You are on page 1of 22

ŞCOALA DOCTORALĂ - UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

Criterii de cedare utilizate pentru pământuri
Modele de calcul în ingineria geotehnică
q/pe
Suprafața Hvorslev Stare imposibilă S2 S3 S1 Echilibru limită C4 O4 A4 Stare posibilă S3
- s2

Intersecția cu linia stării critice B4 Suprafața Roscoe S2

- s1 - s3

p/pe

Îndrumător ştiinţific: prof. dr. ing. Anton CHIRICĂ

Doctorand: ing. ANGHEL Alexandra

Criterii de cedare utilizate pentru pământuri

ing. Anghel Alexandra

CUPRINS Cuprinsul figurilor ..................................................................................................................... 2 1 2 Introducere ......................................................................................................................... 3 Criteriul de cedare Mohr – Coulomb ................................................................................. 4 2.1 2.2 3 4 Reprezentări grafice .................................................................................................... 4 Drum de efort .............................................................................................................. 6

Criteriul de cedare Drucker - Prager .................................................................................. 8 Criteriul de cedare Cam – Clay ........................................................................................ 10 4.1 4.2 Modelul Cam – Clay Original ................................................................................... 10 Modelul Cam – Clay Modificat ................................................................................ 13 Formularea criteriului. Efectul efortului net şi al sucţiunii ....................................... 16 Comportamentul elastic în cazul modelului BBM .................................................... 17 Comportamentul plastic în cazul modelului BBM .................................................... 18 Parametrii ce afectează curba Încărcare - Colapsibilitate ......................................... 18

5

Modelul de cedare Barcelona Basic (BBM) .................................................................... 15 5.1 5.2 5.3 5.4

6

Concluzii .......................................................................................................................... 20

Bibliografie .............................................................................................................................. 21

Cuprins

Pagina 1 din 21

...........3: Reprezentarea grafică .....................Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing... 8 Figură 3...................................... 11 Figură 4................................... 15 Figură 5.......................... s3) ................................................... 5 Figură 2........ ln(s)) ....................................................6: Reprezentarea (C.. s2).. 9 Figură 4........... ln(p)) .. 14 Figură 4............................................1: Reprezentarea 2D a dreptei Mohr – Coulomb în coordonate (s.................................................................. q........... 7 Figură 3.................................................................2: Linia normală de consolidare reprezentată în coordonate (e..........1: Suprafaţa de cedare Drucker – Prager este circumscrisă suprafeţei Mohr – Coulomb .............................1: Linia normală de consolidare izotropă funcţie de sucţiune în coordonate (e................................. 15 Figură 5..3D a criteriului Mohr – Coulomb în sistemul de coordonate (s1...............2D a criteriului de cedare Mohr – Coulomb în sistemul de coordonate (s1........................... 12 Figură 4.....S...................L.1: Suprafeţele de cedare în sistemul de coordonate (p.................................. ) .... 5 Figură 2........................ 14 Figură 5................................................................... 4 Figură 2............................ 11 Figură 4..............Coulomb .....................5: Reprezentarea criteriului de cedare plastică Mohr – Coulomb ..................3: Teoria stării critice pentru cazul forfecării ................ q.....................2: Reprezentarea suprafeţei de cedare a modelului Cam – Clay în planul (p... 10 Figură 4...............................................5: Suprafaţa stării critice reprezentată în sistemul de coordonate (p................................. s2.............. q/pe) ........ 17 Cuprinsul Figurilor Pagina 2 din 21 ...........................................................4: Rezultatele încercărilor: a)de compresiune în edometru şi b) de compresiune în triaxial . ) descrise de forfecarea a trei probe .........) pentru delimitarea zonei critice în coordonate relative (p/pe....................................... q) .. ) ........... 6 Figură 2...................................................4: Reprezentarea dreptei Kf ...2:Reprezentarea grafică ..................... Anghel Alexandra CUPRINSUL FIGURILOR Figură 2..........................2: Suprafaţa Drucker – Prager este înscrisă suprafeţei Mohr .............................3: Conturul zonei elastice conform modelului Barcelona Basic ................................

respectiv descărcarea ei. Ultimul criteriu este evaluarea numerică si computaţională a modelului. descărcare şi reîncărcare.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. în care datele experimentale obţinute în urma încercărilor specifice să fie potrivite pentru modelul ales. Au fost propuse numeroase modele care să reprezinte starea de eforturi – deformaţii. În general. În principiu comportamentul acestuia depinde de starile de încărcare. astfel încât să se poată detremina parametrii de material în urma încercărilor standard. referitoare la usurinţa de implementare a acestuia. Dintre acestea sunt criterii de cedare care folosesc doi sau mai multi parametrii de material. pământul prezintă deformaţii remanente. În momentul cedării prezintă un comportament non-liniar în care efortul este depentent de rigiditate. prezintă deformaţii plastice şi dilatanţă eterogenă. se recomandă ca modelului de cedare a pământului ales să fie evaluat astfel încât să existe un echilibru între mecanica continuă. stabilitate şi unicitate. ceea ce complică lucrurile şi mai mult. De-a lungul timpului au fost formulate mai multe criterii de cedare care să explice condiţiile în care se produce cedarea materialului sub acţiunea unei încărcări. Acest coportament nu poate fi asumat ca fiind elastic-perfect plastic confom Mohr-Coulomb. Fiecare dintre modele prezintă avantaje şi limitări funcţie de domeniul de aplicare. Pagina 3 din 21 . S-a observat că după aplicarea unei încărcari. Primul dintre aceste este evaluarea teoretică a modelului. respectiv implementarea cât mai simplistă. respectiv starea de cedare. În 1985 Chen a propus trei criterii de evaluare a modelelor matematice folosite. ce presupune respectarea principiilor de baza ale mecanicii continue conform cărora trebuie să asigure continuitate. Pe de alta parte modelul de cedare Mohr-Coulomb are suficiente avantaje care îl fac favorabil. Următorul criteriu de evaluare este cel experimental. Anghel Alexandra 1 INTRODUCERE Pământul este un material mai complex cu o comportare non-liniară şi care adesea sub acţiunea unei încărcari prezintă un comportament anizotropic şi dependent de timp. reprezentarea cât mai realistică a comportamentului pământului observată prin testarea în laborator. Suplimentar la reprezentarea comportamentului pământului sub acţiunea încărcărilor intervine reprezentarea tridimensională a stării de cedare.

Ceea ce face să fie determinabilă rezistenţa materialului comparând lucrul mecanic exterior produs de deplasare prin actiunea forţelor exterioare cu lucrul mecanic produs de efortul şi deplasarea de pe linia de cedare. În general această teorie se aplică materialelor pentru care rezistenţa la compresiune depăşeşte rezistenţa la forfecare.1) În care. ceea ce face posibilă determinarea rezistenţa de cedare a materialului.  Dreapta intrinsecă Mohr-Coulomb f f c s3 sf f +c  = s · tg s s1 Figură 2. Dreapta este obţinută prin reprezentarea pe ordonată a efortului de forfecare şi pe abscisă a efortului normal aplicat. – efortul normal aplicat. suma acestora trebuie sa fie zero. În cazul pământurilor acesta reprezintă rezistenţa la forfecare funcţie de efortul efectiv.1: Reprezentarea 2D a dreptei Mohr – Coulomb în coordonate (s. Cercul lui Mohr este utilizat pentru determinarea planului principal corespunzător perechii de eforturi pentru care se produce ruperea şi a unghiului de înclinare a planului. ) Pagina 4 din 21 . Legea de frecare a lui Coulomb este folosită pentru a determina combinaţiile dintre efortul de forfecare şi efortul normal pentru care se produce ruperea. Se poate observa că un material care cedează ţinând cont de legea de frecare a lui Coulomb va avea deplasarea produsă în momentul cedării va face un unghi cu linia de cedare egal cu unghiul de frecare internă al materialului. – unghiul de frecare internă.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. Conform legii de conservare a enrgiei. c – coeziunea. reprezintă intersecţia dreptei cu ordonata.1 Reprezentări grafice Criteriul de cedare Mohr – Coulomb este reprezentat grafic(2D) de o dreaptă denumită şi înfăşurătoarea Mohr ce reprezintă toate perechile de valori pentru care masivul cedează. reprezintă unghiul făcut de dreaptă cu orizontala. Anghel Alexandra 2 CRITERIUL DE CEDARE MOHR – COULOMB Teoria Mohr-Coulomb este un model matematic ce reprezintă răspunsul materialelor casante sub acţiunea efortului de forfecare cât şi a efortului normal. 2. – efortul de forfecare. Ecuaţia dreptei este dată de relaţia: tan c (2.

2:Reprezentarea grafică .3: Reprezentarea grafică .s1 .3) (2. Ecuaţiile suprafeţei au următoarea formă: [ [ [ ] ] ] c c c s2 . s2. s2. s3) Pagina 5 din 21 .2) (2.2D a criteriului de cedare Mohr – Coulomb în sistemul de coordonate (s1.s3 (2. s3) va avea forma unui con cu baza hexagonală. a suprafeţei de cedare Mohr – Coulomb în sistemul de coordonate (s1. s3) s1 Rc s3 Rt Figură 2.3D a criteriului Mohr – Coulomb în sistemul de coordonate (s1.s2 Figură 2. 3D. Anghel Alexandra Reprezentarea grafică.4) s3 s1 .Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.

ce se defineşte ca fiind locul geometric al punctelor de efort tangenţial maxim (max) pentru cercurile limită.8) Pagina 6 din 21 . ).7) (2. a . dreapta intrinsecă Coulomb reprezintă locul geometric al tuturor punctelor corespunzătoare tensiunilor tangenţiale maxime aflate pe cercurile limită de tensiuni. Ecuaţia dreptei Kf este dată de relaţia următoare: (2.2 Drum de efort Revenind la reprezentarea în sistemul de coordonate (s. T T’ t = s· a tg b + c c·ctg(f) f s3 s1 s a b c·ctg(f) s3 45º s=(s3+s1)/2 (s) a) Reprezentarea criteriului Mohr-Coulomb b) Reprezentarea criteriului Mohr-Coulomb modificat Figură 2. Între parametrii dreptei Kf şi parametrii dreptei Mohr – Coulomb există relaţii de corespondenţă: (2. Anghel Alexandra 2.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.4: Reprezentarea dreptei Kf Se va obţine astfel dreapta intrinsecă modificată denumită şi dreapta Kf.5) t=(s3-s1)/2 () =s T +c ·tgf Dreapta Kf D. t) prin retrasarea dreptei intrinseci astfel: [ ]  Dreapta intrinsecă Coulomb [ ] (2.panta dreptei Kf. Criteriul de cedare Mohr . .6) în care.Coulomb mai poate fi reprezentat în sistemul de coordonate (s.tăietura dreptei Kf.C.

Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. Aceasta se numeşte linia stării critice şi împarte planul (p.9) Împărţind relaţia (2. q) Figură 2. iar M al lui ‚tgf’.10) la relaţia (2. p) raportul (q/p). ‚p’ este corespondentul lui ‚s’.12) pentru toate perechile de valori (q. Având în vedere că cedare se produce sub f constant.5: Reprezentarea criteriului de cedare plastică Mohr – Coulomb Reprezentarea criteriului de cedare Mohr – Coulomb în coordonate (p. fără variaţii de volum (v=0) dreapta reprezentată în sistemul de coordonate (p. după ce au fost consolidate sub tensiunea medie (p). q) va fii omoloaga dreptei Mohr .) S.L .9) se va găsi valoarea coeficientului de compresiune Mc. ) b) Criteriul Mohr-Coulomb în sistemul (p.11) (2. Anghel Alexandra  Stare imposibilă (cedare) III II I fSC=fR sIII sII sI S3 Stare critică (Echilibru limită) q Zona instabilă S3 SSL =  SC S2≡ Sst C gf S s·t Stare posibilă (stabilitate) S1 p q= · MC . q) conform Figură 2.11) şi utilizănd relaţia (2. (2.Coulomb: ( ) (2.Coulomb. este constant şi egal cu Mc.5 ‚q’ este corespondentul lui ‚’. Pentru găsirea expresiei coeficientului de compresiune Mc care permite delimitarea zonelor de stabilitate/cedare se porneşte de la expresia condiţiei de cedare plastică dată de criteriul Mohr .12) Pagina 7 din 21 . Conform (2. C ( tice cri iune ia K 0 i i tăr res Lin ia s omp C Lin Zona stabilă S1 s tga=Mc tga’=Mc p q= p·M Zona instabilă e Ex ten sie a) Criteriul Mohr-Coulomb în sistemul (s. q) în două domenii: domeniul de eforturi posibile (stabilitate) şi domeniul stărilor imposibile (cedare). pentru care probele sunt forfecate prin compresiune datorită deviatorului (q).10) (2.

A şi B – sunt constante ale materialului determinate experimental. Suprafaţa de cedare Drucker – Prager reprezentată grafic 3D. Având în vedere faptul că modelul Drucker – Prager este o versiune modificată a modelului Mohr – Coulomb.s2 . specific pământurilor. Dacă ne găsim în cazul de faţă însemnă că materialul este supus unei stări de compresiune. în sistemul de coordonate format din tensiunile principale. √ A b în care.1).1) – este primul invariant al stării de eforturi.1). Suprafața de cedare Drucker – Prager √ (3.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.PRAGER Drucker – Prager este un model de cedare dependent de presiune. J2.2) (3. Acesta este o variantă modificată a modelului von Mises.s3 Suprafața de cedare Mohr – Coulomb . depăşeşte valoarea critică.2) şi (3. [ ] – al doilea invariant al stării de eforturi din planul deviatorului. (3.3) reprezintă expresiile celor doi parametrii dacă suprafaţa Drucker – Prager este circumscrisă suprafeţei Mohr – Coulomb (Figură 3. formulate de Cauchy. ecuaţiile (3. iar expresia suprafeţei este dată de relaţia (3.s1 Figură 3. ce consideră că materialul atinge starea limită atunci când cel de-al doilea invariant al efortului deviator. Anghel Alexandra 3 CRITERIUL DE CEDARE DRUCKER .3) √ . Constantele A şi B se pot exprima funcţie de parametrii rezistenţei la forfecare ai materialului f şi c. folosit pentru a determina dacă materialul cedează în domeniul plastic sau prezintă deformaţii plastice.1: Suprafaţa de cedare Drucker – Prager este circumscrisă suprafeţei Mohr – Coulomb Pagina 8 din 21 . . are forma unui con. .

2: Suprafaţa Drucker – Prager este înscrisă suprafeţei Mohr .s1 Figură 3.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.4) (3.5) √ .s3 Suprafața de cedare Mohr – Coulomb . . Suprafața de cedare Drucker – Prager √ (3. Anghel Alexandra Dacă materialul este solicitat la întindere (mai puţin specific pământurilor) suprafaţa de cedare Drucker – Prager este inscrisă suprafeţei Mohr – Coulomb. În acest caz expresiile pentru constantele A şi B vor avea următoarele forme: .Coulomb Pagina 9 din 21 .s2 .

Pentru a aprecia starea de eforturi a unui masiv de pământ din interiorul semispaţiului aflat la o anumită adâncime şi supus unei anumite stări iniţiale de eforturi.L. dar şi pentru o anumită stare de îndesare caracterizată de indicele porilor. q’ Proiecția curbei de stare critică (C. trebuie să se stabilească suprafaţa critică de cedare. Deci. modelul Cam – Clay consideră că pământul cedează pentru o anumită stare de tensiuni.1 Modelul Cam – Clay original sau modelul stării critice presupune că toate pământurile vor ceda după o suprafaţă unică de cedare în sistemul de coordonate (q. Există două variante ale modelului una propusă de Roscoe et al. acest model se bazează atât pe variaţiile de volum cât şi pe variaţia stării de eforturi. caracterizate de principiul efortului efectiv. Este un model specific pământurilor saturate. Astfel. iar în 1967 Burland a propus modelul Cam – Clay Modificat.)  1 2 3 3 p’ A2 A3 B1 B2 B3 Linia de consolidare normală (LCN) A1 A2 A3 B3 B2 B1 1 A1 2 Proiecția curbei de stare critică (LSC) p’ Încercări nedrenate pe trei probe normal consolidate Figură 4. Anghel Alexandra 4 CRITERIUL DE CEDARE CAM – CLAY Modelul Cam – Clay a apărut în anii ‘90 şi a fost propus pentru pământurile argiloase normal consolidate sau supraconsolidate. p’. în 1965 denumit. Punctele aflate pe suprafaţa iniţială de cedare semnifică începerea fenomenului de rupere caracterizat de valorile de vârf ce se continuă cu valorile reziduale. Toate perechile de eforturi aflate deasupra suprafeţei iniţiale de curgere se găsesc în zona de comportare plastică a materialului (punctul S3). e) delimitată de linia stării critice.1: Suprafeţele de cedare în sistemul de coordonate (p. Suprafaţa critică în planul (p. q) este reprezentată de dreaptă şi de elipsă. Modelul Cam – Clay Original 4.S. q) aflate în zona posibilă pământul are un răspuns elastic (punctul S1).2 pentru toate combinaţiile de valori (p. q. la aceeasi stare de încărcăre pot exista multe stări de îndesare pentru care pământul să nu cedeze. ) descrise de forfecarea a trei probe Conform Figură 4. dacă porozităţiile se află sub linia critică de cedare. modelul Cam – Clay Original. Spre deosebire de modelul Mohr – Coulomb ce defineşte starea de cedare funcţie de eforturile tangenţiale din masivul de pământ.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. Versiunea modificată a modelului a fost generalizată pentru starea de eforturi generală de către Roscoe şi Burland (1968). Pagina 10 din 21 .

( ) unde. -1 q Linia stării critice (C. q) are următoarea formă.) Stare imposibilă Stare posibilă  sc φ sc = tan ' (s sc )f Stare imposibilă  f z =s ' f n( a t  sc ) P s z' = z . (4. – presiunea efectivă medie de preconsolidare. q) Suprafaţa de cedare reprezentată în sistemul de coordonate (p.C.3: Teoria stării critice pentru cazul forfecării Pagina 11 din 21 .u A Stare posibilă qf s’ = Mc p f p' = ' Mc = ' s 1'  2s 3 qf p 'f 3 = I3 -u 3 φ sc Încercarea de forfecare directă Mc Încercarea de forfecare triaxială p Figură 4.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.L. Anghel Alexandra q Linia stării critice qf S4 S3 S2 S1 p c· M = Stare imposibilă (zona de comportare plastică) Suprafața initială de curgere Suprafețe de curgere cu f=ct p Stare posibilă (zona de comportare elastică) pc’ p’ Figură 4.2: Reprezentarea suprafeţei de cedare a modelului Cam – Clay în planul (p.1)  Linia de cedare D.S. descrisă de ecuaţia (4.1).

) q Linia consolidării normale (L.4) în care.Coulomb.C. .Clay constă în faptul că în primul caz pentru toate perechile de valori (p.5) în care.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. astfel încât ln(1) 0. Valoarea se poate determina şi analitic: ( ) (4. ln(p)) se consideră pentru o presiune convenţională medie de consolidare izotropă (p 1.presiunea medie sub care proba a fost izotropic consolidată. . e≡) are următoarea formă: (4.C.este indicele porilor sau volumul specific pentru presiunea convenţională p p’ 100 [kN/m2]. egală cu presiunea atmosferică.3) are următoarea formă: (4. În aceste condiţii ecuaţia liniei stării critice în sistemul de coordonate (p.q) care determină punctele S1.presiunea izotropă sub care s-a făcut descărcarea atingând porozitatea corespunzătoare ( ). .N.4: Rezultatele încercărilor: a)de compresiune în edometru şi b) de compresiune în triaxial Diferenţa esenţială între criteriul de cedare plastică Mohr . în al doilea caz domeniul de poziţionare al punctelor S1 este limitat de segmentul de elipsă. Pagina 12 din 21 .N. Originea sistemului de coordonate (. şi criteriul Cam .3) Pentru linia de consolidare normală ecuaţia (4. Anghel Alexandra e Linia consolidării normale (L. situate sub (CSL) pământul ar avea un răspuns elastic.2) (4.) Stare imposibilă Stare posibilă Stare imposibilă Linia decomprimare / recomprimare σ'z Stare posibilă p’ a) Încercarea de compresiune în edometru b) Încercarea de compresiune în triaxial Figură 4. pe când.00 kPa). exprimat funcţie de tensiunile medii.

şi a presiunii.2 Modelul Cam – Clay Modificat Deoarece modelul iniţial dădea deformaţii prea mari a apărut o variantă modificată a acestuia. h) se obţin prin reprezentarea rezultatelor încercărilor de consolidare în triaxial în coordonate relative şi împărţind la presiunea echivalentă se obţine proiecţia suprafeţei Hvorslev descrisă de ecuaţia (4. ) ] (4. ⁄ ( ⁄ ) (4.7) Pagina 13 din 21 . Presiunea echivalentă a unei acţiunii (pi. [ în care.este volumul specific sub acţiunea (p. q)=0 Modelul Cam – Clay Modelul Cam – Clay modificat MSL Mc 1 p p0 Parametrii Hvorslev (g.) Stare posibilă Urma suprafeței de curgere F(p. . q). stările imposibile plasându-se în afara acestui domeniu. prin creşterea tensiunii normale nu este valabilă. Domeniul stărilor posibile este limitat. qi) se determină din curba normală de consolidare cu ajutorul relaţiei (4.S. pe.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.ecuaţia liniei stării critice. p. . .L. q. Ţinând cont de relaţiile anterioare pentru coordonatele liniei stării critice rezultă: [( în care.volumul iniţial. Acest model arată faptul că ideea creşterii nelimitate a rezistenţei la forfecare. pentru o probă consolidată la presiunea izotropă ‚p0’ de linia stării critice [ ] şi de segmentul de elipsă delimitat de punctele p0 şi MSL.7).6). Anghel Alexandra 4. q Stare imposibilă Linia stării critice (C.6) Presiunea echivalentă. este presiunea izotropă sub acţiunea căreia proba din triaxial capătă aceeaşi porozitate ca proba supusă acţiunii combinate a deviatorului.8) ] (4.

L.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.S.) A3 A2 A1 B3 B2 B1 e 1+ = Figură 4.) Suprafața Hvorslev S3 S1 S2 C4 C3 C2 C1 O3 O2 O1 O4 Cedare prin întindere (4. q) stările posibile şi imposibile de tensiuni. deasupra liniei critice sunt valorile pentru care masivul cedează (S3).6) q/pe Suprafața Hvorslev Stare imposibilă S2 S3 S1 Echilibru limită C4 O4 A4 Stare posibilă S3 B4 Suprafața Roscoe S2 Intersecția cu linia stării critice p/pe Figură 4.5: Suprafaţa stării critice reprezentată în sistemul de coordonate (p.5) şi în plan (Figură 4. iar pe linia critică sunt toate valorile pentru care masivul se găseşte în starea de echilibru limită (S2).L.) pentru delimitarea zonei critice în coordonate relative (p/pe. Anghel Alexandra Rezultă ecuaţia suprafeţei Hvorslev astfel: [ ] Curba stării critice (C. de echilibru limită sau de cedare în spaţiu 3D (Figură 4. în interiorul domeniului. ) În mod similar suprafaţa Roscoe. q. q/pe) În concluzie. delimitează în sistemul de coordonate (p. respectiv zonele de echilibru.L. starea în care se află un punct din interiorul semiplanului sau din corpul unui masiv de pământ se poate stabili prin poziţiile punctelor (Si).9) q B4 p A4 Suprafața Roscoe Linia de consolidare normală (N. ).C. Pagina 14 din 21 . Astfel.6: Reprezentarea (C. q.S. se găsesc valorile pentru care masivul se află în echilibru (S1). prin coordonatele sale relative sau în coordonate normale în sistemul (p. sub linia critică.

ln(s)) se obţin două pante ale liniei normale de consolidare. După cum am spus modelul este o extensie a modelului Cam – Clay Modificat la care s-a adăugat efectul sucţiunii asupra rezistenţei la forfecare şi a rezistenţei la compresiune. Anghel Alexandra 5 MODELUL DE CEDARE BARCELONA BASIC (BBM) Acest model reprezintă o extensie a modelului Cam – Clay Modificat şi a devenit foarte popular în aplicaţiile ce folosesc metoda elementului finit pentru pământurile nesaturate.2 este reprezentată N. Este un model de comportare elasto – plastic în care materialul se consideră că are o comportare izotropică. de asemenea.L. Pământurile parţial saturate pot fi încărcate mecanic sau hidraulic prin mai multe metode.2) în care.1) (5. având panta s.C. ţinând cont de valoarea sucţiunii. pp. Linia normală de consolidare (N.1 se poate observa linia normală de consolidare reprezentată la o valoare fixă a sucţiunii şi care are panta . pp. ln(s)) (e.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. Modelul foloseşte efortul net ‚s*’ şi sucţiunea ‚s’.2: Linia normală de consolidare izotropă funcţie de sucţiune în coordonate reprezentată în coordonate (e. pentru studiul comportamentului pământurilor nesaturate. funcţie de sucţiune. [ ] - (5. adâugându-se chiar mai multe cicluri de încărcare/descărcare. q.L.L.L. e A’ e 0 eA N.  şi presiunea de preconsolidare.) luând în considerare sucțiunea eA A C’  eC eB C k B N.C. Reprezentarea grafică a modelului va fi în sistemul de coordonate (p. s). Modelul a fost propus în 1990 de Alonso et al. pentru s > 0 A s (N.C. ca fiind variabile independente. pentru s = 0 eC eB C ks B p po ppo pp lns si s0 Figură 5.1: Linia normală de consolidare Figură 5. sunt exprimate funcţie de ppo şi o atunci când pământul este saturat complet. În Figură 5. Pagina 15 din 21 . Dacă pământul este complet saturat modelul coincide cu varianta de la care s-a plecat. ln(p)) şi (e. iar în Figură 5. În urma reprezentărilor grafice în cele două sisteme de coordonate (e.C. Iar sucţiunea maximă la care a fost supusă proba în trecut se numeşte sucţiunea specifică presiunii de preconsolidare.C.) va fi reprezentată. ln(p)) În modelul Barcelona Basic panta liniei normale de consolidare. Presiunea maximă la care a fost supusă proba la o valoare fixă a sucţiunii se găseşte pe linia de consolidare normală şi se numeşte presiunea de preconsolidare. so.L.

Odată cu creşterea valorii sucţiunii indicele de compresibilitate scade.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. Sucţiunea specifică presiunii de preconsolidare. – indicele de compresiune plastică ce ia în considerare sucţiunea. indicele porilor şi modificările de volum se vor afla astfel: (5. În Figură 5.7) Etapele de încărcare-descărcare izotropă cu aplicare a sucţiunii includ doi parametri ce iau in consideraţie sucţiunea: indicele de încărcare-descărcare.6) în care. Este utilizată în ecuaţia (5. so este importantă pentru a determina limita Pagina 16 din 21 . ks. Anghel Alexandra – este presiunea de referinţa. iar pp= ppo. iar modificările de volum conform ecuaţiei (5.3) (5. – este indicele de încărcare-descărcare. Astfel. – factorul de control al creşterii rigidităţii odată cu valoarea sucţiunii.3) care este folosită de modelul Cam-Clay pentru răspunsul elastic al pământului. s.4) în care.5) pentru a evita problemele de calcul atunci când se consideră pământul ca fiind saturat. se consideră independent de valoarea sucţiunii.  = o. şi indicele de compresibilitate.2 sucţiunea ajunge în punctul C datorită creşterii umidităţii ceea ce corespunde unui răspuns elastic al pământului în momentul după descărcare.4).1 Formularea criteriului. Indicele porilor se poate determina conform ecuaţiei (5. Aceasta este de fapt curba de curgere ce separă domeniul elastic de domeniul elasto-plastic. – indicele de compresiune. Efectul efortului net şi al sucţiunii Se consideră că pământul are un comportament elastic atunci când este încărcat – descărcat izotropic. Această valoare a sucţiunii este denumită „sucţiunea de descărcare”. Se poate observa că pentru cazul pământului saturat valoarea sucţiunii este zero. 5. (5.5) (5. de unde rezultă că o creştere monotonică a compresibilităţii pământului funcţie de sucţiune este asociată cu o descreştere a presiunii de preconsolidare. reprezentând sucţiunea funcţie de presiunea de preconsolidare va rezulta curba de Încărcare – Colapsibilitate. Pentru primul ciclu de încărcare cu aplicare a sucţiunii. adică rigiditatea solului la cea mai mare valoare a sucţiunii. (Loading Collapse). iar deformaţia elastică ce ia în considerare sucţiunea în timpul etapelor de încărcare-descărcare este: ̇ ̇ (5. – presiunea atmosferică.

şi 5. Implicit şi modificările de volum. dar şi ţinând cont de efectul sucţiunii. zona elastică este determinată de curba de curgere denumită Curba de creştere a sucţiunii (Suction Increase) şi este reprezentată în sistemul de coordonate (s. Anghel Alexandra zonei de comportare elastică atunci când sucţiunea creşte.3: Conturul zonei elastice conform modelului Barcelona Basic Pentru cazul general de încărcare-descărcare izotropă modificarea indicelui porilor raportată la efortul net şi sucţiune. Deci.factorul de influență p* ppo Figură 5.2 Comportamentul elastic în cazul modelului BBM Contribuţia efortului net asupra curbei de încărcare – descărcare.11) ̇ ̇ ̇ ̇ ̇ (5.12) ̇ ) în care. . iar Deformaţia volumică totală şi componenta ei plastică. p*).factorul de influență k .9) în care. pentru cazul general de încărcare iniţială cu aplicarea efortului şi a sucţiunii au următoarea formulare: ̇ ̇ ̇ ̇ ̇ ̇ ( ̇ ̇ ) ̇ ( ) ̇ (5.10) (5.8) ̇ (5. după cum urmează: ̇ ̇ în care. s s0 Zona de comportare elastică Curba de ÎncărcareColapsibilitate ( dominant) Curba de creştere a sucțiunii (s dominant) ks . Pagina 17 din 21 .Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. este arătată de ecuaţia : ̇ ̇ (̇ (5. este pur elastică.

– este un coeficient de multiplicare plastică. Comparativ cu acesta modelul BB are o lege non-asociată de flux pentru f1.3 Comportamentul plastic în cazul modelului BBM ̇ Pentru formularea deformaţiei plastice trebuie să se ia în considerare funcţia de curgere.13) în care. Raportul ∞/ o este cuprins între 0. Rezultă că pentru valori ale sucţiunii care tind către zero modelul se reduce la Cam-Clay Modificat.efortul net principal. dau prin scăderea valorii sucţiunii.03kPa-1. este unghiul de Ideea modelului BB este că rezistenţa la forfecare creşte liniar cu sucţiunea.14) în care. ceea ce înseamnă că aceasta tinde către valori mari dacă sucţiunea tinde către valori mari.01 – 0. – este funcţia de potenţial plastică. aceasta fiind definită astfel: ̇ (5. – reprezintă contribuţia sucţiunii asupra vitezei de deformaţie la încărcare – descărcare (uscare – umezire). iar pentru orice variaţie a lui ∞ se poate observa modificările ale curbei de răspuns elastic. M – este panta liniei stării critice.Colapsibilitate Parametrul b cuprins între valorile 0. ̇ . – reflectă extensia suprafeţei de curgere pe zona de tensiune cauzată de coeziunea aparentă. Anghel Alexandra ̇ – viteza principală de deformaţie elastică. 2. – este o constantă direct proporţională cu sucţiunea.2 – 0. .15) Parametrii ce afectează curba Încărcare . arată rata de creştere a presiunii de consolidare cu sucţiunea. Forma generalizată a funcţiei este: ( ) ( ) (5. una este denumită curba de Încărcare – Colapsibilitate şi reprezintă compresiunea plastică datorată creşterii efortului p* sau q. pentru j = 1. Pentru modelul de faţă sunt folosite două funcţii de curgere. Forma curbei de curgere este influenţată de parametrul ∞. ( 5. ̇ – reprezintă viteza de deformaţie plastică asociată curgerii în cazul curbei de Încărcare – Colapsibilitate. 5.4 ) ( ) (5.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. în care frecare internă. 3.7. iar este unghiul de frecare internă ţinând cont de sucţiune. Această parte de răspuns elastic al materialului este Pagina 18 din 21 . fiind utilizată în conjuncţie cu funcţia f1. dar şi potenţialul plastic.

Criterii de cedare utilizate pentru pământuri c ing. Acest parametru este folosit în raport cu ppo. Dacă valoarea raportului devine 0. p . curba este o linie dreaptă. astfel încât pentru valori mai mari decât 1 ale raportului ppo/pc. Pentru valori mai mici decât 1 ale raportului presiunea de preconsolidare descreşte cu sucţiunea. ceea ce însemnă că presiunea de presocnsolidare nu mai este înfluenţată de sucţiune. Pagina 19 din 21 . presiunea de preconsolidare creşte cu sucţiunea. Anghel Alexandra de asemenea influenţată de presiunea de referinţă.

unghiul de frecare internă f şi coeziunea c. indici fizici. dezavantaje. Pentru cele modelel de cedare lucrurile sunt mai complexe. nivelul apei subterane. sunt factori importanţi ce trebuiesc luaţi în considerare la alegerea unui model de calcul. deoarece foloseşte doi parametri de bază caracteristici pământurilor.Coulomb lucrurile sunt mai simple. Anghel Alexandra 6 CONCLUZII Modele de cedare descrise în lucrarea de faţă au fiecare avantaje. Important este ca modelul ales sa stimuleze cât mai bine comportamentul real al pământului. De aceea este important ca înaintea alegeri unui model de cedare să se În cazul modelului de cedare Mohr. Pagina 20 din 21 . şi anume. condiţiile climatice. deoarece acestea au nevoie de date obţinute din încercări experimentale. Natura terenului.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. dar mai ales limitări.

D. 2007 [10] Stanciu. A. I. L.G. D.org/wiki/Cam-clay_yield_surface Bibliografie Pagina 21 din 21 . W.Extended Barcelona Basic Model for soil under cyclic loadings. – A constitutive model for partially saturated soil. Likos. Stuttgart..W. Germania.J. Josa A. T. USA.wikipedia. 2008 [2] Alonso EE.40(3):405–30. Farias.Ng. 2006 [11] http://en. [9] Schanz.. Rahardjo H.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. Taylor & Francis Group. – Fu daţii – Fizica şi meca ica pămâ tu ui. B. – Unsaturated Soil Mechanics. Inc. London. John Wiley & Sons. 1993 [7] Lu. New Jersey. – The Foundation Engineering Handbook.org/wiki/Mohr%E2%80%93Coulomb_theory [12] http://en. Inc.. Springer. 2007 [4] Cela. Institut fur Geotechnik der Universitat Stuttgart. Taylor & Francis Group. – Soil mechanics for unsaturated soils..wikipedia. Gens A. .J.wikipedia. .J. Computers and Geotechnics 38 (2011) 731-740. Editura Tehnică. Lungu.M. G.– Numerical modeling of Expansive Soil Behavior. John Wiley & Sons. Anghel Alexandra BIBLIOGRAFIE [1]Abed. N. London.. Bucureşti. A. – Teoretical and numerical unsaturated soil mechanics.Analysis of reinforced concret structures subjected to dynamic loads with viscoplastic Drucker – Prager model. [3] Charles.. M.. 2006 [6] Fredlund. Copyright 2004 [8] Pedroso. – Advanced unsaturated soil mechanics and engineering. Verlag Berlin Heidelberg. W. Géotechnique 1990.M.org/wiki/Drucker%E2%80%93Prager_yield_criterion [13] http://en. Menzies. Applied Mathematical Modelling 22 (1998) 495±515 [5] Manjriker.