ŞCOALA DOCTORALĂ - UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

Criterii de cedare utilizate pentru pământuri
Modele de calcul în ingineria geotehnică
q/pe
Suprafața Hvorslev Stare imposibilă S2 S3 S1 Echilibru limită C4 O4 A4 Stare posibilă S3
- s2

Intersecția cu linia stării critice B4 Suprafața Roscoe S2

- s1 - s3

p/pe

Îndrumător ştiinţific: prof. dr. ing. Anton CHIRICĂ

Doctorand: ing. ANGHEL Alexandra

Criterii de cedare utilizate pentru pământuri

ing. Anghel Alexandra

CUPRINS Cuprinsul figurilor ..................................................................................................................... 2 1 2 Introducere ......................................................................................................................... 3 Criteriul de cedare Mohr – Coulomb ................................................................................. 4 2.1 2.2 3 4 Reprezentări grafice .................................................................................................... 4 Drum de efort .............................................................................................................. 6

Criteriul de cedare Drucker - Prager .................................................................................. 8 Criteriul de cedare Cam – Clay ........................................................................................ 10 4.1 4.2 Modelul Cam – Clay Original ................................................................................... 10 Modelul Cam – Clay Modificat ................................................................................ 13 Formularea criteriului. Efectul efortului net şi al sucţiunii ....................................... 16 Comportamentul elastic în cazul modelului BBM .................................................... 17 Comportamentul plastic în cazul modelului BBM .................................................... 18 Parametrii ce afectează curba Încărcare - Colapsibilitate ......................................... 18

5

Modelul de cedare Barcelona Basic (BBM) .................................................................... 15 5.1 5.2 5.3 5.4

6

Concluzii .......................................................................................................................... 20

Bibliografie .............................................................................................................................. 21

Cuprins

Pagina 1 din 21

...........3D a criteriului Mohr – Coulomb în sistemul de coordonate (s1.......................................... 5 Figură 2..........4: Reprezentarea dreptei Kf ..................................2: Reprezentarea suprafeţei de cedare a modelului Cam – Clay în planul (p.................................1: Reprezentarea 2D a dreptei Mohr – Coulomb în coordonate (s..................................) pentru delimitarea zonei critice în coordonate relative (p/pe............................................Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing............. 17 Cuprinsul Figurilor Pagina 2 din 21 ...... q............5: Suprafaţa stării critice reprezentată în sistemul de coordonate (p......................................Coulomb ..................................3: Conturul zonei elastice conform modelului Barcelona Basic ..... 12 Figură 4.............................. s2)....................4: Rezultatele încercărilor: a)de compresiune în edometru şi b) de compresiune în triaxial ................... 15 Figură 5................................................. 10 Figură 4.......................................... 7 Figură 3.......................... ln(s)) ............... q) ..................................... ) ....................................................2: Suprafaţa Drucker – Prager este înscrisă suprafeţei Mohr ......1: Linia normală de consolidare izotropă funcţie de sucţiune în coordonate (e... 8 Figură 3..........3: Teoria stării critice pentru cazul forfecării ...............S. s2.....2D a criteriului de cedare Mohr – Coulomb în sistemul de coordonate (s1........ Anghel Alexandra CUPRINSUL FIGURILOR Figură 2.......................2: Linia normală de consolidare reprezentată în coordonate (e....................... s3) .......1: Suprafaţa de cedare Drucker – Prager este circumscrisă suprafeţei Mohr – Coulomb .....................................................................................................1: Suprafeţele de cedare în sistemul de coordonate (p.......... q/pe) ... 15 Figură 5...2:Reprezentarea grafică .................................................L. ) ........................................................... 14 Figură 4............................. q............6: Reprezentarea (C.......... 11 Figură 4............ 4 Figură 2......5: Reprezentarea criteriului de cedare plastică Mohr – Coulomb .......... ) descrise de forfecarea a trei probe .................. 14 Figură 5....... 9 Figură 4............ 11 Figură 4.... 5 Figură 2.................................................3: Reprezentarea grafică .......................................................... 6 Figură 2........ ln(p)) ........................................................

Acest coportament nu poate fi asumat ca fiind elastic-perfect plastic confom Mohr-Coulomb. ce presupune respectarea principiilor de baza ale mecanicii continue conform cărora trebuie să asigure continuitate. Următorul criteriu de evaluare este cel experimental. Ultimul criteriu este evaluarea numerică si computaţională a modelului. respectiv starea de cedare. Primul dintre aceste este evaluarea teoretică a modelului. Anghel Alexandra 1 INTRODUCERE Pământul este un material mai complex cu o comportare non-liniară şi care adesea sub acţiunea unei încărcari prezintă un comportament anizotropic şi dependent de timp. referitoare la usurinţa de implementare a acestuia. S-a observat că după aplicarea unei încărcari. în care datele experimentale obţinute în urma încercărilor specifice să fie potrivite pentru modelul ales. Au fost propuse numeroase modele care să reprezinte starea de eforturi – deformaţii. Pagina 3 din 21 . reprezentarea cât mai realistică a comportamentului pământului observată prin testarea în laborator.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. În general. Pe de alta parte modelul de cedare Mohr-Coulomb are suficiente avantaje care îl fac favorabil. În momentul cedării prezintă un comportament non-liniar în care efortul este depentent de rigiditate. stabilitate şi unicitate. pământul prezintă deformaţii remanente. descărcare şi reîncărcare. respectiv implementarea cât mai simplistă. ceea ce complică lucrurile şi mai mult. Fiecare dintre modele prezintă avantaje şi limitări funcţie de domeniul de aplicare. În principiu comportamentul acestuia depinde de starile de încărcare. astfel încât să se poată detremina parametrii de material în urma încercărilor standard. În 1985 Chen a propus trei criterii de evaluare a modelelor matematice folosite. se recomandă ca modelului de cedare a pământului ales să fie evaluat astfel încât să existe un echilibru între mecanica continuă. De-a lungul timpului au fost formulate mai multe criterii de cedare care să explice condiţiile în care se produce cedarea materialului sub acţiunea unei încărcări. prezintă deformaţii plastice şi dilatanţă eterogenă. Suplimentar la reprezentarea comportamentului pământului sub acţiunea încărcărilor intervine reprezentarea tridimensională a stării de cedare. Dintre acestea sunt criterii de cedare care folosesc doi sau mai multi parametrii de material. respectiv descărcarea ei.

Dreapta este obţinută prin reprezentarea pe ordonată a efortului de forfecare şi pe abscisă a efortului normal aplicat. Cercul lui Mohr este utilizat pentru determinarea planului principal corespunzător perechii de eforturi pentru care se produce ruperea şi a unghiului de înclinare a planului. reprezintă intersecţia dreptei cu ordonata.  Dreapta intrinsecă Mohr-Coulomb f f c s3 sf f +c  = s · tg s s1 Figură 2. În general această teorie se aplică materialelor pentru care rezistenţa la compresiune depăşeşte rezistenţa la forfecare.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. – efortul de forfecare. reprezintă unghiul făcut de dreaptă cu orizontala. Anghel Alexandra 2 CRITERIUL DE CEDARE MOHR – COULOMB Teoria Mohr-Coulomb este un model matematic ce reprezintă răspunsul materialelor casante sub acţiunea efortului de forfecare cât şi a efortului normal. Se poate observa că un material care cedează ţinând cont de legea de frecare a lui Coulomb va avea deplasarea produsă în momentul cedării va face un unghi cu linia de cedare egal cu unghiul de frecare internă al materialului.1 Reprezentări grafice Criteriul de cedare Mohr – Coulomb este reprezentat grafic(2D) de o dreaptă denumită şi înfăşurătoarea Mohr ce reprezintă toate perechile de valori pentru care masivul cedează. Conform legii de conservare a enrgiei. – efortul normal aplicat.1) În care. suma acestora trebuie sa fie zero. ) Pagina 4 din 21 . c – coeziunea. – unghiul de frecare internă. Ceea ce face să fie determinabilă rezistenţa materialului comparând lucrul mecanic exterior produs de deplasare prin actiunea forţelor exterioare cu lucrul mecanic produs de efortul şi deplasarea de pe linia de cedare. 2. Ecuaţia dreptei este dată de relaţia: tan c (2. ceea ce face posibilă determinarea rezistenţa de cedare a materialului. În cazul pământurilor acesta reprezintă rezistenţa la forfecare funcţie de efortul efectiv. Legea de frecare a lui Coulomb este folosită pentru a determina combinaţiile dintre efortul de forfecare şi efortul normal pentru care se produce ruperea.1: Reprezentarea 2D a dreptei Mohr – Coulomb în coordonate (s.

s3) va avea forma unui con cu baza hexagonală. s3) s1 Rc s3 Rt Figură 2.3D a criteriului Mohr – Coulomb în sistemul de coordonate (s1.2D a criteriului de cedare Mohr – Coulomb în sistemul de coordonate (s1.4) s3 s1 .s3 (2. Ecuaţiile suprafeţei au următoarea formă: [ [ [ ] ] ] c c c s2 . Anghel Alexandra Reprezentarea grafică. a suprafeţei de cedare Mohr – Coulomb în sistemul de coordonate (s1.s2 Figură 2. s2.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.s1 .2:Reprezentarea grafică .3: Reprezentarea grafică . s3) Pagina 5 din 21 . s2.2) (2.3) (2. 3D.

tăietura dreptei Kf.5) t=(s3-s1)/2 () =s T +c ·tgf Dreapta Kf D.panta dreptei Kf. T T’ t = s· a tg b + c c·ctg(f) f s3 s1 s a b c·ctg(f) s3 45º s=(s3+s1)/2 (s) a) Reprezentarea criteriului Mohr-Coulomb b) Reprezentarea criteriului Mohr-Coulomb modificat Figură 2. Anghel Alexandra 2. ).2 Drum de efort Revenind la reprezentarea în sistemul de coordonate (s. dreapta intrinsecă Coulomb reprezintă locul geometric al tuturor punctelor corespunzătoare tensiunilor tangenţiale maxime aflate pe cercurile limită de tensiuni. Ecuaţia dreptei Kf este dată de relaţia următoare: (2. t) prin retrasarea dreptei intrinseci astfel: [ ]  Dreapta intrinsecă Coulomb [ ] (2. a . Între parametrii dreptei Kf şi parametrii dreptei Mohr – Coulomb există relaţii de corespondenţă: (2. ce se defineşte ca fiind locul geometric al punctelor de efort tangenţial maxim (max) pentru cercurile limită.C.8) Pagina 6 din 21 .4: Reprezentarea dreptei Kf Se va obţine astfel dreapta intrinsecă modificată denumită şi dreapta Kf.6) în care.Coulomb mai poate fi reprezentat în sistemul de coordonate (s.7) (2. . Criteriul de cedare Mohr .Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.

Coulomb. q) conform Figură 2. fără variaţii de volum (v=0) dreapta reprezentată în sistemul de coordonate (p. Pentru găsirea expresiei coeficientului de compresiune Mc care permite delimitarea zonelor de stabilitate/cedare se porneşte de la expresia condiţiei de cedare plastică dată de criteriul Mohr .11) şi utilizănd relaţia (2.11) (2.9) se va găsi valoarea coeficientului de compresiune Mc. pentru care probele sunt forfecate prin compresiune datorită deviatorului (q).5: Reprezentarea criteriului de cedare plastică Mohr – Coulomb Reprezentarea criteriului de cedare Mohr – Coulomb în coordonate (p. Conform (2.Coulomb: ( ) (2.L . este constant şi egal cu Mc. după ce au fost consolidate sub tensiunea medie (p). ) b) Criteriul Mohr-Coulomb în sistemul (p. q) Figură 2. C ( tice cri iune ia K 0 i i tăr res Lin ia s omp C Lin Zona stabilă S1 s tga=Mc tga’=Mc p q= p·M Zona instabilă e Ex ten sie a) Criteriul Mohr-Coulomb în sistemul (s. Aceasta se numeşte linia stării critice şi împarte planul (p.) S.10) (2. q) va fii omoloaga dreptei Mohr .Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.12) pentru toate perechile de valori (q. q) în două domenii: domeniul de eforturi posibile (stabilitate) şi domeniul stărilor imposibile (cedare).12) Pagina 7 din 21 . iar M al lui ‚tgf’. Având în vedere că cedare se produce sub f constant.9) Împărţind relaţia (2.10) la relaţia (2. ‚p’ este corespondentul lui ‚s’. (2. Anghel Alexandra  Stare imposibilă (cedare) III II I fSC=fR sIII sII sI S3 Stare critică (Echilibru limită) q Zona instabilă S3 SSL =  SC S2≡ Sst C gf S s·t Stare posibilă (stabilitate) S1 p q= · MC .5 ‚q’ este corespondentul lui ‚’. p) raportul (q/p).

iar expresia suprafeţei este dată de relaţia (3.s2 . ecuaţiile (3. Dacă ne găsim în cazul de faţă însemnă că materialul este supus unei stări de compresiune. Suprafața de cedare Drucker – Prager √ (3. folosit pentru a determina dacă materialul cedează în domeniul plastic sau prezintă deformaţii plastice.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.1) – este primul invariant al stării de eforturi. depăşeşte valoarea critică. . ce consideră că materialul atinge starea limită atunci când cel de-al doilea invariant al efortului deviator. J2. A şi B – sunt constante ale materialului determinate experimental. specific pământurilor.1).3) reprezintă expresiile celor doi parametrii dacă suprafaţa Drucker – Prager este circumscrisă suprafeţei Mohr – Coulomb (Figură 3. în sistemul de coordonate format din tensiunile principale. . Suprafaţa de cedare Drucker – Prager reprezentată grafic 3D.2) şi (3.3) √ .2) (3. are forma unui con.s1 Figură 3.s3 Suprafața de cedare Mohr – Coulomb . Având în vedere faptul că modelul Drucker – Prager este o versiune modificată a modelului Mohr – Coulomb.1). (3. Acesta este o variantă modificată a modelului von Mises. formulate de Cauchy.PRAGER Drucker – Prager este un model de cedare dependent de presiune. Constantele A şi B se pot exprima funcţie de parametrii rezistenţei la forfecare ai materialului f şi c. [ ] – al doilea invariant al stării de eforturi din planul deviatorului. Anghel Alexandra 3 CRITERIUL DE CEDARE DRUCKER . √ A b în care.1: Suprafaţa de cedare Drucker – Prager este circumscrisă suprafeţei Mohr – Coulomb Pagina 8 din 21 .

.2: Suprafaţa Drucker – Prager este înscrisă suprafeţei Mohr .s2 .5) √ .Coulomb Pagina 9 din 21 .Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. În acest caz expresiile pentru constantele A şi B vor avea următoarele forme: .s1 Figură 3.4) (3. Suprafața de cedare Drucker – Prager √ (3.s3 Suprafața de cedare Mohr – Coulomb . Anghel Alexandra Dacă materialul este solicitat la întindere (mai puţin specific pământurilor) suprafaţa de cedare Drucker – Prager este inscrisă suprafeţei Mohr – Coulomb.

Spre deosebire de modelul Mohr – Coulomb ce defineşte starea de cedare funcţie de eforturile tangenţiale din masivul de pământ. Modelul Cam – Clay Original 4.S. caracterizate de principiul efortului efectiv. q. modelul Cam – Clay consideră că pământul cedează pentru o anumită stare de tensiuni. q’ Proiecția curbei de stare critică (C. Punctele aflate pe suprafaţa iniţială de cedare semnifică începerea fenomenului de rupere caracterizat de valorile de vârf ce se continuă cu valorile reziduale.2 pentru toate combinaţiile de valori (p. la aceeasi stare de încărcăre pot exista multe stări de îndesare pentru care pământul să nu cedeze. modelul Cam – Clay Original. Pentru a aprecia starea de eforturi a unui masiv de pământ din interiorul semispaţiului aflat la o anumită adâncime şi supus unei anumite stări iniţiale de eforturi. dacă porozităţiile se află sub linia critică de cedare.)  1 2 3 3 p’ A2 A3 B1 B2 B3 Linia de consolidare normală (LCN) A1 A2 A3 B3 B2 B1 1 A1 2 Proiecția curbei de stare critică (LSC) p’ Încercări nedrenate pe trei probe normal consolidate Figură 4. Pagina 10 din 21 . Anghel Alexandra 4 CRITERIUL DE CEDARE CAM – CLAY Modelul Cam – Clay a apărut în anii ‘90 şi a fost propus pentru pământurile argiloase normal consolidate sau supraconsolidate.1: Suprafeţele de cedare în sistemul de coordonate (p. în 1965 denumit.1 Modelul Cam – Clay original sau modelul stării critice presupune că toate pământurile vor ceda după o suprafaţă unică de cedare în sistemul de coordonate (q. acest model se bazează atât pe variaţiile de volum cât şi pe variaţia stării de eforturi. Există două variante ale modelului una propusă de Roscoe et al.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. dar şi pentru o anumită stare de îndesare caracterizată de indicele porilor.L. trebuie să se stabilească suprafaţa critică de cedare. q) aflate în zona posibilă pământul are un răspuns elastic (punctul S1). Versiunea modificată a modelului a fost generalizată pentru starea de eforturi generală de către Roscoe şi Burland (1968). ) descrise de forfecarea a trei probe Conform Figură 4. Astfel. iar în 1967 Burland a propus modelul Cam – Clay Modificat. q) este reprezentată de dreaptă şi de elipsă. Toate perechile de eforturi aflate deasupra suprafeţei iniţiale de curgere se găsesc în zona de comportare plastică a materialului (punctul S3). e) delimitată de linia stării critice. Deci. Suprafaţa critică în planul (p. Este un model specific pământurilor saturate. p’.

2: Reprezentarea suprafeţei de cedare a modelului Cam – Clay în planul (p. ( ) unde. q) Suprafaţa de cedare reprezentată în sistemul de coordonate (p. (4.S.1)  Linia de cedare D.) Stare imposibilă Stare posibilă  sc φ sc = tan ' (s sc )f Stare imposibilă  f z =s ' f n( a t  sc ) P s z' = z .Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.C.1). Anghel Alexandra q Linia stării critice qf S4 S3 S2 S1 p c· M = Stare imposibilă (zona de comportare plastică) Suprafața initială de curgere Suprafețe de curgere cu f=ct p Stare posibilă (zona de comportare elastică) pc’ p’ Figură 4.3: Teoria stării critice pentru cazul forfecării Pagina 11 din 21 .u A Stare posibilă qf s’ = Mc p f p' = ' Mc = ' s 1'  2s 3 qf p 'f 3 = I3 -u 3 φ sc Încercarea de forfecare directă Mc Încercarea de forfecare triaxială p Figură 4.L. q) are următoarea formă. descrisă de ecuaţia (4. -1 q Linia stării critice (C. – presiunea efectivă medie de preconsolidare.

presiunea izotropă sub care s-a făcut descărcarea atingând porozitatea corespunzătoare ( ).Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.C.) Stare imposibilă Stare posibilă Stare imposibilă Linia decomprimare / recomprimare σ'z Stare posibilă p’ a) Încercarea de compresiune în edometru b) Încercarea de compresiune în triaxial Figură 4. Pagina 12 din 21 .5) în care. şi criteriul Cam . exprimat funcţie de tensiunile medii. situate sub (CSL) pământul ar avea un răspuns elastic.3) are următoarea formă: (4. Originea sistemului de coordonate (. în al doilea caz domeniul de poziţionare al punctelor S1 este limitat de segmentul de elipsă. În aceste condiţii ecuaţia liniei stării critice în sistemul de coordonate (p. .presiunea medie sub care proba a fost izotropic consolidată. Valoarea se poate determina şi analitic: ( ) (4.4) în care.q) care determină punctele S1.C.00 kPa).Coulomb. ln(p)) se consideră pentru o presiune convenţională medie de consolidare izotropă (p 1. . . egală cu presiunea atmosferică.4: Rezultatele încercărilor: a)de compresiune în edometru şi b) de compresiune în triaxial Diferenţa esenţială între criteriul de cedare plastică Mohr . e≡) are următoarea formă: (4.este indicele porilor sau volumul specific pentru presiunea convenţională p p’ 100 [kN/m2].) q Linia consolidării normale (L.2) (4. Anghel Alexandra e Linia consolidării normale (L.3) Pentru linia de consolidare normală ecuaţia (4. pe când. astfel încât ln(1) 0.N.Clay constă în faptul că în primul caz pentru toate perechile de valori (p.N.

2 Modelul Cam – Clay Modificat Deoarece modelul iniţial dădea deformaţii prea mari a apărut o variantă modificată a acestuia. Domeniul stărilor posibile este limitat. . Acest model arată faptul că ideea creşterii nelimitate a rezistenţei la forfecare. . [ în care. este presiunea izotropă sub acţiunea căreia proba din triaxial capătă aceeaşi porozitate ca proba supusă acţiunii combinate a deviatorului.8) ] (4.7).6). pe.7) Pagina 13 din 21 .6) Presiunea echivalentă. . prin creşterea tensiunii normale nu este valabilă.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. Anghel Alexandra 4. ⁄ ( ⁄ ) (4. q Stare imposibilă Linia stării critice (C. Presiunea echivalentă a unei acţiunii (pi. q. h) se obţin prin reprezentarea rezultatelor încercărilor de consolidare în triaxial în coordonate relative şi împărţind la presiunea echivalentă se obţine proiecţia suprafeţei Hvorslev descrisă de ecuaţia (4.L.ecuaţia liniei stării critice.S. pentru o probă consolidată la presiunea izotropă ‚p0’ de linia stării critice [ ] şi de segmentul de elipsă delimitat de punctele p0 şi MSL. ) ] (4. qi) se determină din curba normală de consolidare cu ajutorul relaţiei (4.este volumul specific sub acţiunea (p. q)=0 Modelul Cam – Clay Modelul Cam – Clay modificat MSL Mc 1 p p0 Parametrii Hvorslev (g.volumul iniţial.) Stare posibilă Urma suprafeței de curgere F(p. q). p. şi a presiunii. stările imposibile plasându-se în afara acestui domeniu. Ţinând cont de relaţiile anterioare pentru coordonatele liniei stării critice rezultă: [( în care.

q) stările posibile şi imposibile de tensiuni. se găsesc valorile pentru care masivul se află în echilibru (S1).S.5) şi în plan (Figură 4. în interiorul domeniului. Pagina 14 din 21 . de echilibru limită sau de cedare în spaţiu 3D (Figură 4. q. iar pe linia critică sunt toate valorile pentru care masivul se găseşte în starea de echilibru limită (S2). sub linia critică. delimitează în sistemul de coordonate (p. q/pe) În concluzie. ). q.) Suprafața Hvorslev S3 S1 S2 C4 C3 C2 C1 O3 O2 O1 O4 Cedare prin întindere (4.5: Suprafaţa stării critice reprezentată în sistemul de coordonate (p.) pentru delimitarea zonei critice în coordonate relative (p/pe. ) În mod similar suprafaţa Roscoe. deasupra liniei critice sunt valorile pentru care masivul cedează (S3).9) q B4 p A4 Suprafața Roscoe Linia de consolidare normală (N.6: Reprezentarea (C. respectiv zonele de echilibru.S. prin coordonatele sale relative sau în coordonate normale în sistemul (p. starea în care se află un punct din interiorul semiplanului sau din corpul unui masiv de pământ se poate stabili prin poziţiile punctelor (Si).L.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.L.C.) A3 A2 A1 B3 B2 B1 e 1+ = Figură 4.L.6) q/pe Suprafața Hvorslev Stare imposibilă S2 S3 S1 Echilibru limită C4 O4 A4 Stare posibilă S3 B4 Suprafața Roscoe S2 Intersecția cu linia stării critice p/pe Figură 4. Astfel. Anghel Alexandra Rezultă ecuaţia suprafeţei Hvorslev astfel: [ ] Curba stării critice (C.

q. pentru s = 0 eC eB C ks B p po ppo pp lns si s0 Figură 5. Pagina 15 din 21 . ln(p)) În modelul Barcelona Basic panta liniei normale de consolidare. ln(s)) se obţin două pante ale liniei normale de consolidare. [ ] - (5.2: Linia normală de consolidare izotropă funcţie de sucţiune în coordonate reprezentată în coordonate (e. funcţie de sucţiune. ln(p)) şi (e. pentru s > 0 A s (N.C.L. adâugându-se chiar mai multe cicluri de încărcare/descărcare. Presiunea maximă la care a fost supusă proba la o valoare fixă a sucţiunii se găseşte pe linia de consolidare normală şi se numeşte presiunea de preconsolidare.L.1) (5. s). de asemenea.) va fi reprezentată.C. Este un model de comportare elasto – plastic în care materialul se consideră că are o comportare izotropică.1: Linia normală de consolidare Figură 5.C.) luând în considerare sucțiunea eA A C’  eC eB C k B N. Linia normală de consolidare (N.  şi presiunea de preconsolidare.2) în care. Reprezentarea grafică a modelului va fi în sistemul de coordonate (p.C. ca fiind variabile independente.L.L. După cum am spus modelul este o extensie a modelului Cam – Clay Modificat la care s-a adăugat efectul sucţiunii asupra rezistenţei la forfecare şi a rezistenţei la compresiune. e A’ e 0 eA N. Modelul foloseşte efortul net ‚s*’ şi sucţiunea ‚s’.2 este reprezentată N. sunt exprimate funcţie de ppo şi o atunci când pământul este saturat complet. ln(s)) (e.1 se poate observa linia normală de consolidare reprezentată la o valoare fixă a sucţiunii şi care are panta . Pământurile parţial saturate pot fi încărcate mecanic sau hidraulic prin mai multe metode. so.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. Iar sucţiunea maximă la care a fost supusă proba în trecut se numeşte sucţiunea specifică presiunii de preconsolidare. Anghel Alexandra 5 MODELUL DE CEDARE BARCELONA BASIC (BBM) Acest model reprezintă o extensie a modelului Cam – Clay Modificat şi a devenit foarte popular în aplicaţiile ce folosesc metoda elementului finit pentru pământurile nesaturate. În Figură 5.L. iar în Figură 5. având panta s.C. Modelul a fost propus în 1990 de Alonso et al. pentru studiul comportamentului pământurilor nesaturate. pp. În urma reprezentărilor grafice în cele două sisteme de coordonate (e. Dacă pământul este complet saturat modelul coincide cu varianta de la care s-a plecat. pp. ţinând cont de valoarea sucţiunii.

(5.5) pentru a evita problemele de calcul atunci când se consideră pământul ca fiind saturat. Este utilizată în ecuaţia (5. Pentru primul ciclu de încărcare cu aplicare a sucţiunii. Anghel Alexandra – este presiunea de referinţa.4) în care.7) Etapele de încărcare-descărcare izotropă cu aplicare a sucţiunii includ doi parametri ce iau in consideraţie sucţiunea: indicele de încărcare-descărcare. de unde rezultă că o creştere monotonică a compresibilităţii pământului funcţie de sucţiune este asociată cu o descreştere a presiunii de preconsolidare. Indicele porilor se poate determina conform ecuaţiei (5. şi indicele de compresibilitate. reprezentând sucţiunea funcţie de presiunea de preconsolidare va rezulta curba de Încărcare – Colapsibilitate. adică rigiditatea solului la cea mai mare valoare a sucţiunii. – presiunea atmosferică. 5. iar pp= ppo. Efectul efortului net şi al sucţiunii Se consideră că pământul are un comportament elastic atunci când este încărcat – descărcat izotropic. se consideră independent de valoarea sucţiunii. iar modificările de volum conform ecuaţiei (5. – factorul de control al creşterii rigidităţii odată cu valoarea sucţiunii. Odată cu creşterea valorii sucţiunii indicele de compresibilitate scade.5) (5.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing.1 Formularea criteriului. – indicele de compresiune plastică ce ia în considerare sucţiunea. (Loading Collapse). indicele porilor şi modificările de volum se vor afla astfel: (5. În Figură 5. – indicele de compresiune. Aceasta este de fapt curba de curgere ce separă domeniul elastic de domeniul elasto-plastic.  = o. so este importantă pentru a determina limita Pagina 16 din 21 . s.3) care este folosită de modelul Cam-Clay pentru răspunsul elastic al pământului.6) în care. iar deformaţia elastică ce ia în considerare sucţiunea în timpul etapelor de încărcare-descărcare este: ̇ ̇ (5. Se poate observa că pentru cazul pământului saturat valoarea sucţiunii este zero.4). – este indicele de încărcare-descărcare. Sucţiunea specifică presiunii de preconsolidare.3) (5.2 sucţiunea ajunge în punctul C datorită creşterii umidităţii ceea ce corespunde unui răspuns elastic al pământului în momentul după descărcare. Această valoare a sucţiunii este denumită „sucţiunea de descărcare”. Astfel. ks.

Anghel Alexandra zonei de comportare elastică atunci când sucţiunea creşte.2 Comportamentul elastic în cazul modelului BBM Contribuţia efortului net asupra curbei de încărcare – descărcare. iar Deformaţia volumică totală şi componenta ei plastică. p*). după cum urmează: ̇ ̇ în care.9) în care. zona elastică este determinată de curba de curgere denumită Curba de creştere a sucţiunii (Suction Increase) şi este reprezentată în sistemul de coordonate (s. pentru cazul general de încărcare iniţială cu aplicarea efortului şi a sucţiunii au următoarea formulare: ̇ ̇ ̇ ̇ ̇ ̇ ( ̇ ̇ ) ̇ ( ) ̇ (5.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. s s0 Zona de comportare elastică Curba de ÎncărcareColapsibilitate ( dominant) Curba de creştere a sucțiunii (s dominant) ks . este pur elastică.3: Conturul zonei elastice conform modelului Barcelona Basic Pentru cazul general de încărcare-descărcare izotropă modificarea indicelui porilor raportată la efortul net şi sucţiune. Pagina 17 din 21 . Implicit şi modificările de volum.11) ̇ ̇ ̇ ̇ ̇ (5.factorul de influență k .10) (5. este arătată de ecuaţia : ̇ ̇ (̇ (5. dar şi ţinând cont de efectul sucţiunii.factorul de influență p* ppo Figură 5. . Deci.12) ̇ ) în care. şi 5.8) ̇ (5.

15) Parametrii ce afectează curba Încărcare .2 – 0. iar este unghiul de frecare internă ţinând cont de sucţiune. este unghiul de Ideea modelului BB este că rezistenţa la forfecare creşte liniar cu sucţiunea. ̇ – reprezintă viteza de deformaţie plastică asociată curgerii în cazul curbei de Încărcare – Colapsibilitate. ̇ . .Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. Această parte de răspuns elastic al materialului este Pagina 18 din 21 . fiind utilizată în conjuncţie cu funcţia f1. Comparativ cu acesta modelul BB are o lege non-asociată de flux pentru f1. arată rata de creştere a presiunii de consolidare cu sucţiunea.7. Rezultă că pentru valori ale sucţiunii care tind către zero modelul se reduce la Cam-Clay Modificat.efortul net principal. – este un coeficient de multiplicare plastică. – este funcţia de potenţial plastică.Colapsibilitate Parametrul b cuprins între valorile 0.01 – 0. Anghel Alexandra ̇ – viteza principală de deformaţie elastică. aceasta fiind definită astfel: ̇ (5. în care frecare internă.13) în care. dau prin scăderea valorii sucţiunii. pentru j = 1.14) în care.3 Comportamentul plastic în cazul modelului BBM ̇ Pentru formularea deformaţiei plastice trebuie să se ia în considerare funcţia de curgere.4 ) ( ) (5. ( 5. Raportul ∞/ o este cuprins între 0. ceea ce înseamnă că aceasta tinde către valori mari dacă sucţiunea tinde către valori mari. una este denumită curba de Încărcare – Colapsibilitate şi reprezintă compresiunea plastică datorată creşterii efortului p* sau q. – reflectă extensia suprafeţei de curgere pe zona de tensiune cauzată de coeziunea aparentă. M – este panta liniei stării critice. Pentru modelul de faţă sunt folosite două funcţii de curgere. – reprezintă contribuţia sucţiunii asupra vitezei de deformaţie la încărcare – descărcare (uscare – umezire). 2.03kPa-1. Forma curbei de curgere este influenţată de parametrul ∞. Forma generalizată a funcţiei este: ( ) ( ) (5. – este o constantă direct proporţională cu sucţiunea. iar pentru orice variaţie a lui ∞ se poate observa modificările ale curbei de răspuns elastic. dar şi potenţialul plastic. 3. 5.

Acest parametru este folosit în raport cu ppo. presiunea de preconsolidare creşte cu sucţiunea. Anghel Alexandra de asemenea influenţată de presiunea de referinţă. ceea ce însemnă că presiunea de presocnsolidare nu mai este înfluenţată de sucţiune. astfel încât pentru valori mai mari decât 1 ale raportului ppo/pc. curba este o linie dreaptă. Pagina 19 din 21 .Criterii de cedare utilizate pentru pământuri c ing. Pentru valori mai mici decât 1 ale raportului presiunea de preconsolidare descreşte cu sucţiunea. p . Dacă valoarea raportului devine 0.

Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. Pagina 20 din 21 . deoarece foloseşte doi parametri de bază caracteristici pământurilor.Coulomb lucrurile sunt mai simple. Natura terenului. Pentru cele modelel de cedare lucrurile sunt mai complexe. De aceea este important ca înaintea alegeri unui model de cedare să se În cazul modelului de cedare Mohr. Important este ca modelul ales sa stimuleze cât mai bine comportamentul real al pământului. dezavantaje. sunt factori importanţi ce trebuiesc luaţi în considerare la alegerea unui model de calcul. şi anume. dar mai ales limitări. condiţiile climatice. nivelul apei subterane. indici fizici. unghiul de frecare internă f şi coeziunea c. deoarece acestea au nevoie de date obţinute din încercări experimentale. Anghel Alexandra 6 CONCLUZII Modele de cedare descrise în lucrarea de faţă au fiecare avantaje.

org/wiki/Drucker%E2%80%93Prager_yield_criterion [13] http://en. – Unsaturated Soil Mechanics. A. 2006 [6] Fredlund. W.J. – Teoretical and numerical unsaturated soil mechanics. D.. [9] Schanz. T. John Wiley & Sons. – Soil mechanics for unsaturated soils.Ng.. Germania. Likos. – A constitutive model for partially saturated soil. 2007 [10] Stanciu.. . 1993 [7] Lu. B. Taylor & Francis Group. M. 2007 [4] Cela. Farias.– Numerical modeling of Expansive Soil Behavior. Institut fur Geotechnik der Universitat Stuttgart. N. Inc.M. Bucureşti.wikipedia.G. G. John Wiley & Sons.wikipedia. Applied Mathematical Modelling 22 (1998) 495±515 [5] Manjriker. L.. Editura Tehnică.40(3):405–30. I.. Copyright 2004 [8] Pedroso.org/wiki/Mohr%E2%80%93Coulomb_theory [12] http://en. Gens A. Anghel Alexandra BIBLIOGRAFIE [1]Abed. Menzies.. [3] Charles. .Extended Barcelona Basic Model for soil under cyclic loadings.org/wiki/Cam-clay_yield_surface Bibliografie Pagina 21 din 21 . W. London. Stuttgart.W. A. – Advanced unsaturated soil mechanics and engineering. USA. – The Foundation Engineering Handbook.Criterii de cedare utilizate pentru pământuri ing. Josa A.Analysis of reinforced concret structures subjected to dynamic loads with viscoplastic Drucker – Prager model. 2008 [2] Alonso EE.. Verlag Berlin Heidelberg.J. London. Rahardjo H. Inc. D. Computers and Geotechnics 38 (2011) 731-740. New Jersey.M. Springer. – Fu daţii – Fizica şi meca ica pămâ tu ui. Lungu.wikipedia. Géotechnique 1990. Taylor & Francis Group. 2006 [11] http://en.J.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful