You are on page 1of 269

Dan Brown

CODUL LUI DA VINCI
http://www.geocities.com/rrroxana/carti.html

1

Date Le Prieuré de Sion ― societate secretă fondată în 1099 ― este o organiza ie reală. !n 19"#$ în cadr%l Bi&liotecii 'a ionale din (aris a% fost descoperite o serie de s%l%ri de pergament$ den%mite apoi Les Dossiers Secrets, în care era% men ionate n%mele %nor mem&ri ai acestei organiza ii$ printre care Sir )saac 'ewton$ *andro Botticelli$ +ictor ,%go -i .eonardo da +inci. Opus Dei este o congrega ie catolică de o pietate fer/entă$ rec%nosc%tă de +atican$ care a stîrnit de c%rînd contro/erse ca %rmare a relatărilor despre %tilizarea %nor tehnici de coerci ie -i spălare a creierelor -i c% pri/ire la o practică peric%loasă c%nosc%tă s%& n%mele de 0mortificare corporala0. !n 1001$ 2p%s Dei a finalizat constr%irea %n%i *edi% 3entral 'a ional în /aloare de 4" milioane de dolari$ pe .exington 5/en%e$ la n%măr%l 146$ în 'ew 7or8. 9oate operele de artă$ o&iecti/ele arhitect%rale$ doc%mentele -i rit%al%rile secrete men ionate în această carte sînt reale.

Prolog :%ze%l .%/r%$ (aris 11.4; <en%mit%l c%stode =ac>%es *a%ni?re se împletici pe pardoseala :arii @alerii a m%ze%l%i. *e repezi la cel mai apropiat ta&lo% pe careAl zări$ %n 3ara/aggio. *e prinse de rama a%rită -i apoi &ătrîn%l de -aptezeci -i -ase de ani trase de ea pînă ce o desprinse de pe perete -i se pră&%-i c% pînza la piept. D%pă c%m anticipase$ %n grilaB de fier &%&%i în apropiere -i &locă intrarea în galerie. (archet%l se zg%d%i. Cnde/a$ departe$ o alarma încep% să i%ie. 3%stodele rămase întins pe Bos o clipă$ încercînd săA-i recapete s%fl%l -i să decidă ce are de făc%t în contin%are. 0*înt încă în /ia ă.0 *e trase întrAo parte de s%& pînză -i pri/i în B%r$ în că%tarea %n%i loc în care să se asc%ndă. 2 /oce răs%nă$ c%trem%rător de aproape: ― '% mi-caD !n patr% la&e$ c%stodele încremeni. C-or$ c% mi-cări lente$ î-i întoarse cap%l. .a nici cinci metri distan ă$ dincolo de poarta închisă$ atacator%l ― care a/ea o constit% ie ro&%stă$ îl pri/ea printre gratiile de fier. Era înalt -i lat$ c% pielea al&icioasă$ de parcă ar fi fost a %nei fantome$ -i păr%l rar$ al& -i el. 2chii l%i a/ea% iris%l roz -i p%pila ro-ieA/ine ie. 5l&inos%l scoase %n pistol din &%z%nar -i$ printre &arele de fier$ îl îndreptă spre c%stode. ― 'Aar fi tre&%it să f%gi$ sp%se acesta c% %n accent gre% de identificat. 5c%m$ sp%neAmi %nde eD ― FiAam sp%s deBa$ &îig%i &ătrîn%l -i îngen%nche %mil pe podea. ,a&ar nAam despre ce /or&e-tiD ― :in iD 2m%l îl pri/ea fără să i se clintească %n m%-chi măcarG sing%ra licărire de /ia ă părea a fi sclipirea din ochii l%i ro-ii. ― 9% -i confra ii tăi a/e i ce/a ce n% /ă apar ine$ adă%gă. 3%stodele sim i c%m %n /al de adrenalină i se re/arsă în /ene. 03%m e posi&il să -tie astaH0 ― )ar în noaptea asta /a re/eni în mîinile posesorilor l%i de drept. *p%neAmi

1

%nde e asc%ns$ -i te las în /ia ă. 5l&inos%l î-i îndreptă arma spre easta &ătrîn%l%i: ― E %n secret pentr% care merită să moriH *a%ni?re a&ia mai p%tea respira. :atahala î-i lăsă p% in cap%l pe %măr$ pri/ind în l%ng%l e/ii$ gata să tragă. 3%stodele î-i ridică mîinile în semn de apărare: ― 5-teaptă... -opti el. ! i /oi sp%ne tot ce /rei să -tii. 5poi rosti lent$ c% griBă$ c%/intele pe care le repetase de atîtea ori înainte$ minci%na pe care o pregătise de m%lt... -i pe care se r%gase să n% fie /reodată ne/oit sAo sp%nă. 3înd ispră/i de /or&it$ atacator%l să% zîm&i încîntat. ― Da. Este exact ceea ce miAa% sp%s -i ceilal i. *a%ni?re încremeni. Ceilalţi? ― )Aam găsit -i pe ei$ rînBi 5l&inos%l. (e to i trei. 9% miAai confirmat ce miAa% sp%s ei. 0'% se poateD0 5de/ărata identitate a c%stodel%i$ ca -i identită ile celor trei sene-ali$ era aproape la fel de sfîntă ca -i secret%l pe care îl păstra%. 5c%m *a%ni?re î-i dăd% seama că$ respectînd proced%ra strictă$ sene-alii îi ser/iseră indi/id%l%i aceea-i minci%na înainte de aA-i găsi sfîr-it%l. 5-a cerea protocol%l. 5l&inos%l î-i a inti din no% arma: ― D%pă ce /ei m%ri$ e% /oi fi sing%r%l care -tie ade/ăr%l. 5de/ăr%l0. !n aceea-i frac i%ne de sec%ndă$ *a%ni?re î-i dăd% seama c% oroare de realitate. 0Dacă mor$ ade/ăr%l /a fi pierd%t pentr% totdea%na.0 )nstincti/$ sări întrAo parte$ încercînd să se adăpostească. 5rma &%&%i -i c%stodele sim i o ars%ra at%nci cînd glon %l îi pătr%nse în stomac. 3ăz% c% fa a în Bos... chircind%Ase de d%rere. 3% mi-cări încete$ se rostogoli -i î-i pri/i atacator%l printre gratii. (istol%l era îndreptat spre cap%l să%. !-i închise ochii. !n mintea l%i$ frica se împletea c% regret%l. 3lic%l sec al încărcător%l%i gol răs%nă deAa l%ng%l galeriei. *a%ni?re deschise ochii. 5l&inos%l î-i cercetă arma$ aproape am%zat. !-i d%se mîna la &%z%nar$ d%pă %n alt încărcător$ dar păr% că se răzgînde-te -i pri/i calm spre a&domen%l c%stodel%i: ― E% miAam terminat trea&a aici. Bătrîn%l se %ită în Bos -i /ăz% ga%ra pe care o lăsase glon %l în pînza al&ă a cămă-ii. Era înconB%rată de %n inel sîngeri%$ la cî i/a centimetri s%& stern. *tomac%l. 3% cr%zime parcă$ glon %l îi ratase inima. 3a /eteran al răz&oi%l%i din 5lgeria$ c%stodele -tia ce moarte lentă -i c%mplită îl a-tepta. 9imp de cincisprezece min%te$ acizii din stomac i se /or sc%rge în ca/itatea toracică$ otră/ind%Al încet%l c% încet%l$ din interior. ― D%rerea e %n l%cr% &%n$ monsieur, sp%se 5l&inos%l$ d%pă care dispăr%. <ămas sing%r ac%m$ =ac>%es *a%ni?re î-i îndreptă din no% pri/irea spre poarta de fier. <ămăsese capti/ aici$ înă%ntr%$ iar %-ile n% a/ea% să se deschidă decît d%pă cel p% in do%ăzeci de min%te. (înă at%nci însă$ el /a fi mort. 3% toate acestea$ spaima care îi strîngea inima era c% m%lt mai rea -i mai p%ternică decît frica de moarte. 09re&%ie să transmit secret%l.0 <idicînd%Ase c% gre% în cap%l oaselor$ gînd%l îi z&%ră spre cei trei confra i ai săi$ asasina i... la genera iile dinaintea lor... la misi%nea care le f%sese încredin ată. 0Cn neîntrer%pt lan al c%noa-terii.0 )ar ac%m &r%sc$ în ci%da t%t%ror preca% iilor... în ci%da t%t%ror mas%rilor de pre/edere... =ac>%es *a%ni?re rămăsese %nica /erigă în /ia ă$ sing%r%l păstrător al %n%ia dintre cele mai mari secrete care a% existat /reodată.

6

De-i trem%ra$ iz&%ti să se ridice în picioare. 09re&%ie să găsesc o cale...0 Era închis în :area @alerie -i în l%mea întreagă exista doar o sing%ră persoană căreia îi p%tea preda -tafeta. *a%ni?re pri/i în B%r$ la zid%rile l%xoasei sale închisori. Cnele dintre cele mai c%nosc%te ta&lo%ri din l%me părea% săAi s%rîdă$ asemenea %nor /echi -i dragi prieteni. 3rispînd%Ase de d%rere$ î-i ad%nă for ele -i se străd%i săA-i limpezească mintea. *arcina disperată de care tre&%ia să se achite %rma săAi solicite ― -tia &ine acest l%cr% ― fiecare sec%ndă careAi mai rămăsese din /ia ă. 1 <o&ert .angdon se trezi c% gre%. !n înt%neric%l din cameră s%na %n telefon ― %n s%net s%& ire$ nefamiliar. BîB&îi pe noptieră -i aprinse /eioza. !-i miBi ochii -i pri/i în B%r: %n l%xos dormitor în stil renascentist c% mo&ilier .%do/ic al I+)Alea$ fresce -i %n pat %ria- din mahon$ c% &aldachin. 0Cnde mama nai&ii sîntHD0 (e halat%l de &aie$ agă at de %n%l dintre stîlpii pat%l%i$ era% &rodate trei c%/inte: 0,29E. <)9J$ (5<)*0. !ncet$ cea a începea să se risipească. <idica receptor%l: ― 5loH ― Monsieur .angdonH sp%se o /oce de &ăr&at. *per că n% /Aam trezitD B%imac$ că%tă ceas%l de pe noptieră. Era 11.61. 'oaptea. '% dormise decît o oră$ dar se sim ea de parcă trec%se deBa în l%mea drep ilor. ― +ă s%n de la <ecep ie$ monsieur. !mi cer sc%ze că /ă deranBez$ dar a/e i %n oaspete. )nsistă că este /or&a despre o pro&lemă %rgentă. !ncă n% re%-ise săA-i re/ină deAa &inelea. 0Cn oaspeteH0 (ri/irea îi căz% pe %n fl%t%ra- mototolit care se afla la capăt%l pat%l%i: 0C')+E<*)959E5 5:E<)35'K D)' (5<)* are plăcerea de a /ă oferi 2 *E5<K 3C <2BE<9 .5'@D2'$ (<2LE*2< DE *):B2.)*9)3K <E.)@)25*K$ ,5<+5<D C')+E<*)970. .angdon mormăi ce/a ininteligi&il. 3onferin a din seara asta ― o prezentare înso ită de diapoziti/e despre sim&olism%l care se asc%nde în str%ct%ra 3atedralei din 3hartres ― atinsese$ pro&a&il$ cîte/a p%ncte sensi&ile în rînd%l p%&lic%l%i. (ro&a&il că /re%n specialist c%cernic îl %rmărise -i /oia să înceapă ac%m o disp%tă. ― <egret$ sp%se în receptor$ dar sînt foarte o&osit -i... ― Mais, monsieur, insistă recep ioner%l$ co&orînd%A-i /ocea pînă la ni/el%l %nei -oapte presante: 2aspetele d%mnea/oastră este o persoană foarte importantăD .angdon n% se îndoia cît%-i de p% in. 3ăr ile l%i despre pict%ra -i sim&olistica religioasă îi ad%seseră o nedorită cele&ritate în l%mea artei$ iar c% %n an în %rmă$ implicarea sa întrA%n incident petrec%t la +atican -i p%ternic mediatizat îl prop%lsase în l%mina reflectoarelor. De at%nci$ -ir%l pretin-ilor istorici -i al speciali-tilor a%todeclara i careAi &ătea% la %-ă părea a n% se mai sfîr-i. ― Dacă sînte i ama&il$ sp%se .angdon străd%ind%Ase să păstreze %n ton politicos$ nota i d%mnea/oastră n%mele -i n%măr%l de telefon al respecti/%l%i domn -i com%nica iAi că /oi încerca săAl contactez înainte de a părăsi (aris%l$

4

mar iD +ă m%l %mescD Mi închise$ înainte ca recep ioner%l să mai ap%ce să sp%nă ce/a. <idicînd%Ase în cap%l oaselor$ se încr%ntă la &ro-%ra informati/ă destinată clien ilor$ pe a cărei copertă scria mare: 0D2<:)F) 35 C' (<C'3 !' 2<5MC. .C:)').2<. <E.5I5F)A+K .5 <l9J$ !' (5<)*0. !-i întoarse cap%l -i pri/i oglinda care acoperea aproape în întregime peretele de /iza/i. 3hip%l care îl pri/ea de acolo părea a fi al %n%i nec%nosc%t ― ridat -i o&osit. 03hiar ai ne/oie de o /acan ă$ <o&ertD0 5n%l care trec%se î-i lăsase p%ternic amprenta as%pra l%i -i imaginea din oglindă o arăta perfect. 2chii l%i$ de %n al&astr% /i% de o&icei$ era% ac%m t%l&%ri -i melancolici. Băr&ia c% gropi ă la miBloc era acoperit de %n încep%t de &ar&ă. !n B%r%l tîmplelor$ firele căr%nte se înm%l iseră$ începînd săAi acopere păr%l des$ aspr% -i negr%. De-i colegele l%i s%s inea% că firele argintii n% făcea% decît săAi sporească aer%l intelect%al$ el$ %n%l$ se cam îndoia... 0Dacă mAar /edea ac%m cei de la Boston Magazine...!" .%na trec%tă$ spre iritarea l%i$ p%&lica ia îl sit%ase în rînd%l celor mai interesante zece personalită i ale ora-%l%i ― o onoare mai degra&ă d%&ioasă$ careAl transformase în inta ironiilor -i în epăt%rilor din partea colegilor de la ,ar/ard. !n seara aceasta$ la aproape cinci mii de 8ilometri de casă$ articol%l respecti/ f%sese dezgropat -i read%s în act%alitate pentr% aAi &înt%i seminar%l. ― Doamnelor -i domnilor$ rostise moderatoarea în fa a p%&lic%l%i care %mpl%se pînă la ref%z Le Pavilion Dau !ine, din cadr%l Cni/ersită ii 5mericane din (aris. 2aspetele nostr% din această seară n% mai are ne/oie de nici o prezentare. 5%tor a n%meroase căr i$ printre care Sim"olistica sectelor secrete, #rta $lluminati -i Lim"a%ul ier&ut al i&eogramelor, a scris totodată %na dintre cele mai importante l%crări în domeni%l iconologiei religioase ― -i n% exagerez deloc sp%nînd acest l%cr%G m%l i dintre d%mnea/oastră st%dia i la orele de c%rs d%pă man%alele sale. *t%den ii din p%&lic înc%/iin aseră ent%zia-ti. ― :ă gîndisem ca în această seară săAl prezint inspirînd%AmN din impresionanta sa a%to&iografie. !nsă$ contin%ase moderatoarea ar%ncînd%Ai o pri/ire B%că%-ă$ o persoană din p%&lic miAa oferit o s%rsă de inspira ie m%lt mai... interesant', dacăAi pot sp%ne a-a. Mi scosese la /edere %n exemplar din Boston Magazine. .angdon se crispase. 0De %nde mama nai&ii a făc%t rost de chestia astaH0 :oderatoarea încep%se să citească fragmente din articol$ iar el n% -ti%se c%m să se af%nde mai adînc în fotoli%l pe care stătea. D%pă treizeci de sec%nde$ p%&lic%l rîdea$ iar femeia n% dădea semne că ar /rea să se oprească. ― )ar ref%z%l domn%l%i .angdon de a /or&i despre neo&i-n%it%l rol pe care lAa B%cat an%l trec%t$ în 3oncla/%l de la +atican$ iAa ad%s noi p%ncte în clasament%l celor mai interesante personalită i. 3e zice i$ dori i să afla i -i alte amăn%nteH (%&lic%l apla%dase. 0*Ao oprească cine/aD0 se r%gase el at%nci cînd femeia încep%se să citească din no%. 0― De-i profesor%l .angdon ar p%tea fi considerat o fr%m%se e mai p% in iz&itoare decît %nii dintre la%rea ii no-tri mai tineri$ acest %ni/ersitar de patr%zeci -i... de ani are în mod cert o al%ră de intelect%al rasat. (restan a îi este s%&liniată de o /oce &aritonală$ neo&i-n%it de Boasă$ pe care st%dentele sale o descri% ca fiind Ociocolată pentr% %rechiP.0 *ala iz&%cnise în rîsete. .angdon se silise să afi-eze %n zîm&et stînBenit. Mtia ce %rmează ― o frază ridicolă despre 0,arrison Lord în saco% ,arris0 ― -i$ fiindcă în această seară crez%se că poate îm&răca iară-i în sig%ran ă saco%l respecti/ -i p%lo/er%l pe gît marca B%r&errQ$ se hotărîse că tre&%ie să treacă la ac i%ne: ― :%l %mesc$ :oni>%e$ îi sp%sese el -i$ ridicînd%Ase &r%sc$ o in/itase elegant

#

5/%sese$ întrAade/ăr$ sta&ilită o întîlnire c% apreciat%l c%stode d%pă seminar%l din această seară$ dar *a%ni?re n% î-i făc%se apari ia. Lără aA-i dezlipi ochi de la imagine$ profesor%l sim i c%m rep%lsia ini ială i se transformă întrAo &r%scă re/ărsare de mînie: ― 3ine a făc%t astaHD . 3hip%l care îl pri/ea de dincolo de prag era îng%st -i palid. Băr&at%l părea extrem de sla& -i p%rta oficiala %niformă al&astră: ― (ot să intr%H . dar o persoană de acest rang.să co&oare de pe podi%m. ― 3ine eH ― Domn%le ..angdon încremeni.angdon ridică receptor%l: ― DaH 5-a c%m &ăn%ise$ era tot recep ioner%l: ― Domn%le . De %nde -ti i d%mnea/oastră acest l%cr%H ― 5m găsit n%mele d%mnea/oastră în agenda domniei saleD ― *per că n% sAa întîmplat nimic gra/. *crî-nind %n 0de necrez%t0 printre din i$ .. !n interior%l :%ze%l%i . Direction 3entrale (olice =%diciaire.angdon sim i o %-oară nelini-te. 5gent%l oftă gre% -iAi întinse prin %-ă o fotografie.. ― *înt locotenent%l =RrSme 3ollet. n%Ami pot as%ma a%toritatea de aAi interzice să /ină. Lără a ridica lan %l de sig%ran ă$ întredeschise %-a doi centimetri.%/r%H DintrAo dată$ . 5m crez%t de c%/iin ă că e &ine /ă an%n . (rofesor%l se trezise deAa &inelea: ― 5 i trimis pe cine/a spre camera mea?! ― !mi cer sc%ze$ monsieur. Boston Magazine are %n g%st prea pron%n at pentr% fic i%ne. 0(oli ia =%diciarăHD0 .angdon ezită$ sim ind%Ase nesig%r s%& pri/irile -terse ale cel%ilalt: ― Despre ce este /or&aH ― Mon ca itaine are ne/oie de experien a d%mnea/oastră profesională întrAo pro&lemă personală. ― Ei &ine$ prieteni$ d%pă c%m -ti i$ în această seară /om /or&i despre p%terea sim&ol%rilor. ― #cum? &îig%i profesor%l.%/r%. +Aam s%nat pentr% a /ă informa că oaspetele acela se îndreaptă chiar ac%m spre camera d%mnea/oastră. Fîrîit%l s%& ire al telefon%l%i se a%zi iară-i în înt%neric. .angdon$ /ă rog să mă sc%za i..angdon co&orî din patG tălpile i se înf%ndară în mocheta groasă de pe podea. ― Lotografia aceasta a fost făc%tă ac%m mai p% in de o oră. 5poi se întorsese spre p%&lic c% %n oftat din adînc%l piept%l%i: ― )ar dacă afl% care dintre d%mnea/oastră iAa oferit articol%l acela$ deportarea /ă a-teaptăD 2amenii iz&%cniseră din no% în rîs.angdon rămase o clipă tăc%tG -tia că D3(= era corespondent%l francez al LB)A%l%i din *tatele Cnite. 3înd /ăz% imaginea$ . ― '%$ n% gre-i i. 5proape în aceea-i clipă$ în %-ă se a%zi o &ătaie neră&dătoare. E trec%t de miez%l nop iiD ― @re-esc dacă sp%n că în această seară a/ea i programată o între/edere c% director%l :%ze%l%i . ― Dar cine este om%l acestaH <ecep ioner%l închisese însă.angdonD 9re&%ie să /or&esc c% d%mnea/oastrăD Engleza indi/id%l%i a/ea %n accent p%ternic$ ca %n lătrat d%r -i a%toritar. '% foarte în larg%l l%i$ . !-i trase halat%l de &aie pe %meri -i se apropie de %-ă.

. )ntră -i închise %-a d%pă el. ― 9o i patr% a% sp%s acela-i l%cr%. 0D%rerea e %n l%cr% &%n. Brî%l cilice( c% epi pe care o p%rta în B%r%l coapsei îi intra în carne$ -i tot%-i s%flet%l l%i era l%minat de &%c%ria de aA. @ră&ind%Ase spre d%lap$ scotoci d%pă telefon%l mo&il asc%ns în sertar%l de Bos -i formă %n n%măr.. *ăptămîna aceasta era oaspete aici$ dar în trec%t$ timp de m%l i ani$ f%sese &inec%/întat c% %n sanct%ar similar în 'ew 7or8. ― 9o i patr% sînt mor i. . 1 Cilice Uengl. 3eea ce /ede i în această fotografie. 0Domn%l miAa oferit %n adăpost -i %n scop în /ia ă.― *perăm că d%mnea/oastră ne /e i aB%ta să răsp%ndem la această între&are$ inînd seama de c%no-tin ele pe care le a/e i în domeni%l sim&olisticii -i de programata d%mnea/oastră între/edere c% domnia sa. )maginea era c%mplită -i extrem de &izară$ de-i îi dădea impresia %n%i dRBTA/%. Crmă o sc%rtă pa%ză$ ca pentr% o mică r%găci%ne: ― Mi pres%p%n că ai o& in%t informa ia aceea.angdon se hol&ă la fotografie$ c% oroare$ dar -i c% teamă. 2 Cnde/a$ la %n 8ilometr% -i ce/a depărtare$ indi/id%l al&inos pe n%me *ilas trec% de poarta l%xoasei clădiri de pe <%e . ― (erspecti/a mor ii este o moti/a ie p%ternică.. 5c%m mai &ine de %n an$ primise o altă fotografie$ a %n%i alt cada/r%$ -i o solicitare similară. Do%ăzeci -i patr% de ore mai tîrzi%$ era cît pe ce săA-i piardă /ia a la +atican. Lotografia asta n% semăna deloc c% cea de at%nci -i tot%-i$ ce/a an%me$ în acest scenari%$ părea ci%dat de familiar. 3ei trei sene-ali -i. 3amera a/ea %n aer spartan ― podea de scînd%ri$ %n d%lap din lemn de &rad -i$ în col $ o saltea în/elită în pînză de cort$ careAi ser/ea drept pat.. ― DaH răsp%nse /ocea %n%i &ăr&at. Crcă scările în tăcere$ c% griBă$ să n%Ai trezească pe fra i. Cn %-or gîfîit ent%ziast se a%zi în receptor: ― ExcelentD :iAa fost teamă că rep%tata lor discre ie sAar p%tea ade/eri. )ndependent %nii de al ii. sl%Bi pe D%mneze%.angdon înc%/iin ă$ înfiorat: ― '%Ami imaginez cine ar fi p%t%t să facă a-a ce/aD 5gent%l îl fixă încr%ntat: ― '% a i în eles$ domn%le . ― (ozi ionatH îi s%geră agent%l.0 !n aceasta seară$ în sfîr-it$ *ilas era con/ins că a încep%t săA-i mai plătească din datorii. C-a dormitor%l%i l%i era deschisăG înc%ietorile era% interzise aici.a Br%Q?re -chiopătînd.. ― !n/ă ător%le$ mAam întorsD ― +or&e-teD îi cer% /ocea$ care părea m%l %mită căAl a%de. (%sti%. . ― *im&ol%l de aici. -i mod%l în care tr%p%l l%i este atît de strani%... îns%-i Marele Maestru.angdon. 5gent%l se %ită la ceas: ― Mon ca itaine ne a-teaptă$ monsieur! (rofesor%l a&ia dacă îl a%ziG n% p%tea săA-i desprindă pri/irea de pe fotografie.. ― Mi iAai crez%tH ― 5semănarea e prea mare pentr% a fi doar o simplă coinciden ă.0 2chii l%i ro-ii cercetară hol%l de la intrare. monsieur *a%ni?re îns%-i -iAa făc%t asta.V$ din grecesc%l )ili)ion ― o esăt%ră de păr aspr% din care$ în E/%l :edi%$ se făcea% ni-te cămă-i pe care căl%gării catolici le p%rta% pe s%& /e-minte$ pentr% aA-i mortifica tr%p%l " .

0D%rerea este %n l%cr% &%n0$ -opti$ repetînd mantra sacră a părintel%i =osemarXa Escri/Y ― !n/ă ător%l t%t%ror !n/ă ătorilor. <ăs%flă adînc -i sa/%ră rit%al%l p%rificator. )mediat..― 5-a deci$ ac%m sp%neAmi ceea ce tre&%ie să afl%. Exact a-a c%m am &ăn%it -i noi. De-i p%rtase deBa &rî%l mai m%lt decît cele do%ă ore imp%se zilnic$ *ilas -tia că astăzi n% era o zi o&i-n%ită$ a-a că mai strînse catarama c% încă o ga%ră$ schimonosind%Ase at%nci cînd ghearele metalice îi m%-cară mai adînc din carne.WEglise de *aintA*%lpice. !n pl%s$ d%rerea pro/ocată de cilice potolea poftele cărnii. *ilas -tia că informa ia pe care o sm%lsese de la /ictimele sale a/ea să constit%ie %n -oc: ― !n/ă ător%le$ to i patr% a% confirmat existen a %nei clef &e vo*te. 5%zi în receptor %-or%l icnet pro/ocat de s%rpriză -i aproape că -i sim i exaltarea !n/ă ător%l%i: ― C!eia &e "olta. 3înd închise telefon%l$ *ilas de&orda de ent%ziasm -i de neră&dare. ― Dar &iserica aceea e o fortărea ăD :ai c% seamă pe /reme de noapte. 9o i ade/ăra ii %rma-i ai C'ii p%rta% acest ade/ărat instr%ment de tort%ră ― %n &rî% dintrAo esăt%ră &ăt%ta c% spini metalici asc% i i$ care pătr%ndea% în carne$ ca %n memento contin%% al s%ferin elor înd%rate de )is%s. D%pă ceA-i scoase toate hainele$ îngen%nche în miBloc%l camerei -i examină &rî%l cilice careAi încingea coapsa.. 3heia de &oltă se află aici$ în (aris. !n elegi care este mizaD *ilas -tia că miza p%să în Boc e inestima&ilă -i tot%-i ceea ceAi cer%se !n/ă ător%l îi părea imposi&il. De-i se stinsese în 19"#$ Z . 3%m /oi p%tea intraH 3% ton%l încrezător al %n%i om extrem de infl%ent$ !n/ă ător%l îi explică tot ce tre&%ia să facă. 5cte de nimicire a d%-manilor l%i D%mneze% f%seseră comise timp de secole deAa rînd%lG c% sig%ran ă îi /or fi iertateD Mi tot%-i$ *ilas -tia că mînt%irea cere sacrificii. o informa ie atît de importantă$ c% o asemenea for ă$ încît constit%ia îns%-i temei%l existen ei confreriei. 5c%m tre&%ie săAmi ad%ci tă&li a.0 (ăcatele acelea a/%seseră însă %n scop sfînt.. *ecole deAa rînd%l am a-teptat acest moment. ― !n (arisH )ncredi&ilD E m%lt prea fr%mos ca să fie ade/ăratD *ilas îi po/esti e/enimentele din acea seară: c%m toate cele patr% /ictime$ în clipa dinaintea mor ii$ încercaseră c% disperare săA-i găsească sal/area /ie ii lor păcătoase$ dez/ăl%ind%Ai secret%l. 09re&%ie săA mi c%ră s%flet%l de păcatele zilei de azi... !ntrA%n sfîr-it$ /ocea l%i se a%zi din no% în receptor: ― *ilas$ ai făc%t o faptă &%nă în ochii Domn%l%i. 3%m î-i mai &at Boc de noiD ― 5-a c%m a% făc%tAo /reme de secoleD !n/ă ător%l tăc% pentr% o clipă$ de parcă se a-tepta să fie pătr%ns de acest tri%mf. legendara 03heie de &oltă0. ― !ntrAo 3asă a Domn%l%iD exclamă !n/ă ător%l.al Domn%l%i. *tră/echile tradi ii sp%nea% că fră ia crease o hartă în piatră ― la clef &e vo*te. Liecare îi sp%sese exact acea-i l%cr%: cheia de &oltă era asc%nsă în mod ingenios$ întrA%n loc exact din interior%l %neia dintre cele mai /echi &iserici din (aris ― .. ― *întem chiar mai aproape decît /ă închip%i i. !n seara asta. 0cheia de &oltă0 ― o tă&li ă gra/ată ce dez/ăl%ia loc%l în care se păstra$ în mare taină$ cel mai de seamă secret al. 02 oră0$ î-i sp%se$ m%l %mit că !n/ă ător%l îi lăsase timp s%ficient pentr% peniten a necesară înainte de a pătr%nde întrA%n lăca. ― 3înd /om a/ea cheia de &oltă$ sp%se !n/ă ător%l$ /om mai a/ea doar %n sing%r pas de făc%t.

0Disciplina0.otel%l <itz f%sese o chesti%ne de cîte/a sec%nde. . 3itro[n%l stră&ătea în /iteză agita ia noct%rnă$ c% sirena în f%nc i%ne. 5-teptase c% neră&dare între/ederea care ar fi tre&%it să ai&ă loc în acea seară$ iar a&sen a c%stodel%i era pentr% el o deazamăgire prof%ndă. !n ci%da rep%ta iei sale de om retras$ *a%ni?re f%sese %nanim apreciat pentr% c%no-tin ele l%i -i pentr% de/otament%l c% care se dedicase artei.a orice oră din zi -i din noapte$ pe întreg%l teritori% al E%ropei$ )nterpol%l -tia exact cine -i %nde doarme.angdon întoarse cap%l -i pri/i pe fereastră$ încercînd să al%nge imaginea aceea de co-mar. . !ntrA%n tîrzi%$ sim i c%m sîngele începe să c%rgă. D%pă o /ia ă dedicată st%di%l%i -i analizei conexi%nilor asc%nse dintre diferitele sim&ol%ri -i ideologii$ . 5%tomo&il%l se îndrepta spre s%d%l ora-%l%i -i$ c%rînd$ în dreapta apăr% 9 . =ac>%es *a%ni?re e mortD0 :oartea c%stodel%i n% p%tea decît săAi stîrnească %n regret intens. 5poi în-făcă %n capăt al frînghiei$ închise ochii -i se iz&i c% ea peste %măr$ sim ind c%m nod%rile îi zdrelesc carnea de pe spinare. 03onexi%nile sînt adesea in/izi&ile0$ o&i-n%ia el să le explice st%den ilor$ 0dar ele există întodea%na$ asc%nse chiar s%& s%prafa ă.ocalizarea l%i la . (e sca%n%l din dreapta$ <o&ert . 'eră&dător să simtă iar efectele p%rificatoare ale s%ferin ei fizice$ 5l&inos%l rosti o r%găci%ne sc%rtă. D%-%l rapid -i fapt%l că a/%sese timp să se radă îi conferiseră o înfă i-are prezenta&ilă$ dar n%Al lini-tiseră deloc. 2 coinciden ă fericităD .angdon considera că l%mea n% e altce/a decît o nesfîr-ită re ea de stări -i e/enimente prof%nd conectate.în elepci%nea l%i era încă /ie în c%/intele pe care le repeta% de mii de adep i credincio-i din l%mea întreagă$ pe cînd îngeAn%nchea% -i practica% rit%al%l sacr% n%mit 0mortificare corporală0. !ncă o dată. 03hiar a p%t%t =ac>%es *a%ni?re săA-i facă astaHD0 . . 5poi iar -i iar.0 ― (res%p%n$ rosti el c% /oce tare$ că de la Cni/ersitatea 5mericană din (aris a i aflat %nde sta%.ocotenent%l clătină din cap$ negînd: ― De la )nterpol. 0)nterpolD Lire-teD0 Citase că o&icei%l$ aparent ne/ino/at$ al t%t%ror hotel%rilor e%ropene de a solicita pa-aport%l la cazare era m%lt mai m%lt decît o simplă formalitate$ fiind %n fapt imp%s de lege. Castigo cor us meum. 5fară$ ora-%l se pregătea de c%lcare ― /înzătorii stradali î-i p%nea% la adăpost căr%cioarele c% aman&es glasate$ îngriBitorii a-eza% sacii c% g%noi la marginea trot%ar%l%i$ %n c%pl% de îndrăgosti i îm&ră i-a i sa/%ra aer%l rece al nop ii înmiresmate de iasomie.angdon n% se sim ea cît%-i de p% in fericit$ iar coinciden a era o no i%ne în care n% credea. )maginea înspăimîntătoare a cada/r%l%i îi rămăsese întipărită în minte. Lotografia cada/r%l%i îi re/eni în minte. ― Le ca itaine sAa &%c%rat cînd a aflat că nAa i părăsit încă (aris%l$ sp%se agent%l$ /or&ind pentr% prima dată d%pă ce plecaseră de la hotel.angdon încerca săA-i p%nă ordine în gînd%ri. 'od%rile ei era% mînBite c% sînge închegat.angdon le cita cel mai des la orele de c%rs. *ilas î-i îndreptă apoi aten ia as%pra %nei frînghii groase$ c% nod%ri$ care a-tepta încolăcită lîngă el. 3ăr ile sale despre cod%rile secrete asc%nse în pict%rile l%i (o%ssin -i 9eniers era% %nele dintre cele pe care . 3 5er%l răcoros de aprilie -%iera pe fereastra deschisă$ în /reme ce a%tomo&il%l 3itro[n JI trec% în /iteză pe lîngă 2peră -i tra/ersa (lace +endSme.

3itro[n%l /iră la stînga$ pe aleea centrală a grădinii. :aBoritatea t%ri-tilor credea%$ în mod gre-it$ că n%mele pro/ine de la miile de lalele care înfloresc pe aleile parc%l%i$ dar .. (e loc%l act%alelor grădini se afla ini ial o enormă -i m%rdară carieră din care parizienii extrăgea% argila folosită la fa&ricarea cele&relor olane ro-ii ale ora-%l%i ― les tuiles.e :%sRe national dW5rt :oderne. !n ci%da rit%al%rilor orgiastice petrec%te odinioară aici$ împătimi ii de artă pre %ia% arc%l dintrA%n c% tot%l alt moti/. . 3ei care st%dia% sim&olistica remarcaseră adesea că francezii ― %n popor ren%mit pentr% liderii complexa i$ măr%n i -i efemina i ca 'apoleon -i (epin cel *c%rt ― nici nAar fi p%t%t să aleagă %n sim&ol na ional mai potri/it decît %n fal%s de trei s%te de metri înăl ime$ pe care îl alinta% 0Ea0. Lascic%l%l al&%ri% al far%rilor c% halogen l%mina dr%m%l pietr%it$ iar sfîrîit%l monoton al pne%rilor intona parcă %n imn hipnotic.%/r%l%i se profila pe cer%l (aris%l%i aidoma %nei fortăre e. Dincolo de o pia ă /astă$ fa ada imp%nătoare a .angdon -tia că +uileries aminte-te$ de fapt$ de ce/a m%lt mai prozaic. Lără să red%că deloc /iteza$ pătr%nse pe <%e 3astiglione ― o străd% ă flancată de copaci care constit%ia intrarea dinspre nord a cele&relor =ardins des 9%ileries ― %n fel de 3entral (ar8 al (aris%l%i. 09%rn%l Eiffel$ pres%p%se el$ nAar fi p%t%t lipsi de pe listă. !n noaptea aceasta însă$ parc%l părea să ai&ă o a%ră stranie -i ră% pre/estitoare.a capăt%l ei se zărea ie-irea din 9%ileries$ marcată de %n %ria.angdon -tia că se înal ă antic%l o&elisc al l%i <amses$ marcînd @alerie nationale d% =e% de (a%me. *pre stînga se /edea% %ltimele ni/el%ri ale %ltramodern%l%i 3entr% @eorgesA(ompido%$ care găzd%ia .arc de piatră. 5cesta a fost loc%l în care experimentase 3la%de :onet noi forme -i c%lori$ dînd na-tere c%rent%l%i impresionist. .%/r%l era cea mai l%ngă 10 . ― Este sim&ol%l Lran ei.angdon î-i aminti de +ittoria -i de promisi%nea pe care iAo făc%se$ mai în gl%mă$ mai în serios$ ac%m %n an$ că la fiecare -ase l%ni se /or întîlni întrA%n alt loc romantic de pe glo&. 5rc d% 3arro%sel.%/r%D . 3înd aB%nseră la intersec ia c% <%e de <i/oli$ semafor%l arăta c%loarea ro-ie$ dar ma-ina n% opri. !n dreapta$ dincolo de c%rs%l *enei -i de \%ai +oltaire$ se zărea fa ada il%minată a %nei foste gări$ azi$ cele&r%l :%sRe dW2rsaQ.angdon sim i %n fior de admira ie care îi era deBa familiar fiindcă îl a/ea ori de cîte ori încerca$ în zadar$ să c%prindă c% pri/irea %ria-%l edifici%.angdon clătină din cap$ a&sent. 3înd intrară în parc%l p%sti%$ -ofer%l opri sirena.angdon răs%flă adînc -i sa/%ră lini-tea &ine /enită. 5/înd forma %nei potcoa/e imense$ . !n spate$ fără a pri/i$ . :ie mi se pare perfectăD .angdon îl străf%lgeră c% pri/irea$ con/ins că în elesese gre-it: ― (oftimH ― E min%nată$ n%Ai a-aH contin%ă locotenent%l$ arătînd c% mîna prin par&riz spre 9%rn%l Eiffel. 5 i %rcat pe EaH (rofesor%l î-i arc%i sprîncenele: ― '%$ nAam %rcat în t%rn. .0 Din păcate însă$ %ltim%l săr%t f%sese pe %n%l dintre aglomeratele -i zgomotoasele aeroport%ri din <oma$ c% mai &ine de %n an în %rmă. (entr% .sil%eta l%minată a 9%rn%l%i Eiffel. )ar drept în fa ă$ prin arc%l de piatră$ se zărea mon%mental%l palat renascentist care adăpostea azi cel mai cele&r% m%ze% de artă din l%me.. :%ze%l . De pe esplanada de la capăt%l @rădinilor$ pri/irile p%tea% c%prinde patr% dintre cele mai faimoase m%zee de artă din l%me. 3înd îl zări$ . 3oti în B%r%l %n%i hele-te% circ%lar -i ap%că pe o alee înt%necoasă.angdon$ =ardins des 9%ileries reprezentaseră întotdea%na %n pămînt sacr%. ― 5 i %rcat pe EaH între&ă &r%sc agent%l. cîte %n%l către fiecare p%nct cardinal.

. 5rt B%chwald se lă%dase chiar că iz&%tise să le /adă pe toate trei în cinci min%te -i cincizeci -i -ase de sec%nde. . .clădire din E%ropa$ acoperind o s%prafa ă cît trei 9%rn%ri Eiffel p%se cap la cap.0 +aurus însemna clar 0ta%r0G la %rma %rmei$ astrologia este %n lim&aB %ni/ersal.%/r%l c% realită ile no%l%i mileni%.%/r% de/enise aproape tot atît de cele&ră ca m%ze%l îns%-i.angdon se încr%ntă. 3ontro/ersata -i %ltramoderna piramidă de sticlă proiectată de arhitect%l american de origine chineză$ ). (entr% @oethe$ arhitect%ra era m%zica încremenită$ iar criticii l%i (ei descria% piramida ca pe %n scîr îit de cretă pe ta&la de scris.ictoria &in Samotrace. (ei stîrnea încă -i astăzi f%ria tradi ionali-tilor$ care considera% că adaos%l distr%gea demnitatea renascentistă a palat%l%i.ocotenent%l d%se la g%ră o mică sta ie de emisieArecep ie -i rosti întrAo franceză repezită: ― Monsieur Lang&on est arriv-! Deu. minutes! 2 confirmare de nedesl%-it se a%zi din ma-inărie. . Dacă rec%no-teai că î i place piramida$ erai taxat drept %n american lipsit de g%st$ iar dacă î i exprimai antipatia era o ins%ltă ad%să la adresa francezilor. ― :itterand a fost %n om îndrăzne $ îi răsp%nse în cele din %rmă$ c% a&ilitate. !ntre&area era c% do%ă tăi-%ri$ desig%r.ocotenent%l î-i arc%i sprîncenele: ― Lranceza d%mnea/oastră este mai &%nă decît /re i să rec%noa-te i$ monsieur . 5gent%l închise sta ia -i se întoarse spre . ― +ă place piramida noastrăH între&ă locotenent%l. !n ci%da celor cinci săptămîni ― cît se estima că ar fi necesar pentr% a p%tea admira cele . 5poi$ ignorînd semnele care interzicea% acces%l a%to în pia ă$ acceleră.angdon$ ca să schim&e s%&iect%l.# 600 de opere de artă găzd%ite de m%ze% ― maBoritatea t%ri-tilor prefera% %n t%r 0presc%rtat0 ― o alergăt%ră prin sălile m%ze%l%i$ c% trei opriri la piesele de rezisten ă: Mona Lisa.angdon îi ar%ncă o pri/ire mirată$ între&înd%Ase dacă to i francezii or fi a/înd asemenea misterioase porecle animaliere. .:. 0Lranceza mea e de doi &ani$ dar la iconografia zodiacală mă pricep &ine. 'oi îi sp%nem Le +aureau.angdon. ― Bez% Lache$ îi răsp%nse -ofer%l$ în timp ce se apropia% de intrare. La P/rami&e! 'o%a intrare în :%ze%l . ― 3%m se n%me-te căpitan%l d%mnea/oastrăH între&ă .angdon: ― Le ca taine /ă a-teaptă la intrarea principală.enus &in Milo -i . 'ici măcar %ria-a întindere a esplanadei dintre cele do%ă aripi ale m%ze%l%i n% p%tea -tir&i ce/a din măre ia fa adei. . Cnic%l responsa&il al amplasării %nei serii întregi de o&elisc%ri -i alte artefacte egiptene în (aris$ :itterand a/%sese pentr% c%lt%ra egipteană o pasi%ne atît de de/oratoare$ încît francezii îl n%mea% încă -i astăzi 0*finx%l0.angdon făc%se o dată t%r%l întregii clădiri$ stră&ătînd incredi&ila distan ă de aproape cinci 8ilometri. (rogresi-tii însă considera% str%ct%ra transparentă$ înaltă de do%ăzeci -i doi de metri$ o îm&inare sinergicN a /echilor str%ct%ri c% metodele modeme ― o legăt%ră sim&olică între /echi -i no%$ care armoniza . 0Lrancezii a% o plăcere ne&%nă săAi între&e chestia asta pe americani0$ î-i sp%se. ― !i sp%ne i căpitan%l%i d%mnea/oastră 09a%r%l0H . )ntrarea principală în m%ze% se p%tea /edea deBa înăl înd%Ase semea ă în depărtare$ încadrată de -apte &azine tri%nghi%lare din care î-nea% Bet%rile il%minate ale artezienelor.ocotenent%l opri motor%l -iAi arătă$ printre do%ă fîntîni$ o %-ă pe %na dintre fe ele piramidei: 11 . *e sp%nea că fost%l pre-edinte al Lran ei$ s%& patronaB%l căr%ia f%sese ridicată piramida$ s%ferea de %n 0complex al faraonilor0.

angdon$ îl întrer%pse Bez% Lache fixînd%Al c% ochii săi ca de a&anos$ ce a i /ăz%t d%mnea/oastră în fotografie n% este decît încep%t%l.0 5gent%l porni motor%l -i demară. 4 3ăpitan%l Bez% Lache mergea ca %n ta%r f%rios$ c% %merii săi la i tra-i spre spate -i &ăr&ia &ine înfiptă în piept. !n timp ce se apropia de fîntînile înconB%rate parcă de o &%ră fină$ a/% dintrAo dată ci%data impresie că trece %n prag imaginar$ spre o altă l%me.angdon.angdon sim i %n trem%r familiar.ar/ard ciocănise /reodată la intrarea întrAo piramidă$ a-teptînd să i se răsp%ndă..angdon oftă -i co&orî. . 3înd co&ora%$ .. 2chii negri ca tăci%nele părea% să ardă pămînt%l din fa a l%i$ radiind o limpezime tăioasă ce n%Ai dezmin ea rep%ta ia de inflexi&ilă se/eritate în toate pri/in ele.angdon semn să intre: ― *înt Bez% Lache$ îl în-tiin ă imediat ce trec% prag%l. *cara$ aidoma %nei săli de teatr% în timp%l reprezenta iilor$ era 11 . *%cces$ monsieur! ― '% mă înso i iH ― :i sAa ordonat să /ă cond%c doar pînă aiciG mă a-teaptă alte îndatoriri. 5B%nse în fa a intrării principale ― o %ria-ă %-ă rotati/ă. @las%l i se potri/ea perfect c% înfă i-area ― %n h%r%it g%t%ral ca trosnet%l amenin ător al %nei f%rt%ni care se apropie. (rezen a l%i Lache p%tea fi catalogată oric%m$ n%mai primitoare$ n%$ -i la acea oră$ . <ămas sing%r$ profesor%l î-i dăd% seama că îi era foarte %-or să se răzgîndească: p%tea să iasă în stradă$ să ia %n taxi -i să se întoarcă la hotel săA-i contin%e somn%l. Dar ce/a îi sp%nea că$ pro&a&il$ nAar fi fost o idee tocmai &%nă. (alma %ria-ă a căpitan%l%i se înfă-%ră în B%r%l degetelor sale$ c% o for ă care i le stri/i aproape: ― 5m /ăz%t fotografia. 5gent%l d%mnea/oastră miAa sp%s că =ac>%es *a%ni?re 0nsu1i -iAa făc%t.― 5colo este intrarea. !n dr%m$ trec%ră pe lîngă doi reprezentan i ai (oli iei =%diciare înarma i c% mitraliere. . <idică mîna pentr% a &ate în sticlă$ dar$ din semiînt%neric%l de dincolo$ se i/i o sil%etă care %rca scara elicoidală. 0*înt prizonier întrA%n ta&lo% de *al/ador DalX0$ î-i sp%se. 3% n%mai do%ăzeci de min%te în %rmă$ dormea d%s în camera l%i de la hotelG ac%m -edea în fa a %nei piramide transparente constr%ite de 0*finxWW -i a-tepta %n poli ist căr%ia i se sp%nea 09a%r%l0. 5/ea picioare sc%rte -i ro&%ste$ ceAi conferea% at%nci cînd mergea %n aer plin de for ă -i de a%toritate. ― Domn%le . Era %n &ăr&at &r%net$ foarte /oinic$ ce amintea de %n neanderthalian$ îm&răcat întrA%n cost%m negr% la do%ă rînd%ri care se chin%ia parcă să îi c%prindă %merii la i.angdon îl %rmă pe cele&ra scară de marm%ră ce co&ora spre atri%m%l de s%& piramida de sticlă. (Nr%l negr%$ pe care î-i dăd%se din &el-%g c% gel$ îi l%cea lins spre cre-tet$ e/iden iind%Ai nas%l ca %n cioc de /%lt%r ce părea săAi î-nească dintre arcadele proeminente -iAl preceda parcă în mers aidoma pro/ei %n%i /as de răz&oi. 3ăpitan în D3(=. +or&ea la %n telefon mo&il$ dar încheie disc% ia cînd aB%nse la %-ă -iAi făc% l%i . (rofesor%l îi întinse mîna: ― <o&ert . . :esaB%l era clar: nimeni n% intră -i n% iese de aici fără &inec%/întarea căpitan%l%i Lache.ol%l ce se zărea dincolo de ea era p%sti% -i sla& il%minat. 0*ă &at la %-ă oareH0 *e între&ă dacă /re%n%l dintre străl%ci ii egiptologi de la .%/r%l îns%-i a/ea %n aer aproape mort%ar. 5tmosfera ireală$ ca de /is$ a nop ii îl în/ăl%ia din no%. 0+ă pri/e-teG e trea&a /oastră$ n% a mea.

El sa% d%mnea/oastrăH !ntre&area îi păr% oarec%m ci%dată: ― Domn%l *a%ni?re$ răsp%nse .pinten de sticlă c% /îrf%l în Bos$ ce co&ora din plafon ca o stalactită. .. Lache mîzgăli ce/a întrA%n carne el. ― +ă placeH îl între&ă Lache$ făcînd %n semn în s%s c% &ăr&ia sa pătrată..angdon n% p%tea decît să fie rec%noscător pentr% ocazia ce i se oferise.a încep%t f%sese c%rios$ dar n% dorise săAl deranBeze solicitînd prea m%lte detalii. ― 3ine a solicitat între/ederea din această searăH îl între&ă Lache &r%sc. '% lAam întîlnit niciodată. !n timp ce mergea$ . (e măs%ră ce co&ora% tot mai m%lt$ /asta deschidere de Bos apăr% treptat din înt%neric. !n cerc%rile de specialitate$ se -tia că apreciat%l =ac>%es *a%ni?re era %n om discret -i retras$ care accepta foarte rar să iasă în p%&lic$ -i . 9re&%ia să ne întîlnim la recep ia care a a/%t loc la Cni/ersitatea 5mericană$ d%pă conferin a pe care am in%tAo$ însă domnia sa n% a apăr%t. ― 3e să disc%teH ― '% -ti%. 2are Bez% Lache a/ea ha&ar ca piramida aceasta f%sese constr%ită$ la cererea expresă a pre-edintel%i :itterand$ din exact .%/r%l%i$ mai p% in c%nosc%tă decît prima: La P/rami&e $nvers-e ― %n %ria. 5/eam acelea-i preoc%pări. ― De fapt$ n%Al c%no-team deloc. ― 2n 3uarantaine. .. 3ăpitan%l părea sceptic: ― Mi n% a/e i nici o idee despre ce %rma să /or&i iH 3hiar n% a/ea. (rofesor%l î-i a%zea eco%l pa-ilor re/er&erînd în sticla de deas%pra.angdon înc%/iin ă$ mergînd repede pentr% a ine pas%l c% căpitan%l. ― Dar personal%l care asig%ră în mod o&i-n%it paza m%ze%l%iH între&ă . Despre artă$ &ăn%iesc. este n%măr%l *atanei. 5ripa Denon era cea mai c%nosc%tă dintre cele trei sec i%ni principale ale m%ze%l%i.l%minată de mici spot%ri încastrate în fiecare treaptă. 5c%m însă$ era p%sti% -i înt%necat$ atmosfera era înghe ată$ de criptă. (entr% moment agen ii mei se oc%pă de sec%ritatea m%ze%l%i. ― Domn%le . E/ident$ în seara asta aici a pătr%ns cine/a care n% tre&%ia sAo facă. de pano%ri de sticlă ― o solicitare &izară$ care a fost mere% o&iect%l %nei contro/erse pentr% fanii conspira iilor$ care pretindea% că . 9o i paznicii de noapte se află ac%m în 5ripa *%llQ$ pentr% interogatori%. replică Lache$ de parcă profesor%l ar fi p%s la îndoială capacitatea s%&ordona ilor săi. 5flat la -aptesprezece metri în s%&teran$ hol%l de c%rînd constr%it al ..angdon zări -i cea deAa do%a piramidă a . ― 2 cicatrice pe fa a (aris%l%iD 0Cna la mînaD0 î-i sp%se profesor%lG c% sig%ran ă$ gazda l%i era %n tip gre% de m%l %mit. (rofesor%l hotărî că ar fi mai &ine să n% mai deschidă însă acest s%&iect. (ri/i în s%s -i$ dincolo de acoperi-%l transparent$ zări Bet%rile de apă ale fîntînilor.angdon oftă$ prea o&osit pentr% astfel de Boc%ri: ― Da$ piramida d%mnea/oastră este magnifică.angdon$ în timp ce intra% în t%nel.angdon. *ecretara sa mAa contactat c% cîte/a săptămîni în %rmă prin eAmailG -ef%l ei a%zise că %rma să s%s in o conferin ă l%na aceasta în (aris -i /oia să profite de ocazie pentr% a disc%ta o an%mită pro&lemă c% mine. Lache îl îndr%mă pe %n -ir sc%rt de trepte care d%cea% spre intrarea arc%ita întrA%n t%nel deas%pra căr%ia era scris: 0DE'2'0.angdon$ a/e i măcar o vag' i&ee despre ce an%me ar fi /r%t să 16 . Lache păr% s%rprins: ― !n seara aceasta %rma să /ă /ede i pentr% prima datăH ― Da. Decorat c% marm%ră &eB$ pentr% a se armoniza c% fa ada de c%loarea mierii$ hol%l era$ de o&icei$ %n f%rnicar de t%ri-ti$ în/ăl%it în l%mina soarel%i.%/r%l%i se întindea în fa a lor aidoma %nei grote imense. . ― 3ît de &ine îl c%no-tea i pe =ac>%es *a%ni?reH îl între&ă căpitan%l.

Mi a prop%s această între/edere pentr% aA-i oferi aB%tor%l. ― Da. ― +oiam sa afl% ideile domniei sale c% pri/ire la acest s%&iect. !n copilărie$ căz%se întrA 14 . (e lîngă fapt%l că era pasionat de relic/ele ce amintea% de fertilitate$ de c%ltele Jei ei$ de ]icca -i de sacr%l feminin$ în timp%l celor do%ăzeci de ani în care f%sese c%stodele m%ze%l%i$ *a%ni?re dăr%ise . =ac>%es *a%ni?re era considerat cel mai prestigios iconograf în materie de di/inită i feminine.%/r%l%i cea mai &ogata colec ie de artă referitoare la di/inită ile feminine: sec%ri din piatră pro/enite de la cel mai /echi templ% de la Delphi$ &aghete de a%r c% cad%ce%$ s%te de cr%ci egiptene care semăna% c% ni-te îngera-i$ zornăitoare folosite în Egipt%l antic pentr% al%ngarea d%h%rilor rele -i o %imitoare di/ersitate de stat%ete înfă i-înd%Al pe . :ai m%lt decît atît$ miAam petrec%t o mare parte din an%l trec%t l%crînd la plan%l %nei căr i care se oc%pă de domeni%l principal de specialitate al domn%l%i *a%ni?re. ― (oate că *a%ni?re -tia despre man%scris%l d%mnea/oastră$ s%geră Lache.or%s alăptat de zei a )sis. Eram neră&dător săAi 0f%r0 cît mai m%lte c%no-tin e. (rofesor%l oftă adînc$ ar%ncînd o %ltima pri/ire spre scara r%lantă. Este încă în stadi%l de schi ă -i nA am arătatAo deocamdată nimăn%i$ c% excep ia editor%l%i me%. Lache notă -i acest l%cr% în carne el%l să%.disc%te c% d%mnea/oastră în seara în care a fost %cisH 'eAar fi de mare aB%torD 3aracter%l direct al între&ării îl deranBase: ― 3hiar n%Ami pot imaginaD '% am între&at.angdon clătină din cap: ― '% -tie încă nimeni despre cartea mea. . 3ăpitan%l î-i trec% o mînă prin păr%l des: ― Mi *a%ni?re se pricepea la astaH ― :ai &ine decît oricine altcine/a. ― !n eleg. .angdon ezită$ ne-tiind exact c%m să se exprime: ― !n esen ă$ man%scris%l tratează iconografia /enerării di/inită ilor feminine ― concept%l sanctită ii feminine -i arta$ respecti/ sim&ol%rile$ asociate acesteia. ― +om l%a lift%l$ sp%se acesta. De-i -tia că ascensor%l a/ea să sc%rteze considera&il dr%m%l de do%ă etaBe pînă în 5ripa Denon$ . ― 5-adar$ a/ea i preoc%pări com%ne. 0'%$ n% sAa întîmplat nimic0$ se min i sing%r$ îndreptînd%Ase spre lift. @aleria se află ― n% mă îndoiesc că -ti i ― prea departe pentr% a p%tea merge acolo pe Bos. 5m admirat dintotdea%na ceea ce a făc%t domn%l *a%ni?reG folosesc adesea textele sale ca material pentr% c%rs%rile pe care le preda%. 0*chi a0 de trei s%te de pagini ― n%mita pro/izori% Sim"olurile sacrului feminin ier&ut ― prop%nea o interpretare cît se poate de necon/en ională a iconografiei religioase$ fiind capa&ilă să stîrnească aprige contro/erse. 5B%nseseră pe la B%mătatea t%nel%l%i spre 5ripa Denon -i$ la capăt%l să%$ se zărea% deBa cele do%ă scări r%lante$ am&ele imo&ile ac%m. ― !n eleg. *e întoarse -iAl /ăz% stînd în drept%l %n%i ascensor de ser/ici%.. :Aam sim it onorat de solicitarea domniei sale.angdon se opri &r%sc$ dînd%A -i seama că Lache n% se mai afla lîngă el. Mi care era s%&iect%lH ..angdon î-i dăd% seama$ de fapt$ că Lache n% în elegea deloc.. 5B%ns aproape de scările r%lante ac%m imo&ile$ . LNche se hol&ă la el: ― Cum? 3eea ce exprima chip%l l%i era pro&a&il gre% de redat prin c%/inte. 3ăpitan%l rămase tăc%t$ iar profesor%l n% pomeni nimic despre motivul pentr% care n% arătase man%scris%l nimăn%i.angdon n% se mi-că.. ― *Aa întîmplat ce/aH Lache inea %-a deschisă$ părînd neră&dător.

C-ile se închiseră -i adrenalina încep% săAi pompeze în /ene. . (ret%tindeni$ în B%r$ începea% să se zărească ta&lo%ri de format mare$ aidoma %nor fotografii ce se de/elopa% în fa a l%i$ de parcă ar fi fost întrAo imensă cameră o&sc%ră.angdon încerca săA-i concentreze aten ia as%pra a orice altce/a decît as%pra celor patr% pere i din B%r%l l%i. 0Ba &ine că n%D0 î-i sp%se profesor%l$ încercînd să se orienteze.angdon î-i dăd% seama că tre&%ia să se a-tepte la aceste l%cr%ri. gemmata ― o cr%ce c% treisprezece geme ― o ideogramă cre-tină reprezentînd%Ai pe )is%s -i pe cei doisprezece apostoli.%n p% a&andonat -i aproape că se înecase d%pă ce &ăt%se apa c% &ra ele ore întregi$ înainte de a fi$ în sfîr-it$ sal/at. Din pict%ri$ zeci de ochi părea% că le %rmăresc pa-ii. (rofesor%l n% sAar fi a-teptat ca %n căpitan al (oli iei Lranceze săA-i afi-eze atît de deschis preferin ele religioase.0 ― D%mnea/oastră -i domn%l *a%ni?re$ sp%se Lache îndată ce lift%l porni$ nA a i /or&it niciodată %n%l c% celălaltH 'Aa i corespondatH '% /Aa i trimis niciodată mesaBe electroniceH 5ltă între&are ci%dată: ― '%. Jece sec%nde. :ontate aproape de plafon$ la /edere$ camerele de s%pra/eghere 1# . Cm&re l%ngi se întindea% pret%tindeni$ iar înaltele plafoane &oltite părea% %n hă% apropiat -i negr%. 5scensor%l se opri în sfîr-it -i profesor%l co&orî repede$ neră&dător să simtă iară-i spa i%l largAdeschis pe care iAl oferea% spa ioasele galerii ale . 9reptat$ ochii i se o&i-n%ia% c% înt%neric%l. 9oate marile galerii de artă ale l%mii %tiliza% l%mina ro-ie pe timp de noapte ― s%rse de il%minat sla&e$ amplasate strategic$ cît mai Bos$ care să permită personal%l%i să se deplaseze$ proteBînd concomitent o&iectele de artă împotri/a risc%l%i de s%praexp%nere la l%mină. Lache se întoarse spre el: ― !mi închip%i că nAa i /ăz%t niciodată . *%rprinzătorD *im&ol%l era n%mit cru. !n aer pl%tea c%nosc%t%l miros de m%ze% ― o %scăci%ne deionizată în care se sim ea /ag prezen a car&on%l%i$ rez%ltat al dez%midifîcatoarelor c% filtr% de căr&%ne ce f%nc iona% contin%%$ pentr% a contracara prezen a dioxid%l de car&on corozi/ degaBat de respira ia /izitatorilor.%mea în care pă-i n% semăna deloc c% ceea ce -tia el -i$ s%rprins$ se opri loc%l%i. <eflectat în l%ci%l metalic al %-ilor$ zări ac%l de cra/ată al l%i Lache ― %n cr%cifix de argint &ăt%t c% treisprezece pietre de onix negr%.angdon î-i ridică pri/irea -i /ăz% ochii căpitan%l%i fixa i as%pra l%i în oglinda %-ilor. 'iciodată. . (ri/ind în l%ng%l coridor%l%i înt%necat$ . 9resărind$ . Lără a mai sp%ne ce/a$ se hol&ă la %-ile de crom ale ca&inei. 0Ba e o c%tie mică de fier atîrnată deas%pra %n%i p% închisD0 Finînd%A-i răs%flarea$ pă-i în ca&ină. !ntre timp$ .%/r%l în afara orelor de program. !n loc%l l%minii de %n al& străl%citor ce se re/ărsa în mod o&i-n%it de s%s$ o palidă l%cire ro-iatică părea să emane din podea$ petice intermitente de l%mină stacoBie pătînd parcă ici -i colo pardoseala. 05scensor%l este o ma-inărie cît se poate de sig%ră0$ încercă să se con/ingă$ fără a re%-i cît%-i de p% in. !n noaptea aceasta însă$ atmosfera din m%ze% era apăsătoare. Dar$ la %rma %rmei$ se afla% în Lran aG cre-tinism%l n% era aici atît o religie$ cît$ mai degra&ă$ %n drept do&îndit prin na-tere. 3ăpitan%l î-i înclină cap%l pe %măr$ de parcă a-a -iAar fi notat fapt%l în minte. gemmata! iz&%cni Lache pe nea-teptate. ― Este o cru.%/r%l%i. 0Do%ă etaBe. ― (e aici$ îl cond%se căpitan%l$ cotind la dreapta -i pătr%nzînd întrA%n la&irint de galerii.angdon îl %rmă. De at%nci$ s%porta c% gre% spa iile închise ― ascensoare$ sta ii de metro%$ săli de s3uas!. De o&icei impeca&il il%minate$ galeriile m%ze%l%i era% ac%m c%f%ndate întrA %n înt%neric strani%.

Echipa mea de la (olice 9echni>%e et *cientifi>%e tocmai -iAa încheiat l%cr%l aici. ― Biro%l c%stodel%i$ îi explică Lache. Jgomot%l părea că /ine dintrAo ni-ă încăpătoare$ sit%ată în dreaptaG din interior$ o l%mină p%ternică se re/ărsa pe c%loar.te. . :aBoritatea instit% iilor de acest gen folosea% în prezent a-aAn%mita 0sec%ritate de re inere0. (rofesor%l n% era deloc s%rprins. ― Jona este încă inaccesi&ilă personal%l%i de pază al m%ze%l%i$ îi sp%se căpitan%l. Cn%l dintre ei se a-ezase la &iro%l l%i *a%ni?re -i scria ce/a la %n laptop. *e lăsă în gen%nchi -i$ tîrînd%Ase pe podea$ trec% dincolo. ― Messieurs. Din ca%za l%minii foarte sla&e$ n% o&ser/aseG ac%m însă$ pri/ind în Bos$ /ăz% că &ariera de fier era ridicată de la podea c% p% in peste B%mătate de metr%. Jecile de 8ilometri de galerii ale . *%pra/egherea /ideo în m%zee atît de mari era ineficientă -i extrem de costisitoare. 5poi se ridică în picioare -iAl pri/i pe .angdon agă ase dest%le plăc% e c% 0'E (5* D^<5'@E<0 pe %-ile camerelor de hotel pentr% a -ti ce le ordonase căpitan%l: nimeni$ s%& nici %n moti/$ n% a/ea /oie săAi deranBeze. *anct%ar%l profesional al c%stodel%i de/enise între timp %n /erita&il cartier general al D3(=$ în această noapte. 0!n loc să ii ho ii afară$ îi închizi înă%ntr%. (ărăsind încăperea ticsită de agen i$ Lache îl cond%se mai departe$ pe coridor. ― *ig%r că n%. . +ă rog să /ă strec%ra i pe dedes%&t. 2nten&u? 3ei din încăpere clătinară din cap în sens afirmati/.%/r%l%i ar fi necesitat s%te de tehnicieni doar pentr% a monitoriza înregistrările. 0(ro&a&il că gl%me-teD0 (oarta semăna c% o ghilotină gata săAl facă &%că i pe cel care ar fi încercat să treacă dincolo. 3î i/a agen i de poli ie se agita% prin încăpere$ /or&ind la telefon sa% notînd di/erse l%cr%ri. Eco%l %nor /oci răs%nă %nde/a$ în fa ă$ pe coridor. (rofesor%l s%spină. .angdon$ arătînd spre camere. ― *ec%ritate de re inere$ sp%se căpitan%l.a /reo treizeci de metri în fa ă$ se /edea poarta de trecere către cea mai pop%lară sec i%ne a m%ze%l%i ― La 5ran&e 5alerie ― %n c%loar ce părea fără sfîr-it -i care găzd%ia cele mai /aloroase capodopere ale mae-trilor italieni. ― D%pă d%mnea/oastră$ domn%le . (rofesor%l î-i lipi fa a de gratii -i pri/i dincolo$ spre :area @alerie. strigă Lache -i toate capetele se întoarseră.angdon î-i dăd%se deBa seama că aici zăcea cada/r%l c%stodel%iG cele&r%l parA chet al :arii @alerii se distingea clar în fotografia pe care iAo arătase Lache. .angdon ar%ncă o pri/ire în l%xos%l &iro% al l%i *a%ni?re ― lam&ri%ri în ton%ri calde$ pict%ri ale /echilor mae-tri -i o masă de l%cr% enormă$ pe care trona o machetă de o B%mătate de metr% înăl ime a %n%i ca/aler în arm%ră completă. 3hiar -i în înt%neric$ grilaB%l era imp%nătorG părea că ar face fa ă pînă -i %n%i tanc.angdon. 0D%pă mine$ dar %ndeH0 Lache îi arătă spre pardoseala de la &aza grilaB%l%i.transmitea% %n mesaB clar: 0+ă /edem pe to i. *priBinind%Ase c% palmele pe parchet%l l%str%it$ se întinse 1.angdon printre gratiile de fier. 4e nous &-rangez as sous aucun r-te. .0 *istem%l era acti/at d%pă sfîr-it%l program%l%i de /izită -i$ dacă %n ho desprindea de pe perete o operă de artă$ ie-irile compartimentalizate se &loca% în B%r%l galeriei respecti/e$ infractor%l trezind%Ase închis chiar înainte de sosirea poli iei. Lache &om&ăni ce/a în franceză -i se %ită la ceas. '% atinge i nimicD0 ― Este /re%na realăH între&ă .angdon se hol&ă la spa i%l îng%st de la picioarele l%i -i apoi la masi/%l grilaB de o el. 3înd se apropiară$ profesor%l /ăz% că intrarea era &locată de %n enorm grilaB de o el$ ce ad%cea c% por ile castelelor medie/ale$ menite să facă fa a hoardelor &ar&are. .

mesaB%l organiza iei se propagase$ practic$ în l%mea întreagă. Londat în 191Z de preot%l spaniol =osemarXa Escri/Y$ ordin%l promo/a re/enirea la /alorile catolice tradi ionale -i le recomanda mem&rilor săi să accepte sacrificii %ria-e în spirit%l . 3lădirea$ c% o s%prafa ă de 11 000 de metri pătra i$ care costase peste 4" de milioane de dolari$ este placată c% cărămidă ro-ie -i calcar de )ndiana. EtaB%l al -aptesprezecelea este în întregime reziden ial. . 5c%m$ la &ord%l %n%i a/ion c% destina ia <oma$ 5ringarosa pri/ea în Bos$ spre 5tlantic. *oarele ap%sese deBa$ dar episcop%l -tia că stea%a sa %rmează să răsară. (roiectat de :aQ _ (ins8a$ sedi%l c%prinde mai &ine de o s%tă de dormitoare$ -ase săli de mese$ &i&lioteci$ săli de conferin e$ de st%di% -i &iro%ri. !n timp ce se ridica în picioare$ î-i sp%se ca$ pro&a&il$ îl a-tepta o noapte foarte l%ngă. 5c%m$ c% peste patr% milioane de exemplare ale căr ii trad%se în patr%zeci -i do%ă de lim&i$ 2p%s Dei constit%ia o for ă interna ională. 5l ii sînt de părere că sînte i o societate secretă cre-tină %ltraconser/atoare.%crării Domn%l%i. Băr&a ilor le este rezer/ată intrarea principală$ de pe . *edii$ centre de în/ă ămînt -i chiar %ni/ersită i l%aseră fiin ă în aproape toate metropolele. 0!n seara aceasta$ &ătălia /a fi cî-tigată0$ !-i sp%se$ amintind%A-i c% %imire că$ n%mai c% cîte/a l%ni în %rmă$ se sim ea nep%tincios în fa a celor care amenin a% săAi distr%gă imperi%l. 5 :%rraQ . @%ler%l saco%l%i să% de tweed se agă ă însă întrAo gratie -i$ încercînd săAl desprindă$ se lo/i c% ceafa de &ara de o el. D%mnea/oastră c%m /ă considera iH ― 2p%s Dei n% este nici %na$ nici alta$ o&i-n%ia episcop%l să le răsp%ndă 1" .a etaBele doi$ opt -i -aisprezece se află cîte o capelă decorată c% marm%ră -i marchetărie.%crării Domn%l%i0 adică$ literal$ al l%i 6 us Dei. 2p%s Dei era cea mai dinamică -i mai sta&ilă din p%nct de /edere financiar organiza ie catolică. '%mai cei mai ageri ar fi remarcat inel%l episcopal din a%r de 14 carate$ c% ametist -i diamante de pe deget%l să%. 5r%ncînd%A-i sac%l pe %măr$ rosti în gînd o r%găci%ne -i co&orî în hol$ %nde -ofer%l să% personal îl a-tepta pentr% aAl cond%ce la aeroport. ― :%l i s%s in că 2p%s Dei este %n c%lt care spală creiere$ sp%nea% adesea reporterii. 0)stea a mi-care$ <o&ertD0 se la%dă sing%r -i apoi iz&%ti să treacă dincolo. Din păcate însă$ 5ringarosa constatase că în aceasta eră a cinism%l%i religios$ a c%ltelor -i a e/anghelizărilor prin intermedi%l tele/izi%nii$ for a -i a/erea congrega iei sale stîrnea% nen%mărate s%spici%ni.pe &%rtă -i î-i împinse tr%p%l pe dedes%&t. 3% p% in timp în %rmă$ în seara aceea$ în intimitatea apartament%l%i să% de la %ltim%l etaB$ episcop%l :an%el 5ringarosa î-i strînsese cîte/a l%cr%ri întrAo mică /aliBoară -i se îm&răcase în tradi ionala s%tană neagră.exington 5/en%e$ în 'ew 7or8. !n calitatea sa de pre-edinte general al congrega iei 2p%s Dei$ episcop%l 5ringarosa î-i petrec%se %ltimii zece ani pop%larizînd mesaB%l 0.ill (lace ― no%l sedi% na ional al 2p%s Dei -i totodată centr% de conferin e ― este amplasat la n%măr%l 146 pe .exington 5/en%eG femeile folosesc o %-ă de pe o strada laterală -i$ cît timp se află în clădire$ sînt 0separate ac%stic -i /iz%al0 de &ăr&a i. !n mod normal$ -iAar fi p%s &rî%l în B%r%l taliei$ dar astăzi a/ea să călătorească în p%&lic -i prefera să n% atragă prea m%lt aten ia. Lilozofia tradi ionalistă a congrega iei a l%at na-tere în *pania$ înaintea regim%l%i franchist$ dar$ o dată c% p%&licarea în 1964 a căr ii l%i Escri/Y$ Calea ― 777 &e su"iecte &e me&itaţie entru a 0m lini Lucrarea Domnului 0n viaţa ersonal'.

:ii de mem&ri ai congrega iei noastre sînt persoane căsătorite$ c% familie$ care împlinesc . (e pop%lar%l we&site al gr%p%l%i ― www. 5ceste op i%ni sînt personale$ dar to i mem&rii 2p%s Dei împărtă-esc acela-i el: să facă l%mea mai &%nă împlinind . Emo ionat$ 5ringarosa răsp%nse. 0. ― . (resa era totdea%na atrasă de scandal$ iar$ la fel ca maBoritatea organiza iilor mari$ 2p%s Dei a/ea în rînd%rile sale -i cîte/a s%flete rătăcite$ care ar%nca% o %m&ră îndoielnică as%pra întregii congrega ii. ― DaH 1Z . (resa n%mea ac%m 2p%s Dei 0:afia l%i D%mneze%0 sa% 0*ecta l%i . 3el mai ră% dintre toate f%sese$ desig%r$ proces%l intens mediatizat al spion%l%i LB)$ <o&ert .ristos0. !n Boston$ c% p% in timp în %rma$ %n tînăr &ancher disperat î-i donase congrega iei toate economiile de o /ia ă$ -i apoi încercase să se sin%cidă..anssen. 02p%s Dei este %n ordin personal al (apei îns%-i. (e lîngă fapt%l că era %n mem&r% marcant al 2p%s Dei$ acesta manifesta %n comportament sex%al de/iant$ proces%l rele/înd că om%l asc%nsese camere /ideo în propri%l să% dormitor$ astfel încît prietenii săAl poată %rmări în timp ce făcea sex c% so ia l%i.org ― era% prezentate relatări înfrico-ătoare ale fo-tilor mem&ri ai congrega iei$ care a/ertiza% în pri/in a risc%rilor la care se exp%n no%A/eni ii. %n d%-man nea-teptat$ de care 5ringarosa n% a/ea c%m să se asc%ndă. 02i nepăstorite -i rătăcite0$ î-i sp%se 5ringarosa$ c% s%flet%l înd%rerat.odan. 05ceasta n% este în nici %n caz disA trac ia fa/orită a %n%i catolic pios0$ remarcase B%decător%l..ră&dător. 3% do%ă l%ni în %rmă$ %n gr%p 2p%s Dei de la o %ni/ersitate din :idwest f%sese prins că îi droga c% mescalină pe noii recr% i$ în efort%l lor de a le ind%ce o stare e%forică %-or de conf%ndat c% o experien ă religioasă.a&ar nAa% ce răz&oi a% pornit0$ -opti 5ringarosa ca pentr% sine$ pri/ind întinderea înt%necată a ocean%l%i.0 <ecent însă$ congrega ia se /ăz%se amenin ată de o for ă infinit mai p%ternică decît presa. (e cînd s%r/ola% (ort%galia$ telefon%l cel%lar din &%z%nar încep% să /i&reze. *întem o congrega ie de catolici care -iAa% ales ca prioritate respectarea rig%roasă$ în /ia a de zi c% zi$ a doctrinei catolice. 0'e temem de ceea ce n% în elegem0$ î-i sp%nea 5ringarosa$ între&înd%Ase dacă to i ace-ti critici -tia% cîte /ie i l%minase congrega iaG gr%p%l se &%c%ra de întreaga s%s inere -i de &inec%/întare +atican%l%i. Există n%meroase ni/el%ri de implicare. !n ci%da reglementărilor care interzicea% %tilizarea telefoanelor mo&ile în timp%l z&or%l%i$ episcop%l -tia că n% p%tea risca să piardă acest apel. <a i%nea n% f%nc iona însă decît dest%l de rar. (entr% o clipă$ î-i zări imaginea oglindită în geam ― o fa ă &r%nă -i al%ngită$ dominată de nas%l &orcănat -i strîm&$ stri/it de %n p%mn în *pania$ pe cînd era doar %n tînăr misionar. 3% cinci l%ni în %rmă$ întreaga str%ct%ră de p%tere a congrega ie se zdr%ncinase -i episcop%l încă n%A-i re/enise din acest -oc.%crarea Domn%l%i în com%nită ile în care trăiesc. Cn sing%r om a/ea n%măr%l l%i ― om%l care îi expediase telefon%l prin po-tă. *întem o Biserică 3atolică.%crarea Domn%l%i incl%de$ oare$ în mod necesar legămintele de castitate$ dona iile financiare -i ispă-irea păcatelor prin a%toflagelare -i folosirea &rî%l%i cilice? ― 5ceste l%cr%ri sînt /ala&ile doar pentr% o mică parte din adep ii 2p%s Dei. Desig%r că acesta este %n el admira&il. 5l ii preferă /ia a ascetică în cadr%l re-edin elor noastre. Cn st%dent de la o altă %ni/ersitate folosise &rî%l cilice mai des decît cele do%ă ore pe zi recomandate$ -i contractase o infec ie aproape letală.%crarea Domn%l%i. Din nefericire$ toate aceste incidente c%lminaseră c% fondarea <e elei de *%pra/eghere a 2p%s Dei U<*2DV. 5c%m$ a&ia dacă mai o&ser/a defect%l fizicG 5ringarosa trăia întrAo l%me a spirit%l%i$ n% întrA%na a cărnii.

.0 5cesta era mesaB%l pe care *ilas îl în/ă ase chiar de la încep%t -i pe careAl p%rta în inima sa. )ar în această seară$ *ilas f%sese chemat la l%ptă.. 'at%ri moarte$ scene religioase -i peisaBe completa% seria de portrete ale no&ililor -i politicienilor de dem%lt. Episcop%l s%rîse: ― !nseamnă că sîntem aproape. -tergînd /iolen a din trec%t%l să%. al i%&irii. !n Biserica *aintA*%lpice. amenin ă pe D%mneze% c% for a$ de for ă /or pieri. D%pă ceA-i înfă-%ră &rî%l în B%r%l miBloc%l%i$ î-i trase gl%ga pe cap -i se st%die în oglindă. 0*tropiAmăA/ei c% isop -i mă /oi c%ra i0$ se r%gă$ folosind c%/intele (salmilor. (% in r%ginite$ dar încă mai p%tea% fi folosite. ― 2 p%tem o& ine imediat.ristos amenin a% săAl distr%gă. !n seara asta însă$ tot%l re/enise în for ă. Mi tot%-i$ acesta era mesaB%l pe care d%-manii l%i .0 De do%ă mii de ani$ solda ii cre-tini î-i apăra% credin a împotri/a celor care încerca% sAo s%gr%me. Dar a/em ne/oie de infl%en a d%mitale. ― Desig%rD *p%neAmi ce tre&%ie să facD 3înd 5ringarosa închise telefon%l$ inima îi &ătea c% p%tere.. *e află în (aris.a Z00 de 8ilometri depărtare$ 5l&inos%l pe n%me *ilas stătea aplecat în fa a %nei chi%/ete -i î-i spăla sîngele de pe spate$ %rmărind c%m firi-oarele ro-ii se pierd în apă. 3onstr%ită din dale de steBar disp%se în diagonală astfel încît crea% %n ame itor tipar geometric$ podea%a crea o efemeră il%zie optică ― o re ea m%ltidimensională care le oferea /izitatorilor impresia că pl%tesc prin galerie pe o s%prafa ă în contin%ă schim&are.angdon zări %n o&iect la n%mai cî i/a metri spre stînga$ înconB%rat de o &andă c% însemnele poli iei. (e am&ele sale lat%ri$ zid%rile se înăl a% pînă la zece metri$ dispărînd parcă în înt%neric%l de s%s.icărirea ro-iatică a l%minilor de ser/ici% proiecta o a%ră nefirească as%pra zecilor de 9iziano$ da +inci sa% 3ara/aggio.. e %n Caravaggio? 3ăpitan%l înc%/iin ă fără săAl pri/ească. Mi$ o dată c% el$ ie-iseră la s%prafa ă$ fire-te$ -i /echile l%i talente. al non/iolen ei.0 6 D%pă ce re%-ise să treacă pe s%& grilaB%l de sig%ran ă$ <o&ert . (ansînd%A-i rănile$ îm&răcă ro&a c% gl%gă$ l%ngă pînă la glezne.0 5nticipînd cele ce /or %rma$ f% cople-it de ent%ziasm$ l%cr% pe care n%Al mai sim ise niciodată de cînd sfîr-ise c% /ia a de dinainte. . De-i în :area @alerie era% exp%se cele mai cele&re opere ale mae-trilor italieni$ m%l i /izitatori considera% că principala atrac ie era$ de fapt$ podea%a de parchet.. De zece ani %rma Calea. (ri/ind la rînd%l l%i pardoseala$ . Cra pe care se străd%ise atît de m%lt sAo îngroape reiz&%cniseG n%Ai /enea să creadă cît de repede reîn/iase tot trec%t%l să%. 0:esaB%l l%i )is%s este %n mesaB al păcii.. Cl%it$ profesor%l se răs%ci spre Lache: ― 5cela de acolo$ de pe podea. 0*pălaAmăA/ei -i mai /îrtos decît zăpada mă /oi al&i. 5c%m era$ deopotri/ă$ s%rprins -i încîntat.― *ilas a localizat cheia de &oltă. Era simplă$ din lînă neagră$ accent%înd%Ai al&%l pielii -i al pNr%l%i. ispă-ind%A-i păcatele. (ri/ind iară-i pierd%t în noapte$ se sim ea mic în fa a e/enimentelor pe care tocmai le p%sese în mi-care.. )%te -i de nestă/ilit. ..angdon a/ea în fa ă c%loar%l l%ng -i adînc al :arii @alerii. 9a&lo%l /alora pro&a&il peste do%ă milioane de dolari$ -i tot%-i zăcea pe Bos$ 19 . 0<oata sAa p%s în mi-care. 03ei careA.

3entr%l c%loar%l%i era marcat de di/erse stat%i sa% %rne de por elan$ care constit%ia% totodată o elegantă modalitate de a împăr i în do%ă fl%x%l de /izitatori. 3ăpitan%l contin%a să meargă în ritm s%s in%t$ -i tot%-i încă n% se /edea nici %n cada/r%. 9ot%l părea să se fi petrec%t cînd/a$ întrAo altă /ia ă. înloc%ită parcă de %n gol nea-teptat$ care cresc%se de an%l trec%t pînă ac%m. *a%ni?re a m%rit aici$ înă%ntr%$ sing%r.. 5sasin%l a tras prin grilaB. 0*p%nea% că el îns%-i -iAa făc%t ce -iAa făc%t.. 5ceasta era o a do%a paralelă t%l&%rătoare c% e/enimentele în care era cît pe ce săA-i piardă /ia a c% %n an în %rmă.ca %n afi. . @înd%l îi z&%ră din no% la +ittoriaG n% se mai gîndise la ea de l%ni de zile.%i . Cciga-%l a fost înc%iat acolo$ pe c%loar$ -i lAa împ%-cat pe *a%ni?re printre gratii. . ― 3%stodele a fost atacat în &iro%l să%$ sAa ref%giat în :area @alerie -i a acti/at grilaB%l de sec%ritate sm%lgînd pict%ra aceea de pe perete. Cltima dată primise /e-ti de la +ittoria în decem&rie ― o /edere în care îl an%n a că pleacă în =a/a pentr% aA-i contin%a cercetările despre fizica interconexi%nilor. (referin a l%i dintotdea%na pentr% /ia a de &%rlac -i pentr% li&ertatea pe care iAo oferea f%sese zdr%ncinată din temelii. ― Deci c%stodele -iAa &locat de fapt atacator%l în interior%l :arii @aleriiH Lache clătină din cap. 9ăc%t$ Lache mergea c% pa-i repezi pe partea dreaptă a galeriei$ c% ochii a inti i drept înainte. ― D%pă c%m pro&a&il -ti i$ :area @alerie este l%ngă.%ngimea exactă ― dacă î-i amintea el &ine ― era de aproximati/ o B%mătate de 8ilometr%./edea mai nimic în l%mina astaD0 î-i sp%se. 5ceasta este %nica %-ă de intrare sa% ie-ire din această galerie.angdon pri/i în %rmă$ spre grilaB%l de o el$ încercînd săA-i dea seama ce se întîmplase de fapt.. ce/a c% %tilizarea sateli ilor pentr% a %rmări migra iile &anc%rilor de pisici de mare. (rofesor%l n% în elesese foarte &ine. 02ric%m$ nAa. 5proape că n%Ai /enea să creadă că trec%se a&ia %n an de at%nciG parcă se sc%rseseră decenii. 9a&lo%l a fost sm%ls de pe perete de c%stodeG a-a a acti/at sistem%l de sec%ritate.angdon.. 3ăpitan%l îi arătă o etichetă portocalie ce atîrna de %na dintre &arele por ii pe s%& care trec%seră: ― Echipa (9* a identificat rest%ri de la %n foc de armă. .0 (ri/ind nesfir-it%l c%loar ce se întindea în fa ă$ între&ă ned%merit: ― Mi %nde e cada/r%lH Lache î-i îndreptă cra/ata prinsă în ac%l cr%ciform -i o l%ă înainte. . '% am atins nimic.%mina palidă îi stîrnea amintiri neplăc%te despre o experien ă similară din 5rhi/ele *ecrete ale +atican%l%i. @rilaB%l a căz%t instantane%$ împiedicînd orice acces în interior.angdon îi re/eni în minte fotografia cada/r%l%i. (rofesor%l n%A-i făc%se niciodată il%zii că o femeie prec%m +ittoria ar fi p%t%t trăi alăt%ri de el întrA%n camp%s %ni/ersitar$ dar po/estea din <oma născ%se în s%flet%l l%i %n sentiment special$ o pasi%ne pe care niciodată n%A-i imaginase că ar p%teaAo sim i. ― 3e mama drac%l%i ca%tă acolo$ pe podeaH Lache se încr%ntă$ deloc impresionat de iritarea l%i ― 'e aflăm la loc%l %nei crime$ domn%le . :oartea a fost %na lentăG agonia a 10 .a fel de impresionantă era -i lă imea ei$ în care ar fi încăp%t c% %-%rin ă do%ă tren%ri a-ezate %n%l lîngă alt%l. . (rofesor%l%i i se părea aproape o lipsă de respect să fie gonit a-a printre atîtea capodopere$ fără a a/ea timp să le ar%nce măcar o pri/ire. ― 5 aB%ns =ac>%es *a%ni?re atît de departeH ― +ictima a fost împ%-cată în stomac. ― @rilaB%l lAa separat pe *a%ni?re de cel care lAa atacat.r%pt.

!-i scosese a&sol%t toate hainele$ le a-ezase împăt%rite pe podea -i apoi se a-ezase c% fa a în s%s în centr%l galeriei$ perfect pozi ionat în l%ng%l axei încăperii. ― MiH ― Mi nAa% găsit pe nimeni înă%ntr%. Bra ele -i picioarele îi era% întinse în lăt%ri$ ca acelea ale %n%i copil care încearcă să facă %n îngera. ― Este o pentagramă$ răsp%nse el$ /ocea s%nînd%Ai ca/ernoasă s%& &ol ile 11 . sa% poate ca ale %n%i om sfîrtecat în patr% de cine -tie ce for ă in/izi&ilă. .angdon sim i c%m %n fior de ghea ă îi %rca pe coloana /erte&rală$ în fa a ochilor a/ea %na dintre cele mai stranii pri/eli-ti pe care îi f%sese dat să le /adă /reodată.0 *tea%a de sînge$ c% centr%l în drept%l om&ilic%l%i$ dădea cada/r%l%i %n aer grotesc. !nsă$ cînd se apropie$ re%-i treptat să distingă ceea ce se afla d%pă sc%lpt%ră. 02m%l -iAa făc%t asta c% mîna l%iD0 ― Domn%le . 3hiar s%& stern$ o pată p%rp%rie marca loc%l prin care pătr%nsese glon %l. 3ada/r%l li/id al l%i =ac>%es *a%ni?re zăcea pe podea$ exact a-a c%m f%sese imortalizat în fotografie.. !n centr%l acesteia$ ca o insectă exp%să la microscop$ tr%p%l c%stodel%i zăcea gol pe parchet%l de steBar. .a încep%t$ crez% că îi arată stat%ia de marm%ră din miBloc%l galeriei. *ec%ritatea a răsp%ns imediat d%pă ce sAa declan-at alarma$ dar a găsit :area @alerie &locată. Doar. (res%p%nînd că ar p%tea fi doar %n infractor$ a% %rmat litera reg%lament%l%i -i a% an%n at (oli ia =%diciară. 3înd am aB%ns$ am ridicat grilaB%l atît cît să p%tem trece pe s%& el -i am trimis înă%ntr% doisprezece agen i înarma i$ care a% măt%rat întreaga l%ngime a galeriei$ în încercarea de aAl prinde pe intr%s. 5rătător%l mîinii stîngi a c%stodel%i era$ de asemenea$ mînBit de sînge$ de parcă ar fi fost înm%iat în rana sîngerîndă$ pentr% a crea cel mai &izar aspect al acestei imagini maca&reG folosind%A-i propri%l sînge în chip de cerneală -i a&domen%l drept pînză$ =ac>%es *a%ni?re î-i desenase pe piele %n sim&ol simpl% ― cinci linii drepte$ care se intersecta% formînd o stea c% cinci col %ri.. 0(entagrama. ― 5 i /ăz%t fotografia$ sp%se Lache$ deci imaginea nAar tre&%i să fie o s%rpriză pentr% d%mnea/oastră.angdon %rmări c% pri/irea direc ia indicată. *a%ni?re se inea dest%l de &ine pentr% /îrsta l%i. !n mod e/ident$ domn%l *a%ni?re a fost %n om c% o mare for ă psihică.angdon îl pri/i %l%it: ― Cincis rezece min%te a d%rat pînă cînd a re%-it echipa de pază să aB%ngă aiciH ― Lire-te că n%.în zăpadă. . ... Doar pe el. <ana care sîngerase s%rprinzător de p% in$ lăsase în %rmă doar o &ălticică închegată.angdon î-i aminti că om%l î-i petrec%se %ltimele min%te din /ia ă pozi ionînd%A-i tr%p%l în acest mod &izar.angdonD Lache îl fixa din no% c% pri/irile sale înt%necate.. Lotografia f%sese c%trem%rătoare$ dar ac%m$ /ăzînd scena c% propriii ochi$ .angdon se sim ea din ce în ce mai t%l&%rat.. .$ ada%gă Lache arătînd c% deget%l %nde/a$ în fa ă. (rin grilaB a%zea% c%m cine/a se mi-că la celălalt capăt al c%loar%l%i$ dar n% p%tea% să /adă cine e.d%rat$ poate$ mai m%lt de cincisprezece sa% do%ăzeci de min%te. iar ac%m întreaga sa m%sc%lat%ră era perfect /izi&ila. !n timp ce stătea aplecat as%pra l%i$ încr%ntat în l%mina aspră a &ec%l%i$ .a /reo treizeci de metri distan ă$ %n sing%r &ec s%spendat pe %n s%port porta&il forma pe podea o pată al&ă de l%mină. 5% strigat$ dar nAa% primit nici %n răsp%ns. 'oi am fost pe pozi ii în cincisprezece min%te.

Lache înc%/iin a: ― 5dorarea dia/ol%l%i.V$ 0ora-0 în franceza moderna$ c%/înt care pro/ine etimologic din latinesc%l viile. !n prezent$ p% ini oameni -ti% că acest inter/al de patr% ani între do%ă edi ii ale =oc%rilor coresp%nde cicl%l%i planetei +en%s. :i se pare e/ident că 1 . ― '%$ îl corectă profesor%l$ dînd%A-i seama ca ar fi tre&%it săA-i aleagă mai atent c%/intele. 5tît de mare era teama Bisericii de cei care loc%ia% în villes8$ încît &anal%l termen 0sătean0 ― vilain ― a aB%ns să definească %n s%flet ticălos. Mi mai p% ini -ti% însă că stea%a c% cinci col %ri %rma să fie sigla oficială a =oc%rilor 2limpice$ dar a fost înloc%ita în %ltim%l moment c% cele cinci cerc%ri întrepătr%nse$ care il%strează mai s%gesti/ spirit%l de armonie al Boc%rilor. (entagrama$ contin%ă el arătînd spre a&domen%l l%i *a%ni?re$ este reprezentati/ă pentr% componenta feminină a t%t%ror l%cr%rilor ― %n concept pe care istoricii religiei îl n%mesc 0feminin%l sacr%0 sa% 0Jei a0. 0(aginii0 era%$ de fapt$ ăranii need%ca i$ care practica% /echea religie întîlnită la ară: a /enerării nat%rii. !n esen ă$ pentagrama este %n sim&ol religios păgîn. Jeii -i zei ele lor cola&ora% pentr% a men ine echili&r%l de for e. 5nticii considera% că l%mea are do%ă componente ― cea masc%lină -i cea feminină. ― *im&ol%rile a% semnifica ii diferite în f%nc ie de circ%mstan e$ răsp%nse în cele din %rmă. 7in -i Qang. ― (entagrama$ îi explică . Era ca -i c%m ar fi încercat săAi explice c%i/a ce an%me tre&%ie săAi s%gereze o melodieG pentr% fiecare indi/id$ semnifica ia era altaG gl%ga al&ă ca a mem&rilor `% `l%x `lanA%l%i sim&oliza %ră -i rasism în *tatele Cnite$ dar în *pania a/ea o p%ternică semnifica ie religioasă. Jei a +en%s -i planeta c% acela-i n%me constit%ia% o entitate %nică.angdon hotărî să n%Ai mai po/estească -i despre cea mai %imitoare trăsăt%ră a pentagramei$ respecti/ originea grafic' a legăt%rii sale c% zei a +en%s. ― Domn%le .angdon n% p%tea decît să o rec%noască. care însemna loc%itor al zonelor r%rale. . 3înd masc%lin%l -i feminin%l se afla% în echili&r%$ în l%me domnea armoniaG dezechili&r%l lor d%cea la haos. Lolosit c% peste patr% mii de ani înaintea l%i . ― !n sens%l să% de &ază$ pentagrama o sim&olizează pe +en%s$ zei a i%&irii sex%ale -i a fr%m%se ii.angdon$ inter/eni Lache &r%sc. Jei a î-i a/ea loc%l ei pe cer%l nop ii -i era c%nosc%tă s%& mai m%lte n%me ― +en%s$ *tea%a <ăsărit%l%i$ )-tar$ 5starte$ toate constit%ind concepte feminine pline de for ă$ în rela ie c% nat%ra -i c% (ămînt%lA:amă. !n zilele noastre$ termen%l 0păgîn0 a de/enit aproape sinonim c% di/inizarea dia/ol%l%i ― o eroare gra/ă.înalte. !n tinere e$ pe cînd st%dia astronomia$ aflase c% %imire că planeta +en%s schi a la fiecare opt ani %n pentagon erfect pe ecliptică. 5tît de s%rprin-i a% fost anticii de acest fenomen$ încît +en%s -i pentagrama ei a% de/enit sim&ol%rile perfec i%nii$ fr%m%se ii -i ale caracteristicilor ciclice ale i%&irii sex%ale. 0casă de la ara0$ de %nde -i Boc%l de c%/inte al a%tor%l%i 11 . Cn%l dintre cele mai /echi sim&ol%ri de pe (ămînt.ille Ufr. ― Mi ce înseamnăH (rofesor%l ezita întotdea%na cînd i se p%nea o între&are de gen%l ăsta. ― <eligiile antice se &aza% pe ordinea di/ină a nat%rii$ contin%ă profesor%l. !n mod cert$ *a%ni?re -tia aceste l%cr%ri. 3%/înt%l pro/ine$ de fapt$ din latinesc%l aganus.angdon$ este %n sim&ol precre-tin asociat c% /enerarea nat%rii. ― 5dică el -iAa desenat pe stomac sim&ol%l %nei zeiţe? !ntrAade/ăr$ acest l%cr% era ci%datG . 3a %n tri&%t ad%s acestei planete$ grecii folosea% cicl%l ei de opt ani pentr% a desemna moment%l în care începea% =oc%rile 2limpice. 3ăpitan%l părea mai t%l&%rat ac%m decît la încep%t$ de parcă ar fi preferat ideea /enerării dia/ol%l%i.ristos. Lache ar%ncă o pri/ire spre cada/r% -i mormăi ce/a.

!n 0l%pta0 dintre sim&ol%rile păgîne -i cele cre-tine$ primele a% fost în/inseG trident%l l%i (oseidon a de/enit f%rca dia/ol%l%i$ pălăria %g%iată a /raci%l%i a fost transformată întrA%n sim&ol al /răBitoarelor$ iar pentagrama zei ei +en%s a fost etichetată ca fiind %n semn al dia/ol%l%i. Din păcate$ -i str%ct%rile militare ale *tatelor Cnite a% per/ertit semnifica ia pentagramei$ aceasta reprezentînd în prezent sim&ol%l răz&oi%l%i. ― Domn%le Lache$ n% /ă pot sp%ne în mod clar de ce =ac>%es *a%ni?re -iAa desenat sim&ol%l acela pe a&domen sa% de ce -iAa pozi ionat tr%p%l astfel. 0:%l %miri$ . (%terea no%Acreată preia sim&ol%rile existente -i le alterează în timp$ în încercarea de a le an%la semnifica ia ini ială. ― (ardonH făc% Lache$ încr%ntînd%Ase. ― Este o replică.pentagrama se referă totodată -i la dia/ol. !n cadr%l campaniei d%se de +atican pentr% a eradica religiile păgîne -i a con/erti masele la cre-tinism$ Biserica a lansat o ac i%ne de defăimare a zeită ilor păgîne$ ac%zînd%Ale că folosesc sim&ol%ri demonice. .ollQwoodD0 *tea%a c% cinci col %ri de/enise nelipsită din filmele c% %ciga-i satani-ti în serie -i apărea de o&icei scriBelită pe zid%rile /re%n%i apartament$ alăt%ri de alte sim&ol%ri pres%p%s demonice. 0Dacă o pentagrama e &%nă$ do%ă sînt excelente. ― )nteresant p%nct de /edereD Dar nu&itatea? îl între&ă d%pă o clipă căpitan%l$ mîrîind iritat$ ca -i c%m /ederea tr%p%l%i gol al %n%i &ătrîn iAar fi stîrnit rep%lsie. <epetarea %n%i sim&ol este cea mai simplă modalitate de aA i accent%a semnifica ia.0 3ăpitan%l st%die cele cinci col %ri reprezentate de cap%l -i mem&rele l%i *a%ni?re$ d%pă care î-i trec% din no% mîna prin păr%l des.angdon. Mi pozi ia cada/r%l%iH 3e /ă s%gereazăH (rofesor%l ridică din %meri: ― (ozi ia n% face decît să e/iden ieze rela ia c% pentagrama -i sacr%l feminin. 3ea mai pla%zi&ilă explica ie părea să fie aceea că tr%p%l gol constit%ia o altă referire la +en%s ― zei a sex%alită ii. (rofesor%l hotărî însă că ar fi o mi-care mai în eleaptă să n% mai pomenească -i de acest aspect. !n acest caz$ prin /ărsare de sînge. De ce -iAa scos haineleH 05sta e o între&are al nai&ii de &%nă0$ î-i sp%se . ― (ot să /ă asig%r că$ în ci%da celor /ăz%te în filme$ interpretarea demonică a pentagramei este incorectă din p%nct de /edere istoric. (rofesor%l se ener/a întotdea%na cînd /edea sim&ol%l folosit în contexte de gen%l ăsta$ -tiind că originile sale reale era%$ dimpotri/ă$ di/ine. ― Biserica$ domn%leD *im&ol%rile a% perenitatea lor$ dar semnifica ia pentagramei a fost alterată de Biserica <omanoA3atolică în /remea încep%t%rilor sale. *e între&ase -i el acela-i l%cr%$ încă de cînd /ăz%se fotografia.angdon se încr%ntă. *emnifica ia feminină ini ială este cea corectă$ dar sim&olism%l să% a fost per/ertit în dec%rs%l secolelor. . =ac>%es *a%ni?re -iAa pozi ionat propri%l tr%p în forma %nei stele c% cinci col %ri. De-i în c%lt%ra modernă asocierea dintre +en%s -i %ni%nea fizică a celor do%ă sexe era m%lt estompată$ %n spirit critic -i pasionat de etimologie n% p%tea să n% remarce rela ia dintre +en%s -i semnifica ia ini ială a termen%l%i 0/eneric0. Lilmele !orror americane o arată clar. *tea%a c% cinci col %ri este desenată pe f%zelaB%l &om&ardierelor -i fixată pe epole ii generalilor. ― +ă asc%lt$ contin%a i D ― :etoda este frec/ent %tilizată în perioade de t%l&%rări sociale. 3eea ce pot să /ă sp%n sig%r este că$ pentr% %n om ca *a%ni?re$ pentagrama era %n 16 .angdon se %ită la cr%cifix%l de la gît%l căpitan%l%i$ ne-tiind prea &ine c%m să contin%e. 03ine săA-i mai amintească de zei a dragostei -i a fr%m%se iiHD0 ― )nteresant. ― '% sînt sig%r că /ă în eleg.

!n primele sec%nde$ profesor%l n% /ăz% nimicG treptat$ sil%eta căpitan%l%i încep% să se cont%reze$ il%minată întrA%n p%rp%ri% străl%citor. Lără aA-i p%tea l%a ochii de la text%l trem%rător$ în l%mina lanternei profesor%l sim i c%m cea a care în/ăl%ia toate e/enimentele acestei nop i de/enea tot mai groasă. 14 .angdon st%die &ra %l -i degetele c%stodel%i$ dar n% o&ser/ă nimic deose&it. 3orela ia dintre acest sim&ol -i sacr%l feminin este &ine c%nosc%tă de cei care st%diază sim&olistica -i istoria artei. ― D%pă c%m pro&a&il -ti i$ sp%se Lache$ poli ia %tilizează o s%rsă de l%mină neagră pentr% a că%ta %rme de sînge -i de alt tip la loc%l crimei. 3înd . '% departe$ în &iro%l l%i =ac>%es *a%ni?re$ locotenent%l 3ollet -edea aplecat as%pra %nei console a%dio a-ezate pe imens%l &iro% al c%stodel%i.. @aleria se c%f%ndă întrA%n înt%neric deplin. ― !mi pare ră%$ dar n% în eleg. ― D%pă c%m /Aam sp%s$ contin%ă căpitan%l$ în timp ce scotocea pe masă$ am lăsat tot%l exact a-a c%m era. . Mi fapt%l că -iAa folosit propri%l sînge drept cernealăH ― !n mod clar$ n% a/ea altce/a la dispozi ie. ― !l a/ea în mînă at%nci cînd lAam găsit$ sp%se Lache. Lache rămase pentr% o clipă tăc%t$ apoi replică: ― De fapt$ cred că a procedat astfel pentr% ca poli ia să %rmeze an%mite proced%ri specifice. 'esig%r$ se în/îrti în B%r%l cada/r%l%i$ apoi se ghem%i lîngă el$ pentr% aAl /edea mai &ine.angdon se ridică$ Lache se apropie de &ec -iAl stinse. 5&ia ac%m o&ser/ă$ s%rprins$ că *a%ni?re strîngea în palma strîngă %n fel de mar8er c% /îrf%l gros. :icrofoanele f%nc iona% fără gre-$ iar transmisia a%dio era cît se poate de clară.sim&ol al zeită ii feminine. la care tre&%ie să răsp%nde i d%mnea/oastră. *criBelite c% litere de mînă$ %ltimele c%/inte ale c%stodel%i licărea% /ine ii lîngă cada/r%. !-i a-eză mai &ine că-tile pe %rechi -i /erifică setările sistem%l%i de înregistrare.C:)a<E '2)<E. 3itind mesaB%l încă o dată$ se întoarse spre Lache: ― 3e drac%W /rea să însemne astaH 2chii căpitan%l%i sclipea% al&%rii: ― #ceasta este între&area$ monsieur. ― (ri/i iAi mîna stîngăD . (ix%l scria c% o cerneală fl%orescentă$ necorozi/ă$ pe &ază de alcool$ care de/enea /izi&ilă n%mai la o s%rsă de l%mină neagră. 3%noa-te i acest tip de creionH .2 DE . (ix%l c% l%mină neagră era %n instr%ment specializat$ creat ini ial pentr% %z%l m%zeelor$ al resta%ratorilor -i al poli iei$ pentr% a face cîte %n semn in/izi&il pe diferite o&iecte.angdon făc% %n pas înapoi$ -ocat. )nima încep% săAi &ată frenetic la /ederea &izarei imagini de pe podea.angdon îngen%nche pentr% a pri/i mai îndeaproape eticheta mar8er%l%i: *97. !n zilele noastre$ personal%l de între inere din m%zee a/ea în dotare astfel de pix%ri$ pentr% a face semne in/izi&ile pe ramele ta&lo%rilor ce tre&%ia% resta%rate. Dacă n% inea seama de ci%data machetă a ca/aler%l%i medie/al ce părea că se hol&ează la el de pe col %l &iro%l%i$ 3ollet se sim ea conforta&il aici. 3ăpitan%l se apropie de o masă pliantă pe care se afla% n%meroase instr%mente$ ca&l%ri -i dispoziti/e electronice. 9ot%l era perfect.. Br%sc$ î-i întrer%pse fraza -i îndreptă lanterna spre cada/r%. !n mînă inea %n fel de lanternă ceAl în/ăl%ia întrAo a%ră /ioletă. ― Bine. 5-a că /ă p%te i imagina cît de s%prin-i a% fost at%nci cînd. :irat$ î-i ridică pri/irea spre Lache.

!n calitatea ei de conservatrice &9affaires a &isericii$ sora *andrine a/ea datoria să s%pra/egheze toate aspectele nereligioase ale acti/ită ii &isericii ― administra ie$ personal$ sec%ritatea clădirii d%pă program%l de /izitare -i asig%rarea pro/iziilor necesare$ prec%m /in%l -i presc%ra de împărtă-anie.. E &ine dacă 1# ... ― Episcop%l 5ringarosa miAa telefonat pentr% aAmi solicita o fa/oare$ rel%ă a&atele c% ner/ozitate în glas. E/eniment%l se petrec%se în acela-i an în care secta transferase aproape %n miliard de dolari în cont%rile )nstit%t%l%i pentr% 5cti/itate <eligioasă din s%&ordinea +atican%l%i ― altfel sp%s Banca +atican%l%i ― sal/înd%Al astfel de la %n iminent faliment. 03ît o fi ceas%lH0 De-i rec%nosc%se glas%l s%perior%l%i să%$ era %imită$ fiindcă în cincisprezece ani$ nAo s%nase niciodată în timp%l nop ii. *orei *andrine i se părea cam s%spectă aceasta ascensi%ne &r%scă$ dar n% era ea om%l care să disc%te deciziile *fînt%l%i *ca%n. (oate că ai a%zit de el. 5. !n seara aceasta$ adormită în pat%l ei mic% $ se trezi &r%sc at%nci cînd a%zi s%net%l strident al telefon%l%i. astea sînt l%cr%rile pentr% care merită să /ezi *aintA*%lpiceD ― *oră$ sînt de acord c% d%mneata. Cn%l dintre mem&rii 2rdin%l%i să% se află în (aris în seara aceasta.. 2&osită$ ridica receptor%l: ― Soeur San&rine. :an%el 5ringarosa. 2ficial$ dacă între&a cine/a$ loc%ia la mînăstirea din apropiere$ dar prefera totdea%na lini-tea &isericii$ %nde î-i amenaBase %n săla. ― Dar &iserica este m%lt mai interesantă la l%mina zileiD <azele soarel%i filtrate prin oc%l%s$ %m&rele lăsate pe cadran%l solar. *%rîzînd$ închise ochii -i se lăsă pe spătar%l sca%n%l%i$ pentr% a se delecta c% rest%l con/ersa iei din :area @alerie. Crmase o a do%a mane/ră care stîrnise s%spici%ni: papa îl plasase pe fondator%l 2rdin%l%i 2p%s Dei în fr%ntea listei de sanctificări$ red%cînd o&i-n%ita perioadă de a-teptare de la aproape %n secol la n%mai do%ăzeci de ani. 3ele do%ă cămăr% e c% pardoseală de piatră -i cîte/a piese de mo&ilier era% casa s%rorii *andrine Bieil de mai &ine de zece ani. 5&atele era %n om extraordinar de pios$ care se c%lca în fiecare zi imediat d%pă sl%B&a de seară. 3înd a%zi neo&i-n%ita cerere a prelat%l%i$ sora *andrine făc% ochii mari. ― !mi cer sc%ze dacă teAam trezit$ soră$ sp%se acesta pe %n ton exten%at -i totodată iritat. ― B%na seara$ soră$ sp%se %n &ăr&at în franceză. ― 3el care cond%ce 2p%s DeiH 0Lire-te că am a%zit de elD 3ine din Biserica nAa a%zitH0 2rdin%l conser/ator al l%i 5ringarosa de/enise foarte p%ternic în %ltimii aniG ascensi%nea sa încep%se &r%sc$ în 19Z1$ cînd )oan (a%l al ))Alea ridicase$ în mod nea-teptat$ 2p%s Dei la rang%l de congrega ie personală a papei$ apro&înd în mod oficial toate practicile sale.conforta&il$ c% %n pat$ %n telefon -i o plită electrică.0Le moment &e v-rit-". *ora *andrine se ridică în cap%l oaselor. ― +re i să sp%ne i că acel căl%găr din 2rdin%l 2p%s Dei n% poate a-tepta pînă mîine diminea aH ― :ă tem că n%. 2glise Saint:Sul ice. 9re&%ie săA i cer %n ser/ici%. 9ocmai am primit %n telefon de la %n infl%ent episcop american. gl%mi el$ ca pentr% sine.. 7 :odesta loc%in ă din cadr%l &isericii *aintA*%lpice se afla la etaB%l al doilea al lăca-%l%i de c%lt$ în stînga stranei cor%l%i.. 5/ion%l să% decolează foarte de/reme -i om%l -iAa dorit dintotdea%na să /iziteze *aintA*%lpice.considera însă că miAai face o fa/oare personală dacă iAai permite să intre în &iserică în noaptea aceasta.

+a fi plăcerea meaD 5&atele îi m%l %mi -i închise. (oate %n n%măr de telefon sa% %n ci%dat cod social de identificare. .angdon se %ită din no% la seria de cifre$ con/ins că ar a/ea ne/oie de ore întregi pentr% aAi desl%-i în eles%l sim&olic ― &ac' e. Era o&i-n%it c% progresiile sim&olice care a/ea% %n oarecare sens$ dar aici tot%l ― pentagrama$ text%l$ n%merele ― totul părea 1. .angdon în elegea ac%m de ce credea Lache că pentagrama se referea la adorarea dia/ol%l%i. 3redem că n%merele reprezintă %n indici% referitor la cel care lAa asasinat. (e lîngă fapt%l că aplica neo&i-n%it%l rit%al al mortificării corporale$ ordin%l a/ea idei medie/ale ― pentr% a folosi %n termen &lînd ― c% pri/ire la femei. 2 dată c% frig%l sim it$ inima îi f% strînsă de o ci%dată t%l&%rare. Draconian &evil! ― 02$ dia/ol draconicD0 *a%ni?re le lăsase în %rmă o referire literală la *atana. 9otdea%na a/%sese %n sentiment neplăc%t cînd a%zea de 2p%s Dei. D%mnea/oastră /i se pare că a% o semnifica ie sim&olicăH . 'ed%merită$ căl%gări a mai ză&o/i cîte/a clipe în a-tern%t$ &%c%rînd%Ase de căld%ra l%i$ încercînd săA-i al%nge somn%l. . Din nefericire$ în /reme ce aproape to i catolicii se afla% pe calea cea &%nă c% pri/ire la respectarea drept%rilor femeilor$ 2p%s Dei alesese direc ia total op%să.ista vreunul. 3riptografii no-tri l%crează deBa la el. 3o&orînd%A-i c% gre% picioarele din pat$ se ridică încet$ pătr%nsă de frig%l ce /enea din piatra rece pe care călcă. *ora *andrine aflase c% %l%ire că mem&rele congrega iei era% silite să facă pe gratis c%ră enie în camerele &ăr&a ilor$ în /reme ce ace-tia asista% la sl%B&ăG în pl%s$ ele dormea% direct pe podea%a de lemn$ pe cînd ei a/ea% saltele de paieG iar$ ca o peniten ă s%plimentară pentr% păcat%l originar$ femeile era% o&ligate să s%porte 0doze0 mai mari de mortificare corporală.a fel de &izară era -i seria de n%mere. . ― Da$ îi replică Lache.angdon n%A-i p%tea l%a ochii de la text%l p%rp%ri%$ scriBelit pe podea%a galeriei. 3% toate acestea$ sora *andrine n% p%tea nesocoti ordinele s%periorilor.aB%nge acolo pe la. 6. 0)nt%i ie femininăH0 !n lini-tea /ie ii de mînăstire$ sora *andrine în/ă ase săA-i aline s%flet%l asc%ltînd /ocile acelea mititele din inima ei. !n seara aceasta însă$ /ocile era% la fel de tăc%te ca -i &iserica p%stie.a cei -aizeci de ani ai săi tr%p%l n% se mai trezea atît de %-or -i de repede ca înainte$ de-i telefon%l primit în această seară îi p%sese sîngele în mi-care... ― *eamănă oarec%m c% %n cifr% n%meric. ora %n%$ să sp%nemH 5dică peste do%ăzeci de min%teH *ora *andrine se încr%ntă: ― Desig%r. Cltimele c%/inte ale l%i =ac>%es *a%ni?re era% cel mai strani% mesaB de adio pe care -i lAar fi p%t%t imagina cine/a: !13"3"2"21"1"1" "5 O# D$ACONIAN D%VIL& O'# LA(% SAIN)&! De-i nAa/ea nici cea mai /agă idee ce ar p%tea să însemne$ .%i i se părea% cifre alese la /oia întîmplării. . *e părea că înghi it%ra pe care o l%ase E/a din măr%l c%noa-terii era %n păcat pe care femeile a/ea% datoria săAl ispă-ească pentr% /ecie.

itruvian! sp%se el c% s%flarea tăiată. (ărea logic. ― Datoria mea$ desig%r$ este aceea de a identifica persoana respecti/ă.angdon$ %n alt cerc trem%rat apăr% în B%r%l cada/r%l%i. . ― 5 i afirmat mai de/reme$ sp%se Lache$ că în acest fel *a%ni?re a inten ionat să transmită %n mesaB. ― *a%ni?re era francez$ contin%ă căpitan%l pe %n ton categoric. *pre %imirea l%i . ― Draconic? între&ă Lache pe %n ton din care răz&ătea o oarecare neră&dare. '% /i se pareH între&ă căpitan%l. ― Pr-cis-ment.. 6!. *a%ni?re crease o replică în mărime nat%rală al cel%i mai c%nosc%t desen al l%i . . +i se pare că text%l se încadrează în acest contextH (rofesor%l -tia că între&area era %na retorică.angdon încercă săA-i imagineze %ltimele min%te de /ia ă ale c%stodel%i$ sing%r în :area @alerie$ -tiind că %rmează să moară. De altfel$ era sig%r că nici %n%i om care era în prag%l mor ii n%Ai z&%ra gînd%l către Draco ― cr%d%l politician din secol%l al -aptelea înainte de . !ntrAo frac i%ne de sec%ndă$ tot%l de/eni foarte clar: ― 6mul . <idică din %meri. 3onsiderat în <ena-tere cea mai corectă reprezentare a corp%l%i omenesc$ din p%nct de /edere anatomic$ 6mul ..itruvian a de/enit %n laitmoti/ al c%lt%rii moderne$ apărînd pe afi-e$ postere -i trico%ri în l%mea întreagă. 3e în toate astea nu era ci%datH ― 3%/înt%l 0draconic0H se hazardă el$ sp%nînd%Ai prim%l l%cr% careAi trec% prin minte. ― (oate că asta /a mai clarifica p% in l%cr%rile.ristos.eonardo da +inci. ― *im&olistica -i text%l n% par să coincidă. ― !n engleză.disparat. (ermite iAmi să /ă între& ce/a$ domn%le . !n timp ce sp%nea aceste c%/inte$ Lache se îndepărtă de cada/r% -i ridică din no% lanterna c% l%mină neagră$ lăsînd fascic%l%l să acopere o s%prafa ă mai mare. Desen%l consta 1" .angdon: d%mnea/oastră$ lăsînd la o parte n%merele$ ce an%me /i se pare cel mai ci%dat în acest mesaBH 03el mai ci%datH0 Cn m%ri&%nd se &aricadase sing%r în galerie$ î-i desenase pe &%rtă o pentagramă -i scrisese o ac%za ie misterioasă pe podea. ― 0Dia/ol draconic0 îmi pare o exprimare ci%dată$ adă%gă el... 5c%m în elegea la ce se referise Lache. ― 2 ac%za ie la adresa cel%i care lAa %cis$ pro&a&il. 5/e i idee de ceH . 3ăpitan%l arătă din no% spre pentagrama de pe a&domen%l mort%l%i. Mi$ c% toate astea$ a ales să scrie acest mesaB. (ro&a&il că *a%ni?re se a-ezase pe podea -i schi ase mai m%lte arce l%ngi c% pix%l special$ care se închidea% întrA%n cerc complet. lame saint! ― 02h$ sfînt schilodD0 ― 9ext%l pare că ac%ză pe cine/a. !mi pare ră% că n% /ă pot aB%ta. ― 3hestia aceea n% are nimic deAa face c% /enerarea dia/ol%l%iH *înte i sig%rH !n acest moment$ profesor%l n% mai era sig%r de nimic.angdon -tia că *a%ni?re /or&ea o engleză impeca&ilăG tot%-i$ nAar fi p%t%t sp%ne de ce preferase &ătrîn%l săA-i scrie %ltimele c%/inte în aceasta lim&ă. Bizar%l mesaB n% se potri/ea cît%-i de p% in c% scenari%l pe care îl descrisese el$ despre /enerarea di/inită ii feminine.oc%ia în (aris. despre /enerarea zei ei sa% ce/a de gen%l ăsta. '% cred că mod%l de exprimare al c%stodel%i este pro&lema principală aiciD (rofesor%l n% era sig%r ce /oia să sp%nă căpitan%l$ însă &ăn%ia că Draco -i c% Lache sAar fi în eles de min%ne.

eonardo: sim&olism%l păgîn în arta cre-tină0. Din nefericire$ artist%l era %n farsor care se am%za adesea m%-cînd pe f%ri.angdon$ sp%se Lache$ n% mă îndoiesc că %n om ca d%mnea/oastră c%noa-te atrac ia l%i . :i se pare credi&il că$ în 1Z . ― '% /rea% să sp%n decît că domn%l *a%ni?re -iAa petrec%t întreaga /ia ă st%diind istoria di/inită ilor feminine -i că nimeni n% a făc%t mai m%lte efort%ri pentr% a -terge aceasta istorie decît Biserica 3atolică.angdon s%s in%se odată o conferin ă la 'ational @allerQ$ în . (rofesor%l era s%rprins de c%no-tin ele căpitan%l%i în ceea ceAl pri/ea pe da +inciG pe de altă parte$ a-a se explica% s%spici%nile sale referitoare la /enerarea dia/ol%l%i. !n ci%da geni%l%i să% /izionar$ artist%l f%sese %n homosex%al declarat -i %n adorator al ordinii di/ine a nat%rii$ am&ele plasînd%Al întrAo pozi ie de /e-nic păcătos. (ri/i din no% la mesaB%l înscris pe podea: 02$ dia/ol draconic. 5cceptînd s%te de comenzi foarte profita&ile din partea +atican%l%i$ .angdon era %l%it. '%măr%l %ria. Cn sim&ol feminin al protec iei$ cerc%l desenat în B%r%l tr%p%l%i gol întregea mesaB%l l%i da +inci ― armonia dintre masc%lin -i feminin.inci! .ondra$ c% tema: 0+ia a secretă a l%i .mîna care îl hrănea. . poate păcăli pe D%mneze%$ creînd %n elixir care era capa&il să amîne moarteaG pe de altă parte$ printre in/en iile sale sAa% n%mărat arme -i instr%mente de tort%ră ori&ile pe care nimeni$ înaintea l%i$ n% -i leAa p%t%t imagina.angdon tre&%ia să rec%noască acest l%cr% -i tot%-i pentagrama părea că s%s ine întrA%n an%me fel aceasta idee. )nten ia l%i *a%ni?re de/enise e/identă. Da .eonardo$ c%stodele a /r%t doar să exprime preoc%parea lor com%na referitoare la demonizarea di/inită ii feminine în credin a modernă.itruvian... 0'eîn elegerea adec/ată d%ce la neîncredere0$ î-i sp%se profesor%l în sinea sa. !n timp ce rostea aceste c%/inte$ o idee ci%dată îi /eni în minte. 3erc%l era element%l critic.de opere de artă cre-tină nAa făc%t decît să accent%eze rep%ta ia de ipocrit spirit%al. !n pl%s$ excentricită ile sale îi conferiseră$ întrAade/ăr$ o a%ră demonică: da +inci o&i-n%ia să dezgroape cada/re pentr% a st%dia anatomia %manăG inea B%rnale misterioase$ redactate întrA%n ilizi&il scris in/ersG credea că posedă secret%l alchimic de transformare a pl%m&%l%i în a%r -i chiar căA.eonardo da +inci către -tiin ele oc%lte. Era %n spirit de excep ie$ mere% în conflict c% Biserica. (rofesor%l î-i cîntări c% griBă c%/intele: ― :ă gîndeam că ideologia spirit%ală a l%i *a%ni?re era p%ternic înr%dită c% aceea a l%i da +inci -i că amîndoi era% fr%stra i de fapt%l că Biserica a eliminat sacr%l feminin din religia modernă.eonardo a pictat l%crări pe teme cre-tine n% ca pe o expresie a propriilor con/ingeri$ ci p%r -i simpl% ca pe o afacere$ o modalitate de aA-i asig%ra %n trai îndest%lat$ l%xos.. !n %ltimele clipe ale /ie ii$ c%stodele î-i scosese toate hainele -i î-i disp%sese tr%p%l întrAo copie fidelă a 6mului . c% &ra ele -i picioarele întinse în lateral. (ri/irea l%i Lache se aspri: ― 3rede i că la Biserica sAa referit *a%ni?re at%nci cînd a folosit expresiile 0sfînt schilod0 -i 0dia/ol draconic0H Era o explica ie cam trasă de păr$ . 2h$ sfînt schilodD0 ― 5-adarH insistă Lache. 5c%m apărea însă o altă între&are: &e ce dorise *a%ni?re să imite acel desen cele&r%H ― Domn%le . !n m%lte dintre pict%rile sale religioase$ el a introd%s sim&ol%ri asc%nse$ cît%-i de p% in cre-tine ― %n tri&%t ad%s propriilor sale credin e -i %n s%&til &o&îrnac în nas%l Bisericii.. . (oate că$ imitînd %n cele&r% desen al l%i .eonardo constit%ise întotdea%na %n s%&iect de st%di% dificil pentr% istoricii de artă$ mai c% seamă pe fond%l tradi iei cre-tine. ― +ă în eleg îngriBorarea$ răsp%nse$ dar da +inci n% a practicat niciodată /reo -tiin ă oc%ltă.întrA%n cerc perfect în care era înscris %n n%d &ăr&ătesc.

― 5-adar$ sînt îndreptă it să cred că /ictima îl c%no-tea pe atacator. E% zic că$ în %ltimele l%i clipe$ om%l se gînde-te la %n sing%r l%cr%. !n această seară îl stăpînea doar o hotărîre fermă$ de parcă arestarea criminal%l%i ar fi fost o chesti%ne de ordin personal. +ocea Boasă a l%i Lache -%ieră prin aer ca o lamă: La vengeance.a a%z%l acestor c%/inte$ pe chip%l l%i Lache se lă i$ pentr% prima dată de cînd se întîlniseră$ %n zîm&et plin de sine: ― Pr-cis-ment. Domn%le .0 Delicata artă de aAl l%a pe celălalt pe departe$ c% &ini-or%l$ -i de aAl ademeni în plasa ta era de m%lt %itată în poli ia moderna ― %n me-te-%g care necesita o extraordinară încredere în propriile for e în condi ii de presi%ne sporită. Pr-cis-ment. 3ollet n% c%no-tea încă do/ezile care îl făcea% pe -ef%l să% atît de sig%r$ dar n% a/ea de gînd să p%nă la îndoială nici o sec%ndă instinctele 9a%r%l%i.0 Mi pînă ac%m tot%l f%sese fără gre-eală. 09re&%ie să 19 . :esaB%l ăsta pare mai degra&ă %n%l furios decît %n%l dezamăgit$ n% crede iH . 0D%mneze% îi -opte-te la %reche0$ sp%sese la %n moment dat %n agent$ d%pă o impresionantă demonstra ie a exactită ii cel%i deAal -aselea sim al -ef%l%i lor. ― DezamăgireHD iz&%cni Lache pe %n ton deBa ostil.angdon se hol&ă la el: ― Dar asta nAare nici %n sensD ― '%H ― '%D replică el$ o&osit -i iritat.angdon$ am /ăz%t m%l i mor i în /ia a mea -i /rea% săA i sp%n ce/a: cînd %n om e %cis de %n alt%l$ n% cred că %ltim%l l%i gînd este acela de a scrie o o&sc%ră declara ie spirit%ală pe care nimeni să nAo poată în elege. ― Mi dacă 0l cuno1tea pe cel care lAa %cis$ ce fel de ac%za ie este astaH Cn cod n%mericHD *fin i schiloziHD Dia/oli draconiciHD 2 pentagramă pe stomacHD 9ot%l e prea încifratD Lache se încr%ntă$ de parcă la asta n% se gîndise pînă ac%m: ― *Aar p%tea să a/e i dreptate. +oi -ti i ce a/e i de făc%t. ― Finînd seama de aceste circ%mstan e$ contin%ă profesor%l$ cred că$ dacă ar fi /r%t să sp%nă cine lAa %cis$ c%stodele ar fi scris p%r -i simpl% %n nume. 0*%rprind %n maestr% în ac i%ne0$ î-i sp%se locotenent%l 3ollet în timp ce asc%lta în că-ti /ocea căpitan%l%i Lache. 3ăpitan%l înc%/iin ă: ― 3ontin%a i$ /ă rog. Lără gre-eli în seara asta. Cneori$ căpitan%l dădea do/adă de o int%i ie aproape s%pranat%rală. 5gent%l -tia că re%-ite -i momente ca acesta îl ridicaseră pe -ef%l să% pînă în /îrf%l ierarhiei din B%sti ia franceză. . 0Mti% cine lAa %cis pe =ac>%es *a%ni?re$ le sp%sese Lache. (% ini oameni a/ea% sîngele rece necesar pentr% acest tip de opera i%ne$ dar Lache părea că sAa născ%t c% asta în sîngeG re inerea -i ră&darea de care p%tea să dea do/ada era% o chesti%ne de instinct pentr% el. 0Lache iz&înde-te acolo %nde nimeni alt%l n% îndrăzne-te. 3red că *a%ni?re a scris aceste c%/inte pentr% a ne sp%ne cine lAa %cis. sp%se el. . )nstr%irea agen ilor săi$ c% o oră în %rmă$ f%sese neo&i-n%it de concisă -i de fermă. ― 3ă tot%l e o ac%za ie ad%să BisericiiH Lache /or&ea ac%m printre din i$ de parcă a&ia î-i mai p%tea descle-ta maxilarele. ― Da.mesaB%l să% de adio$ c%stodele a ales săA-i exprime această dezamăgire.angdon aB%nsese la capăt%l ră&dării: ― 3ăpitane$ miAai cer%t săA i sp%n părerea mea c% pri/ire la ce an%me a încercat *a%ni?re să transmită -i asta e tot ce pot săA i răsp%nd în acest moment. :iAa i sp%s că *a%ni?re a fost atacat în &iro%l să% de cine/a pe care se pare că lAa in/itat chiar el acolo.

it%rghie -i se spo/edea c% o reg%laritate zeloasă ― m%lt mai des decît o făcea% maBoritatea n%melor mari din dorin a %nor &%ne rela ii sociale. Este agent%l *ophie 'e/e%. L%ria l%i Lache dispăr% întrAo clipă.angdon. Din păcate$ aparat%l era %n model sc%mp$ echipat c% linie radio d%&lă -i$ în ci%da ordinelor sale$ pe %na dintre ele era ac%m apelat de agen ii săi. 3înd papa /izitase (aris%l$ c% cî i/a ani în %rmă$ Lache făc%se tot posi&il%l pentr% a fi onorat c% o a%dien ă.0 3ăpitan%l participa la *fînta . La mar3ue. *p%neAi criptograf%l%i să mă a-tepte la post%l de comandă. <o&ert . ― Deocamdată sînt oc%pat$ sp%se Lache în telefon$ ton%l l%i lăsînd clar să se în eleagă că agent%l depă-ise o limită &ine sta&ilită.rec%nosc %n l%cr%$ î-i sp%se 3ollet$ dacă există %n D%mneze%$ at%nci Bez% Lache e$ c% sig%ran ă$ %n%l dintre fa/ori ii săi. ― 3% ea$ îl corectă s%&altern%l să%. !ntorcînd%Ase ac%m la laptop%l să%$ locotenent%l se achită de cea deAa do%a parte a responsa&ilită ilor careAi re/enea% în această seară: sistem%l de %rmărire prin @(*6. 09elefon%l ăsta mă am%ză din ce în ce mai p% in$ c% fiecare sec%ndă care trece0$ î-i sp%se Lache. Lache scrî-ni din din i$ t%r&at.artement &e Cr/ togra !ie est arriv-. * (entr% a fi sig%r că disc% ia sa c% domn%l . D%pă ce o&ser/ase text%l criptic scriBelit de *a%ni?re pe podea$ căpitan%l trimisese fotografii de la loc%l crimei Departament%l%i de 3riptografie$ în speran a că %n specialist de acolo /a descifra ce an%me /oise *a%ni?re să le transmită. Lache î-i inea prada din sc%rt în seara asta. Cnde/a$ adînc în inima galeriei principale$ clipea %n p%nct ro-%. 5c%m$ în &iro%l sa%$ trona la loc de cinste o fotografie a 9a%r%l%i alăt%ri de papă. 0(reo ii ă-tia ar merita să fie spînz%ra i de do%ă oriD0 declarase Lache. 02 dată pentr% crima lor împotri/a copiilor$ -i a do%a oară fiindcă a% mînBit ren%mele Bisericii 3atolice.0 3ollet a/%sese strania impresie că a do%a /ină f%sese cea care îl înf%riase mai tare pe &%n%l căpitan. .ocotenent%l î-i aminti %n fapt ce i se păr%se %-or ironic: %na dintre rarele ie-iri în p%&lic ale căpitan%l%i se concretizase în reac ia /ir%lentă pe care iAo stîrnise recent%l scandal de pedofilie din sîn%l Bisericii 3atolice. )ar dacă ac%m sosise acest om$ era clar că iz&%tiseră să descifreze mesaB%l. un agent &u D. +oi /or&i c% el d%pă ce /oi termina aici. '% pricepea ce ar p%tea fi atît de important încît săAi fie întrer%ptă această surveillance cac!-e. (e monitor apăr% %n plan detaliat al 5ripii Denon$ o schemă str%ct%rala descărcată din &aza de date a Biro%l%i de *ec%ritate a . 5poi scoase telefon%l din &%z%nar -i apăsă o tastă. 2 alegere în eleaptă. mai c% seamă întrA%n moment atît de critic.angdon n% /a fi întrer%ptă$ Bez% Lache î-i închisese telefon%l mo&il.angdon se do/edise %n m%-teri% pe măs%ră. *ophie 'e/e% era %na dintre cele mai mari gre-eli ale 6 @(*$ @lo&al (ositioning *Qstem$ *istem de (ozi ionare @lo&ala a %nei persoane 60 . (arc%rgînd din ochi la&irint%l de galerii -i c%loare$ 3ollet găsi în cele din %rmă ceea ce că%ta. 0Cn specialist în criptografieH0 De-i n% era tocmai moment%l potri/it$ /estea îl &%c%ra tot%-i.%/r%l%i. ― Ca itaine? 9elefon%l pîrîi$ ca o sta ie de emisieArecep ie. ― 6ui? ― Ca itaine. ― Cn moment$ /ă rog$ i se adresă el l%i .

― !nainte de a /ă explica însă$ adă%gă *ophie$ am %n mesaB %rgent pentr% domn%l .. )nima l%i .. *pre deose&ire de &londele fragile -i -terse din pozele ce decora% pere ii dormitoarelor de la . *pre s%rprinderea profesor%l%i$ tînăra /eni direct la el -iAi întinse mîna: ― Monsieur . 09oate încercările astea ale minister%l%i de a respecta echitatea politică$ s%s in%se Lache$ n% făcea% decît să slă&ească departament%l.. :ă &%c%r să /ă întîlnescD .a cei treizeci -i doi de ani ai ei$ afi-a o tenacitate ce friza o&stina ia. .. )ar pentr% Lache$ cel mai ener/ant era ade/ăr%l %ni/ersal /ala&il că$ întrA%n &iro% plin c% &ăr&a i de /îrstă medie$ o femeie tînără -i atrăgătoare era o permanentă s%rsă de distragere a aten iei de la sarcinile zilnice ale fiecăr%ia.Aam închis dintrA%n moti/ &ine întemeiat$ îi -%ieră căpitan%l. 5m încercat sAo opresc$ dar a plecat deBa spre :area @alerie. Lache făc% ochii mari: ― *%& nici o formăD 5m sp%s foarte clar că.angdonH 61 . ― 5gent%l 'e/e% a insistat as%pra fapt%l%i că tre&%ie să /or&ească imediat c% d%mnea/oastră$ domn%le căpitan$ mai adă%ga /ocea de la telefon. Mi spre iritarea l%i$ *ophie 'e/e% a/ea acest nefericit dar$ c% /îrf -i îndesat.. 2 tînără &-c!iffreuse din (aris care st%diase criptografia în 5nglia$ la <oQal . 3hip%l căpitan%l%i se înt%necă: ― (entr% domn%l .angdon z/îcni. ― 3ăpitane$ se întoarse ea &r%sc$ fără aAi lăsa timp să deschidă g%ra$ îmi cer sc%ze pentr% aceasta întrer%pere$ dar.cusez:moi. (ri/irea d%ră îi în epenise pe ce/a aflat$ pro&a&il$ în spatele profesor%l%i. 5/ea ochi /erziAmăslinii$ limpezi -i pătr%nzători.angdon se întoarse pe călcîie -i /ăz% o tînără care se apropia c% pa-i mari -i mi-cări agile$ emanînd parcă o hipnotică sig%ran ă de sine. 9ocmai /or&ea$ cînd maxilar%l îi încremeni -i ochii i se &%l&%cară$ gata săAi iasă din or&ite.angdon$ sînt agent%l 'e/e% de la Departament%l de 3riptografie al D3(=$ sp%se ea c% %n %-or accent angloAfrancez.. Lache inspiră zgomotos$ pregătind%Ase c% sig%ran ă pentr% o morală tăioasă. (entr% o clipă$ <o&ert .angdon. Dar a/ea i telefon%l închisD ― . !nainte de a ap%ca el să se întoarcă -i să /adă ce este$ /ocea %nei femei răs%nă în galerie: ― 2. messieurs! . ― 5m încercat sa /ă contactez$ contin%ă *ophie în engleză$ din polite e pentr% .angdon îi strînse mîna întrAa l%i -i$ pentr% o clipă$ se sim i c%f%ndat în pri/irea ei adîncă. !m&răcată întrAo Bachetă l%ngă pînă la gen%nchi$ &eB$ -i pantaloni m%la i negri$ părea a a/ea în B%r de treizeci de ani -i era atrăgătoare.angdon D ― 5m descifrat cod%l n%meric$ iAo trînti ea dintrAo dată.angdon a/% impresia că Bez% Lache face %n atac de apoplexie. !n pl%s$ preferin ele /izi&ile pentr% noile metode de decriptare în/ă ate în -coala &ritanică îi exaspera% pe mai /îrstnicii ei colegi francezi.0 (e lîngă fapt%l că n% disp%nea% de for a fizică necesară m%ncii în poli ie$ simpla prezen ă a femeilor în cadr%l for elor de ordine mai a/ea -i dar%l de a distrage aten ia colegilor &ăr&a i.angdon. 5c%m sta% de /or&ă c% domn%l .ar/ard$ femeia asta a/ea %n aspect sănătos -i o fr%m%se e nat%rală ce arăta% încredere în sine. (ăr%l des$ ro-cat$ îi cădea pe %meri$ încadrînd%Ai chip%l &lînd. 05 spart deBa cod%lH0 Lache părea pentr% moment der%tat$ ne-tiind ce să îi răsp%ndă.D3(=. ― Ce n9est as le moment! iz&%cni Lache.ollowaQ$ *ophie 'e/e% îi f%sese ar%ncată l%i pe cap c% doi ani în %rmă$ în %rma politicii minister%l%i de a integra cît mai m%lte femei în poli ie.

!n timp ce e% îi /oi explica domn%l%i căpitan ceAi c% acel cod$ d%mnea/oastră tre&%ie să îi s%na i$ adă%gă ea$ fixînd%Al c% pri/irea. Din ce în ce mai p% in încîntat de poli ist%l francez$ .. . ― Este cod%l acela de trei cifre de pe hîrti% a pe care /Aam datAo. ― Bon%our.0 D%pa toate aparen ele$ 4#4 era cod%l de 61 ... ― '%$ acela este n%măr%l$ iAo reteză ea de parcă ar fi -ti%t dinainte. mais. 0Cn mesaB din *tateWH 2are cine încearcă să mă contactezeH Doar cî i/a colegi deAai mei -ti% că mă aflam la (aris. 3%m a% -ti%t că domn%l .angdonD Lolosi iAo c% încredereD Dezorientat de f%ria c% care căpitan%l o pri/ea -i Benat din ca%za sit%a iei$ profesor%l l%ă aparat%l.. Ent%ziasm%l careAl c%prinse cînd a%zi despre cod%l descifrat pieri &r%sc$ lăsînd loc %nei îngriBorări e/ident. 3on inea %n n%măr de telefon din (aris$ c% %n interior alăt%ri. 'ed%merit$ profesor%l se întoarse spre tînără: ― :ă sc%za i$ domnT 'e/e%D 3red că miAa i dat.tes "ien c!ez So !ie 4eveu. 5%zi c%m s%nă. ― Dar. Era a agent%l%i *ophie 'e/ea%. )mediat$ Lache o în-făcă de &ra -i o trase doi metri mai departe$ începînd să mormăie la ea$ f%rios. Lache se încr%ntă din no% -i părea chiar mai ned%merit decît la încep%t$ dar *ophie se întorsese deBa spre profesor: ― Domn%le . Cnde găsesc %n telefonH *ophie dăd% să scoată %n cel%lar din &%z%nar$ dar Lache se postă imediat între ei. ― Mi am&asada a l%at legăt%ra c% Departament%l de Cri tografie?! ― '%$ domn%leD îi răsp%nse *ophie pe %n ton ferm.0 5rcada proeminentă a l%i Lache co&orîse parcă -i mai m%lt: ― 5m&asada 5mericanăH repetă el &ăn%itor. . . +ă roagă să îi contacta i cît mai repede posi&il..Ea înc%/iin ă -i se întoarse spre el: ― 9re&%ie să contacta i imediat 5m&asada 5mericană$ domn%le .. de do%ă ori. (arcă era +ez%/i%l în prag de er%p ie.. vous .angdon -i mAa% r%gat să iAl transmit dacă aB%ng aici. 5m&asada are %n sistem a%tomat de prel%are a mesaBelor.angdon$ îi sp%se ea în timp ce scotea din &%z%nar o foaie de hîrtie$ acesta este n%măr%l ser/ici%l%i de mesagerie al 5m&asadei 5mericane.inia asta e sig%ră$ domn%le . +ocea înregistrata a tinerei se întrer%pse -i %n alt glas$ c% ton%ri electronice$ rosti în franceză: 05/e i %n mesaB no%..angdon se află aiciH *ophie ridică din %meri: ― *e pare că a% s%nat la hotel -i recep ioner%l leAa sp%s că domn%l ..angdon formă interior%l: 4#4. de trei ori. Lără aA-i l%a ochii de la ea$ îi întinse profesor%l%i telefon%l să%: ― .. 3înd am s%nat e% la centrala telefonica a D3(=$ încercînd să /ă contactez pe d%mnea/oastră$ miAa% sp%s că a% %n mesaB pentr% domn%l . Mi$ ci%dat$ /ocea i se părea c%nosc%tă. 2chii ei /erzi îl a/ertiza% clar: 0'% p%ne între&ăriD Lă ce iAam sp%sD0 Cimit$ . 9re&%ie să forma i %n cod de acces pentr% a /ă asc%lta mesaBele.angdon /r% săAi explice &izara eroare$ dar *ophie îl străf%lgeră pre de o sec%ndă. 2 dată..angdon se a-tepta să a%dă /ocea operator%l%i de la am&asadă$ dar se pomeni asc%ltînd %n mesaB înregistrat. !n sfîr-it$ cine/a îi răsp%nse.angdon. <e suis a"sente our le moment.angdon a fost ridicat de %n agent al D3(=. ― :%l %mesc$ îi răsp%nse îngriBorat. 9re&%ie să /ă transmită %rgent %n mesaB din *tatele Cnite.angdon st%die hîrtia..angdon se întoarse c% spatele -i formă n%măr%l care era scris pe foaia de hîrtie.

E-ti în pericol. CrmeazăAmi indica iile c% stricte e. !n cele din %rmă$ se opri -i mesaB%l încep% să c%rgă. 5mintirile nă/ăliră as%pra l%i a-a c%m o făcea% totdea%na$ ca o /iBelie. De o parte -i de alta a acesteia$ o m%l ime de metereze înt%necate î-nea% spre cer aidoma coastelor %n%i monstr% adormit. 0. 0E /ina meaD0 De parcă %n demon îi pătr%nsese în tr%p -iAi diriBa mi-cările$ &ăiat%l se d%sese în &%cătărie -i în-făcase %n c% it de măcelar. 9atăl răcnise de d%rere -i încercase să se ridice$ 66 . )l%minate de Bos de o serie de reflectoare$ cele do%a clopotni e se înăl a% ca ni-te santinele în post$ care /eghea% masi/a clădire.0 (ri/ind t%rn%rile de piatră ale &isericii$ sim i iară-i c%rent%l acela familiar. 03e p%tere %ria-ă /a do&îndi astfel 2p%s DeiD0 (arcînd ma-ina în (ia a *aintA*%lpice$ p%stie la acea oră$ *ilas răs%flă adînc -i încercă săA-i limpezească mintea pentr% ceea ce îl a-tepta. d%hoarea /erzei p%trede$ p%toarea mor ii$ a %rinei -i a fecalelor %mane. !ntrAo noapte$ d%pă %n scandal înfiorător$ mama l%i n% se mai ridicase de Bos.0 (e /remea aceea n%Al chema *ilas$ dar n%A-i amintea nici ce n%me îi dăd%seră părin ii l%i.0 Lră ia confirma în contin%are legendara ei rep%ta ie: de în-elăci%ne -i disim%lare.%mina /enise la m%lt timp d%pă t%net. (e at%nci$ n%A-i dăd%se seama. )ar ac%m$ *ilas a/ea să ca%te cheia de &oltă -i să iAo înmîneze !n/ă ător%l%i$ rec%perînd astfel ceea ce fră ia f%rase c% m%lt timp în %rmă de la cei dreptA credincio-i. *pinarea încă îl d%rea de la -edin a de mortificare corporală de mai de/reme$ dar d%rerea fizică era floare la %reche pe lîngă chin%rile prin care trec%se înainte ca 2p%s Dei săAl sal/eze. (aradoxal$ în ări-oara aceea %itată de l%me dintre *pania -i Lran a$ pe cînd trem%ra în cel%la sa -i n%A-i dorea decît să moară cît mai repede$ acolo /enise sal/area sa.... for a aceea care îl tîra adesea înapoi în timp$ înc%ind%Al iar în carcera primilor săi ani de /ia ă. Din no%$ /ocea era tot cea a l%i *ophie 'e/e%. 05ndorra0... 3% mi-cările %n%i om ne&%n parcă$ intrase în camera în care tatăl zăcea întins în pat$ &eat cri ă. (lecase de acasă cînd a/ea -apte ani.. 3opil%l îi /eghease tr%p%l fără /ia ă$ cople-it de /ino/ă ie$ fiindcă îl lăsase sAo omoare. 3înd încerca săAi sară în apărare$ &ăiat%l era -i el &ăt%t cr%nt. 9atăl &e i/$ %n docher mătăhălos$ scîr&it de /enirea pe l%me a %n%i fi% al&inos$ î-i &ătea ne/asta c% reg%laritate$ în/in%indAo pentr% starea copil%l%i. 03e nai&a fac$ asc%lt mesaBele femeii ăsteiaH0 !n receptor se a%zea o &andă care se der%la. 0)artăAi pe cei care iAa% gre-it. Lără %n c%/înt$ îl înB%nghiase în spate.acces prin care *ophie 'e/e% î-i l%a propriile mesaBe de pe ro&ot%l telefonic. 5sc%ltăAl în lini-te. 0Domn%le . 0Eli&ereazăAte de %ră0$ î-i ordona sing%r.angdon0 ― se a%zi o -oaptă temătoare ― 04u reac iona la acest mesaB.. 0(agînii sAa% folosit de 3asa Domn%l%i pentr% a asc%nde cheia de &oltă. 5mintirile din acea /reme încă îl mai &înt%ia%..0 1+ *ilas era la /olan%l ma-inii pe care !n/ă ător%l iAo p%sese la dispozi ie$ %n 5%di negr%$ -i admira Biserica *aintA*%lpice. %rletele de disperare p%rtate de /înt%l aspr% al (irineilor -i hohotele chin%ite ale celor &ăt% i de soartă. :%-chii i se încle-tară$ p%ternic.

transparentă. !ntrAo noapte$ *tafia se trezise în %rletele celorlal i condamna i.stră&ăt%t de -inele %n%i tren. 02 stafie c% ochi ro-ii de dracD0 Mi chiar se sim ea ca o stafie. =o so/ un es ectro. 3opil%l de/enise %n tînăr p%ternic. 3% timp%l$ cresc%se -i se împlinise. 0De cît timpH încotroH0 !n &%rtă sim ea o d%rere în epătoare. 5proape incon-tient$ diminea a îl găsise întrA%n l%mini. 02 ziH 9rei zileH0 '% mai conta. Citînd%Ase în s%s pentr% a în elege de %nde /enise &olo/an%l$ zărise ga%ra din ta/an -i$ dincolo de ea$ ce/a ce n% mai /ăz%se de zece ani... :ergînd pe %rma lor$ înaintase ca întrA%n /is. 5mintirile %rii -i fricii se năp%stiseră as%pra l%i ca %n monstr% din adînc%ri... 3înd trecea% pe lîngă el$ îi a%zea m%rm%rînd. 2amenii părea% să pri/ească drept prin el. ― 21ti al" ca o fantom'. !ncă n% se oprise mi-carea pămînt%l%i$ că *tafia se -i a/întase printrA%n t%nel îng%st$ aB%nsese la capăt%l l%i -i se rostogolise pe o coastă de deal$ spre păd%re. 3înd îl ridicase$ poli ia îi dăd%se %n %ltimat%m: ori pleca din :arsilia$ ori aB%ngea la casa de corec ie.a optsprezece ani$ întrA%n alt port$ pe cînd a-tepta moment%l potri/it pentr% a f%ra o c%tie de conser/e de carne$ îl prinseseră doi marinari..%mina apăr%se încet -i *tafia se între&ase de cît timp m%rise.%na.se desprinsese din plafon -i se pră/ălise exact pe loc%l în care dormise el. *ing%rii săi prieteni era% re/istele mototolite pe care le găsea prin g%noaie -i pe care în/ă ase sa citească. 3% timp%l$ pri/irile compătimitoare ale celorlal i se transformaseră în frică. !n timp ce îl &ătea%$ le sim ise d%hoarea a &ere$ exact ca a tatăl%i să%. (e la doisprezece ani$ %n alt /aga&ond ― o fată care a/ea de do%ă ori /îrsta l%i ― îl l%ase în rîs -i încercase săAi f%re mîncarea. Mira el es ectro! (oate că stafia o să treacă drept prin zid%rile asteaD !n cei doisprezece ani care a% trec%t$ carnea -i tr%p%l să% se %scaseră -i *ilas -tia că de/enise transparent. L%gise apoi de acasă$ dar străzile :arsiliei i se păr%seră la fel de neprimitoare. 0*înt pe moarte oareH0 Dar adormise din no%.. . care pl%tea dintrA%n port în alt%l. De data aceasta se trezise în strigătele -i ciomăgelile %nora care îl ar%ncaseră Bos din /agon... Băiat%l se m%tase ce/a mai Bos pe coastă$ la 9o%lon.. . D%pă do%ă l%ni în lan %ri aB%nsese la închisoarea din 5ndorra. >li&o como un fantasma.. L%gise toată noaptea$ mere% în Bos$ delirînd de foame -i de exten%are. *înt o stafie. !ntrA%n tîrzi%$ nemaifiind în stare să mai facă nici măcar %n pas$ se întinsese pe marginea dr%m%l%i -i căz%se în nesim ire. '% -tia ce for ă in/izi&ilă zgîl îie podea%a pe care dormea -i nici ce mînă atotp%ternică dărîmă zid%rile cel%lei sale$ dar în clipa în care sărise în picioare$ %n &olo/an %ria. 2 &ăt%se pînă ce o lăsase lată$ aproape fără /ia ă. (lin de sînge$ se f%ri-ase la marginea %n%i săt%c -i că%tase în zadar ce/a de mîncare. caminan&o este in un&o a sol as. (at%l era moale ca %n nor$ iar în aer pl%tea %n miros d%lce$ 64 . !nfă i-area sa neo&i-n%ită îi al%nga pe ceilal i copii ai străzii -i &ăiat%l se /ăz%se ne/oit să trăiască sing%r$ în &eci%l %nei fa&rici părăsite$ mîncînd pe-te cr%d -i fr%ctele pe care iz&%tea să le f%re. .dar copil%l îl lo/ise iar -i iar$ fără oprire$ pînă ce în apartament se a-tern%se lini-tea. !i frînsese at%nci gît%l prim%l%i marinar$ c% mîinile goale$ -i n%mai sosirea poli iei îl sal/ase pe celălalt să n% ai&ă aceea-i soartă. . 02 stafie0$ -%-otea% ei$ pri/ind%Ai pielea al&ă -i ochii mări i de spaimă. îi striga% ceilal i prizonieri pe cînd era d%s spre cel%la l%i$ gol -i înfrig%rat. *înt imaterial. 3înd se trezise$ tren%l mergea.a %n moment dat$ /ăz%se %n /agon de marfă gol -i se că ărase în el$ pentr% a se adăposti.

3itise po/estea -i îl c%prinsese frica. *tafia îl ridicase de Bos -iAl a-ezase pe o canapea. Erai &olna/. 5m fost trimis aici ca să constr%iesc o &iserică pentr% 2&ra de Dios. . @înd%rile îi era% în/ăl%ite în pîclă.$ icni s%rprinsă: 0. *tafia se întorsese$ speriată.0 Din no%$ somn. ― . FiAam dat să mănînci. I+). (iatra a fost dată la o parte$ iar t% teAai născ%t pentr% a do%a oară. !n nord%l *paniei. Lără a -ti de ce$ *tafia îl înhă ă pe cel mare -iAl iz&i în peretele alăt%rat. De-i de m%ltă /reme religia n% mai însemna nimic pentr% el$ cr%cea aceasta parca îl mai lini-tea. 5rticol%l era în franceză -i apăr%se c% o săptămînă în %rmă. !nso ită de spaima că /a fi prins. (reot%l îi zîm&ise: ― 4o !a/ ro"lema. 3înd se ridicase$ /ăz%se c% %imire o pagină de ziar pe noptieră. '% crez%se niciodată în rai$ -i tot%-i )is%s îl /eghea. ― 5m găsit %na în franceză pentr% tine. 5/ea nas%l &andaBat fără pricepere -i inea în mînă o Bi&lie /eche. ― 3%m am aB%ns aiciH ― 3ine/a teAa lăsat la %-a mea. Cn ipăt de d%rere îl trezise din amor eală. E-ti aici de cîte/a zile. !n timp ce stătea în pat$ pri/ea cr%cifix%l prins pe perete. De ani m%l i n%Ai mai arătase cine/a /re%n semn de &%nătate. 0*înt aici$ sp%sese )is%s. 'as%l îi era spart -i sîngera.îngă pat apăr% ni-te mîncare -i *tafia o înf%lecă$ aproape sim ind c%m carnea i se -i dep%ne pe oasele goale. !n somn /or&eai fran %ze-teG -tii -i spaniolaH *tafia clătinase din cap. 5m însemnat /erset%l. . *tafia îl st%diase pe tînăr%l să% ocrotitor. Banii din c%tia milelor îi ademenesc pe ho i. Binec%/înta i sînt cei careAmi %rmează calea. 3înd se trezise$ )is%s era tot acolo$ îi zîm&ea -i îi /or&ea. 5colo se sp%nea despre %n întemni at pe n%me *ilas care zăcea gol -i &ăt%t în cel%la sa$ înăl înd cîntece de la%dă către Domn%l.a 2/iedo. 0E-ti sal/at$ fi%l me%.. 3% teamă$ *tafia l%ă Bi&lia -i citi /erset%l la care se referise preot%l: ?a tele # ostolilor. 9r%p%l îi î-ni din pat -i se împletici pe %n hol$ spre loc%l de %nde /enea% zgomotele. 0(reot%l -tie cine sîntD0 Cn sentiment pe care n%Al mai sim ise de m%lt p%sese stăpînire pe el: r%-ine$ /ino/ă ie. (e mine mă cheamă :an%el 5ringarosa. )nima încep%se săAi &ată ne&%ne-te.. sp%sese o /oce din prag. Cn c%trem%r în m%n i distr%sese o închisoare -i m%l i criminali peric%lo-i e/adaseră. 3înd *tafia aB%nse la /erset%l 1. 0Cnde să f%gH0 ― ?a tele # ostolilor.a picioarele *tafiei zăcea %n tînăr în haine preo e-ti. *ărise &r%sc din pat$ drept în miBloc%l camerei. 2m%l z&%ră prin aer. 9înăr%l preot zîm&ea. ― Cnde sîntH între&ase *tafia c% o /oce careAi păr%se ca/ernoasă. *înt %n misionar din :adrid. Mi iară-i adormise.de l%mînări parf%mate. ― 3%m te cheamăH '%A-i amintea n%mele pe care iAl dăd%seră părin iiG în minte n% a/ea decît poreclele o&raznice c% careAl striga% paznicii de la închisoare. ― :%l %mesc$ părinteD (reot%l î-i d%sese mîna la &%za din careAi c%rgea sînge. )ntră întrAo &%cătărie -i /ăz% %n ins înalt &ătînd%Al pe %n%l mai mic. ― E% î i sînt rec%noscător$ prieteneD 5 do%a zi diminea ă$ cea a din mintea l%i se mai risipise.0 5dormise din no% -i iar se trezise. ― ! i m%l %mesc$ prietene$ îi sp%sese preot%l întrAo franceză greoaie. )is%s era acolo -i îl pri/ea. Deodată$ sAa făc%t %n mare c%trem%r de pămînt$ a-a ca sAa% clătinat 6# .

!ndată sAa% deschis toate %-ile -i sAa% dezlegat legăt%rile fiecăr%ia. 0'%mele me% e *ilas. ― Lac toate astea pentr% a /ă proteBa identitatea$ a ta -i a l%i *ilas$ -i in/esti ia mea. E% -i c% *ilas n% /om mai /or&i pînă ce n% se /a încheia tot%l.a %rma %rmei$ o& in%se$ cine -tie prin ce miBloace$ ni-te informa ii secrete$ extrem de importante. 5i ne/oie de p%teri$ dacă /rei să mă aB% i să clădesc această &iserică. 5/ea încredere că !n/ă ător%l -i *ilas /or re%-i. ― )n/esti ia d%mitaleH ― Dacă neră&darea de a afla c%m dec%rg plan%rile noastre sfîr-e-te prin a te d%ce la închisoare$ n% /ei mai p%tea să plăte-ti ceAmi datorezi. ― !l /ei trata c% respectH ― Cn om de credin ă merita tot ce e mai &%n. ― (rocedăm a-a pentr% sig%ran a ta$ îi explicase !n/ă ător%l întrAo engleză c% accent fran %zesc. Dorin ele noastre coincid. 9înăr%l îl întîmpină c% %n s%rîs &laBin: ― De ac%m înainte$ prietene$ dacă n% ai %n alt n%me$ e% am săA i sp%n *ilas. 5t%nci$ în eleg. <ez%ltatele ar fi dezastr%oase pentr% tine. *tafia înclinase cap%l. 0*ilas. Dar n% p%tea$ !n/ă ător%l a/%sese griBă de asta. 02 gl%mă n%mericăH0 ― 5staAi opinia ta profesionala$ că mesaB%l l%i *a%ni?re este %n fel de farsă matematicăH 6. Banii -i credin a era% ni-te factori de con/ingere extrem de p%ternici. '% /e i p%tea /or&i între /oi. . !n dolari$ cam tot atîta.0 5c%m a/ea %n tr%p -i %n n%me. 3%nosc dest%le despre com%nica iile electronice pentr% a -ti că pot fi interceptate.a -ase mii de metri deas%pra :editeranei$ a/ion%l companiei 5litalia trem%ra pradă t%r&%len elor$ iar pasagerii se foia% speria i în sca%ne. '%mele celor patr% mem&ri de fr%nte ai fră ieiD 5ceasta f%sese %na dintre 0lo/it%rile0 care îl con/inseseră pe 5ringarosa că !n/ă ător%l era capa&il săAi ofere ceea ceAi promisese. !n/ă ător%l părea %n om teri&il de preca%t. Cn mizilic pentr% ce/a atît de p%ternic. 11 ― @ne laisanterie num-ri3ue? Bez% Lache era li/id -i se hol&a$ ne/enind%Ai să creadă$ la *ophie 'e/e%. @înd%rile îi z&%raseră la /iitor%l 2rdin%l%i să%.0 ― E /remea mic%l%i deB%n$ îi sp%sese preot%l. (entr% ca plan%l me% să re%-ească$ tre&%ie săAi permi i l%i *ilas să mi se s%p%nă &oar mie timp de cîte/a zile. . . 5ringarosa -tia că are dreptate. ― Excelent. E% am să com%nic c% el printrA%n miBloc sig%r. Episcop%l s%rîsese: ― C-or de în eles. '%A-i dez/ăl%ise ade/ărata identitate -i$ c% toate acestea$ se do/edise demn de încredere -i de o s%p%nere necondi ionată. *ăAi dam dr%m%lD 0Do%ăzeci de milioane de e%ro0$ î-i sp%se ac%m 5ringarosa$ pri/ind pe fereastră.0 (ri/irile i se îndreptară către preot. 'eră&dător să afle c%m dec%rgea% l%cr%rile în (aris$ î-i dorea săAl poată s%na pe *ilas. Episcop%l 5ringarosa a&ia dacă o&ser/ă. ― 5m sta&ilit toate aranBamentele$ îi sp%sese el.temeliile temni ei.

3eAa /r%t să sp%năH 3e 0nseamn' chestia astaH *ophie ridică din %meri: ― 5&sol%t nimic. ― :atematician%l . !ntrAade/ăr$ fiecare termen era s%ma celor doi anteriori$ dar el$ %n%l$ n% pricepea ce legăt%ră are asta c% moartea l%i *a%ni?re. =ac>%es *a%ni?re -iAa dat pro&a&il seama că /om în elege imediat. D%pă expresia întipărită pe fig%ra l%i$ î-i dădea seama că om%l primise /e-ti proaste. 5poi scoase din &%z%nar o &%cată de hîrtie -i iAo întinse căpitan%l%i: ― )atăD Lache se %ită la hîrtie. 3ăpitan%l st%die n%merele.eonardo Li&onacci a descoperit această s%ccesi%ne de n%mere în secol%l al I)))Alea. 0MiAa ie-it oare din min iH !n seara asta$ *ophie 'e/e% a dat o no%ă defini ie pentr% le suici&e rofessionnel." 6" .angdon$ care stătea ce/a mai departe$ c% telefon%l lipit de %reche$ pro&a&il asc%ltînd%A-i mesaB%l de la 5m&asada 5mericană. !i ar%ncă o pri/ire nelini-tită l%i . *e pare însă că mAam în-elat. Lache ha&ar n% a/ea că exista% progresii matematice considerate cele&re -i$ în nici %n caz$ n% aprecia ton%l pe care i se /or&ise: ― Este Mir%l l%i Li&onacci$ declară ea.0'eo&răzarea femeii ăsteia este inimagina&ilăD0 D%pă ce dăd%se &%zna fără săAi ceară permisi%nea$ ac%m încerca săAl con/ingă că$ în %ltimele clipe ale /ie ii$ *a%ni?re n% a/%sese ce/a mai &%n de făc%t decît să scrie o farsă matematicăD ― 3od%l acesta$ explică *ofie întrAo franceză fl%entă$ este de o simplitate ce frizează a&s%rd%l. E/ident$ n% poate fi o simplă coinciden ă fapt%l că toate n%merele pe care *a%ni?re leAa scris pe podea fac parte din această cele&ră serie. 9ocmai asta eD '%Ai decît o gl%mă criptografică$ simplistă. E acela-i l%cr% c% a l%a c%/intele %nei poezii cele&re -i a le amesteca ca să /ezi dacă cine/a rec%noa-te careAi legăt%ra dintre ele. 01A1A1A6A#AZA16A110 ― 5sta eH iz&%cni el. !ncremenit$ Lache o pri/i c%m dispare în înt%neric. 9ot ce ai făc%t a fost să aranBezi n%merele în ordine crescătoareD *ophie 'e/e% a/% chiar ner%-inarea să mai -i afi-eze %n zîm&et satisfăc%t: ― Exact. ― Bine$ dacă n% e o coinciden ă$ poate ai /rea săAmi sp%i &e ce a ales *a%ni?re să facă %na ca asta. Lache o pri/i l%ng pe tînăra femeie cîte/a momente. 2 progresie în care fiecare termen este egal c% s%ma celor doi termeni preceden i. !l /oi informa pe director%l Departament%l%i de 3riptografie că n% mai ai ne/oie de ser/iciile noastre. Lache făc% %n pas în fa ă -i se aplecăG fa a l%i era doar la cî i/a centimetri de chip%l ei: ― *per din tot s%flet%l că mai ai -i o altă explica ie$ m%lt mai pla%zi&ilă decît astaD 3hip%l &lînd al l%i *ophie de/eni înghe at$ de parcă ar fi fost de piatră: ― 3ăpitane$ inînd seama de miza serii acesteia$ credeam că o să te &%c%ri să afli că *a%ni?re B%ca$ poate$ %n Boc c% d%mneata. 3% acestea$ se răs%ci pe călcîie -i porni pe coridor%l pe care /enise. +ocea l%i Lache scăz% pînă la %n mîrîit g%t%ral: ― 5gent 'e/e%$ ha&ar nAam %nde /rei să aB%ngi c% asta$ dar î i s%gerez săAmi dai cît mai repede o explica ie. ― 3ăpitane$ replică *ophie pe %n ton insolent$ -ir%l de n%mere la care /ă %ita i este %na dintre cele mai cele&re progresii matematice din istorie.

!ntîrzierea asta n%Ai era pe plac -i căpitan%l î-i re in% o înB%răt%ră: ― . 5proape zilnic$ D3(= aresta st%den i americani pentr% posesie de drog%ri$ oameni de afaceri care apela% la ser/iciile %nor prostit%ate minore$ t%ri-ti care f%raseră sa% a/ea% %n comportament h%liganic. o&i-n%ia căpitan%l să sp%nă. L9-masculation &e la Police <u&iciaire. +re i să /ă a-eza i p% in BosH MiAi făc% semn spre %na dintre &anchetele din miBloc%l galeriei. Cn prieten.. ― *ă /ă înso escH (rofesor%l pornise deBa -i clătină din cap fără a se mai întoarce: ― '% e ne/oie.angdon ezită$ apoi arătă în cealaltă direc ie$ spre capăt%l :arii @alerii: ― 3red că există o toaletă m%lt mai aproape în partea aceea. De m%lte ori se certase c% am&asador%l în legăt%ră c% di/erse pro&leme com%ne ― maBoritatea era% chesti%ni de aplicare a legilor franceze cetă enilor americani afla i în /izita în Lran a. ― *Aa întîmplat ce/aH 3% mi-cări încete$ profesor%l făc% semn din cap că da. Lache î-i dăd% seama că are dreptate: chiar în capăt%l :arii @alerii se afla% do%ă toalete. :iza e prea mare de data asta. 9re&%ie să ia% prim%l a/ion spre casă în diminea a asta.*e întoarse apoi către . . ― Cn accident$ &îig%i .. 0Ei &ine$ n% -i astăAseară$ hotărîse Lache..angdon$ care stătea tot c% telefon%l la %reche -i părea chiar mai îngriBorat decît înainte$ asc%ltînd atent mesaB%l de acasă. 3red că /rea% să rămîn cîte/a clipe sing%r. #m"asa&a S@#! Bez% Lache dispre %ia m%lte l%cr%ri în /ia ă. 3înd sînte i 6Z . dar p% ine îi stîrnea% o f%rie atît de oar&ă prec%m 5m&asada *C5. *istem%l f%sese reacti/at între timp$ de&locînd ie-irile$ dar asta n% a/ea oric%m nici o importan ă$ fiindcă$ la simpla deschidere a oricărei %-i exterioare$ sAar fi declan-at alarma de incendi% -i$ în pl%s$ toate ie-irile era% păzite de agen i D3(=.angdon închisese deBa telefon%l -i părea ep%izat. ― !mi pare ră%$ îi sp%se$ pri/ind%Al atent. 5poi se opri$ -i c% fiecare clipă care trecea părea tot mai ned%merit: ― De fapt$ cred că a.. *ă l%ăm o pa%ză de cîte/a min%te$ sp%se el c% glas tare -i făc% %n semn spre capăt%l c%loar%l%i$ în direc ia din care /eniseră. ― 9re&%ie să mă întorc pentr% %n moment în &iro%l c%stodel%i.a toaletă.. Mi$ &ineîn eles$ întotdea%na am&asada î-i exercita acest drept.. <eglementările de pază -i protec ie împotri/a incendiilor imp%nea% existen a mai m%ltor ie-iri de %rgen ă întrA%n spa i% atît de /ast ca acesta$ însă toate ie-irile f%seseră &locate a%tomat at%nci cînd *a%ni?re declan-ase sistem%l de sec%ritate.0 <o&ert . !n Paris Matc! apăr%se recent o caricat%ră careAl înfă i-a pe Lache în chip de cîine poli ist$ încercînd să m%-te %n infractor american$ dar incapa&il să aB%ngă la el$ fiindcă era in%t în lan de 5m&asada *C5.angdon n% a/ea c%m să plece fără -tirea căpitan%l%i. . .angdon înc%/iin ă din cap a&sent -i făc% /reo cî i/a pa-i spre &anchetă. 9oaletele sînt aproape de &iro%l c%stodel%i./rea să merg la toaletă. Din p%nct de /edere legal$ 5m&asada *C5 p%tea inter/eni pentr% extrădarea /ino/a ilor în ara de origine$ %nde primea% nimic mai m%lt decît o palmă doBenitoare peste mînă.angdon$ pri/ind%Al c% o expresie ci%dată. 3ăpitan%l n% era tocmai fericit de ideea că american%l a/ea să se plim&e de %n%l sing%r pe c%loar$ dar -tia că sing%ra ie-ire din :area @alerie se afla în celălalt capăt ― grilaB%l pe s%& care intraseră. Lache n% se îndoia că emo ia de pe chip%l profesor%l%i era a%tentică$ -i tot%-i parcă mai era ce/a$ o teamă /agă$ care încep%se &r%sc să licărească în ochii american%l%i. Desig%r. 0+e-ti rele de acasă0$ int%i căpitan%l cînd î-i l%ă telefon%l înapoi -i /ăz% &ro&oanele de s%doare de pe fr%ntea l%i.

(rofesor%l schi ă c% mîna %n semn de înc%/iin are -i apoi dispăr% în înt%neric. 0:ă răf%iesc e% c% agent%l 'e/e% mai tîrzi%0$ î-i sp%se el$ fiindcă a&ia a-tepta sAo concedieze. '%mai pri/irile îi era% directe -i întreg%l ansam&l% amintea de %n portret complex de <enoir. (ro&a&il că *ophie n% mai a/%sese chef să se oprească -i să stea la disc% ii c% ceilal i agen i. !n timp ce se -tergea c% %n prosop de hîrtie$ %-a se deschise în spatele l%i$ scîr îind. . )ar ac%m *ophie stătea în fa a l%i$ gîfîind d%pă t%r%l de for ă pe careAl făc%se pentr% a aB%nge aici.Aai localizatH . (entr% o clipă$ se gîndi să ia legăt%ra c% &ăie ii de Bos -i să le ceară sAo oprească -i sAo ad%că înapoi$ înainte să ap%ce să iasă din clădire.angdon î-i sim ea cap%l ca %n st%p de al&ine. ― B%nD sp%se Lache aprinzînd%A-i o igară -i ie-ind pe c%loar.angdon rămase lîngă chi%/etă -i pri/ea %l%it la agent%l D3(=$ *ophie 'e/e%.eAa sp%s oamenilor de afară că a descifrat cod%l$ răsp%nse 3ollet. (%nct%l ro-% era %-or /izi&il pe plan%l schematic al etaB%l%i$ clipind ritmic întrAo încăpere în drept%l căreia stătea scris: 92).)\CE*.a capăt%l coridor%l%i$ plăc% ele c% sim&ol%l arhic%nosc%t al toaletelor îl ghidară printrA%n la&irint de pano%ri c% reprod%ceri d%pă mae-tri italieni$ menite să asc%ndă /ederii cămăr% ele c% destina ie intimă. *ophie 'e/e% intră$ ochii ei /erzi licărind speria i: ― *la/ă Domn%l%i că ai /enitD '% a/em prea m%lt timp. 5sc%ltăAmă -i păstreazăA i calm%l. 9re&%ie să da% %n telefon. .0 'e-tiind ce să creadă$ hotărîse să procedeze exact a-a c%m îi s%gerase *ophie. 0'% reac iona la acest mesaB.. . :esaB%l l%i *ophie îi z&îrnîia neîncetat în minte. CrmeazăAmi indica iile c% stricte e. :ai a/em încă m%lte de disc%tat.gata$ /ă rog să /eni i direct acolo$ domn%le . Mi a-a pierd%se dest%lă /reme în seara asta. 5i griBă ca . 3% doar cîte/a min%te în %rmă$ îi asc%ltase mesaB%l telefonic -iA-i sp%sese că femeia tre&%ie să fie ne&%nă. ― Mi ac%m %nde eH ― (ăi$ n% e c% d%mnea/oastrăH ― 5 plecatD Lache scoase cap%l$ se %ită pe c%loar%l înt%necat -i cercetă zona. E-ti în pericol.angdon să n% z&%rde -i prin alte încăperi decît toaletaD 12 <o&ert . Lache porni f%rios în direc ia op%să. . 5B%nse la grilaB$ trec% pe dedes%&t$ stră&ăt% coridor%l -i dăd% &%zna în centr%l de comandă din &iro%l l%i *a%ni?re: ― 3ine iAa dat l%i *ophie 'e/e% permisi%nea de a intra în această clădireH ― . !n l%mina fl%orescentă$ . Dar se răzgîndiG orgoli%l l%i rănit p%tea să mai a-tepte. @ăsindAo pe cea pentr% &ăr&a i$ intră -i aprinse l%mina. *e apropie de chi%/etă -i î-i stropi fa a c% p% ină apă$ încercînd săA-i al%nge t%l&%rarea.. '% era nimeni.E99E* (CB.%minile fl%orescente se reflecta% în faian a de pe pere i -i te or&ea%$ iar aer%l mirosea a amoniac. !i sp%sese l%i Lache că mesaB%l se referea la %n prieten rănit de acasă$ din *tate$ -i apoi cer%se să meargă la toaleta de la capăt%l :arii @alerii.angdon.ocotenent%l îi făc% semn că da -i întoarse laptop%l spre Lache. Mi tot%-i$ c% cît asc%lta$ c% atît i se părea că tot%l căpăta %n sens.%înd%A-i gînd%l de la *ophie$ rămase o clipă c% ochii a inti i as%pra ca/aler%l%i de pe &iro%l c%stodel%i$ apoi se răs%ci spre 3ollet: ― .angdon o&ser/ă c% s%rprindere că aer%l ei ferm radia$ de fapt$ de pe %n chip c% trăsăt%ri fine$ delicat cont%rate. /oalat -i totodată perfect cont%rat$ c% o fermitate ce n%A-i 69 .

― CităAteD 9otal dezorientat$ .angdonD 5gent%l care teAa l%at de la hotel iAa strec%rat dispoziti/%l în &%z%nar înainte de a ie-i din cameră.angdon n% -tia ce ar p%tea să îi răsp%ndă. '%Al mai /ăz%se niciA odată pînă ac%m. ― Liindcă$ răsp%nse făcînd %n pas spre el$ principal%l s%spect al l%i Lache în această crimă e-ti &umneata. De fapt$ s er' că /ei f%giG a-a nAai face decît să le confirmi &ăn%ielile. făc%se %n d%.. de ceH 9înăra îi oferise deBa o explica ie la telefon$ dar /oia sAo mai a%dă o dată$ din g%ra ei... (rinse o&iect%l c% degetele$ îl scoase din &%z%nar -i îl pri/i înmărm%rit..angdon$ încep% ea răs%flînd încă sacadat$ că te afli sous surveillance cac!-e ― 0s%& o&ser/a ie asc%nsă0. :ic -i d%r. ― Dar de ce nai&a a. . 5-a$ ha&ar n% are că lAai descoperitD .rapid$ se îm&răcase$ iar agent%l D3(= îi in%se$ politicos$ haina cînd plecaseră. )ar el îi m%l %mise -iA-i îm&răcase saco%l. (ipăi$ dar n% găsi nimic. (rimă/ara în (aris n% e la fel de caldă ca în -ansonete. 'oi folosim datele pentr% a identifica loc%l în care se află o persoană. o strategie isc%sită prin care poli ia in/ita politicos s%spect%l la loc%l crimei -i îl inter/ie/a în speran a că acesta se /a pierde c% firea la %n moment dat -i se /a incrimina sing%r$ din gre-eală. ― 3e nai&a. 5re o precizie de pînă la B%mătate de metr%$ în orice loc de pe glo&. 0*ă ca%t în &%z%narH0 *%na mai degra&ă ca %n tr%c ieftin$ de &îlci.angdon se pregătise s%flete-te pentr% aceste c%/inte -i tot%-i$ cînd le a%zi$ i sAa% păr%t din no% c%lmea ridicol%l%i. 5c%m î-i amintea. 5poi degetele l%i dăd%ră peste ce/a nea-teptat. 2chii /erzi ai l%i *ophie îl pri/ea% neclinti i: ― '% iAam sp%s în mesaB despre dispoziti/%l de %rmărire fiindcă n% /oiam să d%ci mîna la &%z%nar de fa ă c% Lache.angdon se apropie de co-%l de g%noi$ pregătind%Ase să ar%nce disc%l metalic. Era %n disc metalic$ care semănă c% %n nast%re$ de mărimea %nei &aterii de ceas.angdon se sim ea din ce în ce mai t%l&%rat.f%giHD Doar sînt ne/ino/atD ― Lache crede altce/aD L%rios$ . ― '%D *ophie îl prinse de &ra -i îl opri: .. ― 3a%tă în &%z%nar%l saco%l%i -i /ei găsi do/ada că e-ti s%pra/egheat$ îi sp%se *ophie.pierd%se însă a%ra misterioasă..H ― Dispoziti/%l de localizare prin @(*$ îi explică *ophie. Cnic%l moti/ pentr% care Lache teAa lăsat sing%r este acela că poate -ti în orice moment %nde te afli. ― E rece afară$ domn%le . FiAa% p%s o lesă electronică$ domn%le . ― 5m /r%t să te pre/in$ domn%le .asăAl în &%z%narD DacăAl ar%nci$ semnal%l n% /a mai indica nici o mi-care -i î-i /or da seama că lAai descoperit.angdon$ îi sp%sese om%l. Dacă &ăn%ie-te că ai descoperit ce are el de gînd. 0Dar ce nai&a teAai fi a-teptat să găse-tiHD0 (oate că$ la %rma %rmei$ *ophie 'e/e% era sărită de pe fix. !-i transmite contin%% pozi ia către %n satelit$ pe care D3(= îl monitorizează. . ne-tiind că ac%m este inta %neia dintre tehnicile fa/orite de anchetare a D3(= ― surveillance cac!-e.angdon î-i d%se mîna la &%z%nar%l stîng al saco%l%i$ cel pe care n%Al folosea niciodată. !ntre pere ii placa i c% faian ă$ /ocea ei s%na a gol. ― 9e s%pra/eghează prin @(* fiindcă le e teamă că ai p%tea f%gi. ― Dar. D%pă sp%sele l%i *ophie$ f%sese solicitat de (oli ia Lranceză n% în calitate de specialist în sim&olistică$ ci$ mai degra&ă$ ca sus ect. Lără săA-i termine fraza$ l%ă dispoziti/%l din mîna l%i -i iAl strec%ră din no% în 40 ...

găse-teAl pe <o&ert . ― ! i aminte-ti de cele trei rînd%ri de text pe care *a%ni?re leAa scris pe podeaH !nclină din cap în semn ca daG cifrele -i c%/intele îi rămăseseră /ii în minte. ― 5c%m în elegi$ îl între&ă *ophie$ făcînd%Ai semn c% ochi%l sN se gră&ească$ de ce teAa ad%s Lache aici în noaptea asta -i de ce e-ti principal%l l%i s%spectH *ing%r%l l%cr% pe careAl în elegea profesor%l în clipa asta era moti/%l pentr% care rînBise căpitan%l atît de încîntat at%nci cînd . ― 5re as%pra l%i %n microfon miniat%ral$ îi explică tînăra$ conectat la %n transmi ător din &%z%nar$ care trimite semnal%l către post%l de comandă.5'@D2'0 13 (re de cîte/a sec%nde$ .5:E *5)'9D (.0 ― De ce a scris *a%ni?re %na ca astaH între&ă el$ mai m%lt f%rios decît ned%merit.angdon n% re%-i săA-i ia ochii de la fotografie. (entr% ce a.%/r%H ― Lache n% a descoperit încă moti/%l$ dar a înregistrat toată disc% ia /oastră din această seară$ în speran a că /a descoperi ce/a. .$ . Există o do/adă pe care n% ai /ăz%tAo încăG Lache a a/%t griBă sAo asc%ndă &ine.*.angdon /r% să îi răsp%ndă$ dar n% re%-i să scoată nici %n s%net. +ocea l%i *ophie de/eni o -oaptă intensă: ― Din păcate$ căpitan%l n% iAa arătat tot mesaB%l. 0(. @K*EM9EA.angdon. 0*a%ni?re a lăsat %n postAscript%m c% n%mele me%HD0 2ricît -iAar fi stors creierii$ n% p%tea pricepe de ce. ― E imposi&ilD 5m %n ali&iD D%pă seminar$ mAam întors direct la hotel. Mi$ c% aceste c%/inte$ *ophie scoase din &%z%nar%l Bachetei sale o copie a %nei fotografii -i încep% sAo despăt%rească.D 2. ― Lache a transmis ce/a mai de/reme imagini de la loc%l crimei către Departament%l de 3riptografie$ în speran a că /om p%tea descifra mesaB%l l%i *a%ni?re. 0@ăse-teAl pe <o&ert . !n centr%l ei$ mesaB%l scris pe podea%a de parchet ie-ea clar în e/iden ă.angdon n% mai p%tea decît sAo pri/ească$ &%imac. D<532')5' DE+).angdon îi s%gerase că *a%ni?re -iAar fi ac%zat asasin%l direct$ scriind%Ai n%mele. 5ceasta este fotografia mesaB%l%i complet$ sp%se ea dînd%Ai copia. (E <2BE<9 .fi /r%t e% săAl %cid pe c%stodele :%ze%l%i . (%te i 41 . )ni ial$ a existat -i %n al atrulea rînd$ pe care Lache lAa fotografiat -i apoi lAa -ters$ înainte de sosirea d%mitale. ― (e %ltim%l rînd al mesaB%l%i se afla ce/a ce d%mneata n% tre&%ia să /ezi. .*. Cl%it$ .asă disc%l aiciD 3el p% in pentr% momentD (rofesor%l era deAa drept%l &%l/ersat: ― 3%m mama drac%l%i poate Lache să creadă că e% lAam %cis pe =ac>%es *a%ni?reHD ― 5re ni-te moti/e foarte întemeiate pentr% a te &ăn%i.angdon pri/i imaginea.0 *im ea c%m podea%a se clatină s%& picioarele l%i. 3el p% in n% înainte de a încheia el interogatori%l.&%z%nar: ― .angdon -tia că cerneala sol%&ilă a %n%i pix c% l%mină neagră p%tea fi %-or -tearsă$ dar n%A-i imagina pentr% ce ar fi distr%s Lache o astfel de do/adă. .angdon. 3el deAal patr%lea rînd îl iz&i ca %n &aros$ drept în plex: 016A6A1A11A1A1AZA# 0.

Desen%l acela a fost dintotdea%na preferat%l me% dintre operele l%i da +inci. ― !mi pare ră%. )ndiferent dacă e-ti sa% n% /ino/at$ /ei fi in%t în arest%l D3(= pînă ceA-i /or da seama cine lAa omorît$ de fapt.Aa scris doar ca să se asig%re că anchetatorii /or apela la Departament%l de 3riptografie$ astfel încît eu să pot afla cît mai repede ce i sAa întîmplat.i sAa sp%s că ai cer%t cheia de la recep ie la ora zece -i B%mătate. 3hiar -i 41 . . 0(. Lache are s%ficiente do/ezi pentr% a te aresta -i interoga. ― *tai p% inD +rei să sp%i$ c% alte c%/inte$ că *a%ni?re î i -tia preferin ele în materie de artăH Ea înc%/iin ă. *a%ni?re lAa scris entru mine. replica ea. găse-teAl pe <o&ert .angdon$ cred că e-ti ne/ino/atD *ophie pri/i pentr% o clipă în lăt%ri$ apoi îl fixă din no% c% ochii ei /erzi: ― Mi fiindcă$ în parte$ e /ina mea că ac%m ai pro&leme. :esaB%l acela de pe podea îmi era adresat mie. ― 5% între&at deBa. (ro&a&il că tot%l i se pare ai%rea. Lache /a fi ne/oit să dea imediat o declara ie -i /a face o impresie m%lt mai &%nă dacă /a p%tea sp%ne că a re in%t deBa %n s%spect. ― De ceAmi sp%i mie toate asteaH ― Liindcă$ domn%le . Din păcate$ crima sAa petrec%t aproape de %nsprezece.angdon. !ncă n% se hotărîse dacă domni-oara *ophie 'e/e% era sa% n% sărită de pe fix$ dar cel p% in ac%m în elegea de ce /oia săAl aB%te. DintrAo dată$ . ― (oftimH Din /ina &umitale a încercat *a%ni?re săAmi însceneze chestia astaH ― El nAa încercat săA i însceneze nimic.. D%pă toate aparen ele$ *ophie -i c%stodele a/%seseră o rela ie specială. 0'ici o do/adăHD0 ― Domn%le . 'ici %n animal în c%-că n% sAar fi sim it atît de încol it c%m era el ac%m.*. 2 triste e adîncă părea că a c%prinsAo$ ca o s%ferin ă din trec%t care ac%m răz&ăt%se la s%prafa ă. 3red că a fost silit să facă tot%l întrA%n timp atît de sc%rt$ încît n% -iAa dat seama ce /a crede poli ia. !n Lran a$ legea acordă protec ie poli iei$ n% criminalilor. *ophie oftă: ― 5ici n% sîntem la %n s!oA de la tele/izi%ne american$ domn%le profesor. . ― Dar de ce crezi că mesaB%l î i era adresatH ― 6mul . Din nefericire$ în acest caz tre&%ie să inem seama -i de presă.angdon sim ea c%m i se înmoaie picioarele. ― E o ne&%nieD Lache n% are nici o do/adăD 2chii l%i *ophie se măriră &r%sc.0 Lemeia era de părere că *a%ni?re îi lăsase %n mesaB criptic în care îi cerea săAl găsească pe el.între&a la recep ie.itruvian. .angdon$ n%mele d%mitate e scris pe podea$ lîngă cada/r%$ iar *a%ni?re -iAa notat în agendă că %rma să a/e i o între/edere aproximati/ în B%r%l orei la care a fost comisă crima.angdon îi st%die chip%l pre de cîte/a clipeG -tia că$ în Lran a$ &ăr&a ii /îrstnici a% adesea amante tinere. 3%/intele îi pieriseră pe &%ze. (%teai foarte %-or să ie-i din cameră pe f%ri-.. . (rofesor%l a/% ne/oie de cîte/a momente &%ne pentr% a în elege no%a informa ie: ― 3%m adicăH ― :esaB%l n% era pentr% poli i-ti. !n seara asta lAa folosit ca săAmi atragă aten ia. =ac>%es *a%ni?re era o personalitate &ine c%nosc%tă -i îndrăgită în (aris$ iar asasinarea l%i /a fi mîine -tirea zilei. 3od%l acela n%meric e lipsit de sens. 5 fost doar o gre-eala.angdon î-i sp%se că are ne/oie de %n a/ocat: ― 'Aam făc%tAo e%. Dar e% -i =ac>%es *a%ni?re.

=ac>%es *a%ni?re a fost &%nic%l me%.*. 3ollet clătină din cap: ― !nregistrăm încă mici deplasări ale dispoziti/%l%i în încăpereG e/ident$ disc%l se află tot în &%z%nar%l l%i. ― (.ocotenent%l 3ollet îi sim ea pri/irea a intită peste %măr%l să% as%pra p%nct%l%i ro-% de pe monitor -i aproape cN a%zea c%m i se în/îrt roti ele în cap. /ine de la n%mele de alint pe care miAl dăd%se at%nci cînd loc%iam împre%nă. De o&icei deta-at -i calm cînd l%cra s%& presi%ne$ ac%m părea implicat emo ional$ de parcă toată po/estea asta ar fi fost pentr% el o pro&lemă personală. ― .angdon rămase m%t. 0Deloc s%rprinzător0$ î-i sp%se 3ollet. 03ăpitan%l are ne/oie disperată de arestarea asta. <o-ind %-or$ adă%ga: înseamnă Princesse So !ie.angdonH între&a Lache s%flînd %ltim%l f%m de igară -i re/enind în centr%l de comandă. 9ot%-i$ trec%seră aproape zece min%te. ― Din ca%za 6mului . Mi a literelor (. (e at%nci$ eram %n copil.angdon. 5merican%l tre&%ia să se întoarcă aici din propria /oin ă.Aai c%nosc%t pe *a%ni?re în adolescen ăHD ― 3hiar foarte &ine$ răsp%nse ea -i ochii i se %meziră. 14 ― Cnde nai&a e . !n noaptea asta$ arestarea răs%nătoare a %n%i american ar fi închis m%lte g%ri ră%A/oitoare -i iAar fi ad%s %n no% mandat$ pînă la apropiata pensionare. ― Dar n%mele d%mitale e *ophie 'e/e%D Mi î-i întoarse pri/irea în altă parte. ― (.a-a$ pe *ophie 'e/e% n% -iAo p%tea imagina ca pe o 0femeie între in%tă0. (oate că se simte ră%. Dacă ar fi găsit dispoziti/%l$ lAar fi ar%ncat pînă ac%m -i ar fi încercat să f%gă. !n seara asta$ cînd la departament a sosit /estea că a fost asasinat -i am /ăz%t imaginile c% tr%p%l l%i -i c% text%l de pe podea$ am în eles că a /r%t săAmi transmită mie %n mesaB. ― (ostAscript%mH Ea clătină din cap. Lache se %ită din no% la ceas: ― Bine. 0(rea m%lt. !n mod ideal$ s%spect%l%i i se lăsa toată li&ertatea -i tot răgaz%l de care a/ea ne/oie$ pentr% aAi conferi %n fals sentiment de sec%ritate. ― 'eAam certat ac%m zece ani$ îi explică ea în -oaptă$ -i de at%nci aproape că n% neAam mai /or&it.0 De c%rînd$ atît g%/ern%l$ cît -i presa criticaseră deschis metodele agresi/e pe care le folosea Bez% Lache$ permanentele l%i conflicte c% nen%măratele am&asade -i %ria-a depă-ire a &%get%l%i pentr% achizi ionarea noilor tehnologii. (ro&a&il căA-i stăpînea c% gre% imp%ls%l de a se d%ce imediat d%pă . ― 9ot la toaletă$ domn%leD 3ăpitan%l mormăi: ― +ăd că n% se gră&e-te delocD . 9oată seara căpitan%l f%sese agitat -i neo&i-n%it de preoc%pat. Dar îngriBorarea persista. . sînt ini ialele mele.*. 0Mi n%mai D%mneze% -tie cîtă ne/oie are de pensie0$ c%getă 3ollet 46 . ― (are prostesc$ -ti%.itruvian? ― Da. Dar asta sAa întîmplat c% ani în %rmă.0 ― *e poate săA-i fi dat deBa seamaH între&a Lache. *.

9r%p%rile lor fragede îi stîrniră %n freamăt familiar în /intre.*. 3red că ar tre&%i să prel%a i d%mnea/oastră apel%l acesta. 5c%m re/enea în Lran a pentr% prima dată d%pă ce f%sese arestat -i închis în 5ndorra -i a/ea impresia că pămînt%l natal îl p%ne la %n fel de încercare$ trezind%Ai amintiri încărcate de /iolen ă. *ilas se sim ea în deplinătatea for elor cînd co&orî din 5%di. ― Bago la o"ra &e Dios. *acrificase m%lte pentr% 2p%s Dei$ dar primise -i mai m%lte în schim&.0 <eac ia om%l%i la aflarea acestei /e-ti era o pri/eli-te ce n% tre&%ia ratată s%& nici o formă. )ntrînd în %m&ra portic%l%i$ trase adînc aer în piept. Lemeia plecase ac%m$ iar Lache mai a/ea încă m%l i a-i în mînecă. 0(. (asi%nea l%i pentr% tehnologiile a/ansate îl costase m%lt atît în plan profesional$ cît -i personal. 44 . 3îte/a clipe mai tîrzi%$ tă&lia masi/ă din lemn încep% sN se mi-te.0 (ia a din B%r%l &isericii era p%stie la ora aceasta$ sing%rele s%flete de pe strada fiind do%ă prostit%ate minore$ careA-i exp%nea% farmecele în folos%l t%ri-tilor noct%rni. ― 3ăpitaneD îl strigă %n%l dintre agen i. 0Cn instr%ment al mor ii n% are ce că%ta în 3asa Domn%l%i.0 Mtia că sarcina care îl a-tepta necesita mai degra&ă fine e decît for ă$ a-a că î-i lăsă arma în ma-ină ― %n . !ntrer%perea ca%zată de *ophie 'e/e%$ de-i inoport%nă$ f%sese doar o neplăcere minoră. ― MiH ― E în legăt%ră c% *ophie 'e/e%$ domn%le.angdon. Finînd seama de sărăcia în care cresc%se -i de ororile sex%ale pe care le înd%rase în închisoare$ starea de ac%m era o &inec%/întare. (ofta carnală se e/aporă instantane%. 0:ăs%ra credin ei tale este măs%ra d%rerii pe care o po i înd%ra0$ îi sp%sese !n/ă ător%l. 3oapsa i se încordă instincti/$ iar &rî%l cilice îi pătr%nse mai adînc în picior. Datoria l%i fa ă de D%mneze% îi imp%sese azi să comită păcat%l %ciderii$ iar acesta era %n sacrifici% pe care -tia că /a tre&%i săAl ină închis în s%flet%l să% pentr% /ecie. 09eAai născ%t a do%a oară0$ î-i repetă el. 5&ia ac%m î-i dădea seama ce an%me îl a-tepta înă%ntr% -i ce a/ea de făc%t acolo. 0!n aer s%flă /înt de schim&are. *e împlinea% zece ani de cînd *ilas î-i ref%zase orice mîngîiere sex%ală$ fie ea -i a%toadministrată. *e pare că e ce/a în nereg%lă. *e sp%nea că Lache î-i in/estise economiile deAo /ia ă în explozia tehnologică de ac%m cî i/a ani -i că pierd%se aproape chiar -i căma-a de pe el. =%rămînt%l de celi&at -i ren%n area la toate &%n%rile sale pămînte-ti era% o nimica toată. Briza nop ii de primă/ară îi fl%t%ră s%tana largă.ec8ler and `och C*( 40 c% treisprezece gloan e$ pe care iAl dăd%se !n/ă ător%l. )ar Lache e %n tip care poartă n%mai cămă-i din cele mai fineD Dar$ deocamdată$ mai era s%ficient timp. 15 +enise /remea. găse-teA1 pe <o&ert .mai departe. MiAi întinse receptor%l$ pri/ind%Al c% %n aer îngriBorat: ― 3ine eH ― Director%l Departament%l%i de 3riptografie. D%rerea n%Ai era deloc nec%nosc%tă -i se sim ea domic să se do/edească demn în fa a !n/ă ător%l%i ― cel care îl asig%rase că datoria de care tre&%ia să se achite în aceasta seară îi f%sese ordonată de o p%tere foarte înaltă. !ncă n%Ai sp%sese american%l%i că /ictima scrisese pe podea n%mele l%i. 5-a cerea Calea. Ea ne /a d%ce către el%l final.0 !-i ridică p%mn%l al&%ri% -i &ăt% de trei ori în %-ă. -opti *ilas$ apropiind%Ase de intrarea în &iserică. 03heia de &oltă.

. 0(înă în d%păAamiaza asta.. 9e rog$ împline-teAi &%nic%l%i tă% această %nică r%găminte. 0Exersează franceza la -coală.. -i mă doare că te s%n ac%m$ dar tre&%ie săA i /or&esc. *ophie se %ită %imită la ro&ot%l telefonic. Dar am făc%tAo pentr% sig%ran a ta. 3înd îl /ăz% pe . L%sese o /reme cînd el era tot%l pentr% eaG în seara asta$ constată însă c% s%rprindere că n% sim ea pentr% &ătrîn%l mort decît o /aga triste e. 5casă exersăm engleza. +ocea &%nic%l%i se frînse cople-ită de o emo ie pe care ea nAo p%tea identifica: Mti% că iAam asc%ns %nele l%cr%ri -i -ti% că din ca%za asta iAam pierd%t dragostea. B%nic%l făc%se încercări disperate de a o contacta$ îi trimisese scrisori -i /ederi$ în care o implora să se întîlnească pentr% aAi p%tea explica.. Cn /al de amintiri dragi din copilărie o cople-iseră. 0Dar ce altce/a a. 0Cn mare pericolH0 3e tot /or&ea el acoloH ― (rin esă.. 5c%m zece ani$ *ophie se reîntorsese de la %ni/ersitatea din 5nglia c% cîte/a zile mai de/reme -i$ din gre-eală$ dăd%se peste &%nic%l ei implicat în ce/a ce$ c% sig%ran ă$ n% f%sese destinat ochilor ei. !n &%cătaria apartament%l%i ei din (aris$ *ophie trem%ra %-or pentr% că îi a%zea /ocea din no%$ d%pă atî ia ani.0 (rea -ocată -i Benată pentr% a mai p%tea s%porta încercările pline de d%rere ale &%nic%l%i ei de aAi explica$ se m%tase imediat$ î-i l%ase &anii pe care iz&%tise săAi economisească -i î-i închiriase %n mic apartament împre%nă c% cî i/a colegi.0 ― *ophieH +ocea l%i s%nase strani% de îm&ătrînită pe &anda magnetică a ro&ot%l%i. 3%mHD0 2 sing%ra dată îi răsp%nsese ― interzicînd%Ai sAo mai ca%te sa% să încerce sAo întîlnească în p%&licG îi era teamă că explica iile ar p%tea fi mai îngrozitoare chiar decît incident%l în sine. 2 imagine pe care mintea ei n% p%tea sa o conceapă nici măcar azi$ d%pă atîta timp. 0Lamilia meaWH0 (ărin ii îi m%riseră cînd a/ea doar patr% ani. 5c%m însă tre&%ie să -tii ade/ăr%l.16 *ophie se între&ă cît timp îi /a tre&%i l%i Lache ca săA-i dea seama că ea n% a părăsit m%ze%l.0 ― '% po i fi s%părată la nesfîr-it '% ai citit scrisorile pe care i leAam trimis în to i anii ă-tiaH !ncă n% ai în elesH 9re&%ie să /or&im imediat.%/r%.angdon atît de cople-it$ n% mai era sig%ră că procedase &ine chemînd%Al aici. !i /or&ea în engleză$ a-a c%m făc%se totdea%na. De-i părea de necrez%t$ *a%ni?re n% a ren%n at nici o sec%ndă$ a-a că ac%m$ întrA%n sertar al d%lap%l%i$ *ophie a/ea %n teanc de scrisori nedeschise$ pe care &ătrîn%l i le trimisese pe parc%rs%l %n%i deceni% întreg. Br%sc$ inima încep%se săAi &ată ne&%ne-te. :a-ina lor se pră&%-ise de pe %n pod în apele 4# . )mediat.fi p%t%t să facH0 !n minte îi re/eni tr%p%l &%nic%l%i ei$ gol -i întins pe podea.. ― FiAam respectat dorin ele atîta amar de /reme.. *%năAmă la . 3red că pe amîndoi ne pa-te %n mare pericol. 9e rog$ tre&%ie săA i sp%n ade/ăr%l despre familia ta. 0*ăAi explice. *Aa întîmplat ce/a c%mplit.fi /ăz%t c% ochii mei. ― *ophie$ te rog$ asc%ltăAmă. 0Dacă nAa.. !-i B%rase at%nci că n% /a /or&i niciodată$ c% nimeni$ despre ceea ce /ăz%se. 3eAi drept$ n%Ai nesocotise niciodată cererea -i n%Ai telefonase. =ac>%es *a%ni?re de/enise %n străin pentr% eaG rela ia dintre ei pierise întrAo clipă$ întrAo noapte de martie$ pe cînd ea a/ea do%ăzeci -i doi de ani.

%n%i rî% în/ol&%rat. 9ot at%nci pieriseră &%nica -i fratele ei mai mic$ astfel că întrA o clipă$ întreaga ei familie dispăr%se de pe fa a pămînt%l%i. 2 c%tie plină c% articole de ziar îi confirma -i azi acest l%cr%. 3%/intele &ătrîn%l%i îi stîrniseră %n nea-teptat dor$ de m%lt %itat. 0Lamilia meaD0 Lragmente din /is%l care îi &înt%ise n%meroase nop i din copilărie îi re/eniră ac%m în minte: 0Lamilia mea trăie-teD Mi se întorc to i acasăD0 Dar$ la fel ca în /is$ imaginile se destrămară. 0Lamilia ta a m%rit$ *ophie$ n% se /a mai întoarce niciodată.0 ― *ophie$ insistă &%nic%l ei la telefon$ am a-teptat ani de zile pentr% aA i sp%ne acest l%cr%. 5m a-teptat moment%l potri/it$ dar ac%m n% mai a/em timp. *%năAmă la .%/r%D )mediat ce prime-ti mesaB%lD E% am să a-tept aici toată noaptea. *înt atît de m%lte l%cr%ri pe care tre&%ie să le afliD Mi mesaB%l se încheiase. *ophie rămăsese tăc%tă -i trem%ră min%te întregi. 5nalizînd din toate %nghi%rile sp%sele &%nic%l%i ei$ o sing%ră posi&ilitate părea logică$ iar ade/ărat%l moti/ de/enise$ pentr% ea$ e/ident. Era %n tr%c. B%nic%l ei /oia c% disperare sAo /adă -i era disp%s sa încerce orice. )ar acest l%cr% n% p%tea decît săAi sporească ei dezg%st%l. (oate că era &olna/$ pe moarte$ -i hotărîse să se folosească de orice -iretlic pentr% a o con/inge săAl /iziteze pentr% %ltima dată. Dacă a-a stătea% l%cr%rile$ făc%se o alegere în eleaptă. 0Lamilia mea.0 5c%m$ în toaleta &ăr&a ilor din :%ze%l .%/r%$ mai a%zea încă /ocea &%nic%l%i ei în mesaB%l primit c% cîte/a ore în %rmă: 0*ophie$ cred că pe amîndoi ne pa-te %n mare pericol. *%năAmăD0 '%Al s%nase -i nici n% a/%sese de gînd sAo facă. 5c%m n% mai era însă la fel de sceptică. B%nic%l ei zăcea mort$ asasinat în m%ze%l pe careAl credea al l%i. Mi scrisese pe podea %n cod. Cn cod entru ea. De acest l%cr% era cît se poate de sig%ră. De-i n% p%tea descifra mesaB%l$ n% a/ea îndoieli că nat%ra l%i criptică era încă o do/adă că text%l i se adresa ei. (asi%nea -i talent%l ei pentr% criptografie era% rez%ltat%l con/ie %irii c% =ac>%es *a%ni?re ― el îns%-i %n fanatic al cod%rilor secrete$ al c%/intelor încr%ci-ate -i al enigmelor. 03îte d%minici am petrec%t amîndoi rezol/înd anagramele -i re&%s%rile din re/isteHD0 .a /îrsta de doisprezece ani$ *ophie p%tea dezlega sing%ră care%l din Le Mon&e, iar &%nic%l o 0a/ansase0 la re&%s%ri în lim&a engleză$ Boc%ri matematice -i cod%ri cifrate. Leti a n% se mai săt%ra de ele. !n cele din %rmă$ î-i transformase pasi%nea în profesie$ de/enind criptograf angaBat al (oli iei =%diciare. !n noaptea asta$ profesionist%l din ea n% p%tea să n% remarce eficacitatea c% care &%nic%l ei folosise %n cod simpl% pentr% a %ni doi oameni total nec%nosc% i ― *ophie 'e/e% -i <o&ert .angdon. !ntre&area era însă &e ce. Din nefericire$ pri/irea rătăcită a l%i .angdon demonstra clar că el ha&ar nA a/ea pentr% ce îi %nise &%nic%l ei. 5-a că ea contin%ă săAl preseze: ― 5/eai planificată o întîlnire c% &%nic%l me%. Despre ce %rma să disc%ta iH 5merican%l o pri/ea c% o ned%merire e/identă: ― *ecretara l%i a sta&ilit între/ederea -i n% miAa dat nici %n amăn%nt$ iar e% n% am între&at. 5m pres%p%s cN a a%zit despre conferin a mea care a/ea ca temă iconografia păgînă în catedralele franceze$ că este interesat de s%&iect -i că iAar plăcea să ne întîlnim la %n pahar pentr% a sta de /or&ă. *ophie n% credea o &oa&ă din toată po/estea. Lir%l era prea s%& ire. B%nic%l ei -tia despre iconografia păgînă mai m%lte decît oricine altcine/a. !n pl%s$ era %n om foarte retras$ nicidec%m predisp%s la taclale c% %n profesor american oarecare ― dacă n% a/ea %n moti/ &ine întemeiat. *ophie trase adînc aer în piept -i contin%ă:

4;

― B%nic%l mAa s%nat astăzi d%păAamiază -i miAa sp%s că -i e%$ -i el sîntem în mare pericol. 3hestia asta î i sp%ne ce/aH 2chii l%i al&a-tri se înt%necară: ― '%$ însă$ inînd seama de cele întîmplate... Ea înclină din cap. Finînd seama de e/enimentele din dec%rs%l acestei nop i$ ar fi tre&%it să fie întrAo %reche pentr% a n% se teme. Br%sc lipsită de p%teri$ se apropie de ferestr%ica din capăt%l încăperii -i pri/i afară prin re ea%a de fire electrice de alarmă încastrate în sticlă. Era% dest%l de s%s ― la cel p% in doisprezece metri înăl ime. 2ftă -i î-i îndreptă pri/irea spre marea de acoperi-%ri a (aris%l%i. *pre stînga$ dincolo de panglica *enei$ se înăl a sil%eta il%minată a 9%rn%l%i Eiffel. Drept în fa ă era 5rc%l de 9ri%mf. )ar spre dreapta$ chiar în /îrf%l colinei :ontmartre$ c%pola delicată a Bisericii *acreA3oe%r l%cea în l%mina l%nii. 5ici$ la extremitatea /estică a 5ripii Denon$ artera care stră&ătea (lace d% 3arro%sel de la nord la s%d trecea chiar pe s%& zid%rile .%/r%l%i$ fiind despăr ită de ele de %n trot%ar îng%st. !n stradă$ o&i-n%itele camioane de marfă a-tepta% somnolente la semafor$ iar l%i *ophie i se părea cN licăr%l l%minilor de pozi ie clipea &atBocoritor. ― '% -ti% ce să sp%n$ răs%nă /ocea l%i .angdon în spatele ei. E clar că &%nic%l tă% a încercat să ne sp%nă ce/a. !mi pare ră% că n% te pot aB%ta mai m%lt. *ophie se întoarse spre el$ mi-cată de regret%l sincer ce răz&ătea din glas%l l%i. 3hiar -i în sit%a ia dificilă în care se afla$ tot ar fi /r%t sAo aB%te. 0Lire de profesor0$ î-i sp%se ea$ amintind%A-i cele citite în dosar%l alcăt%it de D3(=. 0Cni/ersitar care n% are lini-te at%nci cînd n% în elege ce/a. 3el p% in a/em asta în com%n.0 5-a c%m îi cerea profesia$ *ophie î-i cî-tiga existen a că%tînd o semnifica ie în date aparent lipsite de sens. !n noaptea asta int%ia că <o&ert .angdon ― con-tient sa% n% ― de inea ni-te informa ii de care ea n% se p%tea lipsi. 0(rin esă *ophie$ găse-teAl pe <o&ert .angdon.0 :esaB%l &%nic%l%i ei nAar fi p%t%t fi mai clar decît atît. Dar a/ea ne/oie de mai m%lt timp alăt%ri de el ― timp pentr% a se gîndi$ timp pentr% a descifra împre%nă acest mister. Din păcate însă$ timp%l era foarte sc%rt. <idicînd%A-i pri/irea spre .angdon$ apelă la %nica a&ordare la care se p%tea gîndi ac%m: ― Bez% Lache te /a aresta din clipăAn clipă. (ot să te scot de aici$ din m%ze%D Dar tre&%ie să ac ionăm imediatD .angdon făc% ochii mari: ― +rei s' fug?! ― E cel mai de-tept l%cr% pe care po i săAl faci. DacăAi oferi căpitan%l%i -ansa să te aresteze ac%m$ /ei petrece săptămîni &%ne întrAo închisoare franceză$ în /reme ce D3(= -i 5m&asada 5mericană se /or 0răz&oi0 s%& a c%i B%risdic ie să fii B%decat. Dar$ dacă re%-im să ie-im de aici -i aB%ngem la am&asadă$ @%/ern%l 5merican î i /a apăra drept%rile pînă cînd /om re%-i să demonstram că n% ai nici %n amestec în crima asta. (rofesor%l n% părea deloc con/ins: ― .asAo &altăD Lache are oameni înarma i la fiecare ie-ire. 3hiar dacă am scăpa fără să fim împ%-ca i$ f%ga n% mAar face decît să par întrAade/ăr /ino/at. 9re&%ie săAi sp%i l%i Lache că mesaB%l de pe podea î i este adresat ţie -i că n%mele me% scris acolo n% constit%ie o ac%za ie. ― )Ao /oi sp%ne$ replică *ophie /or&ind foarte repede$ dar n%mai d%pă ce /ei fi la adăpost$ în cadr%l am&asadei. 3lădirea se află la nici doi 8ilometri de aici -i ma-ina mea e parcată chiar la intrarea în m%ze%. 5Al înfr%nta pe Lache aici este m%lt prea riscantD '% în elegiH 2m%l -iAa p%s în cap să demonstreze în noaptea asta că e-ti /ino/at. *ing%r%l moti/ pentr% care n% teAa arestat încă este că a /r%t să te ină s%& o&ser/a ie$ în speran a că /ei face ce/a care săAi confirme &ăn%ielile.

4"

― Exact. 5dică s' fug! 9elefon%l mo&il din &%z%nar%l ei încep% să s%ne. 0Lache$ pro&a&il0$ î-i sp%se ea -iAl închise. ― Domn%le .angdon$ tre&%ie să mai între& %n sing%r l%cr%. 0Mi /iitor%l tă% depinde de răsp%ns%l pe care miAl /ei da0$ adă%gă *ophie în sinea ei$ apoi contin%ă c% glas tare: ― 9ext%l de pe podea n% do/ede-te$ în mod e/ident$ că e-ti /ino/atG tot%-i$ Lache a sp%s echipei noastre că este sigur de /ino/ă ia d%mitale. 3rezi că mai există -i %n alt moti/ care săAi confere o asemenea certit%dineH .angdon rămase pe gînd%ri timp de cîte/a sec%nde: ― '%Ami trece prin minte nici %n%l. *ophie răs%flă %-%rată. 03eea ce înseamnă că Lache minte.0 De ce ― ha&ar n% a/ea$ dar nici n% mai conta ac%m. )mportant era fapt%l că Bez% Lache inea mor i- săAl &age d%pă gratii pe .angdon în noaptea asta$ c% orice pre . *ophie$ pe de altă parte$ a/ea ne/oie de american pentr% plan%rile ei$ iar din această dilemă n% exista decît o sing%ră ie-ire. 09re&%ie săAl d%c pe .angdon la 5m&asada 5mericană.0 <ăs%cind%Ase spre ferestr%ică$ pri/i prin esăt%ra de fire încastrate în sticlă. Dacă ar sări de aici$ de la doisprezece metri înăl ime$ american%l sAar alege c% cîte/a oase r%pte. 3el p% in. 9ot%-i$ decizia era l%ată. <o&ert .angdon a/ea să e/adeze din m%ze%$ fie că /oia$ fie că n%. 17 ― 3%m adică n% răsp%ndeHD între&ă Lache$ ne/enind%Ai să creadă. 5i s%nat pe mo&il$ daH Mti% căAl are la ea. De cîte/a min%te locotenent%l 3ollet tot încerca să dea de *ophie. ― (oate că i sAa descărcat ac%m%lator%l. *a% poate că -iAa închis mo&il%l. Lache se înt%necase la fa ă d%pă ce /or&ise la telefon c% director%l Departament%l%i de 3riptografie. D%pă ce p%sese receptor%l în f%rcă$ /enise în fa a l%i 3ollet -iAi cer%se săAi facă legăt%ra c% agent%l 'e/e%. 3%m acesta n% re%-ise$ căpitan%l se plim&a ac%m de colo$ colo ca %n le% în c%-că. ― De ce a% s%nat cei de la 3riptografieH îndrăzni săAl între&e 3ollet. ― *ă ne sp%nă că nAa% găsit nici o referire la dia/oli draconici -i la sfin i schilozi. ― 5tîta totH ― '%G a% adă%gat că n%merele constit%ie %n -ir Li&onacci -i că$ d%pă părerea lor$ n% a% nici o semnifica ie. .ocotenent%l îl pri/i der%tat: ― Dar o trimiseseră deBa pe 'e/e% să ne sp%nă toate asteaD Lache clătină din cap: ― '%$ nAa% trimisAo ei pe 'e/e%. ― (oftimHD ― D%pă sp%sele director%l%i$ la ordinele mele leAa cer%t t%t%ror mem&rilor echipei sale să st%dieze imaginile trimise de noi. 3înd a sosit la &iro%$ agent%l 'e/e% a l%at cod%l -i %na dintre fotografiile l%i *a%ni?re$ d%pă care a plecat fărN %n c%/înt. Director%l a mai adă%gat că p%rtarea ei n% i sAa păr%t ie-ită din com%nG fiindcă era firesc să se simtă afectată. ― 5fectatăHD Dar nAa mai /ăz%t pînă ac%m fotografii ale /re%n%i cada/r%H Lache tăc% pentr% o clipă: ― E% nAam -ti%t acest l%cr%$ -i se pare că nici director%l ei nAa -ti%t$ pînă ce %n coleg n% iAa sp%s că$ aparent$ *ophie 'e/e% este nepoata l%i =ac>%es *a%ni?re.

4Z

3ollet rămase fără c%/inte. ― Director%l mai zicea că femeia n% iAa pomenit niciodată despre *a%ni?re -i el &ăn%ie-te că a păstrat secret%l pentr% că$ pro&a&il$ n% /oia să fie tratată preferen ial datorită &%nic%l%i ei cele&r%. 05-adar$ n%Ai de mirare că a fost afectata cînd a /ăz%t fotografiile. 3e coinciden ă nefericităD0 î-i sp%se 3ollet$ 0ca o tînără să fie solicitată să descifreze %n cod scris de o r%dă care tocmai a fost asasinată. 3% toate acestea$ comportarea ei e lipsită de sensD0 ― Dar femeia a rec%nosc%t n%merele acelea ca fiind %n -ir Li&onacci$ fiindcă a /enit aici -i neAa sp%sAo. '% în eleg de ce a plecat de la &iro% fără să sp%nă c%i/a că a descifrat cod%l. De fapt$ 3ollet n% î-i p%tea imaginea decît %n sing%r scenari% care p%tea să explice acest comportament strani%: *a%ni?re scrisese pe podea %n cod n%meric în speran a că Lache /a apela la criptografi pentr% aAl descifra -i$ deci$ o /a implica -i pe nepoata l%i. 3ît despre gest%l mesaB%l%i$ inten ionase /ictima sa com%nice în acest fel c% agent%l 'e/e%H Mi dacă da$ ce an%me sp%nea mesaB%lH Mi care era rol%l l%i .angdon aiciH !nainte ca locotenent%l să mai poată c%geta la scenari%l să%$ în lini-tea m%ze%l%i răs%nă deodată o alarmă. *%net%l părea că /ine din interior%l :arii @alerii. ― #larm'! striga %n%l dintre agen i$ st%diind la repezeală imaginile primite pe monitor. 5ran&e 5alerie! +oilettes Messieurs! Lache %rlă spre 3ollet: ― CndeAi .angdonH ― 9ot la toaletăD îi răsp%nse locotenent%l -i îi arătă p%nct%le %l ro-% ce clipea contin%% pe ecran%l laptop%l%i să%. (ro&a&il că a spart fereastraD 3ollet -tia că .angdon n% p%tea aB%nge prea departe. De-i reg%lile de protec ie împotri/a incendiilor imp%nea% ca toate ferestrele sit%ate la peste cincisprezece metri înăl ime$ în clădirile p%&lice$ să fie %-or de spart$ o sărit%ră de la etaB%l al doilea al .%/r%l%i fără aB%tor%l %nei scări însemna sin%cidere c%rată. !n pl%s$ lîngă extremitatea /estică a 5ripii Denon n% exista% copaci sa% iar&ă care să amortizeze -oc%l căderii. *%& fereastra toaletei$ cele do%ă &enzi intens circ%late ale străzii se afla% la doar doi metri de zid%l clădirii. ― D%mneze%leD exclamă locotenent%l$ c% ochii la ecran. .angdon se apropie de fereastrăD Lache pornise deBa. *m%lgînd%A-i re/ol/er%l :an%rhin :<A96 din s%port%l de s%& &ra $ nă/ăli pe c%loar. (e ecran%l comp%ter%l%i$ p%nct%l ro-% aB%nse la per/az -i apoi făc% o mi-care c% tot%l nea-teptată: ie-i dincolo de perimetr%l clădirii. 03e nai&a se întîmplă acoloHD se între&ă 3ollet. 5 încălecat american%l pe per/az sa%...H0 ― $isu...! .ocotenent%l sări drept în picioare. (%nct%l ro-% î-ni în afara zid%l%i. (ăr% că rămîne în aer o frînt%ră de sec%ndă$ apoi încremeni &r%sc$ la aproape zece metri în afara .%/r%l%i. BîB&îind c% mîinile pe &%toane$ 3ollet accesă o hartă a (aris%l%i -i recali&ră sistem%l @(*. Localiză -i identifică loca ia exactă a semnal%l%i. '% se mai mi-ca. Jăcea neclintit$ în miBloc%l pie ei. .angdon săriseD

1

49

Lache stră&ătea în f%gă :area @alerie$ în /reme ce /ocea l%i 3ollet &%&%ia prin sta ia radio$ acoperind s%net%l îndepărtat al alarmei: ― 5 săritD +ăd semnal%l afară$ în (lace d% 3arro%selD 5 sărit pe fereastra toaleteiD Mi n% mai mi-căD )is%se$ cred că .angdon sAa sin%cisD Lache a%zea c%/intele$ dar n% p%tea să le priceapă -i sens%l. *%& pa-ii săi$ c%loar%l părea că n% se mai sfîr-e-te. 9recînd pe lîngă cada/r%l l%i *a%ni?re$ pri/i drept înainte$ spre capăt%l 5ripii Denon$ %nde se /edea% pano%rile despăr itoare. 5larma se a%zea mai tare ac%m: ― *taiD %rlă 3ollet. *e mi-căD D%mneze%le$ e în /ia ăD .angdon se mi-căD Lache alerga în contin%are$ înB%rînd la fiecare pas pe careAl făcea. ― *e mi-că mai repede ac%mD strigă 3ollet. *tră&ate pia a. Dar... a prins /itezăD *e deplasează prea repedeD 5B%ns la pano%rile despăr itoare$ căpitan%l trec% printre ele$ zări %-a toaletei -i se repezi în ea. +ocea locotenent%l%i a&ia se mai a%zea prin sta ie /%iet%l alarmei. ― (ro&a&il că e întrAo ma-inăD Cre& că e întrAo ma-inăD '% pot să... 3%/intele l%i 3ollet se pierd%ră în %rlet%l alarmei$ cînd Lache se năp%sti în toaletă$ c% arma pregătită. !-i miBi ochii în l%mina aspră -i cercetă încăperea. 3a&inele era% goale. '% era nimeni înă%ntr%. (ri/irea îi z&%ră la fereastra făc%tă ăndări. 5lergă acolo -i pri/i în Bos. 'ici %rmă de .angdon. 3ine ar fi riscat o cascadorie ca astaHD Dacă ar fi sărit de la o asemenea înăl ime$ n%Ancape îndoială că ar fi fost rănit serios. 5larma se opri$ în sfîr-it$ -i /ocea l%i 3ollet se a%zi din no% în sta ie: ― ...*e deplasează spre s%d... mai repede... trece *ena pe (ont d% 3arro%selD Lache se întoarse spre stînga. Cnic%l /ehic%l de pe (ont d% 3arro%sel era %n camion %ria- c% remorcă d%&lă$ care se îndepărta de .%/r%$ spre s%d. Cna dintre remorcile deschise era acoperită c% o prelată de /inilin$ asemănătoare c% %n hamac %ria-. 3ăpitan%l se sim i sc%t%rat de %n fior. 3% n%mai cîte/a clipe în %rmă$ camion%l acela a-teptase$ pro&a&il$ la semafor$ chiar s%& fereastra toaletei. 05 riscat ca %n ne&%n0$ î-i sp%se. .angdon n% a/%sese de %nde să -tie ce se află s%& prelatăG dacă era% piese de o elH *a% cimentH *a% chiar g%noiH Cn salt de la doisprezece metri înăl imeH 0L%sese o ne&%nieD0 ― (%nct%l ro-% cote-teD strigT 3ollet. +irează la dreapta pe (ont des *aintsA (?resD Da$ camion%l care tra/ersase pod%l încetinise ac%m -i cotea la dreapta$ pe (ont des *aintsA(?res. 05sta eD0$ î-i sp%se Lache. Cl%it$ pri/i c%m camion%l dispare d%pă col . 3ollet l%ase deBa legăt%ra c% agen ii din exterior$ trimi înd%Ai în afara .%/r%l%i -i ordonînd%Ale ma-inilor de patr%lare să pornească în %rmărirea camion%l%i$ a căr%i pozi ie în trafic o %rmărea pe monitor. Lache -tia că ac%m tot%l se sfîr-ise. 2amenii l%i %rma% să înconBoare camion%l în n%mai cîte/a min%teG .angdon n% a/ea %nde să mai dispară. (%nînd%A-i arma la loc$ ie-i din toaletă -iAi cer% l%i 3ollet prin sta ie: ― 5d%Ami ma-inaD +rea% să fi% de fa ă cînd îl arestamD Mi$ în /reme ce se înapoia în f%gă prin :area @alerie$ se între&ă dacă profesor%l s%pra/ie %ise căderii. 2ric%m$ n% mai conta. 0.angdon a f%git. E /ino/at ca îns%-i )%da.0 .a n%mai cincisprezece metri de toaleta$ .angdon -i *ophie stătea% asc%n-i în înt%neric$ lipi i de %n%l dintre pano%rile ce despăr ea% toaleta de rest%l galeriei. 5&ia a/%seseră timp să se facă ne/ăz% i înainte ca Lache să se năp%stească pe lîngă ei$ c% arma în mîna. Cltimele -aizeci de sec%nde se sc%rseseră ca o f%rt%nă$ gre% de în eles.

#0

angdon spera din tot s%flet%l că *ophie n% se gîndea la ceea ce credea el căAi trece prin minte: ― *ophie$ în nici %n caz nAam să sar.. 5c%m$ alarma se oprise -i .metalic de g%noi -i$ înainte ca el să poată protesta$ se repezise la fereastră$ inînd co-%l în fa ă$ ca pe %n &er&ece. 5larma încep%se să %rle în aceea-i clipă$ as%rzitoare. !n %rma l%i$ :area @alerie rămăsese p%stie. *ophie iAl l%ase din mînă$ se apropiase c% el de chi%/etă -i$ alegînd o &%cată mare de săp%n$ p%sese disc%l deas%pra -i îl presase &ine c% %n deget$ înf%ndînd%Al în interior. )e-ind în f%gă$ iz&%tiseră să se asc%ndă în înt%neric exact cînd Lache dădea &%zna în toaleta c% arma în mînă. Finta era s%ficient de mare ― o prelată întinsă$ nemi-catăa ― -i se afla la nici trei metri de zid%l m%ze%l%i.angdon hotărî să n% mai rostească nici %n c%/înt$ toată noapteaG *ophie 'e/e% era$ clar$ m%lt mai de-teaptă decît el.. . Cn exod poli ienesc. 5ici a% fost &oteza i marchiz%l de *ade -i Ba%delaire -i tot aici sAa căsătorit +ictor . !n noaptea aceasta însă$ interior%l ca/ernos al &isericii era tăc%t ca %n #1 . (rofesor%l iAl întinsese.. 3onstr%it pe r%inele %n%i /echi templ% închinat zei ei egiptene )sis$ loca-%l are %n plan arhitect%ral care îl copiază pînă la centimetr% pe cel al catedralei 'otreADame. Lache plecase -i el la fel de gră&it.angdon. (oli ia a părăsit zona$ a-a că p%tem să ie-im -i noi de aici. 9răgînd adînc aer în piept$ *ophie az/îrlise săp%n%l c% tot c% dispoziti/%l de localizare în noapte. Lără aAi oferi /reo explica ie$ scosese de s%& chi%/eta %n co.%/r%. .%go. <emorcile era% acoperite c% o prelată al&astră de /inilin$ care acoperea încărcăt%ra. ― *coate dispoziti/%l de localizare.angdon stătea lîngă chi%/etă$ ref%zînd să f%gă din ca%za %nei crime pe care nAo comisese$ cînd *ophie încep%se să st%dieze fereastra -i firele alarmei electronice încastrate în sticlă. (ri/ind prin fereastra spartă$ ochise camion%l ce a-tepta la semafor. *eminar%l de alăt%ri are %n trec%t &ine doc%mentat$ cît se poate de neortodox$ fiind odinioară loc%l clandestin de într%nire a %nei serii întregi de societă i secrete. (roiectil%l aterizase pe marginea prelatei -i al%necase dedes%&t$ printre mărf%ri$ chiar în clipa în care l%mina semafor%l%i se schim&ase. 5poi netezise săp%n%l pînă ce ast%pase ga%ra$ închizînd astfel disc%l înă%ntr%$ -i iAl întinsese l%i . 0(recizieH0 'ed%merit$ se %itase -i el în Bos$ pe fereastră. 9ocmai ai e/adat din . )z&it drept în miBloc$ geam%l z&%rase prefăc%t în ăndări.angdon a%zea deBa sirenele ma-inilor de poli ie care se îndepărta% de m%ze%. !n stradă$ %n enorm camion c% do%ă remorci se apropia de semafor%l aflat chiar s%& fereastră. 'ă%c$ d%sese mîna la &%z%nar -i pipăise d%pă mic%l disc metalic. 5poi pri/ise Bos$ în stradă$ de parcă ar fi măs%rat înăl imea. ― Lelicitări$ îi sp%sese ea$ trăgînd%Al de mînecă spre %-ă. ― 3% p% ina precizie$ /ei p%tea ie-i de aici$ îi sp%sese ea. ― DăAmi săp%n%lD îi strigase ea$ încercînd să acopere s%net%l înne&%nitor. ― Există o scară de incendi% cam la cincizeci de metri mai s%s$ pe c%loar$ îi sp%se *ophie. 1* *e sp%ne că Biserica *aintA*%lpice este clădirea pariziană c% cea mai ci%dată istorie.

― 5&atele miAa solicitat acest l%cr%. 5 /ă cere să mai rămîne i c% mine ac%m ar fi prea m%lt. ― Biserica e m%lt mai fr%moasa la l%mina zilei. +ă rog să /ă întoarce i în camera d%mnea/oastră. De aici mă desc%rc sing%r. 02 imagine potri/ită0$ î-i sp%se. 'eră&dător să treacă la l%cr%$ î-i dorea ca sora *andrine săAl lase sing%r mai repede. 3ora&ia fră iei a/ea să fie răst%rnată -i să se sc%f%nde pentr% totdea%na. *ilas î-i a inti pri/irile as%pra altar%l%i: ― '%Ai ne/oie de %n t%r.a&ar nAai t%D0 î-i sp%se *ilas. 3înd îl cond%se în sanct%ar$ *ilas sesiză o oarecare t%l&%rare în atit%dinea s%rorii *andrine. :iAam sim it chemarea în *pania -i ac%m st%diez în *tatele Cnite. +oi /izita &iserica sing%r -i apoi /oi plecaD 3ăl%gări a n% părea tocmai con/insă: #1 . 0Este o sl%Bitoare a Domn%l%i -i n% e /ina ei că fră ia a ales aceasta &iserică pentr% a asc%nde cheia de &oltă. *ilas p%se o mînă grea pe %măr%l ei -i o pri/i drept în ochi: ― *oră$ mă simt -i a-a /ino/at fiindcă /Aam trezit din somn. 5B%nseseră la primele strane$ la nici cincisprezece metri de altar. 5cest l%cr% n% i se părea însă deloc s%rprinzător$ se o&i-n%ise deBa c% Bena pe care o sim ea% oamenii fa ă de el. Dar mă între&am c% ce să începem t%r%l de /izitare.mormînt$ %nic%l semn de /ia ă fiind parf%m%l sla& de tămîie ce încă mai persista d%pă sl%B&a de seară. +ă afla i în (aris pentr% sc%rt timp -i ar fi fost păcat să rata i *aintA*%lpice. *ora *andrine î-i plecă fr%nteaG era o femeie mic% ă de stăt%ră$ c% pri/iri &lînde: ― Mi nAa i /ăz%t nicio&at' *aintA*%lpiceH ― !mi da% seama că -i acesta este %n păcat. *pre deose&ire de 'otreADame$ c% ale ei fresce /i% colorate$ lemnăria -i decora i%nile poleite ale altar%l%i$ *aintA*%lpice a/ea %n aspect rece -i se/er$ amintind prin se/eritatea sa de catedralele ascetice ale *paniei. *e /ede că a/e i prieteni s%sAp%-i. *ilas se opri. *e răs%ci postînd%A-i tr%p%l masi/ drept în fa a femeii -i sim i c%m se crispează at%nci cînd /ăz% ochii săi ro-ii. 3ăl%gări a iz&%cni întrA%n rîs %-or$ plăc%t: ― 5sta se în elege de la sine. ― Ba deloc. . 3e an%me /ă interesează mai m%lt$ arhitect%ra sa% istoria &isericiiH ― De fapt$ soră$ interesele mele sînt mai degra&ă de ordin spirit%al. +Aar deranBa dacă arămîne p% in timp sing%r$ pentr% a mă r%ga înainte de a admira arhitect%raH *ora *andrine ezită: ― 2h$ desig%r. ― Dar n% mă deranBează deloc$ replică ea. +ă sînt însă rec%noscător că îmi oferi i ocazia de a o /izita ac%m.0 ― !mi pare rN%$ soră$ fiindcă ai fost deranBată din somn pentr% mine. ― *înte i american$ sp%se ea. ― *per să n% fi% prea nepoliticos$ soră$ dar n% sînt o&i-n%it să intr% întrAo 3asă a Domn%l%i -i să mă plim&$ p%r -i simpl%$ prin ea.ipsa decora i%nilor conferea parcă interior%l%i o lărgime s%plimentară -i$ pri/ind spre arcele z/elte ale plafon%l%i &oltit$ *ilas î-i imagină că se află s%& chilia %nei %ria-e coră&ii. ― Lrancez prin na-tere. CrmîndAo pe sora *andrine spre altar$ n% p%tea să n% fie s%rprins de a%steritatea lăca-%l%i. +ă /oi a-tepta în spate$ lîngă intrare. 0.a %rma %rmei$ tot mAam trezit. Era o femeie sc%ndă -i s%& ire$ de care ar fi p%t%t scăpa %-or$ dar B%rase să n% folosească for a decît în caz de a&sol%tă necesitate. ― *înt con/ins. '% tre&%ie să plătească ea pentr% păcatele altora. 5 i fost mai m%lt decît ama&ilă. .

02$ dia/ol draconicD 2h$ sfînt schilodD0 MiAar fi dorit să în eleagă mesaB%l$ atît pentr% &inele l%i *ophie$ cît -i pentr% al să%.― *înte i sig%r că n% /ă /e i sim i sing%rH ― 3ît%-i de p% in.angdon -tia că are dreptate.$ adă%gă *ophie$ sp%nînd%Ami că tre&%ie săAmi dez/ăi%ie ce/a. #6 . Extrem de %nitară.. (oate a crez%t că$ scriind%Ami n%mele pe podea$ ar a/ea mai m%l i sor i de re%-ită. ― Mir%l l%i Li&onacciH (ostAscript%m%lH 9ot sim&olism%l l%i . (rofesor%l a/ea impresia că încearcă să asam&leze %n %ria. 5poi se întoarse -i îngen%nche lîngă prima stranăG &rî%l cilice îi pătr%nse mai adînc în carne.p%zzle pe di&%ite.itruvian. <%găci%nea este o &%c%rie ce tre&%ie trăită în sing%rătate. ― Mi c% tine$ răsp%nse ea -i se îndreptă spre scări. +ă rog să închide i &ine %-ile cînd ie-i iD ― +oi a/ea griBă.angdon se încr%ntă. Lalsa l%i e/adare pe fereastra toaletei n% a/ea săAl facă deloc mai drag în ochii l%i LacheG de fapt$ a/ea mari îndoieli că (oli ia Lranceza /a g%sta %mor%l %rmăririi -i arestării %nei &%că i de săp%n.0 @hem%ită în %m&ra &alcon%l%i ce străB%ia altar%l$ sora *andrine pri/ea tăc%tă printre &arele &al%stradei.eonardo da +inci -i al di/inită ii feminineH '%$ sigur este mîna &%nic%l%i me%D . 2+ D%pă ce ie-iră din %m&ră$ . ― 3rezi că ar fi posi&il ca în -ir%l acela de n%mere să fie asc%nsă 3heia pentr% a în elege rest%l mesaB%l%iH (rofesor%l l%crase odată la o serie de man%scrise ale l%i Bacon ce con inea% %n cifr% epigrafic în care an%mite rînd%ri constit%ia% indicii pentr% descifrarea întreg%l%i cod. *ilas o pri/i c%m %rcă scările pînă ce dispăr%. ― Mi fapt%l că mAa s%nat în d%păAamiaza asta. 0Doamne$ Fie î i închin m%nca aceasta pe care o împlinesc azi. *it%a ia se înră%tă ise de cînd /ăz%se el prima dată text%l scris pe podea.. (entr% o clipă$ se între&ă dacă n% c%m/a /izitator%l acesta misterios era d%-man%l despre care f%sese pre/enităG poate că în aceasta seară /a tre&%i să d%că la îndeplinire ordinele ceAi f%seseră date c% atît de m%lt timp în %rmă. 9emerile &r%-te ceAi c%prinseră s%flet%l în clipa în care îl /ăz%se pe căl%găr îngen%ncheat o îngriBora%. 3el mai recent aspect al mister%l%i c% care se confr%nta era %n%l extrem de t%l&%rător: 0Cn căpitan al (oli iei =%diciare încearcă săAmi p%nă în cîrcă o crimă. *înt sig%ră că mesaB%l scris pe podea a fost %n %ltim efort din partea l%i pentr% aAmi com%nica mie ce/a important$ ce/a ce el -iA a închip%it că mă /ei aB%ta să în eleg. ― 3%m dori iD *ilas î-i l%ă palma de pe %măr%l ei: ― *omn %-or$ sorăD Domn%l fie c% tine. ― '% mai a/em m%lt pînă la scară$ îi sp%se *ophie.. *im&ol%rile t%t%ror acestor indicii se lega% perfect ― pentagrama$ 6mul . 5-a că hotărî să rămînă acolo$ în înt%neric$ -i să %rmărească fiecare mi-care a căl%găr%l%i.. 02 serie coerentă de sim&ol%ri0$ a-a c%m ar n%miAo iconografii. da +inci$ zei a -i chiar Mir%l Li&onacci.angdon -i *ophie se îndreptară c% pa-i repezi spre scara de incendi%. .0 ― 3e crezi$ -opti el$ n% c%m/a Lache o fi scris mesaB%l acela pe podeaH *ophie nici măcar n% se întoarse: ― )mposi&ilD .angdon n% era chiar atît de sig%r: ― (are al nai&ii de hotărît să mă scoată pe mine /ino/at.

2 ai%reală criptografică..angdon se întorsese spre marea de ochi c%rio-i: #4 . .. '% am ap%cat săA i sp%n$ dar era %n sim&ol aparte pentr% mine -i pentr% &%nic%l$ cînd eram copil. Mir%l l%i Li&onacci.. Br%sc$ gînd%l îi z&%ră înapoi la .angdon îi dedicase %n capitol întreg din cartea pe care o pregătea. Din p%nct de /edere matematic$ sînt aranBate la întîmplare. 05rcana indicatoare a di/inită ii feminine în 9arot este pentagrama0$ î-i sp%se . *înt sig%ră că &%nic%l măsl%ia căr ile$ dar pentagrama a aB%ns c% timp%l să fie mica noastră gl%mă. 0Da +inci... (rofesor%l se gîndi o clipă -i apoi î-i dăd% seama. ― B%nic%l tă%$ sp%se .1Z.).. )ni ial$ 9arot%l f%sese concep%t ca %n miBloc secret de diseminare a ideologiilor interzise de BisericăG în prezent$ trăsăt%rile sale mistice f%seseră prel%ate -i exploatate de ghicitoarele moderne. pentagrama. 9oate a% a/%t rol%l de aAmi atrage aten ia. 3o&orîră în /iteză treptele îng%ste$ spre parter..0 !n mod aproape incredi&il$ toate acestea era% armonizate întrA%n concept %nic$ atît de important în istoria artei$ încît adesea profesor%l îi consacra mai m%lte ore în sala de c%rs. +!e 2m ress sa% +!e Star. 3ele do%ăzeci -i do%ă de căr i principale ale Boc%l%i a/ea% n%me ca +!e ?emale Po e. 1$.. "S:o:P:B:$:e!" 3o&orînd treptele în contin%are$ c% gînd%l la n%măr%l phi$ . (.angdon străd%ind%Ase să ină pas%l c% ea$ cînd iAa po/estit despre pentagramă$ a pomenit ce/a despre /enerarea Jei ei sa% despre resentimentele Bisericii 3atoliceH *ophie clătina din cap: ― (e mine mă interesa mai degra&ă partea matematică ― propor ia di/ină$ n%măr%l phi$ Mir%l Li&onacci ― chestii de gen%l ăsta. 5B%nseră la scara de incendi% -i *ophie trase %-or de %-ă.― :Aam gîndit toată noaptea la n%merele acelea. '% poate fi o simplă coinciden ăD ― 'ici n% este. -tii$ datorita literelor din n%mele me%..angdon î-i sp%se că indiciile lăsate de *a%ni?re era% m%lt mai coerente decît î-i imaginase el pînă ac%m. De fapt$ adă%gă ea c% o expresie pozna-ă$ o&i-n%ia să gl%mească sp%nînd că e% sînt pe B%mătate di/ină.angdon$ dînd%A-i seama că$ dacă *a%ni?re o&i-n%ia să măsl%iască Boc%l pentr% ca nepoata l%i să se distreze mai &ine$ pentagrama constit%ia$ întrAade/ăr$ o gl%mă potri/ită între ei. Lapt%l că a scris n%merele astea a fost doar o altă modalitate prin care &%nic%l a încercat săAmi com%nice mie ce/a ― la fel ca folosirea lim&ii engleze pentr% scrierea mesaB%l%i$ ca pozi ionarea propri%l%i tr%p în forma schi ei mele preferate ori ca desenarea %nei pentagrame pe a&domen. . '% se declan-ă nici o alarmăG doar %-ile care dădea% spre exterior era% conectate. *%me$ prod%se$ rapoarte.angdon o pri/i s%rprins: ― FiAa po/estit &%nic%l tă% despre n%măr%l phiHD ― Lire-teD (ropor ia di/ină sa% n%măr%l de a%r. 2&i-n%iam să ne B%căm 9arot -i cartea mea indicatoare era totdea%na %na din seria pentagramelor..angdon sim i %n fior.. n% /ăd nimic$ nici o idee. ― Mi tot%-i$ fac parte din Mir%l l%i Li&onacci. . ― (entagrama are o semnifica ie aparte pentr% tineH ― Da.ar/ard$ la zi%a în care$ în fa a st%den ilor înscri-i la c%rs%l 0*im&olistica în artă0$ scrisese pe ta&lă n%mar%l să% fa/orit.. 2&i-n%ia% să Boace 9arotHD 5cest Boc medie/al de origine aparent italiană a/ea o încărcăt%ră atît de mare de sim&olism eretic asc%ns$ încît .

5-a c%m ne place no%ă$ matematicienilor$ să sp%nem$ !i e c% %n ! mai tare decît i! . ― 5cest n%măr$ contin%ase .angdon$ %n% /irg%lă -ase %n% opt$ are o importan ă c% tot%l deose&ita în artă.%ngan%l încercase să recî-tige stima colegilor: ― Liindcă e atît de drăg% H *ala iz&%cnise în rîs. (rofesor%l trec%se apoi la %rmător%l diapoziti/ ― o imagine l%ată de aproape a %nei plante de floareaAsoarel%i.angdon rîsese$ dar nimeni altcine/a n% mai păr%se să g%ste gl%ma. Dar -tiai că$ dacă împar i n%măr%l de femele la cel al masc%lilor din orice st%p sa% roi de al&ine din l%me$ o& ii totdea%na acela-i n%mărH ― *eriosH ― Exact. '%măr%l de a%r.angdon stingînd l%minile din sală$ n% poate fi considerată o simplă coinciden ă$ astfel că anticii a% pres%p%s că n%măr%l phi a fost$ pro&a&il$ dictat de 3reator. ― *ta i p% in$ inter/enise o tînără din prim%l rînd. Lata făc%se ochii mari: ― '% se poateD ― Ba se poateD îi replică . ― 3orect.1Z$ adică !i! ― !n ci%da originilor sale matematice oarec%m mistice$ aspect%l c% ade/ărat strani% al n%măr%l%i phi ine mai degra&ă de atotprezen a sa în nat%ră. Lemelele sînt totdea%na în n%măr mai mare. <ec%no-ti acest organismH ― E %n na%til%s$ răsp%nsese st%denta la &iologie. !n /reme ce pregătea proiector%l$ profesor%l le explicase st%den ilor că n%măr%l phi deri/a din Mir%l l%i Li&onacci ― o progresie cele&ră n% n%mai pentr% că s%ma oricăror doi termeni alăt%ra i este egală c% termen%l %rmător$ dar -i fiindcă ra ortul oricăror doi termeni alăt%ra i are %imitoarea proprietate de a fi aproape egal c% n%măr%l 1$. ― '%H zîm&ise . (hi este %nanim considerat cel mai fr%mos n%măr din întreg%l %ni/ers. .angdon. Lrec/en a c% care este întîlnit pret%tindeni în nat%ră$ contin%ase . ― 5 n% fi conf%ndat c% i. '%măr%l phi. Lata îl pri/ise c% %n aer %l%it. ― Este n%măr%l phi$ sp%sese el$ pron%n înd fi.― 3ineAmi poate sp%ne ce n%măr este acestaH Cn l%ngan de la c%rs%l de matematică ridicase mîna. 5i analizat /reodată rela ia dintre femelele -i masc%lii %nei com%nită i de al&ineH ― *ig%r. adă%gase *tettner$ zîm&ind. E% st%diez &iologia -i nAam a%zit pomenind%Ase niciodată de aceasta propor ie di/ină în nat%ră.angdon$ p%nînd %n diapoziti/ ce înfă i-a o cochilie spiralată. (lantele$ animalele -i chiar fiin a %mană sînt caracterizate de rapoarte dimensionale care se apropie c% o &izară exactitate de n%măr%l phi. <îsetele încetaseră &r%sc$ iar l%ngan%l rînBise c% g%ra pînă la %rechi. ― 3orect. ― De fapt$ *tettner are -i de data aceasta dreptate. Mi ai idee ce n%măr o& ii dacă împar i diametr%l fiecărei spirale la cel al spiralei %rmătoareH 9înăra pri/ea în contin%are$ ne/enind%Ai să creadă$ arcele concentrice ale cochiliei. *a/an ii din /echime chiar a% n%mit acest n%măr 0propor ia di/ină0. ― Bra/o$ *tettnerD *per că toată l%mea a făc%t c%no-tin ă c% phi. !mi poate sp%ne cine/a de ceH . Cn% /irg%lă -ase %n% opt. ― *emin ele de floareaAsoarel%i sînt disp%se s%& formă de spirală strînsă.angdon clătinase din cap în sens afirmati/: ― (hi. *tettner dăd%se din mînă$ a lehamite$ -i se a-ezase la loc. ## . (ropor ia di/ină. 2 mol%scă din clasa cefalopodelor care î-i pompează aer în cochilia compartimentată pentr% aA-i echili&ra ni/el%l de flota&ilitate.

3înd a% descoperit n%măr%l de a%r$ anticii a% fost sig%ri că a% identificat piatra de temelie pe care îns%-i D%mneze% a p%sAo la crearea l%mii -i$ datorită l%i$ a% încep%t să /enereze nat%ra.angdon. ― E %imitorD strigase cine/a din sală.angdon le arătase diapoziti/e c% l%crări de artă semnate de :ichelangelo$ 5l&recht Dbrer$ . :agia misterioasă a n%măr%l%i de a%r exista chiar de la încep%t%rile l%mii. ― 'imeni n% a în eles mai &ine decît . ― D%pă c%m /ede i$ prieteni$ haos%l care ne înconBoară este clădit pe o ordine &ine definită. *egmentele coloanei /erte&rale.angdon trec%se repede în re/istă o serie de alte diapoziti/e ― con%ri de pin$ disp%nerea fr%nzelor pe t%lpină$ segmentarea corp%l%i la insecte ― toate il%stra% aceea-i s%rprinzătoare respectare a propor iei di/ine. :%l i dintre noi cele&rează nat%ra exact a-a c%m făcea% păgînii de odinioară$ dar fără a -ti ce fac$ de fapt. ― :da$ replicase altcine/a$ dar ce a% toate astea deAa face c% arta? ― 5haD exclamase . Doi B%cători de fot&al rînBiseră.. !ncheiet%rile degetelor de la mîini. :ai /re i încă %n exempl%H :ăs%ra iA /ă l%ngimea &ra %l%i$ de la %măr pînă la /îrf%l degetelor -i apoi împăr i iAo la distan a dintre cot -i /îrf%l degetelor. :ăs%ra iA/ă înăl imea$ din cre-tet pînă în tălpi. 5c%m p%tem în elege de ce. 9ot !i. ― '% doar /oi doi$ iste ilorD !ncerca i to iD Mi fetele$ -i &ăie ii. El a fost prim%l care a arătat că tr%p%l omenesc este constit%it din 0segAmente0 ale căror rapoarte propor ionale sînt tot&eauna egale c%. 3e n%măr crede i că /e i o& ineH ― 3% sig%ran ă n% phiD iz&%cnise %n%l dintre 0iste i0. 5cesta era moti/%l pentr% care i%&ea meseria asta. 2m%l n% face altce/a decît să Boace d%pă reg%lile nat%rii -i$ fiindcă arta e doar o încercare a sa de a imita min%nile create de mîna l%i D%mneze%$ fi i sig%ri că /e i întîlni propor ia di/ină de foarte m%lte ori la c%rs%l de artă din semestr%l acesta. 9o i ochii din sală îl pri/iseră c% îndoială. ― '%măr%l phi$ le sp%sese profesor%l$ a fost folosit chiar -i de *tradi/ari%s #. . ― '% mă crede iH Diseară$ cînd face i d%-$ l%a i %n centimetr% -i măs%ra i. 3hiar în înt%neric%l sălii$ .. )ară-i !i.eonardo da +inci$ 6mul . !ncă %n%lH Distan a -oldApodea împăr ită la distan a gen%nchiApodea. num'rul !i. P!i! P!i! P!i! (rieteni$ fiecare dintre noi este %n tri&%t /i% ad%s propor iei di/ine.itruvian ― n%mit astfel în amintirea l%i :arco +itr%/i%s$ străl%cit%l arhitect roman care preamărise n%măr%l de a%r în l%crarea sa$ De #r!itectura. 5rtist%l a mers chiar pînă la a desh%ma cada/re pentr% a măs%ra propor iile exacte ale schelet%l%i %man.Mti i care este raport%l dintre diametrele oricăror do%ă spire alăt%rateH ― (hiH între&ase sala în cor. :îna l%i D%mneze% este /izi&ilă pret%tindeni în nat%ră -i cîte/a religii păgîne$ care se închină în fa a (ămînt%l%i :amă$ a% s%pra/ie %it pînă astăzi. rena-terea nat%rii -i rel%area cicl%l%i ei fertil. 5poi măs%ra i distan a de la om&ilic pînă la podea -i împăr i iAo pe prima la cea deAa do%a. !mi pare &ine că ai între&atD Mi p%se %n alt diapoziti/: %n pergament de %n gal&en palid$ care înfă i-a cele&r%l n%d masc%lin realizat de .eonardo da +inci -i m%l i al ii$ demonstrînd de fiecare dată respectarea /oită -i rig%roasă a propor iei di/ine: n%măr%l phi asc%ns în dimensi%nile arhitect%rale ale (arthenon%l%i atenian$ ale piramidelor din Egipt -i chiar ale sedi%l%i 2'C din 'ew 7or8. '%măr%l de a%r apărea$ de asemenea$ în str%ct%ra organizatorică a sonatelor l%i :ozart$ în Simfonia a Cincea de Beetho/en -i în l%crările l%i Barto8$ De&%ssQ sa% *ch%&ert. ― 5 i ghicitD Mi ... De la picioare.angdon î-i dăd%se seama de %imirea st%den ilor -i sim ise aceea-i căld%ră plăc%tă în inimă$ ca de fiecare dată.eonardo str%ct%ra di/ină a tr%p%l%i omenesc. !n %rmătoarea B%mătate de oră$ . ― Ba da$ !i! Cn% /irg%la -ase %n% opt. *ăr&ătorile care marchează /enirea primă/erii constit%ie %n exempl% perfect.

!mi poate sp%ne cine/a de ceH *tettner$ st%dent%l de la :atematică$ ridicase mîna: ― Liindcă$ at%nci cînd desenezi o pentagramă$ liniile se intersectează astfel încît să respecte a%tomat propor ia di/ină. :îine /ă /oi arăta imagini ale frescei sale$ Cina cea &e tain' ― %n%l dintre cele mai s%rprinzătoare tri&%t%ri ad%se sacr%l%i feminin. 5colo$ în &%ric%l .. 02$ dia/ol draconicD 2h$ sfînt schilodD0 5flată pe o treaptă mai Bos$ *ophie îl pri/ea ned%merită. 3e sAa întîmplatH 5proape am aB%ns.. Din acest moti/$ stea%a c% cinci col %ri a fost dintotdea%na %n sim&ol al fr%m%se ii -i al perfec i%nii$ asociat c% di/initatea -i c% sacr%l feminin. 5ceasta este %na dintre cele mai p%ternice imagini pe care le /e i /edea în c%rs%l acest%i semestr%. c% imaginile n%măr%l%i !i -i ale l%i . @ră&e-teAteD .eonardo da +inci$ dar în c%rs%l acest%i semestr% /om /or&i m%lt despre el. ― !ncă %n amăn%nt$ prieteniD 5stăzi am amintit doar în treacăt de .angdon î-i ridică pri/irea$ sm%ls din re/erie$ -i î-i dăd% seama ca se oprise în miBloc%l scării$ cople-it de o re/ela ie &r%scă. ― 02$ dia/ol draconicD0 sp%se c% glas tare. 3%nosc%t s%& n%mele de pentagramă$ sim&ol%l este considerat$ deopotri/ă$ magic -i di/in în n%meroase c%lt%ri. 0'% poate fi atît de simpl%D0 Mi tot%-i$ era. E% -tiam că Cina cea &e tain' îi este închinată l%i )is%sD .angdon descifră mesaB%l l%i *a%ni?re..angdon apro&ase încîntat: ― ExcelentD !ntrAade/ăr$ toate rapoartele dintre segmentele %nei pentagrame sînt egale c% n%măr%l phi -i$ drept %rmare$ acest sim&ol a de/enit expresia a&sol%tă a propor iei di/ine. .aideD îi -opti *ophie. ― . Letele din sală s%rîseseră$ încîntate..eonardo care i se în/NlmN-a% în minte$ instantane%$ <o&ert .%/r%l%i.pentr% a calc%la loc%l exact al fantelor în formă de 0f0 ale cele&relor sale /iori.angdon se mirase: ― Există sim&ol%ri asc%nse acolo %nde nici n% /ă p%te i imagina. ― @l%mi i$ n%Ai a-aH între&ase cine/a din sală. !n încheiere$ să re/enim la sim&ol%ri$ adă%gase profesor%l$ în timp ce se apropiase din no% de ta&lă -i desenase cinci linii care se intersecta% pentr% a forma o stea c% cinci col %ri. 0Cn codH0 9oată noaptea î-i storsese creierii gîndind%Ase la c%/intele din mesaB -i n% #" . 02h$ sfînt schilodD0 Cn cod mai simpl% de atît nici n% poate existaD *ophie$ încremenită la rînd%l ei pe trepte$ se %ită la el$ der%tată.

0. une anagramme? 3a %n Boc de re&%s dintrA%n ziarH *cepticism%l de pe chip%l ei era /izi&il$ dar .)*5D0 21 Mona Lisa! (entr% o clipă$ în miBloc%l scărilor de incendi%$ *ophie %ită că tre&%ia% să f%gă cît mai repede din . !n/ă ăt%rile mistice ale 3a&alei a% la &ază anagramele ― rearanBarea literelor din c%/intele scrise în e&raică$ pentr% a rele/a noi în eles%ri. 0*ă mai reprezinte oare -i altce/aWH0 D%se mîna la &%z%nar -i scoase hîrtia c% mesaB%l &%nic%l%i ei. B%nic%l tă% leAa ordonat în acest mod pentr% a ne aB%ta să în elegem că acela-i criteri% tre&%ie aplicat -i text%l%i în sine.D 2.angdon ent%ziasmat peste măs%ră.D 2.E2'5<D2 D5 +)'3)D 9.angdon îl în elegea.E :2'5 .$ .angdon$ l%înd%Ai hîrtia din mînă. (% ini -tia% că$ lăsînd la o parte rol%l lor de distrac ie pentr% oamenii moderni$ anagramele a% o &ogată istorie în ceea ce pri/e-te sim&olism%l sacr%. 016A6A1A11A1A1AZA# 0$ D<532')5' DE+). <omanii n%mea% st%di%l anagramelor ars magna ― 0arta mărea ă0. *ophie a/% ne/oie de %n moment pentr% a pătr%nde sens%l acestor c%/inte -i$ cînd pricep% ce /oia el să sp%nă$ i se păr% ridicol de simpl%: ― 3rezi că mesaB%l este.5:E *5)'9D0 03e să fie c% n%merele asteaH0 ― Lapt%l că a schim&at ordinea n%merelor din Mir%l l%i Li&onacci este %n indici%$ îi sp%se ..5:E *5)'9D0 era o anagramă perfectă a c%/intelor. Cimirea îi era întrec%tă doar de stînBeneala de a n% fi fost ea cea care descifrase mesaB%l.. '%merele din Mir%l l%i Li&onacci capătă sens doar dacă sînt a-ezate în ordinea corectăG altfel$ tot%l e doar o ai%reală matematică. 0Mir%l l%i Li&onacciH0 Ea f%sese sig%ră că n%merele acelea era% menite doar să atragă aten ia Departament%l%i de 3riptografie. 3ifrele indică fel%l în care tre&%ie descifrat rest%l mesaB%l%i. 3ele do%ă rînd%ri n% înseamnă nimicG sînt doar ni-te litere scrise întrAo ordine gre-ită. <egii francezi din perioada renascentistă era% atît de con/in-i că anagramele posedă o p%tere magica$ încît angaBa% anagrami-ti pentr% aAi aB%ta să ia cele mai &%ne decizii$ analizînd c%/intele din di/erse doc%mente de mare importan ă.angdon î-i c%f%ndă pri/irile în ochii l%i *ophie: ― 5de/ărat%l mesaB al &%nic%l%i tă% neAa stat în fa ă în tot acest timp$ doldora de indicii mai m%lt decît s%gesti/eD Lără a mai pierde timp%l c% alte explica ii$ profesor%l scoase %n pix din &%z%nar -i rearanBă literele de pe fiecare rînd al mesaB%l%i: 02$ D<532')5' DE+).. *ophie n% a/ea idee despre ce tot /or&ea el acolo.%/r%. .identificase nici %n cod ― c% atît mai m%lt %n%l simpl%D ― 3hiar t% ai sp%sAoD contin%ă . Din ca%za experien ei complexe pe care o de inea în domeni%l criptoanalizei$ trec%se c% /ederea %n simpl% Boc de c%/inte$ pe care #Z .$ ..

― Drept înainte este *alle des Etats$ îi sp%sese el pe cînd se apropia% de cele&ra încăpere.%/r%l%i$ seara$ d%pă orele de /izitare. Mtia că ar tre&%i săAl scoată pe . 5dmiratorii l%i (icasso n% f%seseră deloc încînta i. 5-a$ fără /izitatori$ m%ze%l o înspăimînta$ de-i nAar fi rec%nosc%t asta c% nici %n chip fa a de &%nic%l ei.eonardo da +inciD Mona Lisa! *ophie ha&ar n% a/ea de ce %ltimele c%/inte pe care i le adresase se referea% la cele&ra pict%ră a maestr%l%i$ însă o posi&ilitate îi trecea prin gînd. *ophie -tia c%m$ -i ade/ăr%l o înd%reră -i mai tare. 05r fi tre&%it săAmi da% seamaD0 !-i amintea ac%m că &%nic%l ei ― %n i%&itor al artelor -i al Boc%rilor de c%/inte ― î-i petrec%se m%lt timp în tinere e născocind anagrame ale titl%rilor celor mai c%nosc%te opere de artă.0 +ocea &ătrîn%l%i parcă răs%na de dincolo de mormînt$ c% o precizie c%trem%rătoare. !n copilărie$ &%nic%l ei folosea adesea anagrame pentr% a o aB%ta să în/e e ortografia engleză. 05r fi p%t%t aB%nge c% %-%rin ă pînă la ta&lo% înainte de a m%ri. *ophie petrec%se trei zile c% dic ionar%l în &ra e$ identifîcînd%Ale$ în cele din %rmă$ pe toate. +ăz%se imagini c% :ona . 0)ar în seara asta a fost ne/oit sAo folosească la repezeală. .0 *ophie pri/i în s%s%l scării de incendi%$ nehotărîtă. . !ntrA%n inter/i% pentr% o re/istă americană de artă$ =ac>%es *a%ni?re î-i exprimase dezg%st%l pentr% c%&ism%l modernist$ remarcînd că titl%l l%crării l%i (icasso Les Demoiselles &9#vignon era o anagrama perfectă a expresiei engleze vile meaningless &oo&les ― 0ai%reli proste-ti0. *ophie a/ea -ase ani pe at%nci.a %rma %rmei$ pict%ra era exp%să în *alle des Etats ― o încăpere accesi&ilă doar din :area @alerie.. 5mintind%A-i de prima ei /izita în 5ripa Denon$ pe cînd era doar o feti ă$ î-i dăd% seama că$ dacă &%nic%l ei ar fi /r%t săAi dez/ăl%ie %n secret$ p% ine loc%ri de pe pămînt ar fi fost mai potri/ite decît Mona Lisa l%i da +inci..0 2are tre&%ia să meargă ac%m la ta&lo%H !i lăsase &%nic%l ei %n mesaB acoloH (ărea dest%l de pla%zi&il. ― '% pot săAmi imaginez$ sp%se . #9 . 0'% acestea a% fost %ltimele l%i c%/inte.a %rma %rmei$ n% era o neofită în pri/in a anagramelor ― mai c% seamă a celor în lim&a engleză. 2dată scrisese pe o hîrtie c%/înt%l lanets ― 0planete0 ― -iAi sp%sese că alte no%ăzeci -i do%ă de c%/inte$ de diferite l%ngimi$ pot fi alcăt%ite în engleză din acelea-i litere. !n ci%da ent%ziasm%l%i e/ident al &%nic%l%i$ feti a ar fi /r%t să plece acasă. Cna t%l&%rătoare. '% în elegea de ce toată l%mea făcea atîta caz de ea. Cna dintre ele chiar îi pricin%ise %n necaz pe cînd era ea mică. ― '% mai e m%lt pînă aB%ngem pînă la ea$ -optise &%nic%l$ inîndAo strîns de mîna mic% ă -i cond%cîndAo pe c%loarele p%stii ale .! &om&ănise ea.angdon din m%ze% fără întîrziere$ -i tot%-i instinct%l îi sp%nea altce/a. *trîngînd tare din din i$ dăd%se dr%m%l mîinii l%i.tot%-i ar fi tre&%it săAl remarce. ― C9est ennu/eu. Br%sc$ î-i dăd% seama că %-ile care d%cea% acolo se afla% la n%mai do%ăzeci de metri de loc%l în care f%sese găsit cada/r%l l%i *a%ni?re.isa în di/erse căr i -i n%Ai plăc%seră deloc. ― (ro&a&il că &%nic%l a creat această anagramă c% m%lt timp în %rmă$ îi explică *ophie. . *e sim ea mică -i neînsemnată între pardoseala nă%citoare -i plafoanele &oltite la o înăl ime ame itoare.angdon pri/ind %imit hîrtia$ c%m a re%-it &%nic%l tă% să creeze o anagramă atît de complexa în cele cîte/a min%te dinaintea mor ii.

― 5cesta este stil%l sfumato în pict%ră$ îi explicase &ătrîn%l$ -i e foarte dificil de realizat. . ― +u -tii de ce s%rîde a-aH ― (oate că -ti% -i întrAo &%nă zi am săA i sp%n -i ieD *ophie &ăt%se din picior: ― FiAam zis că n%Ami plac secreteleD ― (rin esă$ îi sp%se el s%rîzînd$ /ia a e plină de secreteD Mi n% le po i afla pe toate deodatăD ― E% mă întorc$ declară *ophie$ -i /ocea ei răs%nă în hol. o corectase &%nic%l. a/ea ac%m impresia că se apropia de %n cap încoronat...V . ― Ei$ ce părere aiH -optise &%nic%l$ apropiind%Ase de ea. 5t%nci hai să /or&im engleze-te doar a-a$ ca să ne distrăm. "rumeu.. 3înd intraseră în *alle des Etats$ feti a cercetase rapid încăperea -i zărise imediat loc%l de onoare ― în miBloc%l zid%l%i din dreapta$ %nde %n sing%r portret trona în spatele %n%i perete protector din plexiglas.%/r%l n% e casa meaD0 Bătrîn%l iz&%cnise întrA%n rîs fals: ― 5i dreptate. ca at%nci cînd copiii de la -coală a% %n secret al lor.angdon. c9est as c!ez moi! 0.a Mona Lisa? iz&%cni . Lig%ra cele&ră arăta exact ca în căr i. *ophie se &os%mflase$ dar n% se oprise din mers. B%nic%l se oprise în %-a -iAi făc%se semn spre ta&lo%: ― D%Ate la ea$ *ophieD (% ini oameni a% ocazia de a o /izita fără să fie al ii prin preaBmă. repetase ea$ -tiind că disc% ia n% a/ea să contin%e pînă ce n% rostea la rînd%l ei no% în/ă at%l c%/înt în engleză. ― ?ogg/.aonardo da +inci a fost mai pricep%t în realizarea l%i decît oricine altcine/a. ― ?ogg/D$ o corectase &%nic%l. (ri/ise din no% spre Mona Lisa -i clătinase din cap: ― E chiar mai %rîtă decît în poze. ― (e mine n% mă s%spectează nimeni de crimăD 5m să riscD 9re&%ie să afl% ce an%me a /r%t &%nic%l săAmi sp%nă. Lig%ra ei este.isa e atît de cele&răDD 2amenilor le place săA-i închip%ie că -ti% de ce s%rîde a-a.. 'ici %n fior de admira ie. #cum?! (re de o clipă$ se gîndi la consecin ele %nei astfel de mi-cări. 'ici o tresărire de %imire. Leti a rămăsese în fa a ta&lo%l%i timp îndel%ngat ― ei i se păr%se o /e-nicie ― a-teptînd să se întîmple ce/a. :in%nată$ n%Ai a-aH ― E prea micăD *a%ni?re s%rîsese: ― Mi t% e-ti mică$ dar e-ti fr%moasă. Lranceza la -coală$ engleza acasă. ― Le Louvre. ― . 5B%nsă în fa a ecran%l%i protector$ trăsese adînc aer în piept -i pri/ise ta&lo%l. 5rătă spre o %-ă de metal în Bos%l scărilor: 4 0(lictisitor0 UenglV # 0!nce o-ată0 Uengl. B%nic%l iz&%cnise în rîs: ― 5cesta este %n%l dintre moti/ele pentr% care :ona . ― Mi c% am&asada c%m rămîneH *ophie se sim ea /ino/ată fiindcăAl transformase întrA%n f%gar -i ac%m îl părăsea$ dar altă sol% ie n% /edea. *ophie n% -tia ce ar fi tre&%it să simtă at%nci cînd îl /ede$ dar în mod cert n% ceea ce sim ea ac%m. ― (are că -tie ea ce/a.― BoringC.0 . D%pă cîte a%zise despre 5iocon&a.. Dar ei tot n%Ai plăcea ta&lo%l. 0Ba n%As fr%moasă0$ îi replicase feti a în sinea ei. '%A-i p%tea s%feri păr%l ro-cat -i pistr%ii de pe fa ă$ pl%s că era mai înaltă decît to i &ăie ii din clasa ei. 5sc%nzînd%A-i neplăcerea$ feti a tra/ersase încăperea.

. 9înăra păr%se ferm con/insă că &%nic%l ei dorise ca ea să treacă încă o dată prin fa a cele&r%l%i ta&lo%. ― Dar dacă ar fi /r%t săA i sp%nă de ce e-ti în pericol$ n% p%tea săA i scrie p%r -i simpl% pe podea$ acolo %nde a m%ritH (entr% ce să apeleze la acest complicat Boc de c%/inteH ― Liindcă$ indiferent de ce an%me a încercat săAmi transmită$ cred că n% a /r%t să mai afle -i altcine/a..ar/ard ― -ir%ri de -e/alete$ pînze$ palete -i rame ― o /erita&ilă linie de montaB a ta&lo%rilor. ― D%AteD 5c%mD îl îndemnă *ophie e% %n s%rîs rec%noscător. +ei aB%nge fără pro&leme la o %-ă rotati/ă de sig%ran ă. !n fa ă$ pe o plăc% ă il%minata inscrip ionată 0*2<9)E /EI)90$ o săgeată indica %n c%loar l%ng. !n stînga$ se în-ira% cîte/a încăperi care semăna% c% sălile de c%rs de la . *pre dreapta$ se zărea %n st%dio de resta%rare din care părea căAl pri/e-te o armată de stat%i$ în di/erse stadii de recondi ionare. ― 9re&%ie să mă d%c să /ăd$ insistă ea.angdon se sim ea iritat .%/r%. ― 5sc%ltă$ contin%ă *ophie c% o /oce moale$ cred că &%nic%l miAa lăsat %n mesaB la Mona Lisa ― %n fel de indici% referitor la cel care lAa %cis.angdon înc%/iin ă$ pri/ind cheile pe care le inea în mînă.0 !ncă n%A-i p%tea l%a gînd%l de la mesaB%l anagramat al l%i *a%ni?re. E monodirec ională -i n% î i permite decît să ie-i.angdon0. 'e /edem la am&asadă$ domn%le . 0*înt pe p%nct%l de a e/ada din . *a% la pericol%l care mă pînde-te. 9otodată$ se între&a ce /a găsi *ophie la Mona Lisa. %n f%gar. ― 3e condi ieH ― *ă n%Ami mai sp%i "&omnule . ― 9e înso escD ― '%D '% a/em de %nde -ti cînd /a re/eni poli ia în :area @alerie.. Mtii să aB%ngi la am&asadăH . 3hiar în fa a aripii în care ne aflăm. ― 2ricît de strani% ar părea$ adă%gă ea$ cred că a /r%t ca e% să aB%ng la Mona Lisa înaintea oric%i altc%i/a. 'ici măcar poli ia.angdon ― %n l%cr% în elept$ inînd seama că american%l descifrase cod%l secret. !n mod e/ident$ =ac>%es *a%ni?re făc%se tot ceAi stăt%se în p%teri pentr% aAi transmite %n mesaB confiden ial$ -i n%mai ei. B%nic%l mă ad%cea adesea pe aici. 0*a% la ceea ce sAa întîmplat c% familia mea0$ î-i sp%se în gînd. 9re&%ie să pleciD (rofesor%l ezită o clipă$ ca -i c%m c%riozitatea -tiin ifică ar fi fost mai p%ternică decît orice ra ionament logic$ riscînd săAl az/îrle din no% în mîinile l%i Lache. . ) se păr% ca zăre-te %m&ra %n%i zîm&et /ag pe chip%l l%i -i$ aproape fără să /rea$ îi s%rise -i ea: ― *%cces$ <o&ertD 3înd aB%nse la capăt%l de Bos al scărilor$ îl iz&i inconf%nda&il%l miros de ipsos -i %lei de in.angdon porni în direc ia săge ii. 5poi îi întinse cheile de la ma-ina sa -i ada%gă: 5i să găse-ti %n *mart ro-% în parcarea rezer/ată angaBa ilor.angdonD El o pri/i oarec%m nem%l %mit: ― 'e /edem acolo c% o singur' condi ieD Cimită$ îl pri/i o clipă fără replică. *eara aceasta îi părea %n fel de /is strani%. &ac' /a găsi ce/a.― D%Ate pe acolo -i %rmează plăc% ele l%minate care te îndr%mă spre ie-ire.1 . !l scrisese s%& forma %n%i cod în care ind%sese ini ialele ei$ -iAi sp%sese săAl ca%te pe <o&ert . !n timp ce înainta pe c%loar$ a/ea impresia că$ dintrA%n moment în alt%l$ se /a trezi în pat%l l%i din camp%s.. 2ricît de pla%zi&ilă ar fi fost această interpretare$ .

de %n t%l&%rător paradox. 0(.*. găse-teA1 pe <o&ert .angdon.0 *a%ni?re scrisese pe podea n%mele l%i$ cerînd%Ai l%i *ophie săAl găsească. (entr% ceH Doar ca el sAo poată aB%ta la descifrarea anagrameiH (% in pro&a&ilD .a %rma %rmei$ de ce ar fi crez%t *a%ni?re că .angdon se pricepe la anagrameH 'ici măcar n%Al c%no-teaD :ai m%lt de atît$ *ophie îi declarase limpede că ea 0ns'1i ar fi tre&%it să dezlege anagrama. Ea remarcase Mir%l l%i Li&onacci -i$ fără îndoială$ în sc%rt timp ar fi decodificat -i mesaB%l$ fără aB%tor%l l%i. 0*ophie ar fi găsit -i sing%ră sol% ia anagramei.0 (rofesor%l era din ce în ce mai sig%r de acest l%cr%. 9ot%-i$ aceasta concl%zie s%gera o e/identă lipsă de logica în ac i%nile l%i *a%ni?re. 0De ce e%H0 contin%ă să se între&e în timp ce stră&ătea c%loar%l c% pa-i repezi. 0De ce %ltima dorin ă a c%stodel%i a fost aceea ca nepoata l%i să mă găsească pe mineH 3eA-i închip%ia *a%ni?re că -ti% e%H0 9resari &r%sc$ apoi încremeni. Lăc% ochii mari$ d%se mîna la &%z%nar -i scoase foaia de hîrtie$ c% ochii a inti i as%pra %ltim%l%i rînd. 0(.*. găse-teAl pe <o&ert .angdon.0 *e concentră as%pra primelor do%ă litere. 0(.*.0 !n acea clipă$ complex%l sistem de sim&ol%ri al l%i *a%ni?re de/eni limpede ca l%mina zilei. 5idoma trosnet%l%i %n%i t%net$ tot ce ac%m%lase în cariera sa de specialist în artă -i sim&olistică se năp%sti as%pra l%i$ ca o /iBelie. 9ot ce făc%se *a%ni?re în seara asta era perfect logic. :intea îi alerga frenetic$ în /reme ce încerca să p%nă cap la cap implica iile %ria-e ale acestei re/ela ii. <ăs%cind%Ase pe călcîie$ pri/i în direc ia din care /enise. 0:ai am oare timpH0 2ric%m$ n% mai conta. Lără să ezite$ .angdon se întoarse în trom&ă spre scara de incendi%.

22 *ilas îngen%nche în drept%l primei strane -i se prefăc% a se r%ga în timp ce st%dia interior%l &isericii. .a fel ca maBoritatea loca-elor de c%lt$ *aintA*%lpice a/ea forma %nei %ria-e cr%ci. (artea centrală ― naos%l ― d%cea direct spre altar%l principal$ în fa a căr%ia se întretăia &ra %l sc%rt al cr%cii$ n%mit transept. )ntersec ia se afla chiar s%& c%pola principală -i era considerată inima &isericii... p%nct%l să% sacr% -i mistic. 0Dar n% -i în seara asta0$ î-i sp%se *ilas. *aintA*%lpice î-i asc%nde secretele alt%nde/a. !ntorcînd%A-i cap%l %-or în dreapta$ pri/i spre transept%l s%dic$ spre zona li&eră de la capăt%l rînd%l%i de strane$ %nde se afla o&iect%l pe care toate /ictimele sale îl descriseseră. 05colo e.0 !ncr%stată în pardoseala de granit$ o &andă îng%stă de alamă l%cea în piatră... o dîră a%rie pe podea%a &isericii. (e &andă se afla% marcaBe reg%late$ ca lini% ele de pe o riglă. Era %n gnomon$ %n dispoziti/ astronomic de origine precre-tină$ păgînă$ asemănător %n%i cadran solar. 9%ri-ti$ oameni de -tiin a -i istorici din l%mea întreagă /enea% la *aintA*%lpice pentr% a pri/i această linie cele&ră. 0.inia <ozei.0

;1

Lără să se gră&ească$ *ilas măs%ră c% pri/irea &anda de alamă ce stră&ătea pardoseala$ de la dreapta spre stînga$ c%r&înd%Ase în fa a l%i întrA%n %nghi ci%dat$ cît%-i de p% in potri/it c% simetria &isericii. 9recînd prin altar%l principal$ linia îi părea l%i *ilas ca o cicatrice hidoasă pe %n chip fr%mos. Banda tăia în do%ă c%loar%l de com%ni%ne -i apoi parc%rgea întreaga lă ime a &isericii$ pînă în col %l de nord al transept%l%i$ aB%ngînd la &aza %nei str%ct%ri cît se poate de neo&i-n%ite. Cn colosal o&elisc egipteanD 5colo$ .inia <ozei schi a o întoarcere de no%ăzeci de grade în plan vertical -i %rca zece metri pe %na dintre fe ele o&elisc%l%i$ pînă la /îrf%l piramidal al acest%ia$ %nde$ în sfîr-it$ se oprea. 0.inia <ozei. Lră ia a asc%ns cheia de &oltă pe .inia <ozeiD0 3% p% in timp în %rmă$ cînd *ilas îi sp%sese în ce &iserică se află cheia de &oltă$ !n/ă ător%l n% păr%se foarte con/ins. Dar cînd el adă%gase că toate /ictimele sale îi dez/ăl%iseră aceea-i loca ie exactă$ ce/a în legăt%ră c% o &andă de alamă ce stră&ătea &iserica$ !n/ă ător%l exclamase ent%ziasmat: ― 9e referi la .inia <ozeiD 5poi îi po/estise repede despre ci%dă enia arhitect%rală din &iserica *aintA *%lpice ― o fî-ie de alamă ce segmenta lăca-%l de c%lt exact pe axa nordAs%d. Era %n fel de cadran solar antic$ %n /estigi% al templ%l%i păgîn care se înăl ase odinioară în acel loc. 9recînd prin oc%l%s%l dec%pat în zid%l s%dic$ razele soarel%i înainta% cîte p% in deAa l%ng%l &enzii în fiecare zi$ indicînd astfel trecerea timp%l%i$ de la %n solsti i% la celălalt. Banda era n%mita .inia <ozei. De secole$ sim&ol%l rozei era asociat c% hăr ile -i c% îndr%marea s%fletelor în direc ia cea &%nă. <oza (%nctelor 3ardinale ― desenată pe toate hăr ile ― indica nord%l$ s%d%l$ est%l -i /est%l. )ni ial c%nosc%tă s%& n%mele de <oza +înt%rilor$ ea arăta direc iile celor treizeci -i do%ă de /înt%ri: opt maBore$ opt semiA/înt%ri -i -aisprezece pătrimi. 3înd era% marcate în interior%l %n%i cerc$ aceste treizeci -i do%ă de p%ncte semăna% perfect c% traA di ionala reprezentare a trandafir%l%i c% treizeci -i do%ă de petale. 3hiar -i astăzi$ principal%l instr%ment de orientare era &%sola c% roza sa$ pe care nord%l era indicat de o săgeată... o floare de crin stilizată. (e glo&%l pămîntesc$ .inia <ozei ― n%mita -i meridian sa% linie de longit%dine ― p%tea fi orice linie imaginară care %nea (ol%l 'ord c% (ol%l *%d. Exista$ desig%r$ o infinitate de .inii ale <ozelor$ fiindcă prin orice p%nct de pe glo& p%tea fi trasat %n meridian între cei doi poli. (rimii na/igatori a% /r%t însă dintotdea%na să -tie care dintre aceste linii p%tea fi considerată a&ev'rata .inie a <ozei ― longit%dinea zero ― cea de la care ar fi încep%t măs%rătoarea t%t%ror celorlalte meridiane ale glo&%l%i. !n prezent$ linia aceasta trecea prin @reenwich$ 5nglia. Dar n% f%sese întotdea%na a-a. 3% m%lt înainte ca @reenwich să fie considerat prim%l meridian$ longit%dinea zero a (ămînt%l%i trecea prin (aris$ chiar prin &iserica *aintA*%lpice. Banda de alamă de aici era %n memento al acest%i prim meridian zero al l%mii -i$ c% toate că localitatea engleza îi răpise (aris%l%i această onoare în 1ZZZ$ ini iala .inie a <ozei era încă /izi&ilă -i azi. ― 5-a că legenda este reală$ îi explicase !n/ă ător%l. 3heia de &oltă a 2rdin%l%i este asc%nsă ― se sp%ne ― 0s%& semn%l <ozei0. 5c%m$ a-ezat în gen%nchi întrAo strană$ *ilas pri/i în B%r -i asc%ltă atent$ pentr% a se asig%ra că n% se mai află nimeni în &iserică. (entr% o clipă$ i se păr% că a%de %n fo-net în &alcon%l cor%l%i. <idică fr%ntea -i pri/i întrAacolo timp de cîte/a sec%nde. 'imic. 0*înt sing%r.0 *e ridică$ se întoarse c% fa a la altar -i făc% trei plecăci%ni. 5poi se răs%ci spre stînga -i %rmă linia de alamă spre nord$ pînă la o&elisc.

;6

!n acel moment$ pe 5eroport%l )nterna ional .eonardo da +inci din <oma$ -%ier%l tren%l%i de aterizare pe pistă îl trezi pe episcop%l 5ringarosa din mo ăială. 05m a ipit0$ î-i sp%se$ mirat că iz&%tise să se lini-tească întrAatît încît să adoarmă. ― Benvenuto a Eoma! le %ră pilot%l. <idicînd%Ase$ 5ringarosa î-i netezi s%tana neagră -i î-i permise să schi eze %n s%rîs. L%sese o călătorie pe care o făc%se c% plăcere. 05m fost prea m%lt timp în defensi/a0. !n noaptea asta însă$ reg%lile se schim&aseră. 3% n%mai cinci l%ni în %rmă$ episcop%l se temea pentr% /iitor%l 3redin ei. 5c%m$ parcă prin însă-i /oia Domn%l%i$ sol% ia apăr%se de la sine. 0)nter/en ie di/inăD0 Dacă în (aris tot%l dec%rgea conform plan%l%i$ 5ringarosa a/ea să intre c%rînd în posesia %n%i o&iect gra ie căr%ia /a de/eni cel mai p%ternic om al cre-tinătă ii. 23 *ophie aB%nse la %-ile mari de lemn ale sălii în care se afla Mona Lisa c% răs%flarea tăiată. !nainte să intre$ pri/irea i se opri$ fără /oia ei$ pe capăt%l c%loar%l%i$ %nde$ la /reo do%ăzeci de metri$ zăcea cada/r%l &%nic%l%i ei$ încă s%& razele de l%mina ale &ec%l%i s%spendat. Br%sc$ se sim i c%prinsă de rem%-cări$ de o triste e prof%ndă$ amestecată c% %n sentiment de /ino/ă ie. Bătrîn%l încercase de atîtea ori să ia legăt%ra c% ea în %ltimii zece ani$ -i tot%-i ea rămăsese de neclintitG scrisorile -i coletele primite de la el zăcea% -i ac%m nedeschise întrA%n sertar. 0Dar mAa min itD :iAa asc%ns ni-te secrete c%mpliteD 3e era să facHD0 5-a că îl respinsese contin%%. )nflexi&ilă. 5c%m &%nic%l ei era mort -i încerca săAi /or&ească de dincolo de mormînt. Mona Lisa. !mpinse %-ile mari de lemn$ care se deschiseră %-or. <ămase în prag o clipă$ cercetînd c% pri/irea încăperea drept%nghi%lară. Mi aici străl%cea aceea-i l%mină palidă$ ro-iatică. *alle des Etats se afla întrA%n%l dintre p% inele culs:&e:sac ale m%ze%l%i ― pe %n c%loar care se înf%nda$ fiind sing%ra sală în afară :arii @alerii. (e peretele din fa a %-ii ― %nica intrare în încăpere ― trona %n Botticelli de mari dimensi%ni. *%& el$ pe podea$ o imensă canapea octogonală ser/ea drept p%nct de respiro pentr% miile de /izitatori ce se oprea% aici pentr% a admira cea mai de pre comoară a .%/r%l%i. 3hiar înainte de a intra$ *ophie î-i dăd% seama că din sală lipsea ce/a. 2 l%mină neagră. (ri/i din no% spre tr%p%l inert al &%nic%l%i ei$ înconB%rat de cele mai /ariate dispoziti/e electronice. Dacă ar fi lăsat -i aici %n mesaB$ în mod cert lA ar fi scris c% %n pix c% l%mină neagră. 9răgînd adînc aer în piept$ o l%ă la f%gă spre pata de l%mină ce scălda cada/r%l. )ncapa&ilă să pri/ească tr%p%l &%nic%l%i ei$ î-i concentră aten ia as%pra echipamentelor (9*. @ăsi %n pix c% %ltra/iolete$ îl p%se în &%z%nar%l Bachetei -i f%gi înapoi$ spre *alle des Etats. 5B%nse la col $ pă-i peste prag -i se opri &r%sc. Din încăpere răz&ăt% pînă la ea s%net%l nea-teptat al %nor pa-i înă&%-i i. 0E cine/a înă%ntr%D0 2 sil%etă fantomatică î-ni din pîcla ro-iatică. *ophie sări înapoi$ speriată. ― 5ici erai D Moapta răg%-ită a l%i .angdon străp%nse aer%l -i sil%eta se opri drept în fa a ei. C-%rarea pe care o resim i n% d%ră decît o clipă. ― <o&ert$ iAam sp%s să f%gi de aiciD Dacă Lache...

;4

― Cnde ai fostH ― 5m l%at %n pix c% l%mină neagră$ -opti ea$ arătînd%AiAl. Dacă &%nic%l miAa lăsat %n mesaB aici... ― *ophie$ asc%ltăD .angdon încercă săA-i potolească trem%r%l /ocii$ în /reme ce ochii l%i al&a-tri o pri/ea% intens. ― .iterele (.*... mai înseamnă -i altce/a pentr% tineH 2rice altce/aH De teamă că /ocile lor ar p%tea fi a%zite de pe c%loar$ îl trase în sală -i închise %-ile în %rma lor$ fără zgomot. ― FiAam sp%s$ ini ialele înseamnă (rin esa *ophie. ― Mti%$ dar leAai mai /ăz%t -i alt%nde/aH B%nic%l tă% a folosit /reodată literele (.*. -i 0n alt fel? 3a o monogramă$ pe hîrtia de coresponden ă sa% pe /re%n o&iect personalH !ntre&area o s%rprinse. 03%m ar p%tea -ti el %na ca astaH0 *ophie mai /ăz%se$ întrAade/ăr$ ini ialele acelea întrA%n fel de monogramă. Era c% o zi înainte de a no%a ei ani/ersare. (e f%ri-$ scotocea prin casă în că%tarea cado%l%i pe care a/ea săAl primească a do%a zi. 'ici at%nci n% s%ferea secretele. 03e miAa l%at &%nic%l an%l acestaH0 se între&a$ scormonind prin toate sertarele -i d%lap%rile. 0:iAa c%mpărat oare păp%-a pe care miAo dorescH Mi %nde o fi asc%nsAoH0 3%m n% găsise nimic$ feti a î-i ad%nase c%raB%l necesar ca să cerceteze -i dormitor%l &%nic%l%i. Mtia că n% are /oie acolo$ dar &%nic%l era Bos$ adormit pe canapea. 02 să trag p% in c% ochi%lD0 L%ri-înd%Ase pe /îrf%ri$ atentă la podea%a de lemn care scîr îia$ *ophie că%tase în d%lap$ printre l%cr%rile &ătrîn%l%i. 'imic. *%& pat... 9ot nimic. *e apropiase de &iro%$ deschisese sertarele %n%l cîte %n%l$ scotocind c% griBă în fiecare. 05ici tre&%ie să fie ce/a pentr% mineD0 5B%nsese la sertar%l de Bos$ dar n% găsise nici o păp%-ă. Dezamăgită$ trăsese de %ltim%l sertar -i dăd%se la o parte ni-te haine negre pe care n% le mai /ăz%se la el. 9ocmai se pregătea să închidă sertar%l$ cînd ce/a care l%cea$ a%ri%$ îi atrase aten ia. (ărea %n ceas de &%z%nar$ c% lan $ dar -tia că &%nic%l n% p%rta a-a ce/a. )nima încep%se săAi &ată c% p%tere cînd î-i dăd%se seama ce tre&%ia să fie. 0Cn lăn i-orD0 *ophie scosese lan %l din sertar$ atentă să n% deranBeze ce/a din cameră. *pre s%rprinderea ei$ la capăt%l lan %l%i se afla o cheie de a%r. @rea -i străl%citoare. Lascinată$ o ridică în mînă. '% semănă c% nici %na dintre cheile pe care le /ăz%se ea pînă at%nciG maBoritatea era% plate$ c% zim i asc% i i$ dar aceasta a/ea %n fel de t%& tri%nghi%lar c% mici gă%rele deAa l%ng%l l%i. 3apăt%l mare$ a%ri%$ a/ea forma %nei cr%ci$ dar mai deose&ite ― c% &ra ele egale$ ca semn%l pl%s de la matematică. !n miBloc%l cr%cii era gra/at %n sim&ol ci%dat ― do%ă litere împletite -i %n fel de desen floral. ― (.*.$ -optise ea$ încr%ntînd%Ase. 03eAo mai fi -i astaH0 ― *ophieH a%zise /ocea &%nic%l%i care stătea în prag. *periată$ se întorsese -i scăpase cheia din mînă$ apoi rămăsese c% pri/irea plecată$ temînd%Ase să se %ite în ochii &%nic%l%i. ― !mi... îmi că%tam cado%l de zi%a mea$ sp%sese nep%tînd%Al pri/i în ochi$ con-tientă că îi trădase încrederea în ea. :%lt timp ― ei i se păr%se aproape o eternitate ― &%nic%l o pri/ise tăc%t$ din %-ă. !n cele din %rmă$ oftase îndel%ng$ necăBit: ― <idicAo$ *ophie. Leti a se conformase. B%nic%l se apropiase apoi de ea. ― *ophie$ tre&%ie să respec i intimitatea celorlal i. 3% &lînde e$ îngen%nchease lîngă ea -iAi l%ase cheia din mînă$ adă%gînd: 3heia aceasta este foarte importantă. Dacă ai fi pierd%tAo... +ocea calmă a &ătrîn%l%i o făcea să se simtă -i mai /ino/ată.

;#

― !mi pare ră%$ gran&: Fre. Loarte ră%D 3redeam că e %n lăn i-or pentr% ani/ersarea mea. B%nic%l o pri/ise în lini-te cîte/a sec%nde: ― ! i mai sp%n încă o dată$ *ophie$ fiindcă este foarte important. 9re&%ie să în/e i să respec i intimitatea celor din B%r%l tă%. ― Da$ gran&: Fre. ― +om mai /or&i despre asta altădată. 5c%m$ sînt în grădină ni-te &%r%ieni care tre&%ie sm%lse. Leti a plecase în f%gă. 5 do%a zi diminea a$ n% primise nici %n cado% de la &%nic%l ei. 'ici n% mai a-teptase %n%l$ d%pă ceea ce făc%se. Dar nici măcar n%Ai %rase 0.a m%l i ani0 ― toată zi%a. 9ristă$ seara se retrăsese în camera ei. 3înd să se c%lce$ pe pernă o a-tepta %n &ile el. (e &ile el ― o ghicitoare simplă. !ncă dinainte de a o dezlega$ pe chip%l ei apăr%se %n zîm&et. 0Mti% ce esteD0 B%nic%l procedase la fel c% ea în diminea a de 3răci%n. 02 /înătoare de comoriD0 'eră&dătoare$ se concentrase as%pra ghicitorii$ pînă ce o dezlegă. *ol% ia o îndr%mase spre o altă aripă a casei$ %nde găsise %n al doilea &ile el c% o a do%a enigmă. 2 rezol/ase -i pe aceasta$ f%gind spre %rmător%l &ile el. 5lergă de coloA colo prin casă$ de la %n indici% la alt%l$ -i aB%nse -i la %ltim%l$ care o trimitea din no% în dormitor%l ei. 2 l%ase la f%gă pe scări$ dăd%se &%zna în cameră -i încremenise în prag. 3hiar în miBloc%l încăperii$ trona o &icicletă ro-ie$ străl%citoare$ c% o f%ndă prinsă de ghidon. *ophie ipase în g%ra mare de &%c%rie. ― Mti% că iAai dorit o păp%-ă$ sp%sese &%nic%l$ care îi zîm&ea din col %l camerei. Dar mAam gîndit că de &icicletă te /ei &%c%ra mai m%lt. 5 do%a zi$ &%nic%l o în/ă ase să meargă c% &icicleta$ alergînd în %rma ei pe aleea din fa a casei. 3înd *ophie o l%ase pe pel%ză -i se dezechili&rase$ căz%seră amîndoi în iar&ă$ rostogolind%Ase -i rîzînd în hohote. ― 5ran&: Fre, îl îm&ră i-ase feti a$ îmi pare c% ade/ărat ră% pentr% cheie. ― Mti%$ drăg% a mea. 9eAam iertat. Mtii &ine ca n% pot să mă s%păr pe tine. B%nicii -i nepoatele î-i iartă totdea%na gre-elile. *ophie -tia că nAar tre&%i să între&e$ dar n% se p%tea stăpîni: ― Dar ce deschideH 'Aam mai /ăz%t niciodată a-a o cheieD Era foarte drăg% ăD B%nic%l tăc%se pentr% cîte/a momente$ iar feti a î-i dăd%se seama că iar ezită săAi răsp%ndă. "5ran&: Fre n% minte niciodată.0 ― Deschide o c%tie$ replicase el în cele din %rmă. 2 c%tie în care păstrez m%lte secreteD *ophie se &os%mflase: ― '% pot să s%făr secreteleD ― Mti%$ dar acestea sînt secrete importante. Mi întrAo zi /ei în/ă a să le apreciezi la fel de m%lt ca -i mine. ― 5m /ăz%t do%ă litere pe cheie -i o floareD ― Da$ este floarea mea preferată. ) se sp%ne fleur:&e:lis. 5/em -i noi în grădină. 3ele al&e. 'oi le n%mim crini. ― .e -ti%D *înt -i preferatele meleD ― 5t%nci$ hai să facem o în elegere. *prîncenele &%nic%l%i se ridicaseră ca de fiecare dată cînd a/ea de gînd să o p%nă la încercare: ― Dacă po i să păstrezi secret%l despre cheia aceea -i nicio&at' nAo să mai pomene-ti despre ea$ nici c% mine -i nici c% altcine/a$ întrAo zi am să iAo da% ie. *ophie n%A-i p%t%se crede %rechilor: ― 5de/ăratHD ― (romitD 3înd /a /eni /remea$ cheia /a fi a ta. De fapt$ are înscris -i n%mele

;;

tă% pe ea. ― Ba n%$ se încr%ntase feti a. 5colo scrie (.*. '%mele me% n% e (.*.D B%nic%l se %ită atent prin preaBma de parcă ar fi /r%t să se asig%re că n%Ai asc%ltă nimeni$ apoi îi răsp%nse în -oaptă: ― Bine$ *ophie$ dacă tre&%ie nea 'rat să -tii$ (.*. e %n codG astea sînt ini ialele tale secrete. Ea făc%se ochii mari: ― 5m e% ini iale secreteH ― Desig%rD 'epo elele a% 0ntot&eauna ini iale secrete$ pe care n%mai &%nicii le c%nosc. ― (.*.H ― Princesse So !ie, o ademeni el. Leti a chicotise: ― Dar n% sînt o prin esăD ― (entr% mine e-tiD Din zi%a aceea$ niciodată n% mai /or&iseră despre cheia a%rie. )ar ea de/enise pentr% el (rin esa *ophie. !n *alle des Etats$ *ophie rămăsese tăc%tă$ căzînd pradă amintirilor d%reroase. ― )ni ialele$ insistă .angdon$ pri/indAo strani%. .eAai mai /ăz%t %nde/aH (arcă a%zea -i ac%m c%m /ocea &%nic%l%i ei îi -optea pe coridoarele m%ze%l%i. 0*ă n% /or&e-ti niciodată despre această cheie$ *ophie. 'ici c% mine -i nici c% altcine/a.0 !l trădase o dată$ ref%zînd săAl ierte$ -i ac%m se între&a dacă îi poate în-ela iară-i a-teptările. 0(.*. găse-teAl pe <o&ert .angdon.0 B%nic%l /oise ca american%l sAo aB%te. ,otărîtă$ înclină cap%l: ― Da$ am mai /ăz%t o dată ini ialele (.*. 3înd eram mică. ― CndeH ― (e ce/a ce era foarte important pentr% el$ răsp%nse ea d%pă o sc%rtă ezitare. .angdon contin%a sAo pri/ească în ochi$ la fel de intens. ― *ophie$ gînde-teAte &ine$ fiindcă e cr%cial. ! i aminte-ti daca ini ialele era% înso ite de %n sim&olH 2 fleur:&e:lis? 9înăra se trase %n pas înapoi$ s%rprinsă: ― Dar... c%m de -tii astaHD .angdon î-i co&orî -i mai m%lt /ocea: ― *înt aproape sig%r ca &%nic%l tă% făcea parte dintrAo societate secretă. 2 foarte /eche -i tainică fră ie. *ophie sim i %n nod în stomac. Mi ea a/ea aceea-i con/ingere. 9imp de zece ani încercase să %ite incident%l care îi confirmase ori&ila &ăn%ialăG /ăz%se at%nci ce/a de neimaginat. De neiertat. ― 5cea fleur:&e:lis, contin%ă .angdon$ com&inată c% in ialele (.*.$ constit%ie sigla oficială a fră iei. Cn fel de &lazon al ei$ dacă /rei. ― De %nde -tii t%H !n sinea ei$ *ophie se r%ga să n%Al a%dă pe american sp%nînd că 1i el era mem&r%. ― 5m scris depre ordin%l acesta. *t%dierea sim&ol%rilor folosite de societă ile secrete este %na dintre specializările mele. Lră ia se n%me-te Le Prieur- &e Sion ― 0*tăre ia din *ion0. 5re sedi%l aici$ în Lran a$ dar atrage mem&ri din întreaga E%ropă. De fapt$ este %na dintre cele mai /echi societă i secrete care a% s%pra/ie %it pînă în zilele noastre. *ophie n% a%zise niciodată despre ea. .angdon contin%ă să /or&ească precipitat: ― (rintre mem&rii ei sAa% aflat %nele dintre cele mai de seamă personalită i

;"

c%lt%rale ale istoriei$ oameni ca Botticelli$ sir )saac 'ewton sa% +ictor ,%go. Mi ― adă%gă el d%pă o pa%ză$ pentr% efect ― .eonardo da +inci. ― Da +inci a făc%t parte dintrAo organiza ie secretăH îl între&ă *ophie$ %l%ită. ― *Aa aflat la cond%cerea ei între 1#10 -i 1#19$ ca :are :aestr% al fră iei ― fapt care ar p%tea explica pasi%nea &%nic%l%i tă% pentr% opera l%i. !ntre el -i .eonardo a existat %n fel de rela ie de fraternitate istorică. Mi tot%l se potri/e-te perfect c% fascina ia amînd%rora pentr% iconologia zeită ilor$ pNgînism$ di/inită i feminine -i dispre %l fa ă de Biserică. Lră ia a fost rec%nosc%tă dintotdea%na pentr% /enerarea sacr%l%i feminin. ― +rei să sp%i că gr%parea asta este$ de fapt$ %n c%lt ce se închină %nei zei e păgîneH ― :ai degra&ă e cel mai reprezentati/ c%lt de acest gen. !n pl%s ― -i chiar mai important ― fră ia este c%nosc%ta ca păstrătoarea %n%i secret stră/echi ― %n%l care îi conferă o p%tere extraordinară. !n ci%da con/ingerii a&sol%te care se citea în ochii l%i .angdon$ *ophie n% sim ea decît neîncredere. 0Cn c%lt păgîn secretHD 3ond%s odinioară de .eonardo da +inciWHD0 9ot%l părea o c%lme a a&s%rdită ii. Mi tot%-i$ în /reme ce ra i%nea ei ref%za să creadă$ gînd%rile îi z&%rară c% zece ani în %rma$ la noaptea în care îl s%rprinsese din gre-eală pe &%nic%l ei -i /ăz%se ceea ce nici ac%m n% p%tea accepta. 05sta să fie oare explica ia...H0 ― )dentitatea mem&rilor act%ali ai ordin%l%i este păstrată s%& %n secret strict$ dar floarea de crin -i ini ialele (.*. pe care leAai /ăz%t în copilărie constit%ie o do/adă clară. '% pot apar ine decît fră iei .e (rie%rR de *ion. *ophie î-i dăd% seama că <o&ert .angdon -tia despre &%nic%l ei m%lt mai m%lte decît î-i închip%ise ea. 5merican%l a/ea o s%medenie de c%no-tin e pe care i le p%tea împărtă-i$ dar loc%l în care se afla% n% era tocmai potri/it. ― '%Ami pot permite săAi las să p%nă mîna pe tine$ <o&ertD 5/em încă m%lte de disc%tat. 9re&%ie să f%giD (rofesor%l n% a%zi decît m%rm%r%l sla& al glas%l%i ei. '% a/ea de gînd să f%gă nicăieriG de fapt$ ac%m era pierd%t întrAo c% tot%l altă l%me. 2 l%me în care secrete stră/echi răz&ătea% la s%prafa ă$ iar istorii %itate se profila% printre %m&rele trec%t%l%i. !ncet$ de parcă sAar fi mi-cat pe s%& apă$ întoarse cap%l -i pri/i prin cea a ro-iatică spre Mona LisaG ― ?leur:&e:lis... 0floarea .isei0... Mona Lisa. 9ot%l se îm&ina perfect$ ca o simfonie tăc%tă ce amintea de cele mai tainice secrete ale *tăre iei din *ion -i de .eonardo da +inci. .a cî i/a 8ilometri depărtare$ pe mal%l *enei$ dincolo de Dom%l )n/alizilor$ -ofer%l %n%i camion c% remorcă d%&lă frînă &r%sc la /ederea armelor îndreptate as%pra l%i prin par&riz. B%imac$ om%l pri/i c%m %n căpitan al (oli iei =%diciare$ c%prins parcă de o t%r&are nea-teptată$ înhă ă o &%cata de săp%n din remorca l%i -i$ c% %n mîrîit g%t%ral$ o az/îrle în apele în/ol&%rate ale *enei.

24 *ilas î-i ridică pri/irea spre /îrf%l o&elisc%l%i$ înghi ind parcă din pri/iri coloana masi/ă de marm%ră. De emo ie$ m%-chii i se încordaseră. 3ercetă încă o dată împreB%rimile$ ca să se asig%re că este sing%r în &iserică$ -i apoi îngen%nche la &aza coloanei$ n% din c%cernicie$ ci din necesitate.

;Z

03heia de &oltă este asc%nsă s%& .inia <ozei. .a &aza o&elisc%l%i din &iserica *aintA*%lpice.0 9oate /ictimele sale sp%seseră acela-i l%cr%. 5-ezat în gen%nchi$ pipăi pardoseala de piatră. '% se /edea nici o fis%ră sa% /re%n alt semn care să indice că ar exista o dală deta-a&ilă$ a-a că încep% să ciocănească %-or$ c% încheiet%rile degetelor$ în podea. Crmînd direc ia &enzii de alamă spre o&elisc$ l%ă fiecare dală în parte. !n cele din %rmă$ %na dintre ele scoase %n s%net aparte. 0E %n loc gol dedes%&tD0 *ilas zîm&i. +ictimele l%i îi sp%seseră ade/ăr%l. <idicînd%Ase$ pri/i în B%r$ că%tînd ce/a c% care să desprindă plăcile din pardoseală. *%s$ în &alcon$ sora *andrine î-i înă&%-i %n strigăt de s%rprindere. 3ele mai negre temeri ale sale se ade/eriră. +izitator%l noct%rn n% era deloc ceea ce părea. :isterios%l căl%găr /enise la *aintA*%lpice c% o misi%ne. 2 misi%ne secretă. 0Dar n% e-ti sing%r%l care are secrete0$ -opti ea$ ca să nAo a%dă. *ora *andrine Bieil se afla aici pentr% a îngriBi lăca-%l sfînt$ dar -i pentr% aAl ocroti. )ar în această noapte$ stră/echea roată se p%sese în mi-care. *osirea acest%i nec%nosc%t la poalele o&elisc%l%i era %n semnal din partea fră iei. 0Cn strigăt m%t de s%ferin ă.0

25 5m&asada *C5 din (aris este găzd%ită întrA%n ansam&l% compact de clădiri pe 5/en%e @a&riel$ p% in mai spre nord de 3hampsAElQsRes. +ast%l complex care se întinde pe mai &ine de do%ă hectare este considerat teritori% americanG c% alte c%/inte$ to i cei afla i în perimetr%l să% se află s%& inciden a acelora-i legi cărora li se s%p%n cetă enii americani în propria ară. 2peratoarea de noapte a centralei telefonice de la am&asadă citea edi ia interna ională a re/istei +ime, cînd în &iro% se a%zi z&îrnîit%l familiar. ― 5m&asada *C5$ răsp%nse ea. ― B%nă seara. 5m ne/oie de aB%tor%l d%mnea/oastră. 3el care s%nase /or&ea întrAo engleză c% accent fran %zesc -i$ în ci%da adresării politicoase$ ton%l l%i părea oarec%m rigid$ oficial. ― :i sAa sp%s că a/e i pentr% mine %n mesaB telefonic pe sistem%l a%tomat de prel%are. :ă n%mesc .angdon. Din păcate$ miAam %itat cod%l de acces. +Aa- fi rec%noscător dacă mAa i p%tea aB%ta. 2peratoarea tăc% o clipă$ ned%merită. ― !mi pare ră%$ domn%le. :esaB%l d%mnea/oastră este pro&a&il foarte /echi. *istem%l a%tomat a fost desfiin at ac%m doi ani$ din moti/e de sec%ritate. Mi$ în pl%s$ toate cod%rile de acces sînt formate mai no% din cinci cifre. 3ine /Aa sp%s că a/em %n mesaB pentr% d%mnea/oastrăH ― Deci nu a/e i %n sistem a%tomat de prel%are a mesaBelorH ― '%$ domn%le. 2rice mesaB este prel%at -i scris pe hîrtie de %n%l dintre operatorii no-tri. 3%m sp%nea i că /ă n%mi iH Dar om%l închisese deBa. Bez% Lache se plim&a f%rios pe mal%l *enei$ total de&%solat. Era sig%r căAl /ăz%se pe .angdon cînd formase %n n%măr local$ tastînd %n cod de trei cifre -i

;9

asc%ltînd apoi o înregistrare. 0Dar dacă n% a s%nat la am&asadă$ c%i mama drac%l%i iAa telefonatHD0 3hiar în acel moment$ cînd pri/irea îi căz% pe propri%l să% cel%lar$ î-i dăd% seama că are răsp%ns%l în mînă. 05merican%l a s%nat de pe telefon%l me%D0 5ccesînd meni%l aparat%l%i$ acesta afi-ă lista apel%rilor recente -i identifică imediat n%măr%l la care s%nase .angdon. Cn n%măr de (aris$ %rmat de cod%l 4#4. ― 9astă la rînd%l l%i cifrele -i a-teptă. !ntrA%n tîrzi% îi răsp%nse o /oce de femeie: "Bon%our, vous ;tes "ien c!ez So !ie 4eveu. <e suis a"sente our le moment, mais..." Bez% Lache sim i c%m sîngele îi clocote-te$ în /reme ce tastă cod%l 4A#A4.

26 !n ci%da rep%ta iei sale$ Mona Lisa n% măsoară decît aproximati/ cincizeci de centimetri pe optzeci$ fiind chiar mai mică decît reprod%cerile sale care se /înd în magazinele de s%/enir%ri din incinta m%ze%l%i. Este exp%să pe peretele dinspre nordA/est în *alle des Etats$ în spatele %n%i pano% protector din plexiglas$ gros de cinci centimetri. (ictată pe %n s%port din lemn de plop$ atmosfera înce o-ată$ aparent ireală a ta&lo%l%i a fost atri&%ită tehnicii sfumato folosite de .eonardo$ în care formele par a se dizol/a %nele în altele. De cînd a fost exp%să prima dată la .%/r%$ Mona Lisa ― La <ocon&e, c%m i se sp%ne în Lran a ― a fost f%rata de do%ă ori$ %ltima dată în 1911$ cînd a dispăr%t din .e *alon 3arrR$ s%pran%mit de francezi "La salle im -n-tra"le". (arizienii plîngea% pe străzi$ iar în ziare apărea% articole în care ho ii era% implora i să ret%rneze ta&lo%l. Doi ani mai tîrzi%$ Mona Lisa a fost descoperită asc%nsă în peretele fals al %n%i c%făr găsit întrAo cameră de hotel din Lloren a. .ăm%rindAo pe *ophie că n% /a f%gi din m%ze% s%& nici o formă$ .angdon pri/i spre peretele de nordA/est al sălii. 9a&lo%l se afla la do%ăzeci de metri în fa a lor$ cînd *ophie aprinse lanterna c% l%mină neagră -i încep% să mat%re metodic podea%a c% fascic%l%l p%rp%ri%$ în că%tarea %n%i indici% scris de &%nic%l ei c% cerneală l%miniscentă. .îngă ea$ .angdon sim ea deBa fiorii de emo ie careAi înso ea% de fiecare dată întîlnirea c% marile opere de artă. :iBind%A-i ochii$ încercă să stră&ată c% pri/irea dincolo de cerc%l de l%mină /ioletă. !n stînga$ se zărea masa octogonală a canapelei$ ca o ins%lă înt%necată pe marea calmă a parchet%l%i. DeBa p%tea distinge caseta de sticlă protectoare de pe perete. !n spatele ei$ ca în izolarea %nei cel%le de închisoare$ se afla cea mai cele&ră pict%ră din l%me. .angdon -tia &ine că %nicitatea ei printre operele de artă n% a/ea nimic deAa face c% s%rîs%l enigmatic al personaB%l%i -i nici c% interpretările care de care mai misterioase ale di/er-ilor istorici de artă$ mai m%lt sa% mai p% in profesioni-ti. Mona Lisa era cele&ră p%r -i simpl% fiindcă .eonardo declarase că ta&lo%l este cea mai desă/îr-ită realizare a sa. (%rtase pînza c% el în toate călătoriile pe care le făc%se -i$ între&at de ce$ le răsp%ndea că n% se poate despăr i de această s%&limă expresie a fr%m%se ii feminine. 3% toate acestea$ m%l i speciali-ti &ăn%ia% că aprecierile l%i da +inci n% a/ea% nici o legăt%ră c% măiestria sa artistică. De fapt$ ta&lo%l era doar %n &anal portret realizat în tehnica sfumato. +enera ia c% care îl pri/ea a%tor%l să% deri/a ― s%s inea% m%l i istorici de artă ― din ce/a m%lt mai prof%nd: %n mesaB asc%ns 0printre rînd%rile0 pict%rii. 3% alte c%/inte$ Mona Lisa era %na dintre cele mai ingenioase -i mai &ine doc%mentate gl%me c% poantă asc%nsă. 5mestec%l ei complex de d%&le în eles%ri -i al%zii spirit%ale f%sese dez/ăl%it pe larg în nen%mărate l%crări de istorie a artei -i$ c% toate acestea$ în mod s%rprinzător$

"0

!n mod tradi ional$ conceptelor de masc%lin -i feminin li se atri&%ie oriA entări diferite ― stînga apar ine feminin%l%i$ iar dreapta masc%lin%l%i. !nsă . 5 a%zit /re%n%l dintre /oi despre %n ze% egiptean pe n%me 5monH ― (ăi$ daD strigă m%sc%los%l.angdon în timp ce se apropia de ta&lo%. !nsă$ indiferent care a fost inten ia pictor%l%i$ @ioconda n% este nici &ăr&at$ nici femeie.0 '% c% m%lt timp în %rmă$ profesor%l dez/ăl%ise secret%l @iocondei în fa a %n%i p%&lic cît se poate de neo&i-n%it ― cî i/a de in% i de la (enitenciar%l Essex 3o%ntQ.isa asta e o tipesă %rîtăH .eonardo să gre-ească. ― 5 datAoAn &arăH între&ase %n%l dintre de in% i. *eminar%l s%s in%t în închisoare făc%se parte dintrAo ini iati/ă a Cni/ersită ii .angford$ strigase %n m%sc%los. . .ermes -i 5frodita$ dar ce/a îi sp%nea că -iAar fi răcit g%ra de pomană. 0'%Ai nici %n mister aici0$ î-i sp%se . El credea că s%flet%l %man n% poate aB%nge la il%minare decît dacă de ine deopotri/ă elemente feminine -i masc%line.ar/ard$ menită să introd%că %n pl%s de ed%ca ie în sistem%l penitenciar american ― 03%lt%ră pentr% condamna i0$ c%m o n%mea% colegii l%i.eonardo da +inci a fost homosex%al. ― (osi&il. . '% prea o&i-n%ia .isa pare mai mare /ăz%tă dinspre stînga decît dinspre dreapta. Da +inci a pictat linia orizont%l%i în partea stîngă m%lt mai Bos decît în dreapta. De fapt$ a fost %n mic tr%c al l%i. Era ze%l fertilită ii masc%lineD (rofesor%l rămăsese %l%it. ― E-ti sig%r că toată chestia deAo sp%se-i n%Ai doar %n fel împopo onat deAa zice că :ona .eonardo da +inci neAa lăsat %n indici% care s%gerează clar că pict%ra sa este$ întrAade/ăr$ androgină.eonardo era %n farsor de primă clasă -i analizele comp%terizate ale ta&lo%l%i -i ale a%toportretelor artist%l%i a% rele/at %nele p%ncte de o similaritate %imitoare.angdon iz&%cnise în rîs: ― (oate că ai dreptate. ― Ei$ istoricii o&i-n%iesc sAo sp%nă p% in altfel$ dar întrAade/ăr$ . (ortret%l poartă în el %n s%&til mesaB de androginitateG e o îm&inare a am&elor principii. ― ExcelentD 5mon era reprezentat$ întrAade/ăr$ ca %n om c% cap de &er&ec$ "1 . Deoarece da +inci era %n mare fan al principi%l%i feminin$ a procedat astfel încît @ioconda l%i să pară mai maiest%oasă pri/ită din st0nga. ― 2&ser/a i$ /ă rog$ îi îndemnase . 2 mică gl%mă a %n%i maestr%.angdon n% c%no-tea respecti/a marcă$ dar era &%c%ros să afle că fa&rican ii încerca% astfel să mai c%lt%ralizeze masele. ― 3a feti ele c% coco-ei$ adicăH <emarca stîrnise hohote de rîs în sală. 0'ici %n mister. ― 5-a scrie pe toate c%tiile c% prezer/ati/e 5mon$ explică matahala$ rînBind larg.ei$ domn%le . (rofesor%l rîsese %-or: ― '%. Liindcă peisaB%l de f%ndal în partea stîngă este pictat p% in mai Bos$ :ona . ― 5%zisem e% că a fost poponarD exclamase %n tip măr%n el$ c% cioc. !n fa a proiector%l%i instalat în &i&lioteca închisorii$ profesor%l disc%tase despre secret%l Mona Lisei c% de in% ii care doriseră să participe la seminar$ oameni d%ri -i neciopli i$ însă s%rpinzător de interesa i. ― Mi deAaia a/ea ideile alea c% chestiile feminineH ― :ai &ine sp%s$ da +inci tindea spre echili&r%l dintre masc%lin -i feminin. 5% desenat pe fa ă %n tip c% cap de &er&ec -i scrie că e ze%l egiptean al fertilită ii.p%&lic%l considera -i astăzi sur0sul ei ca fiind chintesen a mister%l%i.angdon se gîndise o clipă să facă o paranteză etimologică despre termen%l hermafrodit -i conexi%nile sale c% . Este ade/ărat că Mona Lisa e$ de fapt$ portret%l l%i da +inci în rochieH E% a-a am a%zit.angdon apropiind%Ase de imaginea proiectată pe perete$ că f%ndal%l n% este deloc %niform. ― .

"1 . ― '%Ai nimic aiciD !n acea clipă$ . (rin %rmare$ a/em ze%l masc%lin$ 5mon ― contin%a el$ scriind n%mele pe o hîrtie în drept%l proiector%l%i. *ophie a/ea dreptate: =ac>%es *a%ni?re trec%se întrAade/ăr prin fa a Mona Lisei înainte de aA-i da sfîr-it%l. Mi a/em totodată di/initatea feminină$ )sis.angdon n% /ăz% nimic. Mti% sig%r că miAa lăsat %n mesaB în sala aceasta.a încep%t$ . Ea iAa sp%s.. 5mîndoi încremeniră. 3% o mînă trem%rîndă$ îndrepta fascic%l%l de l%mină neagră as%pra %n%i loc an%me pe podea. .isei este androgină$ n%mele ei e o anagramă a com%ni%nii di/ine dintre masc%lin -i feminin. 27 5-ezat la &iro%l l%i *a%ni?re$ locotenent%l 3ollet asc%lta la telefon%l pe care -iAl presa pe %reche. 5cesta$ prieteni$ este mic%l secret al l%i da +inci -i totodată moti/%l pentr% care @ioconda s%rîde atît de enigmatic. (e plastic%l transparent$ -ase c%/inte licărea% p%rp%rii$ s%prap%se pe fig%ra zîm&itoare a @iocondei. 5poi$ îngen%nchind alăt%ri de ea$ zări o picăt%ră min%sc%lă de lichid %-or fosforescent. ― (oftimHD De ceH ― 5 nai&ii de &%nă între&are$ dar tocmai am asc%ltat o înregistrare care demonstrează că ea iAa /înd%t pont%l.iar promisc%itatea -i coarnele sale c%r&ate a% dat na-tere termen%l%i argotic !orn/ din lim&a engleza$ care desemnează %n ins excitat sex%al. (ictogramă acesteia din %rmă era n%mită în antichitate . ― 'Aar fi /enit aici dacă nAar fi a/%t %n moti/ întemeiat$ -opti ea$ ridicînd%Ase. mîncaA iAa-D &îig%ise %n%l dintre de in% i. *înge.W)*5. 5propiind%Ase c% pa-i repezi de ta&lo%$ l%mină parchet%l chiar în fa a casetei$ legănînd lanterna în stînga -iAn dreapta. ― B%nic%l me% a fost aici$ sp%se *ophie lăsînd%Ase &r%sc să cadă în gen%nchi$ la nici trei metri distan ă de ta&lo%. 05m în eles oare &ineH0 ― 2 &%cată de săp%nHD Dar c%m a aflat .angdon zări o /agă licărire p%rp%rie pe plexiglas%l protector din fa a ta&lo%l%i. *fîr-ind de scris$ se trăsese întrAo parte$ pentr% ca toată l%mea din sala să poată /edea &ine: 05:2' . ― (e &%neH ― (e &%neD Mi -ti i care era corespondent%l feminin al l%i 5monH 3are era zeiţa egipteana a fertilită iiWH !ntre&area l%i rămăsese fără răsp%ns.angdon despre dispoziti/%l de localizareH ― *ophie 'e/e%$ replică Lache. ― (rin %rmare$ domnilor$ pe lîngă fapt%l că fig%ra :ona . (rinzînd mîna l%i *ophie$ diriBă fascic%l%l de l%mină direct spre Mona Lisa. 3ernealăH Br%sc$ î-i aminti pentr% ce an%me era folosită$ de fapt$ l%mina neagră. ― Era )sis$ contin%ă profesor%l..W)*50 ― +ă s%nă c%nosc%tH ― :ona .isa.

― Ei &ine$ nimeni nAa /ăz%tAo ie-ind. ― Le Prieur-.angdon să iasă între timp. ― 3redeam că agent%l 'e/e% a plecat. Mi$ ada%gă Lache d%pă o sc%rtă pa%ză$ sp%neAi ofi er%l%i că agent%l 'e/e% este pro&a&il înă%ntr%$ împre%nă c% american%l.angdon$ se &azează pe credin a că primii capi ai Bisericii 3re-tine a% B%cat %n renghi omenirii$ răspîndind "6 .%/r%G ceilal i oameni %rma% să s%pra/egheze sing%r%l loc din (aris în care american%l ar fi p%t%t găsi adăpost.isei.%/r%l%i. ― Mi nimeni nAa ie-it pe s%& grilaB%l :arii @aleriiH ― 'imeni. (E'9<C 2:D0 ― 9radi ia /enerării di/inită ii feminine$ contin%ă . ― Dar$ căpitane. 9oată l%mea a /az%tAo doar cînd a intrat. 5firmă în mod clar %n%l dintre principiile f%ndamentale ale fră ieiD Deloc lăm%rită$ *ophie st%die mesaB%l ce licărea pe chip%l @iocondei: 0*2 D5<` 9.angdon pri/ea %l%it cele -ase c%/inte ce licărea% pe caseta de plexiglas. 2amenii mei n% pot re/eni la o&iecti/ mai de/reme de cîte/a min%te -i n% /rea% ca . ― Bine$ înseamnă că . ― Hn'untru? Dar ce nai&a face acoloH ― 2fi er%l acela este înarmatH ― Da$ domn%le. 2 !n *alle des Etats$ . 3înd camion%l demară$ Bez% Lache î-i ad%nă oamenii. 03e era în cap%l femeii ăleiaH0 5/ea Lache întrAade/ăr do/ezi că *ophie 'e/e% se amestecase întrA%na dintre opera i%nile D3(=H (e lîngă fapt%l că a/ea să fie concediată$ o a-tepta -i închisoarea. +rea% săAi am pe .angdon se do/edise %n os gre% de ros în seara asta -i$ dacă îl aB%ta *ophie 'e/e%$ a/ea să fie$ pro&a&il$ m%lt mai gre% de prins decît î-i închip%ise el. 5sta demonstrează că &%nic%l tă% era mem&r% al ordin%l%iD *ophie îl pri/i ned%merită: ― +rei sa sp%i că 0nţelegi fraza astaH ― E perfectă$ înc%/iin ă el.angdon -i pe 'e/e% în &ătaia p%-tii cînd mă întorc.E 32' 2L :5'D0 059!9 DE 'E@<C <E'@. -opti .. 0*ă fie încă aici$ în m%ze%H0 ― 2c%păAteD ordona căpitan%l.. 3ollet era %l%it de îndrăzneala tinerei. <o&ert ... 9ext%l părea să pl%tească în aer -i ar%nca o %m&ră trem%rată pe chip%l enigmatic al :ona .angdon se află încă în :area @alerie.3ollet rămăsese m%t. 5m postat acolo %n ofi er din echipa de sec%ritate a . 5t%nci$ %nde e . (entr% mai m%ltă sig%ran ă$ î-i împăr i echipa în do%ă -i îi trimise pe primii înapoi la . ― 9rimiteAl înă%ntr%. Exact a-a c%m a i cer%t.angdon.)C. Este %n ofi er s%perior. ― 5i /ăz%tAo d%mneata plecîndH ― '%$ domn%le$ însă.angdon acum? ― *Aa declan-at între timp /re%na dintre alarmele de incendi%H ― '%. Mi căpitan%l n% /oia să ri-te s%& nici o formă.

3ampania ei &r%tală de 0reed%care0 a credin elor păgîne$ feministe$ se întinsese pe d%rata a trei secole -i folosise metode pe cît de originale$ pe atît de c%mplite. 2dinioară considerate %n element esen ial al il%minării spirit%ale$ femeile f%seseră al%ngate din temple. :oa-ele era% -i ele %cise din ca%za practicilor lor eretice$ pentr% că î-i folosea% c%no-tin ele medicale pentr% a %-%ra d%rerile na-terii ― o s%ferin ă$ s%s inea% reprezentan ii Bisericii$ care n% era altce/a decît &inemeritata pedeapsă a l%i D%mneze% pentr% îndrăzneala E/ei de a g%sta din :ăr%l 3%noa-terii$ făcînd%Ase astfel /ino/ată de păcat%l originar. *înt sig%ră că a încercat săAmi sp%nă mai m%lt decît at0t! (rofesor%l în elese la ce se referea. 3hiar -i astăzi$ mi-cările politice radicale sînt considerate &e st0nga. !ndoiala persista încă pe chip%l l%i *ophie. )nchizi ia 3atolică p%&licase cea mai sîngeroasă carte din istoria omenirii. ― 3onfreria crede că împărat%l 3onstantin cel :are -i s%ccesorii săi a% con/ertit omenirea de la organizarea matriarhală la cre-tinism%l patriarhal$ prin intermedi%l %nei propagande care de/aloriza sacr%l feminin -i elimina pentr% totdea%na di/initatea feminină din religia modernă. )ar propaganda -i /ărsarea de sînge î-i arătaseră roadele.. .angdon n% sAar fi p%t%t pron%n a deocamdatăG mintea l%i încă se chin%ia să pătr%ndă sens%l e/ident al c%/intelor.0 'imeni n% nega %ria-ele efecte &enefice ale religiei as%pra l%mii moderne$ însă istoria /iolentă -i plină de falsitate a Bisericii n% p%tea fi trec%tă c% /ederea..%mea de azi era o do/adă /ie a acest%i fapt. +rem%rile di/inită ii feminine a% ap%s de m%lt. 03rede că -i acesta e tot %n codD0 Dacă exista %n în eles asc%ns în mesaB%l l%i *a%ni?re$ . iar tot ce e malefic este -i sinistru. 'ici măcar asocierea feminin%l%i c% artea st0ng' a tr%p%l%i n% a scăpat de ponegrire. Malleus Maleficarum ― sa% Barosul vr'%itoarelor ― îi îndoctrinase pe oameni ideea 0pericol%l%i reprezentat de femeile li&erAc%getătoare0 -i instr%ise cler%l c% pri/ire la cele mai eficiente metode de a le identifica$ tort%ra -i distr%ge. &re t -i &e. Jar%rile a% fost ar%ncate. (ămînt%lA:amă de/enise o l%me a &ăr&a ilor$ iar zeii distr%gerii -i ai răz&oi%l%i î-i l%a% ce li se c%/enea. 3redincio-ii care înainte sim ea% ne/oia com%ni%nii c% corespondent%l lor feminin pentr% a de/eni %na c% D%mneze% î-i reprima% ac%m imp%ls%rile sex%ale fire-ti -i le considera% l%crarea dia/ol%l%i$ să/îr-ită în cola&orare c% %nealta fa/orită a acest%ia. ― B%nic%l mAa îndr%mat aici$ spre aceste c%/inte. *ophie rămase tăc%tă$ fără săA-i ia ochii de la mesaB%l scris. !n Lran a -i )talia$ c%/intele pentr% 0stînga0 ― gauc!e -i respecti/ sinistra ― a% căpătat semnifica ii prof%nd negati/e$ în /reme ce reciprocele lor de dreapta amintesc de &re tate.ieros @amos ― %ni%nea sex%ală sacră dintre &ăr&at -i femeie$ prin care cei doi de/enea% %n tot spirit%al ― f%sese defăimată$ considerată %n act profan$ r%-inos. gafele -i gre-elile sînt n%mite st0ng'cii.minci%ni care defăima% lat%ra feminină$ înclinînd &alan a în fa/oarea celei masc%line. (ractica$ pe /rem%ri$ sacră n%mită . 0O5tît de negr% renghi%l pentr% omPD 'egr%$ întrAade/ăr. '% exista% femei ra&in$ preotese catolice sa% clerice m%s%lmane. femeia. *tăre ia din *ion considera că aceasta anihilare a sacr%l%i feminin din /ia a modernă este /ino/ată pentr% ceea ce indienii .opi din 5merica de 'ord n%mesc )o/anis3uatsi ― 0/ia ă dezechili&rată0$ adică sit%a ia insta&ilă din l%mea de azi$ marcată de conflicte "4 .teritate. =%mătatea masc%lină se dezlăn %ise timp de do%ă mii de ani$ neînfrînată de perechea ei feminină. !n categoria 0/răBitoarelor0$ Biserica incl%dea toate femeile în/ă ate$ preotesele$ igăncile$ misticele$ i%&itoarele nat%rii$ tămăd%itoarele -i$ în general$ orice femeie 0s%spect de interesată de nat%ră0. !n dec%rs%l celor trei s%te de ani de /înătoare a /răBitoarelor$ Biserica arsese pe r%g cinci milioane de femei.

)cni %-or cînd fi&rele de lînă se dezlipiră c% gre% de rănile l%i proaspete de pe spate. +ine cine/aD (e c%loar se a%zea% pa-i care se apropia%.angdon încremeni$ cînd se pomeni sing%r în &eznă.. 3ă%tă ce/a din pînză pentr% a înfă-%ra metal%l$ n% găsi decît acoperNmînt%l de in al altar%l%i$ pe care n% a/ea de gînd săA1 r%pă$ oric%m. (entr% o clipă$ . Dar$ înf%ndînd%A-i &ra %l mai m%lt$ pînă s%& ni/el%l &enzii de alamă$ atinse ce/a.o/i încă o dată. Cn &%&%it înf%ndat. Cn fel de placă groasă$ din piatră.%/r%l%i se apropia c% re/ol/er%l îndreptat spre piept%l l%i. .. Lier pe marm%ra. . 0Doar că e% sta% c% fa a în Bos. ― <o&ertD răs%nă -oapta intensă a l%i *ophie$ careAl trezi din re/erie. îi sp%se$ apăsînd%Ai ea/a pistol%l%i în ceafă. 0*%tana mea0$ găsi el sol% ia. m%rm%ră ca pentr% sine. ― Mauvaise i&-e. 05ici. monsieur Lang&on. *îngele îi z/îcnea c% frenezie în /ene cînd îngen%nche în fa a ni-ei. (aznic%l se repezi la el -iAi depărtă picioarele$ lo/ind%Al c% &ocanc%l.tez! Cn%l dintre agen ii de pază ai .angdon n% găsi tocmai am%zantă ironia pozi iei sale. !ntinzînd%A-i &ra %l al&%ri%$ încep% să pipăie prin interior. 5poi se a-eză lîngă deschidere -i examină tă&li a ― o mică lespede c% margini nereg%late$ pe care era% gra/ate cîte/a c%/inte. . (entr% o clipă$ a/% impresia că este %n fel de :oise al timp%rilor moderne. Mtiind%Ase sing%r în &iserică$ dezlegă &aierele -i î-i scoase /e-mînt%l larg -i l%ng. "6mul . ― 5iciD *ophie stinse lanterna -i f% înghi ită de înt%neric.permanente$ alimentate de %n exces de testosteron$ de o pletoră de gr%p%ri misogine -i o lipsă sporită de respect fa ă de (ămînt%lA:amă. )nstincti/$ profesor%l ridică mîinile: ― Couc!ez:vous! 0. (rinzîndAo c% degetele$ o scoase c% griBă afară. %ndeH0 )mediat însă încep% să desl%-ească sil%eta ei care alerga spre miBloc%l încăperii -i apoi se asc%nse d%pă canapea%a octogonală.a a treia lo/it%ră$ dala se sparse în sfîr-it -i &%că ile de marm%ră căz%ră în gol%l de dedes%&t. 0Cn compartimentD0 !ndepărtă gră&it rest%rile sfărîmate -i pri/i înă%ntr%.a pămîntD0 !ntrAo frînt%ră de sec%nda$ se trînti la podea c% fa a în Bos. "# . <ămas n%mai c% fî-ia de pînză din B%r%l -alelor$ înfă-%ră s%tana pe capăt%l sfe-nic%l%i -i$ intind în miBloc%l dalei de marm%ră$ lo/i c% p%tere. .itruvian". (iatra n% cedă. *e pregătea săAi %rmeze exempl%l$ cînd o /oce &%&%i în prag$ înghe înd%Al: ― #rr. (ardoseala compartiment%l%i era goală -i netedă. Mauvaise i&-e! !ntins pe &%rtă$ c% &ra ele -i picioarele ră-chirate pe parchet$ .ocaliză din no% dala de marm%ră care s%nase a gol$ dar î-i dăd% seama că nAo /a p%tea desprinde de la loc%l ei fără zgomot. Eco%l sAar propaga pînă în centr%l c%poleiD Daca lAar a%zi căl%gări aH (ro&a&il că deBa adormise$ dar *ilas n% /oia să ri-te. 5cela-i &%&%it îndepărtat se a%zi$ de această dată înso it însă de %n trosnet %-or.a încep%t n% sim i nimic.0 2* !n Biserica *aintA*%lpice$ *ilas l%ă sfe-nic%l gre% de fier de la altar -i se apropie c% el de o&eliscG îl p%tea folosi c% s%cces în chip de &er&ece.

încă mai pic%ra sînge. *e a-teptase să găsească pe cheia de &oltă o hartă sa% ni-te instr%c i%ni complicate$ poate chiar cifrate. 3apitol%l treizeci -i opt. !n &iserică$ *ilas a-eză tă&li a de piatră pe altar -i se întinse d%pă Bi&lie. *pinarea lată a om%l%i era d%ngată de tăiet%ri l%ngi$ sîngerii. Lr%nzări +echi%l 9estament -i aB%nse la 03artea l%i )o/0. 02m%l acesta a fost &ici%it fără milăD0 )ar din coapsa l%i$ prinsa în cilice. !nă%ntr% se afla% patr% n%mere de telefon din (aris. +ăzînd%Ai pielea al&icioasă ca de ala&astr%$ a&ia î-i p%t%se înă&%-i %n strigăt de s%rprindere -i oroare. 03e fel de D%mneze% ar /rea ca %n tr%p să fie pedepsit întrA%n asemenea halHD0 *ora *andrine nAar fi p%t%t în elege niciodată rost%l rit%al%rilor pe care le practica% mem&rii 2p%s Dei.. Degetele l%i al&e era% foarte transpirate$ lipicioase. 3ă%tă /erset%l %nsprezece$ încercînd să anticipeze c%/intele pe care a/ea să le citească. Lără cel mai mic zgomot$ sora *andrine ie-i din &alcon -i se îndreptă în f%gă spre camera ei. (ri/ind peste %măr$ deAa l%ng%l străl%citoarei . 3%mplit de gre-it. . 3hiar în miBloc%l altar%l%i$ spriBinită pe %n s%port a%ri% -i deschisă pe la miBloc$ se afla o %ria-ă Bi&lie$ legată în piele. +erset%l era clar: 0(!'K 5)3) +E) 5=C'@E M) ')3)DE3C: :5) DE(5<9E.0 3+ ". 5sc%nzătoarea tainică a ceea ce că%ta% ei era încifrată întrA%n /erset din Bi&lieHD Lră ia n% se dăd%se în lăt%ri de la nimic pentr% aA-i &ate Boc de cei dreptA credincio-iD 0)o/. Era% n%mai -apte c%/inte. (e tă&li a aceasta însă$ se afla o inscrip ie cît se poate de laconică: 0)o/ III+)))$ 110 0Cn /erset din. 3apitol%l treizeci -i opt. 3ăl%găr%l î-i îm&răcă din no% s%tana -i$ strîngînd%A-i la piept pre ios%l să% trofe%$ se apropie de altar. 0Ele ne /or arăta caleaD0 @ăsi rînd%l dorit.9ext%l îl s%rprinse. !l r%pse c% mi-cări înfrig%rate.inii a <ozei$ n%A-i p%t% re ine %n zîm&et. *%s$ în &alcon$ sora *andrine trem%ra. !ngen%nche pe podea -i încep% să pipăie pe s%& pat%l mare din lemn -i găsi plic%l sigilat pe care îl asc%nsese acolo c% ani în %rmă. 'ed%merit$ le mai giti o dată$ -i încă o dată$ c% strania impresie că$ tot%-i$ ce/a era gre-it. 02p%s Dei ca%tă cheia de &oltă. +erset%l %nsprezece. 0*e potri/e-te0$ î-i sp%se$ aproape incapa&il săA-i mai stăpînească neră&darea. 3% doar cîte/a clipe în %rmă /oise să f%gă -i săA-i d%că la îndeplinire ordinele pe care le primise de m%lt$ cînd$ pe nea-teptate$ om%l din &iserică î-i scosese s%tana.. 9rem%rînd$ încep% să formeze.0 De-i n%A-i amintea pe dinafară /erset%l$ -tia că întreaga 3arte a l%i )o/ se referea la istoria %n%i om a căr%i credin ă în D%mneze% s%pra/ie %ise %nor încercări grele -i repetate. Bi&lieH0 *implitatea dia/olească a indici%l%i era %l%itoare. 3hiar -i de la distan a aceea$ î-i dădea seama că rănile era% proaspete. !nsă n% aceasta era cea mai mare griBă a ei ac%m.0 3%m aflaseră despre ea$ femeia n%A-i p%tea da seama -i$ oric%m$ n% a/ea /reme să se gîndească la asta ac%m.

!n calitatea l%i de ofi er s%perior$ era %n%l dintre p% inii paznici care p%rta% as%pra lor o armă încărcată. Dar în l%mina %ltra/ioletă a lanternei n% zări nimic deose&it. @ro%ard î-i desprinse de la &rî% sta ia de emisieArecep ie -i încercă săA-i contacteze colegii pentr% a cere întăriri$ dar în receptor n% se a%zea% decît pîrîit%ri.0 Lără aA -i co&orî arma$ încep% să se dea încet înapoi. (ricepînd despre ce pict%ră era /or&a$ @ro%ard s%ghi ă s%rprins. 5c%m$ @ro%ard n% /oia nimic mai m%lt decît să apese pe trăgaci -i să înfigă %n glon în spinarea l%i <o&ert .2fi er%l de pază 3la%de @ro%ard trem%ra de f%rie a intind%A-i arma spre ceafa prizonier%l%i să% care era întins pe podea în fa a Mona Lisei9. 'ici pe perete$ nici pe podea -i nici pe respecti/a pînză. 0<ezistă$ <o&ertD *înt aproape gataD0 Mtiind că paznic%l nAar trage nici în el -i nici în ea$ î-i îndreptă întreaga aten ie spre ceea ce că%ta$ st%diind zona adiacentă %n%i ta&lo% an%me ― %n alt da +inci. !n fa a ei$ %n fascic%l de l%mina p%rp%rie se legăna pe podea înainte -i înapoi$ de parcă femeia ar fi că%tat ce/a folosind o lanterna colorată.a al treilea pas însă$ încremeni. 0(olice 9echni>%e et *cientifi>%eHD 3redeam că to i agen ii a% plecatD0 Era lac de s%doare.isei. 2&i-n%ia adesea să /ină pe aici în copilărie$ dar asta f%sese cînd/a$ dem%lt. ― Mtii cine sînt$ adă%gă femeia. 05m ne/oie de întăriri.on&ez! ― C9est moi.angdon este cel care lAa %cis pe &%nic%l me%. 3redeAmăD 2fi er%l n% a/ea însă de gînd sAo creadă pe c%/înt. "" . 0'% se poate să fie eaD0 Mi chiar dacă ar fi fost *ophie 'e/e%$ p%tea a/ea oare încredere în eaH @ro%ard a%zise despre r%pt%ra s%r/enită între c%stode -i nepoata l%i. E. 0*ophie 'e/e%WH0 5-a o chema pe nepoata l%i *a%ni?re$ parcă. ― Iui est lJ? strigă @ro%ard$ sim ind pentr% a do%a oară în %ltimele treizeci de sec%nde c%m %n /al de adrenalina îi nă/ăle-te în /ene. *e afla încă la /reo do%ăzeci de metri de %-ă -i$ c% arma a intită spre american$ încep% din no% să se îndrepte spre ie-ire. Mi n% <o&ert . Br%sc$ n% mai -tia încotro săA-i îndrepte arma sa% în ce direc ie sAo ap%ce. 09icălos%l ăsta lAa %cis pe =ac>%es *a%ni?reD0 3%stodele îi f%sese ca %n tată m%ltAi%&it l%i -i colegilor săi. ― . 5c%m î-i dăd% seama că fascic%l%l p%rp%ri% /enea de la o lanternă c% l%mină %ltra/ioletă$ o&i-n%ită în dotarea echipelor (9*G tot%-i$ n% în elegea ce ca%tă D3(= în sala aceasta. So !ie 4eveu! Cnde/a$ în mintea l%i @ro%ard se aprinse %n &ec%le . 2 sil%etă. ― (9*$ replică o /oce feminina calmă. .angdon încă era întins pe podea. :ai era cine/a în cameraH 2 femeie se mi-ca în înt%neric$ înaintînd repede spre peretele op%s. 03e D%mneze% face femeia aia acoloHD0 !n celălalt capăt al sălii$ *ophie sim ea c%m &ro&oane de s%doare îi scălda% fr%ntea. !n fa a l%i$ *ophie 'e/e% ridică lanterna spre %n ta&lo% de mari dimensi%ni aflat pe zid%l din fa a :ona . 09re&%ie să mă apropii mai m%lt de %-ă. 03e drac%l%i mai e -i astaHD0 Cn miraB inexplica&il se înfăpt%i %nde/a$ aproape de miBloc%l încăperii. 9ot%-i$ se mai lini-ti la gînd%l că %ciderea prizonier%l%i ar fi o soartă m%lt prea &lîndă în compara ie c% ce îi pregătea Bez% Lache -i sistem%l penitenciar francez. . *istemele de sec%ritate electronică din această încăpere afecta% de fiecare dată com%nicările radio.angdon.0 !ncercă din no% să ia legăt%ra$ dar degea&a.otre nom! cer% el$ con/ins că era ce/a în nereg%lă la miBloc. 0Dar tre&%ie să fie ce/a aiciD0 Era sig%ră ca descifrase corect inten iile &%nic%l%i ei.

Mi ac%m se îndrepta c% spatele înapoi spre %-ă$ c% pistol%l spre ceafa l%i . 3ap%l lat -i ornat al cheii a/ea forma %nei cr%ci c% &ra ele egale -i înfă i-a %n sim&ol pe care n%Al mai /ăz%se de la /îrsta de no%ă ani: o floare de crin -i ini ialele (. 0@înde-teD0 !i re/eni în minte mesaB%l scris pe caseta protectoare a 5iocon&eiG 05tît de negr% renghi%l pentr% omD0 9a&lo%l pe care îl pri/ea ac%m n% era apărat de o caseta din sticlă pe care să poată fi scris %n mesaB -i *ophie -tia că &%nic%l ei nA ar fi distr%s niciodată o operă de artă scriind direct pe pînză. 03heia aceasta deschide o c%tie în care păstrez m%lte secrete. Cn lan de a%r străl%citor atîrna. 5lte pîrîit%ri.03e altce/a ar fi p%t%t săAmi s%gerezeH0 3apodopera pe care o cerceta ac%m era o pînză înaltă de %n metr% -i B%mătate. =ac>%es *a%ni?re o a/%sese as%pra l%i cînd f%sese %cis -i$ pro&a&il pentr% a n% aB%nge în mîinile poli iei$ o asc%nsese d%pă ta&lo%$ d%pă care născocise o /erita&ilă 0/înătoare de comori0$ asig%rînd%Ase astfel că nAo /a găsi altcine/a decît ea. ― #u secours! răs%nă deodată /ocea paznic%l%i. 3înd era mică$ ori de cîte ori trecea prin fa a Mona Lisei. 05B%torD0 *ophie sm%lse cheia -i o p%se în &%z%nar%l Bachetei$ alăt%ri de lanterna c% l%mină %ltra/ioletă. &%nic%l profita de ocazie pentr% a o atrage -i spre aceasta pict%ră. !n cîte/a sec%nde$ î-i dăd% seama că sperase în /an. Din spatele pînzei$ /ăz% că paznic%l încerca încă disperat să ia legăt%ra c% cine/a prin sta ia de emisieArecep ie.. @ro%ard aB%nsese aproape de prag$ a-a că *ophie tre&%ia să ac ioneze imediat. Echipamentele complexe de s%pra/eghere electronică făcea% imposi&il orice apel din sală.0 Cn nod d%reros i se %rcă în gît cînd realiza că$ de dincolo de moarte$ &ătrîn%l î-i respectase promisi%nea. (ict%ra era de mari dimensi%ni -i apărătoarea din spate se îndoi.*. (ri/i pînza de mari dimensi%ni care aproape că o asc%ndea c% tot%l -i î-i dăd% seama că$ pentr% a do%a oară în seara aceea$ . *ophie î-i strec%ră cap%l -i %merii între ta&lo% -i perete. Cl%ită$ *ophie î-i dăd% seama că lan %l era prins de o cheie a%rie$ pe care o c%no-tea de %nde/a. <idică lanterna -i cercetă dos%l pînzei. '% era scris nimic acolo. aici sîntD Dar n% în elegD0 !n spate$ îl a%zea pe @ro%ard încercînd să com%nice prin sta ie c% colegii săi. 0*tai p% inD0 3a o părere$ zări o sla&ă l%cire metalică aproape de marginea de Bos a armăt%rii ramei.0 Br%sc$ pri/irea îi z&%ră spre ca&l%rile ce atîrna% din plafon -i îl s%s inea%. 03el p% in$ n% pe fa a pînzei. "5ran&: Fre. DintrAo dată$ /ocea &%nic%l%i îi -optea parcă din no% la %reche: 03înd /a /eni /remea$ cheia /a fi a ta. 0'% poate transmite0$ î-i dăd% ea seama$ amintind%A-i c%m t%ri-tii se înf%ria% adesea cînd încerca% săA-i s%ne r%dele -i să se la%de că îi s%nă chiar din fa a Mona Lisei.. 'ici %n text c% litere p%rp%riiG doar spatele maroni% al %nei pînze /echi$ care. Da +inci îi înfă i-ase aici pe Lecioara :aria$ a-ezată întrAo pozi ie aparent incomodă$ împre%nă c% pr%nc%l )is%s$ pe )oan Botezător%l -i pe înger%l Criel care stătea pe %n /îrf de stîncă.angdon. 2&iect%l era mic$ îndesat pe B%mătate în spa i%l dintre pînză -i ramă. "Z . 05sta să fie oareH0 !-i p%se mîinile pe marginea stîngă a ramei -i încep% să o tragă spre ea. ― #u secours! %rlă din no% în aparat.eonardo da +inci a/ea săAi dea o mînă de aB%tor.0 5c%m în elegea: întreg%l Boc deAa enigmele din seara asta a/%sese drept %nic scop găsirea acestei chei.

angdon se între&a dacă *ophie -tia cît de /aloroasă era pînza pe care amenin ase că o distr%ge. pict%ra pe care o sm%lsese de pe perete era cele&ră printre istoricii de artă pentr% sim&olism%l ei păgîn asc%ns.tez! 6u %e la &-truis! (aznic%l pri/i spre ea -i dînd să mai facă %n pas$ picior%l îi rămăsese s%spendat în aer.. . !naltă de %n metr% -i B%mătate$ pînza o acoperea aproape în totalitate. !n prim%l moment$ @ro%ard se între&ă c%m de n% se declan-ase alarma$ dar apoi î-i aminti că n% f%sese încă rep%să în f%nc i%ne. ― Mon Dieu. ― 4on! %rlă @ro%ard pri/ind c% groază c%m nepre %ita pînză se întinde. (rofesor%l îi ar%ncă o pri/ire %imită: ― (oftimHD Dar de %nde ai -ti%t în dos%l cărei pict%ri să ca% iH De ce ?ecioara 0ntre st0nci? ― 05tît de negr% renghi%l pentr% om0$ s%rîse ea tri%mfător. ― ?ecioara 0ntre st0nci.a fel ca Mona Lisa. Lemeia împingea c% gen%nchi%l de partea cealaltăD ― 464! (aznic%l se răs%ci &r%sc$ îndreptînd%A-i arma spre ea$ dar imediat î-i dăd% seama că n% a/ea nici %n rost. 3o&orînd cîte do%ă trepte$ .asă Bos arma -i sta ia radio$ îi cer% femeia$ adresînd%AiAse c% calm în francezăG altfel distr%g ta&lo%l. (rofesor%l inea ac%m în mînă re/ol/er%l om%l%i$ dornic să scape cît mai repede de elG arma atîrna gre% -iAi părea %n o&iect străin$ peric%los. 3red că -tii ce ar crede &%nic%l me% despre asta. 'ici %n%l n% rostise /re%n c%/înt de cînd ie-iseră din *alle des Etats$ lăsînd%Al înă%ntr% pe paznic%l înspăimîntat. 0Dar ce nai&a face acoloHD0 3înd î-i dăd% seama de acest l%cr%$ îi înghe ă sîngele în /ine.angdon f%gea alăt%ri de *ophie pe scara de incendi%$ spre parter.0!ncă trei sa% patr% metri0$ î-i sp%se @ro%ard$ făcînd%A-i c%raB$ cînd /ocea femeii răs%nă$ re/er&erînd%Ase în sala p%stie: ― #rr. :iAa lăsat ce/a în spatele pînzei. ― FiAai ales %n ostatic pre ios$ îi sp%se în /reme ce co&ora%. n%D 5ceea e ?ecioara 0ntre st0nci! <epede$ dăd% dr%m%l pistol%l%i -i sta iei$ ridicînd%A-i &ra ele deas%pra cap%l%i: ― :%l %mesc$ replică femeia. (e de altă parte$ alegerea ei părea ci%dat de potri/ită c% a/ent%ra din această noapte. !n engleza ta ― -i a &%nic%l%i me% ― So &ar) t!e con of man. @ro%ard /ăz% c%m i se face negr% în fa a ochilor: ― 9e rog. (înza încep%se să se %mfle în miBloc$ iar sil%etele fragile ― a Lecioarei$ a (r%nc%l%i )is%s -i a l%i )oan Botezător%l ― se distorsiona% ci%dat. non! Lemeia ridicase ta&lo%l de pe perete -iAl proptise c% partea de Bos pe podea$ în fa a ei. 5c%m să faci exact ceA i sp%n e% -i tot%l /a fi perfectD (% in mai tîrzi%$ . Dar nAam alesAo e%$ ci &%nic%l. (ict%ra era doar o pînză s%& ire$ dar a&sol%t impenetra&ilă ― o arm%ră de -ase milioane de dolariD 0'% pot să trag %n glon printrA%n da +inciD0 ― . Ma&onna of t!e Eoc)s. '% mAam prins la primele do%ă anagrame$ <o&ert$ dar n% era sAo ratez -i pe a treiaD 31 "9 ..

!n mînă inea sfe-nic%l gre% din fier. Cnde sînte iHD ― !nchide telefon%l$ rosti o /oce groasă din prag. Cn%l dintre noi a fost amenin at c% moartea$ fiind ne/oit să sp%nă o minci%nă disperată. 09o i patr% sînt mor i. '% ne trăda încredereaD0 Era ca o alarmă tăc%tă. *ora *andrine se pră&%-iG %ltim%l ei gînd n% era altce/a decît o s%m&ră presim ire. 9oate cele trei persoane de contact era% moarte. (erfectă în simplitatea ei. 05l ii care sînt ac%m mor iD0 2m%l mai făc% cî i/a pa-i$ c% degetele l%i al&e încle-tate pe sfe-nic%l de fier: ― E-ti o fiică a Bisericii -i$ c% toate astea$ îi sl%Be-ti e ei?! ― :esaB%l l%i )is%s a fost %n%l sing%r -i ade/ărat$ îi răsp%nse căl%gări a sfidător. 0*per că gl%me-teD0 Era cel mai mic a%tomo&il pe careAl /ăz%se el /reodată. ― +ă rog$ răsp%nde i$ insistă ea$ înspăimîntată. Crcă apoi pe trot%ar$ /iră sc%rt -i co&orî Z0 . 3eilal i trei sînt mor iD *ora *andrine n% c%no-tea identitatea celor patr% &ăr&a i pe care îi proteBa$ dar n%merele de telefon pe care le asc%nsese s%& pat%l ei îi f%seseră încredin ate c% o sing%ră -i fermă condi ie: 0Dacă dala aceea din pardoseală /a fi /reodată spartă0$ îi explicase mesager%l ne/ăz%t ― înseamnă că în e-alon%l s%perior sAa infiltrat cine/a. 9o i patr%. Bra %l îi z/îcni înainte -i sfe-nic%l /îBîi prin aer ca o &îtă. ― Dala din pardoseală a fost spartăD sp%se ea d%pă ce se încheie mesaB%l. *%nă la aceste n%mere. 9rem%rînd$ sora *andrine p%se receptor%l în f%rcă. ― *înt mor i$ exclamă căl%găr%l. Dacă identitatea %n%ia dintre fra i era compromisă$ acesta p%tea sp%ne o minci%nă care ar fi p%s în mi-care ma-inăria ce iAar fi aten ionat pe to i ceilal i. !n noaptea asta însă$ se părea că n% doar o sing%ră identitate f%sese compromisă. !n /reme ce stră&ătea% pia a în f%gă$ spre ma-ina l%i *ophie$ profesor%l a%zea sirenele poli iei %rlînd %nde/a$ în depărtare. 'epre %it%l ade/ăr e pierd%t pentr% totdea%na. )ngeniozitatea plan%l%i o %l%ise at%nci cînd aflase despre el. ― 3ea deAacolo e$ îi sp%se *ophie$ arătînd%Ai o ma-in% ă ro-ie c% n%mai do%ă loc%ri$ parcată întrAo margine a pie ei. Mi -iAa% &ăt%t Boc de mineD *p%neAmi %nde e cheia de &oltăD ― '% -ti%D replică ea. ― *mart$ îl lăm%ri ea. 9ext%l înregistrat n% men iona nici %n n%me$ ci doar îi cerea apelant%l%i să lase %n mesaB. !ntorcînd%Ase îngrozită$ zări sil%eta masi/ă a căl%găr%l%i. 5l ii păzesc acest secret. *ăAi pre/ii pe ceilal i. 5&ia a/% timp să se ar%nce pe sca%n%l din dreapta$ că *ophie -i demară în trom&ă$ trecînd peste o alee c% pietri-.0 32 5larma declan-ată la capăt%l /estic al 5ripii Denon z&%rătăci por%m&eii adormi i în @rădinile 9%ileries$ cînd *ophie -i .angdon ie-iră afară$ în noaptea pariziană. .― *înt mor iD &îig%i sora *andrine în receptor$ lăsînd %n mesaB pe ro&ot%l telefonic de la celălalt capăt al fir%l%i. )ar ac%m$ s%nase la cel deAal patr%lea n%măr ― cel la care n% tre&%ia să telefoneze decît dacă primele trei n% p%tea% fi accesate ― îi răsp%nsese ro&ot%l.a o s%tă de 8ilometri cons%mă %n litr%. +ă rog$ răsp%nde iD 5% m%rit c% to ii D (rimele apel%ri la trei n%mere de telefon de pe lista ei se soldaseră c% rez%ltate catastrofale ― o /ăd%/ă isterizată$ %n poli ist la loc%l %nei crime -i %n preot care încerca să consoleze o familie înd%rerată. E% n% /ăd /reo %rmă deAa *a la 2p%s DeiD Cn /al de t%r&are explodă în ochii 5l&inos%l%i.

)is%s se pleca în fa a a%torită ii Botezător%l%iD :ai m%lt deAatît$ :aria î-i inea o mînă deas%pra l%i )oan$ c% %n gest e/ident amenin ător ― degetele ei părînd gheara %n%i /%lt%r gata să înha e %n cap in/izi&il. 0Cn %ltim mesaB$ poateH0 5sc%nzătoarea f%sese excelent aleasă$ profesor%l tre&%ia să rec%noască acest l%cr%. !n fa a ei stătea Criel$ alăt%ri de alt copil ― )oan Botezător%l$ desig%r. ― *ophie. D%pă încă o B%mătate de 8ilometr%$ aB%nseră întrAo altă pia etă. !n mod strani% însă$ în loc%l o&i-n%it%l%i scenari% în care )is%s îl &inec%/întează pe )oan$ în pict%ra l%i da +inci l%cr%rile părea% că se petrec in/ers. (entr% %n moment$ *ophie păr% că are de gînd să taie giratori%l$ trecînd peste &ord%ra circ%lară din centr% -i peste spa i%l /erde pe care aceasta îl înconB%ra. ?ecioara 0ntre st0nci. *ophie sp%sese că &%nic%l ei iAa lăsat ce/a în spatele ta&lo%l%i.. *irenele ma-inilor de poli ie %rla% -i mai tare în %rma lor$ l%mina far%rilor fiind deBa /izi&ilă în retro/izor. Din fericire$ *ophie alese o altă r%tă -i$ trăgînd de /olan spre dreapta$ ie-i din pia etă$ /iră spre stînga -i porni c% toată /iteza spre <%e de <i/oli. *ophie înB%ră încet$ fără a ridica picior%l de pe pedală. Dar elementele înfrico-ătoare n% se oprea% aici: chiar s%& degetele :ariei$ Criel făcea la rînd%l l%i$ %n gest c% palma$ de parcă ar fi retezat cap%l in/izi&il in%t de mîna Lecioarei. (oli ia n% părea a mai fi pe %rmele lorG marea de l%mini ro-ii -i al&astre se oprise la por ile m%ze%l%i. 3ond%cea în contin%are c% ochii a inti i$ ignorînd elegantele /itrine ce mărginea% &%le/ard%l ― %n Lifth 5/ern%e parizian$ c%m le plăcea americanilor să sp%nă. :otor%l ma-in% ei protestă zgomotos cînd *ophie apăsă -i mai m%lt pe accelera ie.eonardo da +inci. (arc%rseră -i aici tot pe sens%l giratori% -i intrară pe 3hampsAElQsRes.D !ncetini p% in$ ar%ncă o pri/ire f%gară în stînga -iAn dreapta$ apoi coti la stînga$ pe <%e de <i/oli. De-i artist%l le respectase dorin a într% tot%l$ mem&rii gr%pării f%seseră oripila i la /ederea ta&lo%l%iG pict%ra era presărată din plin c% detalii explozi/e -i cît%-i de p% in la loc%l lor.eonardo dimensi%nile exacte ale pînzei -i tema dorită: Lecioara :aria$ (r%nc%l )is%s$ )oan Botezător%l copil -i înger%l Criel în timp ce se adăpostea% întrAo pe-teră.a cincizeci de metri în fa ă$ l%mina semafor%l%i de/eni ro-ie. .angdon$ -tiind că &ord%rile a/ea% rol%l de a asc%nde peric%loasa deschidere din centr% ― La P/rami&e $nvers-e ― piramida răst%rnată pe care o /ăz%se mai de/reme din interior%l m%ze%l%iG era s%ficient de largă pentr% a înghi i ma-in% a lor c% tot%l.angdon sim i c%m i se %rcă ni-te fiori pe -ira spinării. ?ecioara 0ntre st0nci era o altă /erigă perfectă în complex%l -ir de sim&ol%ri din această noapte ― de parcă *a%niere î-i reafirma la fiecare pas preferin a pentr% lat%ra înt%necată -i misterioasă a l%i .. 3ăl%gării îi precizaseră l%i . 3e/a mai lini-tit$ în sfîr-it$ se întoarse c% fa a spre par&riz: ― :da$ a fost interesantD *ophie n% părea să îl fi a%zit. Z1 .. . (ict%ra îi f%sese comandată artist%l%i de o gr%pare n%mită 03onfreria )mac%latei 3oncep i%ni0$ care a/ea ne/oie de o pînza pentr% %n triptic de altar în Biserica *an Lrancesco din :ilano. !n/e-mîntată în al&astr%$ Lecioara :aria î-i inea &ra %l în B%r%l %n%i copil$ pro&a&il (r%nc%l )is%s.angdon se c%f%ndă lini-tit în sca%n%l să%. ― '%D strigă .%/r%. . 05tît de negr% renghi%l pentr% omD0 +iteza de reac ie a l%i *ophie f%sese impresionantă.o%/re.angdon se răs%ci în sca%n$ pri/ind în spate$ spre .. 5m&asada se afla la nici doi 8ilometri depărtare$ a-a că .din no% pe carosa&il$ intrînd pe sens%l giratori%$ la 3arro%sel d% .

)mposi&il de d%plicat.0 'ea/înd din ii clasici care să p%nă în mi-care %n tam&%r rotitor$ seria complexă de marcaBe ale cheii era analizată în &roască de %n 0ochi0 electronic. Mi în pl%s$ &%nic%l me% n% f%sese cre-tin. !ntorcînd%Ase de la colegi%l din 5nglia pentr% /acan a de primă/ară$ c% cîte/a zile mai de/reme decît an%n ase$ a&ia a-tepta săAl /adă -i săAi po/estească despre metodele de criptare pe care le st%dia. :a-in% a contin%a să gonească pe 3hampsAElQsRe$ cînd profesor%l între&ă: ― 9a&lo%l.angdon se am%za% totdea%na cînd afla% că da +inci potolise în cele din %rmă spiritele confreriei$ pictînd o a do%a /ersi%ne$ mai 0dil%ată0 a ?ecioarei 0ntre st0nci. Desig%r$ ma-ina n% era acolo$ l%i =ac>%es n% îi plăcea să cond%că prin ora. '% se înserase încă at%nci cînd hotărî să plece imediat -i săAi facă &%nic%l%i o s%rpriză.. . 5/%sese do/ada c% zece ani în %rmă. de-i .%/r%.angdon n%A-i p%tea crede %rechilor.ondra$ s%& n%mele ?ecioara 0ntre st0nci. *%rîzînd$ alergase la garaB. Dacă acesta constata că indenta iile hexagonale era% corect disp%se$ spa iate -i orientate$ &roasca se desc%ia. Era o d%păAamiază caldă cînd aterizase la 5eroport%l 3harles de @a%lle -i %rcase întrA%n taxi pentr% a aB%nge repede acasă.a %rma %rmei$ îi descrisese sim&ol%l gra/at înainte de a ap%ca săAl /adă.a&ar n% a/ea ce an%me ar p%tea desc%ia cheia din &%z%nar%l ei$ dar &ăn%ia că <o&ert îi /a p%tea sp%ne.*t%den ii l%i . !mpr%m%tase o ma-ină de la o prietenă Z1 . *îm&ăta -i d%minica$ de o&icei.. 0+om re%-i0$ î-i sp%se *ophie /irînd la dreapta$ trecînd în /iteză pe lîngă l%xos%l .. 3% toate că în dec%rs%l anilor a&ia dacă se mai gîndise din cînd în cînd la cheie$ m%nca ei în cadr%l ser/iciilor de spionaB o în/ă ase m%lte l%cr%ri despre sec%ritate -i ac%m str%ct%ra deose&ită a o&iect%l%i n% i se mai părea atît de stranie. Dezamăgită$ î-i dăd%se seama că n% -tia de sosirea ei$ a-a că$ pro&a&il$ se afla încă la . !n mod ironic$ o altă cheie ― m%lt mai &anală ― îi re/elase ade/ărata fire a &%nic%l%i ei. !n sfîr-it$ sim ea -i ea că poate respira normal. .. De-i atentă la dr%m$ n% îi ie-ea din minte cheia pe care o a/ea în &%z%nar -i zi%a în care zărise pentr% prima dată cap%l în formă de cr%ce c% &ra ele egale$ tiBa tri%nghi%lară$ crestăt%rile$ sim&ol%l floral -i literele (.*. "5ran&: Fre /a fi atît de s%rprins cînd mă /a /edeaD0$ î-i sp%sese ea pe dr%m. 5ceastă a do%a /ersi%ne este exp%să ac%m la @aleria 'a ională din . 02 matrice /aria&ilă creată c% %n instr%ment laser. ― 5i săAmi araţi?! FiAa lăsat %n o&iect concretH Ea schi ă %n gest afirmati/: ― @ra/at c% o floare de crin -i ini ialele (. 3e era în spatele l%iH *ophie n%A-i l%ă pri/irea de la -osea: ― 5m săA i arăt cînd /om fi în sig%ran ă$ în am&asadă. 0Dar e sîm&ătă d%păAamiazăD0 <areori &ătrîn%l l%cra -i la sfîr-it de săptămînă.%/r%. D%pă l%ni întregi petrec%te în aglomera ia londoneză$ *ophie a&ia a-tepta să simtă iar miros%l ier&ii proaspete -i săA-i înceapă /acan a imediat. 3înd aB%nsese la loc%in a din (aris$ &%nic%l n% era însă acasă. 3ap%l în formă de cr%ce s%gera că o&iect%l apar inea %nei organiza ii cre-tine$ dar *ophie n% c%no-tea nici o &iserică sa% mînăstire care să ai&ă chei c% matri e /aria&ile$ create c% instr%mente laser.*. 5m&asada se afla la /re%n 8ilometr% distan ă. .angdon prefera în mod categoric strani%l original de la .Stel de 3rillon -i intrînd în zona re-edin elor diplomatice din (aris. în care toate personaBele a/ea% o atit%dine cît se poate de ortodoxă.-i a%tomo&il%l îl păstra pentr% o sing%ră destina ie ― ca&ana din 'ormandia$ la nord de (aris.

3e se petrecea înă%ntr% n% a/ea parcă nici %n sens.. (eretele al%necase în lateral.. 'imic. 3% inima &ătînd%Ai frenetic în piept$ î-i p%sese degetele în adîncit%ră -i trăsese. Liindcă$ mai &izar decît s%netele în sine era %n alt l%cr%: casa nu avea su"sol. Mi iară-i n%Ai răsp%nsese nimeni. Din înt%neric%l ce Z6 . (ano%l de control al sistem%l%i de alarmă încep%se să clipească ro-% ― semn că a/ea la dispozi ie zece sec%nde pentr% a tasta cod%l de acces înainte ca alarma să se declan-eze. 5B%nsese p% in d%pă ora zece. Era e/ident că dăd%se o petrecere -tiindAo pe ea la -coală -i$ B%decînd d%pă a%tomo&ile$ printre in/ita i se n%măra% %nii dintre cei mai infl%en i oameni ai (aris%l%i. !ncîntarea i se transformase în s%rprindere cînd$ aB%nsă în fa a casei$ /ăz%se că aleea era plină de ma-ini parcate ― :ercedes$ B:]$ 5%di -i %n <ollsA<oQce.-i pornise spre nord la l%mina l%nii$ printre deal%rile de lîngă 3re%llQ. De o&icei$ aceasta -edea pe zid%l dinspre răsărit$ lîngă -emine%$ dar ac%m f%sese trasă întrA o parte$ lăsînd să se /adă peretele. 2 %-ă glisantă. Dr%m%l de acces spre casă era l%ng de aproape doi 8ilometri -iAl parc%rsese pînă pe la B%mătate cînd încep%se să zărească$ printre copaci$ /echea re-edin ă ― %n castel din piatră$ înconB%rat de o păd%rice$ pe coasta %n%i deal. 'ici o /oce. 'ici o m%zică. ― '% e nimeni aiciD 9oate camerele de la parter era% p%stii. '% se a%zea decît /înt%l rece din 'ormandia măt%rînd /alea. 2ameni care psalmodia%.0 !ntorcînd%Ase -i cercetînd încăperea$ pri/irea îi căz%se pe sing%r%l o&iect care părea nelaloc%l l%i ― o tapiserie 5%&%sson$ preferata &%nic%l%i ei. Mi at%nci$ în lini-tea din casă$ a%zise.. *ophie înconB%rase iară-i casa$ se %rcase pe o grămadă de lemne -i pri/ise pe fereastra închisă a s%frageriei. 05 conectat sistem%l de alarmă în timp%l %nei petreceriHD0 Lormase imediat cifrele corecte -i dezacti/ase sistem%l. 'imeni n% îi răsp%nsese. 3o&orînd din no% în camera de zi$ rămăsese cîte/a clipe în miBloc%l încăperii p%stii$ între&înd%Ase ce sAo fi întîmplat. *e părea că răz&at de %nde/a$ de dedes%&t. Mi părea% a cînta sa%. ) se făc%se frică. 'ici la parter$ nici la etaB. +ocile era% mai clare ac%m. 'emai-tiind ce să creadă$ rămăsese o clipă în prag să asc%lte. a incanta ce/a. Da$ /ocile /enea% în mod cert de %nde/a$ de Bos. 'ed%merită$ ocolise casa -i încercase %-a din spate. om%l retras -i izolatD0 D%pă c%m se /edea$ =ac>%es *a%ni?re n% era chiar atît de sing%ratic pe cît /oia să pară. 'eră&dătoare săAi facă o s%rpriză$ alergase la %-a din fa ă. *e apropiase de ea -i î-i dăd%se seama că incanta iile se a%zea% mai tare -i$ c% o %-oară ezitare$ î-i lipise %rechea de lam&ri%ri. !n casă n% se afla însă nimeni. 0Dincolo de zid e %n spa i% golD0 (ipăind marginile lam&ri%rilor$ găsise$ în cele din %rmă$ %n spa i% %-or adîncit$ discret. !ngen%nchind$ î-i lipise %rechea de podea -i asc%ltase. Cimită$ le pri/ise o clipă -i apoi iz&%cnise în rîs. +oci înf%ndate. Mi aceea era înc%iată. 0B%n%l me% gran&: Fre. 0Cnde să fie$ oare$ toată l%meaH0 3% inima &ătînd%Ai ne&%ne-te$ f%gise pînă la -opron%l de lemne -i că%tase cheia de rezer/ă pe care &%nic%l o păstra asc%nsă s%& c%tia de /reasc%ri. 3iocănise. 03el p% in$ n% %n%l despre care să -ti% e%.. De %nde an%me ― n%A-i p%tea da seama. *ophie se a-teptase săAl găsească pe &ătrîn dormind la ora asta$ dar o&ser/ase$ încîntată$ că toate l%minile era% aprinse în casă. Dar era înc%iată. intonînd c%/inte pe care n% le p%tea distinge. 5lergase apoi la %-a din fa ă -i intrase.

*im ise că i se face ră%$ se întorsese -i o l%ase la f%gă înapoi pe scări$ spriBinind%Ase c% mîinile de zid%ri$ închisese %-a în %rma ei$ se repezise la ma-ină -i pornise$ st%pefiată$ spre (aris. *ing%rele s%rse de l%mină era% cele cîte/a tor e de pe pere i. ce/a ce *ophie n% p%tea distinge. *e afla întrA%n fel de grotă ― o sală care părea să fie săpată direct în roca deal%l%i. !n clipa aceea$ *ophie re%-ise$ în sfîr-it$ să /adă ce an%me se afla în miBloc%l lor. ― 3e eH 3e sAa întîmplatH . 5/ea% mă-ti al&e$ iar în mîini inea% cîte %n glo& a%ri%. Băr&a ii p%rta% t%nici l%ngi$ negre$ iar mă-tile lor era% negre. '% încerca să iei legăt%ra c% mine. (e masa din s%fragerie îi lăsase &%nic%l%i %n &ile el: 05m fost acolo.. )ncanta ia răs%na din ce în ce mai tare. 9o i se legăna% înainte -i înapoi$ îngînînd c%/inte neîn elese$ în semn de /enera ie fa ă de ce/a ce se afla pe podea$ în miBloc%l cerc%l%i.angdon. 0E %n /is.0 . 2pre-teD 6 re1te! *m%lsă din amintiri$ apăsă c% &r%talitate frîna.. ― *ophieD răs%nă /ocea l%i . 05% &locat &%le/ard%lD0 (rofesor%l oftă adînc: ― (rin %rmare$ n% ne p%tem apropia în seara asta de am&asadă. !nconB%ra i de pîlpîit%l tor elor$ /reo treizeci de oameni formaseră %n cerc în miBloc%l încăperii.domnea dincolo$ glas%rile se a%zea% mai limpede. *ophie trec%se prag%l -i se pomenise pe o scară de piatră grosier finisată$ care co&ora spre s%&sol în formă de spirală. 0Bine$ *ophie$ întoarce c% griBă$ foarte încet0$ î-i sp%se. Dincolo de ea se zărea %n petic de podea ― piatră il%minată de licăririle ro-ietice ale %n%i foc. !n timp ce se îndepărta%$ în %rma lor iz&%cni imediat %rlet%l sirenelor$ înso it de scrî-net%l pne%rilor. Finînd%A-i respira ia$ co&orîse %ltimele trepte -i se ghem%ise la podea$ pentr% a pri/i. 5&ia d%pă cîte/a sec%nde mintea ei iz&%tise să în eleagă cele /ăz%te. Z4 . 3înd /ăz%$ sim i c%m sîngele îi înghea ă în /ene. !nB%rînd$ *ophie călcă ner/oasă pe accelera ie.angdon îi arătă c% deget%l în s%s%l străzii. Lemeile era% în/e-mîntate în ro&e al&e de mătase -i p%rta% pantofi a%rii. Distingea deBa glas%ri de &ăr&a i -i de femei. 3e altce/a ar p%tea fiH0 9o i cei din grotă p%rta% mă-ti. . '% p%tea să /adă mare l%cr%$ din ca%za scării în formă de spirală$ dar %ltima treaptă era deBa /izi&ilă. (articipan ii făc%seră %n pas înainte -i îngen%ncheaseră. (arcă era% piesele dintrA%n grotesc Boc de -ah. Mi mai repede. )ntrînd în mar-arier$ întoarse ca o profesionistă întrAale -ofat%l%i din trei mi-cări -i porni înapoi.îngă el p%sese cheia de rezer/ă de la -opron%l casei de /acan ă. +enise aici de nen%mărate ori$ încă din copilărie$ -i ha&ar nAa/%sese că există o asemenea scarăD !n timp ce co&ora$ aer%l de/enea mai rece$ iar /ocile$ mai clare.a o s%tă de metri în fa ă$ intersec ia era &locată de do%ă ma-ini ale poli iei parcate deAa lat%l carosa&il%l%i. !mpleticind%Ase c%prinsă de oroare$ sim ise c%m imaginea i se întipăre-te în minte pentr% totdea%na$ ca înfierată c% fier%l ro-%. 0+isez0$ î-i sp%sese în sinea ei. !n intersec ie$ cei doi ofi eri de poli ie care a-tepta% lîngă ma-ini pri/ea% ac%m în direc ia lor$ pro&a&il intriga i de ma-in% a care oprise atît de &r%sc la o mică distan ă de ei. 9%nătoare deBa. !n seara aceea$ c% toate con/ingerile ei deAo /ia ă sp%l&erate$ dezamăgită -i trădată$ î-i împachetase toate l%cr%rile -i plecase de acasă.

Era gre%$ în formă de cr%ce$ -i la încep%t crez% că e %n ieu f%nerar ― o /ersi%ne miniat%rală a %nei coloane memoriale ce se înfigea în pămînt$ la cap%l %n%i mormînt. ― *ophie$ tot ceA i pot sp%ne este că$ în general$ cr%cile c% &ra e egale$ ca Z# . El însă n% era foarte sig%r. Este sim&ol%l despre care î i po/esteamD *igla oficială a *tăre iei din *ion.angdon se mira întotdea%na cînd î-i dădea seama cît de p% ini cre-tini care se închina% în fa a cr%cii c%no-tea% istoria /iolentă a sim&ol%l%i$ reflectată chiar în n%mele ei: c%/intele 0cr%ce0 -i 0cr%cifix0 pro/in am&ele din latinesc%l cruciare ― 0a tort%ra0. DintrAo dată$ î-i dori să n% fi f%git. ― *ophieD exclamă el. 3e an%me să facă o stră/eche confrerie c% o cheie %ltramodernăH Cnic%l scop al fră iei era acela de a proteBa %n secret. )ncitat$ profesor%l l%ă o&iect%l -iAl st%die. ― (are a fi cre-tină$ insistă *ophie. ― Este o cheie c% matri ă laser$ îi explică *ophie. 0*ă existe$ oare$ /reo legăt%ră între cheie -i acel secretWH0 )deea era mai m%lt decît incitantă. 02 cheieH0 El$ %n%l$ n% mai /ăz%se niciodată ce/a asemănător.a /olan$ *ophie d%se mîna la &%z%nar%l Bachetei$ scoase %n mic o&iect metalic -i iAl întinse: ― <o&ert$ ar tre&%i să te %i i p% in la asta. Delicat gra/ate în miBloc%l cr%cii$ se /edea% o floare de crin stilizată -i ini ialele (. .angdon se înfioră închip%ind%A-i ce secrete p%tea a/ea %n om ca =ac>%es *a%ni?re. 5c%m$ f%gind în direc ie op%să am&asadei$ prin trafic%l leBer de pe 3hampsAElQsRes$ î-i dăd% seama că -ansele i se împ% inaseră drastic. ― Mtii ce an%me deschideH *ophie îl pri/i dezamăgită: ― 3redeam că tu -tiiD (rofesor%l tăc% însă -i st%die în contin%are cheia pe toate fe ele. Ea înc%/iin ă: ― 5-a c%m iAam sp%s$ am /ăz%t cheia asta c% m%l i ani în %rmă.angdon stătea alăt%ri încordat$ întors în sca%n -i că%tînd în %rma lor /re%n semn că ar fi %rmări i de poli ie.exagoanele acelea sînt citite în &roască de %n 0ochi0 electronic. 3înd întoarse cheia$ degetele îi încremeniră. ― 3heia$ miAa mai sp%s el$ deschide o c%tie în care era% păstrate m%lte secrete. ― CităAte pe partea cealaltă.33 *tră&ătînd în /iteză cartier%l reziden ial al diploma ilor$ ma-ina l%i *ophie se strec%ră printre am&asade -i cons%late$ coti pe o străd% ă sec%ndară -i apoi /iră sc%rt la dreapta$ reintrînd pe 3hampsAElQsRes. *ophie hotărîse pentr% el$ cînd ar%ncase dispoziti/%l de localizare pe fereastră. .*. (rofesor%l încă n%A-i p%tea l%a ochii de la cheie. . 0'ici nAam f%git e%0$ î-i aminti. Cn secret c% o p%tere incredi&ilă. 5ceastă formă n% a/ea conota iile cr%cificării$ asociate cr%cii latine pe care romanii o folosea% ca instr%ment de tort%ră. B%nic%l miA a cer%t să n% /or&esc niciodată despre ea. 3ap%l cheii n% a/ea forma o&i-n%ită a cr%cii cre-tine$ c% %n &ra mai l%ng decît celălaltG eră$ mai degra&ă$ o cr%ce pătrată ― c% &ra ele de l%ngime egală ― premergătoare cre-tinism%l%i c% o mie cinci s%te de ani. 2&iect%l de înaltă tehnologie -i sim&olism%l l%i de milenii se îm&ina% întrAo stranie armonie a /echi%l%i c% no%l. De-i ma-inile poli iei rămăseseră %nde/a în %rmă$ se cam îndoia că noroc%l lor /a d%ra prea m%lt. Dar apoi o&ser/ă că tiBa era în formă de prismă$ a/înd fe e tri%nghi%lare pe care se /edea% s%te de mici hexagoane$ disp%se aparent la întîmplare. . E ceea ce miAa lăsat &%nic%l asc%ns d%pă ta&lo%l ?ecioara 0ntre st0nci. .

0(ăi$ să f%răm %na0$ prop%se .fi procedat mai inteligent dacă lAa.fi lăsat pe Lache să mă aresteze. ― 3e părere ai despre gazdele mele de la Cni/ersitatea 5mericanăH ― 5m fi o pradă %-oară.angdon în sinea sa$ 0dacă tot neAam făc%t infractori. <idicînd%A-i mîneca saco%l%i$ pri/i ceas%l de la încheiet%ră ― %n exemplar de colec ie c% %n :ic8eQ :o%se pe cadran$ primit de la părin i cînd împlinise zece ani. @înd%l l%i . Lache ar /erifica imediat.angdon n%A-i c%mpărase niciodată alt ceasG desenele animate ale l%i DisneQ f%seseră prim%l l%i contact c% magia formelor -i a c%lorilor$ iar în prezent :ic8eQ îi amintea săA-i păstreze mere% tinere ea s%fletească.0 ― .angdon z&%ra la camera l%i conforta&ilă de la <itz. 'Ao să /ină nimeni. . Ea îl pri/i încr%ntată: ― 'Aai idee la ce folose-te$ n%Ai a-aH ― Deloc. De-i imaginea copilărească atrăgea adesea pri/iri c%rioase$ . .e /oi explica sit%a ia -iAi /oi r%ga să trimită pe cine/a să ne întîlnim.. 5poi î i /or promite că /or folosi toate miBloacele diplomatice pentr% aA i asig%ra %n proces echita&il.0 ― Mi ce ai de gîndH :a-in% a intră în giratori%... ― Bine$ tre&%ie să ie-im de pe &%le/ard$ sp%se ea pri/ind în oglinda retro/izoare. (rofesor%l se %ită în portofel. Doar loc%ie-ti aiciD ― (oli ia îmi /a /erifica apel%rile telefonice -i po-ta electronica$ /a /or&i c% colegii mei. *ă găsim %n loc retras$ în care să ne gîndim ce an%me ar p%tea să deschidă cheia asta.. 9oate c%no-tin ele mele sînt compromise -i nici la %n hotel n% ne p%tem gîndi$ fiindcă toate solicită acte de identitate. ― 5m scăpat de poli ie deocamdată$ dar n% /om rezista nici cinci min%te$ dacă n% schim&ăm ma-ina. ― 5i încredere în mineD (rofesor%l n% îi răsp%nse. Drept în fa ă$ la capăt%l &%le/ard%l%i$ se înăl a 5rc%l de 9ri%mf ― tri&%t%l ad%s de 'apoleon propriei străl%ciri militare ― înconB%rat de cel mai mare sens giratori% din Lran a$ o %ria-ă stea c% no%ă &ra e. Din păcate însă$ hotel%l n% mai constit%ia ac%m o op i%ne pla%zi&ilă.. *ophie se %ită din no% în oglinda retro/izoare. 0(oate ca tot%-i a. *%nă ac%m la am&asadă -iA i /or sp%ne să n% mai complici sit%a ia -i să te predai. Dacă ar trimite pe cine/a d%pă noi$ sAar considera că aB%tă %n f%gar să scape de a%torită ile franceze.angdon î-i dăd% seama că tînăra se gînde-te la %n plan. ― Dar t% tre&%ie să c%no-ti pe cine/a. ― 2 s%tă de dolari. *tr%ct%ra pătrată n% permitea folosirea lor pentr% cr%cificări$ iar echili&r%l dintre elementele orizontale -i cele /erticale amintesc de %ni%nea firească a masc%lin%l%i c% feminin%l ― ceea ce le conferă %n sim&olism în armonie c% filozofia fră iei. !n acea clipă$ &ra ele -oricel%l%i era% întinse întrA%n %nghi neo&i-n%it$ indicînd o oră Z.aceasta$ sînt considerate pa-nice. De ceH ― 3ăr i de credit aiH ― Bineîn elesD '%Ai răsp%nse$ dar . ― *ă ne întîlnimHD *ophie se întoarse spre el -iAl pri/i de parcă înne&%nise s%&it: <o&ert$ /iseziD 5m&asada are B%risdic ie doar as%pra propri%l%i teritori%. 3ă re%-e-ti să intri în am&asadă -i să ceri azil temporar e %n l%cr%$ dar să le ceri să ia pozi ie împotri/a (oli iei -i =%sti iei Lranceze în ac i%ne e c% tot%l altce/a.ai să s%năm la am&asadă.. !ncrederea în ea n% se do/edise o alegere prea inteligentă pînă ac%m. cî i/a e%ro. 3î i &ani ai la tineH îl între&ă ea d%pă o sc%rtă pa%ză.

*ophie î-i d%se ma-in% a în spatele taxi%rilor -i parcă întrAo zonă interzisă$ de-i era loc s%ficient pe partea cealaltă a străzii.angdon alergă sAo aB%ngă din %rmă. .0 5c%m cinci l%ni$ primise de la +atican %n telefon prin care i se solicita prezen a imediată în <oma. .angdon sAo poată între&a ce are de gînd$ ie-i din ma-ină$ alergă la taxi%l din fa ă -i încep% să disc%te c% -ofer%l. 3ea mai l%ngă noapte a /ie ii mele. ― E o po/este l%ngă$ replică el$ trăgînd%A-i mîneca înapoi$ peste încheiet%ră.angdon î-i dăd% seama %nde se afla%. 34 Mofer%l desemnat săAl ia pe 5ringarosa de la 5eroport%l )nterna ional . *fînt%l *ca%n pretindea că moti/%l era red%cerea chelt%ielilor -i diriBarea fond%rilor spre dioceze$ dar 5ringarosa &ăn%ia că era$ mai degra&ă$ o măs%ră de preca% ie.0 :a-inile +atican%l%i era% ac%m m%lt mai p% in ostentati/e -i aproape totdea%na fără siglele specifice.eonardo da +inci din <oma parcase lîngă &ord%ră %n Liat mic$ o marcă o&i-n%ită. !n E%ropa$ gările n% dorm niciodatăG chiar -i la această oră$ /reo -ase taxi%ri a-tepta% în fa a intrării principale. *trîngînd%A-i s%tana în B%r%l corp%l%i$ episcop%l %rcă -i se a-eză pe &ancheta din spate$ pregătit pentr% dr%m%l l%ng ceAl a-tepta pînă la 3astel%l @andolfo ― acela-i dr%m pe careAl făc%se -i c% cinci l%ni în %rmă. @ara *aintA. !n capăt%l străzi$ doi poli i-ti dădea% indica ii %nor t%ri-ti rătăci i. 0Biletele /ă a-teaptă la aeroport. ― 3e sAa întîmplatH între&ă el cînd aB%nse pe trot%ar.ristos era acela-i l%cr% c% aA i picta o intă pe capota ma-inii. ― +inoD 3%mpărăm do%ă &ilete la prim%l tren care pleacă din (aris. 05% ap%s /rem%rile acelea. ― !mi închip%i.ăsînd în %rmă zona re-edin elor diplomatice$ pătr%nseră întrA%n cartier mai înt%necat. Dar ea pornise deBa spre intrarea în gară.azare. 03ălătoria de an%l trec%t la <oma$ oftă el. 9recînd ca o săgeată prin do%ă intersec ii c% semafor%l /erde$ aB%nse la o a treia -i /iră la dreapta$ pe Bo%le/ard :alesher&es. .0 *fînt%l *ca%n se străd%ia din răsp%teri să păstreze peste toate Z" . D%pă o c%r&ă la stînga$ .ne/erosimilă: 1. 5/ent%ra care încep%se s%& forma %n%i dr%m de nici doi 8ilometri pînă la 5m&asada 5mericană se transformase ac%m întrAo /erita&ilă e/adare din (aris$ iar l%i îi plăcea din ce în ce mai p% in.%mea înne&%nise -i în m%lte păr i ale E%ropei aA i afi-a i%&irea fa ă de . Lără nici o explica ie.co&orîseră. ― )nteresant ceas$ remarcă *ophie$ în timp ce întoarse ma-ina în sens in/ers. !n fa ă$ terminal%l de cale ferată$ c% acoperi-%l să% din sticlă$ semăna c% &izara corcit%ră între %n hangar de a/ioane -i o seră de leg%me.angdon$ demară fără ei. 3o&orînd -i el$ profesor%l o /ăz% înmînînd%Ai acest%ia %n teanc gros de &ancnote. Episcop%l î-i amintea de zilele în care +atican%l folosea a%tomo&ile mari$ de l%x$ pe care se lăfăia% em&leme -i steg%le e c% însemnele papalită ii. !i zîm&i c% s%&în eles$ ie-i din sens%l giratori% -i acceleră spre nord$ îndepărtînd%Ase de centr%.#1 5. +înzătorii am&%lan i î-i împingea% căr%cioarele c% sand/i-%ri -i apă minerală$ în /reme ce gr%p%ri de p%-tani c% r%csac%ri în spinare ie-ea% în stradă frecînd%Ase la ochi -i pri/ind în B%r ca -i c%m ar fi încercat săA-i amintească în ce ora. !nainte ca .:. Mofer%l clătină din cap -i$ spre %imirea l%i .

Episcop%l%i n%Ai plăc%se niciodată stră/echea tendin ă a +atican%l%i de a se amesteca în pro&lemele -tiin ifice.aticana ― 02&ser/ator%l 5stronomic al +atican%l%i0$ %n%l care a/ea în dotare o tehnologie de %ltimă oră.e reamintise că anterioara tentati/ă de schim&are a legilor di/ine se soldase c% efecte de/astatoare: n%măr%l enoria-ilor era$ în prezent$ cel mai scăz%t din toate /rem%rile$ dona iile aproape că dispăr%seră -i n% mai exista% nici măcar s%ficien i preo i catolici. 5ringarosa &ăn%ise că era /or&a doar despre dorin a papei -i a altor oficiali de la +atican de a se fotografia împre%nă -i aA-i trage pe t%rta lor p% in din sp%za recent%l%i s%cces al 2p%s Dei ― finalizarea sedi%l%i central din 'ew 7or8. (e lîngă fapt%l că era casa de /acan ă a *%/eran%l%i (ontif$ fortărea a din secol%l al -aisprezecelea găzd%ia S ecula . 5trăgînd o t%l&%rătoare s%s inere li&erală în sîn%l 3olegi%l%i 3ardinalilor$ papa declarase că misi%nea sa pontificală era aceea de 0reîntinerire a doctrinei +atican%l%i -i de adaptare a catolicism%l%i la realită ile mileni%l%i al treilea0. 5ltfel sp%s$ om%l era s%ficient de arogant încît săA-i închip%ie că poate rescrie c% de la sine p%tere legile lăsate de D%mneze% -i să recî-tige inimile celor care considera% că preten iile ade/ăratei credin e catolice de/eniseră inconforta&ile în l%mea de azi.a re-edin a de /ară a papeiH0 5ringarosa n% /ăz%se niciodată -i nici n% -iA ar fi dorit să /adă acest castel. 0Mi tot%-i$ iatăAmă aici0$ î-i sp%sese el cînd în zare apăr%se sil%eta masi/ă a castel%l%i$ profilată pe cer%l cen%-i% de noiem&rie. 5ringarosa î-i folosise întreaga infl%en ă politică ― s%&stan ială$ inînd seama de amploarea 2p%s Dei -i a cont%rilor sale &ancare ― pentr% aAi con/inge pe *%/eran%l (ontif -i pe consilierii săi că îm&lînzirea legilor Bisericii ar fi sinonimă n% doar c% la-itatea -i lipsa de credin ă$ ci -i c% o /erita&ilă sin%cidere politică. 5ringarosa n% a/%sese altă sol% ie decît să accepte in/ita ia$ de-i n% c% prea m%ltă tragere de inimă. <e/ista #r!itectural Digest n%mise clădirea 0%n far l%minos al catolicism%l%i$ integrat s%&lim în peisaB%l arhitect%ral modem0$ iar în %ltima /reme +atican%l părea a fi atras de tot ceea ce con inea c%/înt%l 0modern0. 3oco at la marginea %nei stînci a&r%pte$ castel%l străB%ia leagăn%l ci/iliza iei italiene ― /alea în care clan%rile 3%riazi -i 2razi se l%ptaseră c% m%lt înainte de fondarea <omei. 3hiar -i în l%mina sla&ă a am%rg%l%i$ fortărea a era o pri/eli-te deose&ită ― %n exempl% impresionant de arhitect%ră defensi/ă$ stratificată$ ce s%&linia for a dramatică a amplasament%l%i să%. Din -osea$ părea %n %riamonstr% din piatră$ gata de %n salt sin%ciga-. ― Cnde mergemH îl între&ase pe -ofer. ― *pre Deal%r%ile 5l&ei. . . )ar ac%m$ în loc să arate %milin a -i modestia c%/enite %nei asemenea ascensi%ni$ *fînt%l (ărinte se amestecase în a&sol%t tot ceAi permitea pozi ia sa de maiAmare al cre-tinătă ii. 3are era rost%l încercăA rilor de a armoniza -tiin a c% religiaH 'ici %n om c% credin ă în D%mneze% n% p%tea a/ea o acti/itate -tiin ifică performantă$ o&iecti/ă. 0. Mi$ pe de altă parte$ religia n% a/ea ne/oie de /reo confirmare concretă a credin elor sale.ac i%nile %n /ăl de mister$ chiar -i pentr% cele mai înalte fe e &iserice-ti.a 3astel @andolfo. Din păcate$ +atican%l compromisese aspect%l ZZ . 'efiind %n admirator al act%alei administra ii papale ― la fel ca maBoritatea clericilor conser/atori ― episcop%l %rmărise c% îngriBorare crescîndă prim%l an de mandat al no%l%i papă. De %n li&eralism fără precedent$ *fin ia *a %rcase pe sca%n%l pontifical în %rma %n%ia dintre cele mai neo&i-n%ite -i mai contro/ersate concla/%ri din istorie. ― 2amenii a% ne/oie de organizare -i de îndr%mare din partea Bisericii$ insistase 5ringarosa$ n% de răsfă -i ind%lgen ăD !n seara aceea$ c% cinci l%ni în %rmă$ cînd Liat%l careAl l%ase de la aeroport demarase$ episcop%l constatase c% s%rprindere că n% se îndrepta% spre +atican$ ci spre est$ pe %n dr%m sin%os de m%nte.

Era %imitor c%m +atican%l e-%a în fiecare moment în încercarea de a le oferi enoria-ilor îndr%mări spirit%ale coerente -i stricte$ dar găsea timp pentr% a s%s ine seminarii de astrofizică în &enefici%l t%ri-tilor. 0Bra/o ie0$ î-i sp%se 5ringarosa -i î-i %rmase gazda în hol%l de la intrarea castel%l%i ― %n spa i% largAdeschis decorat întrAo ineptă com&ina ie de artă renascentistă -i imagini astronomice.)29E35 5*9<2'2:)3K0. 3înd %rcă scara largă de marm%ră$ episcop%l /ăz%se indicatoare spre centre de conferin ă$ &i&lioteci$ săli de lect%ră -i informa ii pentr% t%ri-ti. :îngîind c% degetele mont%ra -i fa etele diamantelor$ î-i aminti că inel%l constit%ia sim&ol%l %nei p%teri c% m%lt mai sla&e decît cea pe care a/ea sAo o& ină c%rînd. 5ringarosa a%zise că aici$ în Bi&lioteca de 5stronomie a +atican%l%i$ sAar afla peste do%ăzeci -i cinci de mii de /ol%me$ printre care opere rare ale l%i 3opernic$ @alilei$ `epler$ 'ewton -i *ecchi. .0 3a %n părinte delăsător$ căr%ia i se părea mai comod să accepte capriciile %n%i înc răsfă at$ decît să se men ină ferm pe pozi ie -i săAl în/e e ade/ăratele /alori$ Biserica î-i co&ora -tacheta la fiecare pas$ în încercarea de a se rein/enta astfel încît să se adapteze la o ci/iliza ie dezrădăcinată. 3înd co&orîse din ma-ină$ %n tînăr preot iez%it îi /enise repede în întîmpinare: ― Bine a i /enit$ Eminen ăD E% sînt părintele :anganoD 5stronom. Descle-tînd%A-i degetele$ răs%flă adînc$ încercînd să se relaxeze. ― *p%neAmi$ i se adresase 5ringarosa tînăr%l%i preot$ de cînd în/a ă o%l pe găinăH 3leric%l îi ar%ncase o pri/ire s%rprinsă: ― :ă sc%za iH Episcop%l dăd%se din mînă a lehamite$ hotărît să n% se lase atras din no% în această disp%tă. 0DeAac%m în -ase l%ni$ D%mneze% să ne aB%teD0 5c%m$ a-ezat pe &ancheta din spate a acel%ia-i Liat$ 5ringarosa î-i dăd% seama că p%mnii i se încle-taseră n%mai la gînd%l acelei prime între/ederi.a %ltim%l etaB al castel%l%i$ c%loar%l larg$ l%xos mo&ilat$ d%cea spre o %ria-ă %-ă d%&lă de steBar$ pe care era prinsă o tă&li ă de alamă: 0B)B. 09ot%l /a fi &ine0$ î-i sp%se$ în /reme ce a%tomo&il%l înainta pe dr%m%l de m%nte. 5propiind%Ase de %-ă$ episcop%l 5ringarosa n% a/ea c%m să -tie /e-tile c%trem%rătoare pe care a/ea să le primească -i nici cr%nta serie de e/enimente ce %rma. 5&ia o oră mai tîrzi%$ cînd ie-ise împleticind%Ase de la între/edere$ î-i dăd%se seama de c%mplitele implica ii ale acest%i dr%m. *e sp%nea$ de asemenea$ că în această încăpere a/ea% loc într%nirile celor mai înalte oficialită i ale +atican%l%i ― într%niri care n% se dorea% a fi organizate în 3etatea *fîntă. 0+atican%l a înne&%nit. 9ot%-i$ -iAar fi dorit ca telefon%l săAi s%ne. 35 Z9 .clasic al castel%l%i constr%ind pe acoperi-%l să% do%ă c%pole de telescop %ria-e$ astfel că /echi%l edifici% arăta ac%m ca %n mîndr% răz&oinic c% do%ă coif%ri de tinichea. 0De ce n% mAa s%nat !n/ă ător%lH *ilas ar tre&%i să ai&ă deBa cheia de &oltă.0 *trăd%ind%Ase să se lini-tească$ medită sc%rt as%pra ametist%l%i p%rp%ri% ceAi orna inel%l.

5m /ăz%t sim&ol%l$ am asc%ns cheia în &%z%nar -i pe %rmă am plecat.ille p%făia -i -%iera$ fiind gata de plecare.fi /r%t să plece mai de/reme$ dar ne /om m%l %mi c% el. *ophie îl prinse însă de &ra -iAl trase în direc ia op%să$ printrAo sală de a-teptare goală$ pe lîngă o cafenea care f%nc iona nonAstop -i$ în cele din %rmă$ afară$ printrAo ie-ire laterală$ pe o străd% ă înt%necată. *ophie n%Ai sp%sese -ofer%l%i decît să meargă spre ie-irea din ora. ― ExactD . 5sta e tot ceea ce am găsit. ― *înt de acord c% tine. . Br%sc$ prin drept%l lor trec% o ma-ină de poli ie c% sirena în f%nc i%ne$ dar se îndepărtă în direc ia op%să.. 9ren%l pleca în -apte min%te -i ei încă n%A-i c%mpăraseră &ilete. 3înd scris%l electronic se sta&iliză$ . <înd%rile de litere -i cifre se der%la% rapid$ act%alizînd%A-i datele.E ― <5()DE ― 6. ― 3e an%meH ― Lapt%l că &%nic%l tă% sAa ostenit atîta săA i lase o cheie c% care n% -tii ce să faci. 3înd ma-ina demară$ tînăra scoase &iletele de tren a&ia c%mpărate -i le r%pse. :iBind%A-i ochii$ examină -i m%chia cap%l%i. *ophie îl trase spre ghi-e% -iAi sp%se: ― )a do%ă &ilete -i plăte-te c% cartea de credit. 0:ai de/remeH0 (rofesor%l se %ită din no% la ceas. *ophie sări pe &ancheta din spate$ iar profesor%l o %rmă fără %n c%/înt. *ophie î-i ridica pri/irea spre %ria-%l pano% de informa ii.0 ― 5. ― '% are nici %n sens$ sp%se el întrA%n tîrzi%. Cn sing%r taxi a-tepta lîngă %-ă.angdon s%spină.). Mofer%l îi /ăz% -i le făc% semn c% far%rile. !ntinzînd%Ai f%nc ionarei card%l să% +isa$ c%mpără do%ă &ilete spre .0.angdon analiză op i%nile. ― E-ti sig%ră că n% mai era nimic scris pe spatele ta&lo%l%iH ― 5m că%tat &ine$ peste tot. ― 3red că aceasta cheie a fost c%ră ată recent.!n interior$ *aintA. 'imic nici acolo.ille. 'imic. !n l%mina intermitentă a &ec%rilor de pe -osea$ n% zări însă nimic altce/a decît sim&ol%l floral -i ini ialele. 90 .angdon hotărî să n%A-i mai &ată cap%l încercînd să afle ce a/ea *ohie 'e/e% de gînd. 3heia$ /îrîtă între pînză -i ramă.ille -i i le întinse l%i *ophie. El încep% să examineze din no% cheia în formă de cr%ce$ apropiindAo &a de fereastră$ &a de ochi$ încercînd să găsească ce/a$ o indica ie as%pra loc%l%i în care f%sese confec ionată. )e-iră apoi pe peron$ exact cînd la megafon se an%n a îm&arcarea pentr% .azare arăta la fel ca orice altă gară e%ropeană ― o hard%ghie deschisă la %n capăt$ presărată c% o&i-n%i ii indi/izi s%spec i ― oameni fără adăpost$ gr%p%ri de liceeni mo ăind pe r%csac%ri sa% &%tonînd%A-i casetofoanele porta&ile -i gr%p%ri de hamali în al&astr%$ f%mînd igară de la igară.. (e prima linie scria: 0. Era 1. Maisprezece linii pornea% din gară -i %nde/a$ în dreapta$ la linia trei$ locomoti/a tren%l%i de . ― De ceH ― :iroase a alcool sanitar..-i$ d%pă &%zele ei încle-tate$ profesor%l î-i dăd% seama că se gînde-te la %rmătoarea etapă din plan. (rin geam%l portierei$ spre dreapta$ se /edea colina :ontmartre -i delicata c%polă a Bazilicii *acrRA3oe%r.angdon se încr%ntă$ st%diind ac%m capăt%l &ont al tiBei tri%nghi%lare. 0Maptezeci de dolari inteligent chelt%i iD0 5&ia cînd taxi%l se a-tern% la dr%m întins pe <%e de 3lichQ$ profesor%l a/% senza ia că$ în sfîr-it$ scăpaseră.. .#9. )nstincti/$ amîndoi se ghem%iră pe &anchetă. ― Dar cartea de credit cred că /a p%tea fi identificată de.

a gara. *ophie pri/ea %l%ită literele ro-iatice de pe cheie: 014 <%e .. "6 a&res'! B%nic%l a scris o adresăD0 ― Cnde /ine astaH între&ă .. 36 (e c%loar%l :arii @alerii$ lîngă intrarea în *alle des Etats$ Bez% Lache era exasperat în /reme ce ofi er%l de pază @ro%ard îi explica de ce -i c%m îl dezarmaseră *ophie -i .. 5plecînd%Ase spre &ancheta din fa ă$ *ophie îl între&ă pe -ofer: ― Connaissez:vous la Eue Ba.. ― <o&ert$ am o m%l ime de l%cr%ri săA i sp%nD *e întrer%pse însă -iAl pri/i drept în ochi$ apoi contin%ă: Dar mai întîi /rea% săAmi sp%i t% tot ce -tii despre această *tăre ie din *ion. Lache îi făc% semn l%i @ro%ard să plece -iAl cond%se pe 3ollet întrAo ni-ă apropiată$ /or&ind%Ai în -oaptă: ― *pre ce destina ieH ― .angdon îl l%ă -i îndreptă fascic%l%l spre capăt%l cheii. :etal%l licări instantane%. ― 3ît de &ine teAai %itat la cheie înainte de a o p%ne în &%z%narH ― (oftimH (ăi$ n% prea &ine. 3ăpitane$ a% localizat ma-ina agent%l%i 'e/e%. . ― (ro&a&il e %n tr%c$ oftă căpitan%l$ p%nînd la cale %n plan în minte. ― :ai ai încă lanterna c% l%mină neagrăH *ophie î-i d%se mîna la &%z%nar -iAi întinse o&iect%l dorit. :ă gră&eam.angdon îndreptă cheia spre l%mină -i pri/i s%prafa a netedă a cr%cii.ille. +ă con/ineH *ophie se încr%ntă. .a nai&a$ ne permitem săAl -ocăm pe &iet%l t%rist americanD0 (ri/ind la rînd%l ei cheia$ *ophie se între&ă ce /or găsi oare la n%măr%l 14 pe <%e . Exista% -i trasee mai leBere$ dar în noaptea asta nAa/ea să facă moft%ri. ― 3ea mai sc%rtă r%tă pînă acolo$ îi sp%se -ofer%l în franceză$ d%pă ce ea îi cer% săAi d%că la adresa respecti/ă$ este prin Bois de Bo%logne. Era ce/a scris acolo. :ăzgălit în gra&ă$ dar lizi&il. ― !n ceH insistă *ophie. 5 c%mpărat do%ă &ilete. ― 6ui.― (oftimH ― :iroase de parcă ar fi l%str%ită c% %n lichid de c%ră at$ îi explică el$ d%cînd cheia la nas. Dar se opri &r%sc.o? 2m%l se gîndi o clipă -i apoi făc% semn că da. 0.angdon. ― 5 aB%ns la am&asadăH ― '%. Era pe lîngă teren%l de tenis$ la periferia (aris%l%i. 9ren%l tocmai a plecat.axo. :iroase mai p%ternic pe partea cealaltă.axo0. 0De ce mama nai&ii nAai tras prin ta&lo%l ălaHD0 ― 3ăpitane$ strigă locotenent%l 3ollet apropiind%Ase de ei dinspre centr%l de comanda. Bine$ 91 .angdon.a&ar n% a/ea. (e aloc%ri părea că l%ce-te. . Da$ miroase a spirt$ ca -i c%m ar fi fost spălată în. ― Ei &ine$ sp%se el s%rîzînd$ cred că -ti% de la ce /ine miros%l de alcool. . ca -i cînd ar fi fost %dă. 02 &isericăH +re%n fel de cartier general al *tăre ieiH0 :intea îi f%sese cople-ită de c%trem%rătoarele imagini ale rit%al%l%i secret pe careAl s%rprinsese c% zece ani în %rmă în s%&sol%l castel%l%i.

5dăpost.0 37 Jona împăd%rită Bois de Bo%logne era n%mită în m%lte fel%ri$ dar parizienii 0c%noscători0 îi sp%nea% adesea "5r'&ina &esf't'rilor".ăsa i ma-ina acolo %nde e -i p%ne oameni în ci/il în B%r%l ei$ pentr% caz%l în care sAar întoarce c%m/a sAo ia. 'oaptea$ aleile -erp%ite ale parc%l%i colcăie de tr%p%ri gata să se /îndă$ făpt%ri de l%t disp%se să satisfacă fie -i cele mai asc%nse dorin e carnale 91 . 9rimite o echipă să /erifice străzile din B%r%l gării$ în caz că a% f%git pe Bos. 'Ao da i în %rmărire -i pe 'e/e%. 0Dar. '% -ti% ceA-i închip%ie că face$ dar chestia asta o sAo coste m%lt mai m%lt decît amărîtă ei de sl%B&ăD ― E% ce fac$ rămîn la telefon sa% mă d%c pe terenH ― (e terenD D%Ate la gară -i coordonează echipa de acolo.. 3hiar -i %n agent de teren c% experien ă ar rezista c% gre% presi%nii exercitate de )nterpol. )ndiferent care ar fi fost gre-eala comisă$ a%torită ile afla% imediat -iAi localiza%. daH între&ă 3ollet.0 9re&%ia să se relaxeze. 'ici zorii n%Ai /or mai ap%ca. E agent%l nostr%. Există c%rse de a%to&%z de la garăH ― . 9o i cei care a% /ăz%t l%g%&r%l ta&lo% al l%i Bosch c% acela-i n%me în eleg de ce: la fel ca -i păd%rea$ pict%ra este înt%necată -i contorsionată$ %n p%rgatori% al sminti ilor -i al idolatrilor. 3omportament%l f%garilor era pre/izi&il în prima oră d%pă e/adare. 0:iAa% scăpat printre degete. 0*trînge plasa repede -i strîngeAo &ine.a ce &%n să f%gim d%pă . 5poi s%nă la dispecerat%l firmei de taximetrie -i transmiteAle semnalmentele. Bani..a această oră n%$ domn%leD '%mai taxi%riD ― B%nD )nterogheazăAi pe -oferiD 5flă dacă a% /ăz%t ce/a. De-i s%na ademenitor$ den%mirea a/ea mai degra&ă o conota ie amenin ătoare. 9o i a/ea% ne/oie de acela-i l%cr%. =ef%ia% %n magazin. Expediind fotografiile l%i . . (e fereastră se /edea piramida de sticlă care l%cea$ reflectată în &azinele fîntînilor arteziene. o femeie criptograf -i %n profesora-H . ― !i da i 0n urm'rire? Lache regreta deBa neplăcerile ce p%tea% dec%rge de aici$ dar nAa/ea altă sol% ie. 3ontrolezi sit%a ia$ dar n% faci o mi-care fără săAmi sp%iD ― Bine$ domn%leD 3ollet plecă în f%gă. De o&icei$ f%garii intra% în panică -i făcea% ce/a prostesc. ― Ba fire-te că o da% -i pe ea în %rmărireD .an%n ă prima gară să oprească -i să perchezi ioneze tren%l$ pentr% orice e/ent%alitate. *e sim ea în epenit$ rigid.angdon dacă ea îi poate asig%ra tot%l nestingherităHD 5m de gînd să contactez toate persoanele men ionate în dosar%l ei ― prieteni$ r%de$ c%no-tin e$ to i cei la care ar p%tea apela. Lache mai rămase cîte/a clipe în ni-ă. 0Deplasare.angdon -i *ophie 'e/e% către toate firmele de transport$ hotel%rile -i &ăncile din (aris$ )nterpol%l n% le lăsa nici o op i%ne ― nici o modalitate de a părăsi ora-%l$ nici %n loc în care să se poată asc%nde -i nici o -ansă de a retrage lichidită i fără a fi rec%nosc% i.. E% ia% legăt%ra c% )nterpol%l. L%ra% o ma-ină..0 (rima oră era critică. ― '%mai pe Lang&on. Lolosea% o carte de credit.0 0*fînta 9reime0D )nterpol%l a/ea p%terea de a le anihila pe toate trei întrAo frac i%ne de sec%ndă. 3ollet îl pri/i s%rprins.

0D%mneze%le *finteD0 . (rofesor%l î-i înclină cap%l$ incapa&il săA-i imagineze %n f%ndal mai p% in potri/it pentr% legenda pe care a/ea să iAo po/estească. *ophie îi ar%ncă o pri/ire mirată.e (rie%rR de *ion ― -i iAa încredin at misi%nea de aAl păstra -i apăra$ transmi înd%Ai de la o genera ie la alta. ― :%ltă l%me crede acest l%cr%$ în mod eronat. Despre @odefroi se sp%nea că este de inător%l %n%i secret extrem de p%ternic$ păstrat în sîn%l familiei sale încă de pe /remea l%i )is%s. ― 3onfreria -iAa B%rat că$ oricît de m%lt ar fi d%rat acest l%cr%$ /a dezgropa doc%mentele de s%& r%inele templ%l%i -i le /a apăra c% orice pre $ astfel încît ade/ăr%l să n% fie niciodată pierd%t..e (rie%rR de *ion$ taxi%l intrase în parc -i coti spre /est$ pe aleile pietr%ite.. 5lăt%ri$ o &londă /ol%pt%oasă î-i ridică f%sti a mini$ dez/ăl%ind că era$ de fapt$ %n &lond. *e între&a de %nde să înceapă$ fiindcă istoria fră iei se întindea pe mai &ine de %n mileni%. ― *p%neAmi despre *tăre ia din *ion$ îi cer% *ophie. *înt mai &ine c%nosc% i s%& n%mele de 3a/alerii 9emplieri. 9emînd%Ase că acest secret ar p%tea fi pierd%t o dată c% moartea sa$ @odefroi a fondat o confrerie secretă ― . %n secret datorită căr%ia a% de/enit mai &oga i -i mai p%ternici decît -iAar fi p%t%t închip%i cine/a. . 2&iecti/%l lor în Fara *fîntă era dezgroparea doc%mentelor de s%& r%inele templ%l%i.angdon -tia$ din &ogata sa experien ă profesorală$ că aproape toată l%mea a%zise de 3a/alerii 9emplieri$ cel p% in în mod s%perficial. <e%-ea însă c% gre% să se concentreze la /ederea reziden ilor noct%rni ai păd%ricii$ careA-i etala% farmecele în l%mina far%rilor. (roteBarea pelerinilor era$ de fapt$ /ăl%l în dos%l căr%ia templierii î-i exercita% ade/ărata lor misi%ne. (entr% speciali-ti$ istoria templierilor era %n amestec eterogen în care faptele reale$ fantasmele -i dezinformările se întrepătr%ndea% atît de strîns$ încît discernerea ade/ăr%l%i de/enise aproape imposi&ilă. ― ..angdon încerca săA-i p%nă ordine în gînd%ri pentr% aAi po/esti l%i *ophie despre . Do%ă adolescente c% piept%l gol îl săgetară c% pri/iri fier&in i.. ― Mi pînă la %rmă leAa% dezgropatH ― 'imeni n% -tie sig%r$ dar to i speciali-tii a% căz%t de acord în pri/in a %n%i amăn%nt: ca/alerii templieri a% descoperit$ întrAade/ăr$ ceva acolo$ în r%ine. !n %ltima /reme$ . 96 . !n /reme ce .― &ăr&a i$ femei -i toată gama lor de per/ersi%ni. !n anii de fiin are în )er%salim$ confreria a aflat despre o serie de doc%mente îngropate s%& r%inele 9empl%l%i l%i )rod$ care f%sese constr%it peste cele ale 9empl%l%i l%i *olomon.angdon ezita chiar să mai amintească templierii în conferin ele sale$ fiindcă întotdea%na între&ările p%&lic%l%i degenera% în teorii fantasmagorice ale conspira iilor. ― 3% alte c%/inte$ inter/eni *ophie$ ordin%l 3a/alerilor 9emplieri a fost fondat de . o incredi&ilă %rzeală de secrete$ -antaBe -i tort%ri &ar&are la îndemîna %n%i papă f%rios. Dincolo de ele$ %n negr% l%cios c% %n slip min%sc%l se răs%ci$ flexînd%A-i fesele spre el. (entr% a rec%pera doc%mentele$ a% înfiin at o organiza ie armată$ %n gr%p de no%ă ca/aleri n%mit 2rdin%l 3a/alerilor *ăraci ai l%i .angdon î-i a inti ochii as%pra propriilor pantofi -i inspiră adînc de cîte/a ori. *ophie asc%lta atentă$ însă c% %n aer de %-oară neîncredere.ristos -i ai 9empl%l%i l%i *olomon.e (rie%rR de *ion$ încep% el$ a fost fondată în )er%salim în 1099 de %n d%ce francez$ pe n%me @odefroi de Bo%illon$ imediat d%pă c%cerirea cetă ii.e (rie%rR de *ion pentr% a rec%pera o serie de doc%mente secreteH E% credeam că rol%l lor era acela de a apăra Fara *fîntă. 5ceste doc%mente$ considera% mem&rii *tăre iei$ confirma% secret%l l%i @odefroi -i con inea% informa ii atît de explozi/e$ încît Biserica ar fi fost în stare de orice pentr% a p%ne mîna pe ele.

(apa a s%s in%t mai tîrzi% că D%mneze% îns%-i îi apăr%se întrAo /izi%ne -iAl a/ertizase că templierii era% eretici -i că se făcea% /ino/a i de /enerarea dia/ol%l%i$ de homosex%alitate$ de pîngărirea cr%cii -i de alte asemenea &lasfemii. . !n ci%da ac%za iilor false ale papei 3lement al +A lea -i efort%rilor sale de aAi nimici$ ca/alerii a/ea% alia i p%ternici -i %nii a% iz&%tit să scape de măcel%l +atican%l%i.a încep%t%l secol%l%i al I)+Alea$ templierii de inea% o asemenea p%tere$ încît papa 3lement al +Alea a hotărît că tre&%ie să facă ce/a pentr% a le p%ne sta/ilă. 3i%data alegere a templierilor n% f%sese însă cît%-i de p% in întîmplătoare. Ba%do%in a acceptat -i astfel 3a/alerii -iAa% înBghe&at %n modest adăpost printre rămă-i ele de piatră. 5poi profesor%l îi po/esti c%m$ d%pă no%ă ani$ templierii găsiseră în sfîr-it comoara dorită$ o scoseseră din templ% -i plecaseră în E%ropa$ %nde infl%en a politică a ordin%l%i se înzecise aproape peste noapte. !mpre%nă c% regele Lran ei Lilip al )+Alea$ *%/eran%l (ontif a p%s la cale %n plan ingenios prin care să distr%gă ordin%l -i săAi confi-te a/erea$ p%nînd astfel stăpînire pe secretele acest%ia. !n zi%a aceea de /ineri$ n%mero-i templieri a% fost prin-i$ tort%ra i fără milă -i$ în cele din %rmă$ ar-i pe r%g ca eretici. *ophie îl pri/i ned%merită: ― 3a/alerii templieri a% fost nimici iH E% credeam că ordin%l există -i în zilele noastreD ― Există$ s%& di/erse n%me. Doc%mentele f%seseră încredin ate de 94 . (re ioasele doc%mente ale 2rdin%l%i$ cele care părea% să constit%ie s%rsa l%i de p%tere$ a% fost de fapt o&iecti/%l /izat de papă$ însă acestea iAa% scăpat printre degete. 9reptat$ a% încep%t să crediteze casele regale$ cărora le percepea% do&îndă$ p%nînd astfel &azele sistem%l%i &ancar modern -i totodată extinzînd%A-i contin%% a/erea -i infl%en a politică. Beneficiind de această carte "lanc!e din partea +atican%l%i$ ordin%l sAa dez/oltat întrA%n ritm f%lgerător$ atît n%meric$ cît -i ca for ă politică$ ac%m%lînd teritorii /aste în peste do%ăsprezece state. 2pera i%nea p%să la cale de papă a dec%rs c% o precizie de ceasornic. !n zorii acelei zile$ doc%mentele a% fost desigilate -i c%trem%rător%l lor con in%t a /ăz%t l%mina zilei. !n %rma %nei mane/re militare demne de 3)5A%l zilelor noastre$ papa 3lement a emis ordine secrete$ ce %rma% a fi deschise sim%ltan$ în zi%a de /ineri 16 octom&rie 160"$ de către oamenii săi răspîndi i pe tot teritori%l E%ropei.Mi profesor%l rez%mă în cîte/a c%/inte istoria 2rdin%l%i$ a-a c%m era ea c%nosc%tă -i acceptată în mediile academice: afla i în )er%salim în timp%l celei deAa Do%a 3r%ciade$ templierii iAa% sp%s regel%i Ba%do%in al ))Alea că rol%l lor acolo era acela de aAi proteBa pe pelerinii cre-tini. ― Mi sp%i că a% descoperit ce/aWH între&ă *ophie. 9imp de aproape zece ani$ cei no%ă ca/aleri trăiseră printre r%ine$ săpînd piatra în secret. De-i făc%seră legămînt de sărăcie$ a/ea% ne/oie tot%-i de %n loc al lor$ a-a că iAa% cer%t regel%i permisi%nea să se sta&ilească în graBd%rile de s%& r%inele templ%l%i. Eco%rile tragediei de at%nci se resimt încă în c%lt%ra modernăG chiar -i astăzi$ zi%a de /ineri treisprezece este considerată c% ghinion. 'imeni n% -tia dacă templierii -antaBaseră +atican%l sa% dacă Biserica încercase p%r -i simpl% să le c%mpere tăcerea$ dar papa )nocen i% al ))Alea emisese neîntîrziat o &%lă papală fără precedent$ prin care le acorda ca/alerilor templieri p%teri nelimitate -iAi declara 0o lege prin ei în-i-i0 ― o armată a%tonomă$ li&eră de orice ingerin ă din partea regilor sa% a prela ilor. Ei credea% că doc%mentele pe care *tăre ia le că%ta era% îngropate adînc s%& r%ine$ s%& *fînta *fintelor$ o încăpere sacră în care se pres%p%nea că rezidă îns%-i D%mneze% ― literal$ inima credin ei i%daice. ― !n mod cert. Domn%l îi cer%se apoi papei să c%re e (ămînt%l de necredincio-i$ capt%rînd%Ai pe to i ca/alerii templieri -i tort%rînd%Ai pînă ceA-i /or fi mărt%risit crimele împotri/a 3er%l%i.

Doar că o c%no-ti s%& n%mele de 0*fînt%l @raal0. Doc%mentele leAa% conferit templierilor o p%tere atît de mare fiindcă în paginile lor este dez/ăl%ită ade/ărata nat%ră a @raal%l%i. *ophie era s%rprinsă că similaritatea ling/istică n%Ai atrăsese imediat aten ia. !n dec%rs%l /eac%rilor$ din el a e/ol%at %n alt c%/înt. Ea îl pri/i sceptică: ― E%$ %na$ nAam a%zit..angdon ridică din %meri: ― 5sta o -ti% doar mem&rii ei.. ― *fînt%l @raal este c%pa din care a &ă%t )is%s$ sp%se ea. 9ermen%l deri/ă din fran %zesc%l *angraal$ care pro/ine din *angreal -i a fost în cele din %rmă despăr it în do%ă c%/inte: *an @real. 3 *ophie îl fixă c% pri/irea. *%rsă de constante cercetări -i spec%la ii$ doc%mentele a% fost ― se pare ― m%tate în repetate rînd%ri$ dintrAo asc%nzătoare în alta. *%te de căr i a% fost scrise pe această temă -i p% ine alte mistere a% s%scitat %n interes atît de mare în rînd%l istoricilor. *ophie contin%ă săAl pri/ească sceptică$ fără săAi sp%nă nimic.. Cnele z/on%ri recente s%s in că ele se află %nde/a în :area Britanie. *îngele era esen a *angreal%l%i ― dar n% a-a c%m pro&a&il î-i imagina *ophie. care înseamnă 0sînge0H ..egenda este dest%l de complicată$ sp%se el$ însă important de re in%t e fapt%l că fră ia are do/ezi în spriBin%l ei -i a-teaptă moment%l potri/it pentr% a re/ela întreg%l ade/ăr. -i îi rele/ă ade/ărata semnifica ie. Din cîte -tia ea$ *fînt%l @raal era potir%l din care &ă%se )is%s la 3ina cea de taină -i în care )osif din 5rimatea !i strînsese sîngele în zi%a cr%cificării.. ― .angdon$ legenda acest%i secret a s%pra/ie %it. ― Mi %nde leAa% trimisH .m%lt secretei organiza iiAmamă a 9emplierilor$ . ― Ba sînt con/ins că da. ― 9imp de o mie de ani$ contin%ă . %n n%me modern$ mai &ine c%nosc%t. 9ot%-i$ sp%sele american%l%i părea% lipsite de sens: ― E% credeam că *fînt%l @raal este o c%pă$ or t% miAai sp%s ac%m că ar fi$ de fapt$ o serie de doc%mente care con in %n secret înt%necat.e (rie%rR de *ion$ a cărei rămînere în %m&ră o sal/ase de f%ria Bisericii. 05de/ărata nat%ră a @raal%l%iH0 *ophie era din ce în ce mai ned%merită.angdon înc%/iin ă. !ntreaga serie de doc%mente$ p%terea pe care ele o de in -i o conferă$ ca -i taina lor asc%nsă a% de/enit c%nosc%te s%& %n sing%r n%me: *angreal. 0@l%me-te$ n%Ai a-aH0 ― *fînt%l @raalWH . Ele sînt asc%nse împre%nă c% acesta. ― *angrealH 9ermen%l are /reo legăt%ră c% c%/înt%l francez sang sa% cel spaniol sangre. 3înd iAl /oi sp%ne$ adă%gă el d%pă o sc%rtă pa%ză$ î i /ei da seama că -tii m%lte l%cr%ri despre el.angdon înclină cap%l însă$ c% o expresie serioasă: ― *fînt%l @raal este trad%cerea literală a termen%l%i *angreal. '% cred că există 9# . ― 3e ade/ărH 3e secret ar p%tea fi atît de p%ternicH (rofesor%l trase adînc aer în piept -i ar%ncă o pri/ire spre centr%l (aris%l%i: ― *ophie$ Sangreal este %n termen stră/echi. De fapt$ n% cred că există om pe (ămînt care să n% fi a%zit despre legenda *angreal%l%i. 0*fînt%l @raal0. 3onfreria le scosese în mod clanA destin din (aris$ îm&arcînd%Ale pe %n /as al 9emplierilor.. ― Da$ însă doc%mentele *angreal n% reprezintă decît B%mătate din ade/ărata comoară a @raal%l%i.

Dar dacă accept să p%&lic a-a ce/a$ l%ni de zile &iro%l me% /a fi asaltat de di/erse gr%p%ri protestatare.angdon. !ncă nesig%ră$ *ophie î-i dăd% seama că profesor%l îi în elegea ned%merireaG tot%-i$ ochii l%i î-i păstra% acela-i ent%ziasm....eigh 9ea&ing ― %n istoric de la British <oQal *ocietQD ― 9ea&ing -iAa petrec%t o mare parte a /ie ii st%diind legenda *fînt%l%i @raal. !n îndel%ngata sa carieră$ om%l a%zise n%meroase idei năstr%-nice$ însă aceasta îl lăsase$ p%r -i simpl%$ c% g%ra căscata. extrem de con/ingătoare.. ― Ki ce anume s%s ine man%scris%l tă%H se &îl&îise editor%l a-ezînd%A-i pe masă pahar%l c% /in -i st%diind%A-i interloc%tor%l pe deas%pra farf%riei pe B%mătate pline.D (rofesor%l zîm&ise: ― D%pă c%m /ezi$ =onas$ teoria asta n% am in/entatAo e%.angdon scosese din &%z%nar o foaie de hîrtie -i iAo înm%iase. 9re&%ia săAi prezinte mai întîi întreg%l context istoric$ altfel *ophie lAar fi pri/it c% aceea-i %imire pe care profesor%l o citise pe chip%l editor%l%i să%$ cînd îi înmînase ciorna man%scris%l%i la care l%cra ac%m. *înt c% to ii... De fapt$ pornind de la acest schim& de idei miAam constr%it e% cartea... ― +rei săAmi sp%i că to i ace-ti istorici chiar cred c% ade/ărat. 2m%l se n%mără printre cei care cred în această teorie$ =onas$ alăt%ri de to i ceilal i de pe listă. îi 1tiu pe %nii dintre a%torii ace-tia. ― *ophie$ -opti .. La%8man încă se hol&a la listă.... (arc%rgînd întreaga listă$ pe chip%l l%i La%8man se a-tern%se expresia om%l%i care tocmai a descoperit că (ămînt%l$ de fapt$ e plat: ― Dar... Cnde D%mneze% ai găsit do/ezi s%ficient de credi&ile pentr% a s%s ine o astfel de teorieH 3% %n s%rîs calm$ .angdon s%rîsese din no%. ― D%mneze%le$ %na dintre căr ile astea a fost scrisă de sir .angdon aplecînd%Ase spre ea$ în conformitate c% doc%mentele fră iei$ *fînt%l @raal n% este nicidec%m o c%pă.. 3% alte c%/inte$ potir%l este o metaforă ce asc%nde altce/a$ ce/a m%lt mai p%ternic. La%8man î-i înghi ise nod%l din gît$ aparent nep%tînd să rosteascN c%/intele. 5r B%stifica o &iată c%pă toată această risipă de energieH 9. Este foarte /eche$ iar e% doar am a-ezatAo întrAo l%mină aparte. E-ti %n istoric rep%tat$ pentr% n%mele l%i D%mneze%$ n% %n împ%-că franc%l întrAo %reche$ în goană d%pă %n cî-tig %-or. E% lAam întîlnit -i am disc%tat despre acest s%&iect. 'ici o carte n% a explorat încă legenda *fînt%l%i @raal dintrAo perspecti/ă sim&olistică. Mi$ în pl%s$ rep%ta ia ta se /a d%ce pe apa sîm&etei.ce/a mai simpl% de atît. Ei s%s in că legenda @raal%l%i ― aceea a potir%l%i ― este$ de fapt$ o alegorie ingenios concep%tă.angdon încă n% -tia c%m săAi răsp%ndă. 3e/a ce se potri/e-te extrem de &ine c% tot ce a încercat &%nic%l tă% să ne transmită în seara asta. ― <o&ert$ să n% mă în elegi gre-it$ îi sp%sese el în cele din %rmă. 9oate titl%rile s%gera% aceea-i premisă ca aceea exp%să de . . Doar n% /or&e-ti seriosD ― +or&esc atît de serios fiindcă miAam petrec%t %n an întreg cercetînd această idee. !mi plac l%crările tale -i am cola&orat &ine c% tine.. istorici red%. incl%si/ referirile sim&olice la sacr%l feminin. !n B%r%l să% sAa% es%t legende$ sAa% p%rtat răz&oaie -i sAa% întreprins cercetări deAo /ia ă. Era o &i&liografie c%prinzînd peste cincizeci de titl%ri ― căr i ale %nor istorici ren%mi i$ %nii contemporani$ al ii din secolele trec%te ― m%lte dintre ele &ine c%nosc%te în mediile academice. ei &ine. ― *fînt%l @raal pare a fi cea mai /înată comoară din întreaga istorie a omenirii. . Do/ezile iconografice pe care leAam găsit -i care s%s in această teorie sînt. 3%nosc%t%l editor newQor8ez =onas La%8man î-i lărgise agitat nod%l de la cra/ată. ― Dar$ dacă *fînt%l @raal n% e o c%pă$ at%nci ce eH De-i se a-teptase la această între&are$ .

angdon pri/i &ord%l ma-inii -i ezită pentr% o clipă... (e alee$ cîte/a prostit%ate se apropia%$ gră&ite$ să /adă ce se întîmplă. 0. 3red că ai /ăz%t s%ficient din păd%rea noastră fermecatăD El înc%/in ă înclinînd din cap.0 ― Bine.. !n dec%rs%l istoriei$ *fînt%l @raal a a/%t totdea%na %n loc aparte. ― *ophieD &îig%i . !ntrAo frac i%ne de sec%ndă$ scoase re/ol/er%l -iAl înfipse în ceafa -ofer%l%i.angdon. ― Dar dacă sînt atîtea căr i scrise despre ea$ de ce e încă atît de p% in c%nosc%tă această teorieH ― . (ne%rile scrî-niră -i taxi%l z/îcni$ derapînd c% &r%talitate -i împro-cînd pietrispre gr%p%l de pri/itori.tez! ordonă ea.. 9alpa îi atinse accelerator%l. La%8man clătinase din cap$ încă neîncrezător. Cna dintre ele /or&ea la telefon.a nai&aD0 !ntinse mîna spre schim&ător%l de /iteze$ dar se opri: ― *ophieD (oate că t%.angdon -i î-i repezi mîna la &%z%nar%l saco%l%i să%. . Lemeia c% telefon%l mo&il se ar%ncă la pămînt$ cît pe ce să fie lo/ită. et un am-ricain. ― (orne-te odatăD strigă ea... 3e faci acoloHD ― 5m încercat să te pre/in$ strigă el încercînd să acopere scrî-net%l pne%rilor. )ar ac%m -tii -i t% de ce. La%8man făc%se ochii mari: ― *ă n%Ami sp%i că -i în Barr/ Potter tot despre *fînt%l @raal este /or&aD ― :ă refeream la Bi&lie. . Br%sc$ *ophie se răs%ci spre . E% am ma-ină c% transmisie a%tomatăD 9" . 03hiar prea m%lt. 9rem%rînd$ -ofer%l se conformă$ trăgînd pe dreapta -i oprind motor%l.%crările astea n% pot zdr%ncina secole întregi de con/ingeri adînc înrădăcinate$ mai c% seamă cînd ele sînt s%s in%te de cea mai &ine /înd%tă carte a t%t%ror timp%rilor.asăAl BosD (rofesor%l tresări at%nci cînd *ophie se aplecă peste sca%n%l din fa ă -i îi strigă -ofer%l%i. 5t%nci a%zi profesor%l /ocea metalică a dispecer%l%i în sta ia radio: 0..Dacă a-a ar sta l%cr%rile$ at%nci celelalte relic/e ar tre&%i să s%scite %n interes cel p% in la fel de intens ― coroana de spini$ de pildă$ sa% ade/ărata cr%ce a răstignirii ― dar l%cr%rile n% sta% deloc a-a. ― <o&ert$ rel%ă *ophie. ― #rr. ― Doucement! îl îndemnă *ophie." 0'eAa% găsit deBaHD0 ― Descen&ez! 3% mîinile deas%pra cap%l%i$ taximetrist%l se împletici afară din ma-ină -i se retrase cî i/a pa-i.... Editor%l oftase adînc: ― Băn%iam astaD ― Laissez:le! strigă &r%sc *ophie. *ophie co&orî geam%l portierei -i$ inînd arma îndreptată spre -ofer$ sp%se c% o /oce Boasă: ― <o&ert$ treci la /olanD (rofesor%l n% a/ea de gînd să contrazică o femeie înarmatăG sări din taxi -i %rcă în fa ă$ în timp ce -ofer%l mormăia înB%răt%ri. 3e drac%W. 5cesta p%sese mîna pe microfon%l sta iei radio -i se pregătea să /or&ească. 3ui s9a elle So !ie 4eveu. *ăAi dăm dr%m%lD .angdon împinse maneta -i o pozi ionă în ceea ce credea el că ar tre&%i să fie /iteza întîi. Eo"ert Lang&on. 2m%l dăd% dr%m%l imediat microfon%l%i -i î-i ridică mîna li&eră deas%pra cap%l%i.

a Br%Q?re f%sese martora m%ltor s%ferin e$ *ilas se îndoia că ar mai fi existat /reo d%rere compara&ilă c% chin%l atroce careAi c%prinsese tr%p%l palid..0 !n acest moment însă$ în cămăr% a sa$ în %rechi îi răs%na /ocea dezamăgită -i fr%strată a tatăl%i să%: "+u es un &-sastre. *ă n%A i fie r%-ine pentr% asta.0 L%sese păcălit." !ngen%nchind pe podea%a din lemn$ *ilas se r%gă pentr% iertare. Era al&inos. )ar ac%m el n% a/ea p%terea necesară pentr% aAl s%na pe !n/ă ător. 5l&. Din păcate$ %mor%l negr% al sit%a iei era p%nctat de repetatele apel%ri din sta ia radio: ― . 5ringarosa s%rîsese: ― Da$ 'oe$ cel c% arca. 0*înt p%r. 9ot%l e pierd%t.on&ez! 9Z .tes:vous? E. 9e a-teaptă %n destin măre $ *ilasD Domn%l teAa eli&erat pentr% %n moti/. 4+ D%pă ce se chin%i c% schim&ător%l de /iteze$ . 'oe a sal/at omenirea -i /ia a pe (ămînt. '%A i dai seama cît de deose&it e-tiH '% -tii că -i 'oe îns%-i era al&inosH ― 'oe$ cel c% arcaH *ilas n% a%zise niciodată despre acest l%cr%. 3a %n înger. 5poi$ î-i scoase s%tana -i se pregăti din no% pentr% Disciplină. 6L . (e lîngă fapt%l căAi %cisese pe sing%rii oameni care -tia% %nde e asc%nsă cheia de &oltă$ l%ase -i /ia a %nei căl%gări e$ chiar întrAo &iserică. El încercase apoi să a-eze în pardoseală &%că ile de dale sparte$ dar -i acestea sărea% imediat în ochi. 3a -i tine$ a/ea pielea al&ă$ ca a %n%i înger. 0Dar femeia l%cra împotri/a Domn%l%iD Mi a &atBocorit acti/itatea 2p%s DeiD0 2 crimă înfăpt%ită dintrA%n imp%ls de moment$ moartea căl%gări ei complicase -i mai m%lt sit%a ia.. Loarte c%rînd se /a afla că în &iserică f%sese cine/a. Lra ii îl min iseră c% to ii$ preferînd să moară decît săA-i dez/ăl%ie secret%l. 0'imeni n%Ami /a d%ce lipsa. @înde-teAte la asta. CrmeazăA i chemareaD D%mneze% are ne/oie de aB%tor%l tă%. Episcop%l 5ringarosa inter/enise pentr% ca el să ai&ă acces în &iserica *aintA*%lpice.oiture cin3:si.0 Din păcate însă$ %n om atît de c%nosc%t prec%m 5ringarosa n% sAar fi p%t%t face ne/ăz%t la fel de %-or.. 0)Aam p%s /ia a în pericol.. ― (rietene$ îi sp%sese episcop%l$ t% teAai născ%t a-a$ al&inos. 0Episcop%l 5ringarosa mă /a proteBa.:trois.angdon re%-i să d%că taxi%l f%rat în celălalt capăt al parc%l%i$ înecînd motor%l doar de do%ă ori. . 5l&inos%l plăn%ise să se asc%ndă în clădirea 2p%s Dei cînd misi%nea sa aici a/ea să fie încheiată. 03e /a crede cînd /a afla că femeia f%sese %cisăH0 De-i *ilas îi a-ezase tr%p%l la loc în pat$ rana de la cap se /edea foarte &ine. 05m fost în-elat.0 3e ar p%tea fi mai desă/îr-it decît o /ia ă petrec%tă în r%găci%ne -i medita ie în sîn%l centr%l%i din 'ew 7or8H 'Aar mai fi ie-it niciodată de acoloG tot ceAi tre&%ia în /ia ă se afla acolo$ înă%ntr%.0 *ilas se %ită în podea c% pri/irea pierd%tă$ gîndind%Ase la sin%cidere. :in%nat. @n s ectre. 3% timp%l$ *ilas în/ă ase să se pri/ească pe el îns%-i întrAo l%mină no%ă. în mînăstirea aceea mic% ă din *pania$ %nde îl în/ă ase -iAi dăd%se %n scop pentr% care trăise.3* De-i cămăr% a spartană din clădirea de pe <%e .a %rma %rmei$ 5ringarosa îi dăr%ise l%i această /ia ă.

!n cîte/a sec%nde$ ma-ina r%la firesc spre /est$ pe 5llRe de .0 Mi diferitele teorii ale conspira iilor n% se lăsa% deloc a-teptate. Leonar&o &a . 3ea mai recentă f%sese iscată de o c%trem%rătoare descoperire: cele&ra pict%ră Hnc!inarea Magilor a l%i da +inci asc%ndea %n secret înt%necat s%& strat%rile de /opsea. . )ndiferent %nde sAar fi aflat însă$ ac%m era% importante do%ă aspecte: C0t a tr'it. Exact ca aceasta de aici. Cltima dată$ f%sese 0/ăz%t0 în 144"$ cînd n%mero-i martori po/estea% despre %n foc care iz&%cnise -i aproape că distr%sese doc%mentele$ înainte ca acestea să poate fi p%se la adăpost$ în patr% c%fere mari$ fiecare necesitînd -ase &ăr&a i pentr% a p%tea fi transportat. ro"a"il. Cnii s%s inea% că f%ndal%l ?ecioarei 0ntre st0nci era similar c% topografia %nor deal%ri din *co ia$ deal%ri stră&ăt%te de zeci de pe-teri. 0n' 0n ziua &e azi.ongchamp$ lăsînd în %rmă 0@rădina desfătărilor0.0 (entr% aA-i păstra în sig%ran ă pre ioasele doc%mente$ . 02 cr%ce pătrată. *pecialist%l italian :a%rizio *eracini dez/ăl%ise t%l&%rător%l ade/ăr$ pe care 4eA =or) +imes Magazine îl făc%se p%&lic întrA%n articol intit%lat 99 . 09o i sînt înne&%ni i d%pă conspira ii. Din acest moti/$ 0fanii0 @raal%l%i st%dia% încă pict%rile -i B%rnalele l%i da +inci$ sperînd să descopere /re%n indici% care săAi d%că spre act%al%l loc de odihnă al @raal%l%i. ― !ncotro e <%e . . *e pres%p%nea că @raal%l sAar afla %nde/a în 5nglia$ îngropat întrAo încăpere secretă$ s%& %na dintre n%meroasele &iserici ale templierilor$ %nde f%sese asc%ns$ pro&a&il$ prin an%l 1#00. 3%nosc zonaD *co înd cheia grea din &%z%nar$ profesor%l o cîntări din no% în palmă$ int%ind că a/ea o importan ă co/îr-itoareG era$ poate$ chiar cheia li&ertă ii sale. *ophie n%A-i desprinse pri/irea de la dr%m. !ntrAade/ăr$ &ra ele cr%cii templierilor se lă ea% %-or la capete$ dar l%ngimea lor egală n% p%tea fi trec%tă c% /ederea. 3r%cea c% &ra ele egale amintea de armonie -i echili&r%$ dar -i de templieri. ― Mofer%l sp%nea că e pe lîngă <oland @arros.3înd aB%nse la liziera păd%rii$ trec% peste orice licărire de orgoli% masc%lin$ călcă &r%sc pe frînă -i sp%se: ― :ai &ine cond% t%D *%spinînd %-%rată$ *ophie se repezi la /olan. 9oată l%mea c%no-tea$ din ta&lo%ri -i$ mai recent$ din filme$ t%nicile c% cr%ce ro-ie ale ca/alerilor templieri.angdon pri/ind ac%l /itezometr%l%i$ care trecea dincolo de o s%tă de 8ilometri pe oră. 0*fînt%l @raalD0 5proape că iz&%cni în rîs cînd î-i dăd% seama de a&s%rditatea ideii. D%pă aceea$ nimeni n% mai /ăz%se @raal%l$ niciodată. 3e/a mai de/reme$ pe cînd îi po/estea l%i *ophie despre ca/alerii templieri$ î-i dăd%se &r%sc seama că$ pe lîngă sim&ol%l Lră iei gra/at pe fa a ei$ cheia mai a/ea o legăt%ră$ mai s%&tilă$ c% 2rdin%l din *ion. 0(e /remea cînd :are :aestr% era da +inci. '% se mai a%zea% decît z/on%rile care -optea% că era asc%ns %nde/a$ în :area Britanie$ pe pămînt%rile ce apar in%seră odinioară regel%i 5rth%r -i 3a/alerilor :esei <ot%nde.angdon n% /ăz%se niciodată /reo %rmă a acest%i pandanti/ -i nici n%A-i imagina c%m ar fi p%t%t să indice acesta loc%l în care era asc%ns @raal%lG tot%-i$ pe )nternet disc% iile despre el era% în /ogă.0 )magina ia încep% săAi z&%rde gîndind%Ase la ce an%me ar p%tea găsi.inci 1tiuse un&e se afla 5raalul.a analiza c% raze I a ta&lo%l%i Mona Lisa. 5l ii insista% că strania pozi ionare a %cenicilor din Cina cea &e tain' reprezenta %n fel de cod.e (rie%rR de *ion se /ăz%se ne/oită să le schim&e asc%nzătoarea de mai m%lte ori.axoH între&ă . afirma% al ii$ se /edea că ini ial aceasta p%rta %n pandanti/ din lapislaz%li c% chip%l zei ei )sis ― %n detali% pe care da +inci a preferat săAl -teargă mai tîrzi%. )storicii pres%p%nea% că$ de la ad%cerea sa în E%ropa$ @raal%l f%sese m%tat de -ase ori. #scunz'toarea &e atunci nu se sc!im"ase.

angdon -tia că ra ionament%l ei era logic -i tot%-i$ la ni/el int%iti/$ i se părea inaccepta&il. ― Dar @raal%l pare a fi sing%ra concl%zie logică$ insistă ea. MiAi po/esti pe sc%rt întreaga istorie.isei.0 !n ci%data l%me s%&terană a că%tătorilor moderni ai @raal%l%i$ . Lotografiile realizate c% tehnica reflectografiei în infraro-% -i raze I dez/ăl%iseră că pictor%l anonim$ colorînd schi a l%i da +inci$ se a&ăt%se în mod ci%dat de la original. ― . 5/em aici o cheie foarte sofisticată -i sig%ră$ pe care e gra/at sigili%l *tăre iei din *ion -i care neAa fost înmînată de %n mem&r% al ei ― o organiza ie care$ din cîte miAai sp%s t%$ este păstrătoarea *fînt%l%i @raal. Exista% z/on%ri care s%s inea% că *tăre ia B%rase la %n moment dat să read%că @raal%l înapoi în Lran a$ dar nici o do/adă istorică n% s%gera că legămînt%l f%sese ad%s la îndeplinire. ― Mi chiar dacă &%nic%l tă% s:ar fi aflat %nde/a$ în /îrf%l ierarhiei$ nAar fi a/%t /oie să dez/ăl%ie nimic$ nimăn%i din afara ordin%l%i. Mi chiar dacă iz&%tiseră să read%că @raal%l în Lran a$ adresa din <%e . ― *ophie$ chiar n% /ăd c%m această cheie ar p%tea a/ea ce/a deAa face c% @raal%l. *eracini demonstrase fără %rmă de îndoială că$ de-i schi a griA/erz%ie a ta&lo%l%i îi apar inea întrAade/ăr l%i da +inci$ pict%ra în sine f%sese realizată de altcine/a ― de %n pictor anonim$ care 0%mpl%se0 schi a maestr%l%i$ la cî i/a ani d%pă moartea acest%ia$ d%pă metoda 0colora i desen%l în f%nc ie de n%mere0. ― Liindcă se pres%p%ne că acesta sAar afla în 5ngliaH ― '% n%mai pentr% asta. 3ît despre semnifica ia schi ei ini iale$ aceasta încă n% f%sese făc%tă p%&lică. 5r fi de neconcep%t săA i 10 0 .0:istificarea l%i . :%lt mai t%l&%rător era însă ceea ce se găsea su" pict%ra impostor%l%i.a&ar nAamD !n pl%s$ se crede că @raal%l este asc%ns %nde/a$ în 5nglia$ n% în Lran a. (ro&a&ilitatea ca &%nic%l tă% să fie %n%l dintre 3ei (atr% este foarte mică. 0B%nic%l a fost %n%l dintre ei0$ m%rm%ră *ophie călcînd -i mai apăsat pe accelerator. de parcă ar fi /r%t să asc%ndă inten ia reală a maestr%l%i.eonardo da +inci rămînea încă marea enigmă. (oate că s%medenia de indicii incitante ale l%i da +inci n% era% decît o gl%mă$ o farsă menită săAi zgîndăre pe c%rio-i -i totodată moti/%l enigmatic%l%i s%rîs al :ona . . 2pera sa părea neră&dătoare săA-i dez/ăi%ie secret%l$ dar acesta rămînea în contin%are asc%ns$ poate s%& %n strat de /opsea$ poate încifrat la /edere sa% poate inexistent.axo 14$ în apropierea %n%i teren de tenis$ n% părea cît%-i de p% in %n loc demn pentr% odihna /e-nică a sacrei relic/e. *ecret%l este proteBat printrA%n complex sistem de c%noa-tere piramidală -i$ c% toate că *tăre ia are foarte m%l i mem&ri$ n%mai atru dintre ei -ti% %nde este asc%ns @raal%l ― :arele :aestr% -i cei trei sene-ali ai săi.. ― Este$ oare$ posi&il$ inter/eni *ophie$ întrer%pînd%Ai -ir%l gînd%rilor$ ca această cheie să desc%ie asc%nzătoarea secretă a *fînt%l%i @raalH <îs%l l%i . :em&rii *tăre iei a-teaptă zeci de ani$ răstimp în care tre&%ie să se do/edească s%ficient de /rednici -i de încredere pentr% a aB%nge în e-alon%l s%perior al confreriei -i a afla %nde an%me este asc%ns @raal%l. 5sc%nzătoarea *fînt%l%i @raal este %n%l dintre cele mai &ine păstrate secrete din l%me. =enate$ a%torită ile @aleriei Cffizi din Lloren a 0exilaseră0 imediat ta&lo%l întrA%n depozit alăt%rat$ iar cei care /izita% în prezent @aleriile p%tea% admira pe perete$ în loc%l cele&r%l%i ta&lo%$ %n an%n politicos -i conf%z: 053E5*9K .C3<5<E E*9E *C(C*K C'2< 9E*9E DE D)5@'2*9)3 !' +EDE<E5 <E*95C<K<)). )maginea întipărită în amintirea ei confirma dincolo de orice îndoială stat%t%l l%i =ac>%es *a%ni?re în cadr%l confreriei.angdon răs%nă for at$ chiar -i pentr% propriile sale %rechi.eonardo0..

'%mai amintirea acelor clipe îi încrîncena carnea pe tr%p. ― !mi cer sc%zeD '% te mai po i &aza azi pe c%rsele aerieneD (reot%l mormăi ce/a de nedesl%-it -i apoi rosti c% /oce tare: ― +ă a-teaptă c% to ii s%sD +ă cond%c e%D Bi&lioteca era o încăpere de formă pătrată$ c% lam&ri%ri negre din podea pînă în plafon. Cn fel de fortărea ă Boasă$ c% o cr%ce %ria-ă$ c% &ra ele egale$ gra/ată pe fa adă. (reot%l care îl întîmpină la %-ă părea somnorosG era acela-i care îl a-teptase -i ac%m cinci l%ni$ de-i în seara asta era mai p% in ospitalier: ― Eram îngriBora i$ îi sp%se om%l$ pri/ind%A-i ceas%l de la mînă -i părînd$ mai degra&ă$ deranBat decît îngriBorat. 2 sirenă încep% să %rle %nde/a$ în depărtare -i$ &r%sc$ sim i c%m %n /al de o&oseală o cople-e-te.0. (ere ii era% căpt%-i i c% raft%ri pline de căr i.angdon la /ederea sil%etei înt%necate a <oland @arrosA%l%i. Cltim%l l%cr% de care a/ea ne/oie în seara asta era să pară slă&it sa% speriat. 09re&%ie să aB%ngem la n%măr%l do%ăzeci -i patr%0$ î-i sp%se . Dedes%&t se p%tea citi: 0DE(2*)92<7 B5'` 2L JC<)3.permită ie să pătr%nzi în interior. 03e D%mneze%HD0 Era o clădire modernă. 3heia din mîna lor deschidea o casetă de /alori dintrAo &ancă el/e iană. ― 5coloD strigă . !n caz%l de fa ă$ profesor%l %itase complet că sim&ol%l cr%cii pa-nice$ c% &ra ele egale$ era prezent -i pe drapel%l na ional al El/e iei. 0Bi&lioteca0$ î-i aminti episcop%l.0 (lecînd%A-i &ăr&ia în piept ca săA-i ferească ochii de /înt$ î-i contin%ă dr%m%l ar%ncînd o pri/ire f%gară spre cele do%ă c%pole ale 2&ser/ator%l%i 5stronomic. (rofesor%l î-i ridică imediat cap%l -i zări str%ct%ra din fa ă. *e între&ă dacă /enise oare /remea săAi po/estească american%l%i ce /ăz%se în seara aceea$ la castel%l din 'ormandia. 5c%m îi părea &ine că n%Ai pomenise l%i *ophie nimic din ideile l%i c% pri/ire la o e/ent%ală &iserică a 9emplierilor.axo -i intrară. 3ei care st%dia% sim&olistica a/ea% adesea tendin a să ca%te în eles%ri asc%nse acolo %nde n% exista nici %n%l. ― Bine ai /enit$ îl întîmpină o /oce din celălalt capăt al încăperii. 0E% am fost deBa acolo0$ î-i sp%se *ophie$ c% gînd%l la rit%al%l pe care îl s%rprinse în s%&sol. D%pă cîte/a încercări e-%ate$ găsiră intersec ia c% <%e . 09re&%ia săAmi mai fi l%at ce/a pe mine0$ î-i sp%se$ încercînd să se oprească din trem%rat. 3astel%l era c%f%ndat în înt%neric$ c% excep ia ferestrelor de la %ltim%l etaB.angdon$ dînd%A -i seama că$ fără săA-i dea seama$ pri/irea sa cerceta împreB%rimile în că%tarea %nei &iserici. 3el p% in$ %n mister f%sese el%cidat. 0'% fi caraghiosD 2 stră/eche &iserică a templierilor în cartier%l ăstaHD0 ― 5colo eD iz&%cni *ophie$ arătînd%Ai ce/a. +reme de zece ani$ r%-inea o împiedicase să pomenească ce/a. 41 !n fa a 3astel%l%i @andolfo$ o adiere răcoroasă măt%ra faleza a&r%ptă -i episcop%l 5ringarosa î-i strînse mai &ine s%tana pe lîngă corp cînd co&orî din Liat. 0*înt acolo -i mă a-teaptă. (ardoseala era din marm%ră de c%loarea am&rei$ c% o &ord%ră din &azalt negr%$ o reminiscen ă a zilelor în care aici era %n palat. (e marginile dr%m%l%i se în-ira% di/erse firme. 5ringarosa încercă săA-i dea seama cine /or&ise$ dar l%mina era m%lt prea 10 1 .

. ― DaH ― :ai a/ea i la dispozi ie încă o l%nă. 0'ici nAa. !nă%ntr% se afla% do%ă teanc%ri de o&liga i%ni$ fiecare inscrip ionata c% sigili%l +atican%l%i -i c% termen%l P6E+#+6E2. (are întrA%n fel. ― 5colo este ceea ce am cer%tH ― Da. 0. 05-a sîntem c% to ii implica i. E-ti sig%r că n% iAi p%tem expedia %nde/aH *%ma este exor&itantă. D%mneze% este c% mine.0 ― '%Ami fac griBi pentr% sig%ran a mea. *întem foarte m%l %mi i că a i ac ionat c% atîta promptit%dine.fi p%t%t să d%c atî ia &ani lichizi0$ î-i sp%se 5ringarosa$ închizînd ser/ieta. (ot fi transformate în lichidită i ori%nde în l%me. ceea ce însemna că p%rtător%l ― oricine ar fi fost el ― le p%tea încasa contra/aloarea.0 ― 9ranzac ia este perfect legală$ se apără episcop%l.sla&ă ― m%lt mai palidă decît la prima sa /izită aici$ cînd toate &ec%rile era% aprinse. 9recem direct la disc% iiWH ― Desig%r$ îi replică o&ez%l. *ecretar%l îl pri/ea foarte încordat: ― 9re&%ie să ada%g că neAam fi sim it c% to ii m%lt mai lini-ti i dacă fond%rile ar fi fost lic!i&e. ! i p%tem oferi o cafea sa% ce/a răcoritorH ― 5. '% sAa încălcat nici o legeD 10 1 .i&ertatea e sc%mpă. (entr% ce să mai a-teptH ― !ntrAade/ăr. 5 i ac ionat m%lt mai rapid decît neAam fi imaginat noi. ! i sîntem rec%noscători că ai /enit pînă aici.a o masă l%ngă$ în partea op%să a încăperii$ zări trei sil%ete. ― (eric%loasă$ încheie %n%l dintre cardinali. 9re&%ie să prind %n alt a/ion. . 3hiar /oi a i sp%sA oD 3ardinalii schim&ară între ei pri/iri îngriBorate$ apoi %n%l îi răsp%nse: ― Da$ dar o&liga i%nile pot fi identificate imediat ca pro/enind de la Banca +atican%l%i. De-i$ tre&%ie să rec%nosc ― mai adă%gă secretar%l c% /ocea oarec%m nesig%ră ― solicitarea neAa îngriBorat. Episcop%l înaintă solemn$ c% %n aer aproape regal. (ro&a&il că sînte i o&osi i la această oră. 5ringarosa se apropie de ei: ― *c%zele mele %mile pentr% ora tîrzie. 3ei trei prela i n% părea% tocmai con/in-i: ― Lond%rile sînt exact a-a c%m leAam solicitatH *ecretar%l înc%/iin ă: ― 2&liga i%ni la p%rtător$ de /aloare mare$ emise de Banca +atican%l%i. 3eilal i doi era% cardinali italieni de rang înalt.. 9ocmai acesta f%sese -i moti/%l pentr% care !n/ă ător%l îi s%gerase să ceară &anii în o&liga i%ni emise de +aticanG f%nc iona% -i ca %n fel de asig%rare. 0'oaptea ade/ăratei treziriD0 !n seara asta$ to i îl a-tepta% în pen%m&ră$ de parcă leAar fi fost r%-ine de ceea ce %rma să se întîmple.prefera să n% ne prefacem că sîntem întrAo /izită de c%rtoazie. *întem în zone c% f%se orare diferite. ― Deloc$ deloc$ îi răsp%nse secretar%l$ ale căr%i mîini d%rd%lii -edea% împre%nate pe a&domen%l imens. ― +Aa i exp%s îngriBorarea c% cinci l%ni în %rmă. 5ringarosa zîm&i ca pentr% sine. ― 2&liga i%nile pot fi transformate în lichidită i$ adă%gă el. 2p%s Dei este %n ordin personal al +atican%l%i -i *fin ia *a poate chelt%i &anii d%pă c%m dore-te. 5ringarosa se apropie de capăt%l mesei -i deschise ser/ieta. (ri/irile l%i 5ringarosa se îndreptară spre capăt%l mesei$ %nde era a-ezată o ser/ietă neagră. (e cea din miBloc o rec%nosc% imediat ― o&ez%l secretar al +atican%l%i$ stăpîn peste toate pro&lemele B%ridice din 3etatea *fîntă.

Liindcă depozitele era% ferite de inspec iile poli iei$ fiind alocate %nor cont%ri n%merice$ n% %nor n%me reale$ ho ii p%tea% sta lini-ti i$ -tiind că &%n%rile o& in%te prin Baf sînt în sig%ran ă -i că nimeni n% le poate do/edi implicarea în 10 6 . (ri/ind liniile simple -i drepte ale clădirii$ . 3onstr%c ia era %n c%& fără ferestre$ care părea cioplit în întregime în o el rece. ― Mi ac%m$ îmi închip%i că tre&%ie să semnez ce/aH (rela ii tresăriră -i împinseră neră&dători hîrtia spre el$ de parcă n% -iAar fi dorit decît ca oaspetele să plece cît mai repede.― Este ade/ărat$ însă..axo. *er/ici%l pe care lAai ad%s Bisericii n% /a fi niciodată %itat. 3ei patr% &ăr&a i se %itară %n%l la alt%l pre de cîte/a clipe$ de parcă ar mai fi /r%t să sp%nă ce/a$ dar nimeni n% rosti nici %n c%/înt. Episcop%l f% s%rprins de fapt%l că n% sim i nici o emo ie cînd semnă hîrtiaG cei trei însă răs%flară %-%ra i: ― :%l %mim$ îi zise secretar%l.%mp%r$ 'ew 7or8 -i (aris$ &anca -iAa extins în %ltimii ani acti/itatea la ser/icii anonime comp%terizate. 09o i trei -ti% că am dreptate0$ î-i sp%se episcop%l. 5/înd sedii la Jbrich$ `%ala . )nstit% iile de acest gen era% însă contro/ersate în l%mea artistică$ deoarece le oferea% ho ilor posi&ilitatea să î-i asc%ndă &%n%rile f%rate$ chiar -i ani deAa rînd%l$ pînă ce o&iectelor respecti/e li se pierdea %rma. 5ringarosa l%ă ser/ietaG gre%tatea ei era promi ătoare. :aBoritatea opera i%nilor sale a% la &ază cea mai simplă -i totodată cea mai /eche ofertă &ancară: anonimul Lager ― casetele pentr% /alori c% %tilizator neprecizat. ― . !n încăpere se a-tern% o l%ngă tăcere. ― Este identic c% cel pe care mi lAa i trimis mieH ― Exact. *ophie opri taxi%l în drept%l n%măr%l%i do%ăzeci -i patr% pe <%e . Episcop%l se întoarse -i se îndreptă spre %-ă: ― 5ringarosaD răs%na /ocea %n%ia dintre cardinali. ― DaH ― !ncotro te d%ci de aiciH Episcop%l î-i dăd% seama că între&area era mai degra&ă de ordin spirit%al decît geografic$ dar n% inten iona să disc%te ac%m pro&leme de moralitate.. 5/ea sigili%l papal. ― Finînd seama de ceea ce miAa i cer%t$ contraatacă 5ringarosa$ n% /ă pri/e-te ce am să fac e% c% &anii. 3onfiden ialitatea &ăncilor el/e iene de/enise %n%l dintre cele mai profita&ile prod%se de export ale ării.a (aris$ le răsp%nse -i ie-i din încăpere. 5ringarosa pri/i doc%ment%l.angdon î-i dăd% seama că a/ea în fa ă o instit% ie serioasă. 3lien ii care dorea% să păstreze în sig%ran ă di/erse &%n%ri$ de la certificate de B%rsă pînă la ta&lo%ri /aloroase$ le p%tea% dep%ne aici anonim$ gra ie %nor proced%ri de înaltă tehnologie$ -i le p%tea% retrage oricînd$ &ineîn eles în acela-i anonimat.. 5idoma %nei %ria-e cărămizi metalice$ clădirea era %-or retrasă de la stradă$ iar pe fa ada ei străl%cea o cr%ce de neon înaltă de patr% metri$ c% &ra ele egale. *ecretar%l se aplecă în fa ă -i sca%n%l pîrîi s%& gre%tatea l%i: ― '% -tim ce ai de gînd să faci c% aceste fond%ri -i$ dacă este ce/a ilegal în. 42 9he DepositorQ Ban8 of Jbrich este o &ancă 5el&sc!ran) deschisă do%ăzeci -i patr% de ore din do%ăzeci -i patr%$ care oferă întreaga gamă de ser/icii &ancare moderne$ în &%na tradi ie el/e iană..

(ro&a&il că n% era ne/oie sAo -i răs%cească$ fiindcă în aceea-i clipă poarta încep% să se deschidă.angdon.%/r%$ . 5ceea-i instr%c i%ne -i pe acest pano%: 0)'9<2DC3EF) 3.angdon era con/ins că aceasta era %na a%tentică. +re%n concern de fa&ricare a o el%l%iWH0 *ophie părea la fel de intimidată. :etal%l cen%-i% era prezent peste tot― pe podea$ pe pere i$ la %-i$ în &iro%ri. ― 3e/a îmi sp%ne că se /a potri/i$ remarcă . (ri/ind%Ase s%rprin-i$ trec%ră prag%l.angdon. !n /reme ce maBoritatea instit% iilor financiare se m%l %mea% c% o&i-n%ita com&ina ie de granit -i marm%ră neagră$ aceasta optase pentr% metal -i nit%ri l%citoare$ de la %n perete la alt%l.E)5D0 *co înd cheia a%rie din &%z%nar$ pri/i din no% pano%l. . 02are cine sAo fi oc%pat de amenaBarea interior%l%iH se între&ă .E)5D0 *ophie se conformă -i poarta se deschise imediat.a celălalt capăt se zărea intrarea principală în &ancă. (ardoseala de ciment era acoperită c% %n co/or ro-%$ îm&iind clien ii spre o %-ă %ria-ă$ ce părea t%rnată în metal compact. ― *ă încercămD )ntrod%se cheia în fantă -i %-a se deschise c% %n p%făit g%t%ral.angdon. Efect%l era însă impresionant$ iar mesaB%l ― clar: 05 i intrat întrA%n seifD0 Cn ins masi/$ aflat în spatele %n%i &iro%$ î-i ridică ochii spre ei$ închise mic%l tele/izor la care se %ita -i îi sal%tă s%rîzînd%Ale ama&il.ol%l central al &ăncii a/ea cele mai imp%nătoare decora i%ni interioare pe care le /ăz%se profesor%l /reodată. <idicînd%A-i picior%l de pe frînă$ *ophie înaintă pînă la o a do%a poartă$ c% %n pano% electronic alăt%ri. (% in mai tîrzi%$ taxi%l co&ora pe rampă$ în interior%l clădirii. 5ceasta n% a/ea mîner sa% clan ă$ dar pe zid%l alăt%rat se afla o altă fantă tri%nghi%lară.. *ophie alinie capăt%l tri%nghi%lar al cheii în fantă -i împinse$ pînă ce tiBa pătr%nse complet în interior. chiar -i sca%nele părea% confec ionate din fier forBat..angdon$ asc%nzînd re/ol/er%l s%& &anchetă. 03e mesaBe contradictoriiD0$ remarcă . !n spate$ prima poartă se închise$ prinzînd%Ai înă%ntr%. ― 5r tre&%i să la-i arma aici. *ophie rîse ― dar era %n rîs ner/os. 5ici n% mai exista% însă instr%c i%ni scrise. 2 cameră /ideo era îndreptată exact as%pra lor -i$ spre deose&ire de cele de la . . 3o&orînd geam%l portierei$ *ophie st%die pano%l electronic de alăt%ri. !n ci%da m%sc%lat%rii -i a re/ol/er%l%i /izi&il de s%& &ra $ li se adresă c% ama&ilitatea fără c%s%r a 10 4 . (rima era engleza: 0)'9<2DC3EF) 3.angdon. 3o&orîră$ apoi stră&ăt%ră co/or%l ro-% pînă la %-a de o el. *ophie oprise în drept%l imp%nătoarei por i care &loca aleea de acces în &ancă ― o rampă ce co&ora în s%&sol%l clădirii. *%& ecran se afla o fantă tri%nghi%lară. @araB%l era mic -i sla& l%minat$ c% /reo do%ăsprezece loc%ri. C-a se închise c% %n &%fnet sec în spatele lor. 0*ă sperăm că -i a do%a poartă f%nc ionează0$ î-i sp%se profesor%l$ deloc încîntat de fapt%l că era &locat acolo. ― 3ei care se prind mai gre% n% a% ce că%ta în &ancă$ se am%ză . 03% plăcere0$ î-i sp%se .f%rt. OBine a i /enitP -i On% intra iPD *ophie îndreptă ma-ina întrA%n spa i% aproape de intrare -i opri motor%l. Cn ecran c% cristale lichide oferea indica ii în -apte lim&i.

oici. De data aceasta însă$ paznic%l îi telefonă director%l%i &ăncii. L%nc ionar%l se hol&ă pentr% o sec%ndă la ea -i$ instantane%$ l%ă pozi ia de drep i: ― Desig%r. )a% imediat legăt%ra c% monsieur +ernet.recep ionerilor el/e ieni: ― Bonsoir! 3% ce /ă pot fi de folosH *al%t%l &iling/ era cel mai no% tr%c al e%ropenilor$ lăsînd client%l%i posi&ilitatea de a răsp%nde în ce lim&ă dore-te. 5scensor%l d%mnea/oastră se află la capăt%l hol%l%i. '% s%na pentr% a an%n a pe cine/a despre sosirea lorG n% era ne/oie. ― MiH ― 5mîndoi a% intrat ac%m %n min%t în &ancă. *ophie înc%/iin ă -i l%ă cheia înapoi. 3% o promptit%dine impresionantă$ %n recep ioner îi a-tepta deBa. *ophie n% îi sp%se însă nimic$ m%l %mind%Ase să a-eze cheia a%rie pe &iro%$ chiar s%& ochii om%l%i. Cn recep ionist de seif era aten ionat în mod a%tomat cînd client%l introd%cea cheia în fanta de la poartă. 5iciD D%pă ce trec%seră prag%l$ pătr%nseră întrAo c% tot%l altă l%me. !ncăperea în care se afla% semăna c% hol%l central al %n%i hotel elegant. B%nă searaD Dacă sînte i atît de ama&ili să mă %rma i$ s9il vous la0t! Lără a mai a-tepta %n răsp%ns$ se răs%ci pe călcîie -i porni c% pa-i repezi în l%ng%l %n%i coridor metalic$ îng%st. ― Bonsoir. 2ric%m$ n% mai conta. ― Bine. sp%se &ătrîn%l$ aB%ngînd în fa a %nei %-i de o el$ pe care o deschise. 3el al )nterpol%l%i. . Director%l înB%ră a&ia a%zit. . (ri/i din no% chip%rile de pe ecran. Era %n om în /îrstă$ c% o înfă i-are plăc%tă -i %n cost%m impeca&il călcat$ care îi conferea %n aspect %-or ci%dat ― %n &ătrîn f%nc ionar de &ancă$ întrAo l%me %ltratehnologizată. !n /reme ce a-tepta formarea n%măr%l%i$ deschise din no% tele/izor%l. +oi an%n a pe cine/a că /eni i. ― 2h$ da$ zîm&i ea.angdon remarcă c% s%rprindere ca$ în loc să %rce$ lift%l co&ora. îi întîmpină om%l.oc%l metal%l%i -i al 10 # . Director%l îi răsp%nse: ― 6ui? ― 5/em o pro&lemă aiciD ― 3e sAa întîmplatH ― (oli ia Lranceză se află în %rmărirea a doi f%gari.angdon -i *ophie îl %rmară pe o serie de coridoare din care se intra în încăperi mari$ în care se afla% %nită i centrale comp%terizate. ― . 'ici n%A i păsa$ de faptG era &%c%ros că ie-ea din ascensor. Emisi%nea de -tiri pe care o %rmărea cînd sosiseră cei doi tocmai se încheia. !n aceea-i clipă$ întinse mîna d%pă telefon. ― 3heia d%mnea/oastră îi sp%ne ascensor%l%i %nde să oprească. (aznic%l închise -i formă %n alt n%măr.a ce etaBH 2m%l o fixă c% o pri/ire stranie. ― . '% a/ea idee la cîte etaBe s%& ni/el%l sol%l%i aB%nseseră$ cînd %-a se deschise$ în sfîr-it. . (aznic%l pri/i c%m cei doi se apropie de lift$ introd%c cheia în fantă$ %rcă -i %-a se închide în %rma lor.

!ncăperea /ă apar ine cît timp dori i sAo folosi i$ adă%gă f%nc ionar%l$ in/itînd%Ai la &iro%.. (e &iro%l masi/ a-ezat în miBloc%l camerei a-tepta% do%ă pahare de cristal -i o sticlă deschisă de (errier$ ale cărei &%le încă se ridica% la s%prafa ă. Dacă a/e i ne/oie de ce/a$ tre&%ie doar să apăsa i &%ton%l aflat pe masa din miBloc%l încăperii. 2 dată ce comp%ter%l confirmă indenta iile de pe cheia d%mnea/oastră$ tasta i n%măr%l cont%l%i -i caseta de /alori care /ă apar ine este extrasă din seif de %n &ra Aro&ot -i ad%să aici. (lăti i în a/ans. ― :inim%mD Desig%r$ p%te i alege perioade mai mari$ dar$ c% excep ia %nor dispozi ii speciale$ dacă timp de cincizeci de ani n% se înregistrează nici o acti/itate în cont%l respecti/$ con in%t%l casetei de /alori este a%tomat distr%s. ― )ntrod%ce i cheia în fanta aceea$ adă%gă el arătînd%Ale %n pano% electronic alăt%rat$ pe care se zărea fanta tri%nghi%lară deBa c%nosc%tă. 5. . ― *p%ne i că %neori cheile sînt mo-teniteH ― !ntrAade/ăr.angdon. . (rin %rmare$ fl%ct%a ia genera iilor este considera&ilă. cea mai mică d%rată de închiriere a %nei casete de /alori este de cincizeci de ani. D%pă plecarea mea$ p%te i rămîne aici cît timp dori i$ pentr% a /erifica -i a schim&a d%pă dorin ă con in%t%l casetei d%mnea/oastră$ care /a sosi. *im i iA/ă ca acasă. Bătrîn%l îi s%rîse &laBin: ― 5m impresia că este prima d%mnea/oastră /izită la noi. DintrAo cafetieră de alăt%ri ie-ea% a&%ri. ― Cincizeci de ani a i sp%sH între&ă . ― !n eleg. ― *c%za iAmă$ îl opri *ophie.. 5poi închise -i se întoarse spre ei$ c% %n s%rîs incomod. 3înd a i sfîr-it$ o a-eza i din no% pe &anda r%lantă$ introd%ce i iară-i cheia -i proces%l se reia$ în ordine in/ersă. *ophie ezită$ apoi făc% semn că da. *e apropie de telefon%l care se afla pe masă$ alăt%ri de cafetieră -i de apa minerală: ― 6ui? *e încr%nta tot mai m%lt pe măs%ră ce asc%lta: ― 6ui.. Liindcă tot%l este a%tomatizat$ confiden ialitatea d%mnea/oastră este asig%rată$ chiar -i fa ă de personal%l acestei &ănci. 5/e i o cheie -i %n n%măr de cont 10 .dori o sc%rtă lăm%rire înainte de a pleca..a fel ca la maBoritatea &ăncilor el/e iene$ casetele noastre de /alori a% ata-at %n n%măr$ n% %n n%me. L%nc ionar%l îi pri/i Benat -i ned%merit: ― +ă rog sa mă sc%za i. oui..nit%rilor f%sese l%at aici de co/oare persane$ mo&ilier de steBar -i fotolii de pl%-. 5 i sp%s că tre&%ie să tastăm %n num'r &e cont? 2m%l se opri în fa a %-ii$ părînd desc%mpănit: ― Desig%r. *ă ini iez proces%l de accesare a casetei d%mnea/oastrăH *ophie înclină din cap: ― +ă rogD Bătrîn%l întinse %n &ra $ arătînd în B%r%l l%i: ― 5ceastă încăpere este a d%mnea/oastră ac%m.a cont%rile noastre remium. 3heile sînt adeseori lăsate mo-tenire -i totdea%na noii clien i sînt impresiona i de acest protocol. 0(recizie de ceas el/e ian0$ î-i sp%se .. exact în acest loc. Mi porni ca din p%-că spre %-ă. . 3heia d%mnea/oastră este asemenea %n%i cont n%meric el/e ian$ care de m%lte ori trece de la o genera ie la alta. *ophie /r% să între&e ce/a$ cînd %n telefon încep% să s%ne. ― !mi pare ră%$ dar ac%m tre&%ie să plec.angdon$ făcînd%A-i ochii cît cepele. !i cond%se pînă la peretele din spate$ %nde o &andă r%lantă pătr%ndea prin zid întrAo c%r&ă %-oară. &9accor&.

)e-ind din încăpere$ &ătrîn%l închise %-a în %rma l%i -i răs%ci Qala masi/ă$ înc%ind%Ai înă%ntr%. +a /eni imediat.atin. <%e . 03înd /oi ie-i la pensie$ î-i sp%nea el adesea$ îmi /oi %mple pi/ni a c% sticle rare de Bordea%x$ îmi /oi atîrna în salon %n Lragonard sa% poate %n Bo%cher -iA mi /oi petrece timp%l că%tînd antichită i -i căr i rare în 3artier%l . . ― )nterpol%l a primit %n pont$ îi sp%se căpitan%l. iată o sit%a ie extrem de delicată. ― Dar dacă &inefăcător%l me% n% miAa lăsat nici %n n%măr de contH )nima f%nc ionar%l%i încep% să &ată tot mai repede. !n ci%da re-edin ei sale elegante$ totdea%na î-i dorise o loc%in ă pe chei$ în . Era Lache. !n celălalt capăt al ora-%l%i$ locotenent%l 3ollet se afla pe peron%l @ării de 'ord$ cînd telefon%l mo&il încep% săAi s%ne. *ophie ezită o clipă. pe cînd aici n% se în/îrtea decît între cei &oga i -i par-i/i.asă tren%l.0 !n noaptea aceasta$ +ernet se trezise a&ia de -ase min%te -i B%mătate. 0!nseamnă că nAa/e i ce că%ta aici0. .W)le *aintA. Dar le oferi %n zîm&et ama&il: ― +oi r%ga pe cine/a să /ă aB%te. 2&i-n%it să fie trezit la cele mai di/erse ore pentr% di/er-i clien i interna ionali$ +ernet î-i programase somn%l la fel ca cei din tri&%l :asai ― răz&oinicii africani fiind ren%mi i pentr% capacitatea lor de a se trezi în n%mai cîte/a sec%nde din cel mai adînc somn$ perfect pregăti i de l%ptă. 3ealaltă B%mătate este n%măr%l de cont. 5d%A i oamenii aici$ imediatD ― 5 i aflat ce/a despre ce /oia *a%ni?re să le sp%nă l%i *ophie 'e/e% -i l%i .angdonH 9on%l l%i Lache era înghe at: ― DacăAi arestezi$ locotenent 3ollet$ at%nci am săAi pot între&a asta personal. 5ltfel$ dacă a i pierde cheia$ oricine ar p%teaAo folosi.. 43 5ndrR +ernet$ pre-edintele filialei din (aris a DepositorQ Ban8 of Jbrich$ loc%ia întrA%n apartament l%xos$ chiar deas%pra &ăncii.0 Dacă se /a mi-ca repede$ iminent%l dezastr% /a p%tea fi e/itat. (re-edintele 10 " . *osirea %n%i client c% o cheie a%rie necesita de fiecare dată %n pl%s de aten ie$ dar %n client c% o cheie a%rie c'utat de (oli ia =%diciară. ― 5m în eles.o%is$ în miBloc%l ade/ăra ilor cognoscenti. 3heia constit%ie doar B%mătate din form%la d%mnea/oastră de identificare.axo$ n%măr%l do%ăzeci -i patr%. )mediat$ căpitaneD !nchise -i î-i chemă oamenii.angdon -i 'e/e% a% intrat în filiala din (aris a DepositorQ Ban8 of Jbrich. 9ot%-i$ în /reme ce stră&ătea în gra&ă coridoarele s%&terane ale &ăncii$ arăta de parcă tocmai ie-ise din mîinile croitor%l%i -i ale frizer%l%i să%. )mpeca&il îm&răcat întrA%n cost%m din mătase$ î-i p%l/eriză în g%ră p% in spraQ parf%mat -i î-i înA dreptă nod%l cra/atei fără să se oprească din mers.personal$ c%nosc%t n%mai de d%mnea/oastră. 03inci min%te$ î-i sp%se +ernet. <aport%rile &ăncii c% oficialită ile franceze pe tema confiden ialită ii clien ilor era% dest%l de încordate -i a-a$ fără ca /re%n%l dintre ei să fie %n infractor %rmărit de poli ie. 9re&%ie săAi scot pe oamenii ă-tia din &ancă înainte de sosirea poli iei. 0(regătit de l%ptă0$ î-i aminti pre-edintele$ temînd%Ase că$ în această noapte$ compara ia se /a do/edi mai m%lt decît potri/ită..

Ea n%Al -tia pe no%A/enit$ însă pentr% o clipă acesta o pri/i de parcă ar fi /ăz%t o stafie. ― !mi pare rN%$ ne c%noa-tem c%m/aH între&ă *ophie.. 5poi$ răs%flînd adînc -i silind%Ase să le s%rîdă calm$ adă%gă: 5sisten ii mei miAa% sp%s că a/e i o cheie a%rie$ dar n% -i %n n%măr de cont. ― Mi$ în prag%l mor ii$ &%nic%l d%mnea/oastră /Aa lăsat %n mesaB în care /ă cerea săAl contacta i pe domn%l . (ot să /ă între& c%m a aB%ns această cheie în posesia d%mnea/oastrăH ― B%nic%l me% miAa datAo$ replică *ophie$ pri/ind%Al c% aten ie pe om%l din fa a ei$ s%rprinsa de t%l&%rarea care i se citea acest%ia pe chip.$ &îig%i el.. *priBinind%Ase c% o mînă de marginea mesei$ pentr% aA-i regăsi echili&r%l$ îi explică: ― =ac>%es -i c% mine eram prieteni &%ni. Mi această cheie. 3înd sAa întîmplatH ― !n seara aceasta$ ce/a mai de/reme. 5poi$ afi-înd %n s%rîs ama&il$ desc%ie %-a -i pătr%nse în încăpere ca o adiere caldă. '%..%/r%D +ernet se apropie de %n fotoli% conforta&il din piele -i se af%ndă în el. !n nici %n cazD D%pă o sc%rtă pa%ză$ +ernet rel%ă oarec%m încr%ntat: ― Lotografiile d%mnea/oastră a% fost dif%zate de )nterpol. *ophie a-eză cheia pe masă$ în fa a l%i +ernet$ c% sim&ol%l *tăre iei.. E% sînt 5ndrR +ernet. 5-a /Aam rec%nosc%tD *înte i că%ta i pentr% crimăD 0Lache a l%at deBa legăt%ra c% )nterpol%lHD 3ăpitan%l se do/edea a fi m%lt mai moti/at decît crez%sem0$ î-i sp%se *ophie$ apoi îi explică &ancher%l%i în cîte/a c%/inte cine era . 2prind%Ase în prag$ trase adînc aer în piept -i încercă să se relaxeze. ― 5-a$ deciH B%nic%l /Aa dat cheia$ dar n% -i n%măr%l cont%l%iWH ― '% cred că a mai a/%t timpD 5 fost asasinat în seara aceastaD 3înd a%zi aceste c%/inte$ om%l se clătină pe picioare -i se împletici cî i/a pa-i înapoi$ c% ochii îngrozi i: ― =ac>%es *a%ni?re e mortHD Dar. ― B%nă seara$ sp%se at%nci cînd î-i zări clien ii.%/r%$ c% cîte/a ore mai de/reme. 3% ce /ă pot aB%. !n .angdon -i ce se petrec%se la . ― '%...angdon$ cînd la *ophie$ -i apoi contin%ă: 5re /re%n%l dintre d%mnea/oastră ce/a deAa face c% asasinarea l%iH ― '%D declară *ophie. 3e &ine ar fi fost dacă af%risit%l de paznic n% ar fi chemat )nterpol%lD Dar discre ia n% făcea parte$ pro&a&il$ din arsenal%l de l%cr% al %n%i agent de pază plătit c% 1# e%ro pe oră. ― 9re&%ie să /ă p%n o între&are extrem de importantăD (ri/i pe rînd$ cînd la . (re-edintele &ăncii îi ar%ncă o pri/ire$ dar n% schi ă nici %n gest: ― '% /Aa lăsat decît această cheieH 'imic altce/aH 'ici o &%că ică de hîrtieH De-i n% a/%sese timp să ca%te prea m%lt$ *ophie era sig%ră că n% mai f%sese nimic altce/a asc%ns d%pă ta&lo%l ?ecioarei 0ntre st0nci. <est%l frazei îi în epeni %nde/a s%& măr%l l%i 5dam./a declara apoi poli iei că f%garii intraseră$ întrAade/ăr$ în sedi%$ dar fiindcă n% era% clien ii &ăncii -i n% a/ea% %n n%măr de cont$ f%seseră pofti i afară.. n% cred. ― '%D Doar cheiaD +ernet oftă$ dezamăgit: ― :iAe teamă că fiecare cheie este c%plată electronic la %n n%măr de cont 10 Z .. Lemeia din fa a l%i era cel mai nea-teptat client pe careAl a/%sese pre-edintele /reodată. *er/iciile noastre sînt oferite s%& anonimat.angdonH ― Da. c%mH 5c%m *ophie a/% impresia că a încasat %n p%mn în plex: ― !l cuno1teaţi pe &%nic%l me%H 5ndrR +ernet părea la fel de %l%it ca -i ea.

E% n% -ti% nimic. Jece miliarde de posi&ilită i. Cn%l dintre paznici sAa sim it o&ligat să an%n e )nterpol%l. :iAa sp%s de m%lte ori cît de m%lt îl d%rea fapt%l că /Aa i înstrăinat. !ntinse mîna -i întoarse cheia c% sigili%l *tăre iei la /edere$ pri/ind atentă ochii &ancher%l%i: ― *im&ol%l acesta /ă sp%ne ce/aH +ernet pri/i fără nici o reac ie floarea de crin încr%stată pe cheie: ― '%$ însă m%l i clien i deAai no-tri î-i gra/ează ini iale sa% di/erse sigle pe cheile proprii. (re-edintele î-i lărgi nod%l de la cra/ată$ părînd mai agitat. B%nic%l d%mnea/oastră îmi era prieten$ dar noi disc%tam doar despre afaceri.angdon$ pri/i cheia de pe masă -i apoi î-i ridică ochii spre +ernet: ― 5/e i idee ce a dep%s &%nic%l me% în &anca d%mnea/oastrăH ― 3ît%-i de p% inD 5ceasta este$ de fapt$ defini ia &ăncilor 5el&sc!ran).2< DE B5@5=E. Mi magazinele %ni/ersale proceda% la fel. 5c%m el este mort. ― Domn%le$ inînd seama de circ%mstan e$ fire-te că ne /e i p%tea aB%taD ― !mi pare ră%$ însă chiar n% pot face nimic. ― (osi&il. *ophie n% -tia ce ar tre&%i să îi răsp%ndă$ -i at%nci . Lără acel n%măr$ cheia d%mnea/oastră n% /ă aB%tă la nimic. :iAa dat$ în fine$ cheia aceasta$ de la &anca d%mnea/oastră.e (rie%rR de *ion. *ophie oftă$ fixînd%Al în contin%are c% pri/irea: ― *igili%l acesta este sim&ol%l %nei societă i secrete c%nosc%te s%& n%mele de . 'eAar fi de aB%tor orice neAa i p%tea sp%neD Bancher%l î-i -terse &ro&oanele de s%doare de pe fr%nte: ― 9re&%ie să ie-im din această clădireD :iAe teamă ca poli ia /a fi aici în sc%rt timp. !mi pare ră%D Mti% că =ac>%es *a%ni?re /Aa i%&it foarte m%lt. 'ici o reac ie. *ophie &ăn%ise -i ea acest l%cr%$ dar mai făc% o %ltimă încercare: ― B%nic%l miAa mai sp%s că tre&%ie săAmi dez/ăl%ie ade/ăr%l despre familia mea. 5 mai adă%gat că tre&%ie săA mi înmîneze ce/a. familia d%mnea/oastră a pierit întrA%n accident de ma-ina pe cînd era i doar %n copil. *ophie în elese.angdon inter/eni: ― 3on in%t%l casetei are /reo legăt%ră c% *angreal%lH +ernet îi ar%nca o pri/ire ci%dată: ― '% -ti% despre ce /or&i iD !n clipa aceea$ telefon%l &ancher%l%i încep% să s%ne. 05'@5=5F)) 'C DEF)' 3. 5ceasta este %na dintre modalită ile prin care asig%răm anonimat%l clien ilor -i sec%ritatea angaBa ilor no-tri.E 35*E9E. ― Domn%le +ernet$ insistă ea$ n% prea a/em timp$ a-a că /ă /oi /or&i pe -lea%$ dacă îmi permite i. 3hiar dacă ar folosi cele mai p%ternice comp%tere ale D3(=$ tot ar a/ea ne/oie de săptămîni întregi pentr% a sparge cod%l. 5cest l%cr% /ă s%gerează ce/aH ― Ma&emoiselle.0 E/ident că &anca n% /oia să ri-te ca %n ho să f%re o cheie -i pe %rmă să ia ostatic %n angaBat pentr% a afla n%măr%l de cont respecti/. ― 6ui? 5sc%ltă cîte/a clipe c% o expresie s%rprinsă -i tot mai îngriBorată$ apoi adă%ga: 10 9 . *ophie se a-eză lîngă .E) 5. 0Jece cifreD0 *ophie calc%lă în minte -ansele criptografice.format din zece cifre$ care f%nc ionează ca o parolă. ― Monsieur +ernet$ &%nic%l miAa telefonat în seara aceasta pentr% aAmi sp%ne că ne aflam$ -i e% -i el$ întrA%n mare pericol. 3lien ii î-i tastează n%măr%l de cont prin intermedi%l %n%i terminal proteBat$ ceea ce înseamnă că parola este c%nosc%tă doar de comp%ter -i de client%l respecti/.

016A6A1A11A1A1AZA#0 "5ran&: Fre a scris n%măr%l de cont pe podea%a . *ophie citi doar prim%l rînd -i imediat î-i dăd% seama că american%l a/ea dreptate.. caseta de /alori. 5proape că a% sosit..*.. 016A6A1A11A1A1AZA# 2$ D)5+2.angdon se ridică &r%sc$ a/înd o licărire ci%data în ochi. ― CndeH .angdon scoase din &%z%nar copia fotografiei de la loc%l crimei -i o a-eză pe masă$ în fa a ei.. Din aceste do%ă moti/e$ n% /oi permite ca arestarea d%mnea/oastră să ai&ă loc aici.― La olice? Si ra i&ement? !nB%ră$ dăd% rapid cîte/a indica ii la repezeală în franceza -i le sp%se că /a co&orî în hol întrA%n min%t. ― Dar. D<532')3D 2. =ac>%es îmi era %n &%n prieten -i$ în pl%s$ &anca mea n% are ne/oie de o astfel de p%&licitate. ― Ma&emoiselle. :ai tîrzi%$ î-i dăd%se seama că -ir%l constit%ia$ totodată$ o indica ie pri/ind descifrarea celorlalte rînd%ri ale mesaB%l%i ― 0%n -ir c% ordinea schim&ată. ― <o&ertD Jîm&e-tiH ― B%nic%l tă% a fost %n geni%D ― (oftimH ― Mece cifreD *ophie n% a/ea idee despre ce /or&ea el.5'@D2'. D%pă ce închise$ se întoarse spre *ophie: ― (oli ia a reac ionat m%lt mai rapid decît de o&icei.0 44 ― Jece cifreD repeta *ophie. Dacă /or să ne ca%te înă%ntr%$ cere iAle să /ă arate %n ordin de perchezi ie. . 5c%m$ spre totala ei %l%ire$ în elese că 11 0 . *ophie n% a/ea de gînd să ren%n e: ― *p%ne iAle că am /enit aici -i că am plecat între timp. <egretD *ophie rNmase c% ochii a inti i la %-a care se închidea în %rma pre-edintel%i$ între&înd%Ase dacă n% c%m/a n%măr%l de cont era scris în /re%na dintre scrisorile pe care &%nic%l i le trimisese în dec%rs%l anilor -i pe care le lăsase de fiecare dată nedeschise.%/r%l%iD0 3înd /ăz%se prima dată pe parchet Mir%l l%i Li&onacci c% n%merele amestecate$ î-i închip%ise că &%nic%l n% /oise decît ca poli ia să apeleze la Departament%l de 3riptografie -i astfel să aB%ngă la ea. . (E <2BE<9 . *e ridică -i se apropie de %-ă c% pa-i gră&i i$ adă%gînd din mers: ― <ămîne i aiciD +oi face toate aranBamentele necesare -i mă /oi întoarce imediat. ― '%măr%l de cont$ replică profesor%l c% acela-i s%rîs pe chip.$ *L!'9 *3. *înt sig%r că tot%-i ni lAa lăsat.). 5-a /om mai cî-tiga p% in tîmp. @K*EM9EA. '% p%tem pleca p%r -i simpl%D ― !n aceasta pri/in ă n% am c%m să /ă aB%t.ăsa iAmi %n min%t -i o să /ăd ce pot face ca să /ă aB%t să părăsi i &anca fără a fi prin-i.. o anagramă n%merică0. :ai m%lt decît atît$ e% n% mă pot implica..2DD (.

― . (rima era engleza: 059E'F)ED !nainte de a apăsa tasta Enter$ /erifica i corectit%dinea n%măr%l%i tastat. 3od%ri încifrate în alte cod%ri. ― Ba daD Jece cifre. *e pare că a/em drept%l la o sing%ră încercare. (entr% sig%ran a d%mnea/oastră$ în caz%l în care comp%ter%l n% rec%noa-te n%măr%l de cont introd%s$ sistem%l se /a închide în mod a%tomat. 9oate &ăncile î-i sfăt%ia% clien ii să aleagă cod%ri ()' cît mai &anale$ astfel ca nimeni să n% le poată ghici. Bancomatele o&i-n%ite accepta% trei încercări de tastare a cod%l%i ()' înainte de &locarea cNrd%l%i. 2 simplă coinciden ăH @re% de crez%tD Ea încep%se deBa să tasteze alte cifre$ parcă din memorie. *ophie întinse deget%l$ dar se opri la B%mătatea mi-cării$ s%rprinsă de %n gînd strani%. 0Jece cifre. 3e/a mai de/reme$ *ophie rescrisese n%merele respecti/e astfel încît să formeze Mir%l l%i Li&onacci.angdon le tastă %n%l cîte %n%l: 0'C:K< DE 32'9 16A6A1A11A1A1AZA#0 )nstantane%$ pe ecran apăr% %n no% mesaB$ în mai m%lte lim&i. 3are alt%l ar p%tea fiH ― E prea oarecare$ prea. )%&ea tot ce a/ea sens%ri m%ltiple$ asc%nse. ― !n pl%s$ dată fiind pasi%nea &%nic%l%i me% pentr% cod%ri -i sim&ol%ri$ este 11 1 .angdon$ /erificînd atent cifrele tastate -i comparînd%Ale c% cele de pe hîrtie. +ernet se /a întoarce în c%rînd. (e ecran apăr% imediat %n mesaB: 0'C:K< DE 32'90 3%rsor%l clipea$ a-teptînd.. la întîmplare. 0(rea la întîmplareH0 El n% era cît%-i de p% in de aceea-i părere.angdon î-i dăd% seama că aici a/ea dreptate. 5lăt%ri se afla c%nosc%ta fantă tri%nghi%lară$ în care introd%se fără întîrziere cheia. ― '%măr%l pare corect introd%s$ sp%se . Dar ăsta n% era %n a%tomat &ancar o&i-n%it..aideD o gră&i . *ophie -terse cifrele tastate -i apoi ridica pri/irea spre el: ― 5r fi o coinciden ă prea mare ca acest n%măr de cont ales a-aAzis la 0nt0m lare să poată fi rearanBat în forma Mir%l%i Li&onacci. 5proape c% certit%dine ele constit%ia% cheia s%plimentară pentr% deschiderea casetei de /alori. ― '%D '%Ai acesta n%măr%l de cont corect.angdon se ridicase -i se apropia deBa de pano%l electronic de lîngă &anda r%lantă.0 ― Mi c% asta$ &astaD exclama *ophie$ încr%ntînd%Ase. ― 5 fost %n maestr% al în eles%rilor d%&le$ sp%se ea c% /oce tare. *ophie înhă ă copia fotografiei -i alerga în %rma l%i.angdon. (ano%l a/ea o tastat%ra similară c% cea a &ancomatelor$ iar pe ecran trona sigla în formă de cr%ce a &ăncii. .0 *ophie citi c% /oce tare n%merele de pe hîrtie$ -i . . !n mod cert$ -i clien ii acestei &ănci a% fost îndemna i săA-i aleagă n%mere de cont a&sol%t la întîmplare. *ăAi dăm dr%m%l$ adă%gă el$ făcînd%Ai semn să apese tasta E'9E<.n%merele a/ea% o semnifica ie m%lt mai amplă -i mai importantă.

a încep%t$ n% pricep%se$ dar d%pă o clipă î-i dăd% seama că *ophie are dreptate. !n încăperea de deas%pra$ *ophie -i . 3%lisînd pe %n sistem de transport &iaxial prins de plafon$ &ra %l înaintă în că%tarea coordonatelor corecte. 0'C:K< DE 32'9 1116#Z16110 . !n acel moment$ %nde/a$ s%& ei$ în seif%l s%&teran al &ăncii$ %n &ra Aro&ot prinse /ia ă. Lără să mai piardă timp%l$ *ophie desfăc% înc%ietorile -i apoi$ ezitînd$ pri/i spre . . 5poi$ introd%cînd -i %ltima cifră$ afi-ă %n s%rîs hîtr%: ― Cn n%măr care să ar' ales la întîmplare$ dar care să n% fie deloc a-a. !n pl%s$ a-a se explica de ce n%merele scrise pe podea%a .%/r%l%i p%tea% fi rearanBate s%& forma acestei cele&re progresii. *ophie întinse mîna -i apăsa tasta E'9E<.0 Cn cod inteligent ales$ pe care *a%ni?re n% a/ea c%m săAl %ite /reodată..a fel de 11 1 . 0Mir%l l%i Li&onacciD 1A1A1A6A#AZA16A110 *cris s%& forma %n%i sing%r n%măr de zece cifre$ -ir%l de/enea de nerec%nosc%t. Dar imediat zări ce/a.angdon se %ită la ecran. Banda intra în încăpere printrAo fantă îng%sta$ s%& o %-i ă retracta&ilN. 3% mi-cări %-oare$ gheara a-eză c%tia pe &andă -i se retrase.foarte pro&a&il să fi ales %n n%măr c% o semnifica ie aparte pentr% el$ %n n%măr pe care să -iAl poată reaminti c% %-%rin ă.a fel ca oricare alt l%cr% din aceasta &ancă$ -i conteiner%l din plastic a/ea %n aspect de prod%s ind%strial: înc%ietori metalice$ %n cod de &are lipit pe capac -i mîner solid$ t%rnat.emn de trandafirD0 (referat%l &%nic%l%i ei. !mpre%nă$ ridicară capac%l gre% -i se aplecară pentr% a /edea ce e înă%ntr%. ca o s%medenie de mici sicrie aintrAo criptă. (i%ind a&ia a%zit$ &ra %l transportă conteiner%l în celălalt capăt al seif%l%i$ pînă deas%pra %nei &ande r%lante care sta iona. 5poi$ c% o precizie de comp%ter$ gheara mecanică prinse mîner%l c%tiei -i încep% să o ridice. 2 casetă din lemn l%str%it$ mare cît o c%tie de pantofi$ c% &alamale ornate. .angdon răs%flară %-%ra i în moment%l în care /ăz%ră că &anda de ca%ci%c începe să r%leze. . (ărea o c%-că porta&ilă pentr% transport%l animalelor de casă$ fără nici o deschidere pentr% respira ie. 2 sec%ndă mai tîrzi%$ &anda transportoare se p%se în mi-care. (e f%nd%l c%tiei. 0C-or de in%t minte$ -i tot%-i aparent întîmplător.angdon. (arcă era% doi călători o&osi i$ a-teptînd la aeroport %n &agaB misterios$ al căr%i con in%t le era nec%nosc%t. 2prind%Ase deas%pra loc%l%i adec/at$ &ra %l co&orî$ ochi%l electronic confirmînd cod%l de &are de pe c%tie. Cn sing%r o&iect.. *emăna c% o tr%să s%pradimensionată de %nelte. C-a metalică se ridică -i o c%tie din plastic î-i făc% apari ia: neagră$ din material plastic t%rnat -i m%lt mai mare decît î-i închip%ise *ophie. 3%tia se opri chiar în fa a lor -i amîndoi încremeniră pentr% o clipă$ st%diindAo fără a o atinge.emn%l a/ea o c%loare /i-ini%Aînchis$ caldă. 0. (e pardoseala de ciment$ s%te de conteinere identice din plastic stătea% aliniate$ formînd o re ea %ria-ă... 3apac%l era ornat c% %n splendid trandafir incr%stat. . !n prim%l moment$ a/% impresia că lădi a era goală. 3el p% in$ nimic care să poată fi o&ser/at. (entr% o clipă$ n% se întîmplă nimic.

*ophie închise imediat capac%l casetei -i ridică ochii spre +ernet: ― 5/eam tot%-i n%măr%l de cont$ sp%se ea. (oliticos$ se străd%i să n% pri/ească spre casetă$ încercînd săA-i dea seama ce are de făc%t. ― (e aici$ /ă rog. 09re&%ie săAi scot afară de aiciD0 Dar c%m poli ia &locase deBa dr%m%rile de acces$ n%Ai rămăsese decît o %nică modalitate de a face acest l%cr%. 0(ocal%l l%i )is%s se află în aceasta c%tie din lemn. 3înd o mi-că însă$ ce/a nea-teptat se petrec%.prefera să n%Al /adă nimeni. (rofesor%l st%die %imit incr%sta ia de pe capac ― %n trandafir c% cinci petale$ pe care îl mai /ăz%se de nen%mărate ori. Banda r%lantă se %rni$ d%cînd conteiner%l din plastic înapoi în seif. *ophie se întoarse -iAl străf%lgeră c% pri/irea. Din interior se a%zi %n gîlgîit ci%dat.angdon mirat. +ernet se încr%ntă. 3% mi-cări %-oare$ *ophie desfăc% închizătoarea -i deschise capac%l. o c%pă.angdon$ apoi răsp%nse: ― !l l%ăm c% noi. 5sta schim&a complet sit%a ia. 45 ― (oli ia a &locat strada$ sp%se 5ndrR +ernet cînd re/eni în încăpere. 0D%mneze%le$ ce grea eD0 2 transportă c% griBă pînă la masă -i o a-eză Bos. !n mod categoric$ nu era c%pa din care a &ă%t )is%s. 0'% poate fi o c%păD0 *ophie trase caseta spre ea$ pregătind%Ase sa o deschidă. *ophie părea la fel de ned%merită: ― 5i a%zitH (rofesor%l înc%/iin ă: ― Da$ e %n lichid..angdon$ *ophie se aplecă -i scoase caseta. ― Ma&emoiselle 'e/e%$ dacă /ă /oi scoate în sig%ran ă din sedi%l &ăncii$ /e i l%a o&iect%l c% d%mnea/oastră sa% îl /e i trimite înapoi în seifH *ophie ar%ncă o pri/ire spre .angdon -i *ophie -edea% în B%r%l mesei$ a/înd între ei ce/a ce semăna c% o casetă mare de &iB%terii.angdon î-i scoase saco%l$ în /reme ce +ernet se apropie de &anda r%lantă$ închise c%tia goală -i tastă cîte/a comenzi la pano%l electronic. ― Loarte &ine. Dimensi%nile casetei$ gre%tatea con in%t%l%i -i sim&ol%l de pe capac părea% a d%ce toate la aceea-i inimagina&ilă concl%zie. 2&iect%l din interior n% semăna c% nimic din ceea ce /ăz%se . 0D%mneze%leD 5% accesat cont%l l%i *a%niereHD0 .. 0E oare %n lichid înă%ntr%H0 se între&ă . Cn l%cr% de/eni imediat limpede pentr% amîndoi. <epedeD 3înd aB%nseră la rampa de încărcare din spatele clădirii$ l%minile ma-inilor de poli ie se zărea% deBa$ licăr%l lor il%minînd garaB%l s%&teran.angdon se apropie -i el$ pri/ind amîndoi caseta pe care &%nic%l ei îi trimisese sAo rec%pereze.ned%merită ca -i .angdon î-i sp%se că era imposi&il. +a fi foarte dificil să /ă scot de aiciD D%pă ce închise %-a$ &ancher%l zări conteiner%l de plastic pe &anda r%lantă -i se opri &r%sc. .angdon pînă at%nci. 5t%nci$ /ă s%gerez săAl înfă-%ra i întrAo haină cînd /om ie-i din această încăpere. 5. ― <oza c% cinci petale$ -opti el$ este sim&ol%l *tăre iei pentr% *fînt%l @raal. . (re-edintele scoase apoi cheia din fantă -i iAo întinse l%i *ophie.0 Din no%$ . !n mod e/ident$ amîndoi se gîndea% la acela-i l%cr%. ― :ărimea e potri/ită$ -opti *ophie$ pentr% a adăposti. 11 6 . (re-edintele rămăsese fără c%/inte.

'Aa/em noi /oie în preaBma clien ilor. E% n% mă mi-c de pe rampă.(ro&a&il că &locaseră rampa. (atr% ma-ini de patr%lare a-tepta% afară. 03% excep ia ma-inii de poli ie care &lochează rampa. !-i scoase haina -i cra/ata$ dăd% săA-i p%nă %niforma$ apoi se răzgîndi -i î-i p%se pe %măr %n ham de re/ol/er. !ndesînd%A-i mai &ine -apca pe cap$ afi-ă o m%tră d%ră -i pe cît îi stăt% în p%tere mai necizelată. *ophie -i . ― Banca d%mitale ne cere mandat înainte de a ne permite să intrăm. Cnii din ticălo-ii ă-tia pentr% care -ofez a% atî ia &ani$ că n% se poate să n% fie criminaliD 5gent%l îi arătă o fotografie a l%i <o&ert . !n dr%m spre ie-ire$ l%ă %n pistol din raft$ îl încărcă -iAl îndesă în ham$ încheind%A-i Bacheta peste el. +a tre&%i să intra i -i să între&a i la recep ie. 03hiar /rea% să fac %na ca astaH0 3ăma-a îi era deBa leoarcă de transpira ie.angdon se a-ezară pe podea%a metalică$ inînd între ei caseta înfă-%rată în saco%. *%& -apcă$ pre-edintele sim i s%doarea năpădind%Ai fr%ntea. L%rgoneta încep% să %rce rampa. :ă întorc imediat. . +ernet închise %-ile masi/e -iAi înc%ie$ apoi se %rcă la /olan -i porni motor%l. +ernet încep% să rîdă: ― 5t%nci a i /enit exact %nde tre&%ie. )oAs doar %n -oferD 3ollet n% părea impresionat: ― 3ă%tăm doi criminali. Lără a se clinti de pe &ancheta sa$ deschise portiera -i pri/i spre agent: ― Iu9est:ce 3ue se asse? între&ă pe %n ton răg%-it. *ăA i sp%n e% cîte/a despre eiD ― 9e rog să deschizi în spate.0 Bancher%l î-i -terse fr%ntea -i apăsă pedala de accelera ie. +rans ort s*r era %n alt ser/ici% pe care DepositorQ Ban8 of Jbrich îl oferea clien ilor. ― <e suis <-rNme Collet.angdon$ afla i în compartiment%l din o el din spate: ― +e i a/ea ne/oie de asta$ le sp%se$ întinzînd mîna înă%ntr% -i aprinzînd &ec%l %nic atîrnat în plafon. *ă n% scoate i %n s%net cînd /om ie-i pe poartă. ― 2m%l ăsta a fost aici$ la &ancă$ în noaptea astaH Bancher%l ridica din %meri. +ernet opri. <e/eni la f%rgonetă$ î-i trase &ine -apca pe ochi -i ar%ncă o pri/ire spre *ophie -i . :ai &ine a i sta Bos. ― 'Aam idee. ― 'ai&a să ma ia dacă -ti%$ replica &ancher%l întrAo franceză de stradă.angdon.angdon %rcară în f%rgoneta$ în /reme ce +ernet alergă la &iro%l s%pra/eghetor%l%i$ îl desc%ie$ l%ă cheile f%rgonetei -i înhă ă totodată o Bachetă -i o -apcă de -ofer. ― Crca i în spate$ în compartiment%l pentr% marfă. +ernet a-teptă ca aceasta să se închidă în %rma l%i înainte de a a/ansa -i a acti/a %rmător%l senzor.e făc% semn spre %na dintre f%rgonetele &lindate ale &ăncii. *ophie -i . Lieutenant Police <u&iciaire. Iu9est:ce 3u9il / a lJ: &e&ans? se interesă agent%l$ arătînd spre compartiment%l pentr% marfă. 3înd ma-ina se apropie$ prima poartă de o el se deschise$ lăsîndAo să treacă. Cn poli ist co&orî imediat -iAi făc% semn sa oprească la cî i/a metri înaintea &arierei. (re-edintele se hol&ă la agent -i emise %n hohot de rîs g%t%ral: ― *ă deschid în spateH DaW crezi că am c% ceH 3rezi că ă-tia a% încredere în noiH 5r tre&%i să /ezi salariile de rahat pe care ni le plătescD (oli ist%l î-i înclină cap%l pe %n %măr$ c% %n aer e/ident sceptic: ― +rei să sp%i că n% ai cheile de la f%rgoneta pe care o cond%ciH 11 4 . 3ea deAa do%a poartă se deschise -i ea$ lăsînd ie-irea li&eră. ― 5dministratoriiD făc% +ernet$ c% o grimasă dezg%stată. !n fa ă se /edea% m%lt mai m%lte ma-ini ale poli iei decît se a-teptase el.

*e r%gase pentr% sal/are -i nici chiar în zilele acelea negre$ credin a în D%mneze% -i în Calea cea Drea t' n% -o/ăise. 0Cnde săAi d%cH0 46 *ilas zăcea întins pe saltea%a din camera sa$ a-teptînd ca rănile de pe spate să se închidă la contact%l c% aer%l. ― Dar e imposi&ilD strigase el. @ermain des (r?s. (entr% prima dată d%pă atîta amar de /reme$ episcop%l păr%se optimist. 'ici o sec%ndă mai de/reme. ― 3înd a fost înc%iată ma-ina asta? ― (ro&a&il c% cîte/a ore în %rmă. ― *ilas$ -optise el$ D%mneze% neAa oferit o posi&ilitate de a apăra Calea. +ei fi t% %n o-tean al Domn%l%iH *ilas căz%se în gen%nchi în fa a episcop%l%i$ om%l care îi dăd%se o no%ă 11 # . (este n%mai -ase l%ni. !ncărcăt%ra. 'iciodată nAam ha&ar ce mama drac%l%i transport aici. . 3%/intele episcop%l%i îl îngroziseră. '% pot să accept a-a ce/aD ― E ade/ărat$ îi răsp%nsese 5ringarosa. 9ot%-i$ n% a/%sese nici o B%stificare pentr% a ren%n a la cilice. Crmînd%Ai direc ia pri/irii$ &ancher%l zări marginea ceas%l%i să% a&s%rd de sc%mp ie-ind de s%& man-etă. DacăAl /rei$ iAl /înd pe patr%zeci.%pta noastră$ la fel ca orice &ătălie$ necesită -i sacrificii. 2 dată ce primim confirmarea că a% aB%ns la destinatar$ a/em -i permisi%nea de a pleca. Dr%m &%nD +ernet n%A-i /eni în fire pînă cînd f%rgoneta l%i n% aB%nse la cincizeci de metri distan ă de &araB%l de poli ie. 02 inter/en ie di/ină0$ sp%sese 5ringarosa. L%sese ne/oit săA-i scoată &rî%l cilice -i ac%m sim ea c%m sîngele i se sc%rge pe coapsă. (oli ist%l rămase tăc%t /reme de cîte/a clipe$ apoi$ în cele din %rmă$ se trase întrAo parte. 9h%rial. :ai ră%$ lAam dezamăgit pe episcopD0 'oaptea asta ar fi tre&%it să însemne sal/area episcop%l%i 5ringarosa. Cn strop de s%doare încep% să i se prelingă pe nas. 5c%m îi mai rămăsese doar o sing%ra pro&lemă de rezol/at. ― '%$ m%l %mesc. 5m doar cheia de contact. 5gent%l n% îi răsp%nse$ ochii l%i examinînd%Ai de parcă ar fi /r%t săAi citească gînd%rile. )mposi&il de imaginat$ dar tot%-i ade/ărat. 5 do%a repriză de Disciplină din noaptea asta îl lăsase slă&it -i ame it. ― 9e s%periH între&ă +ernet$ -tergînd%A-i fa a c% mîneca Bachetei -i făcînd semn spre ma-ina de poli ie careAi &loca dr%m%l. 2 l%nă mai tîrzi%$ norii dispăr%seră -i speran a %nei rezol/ări încep%se să pîlpîie. E% tre&%ie sAo d%c tocmai la *t. 0'% miAam respectat legămînt%l fa ă de Biserică. :a-inile sînt înc%iate de s%pra/eghetori pe rampa de încărcare$ apoi f%rgonetele a-teaptă pe loc pînă cînd altcine/a d%ce cheile la destina ie.Aam l%at pe do%ăzeci de e%ro de la %n taiwanez$ în *t. ― 9o i -oferii de aici a% ceas%ri <olexH între&ă agent%l$ arătînd spre încheiet%ra l%i. 5m -i e% %n orar de respectat. Deprimat timp de săptămîni întregi$ în cele din %rmă îi po/estise l%i *ilas despre ce era /or&a. "Mer&e!" ― <ahat%l ăstaHD . 3% cinci l%ni în %rmă$ preot%l se întorsese de la o între/edere care a/%sese loc la 2&ser/ator%l 5stronomic din +atican$ %nde aflase ce/a ceAl schim&ase prof%nd. 3heile de la marfă sînt deBa acolo.+ernet clătină din cap: ― '% pe cele de la compartiment%l pentr% marfă.

De-i n% se întîlniseră niciodată între patr% ochi$ de fiecare dată cînd /or&ea% la telefon$ *ilas era la fel de %imit atît de prof%nda credin ă a om%l%i$ cît -i de amploarea p%terii pe care o a/ea. 9ot%l e pierd%t. *ophie i se alăt%răG parcă era% doi copii lîngă %n cado% de 3răci%n. D%pă o isto/itoare oprire în capăt%l rampei$ f%rgoneta pornise$ în sfîr-it$ cotind cînd la dreapta$ cînd la stînga$ timp de /reo do%ă min%te$ d%pă care accelerase -i ac%m părea ca r%lează c% /iteza maximă. De %nde o& in%se atît de m%lte informa ii$ 5l&inos%l n% -tia$ însă 5ringarosa a/ea o încredere deplină în el -iAl sfăt%ise pe *ilas să procedeze -i el la fel. <ozicr%cienii. 0(entr% sig%ran a noastră$ a t%t%ror. 47 3ompartiment%l pentr% marfă sla& l%minat al f%rgonetei era ca o carceră pe ro i -i . ― !n/ă ător%le$ -opti. Mi$ odată cople-it de disperare$ dispăr%se -i orice rază de speran ă. Mi el credea acela-i l%cr%. 0!n/ingătoriD0 5c%m$ *ilas pri/ea podea%a goală -i sim ea că /ictoria le scăpase printre degete. ― .%crarea noastră n% sAa sfîr-it chiar în noaptea asta. !n/ă ător%l părea că -tie tot%l$ că a/ea ochi -i %rechi peste tot. ― ! i pierzi credin a prea repede$ îi răsp%nse om%l. 3heia de &oltă era doar o f%ndăt%ră. ― 3red că sîntem pe a%tostradă ac%m$ -opti *ophie.0 !n cele din %rmă$ stăpînind%A-i trem%r%l p%ternic$ *ilas se ridică -i î-i l%ă s%tana care zăcea az/îrlită pe podea. =ac>%es *a%ni?re a transmis altc%i/a informa ia chiar înainte de a m%ri.aiD îl îndemnă *ophie. 3a/alerii de <o-a 3r%ce. Dedes%&t$ pne%rile antiglon -%iera% pe asfalt%l neted. 3ălă%ze-teAmă a-a c%m î i cere inima. Dar %nde an%meH 3ît de departeH0 (icioarele încep%seră săAi amor ească fiindcă stătea ghem%itG se mi-că %-or -i at%nci sim i c%m sîngele începe săAi c%rgă din no% prin /ene.0 5rmate -i religii f%seseră fondate pornind de la acest sim&ol$ fără a mai men iona di/ersele organiza ii secrete. 0*oartă mirac%loasăD0 Episcop%l îl p%sese apoi în legăt%ră c% om%l care prop%sese plan%l -i careA-i sp%nea !n/ă ător%l./ia ă$ -i îi răsp%nsese: ― *înt miel%l l%i D%mneze%. . *coase din &%z%nar telefon%l mo&il -i$ c% r%-ine$ formă n%măr%l. !-i îndreptă aten ia as%pra casetei din poală$ o a-eză pe podea$ o scoase din saco%l în care o înfă-%rase -i o trase aproape de el. 0<oza. ― *ă faci tot ceA i cere !n/ă ător%l -i /om ie-i în/ingători. 5poi îi po/esti ce se întîmplase. !n/ă ător%l f%sese în-elat. DeschideAoD .angdon trase aer adînc în piept -i apoi$ d%pă ce mai ar%ncă o pri/ire as%pra trandafir%l%i incr%stat$ deschise capac%l. 9ocmai am primit /e-ti.angdon se străd%ia săA-i al%nge anxietatea o&i-n%ita care p%nea stăpînire pe el în loc%ri închise. 9otal nea-teptate$ dar &ine /eniteD *ecret%l încă există. 0+ernet a sp%s că ne /a scoate în afara ora-%l%i$ la o distan a s%ficient de sig%ră. !n &ra e inea încă ci%data comoară pe care o l%aseră de la &ancă. :%lte idei îi trec%seră prin minte at%nci cînd se gîndea la ce ar p%tea găsi înă%ntr%$ dar nici %na n% se apropiase cît%-i de p% in de realitatea pe care o 11 . 3înd 5ringarosa îi dez/ăl%ise ocazia i/ită$ *ilas realizase că la miBloc n% p%tea fi decît mîna Domn%l%i. 9e /oi s%na în sc%rt timpD . 5r fi /r%t săAl poată s%na pe episcop pentr% aAl pre/eni$ dar !n/ă ător%l an%lase noaptea asta toate liniile de com%nicare directă dintre ei. !n contrast c% n%an a caldă a casetei$ trandafir%l incr%stat era l%crat întrA%n lemn de c%loare deschisa$ pro&a&il frasin$ care l%cea /i% în l%mina palidă.

(roiectat de da +inci în 149#$ ca parte a interes%l%i să% pentr% st%diile de anatomie -i tehnica mi-cării$ mecanism%l intern al ca/aler%l%i a/ea tendoane -i încheiet%ri ceAi permitea% să stea în picioare$ săA-i mi-te &ra ele -i cap%l a-ezat pe %n gît flexi&il -i să deschidă g%ra$ gra ie maxilar%l%i perfect artic%lat.angdon era /izi&ilă. 5% fost in/entate de .eonardo da +inci. *ophie îi po/esti c%m crearea %nor modele d%pă in/en iile l%i da +inci f%sese %na dintre pasi%nile &%nic%l%i ei. ― :iAa constr%it -i mie %n%l cînd eram mică. 3hiar -i în l%mina palidă$ s%rprinderea din ochii l%i . B%nic%l sp%nea că a găsit plan%rile dispoziti/%l%i întrA%n%l dintre B%rnalele secrete ale l%i . 2chii profesor%l%i se măriră -i mai m%lt. Dar nAam mai /ăz%t pînă ac%m %n%l atît de mare -i de ornat.eonardo. 3apetele cilindr%l%i era% prinse în cîte %n fel de capac tot din marm%ră$ prin care n% se /edea nimic înă%ntr%. :aBoritatea in/en iilor l%i da +inci$ care rămăseseră în stare de proiect$ n% f%seseră niciodată st%diate -i nici măcar n% li se dăd%se /re%n n%me.. 9ermen%l criptex f%sese$ poate$ născocit de &%nic%l ei ― %n n%me potri/it pentr% %n dispoziti/ care folosea -tiin a cri tografiei pentr% a proteBa informa iile scrise pe %n s%port interior$ pe %n co&e. Dar$ oricît de &izară ar fi fost constr%c ia cilindr%l%i$ mai interesante era% semnele gra/ate pe întreaga sa circ%mferin ă. 3a/aler%l în arm%ră i se păr%se l%i *ophie cel mai fr%mos o&iect pe care îl realizase &%nic%l ei.angdon pres%p%se că t%&%l era gol.H 3e nai&a e astaH !n ochii ei se aprinse o scînteie: ― B%nic%l%i îi plăcea să născocească asemenea dispoziti/e../edea ac%m. ― Mi la ce folose-teWH Finînd seama de recentele e/enimente$ *ophie î-i dădea seama că răsp%ns%l ei ar p%tea a/ea %nele implica ii foarte interesante: ― E %n fel de seif.. pînă la criptexA%l pe care îl inea ac%m în mînă. ― E%$ %n%l$ nici n% a%zisem de a-a ce/a. ― Cimitor$ n%Ai a-aH îi -opti *ophie. . Era %n cilindr% din marm%ră al&ă$ l%str%ită$ cam de mărimea %n%i s%port pentr% mingi de tenis.%/r%. (entr% păstrarea informa iilor secrete.. :ai complex decît o simplă coloană din piatră$ o&iect%l părea să fi fost asam&lat din mai m%lte piese. 5rtist talentat$ el î-i petrecea ore întregi în atelier l%crînd lemn%l -i metal%lG l%i =ac>%es *a%ni?re îi plăcea săAi imite pe marii arti-ti ― La&ergR$ di/er-i mae-tri ai cloisonn-:%rilor -i pe m%lt mai practic%l . Cna dintre preoc%pările fa/orite ale l%i *a%ni?re f%sese crearea de replici exacte ale celor mai o&sc%re născociri ale l%i da +inci ― ceas%ri -i cronometre$ pompe de apă$ criptexA%ri -i chiar %n model artic%lat al %n%i ca/aler medie/al francez$ care trona ac%m pe &iro%l să% de la . 5%zind lichid%l care gîlgîia în interior$ . *tr%ct%ra îi amintea profesor%l%i de %na dintre B%căriile sale preferate din copilărie ― %n t%& format din plăc% e c% litere$ care p%tea% fi rotite în di/erse pozi ii pentr% a forma cele mai /ariate c%/inte. ― Da +inciH ― Da. (e fiecare dintre cele cinci disc%ri f%sese inscrip ionată aceea-i serie de litere: întreg%l alfa&et. *ophie n% era s%rprinsă.angdon n%A-i mai dezlipise ochii de caseta din lemn de trandafir.eonardo da +inci.. 3inci disc%ri de marm%ră era% alipite -i fixate %n%l de alt%l c% aB%tor%l %n%i cadr% delicat din alamă. *emăna c% %n caleidoscop t%&%lar$ m%ltiAstratificat. *e n%me-te criptex. 3%i&ărit în caseta căpt%-ită c% %n strat gros de mătase p%rp%rie$ se afla %n o&iect al căr%i rost profesor%l n% p%tea nici măcar săAl ghicească. ― Mti% -i e%. 3hiar -i la o simplă răsfoire a B%rnalelor l%i$ oricine î-i dădea seama că sa/ant%l in/entase s%te de dispoziti/e$ pe care însă n% le p%sese niciodată în aplicare. 11 " .

Cn recipient porta&il$ în care p%tea% fi închise hăr i$ scrisori$ diagrame ― de fapt$ orice. Cn criptex f%nc ionează aproximati/ ca o înc%ietoare c% cifr%. Mi testele n% era% niciodată foarte simpleD (rofesor%l pri/i din no% criptexA%l$ părînd la fel de sceptic. ― Dar de ce să n%Al desfaci p%r -i simpl%H *a% săAl spargiH :etal%l pare a fi s%& ire$ iar marm%ra e o rocă relati/ moale. De /reo do%ă ori$ de zi%a mea$ miAa dat %n criptex -i miAa sp%s o ghicitoare. ― 'e tre&%ie o parolă$ sp%se *ophie$ arătînd spre disc%rile c% litere. 3înd le rote-ti -i le a-ezi în pozi ia corectă$ piesele din interior se aliniază -i cilindr%l se deschide. El a concep%t criptexA%l în a-a fel încît$ dacă încerci$ folosind orice miBloace$ săAl deschizi c% for a$ informa ia din interior se a%todistr%ge. 2 dată ce informa ia era închisă în criptex$ n%mai cel care c%no-tea parola corectă p%tea a/ea acces la ea. Liecare astfel de 0/înătoare0 era %n fel de test$ pentr% a fi sig%r căAmi meritam cado%l. Da +inci însă ren%n ase la matematică -i criptografie$ preferînd o sol% ie de tip mecanic. ― )nforma ia care tre&%ie transmisă este scrisă pe o &%cată de papir%s. :%lte min i străl%cite in/entaseră deAa l%ng%l timp%l%i metode criptografice de proteBare a datelor -i informa iilorG )%li%s 3aesar născocise o schemă de scriere codificată$ n%mită 03%tia l%i 3aesar0G :arQ$ regina *co iei$ crease %n cifr% de transpozi ie -i trimitea mesaBe secrete din închisoareG sa/ant%l ara& 5&% 7%s%f )smail alA`indi î-i proteBa secretele prin intermedi%l %n%i cifr% de s%&stit% ie polialAfa&etic$ ingenios concep%t. 3riptexA%l are cinci disc%ri c% litere.Da +inci f%sese %n /erita&il pionier al criptografiei$ de-i rareori îi era rec%nosc%tă această întîietate. .. !ntrAo epocă lipsită de telefoane -i po-tă electronică$ cel care dorea să trimită informa ii tainice c%i/a aflat la mare depărtare n% a/ea altă sol% ie decît să scrie mesaB%l pe hîrtie -i săAl înmîneze %n%i mesager de încredere. !n compartiment%l de o el al f%rgonetei$ *ophie îi po/esti profesor%l%i că . ― 3am m%lt efort pentr% o felicitareD ― '%$ fiindcă în felicitare era scrisă întotdea%na o altă ghicitoare sa% %n indici%. 3riptexA%l. CiteD *ophie ridică %-or cilindr%l din casetă -i iAl arată. *ol% ia ghicitorii era parola pentr% criptex -i$ o dată ceAmi dădeam seama care e$ p%team deschide cilindr%l pentr% aAmi l%a felicitarea.H ― 3înd cilindr%l se deschide$ ai acces la compartiment%l interior$ care poate con ine o foaie de hîrtie pe care este notată informa ia secretă. Dacă aliniezi cadranele în mod corect$ înc%ietoarea se deschide. B%nic%l%i îi plăcea să născocească ade/ărate 0/înători de comori0 prin casă ― o serie de indicii care ma d%cea% în cele din %rmă pînă la cado%l primit. ― )ar înă%ntr%..eonardo născocise criptexA%l pentr% a p%tea trimite mesaBe secrete pe distan e l%ngi. ― '% pe pergamentH *ophie clătină din cap: ― '%. *ophie s%rîse: ― Liindcă da +inci era prea inteligent pentr% a fi păcălit atît de %-or. Mti% că în /remea aceea pergament%l din piele de oaie era mai 11 Z . Din păcate însă$ dacă mesager%l%i i se părea că scrisoarea con ine informa ii pre ioase$ risca sAo /îndă ad/ersarilor$ pentr% a face rost de mai m%l i &ani. B%nic%l ei f%sese$ &ineîn eles$ cel care îi po/estise toate acestea. 3înd prezenta% tehnicile moderne de criptare pentr% sec%rizarea datelor comp%terizate$ profesorii de la %ni/ersitate îi ridica% în slă/i pe speciali-tii moderni$ ca Jimmerman -i *chneier$ dar %ita% adesea să men ioneze că da +inci in/entase %na dintre primele forme r%dimentare de cifrare$ c% secole în %rma.angdon o pri/i ne/enind%Ai să creadă: ― Mi sp%i că &%nic%l tă% î i confec iona asemenea dispoziti/e cînd erai micăH ― Cnele mai mici$ da.

(rofesor%l îi explică pe sc%rt că discre ia trandafir%l%i n% era %nic%l moti/ pentr% care *tăre ia îl alesese ca sim&ol al @raal%l%i. &îig%i afi-înd o expresie de teamă -i %l%ire deopotri/ă. ― D%pă c%m /ezi$ contin%ă *ophie$ %nica modalitate de a afla informa ia închisă în interior este să c%no-ti parola formată din cinci litere. m%rm%ră .. *ophie clătină cilindr%l -i dină%ntr%l l%i se a%zi acela-i gîlgîit. Mi$ a/înd cinci disc%ri$ fiecare c% cîte do%ăzeci -i -ase de litere$ asta înseamnă do%ăzeci -i -ase la p%terea a cincea. Eosa. ― 3e fel de lichidH ― 2 et$ îi zîm&i *ophie. ― 2 fiolă c% lichid$ adă%gă ea. !n pl%s$ roza amintea m%lt de 0calea cea &%nă0 -i de croirea propri%l%i dr%m în /ia ă. . 3înd sfîr-i de /or&it$ pe chip%l l%i . ― 3e informa ie crezi că e asc%nsă înă%ntr%H ― 2rice ar fi$ e clar că &%nic%l a dorit din toată inima sAo ină secretă. Eosa rugosa. '% se poateD ― 3e an%meH 11 9 . %na dintre cele mai /echi specii de trandafir$ a/ea cinci petale -i simetrie pentagonală$ exact ca *tea%a l%i +en%s$ fapt care îi conferea rozei clare semnifica ii iconografice$ referin&u:se la feminitate. 0Drăg% a mea$ îi sp%nea &%nic%l$ mai &ine decît să înc%iem %-ile$ at%nci cînd a/em ne/oie de intimitate$ p%tem p%ne pe %-ă %n trandafir ― la fleur &es secrets. !n %rmă n% mai rămînea decît o pastă fără formă. Dacă cine/a încerca să deschidă c% for a criptexA%l$ fiola de sticlă se spărgea -i o et%l dizol/a imediat foi a de papir%s. 5gă area %n%i trandafir pe %-ă e %n /echi o&icei roman. ― E ci%dat tot%-i$ fiindcă &%nic%l miAa sp%s întotdea%na că roza înseamnă discre ie$ tăin%ire. :ă înc%raBa -i pe mine să procedez la fel. ― Dacă zici t%$ replică . ― Da. <omanii atîrna% totdea%na %n trandafir în sala de într%nire$ pentr% a arăta că disc% iile respecti/e era% confiden iale. !n sim&olistica *tăre iei$ trandafir%l -i @raal%l sînt sinonime.frec/ent folosit -i mai rezistent$ dar în criptex se %tiliza numai papir%s. 5stfel /om în/ă a să ne respectăm -i să a/em încredere %n%l în celălalt. 3% aceste c%/inte$ *ophie închise capac%l casetei -i st%die trandafir%l c% cinci petale.angdon se a-tern% o încordare ci%dată. ― Su". 2&i-n%ia să p%nă %n trandafir pe %-a &iro%l%i să% de acasă cînd a/ea de dat %n telefon confiden ial -i n% /oia săAl deranBez. Din aceste moti/e$ trandafir%l amintea de @raal pe mai m%lte plan%ri ― secret$ feminitate -i îndr%mare$ sex%l feminin -i stea%a călă%zitoare ce indica dr%m%l spre aflarea ade/ăr%l%i tăin%it. Era limpede că o frămînta ce/a. ― <o&ertD 9e sim i &ineH El însă rămăsese c% pri/irile lipite de casetă. 5proximati/ do%ăsprezece milioane de com&ina ii posi&ile.iniile <ozei ― meridianele de pe glo&%l pămîntesc.angdon.. 3% cît era mai s%& ire$ c% atît mai &ineD ― 5m în elesD ― !nainte de a fi introd%s în criptex$ papir%s%l era înfă-%rat în B%r%l %nei mici fiole de sticlă. ― *p%neai mai de/reme că roza este %n sim&ol al @raal%l%iH între&ă ea în cele din %rmă.0 ― Su" Eosa.angdon c% o pri/ire de parcă ar fi /r%t să sp%nă că în mintea l%i se înghes%ia% /reo do%ăsprezece milioane de între&ări.angdon ezită o clipă$ apoi clătină din cap$ pricepînd în sfîr-it: ― )nteligentD 02 et -i papir%s0$ î-i sp%se *ophie. 5stfel$ cei care participa% -tia% că tot ce sAa sp%s 0s%& semn%l rozei0 ― su" Eosa ― tre&%ia să rămînă secret. <oza +înt%rilor$ c% p%nctele ei cardinale era %n aB%tor de nădeBde în na/iga ie$ ca -i .

4 'ici l%i n%Ai /enea să creadă ideea care tocmai îi trec%se prin minte$ însă 11 0 .. ― *%& semn%l <ozei..!ncet$ profesor%l î-i ridică ochii spre ea.. 3riptexA%l acesta.. cred că -ti% ce e.D -opti el.

0Lerestrele c% roze. Liecare arcada de piatră necesită o piesă centrală$ în formă de pană$ care îm&ină elementele laterale -i s%portă întreaga gre%tate a &oltei. *ophie se încr%ntă: ― .. (e mine mă interesează în prim%l rînd lat%ra sim&olistică a *fînt%l%i @raal$ a-a că în general am ignorat cam tot ce se referea la descoperirea l%i. 9ot%-i$ cilindr%l de marm%ră din caseta de lemn era ce/a c% tot%l diferit. 3hiar -i l%i i se părea imposi&il -i tot%-i aceasta părea sing%ra concl%zie logică la care p%tea aB%nge. 9ehnica secretă a %tilizării %nei pietre %nghi%lare pentr% a constr%i arcade -i c%pole &oltite făcea parte dintre secretele gra ie cărora masonii a% de/enit mae-tri atît de &oga i ― %n secret păstrat c% stră-nicie. Mi$ desig%r$ n%măr%l mare de cin3uefoils ― decora i%nile s%& formă de floare c% cinci petale prezente adesea în partea s%perioară a &ol ilor -i a arcadelor$ chiar deas%pra cheii de &oltă. ― Dar plafoanele &oltite nu au cheiD ― (ăi$ de fapt$ a%. 5rhitect%ră. ad%să la /ia ă secole mai tîrzi% de %n alt mem&r% al aceleia-i organiza ii. Basorelief%rile rozetă0. ― 3heia de &oltă a *tăre iei din *ion n% este specialitatea mea..egăt%ră era prea e/identă pentr% a o p%ne doar pe seama coinciden ei.egenda era clară: C!eia &e "olt' este o iatr' co&ificat'. 3heile de &oltă ― ca o tehnică de constr%c ie a arcadelor din piatra ― f%seseră %n%l dintre cele mai &ine păstrate -i apărate secrete în cadr%l confreriei masonice$ la încep%t%rile acesteia. 5ceasta piatră este cheia$ în sens arhitect%ral$ a &oltei.0 )ar arhitect%ra n% d%cea lipsă de roze. Clef &e vo*te este %n termen frec/ent folosit în arhitect%ră. 3%noscători ai tradi ionalelor d%&leAîn eles%ri ale *tăre iei$ 0/înătorii0 @raal%l%i aB%nseseră la concl%zia că la clef &e vo*te era o cheie de &oltă reală$ concretă ― o piatră gra/ată c% %n text criptic$ incastrată întrAo arcadă dintrAo &iserică. .eonardo da +inci ― fost :are :aestr% al . 3heia de &oltă a *tăre iei ― dacă asta con inea întrAade/ăr caseta ― n% semănă cît%-i de p% in c% ceea ceA-i imaginase profesor%l. ascuns' 0su" semnul Eozei" ― <o&ertD 3e sAa întîmplatH D%pă %n moment în care î-i ad%nă gînd%rile profesor%l o între&ă: ― FiAa /or&it &%nic%l tă% /reodată despre %n o&iect n%mit la clef &e vo*te? ― 03heia seif%l%i0H ― '%$ astaAi trad%cerea literală. 0@rad%l masonic al 5rc%l%i <egal. *ophie ridică din %meri -i pri/i criptexA%l: ― Dar e clar că asta n% este o cheie de &oltăD (rofesor%l n% -tia de %nde să înceapă săAi explice..o*te n% se refera la seif%l sa% teza%r%l %nei &ănci$ ci la plafon%l "oltit al %nei clădiri. 02 piatră criptată$ asc%nsa s%& semn%l <ozei.angdon înclină din cap$ alegînd%A-i c% griBă c%/intele: ― *ophie$ în conformitate c% tradi iile *tăre iei$ cheia de &oltă este o hartă codificată.0 . 3heia de &oltă a/%sese dintotdea%na o conota ie de secret &ine aparat. ― Mi crezi că asta se află în caseta noastrăH (rofesor%l n% -tia deloc ce să mai creadă.. 0*%& semn%l <ozei.0 )deea că acest criptex f%sese in/entat de .e (rie%rR de *ion ― constit%ia %n alt indici% care s%gera că a/ea% în mînă chiar piatra %nghi%lară a ordin%l%i. 5sc%nzătoarea părea a fi 11 1 . 02 in/en ie a %n%i fost :are :aestr%. ) se mai sp%ne -i iatra ung!iular' sa%$ ca în 'o%l 9estament$ 0piatra din cap%l %nghi%l%i0. (iatra de &oltă0 ― toate era% conectate. !n %ltim%l deceni%$ istoricii că%taseră cheia de &oltă în &isericile din Lran a.inînd seama de ersoana care le dăd%se criptexA%l$ de mo&ul în care acesta le par/enise -i de trandafir%l incr%stat pe casetă$ tot%l d%cea la o sing%ră concl%zie: 05m în fa ă cheia de &oltă a *tăre iei din *ionD0 .a &esco erirea *fînt%l%i @raalH . o hartă ce dez/ăl%ie loc%l în care este asc%ns *fînt%l @raal.

― (rin %rmare$ ded%se *ophie$ cheia de &oltă este une reuve &e m-rite. ― 5 a/%t$ întrAade/ăr$ o pozi ie înaltă în cadr%l %nei societă i secrete. ― 3riptexA%l ăsta nu oate fi cheia de &oltă$ replică *ophie. 0Dacă aceasta e c% ade/ărat în casetă. . (rofesor%l ezită o clipă$ apoi contin%ă: ― *ophie$ î i dai seama cN$ dacă aceasta este c% ade/ărat cheia de &olta$ fapt%l că &%nic%l tă% a a/%t acces la ea d%ce la o sing%ră concl%zie: că de inea o pozi ie extrem de înaltă în cadr%l *tăre iei din *ion. *înt sig%ră că &%nic%l lAa constr%it -i deci n% are c%m să facă parte din antica legendă a @raal%l%i. . *ophie îi ar%ncă o pri/ire sceptică: ― Dar dacă a-a ar sta l%cr%rile$ dacă acest criptex ar dez/ăl%i %nde este asc%ns *fînt%l @raal$ de ce ar fi /r%t &%nic%l să miAl dea mie? E% ha&ar nAam c%m săAl deschid -i ce să fac c% el. *ophie oftă. .angdon î-i aminti ceAi po/estise ea mai de/reme$ c%m &%nic%l ei organiza /erita&ile 0/înători ale comorilor0 ― reuves &e m-rite.0 (e fond%l sonor al pne%rilor care r%la% în /iteză$ . (ro&a&il că a fost %n%l dintre cei patr% sene-ali. '% este chiar atît de /echi. Dar n% pot decît să &ăn%iesc că era /or&a despre *tăre ie. ― Mi at%nci$ c%m să transmită secret%l mai departeH ― 5ici intră în scenă cheia de &oltă.angdon î-i dăd% seama că ea a/ea dreptate$ încă n% a/%sese timp săAi explice ce însemna$ de fapt$ @raal%l. Din moti/e de sig%ran ă$ el era transmis prin /i% grai fiecăr%i no% sene-al$ în c%rs%l %nei ceremonii tainice. Dar po/estea tre&%ia să măi a-tepte. !n loc săAi dez/ăl%ie însă no%l%i sene-al %nde an%me este asc%ns @raal%l$ ei îl s%p%n %n%i test. ― De fapt$ inter/eni .. ― Citasem că t% ai experien ă în acest domeni%. !n criptografie$ metoda este n%mită 0lim&aB a%topermisi/0. @rad%l de dific%ltate a încercărilor cre-tea treptat$ c%lminînd c% în/estirea candidat%l%i ca :ason de grad%l treizeci -i doi. 3el mai c%nosc%t caz era cel al masoneriei$ ai cărei mem&ri %rca% în str%ct%ra ierarhică dacă do/edea% că pot păstra %n secret$ îndeplinind di/erse rit%al%ri -i trecînd n%meroase teste deAa l%ng%l anilor. ― Da$ -i n% n%mai datorită &%nic%l%i.arta către *fînt%l @raal era încastrată %nde/a$ întrAo arcadă a cine -tie cărei &iserici$ rîzînd parcă de credincio-ii ne-ti%tori$ ce îngen%nchea% la r%găci%ne chiar s%& ea. Deocamdată$ mai importantă era cheia de &oltă. ― Ktiai că &%nic%l tă% era mem&r% al %nei organiza ii secreteHD 11 1 .angdon înc%/iin ă. (e de altă parte$ testele constit%ia% o practică frec/entă în cadr%l societă ilor secrete.angdon îi po/esti pe sc%rt tot ce -tia el despre cheia de &oltă. +ăzînd t%l&%rarea din ochii l%i *ophie$ .a moartea %n%ia dintre cei patr% mem&ri din fr%ntea ierarhiei$ cei trei rNma-i aleg din cadr%l e-aloanelor inferioare %n candidat pentr% înloc%irea cel%i decedat. 5ltfel sp%s$ dacă e-ti s%ficient de inteligent pentr% a citi %n an%mit lim&aB$ înseamnă căA i este permis să afli ce transmite acesta. 'ici măcar n% -ti% ce este *fînt%l @raalD *pre s%rprinderea l%i$ .întrA%n loc dia&olic de simpl%. 3heia de &oltă era$ se pare$ %n concept similar. 9ot%-i$ la %n moment dat$ în c%rs%l %ltim%l%i secol$ a% apăr%t %nele z/on%ri care s%s inea% că politica 2rdin%l%i sAa schim&at. Dacă %n sene-al no% ales o poate deschide$ înseamnă că este demn să afle secret%l pe careAl asc%nde.. (ro&a&il din ca%za noilor posi&ilită i electronice de asc%ltare$ *tăre ia a hotărît să n% mai pomenească niciodată ver"al loc%l în care se află @raal%l. +reme de secole$ cel mai de pre secret al *tNre iei ― loc%l în care era asc%ns *fînt%l @raal ― n% a fost niciodată consemnat. *înt sig%ră de asta.angdon c% %n trem%r în glas$ se crede că piatra %nghi%lară a fost creată de *tăre ie cînd/a$ în %ltimele do%ă decenii.

De ce -iAar fi as%mat &ătrîn%l %n risc atît de mare$ înmînînd%A i cheia de &oltă nepoatei sale ― c% atît mai m%lt c% cît cei doi n% mai com%nica% aproape delocH Mi pentr% ce săAl implice pe .a %rma %rmei$ to i fo-tii :ari :ae-tri era% personalită i p%&lice$ c% înclina ii artistice ― o demonstra% doc%mentele descoperite în cadr%l Bi&liotecii 'a ionale din (aris -i n%mite$ mai tîrzi%$ Les Dossiers Secrets.. 0:arele :aestr% al *tăre iei din *ion miAa solicitat mie o între/edere.angdon o&ser/ă c% s%rprindere că se afla% întrAo zonă împăd%rită$ departe de -osea. *%& pne%ri se a%zea scrî-net de pietri-.%go -i$ mai recent$ =ean 3octea%.. <ăsp%ns%rile mai a/ea% însă de a-teptat. 3atalogate s%& n%măr%l 4c 1m1 149$ acestea f%seseră a%tentificate de n%mero-i speciali-ti -i confirma% fără %rmă de d%&i% ceea ce istoricii &ăn%ia% de m%lt timp: printre :arii :ae-tri ai . B%nic%l n% a fost doar %n mem&r% de /îrf al gr%p%l%i respecti/.preferă sa n% /or&esc despre asta$ declară ea c% o pri/ire pe cît de hotărîtă$ pe atît de înd%rerată. n% /ăd c%m ai fi p%t%t să -tii t% a-a ce/aD ― 5. +ernet î-i făc% imediat apari ia$ c% o pri/ire stranie în ochi -i c% %n pistol în mînă: ― !mi pare ră%$ sp%se el$ dar chiar n% am altă sol% ie. 0De ce opre-te atît de repedeH0 +ernet le sp%sese căAi /a scoate din ora-$ d%cînd%Ai %nde/a %nde să fie în sig%ran ă.%i .a %rma %rmei$ dacă instinct%l n%Al în-ela$ :arele :aestr% tocmai îi transferase nepoatei sale legendara cheie de &oltă a confreriei -i$ totodată$ îi cer%se să ia legăt%ra c% el$ c% <o&ert . D%pă %n moment$ ma-ina se opri$ c% motor%l încă în f%nc i%ne.eonardo da +inci$ *andro Botticelli$ sir )saac 'ewton$ +ictor . (entr% ceH 3a să disc%tam &analită i despre artăH0 3ît%-i de p% in pro&a&ilD .angdon n%Ai /enea să creadă că a%zise &ine. .asă caseta BosD *ophie o strînse mai tare la piept: ― 5i sp%s cT erai prieten c% &%nic%l me%D ― 5m datoria de a proteBa &%n%rile l%i =ac>%es *a%ni?re -i exact asta am de gînd să -i fac.. 0De ce n% -i =ac>%es *a%ni?reH0 !ndoielile îi sporiră însă cînd î-i aminti că în seara aceasta a/%sese programată o întîlnire c% *a%ni?re.. *ophie îi ar%ncă profesor%l%i o pri/ire îngriBorată -i$ c% mi-cări gră&ite$ închise capac%l casetei -i o înc%ie.e (rie%rR se n%măraseră: . . %n străinH 0Din întreg%l mozaic lipse-te o piesă0$ î-i sp%se profesor%l.― 5m /ăz%t$ ac%m zece ani$ %nele l%cr%ri pe care nAar fi tre&%it să le /ăd. 0De neconcep%tD0 2ricît sAar fi gîndit$ tot n% re%-ea săA-i explice comportament%l l%i *a%ni?re..angdon. 3red cN a de in%t cea mai 0nalt' pozi ie în cadr%l l%i. ― :ă tem că tre&%ie să insist$ ada%gă &ancher%l$ agitînd%A-i arma în fa a lor. 5-a că lasă caseta BosD 11 6 . 3înd %-ile compartiment%l%i de marfă se deschiseră$ . L%rgoneta a&ia mai înaintă$ s%& ro i sim ind%Ase %n teren s%rprinzător de accidentat. De ar%nci nAam mai /or&it c% el. ― :are :aestr%H Dar. 0=ac>%es *a%ni?reH :are :aestr%H0 !n ci%da implica iilor %l%itoare ale acest%i l%cr% ― &ac' era ade/ărat ― profesor%l a/ea strania impresie că tot%l se potri/ea perfect. . 4* 5ndrR +ernet arăta ci%dat c% %n re/ol/er în mînă$ dar în pri/irea l%i se citea o hotărîre pe care . *%net%l motor%l%i care încetinea îi l%ă pe amîndoi prin s%rprindere.angdon. 9o i istoricii *tăre iei -i împătimi ii @raal%l%i citiseră Les Dossiers..angdon î-i sp%se că nAar fi de dorit sAo p%nă la încercare. 3hiar dacă se tem%se pentr% /ia a l%i$ mai exista% încă trei sene-ali care c%no-tea% secret%l.

(entr% a proteBa &%n%rile client%l%i me%D ― 4oi sîntem clien ii d%mitale ac%mD replică *ophie. DeBa am implicat &anca m%lt prea m%lt în 0afacerea0 asta. )ndiferent de ce con ine acesta casetă$ n% /oi permite să de/ină pro&ă etichetată -i catalogată în e/iden ele poli iei. Departe de picior%l l%i.angdon: ― Mi tot%-i$ la radio sAa sp%s că d%mneata e-ti că%tat n% doar pentr% %ciderea l%i =ac>%es *a%ni?re$ ci -i pentr% moartea celorlal i trei.angdon$ ad%Ami casetaD *ophie clătină din cap: ― '% iAo d%ceD 2 &%&%it%ra iz&%cni -i %n glon se înfipse în peretele f%rgonetei$ chiar deas%pra cap%l%i să%.angdon înmărm%ri la a%z%l acestor /e-ti.angdon se apropie de %-ile deschise. *ophie a-eză caseta pe podea%a f%rgonetei. 0!ncă trei crimeH0 3oinciden a de n%măr îl iz&i chiar mai p%ternic decît fapt%l că$ -i în aceste caz%ri$ el era principal%l s%spect. Fea/a pistol%l%i era îndreptată ac%m spre gen%nchii l%i. Lig%ra &ancher%l%i de/eni rece -i imo&ilă$ de parcă ar fi fost de piatră: ― Ma&emoiselle 'e/e%$ n% -ti% c%m a i o& in%t cheia aceea -i n%măr%l de cont$ dar e e/ident că n% prin miBloace cinstite. ― .angdon îngen%nche -i a-eză caseta la marginea compartiment%l%i$ chiar în fa a %-ilor deschise: 11 4 .angdon$ ad% caseta spre mineD Mi &agă de seamă că î i cer d%mitale asta fiindcă pe d%mneata chiar n% a. ― 3eHD . Domn%le .― B%nic%l miAa datAo mie! ― 5c%mD strigă +ernet$ strîngînd mai tare arma în mînă.angdon$ ia casetaD (rofesor%l se conformă.fi -ti%t amploarea crimelor să/îr-ite$ n% /Aa. Finînd caseta în mînă$ . ― 5c%m ad%AmiAo aici$ îi cer% &ancher%l$ stînd nemi-cat lîngă &ara din spate a f%rgonetei$ c% re/ol/er%l îndreptat spre piept%l l%i. 0Dacă sene-alii a% fost %ci-i$ *a%ni?re n% a a/%t$ întrAade/ăr$ altă sol% ieG tre&%ia să transmită c%i/a cheia de &oltă.0 ― (oli ia se /a oc%pa de asta cînd /ă /oi preda$ îi răsp%nse +ernet. 02 lo/it%ra de picior &ine plasată$ poateH0 Din păcate$ cînd el se apropie$ &ancher%l păr% căA-i dă seama de pericol -i se trase cî i/a pa-i înapoi. De fapt$ era prea p% in pro&a&il să fie doar o simplă coinciden ă. *ophie fier&ea de f%rie: ― E/ident că n% ai de gînd să ne predai poli iei$ altfel neAai fi d%s înapoi la &anca.angdon se hol&ă la el$ ne/enind%Ai să creadă: ― De ce faci %na ca astaH ― D%mneata ce creziH se răsti +ernet în engleza sa c% accent fran %zesc. 03ei trei sene-aliH0 Lără să /rea$ pri/irea îi z&%ră la caseta din lemn de trandafir.fi aB%tat să f%gi i din sedi%l &ănciiD ― Dar iAam sp%s$ n% a/em nimic deAa face c% asasinarea &%nic%l%i me%D +ernet se răs%ci %-or spre . Fea/a re/ol/er%l%i se îndreptă apoi spre profesor: ― Domn%le . !n loc de asta$ ne amenin i aici c% %n pistolHD ― B%nic%l d%mitale miAa cer%t ser/iciile pentr% %n sing%r moti/$ acela de aAi păstra &%n%rile în sig%ran ă -i la adăpost. 0.ezita să te împ%-cD . Dacă a. 3art%-%l gol căz% c% %n clinchet pe podea%a de o el. 09re&%ie să fac ce/aD Doar nAo săAi da% cheia de &oltă a *tăre ieiD0 3înd se apropie de cadr%l %-ilor$ î-i dăd% seama că se află mai s%s decît +ernet -i se între&ă dacă n% c%m/a ar p%tea să profite de acest a/antaB.asă caseta lîngă %-ăD 'ea/înd altă sol% ie$ . +ocea l%i +emet era mai sig%ră ac%m: ― Domn%le .a drac%D0 (rofesor%l încremeni.

0(erfectD0 5c%m n% mai tre&%ia decît să închidă -i să înc%ie %-ile. 'ici %n%l n% mi-case. Din păcate$ era prea grea. :otor%l %rlă$ copac%l se înclină -i$ în cele din %rmă$ &ara de protec ie cedă$ frîngînd%Ase la B%mătate. 0Do%ăzeci de milioane de e%ro. ― <idicăAte -i îndepNrteazăAte de casetăD . 5mîndoi se afla% la /reo trei metri distan ă$ c% spatele spre el$ a-a că trec% la ac i%ne: c% mi-cări rapide$ lăsă pistol%l pe &ara din spate$ l%ă caseta c% am&ele mîini$ o a-eză pe pămînt -i imediat înhă ă arma -i o îndreptă spre cei doi. 05m ne/oie de am&ele mîini. (ne%rile scrî-niră -i +ernet re%-i să se ridice exact la timp pentr% a /edea ro ile din spate ale f%rgonetei derapînd. :etal%l &%&%i trîntit pe metal -i +ernet ap%că i/ăr%l$ împingînd%Al spre stînga. 3hiar în l%mina sla&ă a l%nii$ se /edea că n% mai era nimic acolo. DintrAo sing%ra mi-care$ aproape ne/ăz%t$ împinse cart%-%l pînă în -ăn %le %l îng%st în care se atingea% %-ile cînd se închidea%.ăsînd deocamdată caseta pe iar&ă$ împinse %-ile grele de o el$ &îB&îind c% o mînă d%pă i/ăr%l c% care le p%tea &loca. 5+ (ărăsind 3astel%l @andolfo$ Liat%l negr% co&orî Deal%rile 5l&ei în serpentine$ spre /alea ce se întindea dedes%&t.angdon mai ză&o/i %n moment$ c% pri/irea pe prag%l de metal apoi se ridică. ― D%Ate pînă la peretele din spate -i întoarceAte c% spateleD (rofesor%l se s%p%se ordin%l%i. .angdon sări din f%rgonetă %nde/a$ alăt%ri$ -i +ernet încercă să se ridice$ dar se împletici$ pri/irea i se înce o-ă -i căz% din no%$ pe spate. 03e/a o &locheazăD0 *e întoarse -i se pregăti să se repeadă c% %măr%l înainte$ dar$ în aceea-i frac i%ne de sec%ndă$ %-a îi explodă în fa ă$ trîntind%Al la pămînt$ c% nas%l plin de sînge. 0C-a n% e &ine închisăD0 3%prins de panică$ +ernet iz&i c% p%mn%l în %-ă cît p%t% de tare$ dar degea&a.im&a n% era perfect aliniată c% man-eta în care tre&%ia să intre. +ernet sim ea c%m inima îi &ătea ne&%ne-te$ mai săAi spargă piept%l. . Crmă o &%-it%ră -i &ara din fa ă agă ă %n tr%nchi de copac. *e ridică de tot în picioare -i se trase doi pa-i înapoi.im&a de fier se deplasă doi centimetri -i scrî-ni at%nci cînd se opri$ fără a intra în loca-%l ei. +ernet se întoarse spre loc%l în care$ pînă ac%m do%ă sec%nde$ stăt%se f%rgoneta. D%pă o clipă$ sim i %n /al de ărînă -i gaze de e-apament c%m îl împroa-că. 3aseta de lemn dispăr%se. 03e sAa întîmplatH0 :ai împinse o dată$ dar i/ăr%l n% se mi-că. :a-ina z/îcni înainte$ c% partea din &ara rămasă atîrnînd pe Bos. )nstincti/$ î-i acoperi fa a c% mîinile -i arma îi z&%ră în lăt%ri.― 5c%m$ ridicăAteD Dăd% să se ridice$ însă se opri o clipă$ zărind cart%-%l gol căz%t lîngă cadr%l %-ilor. *ophie 'e/e% strigă ce/a.0 *%ma îi /a permite să acceadă la o p%tere incompara&il mai pre ioasă decît /aloarea &anilor. Finînd arma c% mîna dreapta$ încercă să ia caseta c% stînga. 11 # . <o&ert . .0 5r%ncînd o pri/ire spre cei doi prizonieri$ e/al%ă risc%rile. (e &ancheta din spate$ episcop%l 5ringarosa zîm&i$ cîntărind în poală ser/ieta c% o&liga i%ni -i încercînd săA-i imagineze cît timp /a mai d%ra pînă ce /a re%-i să facă schim&%l c% !n/ă ător%l. 3înd intră din no% pe dr%m%l asfaltat$ o dîră de scîntei iz&%cni l%minoasă în noapte$ acolo %nde fier%l r%pt măt%ra -osea%a.

0 5c%m$ dînd%A-i seama că mo&il%l n%Ai f%nc ionase &ine$ încep% să fie c%prins de temeri: oare ceAo fi crez%t !n/ă ător%l dacă a încercat săAl s%ne -i nAa primit nici %n răsp%nsH 0+a &ăn%i că sAa întîmplat ce/a ră%.. 5-a că ineA i telefon%l la îndemînă. *e părea că$ la ma-ina asta$ n%mai compartiment%l de marfă era &lindat$ n% -i partea din fa ă. 0*a%$ mai ră%. !-i scoase din &%z%nar telefon%l mo&il -i îi /erifică semnal%l. ― 3rezi că e ade/ărat ce a sp%sH ― Despre celelalte trei crimeH Da$ categoric daD 5-a se explică m%lte ― dorin a disperată a &%nic%l%i tă% de a transfera c%i/a cheia &oltă$ ca -i încrîncenarea c% care mă /înează Lache. ― :%l %mesc. 0)ată de ce î-i ia atîtea măs%ri de preca% ie. .0 Episcop%l sim i c%m îi apar &ro&oane de s%doare pe fr%nte. Dar$ la %rma %rmei$ !n/ă ător%l n% sAar fi hazardat săAi lase %n mesaB înregistratG om%l era foarte pre/ăzător cînd era /or&a de com%nica ii.%n fascic%l de l%mină$ care se îndrepta mai degra&ă spre copacii de pe marginea dr%m%l%i. ― Mi ce altce/a să fi /r%t de faptH ― *ă păstreze cheia de &oltă pentr% elD (rofesor%l%i n%Ai trec%se prin minte o asemenea idee: ― De %nde să -tie +emet ce se află în casetăH ― (ăi$ a fost dep%să la el în &ancă.0 Din păcate însă$ măs%rile acestea incl%seseră -i ref%z%l de aAi oferi l%i %n n%măr la care să poată fi contactat. 'imeni n% în elegea mai &ine decît el risc%rile exprimării li&ere -i deschise din zilele noastre. !n definiti/$ metodele moderne de asc%ltare B%caseră %n rol esen ial în fel%l în care iz&%tise să ac%m%leze %ria-%l &agaB de date -i c%no-tin e secrete pe care le de inea. /a crede că am l%at &anii -i am f%gitD0 51 3hiar -i la modesta /iteză de -aizeci de 8ilometri pe oră$ &ara r%ptă a f%rgonetei &lindate făcea %n zgomot infernal lo/ind%Ase de asfalt%l -oselei$ împro-cînd scîntei a%rii pînă spre capotă. ― 5coperirea n% este foarte &%nă în această zonă$ îi sp%se -ofer%l..angdon. ― 9e sim i &ineH o între&a . 0'% e semnal în m%n iH0 Mi dacă !n/ă ător%l încercase între timp săAl contactezeH Dacă se întîmplase ce/a gra/H <epede$ c%prins de emo ie$ î-i /erifică mesageria /ocală. Cnic%l far care mai f%nc iona era descentrat -i ar%nca piezi. *a% că nAam re%-it să ia% o&liga i%nile. Loarte sla&. 'imic.angdon /ăzînd%Ai chip%l t%l&%rat.!n timp ce se reîntorcea spre <oma$ episcop%l se între&ă din no% de ce n%Al contactase încă !n/ă ător%l. Br%sc$ 5ringarosa sim i %n ghimpe în inimă. 09re&%ie să ie-im de pe -osea0$ î-i sp%se . Mi$ la %rma %rmei$ lAa c%nosc%t &ine pe &%nic%l me%. (oate că a /r%t să păstreze @raal%l doar 11 . 5&ia /edea pe %nde mergea%. *ophie -edea pe &ancheta alăt%rată$ pri/ind tăc%tă caseta de lemn pe care o inea în &ra e. !n cinci min%te /om ie-i însă dintre m%n i -i at%nci /e i a/ea semnal. 0'%mai e% /oi l%a legăt%ra c% tine$ îi sp%sese !n/ă ător%l. ― '%$ mă refeream la afirma ia l%i referitoare la fapt%l că încerca doar săA-i proteBeze &anca. (oate că -tia %nele l%cr%ri.

angdon încep% să se între&e dacă n% era c%m/a peric%loasă. ― 3o&or să /ăd dacă pot să p%n &ara la loc. 11 " . Bancher%l n% părea gen%l care să n%trească asemnenea am&i ii: ― Din experien a mea$ î i pot sp%ne că există doar do%ă moti/e pentr% care oamenii ca%tă *fînt%l @raal.%ă &%cata de metal -i o az/îrli printre copaci$ între&înd%Ase încotro ar tre&%i să se îndrepte de ac%m. Bara se desprinse &r%sc$ c% %n trosnet. Deocamdată$ cheia de &oltă se afla în mîinile lor -i acolo tre&%ia să rămînă$ indiferent dacă le plăcea sa% n%.a&ar n% a/ea c%m să deschidă criptexA%l -i nici de ce *a%ni?re liAl lăsase lor.0 5t%nci c%/intele ei n% îi păr%seră semnificati/e$ dar ac%m$ d%pă ce aflase despre implicarea *tăre iei din *ion$ începea să /adă l%cr%rile întrAo c% tot%l altă l%mină. 9rase adînc în piept aer%l răcoros -i încercă să se ad%ne. !ncercă săAl fixeze la loc$ dar căz% imediat.angdon clătină din cap. De parcă po/ara care îi apăsă pe %meri n% ar fi fost s%ficientă$ î-i dăd% &r%sc seama că pierd%se orice -ansă de a înapoia *tăre iei cheia de &oltă. .angdon începea să simtă că îl apasă tot mai m%lt responsa&ilitatea dată de ideea că$ împre%nă c% *ophie$ se afla$ poate$ în posesia indiciilor cifrate capa&ile să dezlege %n%l dintre cele mai /echi mistere ale omenirii. Bot%l f%rgonetei arăta mai ră% decît &ăn%ise el..0 :i-cările confreriei f%seseră %rmărite sa% cine/a din interior trădase. (arc%rseseră deBa cî i/a 8ilometri -i$ cînd pri/i Ber&a de scîntei$ . +estea despre celelalte trei crime a/ea implica ii gra/e. Din păcate însă$ s%pra/ie %irea lor în noaptea asta depindea chiar de răsp%ns%l la aceste între&ări. !n dec%rs%l istoriei a% existat m%lte gr%pări hotărîte să distr%gă @raal%l. 5-a se explica de ce =ac>%es *a%ni?re preferase să le transmită cheia de &oltă l%i -i l%i *ophie ― persoane &in afara 2rdin%l%i$ necompromise. 05/em ne/oie de aB%tor0$ î-i sp%se el. Dincolo de fapt%l că era %n indi/id că%tat de poli ie$ . +a fi gre%$ desig%r$ sAo con/ingă pe *ophie. ― 2riH ― 2ri -ti% ade/ăr%l -i se simt amenin a i de el.ini-tea care se a-tern% între ei n% făcea decît să scoată în e/iden ă hîr-îit%l &arei de protec ie pe asfalt. . . !n timp ce se apropia de &ot%l ma-inii$ se sim ea îns%fle it de o energie s%rprinzătoare. 0De aB%tor%l %n%i profesionist. .0 3hiar dacă ar fi re%-it să dea de %rma %n%i mem&r% al 2rdin%l%i$ n% a/ea de %nde să -tie că acesta n% era de cealaltă parte a &aricadei. 9rase pe dreapta -i opri la marginea dr%m%l%i. 0!n . 5c%m$ cel p% in$ ma-ina n% /a mai semăna c% %n foc de artificii. 0Deci n% p%tem p%r -i simpl% să înapoiem caseta c%i/a din *tăre ie. 2ri sînt nai/i -i cred că /or găsi de m%lt pierd%ta c%pă a l%i )is%s. '% re%-i din prima -i$ tot lo/indAo$ în minte îi re/eni disc% ia de mai de/reme c% *ophie. Lar%l din stînga n% mai exista$ iar cel din dreapta semănă c% %n ochi care tocmai a fost scos din or&ită.0 !n l%mea *fînt%l%i @raal -i a *tăre iei din *ion$ asta însemna %n sing%r om. Lapt%l că se aflase de do%ă ori în &ătaia armei întrAo sing%ră noapte îi asc% ise sim %rile.pentr% el. 2rdin%l a fost compromis. *ing%r%l l%cr% &%n era fapt%l că &ara din fa ă f%sese sm%lsă aproape complet.angdon o lo/i tare c% picior%l$ pentr% a o desprinde în întregime. !n sfîr-it$ lini-te. . 0B%nic%l miAa lăsat %n mesaB telefonic$ în care zicea că tre&%ie săAmi sp%nă ade/ăr%l despre familia mea. !n orice caz$ dacă ar fi trec%t pe lîngă o altă ma-ină$ în mod cert leAar fi atras aten ia.e (rie%rR de *ion sAa infiltrat cine/a..

-ti ce e acest @raalD0 (entr% o clipă$ se între&a dacă merita săA-i ri-te /ia a ca să afle. 5c%m cincisprezece ani$ cînd a% apăr%t primele z/on%ri despre cheia de &oltă$ sAa m%tat în Lran a pentr% a că%ta @raal%l în &isericile de aici.*. Din no% la /olan$ . 'ici de data aceasta n% se deschise.A9A5.5'@D2'. Din nefericire pentr% american$ în noaptea asta de/enise c% m%lt mai m%lt decît %n simpl% îndr%mătorG era inta /ie a l%i Bez% Lache. 9ipic pentr% =ac>%es *a%ni?re. (ri/i afară$ pe geam%l portierei -i$ /ăzînd%Al pe . Mi pentr% aAi face ed%ca ia în domeni%. ― Mtii c%m p%tem aB%nge la +ersaillesH *ophie se întoarse spre el: ― +rei să admiri pri/eli-teaH ― '%$ am %n plan. 0(iatra de &oltă este o hartă ce poate fi descifrată n%mai de cei care se do/edesc demni. ― )ar ac%m loc%ie-te în (arisH ― @raal%l e pasi%nea l%i deAo /ia ă. 02 do/adă că merit. ― Dar$ ai încredere în elH ― !ncredere pentr% ceH 3ă n% /a f%ra informa ia din criptexH ― Mi că n% ne /a preda poli iei. Cn istoric al religiilor pe careAl c%nosc loc%ie-te în apropiere de +ersailles. '%Ami amintesc exact %nde$ însă p%tem că%ta. Disc%rile formară astfel %n c%/înt din cinci litere$ despre care *ophie -tia că e m%lt prea e/ident: @A<A5A5A. 0(. 9ot nimic..angdon c%m se opinte-te c% &ara de protec ie$ se sim i rec%noscătoare pentr% că era aici$ c% ea. 0De ce miAa lăsatAo &%nic%l tocmai mieH0 '% a/ea nici cea mai /agă idee la ce an%me ar tre&%i să o folosească. !l cheamă .eigh 9ea&ing -i a făc%t parte din British <oQal *ocietQ.0 <oti disc%rile %n%l cîte %n%l. 5m fost la el acasă de cîte/a ori. *ophie n% a/ea c%no-tin ele necesare pentr% a în elege inten iile &%nic%l%i ei$ a-a că *a%ni?re îl alesese pe <o&ert . Lormă imediat %n alt c%/înt: +A)A'A3A).0 *co înd criptexA%l din casetă$ î-i trec% %n deget peste disc%ri.0 :oti/%l acest%i îndemn era clar ac%m.0 5proape că sim ea mîna &%nic%l%i în alcăt%irea o&iect%l%i. BA2A. !ncr%ntată$ p%se cilindr%l înapoi în casetă -i închise capac%l.angdon era m%l %mit de mers%l lin al f%rgonetei. *per că ne /a primi la el pînă ce /om dezlega tot mister%l ăsta.angdon pentr% aAi fi îndr%mător. 0Mi măcar deAa. 'e /a fi imposi&il să facem o sing%ră mi-care fără a fi 11 Z . (rinzînd cilindr%l de cele do%ă capete$ trase %-or. -i a %nor for e ne/ăz%te care inten iona% să p%nă stăpînire pe *fînt%l @raal. 03inci litere. 0@înde-te$ *ophieD Lolose-teA i minteaD 5ran&: Fre încearcă săA i sp%nă ce/aD0 Deschise caseta -i st%die din no% disc%rile criptexA%l%i. 'imic n% se mi-că.. @K*EM9EA. 5%zi lichid%l din interior gîlgîind -i ren%n ă. (E <2BE<9 .angdon$ *ophie pri/ea c% fr%strare caseta de lemn. ― <o&ert$ teAai gîndit că fiecare post de tele/izi%ne din Lran a se pregăte-te$ pro&a&il$ să dif%zeze fotografiile noastreH Bez% Lache -tie totdea%na să folosescă presa în a/antaB%l să%.. ― 'Aam de gînd săAi sp%n că sîntem că%ta i de poli ie. 5 scris cîte/a căr i despre @raal -i despre cheia de &oltă -i mă gîndesc că neAar p%tea aB%ta să aflăm c%m să deschidem criptexA%l -i ce să facem c% el mai departe. :ecanism%l se mi-ca C-or -i literele pe care le alese se aliniară între săge ile din alamă marcate la capetele cilindr%l%i.*tînd pe &ancheta f%rgonetei$ în /reme ceAl a-tepta pe .

angdon.angdon în sinea l%i. ― Mi om%l ăsta iAe prieten s%ficient de &%nH insistă *ophie.eigh 9ea&ing -tie despre .angdon intra în aten ia presei$ /înzările căr ilor l%i cre-tea% ame itor. !n salon%l l%xos al castel%l%i$ în fa a camerelor de filmat$ . '% /a fi cît%-i de p% in dornic să coopereze c% Lache. (rod%cătorii de la BB3 se arătaseră interesa i de premisele$ st%diile -i referin ele sale$ dar consideraseră că întreg%l concept era atît de -ocant -i de gre% de digerat$ încît ar fi riscat să discrediteze rep%ta ia impeca&ilă a re elei.eigh 9ea&ing era aproape la fel de &ogat ca %n%l dintre acele măr%nte principate e%ropene. .0 3el p% in$ =onas La%8man /a fi m%l %mitG ori de cîte ori .angdon primise o carte po-tală de la %n /echi prieten$ episcop%l catolic de (hiladelphia. *întem colegi$ n% are ne/oie de &ani -i -ti% că dispre %ie-te a%torită ile franceze.a s%gestia l%i 9ea&ing$ hotărîseră să solicite opiniile a trei rep%ta i istorici din trei ări diferite$ -i ace-tia confirmaseră$ prin propriile lor cercetări$ ideile &ritanic%l%i c% pri/ire la *fînt%l @raal. !n *tatele Cnite n% f%sese dif%zată$ dar reperc%si%nile aB%nseseră -i pe celălalt mal al 5tlantic%l%i. .angdon î-i dez/ăl%ise scepticism%l c% care pri/ise ini ial secret%l @raal%l%i$ relatînd apoi c%m$ în %rma anilor îndel%nga i de cercetări$ aB%nsese la concl%zia că po/estea era$ tot%-i$ reală. (rofesor%l iz&%cni în rîs: ― 3redeAmă$ *ophie$ &anii sînt %ltim%l l%cr% de care tip%l ăsta are ne/oie. 0@roza/D0 exclamă .a a%z%l %nei asemenea /e-ti$ 9ea&ing ar fi în stare de orice pentr% a le da o mînă de aB%tor.angdon f%sese %n%l dintre cei trei. ― . .eigh 9ea&ing era gen%l care să stea în fa a tele/izor%l%i la o oră atît de tîrzie din noapte$ dar tre&%ia l%at în considera ie -i acest aspect. 0Depinde cît de m%lt îi /om sp%ne din ceea ce -tim. (e lîngă fapt%l căAi rămăsese îndatorat$ pasi%nea l%i era că%tarea @raal%l%i$ iar *ophie s%s inea că &%nic%l ei f%sese :arele :aestr% al *tăre iei din *ionD .rec%nosc% i. . D%pă %n moment de tăcere$ timp în care scr%ta panglica de asfalt din fa a ma-inii$ *ophie îl între&ă: ― Dacă mergem la el$ cît de m%lt /rei săAi sp%nemH ― 3redeAmă$ îi răsp%nse el c% seninătate$ . Domeni%l să% de la marginea (aris%l%i incl%dea %n palat din secol%l al I+))Alea -i do%ă lac%ri. BB3 îl in/itase la re-edin a din (aris a l%i 9ea&ing$ pentr% filmări.a sc%rt timp d%pă aceea$ .eigh neAar p%tea fi %n aliat pre ios$ sp%se . Descendent al prim%l%i D%ce de . 0De&%t%l me% la tele/izi%nea franceză /a a/ea loc la emisi%nea OCrmărire generalăP. !n ci%da pro&elor doc%mentate -i personalită ilor marcante re%nite$ emisi%nea agitase atît de tare spiritele tradi ionalism%l%i cre-tin$ încît declan-ase %n /erita&il /al de ostilitate. Eo"ert!" ― <o&ert$ insistă *ophie$ e-ti sigur că p%tem a/ea încredere în om%l ăstaH ― 5&sol%t. )nstinct%l îi sp%nea că poate a/ea încredere deplină în el.angdon îl întîlnise pentr% prima dată c% cî i/a ani în %rmă$ prin intermedi%l l%i British Broadcasting 3orporation. Finînd seama de circ%mstan e$ 9ea&ing se /a da pro&a&il peste cap ca săAi aB%te. (rofesor%l se îndoia că . 11 9 . !n final$ prezentase rez%ltat%l propriilor sale st%dii ― o serie de conexi%ni sim&olistice care coro&ora% afirma iile contro/ersate ale l%i 9ea&ing. :esaB%l con inea doar trei c%/inte: 02t tu. 9ea&ing prop%sese re elei de tele/izi%ne %n doc%mentar istoric care să prezinte istoria explozi/ă a *fînt%l%i @raal pe în eles%l p%&lic%l%i larg.e (rie%rR de *ion -i despre *fînt%l @raal mai m%lte decît oricine altcine/a.ancaster$ î-i o& in%se a/erea în mod%l clasic: o mo-tenise. @%/ern%l francez îi percepe impozite %ria-e fiindcă a c%mpărat o proprietate de interes istoric.0 ― Lache /a p%ne$ pro&a&il$ o recompensă pe cap%l nostr%. .

(roiectată de Lrandois :ansart în 1. ― '% tre&%ie săAi sp%nem l%i 9ea&ing de la &%n încep%t despre cheia de &oltă. (%tem$ e/ent%al$ să n%Ai sp%nem deloc.ersailles. 16 0 .eigh.eigh n%Al deranBează oaspe ii noct%rni. *ophie se răs%ci spre el c% o pri/ire %l%ită: ― 3hNtea% +illeteHD ― Exact. :îndr% de această incl%dere$ profesor%l se între&ă din no% ce an%me îl determinase pe *a%ni?re să apeleze la el.angdon s%rîse %-or. Este în regi%nea castelelor$ cam la do%ăzeci de min%te de aici. . Dar /om găsi în casa l%i %n loc în care să ne asc%ndem -i să ne gîndim în lini-te$ iar ― cine -tie ― poate că /or&ind c% el$ î i /ei da seama de ce &%nic%l tă% iAa dat criptexA%l ie. ― Mtii măcar aproximati/ %nde loc%ie-te domn%l 9ea&ingH ― Domeni%l l%i se n%me-te 3hNtea% +illette. !mpre%nă c% cele do%ă lac%ri -i c% grădinile concep%te de .. Mi$ inînd seama de informa iile care sAar p%tea afla înă%ntr%$ pro&a&il că a/ea dreptate.― :ai m%lte decît &%nic%l me%H ― :ă refeream la cei din afara ei. ― Dar de %nde -tii că 9ea&ing n% este mem&r% al 2rdin%l%iH ― Liindcă -iAa petrec%t întreaga /ia ă încercînd să facă p%&lic ade/ăr%l despre *fînt%l @raalG or$ confreria n% /rea decît să păstreze în contin%are acest secret. ― 4ou'. !n pl%s$ adă%gă profesor%l s%rîzînd$ @raal%l este pasi%nea /ie ii l%iG asc%ltînd%Al pe . 2m%l e o ade/ărată fig%răD 5 fost înno&ilat de regină c% cî i/a ani în %rmă$ d%pă ce a scris o amplă istorie a 3asei de 7or8. *a%ni?re îi dăd%se ei criptexA%l -i$ c% toate că n% -tia ce con ine sa% c%m ar tre&%i să procedeze c% el$ *ophie ezita să implice o persoană complet nec%nosc%tă. *ophie îl pri/i c% ochi mari$ neîncrezători: ― @l%me-ti$ n%H +rei sa sp%i că /om /izita %n cavaler? .Z pentr% contele dW5%fflaQ$ aceasta este %na dintre cele mai importante re-edin e istorice din regi%nea pariziană. (rofesor%l%i n%Ai era gre% săAi în eleagă îngriBorarea. ― 5tît de departeH ― Da$ însă astfel /ei a/ea timp săAmi po/este-ti ce an%me este cu a&ev'rat *fînt%l @raal. El este specializat în alte aspecte ale legendei decît cele pe care le c%nosc e%$ astfel că doar a-a î i /ei p%tea face o imagine completă. 3ine ar fi mai potri/it să ne aB%te$ dacă n% %n ca/alerH 52 3ele 6# de hectare ale domeni%l%i 3hNtea% +illette se află aproape de +ersailles$ la do%ăzeci -i cinci de min%te distan ă de (aris. ― Bine$ să sperăm că pe . ― *întem în că%tarea @raal%l%i$ *ophie. îi reaminti *ophie. ― :i se pare că acesta este %n conflict de interese.eigh 9ea&ing /or&ind despre *fînt%l @raal /a fi ca -i c%m Einstein îns%-i iAar explica teoria relati/ită ii.e 'Stre$ este$ mai degra&ă$ %n castel decît %n conac o&i-n%it$ c%nosc%t s%& n%mele de alint La Petite .angdon se gîndi o clipă$ apoi răsp%nse: ― ! i /oi sp%ne cînd /om aB%nge la 9ea&ing acasă. ― )nteresan i prieteni ai D ― 3%no-ti proprietateaH ― 5m trec%t pe acolo. ― De fapt$ este sir .

angdon făc% o grimasă către *ophie$ o&i-n%it c% predilec ia l%i 9ea&ing pentr% efectele teatrale. ― *er/itor%l me% îmi sp%ne n% doar că te afli în (aris$ dar -i că iAai pomenit ce/a despre @raal. 3e trea&ă a/e i c% domnia saH ― Este o pro&lemă personală.angdon î-i schim&ă %-or pozi ia incomodă: ― Este /or&a despre o pro&lemă importantăD ― . Crmă o l%ngă pa%ză. Mi la fel încercam să fac -i e%. *înt %n prieten al l%i sir .5<KD 9<E3E<E5 )'9E<J)*KD0 (arcă pentr% aA-i proclama s%s -i tare originea &ritanică$ pe lîngă inscrip iile în engleză$ 9ea&ing instalase interfon%l de la poarta pe artea &rea t' a dr%m%l%i ― acolo %nde$ în orice ară e%ropeană c% excep ia :arii Britanii$ este loc%l pasager%l%i. Cna de mare interes pentr% d%mneal%i. !mi /ei răsp%nde la trei între&ări. *ophie pri/i dispoziti/%l -i se strîm&ă ned%merită: ― Mi dacă cine/a /ine sing%r în ma-ină$ fără nimeni pe sca%n%l din dreaptaH ― '% între&aD .angdon -i *ophie a-teptară c% ră&dare$ fără a opri motor%l f%rgonetei. ― 5m să /ă rog să fi i ama&il -i săAi com%nica i că am descoperit noi informa ii despre @raal.eigh 9ea&ing. ― :iAam închip%it că asta te /a ridica repede din pat. ― <o&ert$ mai &ine /or&e-te t%$ îi cer% ea$ în timp ce co&ora geam%l portierei.angdon rNmase a-a$ aplecat întrAo pozi ie n% tocmai comodă$ în /reme ce în aparat se a%zi soneria %n%i telefon.angdon frînă &r%sc la capăt%l aleii de acces$ l%ngă de peste %n 8ilometr% -i B%mătate.angdon$ răsp%nse profesor%l$ aplecat peste gen%nchii l%i *ophie.angdon disc%tase deBa pro&lema c% sir . . .a fel este -i somn%l domniei sale.angdon rîse$ rec%noscînd accent%l &ritanic: ― . (ancarta de la poartă era scrisă în lim&a engleză: 0(<2(<)E959E (5<9)3C. !ntrA%n tîrzi%$ interfon%l pîrîi -i o /oce iritată$ c% accent francez$ îi răsp%nse: ― 3hNtea% +illette. D%pă %n min%t încheiat$ %n alt glas se a%zi la interfon: ― B%n%l me% prieten$ îmi /ine să cred că ai %itat săA i potri/e-ti ceas%l d%pă ora E%ropeiD +ocea era proaspătă -i /eselă.. (rofesor%l se întinse prin fa a ei pentr% a apăsa pe &%ton%l de apel al interfon%l%i -i o %ndă de parf%m îl în/ăl%i. . 16 1 . 3ineAi acoloH ― *înt <o&ert .eigh -iAi explică l%i *ophie că om%l prefera ca l%cr%rile să fie exact ca la el acasă. *înt fra iD .eigh 9ea&ing f%sese &olna/ de poliomielită în copilărie -i de at%nci p%rta proteze metalice la picioare -i mergea în cîrBe$ dar la %ltima sa /izită om%l f%sese atît de energic -i de plin de /ia ă$ încît a&ia dacă i se o&ser/a infirmitatea.eigh$ te rog să mă sc%zi fiindcă teAam trezit la o oră atît de nepotri/ită. ― Mi a-a sAa -i întîmplatD ― 3e zici$ deschizi poarta pentr% %n /echi prietenH ― 3ei afla i în că%tarea ade/ăr%l%i sînt mai m%lt decît prieteni. )nforma ii care n% s%portă amînare pînă diminea ă. 5m ne/oie de aB%tor%l să%D ― *tăpîn%l me% doarme. Dincolo de poarta imp%nătoare$ clădirea se profila în depărtare$ înconB%rată de o pel%ză întinsă. Dînd%A-i seama a&ia ac%m cît de aproape era% %n%l de alt%l$ . DacăAi sînte i prieten$ -ti i că are o sănătate precarăD Sir . Cn test al onestită ii tale. ― !n acest caz$ sînt sig%r că /a fi încîntat să /ă primească mîine diminea ă. ― Lire-te că /oi deschide poarta$ dar mai întîi tre&%ie să mă asig%r că în inima ta sălă-l%ie-te ade/ăr%l.

― Cnde a i dispar%t$ domn%leH (oli ia este aici -i toată l%mea /ă a-teaptăD ― 5m o mică pro&lemă$ îi răsp%nse +ernet foarte t%l&%rat. <esponsa&il%l de noapte folosise sistem%l o sing%ră dată$ d%pă o 16 1 . :a-ina a fost f%rată de doi indi/izi %rmări i de poli ie. 3red că englezii preferă ceai%l c% lapte. . 0*taiD0 (rofesor%l î-i aminti &ă%t%ra %-or amăr%ie ceAi f%sese ser/ită la %ltima l%i /izită aici -i î-i dăd% seama că i se p%sese o între&are c% pistă falsă. 9re&%ie sAo găsesc. ― La te.o=ac8 montat pe perete. ― 3eai. ― )nima iAe sinceră$ prieteneD (o i intraD 53 ― Domn%le +ernetD <esponsa&il%l de noapte al Băncii Jbrich era &%c%ros să a%dă /ocea pre-edintel%i în receptor. 05i c% m%lt mai m%lt decît o mică pro&lemă0$ comentă responsa&il%l în sinea sa.angdon ha&ar n% a/ea$ dar n%A-i p%tea închip%i decît %n sing%r moti/ pentr% care 9ea&ing lAar între&a a-a ce/a: ― *înt sig%r că nAa existat niciodată o asemenea năz&îtie.angdon ezită. .îngă geam%l f%rgonetei$ înc%ietoarea por ii încep% să &îzîie. . (ri/irea responsa&il%l%i se îndreptă spre pano%l de control . ― L'm0ie! Earl @reQ c% lămîieD ― !ntrAade/ăr$ se a%zi de această dată /ocea am%zată a l%i 9ea&ing. ― 3e dori i să fac e%$ domn%leH ― *ă acti/ezi transmi ător%l de %rgen ă al f%rgonetei. 5m ne/oie imediat de aB%tor%l d%mitale. Der%tat$ responsa&il%l î-i /erifică lista de programări.angdon oftă -iAi -opti l%i *ophie: ― 5i ră&dare.apte ori zahărH . 5-a c%m iAam sp%s$ tip%l e o fig%răD ― )ată prima între&are$ declara 9ea&ing pe %n ton răs%nător. ― 3% ce /ă pot aB%ta$ domn%leH ― L%rgoneta &lindată n%măr%l trei. Earl @reQ.apte$ răsp%nse el. ― ExcelentD 5 do%a între&are. Mi$ în final$ tre&%ie săA i adresez cea mai dificilă între&are. ― JahărH 5ceea-i tăcere. 9ăcere. 3e dore-ti să î i ser/esc$ ceai sa% cafeaH (rofesor%l c%no-tea &ine sentimentele &ritanic%l%i pentr% fenomen%l american al cafelei. D%pă o sc%rtă pa%ză$ &ritanic%l rel%ă pe %n ton solemn: ― !n ce an a în/ins %ltima dată %n canotor de la . ― Este aici.a fel ca maBoritatea /ehic%lelor &lindate$ toate f%rgonetele &ăncii era% echipate c% %n sistem de localizare prin radio$ care p%tea fi ac ionat direct de la sedi%.ar/ard pe %n%l de la 2xford la . -opti *ophie la %rechea l%i.. ― . (oli ia înconB%rase &anca -i amenin a că îns%-i căpitan%l D3(= a/ea să /ină c% mandat%l pe care &anca îl solicitase.enleQH . ― (oftimH Mi c%m a% ie-it de aiciH ― '% pot intra în detalii la telefon$ dar a/em deAa face c% o sit%a ie ce se poate do/edi extrem de nefericită pentr% &ancă. ― (ăi$ n% este. =os$ la rampa de încărcare.

9otdea%na preferă săA-i întîmpine oaspe ii p%rtînd ce/a mai m%lt decît o căma-ă de noapte. *ophie se îndoia că mai p%tea să existe ce/a care să i se pară ci%dat în noaptea asta. !n capăt%l ei$ se afla o %-ă din lemn sc%lptat de steBar com&inat c% cire-$ c% %n ciocănel de alamă de mărimea %n%i grepfr%t. +oi găsi e% %n loc în care săAl asc%nd înainte de apari ia l%i. *ophie înc%/iin ă: ― Mi ce facem c% criptexA%lH '% cred că ar tre&%i săAl lăsăm aici$ dar$ dacă .eigh /a co&orî imediat$ declară el întrAo engleză c% p%ternic accent francez. L%rgoneta n%măr%l trei. +ernet rămase tăc%t timp de cîte/a sec%nde: ― Da$ -ti%.. 5leea schi ă o c%r&ă largă -i$ imediat d%pă ea$ spre dreapta se i/i 3hNtea% +illette. (ot să /ă ia% hainaH se interesă 16 6 . :omentan se îm&racă.eigh îl /ede$ în mod cert /a /oi să -tie ce e.det%rnare$ -i f%nc ionase perfect$ localizînd f%rgoneta -i transmi înd%Ai a%tomat coordonatele către a%torită i.angdon d%se ma-ina întrAo parcare asc%nsă /ederii de /egeta ia &ogată. !-i scoase saco%l$ în/eli caseta în el -i strînse pachet%l la piept$ ca pe %n copil. (ărea în B%r de cincizeci de ani$ c% trăsăt%ri rafinate -i o expresie a%steră ce arăta clar că prezen a oaspe ilor la o asemenea oră n% i se părea cît%-i de p% in am%zantă. !nainte ca *ophie să ap%ce să &ată la %-ă$ aceasta se deschise larg. !n fa a lor apăr% %n maBordom elegant -i p%s la p%nct$ care aparent mai a/ea de făc%t %n %ltim ret%..angdon d%pă o pa%ză$ poate că ar fi &ine să te pre/in: sir . !n interior%l ei$ l%minile se aprinseră.eigh 9ea&ing are %n sim al %mor%l%i pe care m%lte persoane îl găsesc p% intel cam. Era %-%rată că ie-iseră de pe dr%m%l principal -i$ dacă se gîndea &ine$ c%no-tea p% ine loc%ri în care să poată fi mai în sig%ran ă decît în acest domeni% pri/at$ de in%t de %n străin c% o fire deschisă. &izar. ― Domn%le$ /ă da i seama că$ dacă acti/ez sistem%l . ― 5-a n% riscăm să fim /ăz% i de pe -osea. 54 !n /reme ce f%rgoneta înainta pe aleea mărginită de plopi$ spre casa l%i 9ea&ing$ *ophie sim ea deBa c%m tr%p%l i se relaxează. !n loc să oprească în fa a intrării principale$ .angdon$ co&orînd din ma-ină. ― Sir .la in%ta pe care tocmai o îm&răcase. De fapt$ adă%gă . !n noaptea aceasta însă$ responsa&il%l a/ea impresia că pre-edintele preferă %n pl%s de discre ie -i de pr%den ă. ― Lii fără griBă$ îi răsp%nse . *a% săAi dăm l%i .eigh moti/e să între&e de ce călătorim întrAo f%rgonetă &lindată. La ada aspră contrasta p%ternic c% grădinile perfect îngriBite -i c% iaz%l arginti%. DăAi dr%m%l$ tot%-i. 5m ne/oie de loca ia exactă a ma-inii în clipa în care o o& ii. *ophie îi ar%ncă o pri/ire ci%dată. ― )mediat$ domn%le. 9reizeci de sec%nde mai tîrzi%$ la patr%zeci de 8ilometri depărtare$ asc%ns în &%rta f%rgonetei &lindate$ %n mic transmi ător prinse /ia ă. !naltă de trei etaBe -i l%ngă de cel p% in -aizeci de metri$ clădirea din piatră cen%-ie era il%minată de spot%ri exterioare. ― 3îtă s%&tilitateD ― 9ea&ing n% deschide niciodată el îns%-iG preferă săA-i facă o intrare teatrală.o=ac8$ transmi ător%l /a da imediat de -tire a%torită ilor că a/em o pro&lemă. 5-tept la telefon. 5leea ce d%cea spre intrarea principală era din pietre care f%seseră -lef%ite &%cată c% &%cată.

― :%l %mesc$ mă simt &ine a-a. ― B%nă seara$ sal%tă . 3% %ltimele sale c%/inte$ &%nic%l îi cer%se săAl găsească pe <o&ert . 5ran&: Fre n% mai este. 9ea&ing co&orî spre l%mina$ treaptă c% treaptă$ protezele metalice -i cîrBele 16 4 . Dedes%&t$ printre flăcări$ do%ă garg%ie de piatră ser/ea% drept pirostrii$ c% g%rile căscate amenin ător. (e %ltimele trepte$ o sil%etă se zărea neclară. Sir . pînă cînd &%nic%l îi al%ngase această spaimă %rcînd c% ea pe acoperi-%l catedralei 'otreADame în timp%l %nei ploi toren iale..am&ri%rile din lemn înt%necat era% decorate c% ta&lo%ri ale clasicilor$ printre care *ophie rec%nosc% %n (o%ssin ― al doilea pictor preferat al l%i =ac>%es *a%ni?re. @înd%l îi z&%ră la criptexA%l de s%& di/an -i se între&a dacă .angdon. . 0Dar tre&%ia să ne asc%ndem %nde/aD0 î-i sp%se ea$ hotărîtă să ai&ă încredere în B%decata american%l%i. ― Sir <o&ertD răs%nă o /oce %nde/a$ în spatele lor.. . 2m%l se ridică$ îndreptînd%A-i Bacheta: ― *tăpîn%l dore-te să /ă sim i i ca la d%mnea/oastră acasă. De at%nci$ n%Ai mai f%sese niciodată frică de ele. +ăd că te înso e-te o domni ăD . (e poli a de deas%pra cămin%l%i$ %n &%st de ala&astr% al zei ei )sis domina salon%l. 5poi î-i sc%t%ră haina$ o îm&răcă$ îi netezi re/erele -i zîm&i satisfăc%t$ a-ezînd%Ase exact deas%pra comorii asc%nse. @las%l se a%zise din capăt%l %nei scări în formă de spirală$ ce %rca spre pen%m&ra etaB%l%i. 5argariser! De acolo le /ine -i n%mele acesta ai%rit$ 0garg%ie0. 5propiind%Ase de el$ maBordom%l îngen%nche -i aprinse %n chi&rit deas%pra &%-tenilor de steBar -i deas%pra /reasc%rilor a-ezate acolo dinainte. 5mintirile îi ad%seră c% ele o %m&ră de triste e -i cr%da realitate a mor ii &%nic%l%i o cople-ise iară-i.eigh$ dăAmi /oie să iAo prezint pe *ophie 'e/e%. *a% dacă e &ine săAi pomenească despre el. ― (rin esă$ %ităAte la creat%rile astea nătînge$ o îndemnase el arătînd%Ai garg%iele prin care apa de ploaie se sc%rgea /iBelios. *ophie îi %rmă exempl%l.angdon. (e aici$ /ă rogD :aBordom%l îi cond%se prin hol%l l%xos de marm%ră întrA%n salon elegant mo&ilat$ il%minat dif%z de lămpi /ictoriene. (e zid%l din f%nd%l încăperii$ între do%ă set%ri l%citoare de cămă-i de zale$ se lăfăia %n -emine% s%ficient de mare pentr% a frige %n &o% întreg în el.eigh 9ea&ing /a -ti c%m săAl deschidă. ― *înt onorat. 05-adar se poate sta pe di/an0$ î-i sp%se *ophie -i se a-eză lîngă el. 3% aceste c%/inte$ ie-i din salon$ lăsînd%Ai sing%ri. *ophie se între&ă pe care dintre piesele de mo&lier /echi de lîngă -emine% se p%tea a-eza ― pe di/an%l în stil renascentist acoperit c% pl%-$ pe &alansoar%l r%stic ori pe %n%l dintre cele do%ă ta&%rete de piatră ce părea% ad%se din /reo &iserică &izantină.angdon se ridică.angdon$ dar n% îi pomenise nimic despre implicarea /re%nei alte persoane.el$ încr%ntînd%Ase la pachet%l din &ra ele l%i . ― Lac gargară$ îi explicase &%nic%l.angdon despăt%ri saco%l$ scoase caseta din lemn -i o asc%nse d%& di/an%l de pl%-$ împingîndAo adînc$ să n% se /adă. 5er%l a/ea %n parf%m antic$ oarec%m princiar ― %n amestec de t%t%n de pipă$ fr%nze de ceai$ sherrQ -i iz%l de l%t al conacelor /echi din piatră. 9otdea%na îi f%sese frică de garg%ie cînd era mică. ― Desig%r. Cn foc /i% prinse imediat /ia ă. 5%zi zgomot%l acela caraghios pe careAl fac gît%rile lorH *ophie înclinase din cap -i zîm&ise am%zată de s%net%l gîlgîit al apei prin g%rile deschise. (ri/ind flăcările din -emine%$ în/ăl%ită în căld%ra lor plăc%ta$ îi trec% prin minte că &%nic%l%i ei iAar fi plăc%t această încăpere.

. @azda lor aB%nse$ în sfîr-it$ la capăt%l treptelor. Dar -tie să gătească ni-te sos%ri excep ionale.eigh 9ea&ing a/ea %n smoc de păr ro-%$ sîrmos -i ochi Bo/iali$ de c%loarea al%nei$ care străl%cea% de /ia ă. 5m st%diat la <oQal . +eni i la %-a mea nean%n a i$ în miez de noapte$ zicînd ce/a despre @raal.angdon$ am /rea să /or&im c% tine despre . ― +ă m%l %mesc că neAa i primit$ sp%se *ophie.de care se aB%ta de/enind /izi&ile.eigh$ răsp%nse .fi crez%t căA i /ei ad%ce personal &ritanic.angdon c% %n s%rîs pozna-$ adă%gă: ― Lire-te$ miAam dep%s actele -i la . 9ea&ing o st%die cîte/a clipe -i apoi se întoarse spre .eighD ― '% mă îndoiesc.tes as am-ricaine? ― Parisienne. +ă rog să fi i con/insa că dezg%st%l me% pentr% francezi se referă doar la politică -i la fot&al. ― <RmQ este L/onnais. *prîncenele st%foase ale &ritanic%l%i se arc%iră &r%sc: 16 # . 5poi$ fixînd%Al pe . *ophie îi s%rîse delicat.dori nimăn%i %n &%cătar englez ― decît$ poate$ agen ilor fiscali francezi. ― 5h$ a-a se explicăD <o&ert /Aa sp%s$ poate$ că e% am făc%t -coala %nde/a în apropiere$ la 2xford. *p%neAmi: chiar este /or&a despre @raal sa% )Aai men ionat n%mai fiindcă -tiai că e sing%r%l s%&iect care mă /a ridica din pat în toi%l nop iiH 03îte p% in din am&ele0$ î-i sp%se *ophie$ amintind%A-i de cripAtexA%l asc%ns s%& di/an.ar/ard$ pentr% mai m%ltă sig%ran ă.ous n9.e (rie%rR de *ion. -opti stăpîn%l casei$ de parcă ar fi /or&it despre o &oală r%-inoasă. @%/ern%l d%mitale îmi f%ră &anii$ iar na ionala franceză de fot&al a %militA o recent pe a noastră. !mi da% seama că ora este foarte tîrzie. ― . ― El este <RmQ . Par&onnez:moi. (%rta pantaloni c% pense -i o căma-ă de mătase pe s%& haina sco iană.angdon c% pri/irea$ ne-tiind dacă n% c%m/a se întorseseră c% cîte/a secole în %rmă sa% dacă n% intraseră întrAo casă de sminti i. :aBordom%l î-i făc% apari ia în salon$ d%cînd %n ser/ici% de ceai pe care îl a-eză pe o măs% a în fa a cămin%l%i. ― (entr% n%mele 3er%l%i$ n%D '% iAa. ― :%l %mesc. ma&emoiselle 4eveu.egal%dec$ îl prezentă 9ea&ing$ sl%Bitor%l me%. 5B%ns în fa a l%i .angdon$ îi întinse c% hotărîre mîna: ― <o&ert$ ai mai slă&itD ― )ar t% ai mai p%s ce/aD Britanic%l rîse din toată inima$ &ătînd%Ase c% palma pe &%rta rot%nBoară: ― +ouc!-! *ing%rele plăceri tr%pe-ti care miAa% mai rămas par a fi cele c%linare. 5poi$ întorcînd%Ase spre *ophie$ îi l%ă delicat mîna în palma l%i$ î-i plecă %-or fr%ntea deas%pra ei -i pri/i discret în lăt%ri: ― M9la&/! *ophie îl străf%lgeră pe .angdon s%rîse am%zat: ― 5.ollowaQ. !n ci%da protezelor de alimini% în careA i era% prinse picioarele$ om%l a/ea %n aer demn -i o sig%ran ă de sine ce părea% mai degra&ă rod%l mo-tenirii$ iar n% al %n%i efort con-tient. <ot%nBor -i r%men la fa ă$ sir . .angdon: ― *Aa întîmplat ce/aD 5mîndoi păre i frîn iD ― Ei &ine$ am a/%t o noapte interesanta$ . +alet%l înclină eapăn din cap -i dispăr% iară-i. ― E atît de tîrzie$ draga mea$ încît este prea de/reme$ rîse el. ― Dar /or&i i o engleză s%per&ă. *ophie î-i sp%se că n% a/ea deloc o înfă i-are mai aristocratică decît Sir Elton =ohn$ de pildă.

3ît de &ine c%no-ti 'o%l 9estamentH *ophie ridică din %meri: ― '% prea îl c%nosc. Sir ...eigh afi-ă o expresie mirată -i încîntată deopotri/ă: ― Cn s%flet il%minatD *%per&D 5t%nci tre&%ie să -tii că . ci altce/a$ m%lt mai p%ternic.. ― #t0ta tot?! sir . Sir . .angdon se întoarse spre *ophie -iAi făc% semn c% ochi%l: ― 0+irgin0 este termen%l pe care ent%zia-tii îl folosesc pentr% to i cei care nA a% a%zit niciodată ade/ărata po/este a @raal%l%i. 5m fost cresc%tă de %n om care îl /enera pe . (ro&a&il că ne /om da seama ce/a mai &ine d%pă ce /om afla$ mai întîi$ %nele l%cr%ri de la tine. '% sîntem foarte sig%ri. Britanic%l o în/ăl%ise deBa pe *ophie în pri/irea l%i scînteietoare: ― E-ti o /irgină a @raal%l%i$ draga meaD Mi$ credeAmă$ prima experien ă n% se %ită niciodatăD 55 5-ezată pe di/an alăt%ri de . ― 5merican%l$ pi-icher caAntotdea%naD 5-a deci$ %n Boc deAa 3ui& ro 3uo. 3ei mai m%l i oameni mă întrea&ă doar %nde e.eonardo da +inci.angdon mai de/reme ― . Loarte &ineD +ă sta% la dispozi ie. 9ea&ing făc% ochii mari: ― 5dică ea nu 1tie?! (rofesor%l clătină din cap.angdon$ *ophie sor&ea din ceai -i mînca o plăcintă$ &%c%rînd%Ase de efectele lor &ine /enite. m%lt mai interesantă mi se pare o altă între&are: ce an%me este *fînt%l @raalH *ophie aproape că sim ea /al%l de ent%ziasm academic ceAi c%prinsese pe cei doi &ăr&a i de lîngă ea.eonardo a fost %n%l dintre păstrătorii secret%l%i care se referea la *fînt%l @raal.. 3e dori i să /ă sp%nH .. 9ea&ing îl întrer%pse$ neră&dător: ― *p%neAmi$ draga mea$ cît an%me -tii deBaH *ophie îi relată pe sc%rt tot ceAi explicase . ― *fînt%l @raal$ încep% el pe %n ton declamator. Dar se opri$ realizînd pro&a&il că metafora mersese p% in cam prea departe.angdon oftă adînc: ― *per că /ei fi atît de ama&il încît săAi explici domni-oarei 'e/e% ade/ărata nat%ră a *fînt%l%i @raal.eigh îi ar%ncă profesor%l%i o pri/ire indignată: <o&ert$ te credeam %n gentlemanD 5i lipsitAo tocmai de orgasmD ― Mti%$ dar mAam gîndit că împre%nă am p%tea. ― (entr% a în elege pe deplin ce este @raal%l$ contin%ă 9ea&ing$ tre&%ie mai întîi să în elegem Bi&lia. 16 .. :iAe teamă că la aceasta între&are n% /oi p%tea răsp%nde niciodată. 5poi$ răs%cind%Ase &r%sc$ îl pri/i drept în ochi: ― 2ric%m.― (ăstrătoriiD +asăzică întrAade/ăr este /or&a despre @raalD Mi sp%neai că ai /enit c% informa iiH 3e/a no%$ <o&ertH ― (oate că da. Mi că a asc%ns tot soi%l de indicii în operele sale. 9ea&ing î-i agită deget%l arătător în fa a l%i.eigh 9ea&ing de&orda de atîta ent%ziasm$ pă-ind c% gre%tate în s%s -iAn Bos prin fa a cămin%l%i. Jîm&et%l care se întinse pe fig%ra &ritanic%l%i era aproape o&scen: ― <o&ert$ miAai ad%s o virgin'? .e (rie%rR de *ion$ 3a/alerii 9emplieri$ doc%mentele *angreal -i *fînt%l @raal$ despre care m%l i s%s inea% că nAar fi %n potir.

― Da +inci se refera aici la Bi&lieH 9ea&ing înc%/iin ă printrAo mi-care a cap%l%i: ― 2piniile l%i c% pri/ire la Bi&lie a% o legăt%ra directa c% *fînt%l @raal. deschideţi ochii bine!" . adică 0*oarele )n/inci&il0 ― -i 3onstantin era marele ei preot. ― Din însemnările l%i da +inci despre polemici -i spec%la ii$ îi sp%se$ indicînd %n an%mit citat. (e /remea l%i$ religia oficială în <oma era /enerarea *oarel%i ― Sol $nvictus. ― (oftimH ― Bi&lia este %n prod%s al omului. !ntorcînd cartea c% fa a spre *ophie$ 9ea&ing o deschise -iAi arătă o serie de citate de pe coperta a treia. :esia /estit de profe i$ )is%s a răst%rnat regi$ a inspirat m%l imi -i a fondat o no%ă filozofie de /ia ă. ― )is%s . 9ea&ing făc% %n semn spre &i&lioteca din peretele op%s: ― <o&ert$ fii ama&ilD (e raft%l de Bos. Din nefericire pentr% el$ capitala imperi%l%i 16 " . . ― !n eleg. De fapt$ da +inci a -i pictat @raal%lG iAl /oi arăta imediat$ dar$ mai întîi$ tre&%ie să /or&im despre Bi&lie. draga meaD '% a căz%t ca prin min%ne din cerD 2m%l a creatAo$ ca pe o consemnare istorică a %nor /rem%ri t%l&%ri$ -i a e/ol%at apoi în %rma nen%măratelor trad%ceri$ adă%giri -i re/iz%iri. ― 3onstantin ― din cîte -tiam e% ― a fost cre-tinD o&ser/ă *ophie. 'Aa existat -i încă n% exista o /ersi%ne finală a Bi&liei. Lire-te$ e/enimentele de pe parc%rs%l /ie ii sale a% fost consemnate de o s%medenie de adep i din toată regi%nea. *ophie citi: "Mulţi au făcut negoţ cu iluzii şi false minuni.%ca$ :arc%$ :atei -i )oan ― a% fost incl%se în 'o%l 9estament.― <o&ert miAa sp%s deBa asta$ da.al regilor *olomon -i Da/id$ era îndreptă it la titl%l de împărat al e/reilor.angdon se ridică$ se apropie de &i&liotecă -i scoase /ol%m%l indicat$ pe careAl ad%se -iAl a-eză pe masă$ între ei. )ronia f%ndamentală a cre-tinism%l%iD Bi&lia$ a-a c%m o c%noa-tem noi astăzi$ a fost alcăt%ită de împărat%l roman 'g0n 3onstantin cel :are.O! Bieţi muritori.ristos a fost %n personaB istoric de o for ă extraordinară$ poate cel mai enigmatic -i mai charismatic lider pe care lAa c%nosc%t omenirea în toate timp%rile. 3a %rma.E2'5<D2 D5 +)'3) ― Cite -i %n alt citat: "Oarba ignoranţă ne înşală. 9ea&ing se întrer%pse o clipă pentr% a sor&i cîte/a înghi it%ri de ceai$ apoi a-eză cana pe poli a -emine%l%i -i rel%ă: ― :ai &ine de o tzeci de e/anghelii a% fost scrise$ -i tot%-i n%mai cîte/a dintre ele ― printre care cele ale l%i . ― Mi ce credea da +inci despre 'o%l 9estamentH ― '% -ti%. 3red că i se /a părea rele/ant pentr% disc% ia noastră. amăgind mulţimile nătînge. ― 3ine a ales care an%me /or fi incl%seH ― 5haD iz&%cni &ritanic%l$ ent%ziasmat. La Storia &i Leonar&o." . Mi$ adă%gă el s%rîzînd$ tot ce tre&%ie să -tii despre Bi&lie poate fi rez%mat în cele cîte/a c%/inte ale doctor%l%i :artQn (ercQ: 0Bi&lia n% a /enit prin fax direct din rai0. ― 3ît%-i de p% inD 9oată /ia a a fost %n necredincios$ fiind &otezat doar pe pat%l de moarte$ cînd era prea slă&it ca să mai protesteze.E2'5<D2 D5 +)'3) *ophie sim i %n fior.

. 16 Z . ― 9ransm%tarea sim&ol%rilor$ inter/eni . 5ici -i în contin%are$ toate referirile -i interpretările istoriei eclaziastice$ în special$ -i ale istoriei$ în general$ constit%ie p%nct%l de /edere al a%tor%l%i.ristos$ a hotărît %nificarea <omei s%& o sing%ră religie: cre-tinism%l. 'o%Anăsc%t%l `rishna a fost întîmpinat c% a%r$ smirnă -i tămîie. !ntre cre-tini -i păgîni iz&%cnea% conflicte care$ c% timp%l$ a% căpătat propor ii atît de mari$ încît amenin a% să d%că la scindarea <omei.%mina . Je%l :itra$ precre-tin ― n%mit 0Li%l l%i D%mneze%0 -i 0. *ophie părea s%rprinsă: ― Dar de ce ar fi ales %n împărat păgîn cre1tinismul ca religie oficialăH 9ea&ing chicoti: ― 3onstantin era %n a&il om de afaceri.red.%mii0 ― era născ%t pe 1# decem&rie$ a m%rit$ a fost îngropat întrA%n mormînt de piatră -i a în/iat d%pă trei zile. 3hiar -i zi%a sfîntă a fiecărei săptămîni a fost prel%ată de cre-tini de la păgîni.a această într%nire$ contin%ă &ritanic%l$ participan ii a% dez&ăt%t -i a% /otat n%meroase aspecte -i elemente ale cre-tinism%l%i ― data (a-tel%i$ rol%l episcopilor$ administrarea *fintelor 9aine -i$ desig%r$ caracter%l &ivin al l%i )is%s. ― '% cred că în eleg. Mi efecti/ toate elementele rit%al%rilor catolice ― mitra$ altar%l$ doxologia -i împărtă-ania ― adică 0hrănirea c% tr%p%l Domn%l%i0 ― pro/in din religiile păgîne anterioare. (ictogramele ce o reprezenta% pe zei a )sis alăptînd%Al pe . *ophie ame ise deBa: ― Mi toate astea a% legăt%ra c% @raal%lH ― Exact$ răsp%nse 9ea&ing. 3aracter%l . . !ncă -i azi istoricii se mai min%nează de ingeniozitatea c% care împărat%l iAa con/ertit pe adoratorii *oarel%i la cre-tinism. !m&inînd sim&ol%rile$ datele -i rit%al%rile păgîne c% tradi ia cre-tină proaspăt formată$ a p%s &azele %nei religii hi&ride$ accepta&ilă pentr% am&ele păr i implicate.a trei secole de la răstignirea l%i )is%s$ n%măr%l celor care credea% în el cresc%se exponen ial.căz%se pradă %nor t%l&%rări religioase din ce în ce mai accent%ate.. %n om extraordinar$ însă doar %n om. Lii atentă mai departeD (e fond%l acestei f%zionări a religiilor$ 3onstantin a sim it ne/oia să întărească no%a tradi ie cre-tină -i a organizat o cele&ră ad%nare ec%menică pe care o c%noa-tem s%& n%mele de *inod%l de la 'iceea.or%s$ fi%l ei concep%t în mod mirac%los$ a% fost prel%ate în imagistica Lecioarei :aria c% (r%nc%l )is%s în &ra e. 3hiar -i astăzi$ maBoritatea credincio-ilor merg d%minica diminea a la &iserica fără a -ti că o fac în amintirea tri&%t%l%i săptămînal ad%s ze%l%i *oare. ― *tai p% inD 3% alte c%/inte$ caracter%l di/in al l%i )is%s a fost rez%ltat%l %n%i .angdon$ cre-tinii respecta% sa&at%l i%daic$ sîm&ăta$ dar 3onstantin a preferat d%minica$ pentr% a coincide c% zi%a în care păgînii /enera% *oarele. Disc%l solar al egiptenilor a de/enit a%reola sfin ilor cre-tini.angdon. ― 3%m adicăH ― )ni ial$ îi explică . 9ea&ing încep% să rîdă: ― DăAi /oie sim&olist%l%i sNA i /or&ească despre iconografia cre-tină -i n% mai scapi de elD 5de/ăr%l e că nimic n% e original în cre-tinism. ― . +estigiile religiei păgîne în sim&olistica cre-tină sînt iref%ta&ile.%i di/inH ― Draga mea$ pînă at%nci$ )is%s f%sese considerat de adep ii săi %n profet$ %n m%ritor.V. 3onstantin a decis că tre&%ia făc%t ce/a pentr% a calma spiritele. Deoarece aceasta este o l%crare de fic i%ne$ a%tor%l -iAa permis nen%mărate licen e care tre&%ie tratate ca atare Un. MiAa dat seama că religia cre-tină este în plină dez/oltare -i n% a făc%t altce/a decît să parieze pe cartea cî-tigătoare. 5propo$ 1# decem&rie este$ totodată$ data de na-tere a l%i 2siris$ 5donis -i a l%i Dionisos.O ― '% Li%l l%i D%mneze%H ― 3redin e că )is%s este 0Li%l al l%i D%mneze%0 a fost prop%să în mod oficial -i /otată în cadr%l *inod%l%i de la 'iceea. !n an%l 61# d%pă . *ophie a%zise că în cadr%l acest%i *inod f%sese concep%t Crezul.

3ei care a% 0ales0 istoria reală a l%i )is%s a% fost primii eretici din istoria l%mii. Desig%r$ respectînd%A-i tradi ia de dezinformare$ +atican%l a încercat din răsp%teri să împiedice ca man%scrisele să fie făc%te p%&lice. (e lîngă fapt%l că relatează istoria reală a @raal%l%i$ aceste doc%mente /or&esc despre /ia a l%i )is%s în termeni cît se poate de %mani. ― :iza n% era alta decît p%terea$ contin%ă 9ea&ing. 'oi n% s%s inem decît că împărat%l 3onstantin sAa folosit în interes propri% de infl%en a considera&ilă pe care o de inea . Definirea l%i . ― Din fericire pentr% istorici$ rel%ă 9ea&ing$ %nele dintre e/angheliile pe care 3onstantin a încercat să le distr%gă a% re%-it tot%-i să s%pra/ie %iască.angdon -i el înc%/iin ă printrA%n %-or semn al cap%l%i. :%l i er%di i afirmă chiar că Biserica acelor încep%t%ri lAa confiscat pe )is%s$ det%rnînd%Ai mesaB%l %ni/ersal$ în/ăl%ind%Al întrAo a%ră impenetra&ilă de di/initate -i folosind%Al pentr% aA-i spori propria p%tere. ― De ce ar faceAoH replică 9ea&ing. )is%s a fost$ întrAade/ăr$ %n om de o an/erg%ră -i o for ă excep ionale.vot?! ― Cn /ot dest%l de strîns$ pot să sp%n. ― Cn amăn%nt interesant$ inter/eni . Ele scot la i/eală crasele discrepan e -i 16 9 . E% îns%mi am scris cîte/a căr i pe această temă.ristos n% mai p%tea% fi mînt%i i decît prin intermedi%l %nic%l%i intercesor sacr% ― Biserica <omanoA3atolică. :aBoritatea cre-tinilor ed%ca i c%nosc istoria propriei religii.%i de om m%ritor. !n latina$ !aereticus înseamnă 0alegere0.ristos era însă critică pentr% dorita re%nificare a )mperi%l%i <oman -i pentr% no%a str%ct%ră de p%tere apăr%tă ― +atican%l. asc%nse întrAo grotă în apropiere de \%mran$ în De-ert%l )%deii. (rin an%l 19#0 a% fost descoperite Manuscrisele &e la Marea Moart'. 9ea&ing se întrer%pse pentr% %n moment$ pri/indAo intens pe *ophie$ apoi contin%ă: ― 3onstantin a comandat -i a finan at scrierea %nei noi Bi&lii$ din care a eliminat acele e/anghelii ce amintea% de caracter%l . 5stfel$ primele e/anghelii a% fost interzise$ ad%nate de pret%tindeni -i arse.ammadi.%i %man -i leAa îm&ogă it pe celelalte$ care îi accent%a% caracter%l di/in. 'imeni n% afirmă că )is%s a fost %n impostor -i nimeni n% neagă că el a trăit c% ade/ărat pe (ămînt -i că a constit%it o s%rsă de inspira ie pentr% milioane de oameni. (e lîngă fapt%l că astfel era% zădărnicite de la &%n încep%t orice /iitoare atac%ri păgîne la adresa cre-tinism%A l%i$ ac%m adep ii l%i . Mi împărat%l -tia că are ne/oie de o lo/it%ră de maestr% pentr% a rescrie istoria. Defînind%Al în mod oficial pe )is%s ca Li% al l%i D%mneze%$ 3onstantin lAa transformat întrAo di/initate ce transcende omenesc%l$ o entitate a cărei p%tere este mai pres%s de orice.ristos. 9o i cei care a% preferat e/angheliile interzise$ respingînd /ersi%nea l%i 3onstantin$ a% fost considera i eretici. 5-a a apăr%t cel mai interesant moment în istoria cre-tinism%l%i. ― B%n$ %ite careAi ideea$ adă%ga 9ea&ing$ /or&ind mai repede. 9ermen%l 0eretic0 îns%-i a l%at na-tere at%nci. *ophie pri/i c% coada ochi%l%i cartea de artă care stătea deschisă pe masă$ neră&dătoare să treacă mai departe -i să /adă c%m reprezentase da +inci @raal%l. *ophi îi ar%ncă o pri/ire între&ătoare l%i . :ane/rele politice d%&ioase ale l%i 3onstantin n%Ai afectează cît%-i de p% in /ia a -i personalitatea ie-ite din com%n. *ă n% %ităm$ de asemenea$ Manuscrisele Co te găsite în 194# la 'ag . *ta&ilirea di/inită ii l%i . Liindcă această schim&are de stat%t a a/%t loc la aproape patr% secole d%pă moartea l%i )is%s$ 3onstantin a fost ne/oit să facă$ de asemenea$ ce/a în pri/in a miilor de doc%mente anterioare ce relata% /ia a . Mi p%tem în elege -i de ce. Mi$ procedînd astfel$ a modelat fa a cre-tinism%l%i în maniera în care o c%noa-tem noi azi.angdon. ― Mi &ăn%iesc că f%ndamentali-tii cre-tini /ă trimit zilnic mesaBe inB%rioase.ristos ca :esia era esen ială pentr% f%nc ionarea Bisericii -i a stat%l%i.

ristos -i exploatarea în interes propri% a infl%en ei sale. ― Dar$ înainte de aA i arăta pict%ra l%i . 9ea&ing rîse %-or -i se a-eză pe %n fotoli% din fa a l%i *ophie. *ophie pri/i reprod%cerea -i /ăz% c% %imire că fiecare personaB a/ea în fa ă cîte %n pahar$ incl%si/ )is%s.eonardo care înfă i-ează *fînt%l @raal$ a. ― Loarte &ine. deschideţi ochii bine!" 9ea&ing l%ă cartea de pe masă -i încep% sAo răsfoiască.%i.angdon$ este important să ne reamintim că dorin a Bisericii ca man%scrisele recent descoperite să n% fie date p%&licită ii pro/ine dintrAo credin ă sinceră în imaginea tradi ională a l%i )is%s. " 5ceste afirma ii ale l%i Dan Brown a% stîrnit n%meroase contro/erse. 9reisprezece c%peD 9oate mici$ fără picior$ din sticlă o&i-n%ită.0 )is%s leAa dat %cenicilor %n sing%r potir c% /in$ a-a c%m se întîmplă azi la împărtă-anie. 0*per că gl%me-te0$ î-i sp%se *ophie pri/ind %na dintre cele mai c%nosc%te fresce din istoria omenirii ― Cina cea &e tain'. ― 5dică$ explică . ― 5t%nci poate cT /ei /rea săAmi faci -i mie o plăcere. E/identD ― ExcelentD Dar ce &ea%H ― +in. 3% toate acestea$ n% gre-e-te cînd î-i s%s ine credin a în sinceritatea cler%l%i act%al ― -i e %-or de în eles de ce. ― Mi tot%-i$ inter/eni iară-i .O! Bieţi muritori. 'en%măra i speciali-ti în istorie -i teologie -iAa% exprimat p%nctele de /edere 14 0 . ― (res%p%n că rec%no-ti aceasta frescă.eonardo o relizase pe zid%l &azilicii *anta :aria delle @razie din :ilano. 2 %ltima între&are: cîte pahare sînt pe masăH *ophie ezită o clipă$ dînd%A-i seama că era o între&areAcapcană.P 5-a c%m sînt -i po/e-tile despre *fînt%l @raal.angdon$ noi credem în di/inită ile părin ilor -i ale strămo-ilor no-tri. *fînt%l @raal. !nchide ochii$ te rogD 'esig%ra$ *ophie se conformă. Bea% /in. ― !n centr%. (e chip%l l%i 9ea&ing se întinsese %n zîm&et /ictorios. 0Mi d%pă ce a% mîncat$ )is%s a ridicat pahar%l c% /in -i lAa împăr it c% %cenicii .%crarea îl înfă i-a pe )is%s înconB%rat de apostoli$ în clipa în care îi /este-te că %n%l dintre ei îl /a trăda.adă%giri %lterioare$ confirmînd fără d%&i% că Bi&lia moderna a fost alcăt%ită -i 0corectată0 de oameni care %rmărea% %n el politic clar ― promo/area caracter%l%i di/in al l%i )is%s . 03%pa l%i )is%s$ î-i sp%se. ― 3% alte c%/inte$ replică &ritanic%l$ aproape tot ce neAa% în/ă at părin ii -i strămo-ii no-tri despre )is%s este fals. pe care . +atican%l este reprezentat astăzi de oameni prof%nd pio-i$ care cred sincer că aceste doc%mente n% pot fi altce/a decît false mărt%rii. ― B%nD Mi ce mănîncă El -i apostolii săiH ― (îine./rea să ar%nci o pri/ire peste astaD Mi deschise cartea la o reprezentare pe do%ă pagini a %nei l%crări deAa l%i da +inci. ― D%pă c%m /ezi$ draga mea$ profesor%l nostr% are despre <oma opinii m%lt mai &lînde decît mine. *ophie pri/i din no% citat%l l%i da +inci: "Oarba ignoranţă ne înşală.0 ― Cn pahar$ răsp%nse. Bi&lia l%i 3onstantin a fost pentr% ei %nic%l ade/ăr timp de s%te de aniG nimeni n% e mai îndoctrinat decît cel care are misi%nea de aAi îndoctrina pe ceilal i. ― *ig%r$ rec%nosc fresca. ― Cnde este a-ezat )is%sH între&a 9ea&ing. . ― Deschide ochii.

!n Cina cea &e tain'. (ri/irile l%i 9ea&ing scînteia%: ― (% intel cam ci%dat ― n% i se pareH ― inînd seama că atît Bi&lia$ cît -i tradi ionala legendă a @raal%l%i s%s in că acesta este moment%l în care sAa 0născ%t0 *fînt%l @raal. Cn fal%s r%dimentar reprezentat. 56 *ophie fTc% ochii mari -i îl pri/i pe 9ea&ing am% ită$ apoi se întoarse spre . <idicînd%Ase de pe fotoli%$ l%ă o coală de hîrtie -i iAo întinse l%i . 3% cît ai mai m%lte penis%ri$ c% atît e-ti mai 14 1 .angdon. ― Ei &ine$ n% acestea sînt sim&ol%rile originale. (rofesor%l scoase %n stilo% din &%z%nar: ― *ophie$ c%no-ti pictogramele moderne ce desemnează masc%lin%l -i feminin%lH Mi desenă sim&ol%rile o&i-n%ite$ pentr% masc%lin $ -i pentr% feminin .angdon desenă o altă fig%ra pe coala de hîrtie: ― 5cesta era sim&ol%l ini ial pentr% masculin. Lresca pe care o pri/e-ti este$ de fapt$ cheia întreg%l%i mister al @raal%l%i. ersoan'. 5ceea-i reac ie o a/%sese -i el$ de altfel$ cînd a%zise prima dată această afirma ie. '% pot să n% ada%g că exact acest fal%s schematic este folosit în prezent pe %niformele militare$ pentr% a arăta grad%l. (rofesor%l contin%a: ― 5cest sim&ol este n%mit 0palo-%l0 -i denotă agresi/itatea$ masc%linitatea.eonardo în l%crarea aceasta$ anomalii pe care maBoritatea speciali-tilor n% le o&ser/ă sa% p%r -i simpl% preferă să le ignore. !n mod &izar$ da +inci pare să fi %itat să picteze tocmai c%pa l%i )is%s. ― Mi la o&iect$ adă%gă 9ea&ing.'icăieri n% se zărea /re%n potir. !n realitate$ pictogramele a% apăr%t ini ial ca sim&ol%ri astronomice: al ze%l%i -i a planetei :arte$ respecti/$ al zei ei -i planetei +en%s.. ― Desig%r$ răsp%nse ea. . 5&ia cînd în elesese întreaga sim"olistic' a @raal%l%i î-i dăd%se seama că implica iile feminine era% e/idente.. *fînt%l @raal n% este %n o&iect. da +inci o arată clar. ― !ntrAade/ăr$ rînBi 9ea&ing.a apari ia lor era% însă m%lt mai simple. *a% %n *fînt @raal. *ophie cerceta neră&dătoare reprod%cerea c% pri/irile: ― Lresca aceasta ne sp%ne ce an%me este @raal%l c% ade/ăratH ― '%$ n% ce an%me$ -opti 9ea&ing$ ci mai degra&ă cine. .angdon: ― *fînt%l @raal este o persoanăDH (rofesor%l înc%/iin ă: ― 2 femeie$ de faptD D%pă expresia de completă %imire întipărită pe chip%l ei$ american%l î-i dăd% seama că o nă%ciseră de tot. ― '% mă îndoiesc că speciali-tii a% remarcat deBa acest l%cr%. :%l i oameni consideră în mod gre-it că sim&ol%l masc%lin pro/ine de la reprezentarea schematică a %n%i sc%t -i a %nei să&ii$ pe cînd cel feminin ar fi o oglindă ce reflectă fr%m%se ea. (ro&a&il că -i 9ea&ing se gîndise la acela-i l%cr%$ fiindcă inter/eni: ― <o&ert$ poate că e moment%l săAi explici aceste l%cr%ri -i din perspecti/a sim&olisticii. ― 5i fi %imita să afli cîte anomalii a incl%s . !n realitate este o. ― *%gesti/$ replică *ophie.

mare în grad. 14 1 . 3a/alerii care pretindea% că se află 0în că%tarea potir%l%i0 folosea% o astfel de exprimare 0cifrată0 pentr% a se apăra împotri/a Bisericii care s%&B%gase femeia$ interzisese zei a$ îi ardea pe r%g pe cei care se îndoia% -i scosese în afara legii orice act de /enerare a sacr%l%i feminin. Din nefericire$ filozofia -i teologia cre-tină a% decis să confi-te această p%tere creatoare a femeii -i să ignore ade/ăr%l &iologic -i lAa% considerat pe "'r"at creator. 5eneza a reprezentat încep%t%l sfîr-it%l%i pentr% di/initatea feminină. ― @raal%l$ contin%ă . Băie ii ― tot &ăie iD . Este %n sim&ol al feminită ii -i al fertilită ii. Lemeia a de/enit astfel %n fel de prod%s sec%ndar$ o deri/a ie a &ăr&at%l%i. 3% alte c%/inte$ legenda folose-te potir%l ca pe o metafor' pentr% ce/a c% m%lt$ m%lt mai important. ― 5. 3aracter%l p%ternic al femeii -i capacitatea ei de a da /ia ă era% odinioară sacre$ dar constit%ia% o amenin are pentr% ascensi%nea Bisericii$ al cărei cler era în maBoritate alcăt%it din &ăr&a i$ a-a încît sacr%l feminin a fost demonizat -i considerat nec%rat. *ophie$ rosti el apăsat$ pri/indAo în ochi$ legenda ne sp%ne ca *fînt%l @raal este %n potir$ o c%pă. 'a-terea era considerată %n act mistic$ plin de semnifica ie. ― 3hiar la asta mAam -i referit$ îi răsp%nse . 2 dată c% apari ia cre-tinism%l%i$ /echile religii păgîne n% sAa% stins fără l%ptă. ― Dar n% la o persoană oarecare.egendele despre ca/alerii porni i în că%tarea @raal%l%i n% era% altce/a decît istorisiri ale năz%in ei ― ac%m ilicite ― de a redescoperi sacr%l feminin.angdon$ seamănă c% %n recipient$ c% o c%pă -i ― mai important ― s%gerează forma %ter%l%i %nei femei.angdon$ este sim&ol%l acestei zei e pierd%te. Dar această descriere n% e altce/a decît o alegorie menită să asc%ndă -i să proteBeze ade/ărata nat%ră a @raal%l%i. Lemeia$ ini ial dătătoare de /ia ă$ de/enise ac%m inamic%l.angdon s%rîse: ― *ă contin%am. *ophie clătină din cap: ― *c%zăAmă$ dar cînd miAai sp%s că *fînt%l @raal este o persoană$ am crez%t că te referi chiar la o persoana în carne -i oase. Cna păcătoasă.mai p%tea adă%ga$ inter/eni 9ea&ing$ că acest concept care sit%ează femeia la originea /ie ii constit%ia însă-i &aza religiilor antice. Mi desenă alăt%ri o altă fig%ră: *ophie ridică ochii spre el$ s%rprinsa: ― 0(otir%l0$ contin%ă . ― 2 femeie$ replică *ophie. @raal%l este$ de fapt$ stră/echi%l sim&ol al feminită ii$ iar Sf0ntul @raal reprezintă sacr%l feminin -i di/initatea feminină$ sim&ol%ri pe care noi leA am pierd%t fiindcă Biserica leAa eliminat.angdon. 5eneza ne sp%ne că E/a a fost creată din coasta l%i 5dam. ― Exact. 2 femeie care p%rta în ea %n secret atît de p%ternic încît$ dacă ar fi fost dez/ăl%it$ ar fi riscat să zdr%ncine din temelii tot ce înseamnă cre-tinismD *ophie îl pri/i cople-ita: ― Mi femeia aceasta este o personalitate c%nosc%tă a istorieiH ― Loarte c%nosc%tăD Mi dacă ma /e i %rma în &iro%$ ada%gă &ritanic%l în timp ce î-i l%a cîrBele -i pornea spre %-ă$ mă /oi sim i onorat să /ă arăt c%m a reprezentatAo da +inci în pict%ră. 5-a c%m pro&a&il î i închip%i$ sim&ol%l feminin este op%s%l acest%ia -i poartă n%mele de 0potir0. . iz&%cni 9ea&ing care$ nemaip%tînd%Ase stăpîni$ se ridică c% gre% în picioare. '% D%mneze%$ ci omul ― &ăr&at%l$ de fapt ― a fost cel care a creat concept%l de 0păcat originar0$ prin care E/a a g%stat din măr%l c%noa-terii -i a pro/ocat al%ngarea din rai a perechii primordiale.

9ocmai am primit %n pont. ― +in imediatD 3om%nica iAi îndată ce se eli&ereazăD 3ollet notă adresa -i %rcă repede la /olan.0 !-i /erifică re/ol/er%l . Cnde/a$ în apropiere de +ersailles.egal%dec stătea tăc%t în fa a tele/izor%l%i. 3ollet se a-eză pe capota ma-inii: ― '% mai sp%neD ― 5/em o adresă din s%&%r&ii.angdon -i 'e/e%. 2ric%m$ ac%m n% mai conta. .!ntrAo încăpere alăt%rată$ maBordom%l <RmQ . 03i%dat pentr% aceasta orăD0$ î-i sp%se *ilas$ zîm&ind.. 0'% /oi pleca din această casă fără Ocheia de &oltăP$ î-i B%ră el. Mtim exact %nde se asc%nd . Demarînd în trom&ă$ î-i dăd% seama că %itase să între&e cine /înd%se pont%l despre loc%l în care se asc%ndea . 05t%nci$ de ce n% ne lasă să intrăm -i să ar%ncăm o pri/ireH0 !n sfîr-it$ telefon%l mo&il din &%z%nar%l l%i s%nă. '%Ai /oi dezamăgi pe episcop -i pe !n/ă ător. E oc%pat c% %n apel important. ― 3ăpitan%l Lache -tieH ― !ncă n%. 3ontactă prin radio cele cinci ma-ini care îl înso ea%: ― Lără sirene$ &ăie iD '% /rem ca . .a parter toate l%minile era% aprinse. acelea-i persoane cărora el tocmai le ser/ise ceai%l. ― 5m o& in%t mandat%l de perchezi ieH între&ă 3ollet.angdon -i 'e/e% /eniseră la &ancă mai de/reme$ dar că f%seseră ref%za i$ fiindcă n% a/ea% datele de identificare a cont%l%i.angdon să -tie că /enim. )nforma ia pe care iAo dăd%se !n/ă ător%l era$ e/ident$ corectă. )gnorînd d%rerea asc% ită pro/ocată de cilice. 9ocmai i se oferise -ansa de aA-i răsc%mpăra toate gre-elile din trec%tG se îndrepta spre cea mai răs%nătoare arestare din întreaga l%i carieră..%/r%. 57 !n timp ce stătea în miBloc%l intersec iei din fa a &ăncii$ locotenent%l 3ollet se între&a de ce îi ia atît de m%lt l%i Lache să aB%ngă c% mandat%l de perchezi ie.a patr%zeci de 8ilometri distan ă$ %n 5%di negr% pătr%nse pe %n dr%m sec%ndar -i parcă la marginea %n%i cîmp. *ilas co&orî -i pri/i printre ză&relele de fier ale gard%l%i care înconB%ra /ast%l domeni% -i zări în depărtare cont%r%l castel%l%i. î-i rec%peră arma -i porni pe alee$ spre castel. ― DăAoAncolo de &ancă$ locotenenteD îi sp%se agent%l. 5 0Biro%l0 l%i 9ea&ing n% semănă c% nici o altă încăpere c% aceea-i destina ie din cîte /ăz%se *ophie /reodată.eigh părea %n soi de hi&rid între %n 14 6 . De -ase sa% -apte ori mai întins decît cele mai l%xoase &iro%ri$ le ca"inet &e travail al l%i sir . Linan i-tii ă-tia a/ea%$ c% sig%ran ă$ ce/a de asc%nsG pretindea% că . Era post%l de comandă de la . 5poi$ prinzînd%Ase c% mîinile de &arele de fier$ se că ără pe gard -i sări dincolo. (ost%l de -tiri dif%za fotografii ale %n%i &ăr&at -i ale %nei femei.ec8ler and `oc8 c% treisprezece gloan e -i îl ar%ncă în iar&ă$ printre gratii.angdon.

. 9ea&ing î-i l%ă %n aer preoc%pat$ de parcă %itase: *fînt%l @raal..eonardo -tia să redea perfect deose&irile anatomice dintre cele do%ă sexe.. ― 2areH făc% 9ea&ing arc%ind%A-i sprîncenele: CităAte mai &ineD *ceptică$ *ophie se apropie de reprod%cere -i pri/i c% aten ie cele treisprezece chip%ri ― )is%s .ristos în miBloc$ -ase apostoli la dreapta -i al i -ase la stînga . 14 4 . (otir%l. 0. ― 3are este acea pict%raH îl între&ă *ophie pri/ind pict%rile de pe pere i. )deile noastre preconcep%te despre această scenă sînt atît de p%ternic înrădăcinate$ încît mintea ref%ză să rec%noască detali%l -i ochii îl trec c% /ederea. )ar *angreal%l miAe i%&ita preferatăD 0*fînt%l @raal e o femeie0$ î-i repetă ea în gînd$ pradă %nei /îrteB de idei ce părea% să n% ai&ă nici %n sens. ― *tai p% in$ îl întrer%pse *ophie. !n fresca aceasta sînt reprezenta i însă doar treisprezece &ăr&a i.. 5poi se întoarse &r%sc -i arătă c% mîna spre peretele op%s al încăperii$ pe care atîrna o reprod%cere l%ngă de doi metri -i B%mătate a frescei Cina cea &e tain' ― o replică identică aceleia pe care o /ăz%se c% cîte/a min%te în %rmă în cartea de artă: ― )atAoD *ophie clipi repede fiindcă era sig%ră că n% în elesese &ine: ― Dar e aceea-i pict%ră pe care miAa i arătatAo mai de/reme. Ccenic%l respecti/ a/ea pNr%l l%ng -i ro-cat$ mîinile împre%nate întrA%n gest delicat -i sîni /ag cont%ra i.. 9ea&ing iz&%cni în rîs: ― )a te %ită ce s%rprizaD 3redeAmă$ n% e o simplă gre-eală. ― .mmm. *ophie a/ea impresia că$ o dată c% /enirea nop ii$ pătr%nsese întrA%n fel de zonă crep%sc%lară în care nimic n% mai era a-a c%m credea ea. ― 5m transformat sala de &al$ sp%se 9ea&ing c% %n s%rîs spă-it. ― 5-aH Dar cel a-ezat pe loc%l de onoare$ la dreapta l%i )is%sH *ophie cercetă chip%l apostol%l%i de lîngă %măr%l drept al l%i )is%s. ― Mti%$ dar copia mărită e m%lt mai incitantă$ n%Ai a-aH 9înăra se întoarse spre .a Cina cea &e tain' se pres%p%ne că a% l%at parte treisprezece &ăr&a i.%i: ― Da$ sînt to i &ăr&a i$ îi răsp%nse ea.la&orator de cercetare$ o &i&liotecă de arhi/ă -i %n tîrg de /echit%ri. *ophie n%A-i mai p%tea l%a ochii de la femeia de lîngă )is%s. ― 'imeni n%Al o&ser/ă$ îi sp%se 9ea&ing. *angreal%l. ― *p%nea i că a/e i o pict%ră care o reprezintă pe femeia despre care pretinde i că este *fînt%l @raal. 5t%nci$ cine e aceasta femeieH0 De-i /ăz%se de nen%mărate de ori di/erse reprod%ceri ale frescei$ niciodată n% remarcase acest amăn%nt ci%dat. ― 9oate astea /ă aB%tă în m%nca pe care o dep%ne iH ― 5flarea ade/ăr%l%i a de/enit pasi%nea /ie ii mele. :iAa i sp%s că @raal%l este o femeie. . (e mine n% mă prea asaltează ocaziile de a dansa. )is%s îns%-i a afirmatAo răspicat. )l%minată de trei candela&re s%spendate de plafon$ pardoseală care părea nesfîr-ită era presărată c% ins%li e formate din mese de l%cr% îngropate s%& grămezi de căr i$ l%crări de artă$ artefacte -i s%rprinzător de m%lte echipamente electronice ― comp%tere$ proiectoare$ microscoape$ copiatoare -i scanere de cercetare. ― E o femeieD exclamă ea.angdon în speran a că acesta o /a lăm%ri: ― '% pricep o iotăD (rofesor%l îi s%rîse: ― D%pă c%m /ei /edea$ *fînt%l @raal apare tot%-i în Cina cea &e tain'. 9reptat$ %n /al de %imire o acapară.eonardo nAa lăsat loc de d%&ii. ― Da$ dar n% eu pretind acest l%cr%...

%i a% fost eliminate din Bi&lie. *ophie era înmărm%rită. Era ne/oie ca :aria :agdalena să fie denigrată pentr% aAi asc%nde peric%los%l secret ― rol%l ei de *fînt @raal. 2t voilJ! *ophie se apropie -i mai m%lt de imagine. "=in -i /ang. *incer$ nimeni n% -tie sig%rD *ing%ra certit%dine este că 14 # . ― De asemenea$ contin%ă 9ea&ing$ dacă îi pri/e-ti pe )is%s -i :aria :agdalena ca pe ni-te elemente compozi ionale$ n% ca pe ni-te oameni$ /ei /edea o altă formă careA i sare imediat în ochi. 05ceasta este femeia care ar p%tea distr%ge BisericaH0 ― 3ine eH între&a ea c% glas tare. ― Este %n fapt do/edit istoric$ rel%ă &ritanic%l$ -i da +inci -tia prea &ine acest l%cr%. El p%rta o ro&ă ro-ie -i o mantie al&astrăG ea a/ea ro&a al&astra -i mantia ro-ie. Din nefericire pentr% cei care a% compilat no%a /ersi%ne a Bi&liei$ %n an%mit element extrem de t%l&%rător apărea iar -i iar în maBoritatea e/angheliilor: :aria :agdalena$ mai exact$ căsătoria ei c% )is%s . ― 5ceasta$ draga mea$ este :aria :agdalenaD ― (ăcătoasa$ femeia %-oara din Bi&lieH 9ea&ing icni %-or$ de parcă termen%l lAar fi Bignit pe el în persoană. ada%gă . ― Cn alt moti/ pentr% care n% ai remarcat femeia$ contin%ă 9ea&ing$ este acela că maBoritatea reprod%cerilor din l%crările de artă a% fost realizate înainte de 19#4$ cînd detaliile era% încă asc%nse s%& strat%rile de /opsea -i de m%rdărie dep%se din ca%za tentati/elor de resta%rare din secol%l trec%t. *ophie î-i dăd% seama imediat. 3reier%l procedează astfel c% %nele dintre cele mai s%gesti/e sim&ol%ri.― Lenomen%l se n%me-te s)itoma. ― <ol%lH ― 5-a c%m am mai sp%s$ Biserica tre&%ia să con/ingă omenirea că profet%l )is%s era o fiin a &ivin'. Cina cea &e tain' aproape căAl trage pe pri/itor de mînecă pentr% aAi arăta că )is%s -i :aria :agdalena forma% %n c%pl%. ― 2&ser/ă$ insistă 9ea&ing$ că /e-mintele celor doi sînt aidoma %nor imagini în oglindă. 6 liter' a alfa&et%l%i. (ri/irile ei z&%rară din no% la reprod%cerea de pe perete. 5c%m însă$ fresca a fost c%ră ată pînă sAa aB%ns la pict%ra originală a l%i da +inci.ristos. ― (% in cam prea &ine cont%rat pentr% a fi o simplă coinciden ă$ n% creziH ― Dar ce rost are acoloH îl între&ă *ophie$ %l%ită.eigh ridică din %meri: ― 5dep ii teoriei conspira iei iAar sp%ne că pro/ine de la Matrimonio sa% de la :aria :agdalena.angdon îl asociase mai de/reme c% *fînt%l @raal$ c% potir%l -i %ter%l feminin. 3lar cont%rată în centr%l pict%rii$ ie-ea parcă în relief sil%eta %n%i %ria. ― :adgalena n% a fost nicidec%m o prostit%atăD 5ceastă gre-eală nefericită este mo-tenirea campaniei de defăimare lansate de Biserică în primele secole ale erei cre-tine. 3hiar înainte ca &ritanic%l să traseze cont%r%l pe reprod%cere$ *ophie îl rec%nosc% forma e/identă: din centr%l pict%rii ― acela-i sim&ol pe care .angdon. ― (oftimHD *ophie pri/i$ ne/enind%Ai să creadă ceea ce tocmai a%zise$ cînd spre 9ea&ing$ cînd spre .-i ind%&ita&il :. Lapt%l că litera î i sărea în ochi era prea p% in sp%sG aproape că tot rest%l se pierea în f%ndal$ c% excep ia ei. !ntrAade/ăr$ hainele l%i )is%s -i cele ale :agdalenei a/ea% c%lori op%se. (rin %rmare$ toate e/angheliile care amintea% de trăsăt%rile -i aspectele pămînte-ti ale /ie ii .%i par că se ating în drept%l -old%rilor$ a/înd &%st%rile depărtate %n%l de alt%l$ de parcă a-a ar fi /r%t să creeze între ei %n spa i% clar delimitat.angdon. Sir . Lemeia a-ezată în dreapta l%i )is%s era tînără -i a/ea o expresie c%cernică: o înfă i-are ne/ino/ată -i re in%tă$ păr ro-cat$ iar mîinile îi era% împre%nate." ― Dacă /rei să o&ser/i cîte/a aspecte -i mai &izare$ tre&%ie să remarci că )is%s -i mireasa .

3eilal i %cenici era% mîhni i din ca%za acest%i l%cr% -i î-i arăta% dezapro&area. 3înd le citi$ *ophie î-i aminti de %n preot f%rios care &ăt%se la %-a casei lor$ pe cînd ea era doar %n copil. 9%l&%rător este fapt%l că n% se potri/esc c% e/angheliile din Bi&lie. 3înd &ritanic%l o deschise$ *ophie o&ser/ă că a/ea în c%prins fotografii ale %nor texte ce părea% fragmente din doc%mente antice ― papir%s%ri zdren %ite$ scrise de mînă. *ophie citi fragment%l: 0Mi înso itoarea :înt%itor%l%i este :aria :agdalena. !n pl%s$ ideea l%i )is%s căsătorit este m%lt mai logică decît imaginea standard din Bi&lie. 0B%nic%l a scris ce/a în ziarH0 )mediat f%gise în &%cătărie -i încep%se să răsfoiască ziar%l de diminea ă. 9ea&ing dăd%$ în sfîr-it$ de cartea pe care o că%ta -i o a-eză pe masă. . 3onform o&icei%rilor i%daice$ &%rlăcia era %n l%cr% condamna&il -i prima îndatorire a %n%i tată era aceea de aAi găsi fi%l%i să% o so ie. .adQ of (aris din .ristos o i%&ea mai m%lt decît pe oricare dintre %cenicii *Ni -i o săr%ta adesea pe g%ră. Dacă )is%s ar fi fost necăsătorit$ măcar %na dintre e/anghelii ar fi men ionat acest l%cr% -i ar fi oferit o explica ie pentr% nefiresc%l să% celi&at. 5poi$ răsfoind pînă pe la miBloc%l cNrtii$ sir . Era %n /ol%m de mari dimensi%ni$ ca %n atlas s%pradimensionat$ pe a căr%i copertă scria: 2vang!eliile gnostice.0 9ea&ing răsfoi cartea -i îi arătă alte fragmente care$ spre s%rprinderea ei$ s%gera% fără d%&i% existen a %nei rela ii romantice între )is%s -i :aria :agdalena.iegh îi arătă %n pasaB: ― 2vang!elia lui ?ili este cea mai indicată pentr% încep%t. ― De ceH ― Liindcă )is%s era e/re%$ replică . '%A-i dăd% seama în ce lim&ă era% scrise$ dar pe pagina alăt%rată fiecăr%i fragment se afla trad%cerea în engleză. 5-a c%m iAar sp%ne to i cei care a% st%diat aramaica$ termen%l 0înso itoare0 însemna$ pe at%nci$ tocmai so ie. ― '%$ desig%r că n%$ replică 9ea&ing$ apropiind%Ase de o măs% ă pe care trona %n teanc de căr i -i începînd să ca%te prin ele. *ophie citi din no% prima frază: 0Mi înso itoarea :înt%itor%l%i este :aria :agdalena. @ăsise n%mele &%nic%l%i ei s%& %n articol de pe pagina a do%a. *ophie cîntări în minte informa ia primită: ― <ec%nosc$ prezen a literei : este interesantă$ dar n% cred că există cine/a care să pretindă că reprezintă o do/adă a căsătoriei l%i )is%s c% :aria :agdalena.litera : n% este doar o simplă gre-eală sa% o coinciden ă. 3ea mai /izi&ilă este$ desig%r$ cea de pe altar%l catedralei 2%r . ― 5ici loc%ie-te =ac>%es *a%ni?reH între&ase om%l$ încr%ntînd%Ase la ea. Ei îl între&a%: ODe ce pe ea o i%&e-ti mai m%lt decît pe noi to iHP0 9ext%l era s%rprinzător$ dar cît%-i de p% in s%gesti/$ a-a că *ophie remarcă: ― '% pomene-te deloc despre căsătorieD ― #u contraire. 'en%mărate l%crări care se refera la @raal con in aceea-i literă ― fie în filigran$ fie în s%&strat sa% în chiar cadr%l compozi iei. *ophie îl chemase pe &%nic%l ei -i cei doi se retrăseseră imediat în &iro% -i închiseseră %-a în %rma lor.angdon înc%/iin ă.angdon$ lăsînd%Ai l%i 9ea&ing timp să ca%te prin sti/a de căr i$ -i fiindcă tradi iile din /remea . '% în elesese ea tot ce scria acolo$ dar se 14 . 5-a c%m am sp%s mai de/reme$ căsătoria lor este doc%mentată istoric. . Mi preot%l îi arătă %n ziar împăt%rit. ― 5cestea sînt fotocopii ale man%scriselor 4ag Bamma&i -i ale celor de la :area :oartă$ îi sp%se 9ea&ing.e (rie%rR$ =ean 3octea%. s%rise 9ea&ing$ arătînd%Ai %n c%/înt de pe prim%l rînd. 3ele mai /echi doc%mente ale cre-tinătă ii. +rea% să disc%tăm despre articol%l pe care lAa scris.%i interzicea% în mod efecti/ %n%i e/re% să rămînă celi&atar.ondra$ proiectat de %n fost :are :aestr% al .

eigh 9ea&ing /or&ea mai departe: ― '% te /oi plictisi c% n%meroasele referiri la %ni%nea dintre )is%s -i :aria :agdalenaG istoricii moderni a% explorat s%&iect%l pînă la ep%izare. ― Exact acela$ c% o sing%ră excep ie. *ophie se străd%ia să n% piardă fir%l. *ophie ha&ar nAa/%sese că exista -i o e/anghelie a :agdalenei. 3înd &%nic%l intrase în &%cătărie$ o găsise pe *ophie c% ziar%l în mînă -i se încr%ntase: ― E-ti pe fazăD ― 3rezi că )is%s a a/%t o prietenăH îl între&ase ea. !n articol$ &%nic%l ei s%s inea că Biserica dăd%se do/adă de arogan ă -i gre-ise at%nci cînd interzisese film%l./rea tot%-i săA i atrag aten ia as%pra %n%i alt l%cr%$ adă%ga el$ arătînd%Ai %n alt fragment. ― '%$ draga mea$ am sp%s doar că Biserica nAar tre&%i să ne dicteze ce an%me să acceptam -i ce n%. 3a %rmare$ (etr% î-i arată nem%l %mirea fiindcă e pe loc%l doi$ d%pă o femeie. 3%m po i să s%s ii a-a ce/aH 5merican%l ăsta$ :artin *corsese$ este %n &lasfemiator -i Biserica n%Ai /a permite să p%nă picior%l în Lran aD 5poi ie-ise -i trîntise %-a în %rma l%i.P0 ― Lemeia despre care /or&esc$ îi explică 9ea&ing$ este :aria :agdalena. ― Dar )is%s chiar a a/%t o prietenăH B%nic%l ei rămăsese tăc%t cîte/a clipe: ― 5r fi chiar atît de ră% dacă ar fi a/%tH *ophie se gîndise p% in -i apoi ridicase din %meri: ― (e mine n% mAar deranBa. !n conformitate c% aceste e/anghelii nemodificate$ n% l%i (etr% iAa dat )is%s po/ă %iri despre fondarea Bisericii 3re-tine$ ci Mariei Mag&alena. ― +or&im tot%-i despre Sf0ntul (etr%D (iatra de temelie pe care )is%s -iAa clădit Biserica. Dacă pentr% :înt%itor ea a fost /rednică$ cine e-ti t% să o respingiH Lire-te că :înt%itor%l o c%noa-te &ine. Drept %rmare$ o po/ă %ie-te pe :aria :agdalena c%m să d%că mai departe Biserica *a d%pă ce El n% /a mai fi. ― E o pornografieD *acrilegi%D strigase oaspetele$ în timp ce ie-ea /alA/îrteB din &iro% -i se îndrepta spre ie-ire. +ezi t%$ (etr% era p% in misogin. 5. în care se zicea că )is%s i%&ea -i a/%sese rela ii sex%ale c% o femeie pe n%me :aria :agdalena. (etr% era gelos pe ea. !n moment%l despre care se /or&e-te în această e/anghelie$ )is%s &ăn%ie-te că /a fi în c%rînd prins -i răstignit. De aceea a i%&itAo mai m%lt decît pe noi to i. ― Liindcă )is%s o preferaH ― '% n%mai din ca%za asta. 5c%m te /ad cîrcotind împotri/a femeii ca împotri/a %n%i d%-man. 0Mi (etr% sp%se: O3hiar a /or&it :înt%itor%l c% o femeie fără -tiin a noastrăH 5c%m tre&%ie să ne întoarcem c% to ii -i să asc%ltam de eaH 2 preferă$ oare$ pe ea în loc%l nostr%HP )ar . 5cest text este extras din 2vang!elia Mariei Mag&alena.părea că g%/ern%l acceptase ― s%& presi%nile cler%l%i ― să interzică dif%zarea în Lran a a %n%i film artistic american intit%lat @ltima is itire a lui $isus. !n Boc era m%lt mai m%lt decît simpla afec i%ne. Sir . *ophie îl pri/i neîncrezătoare: 14 " .e/i răsp%nse: O(etr%$ totdea%na ai fost aprig. 0'%Ai de mirare că preot%l e f%riosD0 î-i sp%sese ea.

Sir . D%pă c%m -tii$ în 2vang!elia &u ' Matei ni se sp%ne că )is%s pro/enea din neam%l l%i Da/id$ fiind %n %rma. El -iAa dorit ca /iitor%l Bisericii sale să fie încredin at în mîinile :ariei :agdalena. ― !n mîna aceea este$ c%m/a$ %n umnal?! ― Da.angdon$ arătînd spre apostolii de lîngă (etr%. 5nonimă. (arcă l%cr%rile începea% să se lege c%m/a.angdon$ ca pentr% o confirmare$ -i profesor%l înc%/iin ă.. ― :agdalena era din neam%l l%i +eniaminH ― Exact. Din no%$ *ophie rămăsese fără glas. *ophie sim ea că toată po/estea asta o cople-e-te.C) +E')5:)'0. ― )ar l%i (etr% n% iAa con/enit$ inter/eni . ― !mi pare ră%$ dar tot n% în eleg c%m demonstrează toate astea fapt%l că :aria :agdalena ar fi *fînt%l @raal. )is%s a fost prim%l feminist din istoria omenirii.ristos$ se referă$ de fapt$ la :aria :agdalena ― pîntecele care a p%rtat descenden a regală a l%i )is%s. !n frescă$ (etr% era aplecat amenin ător spre :aria :agdalena$ schi înd o mi-care de retezare c% palma a gît%l%i ei. ― Dar ceAi păsa Bisericii din acele /rem%ri dacă :aria :agdalena a/ea sînge regal sa% n%H Britanic%l s%rîse: ― Draga mea copilă$ n% atît sîngele regal al :ariei :agdalena era îngriBorător pentr% oamenii Bisericii$ cît mai degra&ă %ni%nea ei c% )is%s$ care &e asemenea a/ea o origine no&ilă. Era %n complicat ar&ore genealogic. 9ea&ing părea -i mai ent%ziasmat ac%m: ― . E o mînă fără tr%p. *ophie pri/i din no% spre . De ră% a%g%r$ n% i se pareH :iBind%A-i ochii pentr% a /edea mai &ine$ *ophie zări o mînă ie-ind din miBloc%l apostolilor.egenda *fînt%l%i @raal este o legendă a sîngel%i regesc. ― Dar e% crez%sem că :agdalena era săracă. Mi mai ci%dat încă$ dacă n%meri &ra ele$ /ezi că mîna n% apar ine.al regel%i *olomon$ <egele )%deilor. (rin căsătoria *a c% o femeie din neam%l l%i +eniamin$ se %nea% do%ă neam%ri$ creînd posi&ilitatea apari iei %nor preten ii legitime la tron -i la resta%ra ia dinastiei regale a-a c%m f%sese ea în /remea l%i *olomon. 5ici e &%&aD *e d%se încă o dată la teanc%l de căr i$ l%ă dintre ele o diagramă de mari dimensi%ni -i o întinse pe masă. Mi prin /ene îi c%rgea sînge regal. 05cela-i gest ca în ?ecioara 0ntre st0nci!" ― CităAte -i aici$ contin%ă . *ophie o&ser/ă că deas%pra diagramei stătea scris n%mele familiei: 09<)BC. ― (% ini oameni î-i da% seama că$ pe lîngă fapt%l că era mîna dreaptă a l%i )is%s$ :agdalena era deBa$ prin ea însă-i$ o femeie p%ternică. 3înd aminte-te despre potir%l în care a fost c%les sîngele l%i ..― +rei să sp%i că Biserica 3re-tină %rma să fie fondată -i cond%să de o femeie?! ― 5cesta era plan%l ini ial.angdon$ arătînd spre reprod%cerea d%pă Cina cea &e tain'. ― 5haD exclamă 9ea&ing din no%. 3%/intele părea% că da% ocol întregii încăperi$ înainte de a fi înregistrate de 14 Z . 5cesta de aici e (etr%D (o i să /ezi că da +inci -tia prea &ine ce sentimente n%trea %cenic%l fa ă de :agdalena. ― :aria :agdalena e aici$ sp%se 9ea&ing$ p%nînd /îrf%l creion%l%i aproape de /îrf%l ar&orel%i. nimăn%i. .eigh clătină din cap: ― *Aa sp%s despre ea că era o tîrfă pentr% a -terge orice %rmă a descenden ei sale no&ile.

)storia ei e prezentă în orice col i-or pe careAl /ezi cînd deschizi ochiiD ― Dar doc%mentele *angrealH Ele con in do/ezi care demonstrează că )is%s a a/%t %rma-i de sînge regescH ― !ntrAade/ăr. 2perator%l iAl dictă. 14 9 .. . ― 3% prefix%l treizeci -i treiH Este prefix%l Lran ei$ n%Ai a-aH ― Da$ domn%le$ -i n%măr%l este din (aris. Dar n% a fost deloc asc%nsD 'eam%l de sînge regesc al l%i )is%s este s%rsa celei mai /ii legende din istoria omenirii$ cea a *fînt%l%i @raal..ristosH0 ― Dar c%m a p%t%t El să ai&ă o descenden a regalăH Decît poate dacă. ― +ă m%l %mesc.a %rma %rmei$ episcop%l 5ringarosa se comportase foarte ci%dat în %ltimele l%ni. 5pelant%l miAa sp%s că este a&sol%t necesar săAl contacta i imediat. *ophie rămase înmărm%rită. ― Deci întreaga legendă a *fînt%l%i @raal se referă$ de fapt$ la sîngele regalH ― Exact. 5ringarosa părea că răs%flă %-%rat: ― DaH 3el care a telefonat -iAa sp%s -i n%meleH ― '%$ domn%le$ doar %n n%măr de telefon. Sang Eeal însemna 0*înge regal0. (o/estea :ariei :agdalena a fost strigată în cele patr% zări secole deAa rînd%l$ prin cele mai di/erse al%zii -i metafore.. 0:aria :agdalena a p%rtat descenden a regală a l%i )is%s .exington 5/en%e din 'ew 7or8 rec%nosc% s%rprins /ocea episcop%l%i 5ringarosa la telefon: ― B%nă seara$ domn%le. adică *fînt%l @raal.. Dacă ei doi a% a/%t %n copil$ sfîr-i profesor%l în loc%l ei. !mi pare foarte &ine că a i s%nat$ fiindcă n% /Aam p%t%t contacta în apartament%l d%mnea/oastră. Mi 5ringarosa închise &r%sc. Ea a fost cea care a p%rtat descenden a regală a l%i )is%s . ― )ată$ strigă 9ea&ing$ cea mai mare mistificare din istoria omeniriiD '% n%mai că )is%s a fost căsătorit$ dar a a/%t -i %n copilD Draga mea$ :aria :agdalena a fost (otir%l cel *fînt. 5* <ecep ioner%l din hol%l sedi%l%i central al 2p%s Dei de pe . 9ea&ing scrise ce/a pe o &%cată de hîrtie -i iAo întinse: 0*5'@ <E5. Dar se întrer%pse -i îi ar%ncă o pri/ire l%i . ― 5m primit ce/a mesaBeH între&ă episcop%l$ pe %n ton neo&i-n%it de îngriBorat. 3%/înt%l Sangreal pro/ine din San 5real. 2m%l ridică din %meri$ fără săA-i mai p%nă -i alte între&ări.creier%l l%i *ophie. 5 i primit %n mesaB %rgent$ c% aproape o B%mătate de oră în %rmă. 5-teptam telefon%l acesta.ristos ― /i a din care sAa născ%t rod%l sacr%D *im ind c%m i se face pielea ca de găina$ *ophie &îig%i: ― Dar c%m a p%t%t fi in%t asc%ns %n astfel de secret$ atî ia aniH ― 5sc%nsHD exclamă 9ea&ing.angdon: ― . Dar la originea sa$ termen%l era rostit altfel. <ecep ioner%l p%se receptor%l în f%rcă$ între&înd%Ase de ce legăt%ra f%sese atît de proastă. (rogram%l zilnic al episcop%l%i s%gera că acesta se afla în 'ew 7or8 la sfîr-it de săptămînă$ însă l%i i se păr%se că aceasta îi /or&e-te de la celălalt capăt al l%mii. ― Da$ domn%le.0 Br%sc$ *ophie în elese semnifica ia celor scrise.

. Mi 9ea&ing îi arătă c% o mi-care largă a mîinii %n -ir de cîte/a zeci de căr i.)E<). San 5real. ― Iui . 5ringarosa ezită o clipă. ― Cn moment.a aeroport îl a-tepta %n t%r&oreactor închiriat pentr% aAl d%ce în Lran a. 3% cît mai m%lte piese a-eza% el -i 9ea&ing pe masă în fa a ei$ c% atît mai impre/izi&il de/enea întreg%l Boc de p%zzle.03el%lar%l me% pro&a&il că n% a a/%t semnal0$ î-i sp%se 5ringarosa în /reme ce Liat%l negr% se apropia de ie-irea de pe a%tostrada spre aeroport%l de c%rse charter 3iampino$ de lîngă <oma. *e a%zi %n clic -i$ d%pă o l%ngă a-teptare$ o /oce de &ăr&at îi /or&i pe %n ton aspr% -i îngriBorat: ― !mi pare &ine că în sfîr-it am dat de d%mnea/oastră..0 De-i era îngriBorat fiindcă ratase apel%l$ se sim ea înc%raBat de fapt%l că !n/ă ător%l f%sese s%ficient de încrezător pentr% aAl s%na chiar la sedi%l 2p%s Dei.2<... (e copertă scria: *!'@E *L!'9$ *L!'9 @<55. *ophie î-i înclină cap%l pe %n %măr -i citi titl%rile: <E+E. @n "est:seller internaţional.eonardo n% a fost sing%r%l care a încercat să sp%nă l%mii ade/ăr%l c% pri/ire la *fînt%l @raal. mama %rma-ilor de sînge regal ai l%i )is%s . '% se a-teptase la a-a ce/a: ― Kăă$ da. 1# 0 .5B5*9<C.5F)5 9E:(.. ― D%pă c%m /ezi$ draga mea$ sp%se sir .0 *ophie se sim i pradă %n%i no% /al de conf%zie -i$ tăc%tă$ contin%ă săAl pri/ească ned%merită pe <o&ert . S0nge regal. 0(oli ia =%diciară LrancezăHD0 ― '%mele d%mnea/oastră$ monsieur! ― Episcop :an%el 5ringarosa..0 Lormînd n%măr%l pe care iAl dăd%se recep ioner%l$ era ent%ziasmat la gînd%l că în c%rînd se /a afla -i el în (aris. Hn c'utarea sacrului feminin ― )ată$ pro&a&il$ cea mai c%nosc%tă l%crare$ ada%gă 9ea&ing l%înd de pe raft %n /ol%m hărtănit -i întinzînd%AiA1. 5/ioanele de linie n% constit%ia% o op i%ne de l%at în considerare la această oră$ mai c% seamă a/înd în /edere con in%t%l ser/ietei sale.. DE 5. Maria Mag&alena 1i Sf0ntul 5raal JE)F5 D)' E+5'@. 3%m /ă n%mi iH Episcop%l n% -tia dacă e caz%l săA-i sp%nă n%mele.eigh -chiopătînd %-or spre %n raft c% căr i$ . Sf0ntul 5raal. Sang Eeal..)).. 0!n (aris l%cr%rile tre&%ie să fi dec%rs conform plan%l%i. Despre spi a de sînge regal ai l%i )is%s a% scris foarte detaliat nen%măra i istorici.angdon.a celălalt capăt al liniei %n telefon încep% să s%ne..ristos. 0+oi ateriza înainte de i/irea zorilor. 0*fînt%l @raal este :aria :agdalena. +ainicii 'str'tori ai a&ev'ratei i&entit'ţi a lui Bristos LE:E)5 3C +5*C.E. 'oi doi a/em m%lte de disc%tat. 0!n/ă ător%l a încercat să ia legăt%ra c% mine..0 . 6+ Sangreal.tes:vous? între&a femeia.. 2 /oce de femeie îi răsp%nse: ― Direction Centrale Police <u&iciaire. .. 9ot%l părea să se întrepătr%ndă. :i sAa cer%t să s%n la acest n%măr.

ristos în aten ia opiniei p%&lice.ristos -i la caracter%l . (oate că specialist%l în sim&olistica î i /a explica mai &ine$ adă%gă sir .angdon a-teptînd ca acesta săAi confirme$ -i profesor%l înclina din cap: ― Do/ezile istorice în spriBin%l acestor afirma ii sînt considera&ile. *ophie se %ită din no% la . !n parte$ acesta a fost -i scop%l cr%ciadelor. 3%legerea -i distr%gerea informa iilor. . ― 2h$ DoamneD exclamă 9ea&ing.*ophie ridică ochii spre cei doi &ăr&a i: ― Cn "est:seller interna ionalH E% nAam a%zit niciodată despre cartea asta.eigh %itînd%Ase c% s%&în eles spre .. Biserica n% ar fi p%t%t s%pra/ie %i dacă informa iile despre %rma-ii l%i . 05cela-i desen c% cel incr%stat pe caseta din lemn de trandafir.%i m%ritor.eigh ar%ncă o pri/ire spre . 5propo$ c%/înt%l rose este identic în franceză$ engleză$ germană -i în m%lte alte lim&i. :aria :agdalena constit%ia$ pentr% Biserica acelor încep%t%ri$ o ade/ărată amenin are c% distr%gerea. ― 0<ose0$ mai adă%gă .0 Sir . ― <ec%nosc$ rel%ă 9ea&ing$ că implica iile sînt c%trem%rătoare$ dar tre&%ie să în elegi cît de p%ternice a% fost moti/a iile cler%l%i pentr% o asemenea mistificare.angdon$ este$ totodată$ anagrama n%mel%i Eros$ ze%l grec al i%&irii carnale. D%pă părerea mea$ a%torii a% tras %nele concl%zii cam pripite în analiza lor$ dar premisa f%ndamentală de la care a% pornit este reală -i$ spre la%da lor$ a% ad%s$ în fine$ ideea spi ei regale a l%i . cam prea m%lt. (entr% :aria :agdalena.angdon -i zîm&i: ― 5re ochi &%ni$ domni-oaraD 5poi re/eni spre *ophie -i încep% săAi explice: ― 5cesta este sim&ol%l folosit de .ristos ar fi de/enit p%&lice. ― Dar care a fost reac ia BisericiiH ― Cna de f%rie$ fire-te ― ceea ce era$ de altfel$ -i de a-teptat. Mi 1# 1 .angdon$ dar 9ea&ing contin%ă: ― <oza a fost dintotdea%na %n sim&ol esen ial al sex%alită ii feminine$ în cadr%l c%ltelor primiti/e ale di/inită ii feminine$ cele cinci petale reprezenta% etapele principale ale /ie ii %nei femei ― na-terea$ apari ia menstr%a iei$ maternitatea$ menopa%za -i moartea.a %rma %rmei$ este /or&a despre %n secret pe care +atican%l a încercat sNA1 îngroape încă din secol%l al )+Alea.angdon. (entr% a se apăra$ oamenii Bisericii iAa% promo/at imaginea de femeie %-oară -i a% distr%s do/ezile mariaB%l%i ei c% )is%s$ in/alidînd astfel orice poten ialele afirma ii c% pri/ire la e/ent%alii %rma-i ai l%i . ― <oza c% cinci petale$ îl întrer%pse *ophie$ arătînd spre cotor%l %neia dintre căr ile l%i 9ea&ing. +estea că )is%s a a/%t %n copil ar fi ar%ncat în aer ideea esen ială a di/inită ii *ale -i$ o dată c% ea$ însă-i Biserica 3re-tină$ care se a%toAproclamase %nic%l miBlocitor între om -i D%mneze%$ %nica poartă de intrare în !mpără ia 3er%l%i. <o&ert ezită. ― Erai prea mică în anii optzeci$ at%nci cînd a apăr%t$ însă a agitat p% in spiritele la /remea aceea. (e lîngă fapt%l că era femeia căreia )is%s îi încredin ase sarcina de a întemeia Biserica *a$ :agdalena constiA t%ia totodată do/ada fizică a fapt%l%i că no%Aproclamata &ivinitate /%sese %rma-i muritori.E (<)EC<^ de *ion pentr% *fînt%l @raal. *ophie se %ită s%rprinsă spre . 5cesta din %rmă aminte-te de pentagrama zei ei +en%s -i de <oza +înt%rilor$ călă%zitoarea na/igatorilor. +oi$ americanii$ sînte i atît de p%diciD 3eea ce se Benează el săA i sp%nă$ *ophie$ este că trandafir%l înflorit seamănă c% organele genitale feminine ― calici%l prin care întreaga omenire a prins /ia ă.. !n epoca modernă$ rela ia dintre trandafir%l înflorit -i feminitate a% %n caracter mai pregnant /iz%al. Liindcă n%mele ei f%sese interzis de Biserica$ :agdalena a de/enit c%nosc%tă s%& n%meroase pse%donime secrete ― printre ele$ (otir%l$ *fînt%l @raal -i <oza.

angdon arătînd spre raft%l plin de căr i$ este fapt%l că toate aceste /ol%me confirmă aceea-i premisă istorică.e (rie%rR de *ion o /enerează -i astăzi ca Jei ă$ *fînt @raal$ <oză -i :amă Di/ină. ― Dar la ce &%n o asemenea genealogieH '% constit%ie o do/adă. ― *e -tie -i numele co ilului? între&ă *ophie$ c%prinsă de îndoială. ― 3eea ce tre&%ie să re ii$ inter/eni . ― Mi an%me că )is%s a fost tatăD replică *ophie încă nesig%ră. 3% aB%tor%l l%i )osif din 5rimatea$ %nchi%l l%i )is%s$ :aria :agdalena a călătorit în secret pînă pe teritori%l act%al al Lran ei$ pe at%nci @alia$ %nde a găsit adăpost în sîn%l com%nită ii e/reie-ti. Mi$ pentr% aA-i proteBa copil%l încă nenăsc%t$ n% a a/%t altă sol% ie decît să f%gă din Fara *fîntă. '%mero-i în/ă a i ai acelor timp%ri a% păstrat mărt%rii scrise ale /ie ii pe care a d%sAo :aria :agdalena în @alia$ incl%zînd aici na-terea mic% ei *arah -i ar&orele genealogic al familiei. Cn alt doc%ment explozi/ despre care se crede că sAar afla întrA%n%l din acele patr% c%fere este man%scris%l n%mit <urnalele Mag&alenei ― o relatare personală a :ariei :agdalena c% pri/ire la rela ia sa c% )is%s$ la răstignirea . @enealogia completă a primilor descenden i ai l%i . De ce nAar fi păstrat El îns%-i o cronică a faptelor saleH :%l i oameni proceda% astfel în acele /rem%ri.ristosHD ― Exact$ replică 9ea&ing.dacă ai /ăz%t /reodată o pict%ră de @eorgia 2W`eeffe$ -tii exact la ce mă refer.ristos. :artorii oc%lari afirmă că toată această comoară era transportată în patr% c%fere %ria-e. ― Doc%mentele *angreal n% fac altce/a decît să relateze cealalt' /ersi%ne a istoriei l%i )is%s. .%i -i la perioada pe care 1# 1 . 9ot aici se z/one-te că sAar găsi -i legendar%l Document "I" ― %n man%scris în a căr%i existen ă pînă -i +atican%l crede. 5t%nci cînd se ciocnesc do%ă c%lt%ri$ cea care pierde este$ în cele din %rmă$ distr%să$ iar cea care cî-tigă scrie căr ile de istorie ― căr i care îi glorifică propria ca%ză -i o discreditează pe cea a în/in-ilor. ― *crieri ale l%i )is%s .ristosH ― Bineîn elesD Mi constit%ie ― se pare ― f%ndament%l doc%mentelor *angreal. 9ea&ing chicoti %-or: ― D%pă c%m n% pot confirma nici a%tenticitatea Bi&lieiD ― 5dicăH ― 5dică istoria este scrisă totdea%na de cei mai p%ternici. ― 3onfreria s%s ine că :aria :agdalena era însărcinată at%nci cînd )is%s a fost răstignit. D%pă c%m o&ser/a odată 'apoleon: 03e e istoria altce/a decît o po/este con/ena&il ticl%ităH0 (rin însă-i nat%ra ei$ istoria e totdea%na o relatare s%&iecti/ă.a acest aspect$ *ophie n% se gîndise. *e pare că acesta ar fi o c%legere de în/ă ăt%ri ale l%i )is%s$ pro&a&il scrise chiar de mîna . Din no% îi re/eni în minte rit%al%l pe care îl s%rprinsese în s%&sol%l ca&anei. 5colo a dat na-tere %nei fiice$ căreia iAa p%s n%mele *arah. (rintre ele se crede că se află Documentele Puriste ― mii de file originale$ datînd din epoca preAconstantiniană$ scrise de primii adep i ai l%i )is%s$ careAl /enera% ca pe %n !n/ă ător -i %n profet în întregime %man$ om în carne -i oase. 'ici %n istoric n%Ai poate confirma a%tenticitatea. ― Exact. Mi că :aria :agdalena a fost cea care iAa p%rtat în pîntece copil%l. !n doc%mentele *angreal se afla zeci de mii de pagini pline de date. '% %ita că feti a era %rma-a regilor Da/id -i *olomonD Din acest moti/$ e/reii din Lran a considera% că :aria :agdalena era de sînge regal$ sacr%$ fiind$ totodată$ prec%rsoarea %nei dinastii. ― Ba chiar mai m%lt decît atîtD +ia a :agdalenei -i cea a mic% ei *arah a% fost scr%p%los consemnate în scris de protectorii lor e/rei.%i. !n final$ pe care dintre ele o accep i de/ine o pro&lemă de credin ă -i de alegere personală$ dar cel p% in p%tem fi m%l %mi i că informa ia a s%pra/ie %it. *ophie făc% ochii mari: ― Există -i un ar"ore genealogic al l%i )is%s . .

Din fericire$ fi%l l%i Dago&ert$ *igis&ert$ a iz&%tit să scape ne-ti%t de nimeni -i astfel familia a s%pra/ie %it. 5cesta este %n%l dintre moti/ele pentr% care legenda @raal%l%i este atît de /ie aici$ în Lran a.ristos sAa% aflat întotdea%na în pericol.e (rie%rR de *ion. Biserica primelor secole cre-tine sAa tem%t că$ dacă spi a se perpet%ează$ secret%l l%i )is%s -i al :agdalenei /a ie-i la %n moment dat la i/eală$ p%nînd s%& semn%l între&ării doctrina f%ndamentală a catolicism%l%i ― aceea a %n%i :esia di/in$ care păstra distan a fa ă de femei -i de i%&irea sex%ală. !n esen a sa$ că%tarea @raal%l%i a fost dintotdea%na o că%tare a :agdalenei ― regina defăimată$ îngropată împre%nă c% mărt%riile ce atestă drept%l la p%tere al %rma-ilor ei. ― (aris%l a fost fondat de mero/ingieniD ― Da. Cn mormînt în care odihne-te tr%p%l :ariei :agdalena$ alăt%ri de doc%mentele ce relatează ade/ărata po/este a /ie ii ei.eristal. Dacă doc%mentele sînt ade/ărata intă a cercetărilor$ de ce se /or&e-te despre că%tarea @raal%l%iH ― Liindcă în loc%l în care este asc%ns *fînt%l @raal se află -i %n sarcofag. Cn%l dintre %rma-ii săi a fost @odefroi de Bo%illon$ cel care a fondat . 3% toate acestea$ %rma-ii l%i . *ophie a-teptă %n moment ca 9ea&ing săA-i /ină în fire. doc%mentele care a% constit%it o&iect%l neîncetatelor că%tări ale @raal%l%i în dec%rs%l istoriei.a sfîr-it%l secol%l%i al +))Alea.a petrec%tAo în Lran a. 2 dată c% %ciderea l%i Dago&ert$ dinastia mero/ingiană aproape că sAa stins... ― Dar sp%neai că *fînt%l @raal este Maria Mag&alena. 9ea&ing înc%/iin ă$ s%spinînd adînc: ― 5stăzi$ .e (rie%rR de *ion are o misi%ne extrem de importantă ― de fapt$ 1# 6 . . Era% încă m%lte l%cr%ri despre &%nic%l ei pe care n% le în elegea: ― !n to i ace-ti ani$ între&ă ea în cele din %rmă$ mem&rii *tăre iei -iAa% as%mat sarcina de a apăra doc%mentele *angreal -i mormînt%l :ariei :agdalenaH ― Da$ însă confreria mai are -i o altă îndatorire ― aceea de a proteBa însă-i s iţa l%i )is%s. 5fară$ o pală de /înt răscoli fr%nzele copacilor. *ophie rămase tăc%tă pentr% %n moment$ apoi între&ă: ― Mi aceste patr% c%fere c% doc%mente era%$ de fapt$ comoara găsită de 3a/alerii 9emplieri s%& 9empl%l l%i *olomonH ― Da. :%lte a-aAzise expedi ii de că%tare a @raal%l%i ini iate de +atican era%$ de fapt$ misi%ni s%& acoperire ce %rmărea% anihilarea mem&rilor acestei dinastii. ― 5cela-i om$ inter/eni .angdon$ care leAa cer%t templierilor să dezgroape doc%mentele *angreal de s%& 9empl%l l%i *olomon$ o& inînd astfel do/ada legat%rilor de sînge dintre mero/ingieni -i )is%s .. Crma-ii l%i . ― ExactD 5sasinat de +atican în în elegere c% (epin dW. 3%/intele o l%ară prin s%rprindere pe *ophie. 5i a%zit de regele Dago&ertH *ophie î-i amintea /ag n%mele dintrAo lec ie de istorie: ― Dago&ert a fost %n rege mero/ingian$ n%Ai a-aH !nB%nghiat în ochi în timp ce dormea. morm0nt? 2chii căpr%i ai l%i 9ea&ing se %meziră: ― !ntrAade/ăr. +ocea l%i 9ea&ing era mai Boasă$ mai potolită ac%m: ― 3ă%tarea *fînt%l%i @raal n% reprezintă altce/a decît năz%in a de a îngen%nchea în fa a rămă-i elor pămînte-ti ale :ariei :agdalena$ de a te r%ga la picioarele celei proscrise$ ale sacr%l%i feminin pierd%t.. 9o i ele/ii din Lran a ― -i n% n%mai ― a%ziseră despre aceasta dinastie.ristos a% s%pra/ie %it la adăpost în Lran a$ pînă în secol%l al +Alea cînd$ printrAo mi-care îndrăznea ă$ sAa% %nit c% familia regală franceză -i a% dat na-tere dinastiei mero/ingiene. ― 5dică asc%nzătoarea *fînt%l%i @raal este de fapt %n. 5cestea a% fost doc%mentele care a% conferit 9emplierilor p%terea lor excep ională.ristos.

5mor ită$ se întoarse spre . 1# 4 . 5c%m în elegea care f%sese rost%l între&ării l%i. ― 5staAmi tot sp%ne i d%mnea/oastră$ sir! 5staAmi tot sp%ne iD 61 0(rin esa *ophieD0 (arcă s%net%l protezelor metalice ale l%i 9ea&ing care se îndepărta spre &%cătărie trecea direct prin ea. Dar e imposi&il.angdon o între&ase în treacăt despre n%mele de fată al mamei ei: 3ha%/el. Dacă /om a/ea ne/oie de ce/a din &%cătărie în noaptea aceasta$ ne /om ser/i sing%ri. ― Mi n% poate a-tepta pînă diminea ăH iz&%cni 9ea&ing ener/at. ― (%te i /eni pînă în &%cătărie o clipăH 9ea&ing se încr%ntă -i$ apropiind%Ase de interfon$ apăsă &%ton%l: ― <RmQ$ d%pă c%m &ine -tii$ sînt împre%nă c% oaspe ii mei.angdon -iAl pri/i drept în fa ă.angdon -i *ophie: ― 3îteodată mă între&$ de fapt$ cine ser/e-te pe cineD 5poi$ apăsînd pe &%ton încă o dată: ― +in imediat$ <RmQD *ăA i ad%c ce/a cînd /inH ― Doar eli&erarea de s%& oprimare$ sir. ― !mi pare ră%D Mti% că astfel m%lte dintre între&ările tale -iAar fi găsit răsp%ns%l.angdon făc% semn că n%. ― <RmQ$ î i dai seama$ sper$ că &iftec%l tă% au oivre este %nic%l moti/ pentr% care încă mai l%crezi pentr% mine. 0Crma-ii l%i )is%s care a% s%pra/ie %it pînă azi.0 Din no% /ocea &%nic%l%i părea căAi -opte-te în %reche: 0(rin esa$ tre&%ie săA i sp%n ade/ăr%l despre familia ta. 3%/intele &ritanic%l%i pl%tiră parcă o clipă în aer%l spa ioasei încăperi -i *ophie resim i o stranie /i&ra ie$ de parcă în străf%nd%l fiin ei sale rezona %n ade/ăr asc%ns.angdon făc% o pa%ză: *a%ni?re nu este %n n%me mero/ingian. Din no% . .0 Cn fior de ghea ă îi stră&ăt% tot tr%p%l. (rofesor%l clătină deBa din cap$ de parcă iAar fi citit gînd%rile: ― '%$ *ophieD îi -opti el. 0*înge regalD0 '%$ n% era posi&ilD 0(rin esa *ophieD0 ― Sir . Britanic%l î-i dăd% ochii peste cap -i se întoarse spre . :%l %mesc -i noapte &%năD ― '%mai %n c%/înt înainte de a mă retrage$ sir! Dacă n% /ă s%păra iD Sir .trei misi%ni întrA%na sing%ra: tre&%ie să proteBeze doc%mentele *angreal$ să apere mormînt%l :ariei :agdalena$ -i$ desig%r$ tre&%ie să ocrotească spi a regală a l%i )is%s ― pe cei cî i/a mem&ri ai dinastiei mero/ingiene care a% s%pra/ie %it pînă în zilele noastre. Dar n%mai do%ă ram%ri ale dinastiei mero/ingiene mai există astăzi. ― Dar 3ha%/elH insistă ea.eigh &om&ăni -i apăsă din no% pe &%ton: ― *p%ne repede$ <RmQD ― Este o pro&lemă a casei$ sir. 5cela-i gînd miAa trec%t -i mie prin minte cînd miA am dat seama că &%nic%l tă% a fost mem&r% al *tăre iei -i cînd miAai sp%s că /oia săA i dez/ăl%ie %n secret despre familia ta. *ophie n% -tia dacă ar tre&%i să se simtă dezamăgită sa% %-%rată. 3e/a mai de/reme$ . n% tre&%ie săAi deranBăm pe oaspe i c% ea. ― '%$ sir! '% /ă /oi rNpi decît %n min% el.eighH +ocea maBordom%l%i răs%nă în interfon%l montat pe perete -i *ophie tresări$ s%rprinsă.

0 !-i aminti c%m mama ei o&i-n%ia săAi cînte seara$ c%m o ridica tatăl ei pe %meri$ iar &%nica -i fră ior%l mai mic s%rîdea% -i o pri/ea% c% ochii lor /erzi străl%citori. '% f%sese o p%ră întîmplare că acest cineast alesese să transp%nă pe ecran po/e-ti ca #l"':ca:M' a&a...angdon arătă spre Cina cea &e tain'G ― Cn exempl% perfect. <oman%l Coco1atul &e la 4otre:Dame al l%i . Cnele dintre cele mai c%nosc%te opere de arta$ literat%ră sa% m%zică reda% în secret po/estea :ariei :agdalena -i a l%i )is%s. *ophie aproape că sim ea triste ea aceea.eigh a sp%s că po/estea @raal%l%i e pret%tindeni în B%r%l nostr%$ -i tot%-i e% deAa&ia în seara asta am a%zitAo. *înt sing%ră. .'%mele de familie sînt (lantard -i *aintA3lair. 5m&ele familii trăiesc în mare secret$ pro&a&il proteBate de *tăre ie.%go ― l%crări care amintea% despre năz%in a de a reîn/ia sacr%l feminin.eonardo$ DisneQ inserase în arta sa sim&ol%ri -i mesaBe asc%nse.angdon păr% că ar fi /r%t săAi c%prindă %merii -i sAo lini-tească$ dar se a& in%: ― 5i mat a%zit po/estea -i înainte$ *ophieD 9oată l%mea a a%zitAo. (rin arta$ adicăD . prin metafore -i prin sim&ol%ri. ― <o&ertH -opti ea încet. 'imeni n% a/ea ne/oie de c%no-tin e prof%nde de 1# # . ― Desig%r.angdon$ începi sAo /ezi peste tot: în pict%ră$ în m%zică$ în căr i$ &a chiar -i în desene animate -i în %nele filme artistice. Cenu1'reasa -i ?rumoasa:&in:P'&urea:#&ormit' ― toate amintind de încarcerarea sacr%l%i feminin. 0)ar ac%m nici el n% mai e. . 3înd Biserica a interzis orice referire la :aria :agdalena$ po/estea ei a tre&%it sN fie transmisă mai departe prin miBloace mai discrete. '% exista nimeni în familia ei care să se n%mească (lantard ori *aintA3lair.%go -i opera ?lautul fermecat a l%i :ozart era% pline de sim&ol%ri masonice -i al%zii referitoare la @raal. 3a -i . Era ce/a în expresia ei. ― )storia @raal%l%i este pret%tindeni$ n%mai că e asc%nsă. . :%l i îl consideraseră 0%n da +inci al epocii moderne0. ― 2 dată ce i sAa% deschis ochii spre ade/ărata semnifica ie a *fînt%l%i @raal$ adă%gă . :aBoritatea mesaBelor asc%nse de ]alt DisneQ în desenele sale se referea% la religie$ la mit%rile păgîne -i la feminin%l s%&B%gat. '% se mai întorc.egende stră/echi$ prec%m cea a l%i sir @awain -i a 3a/aler%l%i +erde$ legenda regel%i 5rth%r$ &a chiar po/estea ?rumoasa:&in: P'&urea:#&ormit' era%$ de fapt$ alegorii ale @raal%l%i. 2 resemnare o&osită începea să p%nă stăpînire pe ea. *ophie repetă în gînd cele do%ă n%me -i$ la rînd%l ei$ clătină din cap.a fel ca il%str%l să% predecesor$ DisneQ f%sese %n /izionar$ %n om c% m%lt înaintea timp%l%i să%$ %n artist extrem de talentat$ mem&r% ale %nor societă i secrete -i$ mai c% seamă$ i%&ise enigmele$ farsele -i d%&lele în eles%ri. ― '% în eleg. 0*înt mor i$ *ophie. %itînd%Ase c% aten ie la păr%l l%ng$ ro-cat$ al :agdalenei -i la ochii ei senini. ce/a care amintea de pierderea c%i/a drag... 5poi$ arătînd%Ai ceas%l să% c% :ic8eQ :o%se$ îi sp%se că ]alt DisneQ î-i făc%se în /ia ă %n crez din a d%ce mai departe istoria @raal%l%i.0 9ăc%tă$ se întoarse -i se apropie din no% de Cina cea &e tain'. 9ot ceAi mai rămăsese era &%nic%l. '% făc%se nici %n progres în a în elege ce an%me inten ionase &%nic%l ei săAi dez/ăl%ie. 5proape căA-i dorea ca =ac>%es *a%ni?re să n% fi pomenit despre familia eiG deschisese astfel ni-te rNni /echi$ care era% însă la fel de d%reroase azi$ ca -i în trec%t. '%mai că n% ne dăm seama ce e c% ade/ărat. Mi profesor%l îi spo/esti pe sc%rt despre operele l%i da +inci$ Botticelli$ (o%ssin$ Bernini$ :ozart -i +ictor . (entr% %n ochi antrenat$ primele filme realizate de DisneQ constit%ia% o a/alan-ă de al%zii -i de metafore. (rofesor%l se apropie: ― .

3înd &ritanic%l intră în încăpere$ pe chip%l l%i era a-tern%tă o expresie rigidă: ― 5i face &ine săAmi dai o explica ie$ <o&ert$ sp%se el pe %n ton rece -i sec. !n ci%da imaginii sale serioase$ compania DisneQ păstra încă %n filon B%că%..-i angaBa ii ei act%ali se am%za% adesea asc%nzînd sim&ol%ri secrete în di/erse prod%c ii. Dincolo de %-a &iro%l%i se a%zi din no% zgomot%l cîrBelor l%i 9ea&ingG de această dată acesta se apropia c% pa-i repezi. 3înd /ăz%se pentr% prima dată Mica:Siren'. De-i &ăn%ia că ispra/a era mai degra&ă o farsă a %n%i desenator decît /reo al%zie con-tien a la sex%alitatea %mană$ .fi în stare să %cid pe cine/a. .angdon încercînd săA-i pastreze calm%l. '% se poate sp%ne că ai fost tocmai sincer c% mineD 62 ― *înt /ictima %nei înscenări$ . Mica:Siren'.asăAmă pe mineD 9ea&ing -chiopătă pînă în celălalt capăt al &iro%l%i$ deschise %-ile d%&le de 1# . ― Sir? :aBordom%l intrase în încăpere -i se oprise în prag$ c% &ra ele încr%ci-ate la piept. Mi cine se p%tea îndoi că prin esa 5%rora din po/estea ?rumoasei:&in:P'&u:rea:#&ormitQ ― 0alintată0 <ose -i asc%nsă adînc în hă i-%l %nei păd%ri pentr% a o feri de atingerea rN%l%i ― era de fapt po/estea @raal%l%i sp%să pe în eles%l copiilor. Br%sc chip%l i se întristă: 5-a %n i%&itor al artelor. %n cele&r% omagi% ad%s :ariei :agdalena de pictor%l francez @eorges de la 9o%r în secol%l al I+))Alea ― decor cît se poate de potri/it$ dacă inem seama că film%l se do/edise a fi %n colaB de no%ăzeci de min%te plin de referin e sim&olice la sanctitatea pierd%tă a zei ei )sis$ la E/a -i$ în mod repetat$ la :aria :agdalena. +ocea l%i 9ea&ing era la fel de rece cînd i se adresă din no%: ― <o&ert$ ai apăr%t la tele/izi%ne$ pentr% n%mele l%i D%mneze%D Mtiai că e-ti că%tat de poli ieH ― Da. Doar mă c%no-tiD 'Aa. . de pildă$ era o îm&inare de sim&ol%ri care amintea% de di/initatea feminină$ atît de s%gesti/e$ încît în nici %n caz n% p%tea% fi rez%ltat%l %nei p%re coinciden e.angdon nAa/ea să %ite niciodată cînd %n%l dintre st%den ii săi ad%sese %n D+D c% film%l de anima ie +!e Lion Ring -i oprise la %n moment dat der%larea pentr% a le arăta %n cadr% în care c%/înt%l *EI era clar /izi&il$ format din partic%le de praf deas%pra le%-or%l%i *im&a. l%i . era sinonim c% 0*fînta 3etate asediată0.angdon i se tăiase respira ia at%nci cînd o&ser/ase că ta&lo%l ce decora cămin%l s%&ac/atic al sirenei 5riei era nici mai m%lt nici mai p% in decît Mag&alena enitent'.eighD sp%se . ― *ăAi da% afarăH ― . Desig%r$ nici păr%l l%ng -i ro-cat al sirenei n% era doar o simplă coinciden ă. '%mele sirenei$ 5riel$ amintea de asemenea de sacr%l feminin -i$ în Cartea lui $saia. '%Ami /ine să cred că miAai periclitat sit%a ia /enind aici -i cerînd%Ami să perorez despre @raal$ astfel ca t% să te po i asc%nde în casa meaD ― 'Aam omorît pe nimeniD ― =ac>%es *a%ni?re e mort -i poli ia sp%ne că t% lAai %cis.angdon în/ă ase c% acea ocazie să n% s%&estimeze niciodată tendin a companiei DisneQ spre sim&olism%l asc%ns. ― !n acest caz$ ai a&%zat de încrederea mea..sim&olistică pentr% a în elege că 5l&ăAcaAJăpada ― o prin esă care aproape că se stinge d%pă ce g%stă dintrA%n măr otră/it ― n% e altce/a decît o al%zie clară la căderea E/ei în @rădina <ai%l%i.

Lără a ie-i din %m&ra t%fi-%rilor$ se apropie mai m%lt de %-ă -i încercă să a%dă ce se disc%ta înă%ntr%. ― . 05poi femeia sp%sese ce/a despre cheia de &oltă -i tot%l se schim&ase.angdon. 3a să /or&im despre cheia de &oltă. 5c%m$ asc%ns în înt%neric$ *ilas pri/i înă%ntr% pe f%ri-.angdon /or&ind c% femeia în &iro%. 3hiar dacT *a%ni?re ar fi fost c% ade/ărat :arele :aestr% al *tăre iei -i ar fi creat el îns%-i cheia de &oltă$ su" nici un motiv n% iA ar fi sp%s d%mitale %nde o po i găsi. =ac>%es *a%ni?re se afla -i el pe această listă. *c%zăAne pentr% %n momentD :aBordom%l rămase c% g%ra căscată: ― Sir? 9re&%ie să mă op%nD 2amenii ace-tia sînt. 3heia de &oltă a *tăre iei.eigh. ― :ă oc%p e%$ replică 9ea&ing -iAi făc% semn să iasă din încăpere.angdon$ care confirmă sp%sele l%i *ophie.. 03heia de &oltă e %nde/a în casă. .0 *trigătele de/eniseră -oapte. ― '% e o minci%nă$ . De aceea am /enit la tine. ― <RmQD iz&%cni sir ..eigh$ insistă profesor%l$ -tim %nde e asc%nsăD 9ea&ing păr% că se înmoaie p% in. 5tmosfera se calmase. <ezemat de per/az%l ferestrei deschise$ &ritanic%l se întoarse spre oaspe ii săi$ c% aceea-i expresie rigidă pe chip: ― *ă /ă a%d po/estea. 3% cîte/a clipe în %rmă$ înconB%rase clădirea -iAl /ăz%se pe .. Mi %-ile de sticlă f%seseră imediat închise.angdon$ deschisese %-ile de sticlă -i le cer%se celor doi să plece.. 3heia de &oltă dez/ăl%ie calea către cea mai 1# " .. !nainte de a re%-i să intre însă$ apăr%se %n indi/id c% cîrBe$ care ipase la . Dacă n% /or men iona între timp %nde se află cheia de &oltă$ /a intra peste ei -iAi /a o&liga să /or&ească. *ophie n% se clinti: ― 5/em informa ii despre la clef &e vo*te.eigh$ inter/eni . !n &iro%$ 9ea&ing făc%se ochii mari -i se &îl&îia s%rprins la c%lme: ― :are :aestr%H =ac>%es *a%ni?reHD *ophie înc%/iin ă$ con-tientă de -oc%l prin care trecea &ritanic%l: ― Dar nAai de %nde să -tii t% %na ca astaD ― =ac>%es *a%ni?re era &%nic%l me%. 9ea&ing se împletici$ spriBinind%Ase în cîrBe$ -i pri/i repede spre . :aBordom%l făc% %n pas spre ei: ― (leca i imediat sa% chem poli ia.sticlă ce dădea% spre pel%ză -i făc% semn spre spa i%l /erde de afară: ― +ă rog să /ă %rca i în ma-ină -i să pleca i. <RmQ se apropie însă c% pa-i hotărî i: ― (leca i imediatD *a% /ă /oi da. ― Miss 'e/e%$ am rămas fără grai. 9ea&ing se hol&ă la ea pre de cîte/a sec%nde -i apoi se strîm&ă: ― 2 încercare disperataD <o&ert -tie cît de m%lt am că%tatAo.e /a da cinci min%te.. 3e -ti i despre cheia de &oltăH !n t%fări-%l des de s%& fereastra l%i 9ea&ing$ *ilas strînse &ine pistol%l în mînă -i ar%ncă o pri/ire prin %-ile de sticlă. :are :aestr%H :iAe gre% săAmi -i imaginezD 9ea&ing rămase tăc%t o clipă$ gînditor$ -i apoi clătină din cap c% hotărîre: ― Dar tot n% se leagă. Dar. Dacă este ade/ărat$ at%nci îmi exprim regret%l pentr% pierderea d%mnea/oastrăD 9re&%ie să rec%nosc că$ în cadr%l cercetărilor mele$ am alcăt%it o listă c% oameni din (aris pe care îi &ăn%iam de implicare în acti/itatea *tăre iei din *ion.0 Era sig%r de asta. D%pă o clipă de tăcere înmărm%rită$ <RmQ se retrase ca %n cîine care tocmai a fost certat de stăpîn.

― 3ine altcine/aH +atican%l ca%tă de secole @raal%l. Cnei persoane în care -tia că poate a/ea încredere deplină. Cn%i mem&r% al familiei. ― Dar. 9ip%l acesta de infiltrare n% poate /eni decît din rînd%rile cel%i mai /echi d%-man al *tăre iei. 5poi$ de parcă ar fi fost prea isto/it pentr% a se mai p%tea ine pe picioare$ se pră&%-i în sca%n%l deAalăt%ri$ c% pri/irile pierd%te pe fereastră.. Este o tehnică pe care noi o folosim în l%pta împotri/a organiza iilor mafiote. Doc%mentele care înso esc @raal%l sînt explozi/e -i de secole întregi 1# Z . Decapitare. *ophie se apropie de el -iAi /or&i c% o /oce Boasă$ &lîndă: ― Finînd seama de sit%a ia dificilă a &%nic%l%i me%$ este posi&il ca$ în disperare de ca%ză$ să fi încercat să transmită secret%l c%i/a din afara *tNre iei. Britanic%l icni: ― 5t%nci loca ia cheii de &oltă ar fi pierd%tă pentr% totdea%naD ― Mi o dată c% ea$ însă-i loca ia *fînt%l%i @raal. !ntrAo astfel de sit%a ie %n%l dintre ei de/ine :are :aestr% -i apoi aleg %n alt sene-al căr%ia săAi împărtă-ească secret%l cheii de &oltă. 3% alte c%/inte$ dacă nici %n%l nAar fi di/%lgat secret%l -i dacă to i ar fi fost %ci-i.a miBloc n% poate fi decît o sing%ră for ă... (e lîngă &%nic%l me%$ alte trei personalită i pariziene a% fost asasinate în seara aceasta. 9oate lăsînd impresia că a% fost interogate. 'epoată sa% n%$ în nici %n caz n% p%teai primi o asemenea informa ie..angdon.. Dacă D3(= /rea să inter/ină as%pra %n%i astfel de gr%p$ îl ine în secret s%& s%pra/eghere -i asc%ltare l%ni de zile$ îi identifică pionii principali -i apoi intră în ac i%ne -iAi prinde pe to i în acela-i moment.de pre comoară a *tăre iei.ipsit de cond%cere$ gr%p%l n% se mai poate controla -i di/%lgă alte informa ii. Există trei sene-ali care c%nosc acela-i secret. ― Mi crezi că era%.. '% a/ea alte op i%ni. &îig%i 9ea&ingH ― *ene-alii$ încheie . .angdon. ― Domn%l *a%ni?re era pe moarte at%nci cînd iAa dez/ăl%itAo$ inter/eni .e (rie%rR de *ionD CităAte la mineD E% st%diez ordin%l ăsta de zeci de ani -i nAam p%t%t afla nici măcar n%mele %n%i sing%r mem&r% al să%D :i se pare de neconcep%t ca to i cei trei sene-ali -i :arele :aestr% să poată fi descoperi i -i %ci-i întrAo sing%ră zi. 9ea&ing păr% că se clatină s%& gre%tatea c%/intelor rostite de .. cine/a care a p%t%t descoperi atît de m%lte l%cr%ri despre confrerie. ― 3rede i că Biserica lAa %cis pe &%nic%l me%HD ― 'Aar fi pentr% prima data în istorie cînd Biserica ar %cide pentr% a se apăra. 5tît de ingenios este sistem%l lor. . !n acela-i mod. ― :N îndoiesc că informa iile a% fost o& in%te întrAo sing%ră zi$ îi replică *ophie. *e întrer%pse -i pe chip%l l%i palid apăr% expresia %nei noi spaime: ― . ― Dar cine/a capa&il de %n asemenea atac. c%mH '% este posi&il ca %n asasin să afle n%mele t%t%ror celor patr% mem&ri de /îrf din . :ai degra&ă pare o ac i%ne tip &-ca iter &ine p%să la p%nct.angdon îl pri/i %imit: ― Biserica.. Este posi&il ca cine/a să fi %rmărit ră&dător confreria -i apoi să fi atacat &r%sc$ sperînd că %n%l dintre cei patr% /a di/%lga loc%l %nde este asc%nsa cheia de &oltă. 9ea&ing încă n% părea con/ins. *ophie se %ită la amîndoi c% scepticism. ― Băn%iesc că nAai /ăz%t întreaga emisi%ne de -tiri$ sp%se *ophie.. ― Exact$ confirmă . ― Dar n% a/ea ne/oie de alte op i%niD replică 9ea&ing. ― Dar fra ii n% ar fi /or&it niciodatăD 5% B%rat să păstreze tăcereaD 3hiar -i în fa a mor ii.angdon.angdon..

*ophie îl pri/i în tăcere cîte/a clipe$ apoi se /ăz% -i ea ne/oită să se a-eze pe %n fotoli%. D%pă o l%ngă tăcere$ *ophie între&ă: ― Dar dacă Biserica este cea care a p%s la cale aceste atac%ri$ de ce ac ionează tocmai ac%mH D%pă atî ia aniH *tăre ia păstrează asc%nse doc%mentele *angreal -i deci n% constit%ie o amenin are imediată pentr% BisericăD 9ea&ing oftă adînc -i se întoarse spre . ― Miss 'e/e%$ rel%ă &ritanic%l$ Biserica -i confreria a% încheiat c% m%lt timp în %rmă o în elegere tacită: Biserica n% atacă *tăre ia$ *tăre ia păstrează asc%nse doc%mentele *angreal.0 *ophie părea că gînde-te la fel. ― 9%rn%rile de filde.de la .ar/ard teAa% cam înm%iat$ <o&ertD Da$ clericii de la <oma n%tresc o credin ă p%ternică$ datorită căreia pot face fa ă oricărei f%rt%ni ― incl%si/ %nor doc%mente care contrazic tot ce a% ei mai sc%mp în s%flet. ― Mi crezi că data aceasta se apropieH Mi că Biserica -tieH ― E doar o spec%la ie$ însă$ dacă ar fi a-a$ Biserica ar a/ea o moti/a ie p%ternică pentr% a orchestra %n atac menit să d%că la găsirea doc%mentelor înainte de a fi prea tîrzi%. 2 dată c% apropierea de o an%mită dată în istorie$ *tăre ia plăn%ie-te să r%pă tăcerea -i săA-i sa/%reze tri%mf%l$ făcînd p%&lice doc%mentele *angreal -i strigînd în cele patr% zări ade/ăr%l despre )is%s .angdon n%Ai /enea tot%-i să creadă ipoteza l%i 9ea&ing$ că Biserica ar fi în stare să omoare oameni de drag%l o& inerii acestor doc%mente. Dar ce te faci c% rest%l l%miiH 3%m rămîne c% cei care n% a% credin a lorH 3ei care$ /ăzînd haos%l -i /iolen a care domnesc azi în l%me$ se întrea&ă %ndeAi D%mneze%H 3ei care a%d despre scandal%rile din Biserică -i se întrea&ă cine sînt oamenii ă-tia care pretind că sp%n ade/ăr%l despre .eigh$ inter/eni .angdon: ― <o&ert$ pres%p%n că t% c%no-ti care este misi%nea finală a *tăre iei. ― 2 c%nosc$ răsp%nse el sim ind %n nod în gît at%nci cînd realiză implica iile acesteia. Lără îndoială$ a% fost comise crime -i pentr% m%lt mai p% in de atîtD ― Din experien a mea pot sp%ne că oamenii sînt disp%-i să facă m%lt mai m%lt pentr% a e/ita ceea ce le stîrne-te frica decît pentr% a o& ine ceea ceA-i doresc.ristos. 0)ndiferent care era miza. De ce ar uci&e prela ii catolici patr% mem&ri ai *tNre iei$ în încercarea de a găsi -i distr%ge ni-te doc%mente despre care cred că sînt doar ni-te minci%niH 9ea&ing chicoti încet. . ― Dar nAar fi oare posi&il ca mem&rii *tăre iei să fi fost %ci-i de cine/a din afara BisericiiH 3ine/a care n% -tie ce este @raal%l c% ade/ăratH 3%pa din care a &ă%t )is%s ar p%tea constit%i$ la %rma %rmei$ o comoară de in/idiat.cler%l ca%tă să le distr%gă. .angdon a/ea neplăc%ta impresie că ra ionament%l l%i 9ea&ing era corect. *imt disperare în acest atac as%pra *tăre iei. ― . ― ! i sp%n e% ce sAar întîmpla dacă doc%mentele ar ie-i la i/eală$ rel%ă 9ea&ing. !l c%no-tea pe no%l papă -i pe m%l i dintre cardinali -i -tia că to i era% persoane prof%nd spirit%ale$ care nAar fi acceptat niciodată asasinat%l. 1# 9 .ristos -i tot%-i mint pentr% a asc%nde fărădelegile comise de propriii lor preo iH 3%m rămîne c% oamenii aceia$ <o&ert$ dacă apar do/ezi -tiin ifice care demonstrează că po/estea sp%să de Biserică despre )is%s este incorectă -i că n% e$ de fapt$ altce/a decît o po/este &ine ticl%ită$ cea mai mare minci%nă ar%ncată /reodată în fa a omeniriiWH (rofesor%l n% îi răsp%nse. Dar confreria a n%trit dintotdea%na ideea de a dez/ăl%i la %n an%me moment dat secret%l. +atican%l sAar /edea confr%ntat c% o criză fără precedent din cei do%ă mii de ani de existen ă.angdon$ arg%ment%l tă% e paradoxal.%i .

5c%m$ că am trec%t în Era +ărsător%l%i$ p%tem sp%ne că Ji%a de 5poi a /enit. Ent%ziasm%l din ochii l%i 9ea&ing se e/aporă: ― 3heia de &oltă se află întrAo &ancăH 1. ― Biserica n%me-te această perioadă de tranzi ie Ji%a de 5poi.angdon sim i %n fior. *ophie îl pri/i c% scepticism: ― 5dică sfîr-it%l l%miiH 5pocalipsăH ― '%$ îi răsp%nse . 9ea&ing o l%ă -i o st%die cîte/a clipe. ― *%persti iileH ― Din p%nct%l de /edere al profe iilor$ ne aflăm în prezent întrAo epoca de %ria-e transformări. (rin %rmare$ Era (e-tilor a fost o epocă a fer/entelor sentimente religioase. 5sta e o gre-eală frec/ent întîlnită. Mi chiar dacă n% c%noa-te data exactă$ s%persti iile pot împinge cler%l la ac i%ne. Dacă Biserica are informa ii despre o e/ent%ală dată precisă$ apropiată$ sa% dacă doar î-i face griBi în temei%l pofe iilor astrologice ― n% -ti%. Dar calendar%l act%al n% coincide perfect c% semnele astrologice$ a-a încît predic iile se referă la o perioadă incertă. E/ident$ neAam în-elat. 5m intrat de c%rînd întrA%n no% mileni% -i$ o dată c% acest prag$ sAa încheiat &imilenara Eră a (e-tilor$ pe-tele fiind$ totodată$ sim&ol%l l%i )is%s.― 3rezi că Biserica a re%-it să o& ină do/ezi concrete ale respecti/ei date /izate de confrerieH ― De ce n%H Dacă a re%-it să descopere identită ile mem&rilor$ at%nci c% sig%ran ă a iz&%tit să le afle -i plan%rile. 3% mi-cări încete$ *ophie scoase cheia a%rie din &%z%nar -i iAo întinse &ritanic%l%i. 9ransformarea ideologică este co/îr-itoare -i se petrece chiar în zilele noastre. Mi$ crede iAmă ― adă%gă 9ea&ing încr%ntînd%Ase ― dacă +atican%l găse-te @raal%l$ îl /a distr%ge imediat. 0 . :aBoritatea speciali-tilor ― -i e% mă n%măr printre ei ― a% pres%p%s că dez/ăl%irea /a coincide c% treAcerea în no%l mileni%. (rofe iile astrologice n%Al interesaseră niciodată prea m%lt -i n% le acordase o credi&ilitate deose&ită$ dar -tia că în cadr%l Bisericii era% oameni care credea% c% toată fiin a în ele. 5tît doc%mentele$ cît -i relic/ele :ariei :agdalena.angdon. 5-a c%m -ti% to i cei care st%diază sim&olistica$ esen a zodiei (e-tilor s%s ine ca om%l%i tre&%ie s' i se s un' ― de către o p%tere mai înaltă ― ce an%me să facă$ fiindcN el n% este capa&il să gîndească de %n%l sing%r. Mi at%nci$ dragii mei$ toate do/ezile /or fi pierd%teG Biserica î-i /a fi cî-tigat l%pta de rescriere a istoriei pe care o poartă de milenii. 5c%m intrăm însă în Era +ărsător%l%i$ al cărei ideal afirmă că om%l /a afla a&ev'rul -i /a de/eni capa&il să gîndească sing%r. ― :%l i istorici ai @raal%l%i$ ada%gă 9ea&ing$ cred că ― &ac' *tăre ia are de gînd să dez/ăl%ie ade/ăr%l ― acest moment al istoriei ar fi %n%l cît se poate de potri/it. . Mi nici n% mai contează. 5de/ărata fa ă a trec%t%l%i /a fi -tearsă pentr% totdea%na. :%lte religii amintesc de Ji%a de 5poi$ dar sintagma n% se referă la sfîr-it%l l%mii$ ci la finele erei act%ale$ Era (e-tilor$ care a încep%t o dată c% na-terea l%i )is%s$ a d%rat do%ă mii de ani -i sAa încheiat o dată c% trecerea în no%l mileni%. 5m&ele scenarii ar p%tea explica %n e/ent%al atac al Bisericii împotri/a *tăre iei din *ion. ― D%mneze%leD *igili%l *tare ieiD De %nde ai cheia astaH ― :iAa datAo &%nic%l în seara asta$ înainte de a m%riD ― E cheia %nei &isericiH *ophie trase adînc aer în piept: ― 3heia aceasta permite acces%l la cheia de &olta. 3ap%l l%i 9ea&ing z/îcni în s%s -i pe chip i se a-tern% o expresie de totală neîncredere: ― )mposi&ilD 3e &iserică miAa scăpatH 5m că%tat în toate &isericile din Lran aD ― '% e întrAo &iserică$ ci întrAo &ancă el/e iană.

)a cheia de &oltă. 3ăpitan%l n% se arătă nici pe departe atît de m%l %mit pe cît crez%se 3ollet că /a fi. 9ea&ing se apropie de ei$ pri/ind%Ai ca trăsnit: ― (rieteni$ tre&%ie să facem ce/aD 3heia de &oltă e în pericolD 5/em datoria de a o proteBa. !-i scoase re/ol/er%l din &%z%nar$ îi ridică piedica -i porni c% pa-i %-ori pe c%loar. Dacă mai există -i alte cheiH L%rate$ poate$ de la sene-alii asasina iH Dacă Biserica are acces la &ancă$ a-a c%m a i a/%t /oi. 5/ea% să înconBoare casa în n%mai cîte/a min%te.0 3ei -ase agen i ai săi se a-ezară în dispoziti/$ pe toată l%ngimea gard%l%i. ― 3eH D 5 i scosAo din asc%nzătoarea eiH D ― '%A i face griBi$ îl lini-ti .ocotenent%l 3ollet se oprise în capăt%l aleii de acces către re-edin a l%i 9ea&ing -i pri/ea clădirea masi/ă. *e pregătea săAl s%ne pe Lache$ cînd se a%zi soneria telefon%l%i să%. De-i n% p%t%se a%zi decît fragmente disparate din disc% ia celor dină%ntr%$ c%/intele 0cheie de &oltă0 răz&ăt%seră de m%lte ori prin fereastra închisă.angdon nici n% ar fi p%t%t alege %n loc mai nimerit %n%i atac prin s%rprindere. B%nă asc%nzătoare. 3a o panteră careA-i pînde-te prada$ *ilas se apropie de %-ile de sticlă.. ― Cnde e-ti ac%m$ locotenent 3olletH !i dăd% adresa -i contin%ă: ― (roprietatea apar ine %n%i cetă ean &ritanic$ pe n%me 9ea&ing.trem de sig%r$ sperD ― (ăi$ replică profesor%l fără aA-i p%tea re ine zîm&et%l$ depinde de cît de des măt%ri pe s%& di/anD +înt%l se înte ise -i$ ghem%it lîngă zid%l castel%l%i$ *ilas î-i strînse s%tana pe lîngă corp. ― !n seif%l unei "'nci?! Britanic%l clătină din cap energic: ― E imposi&ilD 3heia de &oltă este asc%nsă s%& semn%l <ozei. '% era% înc%iate$ a-a că le deschise$ se strec%ra înă%ntr% -i le închise în %rma sa. ― 2. 3heia de &oltT se află întrA%n loc sig%r.angdon..angdonH ― +or&ea i la telefon -i. 1 .angdon a parc%rs o distan ă considera&ilă pînă aici -i /ehic%l%l c% care a /enit se află dincolo de poartă$ n% sînt semne de pătr%ndere for atăG pesemne că îl c%noa-te 1. 63 .0 5c%m$ . . ― Exact..angdon -i ceilal i se retrăseseră &r%sc întrAo altă cameră$ d%pă ce stinseseră toate l%minile din &iro%. 2chii &ritanic%l%i părea% gata săAi sară din cap: ― 5dică ai v'zut cheia de &oltăHDD *ophie înc%/iin ă: ― 5m fost la &ancă.angdon. 0)zolată. 0E înă%ntr%D0 3%/intele !n/ă ător%l%i îi re/eniră în minte: 0D%Ate la 3hNtea% +illete. ― 3înd /or aB%nge ei$ /a fi prea tîrzi%$ replică *ophie$ pentr% că noi am l%at cheia de &oltă de acolo. '% răni pe nimeni. . Era a-ezată întrAo caseta din lemn de trandafir pe capac%l căreia e incr%stată o roză c% cinci petale. ― De ce mie n% miAa zis nimeni că a/em /e-ti despre .. DintrAo altă încăpere$ se a%zea% /oci înă&%-ite. !nt%necată.― !ntrA%n seif$ inter/eni .

angdon în /izor%l armei.ocotenenteD se a%zi glas%l %n%ia dintre oamenii săi$ care se apropia în f%gă.*.0 !n poli ie$ ezitările în arestarea %n%i s%spect î-i a/ea% loc%l doar at%nci cînd apăr%seră %nele s%spici%ni c% pri/ire la /ino/ă ia acest%ia.angdon are %n ostatic înă%ntr%H Dacă ne /ede -i decide să plece pe BosH 9re&%ie să ac ionam acum! 2amenii mei sînt pe pozi ii$ gata de atacD ― . '%mere de înmatric%lare indica% fapt%l că era o ma-ină închiriată. )nterpol$ tele/izi%ne. ― (ro&a&il că a-a a aB%ns .pe proprietar.. 1 . De-i cele&r% pentr% instinct%l l%i care n% dădea gre-$ căpitan%l era rec%nosc%t -i pentr% orgoli%l l%i nemăs%rat. )ar el$ 3ollet$ tre&%ia doar să ină prada în -ah pînă cînd /enea -ef%l să se eriBeze în ero%l zilei. 'ici măcar marele Bez% Lache n% /a scăpa prea %-or -i ne-ifonat$ dacă se /a do/edi că afi-ase pe ecrane fig%ra %n%i respectat profesor american$ ac%zînd%Al de crimă$ cînd ade/ăr%l era c% tot%l alt%l. Era caldă încă. 0Lache /rea să facă el îns%-i arestarea. ― *osesc imediat$ îi sp%se Lache. (atr% dintre noi a% cara&ine$ iar rest%l$ re/ol/ere. Cn alt agent îi făc% semn să pri/ească spre gard: ― . Băn%ind acest l%cr%$ *a%ni?re ar fi p%t%t lăsa poli iei mesaB%l: 0(.ocotenente$ ia %ita iA/ă aici$ la pîlc%l de copaci din capăt%l aleii$ îi sp%se întinzînd%Ai %n &inocl%. 3ăpitan%l depă-ise toate limitele în încercarea de aAl prinde pe american ― surveillance cac!-e. 1. !nmărm%rit$ 3ollet î-i p%se telefon%l în &%z%nar. Dar în minte îi /eni imediat -i o a do%a explica ie posi&ilă: 03ontrol%l pierderilor. Dacă î-i dăd%se seama că gre-ise$ era firesc săAi ceară ac%m l%i 3ollet să n% treacă la ac i%ne.angdon aici.ocotenent 3ollet$ ai să a-tep i sosirea mea înainte de a face /reo mi-care. ― 5-tepta iAmăD ― 3ăpitane$ dar dacă . Lache făc%se cele mai extra/agante pres%p%neri în încercarea de a explica strania p%rtare a l%i *ophie 'e/e%$ mergînd chiar pînă la a &ăn%i că femeia ― %nica mo-tenitoare a l%i *a%ni?re ― î-i con/insese i%&it%l$ pe .0 3ollet era însă sig%r că alta tre&%ie să fie explica ia. '% face i nici o mi-care. *ophie 'e/e% părea o persoană m%lt prea integră pentr% a se implica în ni-te ac i%ni atît de Bosnice.angdon. !n pl%s$ dacă american%l era ne/ino/at$ se explica astfel %n%l dintre cele mai &izare paradox%ri ale acest%i caz: de ce îl aB%ta *ophie 'e/e%$ ne oata /ictimei$ pe pres%p%s%l asasin să scapeH 3omportament%l ei ar fi de în eles însă dacă femeia ar -ti că ac%z iile împotri/a profesor%l%i era% false.0 D%pă ce împînzise ecranele tele/izoarelor c% fig%ra l%i . găse-teA1 pe <o&ert . *%nă la compania de închirieri$ îi cer% locotenent%l agent%l%i. 0*ă ai&ă oare Lache d%&ii pri/ind implicarea l%i . 0De ce mama drac%l%i îmi cere Lache să a-teptH0 Dar în sinea l%i -tia deBa răsp%ns%l. 3ollet rămase c% g%ra căscată: ― Dar$ căpitane$ /e i face do%ăzeci de min%te pînă aiciD 9re&%ie să ac ionăm imediatD !l am s%& s%pra/eghere. :ă oc%p personal de pro&lema asta. E %n ordinD Mi închise. *întem opt oameni în total.angdon$ /oia ac%m ca -i el să ai&ă parte de aceea-i p%&licitate. 5m găsit o ma-inăD 3ollet îl %rmă în f%gă /reo cincizeci de metri$ pînă la o c%r&ă largă în alee. 5colo$ asc%ns printre t%fi-%ri aproape în întregime$ se afla %n 5%di negr%.angdon$ săAl %cidă pe &ătrîn pentr% a p%ne mîna mai repede pe mo-tenire. ― . 3olet îi pipăi capota. Cltim%l l%cr% careAi mai tre&%ia căpitan%l%i ac%m era ca locotenent%l să% să dea &%zna în casa %n%i ne/ino/at cetă ean &ritanic -i săAl ia pe .angdonH0 @înd%l era înspăimîntător.. 5flă dacă ma-ina a fost f%ratăD ― Da$ domn%le. Ba chiar fier&inte.

eonardo.0 ― Deschide capac%l$ -opti *ophie. !-i trec% palma peste capac%l l%str%it$ sim ind text%ra florii: ― <oza$ -opti el. B%nic%l%i mei îi plăcea să constr%iască asemenea o&iecte.angdon$ aB%tînd%Ai$ de fapt$ să f%gă. 0Desig%rD0 +ăz%se -i el schi ele -i plan%rile l%i . De ceas%l <olex.angdon -i 'e/e% să părăsească &anca$ remarcă agent%l. 5ni deAa rînd%l &ăt%se &isericile -i catedralele$ plătind pentr% acces special$ -i analizase s%te de arcade sit%ate s%& rozare$ că%tînd cheia de &oltă. )ar ceea ce /ăz% acolo îl lăsă c% g%ra căscată. . !n ci%da z&or%l%i lin$ episcop%l 5ringarosa strînse în mînă p%nga pe care o a/ea pregătită pentr% caz%l în care îi era ră% de a/ion. 03heia către *fînt%l @raal se află în acest cilindr%. 3ît de neră&dător era să plece.3ollet aB%stă &inocl%l -i pri/i în direc ia indicată. Dincolo de cot%l aleii$ treptat$ sil%etele /erz%i ale copacilor îi intrară în cîmp%l /iz%al. 0*it%a ia în (aris a l%at o întorsăt%ră extrem de %rîtă. 0Dar cineH Mi de ceH0 (oate că tot%-i acesta era moti/%l pentr% care Lache îi interzisese să ac ioneze. 5sc%nsă &ine în /egeta ia deasă$ era o f%rgonetă &lindată.0 9ea&ing ridică c% griBă criptexA%l din casetă. 64 9ea&ing -edea pe di/an$ inea în &ra e caseta din lemn de trandafir -i îi admira incr%sta iile delicate. ― :i se pare clar că asta e modalitatea prin care a% re%-it . )dentică într% tot%l c% cea pe care el îns%-i o lăsase să plece de la sedi%l &ăncii el/e iene$ ce/a mai de/reme. ― (roiectat -i constr%it d%pă o schi ă din B%rnalele l%i da +inci$ îi sp%se *ophie.angdon -i 'e/e% a% /enit aici c% f%rgoneta &lindată$ al c%i este 5%diA%l negr%H0 .0 Sir . (ri/ea pierd%t cilindr%l de piatră$ alcăt%it din disc%ri interconectate. *ing%r în ca&ina$ 5ringarosa î-i răs%cea inel%l de a%r pe deget$ încercînd săA-i domolească senza ia de frică -i de disperare. 0Dar dacă .ocotenent%l rămăsese fără grai. 09răiesc cea mai stranie -i mai incitantă noapte a /ie ii mele. 3on/ersa ia telefonică pe care o a/%sese c% (aris%l n% dec%rsese deloc a-a c%m sperase el.0 închizînd ochii$ episcop%l rosti în gînd o r%găci%ne pentr% ca Bez% Lache să găsească modalitatea de a o remedia. 3înd$ în sfîr-it$ zări o&iect%l din interior$ î-i dăd% seama &r%sc că n% p%tea fi altce/a decît cheia de &oltă. !-i aminti de -ofer%l f%rgonetei. 0'% mă gră&iD0 D%pă mai &ine de zece ani în care că%tase cheia de &oltă$ /oia să sa/%reze fiecare nanosec%ndă din acest moment. 6 . 0La clef &e vo*te ― o piatră %nghi%lara s%& semn%l rozei. Britanic%l s%rîse. 3ollet se r%gă ca aceasta să fie doar o &izară coinciden ă$ de-i -tia că ade/ăr%l era c% tot%l alt%l.0 3% mi-cări încete$ deschise închizătoarea capac%l%i -i îl ridică.a s%te de 8ilometri depărtare spre s%d$ %n a/ion charter Beechcraft Baron #Z s%r/ola :area 9ireniană.eigh se sim ea ca %n fraier. (oate căpitan%l î-i dăd%se seama că în toată afacerea asta era% implicate mai m%lte persoane. Dispoziti/%l i se părea ci%dat de familiar. De-i ha&ar nAa/ea c%m săAl deschidă$ a/ea impresia că îns%-i destin%l să% se află 1. <oza e &%sola ce arată calea. 0)ar e% nAam /erificat compartiment%l pentr% marfăD0 5proape ne/enind%Ai să creadă$ î-i dăd% seama că o persoană din cadr%l &ăncii min ise poli ia c% pri/ire la *ophie -i . 0<oza este :aria :agdalena -i *fînt%l @raal.

5poi în fa a ochilor l%i tot%l se făc% negr%. . Era o mică &%că ică de lemn$ ca o piesă dintrA%n p%zzle. +enită parcă de nicăieri$ o iz&it%ră în moalele cap%l%i îl făc% să aterizeze direct în gen%nchi. esen a legendei @raal%l%i: ". !-i trec% deget%l peste marginea netedă a intarsiei$ între&înd%Ase dacă n% c%m/a ar p%tea desprinde trandafir%l$ dar îm&inarea era perfectă.angdon pri/i adîncit%ra în care f%sese floarea. *e întoarse$ dar n% zări nimic în înt%neric. 5colo$ gra/ate în lemn$ scrise de mînă$ se afla% patr% rînd%ri de text întrAo lim&ă pe care nAo mai întîlnise.. (ro&a&il că maBordom%l l%i 9ea&ing trec%se pe acolo. '% t% găse-ti @raal%l$ el te găse-te pe tine. c9est le Saint:5raal 3ui vous trouve. 5poi dezdoi agrafa -i$ c% mi-cări atente$ introd%se %n capăt în ca/itate -i împinse %-or. !nchise caseta -i examină din no% trandafir%l incr%stat. 5c%m$ aceste d%&ii dispăr%seră pentr% totdea%na. !-i îndreptă din no% pri/irea spre caseta din lemn.0 Mi$ incredi&il$ în noaptea asta$ cheia aflării *fînt%l%i @raal îi apăr%se în prag%l %-iiD !n timp ce *ophie -i 9ea&ing st%dia% criptexA%l disc%tînd despre disc%ri$ o el -i gîndind%Ase care ar p%tea fi parola$ profesor%l l%ă caseta -i se apropie c% ea de o masă &ine il%minată$ pentr% a o examina îndeaproape.iterele îmi par semitice$ -i tot%-i n% rec%nosc lim&aD0 2 mi-care &r%scă în spatele l%i îl l%ă prin s%rprindere.0 . 4 . 0. (%tea a%zi aie/ea c%/intele stră/echi. De-i n% a/ea c%no-tin e /aste în domeni%l l%crării lemn%l%i sa% al mo&ilier%l%i intarsiat$ î-i aminti cele&r%l plafon casetat al %nei mînăstiri de lîngă :adrid din care$ la trei secole d%pă constr%c ia sa$ plăcile din ta/an încep%seră &r%sc să cadă$ re/elînd textele sacre scriBelate de căl%gări pe ghips%l de dedes%&t. 3îte/a dintre c%/intele rostite de &ritanic$ ce/a mai de/reme$ îi răs%na% -i ac%m ci%dat în minte. 'ici %n orifici%. 'ici măcar lama %n%i c% it n% ar fi încăp%t între floare -i adîncit%ra în care era montată. 03heia către @raal este asc%nsă s%& semn%l <ozei. 0'% trece dintrAo parte în alta.%ă agrafa$ se întoarse la c%tie$ o deschise -i st%die din no% orifici%l. 65 De-i l%cra în poli ie$ *ophie 'e/e% n% f%sese niciodată amenin ată c% arma 1. *ecret. 9randafir%l din lemn ie-ise din loca-%l l%i -i se afla ac%m pe masă. :%t de %imire$ .. 0*%& roză. )mediat a%zi c%m ce/a cade pe masă -i închise capac%l pentr% a /edea ce este.asc%ns înă%ntr%. !n cădere$ i se păr% că zăre-te o &izară fantomă al&icioasă aplecată deas%pra l%i c% o armă în mînă.0 (%se c%tia pe masă -i$ pri/ind în B%r$ /ăz% %n teanc de coli prinse c% o agrafă de &iro%. 'eted. Su" Eosa.angdon îndreptă caseta spre l%mină -i st%die trandafir%l incr%stat. !n momentele de deznădeBde$ se între&ase adesea dacă /a /edea /reodată înc%n%narea că%tărilor sale. !nclinîndAo pe o parte -i pe alta$ la %n moment dat o rază de l%mină se reflectă în ceea ce părea a fi %n min%sc%l orifici% aflat pe dos%l capac%l%i. Deschise c%tia -i examină interior%l capac%l%i.ous ne trouvez as le Saint:5raal. (ri/i din no% trandafir%l de pe capac.0 2 &%fnit%ră %nde/a pe hol îi atrase aten ia.

Mi -chiopătezi. ― Mti i pentr% ce am /enit$ sp%se căl%găr%l c% o /oce răg%-ită. *ophie n%A-i p%tea da seama cine ar p%tea fi indi/id%l$ dar dintrAo dată acordă ce/a mai m%ltă considera ie ipotezei emise de 9ea&ing$ că în spatele întreg%l%i complot se afla Biserica. *ophie n% p%tea decît să pri/ească deznădăBd%ită c%m 5l&inos%l întinde &ra %l pentr% a în-făca criptexA%l. 3îrBa îi al%neca s%& el -i tr%p%l i se înclină spre dreapta. ― +ezi că este gre%$ îl pre/eni infirm%l. Dacă n%Al iei ac%m$ miAe teamă că am săAl scap$ mai ada%gă om%l$ al căr%i &ra încep% să trem%re /iolent. ― 'Ao să re%-e-ti niciodată$ declară 9ea&ing. ― @raal%l e nepre %itD ― *îngerezi$ remarcă 9ea&ing calm$ făcînd semn spre glezna dreaptă a căl%găr%l%i$ pe care se /edea c%m se sc%rge %n firicel de sînge. 5c%m$ dăA mi cheia de &oltăD ― Mtii despre cheia de &oltăH ― '% te pri/e-te pe tine ce -ti% e%. !nainte ca *ilas să î-i poată ridica pistol%l pentr% a trage din no%$ gheata femei i se înfipse s%& maxilar.― pînă în noaptea asta. ― 3a -i tine$ replică 5l&inos%l -i îi arătă cîrBele spriBinite de di/an. *ophie -i 9ea&ing -edea% pe di/an$ c% mîinile ridicate$ a-a c%m le cer%se intr%s%l.al&inos c% păr l%ng -i al&. 5cesta i se adresă pe %n ton sfidător: ― 'Aai să fii în stare săAl deschiziD ― !n/ă ător%l me% e foarte în elept$ replică 5l&inos%l făcînd %n pas spre ei$ c% arma îndreptată cînd spre %n prizonier$ cînd spre celălalt. (ri/irea căl%găr%l%i se fixă imediat pe criptexA%l din poala &ritanic%l%i. 0'%mai cei merit%o-i pot deschide piatra. !n aceea-i clipă$ cîrBa care al%necase păr% să accelereze %imitor -i schi ă %n arc de cerc prin aer$ spre picior%l l%i *ilas. 9ea&ing se prinse c% mîna dreaptă de %na dintre cîrBe$ iar c% stînga l%ă criptexA%l.angdon zăcea pe podea$ gemînd. !n timp ceAl a-tepta pe Lache$ ren%n ase deBa la /is%l de aAl 1. B%&%it%ra îi trimise %n /al de adrenalină în /ene. <e/ol/er%l în ea/a căr%ia pri/ea ac%m era in%t de mîna palidă a %n%i %ria. 0Cnde nai&a o fi ac%m maBordom%l l%i 9ea&ingH0 se între&ă *ophie. 0'%D0 3ăl%găr%l se repezi să prindă cilindr%l -i$ în mi-care$ arma î-i pierd% inta. (refer ca nimeni să n% facă mi-cări &r%-te.0 0Doar D%mneze% hotără-te cine e merit%os -i cine n%0$ î-i sp%se *ilas. . !n/e-mîntat întrAo s%tană de lînă$ legată în B%r%l miBloc%l%i c% o f%nie$ părea %n căl%găr medie/al. . *ilas căz% în gen%nchi$ iar fier%l asc% it m%-că -i mai ră% din picior%l l%i. 2chii l%i ro-iatici a/ea% o că%tăt%ră înfrico-ătoare$ nepămînAtească. <idicînd%Ase c% gre% de pe canapea$ rămase în picioare$ de-i se clătina %-orG inea cilindr%l gre% în mîna stîngă -i c% cealaltă se spriBinea în cîrBe. <idicăAte încet -i dăAmiAoD ― E% chiar mă ridic mai gre%D ― 9ocmai. 5rma &%&%i as%rzitor -i se descărcă$ iar glon %l se înfipse stingher$ în pardoseală. )nfirm%l se înclină spre dreapta$ iar &ra %l l%i stîng z/îcni spre spate -i cilindr%l îi căz% din mînă$ pe canapea. :ii de ace i se înfipseră în carne at%nci cînd cîrBa iz&i c%rea%a cilice -i epii ei metalici îi sfî-iară rana deBa deschisă. *ilas făc% repede %n pas înainte pentr% a ap%ca piatra -i$ în aceea-i clipă$ &ătrîn%l î-i pierd% echili&r%l. # .eigh.a capăt%l aleii$ 3ollet a%zi foc%l de armă. 02are n% lAa a%zit pe <o&ert căzîndH0 ― 3ine e !n/ă ător%l tă%H (oate că p%tem aB%nge la o în elegere c% el$ îi prop%se sir . Dar cheia de &oltă încep%se să se depărteze de el. 3ăl%găr%l se apropie$ c% re/ol/er%l îndreptat spre cap%l &ritanic%l%i.

5l l%i oareH Cn ciocan pne%matic îi pisa de zor cap%l în drept%l cefei. 9otodată$ a%zise -i strigăt%l de d%rere. !n &ăr&ie a/ea o tăiet%ră %rîtă$ iar deas%pra coapsei drepte$ s%tana îi era îm&i&ată de sînge. 5lte /oci. 5m intit &ineD . Dar mai -tia -i că$ dacă mai a-tepta încă o sec%ndă$ întreaga sa cariera în poli ie a/ea sa de/ină o chesti%ne de domeni%l trec%t%l%i. . :i-care.angdon se întoarse c% gre% spre *ophie: ― 3ine e ăstaH Mi ce sAa. . de %nde ai -ti%tH 9ea&ing rînBi: ― 3re-tinism%l e domeni%l me% de st%di%$ <o&ert$ -i sînt %nele secte care î-i afi-ează deschis crez%l. !l p%rta pe coapsă. :aBordom%l nă/ăli în încăpere. îi explică sir . .aresta el în persoană pe . 5%zise cîte ce/a despre asemenea c%rele.angdon înregistrase &%&%it%ra armei. Cnde/a$ în apropiere$ cine/a /or&ea. ― 2 c%rea sa% &rî% al Disciplinei. ― Cnde mama drac%l%i ai fostHD 5sta f%sese /ocea f%rioasă a l%i 9ea&ing. 0Cn foc de armă sAa a%zit din interior%l %nei case partic%lare -i d%mneata ai a-teptat lini-tit în capăt%l aleiiHD0 3ollet -tia că ratase ocazia %n%i atac prin s%rprindere. D%pă c%m se /ede$ adă%gă el$ arătînd c% cîrBa spre sîngele ce -iroia prin s%tana căl%găr%l%i. ― Cn ceH 9ea&ing îi arătă &rî%l de pînză c% spini metalici mînBi i de sînge$ aflată lîngă căl%găr$ pe podea. 3ap%l îl d%rea îngrozitor.angdon$ dar ― nai&a săAl iaD ― în nici %n caz n% a/ea de gînd să permită ca$ din ca%za orgoli%l%i nemăs%rat al căpitan%l%i$ să se trezească el ac%zat de negliBen ă profesională. întîmplatH 9ea&ing se apropie -chiopătînd: ― 5i fost sal/at de %n ca/aler înarmat c% o spadă 0made &Q0 5cme 2rthopedicD 5merican%l făc% ochii mari$ dar ren%n ă să se chin%ie să mai priceapă ce/a -i dăd% să se ridice. ― 2p%s Dei$ -opti profesor%l$ amintind%A-i de recent%l scandal din presă$ 1. ― 3e sAa întîmplatH 2h$ D%mneze%leD 3ine mai e -i ăstaH 3hem poli iaD ― (e moa-AtaD '% chemi nici o poli ieD LăAte -i t% %til -i ad% ce/a c% care săAl legăm pe monstr%l ăstaD ― Mi p% ină ghea ă$ strigă *ophie în %rma l%i.angdon le-ină din no%. ― Băie i$ intrămD Cnde/a$ întrA%n col al creier%l%i să% nă%cit$ <o&ert . 9reptat$ pri/irea i se limpezi -i zări forma care zăcea pe podea. *ophie p%se pe %măr%l l%i mîna careAi trem%ra$ dar care în acela-i timp era hotărîtă: ― 5i p% ina ră&dare$ <o&ertD ― :ă tem$ contin%ă 9ea&ing să peroreze$ că tocmai iAam demonstrat prietenei tale care este nefericit%l a/antaB al condi iei mele: toată l%mea mă s%&estimeazăD !n timp ce încă mai stătea pe di/an$ .eigh..angdon îl pri/i pe căl%găr%l întins pe Bos -i încercă săA-i dea seama ce se întîmplase. . 05m oare /edeniiH0 9r%p%l masi/ al %n%i căl%găr al&inos era legat c% &andă adezi/ă$ iar g%ra îi era ast%pată c% acela-i material. ― 2m%l p%rta %n cilice. 5c%m era întins pe di/an. ― Dar c%m... Mi el părea că tocmai î-i /ine în fire. *ophie îi inea la cap o p%ngă c% ghea ă.angdon î-i fric ionă cap%l..

!nainte ca *ophie sa% 9ea&ing să ap%ce săAi răsp%ndă$ o mare de sirene -i l%mini ale ma-inilor de poli ie se re/ărsă la poalele deal%l%i -i încep% să %rce aleea spre casă. . Sir . BC359K<)E. B)B. M2(<2'.5<.. 5gen ii înainta% c% preca% ie -i /iteză$ &locînd toate posi&ilele ie-iri..care implicase o serie de c%nosc% i oameni de afaceri din Boston$ mem&ri ai 2p%s Dei. Era %n fel de interfon. 9ea&ing st%dia îndeaproape &%cata de pînză însîngerată. ― )ntarsia asc%ndea %n text care era gra/at pe capac.)29E3K0 0MopronD0 !n cîte/a sec%nde$ 3ollet era deBa Bos$ trăgînd%Al d%pă el pe %n%l dintre agen i.eigh 9ea&ing c% armele în mîini. nimic. Deloc s%rprinzător$ presa î-i m%tase repede aten ia as%pra celorlal i mem&ri ai sectei. 3% re/ol/er%l în mînă$ locotenent%l dăd% semnal%l. Cn dormitor gol.. 5c%za iile se do/ediseră a fi false.eigh se încr%ntă: ― (rieteni$ se pare că tre&%ie să l%ăm o decizie. *e repezi la el -i rămase c% mîna s%spendată în aer$ deas%pra celor zece &%toane etichetate: 0B)<2C. +ocile încetară &r%sc$ în loc%l lor răs%nînd %n h%r%it ci%dat$ ca de motor. Mi de data asta tre&%ie sAo l%ăm repedeD 66 3ollet -i agen ii săi se năp%stiră în casa l%i sir . *(K. prec%m era cel care zăcea ac%m pe podea.. BE3)0.a fel ca m%l i al i mem&ri ai sectei$ a/ea% o implicare dest%l de red%să în acti/ită ile 2p%s Dei -i n% practica% mortificarea corporalăG era% catolici fer/en i$ so i -i părin i de/ota i$ cetă eni one-ti -i serio-i.angdon încă n%A-i re/enise în totalitate pentr% a se mai gîndi la a-a ce/a. (ipăi peretele de lîngă %-ă$ găsi întrer%pător%l -i aprinse l%mina.. Cnii colegi îi ac%zaseră în mod p%&lic că$ pe s%& cost%mele sc%mpe la trei rînd%ri$ p%rta% cilice.K92<)E. !n timp ce se apropia de %ltim%l dormitor$ 3ollet /ăz% că %-a acest%ia era larg deschisă.... <ăs%cind%Ase -i dînd &%zna în cameră$ %rmat de gr%p%l de agen i$ 3ollet î-i a inti arma spre. ― Dar de ce ar încerca 2p%s Dei să găsească *fînt%l @raalH . Cmăr la %măr$ tra/ersară în f%gă pel%za din spatele casei -i aB%nseră c% răs%flarea tăiată în fa a %n%i -opron ponosit. (<)'3)(5. .... *ophie se apropie de masa pe care se afla caseta: ― <o&ert$ ce e astaH MiAi arătă mic%l trandafir desprins de pe capac.. 0De %nde drac%W a%d ma-inaH0 0D2<:)92<C. 5cestea părea% a /eni din dormitor%l aflat la capăt%l %n%i c%loar intermina&il. " . !nainte de a intra$ 1. 9oate încăperile părea% p%stii.. @ăsiră %rma %n%i glon în podea%a salon%l%i$ semne ale %nei l%pte$ p% in sînge$ %n fel de c%rea ci%dată c% spini metalici -i o rolă de &andă adezi/ă pe B%mătate cons%mată. (e cînd /oia săA-i împartă oamenii în do%ă echipe pentr% a cerceta s%&sol%l -i teren%l din spatele casei$ a%zi ni-te /oci la etaB: ― *înt s%sD Crcînd treptele do%ă cîte do%ă$ agen ii /erificară fiecare încăpere$ dormitoarele -i coridoarele înt%necate pe măs%ră ce se apropia% de s%net%l /ocilor.... 3red că text%l ne sp%ne c%m să deschidem cheia de &oltă. . D%pă ce sAa% răspîndit$ a% încep%t să cerceteze toate camerele de la parter.. *2. (ărea a fi foarte /echi.%r%it%l a%tomo&il%l%i încă se mai a%zea dintrA%n pano% electronic montat pe peretele de lîngă pat.ocotenent%l mai /ăz%se asemenea pano%ri -i în celelalte încăperi din casă.

*A<273E. ― 3eA i mai face cap%l$ <o&ertH între&ă ea. . +alea era$ pro&a&il$ stră&ăt%tă de n%meroase dr%m%ri forestiere -i poteci de /înătoare$ dar locoteA nent%l era sig%r că prada sa n% /a re%-i să aB%ngă pînă la păd%re. Lără cai. :a-inile astea elegante n% fac fa ă teren%l%i neasfaltat. (e peretele alăt%rat se afla &ine c%nosc%t%l pano% de interfon. 2&lon%l din spate al -opron%l%i era ridicat -i$ dincolo de el$ cîmp%l noroios -i înt%necat se întindea pînă departe$ în noapte.. 0'eAa% ademenit la etaB c% aB%tor%l interfon%l%iD0 (ri/ind în partea stîngă a -opron%l%i$ /ăz% %n -ir l%ng de &oxe pentr% cai. Cltima &oxă era goală.angdon era m%l %mit că n% era el la /olan. ― :ai &ine$ m%l %mesc$ sp%se american%l$ încercînd să s%rîdă$ de-i îl d%rea c%mplit. 3ollet se apropie în f%gă -i /ăz% cîte/a pete de %lei pe Bos. 0'% a% c%m să iasă din perimetr%l încerc%itD0 5leea -i poarta era% &locate de do%ă ma-ini ale poli iei tocmai pentr% o astfel de e/ent%alitate. 67 <ange <o/erA%l era negr% sidefi%$ c% trac i%ne 4x4$ transmisie standard$ far%ri din polipropilenă armată -i /olan%l pe dreapta.angdon se răs%ci în sca%n$ spre *ophie$ care -edea pe &ancheta din spate$ alăt%ri de 9ea&ing..a&ar nAai cît mă &%c%r că ai trec%t pe la mine în seara asta$ <o&ert$ exclamă 9ea&ing$ rîzînd de parcă se distra de min%ne$ a-a c%m n% o mai făc%se 1.E0 Cltim%l s%port era gol. (2<*3. Z . 3ollet ie-i repede afară$ încercînd să scr%teze &ezna c% pri/irea. Lar%ri de a%tomo&il ― n%. '% se zărea însă nimic altce/a decît %m&ra /agă a %nei păd%ri care se afla la orizont.. .m$ domn%leD 5gent%l îi arătă %n s%port pe care atîrna% cîte/a set%ri de chei. Finînd în &ra e cheia de &oltă$ .locotenent%l a%zi h%r%it%l motor%l%i care se îndepărta. ― Domn%leD 5gent%l îi făc% semn spre capăt%l -ir%l%i de &oxe. Etichetele din drept%l fiecăr%ia p%rta% n%me familiare: 0D5):. (roprietar%l prefera$ pro&a&il$ caiiAp%tereG &oxele f%seseră transformate în garaBe. de colec ie. Sir .. 3ollet se răs%ci$ fier&înd de mînie.eigh inea în poală re/ol/er%l 5l&inos%l%i -i parcă era portret%l îngăl&enit de /reme al %n%i senior englez întrA%n safari$ pozînd deas%pra prăzii %cise. ― . 3înd citi eticheta de s%& el$ 3ollet î-i dăd% seama că sit%a ia n% era tocmai roz. )ar 0colec ia0 de ma-ini era %imitoare ― %n Lerrari negr%$ %n <ollsA<oQce de odinioară$ %n /echi 5ston :artin sports co%pR -i %n (orsche 6#. ― . Cn%l dintre &%toane era deschis: 0D2<:)92<C. !n partea dreaptă a -opron%l%i f%sese amenaBat %n fel de atelier r%dimentar ― ma-ini de t%ns iar&a$ %nelte de grădinărit$ rest%ri de plante -i îngră-ăminte. Lără a aprinde far%rile$ trec%se peste %n gorgan -i ac%m co&ora panta lină îndepărtînd%Ase de 3hNtea% +illette$ aparent spre sil%eta înt%necată a păd%rii din fa ă. DE 25*(EF) ))0. ― )a cî i/a oameni -i răspîndi iA/ă pe cîmpD (ro&a&il că sAa% împotmolit pe %nde/a... !-i scoase arma$ se repezi înă%ntr% -i aprinse l%minile.. <2. 5*92' :5<9)'.E<. 9ea&ing se întoarse -i ar%ncă o pri/ire spre căl%găr%l legat fedele-$ înghes%it în spatele &anchetei$ în compartiment%l pentr% &agaBe.a ordin%l stăpîn%l%i să%$ maBordom%l <RmQ mane/ră /ehic%l%l c% o agilitate impresionantă pe cîmp%l des elenit$ scăldat în l%mina l%nii.

+om a/ea timp -i pentr% asta în c%rîndD (rofesor%l -tia că 9ea&ing are dreptate. 3% condi ia să n% dăm de /re%n lac sa% de copaci căz% i în dr%m$ /om ie-i ne/ătăma i pe a%tostrada cinci.angdon n% era deloc de aceea-i părere. Din cîte miAa i sp%s$ n%Ami imaginez c%m /Aa p%t%t %rmări pînă la mine acasăG doar dacă a a/%t informa ii din interior%l (oli iei 1. 'imic$ doar înt%neric cît c%prinzi c% ochii. (ri/i din no% spre cheia de &oltă$ c%i&ărită în sig%ran ă în caseta ei din lemn. Desfăc% înc%ietoarea capac%l%i -i dăd% săAl deschidă$ cînd 9eaing p%se o mînă fermă pe %măr%l l%i: ― 5i ră&dare$ <o&ertD 9eren%l e accidentat -i n% a/em nici l%mină s%ficientă. Lerească D%mneze% să stricăm ce/aD Dacă nAai rec%nosc%t lim&a pe l%mină$ nAai să re%-e-ti nici în &ezna astaD .angdon$ străd%ind%Ase să distingă ce/a în fa ă. +rea% să intrăm p% in în păd%re. ― (oteca înaintează cam trei 8ilometri în păd%re$ întretaie domeni%l +illette -i apoi cote-te spre nord.p%tea foarte &ine să te împ%-c pe loc -i să te las să p%treze-ti aici$ în păd%reD 3ăl%găr%l se potoli. ― '% pot săAmi da% seama ce n%A i con/ine$ domn%leD 5i pătr%ns prin efrac ie în casa mea -i ai tras o lo/it%ră %rîtă în easta %n%i &%n prieten. !nclină din cap -i închise capac%l. Finînd dr%m%l mai m%lt sa% mai p% in drept$ parc%rse astfel cam treizeci de metri. 3îte/a ram%ri măt%rară portierele din stînga -i maBordom%l roti %-or /olan%l în direc ie op%să.angdon. 0'e/ătăma iD0 3ap%l l%i . <o/erA%l înaintă %-or pe o potecă acoperită de /egeta ie -i instantane% ram%rile copacilor asc%nseră l%mina l%nii.de m%lt timp.eighD ― 2h$ te rog$ toată /ia a mea am a-teptat să fi% implicatD Jărind prin par&riz %m&ra %n%i gard /i% l%ng$ î-i &ăt% maBordom%l pe %măr: ― Fine minte$ fără l%mini de pozi ie. 9 .ai mai &ine să a-teptăm pînă ce /om fi în sig%ran ă. 'Aare rost să ne complicăm să riscăm să fim /ăz% i din casă. Britanic%l se întoarse -iAi p%se pistol%l în fa ă. ― 9e desc%rci perfect$ <RmQ. 5. ― 5l nai&ii de sig%rD E-ti că%tat pentr% crimă$ <o&ertD 9icălos%l ăsta e &ilet%l tă% spre li&ertateD *e pare că poli ia te /rea din tot s%flet%l dacă teAa %rmărit pînă la mine acasă. (e mine n% fapt%l că /Aa găsit oliţia mă s%rprinde$ ci fapt%l că insul 'sta a dat de /oi. <RmQ încetini -i pătr%nse printrAo deschidere în gard%l /i%. 3red că e deAaB%ns. Dacă e ne/oie$ folose-te frîna de mînă. ― @re-eala a fost a mea$ inter/eni *ophieD L%rgoneta &lindată a/ea$ pro&a&il$ %n transmi ător. 0Lar%ri de cea ă0$ realiză profesor%l. +ie ile noastre sînt în mîinile tale D ― Dar %nde mergemH între&ă *ophie. ― E-ti sig%r că am făc%t &ine at%nci cînd neAam hotărît săAl l%ăm c% noiH între&ă . 9randafir%l de pe capac f%sese rep%s la loc -i$ c% toate că era încă &%imac$ profesor%l ardea de neră&dare săAl scoată -i să examineze din no% text%l gra/at dedes%&t. ― 5sta nAare importan ă. 2ferea% s%ficientă l%mină cît să poată ine dr%m%l drept -i n% mai era nici %n pericol să fie /ăz% i de pe cîmp. !n spate$ căl%găr%l gemea -i se z&ătea. 0'% /ăd nimic0$ î-i sp%se . Br%sc$ încep% să &î îie din picioare dest%l de p%ternic. ― Ei &ine$ <RmQ$ chicoti 9ea&ing$ ac%m ai -i l%mină.angdon găsi &%ton%l -i apăsă: Do%ă con%ri de l%mină gal&enă se deschiseră în fa ă$ re/elînd /egeta ia deasă ce încadra poteca. ― !mi pare ră% că teAam implicat în chestia asta$ . <o&ert$ /rei t% să ac ionezi &%ton%l acela al&astr% de s%& s%papaH CiteAl acolo$ îl /eziH .

1" 0 . :ormînt%l :ariei :agdalena. +estea &%nă$ prieteni$ e aceea că ac%m /ă afla i /oi pe o pozi ie de for ăD :onstr%l ăsta din spatele me% are informa iile de care a/em noi ne/oie -i cel ce trage sforile careAl mîn%iesc pro&a&il că fier&e ac%m de îngriBorareD :a-ina prinsese deBa /iteza -i$ d%pă ce tra/ersase %n pîrî% -i %rcase %n gorgan$ ac%m co&ora din no%.angdon ză&o/i p% in as%pra acestei idei. 0Doc%mentele *angreal. '% p%te i rămîne în Lran a$ cînd toată (oli ia =%diciara e pe %rmele /oastreD !n . Dar . ― 2liza"et!? se miră .ristos.=%diciare sa% al &ăncii. ― <ichardH 9eAam trezitH Lire-te că daD 3e între&are prosteascăD !mi pare ră%.angdon iAl dăd% -i 9ea&ing formă %n n%măr. (lătesc$ desig%r$ pentr% an%mite pri/ilegii -i aici$ -i acolo. *ophie îi ar%ncă -i ea o pri/ire între&ătoare: ― 3rezi că ar tre&%i să plecăm din arăH ― (rieteni$ sînt %n tip m%lt mai infl%ent în l%mea ci/ilizată decît aici$ în Lran aD !n pl%s$ se crede că @raal%l e asc%ns pe %nde/a$ prin :area Britanie. 2 dată ce /om fi deas%pra mării$ po i decide$ <o&ert$ dacă /rei să fim a-tepta i de cine/a de la 5m&asada *C5. 3hiar -i mitica )ns%lă 5/alon a regel%i 5rth%r se credea că ar fi$ de fapt$ @laston&%rQ$ în 5nglia. Era clar că Bez% Lache inea neapărat să găsească %n ap ispă-itor pentr% asasinatele din seara asta.eigh. Dacă /om re%-i să deschidem criptexA%l$ sînt sig%r că /om găsi o hartă care /a demonstra că am pornit în direc ia cea &%nă. (oli ia din Lran a nAo să te /adă deloc c% ochi &%ni. Deocamdată n% se p%tea gîndi decît la cheia de &oltă$ la inscrip ie -i la posi&ilitatea de a descoperi @raal%l. . <egret că teAam l%at pe nea-teptate. :Aam m%tat aici n%mai pentr% a găsi cheia de &oltă. . (ăi$ chiar ac%m. 2are 9ea&ing a/ea dreptate în ceea ce pri/e-te :area BritanieH !ntrAade/ăr$ maBoritatea legendelor plasa% @raal%l %nde/a în <egat%l Cnit. ― ! i as%mi %n risc %ria.angdon. ― 3ăl%găr%l ăsta nAa ac ionat de %n%l sing%r$ îi sp%se 9ea&ing$ -i pînă cînd n% /om afla cine se află în spatele întregii afaceri$ nici %n%l dintre /oi n% e în si%ran ă.ondra /e i fi m%lt mai în sig%ran ă.e Bo%rget ― %n aerodrom sit%at n% departe de aici. 5c%m n% mai am nici o trea&ă aici. 'ici n%Ami pasă dacă nAam să mai /ăd /reodată 3hNtea% +illette. (o i sAo pregăte-ti pe 2liza"et! în cam do%ăzeci de min%teH Mti%$ dar fă -i t% ce po iD 'e /edem în c%rîndD Mi închise.angdon î-i sp%se că n% /oia să ai&ă deAa face c% nimeni de la am&asadă.0 Br%sc$ a/ea impresia că se află pe %n fel de tărîm nepămîntesc$ în care l%mea reală n%Al p%tea atinge. D%pă o l%ngă a-teptare$ cine/a răsp%nse. :edicii francezi mă scot din sărite$ a-a că la fiecare do%ă săptămîni plec în 5nglia pentr% aAmi face tratament%l.dacă aB% i doi f%gari. '% mă simt foarte &ine -i tre&%ie să plec în )ns%le pentr% tratament%l me%$ împre%nă c% <RmQ. 5de/ărata istorie a l%i )is%s . 5m însă o mică pro&lemă. 2ri%nde sAar fi aflat @raal%l însă$ niciodată n%A-i închip%ise că a/ea să pornească în că%tarea l%i. 9ea&ing făc% %n gest de dezg%st: ― 5m terminatAo c% Lran a. )ar +ernet î-i schim&ase atit%dinea cam prea &r%sc$ de-i era$ oarec%m$ de în eles$ inînd seama că american%l era că%tat pentr% patr% crime. :ă costă cît /aloarea reginei în a%rD (rofesor%l se răs%ci în sca%n -iAl pri/i l%ng: ― 3e eH iz&%cni 9ea&ing. ― <o&ert$ /rei să fii ama&il -i săAmi dai telefon%l de pe &ordH îi cer% sir . ― 5/ion%l me%. 9ea&ing rîse %-or: ― J&%răm de la . ― Dar c%m /om trece de sec%ritatea de la aeroportH între&ă *ophie.

― 3red că se s%focă$ sp%se -ofer%l pe %n ton îngriBorat. *per să /ii -i t% c% mine acoloD 5m de gînd să c%mpăr o /ilă splendidă în De/onshire -i toate l%cr%rile tale î i /or p%tea fi trimise fără întîrziere. Br%sc$ î-i dăd% seama că -i el zîm&ea. E o a/ent%ră$ <RmQ.angdon n%A-i p%t% stăpîni %n s%rîs. L%sese o afirma ie$ n% o între&are. Bine că$ măcar$ îi scoseseră c%rea%a cilice! 3% g%ra acoperită de rînd%ri de &andă adezi/ă$ n% p%tea respira decît pe nas -i nările încep%seră deBa să i se înf%nde din ca%za praf%l%i care acoperea compartiment%l de &agaBe. Calea este în pericol. +ă gîndi i c% ade/ărat să /ă întoarce i definiti/ în 5ngliaH ― <RmQ$ nAai de ce săA i faci griBiD Dacă mă întorc pe pămînt%rile reginei$ n% înseamnă că am să mă m%l %mesc toată /ia a de ac%m înainte c% &%dincă -i cartofi. !n ci%da necaz%rilor din seara asta$ era m%l %mit că se afla întrAo companie atît de încîntătoare.angdon zări %n s%rîs care tocmai îi fl%t%ra pe &%ze. 0<ăpitorii mei de in cheia de &oltăD +or aB%nge la @raal înaintea noastrăD0 !n tăcere -i în înt%neric$ *ilas se r%gă. 3% aceste c%/inte$ ins%l se aplecă -i întinse mîna spre g%ra l%i. (ri/irile îi rătăcea% a&sente pe fereastră$ peste %m&rele fantomatice ale copacilor. 1" 1 . ― E-ti mem&r% al 2p%s Dei. !ncep% să t%-ească. ― E% împlinesc l%crarea Domn%l%i$ &ălmăBi el$ a&ia mi-cînd%A-i maxilar%l d%pă lo/it%ra de picior a femeii.― Sir? răs%nă /ocea maBordom%l%i. ― (entr% cine l%creziH între&ă &ritanic%l. 2glinda laterală a ma-inii era orientată spre interior -i chip%l l%i *ophie se reflecta în ea. *ophie se rezemă din no% de spătar%l &anchetei -i . '% a/ea c%m să ia legăt%ra c% ei -i săAi în-tiin eze despre teri&ila t%rn%ră pe care o l%aseră e/enimentele. Britanic%l careAl lo/ise c% cîrBa se întoarse -i pri/i spre el peste spătar%l &anchetei$ c% o %ităt%ră rece: ― Din fericire pentr% tine$ noi$ &ritanicii$ B%decăm &%na cre-tere a %n%i om n% d%pă fel%l în care se poartă c% prietenii$ ci d%pă compasi%nea pe care o arată d%-manilor. 0E% împlinesc l%crarea Domn%l%i. 2 pri/i tăc%t %n timp îndel%ngat -i %n /al de plăc%tă căld%ră p%se stăpînire pe el. Bra ele îi era% răs%cite la spate -i strîns legate de glezne c% frînghie de r%fe -i c% &andă adezi/ă. 3heia de &oltă era cheia către *fînt%l @raal$ iar acesta era prim%l pas spre apărarea dreptei credin e. ― '% -tii t% cine sînt e%D ― De ce /rea 2p%s Dei cheia de &oltăH *ilas n% a/ea de gînd săAi răsp%ndă. . !nghes%it d%pă &anchetă$ *ilas deAa&ia mai p%tea respira. DintrAo sing%ră mi-care$ ap%că &anda -i trase de ea.a fiecare hîrtop din -osea$ %n no% /al de d%rere îi stră&ătea %merii. 2arec%m. Ent%ziasm%l &ritanic%l%i încîntat de ideea %nei re/eniri tri%mfale în propria ara era molipsitor. D%pă cîte/a min%te$ de parcă iAar fi sim it &r%sc pri/irile a intite as%pra ei$ *ophie se aplecă în sca%n -i p%se o mînă pe %măr%l l%i$ &ătînd%Al %-or c% palma: ― E-ti &ine$ daH ― :da$ răsp%nse el. D%rerea careAi chin%ia tr%p%l era %n stim%lent nimerit. *ilas sim i că &%zele parcăAi l%ară foc$ dar aer%l careAi pătr%nse în piept părea trimis chiar de îns%-i &%n%l D%mneze%. ! i sp%n e%$ o ade/ărată a/ent%răD .0 !nsă$ a-a c%m era îngrămădit în spatele ma-inii$ legat ca o &occea$ se temea că îi dezamăgise cr%nt pe !n/ă ător -i pe episcop.

.angdon se întoarse spre ea$ dînd%A-i seama că a/ea din ii încle-ta i -i că inima îi &ătea f%ri&%nd. :an%scris%l pe care i lAam dat.angdon ― o istorie a /enerării di/in%l%i feminin ― incl%dea cîte/a fragmente despre :aria :agdalena ce ar fi iscat an%mite contro/erse. Cltim%l man%scris al l%i . 5&onament%l me% n% incl%de con/or&iri transatlantice. ― (ăi. =onas alesese deBa zece n%me mari cărora le trimisese fragmente din man%scris$ împre%na c% o scrisoare prin care le solicita în mod politicos cîte/a c%/inte pentr% prezentarea căr ii.angdon. da$ sig%r. +rea% să -ti% dacă ai trimis /re%n text de prezentare fără săAmi sp%i. (e chip%l ei se a-tern% o expresie de îngriBorare: ― :ă îndoiesc că Lache lAa p%s s%& %rmărire$ dar$ pentr% orice e/ent%alitate$ n% /or&i mai m%lt de %n min%t. De-i material%l era &ine doc%mentat -i f%sese a&ordat deopotri/ă de al i speciali-ti$ el$ %n%l$ n% a/ea de gînd să dea p%&licită ii nici %n text de prezentare fără a a/ea mai întîi gir%l %nor istorici -i oameni de artă rep%ta i. . ― =onasD insistă .angdonH între&ă operatoarea. La%8man ezită..%nea %rmătoare. MiAi întinse aparat%l.angdon forma zero$ con-tient că în %rmătoarele -aizeci de sec%nde /a afla pro&a&il răsp%ns%l la o între&are careAl frămîntase toată noaptea. . ai. 9ocmai îi trec%se prin minte o idee incredi&ilă.. 5i trimis man%scris%l$ n%Ai a-aH La%8man ezită o clipă$ sesizînd nem%l %mirea din glas%l profesor%l%i. ― 9ext%l era c%rat$ <o&ert$ -i am /r%t săA i fac o s%rpriza c% ni-te texte de 1" 1 .H ― <o&ert$ îmi pare rN%$ -ti% că miAai cer%t săA i trimit -palt%rile săptămîna asta$ dar sînt m%lt prea aglomerat. :ai întîi am ne/oie de telefon. B%imac$ =onas aprinse l%mina.. 9re&%ie neaparat să te între&. ― <o&ertD 3eAi c% expresia aceea ci%dată de pe chip%l tă%H . 03am tîrzi% pentr% disc% ii0$ &om&ăni el -i ridică receptor%l. D%pă %n clic$ pe fir se a%zi glas%l l%i .. Din experien a l%i$ maBoritatea era% încînta i de perspecti/a de aA-i /edea n%mele tipărit. 6 !n 'ew 7or8$ editor%l =onas La%8man era pe p%nct%l de a se &ăga în pat$ gata de %n somn &%n$ cînd tocmai îi s%nă telefon%l. (romit..0Cn miracol$ DoamneD 5m ne/oie de %n miracolD0 'Aa/ea de %nde să -tie că$ peste n%mai cîte/a ore$ chiar i se /a oferi %n%l. ― '% mă îngriBorează -palt%rile. ― 3%m s%n în *tatele CniteH ― 9re&%ie să /or&e-ti c% taxă in/ersa. ― 3e an%meH ― ! i sp%n întrAo clipă. ― <o&ertH :ă treze-ti la miez%l nop ii -i mă p%i tot pe mine să plătesc pentr% astaH ― =onas$ iartăAmăD +oi /or&i pe sc%rt. 02are explica ia să fie chiar atît de simplăH0 ― 5m ne/oie de cel%lar%l tă%$ *ophieD ― 5c%mH ― 3red că miAa /enit o idee.angdon. ― (rimi i %n apel c% taxă in/ersă de la <o&ert .

!n pl%s$ era perfect normal ca orice carte pe tema /enerării zei ei să men ioneze -i . ― 5dică fa ă de lipsa ac i%nilor ei.. 1" 6 .0 5Ai cere l%i =ac>%es *a%ni?re săA-i sp%nă părerea despre %n man%scris despre di/initatea feminină era la fel de firesc ca aAi solicita l%i 3arl . 0*criitoriiD exclamă în sinea l%i. Dar n% mai era nimeni la celălalt capăt al fir%l%i.. 5sta explică m%lte.0 El credea că mai exista tot%-i -i altce/a în man%scris%l l%i$ %n alt amăn%nt care îi atrăsese aten ia c%stodel%i$ dar acesta era %n l%cr% despre care tre&%ia să disc%te c% *ophie doar at%nci cînd /or rămîne sing%ri. ― <o&ert. 3hiar -i cei care par normali sînt icni iD0 (e &ancheta <o/erA%l%i$ 9ea&ing iz&%cni în rîs: ― <o&ert$ zici că ai scris o carte despre o societate secretă -i editor%l tă% a trimis %n exemplar chiar pe adresa respecti/ei societă iHD .*. :%l i istorici doriseră în dec%rs%l timp%l%i să -tie de ce confreria n% făc%se încă p%&lice doc%mentele *angrealG %nii considera% că informa ia tre&%ia dez/ăl%ită de m%lt. 5c%m tre&%ie să închid. ― (ăi$ remarcă *ophie %l%ită$ cred că a-a se explică mesaB%l &%nic%l%i me% ― 0(.%/r%$ în &i&liografie ai men ionat căr ile l%i *a%ni?re.angdon oftă: ― E/identD ― 2 coinciden ă cr%dă$ prieteneD 03oinciden a n% are nici %n amestec aici. !n mod repetat.ini-tea de la celălalt capăt al fir%l%i se prel%ngi. La%8man se întrer%pse$ frecînd%Ase la ochi$ apoi rel%ă &r%sc: ― *tai p% in$ n% tre&%ia să fii chiar la (aris săptămîna astaH ― (ăi$ s0nt la (aris. 9ea&ing era a-adar de părere că doc%mentele ar fi tre&%it date p%&licită ii.e (rie%rR de *ion. ― 5i amintit -i despre cheia de &oltăH între&a *ophie. ― '% miAam exprimat nici o pozi ie fa ă de ac i%nile *tăre iei. ― 5i trimis %n%l -i c%stodel%i de la . găse-teAl pe <o&ert .%/r%H ― Dar t% ce creziH :an%scris%l tă% face referire de mai m%lte ori la exponatele din :%ze%l .. ― 5m exp%s doar istoria confreriei -i am descrisAo ca pe o organiza ie modernă ce /enerează di/in%l feminin$ păstrătoare a @raal%l%i -i a %nor stră/echi doc%mente. ― Ei &ine$ nici nAo săA i răsp%ndă.ewis cîte/a c%/inte despre atletism. (rofesor%l oftă din no%.angdon în elegea %nde &ătea$ de fapt. Era firesc săAi trimit o copieD .angdon. 5mintise. 5m men ionat că /ei /eni la (aris -i iAam s%gerat să /ă întîlni i pentr% o disc% ie. La%8man a-eză receptor%l în f%rcă -i clătină din cap$ siderat. ― 3înd iAai trimisAoH ― 3% aproximati/ o l%nă în %rmă. De la *a%ni?re ai primit /re%n răsp%nsH )Aa plăc%t man%scris%lH ― '% -ti%$ încă n% miAa răsp%ns. Editor%l se ridică foarte repede în cap%l oaselor: ― Mi mă s%ni c% taxă in/ersa &in ?ranţa? ― <etrage s%ma din drept%rile mele de a%tor$ =onas. ― Cite careAi între&area de %n milion de dolari$ sp%se 9ea&ing încă rîzînd.prezentare extra. ― 5m men ionatAo ca pe %n exempl% al măs%rilor extreme pe care *tăre ia este disp%să să le ia pentr% a proteBa doc%mentele *angreal.angdon ridică din %meri. . ! i m%l %mesc. 5tit%dinea ta fa ă de *tăre ie ― în carte ― este fa/ora&ilă ei sa% n%H ..

.e Bo%rget de/enea parcă mai mic c% fiece sec%ndă. 0!ncercam să apăr %n om ne/ino/at. .a /ederea armei$ pilot%l căscă ochii -i g%ra$ apoi se apropie de 9ea&ing -iAi -opti: ― +ă cer iertare$ domn%le$ dar a%toriza ia mea de z&or men ionează doar n%mele d%mnea/oastră -i al maBordom%l%i.angdon$ apoi din no% spre 9ea&ing.ecutive Design.0 *ophie -edea lîngă .angdon -i 9ea&ing în partea din fa ă a ca&inei ― ?an <et 2. . 3înd aB%nseră la aerodrom%l . *e opri &r%sc$ în moment%l în care /ăz% cîte persoane co&oară din ma-ină. ― *înt aproape gata$ sir. 05proape c% /iteza s%net%l%i. 0L%g din ară0$ î-i sp%se *ophie a-ezînd%Ase mai &ine în sca%n%l de piele. rosti el c% %n pron%n at accent &ritanic. d%pă c%m scria pe medalion%l a%ri% de pe %-ă. 9e rog să te pregăte-ti de plecare imediatD !n timp ce /or&ea$ 9ea&ing l%ă re/ol/er%l de pe &ord%l ma-inii -i iAl întinse l%i .aw8er "61 prop%lsară aerona/a c% for a t%net%l%i. (ri/i spre *ophie -i . ― (oftimH ― )Aai sp%s că nAai corespondat c% &%nic%l me%. *a%$ mai ră%$ că n% i lAai înmînat personal -i că apoi ai min it. Dacă existase /reodată o 0limită a ra ional%l%i0$ tocmai o depă-ise.0 5c%m însă$ depă-ise limitele accepta&ile.ondraD 'Aa/em timp de pierd%t. Lotoliile l%xoase era% prinse pe -ine în podea$ p%tînd fi repozi ionate -i fixate în B%r%l %nei mese drept%nghi%lare. !mi cer sc%ze pentr% întîrziere$ dar mAa i l%at prin s%rprindere -i. ― (ăi nAam făc%tAoD Editor%l me% iAa trimis man%scris%l.angdon rămase c% ochii pironi i : ― #sta:i Eliza&ethH ― 'e trece peste af%risit%l ăla de 3analD 2m%l în salopetă se apropie de ma-ina$ d%cînd%A-i mîna strea-ină la ochi pentr% a se feri de l%mina far%rilor..e Bo%rget$ <RmQ parcase în fa a %n%i mic hangar$ la capăt%l pistei. ― Da$ dar gînde-teAte p% inD Dacă nAa găsit plic%l c% adresa expeditor%l%i$ nA are de %nde să -tie că nu tu i lAai trimis. Decora i%nile elegante n% p%tea% disim%la însă sit%a ia cît%-i de p% in elegantă din celălalt compartiment al a/ion%l%i$ aproape de toaletă$ %nde <RmQ$ posac -i c% pistol%l în mînă$ 1" 4 .angdon. !nă%ntr% a-tepta %n t%r&oBet al&Aarginti%. 2 minisală de conferin e. !ncercam să îndeplinesc %ltimele dorin e ale &%nic%l%i me%. (ărăsea ara pe f%ri-$ fără acte în reg%lă$ în compania %n%i indi/id că%tat de poli ie -i a %n%i ostatic imo&ilizat. =os$ aerodrom%l . 5poi$ făcînd semn spre ma-ină$ mai adă%gă: ― Mi pe nefericit%l din spateD 6* :otoarele @arrett 9LEA"61 ale a/ion%l%i ..― Deci$ ada%gă ea$ lAai min it pe Lache. ― 5m$ împre%nă c% asocia ii mei$ o afacere %rgentă în .a apari ia lor$ %n ins întrAo salopetă mototolită le ie-i în întîmpinare -i ridică %ria-a poartă metalică a hangar%l%i. (înă în acest moment$ Boc%l ei c% Lache$ deAa -oarecele -i pisica$ păr%se oarec%m B%stifica&il în fa a :inister%l%i 5părării. '%Ai pot l%a -i pe oaspe ii d%mnea/oastrăD ― <ichard$ replică &ritanic%l c% %n zîm&et cald$ do%ă mii de lire sterline -i pistol%l ăsta încărcat sp%n că îi oţi l%a -i pe ei.

*înt sig%ră că /oi p%tea face fa ă acestei responsa&ilită i.angdon o asig%rase că n% exista nici o legăt%ră între cheia de &oltă -i trec%t%l ei$ sim ea tot%-i că acest mister a/ea o componentă prof%nd personală$ ca -i c%m criptexA%l fă%rit de mîinile &%nic%l%i ei încerca săAi /or&ească$ săAi ofere %n fel de alinare pentr% p%sti%l careAi chin%ise s%flet%l în to i ace-ti ani. ― B%nic%l miAa dat mie criptexA%l./rea să mai -ti% ce/a: în elegi că deschiderea criptexA%l%i te /a p%ne în fa a %nei încercări -i mai greleH ― 3%m a-aH ― Draga mea$ imagineazăA i că ai deodată în fa ă o hartă care î i arată %nde este asc%ns *fînt%l @raal. (ro&lema care se p%ne este dacă /ei fi s%ficient de p%ternică pentr% a p%tea d%ce la îndeplinire o asemenea sarcină. D%pă %n moment de gîndire$ *ophie replică: ― '% sînt sig%ra că această decizie îmi apar ine. 5/ea %n aer stînBenit$ ca %n tată ce se pregătea să explice copiilor săi ade/ăr%l despre fete -i &ăie i: ― (rieteni$ îmi da% seama că e% sînt doar %n oaspete în aceasta călătorie -i mă simt onorat pentr% acest stat%t. Mi tot%-i$ a. Deca itat'. !mi da% seama ― contin%ă 9ea&ing pri/ind spre caseta din lemn de trandafir ― că n% ai a/%t de ales în această pri/in ă$ dar$ inînd seama de ce se află în Boc aici$ tre&%ie ori săA i as%mi deplina responsa&ilitate. ori sAo încredin ezi altc%i/a. !n moment%l de fa ă$ e% nAa. De-i . 9ea&ing părea mai înc%raBat$ dar n% pe deplin: ― B%nD +oin a -i hotărîrea fermă sînt necesare. Mi te /ei confr%nta c% responsa&ilitatea de aAl face c%nosc%t întregii l%mi. ― Da.. 3el care /a face acest l%cr% /a fi /enerat de %nii -i dispre %it de al ii. +ei de/eni păstrătoarea %n%i secret pe care om%l lAa că%tat timp de secole.angdon.a/ea încredere în nici o persoană care se declară reprezentant al *tăre iei. ― Mi$ fire-te$ te sim i o&ligată să %rmezi acest dr%m$ indiferent %nde te /a d%ce el.. !n elegi$ sper$ că acest fapt î i a-azN pe %meri o responsa&ilitate imensă. Miss 'e/e%$ &%nic%l d%mitale iAa înmînat acest criptex în speran a că /ei păstra /i% secret%l *fînt%l%i @raal. ― Mi at%nci$ ce s%gereziH între&ă . Fi sAa încredin ată o tor ăD 2 flacără /ie$ ce arde de do%ă mii de ani -i pe care nAo po i lăsa să se stingă. ― *tăre iaH 3%mH !n noaptea asta a fost nimicită. !n acel moment$ /ei fi în posesia %n%i ade/ăr capa&il să schim&e istoria pentr% totdea%na. ― !nainte de a ne îndrepta aten ia as%pra cheii de &oltă$ sp%se 9ea&ing$ /Aar%ga săAmi permite i cîte/a c%/inte. *ophie înc%/iin ă$ c% toate că mai a/ea o moti/a ie$ la fel de p%ternică: 05de/ăr%l despre familia mea0. 9ot%-i$ ca %n%l care -iAa petrec%t întreaga /ia ă în că%tarea @raal%l%i$ simt că este datoria mea să /ă pre/in că a i pornit pe %n dr%m pe care n% mai exista cale de întoarcere ― indiferent de pericolele ce /ă /or sta în cale. ― B%nic%l tă% -i cei trei sene-ali a% m%rit în seara aceasta pentr% a păstra cheia de &oltă departe de Biserică. 1" # . Dacă este /ino/at %n spion din propriile rînd%ri sa% cine/a din afară$ noi n% /om -ti pro&a&il niciodată$ dar fapt%l rămîne: cine/a a descoperit identită ile celor patr% mem&ri de /îrf ai organiza iei. 9or a aceasta n% poate cădea în mîinile c%i n% tre&%ie. a-a c%m ai sp%s t%.îndeplinea ordinele stăpîn%l%i să%$ de aAl păzi pe căl%găr%l al&inos ar%ncat la picioarele l%i ca %n &alot m%rdar. *prîncenele l%i 9ea&ing z/îcniră: ― '%H Dacă n% ie$ cea care de ine cheia de &oltă$ at%nci c%i apar ineH ― 3onfreriei$ care a re%-it să păstreaze secret%l timp de aproape do%ă mii de ani. 2p%s Dei sAa apropiat de ea primeBdios de m%lt.

― 5m terminat de /or&itD lătră Lache$ intrînd în salon. 2m%l /rea să disc%te c% d%mnea/oastră personal. E%$ %n%l$ am fost totdea%na de părere că aceste doc%mente tre&%ie date p%&licită ii$ dar$ la %rma %rmei$ decizia î i apar ine. Din păcate$ nimic din ce găsiseră în salon n% părea să indice nici ceea ce se întîmplase$ nici cine f%sese implicat. 9oate semnele istorice sînt /izi&ile -i$ pe %rmă$ dacă *tăre ia n% ar fi inten ionat săA-i dez/ăl%ie secret%l foarte c%rînd$ de ce ar fi atacat Biserica tocmai ac%mH ― 3ăl%găr%l încă n% neAa sp%s ce %rmărea$ ripostă *ophie. . ― Domnilor$ replică *ophie pe %n ton ferm$ pentr% a folosi c%/intele /oastre: 0'% t% găse-ti @raal%l$ ci el te găse-te pe tine0. MiAa schim&at mărt%ria. *ăAi dăm dr%m%lD 7+ . Cn agent dăd% &%zna în salon: ― CndeAi căpitan%l LacheH ― +or&e-te la telefon$ răsp%nse 3ollet fără aA-i l%a pri/irea de la foc%l ce se stingea în -emine%.angdon a do%a oară$ a-a că era m%l %mit cel p% in că (9* identificase %rma de glon în podea$ coro&orînd astfel afirma iile sale că în casă f%sese tras %n foc de armă. 05r p%tea fi ori%nde ac%m0$ î-i sp%se 3ollet. 3red însă că e important să te gînde-ti la ceea ce se /a întîmpla dacă /om re%-i să deschidem cheia de &oltă.a 3hNtea% +illette$ în salon$ locotenent%l 3ollet pri/ea foc%l din -emine%$ dezamăgit la c%lme. 1" . Lache sosise c% cîte/a momente în %rmă -i ac%m se afla în încăperea alăt%rată$ z&ierînd la telefon -i încercînd să coordoneze tentati/a e-%ată de a localiza <ange <o/erA%l. ― !mi cer sc%ze dacă te presez$ miss 'e/e%.eigh$ aAi cere l%i *ophie să ia o astfel de decizie înseamnă săAi ar%nci pe %meri o po/ară m%lt prea mare pentr% cine/a care a aflat a&ia c% o oră în %rmă de existen a doc%mentelor *angreal. 5%diA%l negr% de afară f%sese închiriat pe %n n%me fals$ c% o carte de credit falsă$ iar amprentele din ma-ină n% se potri/ea% c% cele existente în &aza de date a )nterpol%l%i. .― <o&ert$ -tii la fel de &ine ca mine că *tăre ia n% a apărat acest ade/ăr atî ia ani doar pentr% aAl ine asc%ns o /e-nicie. ― Mi crezi că acest moment a sositH ― 5&sol%t. 3red că @raal%l mAa găsit pentr% %n moti/ an%me -i că$ at%nci cînd /a /eni timp%l$ /oi -ti ce să facD 5mîndoi o pri/iră s%rprin-i. 'ici nAar p%tea fi mai e/ident acest l%cr%. :em&rii ei a-tepta% moment%l potri/it pentr% aAl dez/ăl%i ― moment%l în care l%mea este pregătită să facă fa ă ade/ăr%l%i. 'esocotise ordinele directe ale căpitan%l%i -iAl ratase pe . 3eAai aflatH ― Domn%le$ 3entrala a primit %n apel de la 5ndrR +ernet$ DepositorQ Ban8 of Jbrich. ― Deci$ adă%gă ea c% %n semn spre caseta din lemn. :isi%nea de sal/are a @raal%l%i incl%de$ în mod e/ident$ -i s%prema dorin ă a confreriei$ aceea de a împărtă-i l%mii întregi ade/ăr%l. Dispozi ia l%i Lache era însă cr%ntă -i locotenent%l n% se îndoia că$ o dată ce apele se /or mai lini-ti$ reperc%si%nile gra/e n% /or întîrzia să apară.angdon inter/eni: ― . +atican%l sAa apropiat ac%m de acest o&iecti/ mai m%lt decît oricînd în trec%t$ iar *tăre ia iAa acordat d%mitale toată încrederea ei$ miss 'e/e%. ― *cop%l pe careAl %rmărea el este acela-i c% al Bisericii ― de a distr%ge doc%mentele care ar dez/ăl%i marea mistificare.

ocotenent 3olletD lătră el în dr%m spre %-ă.angdon î-i desfăc% &ra ele din B%r%l casetei -i o a-eză pe masă. ― 'eAam dat -i noi seama. 3ît se poate de ilegal$ chiar pentr% %n aerodrom mic. Localizînd%A-i întreaga aten ie$ profesor%l st%die text%l ci%dat: D%pă cîte/a sec%nde$ fr%strarea pe care o sim ise -i prima oară la încep%t încep% să p%nă din no% stăpînire pe el. ― 3eHD iz&%cni 3ollet. (rofesor%l n% acordă aten ie de aceasta dată criptexA%l%i -i disc%rilor sale marcate c% litere$ ci se concentră as%pra fe ei interioare a capac%l%i. ― +ernet rec%noa-te că . 5m /e-ti proasteD D%pă treizeci de sec%nde$ Lache se pregătea să părăsească 3hNtea% +illette.ondra$ . (oate că . 3% /îrf%l %n%i pix$ desfăc% atent trandafir%l incastrat$ sco înd la i/eală text%l gra/at dedes%&t.― 3eH 5c%m 3ollet î-i ridică$ în sfîr-it$ ochii.angdon -i 'e/e% a% intrat în &ancă în seara asta. . Decolarea n% f%sese programată -i n% existase nici %n plan de z&or. L%nc ionar%l de la aerodrom s%s in%se că n% -tie cine era în a/ion -i nici încotro se îndreaptă.angdon -i 'e/e% lAa% amenin at pe &ancher c% arma."Su" Eosa". ― 3e a% f%ratH ― +ernet n% neAa oferit -i amăn%nte$ dar se pare că e disp%s la orice pentr% aA-i rec%pera &%n%l respecti/. '% am de ales -i tre&%ie să te las la cond%cerea opera i%nilor (9* de aici. Lache era sig%r că$ dacăAi /a presa s%ficient de m%lt$ /a p%tea o& ine răsp%ns%rile dorite. ― .e Bo%rget. 3ollet încercă săA-i imagineze c%m de sAa p%t%t întîmpla a-a ce/a. ― !n schim&%l a ceH ― +rea ca n%mele &ăncii să n% aB%ngă în presă -i săAl aB%tam să rec%pereze %n &%n f%rat. !ncearcă să nAo dai în &ară -i de data astaD 71 3înd a/ion%l aB%nse la altit%dinea de croazieră$ z&%rînd spre . m%rm%ră el$ sperînd că o no%ă pri/ire as%pra scris%l%i îi /a ad%ce lăm%rirea dorită. DeAo parte -i de alta a l%i$ *ophie -i 9ea&ing se aplecară spre ea$ neră&dători. 3%mH Lache nici n% tresări. Din &%cătărie$ %n alt agent strigă: ― 3ăpitaneD +erificăm n%merele de %rgen ă ale l%i 9ea&ing -i am dat de aerodrom%l .eigh$ p%r -i simpl% n% pot să în eleg. De ce a min it +ernetH ― Jice că n% /or&e-te decît c% d%mnea/oastră$ dar a fost de acord să coopereze total. 2ricît de logic ar fi păr%t acest scenari%$ locotenent%l%i îi /enea tot%-i gre% să creadă că *ophie 'e/e% sAar implica întrAo astfel de ac i%ne. 5flase că 9ea&ing a/ea %n a/ion personal în apropiere de . *e pare că . (oate că lAa% silit să deschidă cont%l l%i *a%ni?re -i săAi scoată din &ancă în f%rgoneta &lindată.angdon -i 'e/e% a% f%rat ce/a din cont%l l%i *a%ni?re. Din loc%l în care stătea$ pe partea op%să a mesei$ *ophie n% /edea text%l$ 1" " . ― .e Bo%rget -i că acesta î-i l%ase z&or%l c% o B%mătate de oră în %rmă.

im&a asta n% seamănă c% nimic din ce am /ăz%t e% pînă ac%mD . 5ceasta însă$ n%D ― (ro&a&il e mai /eche$ pres%p%se 9ea&ing. 0B%nic%l folosea o lim&ă atît de o&sc%ră$ încît nici %n specialist în sim&olistică nAo poate rec%noa-teH0 Dar apoi î-i dăd% seama că acest fapt nAar fi tre&%it sAo mireG la %rma %rmei$ nAar fi fost acesta prim%l secret pe care iAl asc%nsese &%nic%l ei.eigh. B%nic%l mAa în/ă at lim&a asta pe cînd a/eam doar -ase ani..angdon î-i dăd% seama. !n fa a ei$ sir . .angdon$ apropiindAo de el. ― 3ă asta e lim&a pe care ar fi folositAo &%nic%l. *crierea îmi pare oarec%m familiară.eigh 9ea&ing părea gata să explodeze.H Dar 9ea&ing deBa n% mai rezistă: ― Dacă a.angdon de a identifica imediat lim&a o l%ă prin s%rprindere. 5.angdon$ care era încă aplecat deas%pra casetei. '% /oise sAo %milească$ dar era cert că *ophie 'e/e% se amesteca %nde n%Ai fier&ea oala. ― 4e))u&ot? între&a *ophie. 9re&%ia săAmi fi închip%itD . :in%te îndel%ngi rămase tăc%t.angdon -i 9ea&ing se întoarseră în acela-i timp$ pri/indAo %imi i. ― 2 translitera ie sefardică$ poate. 'eră&dător să st%dieze -i el text%l$ se fî îia pe sca%n$ se aplecă întrAo parte -i încercă să /adă ce/a pe lîngă . Dacă %n istoric al <oQal *ocietQ -i %n profesor de sim&olistică de la . 5poi se aplecă peste masă -iAl f%lgeră pe 9ea&ing c% o pri/ire doBenitoare: ― Mi sincer$ sir. ― +rei să sp%i că oţi citi text%lH ― Loarte %-or$ ciripi *ophie$ încîntată de sine. !n termeni istorici$ ne))u&ot a apăr%t recent în lim&ă. ― *ăA i fi închip%it ce? se interesă sir .dar nep%tin a l%i . !-i întinse &ra %l -i trase caseta din fa a l%i .. 9ea&ing se prefăc% a nAo fi a%zit: ― <o&ert$ sp%neai mai de/reme că ai impresia că ai mai v'zut ce/a asemănător înainteH (rofesor%l părea siderat: ― 5-a am crez%t$ dar n% sînt sig%r.. ― 5aahD exclamă *ophie la cîte/a sec%nde d%pă ceA-i ar%ncase pri/irea pe text.ar/ard n% p%tea% identifica lim&a respecti/ă$ c%m să re%-ească ea.angdon oftă$ desc%raBat: ― (ot să /ăd -i e%H între&ă *ophie.angdon contin%ă să pri/ească text%l$ pierd%t. 3% fiecare sec%ndă$ încrederea în sine i se topea: ― *înt %l%it$ sp%se$ în cele din %rmă. :aBoritatea lim&ilor semitice timp%rii incl%d ne):)u&ot. (ot să mă %it -i e% la caseta pe care miAa lăsatAo &%nic%lH ― Lire-te$ dragă$ replică el -i împinse caseta spre ea. 9răgînd adînc aer în piept$ 9ea&ing î-i lăsă pri/irea să se înfr%pte din text%l gra/at.p%tea -i e% să.zice căAi o lim&ă semitică$ dar n% sînt foarte sig%r. )nstantane%$ . ― '% -ti%$ -opti profesor%l. ― .. 1" Z ..eighD insistă *ophie$ deloc încîntată să fie lăsată pe dinafară. inînd cont de loialitatea d%mnea/oastră fa ă de 3oroană$ sînt p% intel s%rprinsă că nAa i rec%nosc%tAo de la &%n încep%t.. 5merican%l c%no-tea &ine lim&ile /echi standard ― greaca$ latina$ lim&ile romanice ― dar$ din cîte remarcase el$ cea de aici părea mai specializată$ poate o scriere <ashi sa% a *95: c% ghirlande. 2 /or&esc fl%ent. ― :aBoritatea alfa&etelor semitice modeme$ îi explică &ritanic%l fără aA-i ridica ochii$ n% a% /ocale -i folosesc ne))u&ot ― p%ncte -i lini% e scrise s%& sa% deas%pra consoanelor ― pentr% a indica s%netele /ocalice. .

3ele optsprezece file ― n%mite Co&e. B%nic%l ei n% p%tea scrie in/ers$ a-a că întotdea%na 0tri-a0: scria normal. *%ma oferită ― n% mai p% in de 60$Z milioane de dolari. 5-ezînd capac%l în drept%l lămpii$ î-i dăd% seama că pres%p%nerile ei era% corecte. 1" 9 . ― Ba n%$ replica *ophie. 9ot%l era perfect lizi&ilD !n neră&darea sa de a citi noti ele marel%i sa/ant$ %itase că %na dintre n%meroasele sale aptit%dini deose&ite era aceea de a scrie 0în oglindă0. '%Ai plăcea deloc mod%l în care dec%rgea% e/enimentele din această noapte. . *înt sig%ra că f%rnir%l ăsta este s%ficient de s%& ire. (rofesor%l î-i mai amintea -i ac%m reac ia pe care o a/%sese at%nci cînd$ d%pă ce stăt%se ră&dător la rînd$ zărise în sfîr-it pre ioasele doc%mente. )storicii se între&aseră adesea dacă da +inci proceda a-a doar pentr% a se am%za sa% pentr% a se asig%ra că nimeni altcine/a n%Ai în elege scris%l -i deci n%Ai poate f%ra ideile. 2 cr%ntă dezamăgire.de la picioarele sale. Lascic%l%l /i% de l%mină stră&ătea strat%l s%& ire de lemn$ iar text%l apărea scris normal. 5&sol%t deloc. *înt în engleză. '%Ai mai rămăsese d%pă aceea decît să întoarcă foi a de lemn in/ers -i sAo fixeze în capac%l casetei.ammer Estate. .eicester ― era% tot ce mai rămăsese dintrA%n fascinant B%rnal al l%i da +inci: ese%ri -i schi e ce rez%ma% teoriile sale originale despre astronomie$ geologie$ arheologie -i hidrologie. (ri/i din no% spre căl%găr%l legat fedele.angdon în elesese. :oti/ele era% însă lipsite de importan aG doar . *ophie s%rîse în sinea ei$ /ăzînd cN .angdon crez%se că n% poate citi nimic fiindcă da +inci scrisese text%l în italiana /eche.eonardo da +inci. Dar d%pă ce le st%diase c% aten ie$ î-i dăd%se seama că n% rec%noa-te nici %n c%/înt$ &a chiar nici o literă.im&a mea maternăD !n partea din spate a a/ion%l%i$ <RmQ . în cinstea cele&r%l%i lor de inător$ contele de . .egal%dec asc%lta c% aten ie$ încercînd să a%dă ce/a pe fond%l sonor al motoarelor$ dar n% re%-ea să desl%-ească nimic.0'%Ai de mirare că scris%l îmi părea al nai&ii de familiarD0 3% cî i/a ani în %rmă$ profesor%l l%ase parte la %n e/eniment desfă-%rat în cadr%l :%ze%l%i Logg de la .eonardo -tia sig%r de ce. *cris%l era ininteligi&il. . 5/em ne/oie de o oglindă. 5%tor%l paginilor ― . ― Engleză$ &îig%i 9ea&ing$ l%înd%A-i cap%l în mîini de r%-ine. ― !ncerca i a-a$ domn%le$ i se adresase %n%l dintre responsa&ilii m%ze%l%i$ arătînd%Ai o oglinBoară de mînă prinsă c% %n lăn i-or de marginea /itrinei. De-i excelent conser/ate -i scrise întrAo caligrafie impeca&ilă ― cerneală stacoBie pe hîrtie al&Agăl&%ie ― codex%l părea o ai%reală. Leicester.angdon.%ă caseta -i$ plasîndAo în fa a %nei lămpi de pe perete$ încep% să examineze partea interioară a capac%l%i. ― (ot să citesc primele c%/inte$ sp%se ea.a încep%t$ . apoi întorcea hîrtia pe partea cealaltă -i retrasa cont%r%rile. (erfect inteligi&il.ar/ard. 9ea&ing încă n% pricep%se: ― Explica iAmi -i mieD ― *criere in/ersă$ răsp%nse . Lost a&sol/ent al %ni/ersită ii$ Bill @ates acceptase să împr%m%te m%ze%l%i %na dintre nepre %itele sale achizi ii ― optsprezece coli de hîrtie pe care le c%mpărase recent în cadr%l %nei licita ii de la 5rmand . !n acest caz$ pro&a&il că pirogra/ase text%l firesc pe o &%cată de lemn -i apoi rindel%ise dos%l lemn%l%i pînă ce rămăsese doar o foi ă s%& ire$ prin care scris%l piArogra/at se /edea clar.angdon l%ase oglinda -i pri/ise text%l reflectat pe s%prafa a ei. 2m%l zăcea nemi-cat$ resemnat parcă sa% r%gînd%Ase în tăcere pentr% iz&ă/ire.

0 ― E %n pentametr%D exclamă 9ea&ing$ întorcînd%Ase spre . <ădăcinile pentametr%l%i iam&ic era% extrem de /echi$ datînd din /rem%rile păgîne. 5ccent%ată -i neaccent%atN.a cinci mii de metri în atmosferă$ <o&ert . 3inci ― pentr% pentagrama zei ei +en%s -i pentr% sacr%l feminin. =in -i /ang... (iatra de căpătîi dragă templierilor e cheia. 2 pereche echili&rată.angdon. *pre deose&ire de franceză$ spaniolă -i italiană$ toate înr%dite c% latina ― lim"a . Era ca %n fel de re&%s arheologic....0 !nainte să se ap%ce să se între&e care poate fi parola asc%nsă în aceste /ers%ri$ .. #n& !el s us )ee !er scaner9& famil/ A!ole. Mi poem%l e în englezăD La lingua ura! (rofesor%l înc%/iin ă.. 1Z 0 . .72 . # !ea&stone raise& "/ +em lars is t!e )e/..a fel ca maBoritatea societă ilor secrete aflate pe pozi ii op%se fa ă de cea a Bisericii$ . 0Cn stră/echi c%/înt deAn elepci%ne li&erează acest papir%s. #n& at"as! Aill reveal t!e trut! to t!ee. 3e at&ash ade/ăr%l iAl /a re/ela..angdon sesiză %n alt aspect$ m%lt mai prof%nd: metrica poem%l%i.aticanului ― engleza n% era accesi&ilă ma-inii de propagandă a <omei$ de/enind astfel în timp o lim&ă secretă$ folosită preponderent de acele organiza ii s%ficient de ed%cate pentr% a o în/ă a.. +reme de secole$ pentametr%l iam&ic f%sese preferat%l în/ă a ilor de pret%tindeni$ de la grec%l 5rhiloc%s pînă la *ha8espeare$ :ilton$ 3ha%cer -i +oltaire ― oameni c% /ederi largi$ care î-i scriseseră comentariile pe teme sociale întrA%n metr% pe care m%l i îl considera% ca a/înd proprietă i mistice. 0)am&i. Mir%ri de cîte cinci astfel de perechi. ― (oem%l acesta$ exclamă 9ea&ing$ se referă n% n%mai la @raal$ ci -i la templieri -i la %rma-ii :ariei :agdalenaD 3e am p%tea cere mai m%ltH ― (arola$ replică *ophie$ citind încă o dată poem%l.. 3înd sfîr-i$ to i trei se aplecară as%pra text%l%i$ citind%Ai pe rînd.. *e pare că a/em ne/oie de %n stră/echi c%/înt de în elepci%ne. (entametr%. 0(entametr% iam&icD0 !l întîlnise de nen%mărate ori deAa l%ng%l anilor în care st%diase societă ile secrete din E%ropa ― &a chiar -i an%l trec%t$ în 5rhi/ele *ecrete ale +atican%l%i. (entr% ca al ei neam %nit să îl păstram. Do%ă sila&e c% accent op%s.angdon sim ea c%m l%mea reală dispare în B%r%l l%i$ lăsînd%Ase a&sor&it de poem%l l%i *a%ni?re$ lizi&il în l%mină prin capac%l casetei: *ophie l%ă o &%cată de hîrtie -i transp%se repede scrierea în engleza o&i-n%ită.. o ghicitoare ce făgăd%ia să indice c%m poate fi deschis criptexA%l: #n ancient Aor& of Ais&om frees t!is scroll.e (rie%rR de *ion considerase timp de secole că engleza era %nica lim&ă e%ropeană 0p%ră0..

'% mă îndoiesc că *tăre ia a st%diat -i ea cifr%l 5t&ash.0 ― . ― !n %ltim%l /ers$ inter/eni *ophie$ se sp%ne că at"as! /a re/ela ade/ăr%l. 5m mai a%zit %nde/a c%/înt%l acesta. ― (ăi$ piatra de căpătîi n% poate fi altce/a decît o piatră de mormînt. ― 3ifr%l 5t&ash este c%m n% se poate mai potri/it$ remarcă 9ea&ing. 5fară$ înt%neric%l dinaintea apari iei zorilor era ca de smoală.eigh$ t% e-ti specialist%l în templieri. !n 5t&ash$ prima literă era înloc%ită c% %ltima a alfa&et%l%i$ cea deAa do%a c% pen%ltima -i a-a mai departe.. ― (arola$ contin%ă *ophie$ pare a a/ea legăt%ră c% templierii. 09re&%ie să mai fie ce/a aici$ î-i sp%se. . 0Mi piatra de căpătîi a templierilor e cheia.angdon$ gîndind%Ase la %ria-%l n%măr de termeni /echi ce ar p%tea fi considera i c%/inte de în elepci%ne ― fragmente din texte mistice$ profe ii astrologice$ legăminte ale societă ilor secrete$ incanta ii ]icca$ form%le magice egiptene$ mantre păgîne. dar real. 2 senza ie stranie î-i făc% loc în s%flet%l ei: parcă z&%ra ai%rea prin spa i%$ fără nici cea mai /agă idee %nde /a ateriza. Dar ne lipse-te %-aD0 9rei min%te mai tîrzi%$ &ritanic%l s%spină din gre% -i clatină din cap: ― (rieteni$ sînt depă-itD . !-i petrec%se întreaga copilărie dezlegînd enigme create de =ac>%es *a%ni?re -i ac%m a/ea neplăc%ta impresie că poem%l din fa a lor con inea informa ii pe care încă n% le sesizaseră.ista era nesfîr-ită. )ngenios asc%ns.Aai a%zit pro&a&il la c%rs%l de criptografie. Este posi&il ca poem%l să se refere la mormînt%l pe care templierii îl consideră ca fiind al :ariei :agdalena$ însă asta n% ne aB%tă prea m%lt$ fiindcă n% -tim %nde se află acest loc de /eci. 9exte criptate c% aB%tor%l l%i pot fi întîlnite în 3a&ala$ în man%scrisele de la :area :oartă -i chiar în +echi%l 9estament.ristos -i era folosit în prezent ca %n exempl% clasic de schemă de s%&stit% ie rota ională..0 Mi mai era %n gînd care o frămînta: se temea că$ pres%p%nînd că /or iz&%ti să deschidă criptexA%l$ ceea ce /or găsi înă%ntr% n% /a fi o simplă 0hartă către *fînt%l @raal0. *ophie se sim ea -i ea isto/ită. ― '% mă miră deloc$ replică . 0Desig%rD 3ele&r%l sistem e&raic de codificare.angdon. 3ifr%l 5t&ash este %n%l dintre cele mai /echi cod%ri. at&ash.. *peciali-tii -i misticii e/rei mai descoperă încă -i ast'zi în eles%ri asc%nse folosind acest cod. 1Z 1 .― 5&racada&raH prop%se &ritanic%l$ c% pri/irea scînteind. 9ea&ing oftă. ― *ing%ra pro&lemă$ inter/eni .. 0Cn c%/înt din cinci litere0$ î-i sp%se . 2 formă &anală de criptogramă e&raică$ cifr%l 5t&ash era %n simpl% cod de s%&stit% ie &azat pe alfa&et%l e&raic$ de do%ăzeci -i do%ă de litere. !n ci%da con/ingerii celor doi &ăr&a i că în cilindr%l de piatra se afla 0adresa0 comorii$ ea dezlegase s%ficiente mistere ale &%nic%l%i să% pentr% a -ti că acesta n%A-i dez/ăl%ia secretele prea %-or. 5i /reo ideeH D%pă cîte/a sec%nde de medita ie$ 9ea&ing oftă.angdon$ este că n% a/em nici %n text căr%ia săAi aplicăm acest cifr%. 05t&ash e cheia. . Mi plecă spre compartiment%l din spate al a/ion%l%i.. ― 9re&%ie să fie %n cod pe piatra aceea de mormîntD '% tre&%ie decît să găsim piatra de căpătîi atît de pre %ită de templieri..ăsa iAmă să mă gîndesc p% in în lini-teG mă d%c să /ăd ce fac <RmQ -i oaspetele nostr% -i să ad%c ce/a de ron ăit.0 !ntrAade/ăr$ în/ă ase la c%rs%l de criptografie despre cifr%l 5t&ash$ care data din B%r%l an%l%i #00 înainte de . D%pă expresia înt%necată de pe chip%l profesor%l%i$ *ophie în elese că n% le /a fi deloc %-or să facă acest l%cr%.

. (lec la . ― 3red că am în eles$ în parte$ moti/%l pentr% care &%nic%l tă% iAa cer%t să iei legăt%ra c% mine.73 3ontrolor%l de trafic aerian din t%ra de noapte mo ăia în fa a %n%i radar în a-teptare$ cînd căpitan%l (oli iei =%diciare dăd% c% %-a de perete. Lache se %ită din no% la ceas -i apoi pri/i aerona/ele în-ir%ite ce a-tepta% afară.a marginea . '% -ti%. !ncotro a plecatH )ni ial$ om%l &îig%i ce/a întrAo Balnică încercare de a proteBa interesele &ritanic%l%i ― %n%l dintre cei mai respecta&ili clien i ai aerodrom%l%i. (rofesor%l a/ea -i el aceea-i stare de spirit. 3ăpitan%l îi făc% semn %n%i agent$ care se apropie c% o pereche de căt%-e. Lache făc% semn ofi er%l%i c% căt%-ele să se îndepărteze: ― *pre Biggin . ― *ta iD se r%gă el la /ederea căt%-elor. 5re %n hangar la 5eroport%l Biggin .ill pare foarte pro&a&il. (ersoanele care se află la &ord intră în responsa&ilitatea ofi erilor /amali de la aeroport%l de destina ie. *p%neAle să permită aerona/ei l%i 9ea&ing să aterizeze -i pe %rmă săAl înconBoare pe pistă. +rea% discre ie. (oli ia local'. . Mi făAmi legăt%ra c% poli ia din `ent.angdon pri/indAo pe *ophie$ a-ezată de cealaltă parte a mesei. 3red că /oia ca e% săA i explic ce/aD ― )storia *fînt%l%i @raal -i a :ariei :agdalena n% sînt moti/e s%ficienteH . ― Este /or&a despre răceala dintre /oi doi$ despre moti/%l pentr% care n% ai 1Z 1 . 9e &ag la arest fiindcă ai permis %n%i a/ion partic%lar să decoleze fără să ai&ă %n plan de z&or. 3lien ii no-tri se pot d%ce direct la hangar -i se îm&arcă a-a c%m doresc. 5/ion%l a decolat pe c%loar%l să% o&i-n%it -i %ltim%l contact radar a/%t c% el s%gerează . '% c% ser/ici%l :) #.angdon hotărî să profite de moment%l de sing%rătate pentr% a /or&i c% *ophie ce/a ceAl frămîntase de m%lt.angdon ezită o clipă$ ne-tiind c%m ar tre&%i să contin%e. ― 5d%Ami %n elicopter aici.ondra pentr% %n tratament medical. 9ea&ing era tot %nde/a în compartiment%l din spate -i . 3ontrolor%l se ridică$ trem%rînd.ill$ în cît timp aB%ngH 3ontrolor%l î-i răsfoi doc%mentele: ― E %n z&or sc%rt... 5dică peste cincisprezece min%te. Mi poem%l acesta. 5/ion%l ar p%tea ateriza în B%r%l orei. ― Bine$ replică Lache. Biggin . *ă n% de&arce nimeni pînă ce nAaB%ng e% acoloD 74 ― E-ti tăc%tă$ o&ser/ă .ondrei.ill din `ent. !-i aminti articolele din presă care dez&ătea% o pro&lemă contro/ersată: era căpitan%l Lache %n ero% sa% %n pericol p%&licH El$ %n%l$ tocmai aflase răsp%ns%l la această între&are..ondra ca destina ie.eigh 9ea&ing z&oară adesea la . Doar atît /ă pot sp%ne: sir .. -ase treizeci. ― :ai a/ea -i al i pasageriH ― Domn%le$ B%r că e% nAam de %nde -ti acest l%cr%.%r%it%l motoarelor -i %-oara legănare a a/ion%l%i parcă îl hipnotiza%$ iar cap%l încă îl d%rea acolo %nde îl lo/ise căl%găr%l.ill se îndreaptă -i în seara astaH ― '% -ti%. Lache se încr%ntă -i se întoarse spre %n%l dintre oamenii săi. ― Dacă se d%c la Biggin . ― 5/ion%l l%i 9ea&ingD ipă la el Bez% Lache dînd &%zna în t%rn%l de control.ondra. ― Doar o&osită.

. 5nticii credea% că nici %n &ăr&at n% era împlinit din 1Z 6 . ― Lemeile p%rta% rochii al&e de mătase. )dentice.ieros @amos pro/ine în lim&a greacă -i înseamnă maria% sacru. -i pantofi a%rii.mai /or&it c% el timp de zece ani. =ac>%es *a%ni?re spera$ cred$ că l%cr%rile se /or îndrepta dacă /ei în elege ce an%me /Aa îndepărtat %n%l de alt%l. *ophie 'e/e% f%sese martora %nei ceremonii sacre$ /echi de do%ă mii de aniD ― (%rta% mă-tiH între&ă el. ― *Aa întîmplat prin primă/ară$ n%Ai a-aH contin%ă . (reo ii -i preotesele egiptene o îndeplinea% periodic$ pentr% a cele&ra p%terea reprod%cti/N a femeii. MiAi explica mai departe că$ de-i ceea ce /ăz%se ea păr%se pro&a&il %n fel de rit%al sex%al$ . ― +rei săAmi po/este-tiH ― '% cred. ― Era% prezen i atît &ăr&a i$ cît -i femeiH D%pă o clipă$ *ophie înc%/iin ă. ― 5dică. ― :ai &ine zis$ sex. !n preaBma echinoc i%l%i. Finea% în mîini glo&%ri a%rii.ieros @amos$ îi sp%se în -oaptă. ― :ariaB$ adică uniune. Lemeile al&e$ &ăr&a ii negreD . ― '%. ― '% -ti% prea &ine ce am /ăz%t. Era %n act spirit%al. 5poi$ &r%sc$ se întoarse spre elG a/ea ochii în lacrimi. !n trec%t$ act%l sex%al era modalitatea prin care om%l p%tea aB%nge la experien a d%mnezeirii. (rofesor%l se străd%i săA-i asc%ndă emo iile$ aproape că n%Ai /enea să creadă ceea ce a%zea.angdon.ieros @amos fără a a/ea pregătirea -i c%no-tin ele necesare pentr% aAi în elege semnifica ia$ îmi da% seama că ai fost dest%l de -ocată.angdon citise n%meroase descrieri ale acestei ceremonii -iAi în elegea originile mistice: ― *e n%me-te . Ea n% îi răsp%nse. :ă-ti androgineH ― Da.ieros @amos n% a/ea nimic deAa face c% erotism%l. *ophie pri/ea în contin%are pe fereastră: ― +eneam în /acan a de primă/ara$ de la %ni/ersitate. 9o i. da$ dintrA%n p%nct de /edere$ dar n% a-a c%m în elegem noi termen%l azi. ― '%H 2chii ei măslinii îl pri/ea% între&ători ac%m -i$ pentr% moment$ . *ophie se foi în sca%n: ― Dar n% iAam sp%s ce an%me neAa îndepărtat %n%l de alt%l. *ophie. :ă întorsesem acasă c% cîte/a zile mai de/reme.. Băr&a ii a/ea% t%nici negre -i pantofi negri.angdon cedă p% in. E% -ti% dest%le despre societă ile secreteG nAam ne/oie de mintea %n%i da +inci pentr% aAmi închip%i ce an%me ai /ăz%tD Ea tăcea. )ar acel l%cr% teAa deranBat atît de tare$ încît de at%nci ai ref%zat să mai stai de /or&ă c% el. )ar dacă ai s%rprins .. (e la miBloc%l l%i martie. Datează de peste do%ă mii de ani. ― <it%al%l pe care lAam /ăz%t e% n% era deloc o căsătorie. El o pri/i atent$ scr%tător: ― 5i s%rprins %n rit%al sex%al$ n%Ai a-aH ― De %nde -tii astaH D ― *ophie$ miAai sp%s că ai /ăz%t %n l%cr% care teAa con/ins că &%nic%l tă% făcea parte dintrAo societate secretă.. ― Expresia . ― !m&răca i în al& -i negr%H !-i -terse lacrimile -i apoi înclină din no% din cap$ părînd mai relaxată.

3a o ironie a sor ii$ . 1Z 4 . ― *ophie$ n% tre&%ie să %i i că opiniile despre sex ale anticilor era% complet diferite de ale noastre$ cei de astăzi. <it%al%l .angdon a&ordase aceea-i temă în sala de c%rs$ c% n%mai cîte/a l%ni în %rmă. 5ct%l sex%al dădea na-tere %nei noi /ie i ― miracol%l s%prem ― ori miracolele n% pot fi împlinite decît de zei. 2amenii care că%ta% împlinirea spirit%ală /enea% la 9empl% pentr% a cons%lta preotesele ― !iero&ule ― c% care făcea% dragoste -i a/ea% asfel experien a di/in%l%i prin intermedi%l %ni%nii fizice. *ophie f%sese extrem de re in%tă -i de stăpînă pe sine toată seara$ dar ac%m$ pentr% prima dată$ . Din p%nct de /edere fiziologic$ orgasm%l masc%lin era înso it de o frînt%ră de sec%ndă complet lipsită de gînd%ri. ― n%mele sacr% al l%i D%mneze% ― pro/ine$ de fapt$ din n%mele 7eho/a$ la rînd%l l%i o îm&inare androA gină a masc%lin%l%i =a! c% n%mele preAe&raic al E/ei$ Bava!.angdon$ &ăr&at%l p%tea atinge %n moment de orgasm în care mintea i se golea de orice gînd -i at%nci p%tea săAl /adă pe D%mneze%. 3ei care practică medita ia ating aceea-i stare de /id mental fără să ai&ă ne/oie de sex -i descri% adesea 'ir/ana ca pe %n infinit orgasm spirit%al. r%găci%neH (rofesor%l ridică din %meri$ de-i ea a/ea dintrA%n an%mit p%nct de /edere dreptate. :ai &ine săAi lase o clipă săA-i re/ină. De zei ă. Cn moment de limpezime$ în care D%mneze% p%tea fi întrezărit. Cni%nea fizică dintre &ăr&at -i femeie constit%ia %nica modalitate prin care om%l se împlinea spirit%al -i aB%ngea la gnosis ― c%noa-terea di/in%l%i. 9etragrama i%daică 7. (e /remea zei ei )sis$ rit%al%rile sex%ale era% considerate %nica p%nte dintre (ămînt -i 3er%ri. Desig%r$ concept%l act%l%i sex%al ca o cale de com%ni%ne c% D%mneze% era$ la prima /edere$ de neimaginat. *t%den ii l%i e/rei afi-a% întotdea%na o expresie siderată cînd le sp%nea că tradi ia i%daică timp%rie implica acte sex%ale rit%ale. *ophie îi ar%ncă o pri/ire sceptică: ― 2rgasm%l ca.. *ophie rămase tăc%tă$ dar profesor%l a/ea impresia că încetAîncet începe săAl în eleagă mai &ine pe &%nic%l ei.ieros @amos n% e o per/ersi%ne.]. ― (rin com%ni%nea c% femeia$ contin%ă . Cn sc%rt /ac%%m mental. 0Mi n% alt%nde/a$ ci doar în 9empl%D0 E/reii din /echime credea% că în *fînta *fintelor din 9empl%l l%i *olomon rezida n% n%mai D%mneze%$ ci -i corespondent%l să% feminin$ *he8inah. 2chii i se %mpl%ră din no% de lacrimi$ pe care -i le -terse c% mîneca Bachetei. :o-tenirea noastră antică -i însă-i fiziologia corp%l%i %man ne s%gerează că sex%l e %n l%cr% perfect nat%ral ― o cale spre împlinirea spirit%ală ― -i tot%-i religia modernă îl &lamează$ considerînd%Al r%-inos$ -i ne în/a ă să ne înă&%-im dorin ele sex%ale ca fiind porniri dia/ole-ti. E o ceremonie prof%nd sacrosanctă.angdon pe acela-i ton &lînd$ 0%tilizarea0 act%l%i sex%al ca %n miBloc de a com%nica direct c% D%mneze% constit%ia o amenin are serioasă pentr% p%terea -i a%toas%mata ei pozi ie de unic intermediar între om -i di/initate. )ar act%l sex%al era com%ni%nea celor do%ă B%mătă i ale spirit%l%i %man ― cea masA c%lină -i cea feminină ― prin care &ăr&at%l p%tea afla împlinirea spirit%ală -i c%noa-terea l%i D%mneze%. ― E$ oare$ s%rprinzător fapt%l că a/em fa ă de sex sentimente contradictoriiH îi între&ase at%nci pe st%den ii săi. ― (entr% Biserica încep%t%rilor cre-tine$ îi explică . 3%/intele l%i părea% că a% atins o coardă sensi&ilă a s%flet%l%i ei. 3apacitatea femeii de a da /ia ă din pîntecele ei îi conferea %n caracter sacr%.angdon /ăz% c%m aer%l ei ferm -i controlat începe să se destrame.p%nct de /edere spirit%al dacă n% a/ea c%noa-terea carnală a sacr%l%i feminin.. )ar celelalte religii maBore ale /remii a% procedat la fel. Din moti/e lesne de în eles$ Biserica a făc%t tot ce a p%t%t pentr% a demoniza dragostea fizică -i a o ostraciza ca pe %n act dezg%stător -i păcătos. 3e ai /ăz%t t% n% a/ea nimic deAa face c% sex%l$ ci c% spirit%alitatea.

― Domnilor$ replicase el$ con-tient că se află pe %n teren minat$ a.0 @înd%l îi z&%ră la teanc%rile de scrisori nedeschise pe care le primise de la &%nic%l ei. Din pen%m&ra în care se asc%nsese$ la capăt%l scării$ pri/ea gr%p%l de oameni nec%nosc% i care se legăna% -i intona% incanta iile la l%mina trem%rătoare a l%mînărilor. Băr&a ii de la colegi% era% încă ni-te &ăie ei. stră&ate păd%ricea din B%r%l proprietă ii &%nic%l%i ei din 'ormandia. 0+isez0$ î-i sp%sese în sinea ei..angdon preferase tot%-i să n%A-i -ocheze st%den ii po/estind%Ale că mai m%lt de zece societă i secrete din l%mea întreagă ― m%lte foarte infl%ente ― practica% încă -i astăzi rit%al%ri sex%ale$ păstrînd astfel /ii /echile tradi ii. (ăreri de ră% începea% iară-i sAo cople-ească.a ce se %ită oareH0 <itm%l incanta iei se acceleră.. :ai repedeD :ai tareD ― Lemeia din fa a ta e dragosteD striga% femeile$ ridicînd din no% glo&%rile. 3% re inere. Era în martie. 0E %n /is. Lără a fi atît de temerar$ încît să propo/ăd%iesc sex%l premarital -i$ deopotri/ă$ fără a fi atît de nai/ încît să cred că sînte i c% to ii ni-te îngera-i p%ri$ /ă /oi oferi %n sing%r sfat referitor la /ia a sex%ală..ar/ard$ tinerii ă-tia n% d%cea% deloc lipsă de sex.angdon.angdon oftase. 0!i /oi sp%ne tot%l l%i <o&ert. <o&ele de mătase fl%t%ra% at%nci cînd femeile ridica% în mîini glo&%rile a%rii -i rostea% în cor: ― 5m fost c% tine de la încep%t%ri$ în zorii a tot ce e sfînt$ teAam p%rtat în pîntece înainte de /enirea zilei. 3ele&ra%$ pro&a&il$ ce/a ce se afla chiar în miBloc%l cerc%l%i. -i apoi descoperă %-a secretă.0 Lără aA-i întoarce pri/irea de la geam$ încep% să îi po/estească. cercetează casa care pare p%stie. :ai sonoră.ieros @amos.... 3o&oară încet scara de piatră$ treaptă c% treaptă. ― Domn%le profesor$ îl interpelase %n st%dent de prin %ltimele rînd%ri.p%tea să /ă ofer doar o s%gestie. (articipan ii făc%seră %n pas înainte -i îngen%ncheaseră c% to ii$ în acea clipă$ *ophie re%-ise$ în sfîr-it$ să /adă ceea ce pri/ea% to i. 0Jece ani. 5poi glo&%rile era% lăsate mai Bos -i to i participan ii începea% să se legene înainte -i înapoi$ de parcă ar fi fost în transă. )ar &ăr&a ii răsp%ndea%: ― EaA-i are săla. 0. Băie ii schim&aseră între ei chicote grosolane -i gl%me fără perdea. Letele din &ănci apro&aseră în tăcere$ s%rîzînd c% s%&în eles. 3e altce/a ar p%tea fiH0 Lemeile -i &ăr&a ii era% intercala i$ al&$ negr%$ al&$ negr%.angdon s%rîsese$ fără a m%-ca din momeală. (ersonaB%l interpretat de 9om 3r%ise în 2/es Si&e S!ut descoperise acest l%cr% cînd se strec%rase în miBloc%l %nei într%niri secrete a elitei din :anhattan -i s%rprinsese o ceremonie . *ophie î-i lipi fr%ntea rece de fereastră -i$ pri/ind în gol$ în noapte$ încercă să în eleagă tot ceAi sp%sese . 9o i &ăie ii din sală se aplecaseră în fa ă$ pentr% a a%zi mai &ine.. !ncet... *trăd%i iA/ă să găsi i acea scînteie de di/initate pe care &ăr&at%l o poate atinge n%mai prin %ni%nea c% sacr%l feminin. a%de /ocile care răz&esc de %nde/a$ de dedes%&t. ― Data /iitoare cînd /ă /e i afla în compania %nei femei$ încerca i să pri/i i în propri%l s%flet -i să /ede i dacă n% c%m/a p%te i a&orda sex%l ca pe %n act mistic$ spirit%al. <elatînd%Ai cele întîmplate în noaptea aceea$ sim i c%m al%necă înapoi$ în trec%t.. 1Z # . +re i să sp%ne i că$ în loc să mergem la &iserică$ ar tre&%i să facem mai m%lt sexH . . (arcă simte -i ac%m în nări aer%l Bila/$ rece. Din ce a%zise el despre petrecerile de la ... Din păcate$ realizatorii film%l%i denaA t%raseră semnifica ia rit%al%l%i$ dar esen a l%i tot%-i rămăsese ― o societate secretă care cele&ra magia %ni%nii sex%ale.în eternitateD )ncanta ia era din ce în ce mai sacadată. :ai rapidă..

― 3îtH 3e fel de preot poartă c% el atî ia &ani lichiziHD 5ringarosa se apropie de ser/ieta l%i neagră$ o deschise -i scoase %na dintre o&liga i%nile la p%rtător$ pe care iAo întinse. 3% %n %rlet &r%sc$ întreaga atmosferă păr%se că explodează. 75 9%r&oBet%l s%r/ola marea de l%mini de pe 3oasta de 5z%r$ cînd 5ringarosa î-i închise telefon%l$ d%pă o a do%a con/or&ire c% Lache. *im ea că i se taie respira ia -i î-i dăd%se seama că plînge în hohote m%te. (ilot%l îi ar%ncă o pri/ire ned%merită: ― E acela-i l%cr% c% &anii lichiziD ― '%mai că &anii sînt &ani$ îi răsp%nse om%l -iAi înapoie o&liga i%nea. ― E o pro&lemă de /ia ă -i de moarte$ îi sp%se. (e loc. 5ringarosa sim i că i se înmoaie picioarele -i se rezemă de %-a ca&inei. ― 3eAi astaH între&a om%l.(e %n altar Bos$ decorat$ din miBloc%l cerc%l%i$ se afla %n &ăr&at. Deas%pra &%nic%l%i ei se afla o femeie$ goală -i ea$ c% o mască al&ă -i c% păr%l &ogat$ arginti%$ careAi cădea li&er pe spate. 5/ea %n tr%p d%rd%li%$ departe de a fi perfect$ -i se legăna în ritm%l incanta iei$ făcînd dragoste c% &%nic%l ei. 03e se întîmplăH0 9ot%l ie-ise /iolent de s%& orice posi&ilitate de control$ 0!n ce lAam amestecat pe *ilasH !n ce mAam amestecat e% îns%miHD0 9rem%rînd$ episcop%l se apropie de ca&ina pilot%l%i. (ilot%l pri/i l%ng inel%l de a%r de pe deget%l episcop%l%i. Jid%rile s%&sol%l%i o încarcera%$ iar incanta ia$ aB%nsă la %n ritm ame itor$ o hipnotiza.ondra. ― Jece mii de e%ro.ondra facem doar o oră în pl%s spre nord -i aproape că n% e ne/oie să schim&am direc ia$ a-a că.. ― 2 o&liga i%ne la p%rtător emisă de Banca +atican%l%i$ în /aloare de zece mii de e%ro. *ophie /oise să se întoarcă -i să f%gă$ dar picioarele îi era% ca de pl%m&. 9re&%ie să aB%ng imediat la .. (ilot%l se întoarse$ c% ochii cît cepele. ― 9re&%ie să schim&am destina ia. 0De sAar termina odatăD0 Cltimele /e-ti primite de la Lache era% gre% de imaginat$ incredi&ile$ dar în noaptea asta nimic n% mai părea să ai&ă sens. *e întorsese -i se împleticise pe scări$ ie-ise afară din casă$ -i pornise imediat spre (aris$ trem%rînd din tot corp%l. (ilot%l îi ar%ncă o pri/ire peste %măr -i iz&%cni în rîs: ― @l%me-ti$ n%Ai a-aH ― '%. 5ran&: Fre! )maginea era întrAade/ăr -ocantă$ dar asta n% era tot%l. 5&ia iz&%tise săA-i înă&%-e strigăt%l de s%rprindere. 9re&%ie să aB%ng la .ondraD ― (ărinte$ ăsta e %n z&or charter$ n% %n taxiD ― ! i /oi plăti s%plimentar$ fire-teD 3ît /reiH (înă la . !ntinse mîna d%pă p%nga pe care o folosea cînd a/ea ră% de a/ion$ dar î-i dăd% seama că era prea -ocat pentr% a mai sim i chiar -i grea ă. @ol$ întins pe spate$ c% chip%l acoperit de o mască neagră. . ― *înt diamante ade/ărateH ― 2h$ n% mă pot despăr i de acest inelD 1Z . ― '% e o chesti%ne legată de &ani$ părinteD *înt alte elemente de care tre&%ie să in seama. *ophie rec%nosc%se imediat tr%p%l -i semn%l din na-tere de pe %măr. 9re&%ie să mă aB% i. 3%/intele intonate de/eniseră aproape %n cîntec$ tot mai tare$ mai sacadat -i mai frenetic.

angdon era %l%it de ceea ce tocmai a%zise.ieros @amo. 5c%m$ aidoma %n%i domino$ piesele se pră&%-ea% %na cîte %na.2m%l ridică din %meri -iAi întoarse spatele$ re/enind la comenzile a/ion%l%i. 5poi se retrase la loc%l să% din spate -i se trînti pe o &anchetă. 1Z " . E drept$ întrAo companie selectă: da +inci$ Botticelli$ )saac 'ewton$ +ictor .părea% a se conf%nda c% h%r%it%l motoarelor. ― Deci$ dragii mei$ înregistrăm /re%n progresH 3e încearcă &%nic%l tă% să ne sp%nă aiciH între&a el %itînd%Ase la *ophie. D%pă %n îndel%ng moment$ îl scoase de pe inelar -iAl a-eză tăc%t pe &ord%l a/ion%l%i.. 3%tia de &ă%t%ră aproape căAi scăpă din mînă: ― 'Ao să /ă /ină să crede i$ exclamă în timp ce se întorcea spre ceilal i. (rof%ndă -i rece. 5fară$ zorii se i/ea% deBa pe cer$ o d%ngă ro-iatică marca răsărit%l. 03anal%l :înecii. iar final%l n% se întrezărea încă. . *ophie 'e/e% îl al%ngase pe &ătrîn din /ia a ei -i în sfîr-it ac%m îl /edea întrAo c% tot%l altă l%mină.e (rie%rR de *ion. (oate că l%mina zilei le /a ad%ce o no%ă în elegere$ o no%ă /izi%ne$ dar c% cît cer%l de/enea mai al&%ri%$ c% atît gînd%rile l%i părea% mai negre. 9ot%l încep%se s%& forma %nei ca%ze sfinte.0 '% mai era m%lt pînă la destina ie. Cnde mama drac%l%i e piatra aceea de căpătîiH (iatra atît de dragă templierilorD *ophie clătină din cap$ fără săAi răsp%ndă...ăsînd%Al pe &ritanic să st%dieze din no% /ers%rile$ .%ă o înghi it%ră din lichid%l d%lce -i căld% ..%go$ =ean 3octea%. *%& ei$ pămînt%l era încă în/ăl%it în înt%neric. !n ceea ceAl pri/ea pe el$ . 02 piatră de căpătîi /enerată de templieri. ― (rieten%l nostr%$ căl%găr%l$ încă n% e pregătit să /or&eascăD *ăAi mai lăsăm însă p% in timpD 5poi$ m%-cînd dintrA%n &isc%it$ î-i îndreptă aten ia spre poem. :arele :aestr% al confreriei . (rofesor%l rec%nosc% emo ia care$ treptat$ îi înce o-a pri/irea: rem%-care. 0(iatra de căpătîi dragă templierilor e cheia. D%pă cincisprezece sec%nde$ sim i c%m a/ion%l /irează cîte/a grade spre nord.0 . 2chii ei$ scălda i în lacrimi$ a/ea% ac%m o n%an ă adîncă$ măslinie: ― :Aa cresc%t ca pe propria fiică. Din păcate$ tot ce însemna acest inel pentr% el a/ea să fie pierd%t$ oric%m. ― '% -ti% ce altce/a iAa.mai p%tea sp%ne$ -opti el.0 Dedes%&t$ ocean%l lăsase din no% loc pămînt%l%i -i$ &r%sc$ o idee no%ă îi străf%lgeră prin minte. 76 *e /edea clar că *ophie n%A-i re/enise încă de pe %rma amintirilor recent răscolite.. 9ot%-i$ episcop%l n% sim ea nici o %rmă de &%c%rie în s%flet. ― 3e/a de mîncare$ dragii meiH 9ea&ing intră în ca&ina$ d%cînd în mînă o ta/ă c% o c%tie de &isc%i i -i cîte/a c%tii de 3ola$ sc%zînd%Ase pentr% p% inele rezer/e de care disp%nea. 02 piatră de căpătîi /enerată de templieriD0 !nt%neric%l nop ii se destrămă rapid -i$ s%& ochii săi$ apele ocean%l%i căpătară l%ciri /ii..angdon deschise o c%tie de 3ola -i se întoarse spre fereastră$ c% gînd%rile pierd%te printre imagini ale %nor rit%al%ri tainice -i cod%ri secrete. Cn plan ingenios p%s la p%nct. (e lîngă fapt%l că s%rprinsese rit%al%l în plină desfă-%rare$ *ophie se /ăz%se ne/oită să facă fa ă %nei realită i de do%ă ori mai -ocante: personaB%l central f%sese îns%-i &%nic%l ei. 3% o triste e cople-itoare$ 5ringarosa î-i mîngîie inel%l de pe deget. <itm%rile pentametr%l%i iam&ic -i incanta iile rit%al%l%i . =ac>%es *a%ni?re.

am dreptateH :ai exact$ Biserica iAa ac%zat pe 9emplieri că practică rit%al%ri secrete în cadr%l cărora /enerează %n cap sc%lptat în piatră. ― Da$ daD contin%ă 9ea&ing să exclame$ incitat. 'ici *ophie n% părea cît%-i de p% in con/insă.. 3eremonia preamărea magia creatoare a %nirii sex%ale$ dar papa 3lement a insistat -i a con/ins în cele din %rmă l%mea că piatra sc%lptată a templierilor$ îl reprezenta de fapt pe dia/ol. ― 3red că termen%l 0piatră de căpătîi0 este o exprimare aproape literală$ care se referă efecti/ la un ca &in iatr'. :iAam dat seama ce esteD 9ea&ing făc% ochii mari$ de parcă era% do%ă farf%rioare: ― Ktii %nde este piatra de mormîntH . (e legea mea$ <o&ert$ ai dreptateD 2 piatră de căpătîi atît de dragă 9emplierilorD (rofesor%l îi explică l%i *ophie$ în cîte/a c%/inte$ că Baphomet era o stră/eche di/initate păgînă a fertilită ii$ asociată c% for a creatoare a act%l%i reprod%cerii. E drept$ folosise echi/alentele latine$ n% caracterele e&raice$ 1Z Z . n%mit *atan$ deri/a din strădania Bisericii de a face din cap%l de &er&ec sa% de ap al ze%l%i fertilită ii %n sim&ol al ră%l%i.a Baphomet tre&%ie să se refere poem%lD 2 piatră de căpătîi atît de dragă templierilorD ― Bine$ dar dacă a-a sta% l%cr%rile$ înseamnă că a/em deAa face c% o no%ă dilemă$ inter/eni *ophie$ arătînd spre disc%rile criptexA%l%i. ― Mi pe lista aceea se afla deopotri/ă adorarea %nor fal1i i&oli.. Baphomet are opt litere.angdon s%rîse: ― '%$ n% un&e este$ ci mai degra&ă ce an%me este. . 5ici e loc însă n%mai pentr% cinci. +atican%l a folosit cap%l l%i Baphomet ca pe o pro&ă incendiară împotri/a templierilor. 3redin a modernă întrA%n dia/ol 0ncornorat. Mi$ e/ident$ strădaniile sale dăd%seră roade$ de-i n% în întregime.angdon înc%/iin ă.. ― .angdon era impresionat.. le explică . ― BaphometD exclamă din no% 9ea&ing. . *odomie$ %rinare pe cr%ce$ /enerarea dia/ol%l%i ― o listă întreagă. 3a/alerii templieri îl /enera% formînd %n cerc %man în B%r%l cap%l%i sc%lptat -i înăl înd r%găci%ni. ― Cn cap din piatrăH &îig%i 9ea&ing. 9ea&ing tocmai sfîr-ise de scris întreg%l alfa&et e&raic ― alef:"eit. 77 .eigh$ pe /remea )nchizi iei$ Biserica iAa ac%zat pe 9emplieri de tot fel%l de erezii$ n%Ai a-aH ― !ntrAade/ăr. De asemenea$ 0corn%l a&%nden ei0 constit%ia %n tri&%t ad%s l%i Baphomet -i se regăsea în mitologia greacă$ în care mic%l Je%s f%sese alăptat de o capră al cărei corn se r%psese$ oferind%Ai o pro/izie nesfîr-ită de fr%cte. Britanic%l afi-ă %n zîm&et larg: ― Draga mea$ acesta e moment%l în care intră în scenă cifr%l 5t&ash. Baphomet era reprezentat s%& forma %n%i cap de &er&ec sa% de ap ― %n sim&ol o&i-n%it al fec%ndită ii -i procreării.. '% e o piatră de mormînt. %n ze% păgîn care. :asa de Ji%a <ec%no-tin ei din tradi ia americană amintea -i astăzi de sim&ol%rile păgîne ale fertilită ii. 2 s%medenie de ac%za ii false.(iatra de căpătîi a templierilor. Baphomet 0apărea0 ne-ti%t -i în fotografiile de gr%p$ în care /re%n gl%me ridica do%ă degete în spatele cap%l%i %n%i prieten$ ca do%ă coarneG p% ini dintre ace-ti gl%me i -tia% însă că gest%l lor făcea$ de fapt$ al%zie la /irilitatea ro&%stă a 0/ictimei0 ― %n fel de reclamă$ sAar p%tea zice.angdon$ care căz%se pradă din no% ent%ziasm%l%i să% didactic. *ophie -i &ritanic%l se traseră mai aproape$ n%mai ochi -i %rechi.. ― BaphometD iz&%cni 9ea&ing.

ollowaQ î-i fac &ine trea&a. Beit. S!es!ac! era scris în e&raică *hA*hA`. S $ D 2 3 ' ) V P . 4un. +za&i). !n cele din %rmă$ %n în/ă at transp%sese n%mele folosind cifr%l 5t&ash$ iar rez%ltat%l se do/edise explozi/. +oi men iona -i /ocalele$ pentr% mai m%ltă claritate: B a ( + o : e 9h ― *ă n% %itam$ desig%r$ adă%gă el$ că textele în e&raică se scri% de la dreapta la stînga$ dar noi p%tem aplica cifr%l 5t&ash direct. ― 3riptanali-tii n%mesc această metodă 0d%&larea0.ollowaQ. 9ea&ing chicoti /esel: ― 5i dreptate. 1Z 9 . E %n mic tr%c pe care )Aam în/ă at la <oQal . 9imp de secole$ cei ce st%dia% textele sacre f%seseră deconcerta i de referirile &i&lice la o cetate n%mită S!es!ac!. (roces%l de decriptare f%sese simpl%.. ― 3inci litere$ sfîr-i *ophie. #/in.angdon sim i acela-i fior pe care &ăn%ia căAl încercaseră sa/an ii din /echime$ cînd %tilizaseră pentr% prima dată cifr%l 5t&ash pentr% a decripta ac%m cele&r%l Misterul S!es!ac!. =u&.angdon$ incapa&il săA-i stăpîneascN ent%ziasm%l. !n contin%are$ n% mai tre&%ie decît să ne creăm propria schemă de s%&stit% ie$ rescriind întreg%l alfa&et în ordine in/ersă. ― Există o cale mai %-oară$ inter/eni *ophie$ l%înd creion%l din mîna &ritanic%l%i. Ruf. Bei. +et. 5imel. 3ifr%l arăta că termen%l *heshach era$ de fapt$ un co& ce desemna o altă cetate$ m%lt mai c%nosc%tă. Samec!.av. E m%lt mai p% in complicată -i m%lt mai exactă: A ) / / . + J 3h 9 7 ` . +av. / O C S ) N 0 ( 1 . ― 'e apropiem$ -opti .-i ac%m le citea c% glas tare$ c% o pron%n ie perfectă: 5 B @ D . :isterioasa cetate se do/edise a n% fi alta decît Ba&el$ ceea ce declan-ase %n /al frenetic de reexaminări ale Bi&liei. Pei. 9ransp%s în matri a de s%&stit% ie$ *hA*hA` de/enea BABA.. 9ea&ing înc%/iin ă -i încep% din no% să scrie: ― B%n$ iată c%m se scrie c%/înt%l Ba !omet c% caracterele e&raice. !n n%mai cîte/a săptămîni$ mai m%lte c%/inte codificate astfel f%seseră descoperite în +echi%l 9estament$ dez/ăl%ind o /arietate %l%itoare de semnifica ii asc%nse$ despre existen a cărora sa/an ii n% a/%seseră măcar ha&ar pînă at%nci. C!et. (ri/ind matricea de s%&stit% ie$ . 2ra-%l n% apărea pe nici o hartă -i nici în alte doc%mente$ c% toate că era men ionat deseori în Cartea lui $eremia ― regele din *heshach$ cetatea *heshach$ popor%l din *heshach. (rin %rmare$ dacă /om scrie c%/înt%l Baphomet c% literele alfa&et%l%i e&raic$ /ocalele /or dispărea$ rămînînd doar. Ma/in. )ar BABA. Mem. Mtergînd%A-i fr%ntea c% %n gest dramatic$ 9ea&ing contin%ă: ― !n ortografia tradi ională e&raică$ /ocalele n% a% reprezentare grafică. : ' * 2 ( 9z \ < *h 9h ― #lef. L%nc ionează la toate cifr%rile de s%&stit% ie reflecti/ă$ incl%si/ la 5t&ash. Raf. *crise prima B%mătate a alfa&et%l%i de la stînga la dreapta -i apoi$ dedes%&t$ scrise cea deAa do%a B%mătate în sens in/ers. S!in. :ă &%c%r să /ăd că amicii de la .. . Eeis!. Lame&. în e&raică se citea Ba"el.

f. 0Cn stră/echi c%/înt de în elepci%ne eli&erează papir%s%l.. ― B de/ine *h. 5proape c% %n -oc. Br%sc$ %n dor c%mplit de &%nic%l ei o c%prinsese..%mina /ie a soarel%i răz&ătea ac%m de afară. ― 3e /rei să sp%iH ― Este.angdon... ― @enialD exclamă 9ea&ing.angdon tresari -i el: ― 3e sAa întîmplatH între&a *ophie. D%mneze%le mareD &îig%i el -i deodată se făc% al& la fa ă. B%nic%l tă% a scris 0%n str'vec!i c%/înt de în elepci%ne0.. a. +ocea l%i 9ea&ing trem%ra însă de admira ie -i de emo ie: ― 5cesta$ prieteni$ este$ întrAade/ăr$ %n /echi c%/înt de în elepci%ne.angdon dădea din cap frenetic$ afirmati/. ― Cite1te c%/înt%l în întregime$ o îndemnă .. )mediat î-i dăd% seama că nici 9ea&ing -i nici . 9ot%l părea că se leagă perfect.angdon n% o&ser/aseră %n neaB%ns maBor.. (rofesor%l citi literele încă o dată. ― Dar..angdon n% în elesese. *e părea că nici . ( de/ine +. 9ea&ing rîdea c% g%ra pînă la %rechi$ ca %n &ăie el care tocmai a descoperit pom%l de 3răci%n. ..― (as c% pas$ <o&ert. 0*+L75H0 îi /eni ei în minte$ dar tot%-i era nelăm%rită. ― DaD So !ia înseamnă 0în elepci%ne0 în lim&a greacăD <ădăcina n%mel%i tă%$ *ophie$ este$ efecti/$ %n 0c%/înt de în elepci%ne0. (este măs%ră de ingeniosD 5pla%ze$ /ă rogD )ată parolaD Mi întoarse spre ei hîrtia pe care scrisese no%l c%/înt: 0*hA+A(A7A50 ― 3eAi astaH se încr%ntă *ophie. 5-a c%m -i litera ( poate fi pron%n ată L. 05 criptat cheia de &oltă a *tăre iei -i a folosit n%mele me%D0 Cn nod d%reros îi %rcă în gît. !nsă$ pri/ind din no% cele cinci disc%ri ale criptexA%l%i$ o&ser/ă că mai exista o pro&lemă. 19 0 . *ophie$ e-ti gataH Ea înclină cap%l$ tăc%tă. c%/înt%l *ophia are 1ase litereD Jîm&et%l larg n% dispăr% nici ac%m de pe chip%l l%i 9ea&ing: ― 3ite-te poem%l din no%. Mi n% %ita do%ă l%cr%ri: în e&raică$ sim&ol%l pentr% s%net%l *h poate fi pron%n at la fel de &ine *$ în f%nc ie de accent./..itera 0+a/0 este adesea %n indicator al /ocalei 2D *ophie st%die din no% literele$ citind no%l c%/înt: ― S. ― Cn stră/echi c%/înt de în elepci%neD *ophie pri/i c%/înt%l -i apoi disc%rile criptexA%l%i..:M:+!. . 5c%m aplicăm matricea ta de s%&stit% ie$ pentr% a o& ine parola formată din cinci litere.. ingenios$ -opti &ritanic%l.... o.0 D%pă o clipă$ î-i dăd% seama. ― *ophiaH 5m citit *ophiaHD . ― Da$ -iH ― !n greaca /eche$ c%/înt%l 0în elepci%ne0 se scria *A2ALA)A5. (rofesor%l sim ea că inima l%i mai are p% in -i îi sare din piept.. De-i î-i a%zi s%net%l propriei sale /oci$ aproape că n%Ai /eni să creadă. .. '% poate fi asta parolaD (e nici %n%l dintre disc%ri n% e scris gr%p%l de litere *hG aici sînt trec%te n%mai literele alfa&et%l%i latin.. ― 'Ao săA i /ină să creziD :ai c% seamă ie$ ada%gă 9ea&ing$ ridicînd%A-i ochii spre ea. ― Mi cifr%l 5t&ash ne dez/ăi%ie.. (ri/ind ta&el%l schi at de *ophie$ încep% să opereze atent transformările. ― *ta i p% inD exclamă ea. ― B%nD !n e&raică -i fără /ocale$ Baphomet se scrie B:P:. n% se poate..

― Dar n% e %n papir%sD exclamă 9ea&ing. Dacă disc%rile era% corect aliniate$ a-adar parola corect formată$ %n%l dintre capete a/ea să se desprindă de cilindr%$ prec%m capac%l %n%i flacon$ lăsînd să se /adă papir%s%l r%lat în B%r%l fiolei c% o et..angdon /ăz% ce se afla în interior%l r%lo%l%i de pergament$ sim i c%m i se frînge inima. :ai /erifică o dată alinierea celor cinci litere fa ă de semn%l indicator -i apoi$ încet$ trase de cele do%ă capete. 05m în fa ă cheia de &oltă a *tăre ieiD0 D%pă părerea &ritanic%l%i$ în interior%l ei se afla o hartă care indica dr%m%l către *fînt%l @raal$ mormînt%l :ariei :agdalena -i doc%mentele *angreal. ― 3% griBă$ o îndemna &ritanic%l. Lii atentăD Ea însă -tia că$ dacă acest criptex semănă c% cele pe care le deschisese de atîtea ori în copilăria ei$ n% /a fi ne/oie decît să ap%ce cilindr%l de cele do%ă capete -i să tragă %-or$ dar ferm$ în direc ii op%se.7 De-i trem%ra$ *ophie l%ă criptexA%l -i încep% să rotească disc%rile$ potri/ind literele. 5. (e de altă parte$ dacă parola formată era incorectă$ presi%nea exercitată de ea la capetele criptexA%l%i a/ea să fie transferată %nei pîrghii din interior care$ pi/otînd$ apăsa fiola$ o /a sparge$ în cele din %rmă.. 5c%m îl /oi deschide. !n emo ia stîrnită de descifrarea cod%l%i$ *ophie aproape că %itase ce era de a-teptat să găsească înă%ntr%.angdon săriră drept în picioare.. 0+ăd că *a%ni?re nAa a/%t de gînd să 19 1 .angdon c% glas%l pierit.. 0*trani%$ î-i sp%seG o et%l n% poate dizol/a pergament%l din piele de miel. 0Cn papir%sD0 !n miBloc%l r%lo%l%i de hîrtie se /edea %n o&iect cilindric ― pro&a&il fiola c% o et. ― D%mneze% să ne aB%teD &îig%i 9ea&ing$ pră&%-ind%Ase înapoi în sca%n. E prea gre%D ― Mti%. L. !n mod ci%dat însă$ material%l înfă-%rat în B%r%l recipient%l%i c% o et n% era o&i-n%ita foi ă s%& ire de papir%s$ ci %n pergament.0 *e %ită iară-i în miBloc%l r%lo%l%i -i î-i dăd% seama că o&iect%l pe careAl zărea n% era tot%-i o fiolă c% o et.. ― '% %ita de o et$ o aten ionă .angdon -i 9ea&ing părea% că nici n% mai respiră$ c% ochii lipi i de mîinile ei. 3% infinită griBăD .angdon se aplecară în fa ă cînd ea prinse în mîini capetele cilindr%l%i. 9ea&ing -i . ― 3e sAa întîmplatH între&ă 9ea&ing. nepre %ita comoară a ade/ăr%l%i asc%ns.. )nima ei &ătea frenetic cînd p%se piesa deta-ată pe masă -i apoi înclină t%&%l pentr% a pri/i înă%ntr%. ― (entr% ceH (entr% fiola c% o etH ― '%.0 . (rofesor%l contin%a să pri/ească %l%it. *ophie alinie %ltim%l disc. 'imic. *ophie der%lă material%l -i scoase la /edere o&iect%l din interior.2. 09rage %-or0$ î-i sp%se ea. Era c% tot%l altce/a.).. B%nic%l tă% a fost %n arhitect cr%d... 3apăt%l gre% îi rămase în mîna stîngă. 3înd . 9rase p% in mai tare. E o căpt%-eală. *.. 9ea&ing -i . ― (entr% asta.. 0Cn stră/echi c%/înt deAn elepci%ne li&erează acest papir%s. Br%sc$ cilindr%l de piatră se desfăc%$ aidoma %n%i ax telescopic. ― B%n$ -opti ea$ ridicînd%A-i pri/iriea spre ei.. *coate papir%s%lD !ncr%ntînd%Ase$ *ophie prinse c% do%ă degete r%lo%l -i o&iect%l din miBloc%l l%i$ extrăgînd%Ale din cilindr%.

ne %-%reze cît%-i de p% in sarcina.0 (e masă$ în fa a lor$ stătea %n al doilea criptex. :ai mic. 3onfec ionat din onix negr%. L%sese închis în interior%l cel%i dintîi. (asi%nea l%i *a%ni?re pentr% d%alism era din no% e/identă. Do%ă criptexA%ri. 9ot%l în d%&l% exemplar. 0D%&le în eles%ri. :asc%linAfeminin. 'egr% închis în al&. (înza de sim&olism se întindea parcă la nesfîr-it. 5l&%l dă na-tere negr%l%i. Liece om se na-te din femeie. 5l& ― feminin. 'egr% ― masc%lin.0 !ntinse mîna -i l%ă al doilea criptex. (ărea identic c% prim%l$ n%mai că era mai mic -i a/ea c%loarea neagră. !l clătină -i a%zi în interior gîlgîit%l familiar. (ro&a&il că fiola c% o et pe care o a%ziseră mai de/reme era cea din criptexA%l mic. ― Ei &ine$ <o&ert$ sp%se 9ea&ing întinzînd%Ai &%cata de pergament. +ei fi m%l %mit să afli cel p% in că ne îndreptăm în direc ia cea &%năD .angdon examină foaia groasă de pergament. (e ea$ scris de mînă$ era alt poem de patr% /ers%ri. 9ot în pentametr% iam&ic. +ers%rile era% criptice$ dar n% a/% ne/oie să citească decît prim%l /ers pentr% a realiza că 9ea&ing a/%sese dreptate săAi ad%că în :area Britanie. 0!' .2'D<5 J53EAC' 35+5.E< DE (5(K !'@<2(590 <est%l poem%l%i s%gera clar că parola pentr% deschiderea cel%i deAal doilea criptex p%tea fi găsită dacă /izita mormînt%l respecti/%l%i ca/aler$ aflat %nde/a$ în ora-. (rofesor%l se întoarse incitat spre &ritanic. ― 5i idee la ce ca/aler se referă poem%lH ― 'ici cea mai /agă. Dar -ti% exact în ce criptă tre&%ie să că%tăm. !n acela-i moment$ la do%ăzeci de 8ilometri în fa a lor$ -ase ma-ini ale poli iei din `ent stră&ătea% străzile %de de ploaie$ spre 5eroport%l Biggin ,ill.

7* .ocotenent%l 3ollet se a%toser/i c% o sticlă de (errier din frigider%l l%i 9ea&ing -i se înapoie în salon. !n loc săAl înso ească pe Lache la .ondra$ %nde ac i%nea era în plină desfă-%rare$ rămăsese aici$ să dădăcească echipa (9* care se răspîndise în toate încăperile re-edin ei. (înă ac%m$ n% descoperiseră nimic %til: %n %nic glon îngropat în d%-%mea$ o foaie de hîrtie c% cîte/a sim&ol%ri desenate pe ea împre%nă c% c%/intele 0palo-0 -i 0potir0$ pl%s o c%rea c% epi metalici îm&i&a i c% sînge$ despre care %n%l dintre oamenii (9* îi sp%sese că aminte-te de gr%parea catolică 2p%s Dei$ ce stîrnise recent %n scandal media pe tema practicilor agresi/e de recr%tare a mem&rilor săi în (aris. 3ollet oftă. 0(oftimD *ă în elegi ce/a din amestec%l ăsta ci%datD0 (arc%rse %n c%loar elegant$ apoi locotenent%l intră în /asta &i&liotecă$ %nde %n%l dintre ofi erii (9* prele/a amprentele. 2m%l era %n indi/id corpolent$ c% &retele pe piept%l l%i lat. ― 5 i găsit ce/aH între&ă 3ollet. ― 'imc no%. *et%ri m%ltiple$ dar acelea-i c% cele identificate în rest%l casei. ― Dar pe cilice? ― )nterpol%l încă mai l%crează la ele. .eAam trimis tot ceAam găsit.

19 1

― Mi astaH se interesă 3ollet arătînd spre do%ă p%ngi sigilate de pe &iro%. 2m%l ridică din %meri. ― .eAam l%at din o&i-n%in ăG prele/ez tot ce mi se pare ci%dat. .ocotenent%l se apropie de &iro%. 03i%datH0 ― Englez%l ăstaAi %n indi/id ci%dat$ adă%gă ofi er%l. )a %ita iA/ă aiciD 3ă%tă printre p%ng% ele sigilate -i alese %na$ pe care iAo întinse l%i 3ollet. Era o fotografie a intrării principale întrAo catedrală gotică ― tradi ionala arcadă ce se îng%sta treptat$ pînă la %-a de mici dimensi%ni. .ocotenent%l st%die fotografia -i î-i ridică pri/irea spre ofi er: ― 3hestia asta e ci%datăH ― !ntoarce iAo -i pe partea cealaltă. (e dos%l pozei se afla% cîte/a c%/inte în engleză$ care descria% naos%l l%ng -i îng%st a catedralei ca pe %n tri&%t păgîn -i secret ad%s pîntecel%i %nei femei. !ntrA ade/ăr$ era ci%dat. :ai %imitoare era% însă c%/intele referitoare la intrarea în catedrală. ― *tai p% inD exclamă. 9ip%l ăsta crede că %-a catedralei reprezintă... 2fi er%l clătină cap%l în sens afirmati/. ― 3% tot c% marginile la&iale -i %n simpatic clitoris cin3uefoil deas%pra intrării. 9e cam face săA i dore-ti să mergi mai des la &isericăD o&ser/ă om%l. 3ollet l%ă de pe masă o a do%a p%ngă c% pro&e. (rin plastic%l transparent se /edea o altă fotografie$ aparent a %n%i doc%ment /echi. !n capăt%l ei scria: 0.es Dossiers Secrets ― 4um"er C" $m( 8C7." ― 3eAi astaH între&ă. ― 'Aam idee. 5re o grămadă de copii ale fotografiei ăsteia$ a-a că am l%at -i noi %na. 3ollet cercetă doc%ment%l: (<)EC<^ DE *)2' ― .E* '5C92'EE<*/:5<)) :5EM9<) =E5'DE@)*2<* 11ZZA1110 :5<)E DE *5)'9A3.5)< 1110A11;; @C)..5C:E DE @)*2<* 11;;A160" ED2C5<D DE B5< 160"A166; =E5''E DE B5< 166;A16#1 =E5' DE *5)'9A3.5)< 16#1A16;; B.5'3,E DWE+<ECI 16;;A169Z ')32.5* L.5:E. 169ZA141Z <E'E DW5'=2C 141ZA14Z0 )2.5'DE DE B5< 14Z0A14Z6 *5'D<2 B299)3E..) 14Z6A1#10 .E2'5<D2 D5 +)'3) 1#10A1#19 32''E95B.E DE B2C<B2' 1#19A1#1" LE<D)'5'D DE @2'J5@CE 1#1"A1#"# .2C)* DE 'E+E<* 1#"#A1#9# <2BE<9 L.CDD 1#9#A1;6" =. +5.E'9)' 5'D<E5 1;6"A1;#4 <2BE<9 B27.E 1;#4A1;91 )*553 'E]92' 1;91A1"1" 3,5<.E* <5D3.7LLE 1"1"A1"4; 3,5<.E* DE .2<<5)'E 1"4;A1"Z0 :5I):).)5' DE .2<<5)'E 1"Z0A1Z01 3,5<.E* '2D)E< 1Z01 A1Z44 +)392< ,C@2 1Z44A1ZZ# 3.5CDE DEBC**7 1ZZ#A191Z =E5' 3239E5C 191ZA19;60

19 6

0(rie%rR de *ionH0 se miră 3ollet. ― .ocotenenteD strigă %n alt agent din prag%l %-ii. 3entrala are %n apel %rgent pentr% căpitan%l Lache$ dar operator%l n%Al poate contacta. !l prel%a i d%mnea/oastrăH 3ollet re/eni în &%cătărie -i ridică receptor%l. Era 5ndrR +ernet. 5ccent%l rafinat al &ancher%l%i n% re%-ea să mascheze ner/ozitatea din /ocea l%i. ― 3ăpitan%l Lache miAa sp%s că mă /a s%na$ însă nAam primit nici o /este din partea domniei sale pînă ac%m. ― 3ăpitan%l este foarte oc%pat. +ă pot aB%ta e%H ― 5m fost asig%rat că /oi fi in%t la c%rent c% progresele înregistrate de ancheta d%mnea/oastră. (entr% %n moment$ 3ollet a/% impresia că rec%noa-te tim&r%l /ocii$ dar n% re%-ea săA-i amintească de %nde. ― :onsie%r +ernet$ e% mă oc%p în prezent de in/estiga iile care a% loc aici$ în (aris. *înt locotenent%l 3olletD .a celalalt capăt al fir%l%i se lăsă o l%ngă tăcere: ― Domn%le locotenent$ am %n apel pe o altă linie. +ă rog să mă sc%za i. +ă /oi contacta mai tîrzi%. MiAnchise. 3ollet rămase c% receptor%l în mînă pre de cîte/a sec%nde. 5poi$ &r%sc$ î-i dăd% seama. 0Mtiam e% că rec%nosc /ocea aceea de %nde/aD0 De s%rprindere$ aproape că i se tăie răs%flarea. 0Mofer%l ma-inii &lindateD 3% <olex%l fals.0 5c%m în elegea de ce închisese &ancher%l atît de repedeG î-i reamintise n%mele 3ollet ― ofi er%l de poli ie pe care îl min ise c% cîte/a ore în %rmă. .ocotenent%l cîntări implica iile acestei re/ela ii ci%date. 0+ernet e implicatD0 )nstincti/$ -tia că ar tre&%i săAl s%ne pe Lache. Emo ional$ era con-tient că această plea-că p%tea săAi ad%că moment%l să% de glorie. 3ontacta imediat )nterpol%l -i solicită să i se trimită toate informa iile de in%te despre DepositorQ Ban8 of Jbrich -i despre pre-edintele să%$ 5ndrR +ernet.

+ ― .ega iA/ă cent%rile$ /ă rogD îi an%n ă pilot%l l%i 9ea&ing$ în /reme ce a/ion%l încep% să co&oare spre pistă$ prin &%rni a monotonă a dimine ii. +om ateriza în cinci min%teD Sir .eigh se sim i îns%fle it de %n sentiment plăc%t de nostalgie /ăzînd deal%rile molcome din `ent c%m se pierd în zare. 5nglia se afla la n%mai o oră de z&or de (aris$ -i tot%-i între ele se întindea o l%me întreagă. !n această diminea ă$ peisaB%l %med -i în/erzit al tărîm%l%i natal părea neo&i-n%it de îm&ietor. 0Exil%l me% în Lran a sAa sfîr-it. :ă întorc /ictorios în 5nglia. 3heia de &oltă a fost găsită.0 Desig%r$ n% -tia încă %nde an%me îi /a d%ce. Cnde/a în <egat%l Cnit. Exact %nde$ sir .eigh n% a/ea încă idee$ dar gloriaAi apar inea -i p%tea deBa sAo sa/%reze. !n /reme ce .angdon -i *ophie se pregătea% de aterizare$ 9ea&ing se ridică -i$ retrăgînd%Ase întrA%n col al ca&inei$ glisă %n panel al peretel%i$ careAi oferi acces la %n seif discret asc%ns. Lormă cifr%l$ deschise seif%l -i scoase do%ă pa-apoarte. ― 5cte pentr% mine -i <RmQ$ sp%se el$ apoi l%ă dină%ntr% %n teanc gros de

19 4

&ancnote de cîte cincizeci de lire sterline. Mi 0acte0 pentr% /oi doi. *ophie făc% ochii mari: ― :ităHD ― Diploma ie în spirit creator. 5%torită ile aeroport%are fac din cînd în cînd an%mite concesii. .a hangar%l me% ne /a întîmpina %n ofi er /amal &ritanic$ care /a dori să %rce la &ord. !n loc săAi permitem să facă acest l%cr%$ îi /oi sp%ne că am /enit împre%nă c% o cele&ritate franceză care preferă să călătorească incognito ― din ra i%ni de presă$ -ti i d%mnea/oastră ― -iAi /oi oferi om%l%i o compensa ie financiară generoasă$ drept m%l %mire pentr% discre ia sa. .%i .angdon n%Ai /enea să creadă: ― Mi ofi er%l o /a acceptaH ― 'Aar accepta de la oricine, desig%r$ dar oamenii ă-tia mă c%nosc. '% sînt %n traficant de arme$ pentr% n%mele l%i D%mneze%D 5m fost înno&ilat de reginăD 5ristocra ia are -i ea pri/ilegiile ei$ fire-teD adă%gă &ritanic%l$ s%rîzînd. <RmQ se apropie de ei$ inînd în mînă re/ol/er%l ,ec8ler and `och: ― Sir, e% ce am de făc%tH 9ea&ing îi ar%ncă o pri/ire: ― +a tre&%i să rămîi la &ord împre%nă c% oaspetele nostr%$ pînă ce ne /om întoarce. '%Al p%tem căra d%pă noi prin toată .ondraD ― .eigh$ inter/eni *ophie$ e% am /or&it serios cînd am sp%s că poli ia /a fi aici înainte de a ne întoarce noi. Britanic%l iz&%cni în rîs: ― Da$ -i imagineazăA i s%rprinderea lor cînd /or %rca la &ord -iAl /or găsi pe <RmQD *ophie părea %imită de %-%rin a c% care /or&ea despre asemenea l%cr%ri. ― .eigh$ ai transportat peste grani ă %n ostatic imo&ilizat. E %n l%cr% seriosD ― .a fel de serio-i sînt -i a/oca ii meiD exclamă el$ pri/ind încr%ntat către căl%găr%l aflat în partea din spate a a/ion%l%i. 5nimal%l ăsta a intrat în casa mea -i aproape că mAa %cis. 5cesta e ade/ăr%l -i <RmQ îl /a confirma. ― Dar lAai legat -i lAai l%at for at la .ondraD 9ea&ing ridică mîna dreaptă$ mimînd presta ia sa din sala de tri&%nal: ― 2norată )nstan ă$ ierta iAi %n%i &ătrîn ca/aler excentric preferin a sa copilărească pentr% sistem%l B%diciar &ritanic. !mi da% seama că ar fi tre&%it să chem a%torită ile franceze$ dar sînt %n sno& -i n% am încredere în acei fran %Bi ― lasăAmă să te lasD 2m%l acesta aproape că mAa %cis. Da$ am l%at o decizie pripită$ o&ligînd%Ami maBordom%l să mă aB%te săAl ad%c pe ticălos în 5nglia$ dar am ac ionat s%& %n stres considera&il. Mea cul a! Mea cul a! .angdon îl pri/i c% neîncredere: ― +enind de la tine$ .eigh$ cred că ar p%tea chiar să f%nc ionezeD ― Sir? se a%zi /ocea pilot%l%i. 5m primit %n apel de la t%rn%l de control. 5% n% -ti% ce pro&lemă administrati/ă în apropierea hangar%l%i d%mnea/oastră -i miAa% cer%t să ad%c a/ion%l direct la terminal. 9ea&ing /enea reg%lat la Biggin ,ill de peste zece ani -i pînă ac%m n% i se mai întîmplase a-a ce/a: ― 5% specificat despre ce pro&lemă e /or&aH ― 3ontrolor%l de z&or a fost dest%l de e/azi/ ― ce/a despre o sc%rgere de com&%sti&il la sta ia de alimentare. :iAa cer%t să opresc în fa a terminal%l%i -i toată l%mea să rămînă la &ord pînă sosesc noi ordine. Din moti/e de sig%ran ă. '% a/em /oie să co&orîm înainte de a primi permisi%nea a%torită ilor aeroport%are. 9ea&ing era sceptic. 09re&%ie să fie o sc%rgere a nai&ii de mareD0 *ta ia de alimentare se afla la mai &ine de %n 8ilometr% distan ă de hangar%l l%i. Mi <RmQ părea îngriBorat. ― Sir, mie mi se pare cam s%spect. 9ea&ing se întoarse spre *ophie -i .angdon:

19 #

― (rieteni$ am neplăc%ta &ăn%ială că /om fi întîmpina i de %n /erita&il comitet de primireD ― Lache este$ pro&a&il$ la fel de con/ins că e% sînt om%l l%i$ oftă profesor%l. ― 2ri asta$ inter/eni *ophie$ ori sAa implicat prea m%lt pentr% a rec%noa-te ac%m că sAa în-elat. 9ea&ing n%Ai mai asc%lta. )ndiferent de ceea ce era în mintea l%i Lache$ el tre&%ia să ac ioneze imediat. 0*ă n% pierdem din /edere scop%l final. @raal%l. 5m aB%ns atît de aproapeD0 *%& ei$ tren%l de aterizare se a%zi co&orînd. ― .eigh$ sp%se .angdon pe %n ton plin de rem%-cări$ ar tre&%i să mă preda% -i sAo l%ăm pe calea legală. *ă n% /ă mai implic -i pe /oiD ― .a nai&a$ <o&ertD 3hiar î i închip%i că pe noi ne /or lăsa să scăpam chiar c% %na$ c% do%ăH E% tocmai /Aam trec%t grani a fra%d%los. Miss 'e/e% teAa aB%tat să f%gi de la .%/r%$ iar în a/ion a/em %n prizonier legat fedele-. *ă fim serio-iD *întem c% to ii implica iD ― Dacă neAam îndrepta spre %n alt aeroportH s%geră *ophie. 9ea&ing clătină din cap: ― Dacă decolăm ac%m din no%$ pînă cînd /om primi permisi%nea de aterizare ori%nde în altă parte$ sînt sig%r că acel comitet de primire /a incl%de -i cîte/a tanc%ri ale armateiD *ophie oftă$ desc%raBată. Sir .eigh -tia însă că$ dacă /oia% să amîne confr%ntarea c% a%torită ile &ritanice s%ficient de m%lt pentr% a a/ea timp să găsească mai întîi @raal%l$ era ne/oie de o ac i%ne hotărîtă$ imediat. ― .ăsa iAmă %n min%t$ le sp%se el$ -chiopătînd spre ca&ina pilot%l%i. ― Cnde te d%ciH ― .a o întîlnire de afaceri$ replică el$ între&înd%Ase cît îl /a costa pentr% aA-i con/inge pilot%l să efect%eze o mane/ră c% tot%l neo&i-n%ită.

1 5parat%l ,aw8er opera mane/rele de aterizare. *imon Edwards ― -ef de departament la 5eroport%l Biggin ,ill ― se plim&a ner/os prin t%rn%l de control$ c% ochii la pista de aterizare. 'iciodată n%Ai plăc%se să fie trezit sîm&ăta c% noapteaAn cap$ dar ac%m îi era c% atît mai dezagrea&il să -tie că moti/%l era o solicitare din partea francezilor de a asista la arestarea %n%ia dintre cei mai 0gra-i0 clien i ai săi. Sir .eigh 9ea&ing plătea n% doar pentr% a disp%ne de %n hangar personal$ ci achita -i o 0taxă per aterizare0$ pentr% frec/entele sale sosiri -i plecări. De o&icei$ aeroport%l era în-tiin at din /reme c% pri/ire la program%l să% de z&or -i p%tea %rma %n protocol strict la aterizareG a-a îi plăcea l%i 9ea&ing. .im%zina =ag%ar pe care o inea în hangar%l să% tre&%ia săAl a-tepte spălată$ l%str%ită$ c% plin%l făc%t -i c% %n exemplar din Lon&on +imes pe &ancheta din spate. Cn ofi er /amal %rma să întîmpine a/ion%l la hangar pentr% completarea doc%mentelor necesare -i /erificarea &agaB%l%i. Cneori$ ofi erii accepta% o 0contri&% ie financiară0 s%&stan ială din partea l%i 9ea&ing$ pentr% a închide ochii la cîte %n transport de mărf%ri inofensi/e$ de o&icei delicatese alimentare ― escargots, %n tip special de &rînză <o>%efort$ an%mite fr%cte. :%lte pre/ederi legale /amale era% a&s%rde$ în orice caz$ -i dacă Biggin ,ill n% se do/edea flexi&il c% clien ii săi$ risca să afle pe propria piele că /re%n aeroport conc%rent o făcea. .%i 9ea&ing i se oferea aici tot ce dorea$ iar angaBa ii c%legea% &eneficiile acestei flexi&ilită i. 5c%m$ în timp ce pri/ea aerona/a c%m se apropia$ Edwards î-i sim i ner/ii întin-i la maxim%m. 2are firea generoasă a l%i 9ea&ing îi crease neplăceriH 5%torită ile franceze părea% foarte hotărîte să îl re ină. .%i n%Ai f%sese com%nicat

19 ;

. (lătesc pentr% acest hangar -i ai%reala asta c% e/itarea sc%rgerii mi sAa păr%t o exagerare. ― Da$ da$ însă e% iAam cer%t sAo ad%că aici. :Aam gîndit să /in pentr% o re/iz%ire a tratament%l%i.încă moti/%l$ dar ac%za iile ce i se ad%cea% părea% gra/e. D%pă cîte/a sec%nde$ %-a compartiment%l%i de pasageri se deschise. (oli i-tii z/îcniră$ hol&înd%Ase la Edwards: ― 5i sp%s că pilot%l a acceptat să oprească în fa a terminal%l%iD ― (ăi$ a acce tat! replică om%l$ %l%it. (ilot%l acceptase$ înghi ind$ pro&a&il$ po/estea c% sc%rgerea de com&%sti&il. +iteza scăz% treptat$ iar f%zelaB%l arginti% contin%ă să se deplaseze de la dreapta spre stînga$ străl%citor în &%rni a dimine ii. !nsă în loc să frîneze -i să /ireze spre terminal$ trec% lini-tit dincolo de pista de acces -i î-i contin%ă dr%m%l spre hangar%l l%i 9ea&ing. !n acel moment$ %n l%crător de la între inere a/ea să &locheze ro ile aerona/ei$ pentr% ca aceasta să n% se mai poată deplasa. *înt deBa în întîrziere la o între/edere. (ri/ind marea de arme a intite as%pra l%i$ se propti &ine în cîrBe -i se scărpină în cap$ c% %n aer perplex: ― *imon$ am cî-tigat c%m/a la tom&ola poli iei cît timp am fost plecatH între&ă el pe %n ton mai degra&ă %imit decît îngriBorat. 5c%m$ opt oameni dota i c% re/ol/ere a-tepta% în aerogară clipa în care a/ion%l î-i /a opri motoarele. (oli ia din `ent era pe pozi ie$ asc%nsă /ederii$ iar l%crator%l de la între inere a-tepta pregătit. *imon Edwards făc% %n pas înainte$ încercînd să înghită nod%l care îi stătea în gît: ― B%nă diminea a$ domn%leD +ă rog să ne sc%za i pentr% această sit%a ie. :otoarele încă h%r%ia%$ a/ion%l încheind%A-i rota ia o&i-n%ită în hangar$ pozi ionînd%Ase c% &ot%l spre %-ă$ pentr% a fi gata de plecare.aw8er aB%nsese aproape de sol ac%m -i se apropia dinspre dreapta. Deas%pra pistei$ nas%l a/ion%l%i se înclină$ iar tren%l de aterizare atinse &eton%l$ stîrnind %n nori-or de f%m. Edwards se apropie de inspector%lA-ef$ care înaintă preca%t spre ca&ină. Edwards s%rîse: ― Loarte &ine$ sir. '% miAam respectat program%l de z&or$ întrAade/ăr.a solicitarea francezilor$ poli ia din `ent îi cer%se controlor%l%i de trafic să ia legăt%ra prin radio c% pilot%l -i săAl îndrepte n% spre hangar%l l%i 9ea&ing$ ci direct spre terminal. *imon Edwards co&orî la parter$ pentr% a %rmări aterizarea de la ni/el%l pistei. 3on/oi%l ma-inilor de poli ie se afla încă la mai &ine de cinci s%te de metri distan ă$ cînd a/ion%l r%lă lini-tit în hangar%l l%i 9ea&ing -i dispăr% înă%ntr%. (oli i-tii schim&ară între ei pri/iri ned%merite. (oli i-tii l%ară pozi ie în B%r%l f%zelaB%l%i. Bimotor%l .eigh 9ea&ing apăr% în cadr%l %-ii$ în /reme ce scara comandată electronic co&orî. 3înd$ în sfîr-it$ frînară în fa a %-ii enorme deschise$ cei opt poli i-ti nă/ăliră în interior$ c% armele pregătite. Edwards co&orî d%pă ei. Jgomot%l era as%rzitor. !ntre noi doi fie /or&a$ no%a medica ie îmi dă f%rnicăt%ri. )nspector%lA-ef făc% %n pas în fa ă: 19 " . ― Mti%. De-i poli i-tii &ritanici n% era%$ de o&icei$ înarma i$ gra/itatea sit%a iei imp%sese tot%-i acest l%cr%. ― :iAe teamă că sosirea d%mnea/oastră neAa l%at p% in prin s%rprindere$ sir. . 5m a/%t o sc%rgere de com&%sti&il -i pilot%l d%mnea/oastră a confirmat că /a ad%ce aerona/a în fa a terminal%l%i. D%pă cîte/a sec%nde$ Edwards se trezi el îns%-i înghes%it întrAo ma-ină ce r%la în /iteză spre hangar. !n /reme ce aerona/a făcea %ltimele mane/re$ Edwards zări fig%ra pilot%l%i$ care afi-a o expresie s%rprinsă -i speriată la /ederea &araB%l%i format de poli ie. 5poi poli ia î-i /a face apari ia -i /a ine pasagerii pe loc$ pînă la sosirea a%torită ilor franceze. !n sfîr-it$ a/ion%l se opri -i h%r%it%l motoarelor încetă.

9ea&ing se hol&ă l%ng la poli ist -i apoi iz&%cni în rîs: ― *întem c%m/a la /re%na dintre emisi%nile acelea c% camera asc%nsăH @roza/a farsăD )nspector%l nici măcar n% clipi: ― +or&esc serios$ sir! (oli ia Lranceza pretinde$ în pl%s$ că a/e i -i %n ostatic la &ord. 9ea&ing se răs%ci spre *imon Edwards: ― *imon$ pentr% n%mele l%i D%mneze%$ e ridicolD '% a/em pe nimeni altcine/a la &ord. tre&%ie să /ă rog să rămîne i la &ord încă aproximati/ o B%mătate de oră. ― 5d%c ma-inaD ― :ă tem că n% /ă pot lăsa să co&orî i$ inter/eni inspector%l. 5m o programare medicală$ pe care n%A mi pot permite sAo ratez$ adă%gă el$ pă-ind pe pistă. ― Da$ sir! 3red că pot să fac acest l%cr%. 9ea&ing încep% să co&oare treptele -i n% părea deloc încîntat: ― :iAe teamă că îmi este imposi&il. Sir. )nspector%lA-ef al poli iei din `ent n% sim ea decît dezg%st pentr% 9ea&ing -i pentr% atit%dinea l%i sfidătoare. !n sc%rt timp /or sosi reprezentan ii (oli iei Lranceze. :aBordom%l <RmQ apăr% -i el în cadr%l %-ii: ― :ă simt ca %n ostatic l%crînd pentr% sir 9ea&ing$ dar domnia sa mă asig%ră că sînt li&er să plec. 5mîndoi. adă%gă el %itînd%Ase la ceas -i îndreptînd%A-i pri/irile către 9ea&ing$ sîntem deBa în întîrziereD 5poi arătă c% &ăr&ia spre lim%zina =ag%ar parcată în col %l din spatele hangar%l%i ― %n a%tomo&il l%xos$ negr% ca e&onita$ c% geam%ri f%m%rii -i pne%ri &icolore ― -i încep% să co&oare scările. FiAam oferit o alternati/ă rezona&ilă.― Sir. ― :ă afl% aici la solicitarea (oli iei =%diciare Lranceze$ care s%s ine că în acest a/ion se află persoane ce a% încălcat legea pe teritori%l acestei ări. '% po i ac iona t% ca %n intermediarH Crcă la &ord$ ca să /ezi că a/ion%l e gol. )nspector%l se a-eză în fa a l%i$ pentr% aAl împiedica să se îndepărteze de a/ion. 5m întîrziat$ a-a că plec. +ă rog să /ă întoarce i în aerona/ă. Edwards -tia că era prins în c%rsă. ― 2 să %rc e% îns%miD 9ea&ing clătină din cap: ― Ba n% /ei %rca$ domn%le inspectorD 5ceasta este o proprietate partic%lară -i$ dacă n% ai mandat de perchezi ie$ n% te atingi de a/ion%l me%. Doar persoanele o&i-n%ite ― <RmQ$ pilot%l -i c% mine. Domn%l Edwards poate /erifica aerona/a.a drac%W dacă ai să %rciD protestă inspector%l$ -tiind pro&a&il s%ficient de m%lte despre a%torită ile aeroport%are pentr% a &ăn%i că Edwards ar p%tea min i în încercarea de aA-i 0aB%ta0 client%l. ― '%Ami con/ineD Expresia l%i 9ea&ing de/eni %na de ghea ă: ― Domn%le inspector$ miAe teamă că n% am timp să particip la Boc%rile d%mitale. 0Ei &ine$ n% sîntD0 )nspector%l se răs%ci pe călcîie -i î-i îndreptă arma spre spinarea aristocrat%l%i. ― *taiD 5ltfel tragD 19 Z .eigh$ %rmat de <RmQ$ îl ocoli pe inspector -i se îndreptă spre capăt%l hangar%l%i$ %nde îi a-tepta lim%zina. ― . Dacă /rei să mă opre-ti$ mă tem că /a tre&%i să mă împ%-tiD 3% aceste c%/inte$ sir . 2amenii ă-tia din clasele pri/ilegiate a/ea% impresia întotdea%na că sînt mai pres%s de lege.

― . ― Bine B%cat$ amiceD hohoti 9ea&ing cînd lim%zina acceleră$ părăsind aeroport%l. (oli ia se apropia în /iteză$ a-a că . 5m fost gre-it informa iD 5menin area din pri/irile l%i 9ea&ing era sesiza&ilă$ chiar de la distan ă.eigh 9ea&ing sp%sese ade/ăr%l.angdon -i *ophie îl trăseseră d%pă ei pe căl%găr -i f%giseră pentr% a se asc%nde d%pă lim%zină. ― 2pri iAl$ le cer% oamenilor săi. 19 9 . (oli i-tii făc%ră %n zid /i% în fa a l%i 9ea&ing$ c% armele la /edere$ &locînd%Ai înaintarea spre lim%zină. Din p%nct de /edere tehnic$ om%l a/ea dreptate ― poli ia a/ea ne/oie de %n mandat ca să %rce la &ord%l a/ion%l%i$ dar fiindcă p%nct%l de decolare a z&or%l%i f%sese în Lran a -i fiindcă marele Bez% Lache f%sese cel care dăd%se ordin%l$ om%l legii era sig%r că$ pentr% &inele carierei sale$ era prefera&il să afle ce an%me se străd%ia 9ea&ing să asc%ndă. )nspector%l /erifică toaleta$ sca%nele$ compartiment%l pentr% &agaBe$ fără a găsi a&sol%t nimic$ nici %n s%flet. 5poi înconB%ră ma-ina$ se %rcă -i el la /olan -i porni motor%l. 5c%m$ afla i deBa în dr%m spre `ent$ ie-iră din asc%nzătoare lăsînd%Al pe 5l&inos în contin%are pe podea -i se a-ezară pe &ancheta din fa a l%i 9ea&ing$ chiar în spatele l%i <RmQ. )ar dacă îndrăzne-ti să %rci la &ord%l a/ion%l%i me% fără mandat$ în tigaieA i /or aB%nge -i fica iiD )nspector%lA-ef c%no-tea &l%f%rile de gen%l acesta -i n% se lăsă deloc impresionat. (oli i-tii se traseră în lăt%ri$ lăsînd =ag%ar%l să treacă. 5/oca ii mei î i /or prăBi testic%lele la mic%l deB%n. )nspector%lA-ef al poli iei din `ent rămase încremenit în miBloc%l a/ion%l%i$ înghi ind%A-i c% gre% nod%l din gît. 5poi se aplecă spre marginea înt%necoasă a interior%l%i spa ios: ― 9oată l%mea stă conforta&ilH .angdon înclină din cap tăc%t.― DăAi dr%m%l$ replică 9ea&ing fără a se întoarce sa% a încetini pas%l. 5lăt%ri de *ophie$ -edea ghem%it pe podea$ lîngă 5l&inos%l legat -i c% căl%. ― (ot să /ă ofer o &ă%t%ră răcoritoareH 2ri poate ce/a de ron ăitH Bisc%i iH 5l%neH 2 apă mineralăH . 0<ahatD0 3% fa a ro-ie de f%rie$ ie-i din no% în capăt%l scării -i pri/i spre 9ea&ing -i spre ser/itor%l acest%iaG lîngă lim%zină$ cei doi era% înconB%ra i de oamenii săi$ în &ătaia armelor. 5poi motoarele porniseră din no% -i &imotor%l î-i încheiase rota ia$ chiar în clipa în care poli ia dăd%se &%zna în hangar. Sir .eigh îi întîmpină c% %n zîm&et larg -i deschise mic%l &ar din spatele lim%zinei. E% perchezi ionez a/ion%l. 3% cîte/a min%te mai de/reme$ cînd &imotor%l pătr%nsese în hangar$ <RmQ deschisese trapa de &agaBe în cele cîte/a sec%nde în care a/ion%l se oprise la B%mătatea rota iei. 'imeni înă%ntr%. De această dată$ &ritanic%l se întoarse: ― )nspectore$ te a/ertizez pentr% %ltima datăD 'ici să n% te gînde-ti să %rci la &ord%l a/ion%l%iD 5ltfel ai să regre iD )gnorînd amenin area$ poli ist%l p%se picior%l pe prima treaptă -i încep% să %rce scara. ― +ezi cAo să te s%ne a/oca ii meiD )ar pentr% c%lt%ra ta generală$ ine minte că (oli ia Lranceză n% e de încredereD :aBordom%l deschise portiera lim%zinei -i î-i aB%tă stăpîn%l să se a-eze pe &ancheta din spate.angdon -i *ophie îi făc%ră semn că n%.în g%ră.ăsa iAi să plece$ le ordonă el. "Ce &racu9 o fi fost 0n mintea lui Bezu ?ac!e?!" *e părea că . D%pă o clipă$ trec% prag%l în interior. 03e mama drac%l%iH0 3% excep ia pilot%l%i înspăimîntat din ca&ină$ aerona/a era goală. 5B%ngînd la %-a$ pri/i înă%ntr%.

angdon se conformă: ― 0!n . .angdon citise /ers%rile de cîte/a ori înainte de a co&orî din a/ion$ dar n% i se păr%se că ar indica o loca ie exactă. Dar d%mitale$ miss 'e/e%H *ophie clătină din cap: ― 3e /Aa i face /oi doi fără mineHD Eh$ &ine$ să /ă l%minez$ at%nci. 0!n . 5c%m le parc%rse încă o dată$ încet -i c% ră&dare$ sperînd că ritm%l pentametric î-i /a desl%-i în fine în eles%l: $n Lon&on lies a )nig!t a Po e interre&. 0@lo&%l ce pe al l%i mormînt se afla odat0H0 ― '%A i sp%ne nimicH între&ă 9ea&ing c% o aparentă dezamăgire$ de-i . :ai m%lt deAatît$ o dată ce /or re%-i să identifice mormînt%l$ se părea că a/ea% de că%tat ce/a ce n% mai exista ac%m. )ar %ltim%l /ers$ cel care amintea de 0carne <oza0 -i de 0pîntece însămîn at0 era o al%zie clară la :aria :agdalena$ <oza care p%rtase sămîn a l%i )is%s.angdon mirat..9ea&ing închise &ar%l -i s%rîse iar$ &ine disp%s: ― 5-a deci$ să re/enim at%nci la mormînt%l ca/aler%l%i acel%ia. Era /or&a despre %n ca/aler înmormîntat %nde/a$ în . $t s ea)s of Eos/ fles! an& see&e& Aom". 3eA i sp%ne astaH (rofesor%l ridică din %meri$ ned%merit: ― Cn ca/aler înmormîntat de %n papăH Cn ca/aler la ale căr%i f%neralii a 10 0 . 2 ― Lleet *treetH între&a . 0Exista o cripta pe Lleet *treetH0 (înă ac%m$ sir . Bis <a"or9s fruit a Bol/ Arat! incurre&.ondra zace %n ca/aler de papă îngropat.otărîseră de com%n acord să lase caseta din lemn -i criptexA%l mare în seif%l a/ion%l%i$ l%înd c% ei doar strict%l necesar ― criptexA%l cel mic$ m%lt mai discret -i mai %-or de transportat. Lără %n c%/înt$ îi întinse profesor%l%i pergament%l.0 ― ExactD Cn ca/aler îngropat de %n a '. =ou see) t!e or" t!at oug!t "e on !is tom". +or&ind de carne <oza -i pîntece însămîn at. Cn ca/aler de pe al căr%i mormînt lipsea %n glo& ce ar fi tre"uit să se afle acolo.angdon era sig%r că &ritanic%l sa/%ra fapt%l că se afla c% %n pas înaintea l%i. *ă ca% i glo&%l ce pe al l%i mormînt se afla odatW. !n ci%da aparentei lipse de d%&le în eles%ri a poem%l%i$ . . *ophie că%tă în &%z%nar%l Bachetei -i scoase criptexA%l negr%$ înfă-%rat în fila de pergament.angdon n% a/ea idee la ce ca/aler se referea -i nici %nde ar p%tea fi el îngropat.ondra zace %n ca/aler de papă îngropat..ar/ard poem%l încă o dată$ dacă e-ti drăg% ă. 5 l%i strădanie o sfîntă %rgie î-i atrase.ondra. 9ea&ing se întoarse spre *ophie$ afi-înd aceea-i expresie B%că%-ă: ― Miss 'e/e%$ aratăAi &ăiat%l%i de .eigh păr%se e/azi/$ gl%mind în legăt%ră c% loc%l în care credea că se află 0mormînt%l ca/aler%l%i0 ― cel care$ conform poem%l%i$ a/ea să le dez/ăl%ie parola pentr% al doilea criptex. E foarte simpl%$ tot%-iD (rim%l /ers e cheiaD +rei săAl cite-ti c% glas tare$ te rogH . Cn ca/aler care făc%se ce/a ce atrăsese mînia Bisericii.0 Exprimarea din engleză părea simplă.

3% p% in noroc$ /om remarca la %n%l dintre ele glo&%l lipsă.ondrei.e (rie%rR de *ion. ― (% in în afara ei$ pe aleea )nner 9emple. Biserica este asc%nsă ac%m /ederii$ în spatele %nor clădiri mai mari. 9emplierii a% ignorat plan%l tradi ional cre-tin$ în formă de cr%ce$ -i a% constr%it o &iserică perfect circ%lară$ în onoarea *oarel%i. Lăc% o pa%ză$ pri/ind%Al pe .angdon n% /izitase niciodată 9emple 3h%rch$ de-i găsise n%meroase referiri la ea în cercetările sale despre . Cn%l aflat în . +oiam î i mai &a i cap%l p% in înainte de aA i dez/ăl%i ade/ăr%l$ adă%gă 9ea&ing c% o pri/ire -trengărească. Mi p% ini a% fost ca/alerii îngropa i în capitala 5l&ion%l%i. !n cele din %rmă$ p%fni: ― <o&ert$ pentr% n%mele l%i D%mneze%D Biserica pe care a constr%itAo în ..angdon dintrAo dată. 'ici n% re%-ea săA-i imagineze ce /or p%tea găsi înă%ntr%. ― Dar rest%l poem%l%iH îl întrer%pse *ophie.angdon$ de parcă sAar fi a-teptat săAi cadă fisa. ― *ă fie /or&a despre %n ca/aler ucis de %n papăH s%geră *ophie. 5er%l /esel al istoric%l%i dispăr% întrAo clipă: ― '% sînt sig%r. :%lt timp circ%laseră z/on%ri c% pri/ire la rit%al%rile secrete -i &izare practicate în neo&i-n%it%l altar al &isericii. @înd%l profesor%l%i z&%ră la cele&r%l complot din an%l 160" împotri/a templierilor ― ghinion%l zilei de /ineri$ treisprezece ― cînd papa 3lement %cisese -i îngropase s%te de templieri. 2 0&ezea0 n% foarte s%&tilă la adresa amicilor de la <oma$ mai adă%gă &ritanic%l$ ridicînd%A-i ironic o sprînceană. der%tant. (e nea-teptate$ . 2dinioară %n /erita&il epicentr% al acti/ită ilor înfăpt%ite de *tăre ie -i de 9emplieri în <egat%l Cnit$ loca-%l de c%lt f%sese n%mit astfel în amintirea 9empl%l%i l%i *olomon$ de %nde deri/a îns%-i n%mele templierilor -i în r%inele căr%ia f%seseră descoperite doc%mentele *angreal... 10 1 . ― Dar tre&%ie să fie nen%mărate morminte ale %nor ca/aleri %ci-i de papiD ― Ei$ nici chiar a-aD :%l i dintre ei a% fost ar-i pe r%g -i cen%-a lor a fost az/îrlită în apele 9i&r%l%i. (% ini oameni mai -ti% că se află acolo. E %n loc strani%. . .ondra$ aripa militară a *tăre iei ― templierii în-i-iD ― 9emple 3h%rchH realiză . Dar poem%l nostr% se referă în mod explicit la %n mormînt. 5dică %cis. E. )ar arhitect%ra este cît se poate de păgînă.a fel de &ine ― -i c% acela-i efect ― ar fi p%t%t m%ta monoli ii de la *tonehenge în miBloc%l .angdon î-i dăd% seama cît de aproape se afla%.participat %n papăH 9ea&ing rîse c% g%ra pînă la %rechi: ― 2h$ astaAi &%năD 9ot timp%l optimist$ <o&ertD )a pri/e-te al doilea /ers.a fel ca (anteon%l de la <omaD Este o constr%c ie rotun&'. ― 'ici n% mă s%rprinde$ de fapt. Cn ca/aler îngropat de %n papă. 3a/aler%l nostr% a făc%t o faptă ce iAa atras sfînta %rgie a Bisericii.angdon. 9ea&ing s%rîse -i o &ăt% amical pe gen%nchi: ― Loarte &ine$ draga meaD Cn ca/aler înmormîntat de %n papă. :ai gînde-teA te p% inD 5minte-teA i care era% rela iile dintre Biserica -i templieri. ― 9emple 3h%rch este pe Lleet *treetH între&ă .ondra. Există acolo o criptăH ― 3% zece dintre cele mai înspăimîntătoare morminte din cîte ai /ăz%t /reodată. *ophie îl pri/i mirată: ― (ăgînăH ― . ― :%l %mescD ― 'ici %n%l dintre /oi n% a fost acoloH (rofesor%l -i *ophie clătinară din cap în acela-i timp. 9re&%ie să cercetăm c% aten ie toate cele zece morminte. Dacă glo&%l lipsă leAar dez/ăl%i parola$ /or p%tea deschide cel deAal doilea criptex..

0Lache este %n indi/id religios -i pare hotărît săAmi ar%nce mie în cîrcă toate aceste crime. 0.0 9ot%-i$ *ophie îi sp%sese că ar p%tea fi tot%-i /or&a doar despre %n exces de zel. Era ca %n fel de ghicitoare primiti/ă. ― Lache n% /a ren%n a %-or$ adă%gă ea. )aAo pe +ictoria Em&an8mentD ― !mi pare ră%$ dar n% -ti% pe %nde /ine asta.0 De-i n%A-i p%tea imagina (oli ia =%diciară amestecată în 0/înarea0 *fînt%l%i @raal$ apăr%seră prea m%lte coinciden e în noaptea asta pentr% a trece c% /ederea ideea %nei posi&ile complicită i a căpitan%l%i. . ― B%nic%l tă% nici măcar n% mă c%no-tea. ― Sir . !mi pare &ine că$ măcar de data asta$ lAam asc%ltat. Mi -ti% că el ar fi fericit să -tie astaD (rin &%rni a ce n% mai contenea$ în zare se /edea% deBa sil%etele clădirilor din .ondra.angdon încercase să n% se gîndească la Lache. ―$ dar cilindr%l n% se clintise. 5/ea dreptate. !i s%rise o&osit: ― *înt %n tip m%lt mai plăc%t d%pă o noapte în care dorm. ― 3% toate astea$ n% pot să n% mă gîndesc că ai făc%t tot ceAar fi /r%t el să faci.dădăci %n copilD *c%za iAmă o clipă$ /ă rogD *er/i iA/N c% cîte o g%stare -i o &ă%t%ră răcoritoareD Mi se aplecă peste para/an%l despăr itor$ deschis$ pentr% a /or&i c% <RmQ. !ntrA%n fel$ în seara asta mă simt mai aproape de &%nic%l me% decît în orice sec%ndă în %ltimii zece ani. (e lîngă fapt%l că n%mele să% era scris pe podea%a .angdon -iAi -opti: ― <o&ert$ nimeni n% -tie că noi doi sîntem aici$ în 5nglia.eighD îl strigă <RmQ peste %măr$ pri/ind%Ai în retro/izor.a %rma %rmei$ pro&ele împotri/a l%i era% s%&stan iale. 2dinioară dominat de Big Ben -i de 9ower Bridge$ orizont%l se pleca astăzi în fa a <o ii :ileni%l%i ― %n car%sel colosal$ %ltramodern$ care$ c% înăl imea sa de o s%tă cincizeci de metri$ oferea o perspecti/ă extraordinară as%pra ora-%l%i. 05m de/enit in/izi&iliD0 3ascadoria l%i 9ea&ing îi aB%tase să cî-tige timp pre ios. 0:%lt prea e/identeD0 (ro&a&il că exista% al i termeni forma i din cinci litere ce se referea% la pîntecele însămîn at al <ozei. 0Cn c%/înt de cinci litere care să amintească de @raalH0 !n a/ion încercaseră deBa toate /ariantele care le /eniseră în minte ― @<55.%/r%l%i -i în agenda l%i *a%ni?re$ . *ophie promisese să facă tot ceAi /a sta în p%teri pentr% aAl disc%lpa$ o dată ce /or sfîr-i că%tările$ dar ac%m încep%se să se teamă că acest l%cr% deBa n% mai conta. (oli ia din `ent îi /a sp%ne l%i Lache că a/ion%l era gol -i căpitan%l /a pres%p%ne că atît el$ cît -i *ophie se afla% încă în Lran a. *ophie rNmase tăc%tă cîte/a clipe. ― B%nic%l miAa sp%s să am încredere în tine. :ă &%c%r tare m%lt că e-ti aici. 5firma ia părea mai degra&ă pragmatică decît romantică$ -i tot%-i profesor%l sim i o nea-teptată %ndă de atrac ie între ei. . .$ +E'C*$ :5<)5$ ))*C*$ *5<5. 0Este foarte posi&il ca Lache să fie -i el implicat în complot. *p%nea i că Lleet *treet este %nde/a în apropiere de Blac8friars BridgeH ― Da. De o&icei mergem n%mai la spital.$ @<E5. :Aai aB%tat să găsesc cheia de &oltă$ miAai po/estit ceAi c% *angreal%l -i miA ai explicat rit%al%l pe care lAam s%rprins în s%&sol.*e %ită din no% la text%l poem%l%i. DeBa sAa implicat pînă peste cap în această afacere. )ar fapt%l că %n specialist de talia l%i .angdon încercase să %rce -i el o dată$ dar 0caps%lele0 îi amintea% de ni-te sarcofage închise ermetic -i preferase să rămînă c% picioarele 10 1 .a s%gestia l%i *ophie.angdon părea că a min it c% pri/ire la man%scris%l să% -i apoi a f%git.0 ― <o&ert$ îmi pare ră% că e-ti implicat atît de m%lt$ sp%se ea$ p%nînd%A-i o mînă caldă pe gen%nchi%l l%i. *ophie se întoarse spre .eigh 9ea&ing n%Ai identificase deBa s%gera că tre&%ie să fie tot%-i %n c%/înt mai p% in o&i-n%it. 9ea&ing î-i dăd% ochii peste cap -i &om&ăni: ― (e c%/înt%l me%$ %neori parca a.

― !mi pare că ai arg%mente pentr% am&ele /ariante de răsp%ns la între&area mea. ― (oate /oia doar săAmi sp%nă că mă în-el în totalitate. ― Exact ceA i sp%neam e%D 5legoria a de/enit parte integrantă a realită ii. (ro&lemele apar at%nci cînd începem să credem efecti/ în propriile noastre metafore. ― Este o deose&ire ca de la cer la pămînt între a disc%ta la ni/el ipotetic as%pra %nei istorii alternati/e a l%i )is%s -i. Ba chiar -iAa programat o între/edere c% tine ― ceea ce i se întîmpla foarte rar. Este e/ident că %n an%mit l%cr% din man%scris%l tă% lAa determinat să î i acorde încredere. :îna l%i *ophie a-ezată pe gen%nchi%l l%i îl ad%se înapoi dintre amintiri.angdon s%rîse: ― *ophie$ orice religie din l%me are la &ază 0ade/ăr%ri0 fa&ricate. ― (rietenii mei$ cre-tini e/la/io-i$ cred că )is%s a mers literal pe apă$ că a transformat literal apa în /in -i că a /enit pe l%me printrAo na-tere literal mirac%loasă. ― Mi ceH ― Mi a prezenta l%mii întregi mii de doc%mente antice ca o do/adă -tiin ifică a falsită ii 'o%l%i 9estament. 5ceasta e însă-i defini ia cre&inţei ― acceptarea %nor l%cr%ri pe care n% le p%tem do/edi$ dar despre care ne imaginăm că sînt ade/ărate.. *ophie îl pri/i c% scepticism. ― De ce miAar fi cer%t să te găsesc$ dacă n% ar fi fost de acord c% ideile taleH !n man%scris%l acela$ ce an%me s%s ineai: dez/ăl%irea doc%mentelor *angreal sa% tăin%irea lor pe mai departeH ― 'ici %na$ nici altaD '% am sp%s nimic în acest sens. :etafora este o modalitate de a aB%ta mintea %mană să în eleagă neîn eles%l.pe pămînt -i să admire pri/eli-tea de pe mal%l 9amisei. ― Dar /rea% să -ti% -i e% părerea ta. ― 9ot%-i$ scrii o carte în care tratezi acest s%&iect$ deci$ în mod cert$ consideri că informa ia ar tre&%i făc%tă p%&lică. Liecare religie îl descrie pe D%mneze% prin intermedi%l metaforelor$ al alegoriilor -i al hiper&olelor$ de la anticii egipteni pînă la dascălii -colilor teologice de astăzi.ristos. :an%scris%l me% se referă doar la sim&ologia feminin%l%i sacr% -i la iconografia aferentă acesteia în dec%rs%l secolelor. ― 5-a sa fieWH Bi&lia constit%ie 03artea de 3ăpătîi0 pentr% milioane de oameni din l%mea întreagă$ a-a c%m este pentr% al ii 3oran%l$ 9ora sa% 3anon%l (ali.. 'ici n%A-i dăd%se seama căAi /or&e-te. Mi$ prin fapt%l că trăiesc în această realitate$ milioane de oameni re%-esc să facă 10 6 . ― Deci e-ti de părere că doc%mentele *angreal ar tre&%i să rămînă îngropate pentr% /e-nicieH ― E% sînt istoric. . ― 3e crezi tu că ar tre&%i să facem c% doc%mentele *angreal$ dacă le /om găsi în cele din %rmăH ― 3e cred e% n% mai are importan ăD =ac>%es *a%ni?re iAa lăsat criptexA%l ie -i ar tre&%i să procedezi a-a c%m î i sp%ne inima că ar fi dorit el.-ti ce/a despre loc%l în care este asc%ns @raal%l. ― Dar mie miAai sp%s că 'o%l 9estament are la &ază 0ade/ăr%ri0 fa&ricate. '% pot fi de acord c% distr%gerea %nor doc%mente -i miAar plăcea ca min ile l%minate din Biserică să disp%nă de mai m%lte informa ii c% pri/ire la extraordinara /ia ă a l%i )is%s . Dacă e% sa% t% am descoperi informa ii care contrazic preceptele sfinte ale credin ei islamice$ &%diste$ i%daice ori păgîne$ ar tre&%i oare să le facem p%&liceH 5r tre&%i să &atem to&a -i să le sp%nem &%di-tilor că a/em do/ezi care atestă că B%ddha n% sAa născ%t dintrAo floare de lot%sH *a% că )is%s nAa /enit pe l%me printrAo na-tere literal mirac%loasăH 3ei careA-i în eleg c% ade/ărat credin a -ti% că toate aceste istorii sînt metaforice. !n nici %n caz n% am s%gerat că a.

ondra$ (rim%l%i <ăz&oi :ondial$ fiind gra/ afectată de &om&ele germane în 1940.eracli%s$ 9emple 3h%rch a s%pra/ie %it secolelor de t%l&%rări politice$ marel%i incendi% din . *fin ită pe data de 10 fe&r%arie 11Z# de patriarh%l )er%salim%l%i$ . !mpre%nă$ se strec%rară printrA%n la&irint de clădiri$ pînă la pia eta din B%r%l Bisericii 9emple.de r%găci%ne. 3 3eas%l c% :ic8eQ :o%se al l%i . Biserica era constr%ită în întregime din piatră de 3aen.angdon arăta aproape -apte -i treizeci de min%te cînd co&orî din lim%zina pe aleea )nner 9emple$ alăt%ri de *ophie -i 9ea&ing. Băiat%l n% opri aspirator%l$ însă nici ciocănit%l n% încetă. 3lădirea circ%lară$ c% o fa adă care te intimida deAa drept%l$ c% %n foi-or central -i %n naos excentric amplasat$ semăna mai degra&ă c% o fortărea a militară decît c% %n lăca. 3ine este de ser/ici% săptămîna aceastaH !n &iserică$ &ăiat%l de altar tocmai ispră/ea de aspirat pern% ele de r%găci%ne cînd a%zi %n ciocănit în %-ă. 3itindAo$ sprîncenele l%i 9ea&ing se încr%ntară: ― Biserica e închisă pentr% /izitatori timp de încă do%ă ore. '%Ai dăd% nici o aten ie.angdon$ pri/ind clădirea pentr% prima dată. !n stînga %-ii$ părînd aB%nsă acolo printrAo întîmplare nefericită$ se afla o mică plăc% ă pe care era% trec%te program%l de f%nc ionare -i orar%l sl%B&elor religioase.fa ă mai &ine /ie ii de zi c% zi -i să fie p% in mai &%ni. . 0*implitatea str%ct%rii circ%lare0$ î-i sp%se . D%pă o clipă$ chip%l îi căpătă o expresie B%că%-ă$ -i 9ea&ing arătă c% deget%l spre plăc% ă. ― Dar se pare că realitatea lor e falsă. *ophie se încr%ntă: ― '%Ai cinstit din partea taD D%pă %n moment de tăcere$ profesor%l o între&ă: ― Mi$ care era între&area taH ― '%Ami mai amintesc. (ro&a&il că era doar %n t%rist sa% /re%n localnic neră&dător. 5nexa pătră oasă din dreapta era o excrescen ă hidoasă$ care n% re%-ea să modifice însă forma ini ială$ păgînă$ a str%ct%rii centrale. (%se mîna pe clan ă -i împinse.ipind%A-i %rechea de tă&lia groasă din lemn$ asc%ltă. Jid%rile de piatră l%cea% spălate de ploaie$ iar în ni-ele de s%& c%polă %g%ia% t%rt%rele.angdon rîse %-or: ― Deloc mai falsă decît aceea a %n%i criprograf care crede în n%măr%l imaginar 0i0 fiindcă îl aB%tă să spargă %nele cod%ri. 5rhitect%ra era ro&%stă -i simplă$ amintind mai degra&ă de aspr%l 3astel *antW 5ngelo$ decît de rafinat%l (anteon roman. . ― <o&ert$ cite-te program%l sl%B&elor$ dacă /rei. )ntrarea în &iserică se făcea printrAo ni-ă de piatră ce încadra o %-ă masi/ă din lemn. (ărintele . ― E sîm&ătă diminea a$ sp%se 9ea&ing -chiopătînd spre intrare$ -i îmi închip%i că n% /a fi sl%B&ă înă%ntr%. C-a n% se clinti. D%pă răz&oi$ a fost resta%rată$ redînd%AiAse măre ia -i gloria de odinioară. ― . 0Dar n% -tii să cite-tiH0 (e plăc% a de pe %-ă scria clar că sîm&ăta &iserica se deschidea a&ia la no%ă -i B%mătate$ a-a că 10 4 .m$ îmi re%-e-te de fiecare dată$ s%rîse el.ar/eQ `nowles a/ea propriile l%i chei -i$ oric%m$ tre&%ia să apară a&ia peste do%ă ore.

5c%m$ ori respec i %ltima dorin ă a def%nct%l%i -i ne la-i să presarăm cen%-a$ ori am săAi sp%n părintel%i `nowels cît de &ine am fost trata i. Br%sc$ ciocănit%l se transformă întrA%n &%&%it /iolent$ de parcă om%l de afară iz&ea %-a c% o rangă de metal. Băiat%l mai ezită o clipă$ amintind%A-i că părintele era foarte rig%ros în respectarea tradi iilor &isericii -i$ mai c% seamă$ că se înf%ria c%mplit at%nci cînd ce/a$ indiferent ce$ ar%nca o l%mină mai p% in plăc%tă as%pra acest%i lăca. ― Kăă.eigh 9ea&ing$ declară solemn$ c% %n accent saxon afectat. 0. )nfirm%l se încr%ntă iară-i$ f%rios: ― 9inere$ %nic%l moti/ pentr% care mai ai astăzi %nde face c%ră enie este domn%l din &%z%nar%l acelei doamneD ― (ofti iHD ― Doamnă ]ren$ rel%ă om%l c% cîrBele$ sînte i atît de ama&ilă încît săAi arăta i acest%i tînăr impertinent relic/ari%l c% cen%-ăH Lemeia ezită o clipă$ apoi$ de parcă -iAar fi re/enit dintrAo transă prof%ndă$ d%se mîna la &%z%nar%l Bachetei -i scoase %n mic cilindr% înfă-%rat întrA%n material protector: ― )ată$ /eziH lătră infirm%l. '% /a d%ra m%lt. Dacă a-a stătea% l%cr%rile$ at%nci risca m%lt mai m%lt ref%zînd%Ai$ decît dacă leAar fi permis să intre. Băr&at%l era înalt$ &r%net -i a/ea o fig%ră care îi părea c%nosc%tă. ― E% sînt sir .de c%lt. (rogram%l să% începe mai tîrzi%.a %rma %rmei$ a% zis că n% d%rează decît %n min%t. 5-a e pre/ăz%t în testament%l l%i. *prîncenele infirm%l%i co&orîră -i mai m%lt: ― (oftim rec%no-tin ăD 'eAa dat asig%rări că /a fi aici$ dar se pare că /a tre&%i să ne desc%rcăm fără el. Băiat%l n% se clinti din prag%l %-ii.. Lemeia a/ea trăsăt%ri plăc%te -i păr &ogat$ ro-cat$ ceAi cădea pe %meri.faceH0 3înd făc% %n pas întrAo parte pentr% aAi lăsa pe cei trei să intre$ &ăiat%l ar fi 10 # . Biserica e închisă pentr% moment -i încă nAam terminat c%ră enia. )ns%l c% cîrBele se încr%ntă: ― Bine că n% l%crezi în /înzări$ tinere$ fiindcă n% ai deloc %n aer con/ingător.. Mi se trase în lăt%ri$ făcînd %n semn elegant c% &ra %l către c%pl%l din spatele să%. Cnde este părintele `nowlesH ― 5zi e sîm&ătă. 9ip%l mai solid făc% %n pas înainte$ spriBinind%Ase în cîrBele sale metalice. '%mai că om%l trec%se în l%mea drep ilor la încep%t%l secol%l%i al optsprezecelea. 9rei oameni se afla% în fa a intrării. ― Deschidem la no%ă -i B%mătate. (oate că părintele %itase p%r -i simpl% de sosirea acestor oaspe i. Datorită l%i f%sese posi&ilă refacerea lăca-%l%i d%pă marele incendi%.. onorat să /ă întîlnesc. 09%ri-ti0$ mîrîi el. 3e rN% a. ― !mi cer sc%ze$ dar ce an%me n% /a d%ra m%ltH 2chii cel%i c% cîrBele se îng%stară ca do%ă fante$ iar -i se aplecă spre -optind$ ca -i c%m /oia săAi sc%tească pe ceilal i de aceasta neplăcere: ― 9inere$ se pare că e-ti no% aiciD !n fiecare an$ %rma-ii l%i sir 3ristopher ]ren ad%c %n dram din cen%-a răposat%l%i$ pentr% a o împră-tia în Biserica 9emple... 5-a c%m n% mă îndoiesc că -tii$ îi înso esc pe doamna -i domn%l 3ristopher ]ren al (atr%lea. sînt. 'imeni n% e tocmai încîntat de această tradi ie$ dar ce p%tem face noiH Băiat%l l%cra aici de /reo doi ani$ dar pînă ac%m n% a%zise de %n asemenea o&icei. Sir 3ristopher ]ren era cel mai de seamă donator al Bisericii 9emple..tînăr%l î-i contin%ă net%l&%rat c%ră enia. ― 5r fi mai &ine dacă a i a-tepta pînă la no%ă -i B%mătate. Băiat%l opri aspirator%l -i se apropie mînios de %-ă$ o desc%ie -i o deschise. Băiat%l de altar rămase o clipă tăc%t$ ne-tiind ce să răsp%ndă.

angdon făc% o grimasă: 0Cite ceAam pierd%tD0 *tră&ătînd anexa rectang%lară spre arcada de la intrare în corp%l central al &isericii$ profesor%l pri/i c% %imire interior%l a%ster. 2 organiza ie militară -i religioasa în acela-i timp. ― 3a/alerii templieri era% %n ordin răz&oinic$ le reaminti 9ea&ing. .angdon părea s%rprins: ― (rim%l Baron al 9ărîm%l%iH ― :aestr%l 9empl%l%i ― s%s in %nii ― a/ea o p%tere mai mare decît îns%-i regele. 10 .c% coada ochi%l%i. 5-a sAa% născ%t primele a%tomate &ancare. . 2prind%Ase pentr% o clipă$ 9ea&ing ar%ncă o pri/ire f%ri-ă spre &ăiat%l de altar$ care contin%a să c%re e pardoseala. . Era peric%los pentr% no&ilimea e%ropeană a acelor /rem%ri să călătorească a/înd c% sine a%r$ a-a că templierii le permitea% celor a/% i săA-i dep%nă a/erile în cea mai apropiată Biserică a 9empl%l%i -i apoi să le retragă din orice altă &iserică a lor din E%ropa. Dest%l de t%l&%rat$ se întoarse la tre&%rile l%i$ pri/ind%Ai pe f%ri. Bisericile pe care le constr%ia% era% totodată fortăre e -i &ănci.angdon înc%/iin ă tăc%t. )ar pentr% aceasta n% a/ea% ne/oie decît de o doc%menta ie &ine p%să la p%nct. El -i s%ccesorii săi a% de in%t titl%l parlamentar de Primus Baro #ngiae.p%t%t să B%re că doamna -i domn%l ]ren era% la fel de nă%ci ca -i el. ― (arcă personaB%l tă% era deBa mort în scena aceeaHD 9ea&ing î-i s%flă nas%l: ― Da$ dar toga mi sAa desfăc%t cînd mAam pră&%-it -i a tre&%it să zac B%mătate de oră pe scenă c% 0&ăie a-%l0 pe afară. ― (arcă ar fi o fortărea ă$ -opti ea. ― BănciH se miră *ophie. 5m fost magistral$ î i sp%n e%D . ― Mtii$ îi -opti el l%i *ophie$ se zice că *fînt%l @raal a fost ad%s o dată în aceasta &iserică peste noapte$ cînd 9emplierii îl m%ta% dintrAo asc%nzătoare în alta.angdon n%A-i p%t% stăpîni %n zîm&et at%nci cînd intrară în &iserică: ― . ― Ei$ da. 9emplierii a% fost cei care a% inventat concept%l modern de acti/itate &ancară. Mi tot%-i$ nici %n m%-chi n% mi sAa clintit. ― *%m&r%$ -opti el. 5nglicanilor le place religia nedil%ată ― fără nimic care săAi distragă de la nenorocirea lor. . Mi de %n mic comision$ adă%gă &ritanic%l făcînd c% ochi%l. . 3hiar de aici$ de la intrare$ zid%rile părea% neo&i-n%it de ro&%ste. *înt sig%r că nimeni nAa B%cat *cena întîi din 5ct%l al treilea c% mai m%ltă dăr%ire decît mine. ! i po i imagina cele patr% c%fere c% doc%mentele *angreal odihnind%Ase aici$ alăt%ri de sarcofag%l :ariei :agdalenaH :i se face pielea ca de găină cînd mă gîndesc. 9ea&ing chicoti încet: ― Biserica 5ngliei.angdon încercă aceea-i senza ie at%nci cînd pătr%nseră în sala circ%lară. De-i str%ct%ra altar%l%i era similară c% cea a %nei &iserici cre-tine o&i-n%ite$ mo&ilier%l era rece -i simpl%$ fără ornamenta iile tradi ionale. Mi ac%m se mai /or&e-te încă despre magistrala mea interpretare în rol%l l%i )%li%s 3aesar. ― 5lan%s :arcel$ adă%gă el$ a fost :aestr% al 9empl%l%i la încep%t%l secol%l%i al I)))Alea.eigh$ -opti el$ e-ti %n mincinos desă/îr-itD 2chii l%i 9ea&ing străl%cea% de încîntare: ― 3l%&%l de 9eatr% de la 2xford. 9ea&ing arătă c% cîrBa spre %n /itrali% în care primele raze ale soarel%i a%reola% %n ca/aler în/e-mîntat în al&$ pe %n cal rozali%. *ophie pătr%nse prin arcada ce dădea în /asta sală circ%lară a lăca-%l%i.

3o&orî din ma-ină$ deschise portiera din spate -i %rcă. *%& ele$ %n sing%r rînd de strane din piatră înconB%ra% întreaga sală$ ca %n &rî%. 05m înfăpt%it l%crarea Domn%l%iD !n/ă ător%l a zis că mă /a apăra.ondra zace %n ca/aler de papă îngropat. !ntinse pe pardoseală$ sil%etele sc%lptate în mărime nat%rală se odihnea% senine. Cn B%nghi asc% it îi străp%nse %merii. *e z&ăt%se p% in la încep%t. 3inci la stînga$ cinci la dreapta.angdon se sim ea mai emo ionat. Jece ca/aleri de piatră. ― 2 arenă$ -opti el. <e%-ise chiar să transforme d%rerea fizică pricin%ită de legăt%rile careAi sfî-ia% carnea întrA%n exerci i% spirit%al$ cîrceii careAi c%prinseseră m%-chii lipsi i de sînge amintind%Ai de s%ferin ele înd%rate de )is%s.ărgind%A-i p% in papion%l$ <RmQ î-i deschise g%ler%l înalt$ apretat$ al %niformei$ î-i descheie smoching%l -i sim i că respiră c% ade/ărat pentr% primă dată$ d%pă ani de zile. Fipă$ nep%tînd să creadă că a/ea să moară acolo$ pe podea%a acestei lim%zine$ incapa&il să se apere. *ilas n% p%tea crede că D%mneze% îl %itase.*tră&ăt%se c% pri/irea zid%rile de piatră -i garg%iele$ demonii$ mon-trii -i chip%rile schimonosite$ care parcă pri/ea% toate spre centr%l încăperii. 9ea&ing ridică o cîrBă -i arătă spre stînga -i spre dreapta. 0!n .0 3% fiecare pas$ . 3% it%l era folosit în mod o&i-n%it pentr% retezarea foliei de pl%m& de pe dop%rile sticlelor de /in$ însă în diminea a asta a/ea să ser/ească %n%i scop m%lt mai dramatic.angdon îi /ăz%se deBa. 3a/alerii era% în/e-mînta i în arm%ri$ c% să&ii -i sc%t%ri$ mormintele oferind%Ai profesor%l%i strania impresie că se strec%rase cine/a în &iserică -i t%rnase ipsos peste o-tenii adormi i. . +erifică repede zona. !n <ange <o/er$ căl%găr%l păr%se căA-i acceptă soarta -i căA-i încredin ează /iitor%l în mîinile %nei p%teri s%prapămîntene. (%stie. ― *tai lini-tit$ -opti <RmQ$ ridicînd c% it%l. *im ind prezen a maBordom%l%i$ căl%găr%l se sc%t%ră din aparenta l%i amor eală -iAl pri/i c% ochii ro-ii$ mai degra&ă c%rio-i decît temători. 5l&inos%l se trase înapoi$ l%ptînd%Ase c% &anda adezi/ă careAl imo&iliza. !n ochii ro-ii ai căl%găr%l%i licări ac%m spaima.0 5c%m$ /ăzînd c%m lama se apropie$ î-i închise ochii. 0:Aam r%gat toată noaptea pentr% iz&ă/ire.egal%dec opri lim%zina =ag%ar în spatele %n%i -ir de tom&eroane ind%striale.0 *im i o căld%ră f%rnicătoare careAi în/ăl%ia spatele -i %merii -i î-i imagina /al%rile de sînge care i se sc%rgea% din tr%p. 9r%p%rile de piatră era% roase de /reme$ dar tot%-i fiecare a/ea o înfă i-are distinctă ― arm%ri diferite$ pozi ii deose&ite ale &ra elor sa% picioarelor$ trăsăt%ri caracteristice -i însemne specifice pe fiecare sc%t. <RmQ se întoarse spre *ilas$ inînd în mînă lama argintie. *e apropie de mini&ar -i î-i t%rnă %n pahar de /otcă *mirnoff$ pe careAl dăd% peste cap dintrAo sing%ră înghi it%ră$ %mplînd%Al imediat la loc. :aBordom%l zîm&i -i se apropie.0 *cotocind prin mini&ar$ găsi %n tir&%-on -iAi deschise lama asc% ită. 5ici era loc%lD 4 (e o alee dosnică$ foarte aproape de 9emple 3h%rch$ <RmQ . . Cn alt B%nghi îi în epă coapsele -i în 10 " . 03%rînd /oi fi %n om a/%t. (e <RmQ îl impresionase p%ternic p%terea l%i de aA-i păstra calm%l atîta /reme.

― Dar. De %nde crezi că -tie el atîtea l%cr%ri despre @raalH 5c%m î-i dăd% *ilas seama$ %l%it. *ilas se ridică$ frec ionînd%A-i m%-chii în epeni i$ pradă %n%i amestec de necredin ă$ rec%no-tin ă -i ned%merire: ― 9% e-ti. 3ăpitan%l Lache co&orî din elicopter pe 5eroport%l Biggin . 0!ncep%t%l /ie ii mele. <RmQ zîm&i din no%$ aparent cît%-i de p% in mirat de coinciden a careAl ad%sese pe .eigh 9ea&ing. D%rerea pe care o sim i e sîngele care începe săA i circ%le prin m%-chi.ec8ler and `och încărcat.. ― )a o înghi it%ră$ -opti maBordom%l$ /or&ind c% %n p%ternic accent francez. &iserica pe care ei doi o clădiseră doar c% mîinile goale. 0)nter/en ie di/ină. Cn plan străl%citD ― 5m m%lte săA i po/estesc$ contin%ă <RmQ -iAi întinse re/ol/er%l .0 ― 5m /r%t să te eli&erez mai de/reme$ se sc%ză ser/itor%l$ dar miAa fost imposi&il. Lier&in eala îi c%prinse to i m%-chii -i *ilas strînse ochii mai tare$ hotărît ca %ltima imagine din /ia a sa să n% fie aceea a propri%l%i asasin.eigh 9ea&ing. !n/ă ător%lH <RmQ clătină din cap$ iz&%cnind în rîs: ― 5.fi /r%t e% să am atîta p%tere. 5poi se întinse spre &ord%l ma-inii -i scoase din torpedo %n pistol mic: ― Dar mai întîi a/em o trea&ă de făc%t.angdon intrase în posesia cheii de &oltă -i a/ea ne/oie de aB%tor. ― Bea asta$ repeta om%l..creier î-i făc% apari ia /ăl%l familiar de cea ă ― mecanism%l de apărare a corp%l%i împotri/a d%rerii. ― 9ot%l a fost extrem de pre/izi&il.. Mansele ca....angdon acolo. Dar !n/ă ător%l are o părere &%nă despre tine... 3% toată poli ia care a nă/ălit la 3hNtea% +illette -i mai apoi la aeroport nAam a/%t cînd$ pînă ac%m. ― Dar t% loc%iai acolo.0 (arcă tot tr%p%l îi l%ase foc. !n elegi$ *ilas$ n%Ai a-aH 5l&inos%l tresări$ st%pefiat.eigh 9ea&ingH Lapt%l că loc%iam -i e% tot acolo a fost moti/%l pentr% care !n/ă ător%l mAa a&ordat. *ilas deschise ochii$ %l%it. !n loc%l ei$ -iAl închip%i pe tînăr%l episcop 5ringarosa în fa a micii &iseric% e din *pania. 0Domn%l n% mAa %itatD0 Mtia c%m ar n%mi episcop%l 5ringarosa această schim&are de sit%a ie. (e podea%a ma-inii$ alăt%ri de c% it%l imac%lat$ se afla %n morman de &andă adezi/ă. !n/ă ător%l recr%tase %n ser/itor care a/ea acces la cercetările l%i . Dacă l%crezi pentr% !n/ă ător$ de ce a ad%s . ! i face &ine la circ%la ie. Dar$ ca -i tine$ îl sl%Besc pe el. <o&ert .ill -i asc%ltă$ siderat$ relatarea inspector%l%iA-ef. Cnde ar fi fost mai logic săAl ca%te$ decît în casa l%i . J/îcnet%l fier&inte se transformă treptat întrA%n /al de f%rnicăt%ri. '%$ n% sînt e% !n/ă ător%l. *oarta îi rezer/ase o por ie zdra/ănă de ghinion în noaptea asta$ dar D%mneze% remediase tot%l$ c% o sing%ră întorsăt%ră mirac%loasă. n% în eleg. ― De %nde îmi c%no-ti n%meleH *er/itor%l îi s%rîse. :ă n%mesc <RmQ. +otca a/ea %n g%st ori&il$ dar o &ă%$ rec%noscător. ― 5m perchezi ionat e% îns%mi a/ion%l$ insistă el$ -i nAam găsit pe nimeni 10 Z .angdon cheia de &oltă la tine acasăH ― '% era casa mea$ ci a %n%ia dintre cei mai c%nosc% i istorici ai @raal%l%i$ sir . Cn chip înce o-at -edea aplecat as%pra l%i$ oferind%Ai %n pahar.

― D%Amă la a/ionD 5B%ns la hangar$ Lache n% a/% ne/oie nici de %n min%t întreg pentr% a identifica o ci%dată pată de sînge pe Bos$ aproape de loc%l în care f%sese parcată lim%zina. ― #lo? ― *înt în dr%m spre .înă%ntr%. (oate /or re%-i să dea o ga%ră. ― .ondra. Era episcop%l 5ringarosa: ― 3redeam că te d%ci la (arisD ― *înt foarte îngriBorat. ― ...ill din `ent. 5poi adă%gă pe %n ton ofensat: ― Mi tre&%ie să ada%g că$ dacă sir . ― 'Aar fi tre&%it sAo faci. *înt %nic%l l%i pasager$ dar c%rsa n% era programată. 10 9 . ― *p%neAi să /ină la 5eroport%l Biggin .0 9oate for ele porniseră deBa în %rmărirea lim%zinei =ag%ar. !n pl%s$ află că . Era de/reme$ dar n% dormise toată noaptea$ a-a că n% mai conta dacă &ea ce/a înainte de prînz.eathrow. Lache intră în compartiment%l din spate al a/ion%l%i -i î-i t%rnă %n pahar mare de tărie. :iAam schim&at plan%rile. Dacă n% /oi fi aici cînd /e i sosi$ /oi lăsa o ma-ină să /ă a-tepte. 5-ezînd%Ase întrA%n fotoli% conforta&il$ închise ochii$ încercînd săA-i p%nă ordine în gînd%ri. 5ringarosa acoperi receptor%l c% mîna -i d%pă %n moment re/eni: ― (ilot%l încearcă să o& ină permisi%nea de aterizare la . 5proape că sim ea în receptor f%ria din glas%l episcop%l%i: ― :Aai asig%rat că /ei opri a/ion%l acelaD Lache co&orî /ocea: ― Finînd seama de sit%a ia în care te afli$ î i recomand să n%Ami p%i ră&darea la încercare azi. 9rei min%te mai tîrzi%$ c% aB%tor%l re/ol/er%l%i$ o& in%se o mărt%risire completă$ incl%si/ o descriere fidelă a căl%găr%l%i al&inos. 9elefon%l încep% săAi s%ne. 0@afa poli iei din `ent mă poate costa m%lt.angdon$ pe tot parc%rs%l z&or%l%i pînă la . ― :%l %mesc.Aai rec%perat pe *ilasH ― '%. !i o& in e% permisi%nea de aterizare. ― *înt căpitan%l Lache de la (oli ia =%diciară Lranceză. 3înd se apropie de a/ion$ încep% să &ată energic în f%zelaB. <ăpitorii l%i a% păcălit poli ia locală înainte de a aB%nge e% aici. !i /oi găsi pe *ilas -i pe ceilal i cît de c%rînd.. ― Deschide seif%lD 2m%l îi ar%ncă o pri/ire îngrozită: ― '% -ti% com&ina iaD ― Loarte ră%D 9ocmai a/eam de gînd să n%A i retrag licen a de z&orD (ilot%l î-i frînse mîinile: ― 3%nosc ni-te oameni de la între inere de aici. Deschide imediatD *periat$ pilot%l deschise %-a -i co&orî scara.angdon -i *ophie lăsaseră ce/a în seif%l a/ion%l%i$ %n fel de c%tie din lemn.Aa i interogat pe pilotH ― Lire-te că n%D Este cetă ean francez -i proced%rile noastre imp%n.ondraD 5B%ng întrAo oră. De-i declară că n% -tia ce se afla în acea c%tie$ pilot%l îi sp%se că as%pra ei se concentrase întreaga aten ie a l%i .eigh 9ea&ing mă dă în B%decată$ /oi. Lache %rcă.. ― 5i o B%mătate de oră la dispozi ieD 2m%l se repezi la sta ia radio. ― 5-a c%m iAam sp%s de la &%n încep%t$ ai face &ine săA i aminte-ti că n% e-ti sing%r%l pe p%nct%l de a pierde tot%l în afacerea asta. Cnde aterizeziH ― 2 clipă.

D%pă ceAi mai st%die atentă cîte/a sec%nde$ ridică din %meri: nicăieri n% se /edea /re%n semn al %n%i glo& lipsă. 9o i$ c% excep ia cel%i deAal zecelea. 3ercetînd aceste prime morminte$ o&ser/ă asemănările -i deose&irile dintre ele.5 0*ă ca% i glo&%l ce pe al l%i mormînt se afla odatW. (are că lipse-te ca/aler%l c% tot%l. Lără spadă.angdon -i 9ea&ing$ de prim%l gr%p de ca/aleri. !n loc%l ca/aler%l%i întins c% fa a în s%s$ se afla %n sarcofag de piatră$ închis.ondra zace %n ca/aler de papa îngropat. ― . Diferen a n% părea a a/ea /reo rele/an ă. @lo&%l din poem îi stîrnea amintiri ale rit%al%l%i s%rprins în casa &%nic%l%i. 0Lără pernă. 0. Lără arm%ră.0 9o i ca/alerii din 9emple 3h%rch stătea% întin-i pe spate$ c% cap%l spriBinit pe cîte o pernă din piatră. 3îrBele -i protezele l%i clincănea% în ritm rapid pe pardoseală. 'ea/înd ră&dare să mai a-tepte$ se îndreptă spre cel deAal doilea gr%p de ca/aleri. 9o i ca/alerii era% întin-i pe spate$ dar trei dintre ei a/ea% picioarele a-ezate drept$ iar ceilal i doi le a/ea% încr%ci-ate. @lo&%rile. !n ci%da insisten elor &ritanic%l%i$ care s%s inea că tre&%ie să dea do/ada de metic%lozitate$ *ophie era neră&dătoare -i o l%ă înaintea lor$ trecînd în re/istă rapid cei cinci ca/aleri din partea stîngă. @ră&ind%Ase întrAacolo$ rămase c% pri/irile lipite de mormînt. 11 0 .0 3înd aB%nse în drept%l mormintelor$ î-i dăd% seama că era% asemănătoare c% primele. Examinînd%Ale /e-mintele$ o&ser/ă că doi p%rta% cîte o t%nică peste arm%ră$ iar trei a/ea% ro&e l%ngi pînă la glezne. De aici lipse-te ce/a.a fel de irele/antD *ophie î-i îndreptă apoi aten ia spre sing%ra deose&ire pe care o mai remarca: pozi ia mîinilor. Cn -ir de strane din piatră %rma întreaga circ%mferin ă a zid%l%i. 3ei doi se mi-ca% încet -i aB%nseseră a&ia la al treilea ca/aler ― aparent fără mai m%lt s%cces decît ea.eighD strigă -i /ocea ei răs%nă între zid%rile de piatră. 5 l%i strădanie o sfîntă %rgie î-i atrase. 02 arenă0$ a-a c%m o n%mise <o&ert. 5B%ngînd lîngă ea$ cei doi încremeniră$ nă%ci i.angdon -i 9ea&ing. 9o i ca/alerii zăcea% întin-i pe spate$ p%rta% arm%ri -i a/ea% spade. *icri%l a/ea o formă trapezoidală$ mai îng%st la picioare -i lă ind%Ase spre cap$ c% capac%l &om&at.ipse-te %n glo&H ― '% chiar$ le răsp%nsese. Doi ca/aleri inea% în mîini cîte o spadă$ doi se r%ga%$ iar cel deAal patr%lea a/ea &ra ele întinse pe lîngă corp. !-i imagină incinta noaptea$ plină de persoane mascate m%rm%rînd incanta ii la l%mina tor elor -i %rmărind o 0sacră com%ni%ne0 ce se desfă-%ra în miBloc%l lor. !n /reme ce tra/ersa sala spre partea dreaptă$ recită în gînd poem%l pe care îl citise de atîtea ori$ încît îl -tia pe dinafară: 0!n . . 3ei doi &ăr&a i porniră imediat spre ea: ― Cn glo&H între&ă 9ea&ing$ agitat.0 2are acela-i rit%al f%sese practicat -i în această &isericăH !ncăperea circ%lară părea constr%ită special pentr% astfel de rit%al%ri păgîne.0 ― <o&ertD . *im ind gre%tatea criptexA%l%i în &%z%nar$ pri/i înapoi$ spre . *ă ca% i glo&%l ce pe al l%i mormînt se afla odatW.ieros @amos. *ophie î-i stăpîni %n trem%r %-or. 5l%ngînd%A-i imaginea din minte$ se apropie$ împre%na c% . +or&ind de carne <oza -i pîntece însămîn at. Lără t%nică.

(este cei patr% se a-tern% o lini-te stînBenitoare. '% e nici %n tr%p îngropat s%& aceste stat%i. 3e tot /or&e-ti acoloH ― :ormintele con in cada/re. (ărintele `nowles n% a făc%t prezentările de rigoare$ dar e% iAam rec%nosc%t fig%ra de la &%n încep%t. Din cîte -ti% e%$ nimeni n% a găsit încă o explica ie ― . *înt ani de zile de cînd nAam mai fost aici. ― 9re&%ie să fi sosit părintele `nowles$ sp%se 9ea&ing. De-i . 11 1 ..eigh la &ăiat$ e-ti ama&il să ne oferi p% ină intimitateH 9înăr%l n% se clinti$ st%diind%Al pe . 9ea&ing se încr%ntă -i se întoarse spre .angdon: ― Domn%le ]ren$ se pare că generozitatea de care a dat do/adă familia d%mnea/oastră n% /ă permite să /ă petrece i cîte/a momente în aceasta &iserică.eigh$ -opti . *e credea că aceasta e o criptă$ dar în timp%l resta%rărilor din an%l 19#0 sAa constatat că n% e. Citasem complet de această ci%dă enie. !mi da% seama că am /enit întrA%n moment nepotri/it$ dar dacăAmi /ei mai permite doar cîte/a min%te.― De ce n% e -i acest ca/aler la /edereH între&ă . 3red că noi doi neAam mai /ăz%t an%l acesta.0 ― '% lAam întîlnit niciodată pe domn%l ]ren$ răsp%nse &ăiat%l. ― Lascinant$ m%rm%ră 9ea&ing$ frecînd%A-i &ăr&ia.angdon. )erta iAmă dacă par nepoliticos$ dar miAa i sp%s că /re i să împră-tia i cen%-a def%nct%l%i$ ori e% /ăd că$ de fapt$ admira i interior%l. Br%sc$ în anexa de la intrare răs%nă zgomot%l %nei %-i trîntite.eigh. Dar sigur acesta tre&%ie să fie loc%l. *ophie scoase criptexA%l din &%z%nar -i iAl înmînă. ― )ată %n%l dintre misterele acestei &iserici.angdon$ că domn%l ]ren ar fi -ti%t acest l%cr%. '% sînt tr%p%ri înă%ntr%H 3e tot sp%ne tînăr%l acelaH ― '% -ti%. 5m parc%rs o distan ă considera&ilă pentr% a împră-tia cen%-a printre aceste morminte. Mi îmi închip%i$ adă%gă &ăiat%l întorcînd%Ase spre . (oate că ar fi mai &ine să risipim cen%-a -i să terminam odatăD 5poi se răs%ci către *ophie: ― Doamnă ]renH Ea prel%ă mingea -i scoase criptexA%l din &%z%nar: ― Mi ac%m$ se răsti slr .. ― @re-e-ti$ inter/eni profesor%l pe %n ton calm -i politicos. ― (oate fiindcă domn%l ]ren /ine aici în fiecare anD exclamă 9ea&ing. ― *icri%l acesta$ inter/eni *ophie$ pare a fi fost l%crat în aceea-i perioadă -i de acela-i sc%lptor ca -i celelalte no%ă. ― 5-a scrie n%mai în căr ile /echi de istorie. +rei să te d%ci să /erificiH Băiat%l n% părea hotărît$ dar porni înapoi$ spre intrare..angdon. E% totdea%na am crez%t.eiD strigă &ăiat%l de altar$ apropiind%Ase c% o expresie iritată. '% cred că &ăiat%l -tie ce sp%neD 'Aare nici %n sensD ― (ot să /ăd poem%l din no%H cer% profesor%l. ― Dar asta e o criptăD strigă 9ea&ing.angdon c% o pri/ire fixă: ― !mi păre i c%nosc%t de %nde/a. 5t%nci$ de ce ca/aler%l de aici este în sarcofag$ -i n% deas%pra l%i$ la fel ca ceilal iH Britanic%l clătină din cap agale. 5cestea sînt efigii.angdon î-i rostise minci%nile c% acela-i aer inocent ca -i 9ea&ing$ &ăiat%l părea din ce în ce mai neîncrezător: ― 5cestea n% sînt morminte! ― (oftimH ― Ba sig%r că sînt morminte$ protestă sir . ― . 0*a% poate0$ î-i sp%se *ophie c% teama$ 0fiindcă lAa /ăz%t la tele/izor an%l trec%t$ la +atican.. :on%mente în onoarea celor deceda i. Finînd seama că familia l%i a descoperit acest ade/ăr.

― *ă fie /ers%l gre-itH *ă fi făc%t =ac>%es *a%ni?re aceea-i gre-eală pe care am făc%tAo -i e%H pres%p%se 9ea&ing. 5i să ie-i imediat din &iserică$ în lini-te$ -i ai să f%gi cît po i. Băiat%l sim i o căld%ră ci%dată în pantaloni -i î-i dăd% seama că făc%se pe el. E clarH Băiat%l clătină din cap: ― Dacă ai de gînd să chemi poli ia. )ar ac%m$ tip%l ăsta amărît a /enit aici$ rătăcit$ încercînd$ d%pă toate aparen ele$ să găsească n%nta la care tre&%ia să participe.. '% la o efigie.. (rofesor%l se gîndi o clipă -i apoi clătină din cap. ― 5m să te găsesc e%D !n sec%nda %rmătoare$ &ăiat%l alerga cît îl inea% picioarele$ hotărît să n% se oprească decît at%nci cînd n% /a mai p%tea. :îna era al&ă ca laptele -i mirosea a alcool. 'Aam deschis încă.eigh$ t% îns%-i ai sp%sAo: &iserica aceasta a fost constr%ită de templieri ― &ra %l armat al confreriei din *ion. ― Da$ poem%l se referă clar la %n mormînt. )ndi/id%l apăsă mai tare re/ol/er%l pe fr%ntea l%i. ― 5sc%ltăAmă c% aten ie$ sp%se indi/id%l c% pistol%l. !n clipa %rmătoare a%zi fo-net de haine lîngă el -i$ înainte de aA-i da seama ce se petrece$ cap%l îi z/îcni spre spate$ tras de o mînă ca de fier care i se încle-tă pe g%ră$ înă&%-ind%Ai strigăt%l. Băiat%l p%fni ener/at$ dînd%A-i seama că %itase să înc%ie %-a d%pă ceAi lăsase pe cei trei să intre.angdon der%lă pergament%l$ inînd cilindr%l în mînă în /reme ce recitea /ers%rile. ― .. ― !mi pare ră%$ sp%se el ocolind o coloană masi/ă. ― (ărinte `nowlesD 0*înt sig%r că am a%zit %-a0$ î-i sp%se el -i se apropie de intrare. Lără să te mai opre-ti. Cn indi/id %scă i/ îm&răcat în smoching -edea în prag$ scărpinînd%Ase în cap c% %n aer pierd%t. 3e/a îmi sp%ne că :arele :aestr% al 2rdin%l%i -tia exact dacă aici e îngropat sa% n% /re%n ca/aler. )ndi/id%l în smoching scoase %n re/ol/er mic% din &%z%nar -i iAl lipi de fr%nte. 11 1 . 9ea&ing îl pri/i perplex: ― Dar loc%l ăsta e perfectD *înt sig%r că neAa scăpat ce/aD )ntrînd în anexă$ &ăiat%l de altar /ăz% c% s%rprindere că n% e nimeni înă%ntr%.

*ophie 'e/e% îl sim i m%lt prea tîrzi%. 3eAai făc%t c% <RmQH ― *ing%r%l l%cr% care /ă pri/e-te în moment%l ăsta e săAmi da i cheia de &oltă. (arf%m%l păr%l%i ei îi intră în nări$ anihilînd%Al pe cel de alcool al propriei răs%flări..asăAl BosD îi cer% *ilas. 9ea&ing -i . :isi%nea de rec%perare ― îi sp%sese <RmQ ― a/ea să fie simplă -i precisă: 0)ntri în &iserică$ iei cheia de &oltă -i ie-iG fără /ictime$ fără /iolen ă. *ilas se întoarse -iAl /ăz% pe american inînd criptexA%l negr% în mînă -i legănînd%Al dintrAo parte în alta$ a-a c%m î-i agită %n matador capa în fa a %n%i ta%r &leg. *periată$ scoase %n ipăt.angdon din cealaltă parte a sălii.H &îig%i &ritanic%l. !nainte de a se p%tea întoarce$ 5l&inos%l îi înfipse deBa pistol%l între omopla i -i$ înfă-%rînd%A-i &ra %l în B%r%l ei$ o lipi c% spinarea de tr%p%l l%i. ― . 11 6 .6 3a o fantomă$ *ilas se strec%ră nea%zit în spatele /ictimei sale..0 FinîndAo strîns -i c% p%tere pe *ophie$ *ilas î-i co&orî &ra %l spre talia ei$ în &%z%narele adînci ale Bachetei -i scotoci prin el.angdon se întoarseră$ a intind%Al c% pri/iri speriate: ― 3e. ― Cnde eH -opti. 03heia de &oltă era în &%z%nar%l eiD 5c%m %nde a dispăr%tH0 ― 5ici eD se a%zi /ocea Boasă a l%i .

Dacă î-i da% seama %nde este asc%nzătoarea ade/ărată a @raal%l%i -i 11 4 .din anexă$ asc%ns în dos%l stranelor$ <RmQ . 5c%m /a re%-i să o& ină -i cheia de &oltă. ― <ămîi acolo %nde e-tiD 5-teaptă ca ei să iasă din &isericăD ― '% t% faci reg%lileD ― 5-a creziH ripostă . '%A i dez/ăl%i identitateaD0 03hip%l me% se /a schim&a$ î-i sp%se el ac%m.. '% ca%tă %nde tre&%ieD :aBordom%l îl pri/ise st%pefiat: ― Mtii %nde e mormînt%lH ― Desig%r. 5poi i se făc%se o prop%nere extraordinară. ― 5m în eles$ îi răsp%nse. !l /oi asista pe *ilas din %m&ră. 2chii ro-ii ai căl%găr%l%i scînteia% de f%rie -i de fr%strare -i <RmQ încep% să se teamă că *ilas lAar p%tea împ%-ca pe .angdon. 3% &anii pe care %rmează săAi primesc$ /oi de/eni %n c% tot%l alt om.asăAi pe *ophie -i . ― E-ti sig%r că /rei ca Silas să se oc%pe de acest l%cr%H îl între&ase c% n%mai o B%mătate de oră în %rmă$ cînd primise ordinele de a rec%pera cheia de &oltă.. Finînd%A-i arma îndreptată spre piept%l american%l%i$ încercă săA-i păstreze /ocea la fel de fermă ca -i &ra %l: ― 'Aai îndrăzni să distr%gi cheia de &oltăD +rei -i t% să găse-ti @raal%l la fel de m%lt ca mine. ― (entr% c%lt%ra ta$ <RmQ$ adă%gase !n/ă ător%l$ mormînt%l în chesti%ne n% se află în 9emple 3h%rch. 3% aproximati/ %n an în %rmă$ era doar %n amărît de ser/itor de cincizeci -i cinci de ani$ care tre&%ia să satisfacă toate capriciile infirm%l%i nes%ferit pe n%me sir .egal%dec era din ce în ce mai îngriBorat.a ordinele !n/ă ător%l%i$ <RmQ îi interzisese 5l&inos%l%i să facă %z de armă.a a-a ce/a n% se a-teptase. 5propierea sa de sir . 2pera i%nea n% dec%rgea conform plan%l%i -i$ chiar de la distan a$ se /edea că *ilas n% -tie c%m să se desc%rce în sit%a ia i/ită.0 3hir%rgia plastică îi p%tea modifica pînă -i amprentele ― a-a îi sp%sese !n/ă ător%l.angdon din no%$ inînd criptexA%l deas%pra cap%l%i -i pri/ind drept în ea/a re/ol/er%l%i.a zece metri depărtare$ pri/ind pe f%ri.asăAi să plece$ sp%se . 9% tre&%ie săA i păstrezi anonimat%l.eigh să iasă din &isericăD (%tem rezol/a afacerea asta între noi doiD 5l&inos%l o împinse pe *ophie întrAo parte -i$ c% arma îndreptată spre .angdon$ încep% să se apropie de el. Dacă ceilal i î i /or /edea chip%l$ /a fi ne/oie săAi eliminăm$ -i a% fost deBa prea m%lte crime. . .eigh ― cel mai c%nosc%t cercetător al @raal%l%i ― a/ea săAi ofere ser/itor%l%i tot ceA-i dorise de la /ia ă. 5-a că n%A i face griBi.angdon îi /a da dr%m%l$ tot%l /a fi pierd%tD *înt gata săAmi arăt chip%lH0 !n/ă ător%l îi interzisese c% desă/îr-ire să facă a-a ce/aG <RmQ era sing%r%l care c%no-tea ade/ărata identitate a !n/ă ător%l%i. 3riptexA%l n% tre&%ia să cadăD 3ilindr%l acela negr% era &ilet%l l%i spre li&ertate -i &ogă ie. 3%rînd /a fi li&er ― /a a/ea %n chip no%$ de nerec%nosc%t -i /a g%sta din plin /ia a pe plaBele însorite. . 0Dacă .― .angdon ridicînd criptexA%l deas%pra cap%l%i. 5i demonstrat acest l%cr% fiindcă e-ti gata să %cizi pentr% el. 05m aB%ns atît de aproapeD0 î-i sp%se el$ pri/ind cheia de &oltă din mîna american%l%i.eigh 9ea&ing. 'Aam să ezit săAl trîntesc de podea. De at%nci$ fiecare clipă petrec%tă la 3hNtea% +illette a/%sese dar%l de aAl ad%ce mai aproape de moment%l acesta. :ai tîrzi% î i /oi sp%neD Deocamdată$ însă$ tre&%ie să ac ionăm repede. -i a-a sparg -i fiola dină%ntr%. (ot sAo fac e% îns%miD Dar !n/ă ător%l f%sese ferm: 0*ilas sAa desc%rcat foarte &ine c% cei patr% mem&ri ai *tăre iei. De-i se strîm&ă dispre %itor$ *ilas n%A-i p%t% opri %n fior de spaimă. ― . ― 5ici gre-e-tiD 9%A1 /rei mai m%lt decît mine.

― 2 să fi% explicit$ -%ieră ser/itor%l$ c% ochii a inti i spre . '%Al distr%geD 5i în mînă îns%-i @raal%lD <RmQ n% mAar împ%-ca nicio&at'! 'e c%noa-tem de zece.angdon -i *ophie părea% deopotri/ă -oca i. 5rma pe care o inea în mînă era %n re/ol/er :ed%sa de mici dimensi%ni -i de cali&r% pe măs%ră însă de aproape p%tea fi extrem de eficientă. 'ep%tînd s%porta gînd%l că aB%nsese atît de aproape doar pentr% a risca să piardă tot%l$ hotărî să treacă la ac i%ne.. . 'Ao /ei p%tea deschide. .angdonD 3ăl%găr%l se apropie$ dar profesor%l se trase înapoi$ inînd criptexA%l s%s$ deas%pra cap%l%i$ gata săAl az/îrle pe podea. 9oată l%mea înghe ă: ― E% n% mă Boc$ replica <RmQ.angdon întinse criptexA%l. (%se cilindr%l în &%z%nar -i se trase înapoi$ c% 11 # .eigh se opri pentr% o clipă cînd /ăz% că <RmQ îl amenin ă c% arma. 'ici măcar n% că%ta i acolo %nde tre&%ieD :ormînt%l care /ă tre&%ie se află în c% tot%l alt locD 9ea&ing sim i %n no% /al de panică.asă cilindr%l Bos sa% îl împ%-cD (entr% o clipă$ profesor%l rNmase ca paralizat: ― 3heia de &oltă n% iAe de nici %n folos$ &îig%i el.. ― (ro-ti arogan iD '% /Aa i dat seama că /Aam asc%ltat toată noaptea$ cînd a i /or&it despre poem%l acelaH 9ot ce am a%zit$ am împărtă-it -i altora. 3e se întîmplăH . ― <RmQH &îl&îi el -ocat. )e-i din %m&ra stranei$ înaintă spre sala circ%lară -i a inti pistol%l spre easta l%i 9ea&ing: ― Bătrîne$ de cînd a-tept să fac astaD )nima l%i sir . ― :ai degra&ă îl distr%g$ decît săAl lasă să aB%ngă în mîinile c%i n% tre&%ieD 9ea&ing a/ea impresia că %n no% /al de oroare îl s%gr%mă. :%nca l%i deAo /ia ă risca să piară ac%m$ chiar în fa a ochilor săi$ sp%l&erînd%Ai /is%l drag dintotdea%na... 03e nai&a faceHD0 <ec%nosc% mic%l re/ol/er :ed%sa$ cel pe careAl inea înc%iat în torpedo%l lim%zinei$ pentr% sig%ran ă. )ar ac%m seAnfiora de fiecare dată cînd se gîndea la a/erea ce /a fi în c%rînd a l%i. B%&%it%ra răs%nă as%rzitor pentr% o armă atît de mică$ în incinta circ%lară a%zind%Ase %n zgomot ca %n t%net. *ilas se apropie -i îl l%ă$ ochii l%i ro-ii sclipind de &%c%ria răz&%nării.0 +edea deBa în fa a ochilor ora-ele însorite de pe 3oasta de 5z%r$ %nde a/ea de gînd săA-i petreacă rest%l zilelor$ întins la soare -i a-teptînd ca al ii săAl ser/ească pe el. 5c%m însă$ c% acest american care amenin a să distr%gă cheia de &oltă$ /iitor%l să% părea compromis. 02 treime din do%ăzeci de milioane de e%roD *%ficient ca să dispar pentr% totdea%na. Crmător%l glon /a intra în spinarea l%i. Britanic%l sim i c%m carnea i se strînge de spaimă. 03e tot sp%ne el acoloH0 ― De ce /rei @raal%lH îl între&ă . :aBordom%l ridică re/ol/er%l spre plafon -i trase. ― <o&ert$ n%D strigă alarmat. 5ltora care -ti% mai m%lte decît /oi.angdon. DăAi cheia de &oltă l%i *ilas.%i <RmQ n%Ai păsa cît%-i de p% in de @raal$ dar îi păsa groza/ de fapt%l că !n/ă ător%l ref%zase săAi dea /re%n &an înainte de găsirea l%i.angdon. <eticent$ . ― <RmQ$ e% n%.părăsesc &iserica înainte ca *ilas să ia criptexA%l$ riscăm să pierdem @raal%l pentr% totdea%na. (entr% aAl distr%geH !nainte de Ji%a de 5poiH ― *ilas$ ia cheia de &oltă de la domn%l . :aBordom%l se apropie prin spatele l%i 9ea&ing -iAi înfipse pistol%l s%& omopla i$ în stînga$ chiar în drept%l inimii.

*e pare că a fost dat afară de la %ni/ersitate fiindcă sAa conectat ilegal la ca&l%rile telefonice$ pentr% a /or&i pe gratis. Dacă chema i poli ia$ îl omorD Dacă încerca i ce/a$ îl omor. !ntre&area ad%se o grimasă ironică pe chip%l l%i <RmQ: ― 5i fi tare s%rprinsa să afli$ ma&emoiselle 'e/e%D 7 . )storic%l căr ilor l%i de credit arăta o aplecare spre căr i de artă$ /in%ri sc%mpe -i m%zică clasică ― îndeose&i Brahms ― pe care o asc%lta la o com&ină stereo de /îrf$ pe care o c%mpărase c% cî i/a ani în %rmă. (rin efrac ie. ― DăAi dr%m%lD cer% . 'imic serios. ― 3e/a interesantH 2fi er%l ridică din %meri: ― 5mprentele îi apar in l%i <RmQ . )nterpol%l s%s inea că n%mele &ancher%l%i apărea %neori în ziare$ dar totdea%na întrAo l%mina fa/ora&ilă. ― (entr% cine l%cra iH răs%nă /ocea l%i *ophie$ limpede -i fermă.angdon -i *ophie. E clarH ― )aAmă pe mine$ insistă . 3ollet oftă din no%: ― Bine$ trimiteAi datele căpitan%l%i Lache. 0JeroD0 oftă 3ollet.egal%dec este intern aici$ e/itînd astfel să fie găsit de poli ie. )nforma iile n% se potri/ea% deloc c% ceea ce crez%se el. 'oi doi împărtă-im %n trec%t atît de plăc%tD Mi$ în pl%s$ sAar p%tea săAmi mai fie încă de folos. 11 . 9ea&ing sim i &ra %l l%i <RmQ încle-tînd%Ase pe piept%l l%i -i începînd săAl tragă spre ie-ire. *ilas se retrăgea -i el c% spatele$ alăt%ri de ser/itor -i de 9ea&ing$ ale căr%i cîrBe atîrna% în %rma l%i$ in%tile. *e părea că om%l contri&%ise la proiectarea sistem%l%i de sec%ritate gra ie căr%ia 9he DepositorQ Ban8 of Jbrich era %n lider pe pia a %ltramodernă a sec%rită ii electronice.arma încă îndreptată spre . Cn inocent om de afaceri m%rise la masă$ în %rma -oc%l%i anafilactic$ d%pă n%mai o înghi it%ră.egal%dec. .angdon. ― (ro&a&il că . )ar asta a fost noaptea l%i norocoasaD gl%mi anchetator%l.a 3hNtea% +illette$ -emine%l din salon era deBa rece$ dar 3ollet se plim&a încă agitat prin fa a l%i$ citind fax%rile primite de la )nterpol. 3ollet dăd% din cap$ amintind%A-i o anchetă a poli iei la %n resta%rant care omisese să men ioneze în meni% că rete a de c!ili incl%dea -i %lei de arahide. Ed%cat la *or&ona$ o& in%se o diplomă magna cum lau&ae în Linan e )nterna ionale. )ar mai tîrzi% sAa făc%t /ino/at de cîte/a f%rt%ri măr%nte. 2fi er%l părăsi încăperea$ în acela-i moment în care %n alt agent (9* nă/ăli înă%ntr%.angdon$ c%prins de emo ie. '% a/ea cazier ― nici măcar o amendă pentr% parcare ilegală. Mef%l echipei (9* citea ac%m raport%l a-ezat conforta&il întrA%n fotoli%$ în celălalt capăt al încăperii. Cnic%l indici% primit de la )nterpol era %n set de amprente digitale care$ aparent$ apar inea% maBordom%l%i l%i 9ea&ing. DăAi l%i dr%m%lD <RmQ încep% să rîdă: ― '% prea cred. ― !l l%ăm pe domn%l 9ea&ing la o mică plim&are$ răsp%nse maBordom%l$ retrăgînd%Ase în contin%are. !n conformitate c% datele oficiale$ 5ndrR +ernet era %n cetă ean model. 3ă%tat pentr% infrac i%ni minore. Mi nAa achitat o fact%ră de spitalizare pentr% o traheotomie de %rgen ă.

9reptele se îng%sta% spre /îrf -i$ la %n moment dat$ aproape căA-i pierd% echili&r%l. 3ine/a -tia &ine ce are de făc%t. 0De ce ar %rca cine/a în fiecare zi pînă aici pentr% a l%craH0 ― 5i examinat sistem%lH ― E %n post de asc%ltare. 3ollet era impresionat. ― Baza e %n sistem de înregistrare a%dio c% %n hard dis8 de mare capacitate -i ac%m%lator reîncărca&il. Cn alt agent (9* î-i făc% apari ia în capăt%l scării$ pri/ind în Bos. 3ollet se întoarse$ %imit: ― *%pra/eghere electronicăH ― Cn sistem de %ltimă genera ie$ înc%/iin ă agent%l -i arată spre o masă l%ngă pe care se îngrămădea% componente electronice$ man%ale$ fire$ ciocane de lipit -i alte dispoziti/e. +om a/ea -i identificarea în c%rînd.ipită de peretele din spate al -opron%l%i$ se afla o complexă sta ie de l%cr% comp%terizată ― do%ă comp%tere$ %n monitor /ideo c% ecran plat -i &oxe$ o serie de disc%ri -i o consolă a%dio c% m%ltiple canale$ care părea a a/ea propria s%rsă de alimentare electrică.. Din aparat pornea %n fir de /reo treizeci de centimetri l%ngime$ care a/ea la capăt o folie foarte s%& ire$ de mărimea %n%i tim&r%. 5re chiar -i cîte/a nanoAdisc%ri. :ai nea-teptatD Lrecînd%Ase la ochi$ locotenent%l î-i %rmă om%l spre -opron. :icrofoane miniat%rale$ ac%m%latoare fotoelectrice$ cip%ri <5: de mare capacitate. *%spinînd o&osit$ 3ollet se prinse c% mîinile de scară -i încep% să %rce. 03ine/a %rcă acolo c% reg%laritateH0 De Bos$ loc%l părea doar o platformă goală aflată la mare înăl ime$ însă cea mai mare parte a sa era asc%nsă /ederii. (%nînd picior%l c% aten ie$ aB%nse$ în sfîr-it$ în capăt. :icrofoanele acestea ca o foi ă f%seseră o in/en ie extraordinară. Mopron%l părea că se în/îrte-te c% el c% tot. :%lte dintre echipamentele astea sînt la fel de sofisticate ca acelea pe care le folosim noi. 5m găsit %n sing%r set de amprente. 3e/a mai. . ― 5colo e$ sp%se ofi er%l. 3ollet pri/i spre fînar.ocotenent%l c%no-tea acest tip de dispoziti/. 5c%m$ %n înregistrator p%tea fi ata-at în spatele %n%i &ec$ de pildă$ microfon%l să% tip foi ă copiind cont%r%l &azei -i fiind /opsit întrAo n%an ă similară. 3ă%tam amprente lîngă loc%l de parcare a <ollsA%l%i$ cînd am /ăz%t scara c%lcată pe podea. 03e mama drac%l%iHD0 . 3ollet se străd%i să străp%ngă pen%m&ra c% pri/irea..― Domn%le locotenentD 5m găsit ce/a în -opronD D%pă fig%ra crispată a om%l%i$ 3ollet &ăn%i ce era. ― *cara asta n% era aici mai de/remeD ― '%$ domn%le..fi dat nici o aten ie$ dar am remarcat că treptele sînt %zate -i pline de noroi. E% am p%sAo a-a. ― 5cestaAi %n sistem complet$ adă%gă agent%l$ întinzînd%Ai %n dispoziti/ n% mai mare decît %n calc%lator de &%z%nar. ― Domn%le locotenent$ sînt sig%r că /Aar plăcea să /ede i asta$ sp%se om%l$ făcînd%Ai semn c% mîna. '% iAa. 5gent%l de pe platforma îi întinse mîna -i locotenent%l o ap%că$ pă-ind în fînar. Lolia aceea de la capăt%l fir%l%i e o com&ina ie de microfon c% cel%lă fotoelectricN. 3înd intrară în magazia %medă$ agent%l îi făc% semn spre miBloc$ %nde o scară din lemn era proptită /ertical de marginea fînar%l%i aflat deas%pra lor.. 3îtă /reme microfon%l era pozi ionat astfel încît să poată primi l%mina soarel%i timp de cîte/a ore pe zi$ cel%lele fotoelectrice menA 11 " . ― Cn cada/r%H ― '%. !năl imea fînar%l%i se potri/ea c% l%ngimea ei$ a-a că am ridicatAo -i am %rcat să ar%nc o pri/ire. *cara asta e folosită frec/ent.

3% o mică antenă pe acoperi-.0 !n dec%rs%l istoriei$ to i cei care de in%seră c%no-tin e despre @raal f%seseră inta ho ilor -i speciali-tilor$ deopotri/ă. !ntre timp$ profesor%l se a-eză pe o &ancă alăt%rată$ pradă acelora-i rem%-cări. ― 3ea mai &%nă modalitate de aAl aB%ta pe . <em%-cările era% cople-itoare. 5n%n înd a%torită ile$ îi /or o&liga pe *ilas -i pe <RmQ să piardă timp încercînd să se asc%ndă de poli ie sa% ― -i mai &ine ― poate că /or fi prin-i. ― Cnde radio. 0. 03el mai performant instr%ment de că%tare0$ se sp%nea.Aa% a&ordat pe 9ea&ing din acela-i moti/ pentr% care am făc%tAo -i e%.eigh /a de/eni %n accesori% in%til..0 *arcina l%i *ophie era aceea de aAi încetini înaintarea. )ar sarcina l%i era să găsească mormînt%l.angdon era isto/it cînd$ alăt%ri de *ophie$ sări &arele de acces în sta ia de metro% -i o l%ă la f%gă prin la&irint%l de t%nele -i persoane.0 <ol%l B%cat de <RmQ /enise ca %n -oc$ -i tot%-i părea logic. ― :etoda de recep ieH între&ă 3ollet.Aam implicat pe .eigh -i ac%m e întrA%n pericol c%mplit.angdon o %rmă pe *ophie spre linia District and 3ircle$ %nde ea alergă spre o ca&ină telefonică pentr% a an%n a poli ia$ în ci%da a/ertismentelor l%i <RmQ. ― 3ine/a a d%s o acti/itate intensă aici. D%pă transmitere$ hard dis8A%l se -tergea a%tomat$ l%îndAo de la capăt a do%a zi. 3hiar dacă <RmQ -i s%periorii l%i -tia% %nde se află mormînt%l ca/aler%l%i$ pro&a&il că tot a/ea% ne/oie de aB%tor%l l%i pentr% a descifra /ers%l care se referea la glo&.ocotenent%l î-i îndreptă aten ia spre %n raft pe care era% depozitate cîte/a s%te de casete a%dio$ etichetate c% date -i n%mere de ordine. . (e ..0 Dacă /oia săAl aB%te pe &ritanic -i să p%nă din no% mîna pe cheia de &oltă$ era a&sol%t necesar să aB%ngă la mormînt%l acela înaintea celorlal i.0 2are ce ar fi găsit în &aza aceea de date despere 0%n ca/aler de papă 11 Z . Lapt%l că sir . 5gent%l îi arată %n fir izolat care ie-ea din comp%ter$ %rca paralel c% peretele -i dispărea printrAo ga%ră în acoperi-. ― Ei &ine$ domn%le locotenent ― răsp%nse acesta apropiind%Ase de comp%ter -i lansînd %n program ―$ ăsta e cel mai strani% aspect.angdon se gîndise era mai p% in sig%r decît al l%i *ophie: să ia metro%l pînă la sta ia `ingWs 3ollege$ care se afla în apropiere -i era ren%mită pentr% &aza sa de date teologice comp%terizate. 5i idee cine era asc%ltatH îl între&ă pe agent.a încep%t$ el n% f%sese de acord$ dar$ în timp ceAi explica plan%l$ logica l%i *ophie părea că are din ce în ce mai m%lt sens. 0. 5semenea dispoziti/e p%tea% înregistra la infinit. 'eîntîrziatD0 . 0<ăsp%ns%ri pe loc la orice între&are pe teme de istorie a religiilor. 3redeAmăD .eigh$ insistă ea în timp ce forma n%măr%l$ este să implicăm imediat a%torită ile londoneze. (entr% moment$ 9ea&ing era în sig%ran ă.inea% sistem%l contin%% în f%nc i%ne. 0. .angdon îl îngriBora mai m%lt ceea ce se /a întîmpla &u ' ce /or găsi harta către @raal. (lan%l la care .eigh f%sese /izat tot timp%l ar fi tre&%it săAi mai aten%eze sentiment%l de /ino/ă ie$ însă n% re%-ea. 3ollet -tia că aceste sisteme era%$ de o&icei$ plasate în &iro%ri$ fiind acti/ate sonor pentr% a economisi spa i%l oc%pat pe hard dis8$ -i înregistra% frînt%ri de con/ersa ie$ transmi înd noaptea fi-ierele a%dio arhi/ate$ pentr% a n% fi detectate. 0Din păcate$ <RmQ are %n a/ans considera&il. 3ei care că%ta% @raal%l racolaseră pe cine/a din interior. 09re&%ie săAl găsim -i săAl aB%tăm.

9ot%-i$ amîndoi sînte i în pericolD 9re&%ie să /eni i aiciD (arcă o iz&i %n p%mn în fa ă.. 0.ondraH . !n cele din %rma$ /ocea %n%i &ăr&at se a%zi la capăt%l fir%l%i: ― 5gent 'e/e%H !nmărm%rită$ *ophie rec%nosc% instantane% ton%l aspr% -i repezit: ― 5gent 'e/e%$ repeta Bez% Lache. <o&ert .angdon e ne/ino/at. !n acest moment însă -i t%$ -i .ill$ sp%se dispecera.0 Mi apoi$ cîte lim%zine =ag%ar exista% în .egăt%ra c% detecti/%l părea să se prel%ngească la infinit. ― 5sc%ltă$ contin%ă el /or&ind%Ai în franceză. Cnde mama drac%l%i sînte iH 3îte/a clipe rămase fără grai.egal%dec$ sp%se *ophie în receptor.. +ă fac legăt%ra c% %n detecti/. E ser/itor%l l%i 9ea&ing. De cîte/a ore tot încerc să /ă read%c %nde/a în sig%ran ă.aide o datăD0 5%zea pe fir tot soi%l de clicăit%ri -i păcănit%ri$ de parcă apel%l ar fi fost transferat. ― 2m%l pe careAl ca% i este <RmQ . ― '% miAai sp%s că =ac>%es *a%ni?re era &%nic%l tă%. ― '%mele$ /a rogD ― 5gent *ophie 'e/e%$ (oli ia =%diciară Lranceză.ondraHD 2are ce altce/a mai -tieH0 !n f%ndal se a%zea ce/a ca o ma-ină de gă%rit$ iar pe fir răs%nă din no% %n clic ci%dat. 2are poli ia îi /a da crezare cînd îi /a descrie pe răpitorii l%i 9ea&ingH 0Cn indi/id în smoching.angdon gîndea pro&a&il la fel$ fiindcă se ridicase de pe &ancă -i se apropia de ea. ― 5gent 'e/e%D iz&%cni Lache în clipa în care tren%l intra în sta ie. 0Mtie că sînt în . !n sfîr-it$ *ophie o& in%se legăt%ra c% poli ia londoneză. 3ăpitan%l cer%se$ pro&a&il$ dispecerat%l%i săAl an%n e în caz%l în care s%na *ophie. 5mîndoi a/em m%lte de pierd%t -i tre&%ie să ne red%cem cît mai m%lt pierderileD 5m făc%t ni-te gre-eli noaptea trec%tă$ iar dacă aceste gre-eli o să d%că la moartea %n%i profesor american -i a %n%i criptograf de la D3(=$ cariera mea sAa d%s pe apa sîm&etei. Cn c%rent de aer cald se făc% sim it în sta ie$ semn că tren%l se apropia$ -i *ophie n% a/ea de gînd săAl piardă$ iar . 3% cine să /ă fac legăt%raH ― +rea% să raportez o răpire. ― Di/izia *now .angdonD (entr% &inele /ostr%D E %n ordin directD *ophie îi închise telefon%l în nas -i sări în tren$ în %rma profesor%l%i. 5m făc%t o gre-eală teri&ilă. ― !ncerci să localizezi apel%l$ căpitaneH +ocea l%i Lache de/eni mai fermă: ― 9re&%ie să cola&orezi c% mine$ agent 'e/e%. 9ocmai -iAa răpit stăpîn%l în 9emple 3h%rch -i. '% disc%tăm a-a ce/a pe o linie nesec%rizată. 11 9 . L%nc ia a/% imediat efect%l scontat: ― Do%ă sec%nde$ doamnă. 5% fost retrase toate ac%za iile împotri/a l%i. !ncă n% -tia ce săAi răsp%ndăG Lache n% era om%l care să se sc%ze pentr% o nimica toată.îngropat0H *e ridica -i încep% să se plim&e de colo$ colo$ a-teptînd metro%l. 9rec%seră deBa cincisprezece sec%nde. 3hiar dacă <RmQ -iAar fi schim&at hainele$ partener%l să% sărea imediat în ochi: %n căl%găr al&inos.angdon tre&%ie să /eni i la cea mai apropiată sec ie de poli ie londoneză. 0)mposi&il de ratat. 5m de gînd să trec c% /ederea ins%&ordonarea de care ai dat do/adă$ p%nîndAo pe seama stres%l%i emo ional.0 'ici n% se p%tea o modalitate de identificare mai %-oară. +ino imediat aici împre%nă c% .

3% pri/irea rătăcind%Ai pe fereastra$ rememoră sc%rta con/ersa ie c% *ophie 'e/e% -i informa ia pe care o primise de la echipa (9* de la 3hNtea% +illette. ― Monsieur +ernet$ sp%se el înainte ca om%l să ap%ce să deschidă g%ra$ îmi pare ră% că n% /Aam s%nat mai de/reme$ dar am fost oc%pat.angdon -i *ophie scoseseră din &ancă o casetă din lemn -i apoi îl con/inseseră pe el săAi aB%te să scape de poli ie. Era gol. Dacă n% pot rec%pera acest &%n în n%mele client%l%i me%$ &anca riscă să fie r%inată. Era centralista de la D3(= care$ pe %n ton de sc%ză$ îi sp%se că pre-edintele DepositorQ Ban8 of Jbrich s%nase în repetate rînd%ri -i insistase să /or&ească direct c% căpitan%l$ de-i i se sp%sese că acesta era oc%pat c% pro&leme de ser/ici% în . !mi imaginez că sînte i$ deopotri/ă$ -i %n om de onoare. *+ !n fînar%l de la 3hNtea% +illette$ 3ollet pri/ea st%pefiat monitor%l comp%ter%l%i: ― *istem%l spiona toate persoanele asteaH ― Da$ îi confirmă agent%l. *e pare că datele sînt stocate de peste %n an. !l închise -iAl a-eză înapoi în casetă. (e mine mă preoc%pa doar rep%ta ia &ăncii mele. Disc%rile era% astfel aranBate$ încît forma% c%/înt%l 0*2L)50. 4icio&at'. 'iciodată n% sAa înregistrat /re%n f%rt la noi. ― *p%nea i că *ophie 'e/e% -i <o&ert . !nă%ntr% se afla %n cilindr% de piatra c% cinci disc%ri marcate c% litere. !mi p%te i sp%ne ce an%me se află în caseta aceeaH ― 3on in%t%l n% are nici o importan ă. !n acest caz$ ce an%me /ă îngriBoreazăH Bancher%l îi po/esti nelini-tit c%m . Bez% Lache îi expediase pe to i -i$ rămas sing%r$ se a-eză întrA%n fotoli% c% %n pahar de &ă%t%ră -i c%tia din lemn masi/ găsită în seif%l l%i 9ea&ing.aw8er era plină ac%m de -pan -i mirosea a propan -i a aer stăt%t. E/ident$ sînte i %n om de o mare c%lt%ră -i de %n rafinament deose&it. Bom&ănind$ căpitan%l îi sp%se centralistei săAi facă legăt%ra. ― Domn%le +ernet$ oamenii mei a% in/estigat p% in trec%t%l -i interesele domniei /oastre. 3e /ă face să crede i că a% f%rat casetaH ― 5% ucis oameni în seara asta. 3a -i mine$ de altfelD 5cestea fiind zise$ /ă da% c%/înt%l me% de comandant al (oli iei =%diciare că rep%ta ia &ăncii d%mnea/oastră$ împre%nă c% acea casetă$ se află pe mîini cît se poate de sig%re. . *%net%l telefon%l%i îl sm%lse din /isare.BE<9 *2*95\CE ― (re-edintele 3onsili%l%i 3onstit% ionalG 11 0 .angdon a/ea% o cheie -i o parolă.ocotenent%l citi din no% lista$ m%t de %imire: 032.* 3a&ina imac%lată a &imotor%l%i . Lache îl st%die îndel%ng -i apoi îl scoase din c%tie$ examinînd%Al pe îndelete$ în cele din %rmă$ trase %-or de capete -i îl deschise. 5-a c%m am promis$ n%mele &ăncii d%mnea/oastră n% a apăr%t în presă. ― 5-adar sînte i îngriBorat pentr% o casetă din lemn$ replică Lache pri/ind trandafir%l incr%stat -i ridicînd din no% capac%l pentr% a zări cilindr%l din interior. )ncl%si/ pe &%nic%l l%i *ophie 'e/e%. 3heia -i parola a% fost o& in%te$ e/ident$ prin miBloace ilegale. 9recînd%A-i %n deget peste trandafir%l incr%stat$ deschise capac%l.ondra. ― D%pă aceea am a%zit la radio că sînt criminali$ am oprit ma-ina -i leAam cer%t caseta înapoi$ dar ei mAa% atacat -i miAa% f%rat f%rgoneta.

0 (arc%rse din no% -i celelalte n%me. !n fa a sa se afla o fotocopie a %nei scheme /echi ce înfă i-a o ma-inărie r%dimentară. B<E92' ― Director @eneral$ D5* U*ec%ritatea LrancezaV. <RmQ rîse %-or$ î-i sc%t%ră haina de ploaie -i pri/i peste %măr la . !n cele din %rmă$ maBordom%l co&orî pe portiera din spate$ ocoli ma-ina -i %rcă la /olan.5LL^E ― 3%stode$ :%ze%l =e% de (a%meG ED2C5<D DE*<23. 'oti ele era% în franceză -i părea% a fi s%gestii de introd%cere în machetă a %n%i dispoziti/ de asc%ltare. 03%m a re%-it cine/a să se infiltreze în intimitatea acestor personalită iH0 ― 5i asc%ltat /re%n%l dintre fi-ierele a%dioH ― Da$ cîte/a. ― 5i trimis pe cine/a să ca%te microfon%lH ― '%Ai ne/oie. 0=ac>%es *a%ni?re era spionat. 2fi er%l se apropie de %n teanc de noti e -i plan%ri îngrămădite pe masă. ― 2 mare parte din ancheta noastră de noaptea trec%tă a p%t%t fi asc%ltată$ dacă cine/a -iAa dat p% in interes%l$ adă%gă agent%l.=E5' 3. ― 'Ao să plece nicăieriD răsp%nse el. )nstantane%$ 9ea&ing de/eni in/izi&il -i de nea%zit. *1 *ilas stătea pe &ancheta din dreapta a lim%zinei =ag%ar$ parcate în apropierea 9emple 3h%rch." 3ollet crez% că n% a%de &ine. 03a/aler%l de pe &iro%l l%i *a%ni?reD0 (e marginile filei cine/a scrisese cîte/a c%/inte c% o carioca ro-ie. !-i sim ea palmele %mede$ strînse în B%r%l criptexA%l%i$ în /reme ce a-tepta ca <RmQ săAl lege pe 9ea&ing c% frînghia pe care o găsise în port&agaB. 5lese o filă -i iAo întinse locotenent%l%i. Mti% exact %nde e plasat.artement &e Cr/ togra !ie est arriv-.E. ― )Aam asc%ltat dest%l pînă ac%m lamentările BalniceD explică <RmQ. 11 1 .eigh 9ea&ing ― %n &alot a&ia /izi&il în pen%m&ra din spate. )storic%l se chin%ia să scoată ni-te strigăte înf%ndate -i *ilas î-i dăd% seama că g%raAi f%sese acoperită c% fragmente din &anda adezi/ă ceAl imo&ilizase pe el. ― . 2 machetă artic%lată a %n%i ca/aler medie/al francez. :ane/rînd %n &%ton de pe &ord$ ridică para/an%l de protec ie dintre &anchetele din fa ă -i rest%l lim%zinei.egat &ineH se interesă *ilas. 3ollet înc%/iin ăG o&ser/ase -i el imediat. un agent &u D. ― +i se pare c%nosc%tH 3ollet rămase din no% fără grai. '% p%tea citi legenda scrisă de mînă$ în italiană$ dar -tia &ine ce era o&iect%l respecti/.0 5gent%l arăta spre ecran: ― '%măr%l patr% este$ e/ident$ principala noastră preoc%pare. )ată %n%l dintre cele mai recente. ― E% sîntD 5staAi /ocea meaD !-i aminti c%m$ în timp ce stătea la &iro%l l%i *a%ni?re$ îl contactase prin radio pe Lache$ aflat în :area @alerie$ pentr% aAi an%n a sosirea l%i *ophie 'e/e%.%/r%G :)3. 2fi er%l tastă cîte/a comenzi -i &oxele prinseră /ia ă: "Ca itaine.E<* ― 5rhi/istA-ef$ Bi&lioteca :itterandG =53\CE* *5C')a<E ― 3%stode$ :%ze%l . ― ?erme ta gueule! strigă <RmQ.

0 !i răsp%nse repede$ &%c%ros: ― 5loH ― *ilas$ se a%zi accent%l c%nosc%t al !n/ă ător%l%i$ îmi pare &ine să te a%d. <ăpirea l%i 9ea&ing n% făc%se parte din plan%l ini ial -i ridica o pro&lemă în pl%s: ce /or face c% el. 9rec%seră ore &%ne de cînd n% mai /or&ise c% el -i l%cr%rile l%aseră o întorsăt%ră nea-teptată. 0<RmQ a fost ne/oit săA-i arate fa aG a făc%t ceea ce tre&%ia să facă. Mi el era încîntat să a%dă glas%l cel%ilalt. *ilas îi întinse maBordom%l%i cel%lar%l$ con-tient că$ pro&a&il$ aceasta era 11 1 . El mAa eli&erat. ― Da. ― B%nD (entr% sig%ran a ta$ tre&%ie să te asc%nzi fără întîrziere. 2p%s Dei are %n sedi% în . ― )ată o /este excelentăD <RmQ este c% tineH *ilas ramase s%rprins a%zind că !n/ă ător%l îi sp%ne maBordom%l%i pe n%me. ― Mi te po i retrage acoloH ― 3a orice alt mem&r%. (oli ia /a porni c%rînd pe %rmele lim%zinei -i n% /rea% să fii prins. 5c%m însă$ părea% să fi reintrat pe făga-%l normal. !n/ă ător%l oftă$ parcă pentr% aAi arăta ce ră% îi pare pentr% ceea ce a/ea să %rmeze. ― E-ti în . ― 9% -i c% mine sîntem oameni ai Domn%l%i$ îi -opti în contin%are !n/ă ător%l$ -i nimic n% ne a&ate de la scop%l nostr%. ― Disconfort%l fizic n% are nici o însemnătate. ― 5. ― 5m cheia de &oltă.ondra$ n%Ai a-aH ― Desig%r.D%pă cîte/a min%te$ cînd lim%zina stră&ătea străzile .ondrei$ telefon%l l%i *ilas încep% să s%ne. 0!n/ă ător%l. !nseamnă că e-ti în sig%ran ă. 5 sal/at cheia de &oltă. ― 5-a c%m iAam cer%t e%. !mi pare ră% că a tre&%it să s%por i capti/itatea atîta /reme. 9re&%ie săAmi par/ină imediat.prefera ca E-m/ să miAo ad%că. 5cesta este moti/%l pentr% care /rea% ca <RmQ săAmi ad%că cheia de &oltă$ în elegiH *ilas sesiză mînia din glas%l !n/ă ător%l%i -i se între&ă de ce era atît de d%r. ― 5c%m tre&%ie să /or&esc din no% c% <RmQ. )mportant e că a/em cheia de &oltă.ondraH ― Lă a-a c%m iAam sp%s -i tot%l /a fi &ine. ― 5t%nci d%Ate imediat -i să rămîi asc%nsD 9e /oi s%na în clipa în care /oi a/ea cheia de &oltă -iAmi /oi fi rezol/at pro&lemele c%rente.fi onorat. 9imp%l este esen ial ac%m. :iAa nesocotit ordinele -i a comis o gre-eală gra/ă$ care a periclitat întreaga misi%ne. 0<RmQH0 *ilas era siderat. ― Da$ domn%le. Lii con/ins$ adă%gă !n/ă ător%l /or&ind%Ai în -oapta$ că miAar plăcea m%lt să primesc cheia de &olta de la tine ― %n om al Domn%l%i$ n% %n criminal ― însă tre&%ie să disc%t p% in c% <RmQ. *ilas sim i %n fior pe -ira spinării -i trase c% ochi%l către <RmQ.0 ― !n eleg$ răsp%nse el. *ilas era neră&dător săAl întîlnească$ în sfîr-it$ pe !n/ă ător: ― Da$ domn%le$ a. ― Da. D%pă tot ce făc%se el pentr% !n/ă ător$ ac%m onoarea de aAi înmînă comoara îi re/enea alt%iaHD 0!n/ă ător%l îl preferă pe <RmQH0 ― !mi da% seama că e-ti dezamăgit$ -i acest l%cr% îmi sp%ne că n% mAai în eles.

(o i parca lim%zina pe . Departament%l se mîndre-te n% doar c% cei 1#0 de ani de experien ă în domeni%l în/ă ămînt%l%i -i cercetării$ ci -i c% fondarea$ în 19Z1$ a )nstit%t%l%i de 3ercetări în 9eologie *istematică$ de inător al %neia dintre cele mai a/ansate -i complexe &i&lioteci de st%dii religioase din l%me. D%mneaei este prietena mea$ *ophie 'e/e%. +ă pot aB%ta c% ce/aH ― Da$ /ă m%l %mim. (rincipala sală de st%di% era exact a-a c%m o descrisese 9ea&ing ― o %ria-ă încăpere octogonală dominată de o masă rot%ndă enormă$ în B%r%l căreia regele 5rth%r -i ca/alerii săi sAar fi p%t%t lăfăi ― dacă ar fi -ti%t să %tilizeze cele do%ăsprezece sta ii de l%cr% comp%terizate.0 !ncă se mai min%na de p%terea de con/ingere a !n/ă ător%l%i. ― <o&ert . D%Al pe *ilas la sedi%l 2p%s Dei -i lasăAl la cîte/a străzi distan ă. 5ringarosa crez%se tot%l$ or&it de propria l%i disperare.egal%dec. Mi închise.angdon încă n% se o&i-n%ise c% aceste momente de nea-teptată cele&ritate. ― !mi pare &ine. 0Era m%lt prea dornic să creadă tot%l. 0!n/ă ător%l teAa folosit$ *ilas$ iar episcop%l tă% e doar %n pion.angdon$ s%rîse femeia.angdon: ― '% -tiam că ne /e i /izita. 3ele do%ă femei se sal%tară -i @ett%m se întoarse imediat spre . '%mele me% este. Mi tot%-i$ nimeni nA ar fi fost mai în măs%ră săA1 rec%noască decît o &i&liotecară de la %n centr% de st%dii religioase.angdon clătină din cap: ― :ă tem că am /enit nean%n a i. =amesWs (ar8. ― (amela @ett%m$ se prezentă ea$ întinzînd%Ai mîna. . Dacă deranB%l n% este prea mare$ /Aam solicita aB%tor%l pentr% a afla %nele informa ii. *2 Departament%l de 9eologie -i *t%dii <eligioase de la `ingWs 3oll?ge ― înfiin at de regele @eorge al )+Alea în 1Z19$ se află în apropiere de (arlament. Lemeia încep% săA-i m%te gre%tatea de pe %n picior pe alt%l$ c% o expresie stînBenită: ― !n mod normal$ ser/iciile noastre sînt disponi&ile n%mai la cerere -i c% programare ― c% excep ia caz%l%i în care a i fost in/itat de cine/a de la 3olegi%. Cn prieten miAa /or&it despre 11 6 . . 5/ea o fig%ră Bo/ială$ inteligentă$ -i o /oce plăc%tă. 5poi /ino la *t. 0:iAam cî-tigat &aniiD0 ― 5sc%ltăAmă c% aten ie$ îi sp%se !n/ă ător%l. <RmQ l%ă telefon%l î-i sp%se în sinea sa că acest &iet căl%găr nAa/ea idee ce soartă îl a-tepta$ ac%m$ că se achitase de misi%nea ceAi re/enise. E lîngă (arlament -i Big Ben. ― 'ici noi.. (entr% o clipă$ profesor%l se tem% că Lache îi dif%zase portret%l -i la tele/izi%nea &ritanică$ dar zîm&et%l &i&liotecarei s%gera altce/a. .%ltima con/or&ire telefonica din /ia a l%i <RmQ . . ― :in%nată diminea ă$ sp%se ea c% accent%l &ritanic caracteristic$ lăsînd%A-i ceai%l -i apropiind%Ase de ei.0 De-i l%i$ %n%ia$ !n/ă ător%l n%Ai plăcea în mod deose&it$ era mîndr% că iz&%tise săAi cî-tige încrederea -i săAl aB%te atît de m%lt.a %n%l dintre capetele sălii$ o &i&liotecară î-i t%rna o cea-că de ceai$ pregătind%Ase săA-i înceapă zi%a de m%ncă. .. Mti% cine sînte i.a gît îi atîrna o pereche de ochelari c% ramă de &aga -i lentile groase. +or&im acolo.orse @%ards (arade.angdon se sim ea isto/it cînd$ împre%nă c% *ophie$ intră în &i&liotecă.

0!n . ― 5c%m n%$ dar să /edem ce a/em în &aza de date. '% îi c%noa-tem n%mele. 'edorind să arate întreg%l poem %n%i nec%nosc%t$ . 5 l%i strădanie o sfîntă %rgie î-i atrase. !n acest fel$ cînd text%l era decriptat$ n% exista nici %n l%crător care să c%noască întreg%l mesaB. ― '% -tim prea m%lte despre acest ca/aler$ îi explică *ophie.angdon s%nă oarec%m for at: ― :da$ ce/a de gen%l acestaD @ett%m rămase tăc%tă o clipă$ &ăn%ind că n% i se sp%sese întreaga po/este. 11 4 . @raal%l -i n%mai @raal%l. 03riptografie compartimentată.ar/ardH <îs%l l%i . E m%lt mai p% in o&i-n%it. Bis la"or9s fruit a Bol/ Arat! incurre&. ― 5/em cam do%ăzeci de mii de morminte în ora-. )ată ce a/em despre el. Mi scoase din &%z%nar o &%că ică de hîrtie pe care scrisese primele do%ă /ers%ri din poem.0 ― 3eAi astaH Cn Boc deAa 0că%ta i indiciile0 în stil . )storic al <oQal 5cademQ.angdon -i *ophie hotăriseră să arate n%mai primele do%ă /ers%ri$ cele care se referea% la ca/aler. Lemeia c% ochi /erzi careAl înso ea părea la fel de nelini-tită. *înt sig%ră că n%A-i /a a&andona că%tările decît mort. !n caz%l lor$ preca% iile era%$ pro&a&il$ exagerateG chiar dacă &i&liotecara ar fi /ăz%t întreg%l poem$ ar fi identificat mormînt%l ca/aler%l%i -i ar fi -ti%t ce glo& lipsea$ informa iile iAar fi fost in%tile în a&sen a criptexA%l%i.ondra zace %n ca/aler de papă îngropat.ondra.ondra. 9imp%l -i &anii permit o pasi%ne atît de plăc%tă$ n% crede iH Cn ade/ărat Don \%iBote$ om%l acestaD ― Mi crede i că ne p%te i aB%taH între&ă *ophie. Lemeia pri/i în B%r$ în sala p%stie -i apoi le făc% %n semn amical c% ochi%l: ― (ăi$ n% prea pot s%s ine că sînt oc%pată$ n%Ai a-aH 5tîta /reme cît /ă trece i n%mele în registr%$ n% /ăd cine ar a/ea ce/a împotri/ă. @ett%m se l%mină deodată la fa ă -i încep% să rîdă: ― 2h$ Doamne$ daD 3e personaBD LanaticD 2ri de cîte ori /ine$ ca%tă acela-i l%cr%. Este foarte important pentr% noi. !mi p%te i da mai m%lte amăn%nteH ― Este /or&a despre mormînt%l %n%i ca/aler.d%mnea/oastră în termeni deose&it de apreciati/i.eigh 9ea&ing. . @ett%m sesiză o intensitate aparte în ochii ren%mit%l%i profesor american$ de parcă găsirea %rgentă a acel%i mormînt ar fi fost o pro&lemă de o importan ă capitală. 9ot%-i$ era intrigată -i citi c% aten ie /ers%rile: ― *e pare că %n ca/aler a comis o faptă care nAa fost pe plac%l l%i D%mneze%$ -i c% toate acestea %n papă a fost s%ficient de milos pentr% aAl înmormînta în .angdon înc%/iin ă: ― +ă s%gerează ce/aH Lemeia se apropie de %na dintre sta iile de l%cr%. 'ed%merită$ &i&liotecara î-i p%se ochelarii -i citi cele cîte/a c%/inte de pe hîrti% a ceAi f%sese înmînatN: $n Lon&on lies a )nig!t a Po e interre&. Sir . ― Cn ca/alerD 5sta red%ce raza de ac i%ne considera&il.0 3înd o agen ie de spionaB intercepta %n cod ce con inea date delicate$ fiecare criptograf l%cra la o an%mită sec/en ă a cod%l%i. 3e an%me dori iH ― !ncercăm să găsim %n mormînt în .

9$ (2(E ― O.91. Bi&liotecara tastă cîte/a c%/inte: 0. '% pot decît să pres%p%n că inta d%mnea/oastră este @raal%l. 5cestea sînt %nicele informa ii pe care le a/e i despre acel mormîntH '% mai -ti i nimic altce/aH .ondra -i la ca/aleri.0 9ot nimicD . 5merican%l%i îi f%sese oferit acces li&er la cea mai stricta &i&lioteca din l%me ― 5rhi/ele *ecrete ale +atican%l%i. .ondra a/ea% %n %nic scop: 5raalul. Dat fiind că această %ria-ă c%legere de informa ii se prezenta în formă comp%terizată$ datele era% m%lt mai accesi&ile decît cele dintrAo &i&liotecă o&i-n%ită$ c% căr i o&i-n%ite.ista de pe ecran se l%ngea mai repede decît în mod o&i-n%it.ondon Cni/ersitQ (ress. .2'D2'$ `')@. 11 # .0 @ett%m clătină din cap: ― 5sta n% seamănă c% ceea ce că%tam noi.ondra -i că%ta i %n ca/aler. De data aceasta$ cifra era incredi&il de mareD '%măr%l estimat al trimiterilor totale: 1 . ― :%l %mim. 5c%m se între&a ce l%cr%ri asc%nse aflase el acolo -i dacă n% c%m/a această că%tare a/ea /reo legăt%ră c% %nele informa ii descoperite la +atican.E<$ (5(5P0 Dăd% comanda de că%tare -i masi/a %nitate centrală aflată la s%&sol încep% să scaneze datele c% /iteza de #00 :B/sec%ndă. ― 9re&%ie să mai rafinăm parametrii de că%tare$ sp%se ea$ oprind comp%ter%l. Portretele lui sir <os!ua Ee/nol&s. (e ecran apăr%seră deBa primele trimiteri: "Picturi ale a ei. +om o& ine foarte m%lte trimiteri$ dar mi se pare %n &%n p%nct de plecare. Jeci de texte apăr%ră$ m%lte dintre ele referind%Ase la scriitor%l &ritanic din secol%l al I+)))Alea 5lexander (ope$ a căr%i operă antireligioasă părea a con ine o s%medenie de referiri la .!n %ltimele do%ă decenii$ )nstit%t%l de 3ercetare în 9eologie *istematică de la `ingWs 3ollege %tilizase programe de rec%noa-tere optică a caracterelor$ împre%nă c% dispoziti/e de transp%nere ling/istică pentr% a sistematiza -i cataloga o gamă %ria-ă de texte ― enciclopedii de religie$ &iografii$ script%ri în zeci de lim&i$ c%legeri istorice$ coresponden ă a +atican%l%i$ B%rnale ale clericilor ― tot ce p%tea fi considerat ca apar inînd spirit%alită ii %mane.eigh 9ea&ing$ /ă afla i în .angdon în <oma$ an%l trec%t. 3alc%lînd n%măr%l c%rent de trimiteri -i înm%l ind%Al c% procent%l care mai tre&%ie analizat din întreaga &ază de date$ comp%ter%l afi-a o estimare a n%măr%l%i total de trimiteri poten iale. @ett%m s%rîse -iA-i potri/i ochelarii: ― *înte i prieten c% sir . ]ilson `night. 5-ezînd%Ase în fa a %n%i comp%ter$ @ett%m reciti /ers%rile -i încep% să tasteze: ― (entr% încep%t$ /om încerca o că%tare directă$ c% cîte/a c%/inteAcheie e/idente$ -i /om /edea ce o& inem. Mi trec% la %rmătoarea trimitere: "Scrierile lon&oneze ale lui #le.2'D<5$ 35+5. de @. 5%zise ea ce/a despre a/ent%rile l%i <o&ert . )ar experien a ei profesională era s%ficient de &ogată pentr% a -ti că maBoritatea celor ce că%ta% ca/aleri în .angdon îi ar%ncT l%i *ophie o pri/ire nesig%ră.angdon -i *ophie schim&ară o pri/ire îngriBorată. 0Ksta n%Ai %n Boc0$ î-i sp%se femeia. ― 5m cer%t sistem%l%i să ne arate toate doc%mentele al căror text complet c%prinde toate aceste trei c%/inte. @ett%m ar%ncă o pri/ire rapidă către cîmp%l n%meric aflat la &aza ecran%l%i.an&er Po e.

/rea să am e% cîte %n -iling pentr% fiecare ocazie în care am tastat n%me ca <ose$ :aria :agdalena$ *angreal$ :ero/ingian$ . 0!ntrAade/ăr$ @raal%l0$ î-i sp%se$ remarcînd al%zia la roză -i la pîntecele ei însămîn at. !n ci%da ploii$ <RmQ îl lăsase p% in mai departe$ pentr% a n% intra c% lim%zina pe străzile principale. .9$ (2(E$ 92:B 3a%tă rez%ltate -i c% oricare dintre c%/intele: @<5). ― FiAam rămîne prof%nd rec%noscători$ (amela$ insistă profesor%l$ dacă ai p%tea afla cine este acest ca/aler -i %nde a fost îngropat. . 5sta e tot ce -tim. !n tăcerea care %rmă$ î-i dăd% seama că dorin a de discre ie a oaspe ilor săi începea să fie depă-ită de neră&darea de a o& ine repede %n rez%ltat. !mpr%m%tînd %n pix de la . 03a%tă: .e (rie%rR din *ion etc.)3E. 0*ă ca% i glo&%l ce pe al l%i mormînt se afla odatW. 5poi$ sco înd%A-i ochelarii$ îi pri/i în fa ă: ― 5m ne/oie de mai m%lte informa ii.2'D2'$ `')@. 9%t%ror le plac conspira iile. +oi adă%ga %n parametr% de proximitate -i /oi elimina o&ligati/itatea titl%l%i. +or&ind de carne <oză -i pîntece însămîn at. ― Loarte &ine$ răsp%nse ea -i încep% să tasteze din no%.5.$ <2*E$ *5'@<E5. 03îte/a s%te de tera&i i c% cîmp%ri m%ltiple de referin e încr%ci-ateH0 2chii &i&liotecarei l%ciră cînd dăd% comanda de că%tare: ― Doar /reo cincisprezece min%teD 2aspe ii ei rămaseră amîndoi tăc% i$ dar @ett%m era sig%ră că sfert%l de oră era pentr% ei o /e-nicie.0 ― 3ît timp /a d%raH o între&a *ophie.eigh întotdea%na g%stă ceai%l me%. (ot între&a de %nde pro/in aceste /ers%riH Mi de ce că%ta i %n glo&H ― (%te i între&a$ replică .3. etc. Dacă această că%tare are legăt%ră c% @raal%l$ ar tre&%i să folosim -i c%/inteAcheie referitoare la el.0 @ett%m s%rîse în sinea ei. *3 3entr%l 2p%s Dei din . ― !mi pare %n fel politicos de aAmi sp%ne săAmi /ăd de trea&a mea. ― 5m să /ă aB%t$ sp%se ridicînd%A-i pri/irea spre ei. $t s ea)s of Eos/ fles! an& see&e& Aom".ondra este o clădire modestă din cărămidă la n%măr%l # pe 2rme 3o%rt$ c% /edere spre `ensington @ardens.angdon c% %n zîm&et cald$ însă e o po/este l%ngă -i noi a/em foarte p% in timp la dispozi ie. 5stfel /om limita trimiterile la acele c%/inteAcheie ce apar în apropierea %n%i termen referitor la @raal.― (rieteni$ această &i&liotecă este$ dacă /re i$ ta&ăra de &ază a celor care ca%tă @raal%l. 5..eigh 9ea&ing se n%mără printre ei.angdon$ scrise încă do%ă /ers%ri pe &%cata de hîrtie ini ială: =ou see) t!e or" tfiat oug!t "e on !is tom". .%i însă n%Ai 11 . ― (% in ceaiH între&ă ea$ ridicînd%Ase de la masa rot%ndă. *ilas n% mai f%sese niciodată aici$ dar$ în /reme ce se apropia de clădire$ îl c%prinse o lini-titoare senza ie de adăpost -i de ocrotire. ― )ată$ iz&%cni *ophie 'e/e%. Mi .

'%mele me% este *ilas. =amesWs (ar8 este o ins%lă de /erdea ă în miBloc%l . !-i încheie r%găci%nea$ mîncă -i se întinse în pat. *e sim ea mai %-or ac%m. *ă /ă ad%c p% in ceai -i pîineH ― :%l %mesc. =amesWs. 5c%m$ în timp ce se apropia de sedi%l 2p%s Dei$ ploaia se înte i$ îm&i&înd%Ai ro&a -i răscolind%Ai rănile de ieri.a s%gestia l%i <RmQ$ î-i -tersese re/ol/er%l -i îl ar%ncase întrAo g%ră de canal. 3e se întîmplăH ― .Aa i /ăz%t c%m/aH ― Da$ replica om%l s%rprins$ e aici. +remea ploioasă atrăsese$ în schim&$ 11 " .enric al +)))Alea -i pop%lat c% /înat$ parc%l este azi deschis p%&lic%l%i. ― 5mericanH El înc%/iin ă. 2dinioară închis de regele . *ilas %rcă în modesta cămăr% ă c% fereastră$ în care î-i scoase s%tana -i$ rămînînd în lenBeria de corp$ îngen%nche ca să se roage. *4 *t. . !n zilele însorite$ londonezii ies la picnic la %m&ra sălciilor -i hrănesc pelicanii de pe lac$ ai căror strămo-i iAa% fost dăr%i i regel%i 3arol al ))Alea de am&asador%l <%siei. '% sp%ne i nimăn%i nici %n c%/înt.doar pentr% o zi. ― 3e /ei face c% &ătrîn%lH îl între&ase pe <RmQ în ma-ină. *Aa întîmplat ce/aH ― Este la d%mnea/oastră ac%mH ― Da$ s%s în cameră -i se roagă. *oneria era ce/a o&i-n%it în aceste centre în care locatarii î-i petrecea% cea mai mare parte a timp%l%i în camerele lor$ r%gînd%Ase. !ncercăm să dăm de %rma %n%i căl%găr al&inos.a etaB$ podea%a de lemn scîr îi s%& pa-ii c%i/a. (icioarele încă îl d%rea% de la atîtea ore de imo&ilizare$ dar înd%rase el s%ferin e -i mai c%mplite. Era flămînd. 5m fost informa i că ar p%tea fi la d%mnea/oastră. . 5c%m n% se zărea însă nici %n pelican. ― :ă afl% în ora. !l a%zi pe căl%găr%l de adinea%ri c%m %rcă scara -i îi lasă o ta/ă în fa a %-ii. *înt mem&r% 2p%s Dei. !mi trimit oamenii imediat. Cn semnal electronic se acti/ă s%s$ în clipa în care el pă-i pe co/or. 9ra/ersînd c%rticica spre intrarea principală$ găsi %-a desc%iată. 3ăl%găr%l 2p%s Dei care îl întîmpinase pe *ilas răsp%nse: ― (oli ia londoneză$ sp%se /ocea de la celălalt capăt al fir%l%i. *înt do%ă camere li&ere la etaB%l al treilea. !-i aminti de 9ea&ing$ pe care maBordom%l îl lăsase legat în spatele lim%zineiG fără îndoială că -i el sim ea deBa d%rerea. Era gata să lase în %rmă păcatele %ltimelor do%ăzeci -i patr% de ore -i săA-i c%re e s%flet%l$ î-i îndeplinise misi%nea. Era &%c%ros să scape de el.ăsa iAl acolo %nde e$ îi cer% ofi er%l. 9rei etaBe mai Bos$ %n telefon încep% să s%ne. ― Decizia asta îi apar ine !n/ă ător%l%i$ îi sp%se ser/itor%l$ c% o hotărîre stranie în /oce. ― +ă m%l %mesc. . Cn &ăr&at c% o manta în spate co&orî scările: ― +ă pot aB%ta c% ce/aH 5/ea o pri/ire &lîndă$ care părea să n% o&ser/e aspect%l neo&i-n%it al /izitator%l%i.displăcea să meargă pe Bos$ iar ploaia sim ea că îl p%rifică. 2 împinse -i pă-i în hol%l modest.ondrei$ o grădină p%&lică între palatele ]estminster$ B%c8ingham -i *t. (ot rămîne aiciH ― 'ici n% tre&%ie să între&a i.

5poi$ -tergînd%A-i g%ra$ %rcă în ma-ină -i închise portiera. ― Da$ replica el lărgind%A-i -i mai m%lt papion%l. Br%sc$ gît%l i se %mflă tăind%Ai răs%flarea -i <RmQ se pră&%-i peste /olan$ sim ind %n /al de /omă careAi %rca în traheea din ce în ce mai p% in încăpătoare. <RmQ acceptă sticla c% plăcere. ― ExcelentD 5poi$ mai l%înd o g%ră de coniac$ îi întinse sticla: ― *ă toastam pentr% s%cces%l nostr%. 3apăt%l dr%m%l%i e aproape.pescăr%-ii de pe mal%l ocean%l%i. !ncercă să strige$ dar n% scoase decît %n scîncet. ― <RmQ$ d%pă c%m &ine -tii$ t% e-ti sing%r%l careAmi c%noa-te identitatea. :înat de f%rie -i de teroare$ încercă să se repeadă la !n/ă ător$ 11 Z . Mi identitatea ta /a merge c% mine în mormînt. !n ci%da ce ii de diminea ă$ parc%l oferea o pri/eli-te splendidă spre (arlament -i Big Ben. !n moment%l în care îl /ăz% că se apropie de lim%zină$ maBordom%l se întinse -i îi deschise portiera. !-i lărgi p% in papion%l$ în încercarea de a respira mai &ine.%ă o altă înghi it%ră -i sim i c%m alcool%l îi p%ne sîngele în mi-care. !n/ă ător%l se opri o clipă -i l%ă o înghi it%ră din sticla c% coniac pe care o a/ea în &%z%nar. (entr% %n moment$ <RmQ sim i %n /al de spaimă$ dar !n/ă ător%l se m%l %mi să asc%ndă arma în &%z%nar%l pantalon%l%i.Aai -tersH ― Da$ -i lAam p%s în torpedo$ acolo %nde lAam găsit. D%pă ce p%se în &%z%nar sticl% a de coniac -i cheia de &oltă$ se întinse spre torpedo -i scoase dină%ntr% mic%l re/ol/er :ed%sa. FiA am acordat o încredere %ria-ă. 2chii i se înce o-ară -i se chin%i să tragă aer în piept. . 05m fost otră/itD0 'e/enind%Ai să creadă$ se întoarse -iAl /ăz% pe !n/ă ător care stătea calm lîngă el -i pri/ea drept înainte$ prin par&riz. Dar inînd seama de circ%mstan e$ asta e tot ce pot face. <ătăcind c% pri/irea peste pel%ze$ dincolo de lac -i de sil%etele elegante ale sălciilor$ !n/ă ător%l zări clădirea în care se afla mormînt%l ca/aler%l%i ― ade/ărat%l moti/ pentr% care îi cer%se l%i <RmQ să /ină aici. *pa iile /erzi era% pline ― s%te de tr%p%ri aerodinamice$ argintii care se îndrepta% toate în aceea-i direc ie. 5c%m în elese de ce era cognac%l sărat. *e -i /edea aB%ns pe o altă treaptă în /ia ă. 0'% /oi mai fi niciodată ser/itor. ― 9eAai desc%rcat foarte &ine. !i înapoie sticla c% %n gest încet: ― (ro&a&il că am &ă%t dest%l. !n/ă ător%l îl admiră pe îndelete$ s%rîzînd: ― Dar pistol%lH . El -i !n/ă ător%l era% parteneri c% ade/ărat ac%m. 05m făc%t tot ce miAa cer%tD 3%m îmi poate face %na ca astaHD0 Daca a/%sese de gînd de la &%n încep%t săAl omoare sa% dacă l%ase hotărîrea asta d%pă e/enimentele din 9emple 3h%rch ― <RmQ nAa/ea sAo mai afle niciodată. ― Mti% că iAam promis li&ertatea$ rel%ă !n/ă ător%l pe %n ton plin de regret. ― 4e:am desc%rcat foarte &ine$ îl corectă <RmQ$ înmînînd%Ai criptexA%l. 3ăld%ra plăc%tă din gît se transformă însă foarte repede întrAo fier&in eală inconforta&ilă. <RmQ ridică în mînă cheia de &oltă$ ca pe %n trofe%: ― 5proape că o pierd%sem.0 (ri/ind lac%l c% ra e$ 3hNtea% +illette îi părea %nde/a$ la s%te de 8ilometri depărtare. !n/ă ător%l rămase tăc%t cîte/a clipe l%ngi: ― 9e cred. 03e nai&a faceH0 se între&ă ser/itor%l$ c%prins de transpira ie rece. 3oniac%l a/ea %n g%st cam sărat$ dar n%Ai păsa.

0!ncă %n amăn%nt de rezol/at0$ î-i sp%se$ apropiind%Ase de portiera din spate. 5l%zia din primele do%ă /ers%ri ale poem%l%i era %imitor de simplă$ o dată ceA i dădeai seama de ea ― %n p%nct în pl%s pentr% ingeniozitatea l%i *a%ni?reD ― dar încă n%A-i imagina c%m an%me a/ea săAi dez/ăl%ie acel mormînt parola pentr% criptex. Dar prezen a glo&%l%i era deopotri/ă înc%raBatoare -i t%l&%rătoare.ondra zace %n ca/aler de papă îngropat. (e de o parte$ părea %n fel de semn de a/ertizareG -i tot%-i$ poem%l pomenea despre %n glo& ce se afla o&inioar' pe acel mormînt.angdon la 3hNtea% +illette f%sese %n noroc la care nAar fi îndrăznit să spere$ dăr ridicase -i o dilemă complexă.angdon ad%sese cheia de &oltă chiar în 0inima0 opera i%nilor ― l%cr% care constit%ise o s%rpriză plăc%tă ―$ dar atrăsese -i poli ia pe %rmele l%i. . +izita nea-teptată a l%i <o&ert .. n% %n%l care exista -i azi. D%pă cîte/a min%te$ pă-ea deBa în tăc%t%l sanct%ar al clădirii /echi de no%ă s%te de ani. . '% mai /edea deBa nimic$ dar creier%l l%i lipsit de oxigen se chin%ia să mai păstreze o %rmă de l%ciditate. -i n% /a mai exista nici %n martor /i% care să le po/estească. 11 9 ..dar tr%p%l să% aproape eapăn a&ia re%-i să se clintească. !n/ă ător%l co&orî din lim%zină$ m%l %mit să /adă că nimeni n% se %ita spre el. 0E% am %n a/antaB deloc cinstitD0 5sc%ltînd timp de l%ni de zile con/ersa iile l%i *a%ni?re$ îl a%zise pe :arele :aestr% men ionînd adesea n%mele acest%i ca/aler$ pentr% care n%trea o apreciere aproape egală c% aceea pe care o resim ea fa ă de . 3% ele sit%a ia era p% in mai complicată.0 (ri/ind c% aten ie în B%r pentr% a se asig%ra că n%Al /ede nimeni$ deschise portiera -i %rcă în lim%zină. 0(oli ia n% /a a/ea idee ce sAa întîmplat. 3îte/a min%te mai tîrzi%$ !n/ă ător%l tra/ersa *t. Deocamdată însă tre&%ia să se oc%pe de criptex.%mea se înt%necă din ce în ce mai m%lt în B%r%l l%i -i <RmQ . 05m a/%t încredere în tineD0 *e chin%i să î-i ridice p%mnii încle-ta i pentr% a apăsa pe claxon$ dar al%necă întrAo parte -i căz% pe &anchetă$ c% cap%l aproape de coapsele !n/ă ător%l%i$ strîngînd%A-i spasmodic gîtleB%l.. 0<RmQ -iAa hotărît sing%r soartaD0 *e tem%se de la &%n încep%t că maBordom%l /a tre&%i eliminat la încheierea misi%nii$ dar prin fapt%l căA-i arătase fa a în &iserică$ <RmQ î-i gră&ise sfîr-it%l.0 )mediat ce a%zise poem%l$ -ti%se răsp%ns%l. :ic%l re/ol/er :ed%sa era asc%ns &ine în cel din stînga. 0*ă ca% i glo&%l ce pe al l%i mormînt se afla odatW. =ames (ar8. Dar pro&a&il că$ la o examinare mai atentă$ sarcofag%l î-i /a dez/ăl%i mister%l. Lapt%l că to i ceilal i n%A-i dăd%seră seama n% era însă s%rprinzător. 0'Aam a/%t de ales0$ î-i sp%se$ o&ser/înd c% s%rprindere că n% sim ea nici o rem%-care. (loaia era mai deasă ac%m -i !n/ă ător%l af%ndă &ine criptexA%l în &%z%nar%l drept$ pentr% aAl feri de %mezeală.. (loaia cădea ca o perdea. 5c%m era încîntat de fapt%l că a/%sese atîta griBă să elimine orice poten ială legăt%ră între propriile acti/ită i -i cele ale l%i <RmQ. . 5mprentele l%i <RmQ se afla% în toată re-edin a$ ca -i la post%l de asc%ltare din ham&ar. (ri/ind tri%mfător peste aleile parc%l%i$ î-i zări destina ia.0 !-i amintea /ag că /ăz%se fotografii ale mormînt%l%i$ c% e/identa sa partic%laritate: %n glo& magnific. Doar do%ă persoane mai rămăseseră. 0!n .angdon -i 'e/e%. 'imeni n% a/ea c%m săAl &ăn%iască de implicare dacă maBordom%l n% /or&ea$ iar ac%m acest risc f%sese eliminat. *fera %ria-ă plasată deas%pra sarcofag%l%i era aproape la fel de mare ca -i mormînt%l în sine.egal%dec ar fi p%t%t să B%re că în apropiere a%de fo-net%l /al%rilor de pe <i/iera franceză.eonardo da +inci.

Exact în clipa în care !n/ă ător%l intra la adăpost de ploaie$ episcop%l 5ringarosa pă-ea pe pista %dă a 5eroport%l%i Biggin .0 !ncepea să se îngriBoreze.0 Episcop%l rec%nosc% imediat adresa. Dar a fost %n &ine c%nosc%t francmason. 3%m fac să citesc întreg%l textH ― '% a/e i ne/oie de tot text%l. ― +rea% să /ăd asta$ adă%gă profesor%l.o%dini -i DisneQ. !n cele din %rmă$ comp%ter%l dăd% %n no% semn de /ia ă: ― *e pare că a mai găsit o trimitere$ strigă @ett%m din cealaltă cameră. ― :i se pare o trimitere ci%dată. răsp%nse el.er&e.er&e. D%pă cîte/a min%te$ sta ia radio de la &ord îi oferi răsp%ns%l: 02rme 3o%rt$ n%măr%l #. 5proape că %itase de ea. 'Aa/em prea m%l i %ria-i /erzi îngropa i în . ― Episcop%l 5ringarosaH 3ăpitan%l Lache a fost ne/oit să plece -i mAa r%gat pe mine să mă oc%p de d%mnea/oastră. ― #legoria Cavalerului . 0. :iAa s%gerat să /ă cond%c la *cotland 7ard$ fiind de părere că a-a este cel mai sig%r.angdon n%A-i l%ase pri/irea de la monitor de cînd încep%se că%tarea. 'einspira i$ el -i *ophie între&aseră dacă nAar p%tea a/ea -i p% ină cafea lîngă ceai%l pe care îl oferise &i&liotecara -i$ d%pă pi%it%l c%ptor%l%i c% micro%nde ce răz&ătea de dincolo$ profesor%l &ăn%i că /or fi trata i c% cafea instant. 3înd însă comp%ter%l emise %n no% 0&ing0 informati/$ titl%l apăr%t pe ecran îi l%ă complet pe nepregătite: Die opern /on <ichard ]agner ― 2pera l%i ]agnerH se miră *ophie. ]agner a fost ca/alerH ― '%$ răsp%nse . @ett%m apăr% în cadr%l %-ii$ c% %n plic%le de cafea instant în mînă.angdon intrigat.ondraD <ă&dători$ .angdon -i *ophie rămaseră neclinti i lîngă monitor$ a-teptînd încă do%ă trimiteri. Crcă în ma-ina poli iei$ între&înd%Ase pe %nde o fi *ilas. (amela @ett%m se afla întrAo încăpere alăt%rată$ pregătind%Ale ce/a de &ă%t. 03entr%l 2p%s Dei din . 03inci min%te -i doar do%ă trimiteriD 5m&ele irele/ante.ondraD0 *e întoarse &r%sc spre -ofer: ― D%Amă imediat acoloD *5 . 3areAi titl%lH .ill$ strîngînd%A-i s%tana în B%r%l corp%l%i.0 'en%mărate căr i f%seseră scrise pe tema legăt%rilor dintre masoni$ ca/alerii templieri$ . ― )n%tilă. Da i %n clic pe titl%l hQpertext. 3omp%ter%l 16 0 . *perase să fie întîmpinat de căpitan%l Lache$ dar în loc%l l%i /ăz% %n tînăr poli ist &ritanic care se apropiase c% o %m&relă.angdon pri/i monitor%l: #legoria 5raalului 0n literatura me&ieval'G un tratat &es re sir 5aAain 1i Cavalerul . ― Da$ /ă m%l %mesc.e (rie%rR din *ion -i *fînt%l @raal.a fel ca :ozart$ Beetho/en$ *ha8espeare$ @erswin$ . 0:ai sig%rH0 5ringarosa pri/i spre ser/ieta c% o&liga i%ni pe care o strîngea în mînă.

@rma1ii. . Mi astăzi$ ei preamărea% în cîntec /irt% ile 0Doamnei noastre0 ― o splendidă femeie misterioasa$ căreia îi B%ra% credin ă /e-nică.. ― 9ocmai asta e. Sim"ol feminin... .. ... la 7or78n9ul l%i ]agner din BaQre%th$ @ermania.. Lilarmonica din Londr5 în 1Z##. antologia Diva a <e&eccăi Pope în care. Caroul era Pentagrama ― Meiţa. că%tare metaforică a -r55lului despre care. *ophie îl pri/i neîncrezătoare: ― . +refla era sce trul ― Mo1tenirea regal'. o i 1i entagrameG $storia sf0ntului 5raal 0n tarot ― '% mă s%rprinde deloc$ îi sp%se profesor%l l%i *ophie. 16 1 . tot cu a ― Potirul. 9ot%-i$ eficacitatea -i %-%rin a de %tilizare a sistem%l%i comp%terizat i se părea% extraordinare. . Lolosind %n Boc metaforic$ că%tătorii @raal%l%i î-i disim%la% mesaB%l$ ferind%Al de ochii scr%tători ai Bisericii. (atr% min%te mai tîrzi%$ cînd . 9r%&ad%rii era% sl%Bitori sa% 0pastori0 itineran i ai Bisericii :ariei :agdalena$ folosind m%zica pentr% a răspîndi în rînd%l pop%la iei po/estea sacr%l%i feminin. '% -ti% dacă &%nic%l tă% iAa sp%s /reodată$ dar Boc%l acesta e %n fel de 0catehism presc%rtat0 pentr% po/estea :iresei (ierd%te -i a s%&B%gării ei de către Biserică. Cnele dintre c%/intele noastre cheie sînt identice c% cele ale căr ilor de 9arot.ristos$ redat în po/estea %n%i tînăr ca/aler pornit în că%tarea ade/ăr%l%i.angdon încep%se deBa să se teamă că n% /or găsi ceea ce că%ta%$ comp%ter%l le oferi o no%ă trimitere: 5ravitaţia geniuluiG "iografia unui cavaler mo&ern. 3omp%ter%l pi%i din no%: Cavaleri. 2 no%ă fereastră apăr% pe ecran: 0.. . Cu a era.angdon se între&a adesea cî i dintre cei ce se distra% astăzi c% Boc%rile de căr i -tia% că o&i-n%itele patr% c%lori ― pică$ treflă$ c%pă -i caro ― era% sim&ol%ri ce amintea% de @raal -i pro/enea% din cele patr% c%lori ale căr ilor de 9arot: spadă$ c%pă$ sceptr% -i pentagramă.ăsa i comp%ter%l săA-i facă trea&aD !n %rmătoarele min%te pe ecran apăr%ră alte cîte/a referiri la @raal$ incl%si/ %n text despre tr%&ad%ri ― cele&rii menestreli ai Lran ei medie/ale. valeţi.. Sim"ol masculin. Pica era s a&a ― Palo1ul./a afi-a c%/inteleAcheie împre%na c% mono relog:uri -i tri le ostlog:uri ale context%l%i... Sacrul feminin. .. . ― 5/e i ră&dare$ insistă @ett%m. 4565ler mitologic pe n%me (arsifal care.a&ar n% a/eam. 'eră&dător$ dăd% %n clic pe hQpertext$ dar n% găsi nimic.. fire1te.... 3%/inteleAcheie c% context%l lor era% s%ficiente pentr% aAi aminti că opera Parsifal a l%i ]agner constit%ia %n tri&%t ad%s :ariei :agdalena -i %rma-ilor l%i )is%s .angdon n% în elesese nimic din ceAi sp%sese femeia$ dar accesă titl%l respecti/...angdon -tia că n% e doar o simplă coinciden ă fapt%l că termenii 0menestrel0 -i 0minister0 din lim&a engleză$ c% în eles%l de pastor$ a% aceea-i rădăcina etimologică.. .0 ― 5ici apare c%/înt%l 0(ope0 aici$ dar n% cel pe care îl că%tăm$ o&ser/ă ..angdon$ dezamăgit.

. .. =ac>%es *a%ni?re$ maestr%l d%&lelor în eles%ri$ î-i demonstrase încă o dată$ dacă mai era ne/oie$ %imitoareaAi ingeniozitate.― 5ravitaţia geniului! striga .. ... '% e s%ficientH ― *%ficientH îi răsp%nse *ophie arătînd spre poem. sir $saac 4eAton. 5lexander (ope. (rofesor%l î-i ridică ochii de pe ecran$ sim ind c%m inima începe săAi &ată mai tare: ― Sir )saac 'ewton e ca/aler%l pe careAl că%tăm$ declară el. E o carte /eche. (ope. Biografia %n%i ca/aler modernD ― 3ît de modernH replică &i&liotecara. ― <o&ertD îl strigă @ett%m$ /ăzînd că . rieten 1i coleg. rieten 1i coleg. 9e rog să n%Ami sp%i că este /or&a despre sir <%dQ @i%liani al /ostr%D :ie$ personal$ mi se pare p% in cam prea trasă de păr.. Despre sir )saac 'ewton. $n Lon&on lies a )nig!t a Po e interre&! *ophie se ridică$ înmărm%rită.angdon întinse mîna spre mo%se: ― 3ine a zis ce/a despre %n papă ― catolic? Dăd% %n clic pe 0(ope0 -i pe ecran apăr% întreaga frază: "Hnmorm0ntarea lui sir $saac 4eAton. Mormîntul s'u &e la Sestminster #""e/.. . *ophie înc%/iin ă." (rofesor%l î-i ridică ochii spre *ophie: ― De data asta lAam nimerit pe cel care tre&%ie." ― 3red că 0modern0 este$ tot%-i$ %n termen dest%l de relati/$ strigă *ophie către @ett%m..angdon a/ea propriile l%i d%&ii c% pri/ire la proaspăt îrmo&ilat%l sir :ic8 =agger$ dar n% era ac%m moment%l să dez&ată politica în domeni% a 3%r ii Britanice..e (rie%rR din *ion. Hn ondra 0n (P8P 1i..an&er !o"e. .angdon către @ett%m. Bi&liotecara clătină din cap: ― )n%tilD 'ewton a fost îngropat la ]estminster 5&&eQ ― inima protestantism%l%i englez -i în nici %n caz n% a participat /re%n papăD Lri-că -i zahărH între&ă ea arătînd spre ce-tile de cafea sol%&ila. ― *ă ne %ităm$ s%geră el -i accesă titl%l hQpertext: 0. #le. Mi a fost :are :aestr% al . a fost rezi&at' &e #le.an&er Po e. 3ercetările sale a% d%s la descoperiri -tiin ifice care a% atras mînia Bisericii. *6 16 1 . la care au asistat regi 1i mem"ri ai no"ilimii. 3%m rămîne c% ca/aler%l îngropat de papăH 5i a%zitAo pe doamna @ett%m: la înmormîntarea l%i 'ewton n% a l%at parte nici %n papă$ nici %n catolic.angdon n% are de gînd să îi răsp%ndă.. 5. care i:a a&us &ece&atului un emoţionant elogiu 0nainte &e a:i arunca rimul umn &e ţ'r0n' este sicriu...... 6nora"ilul cavaler. .

(rim%l poli ist nă/ăli înă%ntr%$ legănînd%A-i arma la stînga -i la dreapta în mîna întinsă. 02are /isamH0 <idicînd%Ase în cap%l oaselor pe saltea%a de paie$ asc%ltă răs%flarea tăc%tă a clădirii$ lini-tea deplină fiind întrer%ptă doar de m%rm%r%l sla& al r%găci%nii c%i/a de la etaB%l de dedes%&t. Deodată$ prin gard%l /i% de la marginea c%r ii zări sil%eta %nei ma-ini care se apropia. . 2 %-ă se deschise.*ilas se trezi$ tresărind &r%sc. Era% s%nete familiare$ care ar fi tre&%it săAl mai lini-tească. L%sese trădat$ dar de cineH 3înd aB%nse în hol$ /ăz% al i poli i-ti nă/ălind înă%ntr%. :ormintele lor$ disp%se în toate ni-ele -i alco/%rile disponi&ile$ /ariază ca grandoare de la ma%soleele 16 6 . Liecare centr% 2p%s Dei are %na. =os$ la recep ie$ d%-%mea%a scîr îi. !n spate se a%zea% tropot de picioare -i glas%ri agitate. :îinile careAi prinseră %merii goi părea% a a/ea însă-i for a dia/ol%l%i. 3amera părea goală. 2chii li se întîlniră. *7 :ai &ine de trei mii de persoane î-i dorm somn%l de /eci în ]estminster 5&&eQ$ colosala clădire din piatră care adăposte-te rămă-i ele pămînte-ti ale %nor regi$ oameni politici$ sa/an i$ poe i -i m%zicieni. . !nainte de a fi zărit$ *ilas î-i &%-i %măr%l în tă&lia %-ii$ iz&ind %n al doilea poli ist.a capăt%l l%i$ zări %-a pe care o că%ta.. @lon %l z&%ră peste cap%l să%$ iar poli ist%l î-i pierd% echili&r%l -i se pră&%-i$ lo/ind%Ase p%ternic la cap.ini-teD 0Mi at%nci$ de ce simt că %nde/a$ ce/a n% e în ordineH0 *ilas în/ă ase$ c% m%lt timp în %rmă$ să ai&ă încredere în propria int%i ieG ea îl in%se în /ia ă pe cînd era copil$ pe străzile :arsiliei$ c% m%lt înainte de a aB%nge la închisoare. Cn foc de armă răs%nă în %-ă$ -i în coaste sim i o împ%nsăt%ră p%ternică. 5rma ofi er%l%i z&%ră pe pa/aB. *e răs%ci dintrAo mi-care -i alergă în partea cealaltă. '% -tia ceAl de-teptase -i nici cît timp dormise. *e rostogoli -i înhă ă re/ol/er%l. 2 %m&ră înt%necată se i/i în spatele l%i$ apăr%tă parcă de nicăieri. 5sc%ltă din no%. !n cele din %rmă$ aB%nse pe %n c%loar înt%necat$ aproape de încăperea în care se afla centrala termică. )nstincti/$ *ilas se repezi la %-ă -i încremeni în spatele ei$ exact în clipa în care clan a co&orî -i %-a se deschise %-or. 2m%l răcni în %rechea l%i: ― *). Mi tot%-i$ sim ea o &r%scă -i ci%dată îngriBorare. *îngele î-ni din tr%p%rile lor ca dintrAo fîntînă arteziană.5*$ 'CD 5l&inos%l se răs%ci -i trase. c% m%lt înainte de a se na-te din no%$ gra ie episcop%l%i 5ringarosa. 5proape gol$ co&orî în f%gă treptele. Doar în lenBerie de corp$ se apropie de fereastră. (oli ist%l căz%$ iar 5l&inos%l se pră/ăli peste el. 5lergînd cît îl inea% picioarele$ ie-i afară$ în ploaie$ -i n%Al zări decît prea tîrzi% pe poli ist%l care se apropia. 05m fost$ oare$ %rmăritH0 3%rtea era p%stie$ exact a-a c%m f%sese -i at%nci cînd /enise el. 3ele do%ă tr%p%ri se iz&iră în for ă$ %măr%l al& al l%i *ilas intrînd ca %n &er&ece în stern%l cel%ilalt. (rim%l se răs%ci$ gata să tragă$ dar 5l&inos%l i se repezi la picioare.. *ilas %rla deBa de oroare$ cînd episcop%l 5ringarosa se pră&%-i. 5l doilea iz&%ti să se ridice de Bos$ în prag%l %-ii$ dar *ilas îi expedie %n picior în &%rtă -i$ sărind peste tr%p%l l%i înco/rigat de d%rere$ ie-i pe c%loar. 0)ntrarea pentr% femei.0 *tră&ătînd coridoarele îng%ste$ tra/ersă &%cătăria$ strec%rînd%Ase printre &%cătarii înspăimînta i$ care se trăgea% la o parte din calea 5l&inos%l%i desp%iat ce dărîma în goană oale -i /eselă. (e capotă$ zări sirena de poli ie. 9%r&at de f%rie$ încep% să tragă spre cei trei poli i-ti ce se apropia%.

5stăzi însă$ ploaia -i norii îi conferea% /ast%l%i spa i% interior o a%ră spectrală. 3heia către găsirea *fînt%l%i @raal. 9rec%ră amîndoi fără a declan-a alarma -i î-i contin%ară dr%m%l spre intrarea propri%Azisă.ondra. +oise să cheme poli ia londoneză$ dar ea f%sese de părere că$ ne-tiind cine poate fi implicat$ ar fi prefera&il să e/ite orice contact c% a%torită ile. ca de criptă$ întrAade/ăr. '% se mai a%zea răpăit%l ploii.angdon înc%/iin ă$ însă rămase la fel de circ%mspect. !n zilele însorite$ podea%a de/enea %n mozaic prismatic de l%mini -i de %m&re. (%rtînd titl%l de ro/al eculiar se află în s%&ordinea directă a reginei... 5r fi /r%t ca acolo să simtă sig%ran a pe care iAo oferă de o&icei destina iile t%ristice arhiaglomerate$ dar %itase că acest l%cr% se întîmpla$ îndeose&i$ doar în plin sezon t%ristic. Dacă ne a-teaptă cine/a aici$ înă%ntr%$ cel p% in n% poate fi înarmat.0 5/ea dreptate$ fire-te.angdon n%Al interesa în moment%l de fa a nimic din stră/echea istorie a lăca-%l%i ― c% o sing%ră excep ie: înmormîntarea ca/aler%l%i &ritanic sir )saac 'ewton. *perase să găsească aici mai m%ltă l%meG n% a/ea nici %n chef să repete experien a neplăc%tă de la 9emple 3h%rch. ― 5m trec%t printrA%n detector de metale$ îi aminti *ophie$ *esizînd%Ai t%l&%rarea. !n fa a lor$ transept%l nordic se întindea asemenea %n%i canion adînc$ mărginit de falezele înalte ale /itraliilor. "$n Lon&on lies a )nig!t a Po e interre&!" 9ra/ersă în mare gra&ă$ împre%na c% *ophie$ marele portic al transept%l%i nordic$ aB%nseră în fa a %nor s%pra/eghetori care îi poftiră politicos spre cea mai recentă dotare a a&a iei ― %n detector de metale tip cadr%$ prezent ac%m în maBoritatea clădirilor istorice din . Doar o lini-te as%rzitoare$ ce părea o re/er&era ie între zid%rile masi/e$ ca -i cînd &iserica -iAar fi /or&it sie-i în -oaptă.regale ― c%m este al reginei Eliza&eth )$ al cărei sarcofag tronează în propria capelă laterală ― pînă la modestele plăci încastrate în pardoseală$ ale căror inscrip ii a% fost tocite de /reme -i de pa-ii /izitatorilor$ astfel că de m%lte ori n% mai po i decît ghici n%mele cel%i care odihne-te dedes%&t. 09re&%ie să rec%perăm criptexA%l$ insistase *ophie.enric al +Alea$ ale reginei Eliza&eth ) sa% ale prin esei de ]ales$ Diana.$ impresionant%l sanct%ar a găzd%it nen%mărate ceremonii regale -i di/erse e/enimente de stat ― începînd c% canonizarea l%i Edward 3onfesor%l -i sfîr-ind c% n%nta prin %l%i 5ndrew c% *arah Lerg%son sa% f%neraliile l%i . . 9ot%-i$ pe <o&ert . E cheia care ne deschide toate %-ile.. . '% se mai a%zea zgomot%l trafic%l%i. 3oloane de piatră cen%-ie î-nea% spre cer aidoma %nor maiest%o-i ar&ori sec%lari$ arc%ind%Ase gra ios -i părînd a fi s%s in%te de aer$ -i apoi co&ora% din no% pînă la pardoseală. De la încoronarea l%i ]illiam 3%ceritor%l în zi%a de 3răci%n a an%l%i 10. !n loc de gr%p%ri n%meroase de t%ri-ti -i raze de soare filtrate prin /itralii$ în fa a l%i n% se zărea decît imensitatea goală a pardoselei mărginite de ni-e înt%necoase. 3heia către aflarea cel%i care p%sese la cale toată această ne&%nie. 2chii lor$ la fel ca aceia ai maBorită ii /izitatorilor$ se ridicară imediat spre înăl imile ame itoare ale plafon%l%i. !ncă de la primii pa-i în imens%l interior de piatră$ .angdon se sim i -i el dezamăgit. ― E întrAade/ăr goală$ -opti *ophie. 03heia către sal/area l%i .eigh. 5/înd str%ct%ra marilor catedrale din 5miens$ 3hartres -i 3anter&%rQ$ ]estminster 5&&eQ n% este considerată nici catedrală în ade/ărat%l sens al c%/înt%l%i$ dar nici &iserica parohială o&i-n%ită.angdon a/% impresia că l%mea de afară dispare &r%sc$ se e/aporă. Era o diminea ă ploioasă de aprilie.0 Din nefericire$ %nica lor -ansă de a rec%pera criptexA%l părea să fie ac%m -i 16 4 .

De-i piramida în sine părea o ci%dă enie aici$ !n/ă ător%l%i îi atrase aten ia mai c%rînd %ria-a formă aflata cam la B%mătate din înăl imea ei.ar/ard. Cn pas printrAo arcadă gre-ită -i /izitator%l se pomenea rătăcind printrA%n la&irint de c%loare exterioare$ mărginite de zid%ri înalte. . Mtia că n% are nici %n rost să rătăcească ai%rea prin catedralăG ]estminster 5&&eQ era o /erita&ilă re ea de ma%solRe$ încăperi separate -i ni-e f%nerare. . 5cest tip de pelerinaB era o pri/eli-te o&i-n%ită în 3ol %l (oe ilor$ de-i n% a/ea %n caracter atît de pios pe cît părea.angdon în timp ce se apropia de miBloc%l &isericii.0 ― E% n% /ăd nici %n ghid$ constată *ophie.a picioarele l%i 'ewton se afla% doi îngera-i care desfă-%ra% %n s%l de pergament. ― (e %nde eH între&ă *ophie$ pri/ind în B%r. la mormînt%l l%i sir )saac 'ewton. 3el care a/ea cilindr%l tre&%ia să treacă pe la el pentr% a descifra indici%l final -i$ dacă n% o făc%se deBa$ plecînd între timp$ /or iz&%ti săAl s%rprindă as%pra fapt%l%i. !ndreptînd%Ase spre extremitatea stîngă a clădirii$ trec%ră de %n -ir de coloane -i pătr%nseră întrA%n înt%necat naos lateral.aici. Cn glo&D !n minte îi re/eni /ers%l l%i *a%ni?re: 0*ă ca% i glo&%l ce pe al l%i mormînt seA afla odatW. n% prin capăt%l naos%l%i central. 3el care ordonase %ciderea celor patr% mem&ri de /îrf ai *tăre iei n% /a ezita săAi elimine pe to i cei care îi stătea% în cale. :ormînt%l era format dintrA%n sarcofag masi/ de marm%ră neagră$ pe care odihnea sil%eta sc%lptată a sa/ant%l%i în /e-minte clasice -i care se spriBinea mîndr% de %n teanc de căr i c% semnăt%ra sa ― Divinitatea. 3a -i :area @alerie de la . 09%ri-ti care se freacă de morminte. !n spatele tr%p%l%i întins al sa/ant%l%i se înăl a o piramidă a%steră.angdon n%A-i p%tea al%nga din minte imaginea l%i ..eigh 9ea&ing prizonier$ legat -i înghes%it$ pro&a&il$ %nde/a$ în spatele propriei lim%zine.ai să găsim %n ghidD !n acela-i moment$ la cîte/a s%te de metri distan ă$ asc%ns /ederii d%pă galeria cor%l%i$ mormînt%l l%i )saac 'ewton a/ea %n %nic /izitator$ !n/ă ător%l examina mon%ment%l de zece min%te încheiate. ― 5r tre&%i să găsim %n ghid -i săAl între&am.%/r%$ a/ea %n %nic p%nct de intrare ― %-a peste prag%l căreia tocmai trec%seră: %-or să pătr%nzi în interior$ dar dificil săA i găse-ti dr%m%l spre ie-ire. 'Aam p%tea găsi mormînt%l -i sing%riH Lără %n c%/înt$ profesor%l o cond%se spre %n rînd de trepte în partea centrală a clădirii -i îi făc% semn spre dreapta.0 *fera masi/ă ce părea că a cresc%t pe fa a piramidei era sc%lptată în &asorelief -i înfă i-a cele mai di/erse corp%ri cere-ti: constela ii$ semne zodiacale$ stele$ comete -i planete. 02 /erita&ilă capcană pentr% t%ri-ti0$ declarase o dată %n%l dintre colegii l%i de la . 6 tica -i P!iloso !iae 4aturalis Princi ia Mat!ematica. ― @hizii poartă ro&e stacoBii$ îi sp%se . Deas%pra ei se înăl a zei a astronomiei s%& 16 # . . *pre deose&ire însă de maBoritatea &isericilor$ a/ea intrarea prin lateral. <espectînd tradi iile arhitect%rale$ constr%c ia a/ea forma %nei cr%ci %ria-e. (ri/ind în direc ia altar%l%i a%rit$ spre capăt%l transept%l%i s%dic$ /ăz% cî i/a oameni care se tîra% pe coate -i gen%nchi..0 'Aa/ea idee. Lapt%l că 9ea&ing ― %n ca/aler &ritanic modern ― era prizonier%l celor ce că%ta% mormînt%l %n%i compatriot al să% părea o ironie a sor ii. *ophie sim i că i se taie răs%flarea at%nci cînd pri/i în l%ng%l naos%l%i$ la întreaga l%ngime a catedralei: ― 5hD făc% ea. !n pl%s$ clădirea centrală era înconB%rată de o serie de /aste peristil%ri. Cronologie. 0:ormînt%l.

!ncep% c% ghearele ce s%s inea% sarcofag%l$ trec% la stat%ia l%i 'ewton$ la teanc%l l%i de căr i -i la cei doi îngera-i c% pergament%l$ apoi %rcă pe fa a piramidei pînă la %ria-%l glo& c% constela ii -i la plafon%l înstelat al ni-ei. <ăs%flă adînc -i î-i cîntări op i%nile. De la decora i%nile a%rite ale acest%ia$ aten ia îi z&%ră spre ro&a ro-ie a %n%i ghid care f%sese chemat de do%ă persoane care îi era% cît se poate de c%nosc%te.angdon c%no-tea parola$ tot%l de/enea doar o pro&lemă de aplicare a presi%nii coresp%nzătoare. (%se criptexA%l în &%z%nar -i pri/i încr%ntat c%m fiecare /izitator se apropie de o măs% ă$ lasă o mică dona ie în casetă -i î-i reface pro/izia de papetărie p%să la dispozi ie de a&a ie.. )ar dacă . 0'% aici$ fire-te.. .0 !-i aminti %n mic an%n pe careAl zărise la intrareG -tia loc%l perfect în care săA i ademenească.0 Deodată$ aten ia îi f% distrasă de %n gr%p de t%ri-ti. Finînd seama că n% re%-ise să identifice glo&%l a&sent$ aB%tor%l lor iAar p%tea prinde &ine. 16 .0 3înd se apropie de col %l galeriei$ trase adînc aer în piept -i pri/i în l%ng%l naos%l%i$ spre altar%l principal.. 03riptexA%l e la mine. 0'en%mărate glo&%ri.%n cer înstelat. ce să folosească pe post de momeală. *ă fie$ oare$ o planetă lipsăH L%sese omis /re%n astr% dintrAo constela ieH . Cnde/a %nde să n% fim deranBa i. *e a-teptase ca ei doi să descifreze$ în cele din %rmă$ semnifica ia poem%l%i -i să aB%ngă aici$ dar n%A-i imaginase că /or re%-i chiar atît de repede.angdon -i 'e/e%D 3alm$ se retrase în spatele galeriei. 03e glo& ar fi tre&%it să fie aici.0 !n/ă ător%l f%sese con/ins că$ o dată ce /a găsi mormînt%l$ identificarea glo&%l%i lipsă n% /a reprezenta o dific%ltate. . !narma i c% creioane -i foi mari de hîrtie$ t%ri-tii se îndreptară apoi spre o altă parte a &isericii$ pro&a&il spre pop%lar%l 3ol al (oe ilor$ pentr% a se pleca în fa a l%i 3ha%cer$ 9ennQson -i Dic8ens mergînd în gen%nchi con-tiincio-i spre mormintele lor.. . (ozi ia oficială imp%nea totdea%na respect.a %rma %rmei$ dacă american%l descifrase semnifica ia prim%l%i /ers -i aB%nsese aici$ pro&a&il că -tia ce/a -i despre glo&%l respecti/. 5c%m n% mai era însă chiar atît de sig%r. De-i ini ial sperase să găsească de %n%l sing%r parola -i să e/ite alte complica ii$ ac%m aB%nse la concl%zia că sosirea l%i . 03e glo& tre&%ie să ca%tH0 !n mod cert$ pentr% a găsi @raal%l n% era m%sai să ai c%no-tin e extinse de astronomieD 0+or&ind de carne <oză -i pîntece însămîn at.a fel de p% in s%rprinzător însă$ paznicii se trăseseră înapoi imediat cînd se încr%ntase la ei -i le arătase %n act de identitate.angdon -i 'e/e% era$ tot%-i$ %n fapt &ine/enit. *e o&i-n%ise deBa să facă fa ă s%rprizelor. <ămas sing%r din no%$ !n/ă ător%l se apropie de mormînt$ pri/ind%Al c% aten ie de s%s pînă Bos.a&ar n% a/ea. 5/ea în fa a ochilor o complexă hartă a &ol ii cere-ti. -i tot%-i lipse-teH0 5tinse criptexA%l din &%z%nar$ ca -i c%m acesta iAar fi p%t%t oferi răsp%ns%l dorit. 9ot%-i$ n% se îndoia că sol% ia enigmei era ingenios de simplă -i de logică. 0Doar cinci litere mă despart de @raal.0 D%cînd%A-i mîna la &%z%nar$ pipăi cel deAal doilea o&iect care îl făcea atît de încrezător: re/ol/er%l :ed%sa. . 5-a c%m ar fi fost de a-teptat$ detector%l de metale i%ise at%nci cînd trec%se prin el c% arma asc%nsă. '% mai rămînea decît o sing%ră pro&lemă.

... ― :ă d%c e%$ -opti el. %n sarcofag de marm%ră neagră. 0+or&ind de carne <oză -i pîntece însămîn at.0 ― :i se pare posi&il$ replică *ophie$ ca plan%l confreriei de a dez/ăl%i acest secret să ai&ă o legăt%ră c% %ltim%l /ers al poem%l%i. Dar ea ie-ise deBa din pen%m&ra coloanelor -i pornise înainte.. -i. P!iloso !iae 4aturalis Princi ia Mat!ematica. ― Mtiai despre astaH între&ă *ophie$ %imită. ― Bine măcar că n% e nimeni acolo$ -opti *ophie.angdon clătină din cap$ la fel de s%rprins: ― )ar acelea par a fi constela ii.angdon înc%/iin ă$ răs%flînd -i el %-%rat.0 Da$ poate că a-a eraG el n% pri/ise pînă ac%m /ers%l respecti/ în aceasta l%mină. Cronologia. . 6 tica. stat%ia l%i 'ewton. Cnica legăt%ră pe care -iAo p%tea imagina între planete -i @raal era pentagrama zei ei +en%s -i$ în dr%m spre 9emple 3h%rch$ încercase deBa parola 0+en%s0. *ophie se îndreptă direct spre sarcofag$ dar el rămase la doiAtrei metri mai în spate$ pri/ind atent în B%r: ― Divinitatea.. ― .angdon se apropie$ gîndind%Ase la cele a%zite: ― Din cîte îmi amintesc$ Princi ia Mat!ematica are deAa face c% atrac ia gra/ita ională a planetelor. 0*ă ca% i glo&%l ce pe al l%i mormînt se afla odatW. !n /reme ce tra/ersa% în diagonală /ast%l$ complex%l mon%ment de/eni /izi&il treptat$ fr%strant de lent. doi &ăie ei înaripa i. ― 3orp%ri cere-ti...0 Era ca -i c%m ai fi încercat să găse-ti %n fir de iar&ă lipsă de pe gazon%l %n%i stadion.* . ― :iAai sp%s mai de/reme$ contin%ă ea$ că moment%l ales de confrerie pentr% re/elarea ade/ăr%l%i despre 0<oză0 -i pîntecele ei fertil ar p%tea fi dictat de pozi ia planetelor ― glo&%ri cere-ti.angdon -i *ophie înainta% încet pe partea de nord a &isericii$ a/înd griBă să n% iasă din %m&ra masi/elor coloane ce îi despăr ea% de naos... 9ot%-i$ int%i ia îi sp%nea că n% astronomia era cheia enigmei.. cine/a ne %rmăre-te$ sfîr-i profesor%l oftînd -i pornind repede în %rma ei. *ol% iile anterioare alese de :arele 16 " . *arcofag%l era retras întrAo ni-ă pe care n% a/ea% c%m sAo /adă din loc%l în care se afla% ei.. 3înd a% aB%ns lîngă ni-ă$ profesor%l a sim it %n gol în stomac.. pe care le p%tem considera glo&%ri$ dar mi se pare p% in cam tras de păr. :%lteD .angdon înc%/iin ă$ sim ind că tot%l începe să capete sens. .angdon se încr%ntă. 9% ar tre&%i să stai asc%nsă$ pentr% e/ent%alitatea în care.. sp%se *ophie înclinînd%A-i cap%l pe %măr -i citind titl%rile căr ilor pe care se spriBinea 'ewton. . 0Dar no%l mileni% a /enit -i a trec%t fTrT e/enimente deose&ite$ iar istoricii n% mai -ti% cînd an%me /a ie-i ade/ăr%l la i/eală. 0Ji%a de 5poiD0 ― *fîr-it%l Erei (e-tilor -i încep%t%l celei a +ărsător%l%i era$ se pres%p%ne$ etapa istorica în care *tăre ia plăn%ia să dea p%&licită ii doc%mentele *angreal.. ! i sp%n ce/aH ... ― Dar ce zici despre semnele zodiac%l%iH 3e/a mai de/reme /or&eai$ parcă$ despre (e-ti -i +ărsător. :ormînt%l l%i 'ewton era lin de glo&%ri ― stele$ comete$ planete. o piramidă %ria-ă. Jona din B%r%l mormînt%l%i era p%stie.. De-i parc%rseseră deBa B%mătate din l%ngimea clădirii$ mormînt%l l%i 'ewton n% se zărea încă. un glo" imens..

Cn t%rist negliBent lăsase %n creion din acelea de căr&%ne pe capac%l sarcofag%l%i. !n ci%da trem%r%l%i care îl c%prinsese în moment%l cînd /ăz%se mesaB%l$ . (oate că din %-ă /om a/ea o /edere &%nă spre grădină -i /om e/al%a sit%a ia înainte de a ne exp%ne /re%n%i pericol. Dacă -i aceasta sol% ie semănă c% celelalte$ o dată ce /a fi identificată$ /a părea s%rprinzător de e/identă.angdon î-i sp%se că e$ la %rma %rmei$ o /este &%nă. (înă ac%m$ =ac>%es *a%ni?re se do/edise a fi %n metic%los in/entator de cod%ri -i era de a-teptat ca %ltima parolă ― cele cinci litere care deschidea% calea către secret%l f%ndamental al *tăre iei ― să fie n% doar încărcată c% acelea-i sim&ol%ri$ ci -i extrem de clară. ?ecioara 0ntre st0nci.a picior%l l%i 'ewton$ pe capac%l sarcofag%l%i$ se întrezărea /ag %n mesaB scriBelit c% căr&%nele: 09ea&ing e la mine. (rofesor%l n% în elese ce an%me o îngriBora atît de tare. 5ceastă semnifica ie n% era însă prezenta în concept%l zodiac%l%i -i al corp%rilor cere-ti.o%se spre ie-irea s%dică$ o&ser/ă *ophie.ă%dînd%Ase c% cei mai &ătrîni pomi fr%ctiferi din <egat%l Cnit$ grădina era o destina ie t%ristică ce p%tea fi /izitată fără a intra în clădirea a&a iei. ce/a c% care să poată negocia. El /izitase odată cele&ra 3ollege @arden ― o mic% ă grădină c% plante medicinale -i pomi fr%ctiferi ― rămasă de pe /remea în care căl%gării c%lti/a% aici ier&%ri de leac. Era o idee &%nT. (entr% a ne face să ne sim im în sig%ran ă. .. *2L)5.0 (rofesor%l citi c%/intele de do%ă ori$ c% inima &ătînd%Ai c% frenezie. D%pă teama ce răz&ăt%se din glas%l ei$ . *ophie n% era con/insă: ― 5fară$ adică acolo %nde nu sînt detectoare de metaleH (rofesor%l ridică o sprînceanăG la asta n% se gîndise. . 9rec%seră m%l i ani de cînd o /izitase$ dar inea 16 Z ..:aestr% a/%seseră$ toate$ o semnifica ie sim&olică e/identă ― Mona Lisa. 0. ― CiteD exclamă *ophie prinzînd%Ai &r%sc de &ra . ― Lapt%l că ne cere să ie-im mi se pare o do/adă de încredere. 5c%m pricepea ce an%me o speriase pe *ophie.eigh e în /ia ăD0 Dar fapt%l mai a/ea o semnifica ie: ― 'ici ei n% -ti% încă parola$ -opti.angdon î-i amintea /ag că 3hapter .angdon &ăn%i că se apropia cine/a$ dar$ cînd se întoarse$ o /ăz% pri/ind intă %na dintre extremită ile sarcofag%l%i de marm%ră. . . ― *a% e doar o capcană.angdon clătină din cap: ― '% cred. @rădina se află în afara zid%rilor a&a ieiG e %n loc p%&lic$ frec/entat. *ophie înc%/iin ă: ― 5ltfel de ce sAar fi dat de golH ― (oate că /or să facă %n schim&: . 0E o nimica toatăD0 !ntinse mîna pentr% a l%a creion%l$ dar cînd se aplecă$ o rază de l%mină B%că pe marm%ra l%str%ită -i . (ri/ind din no% mormînt%l acoperit c% glo&%ri$ î-i dori săAi /ină măcar o idee despre parolă.eigh -i /oi face tot ceAmi stă în p%tin ă ca săAl aB%t.o%se era o sală ortogonală în care se re%nea for%l legislati/ &ritanic înainte de constr%irea act%alei clădiri a (arlament%l%i. ― 3ine/a a fost aiciD -opti ea$ arătînd spre picior%l drept al l%i 'ewton. .eigh contra parolei.angdon încremeni.0 ― :esaB%l zice să mergem prin 3hapter .%a iAo prin 3hapter .o%se$ pe ie-irea s%dică$ spre grădinile p%&lice. 0E% lAam implicat pe . *ophie se întoarse -i cercetă întreaga l%ngime a naos%l%i.

2C*E0 3%loar%l l%ng ce se întindea dincolo de cordon era &locat de schele -i %nelte de l%cr%. )ntrînd pe s%& arcadele îng%ste -i Boase ce mărginea% c%rtea$ .5.NC'IS% P%N)$U $%NOVA$%: *5. 3oncentrînd%Ase as%pra p%nct%l%i de la capăt%l arcadelor$ că%tă din ochi indicatoarele ce îndr%ma% spre 3hapter . :CJEC *5.5 (7I 35(E.o%se$ pe ie-irea s%dică$ spre grădinile p%&lice. !n timp ce el /or&ea$ *ophie pă-ise deBa peste cordon. 3. Laith.5(9E< .. 0. '% departe se /edea o arcadă largă$ alăt%ri de care stătea scris: P% AICI SP$%: (E<)*9). 5ceasta era intrarea pe care o că%ta%$ însă trecerea era &arată de %n cordon -i o tă&li ă de a/ertizare: !. )ntrarea în 3hapter . 3hapter .o%se era %n fel de str%ct%ră adiacentă ― o anexă de sine stătătoare la capăt%l c%loar%l%i$ menită să asig%re lini-tea -i discre ia l%crărilor parlamentare.5 *9.angdon$ deci ie-irea s%dică spre grădină tre&%ie să fie pe acolo -i spre dreapta.angdon -i *ophie alerga% deBa cînd trec%ră pe lîngă indicator$ mi-cînd%Ase prea repede pentr% a mai o&ser/a mic%l an%n prin care a%torită ile se sc%za% că %nele zone era% închise pentr% l%crări de reno/are.5(9E< . (eristil%l părea p%sti% ac%m$ fiind pro&a&il cea mai p% in atrăgătoare parte a a&a iei pe timp de ploaie -i /înt. 3hiar în fa ă$ pe stînga -i pe dreapta$ se zărea% %-ile ce dădea% în *ala (Qx -i 3apela *t.5 *9.5 (7I 35(E.a@E .angdon %itase cît de mare era încăperea. D%pă ce parc%rseseră /reo patr%zeci de metri$ pe lat%ra de est a peristil%l%i$ /ăz%ră în stînga capăt%l %nei alei &oltite. L5)9.2C*E .0 ― 9ocmai am trec%t de lat%ra estică a peristil%l%i$ îi sp%se .angdon sim i din no% familiara tensi%ne pe care iAo pro/oca%$ de fiecare dată$ spa iile strîmte. L5)9.. (loaia era deasă -i rece$ iar stropi fini ad%-i de /înt pătr%ndea% printre coloanele ce mărginea% c%rtea.o%se era m%lt mai departe$ la celălalt capăt al c%loar%l%i. *e depărtă p% in de mormînt -i pri/i pe d%pă galeria cor%l%i spre dreapta$ spre cealaltă extremitate a &isericii.%a iAo prin 3hapter . C-ile masi/e de lemn se /edea%$ largAdeschise$ iar dincolo de ele spa ios%l interior octogonal era scăldat întrAo l%mină cen%-ie$ ce pătr%ndea pe %ria-ele ferestre ce dădea% spre grădină. 5B%nseră imediat întrAo c%rticică mărginită de zid%ri înalte$ %dată de ploaia ce n% contenea să cadă. DE35'59 32. 3hiar de afară se p%tea% zări imensele ferestre aflate pe partea op%să$ care se a/înta% pe o înăl ime de cinci 16 9 . . Deas%pra$ /înt%l -%iera c% %n s%net g%t%ral$ de parcă cine/a se B%ca s%flînd întrAo sticlă. ― (are %ria-ă$ constată *ophie at%nci cînd se apropiară. 3. !naintînd pe c%loar%l înt%necat$ zgomotele ploii -i ale /înt%l%i se stinseră treptat$ în %rma lor. Cn alt c%pl% trec% pe lîngă ei$ îndreptînd%Ase în direc ie op%să$ gră&i i să aB%ngă la adăpost de /remea %rîtă. 5stfel de arcade era% n%mite peristil sa% claustru -i profesor%l o&ser/ă$ deloc încîntat$ că acestea de aici se ridica% la înăl imea n%mel%i lor latinesc$ din care deri/ase termen%l claustrofo"ie.o%se.minte că se afla pe %nde/a$ dincolo de peristil.

Băr&at%l care se afla în prag îi pri/ea calm$ a intind as%pra lor %n pistol. ― . 3înd pă-i înă%ntr%$ . 5 trădat *tăre ia. *e îndrepta% deBa spre peretele s%dic$ cînd î-i dăd%ră seama că %-a despre care li se sp%sese n% exista.e (rie%rR$ contin%ă însă 9ea&ing$ a/ea misi%nea sfîntă de a dez/ăl%i l%mii ade/ăr%l$ de a re/ela doc%mentele *angreal în Ji%a de 5poi. Era rotofei -i s%& &ra e a/ea o pereche de cîrBe de al%mini%. ** Sir . atît de m%lte l%cr%ri pe care n% le p%te i în elege ac%m. *cîr îit%l %nei %-i masi/e în spate îi l%ă prin s%rprindere -i amîndoi se întoarseră în acela-i timp$ chiar în clipa în care %-a se închidea c% o &%fnit%ră seacă. 3eAi c% trădarea *angreal%l%iH ― 5m descoperit %n ade/ăr teri&il$ le răsp%nse 9ea&ing$ oftînd. D%pă peristil%l c%f%ndat în pen%m&ră$ 3hapter . *e afla% întrAo %ria-ă f%ndăt%ră. )ar ac%m$ cînd moment%l ade/ăr%l%i sosise$ =ac>%es *a%ni?re sAa răzgîndit. 05m atît de m%lte să /ă po/estesc amînd%rora. Era . ― !l folosesc doar pentr% a mă asig%ra de toată aten ia /oastră$ le explică 9ea&ing.eonardo da +inci$ Botticelli sa% 'ewton a% riscat tot%l pentr% a apăra doc%mentele -i a d%ce la &%n sfîr-it această misi%ne. !n mod cert$ oferea% o /edere excelentă spre grădină.oi mAa i că%tat pe mineD ― . .. 5m aflat &e ce n% a% fost dez/ăl%ite doc%mentele *angreal. De fapt$ am aflat că *tăre ia a decis să păstreze secret%l pe mai departe.angdon crez% că /isează.angdon -i *ophie$ dar a/ea încredere că în sc%rt timp$ amîndoi /or în elege înlăn %irea de e/enimente care c%lminase c% acest moment. ― 3e tot îndr%gi acoloH iz&%cni . !n dec%rs%l secolelor$ oameni prec%m . 5 trădat memoria t%t%ror 14 0 .eigh$ &îig%i . Dar insisten a /oastră mAa p%s ac%m întrAo sit%a ie dificilă.angdon se /ăz% ne/oit să î-i închidă ochii pentr% o clipă.etaBe$ pînă la plafon%l &oltit. 3e mama nai&ii faciH 'oi credeam că e-ti în pericol -i am /enit aici să te aB%tamD ― 5-a c%m miAam închip%it că /e i faceD 5/em m%lte de disc%tatD Dar cei doi n% părea% să re%-ească săA-i desprindă pri/irile de la re/ol/er%l îndreptat spre ei.o%se părea in%ndat de l%mină.angdon.0 ― +ă rog să mă crede i$ insistă el$ că nAam inten ionat niciodată să /ă implic.eigh 9ea&ing sim ea o %-oară triste e pri/ind pe deas%pra mic%l%i re/ol/er :ed%sa$ spre <o&ert .angdon în cele din %rmă.eigh 9ea&ing. (entr% %n moment$ .angdon -i *ophie 'e/e%. ― (rieteni$ sp%se el$ din prim%l moment în care a i intrat în casa mea$ noaptea trec%tă$ am făc%t tot ce miAa stat în p%teri pentr% a /ă feri de orice primeBdie. Dacă a. 2m%l onorat c% cea mai sacră responsa&ilitate din istoria cre-tinism%l%i sAa eschi/at de la îndatorirea sa. E% sînt %n om de onoare -i miAam B%rat mie îns%mi că n%Ai /oi sacrifica decît pe cei care a% trădat *angreal%l.. 5 hotărît că nAa /enit încă moment%l. . 3înd a i /enit la mine acasă$ c% o noapte în %rmă$ am riscat tot%l pentr% a /ă cr% a /ie ile.angdon dăd% să protesteze. Era con-tient de -oc%l -i de sentiment%l de trădare pe careAl resim ea% ac%m .oi a i /enit la mine acasăD .fi /r%t să /ă fac /re%n ră%$ a i fi fost mor i deBa. 5 trădat @raal%l$ adă%gă el întorcînd%Ase spre *ophie. De aceea no%l mileni% a sosit -i a trec%t fără nici %n e/eniment$ de aceea n% sAa întîmplat nimic.

. 'Aar tre&%i să ne mire că a% găsit -i de această dată o modalitate de a men ine omenirea în înt%neric. 3hiar dacă n% mai trimite cr%cia i spre aAi măcelari pe necredincio-i$ infl%en a ei a rămas la fel de p%ternică. Mi chiar d%pă ce mai cresc%se$ cînd plecase la %ni/ersitate$ sim ise că &%nic%l încă /eghea as%pra ei. Moc%l o lăsase fără grai. ― 3e tot /or&e-ti acoloH ― <o&ert$ asta explică tot%l. ― . 2are tot timp%l în preaBma 14 1 . 3hiar -i articolele din presă f%seseră /agi. Mi la fel de insidioasă.eigh$ inter/eni .angdon ener/at$ n% cred că ai /reo do/adă care să ateste că Biserica a a/%t deAa face c% moartea t%t%ror acelor persoane sa% că a infl%en at întrA%n fel decizia *tăre iei de a păstra în contin%are secret%l. 9ea&ing rîse sec: ― Draga mea$ Biserica are o experien ă de do%ă mii de ani în aAi presa pe cei care amenin ă săAi di/%lge minci%nile. Biserica n% ar fi la prim%l caz de crimă pentr% a asc%nde ade/ăr%l despre *angreal. +rei o do/adă că *tăre ia a fost infl%en atăH 'o%l mileni% a sosit$ -i tot%-i l%mea n% a aflat încă ade/ăr%l. '% e asta o do/adă s%ficientăH (e fond%l c%/intelor l%i 9ea&ing$ *ophie a%zea o altă /oce. +r% săAi sp%nă ce/a$ dar n% re%-i să rostească nici %n c%/înt. !ncă de pe /remea l%i 3onstantin cel :are$ cler%l a re%-it să asc%ndă ade/ăr%l despre )is%s -i :aria :agdalena. Cn accidentD ― (o/e-ti de adormit copiii$ pentr% aA i proteBa inocen a$ iAo reteză 9ea&ing.angdon clătină din cap ned%merit. Miss 'e/e%$ adă%gă el d%pă o pa%ză menită$ pro&a&il$ să dea gre%tate /or&elor sale$ în %ltima /reme =ac>%es *a%ni?re /oia săA i sp%nă ade/ăr%l despre familia ta.0 Br%sc$ î-i dăd% seama că trem%ră. 9oate piesele se potri/escD )storia se repetă. ― +u?! iz&%cni *ophie$ ochii ei /erzi îl sfredelea% c% %ră -i fr%strare. Era oare posi&il ca acesta să fie ade/ăr%l pe care &%nic%l /oise să iAl dez/ăl%ieH 3ă întreaga ei familie f%sese asasinatăH 3e -tia ea$ de fapt$ despre accident%l acela careAi %cisese pe cei dragiH Doar cîte/a detalii disparate. ― Do/adăH replică 9ea&ing. !mi pot imagina teroarea în care a trăit &%nic%l tă% în to i ace-ti ani$ cînd Biserica amenin a să te %cidă pe tine dacă el ar îndrăzni să dez/ăl%ie secret%l *angreal%l%i$ amenin înd să sfîr-ească trea&a încep%tă prin asasinarea celorlalte r%de ale tale.genera iilor care a% tr%dit pentr% ca acest moment să fie c% p%tin ă. *ophie încremeni: ― De %nde -tii astaH ― :etodele mele sînt irele/ante. 0(rin esă$ tre&%ie săA i sp%n ade/ăr%l despre familia ta. 2 dată ce Ji%a de 5poi se apropia$ tre&%ia să transmită %n mesaB clar -i a făc%tAo asasinînd familia :arel%i :aestr%: FineA i g%raG altfel %rma i t% -i nepoata taD0 ― 5 fost %n accident de ma-ină$ &îig%i *ophie retrăind d%rerea c%mplită din copilărie. Fine seama că n%mai doi dintre mem&rii familiei a% fost cr% a i ― :arele :aestr% îns%-i -i %nica sa nepoată ― c%pl%l perfect$ care oferea Bisericii o posi&ilitate perfectă de control as%pra *tăre iei. +u e-ti responsa&il pentr% asasinarea &%nic%l%i me%H ― B%nic%l tă% -i cei trei sene-ali a% trădat @raal%l. 0Cn accidentH (o/e-ti de adormit copiiiH0 !-i aminti &r%sc de griBa -i aten ia excesi/e ale &%nic%l%i ei$ î-i aminti c%m n%Ai plăcea niciodată sAo lase sing%ra cînd era mică. ― Biserica n% lAa infl%en at în nici %n fel pe &%nic%l me%. )mportant este să în elegi %rmător%l l%cr%: moartea mamei tale$ a tatăl%i$ a &%nicii -i a fratel%i tă% nu a% fost accidentale. 0:inteD0 ― B%nic%l tă% a l%at partea Bisericii. Cn /al de f%rie oar&ă o cople-ise. Este e/ident că a fost presat pentr% a n% di/%lga secret%l: *ophie clătină din cap.

eigh. '%$ n% am aflat sol% ia. 'oi doi /om disc%ta pe %rmă.fi plecat imediat să ca%t @raal%l sing%r$ fără a /ă mai implica -i pe /oi. 0)ar el tocmai -iAa rec%nosc%t /ino/ă ia. 0E% am ad%sAo la 3hNtea% +illette. E% sînt /ino/at pentr% tot ce sAa întîmplat. 9re&%ia să existe o altă explica ie. 9oată /ina pe care o sim ise mai de/reme pentr% căAl implicase pe 9ea&ing se transferase ac%m as%pra ei. 5c%m a scăpat de acea s%ferin ă -i de r%-inea pro/ocată de nep%tin a de aA-i d%ce la &%n sfîr-it misi%nea l%i sacră.0 !n nici %n caz n%A-i p%tea închip%i că . . 9ea&ing scoase %n s%net ce semăna c% %n rîs nefiresc: ― :iAe teamă că n%Ami pot permite să /ă ofer o asemenea do/adă de încredere. @înde-teAte care ar fi fost alternati/a.fi descoperit parola$ a. Dragostea c% care teAa i%&it &%nic%l tă% lAa împiedicat să ină piept Bisericii.asAo pe *ophie să plece$ îi sp%se el.0 5r%ncă o pri/ire spre *ophieG se /edea că e -ocată.%i *ophie n%Ai /enea să creadă: ― 3%m î i po i închip%i că te /om aB%taH ― Liindcă$ draga mea$ chiar tu e-ti moti/%l pentr% care *tNre ia n% -iAa îndeplinit datoria. 3înd am /ăz%t că intra i în a&a ie$ am în eles că /ă afla i aici pentr% %n moti/ clar: acela de a mă aB%ta. 5i scos harta dină%ntr%. @raal%l neAa găsit pe noi -i 14 1 . 9ea&ing clătină din cap: ― <o&ert$ dacă a.angdon: ― 2 mărt%rie a încrederii pe care o am în tine$ <o&ertD El însă n% se clinti. Era compromis. *e spriBini &ine în cîrBe$ inînd tot timp%l arma îndreptată spre *ophie$ d%se mîna la &%z%nar -i scoase cheia de &oltă.eigh ar fi în stare săAi %cidă c% sînge rece aici$ dar în mod cert a/%sese %n rol important în asasinarea celorlal i. '% ca%t gloria doar pentr% mineG sl%Besc %n stăpîn m%lt mai înalt decît propria mea /anitate: ade/ăr%l. 3% atîtea între&ări cîte i se în/ălmă-ea% în minte$ n% -tia decît că %n sing%r l%cr% mai conta ac%m ― sAo scoată pe *ophie de acolo$ /ie. 5c%m ai o&liga ia să dez/ăl%i l%mii ade/ăr%l$ îi datorezi asta memoriei l%i =ac>%esD <o&ert . 9eama de represalii la adresa %nicei sale r%de rămase în /ia ă lAa făc%t nep%tincios. 3%m/a tre&%ia ac ionat. <ec%nosc sincer. *a%ni?re m%rise deBa c% m%l i ani în %rmă$ at%nci cînd Biserica iAa răp%s familia. Cn ade/ărat ca/aler -tie să se arate %mil în fa a @raal%l%iG în/a ă să asc%lte semnele care i se i/esc în cale. 5-a că lAai ucis? ― '% e% am fost cel care a apăsat pe trăgaci. 3lătinînd%Ase %-or pe picioare$ iAo întinse l%i .angdon n%A-i p%tea imagina decît %n sing%r moti/ pentr% care iAar fi înapoiat cheia de &oltă.angdon ren%n ase să încerce să mai în eleagă ce/a. '% iAa p%t%t explica ade/ăr%l fiindcă lAai respins$ lAai legat de mîini -i de picioare$ lAai o&ligat să a-tepte. 0Biserica iAa %cis familia pentr% a red%ce *tNre ia la tăcereH0 3%m/a$ era sig%r că$ în /rem%rile noastre$ +atican%l n% mai asasina oameni. ― 5i deschisAo deBa. Mi$ pe de altă parte$ a/ea impresia că %n foc de armă în această sală izolată$ c% zid%ri groase$ /a trece nea%zit$ mai c% seamă că afară plo%a.ei se aflaseră mem&ri ai confreriei$ gata sAo proteBezeH ― 5i &ăn%it că *a%ni?re era manip%lat$ contin%ă . 2menirea merită să c%noască ade/ăr%l.angdon pri/ind încă neîncrezător spre 9ea&ing. Dar ce/a tot /ă pot oferi. ― . +rei ca l%mea să n% afle nicicînd ade/ăr%lH +rei ca Biserica săA-i gra/eze minci%nile în căr ile noastre de istorie pentr% /e-nicieH +rei săAi fie permis să manip%leze la nesfîr-it prin -antaB -i crimăH '%$ ce/a tre&%ia făc%tD )ar ac%m noi a/em datoria de a prel%a misi%nea l%i *a%ni?re -i a îndrepta %n păcat teri&ilD 9o i treiD !mpre%năD . 0'e dă criptexA%l înapoiHD0 ― )aAlD insistă .

3%m săAmi imaginez că :arele :aestr% /a merge atît de departe pentr% a mă ind%ce în eroare -i /a lăsa cheia de &oltă %nei nepoate de care se înstrăinaseH Cnei persoane ― ada%gă el pri/indAo pe *ophie c% dispre ― atît de nepregătite să de ină o asemenea c%noa-tere$ încît are ne/oie de o dădacăAprofesor de sim&olisticăD Din fericire$ <o&ert$ implicarea ta a fost pînă la %rmă %n noroc pentr% mine. *e opri însă$ dînd%A-i seama că /or&ise deBa prea m%lt. ― *ilas tre&%ia să intre pe f%ri. *e a%zi c%m gîlgîie o et%l dină%ntr%. 3on in%t%l cheii de &oltă strigă la noi de acolo$ dină%ntr%$ Bind%ind să fie eli&erat. ― !n 9emple 3h%rch$ încheie *ophie. ― Tsta n%me-ti comportament no&ilH îl între&ă . !ntrA%n fel sa% alt%l$ cheia de &oltă tot a/ea să aB%ngă la 3hNtea% +illette. !n ci%da apel%rilor sale la încredere -i la cooperare$ arma rămase a intită spre *ophie$ în /reme ce .ongdon$ fixînd arma c% pri/irea.angdon nAar periclita niciodată cheia de &oltă. )storicii @raal%l%i n% sînt m%l i -i$ în pl%s$ noi ne c%no-team.angdon.angdon$ oripilat. '% -ti% c%m săAl deschid. +remea a sositD *oarta neAa ad%s aiciD ― '% te pot aB%ta$ ..fi p%t%t să mă d%cH se între&ă .fi o& in%t deBa cheia de &oltă -i a.ac%m ne imploră săAl dez/ăl%im -i celorlal i. ― '% miAai sp%neAoH *înt s%rprins -i dezamăgit$ <o&ert$ de fapt%l că n%A i dai seama cît îmi e-ti de îndatorat.. !n loc de asta însă$ am riscat tot%l ca să mă comport cît mai no&il c% p%tin ă. 0Cnde alt%nde/a a. <o&ert . !n loc să rămînă pentr% totdea%na înc%iată în seif%l %nei &ănci$ cheia de &oltă a aB%ns la mine prin intermedi%l tă%. )ar pentr% asta$ tre&%ie să cola&oram. *arcina mea ac%m ar fi fost m%lt mai %-oară dacă e% sa% <RmQ /Aam fi eliminat cînd a i /enit la 3hNtea% +illette. Dar$ c% poli ia pe %rmele tale$ mAam gîndit că teAai p%tea ref%gia la mine. ― Mi dacă nAa. E-ti istoric$ <o&ertD 5i ac%m în mînă cheia a do%ă mii de ani de istorie ― cheia pierd%tă a *angreal%l%i. Mi chiar dacă a.-ti parola. El -i cei trei sene-ali lAa% min it pe *ilas$ altfel a. 5m /ăz%t mormînt%l l%i 'ewton doar pentr% o clipă. '% -tiam$ desig%r$ dacă a/eai chiar cheia de &oltă sa% doar informa ii despre asc%nzătoarea ei.eigh. Disc%rile n% era pozi ionate întrAo ordine precisă -i criptexA%l n% f%sese deschis. '% po i să ignori s%fletele t%t%ror templierilor %ci-i pe r%g pentr% aAi proteBa secret%l. Lapt%l că miAai a-ezatAo chiar în &ra e e do/ada că %rmez o ca%ză dreaptă.în casa mea -i să f%re cheia de &oltăG astfel te scotea pe tine din ec%a ie fără alte pro&leme -i mă ferea pe mine de orice s%spici%ne de complicitate. 0!ncepe să priceapă0$ î-i sp%se 9ea&ing.fi fost sc%tit de toate aceste complica ii. ― De %nde -tii că nAam săAl distr%g pe locH 9ea&ing rîse zgomotos: ― :iAam dat seama că amenin area ta de aAl distr%ge în 9emple 3h%rch a fost o cacealma. 9e /ei alăt%ra personalită ilor pe care le admiri atît de m%lt ― da +inci$ Botticelli$ 'ewtonG fiecare dintre ei ar fi fericit să se afle ac%m în loc%l tă%. +rei ca moartea lor să fi fost în /anH '%$ sînt sig%r căAi /ei răz&%na. Dar cînd am /ăz%t cît de complexe sînt cod%rile create de *a%ni?re$ am hotărît să /ă incl%d pe amîndoi în că%tarea mea$ pentr% încă p% in timp.angdon făc% %n pas înainte -i l%ă cilindr%l rece de piatră. (%team săAi cer l%i *ilas să f%re criptexA%l mai tîrzi%$ în moment%l în care ar fi a/%t s%ficiente informa ii ca să mă desc%rc -i sing%r. 9emple 3h%rch f%sese loc%l ideal 14 6 . ― E /ina l%i *a%ni?re$ îi răsp%nse sec 9ea&ing.0 9ea&ing se %mflă în pene: ― 3înd am aflat că *a%ni?re iAa lăsat %n mesaB înainte de a m%ri$ miAam dat seama că de ii ni-te informa ii pre ioase despre *tăre ie.fi făc%tAoH ― !mi pregătisem %n plan prin care săA i ofer o mînă de aB%tor. ― (oftimHD &îl&îi .

'% exista în acest moment al i trei oameni mai capa&ili decît noi să dezlege cod%l final -i să deschidă criptexA%l. 0*ăAi cerem săA-i scoată protezele -i să se tîrască înă%ntr%H *ăAi perchezi ionăm tr%p%l diformH0 9ea&ing le oferise însă o sol% ie m%lt mai simplă: le arătase o carte de /izită imprimată în relief$ c% tit%lat%ra de 3a/aler al Domeni%l%i. ]estminster 5&&eQ se afla n% departe -i$ c% toate că protezele -i cîrBele sale declan-aseră alarma detector%l%i de metale$ ca de o&icei paznicii aceia de doi &ani n% -ti%seră c%m să procedeze. @raal%l neAa găsitD 9ăcere. c9est le Saint:5raal 3ui vous trouve. 02rice că%tare a @raal%l%i necesită sacrificii. Dar asta tre&%ia să mai a-tepte.0 3ea mai c%rată sol% ie i se re/elase at%nci cînd deschisese mini&ar%l din lim%zină ― o sticl% ă$ p% in coniac -i ni-te al%ne. <RmQ primise ordine clare ― să rămînă asc%ns pînă ce *ilas rec%pera cheia de &oltă. Este e/ident că dr%m%rile noastre se întrepătr%nd. .angdon: ― Dar t%$ <o&ertH E-ti c% mine sa% împotri/a meaH 14 4 . Din păcate$ amenin area l%i .0 3ealaltă pro&lemă era m%lt mai complicată: <RmQ.otărîrea nestrăm%tată a %n%i ca/aler de a descoperi ade/ăr%l -i de aAl face c%nosc%t l%mii. Bie ii &ăie i practic se călca% %n%l pe alt%l pe picioare$ care mai de care săAl poftească înă%ntr%. Cn simpl% den%n anonim la poli ie f%sese apoi s%ficient pentr% aAl scoate pe *ilas din ec%a ie. Cn legămînt de credin a %nii fa ă de ceilal i. 3înd acesta oprise lim%zina în apropiere de *t. 2 dată ce ecran%l de protec ie f%sese apoi ridicat$ 9ea&ing îi p%t%se telefona 5l&inos%l%i chiar din lim%zină$ /or&ind c% accent%l fran %zesc al !n/ă ător%l%i$ îndr%mînd%Al către sedi%l 2p%s Dei. 9re&%ie să dep%nem împre%nă %n B%rămînt.angdon -i *ophiei$ careAl pri/ea% la fel de sidera i$ cît de străl%cit re%-ise să implice 2rdin%l 2p%s Dei în complot%l care a/ea să atragă d%pă sine în c%rînd r%inarea întregii Biserici. 5c%m$ a&ia rezistă tentan iei de a le po/esti l%i . )nima l%i 9ea&ing se opri o clipă$ apoi sp%se: ― !mi pare ră% dacă a-a gînde-ti$ ma&emoiselle.angdon că /a distr%ge criptexA%l îl speriase. 9ea&ing se frămîntase m%lt înainte de a l%a o decizie$ dar$ în fond$ maBordom%l se do/edise a fi %n risc în pl%s. *ophie se hol&ă la 9ea&ing -i îi răsp%nse c% o /oce rece -i d%ră ca o el%l: ― 'Aam să fac nici %n legămînt c% %ciga-%l &%nic%l%i me%D (oate doar %n%l prin care să te pot trimite la închisoare. (raf%l de pe f%nd%l c%tiei a/ea să fie s%ficient pentr% a declan-a %n p%se% letal al alergiei de care s%ferea <RmQ. ― Mes amis. 5poi$ răs%cind%Ase$ î-i îndreptă arma spre . declară el întrAo franceză fără c%s%r$ vous ne trouverez as le Saint:5raal. 'e imploră săAl sal/am de sminteala *tăre iei. +ocea i se transformă întrAo -oaptă a&ia a%zită: ― 5sc%lta iD (%te i a%ziH @raal%l ne /or&e-te de dincolo de tîmp. Deocamdată a/ea altele mai importante de făc%t.pentr% a f%ra cheia de &oltă -i aparenta ei rele/an ă pentr% poem o tranformase întrAo momeală perfectă. 0<RmQ era sing%ra /erigă ce p%tea d%ce la mine -i tocmai el -iAa arătat fa aD0 Din fericire$ *ilas n% &ăn%ise ade/ărata identitate a &ritanic%l%i -i f%sese %-or de păcălit cînd maBordom%l se prefăc%se căAl leagă -iAl imo&ilizează pe &ancheta din spate a lim%zinei. 0Dacă miAar fi respectat ordineleD0 se gîndea 9ea&ing în sinea sa$ mîhnit$ amintind%A-i propria sa 0răpire0. =ames (ar8$ 9ea&ing co&orîse de pe &ancheta din spate -i %rcase în fa ă$ lîngă <RmQ. 3îte/a min%te mai tîrzi%$ se înapoiase în compartiment%l din spate$ -tersese toate %rmele -i apoi plecase pentr% a d%ce la îndeplinire etapa finală a misi%nii pe care -iAo as%mase. 2u /ă implor să împlini i aceasta %nică -ansă. 02 pro&lemă rezol/ată.

!-i aminti în amăn%nt între/ederea de la 3astel @andolfo$ care îi schim&ase /ia a. ― D%pă c%m &ine -ti i$ încep%se secretar%l$ *fin ia *a -i alte persoane de la <oma -iAa% exprimat în %ltima /reme îngriBorarea c% pri/ire la efectele pe care leAa% a/%t în plan politic cele mai contro/ersate practici 2p%s Dei. 0!n/ă ător%l nAa inten ionat nici o sec%ndă să ne predea no%ă *fînt%l @raal. 5dîncă -i dest%l de gra/ă. Mi d%r.0 ― 5m fost prea cred%l. 5m fost amîndoi în-ela i$ adă%gă el. <idicînd c% gre% %n &ra $ î-i -terse ochii -i /ăz% că om%l care îl d%cea era *ilas. '% atît o rană a cărnii. ― +ă rog. Dar n%mai trei persoane era% prezente în &i&liotecă. *ecretar%l +atican%l%i.1++ 9r%p%l episcop%l%i :an%el 5ringarosa s%portase m%lte d%reri -i chin%ri în /ia ă$ dar ars%ra %st%rătoare a glon %l%i din piept îi era complet străină. 9oată m%nca l%i de o /ia ă era în pericol. Br%sc$ 5ringarosa sim ea c%m sîngele îi înghea ă în /ene. !n *pania. 3% cinci l%ni în %rmă$ părintele 5ringarosa primise o /este c%trem%rătoare. (rea temător. 0Cnde mă afl%H0 *im ea ni-te &ra e p%ternice ceAl s%s inea% -i îi transporta% corp%l nep%tincios ca pe o păp%-ă din cîrpe$ c% s%tana atîrnînd%Ai în &ătaia /înt%l%i. ― Li%l me%$ -opti episcop%l$ e-ti rănit. )nfat%a i. /estea care declan-ase această calamitate. 5l&inos%l alerga pe o stradă înce o-ată$ între&înd de %n spitalG strigăt%l îi era sfî-iat de d%rere.. 2&ez.exington 5/en%e. 3ătre modestele sale încep%t%ri$ pe cînd clădea o &iseric% ă catolica în 2/iedo$ împre%nă c% *ilas. ― '%$ *ilas$ replică 5ringarosa$ mie îmi pare ră%. !-i deschise ochii -i încercă să /adă ce/a în B%r$ dar ploaia îi înce o-a pri/irea. *ilas se %ită la el$ c% chip%l schimonosit de d%rere: ― !mi pare atît de ră%$ părinteD (ărea că s%ferin a îl împiedică să /or&ească. ci mai degra&ă a s%flet%l%i. Cmflat%l însărcinat c% pro&lemele legale îi strînsese mîna -iAi făc%se semn spre sca%n%l gol$ aflat în fa a sa: ― +ă rog să /ă face i comodD Episcop%l se a-ezase$ &ăn%ind că îl a-tepta% /e-ti neplăc%te. Mi doi cardinali italieni din /îrf%l ierarhiei.. @re-ealaAi a meaD 0!n/ă ător%l miAa promis că n% /or m%ri oameni$ iar e% iAam cer%t săAi asc%l i ordinele necondi ionat.0 3hircit în &ra ele cel%i pe care îl l%ase s%& aripa l%i c% ani în %rmă$ episcop%l se sim i tras înapoi în timp. +or&i iAmi deschisD 5ringarosa ar%ncase o pri/ire spre cei doi cardinali$ care părea% căAl st%diază plini de importan ă. 14 # . Lă arnici. 2chii l%i ro-ii pri/ea% drept înainte$ iar pe o&raBii palizi -i mînBi i c% sînge i se prelingea% -iroaie de lacrimi. Disc%tase deBa de nen%mărate ori despre această pro&lemă c% no%l *%/eran (ontif care$ spre marea l%i dezamăgire$ se do/edise %n partizan fer/ent al li&eralism%l%i în Biserică... 'ed%merit$ 5ringarosa se apropiase. Episcop%l intrase în sala Bi&liotecii de 5stronomie c% cap%l s%s$ a-teptînd%Ase să fie întîmpinat c% strîngeri de mîini căld%roase -i felicitări pentr% efort%rile sale de reprezentare onora&ilă a catolicism%l%i în 5merica. Mi apoi mai tîrzi%$ în 'ew 7or8$ %nde proclamase gloria l%i D%mneze% prin intermedi%l no%l%i sedi% al 2p%s Dei de pe . ― '% mă pricep la /or&e de complezen ă$ îi declarase secretar%l$ a-a că am să trec direct la moti/%l /izitei d%mnea/oastră.

Mi nici cele pri/ind femeile. 5ringaorsa era st%pefiat: ― 2. <igorile credin ei a% dispăr%t. 14 . 2 pro&lemă t%l&%rătoare pentr% noi to i. 5/em în prezent peste o mie o s%tă de preo iD ― !ntrAade/ăr. 3% alte c%/inte$ 2p%s Dei a de/enit o po/ară -i %n impediment. *fin ia *a n% este m%l %mit de politicile d%mnea/oastră agresi/e de atragere a noilor mem&ri -i de practicarea mortificării corporale. ovar'?! ― Doar n% /ă s%rprinde fapt%l că sAa aB%ns aiciD ― 2p%s Dei este sing%ra organiza ie catolică al cărei n%măr de mem&ri este în cre-tere. ― '% este ade/ăratD )nsin%area era mai m%lt decît Bignitoare.. 2amenii -iAa% pierd%t respect%l. ― Dar. ― Ei &ine$ pentr% 2p%s Dei ele par a f%nc ionaD ― 5ringarosa$ inter/enise o&ez%l secretar încercînd să încheie dic% ia$ din respect pentr% rela ia organiza iei d%mnea/oastră c% anterior%l papă$ *fin ia *a /ă oferă %n răgaz de -ase l%ni pentr% a /ă disocia în mod /ol%ntar de +atican. Doctrina a de/enit fac%ltati/ă. ― 2ricare ar fi sit%a ia$ noi /om ac iona c% &%năAcredin N. Episcop%l sărise drept în picioare: ― !ntre&a iAl pe *fin ia *a dacă 2p%s Dei a fost o po/ară -i în 19Z1$ cînd am aB%tat Banca +atican%l%iD ― +atican%l /ă /a rămîne /e-nic rec%noscător pentr% acest l%cr%$ dar sînt m%lte /oci care consideră -i astăzi că generozitatea d%mnea/oastră de at%nci a constit%it %nic%l moti/ pentr% care /i sAa acordat stat%t%l de 2rdin al +atican%l%i.― +rea% să /ă asig%r$ mai adă%gase o&ez%l$ că *fin ia *a n% dore-te să schim&e nimic din mod%l în care /ă cond%ce i 2rdin%l. +e i fi o Biserica de sine stătătoare.. 3% do%ă zile în %rmă$ 3onsili%l *ecretariat%l%i a /otat în %nanimitate re/ocarea a%torizării primite de 2p%s Dei din partea +atican%l%i. e imposi&ilD ― Dimpotri/ă$ este foarte posi&ilD Mi necesar. 0*per -i e% că n%D0 ― 5t%nci$ pentr% ce am fost chemat aiciH *ecretar%l oftă: ― '% -ti% c%m să mă exprim în termeni cît mai delica i c% p%tin ă$ a-a că o să /or&esc direct. ― 5dică mă c%mpăra iD :ă plăti i ca să tacD 3hiar ac%m$ cînd 2p%s Dei a rămas %nica /oce a ra i%niiD Cn%l dintre cardinali se aplecase spre el: ― :ă sc%za i$ a i sp%s c%m/a 0/ocea raţiunii"? 5ringarosa se înclinase peste masă -i replicase pe %n ton înghe at: ― 3hiar n% -ti i de ce catolicii părăsesc BisericaH Cita iA/ă p% in în B%r%l /ostr%. 3e fel de îndr%mare spirit%ală oferă azi BisericaH ― 'i-te legi adoptate în secol%l al )))Alea n% mai pot fi aplicate cre-tinilor de azi. 5&stinen ă$ confesi%ne$ împărtă-anie$ &otez$ lit%rghie ― alege i ce /re i$ ce com&ina ie /ă place -i ignora i rest%l... <eg%lile acelea n% sînt adec/ate societă ii act%ale. +om sta&ili în a-a fel termenii de reziliere$ încît să /i se înapoieze &anii oferi i at%nci. . ― <ef%zD MiAi /oi sp%ne personal acest l%cr% *fînt%l%i (ărinteD ― :ă tem că *fin ia *a n% mai dore-te să /ă întîlnească. +ă s%gerez să ad%ce i ca moti/a ie diferen ele de opinie dintre 2p%s Dei -i *fînt%l *ca%n -i să f%nc iona i ca %n ordin cre-tin de sine stătător. 5ringarosa f%sese sig%r că n% se a%zise &ine: ― :ă sc%za iH ― 3% alte c%/inte$ peste -ase l%ni$ 2p%s Dei n% /a mai fi considerat %n 2rdin al +atican%l%i. *fînt%l *ca%n inten ionează să se disocieze de d%mnea/oastră. *fin ia *a a fost de acord -i am încep%t deBa întocmirea doc%mentelor oficiale.

. (entr% noi to i. 5ringarosa î-i închise ochii: ― *ilas$ tre&%ie să te rogiD 1+1 !n 3hapter . s%ficientă pentr% ca întreg%l +atican să i se plece la picioare. 0Domn%l a l%at. 9o i cei prezen i în camera de Crgen e î-i căscaseră ochii$ %l%i i la /ederea 5l&inos%l%i pe B%mătate dez&răcat ce p%rta pe &ra e %n preot însîngerat. -i Domn%l dă înapoi. D%pă ce re/enise la 'ew 7or8$ zile în -ir doar pri/ise ai%rea în zare$ cople-it de ce întrezărea că /a fi /iitor%l cre-tinism%l%i. *e părea însă că /estea se răspîndise. *p%ne n%$ -i &ritanic%l n% /a a/ea de ales decît săAi %cidă de amîndoi.. '% sînt speran e prea mari. :arQ se deschiseră... 3îte/a săptămîni mai tîrzi%$ primise %n apel telefonic care schim&ase complet sit%a ia. dacă nAai în/ă at nimic altce/a de la mine$ te rog.angdon pri/ea drept în ea/a re/ol/er%l%i :ed%sa. ine minte asta. *ilas era sfî-iat de d%rere -i de rem%-care: ― (ărinte$ chiar dacăAmi /a l%a întreaga /ia ă$ tot îl /oi găsi pe cel care neAa în-elat -i îl /oi %cideD Episcop%l clătină din cap$ pri/ind%Al c% o triste e nesfîr-ită: ― *ilas. *ilas se năp%sti pe c%loar$ ep%izat. 0<o&ert$ e-ti c% mine sa% împotri/a meaH0 3%/intele l%i 9ea&ing îi răs%na% -i ac%m în %rechi. 3ăzînd în gen%nchi pe podea$ strigă d%pă aB%tor.. ― E% am s%rsele mele pret%tindeni$ îi -optise !n/ă ător%l$ -i datorită lor de in o serie de informa ii. 3el care s%nase a/ea %n accent francez -i î-i sp%nea Hnv'ţ'torul ― %n titl% frec/ent întîlnit în cadr%l ordin%l%i. Domn%l a dat$ Domn%l a l%atD Episcop%l plecase de la acea între/edere st%pefiat$ împleticind%Ase. *%ficientă pentr% a sal/a credin a...5ringarosa se ridicase deBa de pe sca%n: ― '% /a 0n&r'zni să desfiin eze %n 2rdin înfiin at de precedent%l papăD ― <egret. !l prinse de mînă -i iAo strînse c% m%ltă p%tere: ― )ertarea este cel mai de pre dar al l%i D%mneze%.0 5ringarosa întrezărise o mirac%loasă rază de speran ă: ― *p%neAmi care e plan%lD Episcop%l 5ringarosa n% mai era con-tient at%nci cînd %-ile spital%l%i *t. -i o trădezi pe *ophie. ― Dar$ părinte. *p%ne &a. 5ringarosa clipi$ re/enind%A-i pentr% o clipă$ -i pri/i spre 5l&inos: ― 3opil%l me%.. '% exista %n răsp%ns$ -tia acest l%cr%.. Experien a l%i la catedră n%Al pregătise nicidec%m pentr% a face fa ă sit%a iilor de acest gen$ dar m%nca de profesor îl în/ă ase tot%-i ce/a despre 14 " . :edic%l care îl aB%tă pe *ilas săA-i a-eze po/ara pe o targă l%ă p%ls%l episcop%l%i -i se înt%necă la fa ă: ― 5 pierd%t m%lt sînge. '% doar pentr% 2p%s Dei$ adă%gase el d%pă o pa%ză sc%rtă.o%se$ s%& c%pola &oltită a sălii$ <o&ert . 3înd era /or&a despre &îrfă$ nici %n zid n% a/ea %rechi mai &%ne decît cele de la +atican.. *p%sese că -tie despre plan%rile +atican%l%i de retragere a spriBin%l%i. 3% aB%tor%l tă% pot descoperi loc%l în care este asc%nsă o relic/ă sacră$ ceA i /a ad%ce o p%tere %ria-ă.. 03%m poate -ti a-a ce/aH0 5ringarosa sperase că doar o mînă dintre maiA marii de la <oma -tia% despre soarta 2p%s Dei..

0!ncearcă să gînde-ti ca *a%ni?re$ se îndemnă el$ pri/ind spre grădină.ăsîndAo pe *ophie în &ătaia armei$ se retrase$ con-tient că parola criptexA %l%i p%tea fi %nica sa speran ă de a o sal/a.. 0Exact a-a c%m am sperat$ î-i sp%se el. !n timp ce pri/ea copacii &ăt% i de /înt$ . Dansa în ploaie$ m%rm%rînd cîntec%l /eac%rilor$ pri/ind pe f%ri. 3a o sil%etă ispititoare care se cont%ra în cea ă$ ram%rile cel%i mai &ătrîn măr din <egat%l Cnit î-i sc%t%ra florile c% cinci petale$ al&e -i delicate prec%m însă-i +en%s.angdon 14 Z . Lără aA-i ridica ochii$ încep% să se tragă înapoi$ spre miBloc%l sălii. !n celălalt capăt al încăperii$ sir .dintre ram%rile înflorite$ parcă pentr% aAi aminti l%i că fr%ct%l c%noa-terii cre-tea dincolo de p%terea l%i de aAl c%lege. +or&ind de carne <oză -i pîntece însămîn at.angdon a/%sese programată între/ederea c% =ac>%es *a%ni?re. 0*acr%l feminin.0 !ntorcînd%Ase c% spatele la ceilal i$ se apropie de fereastra %ria-ă$ că%tînd o rază de inspira ie în /itraliile ei.. Jei a era în grădină ac%m. . *emnele era% pret%tindeni. *e /a da pe &razdă.0 De ce/a timp$ &ritanic%l &ăn%ia că american%l ar p%tea de ine cheia către *fînt%l @raal... 0Dacă pot să scot harta din interior$ 9ea&ing /a fi disp%s să negocieze. 0Mi astfel mai cî-tig timp de gîndire.0 3hin%ind%Ase să se concentreze$ se retrase încet spre fereastră.. *a%ni?re n% era om de -tiin ă. potir%l. *fînt%l @raal. 'imic însă..0 . 03înd n% ai răsp%ns la o între&are$ ai la dispozi ie o sing%ră modalitate sinceră de a replica.angdon rătăcesc pe fereastră de parcă ar fi fost în transă. 3are ar fi$ d%pă părerea l%i$ glo&%l ce ar tre&%i să se afle pe mormînt%l l%i 'ewtonH0 )magini ale %nor stele$ comete -i planete părea% a licări în ploaia monotonă$ dar le al%ngă.angdon preferă să se îndepărteze. . :isterios%l man%scris al l%i .0 Britanic%l sperase că$ dacă a/ea în mînă cheia de &oltă a :arel%i :aestr%$ .0 )ar a gîndi$ &ăn%ia el$ era exact ceea ce -iAar fi dorit &ritanic%l să facă. 3a să simt gre%tatea deciziei pe care o /oi l%a. roza. *pera că$ dacăAl /ede concentrat as%pra cilindr%l%i$ 9ea&ing o să creadă că st%diază în minte posi&ilitatea %nei cola&orări$ iar tăcerea l%i o săAi indice l%i *ophie că nAo a&andonase.angdon sim ea aie/ea prezen a ei B%că%-ă. '% f%sese o coinciden ă fapt%l că el î-i p%sese plan%l în aplicare exact în seara în care . Crmărind%Ai de atîta /reme$ 9ea&ing era con/ins că dorin a c%stodel%i de a se întîlni în partic%lar c% american%l a/ea o semnifica ie certă. L%sese %n %manist$ %n i%&itor al artei -i al istoriei..angdon î-i /a da seama de importan a ei colosală -i că reticen eleAi /or fi sp%l&erate de c%riozitatea -tiin ifică$ rec%noscînd în cele din %rmă că$ dacă n% /or deschide criptexA%l$ istoria însă-i /a fi pierd%tă pentr% totdea%na..egendele într%chipaseră întotdea%na @raal%l ca pe o i%&ită misterioasă care dăn %ia în noapte ne/ăz%tă$ î i -optea la %reche$ ademenind%Ate -i apoi dispărînd în neant. rememorînd n%meroasele corp%ri astronomice de pe mormînt%l l%i 'ewton: 0*a ca% i glo&%l ce pe al l%i mormînt se afla odatW.între&ările paradoxale.0 Jona de miBloc între da -i n%. 09ăcerea.angdon atinsese o coardă sensi&ilă a *tăre iei. :aria :agdalena. 0(entr% asta miAa dat criptexA%l. 9eren ne%tr%....0 (ri/ind criptexA%l pe careAl inea în mînă$ . declin%l zei ei.eigh 9ea&ing era m%l %mit -i încrezător /ăzînd c%m pri/irile l%i ..

asAo să pleceD 5poi mergem împre%nă la mormînt%l l%i 'ewton -i deschidem criptexA%l. (înă cînd n%A i dă dr%m%l$ n%Al aB%t.eigh f%sese sig%r că *a%ni?re îi /a cere profesor%l%i să păstreze tăcerea. . sp%se &r%sc$ pri/ind%Ai c% o %rmă de speran ă în ochi. 3%rator%l l%ase pozi ie fără întîrziere.angdon ren%n ase pe loc.. B%nic%l miAa dat mie 14 9 .. 05de/ăr%l a fost in%t asc%ns prea m%lt timpD0 9ea&ing -tia că tre&%ie să ac ioneze repede. ― '%$ îi sp%se pri/ind%Al d%r pe . Băr&at%l c% care am /or&it a sp%s că ma-ina a fost împinsă de pe -osea în rî%. '%mele l%i *ophie f%sese catalizator%l necesar. . 0!n elege cît este de important să găsim -i să eli&erăm @raal%l.eigh.angdon se întoarse c% fa a spre ei: ― :ormînt%l. 5tac%l l%i *ilas a/ea să împlinească do%ă o&iecti/e. Era sig%r că$ în cele din %rmă$ /a tre&%i să folosească re/ol/er%l. 0)Aam oferit femeii ăsteia toate -ansele de a proceda a-a c%m tre&%ie. 2ptimism%l &ritanic%l%i păli: ― *întem atît de aproape$ <o&ertD *ă n% îndrăzne-ti să te Boci ac%m c% mineD ― '% mă Boc. De c%rînd mi sAa confesat %n &ăr&at care pretindea că a %cis cî i/a mem&ri ai familiei d%mnea/oastră. !n pl%s$ a men ionatAo -i pe nepoata d%mnea/oastră$ *ophie. Mti% %nde să mă %it$ pe mormînt%l l%i 'ewton. 3hiar dacă poateD Finînd arma îndreptată spre ea$ 9ea&ing ar%ncă o pri/ire spre profesor.angdon să păstreze tăcerea -i /a asig%ra prezen a acest%ia în (aris d%pă ce 9ea&ing /a o& ine cheia de &olta$ pentr% e/ent%alitatea în care /a a/ea ne/oie de aB%tor%l l%i. ― Da$ %n accident de ma-ină$ replică *ilas$ /ăzînd că &ătrîn%l m%-case momeala.descoperise %n an%me ade/ăr -i *a%ni?re se teme că îl /a dez/ăl%i. 5poi îi telefonase l%i *ophie pentr% aAi sp%ne că ar p%tea fi în pericol. !ncerca săA-i dea seama care ar p%tea fi parola. @raal%l este m%lt mai important chiar decît /oi to i. ― Domn%le *a%ni?re$ n% /Aa. ― '% mă d%c nicăieriD se răsti *ophie$ fier&înd de f%rie. '% ar tre&%i să încalc taina spo/edaniei$ dar în acest caz cred că tre&%ie sAo fac. Da$ cred că pot să afl% parolaD )nima l%i 9ea&ing prinse aripi: ― Cnde$ <o&ertH *p%neAmiD *ophie strigă$ c% oroare în glas: ― <o&ert$ n%D Doar nAai de gînd săAl aB% i$ n%Ai a-aH .0 3% o seară înainte$ *ilas îi telefonase l%i *a%ni?re$ dînd%Ase drept %n preot t%l&%rat. 3%stodele f%sese mirat$ însă răsp%ns%l l%i$ preca%t: ― Lamilia mea a pierit întrA%n accident. <aport%l poli iei a fost explicit. ― Domn%le *a%ni?re$ /ă rog sN mă ierta i$ dar tre&%ie să /ă /or&esc imediat. 5c%m$ cînd cei doi era% despăr i i de /asta întindere a sălii$ 9ea&ing î-i sp%se că iz&%tise săAi îndepărteze %n%l de alt%l n% n%mai fizic. !i cer%se l%i *ilas să /ină imediat în cel mai sig%r loc pe care îl c%no-tea ― &iro%l să% de la . 3%stodele rămăsese tăc%t.angdon se apropie c% pa-i hotărî i$ inînd criptexA%l în mînă. De-i ideea n%Al încînta deloc$ -tia că n% /a ezita să tragă dacă /a fi ne/oie.a între/ederea c% <o&ert .0 !n acel moment$ . !l /a împiedica pe *a%ni?re săAi ceară l%i .fi telefonat niciodată$ însă om%l despre care /ă /or&esc miAa mai sp%s ce/a ce mă face săAmi fac griBi pentr% sig%ran a &umneavoastr'. 5ranBarea întîlnirii fatale dintre *a%ni?re -i *ilas f%sese floare la %reche. 05/eam informa ii secrete c% pri/ire la cele mai prof%nde temeri ale c%stodel%i. Sir .%/r%. *ophie 'e/e% a/ea aceea-i re inere$ dar era clar că american%l a/ea o imagine mai clară as%pra e/enimentelor.0 ― '% /a deschide criptexA%l pentr% tine$ îi sp%se *ophie pe %n ton rece ca ghea a.

'% /oi sînte i cei care a/e i drept%l săAl deschide iD . :in ea.a&ar nAai %nde an%me pe mormînt%l l%i 'ewton se află răsp%ns%l. *e răs%ci spre 9ea&ing -i îl pri/i în ochi: ― !mp%-căAmă$ dacă /rei.angdon -i 'e/e% n% mai reprezenta% ac%m decît o simplă amenin are pentr% el.angdon se întoarse spre ea$ c% spaima în glas: ― *ophie$ te rogD E-ti în pericol.criptexA%l. -i pentr% @raal.. (e chip%l l%i 9ea&ing se oglindea o hotărîre cr%ntă -i -tia că aB%nseseră la %n moment de răscr%ce. ― '%D strigă . 0Dar n% /ăd c%mD0 1# 0 .eigh$ dacă tragi$ îl ar%ncD 9ea&ing iz&%cni în rîs: ― 3acealma%a asta iAa mers c% <RmQ$ dar n% -i c% mine. (%ne cheia de &oltă pe podea -i hai să disc%tamD . 0*înt %n ca/aler sing%ratic$ înconB%rat de s%flete netre&nice. <o&ert . 0E pe p%nct%l de a dez/ăl%i %n%l dintre cele mai importante secrete din istoria omenirii -i el î-i face griBi pentr% o femeie care sAa do/edit nedemnă de această că%tareD0 ― *ophie$ insistă american%l$ te rog.angdon -tia că n%Al crez%se.angdon îl dezamăgise prof%nd.. Dar n% las mo-tenirea &%nic%l%i în mîinile taleD 0Loarte &ine. 0(roteBeazAo pe *ophie.angdon ridicînd%A-i deas%pra cap%l%i mîna în care inea criptexA%l. .. Ezitarea din pri/irea l%i . . Cn tr%c disperat$ patetic$ menit să o sal/eze pe *ophie. 2ricît de d%reroasă ar fi fost sol% ia$ -tia că o poate p%ne în aplicare fără m%strări de con-tiin ă. E% încerc să te aB%tD ― 3%mH Dez/ăl%ind secret%l pe care &%nic%l lAa apărat c% pre %l /ie iiH 5 a/%t încredere în tine$ <o&ertD 2u am a/%t încredere în tineD !n ochii al&a-tri ai profesor%l%i se citea ac%m panica -i 9ea&ing a&ia re%-i săA -i stăpînească %n zîm&et /ăzînd%Ai întor-i %n%l împotri/a cel%ilalt. :iAa l%at cîte/a sec%nde$ dar îmi da% seama că min i.angdon pieri întrAo clipă$ dar &ritanic%l o zări.0 3hiar -i fără sAo pri/ească pe *ophie$ îi a%zea implorarea m%tă -i disperată. (roteBează @raal%l. ― 3eHD ― <o&ert$ &%nic%l ar fi preferat ca acest secret să fie pierd%t pentr% totdea%na$ decît să aB%ngă în mîinile %n%i criminalD (ărea gata să iz&%cnească în lacrimi$ dar î-i păstră stăpînirea de sine. 0<o&ert$ om%l ăsta n% e demn de @raal.0 ― 5de/ărat$ <o&ertH Mtii %nde să te %i i$ pe mormîntH ― Mti%.angdon de a o face pe galant%l era% deAa drept%l patetice. ― 2 do/adă de încredere$ rosti c% glas tare$ co&orînd%A-i &ra %l c% arma. 03înd /oi lăsa criptexA%l din mînă$ ne /a %cide pe amîndoi. *ing%ra dific%ltate /a fi aceea de aAl con/inge pe ..angdon să lase Bos cheia de &oltă$ astfel încît el să poată încheia odată această -aradă. 3hip%l tă% e o oglindă clară$ prietene. 9e rog$ n% iAl da l%iD )ndiferent care ar fi pre %l plătitD0 (rofesor%l se hotărîse însă$ c% cîte/a min%te în %rma$ în /reme ce stătea sing%r la fereastră$ pri/ind spre 3ollege @arden. 9e c%nosc s%ficient de &ineD 0Da$ te c%nosc.0 .0 Mi aproape că strigase$ cople-it de disperare. tre&%ie să pleciD Ea clătina din cap energic: ― Doar dacăAmi dai mie criptexA%l sa% dacăAl distr%gi$ iz&ind%Al de podea. Mi /a tre&%i să descifrez cheia de &oltă de %n%l sing%r. !ncercările l%i .0 Britanic%l întinse &ra %l$ c% arma pregătită.

. 'ici %rmă de papir%s ― fie el dizol/at sa% n%. Disc%rile n% mai era% aranBate la întîmplare. !l pri/i c%m se ridică.eigh 9ea&ing n%A-i dăd% seama cînd deget%l l%i apăsă pe trăgaci$ dar re/ol/er%l se descărcă &%&%ind as%rzitor. 'egăsind nimic de care să se spriBine$ &ra ele sale lo/iră primele pardoseala -i cilindr%l se iz&i /iolent de piatra d%ră. =%mătate din creier%l &ritanic%l%i încercă să corecteze direc ia foc%l%i -i trase din no%$ c% t%r&are$ dar cealaltă B%mătate$ mai p%ternica$ îi îndreptă ochii în s%s$ spre a&is%l c%polei.0. 0<o&ert$ idiot%leD *ecret%l e pierd%tD0 !ncep% să hohotească incontrola&il. -i apoi căzînd$ rostogolind%Ase$ spre pardoseala de piatră. Din interior răz&ăt% s%net%l sticlei sparte. !ncercă să deschidă criptexA%l$ Bind%ind să zărească măcar o străf%lgerare de ade/ăr înainte ca aceasta să se dizol/e pentr% totdea%na.. 0@raal%l n%A-i &ate Boc de tine$ ci strigă către %n s%flet /rednic. 9oate speran ele -i /is%rile sale se pră&%-ea% o dată c% el. @lo&%l care ar fi tre&%it să se afle pe mormînt%l l%i 'ewton n% p%tea fi decît măr%l care$ căz%t din 1# 1 . Jăcînd lat pe podea$ pri/ind în l%ng%l &ra elor sale întinse$ imploră în gînd fiola să reziste.asăAl BosD (ri/irea l%i . ― !mi pare ră%$ . *trîngînd criptexA%l în palmă$ î-i dăd% seama că se pră&%-e-te prea repede. (ăcat%l originar. (erplex$ pri/i din no% criptexA%l -i a&ia at%nci o&ser/ă.angdon. 0'% poate iz&i podea%aD (ot să aB%ng la elD0 9r%p%l să% reac ionă din instinct. *im&ol%l căderii sacr%l%i feminin. părînd că încremene-te pentr% o clipă$ impondera&il. ― 5-a$ <o&ert$ -opti &ritanic%l$ îndreptînd arma spre el. 03heia de &oltăD0 9imp%l păr% că se opre-te pentr% o clipă -i se transformă întrA%n fel de co-mar care se der%lează c% încetinitor%l$ -i l%mea întreagă l%ă forma criptexA %l%i aflat în aer.. 9r%p%l l%i . (e cilindr% se formase %n c%/înt din cinci litere: 0:K<C. 0@raal%l e pierd%tD 9ot%l a fost distr%sD0 !ncă n%Ai /enea să creadă.3lipele de c%mplită dezamăgire ad%seseră c% ele o limpezime a-a c%m rar mai sim ise.0 5c%m$ în timp ce se pleca în fa a l%i ca %n s%p%s înaintea s%/eran%l%i$ co&orî criptexA%l pînă la cî i/a centimetri de pardoseală. 9imp de o sec%ndă$ 9ea&ing rămăsese fără aer.. *ophie stătea alăt%ri$ c% re/ol/er%l îndreptat spre el. 2 panică săl&atică îl c%prinse. @hem%ind%Ase mai m%lt$ î-i îndreptă ochii spre ea/a armei$ a intită as%pra l%i. . 9ea&ing sim i c%m ade/ăr%l îl iz&e-te c% o for ă zdro&itoare. <ă-chirînd%A-i &ra ele -i degetele$ în-făcă cilindr%l în z&or. 'CD 2 et%l c%rgea contin%% -i c% ochii min ii /ăz% papir%s%l dină%ntr% c%m se dizol/ă. *e %ită înă%ntr%. Dăd% dr%m%l armei -i se ar%ncă în fa ă$ lăsînd%A-i cîrBele să cadă -i întinzînd%A-i în aer mîinile c% o manichi%ră desă/îr-ită. .angdon se ridică pentr% o clipă spre înăl imile c%polei. 9rase de capetele cilindr%l%i -i constată$ st%pefiat$ perplex$ că acesta se deschide.angdon rece$ stîrnind mînia sfîntă a l%i D%mneze%. ― 0@lo&%l0 din care a g%stat E/a$ sp%se .angdon era ac%m o săgeată /erticală$ aproape desprins de podea$ iar glon %l iz&i pardoseala$ chiar lîngă picior%l l%i. Era gol$ c% excep ia cîtor/a cio&%ri de sticlă. 05de/ăr%l e chiar în fa a ochilor tăi$ <o&ertD0 'ici n% -tia de %ndeAi /enise re/ela ia. <ostogolind%Ase$ pri/i în s%s$ către .eighD !ntrAo sing%ră mi-care$ corp%l i se destinse ca %n arc -i &ra %l îi z/îcni în s%s$ iar criptex%l z&%ră spre plafon. 5poi miros%l acid de o et se răspîndi în aer -i &ritanic%l sim i lichid%l rece care se sc%rgea printre disc%rile criptexA%l%i chiar în palma sa.

angdon înfă-%ră papir%s%l la loc -i îl strec%ră în &%z%nar. Mi$ mai pres%s de toate$ pentr% mentor%l să%.a doar cî i/a metri distan ă de &ritanic$ îl desfă-%ră -i îl pri/i. (oli ia &ritanică sosi pe %rmele l%i Lache$ ridică prizonier%l -i îi p%se căt%-ele.arta către *fînt%l @raalD Fin%t de &ra e de poli i-tii care îl trăgea% afară$ î-i az/îrli cap%l pe spate -i %rlă: ― <o&ertD *p%neAmi %nde e asc%nsD 3înd trec% prin drept%l l%i$ ...eigh 9ea&ing$ zăcînd nep%tincios pe podea. (entr% iertare. ― *p%neAmiD cer%. 3hiar t% mAai în/ă at asta. <idicînd%A-i mîinile însîngerate ca să se roage$ pri/i c%m picăt%rile de ploaie îi mîngîia% palmele$ read%cînd%Ale al&%l lor o&i-n%it. <ăs%flă %-%rat$ î-i p%se arma în s%port%l de s%& &ra -i se întoarse spre *ophie: ― 5gent 'e/e%$ mă &%c%r să /ăd că s%ne i amîndoi teferi. 0MtieD0 )nima l%i 9ea&ing ardea de dorin a de a afla. D%pă %n l%ng moment$ s%rîse satisfăc%t. (aznicii f%seseră informa i că îl că%tăm. !nchizînd ochii$ î-i rosti %ltima r%găci%ne.. 3% fiecare cel%lă din tr%p%l să% frînt$ *ilas se r%gă. 0*înt o fantomă. 0:ai are atîtea de făc%tD0 3ea a îl în/ăl%ia -i *ilas se sim ea atît de %-or$ încît a/ea senza ia ca f%ioarele imateriale îl /or p%tea l%a c% ele. *im ind stropii care îi cădea% pe %meri -i pe spate$ a/ea impresia ca tr%p%l l%i dispare treptat$ &%cată c% &%cată$ în pîcla din preaBmă. ..ini-tit$ se m%l %mi să pri/ească drept înainte.. 9e rogD 2h$ D%mneze%le$ te rogD '% e încă prea tîrzi%D Br%sc$ pe c%loar răs%nă zgomot de pa-i grei$ gră&i i$ -i . 3ea a era deasă -i$ datorită ei$ grădina părea paradiziacă.0 1# 1 . !ngen%nchind pe iar&a %dă$ î-i aminti de sîngele cald ce se sc%rgea din rana lăsată de glon s%& coastele l%i.eigh. +is%l l%i de o /ia ă era chiar aici$ în fa a ochilor l%i. episcop%l 5ringarosa.. . ― E în &%z%nar%l l%i . ― '%D strigă &ritanic%l$ chin%ind%Ase zadarnic să se ridice. ca Domn%l să n%Al ia din această l%me înainte de a i se fi împlinit$ de a fi s%nat ceas%l. *ophie părea mirata săAl /adă pe Lache: ― 3%m neAa i găsitH 3ăpitan%l arătă spre 9ea&ing: ― 5 făc%t gre-eala de a arăta %n act de identitate la intrare.angdon î-i d%se mîna la &%z%nar%l saco%l%i -i scose c% mi-cări atente %n s%l mic de papir%s.rai în cap%l l%i 'ewton$ iAa inspirat acest%ia m%nca l%i deAo /ia ă.0 1+2 3ea a co&orîse peste `ensington @ardens cînd *ilas$ -chiopătînd$ se retrase întrA%n desi-$ la loc ferit. De %nde/a$ din pîcla aceea$ /ocea l%i :an%el 5ringarosa îi -optea: 0Domn%l nostr% e %n D%mneze% &%n -i înd%rător. . hartaH Lără să clipească$ . 9re&%ia să /eni i la sec ie at%nci cînd /Aam cer%t.angdon îl pri/i în ochi: 0'%mai cei /rednici pot găsi @raal%l$ . (entr% înd%rare.0 2 pală de /înt trec% pe lîngă el$ ad%cînd parf%m%l Bila/ al %nei noi /ie i.angdonD z&ieră &ritanic%l ca %n ne&%n. 3înd %-a se deschise$ Bez% Lache nă/ăli ca %n ta%r în arenă$ pri/ind fioros în B%r%l l%i$ pînă ceA-i zări inta$ pe . 5i re%-it săAl deschiziD Cnde e. 05 l%i strădanieD 3arnea roză c% pîntece însămîn atD0 ― <o&ert$ &îig%i 9ea&ing cople-it.

%mina soarel%i pătr%ndea nestingherită în salon%l de la *pital%l *t. Sir . Exploatase c% aceea-i a/iditate -i Biserica 3atolică$ -i 2rdin%l 2p%s Dei$ do%ă organiza ii care se do/ediseră a fi a&sol%t inocente. 0(oate o /e i ad%ce c% d%mnea/oastră0$ îi s%gerase el. *%pra/egherea căz%se în sarcina ser/itor%l%i să%$ <RmQ ― sing%ra persoană care c%nosc%se ade/ărata identitate a &ritanic%l%i -i care m%rise între timp$ cît se poate de con/ena&il$ în %rma %nei reac ii alergice. Bez% Lache era sfîr-it d%pă ce termină interogatori%l -i î-i chemă %n taxi. .0 Cnele dintre intele /izate de 9ea&ing primiseră cado% impresionante l%crări de artă$ iar altele participaseră la licita ii$ achizi ionînd fără să -tie o&iectele oferite de &ritanic. 0*ig%r0$ î-i sp%se căpitan%l$ 0ne&%nieD0 9ea&ing dăd%se do/ada de o ingeniozitate -i o precizie extreme în form%larea %n%i plan menit săAi s%s ină la fiecare pas ne/ino/ă ia.%/r%$ care să fie dedicată l%i da +inci.egal%dec să amplaseze %n microfon aproape in/izi&il.a sfîr-it$ in/ita ia men iona în treacăt interes%l deose&it al l%i sir . 'oaptea trec%tă însă$ 5ringarosa primise %n telefon de la Bez% Lache$ care /or&ea despre aparenta sa 1# 6 . :arQ. 1+3 Era d%păAamiază tîrzi% cînd$ deas%pra . D%pă ce termină de aranBat firele -i t%&%rile$ sora ie-i -i îl lăsă sing%r. 0@re% de crez%t că toate acestea a% p%t%t fi p%se la cale de o persoană care n% e sănătoasă la cap$0 î-i sp%se Lache.!n sfîr-it$ d%rerea începea să se domolească -i *ilas î-i dăd% seama că episcop%l a/%sese dreptate.0 . 03al%l 9roian. Mi$ ca o c%lme a ingeniozită ii$ 9ea&ing î-i amplasase post%l de asc%ltare electronică în %nic%l loc în care o /ictimă a poliomielitei n% p%tea aB%nge. Episcop%l 5ringarosa îi s%rîse sla&: ― 9otdea%na am fost %n om &inec%/întat. )nforma iile transmise de 3ollet de la 3hNtea% +illette s%gera% că a&ilitatea de care dăd%se do/ada 9ea&ing era atît de %imitoare$ încît chiar el$ Lache$ ar fi a/%t de în/ă at de la el.eigh 9ea&ing î-i proclamase ne/ino/ă ia$ dar din /or&ăria l%i incoerentă despre *fînt%l @raal$ doc%mente secrete -i confrerii misterioase$ Lache &ăn%ia că istoric%l pregătea$ de fapt$ cadr%l pentr% ca a/oca ii săi să poată pleda s%s inînd că client%l lor e ne&%n. Cn ade/ărat miracol. ― 'eAa i impresionat pe to i$ sp%se sora$ zîm&ind%Ai c% &lînde e.ondrei$ soarele sparse plafon%l de nori -i încep% să străl%cească. <azele calde ale soarel%i îi dădea% o senza ie plăc%tă. 0!ncă o pro&lemă de rezol/at înainte de a mă întoarce la (aris. 5c%m$ în timp ce stătea pe &ancheta din spate a taxi%l%i$ Lache închise ochii. =ac>%es *a%ni?re$ pe de altă parte$ primise o in/ita ie la 3hNtea% +illette$ pentr% a disc%ta posi&ilitatea ca 9ea&ing să finan eze constr%irea %nei noi aripi în :%ze%l . (ro&a&il că *a%ni?re îi satisfăc%se dorin a -i lăsase ca/aler%l nes%pra/egheat s%ficient timp pentr% ca <RmQ . 0)artăAmă$ te rog$ copil%l me%D0 !-i dorise m%lt ca *ilas să ia parte la acest plan glorios.eigh pentr% macheta %n%i ca/aler ro&otizat$ constr%ită chiar de c%stode. 5&ăt%t$ î-i aminti de *ilas$ al căr%i cada/r% f%sese găsit în parc. 'oaptea trec%tă f%sese cea mai neagră noapte din /ia a sa. (entr% a asc%nde microfoane întrA%nele dintre cele mai importante instit% ii din (aris$ istoric%l apelase la /echii greci. Cneltele sale ne-ti%toare f%seseră %n căl%găr fanatic -i %n episcop disperat.

― Lamiliile celor din (aris pe care *ilas. )ar el$ 5ringarosa$ f%sese prea neră&dător ca să mai fie -i s%spicios. 0. ― :ă &%c%r să /ăd că /ă sim i i &ine$ Excelen ă.. pentr% familiile celor %ci-i.0 3ea mai /icleană ma-ina i%ne a l%i 9ea&ing f%sese$ desig%r$ aceea de a cere plata în o&liga i%ni emise de +atican$ astfel ca$ dacă sit%a ia l%a o întorsăt%ră %rîtă$ ancheta să cond%că ine/ita&il spre <oma.legăt%ră c% o căl%gări ă %cisă în &iserica *aintA*%lpice.0 9ea&ing aflase despre plan%rile +atican%l%i de a se disocia de 2p%s DeiG 5ringarosa de/enise pion%l perfect pentr% plan%l să%. 5ringarosa pri/i ser/ieta &%rd%-ită c% o&liga i%ni -i imediat î-i feri pri/irea$ r%-inat: ― Da.eigh 9ea&ing. +or cere *ophie 'e/e% -i <o&ert . +ăzînd cine e$ Lache se întoarse -i asc%ltă atent: ― . +lăg%it$ 5ringarosa închise ochii -i asc%ltă reportaB%l 9+ despre arestarea %n%i infl%ent ca/aler &ritanic$ sir .. ― 3ăpitane LacheH 3ompasi%nea -i îngriBorarea pe care poli ist%l le arătase noaptea trec%tă pentr% s%ferin ele episcop%l%i îi s%geraseră o înfă i-are mai &lîndă. Episcop%l în elesese at%nci că l%cr%rile l%aseră o întorsăt%ră c%mplită...0 *ing%ra modalitate de a opri c%mplita desfă-%rare a e/enimentelor la a căror declan-are l%ase -i el parte f%sese aceea de aAi mărt%risi tot%l l%i Lache. 0!n/ă ător%l arestat în /ăz%l l%mii întregi.a tele/izor$ %n poli ist s%s inea o conferin ă de presă în fa a %n%i conac elegant.0 .. 0*ilas$ ceAai făc%tHD0 'ep%tînd săAl contacteze pe !n/ă ător$ î-i dăd%se seama că f%sese a&andonat. 2chii înt%neca i ai l%i Lache îl st%diară %n l%ng moment: ― Cn gest lă%da&il$ Excelen ă. 0Lolosit. (re %l de do%ăzeci de milioane de e%ro era o nimica toată în compara ie c% o& inerea @raal%l%i -i$ inînd seama de &anii oferi i de +atican pentr% separarea de 2p%s Dei$ partea financiară se aranBase perfect.a %rma %rmei$ cine ar fi fost mai disp%s să se ar%nce or&e-te în că%tarea @raal%l%i$ decît %n om ca mine$ care era pe p%nct%l de a pierde tot%lH @raal%l ar fi conferit o p%tere enormă cel%i ce lAar fi stăpînit. +oi a/ea griBă ca dorin a să /ă fie respectată. se întrer%pse$ încercînd săA-i stăpînească emo ia$ apoi contin%ă: !mi da% seama că nici o s%mă$ oricît de mare ar fi$ n% ar p%tea repara ră%l făc%t$ dar$ dacă a i fi atît de &%n încît să împăr i i con in%t%l ser/ietei. . 02r&ii /ăd doar ceea ce /or ei să /adă.dori să /ă cer o fa/oareD ― Desig%r. m%l %mesc. Din acel moment$ cei doi$ preot -i căpitan de poli ie$ porniseră întrAo c%rsă contraA cronometr% pentr% aAl prinde pe *ilas înainte ca !n/ă ător%l săAl poată con/inge să %cidă din no%.angdon da%ne din partea poli ieiH !-i /a pierde căpitan%l Lache sl%B&a din acest moti/H Jîm&et%l locotenent%l%i era o&osit$ dar calm: 1# 4 ... +estea despre alte patr% asasinate îi transformase oroarea în groază. 2 tăcere grea se a-tern% între ei.eigh 9ea&ing î-i proteBase c% a&ilitate identitatea ― folosind %n accent francez -i o inimă pioasă -i cerînd ca răsplată %nic%l l%cr% de care n% a/ea ne/oie: &ani. 5ringarosa rec%nosc% /ocea posacă din %-ă$ dar chip%l îl s%rprinse ― trăsăt%ri aspre$ clar cont%rate$ păr%l pieptănat lins peste cap -i omopla i largi$ ce întindea% stofa înt%necată a cost%m%l%i.ocotenent 3ollet$ sp%nea reportera BB3 pe %n ton ac%zator$ seara trec%tă$ s%perior%l d%mnea/oastră a ac%zat în mod p%&lic de crimă doi oameni ne/ino/a i. *tînBenit$ pipăi a-tern%t%l de pe pat -i$ d%pă o pa%ză$ adă%gă: ― 3ăpitane$ mAam gîndit m%lt la acest l%cr% -i a.. 3ăpitan%l se apropie de pat -i az/îrli pe sca%n%l alăt%rat o familiară ser/ietă neagră: ― 3red că asta /ă apar ine.

9%rn%rile ei dantelate ar%nca% %m&re l%ngi în l%mina am%rg%l%i$ cînd ma-ina închiriată de .angdon -i *ophie 'e/e% opri în parcarea din fa a falezei pe care se înăl a capela. 3onstr%ită de 3a/alerii 9emplieri în 144.ondra la Edin&%rgh f%sese odihnitor$ de-i nici %n%l dintre ei n% iz&%tise să doarmă$ c%prin-i de neră&dare.$ capela este gra/ată c% o t%l&%rătoare di/ersitate de sim&ol%ri păgîne$ i%daice$ cre-tine$ egiptene -i masonice. 9ot ceea ce pot confirma deocamdată este fapt%l că /ino/at%l a fost arestat$ iar domn%l . 5-a c%m era -i pilot%l respecti/ cînd lAa% interogat oamenii mei.angdon -i agent%l 'e/e% a% participat &ene/ol la acest plan. Lache d%se mîna la &%z%nar -i scoase %n inel c% ametist. ― Eram disperat$ replică 5ringarosa încet. (rocedînd astfel$ a i încălcat o serie de pre/ederi legale interna ionale. ― Da. 3ăpitan%l se sc%t%ră -i$ apropiind%Ase de fereastră$ pri/i a&sent în zare. J&or%l sc%rt de la . 3red că /oi ie-i la pensie în c%rînd. 5ceasta longit%dinală . 2chii episcop%l%i se %mpl%ră de lacrimi în moment%l cînd l%ă inel%l$ strec%rînd%Al înapoi pe deget. (e &%zele l%i Lache se întinsese %m&ra /agă a %n%i zîm&et$ cînd se întoarse din no% spre 5ringarosa: ― Cn indi/id iste $ acest 3ollet. 3ăpitan%l Lache î-i dez/ăl%ie rareori metodele de l%cr% mai. <eporterii schim&ară pri/iri s%rprinse./rea să mai disc%tăm o %ltimă pro&lemă înainte de a mă întoarce la (aris: z&or%l d%mnea/oastră nea-teptat la . !ncă n% am disc%tat c% domnia sa despre aceasta pro&lema$ dar c%noscînd mod%l în care operează$ &ăn%iesc că 0/înarea0 p%&lică a agent%l%i 'e/e% -i a domn%l%i .. 3oordonatele sale geografice %rmează perfect meridian%l nordAs%d care trece prin @laston&%rQ.― Din experien ă$ /a pot sp%ne că Bez% Lache gre-e-te foarte rar. ― 5 i fost atît de ama&ilD +ă m%l %mesc$ adă%gă -i îi strînse mîna l%i Lache în palma sa.. De la această /enerată . creati/e. ― Da$ replică Lache.inie a <ozei deri/ă n%mele 3apelei <osslQn$ ini ial scris <oslin. 3îte/a clipe se sc%rseră în lini-te.angdon -i agent%l 'e/e% sînt ac%m în sig%ran ă -i în afara oricăror s%spici%ni. 3ollet contin%a: ― '% -ti% însă dacă domn%l . 3înd se întoarse$ pe chip%l l%i se citea o oarecare nesig%ran ă: ― Excelen ă$ încotro /ă /e i îndrepta deAac%mH 5ringarosa f%sese între&at exact acela-i l%cr% -i c% o seară în %rmă$ cînd părăsise 3astel%l @andolfo.ondra.inie a <ozei constit%ie reper%l tradi ional al legendarei )ns%le 5/alon a regel%i 5rth%r$ fiind considerată pilon%l central al spa i%l%i sacr% &ritanic. ― Excelen ă$ a.angdon a fost doar %n tr%c menit săAl ind%că în eroare pe ade/ărat%l criminal.angdon se sim ea a-a c%m 1# # . (ri/ind masi/a constr%c ie ce se profila pe cer%l acoperit de nori$ . Episcop%l s%rîse o&osit: ― (% ină credin ă poate face min%ni$ căpitaneD (% ină credin ăD 1+4 3apela <osslQn$ n%mita adesea 3atedrala 3odicelor$ se află la zece 8ilometri s%d de Edin&%rgh$ în *co ia$ pe loc%l %n%i /echi templ% închinat ze%l%i :ithra. ― Băn%iesc că dr%m%l me% este la fel de incert ca al d%mnea/oastră. 5 i mit%it pilot%l ca să schim&e c%rs%l a/ion%l%i. !n cele din %rmă$ căpitan%l î-i trec% palma peste fr%nte$ netezind%A-i păr%l$ -i pri/i către episcop.

9imp de secole$ această constr%c ie dăd%se na-tere la -oapte ce amintea% despre @raal. !n seara aceasta însă$ d%pă ce citise poem%l ce men iona atît de clar acest loc$ . Cnii pretindea% că sînt atra-i aici de %n p%ternic cîmp magnetic prezent în mod inexplica&il în zonă$ al ii s%s inea% că doresc să cerceteze împreB%rimile pentr% a găsi o intrare secretă în camera s%&terană$ dar cei mai m%l i rec%no-tea% că /in p%r -i simpl% pentr% a c%treiera zona -i a inspira parf%m%l @raal%l%i. .0 ― <o&ertD strigă *ophie de lîngă portieră$ pri/ind%Al. 5rheologii a% solicitat începerea %nor exca/a ii$ pentr% a p%tea aB%nge la camera misterioasă$ dar 9r%st%l <osslQn interzisese c% desă/îr-ire orice săpăt%ri în perimetr%l acest%i loc sacr%. Desig%r$ acest ref%z n% făc%se decît să alimenteze spec%la iile. *tră&ătînd aleea c% pietri.ce d%cea spre capelă$ trec%ră pe lîngă cele&r%l zid /estic al constr%c iei. !n %ltimele decenii$ -oaptele se transformaseră în strigăte în g%ra mare$ cînd dispoziti/ele radar dez/ăl%iseră existen a %nei %imitoare str%ct%ri su" capelă ― o /astă încăpere s%&terană. +iiH Finea în mînă caseta din lemn de trandafir pe care Bez% Lache leAo înapoiase.m%lt prea e/ident. (e lîngă fapt%l că era m%lt mai mare decît capela însă-i$ încăperea n% părea a a/ea nici o intrare sa% ie-ire. 0Jid%l de /est al 9empl%l%i l%i *olomonD0 3a/alerii templieri proiectaseră 3apela <osslQn ca o reprod%cere fidela a 1# . 5de/ăr%l$ î-i aminti . 0(ro&a&il că /isezD0 Mi tot%-i$ -tia că %ltim%l mesaB al l%i *a%ni?re era cît se poate de explicit: +!e Bol/ 5rail 9neat! ancient Eoslin Aaits. !n ci%da clarită ii indiciilor$ . !nă%ntr%$ am&ele criptexA%ri f%seseră reasam&late -i a-ezate exact a-a c%m le găsiseră.0 (atr% /ers%ri clare$ care îi îndr%ma%$ fără d%&i%$ spre acest loc. 09re&%ie să fie ce/a în legăt%ră c% <osslQn$ ce/a ce încă n% am în eles.angdon n% mai a/ea deloc chef sN se am%ze. De-i . (rea m%ltă aten ie f%sese acordată capelei în %ltima /reme -i$ mai c%rînd sa% mai tîrzi%$ cine/a tot a/ea să pătr%ndă în încăperea s%&terană. 3e an%me încerca 9r%st%l <osslQn să asc%ndăH 3apela de/enise între timp loc de pelerinaB pentr% că%tătorii de mistere. *peciali-tii considera% că <osslQn era doar o momeală ― %n%l dintre 0dr%m%rile înf%ndate0 pe care *tăre ia se pricep%se atît de &ine să le p%nă la p%nct. 3apela <osslQn i se părea %n lăca.0 El î-i închip%ise la %n moment dat că 0harta @raal%l%i0 tre&%ia să fie o diagramă ― %n desen c% %n I mare marcînd loc%l exact ―$ însă %ltim%l secret al *tăre iei le f%sese re/elat în acela-i mod în care *a%ni?re li se adresase de la &%n încep%t. c% m%lt timp în %rmă$ @raal%l se aflase la <osslQn$ dar ac%m$ în nici %n caz n% se mai afla acolo. 0@raal%l *fînt s%& /echi%l <oslin ză&o/e-te. 9%ri-tii pres%p%nea% că acest perete ie-it strani% în afară era$ de fapt$ o parte neterminată a capelei. (apir%s%l c% poem%l era închis în interior ― de această dată fără fiola c% o et. 2 între&are îl frămîntase toată zi%a: 0De ce ar fi dep%s *a%ni?re atîta efort$ pentr% a ne îndr%ma$ în cele din %rmă$ spre o loca ie e/identăH0 '% p%tea găsi însă nici %n răsp%ns logic.&ăn%ia că tre&%ie să se fi sim it 5lice în moment%l în care căz%se în ga%ra de iep%re.angdon n% mai f%sese aici pînă ac%m$ totdea%na se am%zase cînd a%zea sp%nînd%Ase că aici sAar afla asc%ns *fînt%l @raal. (e lîngă fapt%l că se referea explicit la <osslQn$ poem%l amintea -i de cîte/a trăsăt%ri arhitect%rale &ine c%nosc%te ale capelei.angdon$ era m%lt mai interesant.angdon a/ea mai degra&ă o senza ie de insec%ritate -i dezechili&r%. Da$ poate că o&at'. 0Cn simpl% poem.

:e-terii masoni n% lăsaseră nici o piatră nesc%lptată. C-a mic% ă din lemn a/ea do%ă &alamale metalice -i %n însemn simpl%: !$OSLIN! :od%l /echi de ortografiere a c%/înt%l%i$ îi explică profesor%l l%i *ophie$ deri/ase de la :eridian%l <ozei$ pe care f%sese amplasata capelaG sa%$ a-a c%m prefera% speciali-tii să creadă$ de la 0. (întecele zei ei. cred că am mai fost aici.. !ntreaga s%prafa a a capelei era gra/ată c% cele mai di/erse sim&ol%ri ― cr%cifix%ri cre-tine$ stele i%daice$ cr%cile specifice templierilor$ corn%ri ale a&%nden ei$ piramide$ semne astrologice$ plante$ leg%me$ pentagrame -i trandafiri. (rofesor%l î-i ridică o sprînceană: ― Dar ai sp%s că nici nAai a%zit de <osslQnD ― 'Aam a%zit$ replică ea$ contin%înd să cerceteze capela c% aceea-i pri/ire conf%ză.. 0<oze. ― 3red.angdon m%l %mi c% %n gest -i porni spre miBloc%l capelei.pe pardoseala de piatră: 0*tea%a l%i Da/id0$ î-i sp%se . *ophie rămase însă în prag$ pri/ind în B%r ned%merită: ― 3e sAa întîmplatH între&ă el. !nă%ntr% se afla% doar cî i/a t%ri-ti care asc%lta% explica iile ghid%l%i. @hid%l îi /ăz% cînd intrară -i$ c% toate că era aproape de ora închiderii$ le zîm&i -i le făc% semn să înainteze. !mi 1# " .. (ro&a&il că &%nic%l mAa ad%s aici cînd eram foarte mică. t%t%ror tradi iilor -i$ mai pres%s de orice$ nat%rii -i sacr%l%i feminin. 3%nosc%tă -i s%& n%mele de 0(ecetea l%i *olomon0$ hexagrama f%sese$ odinioară$ sim&ol%l secret al preo ilor astronomi$ fiind mai apoi adoptată de regii israeli i ― Da/id -i *olomon. 3apela a/ea să se închidă c%rînd -i$ cînd .antic%l%i templ% din )er%salim ― incl%si/ zid%l /estic$ %n îng%st sanct%ar drept%nghi%lar -i o încăpere s%&terană asemănătoare *fintei *fintelor$ în care primii no%ă templieri descoperiseră nepre %ita lor comoară$ întrAade/ăr$ . 9înăr%l îi cond%cea în -ir indian pe %n trase% &ine sta&ilit$ ce lega -ase o&iecti/e arhitect%rale importante ale capelei.angdon.angdon se /ăz% ne/oit să rec%noască$ exista o logică t%l&%rătoare în ideea că templierii constr%iseră pentr% a adăposti @raal%l %n 0cămin0 similar c% loc%l ini ial de odihna a sacrelor relic/e.inia <ozei0 ― /i a stră/eche a :ariei :agdalena. 0Cn paradis al sim&olisticii0$ îl n%mise odată %n%l dintre colegii săi. . De-i citise despre complexitatea arhitect%rală a interior%l%i$ fapt%l că ac%m o /edea c% propriii ochi era cople-itor. (e arcada de la intrare era% gra/ate n%meroase cin3uefoils ― ornamente arhitect%rale c% cinci petale..0 )ntrînd în %rma l%i *ophie$ î-i lăsă pri/irea să se desfete c% întreg%l sanct%ar.angdon deschise %-a$ %n /al de aer cald îi întîmpină$ de parcă &ătrîn%l edifici% ar fi oftat ostenit$ la capăt%l %nei zile l%ngi. '% -ti%. 3ît%-i de p% in o coinciden ă. )ntrarea în capelă era m%lt mai modestă decît se a-teptase el. 9emplierii f%seseră desă/îr-i i l%crători în piatră$ constr%ind &iserici pe întreg%l teritori% al E%ropei$ dar <osslQn era considerată capodopera lor$ sim&ol%l s%&lim al dragostei -i al /enera iei. 3apela <osslQn era %n altar închinat t%t%ror credin elor.. @enera ii de /izitatori stră&ăt%seră acela-i dr%m$ acelea-i linii drepte$ iar pa-ii lor gra/aseră în dec%rs%l timp%l%i %n sim&ol %ria..

Dantelăria cioplită în piatră părea să emane o a%ră r%ginie$ în/ăl%ită în %ltimele raze de soare filtrate prin ferestrele /estice. *ophie pornise deBa spre ele.. ― '%. Era %n tînăr drăg% $ de aproape treizeci de ani$ c% accent sco ian -i păr &londAro-cat. *înt sig%ră că am /ăz%t coloanele acestea aici. .. . Cltim%l poem al l%i =ac>%es *a%ni?re se referea clar la :ae-trii :asoni care decoraseră 3apela <osslQn. 5ltele considera% că dez/ăl%ie ade/ărata legendă a @raal%l%i.pare dest%l de c%nosc%tă. Cn%l dintre n%meroasele mistere ale capelei era într%chipat de o arcadă din care ie-ea% în relief s%te de &loc%ri de piatră$ formînd o &izară s%prafa a c% m%lte fa ete. +ă pot aB%ta să găsi i ce/aH 03eAai zice de *fînt%l @raalH0 î-i sp%se profesor%l. 3ea din stînga era decorată c% linii simple$ /erticale$ iar cealaltă părea stră&ăt%tă de o delicată spirală florală. (e fiecare &loc de piatră era gra/at %n sim&ol$ aparent la întîmplare$ care crea %n cifr% de propor ii %ria-e. leAam mai /ăz%t. ― '% am fost niciodată întrA%n templ% masonic$ sp%se *ophie fără aA-i l%a ochii de la cei doi pila-tri. ― 3od%lD iz&%cni *ophie pe nea-teptate. ! i aminte-ti ce iAam sp%s mai de/reme$ că însă-i ca ela este o copie a 9empl%l%i l%i *olomonH 5ce-ti pila-tri sînt replici fidele ale celor care se afla% odinioară acolo. acoloD Jîm&et%l de pe &%zele ghid%l%i se lă i: ― *ă în eleg că a i mai fost la <osslQnH 03od%l0$ î-i sp%se . 5cesta ― arătă el spre coloana din stînga ― se n%me-te Boaz. ― :ă pregătesc să închid pe zi%a de azi. E %n cod aiciD @hid%l părea încîntat de ent%ziasm%l ei: ― !ntrAade/ăr$ doamnăD ― Este pe plafon$ adă%gă ea$ întorcînd%Ase spre zid%l din partea dreaptă. Citase de el..angdon. 5le coloanelor.. 3oloanele acelea do%ă.angdon îi explicase deBa despre strînsele rela ii istorice dintre templieri -i societă ile secrete masonice din zi%a de azi$ ale căror grade inferioare ― Ccenic$ 3alfă -i :aestr% ― datează de pe /remea primilor templieri. 3elălalt este n%mit <ac!in sa% 03oloana Ccenic%l%i0. Cnde/a. *e întoarse apoi spre /asta întindere a capelei$ că%tînd parcă %n element care să declan-eze altă amintire.angdon pri/i cei doi pila-tri sc%lpta i. 5poi$ pe măs%ră ce ochii ei se plim&a% de colo$ colo$ încep% să clatine din cap$ din ce în ce mai sig%ră: ― DaD arătă ea spre partea din fa ă a capelei. 3eilal i t%ri-ti se pregătea% să părăsească loca-%l -i ghid%l se apropie de ei$ c% acela-i s%rîs plăc%t întipărit pe chip. De asemenea$ amintea de c%pola centrală a capelei$ pe care era% sc%lptate forme ce reprezenta% stele -i planete. De fapt$ a&sol%t toate templele masonice din l%me a% doi pila-tri ca ace-tia. 9r%st%l <osslQn oferea -i astăzi o generoasă recompensă cel%i care ar fi re%-it săAi perceapă semnifica ia secretă$ însă cod%l rămînea în contin%are 1# Z . ― <eplici ale 3apelei <osslQnH între&ă ea c% %n aer sceptic. 2ric%m$ n% mai contaG criptografii se străd%iseră /reme de secole întregi săAl descifreze$ dar n% iz&%tiseră. (rofesor%l o %rmă c% pa-i repezi -i$ cînd aB%nseră lîngă coloane$ o a%zi exclamînd: ― Da$ sînt sig%ra că leAam mai /ăz%tD ― 'ici n% mă îndoiesc$ replică el$ dar e posi&il să le fi /ăz%t 0n alt' arte. ― 3%m adicăH ― 5ceste do%ă coloane constit%ie cea mai 0copiată0 str%ct%ră arhitectonică la ni/el mondial. sa% 03oloana 5rhitect%l%i0. 3oloanele$ amplasate acolo %nde în mod normal ar fi tre&%it să se afle altar%l$ forma% o pereche stranie. Cnele opinii s%s inea% că acest cod re/ela intrarea în camera secretă de s%& capelă. Exista replici ale lor în l%mea întreagă.

as %-a deschisăD Dacă ai ne/oie de mine$ strigăAmăD *ophie rămăsese întinsă pe podea$ pri/ind în s%s$ spre arcadă. 'Ao săA i fie frică aici înă%ntr%$ sing%răH ― *ig%r că n%D sp%se ea$ Bignită. Era doar o copilă pe at%nci.. ― Mi ac%m ai sp%s adio %nei alte persoaneH ― Cnei dragi prietene pe care o i%&esc foarte m%lt$ îi zise el c% emo ie în glas. 5poi dispăr%seră complet. ― 5ran&: Fre! strigase din no%. B%nic%l o ad%sese în *co ia pentr% o sc%rtă /acan ă -i$ înainte de a se întoarce la (aris$ /eniseră să /adă 3apela <osslQn. ― )mediat$ draga mea$ imediat$ îi răsp%nse &%nic%l pe %n ton melancolic.. !-i sim ea pleoapele grele -i$ d%pă cîte/a min%te$ sim&ol%rile de deas%pra încep%seră să se înce o-eze. ― 5c%m p%tem merge acasă$ gran&: Fre? îl r%gase ea$ o&osită. la /re%n %n an d%pă moartea celor dragi. +or&ea încet c% o persoană ce se întrezărea /ag prin %-a c% plasă. !n mod ci%dat$ rememorarea primei sale /izite aici ad%se c% ea -i o nea-teptata triste e.%n mister. ― 5m să dezleg cod%l înainte de a te întoarce t%D ― 5t%nci$ hai să ne l%ăm la întrecere$ îi răsp%nse el$ d%pă care se aplecase$ o săr%tase pe fr%nte -i pornise spre %na dintre %-ile laterale. *ophie n% mai a%zi rest%l c%/intelor. *e ridicase -i î-i sc%t%rase praf%l de pe haine. Mi miAe teamă că nAam sAo mai /ăd m%ltă /reme de ac%m înainte. E gre%. *ophie se a-ezase imediat pe pardoseală$ întinzînd%Ase c% fa a în s%s -i lăsînd%A-i pri/irile să rătăcească peste mozaic%l de piatră. Leti a se gîndise la accident$ la mama -i la tatăl ei$ la &%nica -i la fră ior%l cel mic.e (rie%rR de *ion -i de toate nec%nosc%tele zilei de ieri. ― +oi fi fericit sN /ă arăt. 5poi îi mai sp%sese cîte/a c%/inte persoanei dină%ntr%$ îi ar%ncase o săr%tare din /îrf%l degetelor -i /enise spre *ophie$ e% ochii înlăcrima i. !i dăd%se caseta l%i . 3eAai zice daca mAai a-tepta în ma-inăH ― E-ti oc%pat iar c% l%cr%ri deAale oamenilor mariH El înc%/iin ase: ― +oi termina repede. 3înd aB%nse s%& arcada &oltită -i /ăz% sim&ol%rile gra/ate$ amintirile îi re/eniră în /al%ri. 3înd se trezise$ pardoseala de piatră era rece s%& ea. . 'ici măcar n% sAa înt%necatD ― Loarte &ine$ at%nci$ zîm&ise &%nic%l -i o cond%sese spre arcada pe care iAo arătase p% in mai de/reme. 0(rim%l me% cod0$ î-i sp%se pornind sing%ră$ ca în transă$ spre arcadă. (romitD ― (ot să rezol/ din no% cod%l de pe arcadăH 5 fost distracti/..angdon$ a-a că$ pentr% moment$ iz&%ti să %ite de *fînt%l @raal$ de . E% tre&%ie să ies p% in.. :ai am doar %n sing%r l%cr% de făc%t aici. ― 5ran&: Fre! '%Ai răsp%nsese nimeni. El se întorsese -iAi făc%se %n semn c% mîna$ săAl mai a-tepte încă p% in. C-a laterală era încă deschisă -i prin ea zărise cer%l aproape înt%necat. Era seara$ tîrzi%$ -i capela f%sese închisă. 1# 9 . Dar ei mai rămăseseră înă%ntr%. ― De ce plîngi$ gran&: Fre? 2 l%ase în &ra e -i o strînsese la piept%l l%i: ― 2h$ *ophie$ noi doi neAam l%at adio de la m%ltă l%me an%l acesta. )e-ind$ îl /ăz%se pe &%nic%l ei stînd pe /eranda %nei case de piatră$ chiar în spatele &isericii. ― '% -ti%. +oi fi chiar aici$ afară.

angdon pri/i în %rma ei. 5m loc%it aici de cînd mă -ti%. 9înăr%l înc%/iin ă$ părînd la fel de mirat de comportament%l l%i *ophie: ― Este rectorat%l capelei..angdon porni spre %-ă$ ca sAo strige. El a m%rit cînd e% eram foarte mic$ dar &%nica încă mai /or&e-te -i astăzi despre el. ― 3%tiile pot părea similare$ dar. De-i poem%l l%i *a%ni?re indica limpede 3apela <osslQn$ el$ %n%l$ n% -tia ce an%me ar tre&%i să facă ac%m.p%tea adă%ga$ &%nica mea. 5colo loc%ie-te c%stodele$ care este totodată$ pre-edintele 9r%st%l%i <osslQn -i$ a. . 0Cnde se d%ceH0 De cînd aB%nseseră aici$ se p%rta cam ci%dat. 3% palo-%l -i potir%l /eghind ale ei por i. pot să /ă între& de %nde a/e i c%tia aceastaH (rofesor%l rîse c% B%mătate de g%ră: ― E o po/este extrem de l%ngă... !n aceea-i zi c% &%nic%l me%$ ada%gă el d%pă o sc%rtă pa%ză.5lăt%ri de ghid$ .angdon cercetă din pri/iri zid%rile capelei$ temînd%Ase că aB%nseseră întrA%n p%nct mort. Cl%it$ . Dar d%pă n%mai cî i/a pa-i se opri &r%sc. 9înăr%l ezită$ fără aA-i l%a ochii de la casetă: ― :i se pare foarte ci%dat$ rel%ă el$ dar &%nica mea are o c%tie exact ca aceasta ― o casetă de &iB%terii. 0 . ― Mti i a c%i este casa aceeaH îl între&ă el pe ghid. ― B%nica d%mnea/oastră este pre-edinta 9r%st%l%i <osslQnH @hid%l înclină din cap afirmati/: ― E% loc%iesc împre%na c% ea la rectorat$ o aB%t la între inerea capelei -i ofer explica ii /izitatorilor.0 !n mod cert$ %n alt aspect al acest%i mister rămăsese neel%cidat. (rofesor%l î-i sim i inima &ătînd frenetic. Dar. *p%ne că a/ea o îndemînare fantastică -i că îi plăcea să constr%iască tot fel%l de l%cr%ri./rea să fi% indiscret$ sp%se ghid%l în timp ce pri/ea caseta din mîna l%i . ― Mti i c%m/a de %nde o areH ― B%nic%l a confec ionatAo. (oem%l amintea de 0palo.0 (ri/i spre *ophie$ afară$ -i apoi î-i întoarse ochii spre caseta pe care o inea în mînă. (rofesor%l era sig%r că ghid%l se în-ală.-i potir0$ însă în B%r n% se zărea nimic asemănător. ― !ntrA%n accident de ma-inăH 1. !ngriBorat pentr% *ophie$ .. chiar -i &alamalele par la fel. B%nica practic mAa cresc%t acolo. Dacă exista o casetă %nică în l%me$ aceasta de aici tre&%ia să fie ― confec ionată special pentr% cheia de &oltă a *tăre iei. ― *p%nea i că a i fost cresc%t de &%nica d%mnea/oastră. 0)mposi&ilD0 încet$ c% mi-cări lente$ se întoarse spre tînăr%l ghid: ― *p%nea i că &%nica d%mnea/oastră are o casetă exact ca aceastaH ― 5proape identică. *ophie se îndepărtase pentr% a st%dia cod%l acela din piatra -iAi lăsase l%i caseta din lemn de trandafir$ a cărei hartă către @raal părea să n% le fie însă de nici %n aB%tor. 3%/intele tînăr%l%i îi răs%na% strani% în minte. +ă pot între&a ce an%me sAa întîmplat c% părin ii d%mnea/oastrăH @hid%l îi ar%ncă o pri/ire s%rprinsă: ― 5% m%rit cînd e% eram mic..emn de trandafir identic l%str%it$ aceea-i roză incr%stată.angdon. ― 'Aa.angdon încercă să c%prindă c% mintea inimagina&ila re ea de conexi%ni care începea să se lege.. C-a laterală se închise c% %n &%fnet sonor. 0B%nica mAa cresc%t. . 0@raal%l *fînt s%& /echi%l <oslin ză&o/e-te. *ophie ie-ise fără %n c%/înt -i$ c% pa-i %-ori$ se apropia de o casă alăt%rată.

'%Ai rec%no-tea chip%l$ dar în clipa în care se strînseră %n%l la piept%l cel%ilalt$ sim i p%terea sîngel%i careAi c%rgea prin /ene... 2 /e-nicie păr% că se sc%rge în /reme ce ele rămaseră nemi-cate$ pri/ind%Ase în ochi$ despăr ite doar de plasa s%& ire. 1 ... 5m procedat a-a c%m am considerat că e &ine. !mi pare rN%. (rin %-a de plasă$ zări o femeie în /îrstă. 1. Era %n chip pe care *ophie îl c%no-tea &ine. El sAa străd%it... 5poi$ aidoma %n%i /al de mare ceA-i strînge încet for ele$ expresia femeii se transformă$ trecînd de la incertit%dine la %l%ire.. *înt atît de m%lte de explicatD 5tît de m%lteD 2 săr%tă pe fr%nte încă o dată -i îi -opti la %reche: ― @ata c% secretele$ prin esăD 5 /enit /remea să afli ade/ăr%l despre familia noastră. *%net%l /ocii l%i părea să răs%ne ac%m prin /echile zid%ri de la <osslQn$ prin pămînt$ pînă în străf%nd%rile nec%nosc%te$ de s%& &iserică. Bătrîna a-eză %-or fotogrtafia pe masă -i$ fără aA-i l%a pri/irea de la ea$ se apropie de %-a c% plasă. hohoti &ătrîna$ săr%tînd%Ai fr%ntea.. ― Mti%.$ &îig%i ea c% /ocea s%gr%mată$ gran&: Fre miAa sp%s că a i.. !ncep%se să se însereze -i clădirea părea că emană o a%ră caldă$ ademenitoare.. Lemeia î-i ar%ncă &ra ele în B%r%l ei$ c% lacrimile careAi c%rgea% -iroaie pe o&raBi. Lemeia strîngea în mîini fotografia %n%i &ăr&at$ iar degetele ei îi atingea% fa a c% o d%ioasă triste e. Crcă încet treptele /erandei. ― *ophie.. %ităAte la tineD De-i nAo rec%nosc%se$ *ophie -tia cine e femeia.angdon în loc%l l%i. -i$ în cele din %rmă$ la o imensă &%c%rie.Cimirea din ochii măslinii ai tînăr%l%i aB%nse la cote maxime: ― Da$ întrA%n accident de ma-ină. ― Dar. Dînd %-a de perete$ ie-i în prag$ întinse &ra ele -i c%prinse între palmele moi o&raBii încremeni i ai l%i *ophie: ― 2h$ copil%l me% drag... 5 fost pentr% sig%ran a ta$ prin esă. :iAam pierd%t &%nic%l$ părin ii -i. (e faleză$ casa de piatră era exact a-a c%m -iAo amintea ea. Lemeia îi c%prinse %merii c% palmele ei calde -i o în/ăl%i c% o pri/ire familiară: B%nic%l tă% -i c% mine am fost o&liga i să sp%nem m%lte minci%ni. @hid%l ezită o clipă$ plecînd%A-i ochii în podea: ― Mi sora$ sfîr-i . "5ran&: Fre!" Era e/ident că /estea mor ii l%i$ c% o seară în %rmă$ aB%nsese pînă la ea. acela-i sînge în tr%p%l amînd%rora.. Bătrîna a/ea %n păr &ogat$ arginti%$ careAi stîrni l%i *ophie amintiri ci%date. 2 scînd%ră scîr îi s%& picioarele ei -i femeia se întoarse încet$ iar ochii ei tri-ti o zăriră.. *ophie -i &%nica ei stătea% îm&ră i-ate pe treptele /erandei$ cînd tînăr%l ghid se apropie în f%gă$ c% pri/irea pline de speran ă -i de neîncredere: ― *ophieH (rintre lacrimi$ ea înclină din cap -i se ridică. *tătea c% spatele spre ea$ dar se /edea că plînge. Cltim%l c%/înd îi aminti imediat de &%nic%l ei$ care îi sp%sese astfel /reme de m%l i ani. :iros%l de pîine proaspăt coaptă răz&ătea prin %-a deschisă$ iar în ferestre străl%cea o l%mină a%rie. 3înd se apropie$ *ophie a%zi dină%ntr% %n hohot înf%ndat. !ncercă să sp%nă ce/a$ dar a&ia mai re%-ea să respire. 5proape întreaga mea familie a m%rit în zi%a aceea. ― B%nic%l tă% -i c% mine am /r%t atît de m%lt săA i sp%nem ade/ăr%lD Dar între /oi doi sit%a ia era dificilă.. la speran ă. *ophie dăd% să f%gă$ dar ce/a o int%i loc%l%i.

― 5i ie-it fără să te a%d$ -opti o /oce în spatele l%i.. B%nica l%i *ophie apăr%se în prag$ iar păr%l ei arginti% scînteia în l%mina l%nii. (rin fereastră o zări pe *ophie care stătea de /or&ă c% fratele ei. De-i încercase să se retragă$ pentr% a le oferi răgaz%l de a /or&i sing%re$ :arie îl r%gase să rămînă -i să asc%lte. <o&ert . 5proape incredi&il$ părin ii l%i *ophie era% descenden i ai :ero/ingienilor ― %rma-i direc i ai l%i )is%s . s%& 1. ― B%nic%l tă% -i c% mine$ explică :arie e% /ocea s%gr%mată de d%rere$ am fost p%-i în sit%a ia de a l%a o hotărîre chiar în clipa în care am fost an%n a i. ― Domn%le . =ac>%es a declarat la poli ie că în ma-ină ne aflam deopotri/ă e% -i fratele tă%$ dar că tr%p%rile noastre a% fost$ pro&a&il$ d%se de c%rent. 1+5 'oaptea se a-tern%se peste <osslQn..ristos -i ai :ariei :agdalena. (rofesor%l n% a/ea idee ce ar p%tea să îi răsp%ndă. Din fericire$ neAam răzgîndit în %ltim%l moment -i a-a se face că părin ii tăi a% plecat sing%ri. 5poi$ c% aB%tor%l *tăre iei$ am intrat întrA%n con de %m&ră. !n seara asta$ /ăzîndAo în prag%l casei mele$ mi sAa l%at de pe inimă o piatră %ria-ă.angdon îi s%rîse: ― :Aam gîndit că familia d%mnea/oastră are ne/oie de p% ină intimitate. dacă a fost$ c% ade/ărat$ %n acci&ent. 3ea-ca de cafea tare$ &raziliană$ din care sor&ea încet iz&%tise săAl în/ioreze$ dar -tia că efect%l e doar temporarG o&oseala pe care o resim ea era m%lt prea p%ternică$ pătr%nzînd%Ai pînă în s%flet. *e întoarse.angdonG de aceea$ am -i e%. Liind o personalitate c%nosc%tă$ =ac>%es n% -iAa permis l%x%l de a dispărea -i el.p%tea m%l %mi îndeaB%ns. !ntreaga noastră familie ― incl%si/ /oi$ cei doi nepo i ― ar fi tre&%it să se afle în seara aceea în ma-ină. 3înd am aflat /estea accident%l%i$ nAam -ti%t ce să credem. :a-ina părin ilor tăi tocmai f%sese găsită în rî%. 'ici n% -ti% c%m /Aa.angdon tra/ersă pel%za pentr% a li se alăt%ra$ *ophie nici n%A-i mai p%tea imagina c%m$ c% n%mai o zi în %rmă$ se sim ise atît de sing%ra pe l%me. Br%sc$ /ocea i se frînse$ transformînd%AiAse întrAo -oaptă a&ia a%zită: ― Despăr irea familiei a fost cel mai gre% l%cr% pe care lAam făc%t /reodată. :arie se a-eză lîngă el. 0*o %l me% a a/%t încredere în d%mneata$ domn%le . 1 . Mtiam însă că tre&%ie să ne proteBăm nepo ii -i am procedat a-a c%m am crez%t noi că e &ine.0 )ar el rămăsese$ a-ezat alăt%ri de *ophie$ -i asc%ltase m%t de %imire în /reme ce :arie le po/estea.angdon stătea sing%r pe /eranda casei de piatră$ asc%ltînd c% plăcere /ocile /esele ce răz&ătea% din spatele %-ii de plasă. . E% -i =ac>%es ne /edeam foarte rar$ -i totdea%na în cea mai mare taină.angdon$ cînd am aflat că =ac>%es a fost %cis$ miAa fost o teamă c%mplită pentr% *ophie. (entr% a n% risca în zadar$ strămo-ii lor î-i schim&aseră n%mele de familie$ ren%n înd la (lantard -i *aintA3lair. 3înd părin ii l%i *ophie m%riseră întrA%n accident de ma-ină ale căr%i ca%ze rămăseseră încă neel%cidate$ *tăre ia se tem%se ca identitatea lor f%sese descoperită..3înd . 3opiii lor într%chipa% însă-i /i a regală -i de aceea era% îndeaproape /eghea i de *tăre ie. 'i sAa păr%t firesc ca t%$ *ophie$ fiind cea mai mare$ să rămîi alăt%ri de el$ în (aris$ aproape de *tăre ie -i de protec ia pe care ea iAo p%tea asig%ra.. '%mele ei ― cel p% in de do%ăzeci -i opt de ani încoace ― era :arie 3ha%/el. )ar ac%m$ în acest loc străin$ alăt%ri de trei oameni pe care a&ia dacăAi c%no-tea$ era$ în sfîr-it$ acasă.

angdon în sinea l%i$ hotărît să n% mai amintească fapt%l că îi spărsese &iet%l%i om nas%l. (entr% %nii$ contin%ă :arie 3ha%/el ridicînd%A-i pri/irea spre t%rlele 3apelei <osslQn$ @raal%l e o c%pă care leAar p%tea oferi /ia a fără de sfîr-it. <oata se în/îrte-te$ începem să sesizam pericolele istoriei noastre.protec ia *tăre iei.eigh 9ea&ing -i la disc% ia din ]estminster 5&&eQ. ― Mi .. '% exista nimic în doctrina confreriei care să identifice o dată an%me pentr% re/elarea @raal%l%i. De fapt$ confreria a s%s in%t totdea%na că ade/ăr%l despre @raal n% ar tre&%i nicio&at' dez/ăl%it. ― Desig%r$ /ă rog să mă sc%za i. ― Dar dacă doc%mentele *angreal rămîn asc%nse$ ade/ăr%l despre :aria :agdalena /a pieri pentr% totdea%na.angdon. :ărie îl pri/i %-or am%zată -i l%ă hîrtia: ― 3%nosc %n &ancher din (aris care a-teaptă pro&a&il c% neră&dare să rec%pereze caseta aceea din lemn de trandafir. 3o&orînd%A-i pri/irea$ profesor%l î-i dăd% seama că a/ea încă la el papir%s%l l%i *a%niere.a %rma %rmei$ femeile făc%seră totdea%na parte din confrerieG patr% :ari :ae-tri f%seseră femei.. Există %nele ceremonii pe care confreria ine încă să le îndeplinească fără gre-.e (rie%reH 3e se /a întîmplă c% ea ac%mH ― <oti ele sAa% p%s deBa în mi-care$ domn%le . ― :ă refeream la o&iect%l din cealaltă mînă$ domn%le . )ar pentr% maBoritatea$ &ăn%iesc că @raal%l este$ p%r -i simpl%$ o idee l%minoasă.angdon$ n% @raal%l în sine.angdon -tia că po/estea n% se încheia aici$ dar era totodată con-tient de fapt%l că ar fi fost o indiscre ie din partea l%i să mai asc%lte$ a-a că ie-ise din încăpere. 9ot%l părea ac%m pierd%t %nde/a$ în trec%t$ c% m%l i ani în %rmă. 3onfreria a rezistat secole deAa rînd%l$ a-a că /a trece -i peste acest impas. 6 .. !n fiecare zi$ tot mai des. 1. (entr% al ii$ e doar că%tarea %nor doc%A mente pierd%te -i a %n%i /echi mister. .angdon. 5ndre ar fi fost disp%s să facă orice pentr% a respecta dorin a l%i =ac>%es de a proteBa această casetă. ― 2h$ m%l %mesc$ sp%se el$ înmînînd%Ai cea-ca. -i ale dr%m%l%i a%todistr%cti/ pe care am pornit. (rofesor%l &ăn%ia însă că &%nica l%i *ophie era prof%nd implicată în opera i%nile *tăre iei. . 9otdea%na există oameni gata să preia frîiele -i să reclădească tot%l. !l scosese din criptex încă o dată$ sperînd că poate de data aceasta /a o&ser/a ce/a ce îi scăpase înainte.. 5c%m$ pri/ind t%rlele capelei$ sim ea încă fr%strarea mister%l%i ei nerezol/at. o comoară mirifică$ de neatins$ care ― chiar -i în l%mea ne&%nă de azi ― ne inspiră -i ne îm&olde-te. ― Biserica a exercitat presi%ni as%pra l%i =ac>%es *a%niere pentr% a n% dez/ăl%i doc%mentele *angreal în Ji%a de 5poiH ― Doamne$ n%D Ji%a de 5poi n%Ai decît o scorneală a %nor min i &olna/e. Lr%m%se ea @raal%l%i rezidă în spirit%l să% eteric.angdon era înmărm%rit. @înd%l îi z&%ră la . ― :ister%l -i mirac%los%l ne hrănesc s%flet%l$ domn%le . 0*e află oare @raal%l aici$ la <osslQnH Mi dacă da$ %nde sînt palo-%l -i potir%l men ionate de *a%niere în poem%l să%H0 ― )a% e% asta$ sp%se :ărie$ întinzînd mîna spre el. @înd%l la (aris îi read%se în memorie pe cei trei sene-ali %ci-i c% o seară în %rmă. ― 'iciodatăH . *ene-alii era%$ de o&icei$ ale-i din rînd%rile &ăr&a ilor$ dar femeile de inea% %n rol m%lt mai important -i p%tea% accede la cea mai înaltă f%nc ie$ de pe orice treaptă ierarhică practic. 0)ncl%si/ să mă împ%-te pe mine0$ î-i sp%se . ― 2areH (ri/e-te în B%r%l d%mitaleD (o/estea ei e sp%să în artă$ în m%zica$ în zeci de căr i. 5ndre +ernet a fost %n foarte &%n prieten deAal l%i =ac>%es$ în care so %l me% a/ea încredere deplină.

(rofesor%l rămase tăc%t$ împo/ărat de gre%tatea c%/intelor ei. El sim i c%m o&raBii îi ia% foc. ― *fîr-e-te acea carte$ domn%le . . 1. ― (alo-%l -i potir%l. ― !mi po i sp%neH :arie ofta$ mimînd exasperarea. 2 expresie /agă de rec%noa-tere pîlpîi în ochii ei: ― 5h$ da$ fire-te.angdon$ s%rîse ea. (rofesor%l pri/i c% aten ie piatra tocită a podelei. ― Dar dacT i le /oi arata$ e-ti de acord să mergi pe %rmă sa te odihne-tiH !nainte ca el să ap%ce să îi răsp%ndă$ :arie 3ha%/el co&orîse treptele /erandei -i se îndreptă spre capelă. ― ExactD ― Mi d%mneata s%s ii că$ printre s%tele de sim&ol%ri existente aici$ la <osslQn$ aceste do%ă forme n% apar nicăieriH ― E% n% leAam /ăz%t. :arie desenase forma 0închisă0$ mai rar folosită$ a lamei$ dar el /ăz%se sim&ol%l reprezentat în am&ele fel%ri. ― !ntrea&ăAmă$ domn%le . Dar c%m arată ele$ de faptH (rofesor%l î-i dăd% seama că :arie îl tachinează$ dar intră în Boc$ descriind%Ai pe sc%rt cele do%ă sim&ol%ri.. Cnde/a$ în noapte$ l%na plină răsărea deas%pra copacilor. FiAai cî-tigat acest drept.0 (ri/i papir%s%l din mîna :ariei -i apoi î-i îndreptă din no% ochii spre capelă. )ntrînd în clădire$ &ătrîna aprinse l%minile -i făc% semn spre pardoseală. 3red că este reprezentat a-a$ am dreptateH Mi$ c% arătător%l de la mîna dreaptă$ schi ă %n tri%nghi în palma stîngă: ― Da$ îi confirma profesor%l..angdon. !ngînăAi melodia.angdon arătă spre hîrtia din mîna ei. !ntorcînd%Ase spre <osslQn$ . ― )ar tri%nghi%l in/ersat$ contin%a ea$ desemnează potir%l$ adică tot ceea ce este feminin. 4 .!ncepem să ne rec%noa-tem ne/oia de a read%ce la /ia ă sacr%l feminin. E% nAam /ăz%t aici nici %n sim&ol care să amintească de ele. 5minteai la %n moment dat$ adă%gă ea d%pă o pa%ză$ că scrii o carte drespre sim&olistica sacr%l%i feminin$ n%Ai a-aH ― !ntrAade/ăr. 0'% între&a0$ î-i sp%se.angdon o %rmă c% pa-i repezi. ― Dar n% e nimic aici. ― De ce oare &ăr&a ii n% pot lăsa$ p%r -i simpl%$ @raal%l să odihnească în paceH 5poi iz&%cni în rîs$ e/ident am%zata: ― De ce crezi că sAar afla aiciH . 9reptat$ pri/irea i se focaliză -i$ în cele din %rmă$ distinse %ria-%l sim&ol gra/at în piatră$ însă n% părea deloc mai lăm%rit.angdon.-i %n potir /eghind as%pra @raal%l%i. ― 5i /rea să afli dacă @raal%l e asc%ns aici$ la <osslQn. ― )ată$ domn%le . (alo-%l -i potir%l.angdon resim i o dorin ă copilărească de aAi pătr%nde secretele. :arie oftă -i încep% să parc%rgă c%nosc%t%l trase% săpat în pardoseală de pa-ii miilor de t%ri-ti$ acela-i pe care îl /ăz%se el stră&ăt%t de gr%p%l de /izitatori de mai de/reme. . Era goală...%mea are ne/oie de tr%&ad%ri moderni. ― (oem%l se referă explicit la <osslQn$ dar men ionează ce/a despre %n palo. (alo-%l sim&olizează element%l masc%lin. 0'% e moment%l ac%m.

5poi$ %n zîm&et îi l%mină chip%l: ― 5ah$ =ac>%esD ― Hnţelegi ce /rea să sp%năH între&ă . !m&inate întrA%n sim&ol %nic. 1.― (ăi$ asta este stea%a l%i Da... Lără d%&ii..angdon sim i %n fior de ghea ă pe -ira spinării: ― 5-adar *fînt%l @raal se află în încăperea secretă de s%& noiH :arie iz&%cni în rîs. int%i ia mea feminină n% cred că dă gre-. 9ot%l la =ac>%es *a%ni?re părea a a/ea d%&le în eles%ri$ însă el n% re%-ea să desl%-ească aici nimic. ce desemna loc%l *fintei *fintelor$ loc%l în care se credea că sălă-l%iesc di/initatea masc%lină -i cea feminină ― 7ah/e -i *he8ina.angdon c% o %ndă de speran ă în glas. Dar$ e/ident$ am fost căsătorită c% %n om extrem de infl%ent -i. %ni%nea perfectă a feminin%l%i c% masc%lin%l. 3% palo-%l -i potir%l /eghind ale ei por i$ !n/ăl%ită în a mae-trilor stră/eche arta. Cna dintre cele mai /echi misi%ni ale confreriei a fost aceea de a read%ce întrAo zi @raal%l pe pămînt%l natal al Lran ei$ %nde să poată odihni în pace$ pentr% totdea%na.0 5&ia d%pă %n min%t iz&%ti săA-i găsească c%/intele: ― 5-adar$ poem%l chiar se referă la <osslQn.. # ..0 3înd sfîr-i de citit$ tăc% pre de cîte/a clipe. (ecetea l%i *olomon. ― 5-a c%m demonstrează pardoseala capelei$ l%cr%rile simple pot fi percep%te în mai m%lte mod%ri.. . ― 5-a se pare$ s%rîse ea. ― Mi a re%-itH Expresia de pe chip%l ei de/eni &r%sc serioasă.. *%& cer%ri înstelate$ în fine$ odihne-te. 9ot%l se referă aici la <osslQnD ― Bine$ lasăAmă să /ăd -i e% poem%l acela misterios. 'e aflăm deas%pra %nei încăperi s%&terane s%& semn%l palo-%l%i -i al potir%l%i$ s%& o &oltă înstelată$ înconB%ra i de arta :ae-trilor :asoni. Dar se întrer%pse &r%sc$ m%t de %imire: 0(alo-%l -i potir%l. '% %ita$ @raal%l poate fi în-elătorD 3a -i răposat%l me% so $ de altfelD ― Dar nici n% ar p%tea fi mai clar de atîtD ripostă el. Explicit. ― Domn%le . :arie căscă$ o&osită: ― Domn%le .. (rofesor%l se străd%i să priceapă. :arie desfă-%ră papir%s%l -i citi /ers%rile c% /oce tare: 0@raal%l *fînt s%& /echi%l <oslin ză&o/e-te.. 'iciodată n% am -ti%t %nde se află @raal%l în prezent.angdon$ inînd seama de aB%tor%l dat familiei mele în seara asta -i în calitatea mea de c%stode al 9r%st%l%i <osslQn$ î i pot sp%ne c% certit%dine că @raal%l n% se mai află aici. 3înd a de/enit :are :aestr%$ =ac>%es -iAa făgăd%it săAi redea demnitatea pierd%tă$ read%cîndAo în Lran a -i constr%ind%Ai %n loc de /eci potri/it pentr% o regină. +reme de secole$ relic/a a fost m%tată de coloA colo$ din moti/e de sec%ritate. *tea%a l%i Da/id.angdon$ î i /oi face o mărt%risire.. ― Doar spirit%l să%. (rofesor%l sim i că e moment%l să insiste: ― Dar cheia de &oltă ar tre&%i să indice loc%l în care *fînt%l @raal este asc%ns acum! De ce s%gerează <osslQnH ― (oate că n% iAai în eles d%mneata foarte &ine semnifica ia.

!l pri/i dezamăgită$ dar -tia că are dreptate. :iAa% rezer/at o cameră la Br%nelleschi. Mi tot%-i$ ce/a îmi sp%ne că$ în cele din %rmă$ /ei găsi ceea ce ca% i.. 1. ― *ophieD !ncet$ deschise ochii -i se întoarse spre el.angdon sim i o triste e apăsătoare la gînd%l că a do%a zi se /a întoarce la (aris fără ea. 5poi$ aplecînd%Ase spre el$ îl săr%tă pe celălalt o&raz: ― 3înd te /oi mai /edeaH . +oi fi acolo o săptămînă întreagă -i n% /oi a/ea prea m%lte l%cr%ri de făc%t. Era +en%s. 5poi$ săr%tîndAo pe fr%nte$ intră în casă. *ophie ridică &ra %l -iAi c%prinse o&raz%l în palma ei caldă. Dincolo de %-ă se a%zi zgomot%l %nor pa-i: ― 5 i dispăr%t amîndoi la %n moment dat$ sp%se *ophie. ― E% tocmai plecam$ îi răsp%nse &%nica$ apropiind%Ase de ea.angdon se întoarse spre ea. 5cesta e no%l încep%t de la care /rea% să pornesc. ― 5sta e o in/ita ieH ― 'e /om desfăta în l%x. 0)ar e% nici atît0$ se gîndi ... *tătea c% ochii închi-i$ iar pe &%ze îi fl%t%ra %n zîm&et împăcat. 'emi-ca i$ mînaAn mînă$ fără a rosti %n c%/înt$ î-i lăsară pri/irile să rătăcească în zare$ străd%ind%Ase amîndoi săA-i al%nge o&oseala. 'oapte &%nă$ prin esăD '%Al ine treaz pe domn%l . :ăcar cîte/a zileH 'imic n% -iAar fi dorit mai m%lt$ dar oftă adînc -i îi sp%se: ― *ophie$ ac%m ai ne/oie să petreci p% in timp c% familia ta. !ntrAo &%nă zi$ /ei în elege. 3hip%l ei a/ea o fr%m%se e stranie în l%mina l%nii.angdon se clătină pentr% o clipă$ pierd%t ochii ei: ― 3îndH 2are ea -tia cît de m%lt se între&a -i el acela-i l%cr%H ― (ăi$ l%na /iitoare /oi s%s ine o conferin ă în Lloren a. Mi at%nci$ adă%gă ea c% %n s%rîs$ am încredere că /ei -ti să păstrezi secret%l. Ea îi s%rîse$ împăcată: ― 5c%m am o familie.angdon. . 5er%l se răcorise -i o adiere proaspătă co&ora dinspre coline. ― :ai rămîi c% noi p% inH între&ă ea. ― (ro&a&il că am să plec înainte ca t% să te treze-ti$ îi sp%se$ străd%ind%Ase săA-i al%nge nod%l din gît. 3ine sîntem -i de %nde /enim ― /oi /edea mai tîrzi%$ în timp. . ― 9e sim i &ineH 5 fost cam prea m%lt$ deodată. !ntrA%n tîrzi%$ . :%lt timp$ nici %n%l dintre ei n% rosti nici %n c%/înt. El n% îi răsp%nse. ― B%năD s%rîse somnoroasă. . !n fa a lor se întindea molcom peisaB%l sco ian$ argintat de l%mina l%nii filtrate printre nori. Lără tragere de inimă$ îi strînse %-or degetele în palma l%i. !n cele din %rmă$ ea îi l%ă mîna -i$ împre%nă$ ie-iră din capelă$ apropiind%Ase de marginea falezei. . El îns%-i î-i sim ea pleoapele din ce în ce mai grele.angdon pînă tîrzi%$ în noapte. (e &oltă$ încep%seră să apară stelele$ iar spre /est %n p%nct de l%mina licărea mai intens decît toate celelalte.angdon dăd% să sp%nă ce/a$ dar ea contin%ă: ― !mi pare ră% că$ d%pă atîtea efort%ri$ /ei pleca de aici fără a a/ea %n răsp%ns satisfăcător. Era e/ident că /e-tile primite în seara aceasta îi schim&aseră /ia a pentr% totdea%na. 3înd rNmaseră sing%ri -i *ophie se întoarse spre el$ în ochii ei se citea o adîncă emo ie: ― '% mă a-teptam la %n asemenea sfîr-it. Jei a pri/ea în Bos$ spre (ămînt$ c% eterna ei l%mină caldă.angdon s%rîse în moment%l în care îl /ăz%. E% mă întorc la (aris mîine diminea ă. !mi pare ră%$ n% mă pricep la.

*e însera. dar se pomeni$ parcă fără /oia l%i$ ie-ind direct pe %-a principală. ― !n Lloren aH 9imp de o săptămînăH Dar n% /om a/ea nimic altce/a de făc%tD *ophie se aplecă spre el -iAl săr%ta din no%$ de aceasta dată pe &%ze. 3% o singur' condi ie însă$ ada%gă ea pe %n ton serios. 3o&orî din pat -i intră în ca&ina de d%-$ lăsînd Bet%l de apă săAi maseze %merii. (rin Bal%zele se filtra o rază sla&ă de l%mină. !-i promisese că se /a opri în hol%l hotel%l%i pentr% aA-i limpezi gînd%rile c% o caf. Liecare disc a/ea doisprezece centimetri în diametr% -i era gra/at c% literele ' -i *. (orni spre est$ pe <%e des (etits 3hamps$ încercînd săA-i stăpînească fiorii de emo ie. ― 'imic n% miAar plăcea mai m%lt decît să ne întîlnim la Lloren a$ <o&ert. 1. 0*ă fie oare posi&ilH0 <ămase nemi-cat ce/a /reme.angdon. 9r%p%rile lor se atinseră$ la încep%t %-or$ apoi mai strîns$ lipite %n%l de alt%l. 3înd se despăr iră$ ochii ei licărea% încărca i de promisi%ni: ― Bine$ &îig%i . " . *e ridică %-or în cap%l oaselor -i î-i dăd% seama ce an%me îl trezise. Dormise do%ă zile aproape fără întrer%pere. %pilog <o&ert . 5colo descoperise ade/ărata semnifica ie a trase%l%i. +isaseD (e halat%l de &aie de la capăt%l pat%l%i era% &rotade trei c%/inte: 0. 0DaD0 *trăzile (aris%l%i ― aflase el c% m%l i ani în %rmă ― era% decorate c% 16# de astfel de medalioane încr%state în pa/aB%l trot%arelor$ în cel al c%r ilor sa% direct pe carosa&il$ stră&ătînd ora-%l de la nord la s%d... 0*e înserează sa% se l%minează de zi%ăH0 !n a-tern%t era cald -i &ine. !n n%mai cNte/a sec%nde$ găsi element%l despre a căr%i existen ă -tia deBa ― o serie de medalioane de &ronz încastrate în sol$ formînd o linie perfect dreaptă..angdonD El se crispă$ dînd%A-i seama c%m s%naseră c%/intele l%i: ― 3eea ce /oiam să sp%n$ de fapt. <)9J (5<)*0. %n gînd strani% -i t%l&%rător.angdon se trezi c% o tresărire. 5B%ngînd în drept%l ei$ st%die atent s%prafa a pe care pă-i.. 2dată %rmase această linie pornind de la *acrRA3oe%r$ peste *ena$ pînă la /echi%l 2&ser/ator 5stronmic. Jile deAa rînd%l încercase săA-i p%nă ordine în gînd%ri -i în a/alan-a de informa ii care îl &om&ardase$ însă ac%m în minte îi stăr%ia o idee căreia n%Ai dăd%se aten ie înainte. 0)mposi&ilD0 Do%ăzeci de min%te mai tîrzi%$ ie-ea din hotel$ în (lace +endSme. D%pă do%ă zile de somn$ era nă%c$ -i tot%-i mintea l%i dădea do/adă de o l%ciditate stranie.29E.0 *e întoarse spre s%d -i pri/i trase%l format de medalioane$ apoi porni deAa l%ng%l să%$ fără aA-i l%a ochii de la pa/aB. 5t%nci$ a-a rămîne.au lait. 0'ord -i s%d. @înd%l acela n%Ai dădea însă pace.*ophie îi zîm&i B%că%-: ― (res%p%i cam m%lte$ domn%le . !-i contin%ă dr%m%l pînă cînd zări ceea ce că%ta: cele&ra galerie regală ― o întindere l%cioasă din marm%ra neagră. 9recînd pe lîngă 3omRdie Lrandaise$ depă-i %n alt disc de &ronz. 3oti pe <%e <ichelie% -i imediat sim i parf%m%l d%lce al iasomiei din grădinile (alais <oQal. Lără m%zee$ fără &iserici$ fără morminte$ artă -i relic/e.

La P/rami&e $nvers-e. !ntorcînd%Ase$ porni iar pe trase%l in/izi&il al /echii . 3% răs%flarea tăiată$ î-i îndreptă pri/irea lent$ parcă ne/enind%Ai să creadă$ spre str%ct%ra transparentă din fa a l%i. palo-%l -i potir%l.0 3% %n %ltim elan$ aB%nse la capăt%l t%nel%l%i$ pătr%nse în incinta deBa familiară -i se opri &r%sc.%cea tainic în înt%neric.inia <ozei s%& tălpi$ atrăgînd%Al către destina ia finală. (rima longit%dine zero a l%mii.0 .inie a <ozei din (arisD0 5c%m$ stră&ătînd rapid <%e de <i/oli$ -tia că n% mai are m%lt pînă la destina ia finală: 0@raal%l *fînt s%& /echi%l <oslin ză&o/e-te.. +echea .03el dintîi prim meridian al (Nmînt%l%i. 0De aceea a /r%t c%stodele să stea de /or&ă c% mineH 5m sesizat ade/ăr%l chiar fără aAmi da seamaH0 !ncep% să alerge$ sim ind parcă . 3hiar în centr%l să%$ despicînd sol%l aidoma %n%i hă% de cristal$ se deschidea %ria-a piramida in/ersată din sticlă$ pe care o /ăz%se c% cîte/a nop i în %rmă.angdon a/% impresia că pătr%nde întrAo altă l%me.0 Lremătînd$ mai pri/i o dată spre încăperea de dedes%&t -i spre str%ct%ra aceea min%sc%lă... zeci de 8ilometri de c%loare ce adăpostea% cele mai pre ioase opere de artă ale l%mii.. 9rem%rînd$ se apropie -i pri/i prin sticlă$ în s%&teranele /ast%l%i complex al .o%/re ― %ria-%l inel de iar&ă mărginit de %n gard /i% t%ns sc%rt ― odinioară loc%l în care se desfă-%ra% festi/al%rile -i ceremoniile de cele&rare a nat%rii. 09re&%ie să co&or acoloD0 1. 3%prins de fiorii incredi&ilei posi&ilită i ce i se deschidea în fa ă$ î-i ridică din no% ochii spre . 5cest loc sacr% era marcat ac%m de %n%l dintre cele mai neo&i-n%ite mon%mente ale ora-%l%i... Botticelli. 2 admiră doar pentr% o clipăG de fapt$ era mai interesat de ceea ce se afla la dreapta l%i. rit%rile de /enerare a zei ei -i a fertilită ii....%/r%. Mtia că la capăt%l acest%i t%nel se înal ă cel mai misterios dintre mon%mentele (aris%l%i ― concep%t -i comandat în anii 19Z0 de 0*finx%l0 îns%-i ― pre-edintele Lrandois :itterand$ om%l despre care se sp%nea că se mi-că în cerc%ri secrete$ om%l a căr%i mo-tenire lăsată (aris%l%i era %n loc pe care . 0!ntrAo altă /ia ă.0 <e/ela iile se s%cceda% în /al%ri.. 5colo$ pe podea%a încăperii de dedes%&t$ se zărea o str%ct%ră min%sc%lă. 0(iramida de la .%/r%$ sim ind parcă %ria-a clădire în/ăl%ind%Al. mormînt%l în/ăl%it în stră/echea artă a mae-trilor.angdon îl /izitase c% n%mai cîte/a zile în %rmă. (ă-ind peste gard%l /i%$ în cerc%l de iar&ă$ . 0!n/ăl%ită în a mae-trilor stră/eche artă. o str%ct%ră despre care amintise în man%scris%l să%.inii a <ozei$ tra/ersă c%rtea -i se apropie de 3arro%sel d% . Z . !ncercă săA-i concentreze pri/irea n% pe masi/a piramidă in/ersată$ ci pe ceea ce se afla s%& ea.%/r%l%i$ ce dormita în/ăl%it întrAo l%mina de chihlim&ar. 3înd pătr%nse în înt%necat%l t%nel al (asaB%l%i <ichelie%$ a/% impresia că păr%l de pe ceafă i se face măci%că de emo ie -i ent%ziasm. Da +inci...... Lapt%l că *a%ni?re folosise /echea ortografiere$ <oslin în loc de <osslQn..

(alo-%l dedes%&t.. 0*tr%ct%ra miniat%rală pare că străp%nge pardoseala asemenea %n%i /îrf de ais&erg ― pisc%l %nei %ria-e incinte piramidale$ îngropată dedes%&t ca o tainică încăpere asc%nsă. 'ăp%stind%Ase prin %-a &atantă$ co&orî scara spiralată$ în măr%ntaiele piramidei.0 *tătea s%& stră/echea .angdon îi %rmă m%chiile pînă la /îrf%l ce co&ora la nici doi metri de podea. în elepci%nea /eac%rilor trec%te. 9 . 03e loc ar fi p%t%t fi mai aproape de inima l%i *a%ni?reH0 5c%m$ în sfîr-it$ a/ea senza ia că în elege ade/ărata semnifica ie a /ers%rilor :arel%i :aestr%. 5colo$ chiar s%& ea$ se afla str%ct%ra aceea min%sc%lă. 2 piramida în miniat%răD De no%ăzeci de centimetri înăl ime. (entr% o clipă$ i se păr% că a%de /ocea %nei femei.angdon căz% în gen%nchi..a capăt%l l%i se deschidea o încăpere largă. 3hiar în fa ă$ deschizînd%Ase de s%s$ l%cea piramida in/ersată ― %n cont%r din sticlă în formă de +..0 3ople-it de %n /al de pios respect$ <o&ert . 0(otir%lD0 (ri/irea l%i . .inie a <ozei$ înconB%rat de l%crările de artă ale celor mai de seamă mae-tri ai l%mii. !n man%scris%l să%$ în capitol%l dedicat /astei colec ii de artă închinate di/inită ii feminine$ . careAi -optea din adînc%rile pămînt%l%i. <idicînd încet ochii$ pri/i prin acoperi-%l de sticlă$ spre cer%l plin de stele.)e-ind din cerc%l de iar&ă$ o l%ă la f%gă spre intrarea principală în m%ze%..0 5idoma %nor -oapte fantomatice în înt%neric$ c%/inte de m%lt %itate îi /eniră în minte: 03ă%tarea *fînt%l%i @raal este$ de fapt$ năz%in a de a îngen%nchea în fa a osemintelor :ariei :agdalena. (otir%l deas%pra. Cn pelerinaB -i o r%găci%ne la picioarele celei ostracizate. 0*%& cer%ri înstelate$ în fine$ odihne-te.0 (rofesor%l a%zea aie/ea c%/intele :ariei 3ha%/el: 0!ntrAo &%nă zi$ /ei în elege. ― AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA 1. 3înd aB%nse Bos$ pătr%nse în l%ng%l t%nel ce se întindea pe s%& c%rtea interioară$ spre piramida in/ersată.angdon amintise în treacăt despre această piramidă modestă. 5er%l era mai rece aici. Cltimii /izitatori părăsea% clădirea$ ie-ind în -ir indian. 03% palo-%l -i potir%l /eghind ale ei por i.0 !n/ăl%ite în l%mina palidă din demisol$ cele do%ă piramide aproape că se atingea%$ perfect aliniate %na în prel%ngirea celeilalte. *ing%r%l element constr%it la scară mică în tot acest complex colosal.