Florin Popescu PROBLEMA REFORMEI Consiliului de Securitate al ONU, atât prin adaptarea procedurilor sale de lucru, cât şi prin

modificarea numărului de ţări cu statut de membru permanent pare a se dovedi tot mai necesară, în contextul transformării lumii în care trăim într-un teatru al violenţelor şi al ră boiului! "vident, aceasta nu este o problemă de noutate, ea fiind înscrisă pe a#enda internaţională încă din primii ani ai ultimului deceniu ai secolului trecut odată cu prăbuşirea sistemului bipolar care a caracteri at $ă boiul $ece! %ermenii nevoii de reformă au fost resimţiţi la începutul anilor &'(, în contextul i bucnirii primului ră boi din %olf şi al cri ei din $)anda, precum şi al creşterii rolului acestui or#anism în arena internaţională, marcată de tot mai multe cri e şi conflicte re#ionale! *e baterile pe mar#inea acestui subiect, fiind de+a numeroase, un nou articol de ansamblu pe tema necesităţii, a modurilor de punere în aplicare, etc! a acestei reforme, nu ar aduce, probabil, nimic semnificativ! ,nsă, în perspectiva aducerii Consiliului la un nivel de repre entativitate menit să-i maximi e e le#itimitatea în reali area rolului de promovare a păcii şi securităţii la nivel mondial, merită a fi abordată problema re ervării la această masă rotundă a unui loc permanent, pentru un stat musulman repre entativ pentru această parte a lumii! -re entul articol ia în de batere nu atât problema necesităţii acestui de iderat, aceasta fiind de+a o premisă, ci a posibilităţii.imposibilităţii lumii musulmane, la acest moment, de a desemna un stat care, la acest nivel, să îi repre inte în mod ec/itabil interesele şi, mai ales să fie acceptat de statele membre permanente actuale! ,n pre ent, cel mai avansat proiect de reformare a Consiliului de Securitate, este cel propus de către %ermania, 0aponia, 1ra ilia şi 2ndia 3numit şi #rupul %45, acesta fiind înaintat oficial spre de batere 6dunării %enerale la data de 7 iulie 8((9! -e scurt, acesta prevede creşterea numărului locurilor din Consiliu de la :9 la 89, dintre acestea, 7 urmând a avea calitatea de membru permanent, fără drept de veto, iar celelalte patru de membru simplu! Se mai poartă încă discuţii cu privire la repre entarea permanentă a 6fricii, favorite fiind 6frica de Sud, cea mai de voltată ţară, din punct de vedere economic, de pe continent şi Ni#eria, cel mai populat stat! $evenind, însă, la titlu - „De ce (nu) va avea Consiliul de Securitate un stat musulman, membru permanent …”, se distin# două aspecte care susţin această te ă! -rimul pleacă de la premisa că, cel puţin în ca ul Orientului ;i+lociu, ca parte a 2slamului se observă că, încă de la căderea 2mperiului Otoman, această re#iune a repre entat un veritabil butoi cu pulbere pentru omenire, care ar deveni cu atât mai #reu de controlat în condiţia în care un stat musulman, membru permanent, ar deţine un eventual drept la veto pe care l-ar putea folosi în ca ul apariţiei unor propuneri de adoptare de sancţiuni sau a altor măsuri împotriva unui stat musulman terţ! Nu este mai puţin adevărat că o mare parte din vina pentru această stare de fapt o poartă şi marile puteri occidentale care au încercat să-şi păstre e de-a lun#ul timpului sfere de influenţă în onă, neluând în calcul consecinţele pe termen lun# ale acţiunilor lor! ,n mod vădit, una dintre cele mai importante repercursiuni care şi-au făcut simţită pre enţa în ultimii ani este radicali area curentelor anti-occidentale din această re#iune, cu vârful lor de lance < or#ani aţiile teroriste! =>--?if >support"mpt@-arasA--B =>--?endifA--B ,n lumina celor pre entate mai sus, pre enţa unui stat musulman, membru permanent ar fi total incomodă pentru actualul -9 3#rupul celor 9 membri permanenţi actuali5! Cu toate acestea, solicitarea pentru obţinerea unui loc permanent în cadrul Consiliului de Securitate a fost de+a

punctul :E al acestui material averti ea ă cu privire la riscul ca oricare stat membru permanent sau care doreşte să capete această calitate. o politică externă unitară! . "Fmeleddin 2/sano#lu. a declarat că. în contextul amplificării islamofobiei din occident. reafirmând convin#erea că tocmai interesul individual al unui stat +oacă un rol c/eie în definirea politicii externe a acestuia. pre intă o serie de perspective demne de luat în seamă! . însă relevant! .H miliarde de credincioşi ai 2slamuluiL 2storia în #eneral şi cea contemporană în special ne-au dovedit că musulmanii nu sunt nici pe departe o sin#ură voce în arena internaţională. în primul rând. pentru a promova interesele tuturor celor :. întemeiat de către ultimul descendent rămas în viaţă al *inastiei Omeia ilor < E97 d!C/r. faptul că politica externă este şi va rămâne în următoarea perioadă de timp un atribut care va aparţine. în scopul reali ării propriei a#ende şi. devine iarăşi un exemplu. au intervenit fra#mentări succesive care au dat naştere unor noi entităţi statale 3Califatul de Cordoba. abia ulterior. însăşi reli#ia musulmană prin cele două mari ramuri ale sale Sunni şi S/ia. ca urmare a cuceririi de către mon#oli a capitalei 1a#dad.pronunţată pe 8C iunie 8((9. are un rol în perpetuarea de binărilor din rândul musulmanilor. statelor şi nu or#ani aţiilor care #rupea ă state. respin# sau propun forme alternative de reformă ale Consiliului! 6stfel. se pune întrebarea. printre altele. va acţiona.ncă din anul E9( 3doar ::C ani de la moartea -rofetului5 anul maximei întinderi teritoriale a Califatului Omeiad şi al preluării puterii de către *inastia 6bbasidă. fie că această stare de fapt li se datorea ă fie că nu! *e binarea care se poartă între unele state musulmane sau c/iar în interiorul unora dintre ele 3a se vedea 2raF-ul unde confruntările dintre sunniţi şi şiiţi provoacă numeroase victime5 are cau e multiple.a#/reb. or#ani aţia pe care o repre intă „a întreprins eforturi alături de rupul !slamic din cadrul "#$#%#. în urmărirea unor de iderate de interes comun! 1unăoară. secretarul #eneral al or#ani aţiei. odată în plus. cea mai avansată formă de inte#rare statală. precum şi atât de KmoralJ. din punct de vedere politic. ceea ce a fost odată Califatul 6rab. oare poate fi nominali at un stat musulman care să fie atât repre entativ cât şi suficient de influent la nivel diplomatic. ca în care situaţia din 2raF. ac/iese la ideea enunţată în cadrul unui studiu elaborat în cadrul %lobal -olic@ Gorum 3:H iulie 8((95 şi intitulatI JCătre o reformă democratică a Consiliului de Securitate al ONUJ. 6#labitilor în 2fri#ia < C(( d! C/r! şi a Muluni ilor în "#ipt < C7C d!C/r. odată a+uns în postura dorită. iar exemplul cel mai elocvent este c/iar Uniunea "uropeană. totul culminând cu anul :89C d!C/r! când. susţin. dar care nu are. a politicii duse de marile puteri europene şi 2mperiul Otoman cu privire la această re#iune! -ractic unitatea musulmană. din diverse perspective. pentru promovarea intereselor #rupului care l-a promovat şi susţinut! Se arată.n acest document sunt pre entate o serie de concepte care. a durat foarte puţin! .n acest context. poate. în cadrul discursului de desc/idere. predominant. statele nord-africane ale 2dris ilor în . a încetat să mai existe! *e asemenea. pentru a asi&ura o repre'entare permanentă pentru lumea musulmană în Consiliul de Securitate”# Cel de-al doilea aspect care susţine te a enunţată în titlu este repre entat de #radul redus de coe iune între statele musulmane. etc5. cu oca ia reuniunii de la Sanaa. încă. care fără a avea pretenţia că oferă soluţii. cea mai la îndemână explicaţie fiind aceea a moştenirii istorice. Demen a celor 9E de state membre ale Or#ani aţiei Conferinţei 2slamice! Cu acest prile+. crud poate.

o parte din motive constând şi în faptului că pe a#enda internaţională se află de+a în discuţie solicitarea #rupului de ţări %4 3%ermania. ca membre permanente ale Consiliului. ar fi suficienteL Cu si#uranţă că problema repre entativităţii ar fi soluţionată prin numărul crescut al membrilor Consiliului. -eter van Nalsum. a conclu ionat căI „$imeni nu poate crede cu adevărat că un Consiliu cu () de membri ar putea fi mai eficient dec*t unul cu +. sursele de informare şi luările oficiale de po iţie privitoare la intenţiile membrilor aşa-numitului #rup -9 referitoare la 3ne5acceptarea unui stat musulman ca membru permanent al CS. c3iar 2i în ca'ul a1un&erii la un consens. relevant fiind ca ul fostului ambasador al Olandei la ONU. incorect/ să declari acest lucruJ! Ca o primă conclu'ie. 2ndia şi 0aponia5. intervin o serie de aspecte te/nice! 6stfel. în cadrul consultărilor din afara plenului. la acest moment. C3ina. !slamul nu ar fi îndreptă0it a avea un loc în cadrul Consiliului de Securitate. ar&umentele pre'entate mai sus nu inten0ionea'ă să spri1ine aser0iunea potrivit căreia. în calitate de membru permanent. cu atât procedurile ar deveni mai #reoaie necesitând mai mult timp pentru de desfăşurare! Conform aceluiaşi document menţionat mai sus. existând c/iar şi cu privire la acestea un număr considerabil de opinii diver#ente! Cu toate acestea. tocmai pentru a demonstra faptul că pre entul punct de vedere se doreşte a fi unul . S%5. 1ra ilia.ai mult.6lte cau e ţin de obiectivele imediate de politică externă precum şi de interesele economice ale statelor musulmane. repre entant al acestei ţări la Consiliul de Securitate în perioada :'''-8(((. 7area 8ritanie 2i Fran0a. scă ând capacitatea sa de a lua deci ii rapide! . de a avea pur 2i simplu un astfel de repre'entant. însă. oare două sau poate trei state. nu sunt foarte numeroase. dar a devenit -politicall. trebuie păstrat un ec/ilibru între repre entativitate 3care implică un număr cât mai mare de membri permanenţi şi nepermanenţi5 şi eficienţa or#anismului! Cu cât numărul membrilor ar creşte. la întâr ieri de +umătate de i a de baterilor. o cvasi-imposibilitate! 6r#umentele contra acestei teorii vor fi lăsate la latitudinea celor care au convin#erea că acest fapt s-ar putea materiali a mai devreme decât susţine acest articol! *in păcate. pe l*n&ă faptul că ar &enera discu0ii interminabile 2i 1ocuri de culise derulate de unele state interesate de c*2ti&area unei astfel de po'i0ii.. să accepte în privin0a reformării Consiliului de Securitate din perspectiva accederii unui stat musulman în acest club select al liderilor lumii# ÎN CONTINUAREA PRIMEI părţi. care duc. au existat voci din rândul unor diplomaţi de carieră. nu ar duce la eliminarea nemul0umirilor 2i prin urmare la o mai ec3itabilă promovare a intereselor acestei comunită0i# 4n partea a doua a pre'entului articol se va reali'a o abordare mult mai pra&matică a temei din perspectiva a ceea ce sunt 2i respectiv nu sunt dispu2i actualii membri permanen0i. de multe ori. c/iar în forma actuală a Consiliului. dele#aţii obişnuiesc să dea citire unor declaraţii mult prea lun#i. episodul de faţă va încerca să aducă o serie de ar#umente în favoarea opiniei potrivit căreia includerea unui stat musulman ca membru permanent al Consiliului de Securitate 3CS5 al ONU este. în anul 8((9. care în cadrul unui articol publicat în revista Ginancial Mimes. în acest ca . ci încearcă să arate că modalitatea solicitată prin vocea secretarului &eneral al "r&ani'a0iei Conferin0ei !slamice. 6usia. fapt care susţine odată în plus improbabilitatea unei repre entări ec/itabile prin intermediul unui sin#ur stat în cadrul Consiliului de Securitate! 6cest ultim aspect ridică întrebarea! *acă repre entarea printr-un sin#ur loc de membru permanent nu ar fi ec/itabilă şi în interesul ma+orităţii.

fie datorită unor sc/imbări prin forţă lovituri de stat. etc! . etc5! *e ce este importantL -entru că una dintre caracteristicile care lipsesc unui re#im nedemocratic este tocmai KpredictibilitateaJ. nu de puţine ori această atitudine fiind în mod expres etalată cu oca ia diverselor manifestaţii publice. fie datorită reorientării intereselor elitei politice din acel stat. în final va fi pre entată o KportiţăJ. Nu este nicio noutate faptul că. 6bu-.i+lociuL O simplă anali ă cost-beneficiu elimină din start o astfel de conclu ie. cu si#uranţă această ţară ar fi fost ori#inea conceptului! Cu toate acestea. îşi va putea permite luxul de a accepta pe acelaşi nivel al deci iei.ec/ilibrat şi neparti an. în ordinea influenţei de care dispun la ora actuală. fie ea cea actuală ori cea care va re ulta în urma viitoarelor ale#eri. re#atul /aşemit fiind printre primele care a încercat. există o parte însemnată a populaţiei care susţine mişcări de tip islamist-extremist. să introducă monar/ia parlamentară şi care. dacă pra#matismul nu ar fi fost inventat până la naşterea SU6. ale populaţiei aparţinând unora dintre aceste state. se pune întrebareaI oare administraţia americană. un stat care să aibă puterea de a-i împiedica atât de KprofitabilaJ politică în re#iunea Orientului . o şansă ca acest de iderat politic al lumii musulmane să fie reali at mai devreme! Să ne reîntoarcem.ai mult. la po iţiile referitoare la accederea în rândul membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU a unui stat islamic. cu si#uranţă. de cele mai multe ori. poate fi considerat o democraţie în devenire.#/ilimele nu au fost folosite în mod întâmplătorO există un număr de state musulmane considerate pe plan internaţional ca fiind aliaţi ai Statelor Unite în re#iune! . fapt care. precum şi cele ce urmea ă. finalmente. c/iar şi acolo unde avem de a face cu re#imuri democratice sau care tind să capete acest atribut. înc/eierea de acorduri internaţionale. fapt care ar putea duce la sc/imbări ma+ore şi. de moment! . l-a dat pe unul dintre cei mai renumiţi adversari ai SU6. termenul consacrat fiind acela de KteroristeJ! Un exemplu în acest sens este c/iar 2ordania. SU6 au numeroşi KprieteniJ în spaţiul ocupat de statele islamice . de multe ori. precum şi o continuitate a deci iilor în acord cu pro#rame şi obli#aţii asumate cu diferite prile+uri 3ale#eri. c/iar şi de dra#ul obţinerii unui plus de ima#ine la nivel internaţional. pe care fiecare dintre statele -9 ar putea să le adopte sau le adoptă de+a în mod implicit! -rimul dintre cei cinci membri permanenţi ai CS a cărui po iţie faţă de problema enunţată va fi anali ată este. aşadar. -aFistan. principalii piloni ai influenţei americane în re#iune. stat care.ai corect însă ar fi să se afirme că SU6 au un număr de re#imuri aliate şi nu un număr de state. încă din :'98. prile+uri cu care au fost arse însemne americane şi scandate lo inci anti-SU6! 6vând în vedere aceste fapt. SU6 beneficia ă de o ima#ine ne#ativă. ştiut fiind că. imprevi ibile ale politicii unui stat. dornici de a avea un membru permanent în cadrul Consiliului de Securitate! O astfel de conclu ie. în rândul cetăţenilor ţărilor musulmane. nefiind întotdeauna repre entative pentru voinţa popoarelor pe care le conducI bunăoară. întrucât #uvernele acestor state nu întrunesc. Statele Unite al Americii. 6rabia Saudită. nu se află nici măcar printre statele cu un #rad mediu de libertate în privinţa drepturilor individuale acordate cetăţenilor lor! . i-ar ştirbi propriile interese în re#iune.n primul rând are în vedere estimări pe termen îndelun#at. mai mult sau mai puţin spontane. acest concept nu se referă atât la a cunoaşte ce deci ie va lua un #uvern sau conducerea unei ţări cu privire la un aspect punctual. în ansamblul celorlalte ţări musulmane. cu toate acestea. prin nemulţumirea aliaţilor săi. atributele unui re#im democratic. /arta pe anul 8((7 a Greedom Pouse 3or#ani aţie non-#uvernamentală de referinţă în ceea ce priveşte acordarea de ratin#-uri re#imurilor aflate la putere în lume5 ilustrea ă că "#iptul. nu ţine cont de ceea ce se numeşte KpredictibilitateaJ unui re#im politic! -e scurt.usab al-QarRa)i! Moate aceste aspecte ar putea conduce la conclu ia că SU6 promovea ă o politică incoerentă.

Nan# %uan#@a.diplomatic de a spuneI „mai discutăm. c*t 2i îmbunătă0irea procedurilor sale# De asemenea. prin însăşi definirea sa. care să includă at*t c3estiunea lăr&irii prin adău&area de noi membri. într-un viitor nu prea îndepărtat. spri+init de către #uvernele occidentale pentru a prelua puterea din mâinile tatălui său. exemplul 2ranului este cât se poate de relevant! 1unăoară. nu a încercat să îşi asi#ure un ec/ilibru real în interiorul ţării. discursul accentuea ă asupra primordialităţii păstrării eficienţei şi autorităţii Consiliului de Securitate prin fixarea acestui element ca o condiţie sine 9ua non a desfăşurării discuţiilor privind reforma! 6cest fapt.n acest sens. în final. datorită faptului că re#imul care l-a condus nu a repre entat voinţa populară. a afirmat că „reforma Consiliului de Securitate trebuie să se reali'e'e pe mai multe planuri. pare de+a descura+ant pentru adepţii creşterii numărului de membri permanenţi! -e de altă parte. a repre entat un aliat al SU6.Un re#im democratic. Statele Unite şi-ar asuma marele risc al promovării pe o po iţie privile#iată a deci iei politice internaţionale a unui stat care. diplomatul c/ine a accentuat asupra importanţei problemei reformării mecanismelor de luare a deci iilor. unei reformări imediate ale structurii Consiliului de Securitate al ONU. se cunoaşte că 2ranul. ar trebui ca. pe cale de consecinţă un mai mare #rad de stabilitate şi. în contextul părerilor de+a existente care susţin ideea că un or#anism lăr#it şi-ar pierde din eficienţă. situaţie declanşată de revoluţia islamică din :'E' şi menţinută până în pre ent! China. pe de o parte. accentuând necesitatea reali ării unor reforme procedurale în scopul eficienti ării acestui or#anism! -o iţia C/inei a fost oficiali ată prin vocea ambasadorului său la ONU. în primul r*nd. nu se arată nicedecum mai favorabilă procesului de extindere! Statul c/ine se opune. într-un mod brusc. fapt care. a sfârşit prin a deveni. aflat sub conducerea autocratică a Sa/ului . căpătând. deşi duce o politică de contrabalansare a influenţei Statelor Unite în lume. să beneficie'e de consensul 0ărilor din respectivele re&iuni”# *eşi Nan# %uan#@a nu se referă în mod explicit la c/estiunea includerii unui stat musulman pe lista candidatelor pentru un loc permanent în cadrul Consiliului de Securitate. ar fi putut deveni foarte uşor şi în foarte scurt timp. oricare #uvern re ultat în urma unui astfel de proces ar beneficia de o mult mai mare le#itimitate pe plan intern. care. la sfârşitul anilor &E( de+a putea fi considerat unul KtradiţionalJ! 6celaşi aliat. ci a încercat doar să se menţină la putere. coroborat cu determinarea cu care a respins fixarea unui calendar al acceptării de noi membri. precum şi pentru a o păstra ulterior. de KpredictibilitateJ! 2#norând necesitatea acestui atribut. dar acum avem probleme mai presante”# .o/ammad $/e a -a/lavi. care după ce s-a arătat în mod explicit împotriva stabilirii unui calendar al extinderii. un adversar! . se pot tra#e câteva conclu ii interesante cu privire la această problema! 6stfel. autoritatea 2i eficien0a Consiliului de Securitate trebuie asi&urate”# *iplomatul c/ine a adău#at că „lăr&irea Consiliului de Securitate trebuie să 0ină seama de principiul ec3ilibrului &eo&rafic 2i să reflecte repre'entarea diferitelor culturi 2i civili'a0ii# Diversele formule de reformare care privesc anumite re&iuni. în cadrul unui discurs susţinut pe :: iulie 8((9 în faţa 6dunării %enerale a or#ani aţiei. implică existenţa de ale#eri libere şi corecte pe o scenă politică în care să fie repre entate cât mai multe curente ideolo#ice! "vident. ar putea fi interpretat ca fiind un mod ele#ant. în principiu. pe de altă parte. deşi iniţial ar fi repre entat un punct de spri+in. unul dintre cei mai mari adversari ai Satelor Unite în re#iune. o adevărată contrapondere a puterii americane. fiind din acest punct de vedere ţara cu cele mai mari şanse de a deveni.

declară că . C/ina este un obstacol în calea extinderii Consiliului de Securitate în #eneral. tocmai pentru a nu repre enta un an#a+ament politic definitiv! 1unăoară. surprin ător. ştiut fiind faptul că $usia se consideră.&iptul este un candidat care merită să ob0ină unui loc permanent în cadrul unui Consiliului de Securitate lăr&it”# 6ceastă situaţie nu este întâmplătoare. şi în ceea ce priveşte candidatura 2ndiei. $usia spri+ină desc/is şi candidatura %ermaniei. opo iţia privind acordarea dreptului de veto. readuce în prim plan c/estiunea de binării din interiorul lumii musulmane. . are cel puţin două valenţe! -rima. sunt adesea KîmbrăcateJ în cuvinte tin ând. aspect desprins din declaraţia comună a preşedintelui rus şi a primului ministru indian. încercând să arate desc/iderea C/inei pentru includerea de state din orice re#iune. prin care şi-a afirmat spri+inul pentru candidatura acestui stat la cursa pentru obţinerea unui loc permanent în cadrul Consiliului de Securitate! *eclaraţia comună stipula că :Federa0ia 6usă prive2te 6epublica 5rabă .n acest document. dar este puţin probabil că ar fi vorba doar de un exerciţiu de ima#ine sau de o simplă intenţie de a contrabalansa influenţa Statelor Unite.otivele unei atari po iţii sunt #reu identificat în între#ime. o superputere şi nu un simplu c3allen&er! Situaţia este cu atât mai interesantă cu cât luările de po iţie ale repre entanţilor marilor puteri. reali ată aproximativ în aceeaşi termeni! . şi pe cale de consecinţă şi a acceptării unui loc de membru permanent pentru un stat musulman! Rusia este. enunţată în prima parte a articolului. cunoscut fiind faptul că re#imul de la 1ei+in# se opune cate#oric accederii 0aponiei în rândul membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate! Cât priveşte po iţiile Franţei şi Marii Britanii. în cadrul vi itei întreprinse în "#ipt în aprilie 8((9. Posni .ai mult. ar beneficia de disputele din interiorul #rupului 3eventual alimentate discretL>5. este în mod evident de factură populistă. noilor membri! *e asemenea. eventual la ale#erea membrilor #rupului în cau ă! Cea de a doua valenţă constă în faptul că redirecţionarea de baterilor privind ale#erea unui stat repre entativ pentru o anume re#iune. a fost făcută preci area că „!ndia este un membru important 2i influent al comunită0ii interna0ionale 2i ?$usiaA î2i confirmă spri1inul pentru candidatura acestei 0ări în cursa pentru accederea în &rupul membrilor permanen0i ai Consiliului de Securitate lăr&it” .anmo/an Sin#/ din decembrie 8((4. către nivelul de deci ie al re#iunii respective. fapt care ar duce la perpetuă amânare a luării unei deci ii până în momentul în care interesele 1ei+in#ului ar fi servite de restructurarea de care vorbim! 6cest ultim aspect.ubaraF. acestea nu re ultă cu claritate din declaraţii politice sau luări de po iţie oficiale. dovedind că.. cele două state având puncte de vedere clare doar cu privire la accederea statelor %4 şi nu referitor la eventuala candidatură a unui stat musulman! Cu toate . mai de#rabă. la rândul ei.&ipt ca pe un membru important 2i influent al comunită0ii interna0ionale 2i. însă numai în urma a+un#erii la un consens în cadrul fiecărui #rup re#ional de state interesate în a avea un repre entant. devenită un partener economic extrem de important după căderea U$SS. însă. faptul că Nan# %uan#@a a susţinut o mai corectă repre entare a re#iunilor lumii în cadrul Consiliului. dar nu şi-a exprimat o po iţie clară faţă de candidatura 0aponiei. în această lumină. preşedintele Tladimir -utin a semnat o declaraţie comună alături de liderul e#iptean. poate şi pentru a nu afecta în mod ne#ativ relaţia cu C/ina. reiterându-şi. statul care din toţi membri permanenţi ai -9. să su#ere e o intenţie decât să o afirme. fapt evidenţiat de aceeaşi manieră tranşantă în care s-a înscris po iţia Gederaţiei $use. a avut cea mai desc/isă atitudine cu privire la o eventuală includere de noi membri permanenţi în cadrul CS! . în continuare.

în lumina celor pre entate mai sus. o forţă militară considerabilă la nivelul continentului african şi dispunând de o diplomaţie solidă foarte activă în re#iune. interesele sale nu ar fi servite de spri+inirea unui stat repre entant al acestei părţi a lumii pentru obţinerea unei po iţii atât de importante! Odată epui ată lista membrilor permanenţi ai CS. Sao Mome şi -rincipe şi Mo#o! . în perioada anilor &E(. ar putea deveni beneficiarul unui important spri+in din partea #uvernului de la -aris! Uuând în calcul aceleaşi considerente de ordin istoric şi în ca ul . pe ba a istoricului relaţiilor dintre cele două puteri europene şi lumea musulmană. a invadării 2raFului. precum şi alianţa strânsă dintre Uondra şi Nas/in#ton în problema luptei împotriva terorismului şi. Granţa a fost unul dintre principalii susţinători. accentuea ă că luptă pentru o mai lar#ă repre entare a continentului african în cadrul forurilor internaţionale. a+un#ând să condamne 2sraelul pentru ocuparea teritoriilor palestiniene în timpul $ă boiului de 7 ile 3:'7E5 şi să îşi exercite în mod repetat dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU pentru a bloca iniţiative favorabile statului evreu! *e asemenea. de spri+inul oficial al $usiei se desprinde ca fiind un candidat cu şanse reale de a depăşi barierele menţionate! Giind primul stat arab care a înc/eiat o pace separată cu 2sraelul în :'EC. aşa cum este denumită odată cu accederea la putere a lui de %aulle. deşi imediat după sfârşitul celui de al doilea ră boi mondial a fost o susţinătoare activă a 2sraelului. în mare măsură. Sierra Ueone. 6/med 6boul %/eit.ai mult. la Camp *avid. cel puţin din acest punct de vedere. precum şi a relaţiilor acestora cu Statele Unite se pot reali a o serie de speculaţii! Spre exemplu. instaurată între "#ipt şi Ni#eria. etc5. având o relaţie strânsă cu Statele Unite. în pre ent într-o po iţie similară cu cea a Statelor Unite. în ceea ce priveşte ima#inea sa în rândul lumii arabe şi. cea de a T-a $epublică. acest din urmă stat fiind cel mai populat de pe continent. statul e#iptean. precum şi recenta po iţie vis-a-vis de invadarea 2raFului. merită readusă în prim-plan posibilitatea menţionată în desc/iderea acestei a doua părţi. devenind unul dintre principalii +ucători din re#iune într-o încercare de a limita puterea Statelor Unite şi a Uniunii Sovietice în re#iune! . prin care statele musulmane şi-ar putea atin#e obiectivul oficial exprimat în cadrul reuniunii din 8C iunie 8((9 din capitala Demenului. „se califică pentru preluarea responsabilită0ilor de nou membru al Consiliului de Securitate e<tins”# *iplomaţia e#ipteană. Sanaa. trecute sub tăcere! 6cest din urmă aspect este evidenţiat atât la nivel discursiv cât şi prin concurenţa acerbă pentru obţinerea unui loc de membru permanent din partea 6fricii. a înc/eiat rapid vec/ile conflicte cu lumea arabă 3ră boiul din 6l#eria.arii 1ritanii.acestea. susţin ipote a că un stat arab. Granţa s-a reorientat cu :C( de #radeO practic. ar#umentele le#ate de apartenenţa sa la lumea islamică fiind. "#iptul. important exportator de petrol şi unul dintre cei mai mari contribuitori la derularea misiunilor ONU de menţinere a păcii din Uiberia. nu ar fi exa#erat a susţine că. potrivit declaraţiei ministrului său de externe. a Or#ani aţiei Conferinţei 2slamice! 6stfel.area 1ritanie se află. însă. noul re#im a încercat să îşi extindă sfera de influenţă în cadrul fostelor sale colonii. stat care se bucură. odată cu venirea la putere a lui C/arles de %aulle. vec/ile disensiuni cu "#iptul referitoare la Canalul de Sue . candidat la obţinerea unui loc de membru permanent în cadrul CS al ONU. cel puţin în acest moment po iţia acestui stat ar fi defavorabilă susţinerii candidaturii unui stat musulman în cursa pentru obţinerea statului de membru permanent al CS! . implicit. după cum am arătat. ai pro#ramului nuclear derulat de re#imul iraFian! Moate acestea.

cât şi în sânul lumii islamice.n cadrul acestei dispute. fostul diplomat menţionea ă că nici unul dintre cele două nu îşi fundamentea ă politica de reali are a acestui de iderat pe apartenenţa la lumea musulmană. a acu at în mod direct Ni#eria că trădea ă cau a 6fricii. probabil nu va avea suficientă coe iune pentru putea să fie repre entată în mod ec/itabil. cu mult mai important este faptul că acordarea unui loc în cadrul Consiliului pe criteriul apartenenţei unui stat la o anumită reli#ie. aflându-se în po iţia privile#iată de stat arab-musulman şi african. spre deosebire de cele latino-americane şi africane. ca şi candidat cu şanse de accedere în po iţia de membru permanent al CS. că cel puţin unul dintre aspiranţi a înţeles V Sfârşit . încearcă să evite eventualele dispute pe tema obţinerii pe criterii de reli#ie a unui loc permanent în CS. director al 2nstitutului 6merican pentru studii Strate#ice Sud-6siatice din 1oston şi fost ambasador al -aFistanului la ONU. totodată. precum şi prin acceptarea ca acest continent să fie repre entat doar de patru în loc de cinci membri nepermanenţi! "ste evident că "#iptul. includerea unui stat musulman pe lista membrilor permanenţi ai ONU depinde de voinţa politică a celor cinci membri. totuşi. aşa cum a susţinut "Fmeleddin 2/sano#lu. actuali! "vident. pe ba a acestui criteriu! S-ar părea. prin vocea ministrului său de externe. accentuând calitatea sa de repre entant al 6fricii! *r! GarooR Passan.. statul indone ian < cea mai mare ţară musulmană! Cu re#ret. secretarul #eneral al Or#ani aţiei Statelor 2slamice. această voinţă politică va fi dictată strict de interesele şi obiectivele pe care aceste state şi le definesc! . cu drept de veto. deplân#ând. care nu are şi. însă. lipsa de unitate a ţărilor islamice care.n lumina celor exprimate mai sus. situea ă alături de "#ipt. în primul rând. pare cu mult mai puţin probabilă decât atin#erea aceluiaşi de iderat pe calea susţinerii ideii de repre entare re#ională! O astfel de orientare ar elimina numeroase dispute atât la nivelul ONU.nsă. se desprinde conclu ia că. nu şi-au desemnat propriile state candidate! . prin renunţarea la a mai susţine acordarea dreptului de veto pentru noii membri permanenţi. "#iptul.