferi& firma de expeditii)

Comportamente associate A fermecat noile cunoştinţe prin conversaţia interesantă (.27); S-a prezentat singur unei persoane străine, la petrecere (.27);
1

A povestit o întâmplare lungă, pentru a-i întreţine pe ceilalţi (.28); A intrat în conversaţie doar când i s-a pus o întrebare (-.19); S-a întâlnit cu cineva în secret (-.17); A rugat pe altcineva să facă un împrumut în numele său (-.16);

3. Scala Sy Studii de validare     studii concentrate pe valoarea predictivă a scalei din punctul de vedere al participării sociale: Gough (1969b): peer-nomination, grupe extreme, comparatie de scoruri T(m=T 52 & m= T 42) Mizushima & DeVos (1967): delincventa “sociabila” (in grup) studii care se concentrează pe scală ca măsură a sociabilităţii: Hase & Goldberg (1967): corelatie cu masuri ale sociabilitatii(popularity, dating) Bouchard (1969): eficienta in sarcini re

Comportamente associates A discutat aproape cu toată lumea la petrecere (.39); A avut iniţiativa de a înviora o petrecere plictisitoare (.36); A fost în centrul atenţiei la reuniune (.32); A preferat să stea acasă şi să se uite la TV în loc să vină la petrecere ( -.24); A vorbit doar dacă a fost interpelat de altcineva (-.26);

4. Scala Sp Studii de validare: Gough (1969b): peer-nomination, categ. Polarizate (dif semnif) Hase & Goldberg (1967): corelatii puternice intre Sp si indicatori externi (obiectivi) ai sociabilitatii (notorietate&dating) Comportamente associate: A discutat cu mulţi oameni la petrecere (.44); A discutat cu aproape toată lumea la petrecere (.38); A vorbit doar după ce a fost interpelat de altcineva (-.18); A urmat instrucţiunile unui preot fără comentarii (-.21);

5. Scala Sa 6. Studii de validare
2

Conway & Fox (1970) au demonstrat că scala Em se relaţionează puternic cu uzul drogurilor uşoare Comportamente asociate A discutat cu aproape toată lumea la petrecere (. A vorbit doar după ce a fost interpelat(ă) de altă persoană (-. II.Hogan & Mankin (1970): reflectie externa a Sa (hetero evaluare) Montgomery & Mathis (1992): corelatia cu atractivitatea fizica Comportamente associate A avut iniţiativa în grup (. Mankin. Scala Re. Scalele orientarii valorice si normative 1.  A urmat instrucţiunile unui preot fără comentarii (-.22).31). A discutat numai după ce a fost interpelat(ă) (-. Scala In. 1986): validare prin predictie comportamentala Hogan. A adus în discuţie o temă controversată (. A intrat în vorbă doar după ce a fost interpelat de altcineva (-.  A discutat cu multă lume la petrecere (.30). Studii de validare Helson & Picano (1990): validare predictiva -22 ani Singurul grup ale carui scoruri nu s-au modifcat – traditional Comportamente associate  A avut iniţiativa în grup (.25).36).  S-a certat cu părinţii referitor la planurile lor de vacanţă (-.22). Studii de validare Gough (1969b. A discutat cu aproape toată lumea la petrecere (.17).20). Studii de validare Hase & Goldberg peer nomination N=190(1967) Gough (1969b)grupuri extreme (dif=16-18T) Knapp (1960) (militari de cariera vs recruti) Vincent (1961) (mame necasatorite) 3 . A intrat în conversaţie numai după ce i s-a adresat o întrebare (-.33). Scala Em.20). 1996): validare de criteriu Buss & Craik (1980. 7.31).30).

are si cel mai mare numar de studii de validare Cateva studii importante sunt: Gough (1965b) Richardson & Roebuck (1965).18). pe care îl găsise (. • Merge la biserică (. 2. • A spus ceva doar pentru s-i şoca pe ceilalţi (-.20). S-a îmbrăcat cu o ţinută sexy (A mers într-un club de noapte (-.20). A returnat un lucru pierdut de cineva.25). • S-a implicat profund într-o mişcare religioasă (. fara violent d. Scala So.19). Studii de validare Cateva studii importante sunt: Gough (1969): validare predictiva prin nominare impulsivi & controlati Megargee & Mendelsohn (1962): delicte pentru a. A învinuit alte persoane pentru o greşeală. A împrumutat un album muzical unui prieten nu foarte apropiat (-.18).21). • A spus o glumă cu aluzii sexuale (-.29). Nu a returnat un obiect găsit pe jos (-. A fost punctual la întâlnire (.25).23).26).Comportamente asociate A ascultat cu atenţie cele spuse de interlocutor (. Tonra (1963)T<40 Kipnis (1968): cheating in school Gough (1996): devianta la locul de munca Comportamente asociate Umăreşte interlocutorul cu atenţie (.24). 3.24).28). A urmat un program fără să îl modifice (. A spus un banc deochiat (-. chiar dacă nu a fost vina lor ( -. agresivitate extrema b. non-delincventi Comportamente asociate • Urmăreşte interlocutorul cu atenţie (. Gough.20). violenta moderata c. • A dansat la petrecere (-. Scala Sc.29). Studii de validare Scala So e scala preferata a lui H. A a mers la biserică (. 4 .24).

iar la scoruri foarte mici sunt de-a dreptul agresivi în a-şi afirma dreptul la propria părere şi propria identitate comportamentală. 1960. sunt competente. pentru CPI-462 sau CPI-434. axate pe soluţie şi pe viitor şi consideră că viaţa merită trăită şi că viaţa este corectă cu toţi. Sunt persoane critice. Wellbeing). . Sunt rezistente la stres şi la traume. pesimism. consonant cu normele. Goodstein. Studiile de caz realizate pe marginea protocoalelor cu scoruri mari şi foarte mari la scala Gi (Dicken. 5 .pe scurt Persoanele caracterizate de scoruri supramedii. concentrate pe problemele cu care se confruntă. în viziunea lui Gough (1996) scorurile brute de 37 şi 38. pentru că sunt descrise în aceiaşi termeni şi de ceilalţi.4. Scorurile sub-medii sau chiar mici. Daniel. . minimizând probabilitatea ca respectiva persoană să fi dat răspunsuri aleatorii sau insuficient de gândite la întrebările chestionarului. Ceea ce nu recunosc niciodată ca fiind printre comportamentele lor cei cu scoruri mari la scala Gi este tendinţa spre atitudini moraliste şi comportamente oportuniste. sentimente de alienare şi în general o instabilitate psihologică accentuată. dar moderate şi nu extreme. nesigure de sine şi în general de cum ar trebui să rezolve respectivele probleme. Există consonanţă între auto-percepţie şi felul în care sunt văzute de cei din jur. optimiste şi mulţumite cu sine. în ansamblul său. Ca şi concluzie generală privind scala Wb. Sunt indivizi indiferenţi la cei din jur şi la felul în care se reflectă în ochii acestora. 5. în general consideră că viaţa le-a fost potrivnică şi sunt nemulţumite de propria poziţie şi de propriile perspective. nemulţumite.. ignorând. Good impression). De asemenea. dar cu unele caracteristici deosebit de accentuate. respectuoase şi politicoase. Aceste sco ruri invalidează protocolul şi nu ar trebui interpretate dincolo de această semnificaţie. atât fizic cât şi psihologic.pe scurt Scorurile supra-medii obţinute de o persoană pe scala de comunalitate confirmă validit atea protocolului CPI. Scala Cm (Comunalitate. Scorurile moderat de scăzute (scorurile brute de 30 -34 la CPI-434) pot să indice de asemenea un comportament normal.. mai ales la adresa semenilor lor. aceste scoruri sub-medii pot indica pentru persoana evaluată neîncredere în sine şi în propriile forţe. Persoanele cu scoruri mari sunt animate de sentimente generalizate de bine. Scorurile mici la scala Cm (scoruri brute mai mici de 25 la CPI-434) indică posibilitatea unor răspunsuri date la întâmplare şi ridică problema unei posibile invalidităţi a protocolului ca întreg. De asemenea. 1962) demonstrează că de multe ori aceşti indivizi încearcă să intre în graţiile superiorilor lor. Stephenson & Crites. putem spune că scorurile foarte mici sugerează exagerarea grijilor personale sau chiar mimarea lor în scopul distorsiunii protocolului. Heilbrun. Scorurile mici pe scala Gi identifică persoane care valorizează foarte mult propriile idei. săritoare... 6. cum ar fi de exemplu. ci în sens social). cum ar fi independent în gândire. sunt pesimiste şi negativiste. Aceste persoane se culpabilizează. dar nu foarte mari la scala Gi se văd pe sine ca fiind cooperante. o distanţare creativă faţă de norme şi dorinţa de auto-afirmare. se plâng cu uşurinţă şi verbalizează rapid scepticism şi critică. rigorile şi aşteptările grupului de apartenenţă şi ale societăţii în ansamblu. indică de asemenea pentru persoana evaluată convenţionalitate şi conformitate ne necesar de accentuată la norme. Scala Wb (Sanatate. propriile dorinţe şi propriul fel de a fi. minimizând sau trecând cu vederea sentimentele şi nevoile subordonaţilor lor. pline de consideraţie la adresa semenilor. scorurile mari pot fi privite drept indicând un comportament normal (nu în sens clinic. descriu persoane animate de griji. Scala Gi (Impresie buna. Scorurile foarte mari. Communality).

25). Scala To. 6 .23).Gough (1996) consideră că nici scala Wb nu are semnificaţii alterate pentu scorurile extreme de mari şi că.20). Megargee (1972): corelatii negative cu California F Comportamente asociate S-a oferit să gătească cina pentru prieteni în weekend (. această ipoteză nu s-a confirmat empiric şi chiar cele mai înalte scoruri pe scala Wb rebuiesc interpretate pozitiv în relaţia cu tonusul psihologic. Se îmbracă tern (. A făcut glume pe seama altora la petrecere (-. nu există o limită superioară dincolo de care un scor obţinut pe această scală ar putea avea semnificaţii disfuncţionale. în principiu. Gough (1969b). A iniţiat o conversaţie cu o persoană timidă. A acuzat pe cineva că îl vorbeşte pe la spate (-. Nu a predat sau înapoiat ceva ce a găsit pe jos (-. 7. Studii de validare Dunbar.23).19). la o petrecere (. 1995: corelatie negativa cu scala de antisemitism Gough (1969b). Deşi iniţial s-a considerat că scorurile extreme pe scala Wb ar putea sugera comportamente narcisiste şi auto suficiente.21).

III. 7 . Scalele functionarii intelectuale 1. Scala Ac.

21).22).28). Gough (1964b): validare cu GPA.  S-a împrietenit cu cineva doar pentru a-i putea folosi maşina (-.  A spus „nu ştiu” când i s-a pus o întrebare la care nu a dorit să răspundă (-.  A râs zgomotos la glume (-. Scala Ai. mare pentru liceu si relativ mica pentru universitate  Griffin & Flaherty (1964).  Şi-a făcut un prieten doar pentru a obţine o favoare (-.  A divulgat un secret despre propria persoană (-.22). 2. Grade Point Average Comportamente asociate   Îşi face planuri detaliate ale carierei (.Studii de validare  Gough (1996): valoarea predictiva f.  Îşi urmăreşte interlocutorul cu atenţie (. generala.27).18). O) Comportamente asociate  Nu a avut obiecţii pentru ca partenerul/partenera să îşi petreacă timpul cu o persoană de sex opus (.24).21).20 ip). 8 . Studii de validare  Gough & Lanning (1986): validare pe criteriu (note in primul an de studiu universitar)  MacKinnon (1961b): creativitate  validari concurente: BigFive (C.  Joacă tenis (. mare pentru sc.

59) Cartwright. detectează persoanele cu aptitudini intelectuale bune. Whissell. 1972) şi a fost construită astfel încât. cu un uz eficient al acestei abilităţi intelectuale. în actuala ei formă. -.25. Wink & Kmetz (1995). Renunţă şi se retrage atunci când se întâlneşte cu frustrări sau obstacole ( -.Buechy & Honzik (1980): Ie coreleaza mult cu diverse masuri ale sanatatii fizice si mentale Comportamente asociate Valorizează aspectele cognitive şi intelectuale (. Scala Ie.37). 9 . deşi conţine exclusiv itemi pentru psihodiagnoza de personalităţii.17. Intellectual Efficiency / Fluenţă conceptuală. -. Scala Ie/Cf (Eficienţă intelectuală. Stanford-Binet etc.17.23.30). Are un nivel înalt de aspiraţii (. Obiectivele scalei Scala Ie/Cf a fost denumiră original drept „test de inteligenţă nonintelectual” (Megargee. Studii de validare Cateva studii importante sunt: Gough (1996): corelatii cu teste de inteligenta (Raven. Are un sistem ego-defensiv fragil. să coreleze semnificativ cu măsurile uzuale ale inteligenţei. . cu o subsecventă încredere în propriile calităţi intelectuale şi animate în consecinţă de un optimism realist. . Conceptual Fluency). Bayer. confruntat cu stress sau traume devine dezorganizat şi neadaptat (.3.29).28).44-.

10 .

Scalele rolului si stilului interpersonal 1. Gynther & Christian (1978): studiu celebru in faking (Dsd) Gough (1964b): corelare cu criteriul perf. S-a înroşit când a trebuit să vorbească în faţa unui grup mare (-.24). Ocupationale (Strong stiintific investigative) Burkhart. ea are relaţii statistice mult mai vagi cu măsurile clasice ale flexibilităţii.16). 11 . A argumentat în favoarea unei idei inovatoare (.24). NEOPI-R Gough (1968a) şi Megargee (1972) trec în revistă de asemenea un număr de studii care par să sugereze faptul că. Acest lucru se constituie în mod cert într-o barieră serioasă în calea oricărui studiu de validare predictivă a scalei Fx. deşi scala Fx se relaţionează negativ la diverse măsuri ale rigidităţii. Studii de validare Cateva studii importante sunt: Gough (1996): studiu in categ. in psihologie la studenti Comportamente asociate A urmărit cu atenţie criticile aduse de un prieten (. 2. Scala Fx. Studii de validare Cateva studii importante sunt: Gough (1996): validare de criteriu Gough (1996): validare concurenta: Comrey – Order (-.IV.16).56). Scala Py/Is. A trecut cu vederea unei cunoştinţe care a răspândit informaţii false despre el/ea (.

16). von der Lippe & Block (1973): validitate predictiva – interese spre ocupatii M VS interese ocupatii F Wilson & Greene (1971): homo-erotism si hetero-erotism (f>/Sn-) Comportamente asociate A convins pe cineva să facă ceva ce respectiva persoană nu dorea (. dependente şi de ajutorare. pe când scorurile mari sunt asociate cu comportamente feminine. asertive. S-a certat cu o persoană străină la petrecere (-. cu aspiraţii de vizibilitate socială. A ignorat salutul unei persoane străine (. Sensitivity) Obiectivele scalei Scopul scalei F/M a fost încă de la construcţie acela de a ordona respondenţile de -a lungul unui continuum care să descrie noţiunile curente. A planificat decursul unei conversaţii informale (-. calde. hedonism şi autoritate. de „masculinitate” şi „feminitate”. deferente. 12 . Scorurile mici ale scalei sunt asociate cu comportamente masculine. A avut iniţiativa într-o întâlnire cu conotaţii sexuale (-. A evitat privirile celorlalţi (. empirice. A luat un autostopist în maşină (-.30). dominante. 3.29). Scala F/M-Sn (Feminitate/Masculinitate.35). A cumpărat o maşină scumpă numai pentru a-li impresiona prietenii (-. Studii de validare Cateva studii importante sunt: Gough (1996): capacitatea de discriminare in 17 tari Block. A discutat cu un străin în staţia de autobuz (.26). gentile. Feminity/Masculinity sau Sensibilitate.Comportamente asociate A preluat e bunăvoie costurile unei seri în oraş (.16).17).30).26).31).

Măsurăm ce zicem că măsurăm? 13 .

• 14 Detective . care în CPI. precum şi în condiţiile unui instructaj care îi îndemna la disimulare Raspuns aleator • manifestare Subiectul marchează pe foaia de răspuns „adevărat” sau „fals” fără să ia cu adevărat în seamă întrebările chestionarului. o (b) „distorsiune pozitivă” (fake good). Detectia invaliditatii CPI Fake good: Gi (Good impression) • • strategie de dezvoltare empirică.Raspuns aleator o Fake Good o Fake Bad Cele 3 cauze principale ale invalidităţii unui protocol au fost iniţial numite de Gough (1969b): o (a) „reacţie non-responsivă” (non-responsive answering). o (c) „distorsiune negativă” (fake bad).462 s-a transformat în „răspuns aleator” (random answer). ci se poate evalua PATTERNUL de răspuns pentru a stabili dacă există PROBABILITATEA unei distorsiuni Tipuri de invaliditate o Random Answer.Ştiinţa pozitivistă: concepţia esenţialistă despre adevăr o adevăr = măsurare + eroare o cu cât e mai mică eroarea cu atât e mai validă măsurarea surse de eroare în măsurare: induse de instrument – nu vom discuta de ele induse de situaţie induse de subiect Self-reported measures : probleme de validitate în răspunsul subiectului o distorsiune involuntară: percepţie greşită asupra propriilor comportamente & motive o distorsiune voită: managementul impresiei (dorinţa de a prezenta altă imagine) Axioma 1 : NU se pot detecta răspunsuri distorsionate. un număr de subiecţi au completat CPI-ul în condiţii normale.

în sensul în care există întrebări din CPI la care răspunsurile sunt „adevărat” sau „fals” pentru o proporţie covârşitoare din populaţie. Dacă aş conduce o maşină. respectiv puţine răspunsuri de „adevărat” (pentru versiunea engleză a CPI). • Acest pattern de răspuns defineşte „comunalitatea”. rezistă şi pentru versiunile ne-engleze ale CPI. 4%). care dau răspunsul „adevărat”. caracterizează o abordare standard a chestionarului şi. o o o o Părinţii mei au dorit întotdeauna să reuşesc în viaţă (95%. Educaţia este mai importantă decât îşi închipuie majoritatea oamenilor (90%. cu indicarea procentelor din populaţia masculină. respectiv feminină. 93%). • Cei doi itemi cu cele mai multe. A participa la vot este o treabă supărătoare şi inutilă (3%. Communality) • Este important de reţinut aici mai ales faptul că scala se bazează pe patternuri de răspuns tipice pentru populaţia-etalon. aş încerca să-i împiedic pe alţii să mă depăşească (10%. 15 . în mod foarte interesant. 91%).Scala Cm (Comunalitate. sunt prezentaţi în continuare.6%).

16 .

17 .

în devianţă. cu scoruri mari pe toate scalele  gradul în care o persoană poate disimula răspunsurile sale la CPI ţine de: sofisticarea intelectuală a respectivei persoane vezi studiul Py. uneori în orientarea vocaţională.  acest maxim pe scala Gi şi variabilitatea relativ scăzută inter-scale sunt caracteristicile marcante care diferenţiază un profil disimulat de un profil valid dar aparţinând unei persoane superioare. o administrare a CPI-480 la 22 de studenţi (8 bărbaţi şi 14 femei). mai rar în resurse umane Scala Wb (Sănătate.Fake Bad Manifestare scala Wb o poate să apară ca problemă în psihodignosticul cvasi-clinic. delincvenţă. Well-Being)+ constructie la fel ca la majoritatea celorlalte scale ale CPI: strategia generativă empirică. o profilul mediu obţinut de autor în acest fel este prezentat în figura alăturată. cu un maxim pe Gi. în funcţie de ajustarea şi sofisticarea personală a subiecţilor) 18 . însă poate să apară şi în alte situaţii  profilele caracterizate de distorsiune pozitivă au în general scoruri elevate pe toate scalele. cu instructajul de a distorsiona răspunsurile în mod negativ. familiaritatea ei cu testul ori cu testările în general Experimente Canter (1963) pacienţii alcoolici au profile mult mai evident trucate decat cei nealcoolici (cu intelect şi sofisticare superioare) între pacienţii alcoolici există diferenţe doar în cât de bine pot distorsiona şi restul scalelor (variabilitate a capacităţilor de distorsiune pozitivă. Fake good Manifestare scala Gi  cea mai mare problemă în selecţia de personal şi în general în RU.

admirabil şi deosebit de către ceilalţi  generată după o strategie empirică de raportare la criteriu  comportamente associate anumitor comportamente cu scala Gi. o A refuzat să îşi schimbe opinia (-. o A mimat lipsa de afecţiune pentru a-şi atinge scopurile (-. cu scala Gi: o Şi-a urmărit interlocutorul cu atenţie (. o A avut un rol activ în problemele campusului sau comunităţii (.21). o A lăsat pe alcineva să plătească pentru propria consumaţie (-. o Şio A mers la biserică (. Generare  Gi (Impresie Bună.15).Scala Gi. caracterizate de încercări prea evidente de asumare a unor atribute favorabile tinde la încadrarea persoanei evaluate pe un continuum al managementului impresiei. Good Impression)  2 scopuri: a fost creată special pentru a ajuta la identificarea protocoalelor invalide.28). o Nu a fost dispus să asculte punctul de vedere al altei persoane ( -. o S-a implicat puternic într-o mişcare religioasă (.25). ca bun.19).29). o A refuzat să recunoască atunci când nu a avut dreptate (-. Prezentăm în continuare cele cinci comportamente cu corelaţia cea mai mare şi respectiv cea mai redusă.25).26).25). 19 . care merge de la indiferenţă faţă de propria imagine în ochii celor din jur şi până la dorinţa ardentă de a fi evaluat pozitiv.

20 .

 cele distorsionate negativ în 84% din cazuri.  cele cu răspunsuri aleatorii în 87% din cazuri. Wb şi Gi: Interpretare indicatori nonvb  Asumptie – in distorsiune manifestarile nonverbale se intensifica (mimica. o ecuaţia fake bad împarte restul protocoalelor în două grupuri distincte: • cele care par a fi normale • cele care par a fi caracterizate de distorsiune negativă sau aleatoare o ecuaţia random answer împarte aceste protocoale în: • distorsiune negativă • răspuns aleator  Performanta de detective a arborelui  Gough (1987). gestica. câte 1000 pentru fiecare sex. ci şi scalele Cm. în eşantionul normativ  încadrarea greşită ca fiind distorsionate a unui număr cât mai mic de protocoale valide Arbore . pentru CPI462: • din 2000 de protocoale corecte.  acest studiu nu a gasit indicatori nonverbali stabili pentru distorsiune 21 . Sporer & Barbara Schwandt (2007) a concluzionat ca manifestarile nonverbal tind sa scada in intensitate pe durata distorsiunii. tonul vocii etc)  Un studiu recent realizat de Siegfried L.  protocoalele distorsionate pozitiv sunt detectate în 64% din cazuri. 1996) au demonstrat că există în continuare un număr relativ mare de falşi pozitivi şi de falşi negativi.  doar 12 profile distorsionate au fost încadrate greşit drept corecte  din profilele corecte 9 au fost considerate în mod eronat drept fake bad şi 14 ca fiind random answer. ecuaţia fake good e folosită pentru a izola protocoalele ce sugerează un pattern distorsionat pozitiv.  Gough (1996) consideră totuşi că specialistul trebuie să privească nu doar ecuaţiile.proceduri aplicate consecutiv o 1.WOW  Studii experimentale realizate de Gough (1987.Ecuatiile de detective a invaliditatii Arborele de deciyie Ecuatiile de detective a invaliditatii a protocolului  Lanning (1989): pentru CPI 462 o propune şi un arbore de decizie o dezvoltarea ecuaţiilor: statistică  detecţia cât mai multor din protocoalele cunoscute a fi invalide .

“inghetate” (Mehrabian. & Fritz. Kraut. 1978. 1996) o introverti – scade dramatic contactul visual (Walters.1997).  Contactul vizual – este cunoscut ca un indicator stabil al distorsiunii  Studiile experimentale relava faptul doar variabila contact vizual nu poate prezice stabil  distorsiunea  Prin investigarea influentei variabilei moderatoare extraversie-introversie – contactul  vizual devine un indicator stabil  Contact vizual o extraverti – creste contactul vizual in timpul distorsiunii (Walters. 1993) o Miscari corporale rigide. 1994. Harrison. Hwalke. 1978. Cu toate aceste exista numeroase studii care au gasit indicatori stabili ai distorsiunii o Accentuarea cuvintelor predictor pentru distorsiune (Burgoon & Buller. 1994) 22 . Vrij. Jayne. 1994) o Povestirea unui film de groaza ca “placut” si “neplacut” compararea scorurilor o Persoanele care au povestit ca filmul a fost placu tindeau sa accentueze cuvintele  Microexpresii faciale negative (Frank & Ekman. 1971. Raney. & Buckley. 1996)  o Postura “defensiva” (Horvath. Vrij. 1971. Mehrabian.