Anonim

20 Religii Comparate
O comparaţie între 20 de religii, secte şi Creştinismul biblic. Un rezumat concis al crezurilor de bază.

CUPR !"#

O ediţie nouă de pliant împăturit. Cercetări actualizate şi date noi. Cine este $umnezeu% Cine este sus% Cine este $u&ul "'(nt% Cum este omul m(ntuit% Ce se înt(mplă după moarte% )ondatori, data, locul% "crierile de bază. *lte date rele+ante. ,eţi a'la ce propuneri la întrebările de mai sus a+ansează# -ormonismul. -artorii lui e&o+a. .iserica Uni'icării. /tiinţa Creştină. "piritismul. "cientologia. !e0 *ge1ul. 2induismul. 2are 3ris&na. -editaţia 4ranscedentală. slamul. .a&aismul şi altele. şi ce răspunsuri are Creştinismul biblic%

Creştinismul biblic. Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul# sus 2ristos. 6ntemeiat în 5urul anilor 70177 din primul secol în pro+incia e+reiască a Palestinei 8 sraelul de azi9 a'lată în ocupaţia mperiului Roman. Urmaşii lui sus 2ristos au rămas cunoscuţi sub numele de :creştini;. "crieri de bază.

.iblia, scrisă iniţial în ebraică şi aramaică 8,ec&iul 4estament9 şi în greacă 8!oul 4estament9. Cine este $umnezeu% $umnezeul ade+ărat este trinitar 8un singur $umnezeu descoperit în trei Persoane, dar nu trei dumnezei9# 4atăl, )iul şi $u&ul "'(nt. Cel mai des titlul :$umnezeu; desemnează prima Persoană a 4rinităţii, $umnezeu 4atăl. $umnezeu este o 'iinţă spirituală nea+(nd un corp 'izic. <l este personal, lucr(nd cu omul. * creat uni+ersul din nimic, este etern, nesc&imbător, s'(nt, iubitor şi per'ect. Cine este sus% sus este $umnezeu, a doua Persoană a 4rinităţii. Ca $umnezeu )iul <l a e=istat din totdeauna şi nu este creat. <l este cu desă+(rşire $umnezeu şi cu desă+(rşire om 8cele două naturi 'iind unite, nu amestecate9. )iind a doua Persoana a 4rinităţii, <l este deopotri+ă egal cu 4atăl şi cu $u&ul "'(nt. C(nd s1a 'ăcut om, <l a 'ost conceput prin $u&ul "'(nt şi s1a născut din 'ecioara -aria. sus este singura cale la 4atăl, la m(ntuire şi la +iaţă +eşnică. <l a murit pe cruce, potri+it cu planul lui $umnezeu, de+enind 5ert'a per'ectă şi ispăşitoare a păcatelor noastre. * în+iat dintre morţi a treia zi, este nemuritor spiritual şi 'izic. 6n următoarele >0 de zile, a 'ost +ăzut de mai mult de ?00 de martori oculari. Rănile i1au 'ost atinse de om şi a m(ncat m(ncare alături de ucenici. "1a înălţat trupeşte la ceruri. sus se +a întoarce din nou +izibil şi trupeşte pentru a instaura 6mpărăţia lui $umnezeu la s'(rşitul lumii şi pentru a 'ace 5udecata lumii. Cine este $u&ul "'(nt% $u&ul "'(nt este $umnezeu, a treia Persoană a 4rinităţii. $u&ul "'(nt este o persoană, nu o 'orţă sau un c(mp de energie. <l m(ng(ie, se întristează, mustră, con+inge, în+aţă, +orbeşte şi îi umple pe creştini. <l nu este 4atăl, nici )iul, sus 2ristos. <ste o Persoană distinctă. Cum eşti m(ntuit% -(ntuirea se obţine prin &arul lui $umnezeu şi nu prin 'aptele bune 'ăcute de om. -(ntuirea trebuie primită prin credinţă. Omul trebuie să creadă din inimă că sus a murit pentru păcatele lui şi că a în+iat trupeşte din morţi, 'apt care reprezintă at(t asigurarea iertării c(t şi a în+ierii trupului. *cesta a 'ost planul atent al lui $umnezeu prin care a procurat iertarea păcătoşilor. Ce se înt(mplă după moarte% Credincioşii merg la $omnul. "e alătură lui sus. $upă moarte, toţi aşteaptă 5udecata 'inală. *t(t cei m(ntuiţi c(t şi cei pierduţi +or în+ia. Cei m(ntuiţi +or locui împreună cu sus în ceruri. Cei pierduţi +or su'eri c&inul separării eterne de $umnezeu 8în iad9. 6n+ierea trupească a lui sus din morţi garantează credincioşilor că şi ei +or 'i în+iaţi şi că +or primi trupuri noi nemuritoare. *lte date, crezuri şi practici. 6nc&inarea se aduce în grup, de regulă în biserici. !u e=istă ritualuri secrete. .otezul şi Comuniunea 8Cina $omnului9 sunt publice. "e depun e'orturi misionare +oluntare. *5utor celor în ne+oie, săracilor, or'anilor,

+ădu+elor şi celor su'erinzi. Creştinii cred că sus este -esia sraelului 'ăgăduit iudeilor în ,ec&iul 4estament. sus a spus că urmaşii @ui +or 'i cunoscuţi după dragostea lor unul pentru celălalt. -artorii lui e&o+a. "ocietatea 4urnului de ,eg&ere şi a 4ractatului9 Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. C&arles 4aze Russell 8AB?21lCAD9 şi Eosep& ). Rut&er'ord 8ABDC1lC>29. -işcarea a început în anul ABFC în PennsGl+ania, ". U. *. "ediile de azi ale organizaţiei se a'lă în .rooHlGn, !e0 IorH. "crieri de bază. 4oate publicaţiile actuale, incluz(nd .iblia 8doar pretinsa :4raducere a @umii !oi;, o adaptare 'ăcută propriilor crezuri9, :"ă înţelegem "cripturile;, :4u poţi să trăieşti +eşnic în paradisul de pe Păm(nt;, cunoscutele re+iste :4urnul de ,eg&ere; şi :4reziţi1+ăJ;. Cine este $umnezeu% $umnezeu este o singură persoană numită : e&o+a; al cărei nume martorii l1au redescoperit 8sicJ9. 4rinitatea este respinsă. sus a 'ost înt(ia creatură 'ăcută de e&o+a. Cine este sus% sus nu este $umnezeu ca 4atăl, ci unul mai mic. 6nainte de a trăi pe Păm(nt, el era ar&ang&elul -i&ail. Prin el e&o+a a creat uni+ersul. * 'ost un om care a trăit o +iaţă per'ectă pe Păm(nt. $upă ce a murit pe un st(lp 8nu pe o cruceJ9, el a 'ost în+iat ca şi creatură spirituală, iar trupul i1a 'ost distrus. sus nu +a +eni a doua oară, el a :re+enit; in+izibil în anul ACA>, în spirit. )oarte cur(nd, împreună cu îngerii îi +a nimici pe toţi cei ce nu sunt :martori ai lui e&o+a;. Cine este $u&ul "'(nt% mpersonalul :spirit s'(nt; nu este $umnezeu, ci mai degrabă in+izibila şi acti+a 'orţă a lui e&o+a $umnezeu. Cum eşti m(ntuit% $acă te botezi ca şi :martor al lui e&o+a;. -area ma5oritate a membrilor trebuie să dob(ndească +iaţa +eşnică prin lucrarea :din uşă1n uşă;. -(ntuirea în ceruri se limitează doar la cei A>>.000 de :unşi;. !umărul a 'ost de5a atins. Ce se înt(mplă după moarte% Cei A>> de mii trăiesc ca spirite în ceruri. Restul celor drepţi, :marea gloată; +or trăi pe păm(nt şi +or trebui să1l asculte cu desă+(rşire pe e&o+a timp de A.000 de ani, alt'el +or 'i ani&ilaţi. *lte date, crezuri şi practici. "unt cunoscuţi sub numele de .iblia 4urnului de ,eg&ere şi "ocietatea 4ractatului. "e str(ng în :"ălile Regatului; în loc de biserici. -embrii acti+i sunt îndemnaţi să distribuie literatura organizaţiei din uşă în uşă. Odată pe an se ţine ser+iciul de :Comemorare; 8Cina $omnului9 la care doar cei :unşi; pot lua parte. !u ţin sărbătorile, zilele de naştere. @e este interzis să +oteze, să salute drapelul ţării, să ser+ească în armată, sau să primească trans'uzii de s(nge.

-ormonismul. .iserica "'inţilor din Kilele din Urmă9 Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. Eosep& "mit& Er. 8AB0?1lB>>9 este cel ce în anul AB70 a întemeiat .iserica lui sus Cristos a "'inţilor din Kilele din Urmă în !e0 IorH. "ediile actuale se găsesc în "alt @aHe CitG, statul american Uta&. "crieri de bază. Cartea lui -ormon, $octrina şi @egămintele, Perla de -are Preţ, .iblia 8doar +ersiunea 3ing Eames, sau propria :,ersiune nspirată; a lui "mit&9, în+ăţăturile autoritare ale pro'eţilor mormoni sau ale altor :autorităţi generale; ale grupării. Cine este $umnezeu% $umnezeu 4atăl a 'ost odată un om, însă a :progresat; ating(nd dumnezeirea. <l are un corp 'izic asemenea ne+estei lui 8-aica Cerească9. !u e=istă trinitate. 4atăl, )iul şi $u&ul "'(nt sunt trei dumnezei deosebiţi. Oamenii +rednici +or putea într1o zi să de+ină ei înşişi dumnezei. Cine este sus% sus este un dumnezeu di'erit de 4atăl 8<lo&im9. <l este copilul de spirit al 4atălui şi -amei din Ceruri şi este :'ratele mai +(rstnic; al tuturor oamenilor şi al 'iinţelor spirituale. 4rupul său a 'ost creat din unirea se=uală dintre <lo&im şi -aria. sus a rămas necăsătorit. -oartea sa de pe cruce nu o'eră ispăşire completă pentru toate păcatele, dar o'eră tuturora şansa în+ierii. Cine este $u&ul "'(nt% "piritul s'(nt; este di'erit de :"'(ntul $u&;. :"piritul s'(nt; nu este $umnezeu, ci este o in'luenţă sau emanaţie asemenea electricităţii ieşită de la $umnezeu 8sau o :lumină; a lui 2ristos9. Cum eşti m(ntuit% 6n+ierea +ine prin &ar, însă m(ntuirea 8care constă din înălţarea la dumnezeire9 se obţine prin 'aptele bune, inclusi+ prin ascultare 'aţă de liderii bisericii, de botezul mormon, de zeciuială, de ordinare, de căsătorie şi de ritualuri secrete din templul mormon. ,iaţa +eşnică nu este posibilă 'ără apartenenţa la grupare. Ce se înt(mplă după moarte% 6n cele din urmă aproape toată lumea a5unge într1unul dintre cele trei :regate cereşti; di'erite, unii dob(ndind dumnezeirea. *postaţii şi ucigaşii merg totuşi în :întunericul de a'ară;. *lte date, crezuri şi practici. *lcoolul, tutunul, ca'ea sau ceaiul sunt interzise. "e să+(rşeşte un botez pentru cei morţi. Un anga5ament misionar de 2 ani este încura5at. Prozelitism 'ăcut din uşă în uşă. Ritualurile secrete din templu sunt accesibile doar membrilor cu bună reputaţie. O reţea socială e=tinsă. Persoanelor de origine a'ricană nu le1a 'ost permis accesul liber la preoţia mormonă şi pri+ilegiile ei dec(t încep(nd din anul ACFB. .iserica Uni'icării. Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul.

"un -Gung -oon 8născut în AC209. 6n anul AC?> acesta a întemeiat :*sociaţia "piritului "'(nt pentru Uni'icarea Creştinismului -ondial; 82olG "pirit *ssociation 'or t&e Uni'ication o' Lorld C&ristianitG9, în Coreea de "ud. "ediile actuale se a'lă în oraşul !e0 IorH. "crieri de bază. Principiul $i+in de "un -Gung -oon considerat :4estamentul completat;. Rezumatul Principiului, !i+elul > şi .iblia. 8:.iblia însă nu este ea însăşi ade+ărul, ci doar un manual care în+aţă ade+ărul;.9 Cine este $umnezeu% $umnezeu este at(t poziti+ c(t şi negati+. $umnezeu a creat uni+ersul din el însuşi, uni+ersul 'iind :trupul; lui $umnezeu. $umnezeu nu cunoaşte +iitorul, su'eră şi îi este necesar omul 8"un -Gung -oon9 care să1l 'acă 'ericit. !u e=istă trinitate. Cine este sus% sus a 'ost un om desă+(rşit, dar nu era $umnezeu. <ste 'iul lui Ka&aria, nu a 'ost născut din 'ecioară. -isiunea lui era de a1l str(nge pe iudei în 5urul @ui însuşi, să1şi găsească o mireasă per'ectă şi să pună bazele unei 'amilii per'ecte. -isiunea însă, a eşuat. sus nu a în+iat 'izic din morţi. * doua +enire a lui 2ristos este împlinită în persoana lui "un -Gung -oon, care îi este superior lui sus şi +a duce la îndeplinire misiunea acestuia. Cine este $u&ul "'(nt% $u&ul "'(nt este un spirit 'eminin care lucrează împreună cu sus în lumea spirituală călăuzindu1l pe oameni la "un -Gung -oon. Cum eşti m(ntuit% *scultarea şi recunoaşterea *de+ăraţilor Părinţi 8-oon şi ne+asta lui9 +a elimina păcatul şi +a conduce la desă+(rşire. Cei ce sunt cununaţi de -oon şi ne+asta lui beau un +in s'(nt special care conţine 2A de ingrediente 8inclusi+ s(nge de la Părinţii *de+ăraţi9. Ce se înt(mplă după moarte% $upă moarte omul a5unge în lumea spiritelor. !u e=istă în+iere. -embrii a+ansează con+ing(ndu1l şi pe alţii să1l urmeze pe "un -Gung -oon. 4oată lumea +a 'i m(ntuită, inclusi+ "atana. *lte date, crezuri şi practici. Cunoscuţi şi sub numele de :)ederaţia )amilială pentru Pacea @umii şi Uni'icare; 8)amilG )ederation 'or Lorld Peace and Uni'ication9. Cununii în masă între di'erite etnii care sunt aran5ate şi o'iciate de -oon. -embrii cred că sus se pleacă înaintea lui "un -Gung -oon şi că acesta este 6mpăratul împăraţilor, $omnul domnilor şi -ielul lui $umnezeu. <ste încu+iinţat contactul cu spiritele morţilor. /tiinţa Creştină. Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. -arG .aHer <ddG 8AB2l1lCA09. )ondată în -assac&usetts, ". U. *., în anul ABF?. "ediile actuale în .oston, statul -assac&usetts. "crieri de bază. /tiinţă şi "ănătate, cu 4rimiteri la "cripturi, "crieri $i+erse, -anualul .isericii -amă şi altele scrise de d1na <ddG. .iblia 8nu prea creditată9.

Eurnalul /tiinţei Creştine, "antinela /tiinţei Creştine şi alte publicaţii periodice o'iciale. Cine este $umnezeu% Con'orm d1nei <ddG, $umnezeu este un principiu impersonal al +ieţii, ade+ărului, dragostei, inteligenţei şi spiritului. $umnezeu este tot ce e=istă cu ade+ărat, materia este o iluzie. Cine este sus% sus nu era 2ristosul, ci un om care a mani'estat ideea &ristică 82ristos însemn(nd per'ecţiune, nu o persoană9. sus nu era $umnezeu iar $umnezeu nu putea niciodată să de+ină om sau trup. <l nu a su'erit şi nu putea să pătimească pentru păcate. !u a murit pe cruce. !u a în+iat trupeşte din morţi. !u se +a întoarce literal înapoi. Cine este $u&ul "'(nt% $u&ul "'(nt este de'init ca 'iind în+ăţătura /tiinţei Creştine. O putere impersonală. Cum eşti m(ntuit% Umanitatea este de5a m(ntuită etern. Păcatul, răul, boala şi moartea, nu sunt reale. Ce se înt(mplă după moarte% -oartea nu este reală. Cerurile şi adul nu sunt dec(t nişte stări ale minţii. -odalitatea prin care se poate a5unge în ceruri este să se intre în armonie 8să 'ii una cu $umnezeu9. *lte date, crezuri şi practici. -embrii apelează la :pro'esionişti; 8engl., practitioners9 de /tiinţă Creştină 8+indecători pro'esionişti autorizaţi care :tratează; presupuse boli contra unei ta=e9, în loc de medici. ,indecarea inter+ine în urma conştientizării 'aptului că nu poţi 'i într1ade+ăr bolna+, sau rănit şi că trupul nu se poate îmbolnă+i, nu poate să simtă durerea sau nu poate să moară 8materia este o iluzie9. *tragerea de noi membri se 'ace prin in+ocarea unor +indecări miraculoase. Publică ziarul C&ristian "cience -onitor. /coala Unităţii Creştinismului. Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. "oţii C&arles 8AB?>1lC>B9 şi -Grtle 8AB>?1lC7A9 )illmore. )ondată în ABBC în 3ansas CitG, -issouri. "ediul în UnitG ,illage, -issouri. "crieri de bază. Re+ista :Unitatea;. Cărţile @ecţii din ade+ăr, $icţionarul biblic meta'izic şi .iblia 8dar nu 'oarte creditată şi supusă intepretărilor cu sensuri :ascunse;9. Cine este $umnezeu% O putere impersonală in+izibilă. @ui :$umnezeu; i se mai spune :principiul;, :legea;, :'iinţa;, :mintea;, :spiritul;. $umnezeu se găseşte în tot la 'el cum su'letul se a'lă în corpul omului. !u e=istă trinitate. "piritul este realitate, materia nu. Cine este sus% sus a 'ost un om, dar nu 2ristosul. * 'ost totuşi un om care poseda :conştiinţă &ristică;. :2ristos; înseamnă o stare de per'ecţiune regăsită în

'iecare om. sus a trăit de mai multe ori înainte căut(ndu1şi propria lui m(ntuire. sus nu a murit ca 5ert'ă pentru păcatele nimănui. !u a în+iat trupeşte din morţi şi nu se +a întoarce niciodată pe Păm(nt în trup. Cine este $u&ul "'(nt% $u&ul "'(nt este legea lui $umnezeu în acţiune, :puterea e=ecuti+ă at(t a 4atălui c(t şi a )iului;. Un g(nd :distinct; din mintea omului. Cum eşti m(ntuit% Recunosc(nd că 'iecare om este la 'el de mult )iul lui $umnezeu cum sus a 'ost. !u e=istă rău, nici dia+ol, păcat, sărăcie, sau bătr(neţe. Omul su'eră mai multe reîncarnări p(nă ce în+aţă aceste ade+ăruri şi de+ine :per'ect;. Ce se înt(mplă după moarte% -oartea este rezultatul unei g(ndiri greşite. Omul migrează într1un alt corp 8reîncarnare9 p(nă atinge iluminarea. !u e=istă un iad sau rai literal. *lte date, crezuri şi practici. "er+icii de înc&inare ţinute în bisericile Unităţii. "e o'eră consiliere şi rugăciuni prin corespondenţă şi la tele'on 8:"ilent UnitG;9. "e crede că Unitatea primeşte anual milioane de cereri de rugăciune. Calendare de+oţionale ale Unităţii precum Cu+(ntul de zi cu zi, sunt 'olosite de membrii altor religii şi biserici. 6n 'iecare an milioane de publicaţii ale grupării +ăd lumina tiparului. "cientologia. Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. )ondată în anul AC?> de @. Ron 2ubbard 8ACAl1lCBD9, în Cali'ornia. "ediile actuale în @os *ngeles, Cali'ornia. "crieri de bază. $ianetica, /tiinţa modernă a sănătăţii mintale, alături de alte cărţi scrise de 2ubbard. Calea spre 'ericire. Cine este $umnezeu% !u1l de'ineşte pe $umnezeu sau )iinţa "upremă şi respinge descrierile biblice ale lui $umnezeu. )iecare este un :tetan;, adică un spirit nemuritor care posedă puteri nelimitate asupra propriului uni+ers, dar nu toţi sunt conştienţi de acest lucru. Cine este sus% sus este rareori menţionat în "cientologie. sus nu este Creatorul, nici nu a 'ost un :tetan acti+Moperati+; 8deţin(nd puteri supranaturale şi bene'iciind de ştergerea de'ectelor mintale9. sus nu a murit pentru păcatele oamenilor. Cine este $u&ul "'(nt% $u&ul "'(nt nu este menţionat în această credinţă. Cum eşti m(ntuit% !u e=istă păcat, nici necesitatea pocăinţei. -(ntuirea înseamnă scăparea de reîncarnări. "e aşteaptă ca 'iecare să lucreze cu un :auditor; la :engramele; 8comple=e9 sale pentru a atinge condiţia de :curat;, apoi să progreseze urc(nd pe :puntea ce duce la eliberarea completă;. Ce se înt(mplă după moarte%

adul este un mit. Oamenii care reuşesc să1şi şteargă engramele de+in tetani operati+i. *lte date, crezuri şi practici. -embrii celebrează naşterea lui 2ubbard şi ani+ersarea publicării $ianeticii. 6n întreaga lume pluteşte contro+ersa în 5urul grupului. Re+istele 4ime şi ReaderNs $igest au publicat demascări zdrobitoare la adresa grupului. Printre organizaţiile asociate "cientologiei se numără !arconon, Criminon, LaG to 2apiness )oundation, L "<, 2ubbard College o' *dministration, *pplied "c&olastics. Organizaţia are în r(ndurile ei c(te+a nume de actori celebri. "piritismul sau, spiritualismul9 Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. Un crez stră+ec&i popularizat de surorile 3ate şi -argaret )o= în 5urul anului AB>B, în 2Gdes+ille, !e0 IorH. <=istă mai multe grupuri mici, 'ără un sediu o'icial. "crieri de bază. -anualul "piritistului, <+ang&elia *O+ariană a lui sus 2ristosul, Oa&spe, .iblia 8pasa5e la alegere9 şi altele. Cine este $umnezeu% $umnezeu este o inteligenţă in'inită. Puterea impersonală care controlează uni+ersul. Cine este sus% sus a 'ost un om, nu $umnezeu. C(nd a 'ost pe Păm(nt, el era pro'et sau medium a+ansat 8cel despre care se crede că intră în legătură cu lumea spiritelor9. *cum sus este un spirit prin care omul poate comunica cu lumea spiritelor. Cine este $u&ul "'(nt% $u&ul "'(nt nu este cuprins în această credinţă. Cu toate acestea, unii 'olosesc termenul c(nd se re'eră la spiritul unui om s'(nt care nu mai trăieşte. Cum eşti m(ntuit% Cunoaşterea şi 'aptele bune îmbunătăţesc statutul omului în +iaţa de apoi. Ce se înt(mplă după moarte% $upă înc&eierea +ieţii pe acest plan păm(ntesc, +iaţa continuă pe tăr(mul spiritelor unde du&ul omului poate progresa de la un ni+el la altul. Raiul şi iadul sunt stări ale minţii. Unii cred în reîncarnare. *lte date, crezuri şi practici. "e ţin şedinţe pentru contactarea morţilor. "e 'ac demonstraţii spiritiste. "er+icii asemănătoare celor din biserică în care se c(ntă, se transmit mesa5e spirituale din partea celor morţi şi se 'ac pro'eţii. Uneori se utilizează plăcile de Pui5a. Cei care au su'erit pierderea cui+a drag sunt adeseori atraşi de perspecti+a contactului cu cei decedaţi. !e0 *ge. Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul.

Rădăcinile mişcării se găsesc în misticismul oriental, în &induism şi în păg(nism. Prin anii NB0 şi NC0 ideile !e0 *ge au 'ost popularizate de actriţa "&irleG -ac@aine 8născută AC7>9. Crezurile +ariază substanţial. "crieri de bază. !u e=istă o carte s'(ntă. "e 'olosesc pasa5e biblice pe sărite. C&ing1ul, scrierile &induismului, budismului şi taoismului, la care se adaugă superstiţii ale indienilor americani. Cărţile publicate despre astrologie, misticism şi magie. Cine este $umnezeu% 4otul şi 'iecare este $umnezeu. $umnezeu este o 'orţă impersonală sau un principiu, nu o persoană. Omul posedă o nelimitată putere interioară pe care are ne+oie să o descopere. Cine este sus% sus nu este singurul $umnezeu ade+ărat. <l nu este un m(ntuitor, ci un model spiritual, un guru şi este acum unul dintre :maeştrii înălţaţi;. <l era un adept al !e0 *ge1ului care s1a conectat la puterea di+ină aşa cum o poate 'ace 'iecare. -ulţi cred că sus a a5uns în Orient, în ndia sau 4ibet, pentru a descoperi ade+ăruri mistice. !u a în+iat trupeşte din morţi, ci s1a :ridicat; la un ni+el spiritual superior. Cine este $u&ul "'(nt% Uneori este perceput drept o 'orţă spirituală. Omul este di+in şi poate trăi 'enomenul spiritist prin contactarea unor 'iinţe nepăm(nteşti. Cum eşti m(ntuit% <ste ne+oie de compensarea Harmei rele cu o bună Harma. Omul poate primi putere supranaturală prin meditaţie, prin conştientizarea eu1ului 8descoperirea sinelui9 şi prin intermediul unor :spirite g&id;. "e utilizează termeni ca :renăscut; pentru descrierea descoperirii de sine 8a intrării în contact cu propriul sine9. Ce se înt(mplă după moarte% Reîncarnarea omului are loc p(nă se atinge dumnezeirea sau identi'icarea cu $umnezeu. !u se crede într1o +iaţă +eşnică după în+iere. !ici într1un iad şi rai literal. *lte date, crezuri şi practici. Ioga, meditaţia, +izualizarea, astrologia, mediumismul, &ipnotismul, transele şi interpretarea cărţilor de 4arot, pot 'i incluse în !e0 *ge. Utilizarea de cristale pentru armonizarea cu $umnezeu 8care trece drept o energie9, pentru +indecări spiritiste, contactarea spiritelor şi pentru e=pansiunea conştiinţei, sau a altor puteri spirituale. "e militează 'er+ent pentru pacea mondială şi unitate. "e accentuează +indecarea &olistică. slamul. Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. -a&omed 8?F01D729 este :pecetea; 'inală a mai multor pro'eţi trimişi de către *lla& 8$umnezeu9. Calendarul islamic a debutat în anul D22 d. 2. c(nd -a&omed a 'ugit din -ecca. Principalele secte ale islamului# "&ia şi "unni. "crieri de bază.

Coranul 8PurNan9 i1a 'ost re+elat lui -a&omed de către îngerul Qabriel. @egea lui -oise din .iblie, Psalmii lui $a+id şi <+ang&elia lui sus 8 n5il1ul9 sunt acceptate în Coran, însă cărturarii musulmani susţin că creştinii şi e+reii au denaturat respecti+ele re+elaţii originale. Cine este $umnezeu% $umnezeu 8*lla&9 este Unul. Cel mai mare păcat în slam este s&irH care înseamnă asocierea cu ce+a a lui $umnezeu. -ulţi musulmani cred că creştinii cred în trei dumnezei şi ca prin urmare se 'ac +ino+aţi de păcatul s&irH1ului. *tributele umane de 'elul :$umnezeu 4atăl; nu sunt permise. Cine este sus% sus 8 sa în arabă9 este unul dintre cei mai respectaţi peste A2>.000 de pro'eţii trimişi de *lla&. sus a 'ost 'ără de păcat, născut din 'ecioară şi un mare +indecător miraculos, dar nu este 'iul lui $umnezeu. !aşterea sa din 'ecioară este asemănată cu crearea lui *dam. sus nu este $umnezeu iar $umnezeu nu este sus. <l nu a 'ost cruci'icat ci a 'ost înălţat înainte de moarte de către *lla& scăp(ndu1l ca pe *+raam sau -oise. sus, nu -a&omed se +a întoarce pentru a 5uca un rol special înaintea zilei 5udecăţii, poate pentru a1l con+erti pe creştini la slam. Cine este $u&ul "'(nt% *lla& are un spirit sau este el însuşi un spirit. -usulmanii resping noţiunea biblică a trinităţii. Cum eşti m(ntuit% Oamenii sunt de 'el buni, dar greşesc şi au ne+oie de călăuzire. <c&ilibrul dintre 'aptele bune şi cele rele determină dacă destinul etern al omului +a 'i iadul sau paradisul. -ila lui *lla& poate înclina balanţa în 'a+oarea paradisului, de+reme ce +oia lui este supremă. Ce se înt(mplă după moarte% 6n+ierea trupurilor. 4eama de c&inul +eşnic reprezintă o temă predominantă în Coran. Paradisul include o grădină populată de &ouris, nişte 'ecioare r(nduite de *lla& să o'ere plăceri se=uale bărbaţilor nepri&ăniţi. *lte date, crezuri şi practici. Urmaşii sunt numiţi musulmani. )rec+entează mosc&eea în +ederea rugăciunilor, pentru predică şi s'ătuire. "e 'ac e'orturi s'inte şi se dă toată silinţa pentru răsp(ndirea slamului 85i&ad1ul9. slamul constă din ? st(lpi# mărturisirea că *lla& este singurul $umnezeu ade+ărat şi că -a&omed este pro'etul său, rugăciunea de cinci ori pe zi îndreptat cu 'aţa către -ecca, 'acerea de milostenii 8în bani9, postul din timpul lunii Ramadanului, pelerina5ul la -ecca 8odată în +iaţă9. !aţiunea slamului o sectă :americană;9 Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. )ondată în anul AC70 de Lallace $. )ard 8ABCl1%9 în $etroit, dar ulterior a 'ost condusă de <li5a& 8 lie9 -u&ammad 8ABCF1lCF?9 încep(nd cu anul AC7>. Conducătorul actual este @ouis )arraH&an 8născut AC779. "ediul se a'lă în C&icago, llinois, ". U. *. "crieri de bază.

6n public, "'(ntul Coran reprezintă autoritatea, .iblia este de asemenea citată 'rec+ent, dar -esa5 către negrul din *merica, "al+atorul nostru a sosit şi alte cărţi ale lui <li5a& -u&ammad alimentează crezurile aparte ale mişcării. 6n+ăţăturile din prezent se regăsesc în ziarul 4&e )inal Call şi în discursurile Predicatorului )arraH&an. Cine este $umnezeu% O'icial, e=istă doar un singur $umnezeu, *lla& aşa cum este descris în Coran. $ar şi în+ăţăturile lui <li5a& -u&ammad sunt ade+ărate# $umnezeu este un om de culoare, milioane de *lla&i au trăit şi au murit de la creaţie încoace, luată în mod colecti+ rasa neagră este $umnezeu iar "tăp(nul )ard este *lla&1ul "uprem şi -(ntuitorul. Cine este sus% O'icial, sus este un pro'et 'ără păcat al lui *lla&. 6n particular, sus s1a născut din adulterul -ariei cu osi' care era de5a căsătorit cu o altă 'emeie. sus nu a 'ost cruci'icat, ci în5ung&iat în inimă de către un o'iţer de poliţie. "e a'lă încă îngropat în erusalim. Pro'eţiile despre a doua +enire a lui sus se re'eră la "tăp(nul )ard 8-aster )ard9, la <li5a& -u&ammad sau la @ouis )arraH&an. Cine este $u&ul "'(nt% $u&ul "'(nt nu este important în credinţa !aţiunii slamului, ci este în general considerat a 'i puterea lui $umnezeu sau ca îngerul Qabriel atunci c(nd i1a +orbit pro'etului -a&omed. Cum eşti m(ntuit% Oamenii păcătuiesc, dar nu sunt născuţi păcătoşi. -(ntuirea se primeşte prin supunere lui *lla& şi pentru 'aptele bune. *lte crezuri mai +ec&i reapar# )ard este "al+atorul 8m(ntuitorul9, m(ntuirea rezultă în urma cunoaşterii de sine şi a realiza că albii sunt dia+olii a căror rasă a dislocat1o pe cea a negrilor. Ce se înt(mplă după moarte% !u e=istă conştienţă sau +reo altă e=istenţă spirituală după moarte. Cerul şi adul sunt simboluri. *'irmaţiile 'ăcute despre în+iere se re'eră la trezirea persoanelor :moarte mintal; prin prezentarea în+ăţăturilor ade+ărate. *lte date, crezuri şi practici. -esa5ele publice ale lui )arraH&an coe=istă cu în+ăţăturile esoterice mai timpurii. ,ederile mai +ec&i ale lui <li5a& -u&ammad 8cum sunt politeismul, $umnezeu este rasa neagră, "tăp(nul )ard este *lla& încarnat, albii sunt dia+olii care se înmulţesc pentru a 'ace rău9 sunt încă distribuite, dar discursul public din prezent se a=ează pe teme islamice 8un singur $umnezeu etern, di+ersitate rasială9, cu re'eriri repetate la .iblie. Credinţa .a&aNi. Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. "iGGid R*li1-u&ammad 8ABAC1lB?09, supranumit :.ab; 8poarta9 şi -irza 2usaGn1R*li, :.a&aNuNlla&; 8ABAF1lBC29. )ondată în AB>> în ran. "ediul în 2ai'a, srael. "crieri de bază.

"crierile lui .a&aNuNlla& şi cele ale lui *bdu1lN.a&a, singurul interpret autorizat al credinţei, printre care se numără 3itab1l1*Odas 8:Cartea cea mai s'(ntă;9 şi 3itab1l1@Oan 8:Cartea certitudinii;9, c(t şi .iblia interpretată spiritual înc(t să se con'ormeze teologiei .a&ai. Cine este $umnezeu% $umnezeu este o 'iinţă di+ină de neînţeles şi care s1a descoperit pe sine prin intermediul a nouă :mani'estări; 8lideri religioşi9, inclusi+ prin *dam, -oise, 3ris&na, .uda, sus, -a&omed şi .a&aNuNlla&. 4rinitatea este respinsă. Cine este sus% sus este una dintre cele nouă mani'estări ale lui $umnezeu. )iecare mani'estare o depăşeşte pe cea precedentă, aduc(nd în+ăţăminte noi despre $umnezeu. sus care l1a înlocuit pe -oise, a 'ost la r(ndul lui înlocuit de -a&omed, depăşiţi şi înlocuiţi ulterior de cea mai mare şi mai importantă dintre toate mani'estările, cea a lui .a&aNuNlla& 8:Qloria; sau :splendoarea lui *lla&;9. sus nu este $umnezeu şi nu a în+iat din morţi. <l nu este singura cale la $umnezeu. sus s1a întors pe Păm(nt în c&ipul lui .a&aNuNlla&. Cine este $u&ul "'(nt% $u&ul "'(nt este energie di+ină pro+enită de la $umnezeu şi care a dat putere 'iecărei mani'estări. :"piritul *de+ărului; se re'eră la persoana lui .a&aNuNlla&. Cum eşti m(ntuit% Prin credinţa în mani'estarea lui $umnezeu 8care este .a&aNuNlla&9. Prin a cunoaşte şi a trăi principiile şi în+ăţăturile lui .a&aNuNlla&. Ce se înt(mplă după moarte% !emurirea 'iecăruia este asigurată de 'aptele bune 'ăcute, iar celor credincioşi li se acordă răsplăţi. Cerul şi iadul sunt nişte stări, nu locuri. *lte date, crezuri şi practici. Credinţa .a&aNi este la origine o sectă islamică aspru persecutată în ran. Credinţa .a&aNi în+aţă că toate religiile au aceeaşi sursă, aceleaşi principii şi urmăresc acelaşi lucru. Un accent deosebit se pune pe integrare şi unitate mondială. "e ţin cu regularitate adunări locale denumite :sărbători; şi înt(lniri administrati+e numite :adunări spirituale;. :Casa Uni+ersală a $reptăţii; din 2ai'a, srael, este totodată un mausoleu, dar şi principala structură de conducere a grupării. udaismul 8credinţa mozaică9 Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. .iblicii *+raam şi -oise, cu aproape 2.000 de ani înainte de 2ristos, în Orientul -i5lociu. <=istă trei mari ramuri principale ale iudaismului. udaismul ortodo=, iudaismul conser+ator şi iudaismul re'ormist, 'iecare a+(nd crezuri proprii. "crieri de bază. 4anaH& 8,ec&iul 4estament9 şi îndeosebi 4ora 8primele cinci cărţi ale .ibliei9. 4almudul 8un comentariu al ,ec&iului 4estament9. 6n+ăţături ale 'iecărei ramuri. "crierile înţelepţilor, precum -aimonide. Cine este $umnezeu%

$umnezeu este du&. Pentru iudeii ortodocşi $umnezeu este personal, atotputernic, etern şi milos. Pentru alţi iudei, $umnezeu este impersonal, de nepătruns, 'iind de'init în mai multe 'eluri. !u e=istă trinitate. Cine este sus% sus este pri+it 'ie ca un mesia 'als e=tremist, 'ie ca un bun rabin 8în+ăţător9 e+reu care a 'ost martirizat. -ulţi iudei nu1l recunosc deloc pe sus. udeii 8cu e=cepţia celor :mesianici; şi a e+reilor creştini9 nu cred că el era -esia, )iul lui $umnezeu sau că ar 'i în+iat din morţi. <+reii ortodocşi cred că -esia +a restaura împărăţia iudaică şi că în cele din urmă aceasta +a stăp(ni Păm(ntul. Cine este $u&ul "'(nt% Unii cred că $u&ul "'(nt este un alt nume pentru acti+itatea lui $umnezeu pe Păm(nt. *lţii susţin că este puterea sau dragostea lui $umnezeu. Cum eşti m(ntuit% Unii e+rei cred că rugăciunea, pocăinţa şi respectarea @egii sunt necesare m(ntuirii. *lţii cred că m(ntuirea înseamnă progresul societăţii. Ce se înt(mplă după moarte% ,a a+ea loc o în+iere 'izică. Cei ascultători +or trăi pe +eci împreună cu $umnezeu iar cei nedrepţi +or su'eri. Unii iudei nu cred într1o e=istenţă conştientă după moarte. *lte date, crezuri şi practici. *dunări la sinagogă de ziua sabatului 8care începe de +ineri seara şi durează p(nă s(mbătă seara9. Ritul tăierii împre5ur 8circumciziei9 băieţilor. "e ţin mai multe zile s'inte şi sărbători precum, Paştele 8e+reiesc9, /ucotul, 2anuHa&, Ros& 2as&ana&, Iom 3ippur 8Kiua şpăşirii9, Purimul. erusalimul este considerat oraşul s'(nt. 2induismul. Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. !u are un 'ondator. <=istă mai multe secte. * început cu A.B001l.000 de ani înainte de 2ristos în ndia. "crieri de bază. -ai multe scrieri sacre printre care se includ, ,eda 8cele mai +ec&i, circa A.000 de ani în. de 2.9, Upanis&ad1ele şi .&aga+ad1Qita. Cine este $umnezeu% $umnezeu este :*bsolutul;, un spirit uni+ersal. )iecare 'ace parte din $umnezeu 8.ra&man9 asemenea contopirii picăturilor de apă în mare, dar ma5oritate oamenilor nu1şi dau seama de asta. 6nc&inătorii +enerează mani'estării 'izice ale .ra&man1ului 8zei şi zeiţe9. Cine este sus% sus 2ristos este un în+ăţător, un guru, sau un a+atar 8o încarnare a lui ,is&nu9. <l este un 'iu al lui $umnezeu asemenea altora. -oartea lui nu ispăşeşte păcatele şi nu a în+iat din morţi. Cine este $u&ul "'(nt% $u&ul "'(nt nu este recunoscut în această credinţă. Cum eşti m(ntuit%

<liberarea din ciclul de reîncarnări. "e realizează prin Goga şi meditaţie. Poate necesita mai multe +ieţi. -(ntuirea 'inală constă din absorbirea sau integrarea în .ra&man. Ce se înt(mplă după moarte% Reîncarnarea într1o +iaţă mai bună 8o Harma poziti+ă9 are loc dacă omul s1a purtat cumsecade. $acă însă nu a 'ăcut1o, acesta se poate renaşte urm(nd să plătească pentru păcatele din trecut 8o Harma negati+ă9 prin su'erinţă. *lte date, crezuri şi practici. Unii discipoli poarte robe portocalii şi au capetele rase. -ulţi &induşi se înc&ină idolilor de piatră şi lemn a'laţi în temple. Unii guru 8g&izi spirituali9 pretind supunere absolută. $iscipolii meditează asupra unui cu+(nt, a unei 'raze, sau asupra unei imagini. Ioga implică meditaţia, incantaţiile, poziţiile, e=erciţiile de respiraţie. 2induismul reprezintă o temelie a mişcării !e0 *ge şi a -editaţiei 4ranscedentale. 2are 3ris&na 8 . ". 3. C. O. !.9 Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. 4&e nternational "ocietG 'or 3ris&na Consciousness 8+ezi, iniţialele din titlu9 8"ocietatea nternaţională pentru Conştiinţa 3ris&na9 a 'ost 'ondată în anul ACD? de către *. C. .&aHti+edanta "0ami Prab&upada 8ABCD1lCFF9, în !e0 IorH şi se întemeiază pe în+ăţături &induse pro+enite din sec.al S, 1lea în.de 2. "crieri de bază. Re+ista .acH to Qod&ead 8Re+enirea la dumnezeire9. 4raducerile şi comentariile scrierilor sacre &induse de către Prab&upada, îndeosebi cele ale .&aga+ad1Qita, *s t s. Cine este $umnezeu% $umnezeu este $omnul 8@ord9 3ris&na. 3ris&na este un creator personal. "u'letele tuturor 'iinţelor +ii 'ac parte din el. "ocietatea nternaţională pentru Conştiinţa 3ris&na în+aţă că ceea ce 3ris&na 'ace după bunul său plac şi pentru propria1l plăcere 8beţii, relaţii se=uale9 este interzis discipolilor săi. Cine este sus% Pentru această grupare sus nu contează. <ste conceput de regulă ca 'iind un în+ăţător +egetarian iluminat care a predat meditaţia. <l nu este o încarnare a lui $umnezeu. Unii discipoli 3ris&na îl consideră pe sus ca 'iind 3ris&na. *lţii, susţin că este un mare a+atar 8în+ăţător9. Cine este $u&ul "'(nt% $u&ul "'(nt nu este recunoscut în această credinţă. Cum eşti m(ntuit% $oar prin in+ocarea constantă a numelui lui 3ris&na, a de+otamentului absolut 'aţă de acesta, +enerarea imaginilor şi respectarea regulilor "ocietăţii în timpul mai multor +ieţii reîncarnate, îl scapă pe om de Harma negati+ă. Ce se înt(mplă după moarte%

Cei care nu sunt iluminaţi continuă ciclul neîntrerupt de reîncarnări 8const(nd din renaşteri repetate pe Păm(nt9 din cauza 'aptelor păcătoase să+(rşite de om într1o +iaţă anterioară. *lte date, crezuri şi practici. 6nc(ntarea publică a mantrei 3ris&na, practica Goga, 5ert'ele de m(ncare, solicitarea de donaţii. $ieta +egetariană. Respingerea tuturor băuturi alcoolice, a 5ocurilor de noroc. Relaţiile se=uale limitate doar pentru procreare. Qruparea îşi atrage noi membri prin intermediul unor zile 'esti+e şi iniţierea de programe culturale indiene. $iscipolilor le sunt date nume noi, de multe ori aceştia abandonează orice legături cu 'amiliile lor. -editaţia transcedentală. Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. -a&aris&i -a&es& Iogi 8născut ACAF9. )ondată între AC?? şi AC?B în ndia gruparea ce poartă numele de -editaţia transcedentală se bazează pe în+ăţăturile &induismului şi ale Harmei Goga. "ediul se a'lă în Olanda. "e mai numeşte şi Lorld Plan <=ecuti+e Council. "crieri de bază. "crierile sacre &indu, incluz(nd .&aga+ad1Qita. -editaţiile lui -a&aris&i -a&es& Iogi, /tiinţa )iinţei şi *rta de a trăi, alături de alte scrieri ale 'ondatorului. Cine este $umnezeu% )iecare parte a creaţie îl alcătuieşte pe :$umnezeu; 8.ra&man1ul9. )iinţa "upremă nu are personalitate. 6ntreaga creaţie este di+ină, :totul este una;. Cine este sus% sus nu este singurul $umnezeu. *semenea 'iecărei persoane, sus a posedat esenţa di+ină. "pre deosebire de ma5oritatea, el a descoperit1o. 2ristos nu a su'erit şi nu putea să su'ere pentru păcatele oamenilor. Cine este $u&ul "'(nt% $u&ul "'(nt nu este recunoscut în această credinţă. Cum eşti m(ntuit% Oamenii şi1au uitat dumnezeirea lor lăuntrică. -(ntuirea constă din a 'ace bine într1o măsură care să depăşească răul să+(rşit pentru ca ast'el omul să e+olueze la cea mai superioară condiţie 8contopirea 'inală a sinelui în .ra&man9, prin reîncarnare. Ce se înt(mplă după moarte% Reîncarnare bazată pe Harma 8care înseamnă a su'eri consecinţele 'aptelor 'ăcute9 p(nă la integrarea sinelui prin unirea cu .ra&man. !u e=istă rai sau iad. *lte date, crezuri şi practici. Repetarea în g(nd a mantrei 8un cu+(nt asociat unui zeu &indus9. -editaţia de două ori pe zi în +ederea rela=ării şi a realizării unirii cu .ra&man. Uni+ersitatea -a&aris&i din statul american o0a o'eră programe a+ansate de meditaţie transcedentală specializate în :le+itaţie; şi :in+izibilitate;. Practicile mai includ Goga, astrologie &indusă, 'olosirea de

cristale şi +enerarea idolilor 8înc&inarea de o'rande din 'lori, 'ructe şi ţesături maestrului mort al lui -a&aris&i, Quru $e+9. .udismul. Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. Qautama "idd&art&a 8?D71>B7 în.de 2.9 cunoscut şi sub numele de :.udd&a; 8@uminatul9. )ondat în !epalul modern şi în ndia ca re'ormă a &induismului. "crieri de bază. -a&a+astu 8:-area Po+este;, o colecţie &aotică care descrie po+estea +ieţii lui .uda9, .asmele EataHa 8??0 de po+estiri ale +ieţilor anterioare ale lui .uda9, 4ripitaHa 8:4rei coşuri;9 şi 4antrele 8în +ersiunea tibetană a budismului9. Cine este $umnezeu% .uda nu a crezut personal în e=istenţa lui $umnezeu. *lţii îl consideră pe .uda ca 'iind o conştiinţă uni+ersală iluminată sau un dumnezeu. Cine este sus% sus 2ristos nu este inclus în concepţia istorică despre lume şi +iaţă a budismului. .udiştii de azi din Occident îl consideră în general pe sus ca 'iind un în+ăţător înţelept 8iluminat9 în timp ce budiştii din *sia cred că sus este un a+atar sau un .od&isatt+a 8dar nu un dumnezeu9. Cine este $u&ul "'(nt% $u&ul "'(nt nu este recunoscut în această credinţă. .udiştii cred totuşi în spirite, unii practic(nd Goga di+ină şi in+it(nd posesiunea de către spirite. Cum eşti m(ntuit% Telul +ieţii este nir+ana, eliminarea tuturor dorinţelor sau po'telor, sper(ndu1se ca în 'elul acesta să se scape de su'erinţă. Calea celor B paşi 8:4&e <ig&t'old Pat&;9 se doreşte să1l elibereze pe budişti de orice dorinţă. Ce se înt(mplă după moarte% -oartea înseamnă reîncarnare. Omul nu are propriul său su'let sau spirit, ci poate moşteni dorinţele şi sentimentele altcui+a în urma reîncarnării. *lte date, crezuri şi practici. Calea celor B paşi recomandă cunoaşterea corectă, intenţiile bune, +orbirea sănătoasă, conduita bună, &rănirea corectă, e'orturile cu+enite, înţelepciunea şi meditaţia. Unele grupuri budiste 'ac re'erire la un :.uda etern; 8o 'orţă a +ieţii9. Prin intermediul :doctrinei asimilării; credinţele altor religii pot 'i aduse într1un cadru de re'erinţă budist propriu. .udismul !ic&iren "&os&u. Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. !ic&iren $ais&onin 8A2221l2B29. "ecta !ic&iren "&os&u a 'ost 'ondată în anul A2?7 în Eaponia. "oHa QaHHai a 'ost 'ondat în AC70 de către 4sunesaburo -aHiguc&i 8ABFl1lC>>9. "crieri de bază. @otus "utra 8o :sutra; este un discurs al lui .uda istorisit de către ucenicii acestuia9. Principalele scrieri ale lui !ic&iren $ais&onin, plus scrierile lui $aisaHu Heda. Cine este $umnezeu%

!u e=istă $umnezeu în +ersiunea !ic&iren "&os&u a budismului. *depţii aderă la o concepţie monistă despre lume şi +iaţă, crez(nd că nu e=istă nici o separare între Creator şi creatură şi că ei sunt ocrotiţi de către zeii budişti, &induşi şi s&intoişti pe care1l consideră 'orţe spirituale. Cine este sus% sus 2ristos nu este recunoscut în această credinţă. Cine este $u&ul "'(nt% $u&ul "'(nt nu este recunoscut în această credinţă. Cum eşti m(ntuit% luminarea, prosperitatea şi +indecarea rezultă în urma in+ocării mantrei nam1mGo&o1renge1HGo, o 'rază ce e=primă de+otamentul 'aţă de legea Harmei. "atis'acerea dorinţelor lumeşti aduce iluminarea 8sau, înţelepciunea9 care poate 'i dob(ndită în timpul +ieţii de om. Ce se înt(mplă după moarte% Reîncarnări repetate au loc p(nă ce omul îşi descoperă natura .uda din el, apoi intră în nir+ana 8e+ad(nd din cercul de renaşteri9. Raiul şi iadul sunt două dintre cele zece stări ale e=istenţei. $upă moarte, omul a5unge într1o stare de suspensie numită 3u. *lte date, crezuri şi practici. "e +enerează un sul intitulat Qo&onzon prin înc(ntarea mantrei nam1 mGo&o1renge1HGo 8tradusă apro=imati+, :sla+ă legii mistice a cauzei şi e'ectului;9. "&aHubuHu 8literal, :s'(şierea şi zdrobirea altor credinţe;9, reprezintă 'orma de prozelitism adoptată de discipoli prin care cred că pot 'i a5utaţi să1şi modi'ice Harma personală. Uni+ersitatea "oHa este principala instituţie de educaţie de gen din "tatele Unite ale *mericii. "ecularism. Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. !u e=istă un 'ondator anume. Populaţiile ateiste se regăsesc îndeosebi în ţările cu regimuri 'oste şi actuale comuniste. Prin de'iniţie, un ateu este cel ce susţine că e=istă su'iciente do+ezi pentru a nu crede în e=istenţa unui $umnezeu. "crieri de bază. Cărţile 'iloso'ilor umanişti renascentişti şi iluminişti. lucrările lui $ar0in, etc. Cine este $umnezeu% -ateria, sub o 'ormă sau alta, este tot ceea ce e=istă din eternitate. <a este realitatea 'inală, singura. )iloso'ic +orbind, materia este dumnezeul secular. Un crez 'undamental al secularismului este reprezentat de negarea e=istenţei supranaturalului. -ateria este singura realitate. Credinţa în $umnezeu nu este nimic altce+a dec(t o proiecţie a g(ndurilor şi năzuinţelor omului. !u $umnezeu l1a 'ăcut pe om după c&ipul "ău, ci omul l1a 'ăcut pe $umnezeu după asemănarea saJ Cine este sus% Cel mult, un om bun şi un în+ăţător moral. $ar 'iindcă scriitorii biblici au în'rumuseţat detaliile +ieţii lui sus, putem 'i siguri de 'oarte puţine date istorice din +iaţa @ui.

Cine este $u&ul "'(nt% 6n general, nu este luat în considerare. Cum eşti m(ntuit% Prin aplicarea cercetării ştiinţi'ice în 'iecare domeniu al +ieţii omului. Prin eliberarea omului de orice 'el de pre5udecăţi, inclusi+ cele religioase. $acă este ca omenirea să1şi găsească soluţii pentru problemele ei, oamenii trebuie să se încreadă în ei înşişi şi în puterile lor, nu în $umnezeu. Ce se înt(mplă după moarte% !u e=istă nici un 'el de supra+ieţuire a conştiinţei omului după moarte. @a moarte omul încetează să mai e=iste în +reo 'ormă, coerentă sau conştientă. "emnatarii :Celui de1al 1lea mani'est umanist; au declarat că :nu e=istă nici o do+adă credibilă că +iaţa continuă după moartea trupului;. *lte date, crezuri şi practici. "eculariştii îi re'uză umanităţii e=istenţa absoluturilor morale, mai ales a celor deri+ate din e=istenţa unui $umnezeu s'(nt. <i susţin că umanităţii nu1l trebuie un standard moral absolut din a'ara ei ca moti+aţie pentru un comportament moral. $in 'ire 8natură9 omul este bun şi tot ceea ce1l lipseşte este educaţia şi nu trans'ormarea religioasă. Religia este considerată drept o pre5udecată şi o 'ormă de e+adare din realitate. Religia nu 'ace nimic altce+a dec(t să aline temerile ignoranţilor. -ar=ism1@eninismul 8comunism9 Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. 3arl -ar= 8ABAB1lBB79 and )riedric& <ngels 8AB201lBC?9 sunt principalii teoreticieni ai mişcării. Cei doi 'iloso'i germani, primul un economist sărac, celălalt, 'iu de industriaş bogat, s1au stabilit la @ondra după AB?0 unde şi1au elaborat tezele. Practicanţi, @enin, "talin şi mulţi din dictatorii secolului SS. "crieri de bază. deologia mar=istă se inspiră din scrierile lui -ar= şi <ngels. Cele mai cunoscute sunt Capitalul, de 3arl -ar= şi -ani'estul Comunist al lui )riedric& <ngels. Cine este $umnezeu% )iind strict materialist, mar=ismul neagă categoric e=istenţa lui $umnezeu. 6n sc&imb, a'irm(nd că materia este realitatea 'inală, a creat altă structură de autoritate, una mult mai nemiloasă şi într1ade+ăr crudă. Cine este sus% $upă unii sus a 'ost :primul comunist;%J 6n concepţia multora, sus a 'ost primul care a propus şi a militat pentru o societate bazată pe egalitate. 6nsă nu i se recunoaşte originea di+ină şi 5ert'a ispăşitoare de pe cruce. Credinţa în sus şi ascultarea de toate preceptele @ui nu sunt necesare m(ntuirii. !atura umană păcătoasă este complet ignorată. Cine este $u&ul "'(nt% !u este luat în considerare. Cum eşti m(ntuit% Omul se trage din animale. Comportamentul omului este in'luenţat de 'actori economici. Ca prin urmare, redistribuirea bunurilor ast'el înc(t 'iecare să aibă, +a elimina nedreptatea şi relele care decurg din aceasta. "peranţa

umanităţii stă în re+oluţia politică. :Omul nou; este creat prin mi5loace economice şi politice. Ce se înt(mplă după moarte% Omul îşi încetează e=istenţa după moarte. ,iaţa aceasta este totul. *lte date, crezuri şi practici. !ici un mi5loc nu este greşit pentru a instaura comunismul. !u e=istă absoluturi morale transcedente. storicii ne spun că "talin este +ino+at de moartea mai multor oameni c&iar dec(t 2itler. Proprietatea pri+ată este un obstacol în calea comunismului şi trebuie eliminată. 6nlăturarea oricăror temeiuri pentru moralitate prin negarea lui $umnezeu în societăţile unde s1a încercat :e=perimentul comunist;, a produs orori greu de imaginat. -ărturie stau gulagurile so+ietice, înc&isorile comuniste, etc. Omul de r(nd a 'ost deprins să1şi urmărească cu egoism păstrarea şi c(ştigarea e=istenţei în dauna şi c&iar cu preţul +ieţii altora. Con'ucianism. Persona5ul c&eie sau 'ondatorul, data şi locul. Con'ucius, numele latin al lui 3Nung )u1tzu 8??l1>FC în. de 2.9, un 'iloso' şi în+ăţat c&inez. "upranumit şi :înţeleptul;. Con'ucianismul nu este o religie o'icială în sensul con+enţional. <ste un sistem de crezuri religioase care determină +alorile ma5orităţii popoarelor asiatice, ale unei bune părţi dintre c&inezi, 5aponezi, coreeni şi +ietnamezi. Prin con'ucianism s1a urmărit reîn+ierea culturii muzicii rituale presupusă să aducă armonie. "crieri de bază. Canonul con'ucian cuprinde Cele Cinci Clasice# 1C&ing 8Cartea sc&imbărilor9, "&i, 8Cartea poeziei şi c(ntecului9, "&u 8Cartea documentelor9, @i 8Cartea ritualurilor9 şi C&un1C&i 8Cartea primă+erii şi toamnei, sau Cronica istoriei9. )iindcă Cartea ritualurilor şi Cartea primă+erii şi toamnei conţin 'iecare trei cărţi de comentarii, scrierile de bază se ridică la nouă. *dăug(nd încă patru cărţi, *nalects 8o colecţie de zicale ale lui Con'ucius9, -eng1Ki 8Cartea lui -encius9, <r&a1Ia 8Cartea cu+intelor stră+ec&i9 şi 2siao1C&ing 8Cartea pietăţii 'iliale9 se pot număra A7 lucrări clasice care constituie canonul con'ucianist. !eo1con'ucianiştii de mai t(rziu, au considerat -eng1Ki, C&ung1Iung şi $a12sue& interpretări ortodo=e ale ideilor lui Con'ucius. Ulterior aran5ate sub denumirea de Cele Patru Cărţi, ele au de+enit în C&ina standardul o'icial de educaţie după sec. al S ,1lea p(nă la perioada Republicii C&ineze 8ACAA9 şi a comunismului maoist 8AC>C9. Cine este $umnezeu% 6naintea lui Con'ucius se spunea despre $umnezeu că este o 'iinţă personală numită 4i sau "&ang1ti. $ar, Con'ucius a +orbit de o realitate 'inală numită 4ien care nu posedă trăsături personale. Cine este sus% !u este recunoscut în această credinţă. Cine este $u&ul "'(nt% !u este recunoscut în această credinţă. Cum eşti m(ntuit%

6n 'irea lucrurilor stă o ordine morală. $acă se doreşte armonie între oameni, aceştia trebuie să se străduiască să trăiască după această ordine. Umanitatea posedă o bunătate înnăscută 8inerentă9 pe care trebuie să o :actualizeze;. Răul inter+ine doar atunci c(nd suntem 'orţaţi să 'acem răul, sau c(nd îngăduim minţii să se g(ndească la rău. :*ctualizarea; bunătăţii umane se poate obţine prin educaţie, re'lecţie de sine, culti+area sinelui şi printr1un comportament potri+it cu normele recunoscute de societate. Ce se înt(mplă după moarte% ,eşnicia nu este de'inită ca 'iind o continuare a e=istenţei după moarte într1o +iaţă transcendentă în prezenţa lui $umnezeu, ci a in'luenţei etice a omului asupra ideilor şi +alorilor urmaşilor după dispariţia sa. $ob(ndirea +ieţii +eşnice nu intră în preocupările con'ucianiste, cerul 'iind doar un temei în care creati+itatea se mani'estă în lume. Cerul este uneori considerat personal, alteori o putere morală, sau un principiu impersonal. *lte date, crezuri şi practici. @umea este considerată locul unde scopul omului este să practice binele, să1şi iubească aproapele, să 'ie &arnic în munca lui de susţinere a lumii. Cel care1şi :actualizează; propria bunătate de+ine un :partener de lucrare; al cerului. *cesta de+ine creati+ în 'elul în care transmite bunătate altor oameni sau lucrurilor. Un asemenea om dob(ndeşte armonia care se presupune să e=iste între umanitate şi natură. 6n loc de înc&eiere. Cum poţi să de+ii un creştin# .iblia ne spune că $umnezeu a iubit at(t de mult această lume înc(t l1a dat pe singurul @ui )iu pentru ca oricine crede în <l să nu piară, ci să aibă +iaţă +eşnică 8+ezi, <+. oan 7#AD9. *st'el că $umnezeu te iubeşte şi pe tine şi1ţi o'eră posibilitatea împăcării personale cu <l şi a începerii unei legături de su'let cu <l. ată care sunt a'irmaţiile "ale în această pri+inţă# *. 4oţi oamenii au păcătuit şi au părăsit gloria lui $umnezeu 8o para'razare a lui Romani 7#27U mai +ezi şi Romani D#27, A oan A#A09 .. Crede în $omnul sus 2ristos şi +ei 'i m(ntuit din păcat 8)apte AD#7A, oan A#A29. C. $acă1l mărturiseşti pe $omnul sus cu gura ta şi crezi din inimă că $umnezeu l1a în+iat din morţi, +ei 'i m(ntuit 8Romani A0#C, <'eseni 2#B,C9. $acă ai a5uns să crezi sincer în $omnul sus şi să1ţi +ezi ne+oia personală de iertare şi m(ntuire în urma citirii acestui pliant ar 'i bine să cauţi o biserică creştină bună. ată nişte criterii a5utătoare după care se poate găsi# A. *cordă Cu+(ntului scris locul cu+enit% <ste acesta etalonul de credinţă şi standardul după care se compară altă scriere, interpretare, tradiţie, e=perienţă spirituală, sau regulă de credinţă% 2. <ste $omnul sus 2ristos respectat prin 'elul de +iaţă al membrilor şi al liderilor bisericii% 7. "e îndeamnă la o aplicare a celor ştiute şi a'late din "cripturii şi nu se 'ace doar cultură intelectuală% >. "e susţin doctrine ce +in în contradicţie cu .iblia, sau se respectă doctrinele ortodo=e ale 4rinităţii, dumnezeirii lui 2ristos, în+ierii "ale trupeşti

din morţi, ale m(ntuirii prin &ar şi prin credinţă, nu prin 'apte şi lege, ale personalităţii şi naturii $u&ului "'(nt% $acă unde+a se rede'inesc aceste crezuri şi par ambigue, e+itaţi locul acela. *+eţi de1a 'ace cu o mişcare religioasă 'alsă, cu un cult eretic. ?. "e caracterizează această biserică, adunare, creştină prin dragoste, toleranţă, sau prin 5udecată, legalism şi 'anatism% sus a spus că cei ce sunt ai @ui +or 'i caracterizaţi de dragoste, nu de religiozitate. $e dragoste, nici măcar de cunoştinţăJ D. "unt liderii ei nişte slu5itori ai adunării, sau nişte conducători autoritari şi tiranici ce nu acceptă nici o abatere de la :linia teologică;, respecti+, tradiţia bisericii% F. "unt predicile nişte studii biblice sau discursuri demagogice, manipulări psi&ologice şi te&nici de stimulare a emoţiilor ascultătorilor% B. Ce loc deţine $omnul şi -(ntuitorul sus 2ristos în liturg&ia, înc&inarea, practica, crezurile şi 'aptele respecti+ei biserici% $acă <l nu este persoana cea mai glori'icată, cea mai pomenită, probabil că aceea biserică nu este a @ui c&iar dacă îi poartă numeleJ *lte a'irmaţii 'ăcute cu pri+ire la sus şi răsp(ndite de grupuri religioase aberante şi replica biblică cu+enită# ş sus nu era $umnezeu V +ezi +ersetele de la literele $, , U, I ş sus a 'ost creat de către $umnezeu V +ezi +ersetele de la literele E, -, U ş <=istă trei dumnezei separaţi, 4atăl, )iul şi $u&ul "'(nt şi nu un singur $umnezeu din trei persoane V +ezi +ersetele de la literele *, ., E, K ş sus nu este necesar deoarece nu e=istă păcat V +ezi +ersetele de la literele ), O, P, R ş sus nu a în+iat trupeşte din morţi V +ezi +ersetele de la literele C, R, " ş sus a 'ost un mare pro'et, dar nu şi $umnezeu V +ezi +ersetele de la literele 2, E, , ş <=istă multe căi care duc la $umnezeu, nu doar una singură V +ezi +ersetele de la literele ), 3, S ş sus nu este necesar 'iindcă omul trebuie să plătească el însuşi pentru propriile păcate V +ezi +ersetele de la literele P, P, 4 ş sus a murit într1ade+ăr pentru păcate, dar omul nu poate 'i m(ntuit dacă nu respectă toate în+ăţăturile bisericii V +ezi +ersetele de la literele 3, P, 4 ş sus este $umnezeu, dar mai mic dec(t $umnezeu 4atăl V +ezi +ersetele de la literele 2, 3, , ş sus a 'ost doar un om V +ezi +ersetele de la literele E, < ş sus nu este singurul )iu al lui $umnezeu V +ezi +ersetele de la literele ), Q, K ş sus nu se +a întoarce niciodată V +ezi +ersetele de la literele !, L. *. $euteronomul D#>, saia >7#A0, >>#D1B .. -atei 2B#AB1lCU APetru A#2 C. @uca 2>#7D1?7 $. oan A#l1?, A#D1lB

<. oan 2#AB122 ). oan 7#A>1lF Q. oan 7#7D 2. oan ?#AF1lBU oan ?#27 . oan B#?D1?D E. oan A0#7017BU saia F#A>U -atei A#AB 3. oan A>#D1F @. oan AF#2, 7 -. oan AF#? !. )apte A#AA O. Romani 7#27170U A oan A#B1l0 P. Romani D#27 R. Romani A0#71l0 ". A Corinteni A?#A2127 4. <'eseni 2#B.C U. Coloseni A#A?120 ,. Coloseni 2#C1l0 L. A4esaloniceni >#A71lB S. A4imotei 2#?,D I. A4imotei 7#AD K. <+rei A#l1l>

")WR/ 4