You are on page 1of 114

=

CEZAR IOAN

PSIHOLOGIE 2007
SINTEZE FUNDAMENTALE

Editura Studenţea !" #u!ure$ti
1

IS#N %7&'%((&('(')

2

CUPRINS
SU#IECTUL I
Gândire şi memorie – analiză comparativă şi relaţii………………….………….......

05

SU#IECTUL II
Locul şi rolul memoriei în SP . ………………………………………………….....
13

SU#IECTUL III
!ma"inaţie şi motivaţie – analiză comparativă şi relaţii. …………………….….......
19

SU#IECTUL I*
Gândire şi a#ectivitate. …………………………………………………………........

24

SU#IECTUL *
$otivaţie şi a#ectivitate……………………………………...……………………....

29

SU#IECTUL *I
%#ectivitate şi voinţă – analiză comparativă şi relaţii…………………………….....

36

SU#IECTUL *II
%ptitudini şi atitudini……………………………………………………………......

42

SU#IECTUL *III
&olul proce'elor re"latorii în con'truirea şi mani#e'tarea per'onalităţii…….……....

48

(

....... 80 SU#IECTUL +* Locul şi rolul 'copului în activitatea umană ............ 67 SU#IECTUL +II ........................................... ....................................….............................................................................. 53 SU#IECTUL + Speci#icul *u+lui în #iecare etapă a dezvoltării per'onalităţii…………………..................…………………………...SU#IECTUL I+ Proce'ele p'i)ice şi creativitatea……………………………………………….... 75 SU#IECTUL +III &eprezentare – $emorie – !ma"inaţie .............................................. 83 SU#IECTUL +*I $otivaţie şi per'onalitate .......................................................... 94 ................. 88 SU#IECTUL +*II *reditar şi do-ândit în 'i'temul de per'onalitate ............................................… 60 SU#IECTUL +I Per'onalitatea şi relaţiile interper'onale………………................................. 77 SU#IECTUL +I* Locul şi rolul voinţei în activitatea p'i)ică ...... 93 SU#IECTUL +*III Per'onalitatea şi proce'ele p'i)ice ...........entralitatea "ândirii în SP ...............................................................................................

SU#IECTUL I G.ndire $i -e-.-2arati3" $i re0aţii4 / .rie / ana0i1" !.

.Planul tratării subiectului (barem posibil): %.7 pentru a 'u"era că detaliile re#eritoare la ideea re'pectivă pot #i "ă'ite în manual..9iind componenta #undamentală a intelectului2 "ândirea deţine toate în'uşirile e'enţiale ale ace'tuia4 realizează prelucrări şi : ...7 în te8tul care urmează2 autorul 'u"erează că detaliile 'e a#lă în unul 'au altul dintre manualele apro-ate pentru e8amenul de admitere. %şadar2 de câte ori întâlnim 'emnul 6.omparaţie – 12/ p. . 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a memoriei – 1 p.... Definirea şi caracterizarea generală a gândirii. 0. &elaţii reciproce – 12/ p. Total: 5 puncte 3otă4 5n redactarea 'u-iectelor2 mai ale' la de#inire şi caracterizare "enerală2 am #olo'it ca 'emn punctele de 'u'pen'ie 6. 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a "ândirii – 1 p... 1. %m con'iderat că reproducerea in#ormaţiilor din te8tul manualului e'te inutilă aici2 şi am pre#erat 'ă pun accent doar pe 'electarea ideilor adecvate pentru 'inteză şi pe in#ormaţii care pot #i in#erate cu di#icultate de candidaţii la e8amen. ... Idei principale şi detalii semnificative: A... .

. = .aracterul a-'tract+#ormal …….tran'#ormări in#ormaţionale în plan intern2 mintal2 'u-ordonate de'prinderii de relaţii şi 'emni#icaţii. .aracterul proce'ual ……. . . .aracterul mi<locit ……....Gândirea ocupă un loc central în SP deoarece apelează la re'ur'ele tuturor proce'elor şi #uncţiilor p'i)ice şi2 la rândul 'ău2 le o#eră in#ormaţii care le orientează de'#ăşurarea……. corelează toate 'e"mentele temporale.. *a e8tra"e in#ormaţii de'pre în'uşirile e'enţiale2 invizi-ile2 impalpa-ile ……. . .Gândirea e'te un 'i'tem unitar inte"rat2 în 'tructura 'a p'i)olo"ică intrînd concomitent4 noţiuni2 <udecăţi2 raţionamente2 operaţii. .aracterul #inali't …… . .0e#iniţia "ândirii……. participă la activităţi mintale comple8e2 de prelucrare mi<locită a in#ormaţiilor2 prin lim-a< şi alte 'i'teme de 'emne2 prin cunoştinţele 'tocate în memorie2 de ela-orare a "eneralizării şi a-'tractizării.aracterizarea 'uccintă a "ândirii ca 'i'tem de operaţii …….Gândirea e'te nivelul cel mai înalt de prelucrare şi inte"rare a in#ormaţiilor. porneşte de la datele 'enzoriale dar le depăşeşte2 #i8îndu+'e pe 'c)eme şi 'tructuri #ormal+a-'tracte2 'im-olice.

Trăsăturile esenţiale ale memoriei p'i)ice 'unt4 activă2 'electivă2 'ituaţională2 mi<locită2 or"anizată lo"ic şi 'i'tematic.Investigarea şi evaluarea nivelului de dezvoltare şi e#icienţă al memoriei 'e #ace pe -aza următorilor parametri 'au indicatori4 volumul2 trăinicia2 #idelitatea2 completitudinea şi promptitudinea. . .$emoria #ace parte din clasa proceselor psihice de cunoaştere2 lo"ico+raţionale. . Definirea şi caracterizarea generală a memoriei. *'te componentă de -ază a intelectului2 articulîndu+'e împreună cu "ândirea2 lim-a<ul şi ima"inaţia într+ un 'i'tem #uncţional unitar.aracterizarea 'uccintă a "ândirii ca 'i'tem de noţiuni ……. .$emoria e'te definită ca …….0in acea'tă de#iniţie reie' #azele 'au 'u-+proce'ele memoriei2 precum şi conţinutul in#ormaţional 'peci#ic al memoriei.După pre enţa sau absenţa intenţiei şi a controlului voluntar2 memoria 'e 'u-divide în memorie involuntară 6care #uncţionează după principiul )edonic2 e'te importantă în > .. .. *#icienţa 6productivitatea7 memoriei e'te cu atât mai mare cu cât per'oana po'edă valori mai înalte ale ace'tor parametri. B. .aracterizarea 'uccintă a "ândirii ca proce' de înţele"ere şi rezolvare de pro-leme……. ..

0atorită caracterului multimediat 6prin lim-a< şi procedee 'peciale de #acilitare7 memoria voluntară e'te mai productivă şi mai uşor "e'tiona-ilă în cadrul activităţii curente2 comparativ cu memoria involuntară.După criteriul duratei 'e delimitează ( #orme principale ale memoriei4 'enzorială2 de 'curtă durată 6$S07 şi de lun"ă durată 6$L07. .După modalitatea informaţională preferenţială 'e di'tin"4 memoria vizuală2 auditivă2 tactilă2 c)ine'tezică şi "u'tativă2 re'pectiv memoria ima"i'tică şi ver-al+'im-olică. $S0 6'au memoria de lucru7 @ . $emoria 'enzorială realizează un 'toca< 'enzorial şi prin acea'ta #ace po'i-ilă con'tituirea ima"inii perceptive2 a'i"urînd identi#icarea o-iectelor. 5n prima 'e realizează a'ociaţii de conti"uitate şi conduce la învăţare #ormală2 iar în cea de a doua 'e operează prin mi<lociri lo"ice2 prin inte"rări şi evaluări 'elective2 prin re#ormulări care con'ervă 'en'ul2 ea #iind 'uperioară celei mecanice atât cantitativ cât şi calitativ.ac)iziţionarea e8perienţei de viaţă şi e'te condiţionată de 'tările motivaţional+a#ective7 şi memorie voluntară 6care #uncţionează după principiul realităţii2 e'te importantă în ac)iziţionarea cunoştinţelor şi e'te condiţionată de 'cop2 mecani'me voluntare şi procedee mnemote)nice7. ?oate cele ( proce'e ale memoriei pot #i voluntare 'au involuntare.După gradul de !nţelegere a celor memorate2 memoria poate #i mecanică 'au lo"ică. . .

Comparaţie.7. a7 După criteriul statutului în SPU2 am-ele 'unt proce'e p'i)ice co"nitive de nivel intelectual2 care 'e articulează într+un 'i'tem #uncţionar unitar cu rol central în cunoaşterea realităţii şi în re"larea activităţii. are un caracter dinamic pre"nant şi di#eră ma'iv de la om la om. 0ar din punct de vedere ierar)ic2 memoria 1A . or"anizarea ei e'te ierar)izată şi con#i"uraţională2 le"ăturile dintre elemente #iind de ordin lo"ic2 are prin e8celenţă un caracter 'emantic. ……. . %lţi #actori 'unt #ie de natură 'u-iectivă 6intere'ul2 "radul de implicare activă72 #ie o-iectivi 6natura materialului2 "radul de or"anizare şi 'i'tematizare2 volumul2 noutatea2 locul ocupat în 'eria de in#ormaţii2 conte8tul etc.$emoria e'te educabilă. elementele 'ale au nivel de activare di#erit2 în #uncţie şi de importanţa şi #recvenţa utilizării lor în activitatea cotidiană.ondiţia principală a dezvoltării mnezice e'te e8erciţiul 'i'tematic şi permanent. . $L0 reţine in#ormaţii c)iar pe toată durata vieţii.reţine in#ormaţia câteva minute a'i"urînd continuitatea acţiunii prezente. C. ."itarea e'te #enomenul complementar memoriei2 #iind la #el de nece'ară pentru activitatea creierului şi pentru viaţa p'i)ică.

e'te componenta -azală2 #iind indi'pen'a-ilă pentru realizarea oricărui proce' p'i)ic2 în timp ce "ândirea e'te Bşe#ulC ierar)ic2 proce'ul central2 mecani'mul de comandă şi control a'upra celorlalte proce'e p'i)ice cărora le imprimă raţionalitate. -7 După raportarea la dimensiunea temporală a e8i'tenţei2 am-ele proce'e au un caracter multi#azic4 . 11 . totodată are şi o dimen'iune pro'pectivă.Gândirea #olo'eşte in#ormaţii de'pre trecut2 pentru a e8plica prezentul2 inte"rează in#ormaţia de'pre trecut şi prezent pentru a prevedea 'tarea în viitor.$emoria re#lectă trecutul dar e'te implicată în prezent2 participînd prin reactualizare la de'#ăşurarea activităţii curente. . realizează o re#lectare de tip predictiv+ anticipativ do-îndind o #uncţie creatoare.

&ealizînd activităţi p'i)ice2 omul cunoaşte în'uşirile concrete prin intermediul proce'elor 'enzoriale2 iar pe cele a-'tracte prin intermediul "ândirii. .c7 După criteriul conţinutului informaţional reflectat 2 întâlnim atât a'emănări cât şi deo'e-iri între cele două proce'e. . d7 După criteriul operaţional4 12 .7 şi a-'tracte 6relaţii2 le"i2 inacce'i-ile ca atare 'imţurilor7.o diver'itate de #orme4 ima"ini2 cuvinte2 propoziţii2 idei2 trăiri a#ective2 mişcări.a urmare2 putem concluziona că memoria înre"i'trează2 pă'trează şi reactualizează in#ormaţii de'pre în'uşiri concrete şi a-'tracte2 ace'tea #iind re#lectate în plan p'i)ic 'u. Lumea e'te #ormată din o-iecte şi #enomene care po'edă două tipuri #undamentale de în'uşiri4 concrete 6întindere2 volum2 "reutate etc.onţinutul in#ormaţional prelucrat 6re#lectat7 de proce'ele p'i)ice 'e re#eră la natura în'uşirilor lumii. 1ene#iciind de produ'ele tuturor celorlalte proce'e p'i)ice2 memoria înma"azinează şi reactualizează in#ormaţii de'pre toate ace'te tipuri de în'uşiri. Gândirea are un conţinut in#ormaţional 'peci#ic2 re#lectînd doar în'uşirile comune2 e'enţiale2 a-'tracte2 mani#e'tate în natură 'u#orma relaţiilor con'tante dintre o-iecte şi #enomene2 a le"ilor şi principiilor determinative2 cauzale.

. în ace't 'en'2 intervine şi mi<locirea prin lim-a< şi alte 'i'teme de 'emne2 prin modele şi 'c)eme culturale. e8cepţie pare a #ace memoria 'enzorială2 dar ace'ta e'te de #apt un proce' #iziolo"ic de'#ăşurat la nivelul analizatorilor 6şi nu proce' intelectivD7. 1( .%m-ele proce'e îşi realizează prelucrările in#ormaţionale #olo'ind ca BmaterialC in#ormaţii #urnizate de percepţii şi reprezentări 6caracter mi<locit7.. ele nu operează direct a'upra 'timulilor o-iectivi2 ci 'unt multimediate. .a proce'e co"nitive de nivel intelectual2 am-ele con'tau în acţiuni de'#ăşurate în plan mintal 6autonom2 de'prin' de contactul direct cu 'timulul7.

1.. a'ociaţii de conti"uitate 'au 'emantice între elementele materialului+ 'timul precum şi între 'timul şi cunoştinţele de<a e8i'tente. .7 şi in'trumentale 6al"oritmică şi euri'tică7. trieri2 'elecţii2 reor"anizări şi 'i'tematizări ale in#ormaţiei2 ordonări şi re'tructurări continue ale in#ormaţiei2 ierar)izări valorice2 includere în 'i'teme de noi le"ături in#ormaţionale2 în cate"orii 'au unităţi lo"ice2 a#late pe trepte tot mai ridicate de a-'tractizare şi "eneralizare2 decodi#icări2 recon'trucţii2 'intetizări în plan ver-al pentru redarea cât mai adecvată a in#ormaţiei de care avem nevoie.Eperaţiile "ândirii 'unt de două #eluri4 #undamentale 6analiză intelectivă2 'inteză intelectivă etc. ?oate ace'te particularităţi ale operării evidenţiază caracterul activ2 'electiv şi inteli"i-il al memoriei p'i)ice umane. La rândul 'ău2 memoria prezintă4 operaţii şi acţiuni de codare în cadrul proce'ului întipăririi in#ormaţiilor.

Faloarea lor co"nitivă e'te cu atât mai mare cu cât 'unt mai a-'tracte şi mai "enerale. %'t#el2 deşi întâlnim Boperatori lo"iciC şi la nivelul memoriei şi la nivelul "ândirii2 doar în cazul "ândirii aceştia 'unt 'u-ordonaţi criteriilor raţionale de #al' şi adevăr şi 'unt orientaţi 'pre realizarea 'altului cunoaşterii de la accidental la e'enţial2 de la con'tatare la interpretare şi e8plicare le"ic+cauzală. e7 După criteriul produselor operării2 "ândirea produce conceptele 6unităţile in#ormaţionale de -ază72 <udecăţile şi raţionamentele2 dar şi înţele"eri şi rezolvări de pro-leme.omparînd demer'urile operaţionale ale "ândirii cu cele ale memoriei2 con'tatăm 'imilitudini ale operării la am-ele proce'e4 toate tran'#ormările pot #i redu'e la două tipuri de prelucrări operaţionale4 analitice şi 'intetice. Eperaţiile 'unt pilotate în 'copuri şi cu intenţii di#erite. 5n'ă2 deşi 'unt #undamentate pe acelaşi 'i'tem operator2 cele două proce'e 'e de'#ăşoară în 'en'uri di#erite4 'en'ul memoriei e'te pă'trarea şi reactualizarea in#ormaţiilor2 în timp ce pentru "ândire 'en'ul #inal e'te o-ţinerea de 'emni#icaţii lo"ice2 de înţele'uri noi în raport cu in#ormaţia 'tocată în memorie. ?oate ace'tea 'unt modele in#ormaţionale interne2 conden'ate de in#ormaţii2 care re#lectă în'uşiri a-'tracte ale lumii şi relaţii le"ice. 1/ ..

Faloarea lor co"nitivă şi practică e'te cu atât mai mare nu în #uncţie de "radul de a-'tractizare şi "eneralizare ci în #uncţie de rapiditatea reactualizării2 de #idelitatea şi completitudinea lor2 şi de "radul de adecvare la cerinţele 'ituaţiei concrete.a şi "ândirea2 memoria 'e dezvoltă inten' în copilărie şi adole'cenţă2 dar2 'pre deo'e-ire de "ândire2 ac)iziţiile 'ale continuă de+a lun"ul între"ii vieţi. Se dezvoltă ma8imal pînă în perioada adole'cenţei2 ultimele 'ale ac)iziţii #undamentale #iind operaţiile #ormale. #7 După criteriul genetic2 memoria precede "ândirea2 omul #iind dotat încă de la naştere cu o memorie #uncţională. Gândirea 'e #ormează propriu+zi' a-ia din 'tadiul al treilea al dezvoltării inteli"enţei2 o dată cu con'tituirea operaţiilor concrete. 1: . Similar2 la nivelul "ândirii di'tin"em tipul intuitiv+concret şi tipul #ormal+a-'tract ……. .Produ'ele memoriei 'unt reprezentate de totalitatea in#ormaţiilor en"ramate şi prelucrate activ2 'electiv şi inteli"i-il care re#lectă realitatea trăită de 'u-iect 6e8perienţa anterioară7 – ima"ini2 concepte2 idei2 cuvinte2 mişcări2 trăiri a#ective2 'copuri2 motive2 atitudini2 convin"eri2 idealuri2 a'piraţii etc. "7 După modalitatea informaţională preferenţială2 deo'e-im mai multe #orme modale ale memoriei printre care şi #ormele ima"i'tic+intuitivă şi ver-al+'im-olică.

)7 După rolul în acti itate2 datorită "ândirii activitatea umană capătă atri-utul raţionalităţii #iind4 orientată către un 'cop conştient şi adaptat la po'i-ilităţile reale ale 'u-iectului şi la 'ituaţia o-iectivă. $emoria con'ervă şi reactualizează 'copul şi planul activităţii2 a-ilităţile e8ecutive şi mecani'mele corectoare2 al"oritmii şi 'trate"iile2 cunoştinţele nece'are în #iecare etapă a activităţii. în 'tructura 1= . Gândirea #ace parte din 'u-'i'temul co"nitiv şi de comunicare al per'onalităţii. modi#icată prompt2 în acord cu cerinţele inerente2 apărute pe parcur' 6#le8i-ilitate7. realizată prin com-inarea <udicioa'ă a acţiunilor şi cunoştinţelor2 coerent şi economic2 accentuînd e'enţialul 6antiredundanţă7. orientată 'pre demer'uri inedite2 euri'tice 6ori"inalitate7. 3u poate #i conceput un ta-lou al per'onalităţii #ără componenta raţională. i7 După rolul la ni elul personalităţii. permanent condu'ă şi corectată din mer' în #uncţie de planul lo"ic ela-orat 6antialeatorie7. orientată 'pre #inalitate con'tructivă 6pra"mati'm şi productivitate7. în 'tructura p'i)olo"ică a aptitudinii matematice intră mo-ilitatea proce'elor "ândirii2 capacitatea de a "eneraliza date şi relaţii2 de a pre'curta şi inver'a raţionamente. 5n "eneral2 tră'ăturile de per'onalitate 6care 'unt mi8te2 'intetice7 includ şi "ândirea. %'t#el2 temperamentul atletic caracterizează un individ 'o-ru în "ândire şi totodată vâ'co'2 adică lent.

Graţie memoriei2 *ul do-ândeşte continuitatea identităţii în timp2 #ără de care #iinţa umană ar trăi într+un permanent prezent şi nu ar di'pune de e8perienţă ela-orată şi nici de procedee de a-ordare şi rezolvare a pro-lemelor. în dezvoltarea *ului2 datorită "ândirii 'e conturează *ul ca #actor raţional.p'i)olo"ică a #actorului G intră #actorul numeric2 precum şi #actorul raţionament. în 'tructura p'i)olo"ică a atitudinii intră noţiuni şi <udecăţi morale. $L0 con'tituie premi'a e'enţială a conştiinţei continuităţii e8i'tenţei noa'tre în timp. 9ără $L02 omul nu ar mai avea atri-utul 'ta-ilităţii per'onalităţii. 1> .a şi "ândirea2 memoria #ace parte din 'u-'i'temul co"nitiv şi de comunicare al per'onalităţii. $emoria reprezintă o condiţie -azală indi'pen'a-ilă pentru e8i'tenţă şi adaptare optimă dar şi o "aranţie a unităţii temporale a per'onalităţii. . 3u ar mai reuni ceea ce e'te al 'ău 6*ul material şi deopotrivă 'ocial şi 'piritual+valoric2 nu şi+ar mai con'titui şi realiza ima"inea de 'ine. 9ără memorie nu ar #i po'i-ilă inteli"enţa 6#actorul memorie72 nu '+ar putea vor-i de învăţare şi modelare culturală şi 'ocială pe -aza căreia 'e #ormează caracterul2 nici de atitudini caracteriale 6'ta-ilitate2 con'tanţă7. convin"erile2 idealurile2 'entimentele şi pa'iunile2 includ în 'tructura lor p'i)olo"ică cunoştinţe2 idei şi <udecăţi de valoare.

!elaţii reciproce. 0emon'trativ pentru de'#ăşurarea "ândirii la nivel inconştient e'te #aptul că în timpul 'omnului au loc rezolvări de pro-leme care îl #rământă pe 'u-iect în 'tarea de ve")e.#ormă 'im-olică 'au e8plicită2 ace'te rezolvări pot apărea în vi'e.memoria e'te or"anizată lo"ic şi 'i'temic2 între elementele 'ale 'ta-ilindu+'e le"ături de 'emni#icaţie2 de a'emănare+contra't2 de 'u-ordonare şi incluziune. D.<7 !aportat la instanţele funcţionale ale SPU 2 am-ele 'e de'#ăşoară atât conştient2 cât şi 'u-conştient şi c)iar inconştient. Su.memoria e'te activă ……. 1@ . 0ar memoriei îi e'te caracteri'tică 'u-terana 'u-conştientului 6rezervorul principal unde 'unt pă'trate şi prelucrate activ cunoştinţele7 în timp ce "ândirea e'te proce' de#initoriu al conştiinţei umane2 con#erindu+i ace'teia claritate2 luciditate2 raţionalitate şi putere anticipativ+predictivă. 0ezvoltarea onto"enetică a "ândirii şi implicarea ei în 'arcinile mnezice duce la apariţia memoriei voluntare şi a memoriei lo"ice. . a7 #$ndirea a'i"ură memoriei cîteva tră'ături e'enţiale4 . .memoria e'te mi<ocită 6'u-linieri2 'c)eme2 împărţirea pe unităţi lo"ice2 e8empli#icarea şi aplicarea in#ormaţiilor2 noţiunilor2 #ormulelor în rezolvarea e#ectivă a unor 'arcini7.

0upă "radul de înţele"ere a celor memorate2 di'tin"em două #orme4 mecanică şi lo"ică – detaliază prin 'elecţia e'enţialuluiD 0upă modalitatea in#ormaţională pre#erenţială 'e di#erenţiază memoria ima"i'tic+intuitivă de memoria ver-al+'im-olică. -7 %emoria e'te condiţia indi'pen'a-ilă a oricărui demer' p'i)ic.a urmare2 productivitatea memoriei voluntare e'te mai mare decât a celei involuntare. $L0 are un caracter prin e8celenţă 'emantic.5n memoria voluntară2 e'te implicată nu doar voinţa ci şi "ândirea 6principiul realităţii7. Proce'ul reactualizării e'te tri-utar "ândirii în #orma 'a numită reproducere2 în care 'e realizează comparaţii lo"ice între modelele alternative şi 'e 'electează modelul optim. . %poi2 avînd caracter multimediat2 memoria voluntară apelează la procedee 'peciale de #acilitare 6procedee mnemote)nice7. ?oate acţiunile şi activităţile "ândirii 6conceptualizarea2 înţele"erea2 rezolvarea de pro-leme2 creaţia7 'unt po'i-ile datorită 2A . itarea 'e realizează după o anumită dinamică2 ritmul 'ău #iind 'u"erat de cur-a lui *--in")au'. 0ar acea'tă cur-ă 'e re#eră la 'ila-e #ără 'en'D !ntroducerea înţele"erii2 a unor 'en'uri şi 'emni#icaţii lo"ice2 #ace ca ritmul uitării 'ă #ie mai lent. Er"anizarea internă a $L0 e'te de tip ierar)izat2 con#i"uraţional2 le"ăturile dintre elemente #iind lo"ice.

. 5nţele"erea 'e -azează pe com-inarea in#ormaţiilor şi a e8perienţei acumulate. .u a<utorul memoriei2 "ândirea 'e or"anizează ca un 'i'tem multi#azic – #olo'eşte in#ormaţii de'pre trecut ……. 5n ace't mod2 conceptele empirice 'e #ormează pe -aza e8perienţei perceptive şi a reprezentărilor.memoriei.onceptualizarea 'e realizează prin apelul la e8perienţa anterioară depozitată în memorie.onceptele nou #ormate 'unt 'tocate în $L0 de unde vor #i activate 'electiv cu prile<ul noilor 'arcini co"nitive. 0acă lip'e'c ace'te in#ormaţii 6cu rol de cod7 din memorie2 înţele"erea nu e'te po'i-ilă. $emoria e'te implicată în toate #azele rezolvării de pro-leme. 5n rezolvarea de pro-leme 'u-iectul activează din $L0 al"oritmii şi 'trate"iile adecvate şi 'electează cunoştinţele care pot contri-ui la de'coperirea 'oluţiei. Er"anizarea conceptelor în <udecăţi şi a <udecăţilor în raţionamente ar #i impo'i-ilă #ără intervenţia 'uportului mnezic 21 . 5n cazul pro-lemelor comple8e2 pă'trarea rezolvării parţiale e'te nece'ară pentru articulări ulterioare. la rândul lor2 conceptele empirice vor #i reactualizate din memorie 'ervind ca material pentru #ormarea conceptelor ştiinţi#ice. .aracterul mi<locit al "ândirii ……. .

22 .nece'ar pă'trării şi articulării componentelor co"nitive până la #ormularea concluziei 6rolul $S07. E mare parte a 'oluţiilor pro-lemelor cu care ne con#runtăm 'unt 'tocate în $L0 pentru a #i ulterior #olo'ite în 'ituaţii a'emănătoare. 0e a'emenea2 'trate"iile euri'tice încununate de 'ucce' 'unt pă'trate în $L0 pentru a #i ulterior #olo'ite ca al"oritmi.

SU#IECTUL II
L.!u0 $i r.0u0 -e-.riei 5n i te-u0 2 i6i! u-an 7S4P4U48
Planul tratării subiectului (barem posibil): %. 0e#iniţia şi caracterizarea "enerală a conceptelor BS.P. .C şi B$emorieC – 2 p. 1. Locul şi rolul memoriei în S.P. . – ( p. Total: 5 puncte Idei principale şi detalii semnificative: A. Definiţia şi caracterizarea generală a conceptelor "S.P.U.# şi "$emorie# a7 Sistemul psi%ic uman 6S.P. .7 e'te un an'am-lu de #enomene2 proce'e şi 'tări de natură ener"etico+in#ormaţională a#late în relaţii ……. ,a 'i'tem2 p'i)icul uman pune în evidenţă un număr mare de elemente di'tincte ……. P'i)icul e'te un 'i'tem dinamic evolutiv2 'emide'c)i'2 'upercomple8 şi pro-a-ili't. *'te 'i'temul cel mai comple8 dintre toate 'i'temele reale din univer'. ,a 'i'tem 'upercomple82 p'i)icul uman po'edă o anumită 'c)emă internă de or"anizare2 de di'punere şi poziţionare a elementelor componente2 de di#erenţiere modală şi relaţionare #uncţională. Latura ierar)ică 'e re#eră la viziunea or"anizării multinivelare a p'i)icului care 'e prezintă ca interacţiune şi unitate 'tructural+#uncţională a ( niveluri inte"rative principale4 inconştient2 'u-conştient2 conştient2 #iecare termen avînd atât 'en' 'u-'tantival cât şi ad<ectival. !nconştientul4 nivel primar2 tre-uinţe înă'cute2 tendinţe2 pul'iuni; inconştientul înă'cut 6Sinele 'au !dul7 şi do-ândit 6Supra *ul 'au Super *"o7; inconştientul colectiv.

2(

-

Su-conştientul4 elemente activate din inconştient2 mecani'me de cenzură2 automati'me2 cunoştinţe şi operaţii latente2 'traturi 'uperioare+intermediare+in#erioare2 rezervor pentru activitatea conştientă. ,onştientul4 nivel calitativ 'uperior de or"anizare şi #uncţionare p'i)ică2 e8clu'iv umană2 di'ocierea veri"ilor activităţii 6motiv+mi<loc+'cop72 #ormularea anticipată a 'copului2 acţiunea în cunoştinţă de cauză2 evaluarea reali'tă a raportului dintre dorinţe şi po'i-ilităţi2 cunoaşterea intenţionată şi deli-erată2 cercetarea le"ăturilor cauzale. 0e#iniţie2 #uncţiile co"nitivă2 proiectivă2 de anticipare şi plani#icare2 de re"lare. 9orme – conştiinţa de lume şi conştiinţa de 'ine2 am-ele nece'are în #ormarea şi a#irmarea *ului. Er"anizarea p'i)ocomportamentală e'te comple8ă şi etero"enă. 0upă criteriul conţinutului re#lectoriu propriu2 'e di'tin" proce'ele co"nitive 6'enzoriale şi intelective7 şi proce'ele ener"etice re"latorii 6motivaţie2 a#ectivitate2 voinţă7.

-

-

-7 $emoria … &evezi 'u-iectul anteriorD B. &ocul şi rolul memoriei în SPU. $emoria e'te #undamentul vieţii p'i)ice. *a a'i"ură #i8area2 pă'trarea şi reactualizarea conţinuturilor proce'elor p'i)ice 6co"nitive2 a#ective2 motivaţionale7 do-ândite în cur'ul vieţii individuale2 precum şi a acţiunilor şi procedeelor de a-ordare şi rezolvare a 'arcinilor. 9ără memorie am trăi doar prezentul2 am #i permanent puşi în #aţa unor 'ituaţii noi. $emoria e'te Bpiatra un")iulară a vieţii p'i)iceC. ?oate demer'urile p'i)o+comportamentale2 de la #ormarea 'enzaţiilor şi a percepţiilor până la conştiinţă şi activitate creativă -ene#iciază de aportul e8perienţei anterioare. ,on'i'tenţa2 'ta-ilitatea2 identitatea şi continuitatea în timp a SP p'i)icul ar #i un 'i'tem e#emer. $emoria are un caracter multi#azic2 re#lectînd trecutul pentru a realiza o implicare a in#ormaţiilor reactualizate în acţiunea prezentă dar2 prin dimen'iunea ei pro'pectivă2 înre"i'trează2 pă'trează şi reactualizează proiectele şi planurile acţiunilor ce urmează 'ă #ie realizate în viitor. &a ni elul senzaţiilor2 memoria e'te implicată în mecani'mele de producere a ace'tora4 receptorii nu reacţionează la orice #el de 'timul2 ci doar la aceia pe care îi Brecuno'cC ca 'peci#ici2 pe -aza unei memorii "enetice; în blocul intermediar 'e realizează prelucrarea impul'urilor nervoa'e2 'elecţia lor2 #iltrarea prin comparare pe -aza unor criterii de 2. 'unt realizate prin intermediul proprietăţii mnezice a creierului. 0acă creierul nu ar po'eda acea'tă capacitate2

importanţă şi 'emni#icaţie2 acea'ta pre'upunînd e8i'tenţa unor operatori 'tocaţi în memorie; în blocul central 'e realizează operaţiile de decodare a impul'urilor nervoa'e tot pe -aza unor operatori 'tocaţi în memoria neuronilor; conştientizarea 'enzaţiilor 'e #ace pe -aza operatorilor lo"ici care realizează 6evident2 nu la întâmplare2 ci în -aza unui pro"ram pă'trat în memorie72 operaţii de analiză+evaluare2 di'cernere+delimitare. &egea contrastului simultan pre'upune comparaţii între 'timulii contrari2 comparaţii care nu '+ar putea realiza dacă 'timulii nu ar #i 'tocaţi temporar în memoria 'enzorială. ,u atât mai nece'ară e'te memoria 'enzorială pentru realizarea contra'tului 'ucce'iv. &egea semnificaţiei pre'upune in#luenţa 'tărilor motivaţionale şi a 'copului activităţii a'upra #ormării 'enzaţiilor2 pe -aza pă'trării şi a activării din memorie a 'copului şi a 'tării de nece'itate. &egile socioculturale nu ar #i po'i-ile dacă omul nu ar con'erva şi reactualiza din memorie in#ormaţiile 'peci#ice pro#e'iei pe care o e8ercită. &a nivelul modalităţilor sen oriale2 auzul a-'olut pre'upune capacitatea de a identi#ica şi reproduce înălţimea 'unetelor2 auzul melodic e'te capacitatea de a recunoaşte şi a reproduce o 'tructură muzicală mono#onă2 auzul armonic e'te capacitatea de a recunoaşte şi a reproduce raporturile dintre 'unete. &a ni elul percepţiei2 rolul memoriei e'te comple8. 5n primul rând2 memoria 'enzorială #ace po'i-ilă identi#icarea o-iectelor. %cea'ta deoarece memoria 'enzorială pă'trează urmele 'ecvenţelor anterioare ale 'timulului până la 'o'irea 'ecvenţelor următoare cu care 'e articulează într+o ima"ine unitară. ?oate #azele proce'ului perceptiv -ene#iciază de aportul memoriei. 'n fa a de orientare 'unt activate din $L0 operaţiile e8ploratorii care au rolul de a circum'crie 'timulul şi de a+l delimita de re'tul o-iectelor. 'n detecţie2 di'tincţia z"omot+'emnal 'e #ace pe -aza operaţiilor de calcul care di'cern între 'emnalul cu 'emni#icaţie şi cele #ără 'emni#icaţie. %ce'te operaţii care alcătuie'c un pro"ram de lucru 'unt activate din memorie2 iar 'emni#icaţia 'timulului e'te con#erită prin comparaţia 'emnalelor cu in#ormaţiile din memorie. 'n discriminare2 'unt 'tocate în memoria 'enzorială in#ormaţiile care deo'e-e'c 'timulul de ceilalţi2 care îl preced 'au îl 'ucced. Identificarea categorială şi individuală 'e #ace prin compararea în'uşirilor 'timulului2 produ'e în #azele anterioare şi reţinute în memoria 'enzorială2 cu modelul perceptiv 'tocat în $L0.

2/

a urmare2 'punem de'pre reprezentare că e'te o ima"ine 'ecundară. &egea integralităţii nu 'e poate concepe #ără e8i'tenţa memoriei2 deoarece recunoaşterea o-iectului inte"ral2 dar căruia îi lip'e'c părţi 'au i '+au adău"at altele2 'e #ace prin comparare cu modelul perceptiv al o-iectului2 'tocat în $L0 şi activat 'u. 0upă ce pără'eşte 'cena conştiinţei ima"inea o-iectului perceput trece în 'tare latentă şi 'e întipăreşte în $L0. %colo2 in#ormaţia reţinută va #i 'upu'ă unor operaţii 'peci#ice de analiză2 comparare2 'elecţie şi com-inare2 o-ţinîndu+'e în #inal o ima"ine mintală nouă2 de ran" 'uperior pe care o numim reprezentare. *8perienţa anterioară a contactului cu o-iecte diver'e contri-uie la #ormarea con'tantelor perceptive ale #ormei2 mărimii2 culorilor2 copilul e8tră"ând invariantul din mulţimea de o-iecte 'imilare percepute apoi con'ervîndu+l2 urmînd 'ă îl reactualizeze la întâlnirea cu un alt o-iect care #ace parte din aceeaşi cla'ă. &egea constantei 'e -azează pe implicarea în activitatea perceptivă a 'c)emei o-iectului permanent care 'e #ormează după vâr'ta de ( ani şi care2 evident2 pre'upune 'tocarea ima"inii în memorie a'i"urîndu+i caracteri'tica de BpermanentC.Interpretarea pre'upune activarea din $L0 a in#ormaţiilor de'pre nece'ităţile 'u-iectului şi de'pre 'copurile curente 'au viitoare ale activităţii. &egea semnificaţiei 'e -azează pe reactualizarea utilităţii şi a valorii o-iectului perceput2 memoria punînd la di'poziţie in#ormaţii de'pre motivele şi 'copurile activităţii curente. 2: . 'n observaţie2 'e reactualizează din memorie şi 'erve'c ca repere permanente pentru comparaţie4 'copul2 planul şi cunoştinţele nece'are. . &egea selectivităţii pre'upune activarea din memorie a motivelor şi 'copurilor activităţii. !eprezentarea e'te indi'olu-il le"ată de mecani'mele mnezice. . ?oate mecani'mele care produc ilu iile perceptive con'tau în activarea unor 'c)eme operaţionale şi in#ormaţii din $L0 6'tări p'i)o#iziolo"ice interne2 'tereotipii #uncţionale7 'au din $S0 6'timulii care acţionează concomitent cu o-iectul central7.acţiunea 'timulilor. 9ără o percepere anterioară a o-iectului şi o 'tocare a ima"inii lui în memorie2 el nu ar mai putea #i recuno'cut ca atare ci i '+ar atri-ui o altă identitate. 0ar memoria contri-uie nu doar la proce'ul #ormării reprezentărilor ci şi la pă'trarea şi reactualizarea lor în acord cu nece'ităţile activităţii. 'n perceperea formelor comple(e 2 toate tipurile de percepte ale 'paţiului 6#ormă2 mărime2 volum2 di'tanţe7 reclamă participarea e8perienţei co"nitive anterioare2 de o-icei a celei vizuale şi tactilo+c)ine'tezice.alitatea reprezentării depinde de durata pă'trării ei în $L04 cu cât durata e mai mare2 cu atât claritatea şi completitudinea reprezentării reactualizate 'unt mai 'la-e2 iar proce'ul de reactualizare e'te mai di#icil. Perceperea mişcării 'e realizează pe -aza memoriei de lucru2 prin compararea poziţiei curente a o-iectului cu poziţia anterioară actualizată din memorie.

0acă lip'e'c ace'te in#ormaţii 6cu rol de cod7 din memorie2 înţele"erea nu e'te po'i-ilă. 5n cazul pro-lemelor comple8e2 pă'trarea rezolvării parţiale e'te nece'ară pentru articularea ulterioară a ei cu alte rezolvări parţiale.aracterul mi<locit al "ândirii. 5n ace't mod2 conceptele empirice 'e #ormează pe -aza e8perienţei perceptive şi a reprezentărilor. Pentru com-inatorica ima"inativă2 memoria e'te 'ur'a de in#ormaţii2 BrezervorulC ei. %'t#el reprezentarea <oacă un rol co"nitiv şi unul re"lator în activitatea mintală. 2= . )onceptuali area 'e realizează prin apelul la e8perienţa anterioară depozitată în memorie. &ezervorul mnezic o#eră ima"inaţiei in#ormaţii + reprezentările. *rgani area conceptelor în <udecăţi şi a <udecăţilor în raţionamente ar #i impo'i-ilă #ără intervenţia 'uportului mnezic nece'ar articulării componentelor co"nitive până la #ormularea concluziei 6rolul $S07.%ctivi'mul memoriei imprimă 'paţiului mintal reprezentaţional un caracter dinamic producîndu+'e permanent modi#icări de poziţii şi de 'emni#icaţii in'trumentale ale ima"inilor componente4 unele 'cad în inten'itate şi claritate2 altele 'pore'c. 5n re olvarea de probleme 'u-iectul activează din $L0 al"oritmii şi 'trate"iile şi 'electează cunoştinţele care pot contri-ui la de'coperirea 'oluţiei. Pă'trând reprezentările în $L02 memoria le pune la di'poziţia altor proce'e co"nitive importante4 "ândirea şi ima"inaţia. Fi'ele 'unt com-inaţii de ima"ini reactualizate din e8perienţa anterioară. . 'nţelegerea 'e -azează pe com-inarea in#ormaţiilor şi a e8perienţei acumulate 6G >17.u a<utorul memoriei2 "ândirea 'e or"anizează ca un sistem multifa ic – #olo'eşte in#ormaţii de'pre trecut …… . ?oate celelalte #orme pre'upun utilizarea in#ormaţiilor din $L0 în proce'ul ima"inaţiei. E mare parte a 'oluţiilor pro-lemelor cu care ne con#runtăm 'unt 'tocate în $L0 pentru a #i ulterior #olo'ite în 'ituaţii a'emănătoare.onceptele nou #ormate 'unt 'tocate în $L0 de unde vor #i activate 'electiv cu prile<ul noilor 'arcini co"nitive. $emoria reproduce reprezentări care în'oţe'c raţionamentul matematic 'au #izic2 ace'tea #iind nece'are atât pentru decodi#icarea #ormulărilor ver-ale cât şi pentru "ă'irea 'oluţiei corecte. (maginaţia 'electează şi com-ină în ima"ini noi elemente din e8perienţa anterioară. 0e a'emenea2 'trate"iile euri'tice încununate de 'ucce' 'unt pă'trate în $L0 pentru a #i ulterior #olo'ite ca al"oritmi. la rândul lor2 conceptele empirice vor #i reactualizate din memorie 'ervind ca material pentru #ormarea conceptelor ştiinţi#ice. 'ândirea2 proce' central în SP 2 -ene#iciază de aportul memoriei în toate activităţile în care e'te implicată4 atât în conceptualizare2 cât şi în înţele"ere şi rezolvarea de pro-leme. $emoria e'te implicată în toate #azele rezolvării de pro-leme. .

9uncţia mnezică e'te o condiţie -azală indi'pen'a-ilă a e8i'tenţei şi adaptării optime2 a unităţii temporale a per'onalităţii. *ul şi+ar pierde continuitatea identităţii în timp dacă nu ar di'pune de memorie.a. E parte a 'tructurilor a#ective e'te înă'cută2 -ene#iciind de memoria mecani'melor ereditare. 5n ace't 'en'2 în 'tructura p'i)olo"ică a #actorului G din con'tituţia inteli"enţei2 intră şi #actorul memorie2 care 'e re#eră la rapiditatea memorării2 trănicia pă'trării şi #idelitatea reproducerii. )oinţa -ene#iciază de aportul memoriei deoarece e'te un proce' mediat ver-al 6din memorie 'unt reactualizate #ormulele ver-ale Btre-uieC2 Be nece'arC7 şi e'te un produ' devenit2 #ormat în onto"eneză prin învăţare2 'u.m. 9ără dimen'iunea memorativă ……. 0ezvoltarea #ormelor noi în onto"eneză e'te urmată de depozitarea lor în $L0.d. ?oate motivele2 intere'ele2 idealurile 'unt pă'trate 6activ în $L02 #iind po'i-ile re'tructurări2 con'telaţii inedite de motive şi ierar)izări noi7 şi reactualizate din memorie în acord cu 'ituaţia2 permiţînd motivaţiei 'ă+şi realizeze rolul ener"etic+re"lator în activitatea umană. 0e alt#el2 oricare dintre parametrii memoriei pot #i con'ideraţi2 dacă 'e prezintă la nivel înalt2 aptitudini 'imple precum şi aptitudini "enerale2 #iind utile în orice activităţi. 5n #aza e8ecuţiei2 acţiunea voluntară 'e de'#ăşoară prin raportarea la planul activat din memorie2 la 'cop ş.- $oti aţia -ene#iciază de memorie care con'ervă2 încă de la naştere2 tre-uinţele primare2 tendinţele şi pul'iunile. !mplicarea memoriei e'te evidentă în orice acţiune voluntară deoarece acea'ta pre'upune conştiinţa 6deci pă'trarea şi reactualizarea permanentă2 pe toată durata acţiunii7 motivului2 'copului2 mi<loacelor2 e#ectelor etc. +nsuşirile personalităţii nu ar #i po'i-ile #ără memorie4 'ta-ilitatea2 "eneralitatea pre'upun reactualizarea aceluiaşi tip de ră'pun' de+a lun"ul timpului c)iar dacă 'ituaţiile şi activităţile 'e modi#ică. Afecti itatea 'e a#lă în acelaşi raport cu memoria2 ca şi motivaţia. 0ar #ormele proce'elor a#ective 'e deo'e-e'c între ele după durată4 'pre deo'e-ire de 'entimente şi pa'iuni2 precum şi de di'poziţii2 care pot dura toată viaţa2 intrînd în con'tituţia pro#ilului a#ectiv al per'onalităţii2 proce'ele primare şi emoţiile 'ituaţionale curente şi cele o-iectuale2 'unt e#emere2 durînd atâta vreme cât durează contactul direct cu 'timulul declanşator. 9ără o -ună memorie nu poate #i vor-a de'pre aptitudini.in#luenţa mediului 'ocial. %'imilarea2 componentă a proce'ului - - - - - 2> . %poi2 inconştientul do-ândit2 care 'e 'tructurează în prima copilărie2 include elementele conştiinţei morale care2 prin interiorizarea normelor şi re"ulilor 'ociale vor naşte motive2 convin"eri cu înalt conţinut moral iar ace'tea vor #i actualizate în variate împre<urări de con#lict dintre Sine şi Supra *u2 între individ şi 'emenii 'ăi.

%titudinile caracteriale 'unt invariante2 pă'trîndu+şi 'peci#icul în ciuda modi#icării 'ituaţiilor de viaţă2 prin acea'ta deo'e-indu+'e de opiniile pa'a"ere. $odelele2 normele şi valorile "rupului de re#erinţă 'unt 'tocate în $L0 ca orice altă in#ormaţie 'au deprindere. . 0. 9ără memorie nu ar #i po'i-ilă acea'tă con'tanţă. 0e#iniţie ……. SU#IECTUL III I-a9inaţie $i -. 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a ima"inaţiei – 1 p. Definirea şi caracterizarea generală a imaginaţiei.de adaptare2 reprezintă inte"rarea noilor in#ormaţii în 'i'temul celor vec)i2 de<a e8i'tente2 'tocate în $L0. $otivaţia reprezintă componenta p'i)ică prin care 6de#iniţie7 …… 2@ . .. !ma"inaţia e'te un proce' intelectiv. 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a motivaţiei – 1 p. &elaţii reciproce – 2 p.-2arati3" $i re0aţii4 Planul tratării subiectului (barem posibil): . Total: 5 puncte Idei principale şi detalii semnificative: A.omparaţie – 1 p.ti3aţie / ana0i1" !. B. Caracterul pre'upune o modalitate con'tantă2 relativ 'ta-ilă de orientare şi raportare valorică. 9ormele ima"inaţiei 'unt variate …… 6cla'i#icare2 identi#icare 5n #ormele voluntare2 'tructurate … … 6enumerare procedee7.omponentele intelectului – memorativă2 ima"inativă2 lo"ico+raţională – 'e articulează într+un 'i'tem #uncţional unitar2 cu rol central în cunoaşterea realităţii şi în re"larea activităţii. Definirea şi caracterizarea generală a moti aţiei. 9. *. !ma"inaţia <oacă un rol e'enţial în activitatea umană …… 9ără aportul ima"inaţiei2 e8i'tenţa umană ar deveni …….

*#icienţa comportamentului depinde aşadar de inten'itatea impul'ului motivaţional. - - - - - - . La ori"inea comportamentului nu 'e a#lă un 'in"ur motiv ci un an'am-lu de #actori conştienţi şi inconştienţi2 #iziolo"ici2 intelectuali2 a#ectivi2 'ociali care 'unt într+o interacţiune permanentă. &olul "eneral re"lator al 'u-'i'temului motivaţional din 'tructura per'onalităţii 'e realizează prin ( #uncţii principale 6enumerare7 ……. Comparaţie. a.- %ctivitatea umană 'e de'#ăşoară în 'trân'ă le"ătură şi propul'ată de 'tările de nece'itate – tre-uinţe2 intere'e2 a'piraţii2 idealuri. 0e aceea 'punem că acţiunile umane 'unt plurimotivate. Structura 'i'temului motivaţional cuprinde tre-uinţe2 intere'e2 convin"eri2 a'piraţii2 idealuri etc. C. $otivaţia prezintă o varietate de #orme4 intrin'ecă+e8trin'ecă2 a#ectivă+co"nitivă2 pozitivă+ ne"ativă. (A . nele dintre ace'tea 'unt înă'cute 6tre-uinţele -iolo"ice72 altele 'unt do-ândite în onto"eneză 6tre-uinţele e'tetice2 convin"erile2 a'piraţiile2 idealul7. După statutul în SPU. $otivaţia are un rol re"lator – 'ta-ilizator2 optimizator 'au evolutiv – în 'i'temul de per'onalitate. &e"larea optimă a comportamentului reclamă nu doar 'impla prezenţă a unui motiv ci şi un anumit nivel de activare 6inten'itate7 a lui.omponentele 'i'temului motivaţional nu acţionează 'eparat2 rupte unele de altele2 ci în interdependenţă 'i'temică2 #iind corelate şi ierar)izate şi #ormînd con'telaţii de motive 'peci#ice #iecărei per'oane în parte.

Pe mă'ura dezvoltării co"nitive2 ima"inaţia 'e inte"rează activităţilor 'ociale. 9ace po'i-ilă cunoaşterea viitorului2 a po'i-ilului.onţinutul in#ormaţional e'te #urnizat de memorie care îi pune la di'poziţie reprezentările şi cunoştinţele pe care ima"inaţia le prelucrează în manieră ori"inală2 prin intermediul mai multor procedee. Goacă un rol e'enţial în activitatea umană #iind componenta centrală a creativităţii. $otivaţia are e#icienţă re"latorie pentru activitate dacă impul'ul motivaţional are o inten'itate optimă. $otivaţia 'electează2 activează2 declanşează şi orientează acţiunile2 'u'ţinînd activitatea pe toată de'#ăşurarea ace'teia până la atin"erea 'copului. După rolul în acti itate. 3u deţine #uncţii co"nitive 'peci#ice dar e'te 'uport ener"etic şi de orientare al oricărei activităţi. 0ar ima"inaţia are şi un rol motivaţional4 cine nu vi'ează2 'e 'cu#undă în apatie. .7. c. Imaginaţia2 #iind componentă a intelectului2 are un rol central în cunoaşterea realităţii şi în re"larea activităţii. %m-ele au rol re"lator pentru de'#ăşurarea activităţii2 ima"inaţia deţinînd în'ă şi un rol co"nitiv 'peci#ic2 prin operarea a'upra po'i-ilului şi pre#i"urarea viitorului. %tât ima"inaţia cât şi motivaţia 'unt 'u-'i'teme #ormate dintr+o diver'itate de #orme şi 'tructuri 6ima"inaţia cuprinde vi'ul oniric dar şi reveria 'au vi'ul de per'pectivă2 iar motivaţia cuprinde pul'iuni2 tendinţe2 tre-uinţe2 intere'e etc. %otivaţia e'te componentă a 'u-'i'temului ener"etic re"lator. .a urmare2 ima"inaţia permite con'truirea 'copului activităţii2 ela-orarea planului şi anticiparea piedicilor care pot apărea în calea activităţii precum şi pre#i"urarea eventualelor 'oluţii. 0ar dacă #ormele ima"inaţiei 'unt e8clu'iv do-ândite în onto"eneză2 motivaţia cuprinde şi #orme înă'cute. d. Din punct de edere structural.Imaginaţia e'te proce' p'i)ic intelectiv2 avînd conţinut re#lectoriu propriu2 dimen'iune operatorie şi produ'e 'peci#ice. -.om-inatorica ima"inativă e'te comple8ă2 în continuă "enerare şi conţine demer'uri analitice şi 'intetice 6de'compuneri şi recompuneri mintale2 a'ocieri şi recon'trucţii etc. Produ'ul e'te reprezentat de ima"ini şi proiecte noi. După criteriul genetic. #uncţia e'enţială e'te re"larea iar #inalitatea e'te adaptativă.#orma unor variate 'tructuri – tre-uinţe2 a'piraţii2 intere'e2 idealuri etc. &e#lectă şi 'emnalizează 'tările de nece'itate 'u. %otivaţia #ace parte din 'u-'i'temul proce'elor ener"etice re"latorii. ima"inaţia e'te (1 . . 5n SP proce'ul predilect al creativităţii.7.

9ormele voluntare2 'tructurate ale ima"inaţiei 'unt condu'e la nivel conştient dar #olo'e'c in#ormaţii din rezervorul 'u-conştientului şi totodată 'unt alimentate2 întreţinute şi dinamizate de ener"ia inconştientului 6dorinţe2 a'piraţii7. 0ar motivaţia2 având componente înă'cute2 precede din punct de vedere "enetic ima"inaţia2 care apare şi 'e dezvoltă a-ia după con'olidarea celorlalte proce'e co"nitive 6reprezentări2 memorie2 lim-a<7. $otivaţia are componente inconştiente 6tendinţe2 pul'iuni2 motive inconştiente2 aşa cum a demon'trat 9reud7 şi conştiente 6intere'e2 convin"eri2 idealuri7. Prin raportarea la instanţele psi%ice. Fi'ele apar prin raportarea per'oanei la dorinţele şi aşteptările re'imţite în 'tarea de ve")e2 în 'pecial atunci când ace'tea 'unt ne'ati'#ăcute. &everia e'te propul'ată de nevoi2 de dorinţe şi aşteptări. D.7. e.%m-ele apar şi 'e dezvoltă pe -aza unui potenţial "enetic de tip uman2 prin implicarea în variate activităţi2 prin interacţiunea cu 'emenii2 prin 'ocializare şi enculturaţie. !elaţii reciproce. (2 . *le "enerează le"ături şi re'tructurări noi prin utilizarea unor criterii 'u-iective2 intime 6#uncţionînd după Bprincipiul plăceriiC7 care 'e deo'e-e'c de cele lo"ico+raţionale ale "ândirii 6#uncţionează după Bprincipiul realităţiiC7. ?oate proce'ele p'i)ice -ene#iciază de aportul motivaţiei+ care …… 6#uncţiile7. 5n creaţie2 ima"inaţia creatoare e'te 'u'ţinută pe toată durata activităţii de variate tre-uinţe şi a'piraţii2 de ideal2 de motivaţia e8trin'ecă 6premii2 recompen'e materiale 'au 'ociale2 'tatut înalt7 şi intrin'ecă 6motive e'tetice2 tre-uinţe de concordanţă2 dra"o'tea pentru domeniul în care lucrează72 de motivaţia a#ectivă 6nevoia de apro-are2 de a #i acceptat de pu-lic 'au teama de a nu #i re<ectat şi criticat7 'au co"nitivă 6tre-uinţe de cunoaştere2 nevoia de adevăr7. $otivele şi trăirile a#ective întreţin o receptivitate cre'cută pentru anumite elemente ale realului2 di#erite de la per'oană la per'oană 6un elev pa'ionat de p'i)olo"ie îşi va ima"ina o pove'te punînd accent pe trăirile per'ona<elor2 pe relaţia dintre ele2 în timp ce un elev pa'ionat de c)imie va introduce în pove'tire trimiteri la #a-uloa'e proprietăţi c)imice 'au alc)imice2 'e va re#eri eventual la par#umuri şi arome eterice etc. &everia e'te un proce' condu' parţial conştient dar e'te permanent BalimentatC de inconştient. %m-ele au componente care 'e de'#ăşoară la nivelul tuturor in'tanţelor p'i)ice. Fi'ul oniric e8primă dinamica inconştientului dar #olo'eşte cunoştinţe şi e8perienţe acumulate în 'u-conştient2 #iind urmărit uneori în mod conştient de per'oana care vi'ează.

La rândul 'ău2 vi'ul poate ocaziona rezolvări de pro-leme şi demer'uri creative care 'u'ţin înaintarea pe drumul 'pre ideal. !dealul reprezintă o e8pre'ie a motivelor de dezvoltare 6antientropice7. %'piraţiile şi idealurile nu pot #i concepute #ără aportul ima"inaţiei2 deoarece acea'ta realizează depla'area mintală în domeniul po'i-ilului2 pre#i"urînd viitorul. %cţiunea practică e'te înlocuită cu cea #ictivă. /7 -everia2 în acord cu idealul2 'timulează creativitatea şi întreţine intere'ul pentru activităţile #avora-ile apropierii de ideal. 17 Idealul e'te motivul central al e8i'tenţei2 e'te opţiunea valorică per'onală şi Bpro"ramulC "eneral al #inalităţii vieţii.- Imaginaţia intervine în or"anizarea şi dinamica motivaţiei. 0atorită idealului2 e8i'tenţa umană capătă 'en' şi 'emni#icaţie2 do-ândind totodată un model de viaţă2 o B'tea călăuzitoareC care reprezintă o #orţă 'pirituală pentru individ. !ntere'ul include şi preocupări co"nitive şi 'e -azează pe participarea ima"inaţiei care îl provoacă şi întreţine de+a lun"ul activităţilor.isul din timpul somnului poate #i "enerat şi de anumite 'ituaţii în care per'oana 'e raportează la idealul 'ău. (7 0atorită idealului2 ima"inaţia capătă dimen'iuni a8iolo"ice2 inte"rându+'e valorilor per'onale2 re'pectîndu+le şi 'pri<inindu+le2 e8primînd a't#el ori"inalitatea şi unicitatea per'oanei. E-ţinerea unui nivel optim al motivaţiei 'e #ace şi prin apelul la ima"inaţie.7 . E corelaţie comple8ă e8i'tă între ideal şi #ormele ima"inaţiei. 27 La nivelul conduitei mintale ima"inative2 idealul orientează toate #ormele ima"inaţiei2 le activează şi le potenţează ener"etic. 0ar reveria prelun"ită poate avea e#ecte ne"ative2 ducînd la amânarea 'au -locarea activităţii prin con'umarea ten'iunii im-oldului motivaţional în plan ima"inar 6ceea ce duce la 'u-motivare7. Prin valoarea 'a proiectivă2 centrată pe devenirea ulterioară a propriei per'onalităţi2 idealul acţionează ca re"lator intern al liniei "enerale de viaţă şi de conduită. . 0e pildă2 când inten'itatea motivaţiei e'te co-orâtă2 ima"inarea di#icultăţilor 'arcinii 'au a recompen'elor 6ori pedep'elor7 ulterioare poate avea ca e#ect o creştere a inten'ităţii motivaţiei. %propierea 'au depărtarea de ideal pot #i re'imţite uneori ca #iind dramatice2 ten'iunile şi de'cărcările a#ective #avorizînd apariţia vi'elor. ?oate dimen'iunile proiective ale motivaţiei 'e #ormează prin apelul la ima"inaţie. 6%'t#el2 cei care vi'ează cu oc)ii de'c)işi că vor deveni 'tudenţi2 uită uneori că mi<locul principal de atin"ere a ace'tui ideal e'te munca de învăţareD7 - - - (( .

:7 Imaginaţia reproductivă şi mai ales cea creatoare 'unt 'trân' le"ate de ideal2 #iind puternic 'pri<inite şi orientate de #orţa motivaţională a idealului.isul de perspectivă nu 'e ela-orează la întâmplare2 ci în acord cu #inalitatea con#erită de ideal 6#uncţia de orientare+direcţionare7.ndire $i a:e!ti3itate4 Planul tratării subiectului (barem posibil): %. &elaţii reciproce – 12/ p. 0. 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a a#ectivităţii – A2=/ p.omparaţie – 12/ p. *l îndeplineşte a't#el un du-lu rol pentru activităţile care concură la apropierea de ideal4 co"nitiv şi re"lator. La rândul 'ău2 "enerînd ima"ini şi com-inaţii ima"i'tice care re#lectă po'i-ilul2 ima"inaţia creatoare 'pri<ină apropierea de ideal. Pe de altă parte2 vi'ul de per'pectivă contri-uie la îndeplinirea idealului prin proiectarea mintală a drumului către 'copul #inal. .o"niţia şi a#ectivitatea – componente #undamentale ale SP – A2/ p.. 1. Prin com-inarea 'a cu "ândirea2 cu #actorul raţional2 ea con#eră produ'ului creator2 şi implicit idealului2 valoare şi utilitate 'ocială. . SU#IECTUL I* G. 0e a'emenea2 con#eră ace'tei traiectorii reali'm şi pra"mati'm2 prin luarea în con'iderare a raportului dintre re'ur'ele per'onale şi condiţiile o-iective. Total: 5 puncte Idei principale şi detalii semnificative: (. . . *. 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a "ândirii – A2=/ p. *tapele drumului2 conţinutul şi 'ucce'iunea lor2 'unt con'truite şi 'electate în #uncţie de idealul propu'. =7 .

0e a'emenea2 nu 'e poate concepe un ta-lou al per'onalităţii armonioa'e2 mature şi ec)ili-rate #ără o dezvoltare 'uperioară şi corelativă a "ândirii şi a#ectivităţii. Definirea şi caracterizarea generală a afecti ităţii.a 'tructură 'u-iectivă internă2 'i'temul p'i)ic uman e'te un an'am-lu …… natură ener"etico+in#ormaţională a#late în relaţii de interacţiune ……. 0e#iniţia a#ectivităţii …….A. Prin îm-inarea celor două tipuri de mecani'me p'i)ice 'e de'#ăşoară optim orice activitate umană.7.P. Definirea şi caracterizarea generală a gândirii. *'te componenta #undamentală a intelectului2 articulîndu+'e împreună cu lim-a<ul2 memoria şi ima"inaţia într+un 'i'tem #uncţional unitar ……. &ealitatea p'i)ică umană e de aşa natură că nici una din ace'te componente nu poate #i eliminată #ără a+i provoca o mutilare "ravă. . B. Gândirea #ace parte din cla'a proce'elor p'i)ice de cunoaştere2 lo"ico+raţionale. $odelul ideal pre'upune complementaritatea lor2 o dezvoltare înaltă şi concordantă a am-elor componente. componente fundamentale ale SPU. Cogniţia şi afecti itatea . (/ . &evezi 'u-iectul 1D C. . . !'toria p'i)olo"iei #ace permanente trimiteri la relaţia raţiune+emoţie2 e8a"erînd #ie rolul raţiunii2 #ie pe cel al emoţiei.%#ectivitatea 'e în'crie în 'u-'i'temul proce'elor ener"etice re"latorii2 alături de motivaţie şi voinţă.o"niţia şi a#ectivitatea 'unt componente #undamentale ale p'i)icului uman. Er"anizarea p'i)ocomportamentală e'te comple8ă şi etero"enă2 "ândirea şi a#ectivitatea #iind ilu'trative în ace't 'en' 6'unt dimen'iuni complementare ale S.

- - D. 9uncţia a#ectivităţii e'te adaptativă2 având roluri de ener"izare+potenţare şi de 'electare+ orientare a activităţii. d7 După criteriul produselor specifice2 cele două proce'e p'i)ice 'e di#erenţiază a't#el4 produ'ele "ândirii 'unt reprezentate de modele in#ormaţionale ale lumii2 de conden'ate 'emantice cu "rad varia-il de "eneralitate şi e'enţialitate 6conceptele72 de relaţionarea ace'tora în <udecăţi şi raţionamente care a'i"ură înţele"erea şi rezolvarea pro-lemelor2 în timp ce produ'ele a#ectivităţii 'unt vi-raţii ener"etice2 trăiri 'u-iective 'peci#ice şi e8pre'iile lor emoţionale2 p'i)o+#iziolo"ice.onţinutul re#lectoriu 'peci#ic al a#ectivităţii e'te raportul dintre 'tările de motivaţie şi 'ituaţia o-iectivă e8ternă. *a nu po'edă operaţii 'peci#ice. a. %#ectivitatea e'te un mecani'm de 'emnalizare şi conştientizare a unei tre-uinţe 'au a "radului de 'ati'#acere a unei tre-uinţe. *#ectul re"lator principal depinde nu de 'emnul trăirii ci de inten'itatea şi durata ei. 0eo'e-irea con'tă în #aptul că2 în cazul "ândirii accentul cade pe de'prinderea 'emni#icaţiei o-iective 6'e evidenţiază a't#el rolul in#ormaţional72 iar la a#ectivitate accentul cade pe ela-orarea valorii 'u-iective a 'timulului şi (: . c7 După dimensiunea operatorie2 acţiunile mintale 'peci#ice "ândirii 'unt 'pecializate. Comparaţie între gândire şi afecti itate.- . După criteriul statutului în SPU 2 am-ele 'unt proce'e. ?ră'ăturile de -ază ale proce'elor a#ective 'unt …… . '#era a#ectivă are o 'tructură comple8ă2 )etero"enă …… &olul a#ectivităţii în activitatea umană 'e 'ta-ileşte pornind de la luarea în con'iderare a 'arcinilor de re"lare. e7 .la'i#icare. %#ectivitatea e'te o vi-raţie "lo-ală2 a între"ii #iinţe2 la BîntâlnireaC dintre 'timulii interni 6motivaţia7 cu 'timulii e8terni 6o-iectuali2 'ituaţionali7. 0ar2 în timp ce "ândirea e'te proce' p'i)ic in#ormaţional2 co"nitiv 'uperior2 a#ectivitatea e'te un proce' p'i)ic ener"etic+re"lator. ele con'tau într+o prelucrare 'peci#ică2 mi<locită şi "eneralizat+a-'tractă a in#ormaţiilor #urnizate de celelalte proce'e p'i)ice. -7 După conţinutul reflectoriu specific 2 "ândirea re#lectă în'uşiri a-'tracte2 comune2 e'enţiale …… 6con#orm de#iniţiei "ândirii7.ât priveşte raportarea la acti itate2 am-ele proce'e au rol re"lator2 conducând 'pre o #inalitate adaptativă şi c)iar creatoare a activităţii. Spre deo'e-ire de "ândire2 a#ectivitatea re#lectă interacţiunea dintre 'u-iect şi 'ituaţie2 mai preci' raportul de concordanţă 'au di'cordanţă dintre proprietăţile 'timulilor şi caracteri'ticile 'ituaţiei2 pe de o parte2 re'pectiv aşteptările şi 'tările de motivaţie.

orientată 'pre demer'uri inedite2 euri'tice 6ori"inalitatea "ândirii7. %'t#el2 a#ectivitatea 'e mani#e'tă încă de la naştere 6#ondul emoţionalităţii iniţiale di#uze a nou+nă'cutului7 şi continuă 'ă 'e dezvolte pe tot parcur'ul vieţii. 0acă prin "ândire omul 'e 'u-ordonează realităţii o-iective2 pe care încearcă 'ă o cunoa'că aşa cum e8i'tă cu adevărat 6Bprincipiul realităţiiC72 prin a#ectivitate îşi a#irmă 'u-iectivitatea2 or"anizarea 'a motivaţională unică şi irepeta-ilă 6Bprincipiul )edonicC7. "7 &e#eritor la raportul cu personalitatea2 putem 'pune că am-ele proce'e 'unt implicate în dezvoltarea şi a#irmarea ace'teia. Gudecăţile evoluează către raţionamente 6mai întâi inductive apoi2 'pre cele ipotetico+deductive72 iar ace'tea către 'i'teme teoretice comple8e. 0eo'e-irea dintre ele con'tă în #aptul că "ândirea e'te implicată mai ale' pe latura operaţională 6aptitudini2 inteli"enţă72 iar a#ectivitatea pe latura ener"etică 6temperament7 şi relaţional+valorică 6caracter7.u toate ace'tea2 dezvoltarea a#ectivă precede dezvoltarea co"nitivă. ?otuşi di'tincţia nu e'te netă4 atât "ândirea2 cât şi a#ectivitatea 'unt componente în 'tructura 'intetică2 mi8tă2 a atitudinilor2 #iind implicate cu precădere în 'e"mentele decizional şi direcţional 6noţiuni2 <udecăţi morale2 convin"eri2 'tări a#ective7. 5n ceea ce priveşte noţiunile2 ace'tea evoluează de la cele empirice la cele ştiinţi#ice şi de la individuale la "enerale. realizată prin com-inarea <udicioa'ă a acţiunilor şi cunoştinţelor2 coerent şi economic2 accentuînd e'enţialul 6antiredundanţă7. modi#icată prompt2 în acord cu cerinţele inerente2 apărute pe parcur' 6#le8i-ilitatea "ândirii7. $ecani'mul dezvoltării e'te acelaşi4 de la 'implu la comple82 de la amor# la di#erenţiat2 de la părţi la între"2 re'pectând principiile di#erenţierii şi inte"rării dezvoltării p'i)ice umane. permanent condu'ă şi corectată din mer' în #uncţie de planul lo"ic ela-orat 6#uncţia antialeatorie a "ândirii7.pe 'u'ţinerea ener"etică. Gândirea 'e dezvoltă mai târziu2 începând cu 'tadiul operaţiilor concrete2 aşa cum a demon'trat Pia"et2 pe -aza dezvoltării iniţiale a reprezentărilor şi a lim-a<ului. (= . . Su. #7 Din punct de edere genetic2 am-ele 'e -azează pe premi'e ereditare şi 'e dezvoltă în onto"eneză prin implicarea în activităţi2 pe -aza relaţiilor cu celelalte proce'e p'i)ice2 dar şi a comunicării cu 'emenii2 prin raportare la normele şi modelele culturale.in#luenţa "ândirii2 activitatea umană capătă atri-utul raţionalităţii #iind4 orientată către un 'cop conştient 6datorită "ândirii ace'ta #iind adaptat la po'i-ilităţile reale ale 'u-iectului şi la 'ituaţia o-iectivă7. Gândirea e'te un proce' central2 acţionînd ca un adevărat mecani'm de comandă+ control a'upra celorlalte proce'e şi totodată a'i"urînd conştiinţei e8primarea cea mai înaltă a tră'ăturilor şi #uncţiilor ei. orientată 'pre #inalitate con'tructivă 6pra"mati'm şi productivitate7.

fectivitatea îndeplineşte o #uncţie re"latorie pentru orice activitate2 inclu'iv pentru demer'urile "ândirii2 'u'ţinînd ener"etic toate acţiunile ace'teia. &ezolvarea pro-lemei2 "ă'irea 'oluţiei şi reuşita înţele"erii2 'unt trăite ca emoţie pozitivă 6con'onanţă7. Gândirea e'te veri"ă în ace't circuit înc)i'. e7 Pro-lema2 ca lacună 'au o-'tacol al cunoaşterii precum şi e#ortul de înţele"ere2 'unt re'imţite în plan a#ectiv ca o trăire emoţională ten'ionantă2 de o-icei cu 'en' ne"ativ 6di'onanţă7. a7 ?eoria producerii emoţiilor 6%rnold+Lind'leH ……. "7 . *. c7 ?onul emoţional e'te "enerat de de'#ăşurarea proce'elor co"nitive. 0ar e#ectul re"lator principal (> .)7 %m-ele proce'e participă la mani#e'tarea creati ităţii în'ă2 dacă "ândirea 6diver"entă şi euri'tică7 e'te în primul rând componentă a laturii operaţionale a creativităţii2 a#ectivitatea e'te con'iderată ca vector al ace'teia. -7 . #7 0in punct de vedere "enetic2 deşi a#ectivitatea precede "ândirea2 pe mă'ura dezvoltării co"nitive 'e nuanţează şi 'e îm-o"ăţeşte "ama trăirilor a#ective.onverti-ilitatea2 ca tră'ătură de -ază a proce'elor a#ective2 'e produce prin 'c)im-area raportului iniţial dintre 'emni#icaţiile di#eritelor proprietăţi ale o-iectului de re#erinţă2 'emni#icaţii ela-orate şi cu aportul "ândirii.7 evidenţiază rolul interpretării cognitive în producerea emoţiilor. 5n a-'enţa dezvoltării co"nitive2 a#ectivitatea rămâne redu'ă la #ormele ei primare2 apropiate de -iolo"ic2 de in'tinctual. d7 *moţiile inte"rate2 'entimentele şi pa'iunile au în 'tructura lor p'i)olo"ică o importantă dimen'iune co"nitivă 6cunoştinţe2 convin"eri7 – de e8emplu2 'entimentele valorice. %'t#el2 prin de'prinderea valenţelor şi 'emni#icaţiilor in#ormaţional+co"nitive2 e'tetice2 utilitare2 apar şi 'e evidenţiază emoţiile o-iectuale pre#erenţiale. Pentru "ândire în'ă2 de#initoriu e'te nivelul conştient2 în timp ce pentru a#ectivitate2 cel inconştient. !elaţii reciproce. $odul în care 'unt percepute şi interpretate mani#e'tările peri#erice ale reacţiilor emoţionale conduce la modi#icarea activării emoţionale de la nivel cortical. i7 Prin raportare la ni elurile de desfăşurare a ieţii psi%ice 2 atât "ândirea cât şi a#ectivitatea #uncţionează concomitent la nivel conştient2 'u-conştient şi inconştient. Similar 'e dezvoltă şi 'entimentele intelectuale2 de cunoaştere2 de adevăr2 morale2 'ociale2 reli"ioa'e şi #ilo'o#ice2 înc)e"îndu+'e pro#ilul a#ectiv al per'onalităţii. 0i'tincţia nu e'te în'ă tranşantă4 unele pro-leme 'unt 'oluţionate în timpul 'omnului şi al vi'elor2 unele trăiri a#ective au un nivel de conştientizare mai înalt 6'entimentele valorice2 de e8emplu72 după cum altele au un nivel redu' de conştientizare 6de e8emplu a#ectele7.

)7 ?răirea a#ectivă "enerată de 'ituaţia pro-lematică 'e poate repercuta a'upra rezolvării pro-lemei4 ea poate avea un caracter 'tenic 'au a'tenic2 'u'ţinînd 'au -locînd activitatea rezolutivă2 în #uncţie şi de alte caracteri'tici2 care ţin de 'tructura per'onalităţii 6de e8perienţa în rezolvarea pro-lemelor din cate"oria re'pectivă2 de "radul de toleranţă la #ru'trare2 de particularităţi temperamentale 'au de atitudinea #aţă de domeniul în care apare pro-lema7. dar acea'tă primă #ormă de mani#e'tare emoţională are rolul de a inten'i#ica mecani'mele co"nitive2 o-ţinîndu+'e a't#el o 'emni#icaţie mai preci'ă a 'timulului.a urmare2 pe un #ond de inten'e trăiri emoţionale2 înlănţuirea conceptelor în cadrul <udecăţilor şi raţionamentelor implicate în înţele"ere şi rezolvarea de pro-leme2 pot #i a#ectate în mod ne"ativ. 6Prin ace't mecani'm de cola-orare între a#ectivitate şi co"niţie 'e poate e8plica mo-ilitatea proce'elor a#ective2 atât 'u. <7 nitatea dintre "ândire şi a#ectivitate e'te indi'cuta-ilă4 orice acţiune2 orice 'tructură operaţional+co"nitivă şi cu atât mai mult #ormele inte"rate ale activităţii …… I7 0in punct de vedere proce'ual2 vi-raţia a#ectivă şi prelucrarea co"nitivă 'e 'u'ţin reciproc4 ca ră'pun' primordial la 'timulările e8terne2 #iinţa umană realizează mai întâi o activare emoţională ne'peci#ică 6-azată pe de#icitul de in#ormaţie7. 'tările de a#ect2 prin caracterul lor impul'iv2 e8ploziv şi violent pot diminua di'cernământul şi luciditatea 6în acelaşi timp2 ace'te 'tări de a#ect pot #i controlate prin raţiune şi voinţă7. i7 nele #orme ale proce'elor a#ective 'unt implicate 6prin e#ecte pozitive 'au ne"ative7 în de'#ăşurarea actelor de cunoaştere. SU#IECTUL * (@ .7 l7 !nteracţiunea optimă dintre a#ectivitate şi "ândire în 'tructurile p'i)olo"ice mai comple8e ale aptitudinilor şi atitudinilor2 e8plică activitatea creativă 6modelul -i#actorial7.#orma evoluţiei în cadrul aceleiaşi trăiri a#ective cît şi privind evoluţia trăirilor a#ective de la o #ormă la alta2 de la emoţii la 'entimente şi pa'iuni. *#ectele pertur-atoare 'unt variate4 -locarea acţiunii co"nitive2 alterarea parametrilor dinamici 'au c)iar modi#icarea totală a direcţiei de de'#ăşurare 6a-andonarea 'arcinii co"nitive7.nu depinde de 'emnul trăirii2 ci de inten'itatea şi durata ei. ca urmare a di#erenţierii şi identi#icării co"nitive a 'timulului 'e va modi#ica la rândul 'ău trăirea a#ectivă2 în 'en'ul creşterii 'peci#icităţii ei şi al adecvării la 'timul. .

5ncadrarea motivaţiei şi a#ectivităţii în cla'a proce'elor ener"etice re"latorii – A2/ p. 0eşi am-ele tipuri de proce'e au atât #uncţii in#ormaţionale cât şi de re"lare2 predominanţa uneia 'au alteia dintre #uncţii a'i"ură încadrarea lor în compartimente di'tincte. Proce'ele p'i)ice 'unt "rupate în două mari cla'e4 proce'ele in#ormaţionale 6'au co"nitive7 şi proce'ele ener"etice+re"latorii. . *. Total: 5 puncte Idei principale şi detalii semnificative: A. 0. 3ici o activitate umană nu 'e poate de'#ăşura dacă nu e'te declanşată şi 'u'ţinută de un motiv2 orientată şi pu'ă în acord cu 'ituaţia concretă de vi-raţia a#ectivă2 'u'ţinută de e#ort voluntar în con#runtarea cu o-'tacolele. 1. 5n cla'a proce'elor re"latorii 'unt inclu'e a#ectivitatea şi voinţa dar şi motivaţia2 prin componenta ei p'i)ică de re#lectare şi 'emnalizare a 'tărilor de nece'itate. . . . &elaţii reciproce – 12/ p. Proce'ele re"latorii 'u'ţin ener"etic activitatea2 o orientează 'pre 'cop2 o re"lează în #uncţie de împre<urări. Proce'ele p'i)ice re"latorii imprimă vieţii p'i)o+comportamentale două în'uşiri importante4 'u-iectivitatea şi 'electivitatea pre#erenţială.u toate ace'tea2 proce'ele re"latorii contri-uie2 prin mo-ilizare şi 'u'ţinere ener"etică2 prin orientare continuă2 la de'#ăşurarea optimă a proce'elor co"nitive şi în "enere la realizarea tuturor conduitelor şi activităţilor umane. *le con#eră nu atât 'emni#icaţia o-iectivă a 'timulilor 6atri-ut al co"niţiei7 cât mai ale' 'en'ul şi valoarea per'onală a ace'tora..omparaţie – 12/ p. 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a a#ectivităţii – A2=/ p. 9uncţia lor e'enţială e'te adaptativă. 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a motivaţiei – A2=/ p. Spre deo'e-ire de proce'ele co"nitive2 proce'ele re"latorii nu 'unt 'pecializate pentru a o#eri in#ormaţii 'peci#ice 6de'pre în'uşirile concrete şi a-'tracte ale7 lumii. Si'temul p'i)ic uman e'te un an'am-lu de #enomene2 proce'e şi 'tări de natură ener"etico+ in#ormaţională2 a#late în relaţii de interacţiune şi condiţionare reciprocă …….M. +ncadrarea moti aţiei şi afecti ităţii în clasa proceselor de stimulare şi energizare a comportamentului.ti3aţie $i a:e!ti3itate4 Planul tratării subiectului (barem posibil): %.A .

principalele activităţi umane 'unt 6în ordinea dezvoltării onto"enetice74 <ocul2 învăţarea2 munca2 creaţia. ?re-uinţele 'unt elementele #undamentale ale motivaţiei.onvin"erile 'unt 'tructuri motivaţionale comple8e2 'intetice2 deoarece reune'c intere'e2 a'piraţii şi 'entimente pro#unde cu idei şi alte in#ormaţii co"nitive. #uncţia de orientare+direcţionare. &olul re"lator al motivaţiei 'e realizează prin intermediul a ( #uncţii4 #uncţia de 'electare2 activare şi declanşare. #uncţia de 'u'ţinere+potenţare……. *a <oacă un rol re"lator – 'ta-ilizator2 optimizator 'au evolutiv – în 'i'temul per'onalităţii. ?re-uinţele 'e ierar)izează şi 'e ordonează după criteriul ordinii 'au priorităţii de 'ati'#acere 6piramida lui $a'loJ7. Spre deo'e-ire de tre-uinţe2 care 'emnalizează 'tările de nece'itate dar nu declanşează acţiunea2 motivele 'unt 'tructuri active ale motivaţiei care împin"2 propul'ează per'oana 'pre acţiune2 declanşînd e#ectiv un comportament anume la un moment dat. 5n anumite limite #ru'trarea îndeplineşte un rol pozitiv2 'timulînd proce'ul dezvoltării per'onalităţii. . !ntere'ele 'unt componente motivaţionale care 'e e8primă printr+o atitudine pozitivă2 activă şi per'i'tentă #aţă de anumite o-iecte2 #enomene 'au domenii de activitate.B. 5mpreună cu intere'ele şi convin"erile2 #ormează un comple8 de prim ordin al per'onalităţii mature. 3e'ati'#acerea lor conduce la #enomenul de #ru'trare. 0e aceea e'te con'iderată BmotorulC per'onalităţii……. Principalele 'tructuri motivaţionale 'unt4 pul'iunile şi tendinţele2 tre-uinţele2 motivele2 intere'ele2 convin"erile2 a'piraţiile2 idealurile. !ntere'ele 'timulează implicarea în activitate #ără a viza un câşti" material2 utilitar. $otivaţia e'te o 'ur'ă de activitate. ?re-uinţele 'e împart în primare 6înă'cute7 şi 'ecundare 6do-ândite7.1 . $otivaţia e'te an'am-lul #actorilor care declanşează activitatea2 o orientează către anumite 'copuri şi o 'u'ţin ener"etic. Per'onalitatea umană 'e con'tituie2 'e dezvoltă şi totodată 'e mani#e'tă numai prin implicarea în activitate. %'piraţiile şi idealurile 'unt #orme -ine 'tructurate cu #uncţie de activare proiectivă. 0acă #ru'trarea 'e acumulează în doze e8a"erate provoacă tul-urări p'i)o+nevrotice2 -ulver'ări şi dere"lări în 'i'temul de per'onalitate. . Definirea şi caracterizarea generală a moti aţiei. *'te componenta p'i)ică prin care 'e re#lectă şi 'e 'emnalizează 'tările de nece'itate şi care 'electează şi activează comportamentele adecvate de 'ati'#acere. $otivaţia e'te le"ea de -ază a or"anizării2 inte"rării şi #uncţionării 'i'temului per'onalităţii. 9ormele principale ale motivaţiei 'unt4 intrin'ecă şi e8trin'ecă2 co"nitivă şi a#ectivă2 pozitivă şi ne"ativă2 conştientă şi inconştientă.

3ivelul de a'piraţie ne impul'ionează în realizarea di#eritelor activităţi iar rezultatele o-ţinute in#luenţează prin cone8iune inver'ă noul nivel de a'piraţie.on#orm le"ii KerIe'+ 0od'on ……. 0e#iniţia a#ectivităţii ……. %'t#el2 întâlnim tre-uinţe primare2 înă'cute dar şi 'ecundare2 do-ândite2 precum şi 'tări de a#ect 'au trăiri de e'enţă or"anică re'pectiv emoţii inte"rate2 di'poziţii şi 'entimente. D.la'i#icările actuale 'e întemeiază pe criterii …… enumerare diviziuni. ?ră'ăturile de -ază ale proce'elor a#ective 'unt …… .la'i#icare. *#ectul re"lator principal depinde nu de 'emnul trăirii ci de inten'itatea şi durata ei.onţinutul re#lectoriu 'peci#ic al a#ectivităţii e'te raportul dintre 'tările de motivaţie şi 'ituaţia o-iectivă e8ternă. 9uncţia a#ectivităţii e'te adaptativă2 având roluri de ener"izare+potenţare şi de 'electare+ orientare.- &e"larea optimă a comportamentului reclamă nu numai 'impla prezenţă a unui motiv ci şi un anumit nivel de activare 'au inten'itate a lui 6optim motivaţional7. &olul a#ectivităţii în activitatea umană 'e 'ta-ileşte optim pornind de la luarea în con'iderare a 'arcinilor de re"lare. Definirea şi caracterizarea generală a afecti ităţii. -7 Din punct de edere structural2 am-ele 'u-'i'teme prezintă o varietate de componente2 'imple şi comple8e2 ereditare 'au do-ândite2 a#late în interacţiune şi cointe"rate 6#ormînd comple8e2 con'telaţii cu or"anizare 'peci#ică #iecărei per'oane în parte7. . '#era a#ectivă are o 'tructură comple8ă2 )etero"enă …… . 9uncţia de -ază a a#ectivităţii e'te cea de re"lare……. %poi2 'entimentele conţin . a7 După conţinutul reflectoriu cele două #enomene re"latorii 'e di#erenţiază a't#el4 motivaţia re#lectă şi 'emnalizează 'tările de nece'itate2 în timp ce a#ectivitatea re#lectă raportul dintre 'tările de nece'itate şi 'ituaţia o-iectivă. Comparaţie. .2 . - C. 3ivelul de a'piraţie e'te de#init drept 'tandardul pe care o per'oană 'e aşteaptă şi 'peră 'ă îl atin"ă într+o 'arcină dată.2 în 'arcinile comple8e creşterea per#ormanţei e'te direct proporţională cu inten'itatea motivaţiei până la un punct numit optim2 după care începe 'ta"narea şi c)iar declinul per#ormanţei. .eea ce le a'eamănă e'te prezenţa #actorilor 'u-iectivi2 per'onali2 interni. 3ivelul de a'piraţie e'te un alt #actor al raportului dintre inten'itatea motivaţiei şi per#ormanţă.

Pe de altă parte2 atât în planul motivaţiei cât şi la nivelul trăirilor a#ective 'e pune pro-lema inten'ităţii optime2 a e#icienţei pentru activitate4 trăirile a#ective pot avea e#ecte di#erite2 în #uncţie de inten'itate şi durată2 unele #iind 'tenice2 mo-ilizînd 'pre acţiune2 altele #iind a'tenice2 in)i-înd2 -locînd acţiunea. $otivaţia 'electează2 activează2 declanşează2 orientează şi 'u'ţine activitatea. $ecani'mul dezvoltării e'te acelaşi4 de la 'implu la comple82 de la amor# la di#erenţiat2 de la părţi la între"2 re'pectând principiile di#erenţierii şi inte"rării dezvoltării p'i)ice umane precum şi le"ile 'tadialităţii2 )eterocroniei şi )eteronomiei ……. #uncţia lor e'enţială e'te re"larea iar #inalitatea e'te adaptativă. *8i'tă motive şi a'piraţii a'cun'e2 latente care orientează acţiunile .( . ?re-uinţele 'ecundare2 re'pectiv emoţiile o-iectuale şi valorice2 di'poziţiile2 'entimentele şi pa'iunile 'unt do-ândite. 0ar acea'tă orientare nu e'te doar de apropiere2 de implicare în acţiune ca în cazul motivaţiei2 ci şi de re'pin"ere 6emoţii şi 'entimente ne"ative7. 5n perioada adole'cenţei 'e înc)ea"ă pro#ilul motivaţional+a#ectiv al per'onalităţii. %#ectivitatea o adaptează ener"etic la cerinţele concrete ale 'ituaţiei2 prin alertă+activare 6în acord cu variaţiile 'urvenite în relaţia 'u-iectului cu lumea 'a2 modulează aportul ener"etic7 şi c)iar o orientează. c7 Din punct de edere genetic2 am-ele proce'e conţin elemente înă'cute şi do-ândite. Pe de altă parte2 în am-ele 'u-'i'teme e8i'tă o ierar)ie 'peci#ică2 atât în cadrul #iecărei modalităţi 6de e8emplu piramida tre-uinţelor7 cât şi în cadrul 'u-'i'temului ca între" 6'entimentele şi pa'iunile dominînd întrea"a viaţă a#ectivă2 #iind inte"rate în 'tructurile de per'onalitate7. %şadar am-ele componente 'e 'upun unui proce' le"ic de evoluţie2 i'toric şi onto"enetic. ?re-uinţele -iolo"ice şi de 'ecuritate 'unt înă'cute2 la #el trăirile de e'enţă or"anică 'u. %'t#el2 am-ele orientează şi 'u'ţin celelalte #uncţii şi proce'e p'i)ice2 proce'ele a#ective avînd de'eori verita-ile e#ecte motivaţionale. d7 După criteriul rolului în acti itate2 a'emănarea lor e'te evidentă4 am-ele #ac parte din 'u-'i'temul proce'elor ener"etice re"latorii.emoţii şi co"niţii iar convin"erile reune'c intere'e şi a'piraţii.. La nivel de per'onalitate2 pro#ilul 'tructural motivaţional+a#ectiv e'te unic şi ori"inal.#orma lor primară2 iniţială di#uză a nou+nă'cutului. 5n cazul re'pin"erii2 a#ectivitatea 'emnalează o contradicţie între nevoile 'u-iectului şi caracteri'ticile 'ituaţiei+'timul 6de e8emplu2 #rica pe care o putem re'imţi la întâlnirea cu un câine 'au cu un ti"ru 'emnalizează contrazicerea tre-uinţei de 'ecuritate iar teama de e8amen pe aceea de a#irmare per'onală2 de 'timă şi 'tatut7. Supramotivarea2 la rândul 'ău2 poate duce la 'ucce' dar cu un mare con'um ener"etic 6ceea ce poate a#ecta următoarele activităţi datorită epuizării ener"etice7 iar 'u-motivarea duce la eşec. e7 Prin raportarea la instanţele psi%ice ale SPU 2 am-ele prezintă elemente conştiente dar şi elemente inconştiente.

. 5n primul rând c)iar şi 'ati'#acerea tre-uinţelor primare2 -iolo"ice 6de )rană2 'e8uale2 de 'ecuritate72 reclamă iniţierea intrării în relaţii interper'onale cu 'emenii pentru a le putea 'ati'#ace. Pe de altă parte2 'tările p'i)olo"ice tranzitorii 'unt #actori ai comportamentului pro'ocial…….. 1una di'poziţie îi determină pe oameni 'ă îi a<ute pe ceilalţi iar proa'ta di'poziţie in)i-ă comportamentul de a<utorare. Eri2 în 'tructura p'i)olo"ică a ace'tor con'tructe intră nu doar co"niţii ci şi motivaţii şi trăiri a#ective a'emănătoare. &elaţiile 'impatetice au ca 'uport principal #actorul a#ectiv…….7 nu poate #i concepută #ără aportul motivaţiei şi a#ectivităţii. *8primarea lor poate #i realizată prin intermediul vi'elor din timpul 'omnului 'au al actelor ratate dar mo-ilul lor real rămâne neconştientizat. Similar2 anumite emoţii 'au c)iar 'entimente pot rămâne neconştientizate 'au doar parţial conştiente. "7 Conduita psi%o/socială 6relaţii interper'onale2 comportamentele pro+ şi anti'ociale2 atitudinile 'ociale……. ……. 9ormele 'uperioare ale am-elor #ormaţiuni 6convin"eri2 idealuri re'pectiv emoţii 'uperioare2 valorice şi 'entimente7 pre'upun o -ună inte"rare conştientă. *a poate #i privită şi ca ră'pun' emoţional la 'u#erinţa altuia. #7 &e#eritor la raporturile cu personalitatea2 atât motivaţia cât şi a#ectivitatea au roluri importante în #ormarea2 #uncţionarea şi a#irmarea per'onalităţii 6vezi 'inteza >D7. *. !elaţii reciproce. 0i'poziţiile a#ective 'unt re'imţite la nivel conştient dar motivele de care 'e lea"ă rămân ade'eori inconştiente. %cea'ta e8primă capacitatea de a ne identi#ica emoţional şi co"nitiv cu altă per'oană. &elaţiile interper'onale apropiate 'e -azează pe mai mulţi #actori printre care şi 'imilaritatea ……. %tracţia interper'onală 'e re#eră la o 'tare motivaţională ……. 5n #ine2 con#orm teoriei #ru'trare+a"re'iune……. 5n cazul comportamentului de a<utorare #uncţionează motivaţii şi trăiri a#ective 'peci#ice care pot #i implicate2 de e8emplu2 în #enomenul de empatie. &eprimarea şi re#ularea 'unt acţiuni de împin"ere în inconştient a unor nevoi incompati-ile cu re"ulile şi normele morale din 'tructura Supraeului.. .per'oanei #ără ca acea'ta 'ă+şi dea 'eama ce #ace şi de ce #ace. a7 (mplicarea moti aţiei în afecti itate4 . %poi e8i'tă tre-uinţele de a#iliere2 de intimitate2 de 'timă şi 'tatut care re"izează <ocul relaţiilor interper'onale. Sin"urătatea e'te o 'tare emoţională a per'oanei dar implică raportarea la 'emeni. La rândul 'ău2 a#ectivitatea e'te cel mai important a'pect în contactele mutuale dintre oameni. !ndivizii care 'unt trişti 'au indi'puşi 'unt mai puţin di'puşi 'ă realizeze comportamente de a<utorare. * vor-a de'pre atitudini2 credinţe şi valori comune. 'e 'u'ţine că orice #ru'trare duce la #urie şi a"re'iune.

. 5n primul rând2 conţinutul lor re#lectoriu e'te tocmai raportul dintre 'ituaţia o-iectivă şi 'tările de motivaţie.#ormă de concepte 'au idei7 a unei tre-uinţe 'au a "radului de 'ati'#acere a unei tre-uinţe. /7 am-ivalenţa poate #i e8plicată prin luarea în con'iderare a activării 'imultane a două motive polare 6de pildă2 în cazul "eloziei2 motivul care 'u'ţine iu-irea e'te nevoia de tandreţe2 iar cel care alimentează ura e'te nevoia de po'e'iune e8clu'ivă a per'oanei inve'tite a#ectiv7. (7 durata trăirii core'punde nu doar duratei de acţiune a 'timulului ci şi prezenţei motivului 6a't#el2 deşi per'oana iu-ită a murit de mult timp2 nevoia de a #i în compania ei poate per'i'ta şi acum2 ceea ce duce la #ru'trare şi trăiri a#ective ne"ative.7 converti-ilitatea2 în'ă2 nu depinde atât de motiv 'au de 'peci#icul 'timulului ci de interpretarea co"nitivă a relaţiei dintre 'timul şi motiv. %poi2 proprietăţile de -ază ale proce'elor a#ective derivă şi din raportarea lor la motivaţie4 17 polaritatea e'te pozitivă dacă tre-uinţa e 'ati'#ăcută2 şi e'te ne"ativă în cazul ne'ati'#acerii. 5n mod real a#ectivitatea e'te un mecani'm de 'emnalizare şi conştientizare 6'u. 0i#erenţa ne"ativă dintre nivelul de a'piraţie şi rezultate 6eşec7 duce la apariţia unor trăiri ne"ative şi inver'2 atin"erea 'au depăşirea nivelului de a'piraţie "enerează trăiri pozitive. .on#lictele dintre motive "enerează trăiri a#ective ne"ative2 ten'iune2 an8ietate2 nelinişte. 0i'poziţiile a#ective ne"ative 'unt cauzate de #ru'trări repetate iar cele pozitive de 'ati'#acerea con'tantă2 repetată a tre-uinţelor. totuşi2 acea'tă 'c)im-are de interpretare 'e realizează luînd în con'iderare alte 'tări de nece'itate2 alte nevoi ale per'oanei 6de pildă2 în lucrul cu per'oanele to8icodependente2 pentru a tran'#orma Bdra"o'teaC de dro" în BurăC2 terapeutul încearcă 'ă activeze prin dialo" alte tre-uinţe2 nevoi2 idealuri 'ano"ene ale con'umatorului2 care vor intra în con#lict cu nevoia de dro".#orma 'peci#ică a vi-raţiei a#ective şi nu 'u.- Proce'ele a#ective au o -o"ată determinare motivaţională. 27 inten'itatea variază şi în #uncţie de "radul de 'ati'#acere a tre-uinţei. 0ezvoltarea onto"enetică a 'i'temului motivaţional atra"e după 'ine dezvoltarea onto"enetică şi diver'i#icarea vieţii a#ective./ - - - - . aşadar2 'c)im-area de interpretare a relaţiei cu dro"ul poate #i realizată doar dacă ea 'e 'pri<ină pe activarea puternică şi comple8ă a altor 'tructuri motivaţionale din 'i'temul de per'onalitate al con'umatorului7. . inver'2 pot apărea trăiri pozitive care dau #orţă şi continuitate 'entimentului2 prin reamintirea unor 'ituaţii în care interacţiunea cu per'oana di'părută "rati#ica nevoile 'u-iectului2 amintiri în'oţite totuşi de re"ret7. 'e va produce a't#el2 la un moment dat2 o di'onanţă co"nitivă2 apoi un con#lict între motive2 iar ace't con#lict poate #i 'oluţionat #avora-il prin înclinarea -alanţei motivaţionale în 'en'ul motivelor 'ano"ene.

Pentru a evita noi trăiri ne"ative după un in'ucce'2 per'oana va modi#ica nivelul de a'piraţie în 'en'ul 'căderii 'ale... 9ormarea caracterului 6interiorizarea modelelor7 'e #ace pe -aza 'tructurilor a#ectiv+ motivaţionale de<a e8i'tente.. motivele au #o't con'iderate Bproce'e a#ective conden'ate2 cri'talizateC. 5n 'tructura creativităţii2 motivaţia şi a#ectivitatea <oacă rolul de vectori .: . 5n 'tructura p'i)olo"ică mi8tă a atitudinilor intră şi elemente a#ectiv+motivaţionale.....- $otivele e"oi'te conduc la pa'iuni ne"ative şi vicii... . 5n 'tructura p'i)olo"ică a intere'elor2 convin"erilor şi idealurilor intră 'entimente 6de cunoaştere2 e'tetice2 morale2 #ilo'o#ice etc. motivele altrui'te 'unt un 'uport şi un mo-il al pa'iunilor no-ile. -7 (mplicarea afecti ităţii în moti aţie4 0eşi emoţiile 'unt condiţionate de motive2 unele dintre motivele do-ândite au #o't la ori"ine emoţii.. c7 Corelaţia lor în cadrul unor structuri mai comple0e4 9ormarea şi dezvoltarea aptitudinilor2 implicarea con'tantă în e8erciţiu2 nu 'unt po'i-ile #ără o -ază a#ectiv+motivaţională. ace'tea 'e impun în 'tructura 'e"mentelor decizional şi direcţional.. atitudinea e'te 'u'ţinută ener"etic şi direcţionată de a'piraţii2 idealuri2 'tări a#ective şi convin"eri. . La-itudinile emoţionale con'tituie elementul e'enţial al motivaţiilor individului. E-ţinerea optimumului motivaţional 'e realizează2 atunci când per'oana e'te 'u-motivată prin inducerea unor 'tări ne"ative 6teamă2 îndoială7 şi inver'2 'upramotivarea 'e o-ţine prin producerea unor 'tări de încredere şi 'i"uranţă de 'ine..7 $otivaţia a#ectivă2 pozitivă şi ne"ativă2 'e -azează pe trăiri a#ective produ'e de preţuirea şi re'pectul 'emenilor2 re'pectiv pe opu'ele ace'tora.

1. Total: 5 puncte Idei principale şi detalii semnificative: A.u toate ace'tea2 proce'ele re"latorii contri-uie2 prin mo-ilizare şi 'u'ţinere ener"etică2 prin orientare continuă2 la de'#ăşurarea optimă a proce'elor co"nitive şi în "enere la realizarea tuturor conduitelor şi activităţilor umane. &elaţii reciproce – 12/ p. Si'temul p'i)ic uman e'te un an'am-lu de #enomene2 proce'e şi 'tări de natură ener"etico+ in#ormaţională2 a#late în relaţii de interacţiune şi condiţionare ……. . 5n cla'a proce'elor re"latorii 'unt inclu'e a#ectivitatea şi voinţa dar şi motivaţia2 prin componenta ei p'i)ică de re#lectare şi 'emnalizare a 'tărilor de nece'itate. 0. 0eşi am-ele tipuri de proce'e au atât #uncţii in#ormaţionale cât şi de re"lare2 predominanţa uneia 'au alteia dintre #uncţii a'i"ură încadrarea lor în compartimente di'tincte.SU#IECTUL *I A:e!ti3itate $i 3. 5ncadrarea a#ectivităţii şi a voinţei în cla'a proce'elor re"latorii – A2/ p. Proce'ele re"latorii 'u'ţin ener"etic activitatea2 o orientează 'pre 'cop2 o re"lează în #uncţie de împre<urări. . 0e#iniţia şi caracterizarea "enerală a voinţei – A2 =/ p. . Proce'ele p'i)ice 'unt "rupate în două mari cla'e4 proce'ele in#ormaţionale 6'au co"nitive7 şi proce'ele ener"etice+re"latorii. *. . Proce'ele p'i)ice re"latorii imprimă vieţii p'i)o+comportamentale două în'uşiri importante4 'u-iectivitatea şi 'electivitatea pre#erenţială.omparaţie – 12/ p. *le con#eră nu atât 'emni#icaţia o-iectivă a 'timulilor 6atri-ut al co"niţiei7 cât mai ale' 'en'ul şi valoarea per'onală a ace'tora..inţ" / ana0i1" !. 0e#iniţia şi caracterizarea "enerală a a#ectivităţii – A2=/ p.= . +ncadrarea afecti ităţii şi a oinţei în clasa proceselor reglatorii. 9uncţia lor e'enţială e'te adaptativă.-2arati3" $i re0aţii4 Planul tratării subiectului (barem posibil): %. Spre deo'e-ire de proce'ele co"nitive2 proce'ele re"latorii nu 'unt 'pecializate pentru a o#eri in#ormaţii 'peci#ice 6de'pre în'uşirile concrete şi a-'tracte ale7 lumii.

. 0ar voinţa deţine în SP 'tatutul de Bre"la< al re"la<elorC datorită intervenţiei 'ale a'upra tuturor proce'elor . 9uncţia de -ază a a#ectivităţii e'te cea de re"lare. Definiţia şi caracterizarea generală a afecti ităţii.. D. . Comparaţie.. *'te un mecani'm de auto"uvernare şi diri<are a conduitei.. !po'tazele voinţei – voinţa acţiunii şi voinţa a-ţinerii. . Definiţia şi caracterizarea generală a oinţei..> .. B..la'i#icare. Foinţa e'te #orma 'uperioară de autore"lare2 de tip conştient şi mediată ver-al2 a activităţii şi comportamentului uman... Produ'ul voinţei e'te e#ortul voluntar. &olul a#ectivităţii în activitatea umană 'e 'ta-ileşte optim pornind de la luarea în con'iderare a 'arcinilor de re"lare. Foinţa e'te un proce' p'i)ic comple8 .. ?ră'ăturile de -ază ale proce'elor a#ective 'unt …….onţinutul re#lectoriu 'peci#ic al a#ectivităţii e'te raportul dintre 'tările de motivaţie şi 'ituaţia o-iectivă e8ternă.aracterizarea e#ortului voluntar. .. &elaţia cu o-'tacolul2 dependenţa lui de aprecierea o-'tacolului2 de re#lectarea 'u-iectivă. '#era a#ectivă are o 'tructură comple8ă2 )etero"enă ……....7..la'i#icările actuale 'e întemeiază pe criterii …… enumerare diviziuni. C. 9uncţia a#ectivităţii e'te adaptativă2 având roluri de ener"izare+potenţare şi de 'electare+ orientare.. a7 După criteriul statutului în SPU2 am-ele 'unt proce'e ener"etice+re"latorii2 a'i"urînd împreună cu motivaţia activarea ener"etică2 potenţarea şi orientarea proce'elor co"nitive şi ale tuturor celorlalte demer'uri 6acţiuni de comunicare ver-ală2 atenţie etc.- 3ici o activitate umană nu 'e poate de'#ăşura dacă nu e'te declanşată şi 'u'ţinută de un motiv2 orientată şi pu'ă în acord cu 'ituaţia concretă de vi-raţia a#ectivă2 'u'ţinută de e#ort voluntar în con#runtarea cu o-'tacolele. . 0e#iniţia acţiunii voluntare şi enumerarea #azelor 'ale 5n'uşirile voinţei 6enumerare7 'unt implicate în 'tructura tră'ăturilor voluntare de caracter. *#ectul re"lator principal depinde nu de 'emnul trăirii ci de inten'itatea şi durata ei... 0e#iniţia a#ectivităţii.

memoria do-ândeşte o #ormă nouă2 valoroa'ă prin productivitate numită memorie voluntară2 cu impact a'upra proce'elor de en"ramare şi reactualizare prin reproducere....oinţa e'te un mecani'm p'i)ic de autore"lare2 auto"uvernare şi diri<are a conduitei nece'ar pentru depăşirea o-'tacolelor. Pe de altă parte2 ace'te proce'e intervin atât în acţiunile mintale 6interne7 cât şi în cele practice2 motorii 6e8terne7.7 dacă nu ar #i 'u'ţinută voluntar. %'t#el2 intervenind la nivelul percepţiei2 voinţa #ace po'i-ilă o-'ervaţia2 ca activitate perceptivă intenţionată. 0e a'emenea2 voinţa îşi e8ercită e#ectul re"lator şi a'upra proce'elor a#ectiv+motivaţionale2 cărora le modulează inten'itatea a't#el încât acea'ta 'ă #ie optimă pentru de'#ăşurarea activităţilor.p'i)ice2 inclu'iv a'upra #enomenelor care îndepline'c2 la rândul lor2 un rol re"lator. ?oate activităţile umane2 începînd cu <ocul şi învăţarea2 continuînd cu munca şi creaţia2 'unt 'pri<inite de voinţă şi a#ectivitate.. . d7 După criteriul produsului2 în cazul voinţei produ'ul p'i)ic e'te e#ortul voluntar 6ai cărui parametri – durata2 inten'itatea – depind de evaluarea o-'tacolului precum şi de calităţile voinţei7 iar produ'ul a#ectivităţii e'te trăirea 'peci#ică şi mani#e'tările ei p'i)o+#iziolo"ice. 5n #uncţie de re#lectarea 'u-iectivă a o-'tacolului2 voinţa poate #i mo-ilizată di#erit şi poate avea con'ecinţe variate a'upra #inalităţii acţiunii4 'u-aprecierea o-'tacolului conduce la eşec prin mo-ilizarea in'u#icientă a mecani'melor volitive. a#ectivitatea nu are operaţii 'peci#ice2 ea e'te o vi-raţie "lo-ală2 a între"ii #iinţe2 concomitent p'i)ică2 or"anică şi comportamentală. E -ună re"lare a activităţii pre'upune corelarea celor două ipo'taze ale voinţei4 mo-ilizarea către e8ecutarea acţiunii 6voinţa acţiunii7 şi a-ţinerea de la acţiune atunci când împre<urările 'au po'i-ilităţile 'u-iectului 'unt de#avora-ile atin"erii 'copului 6voinţa ră-dării2 a renunţării7. 'upraaprecierea lui conduce la 'ucce'2 dar cu un con'um e8a"erat de ener"ie 6epuizare p'i)o+nervoa'ă7. -7 După criteriul conţinutului informaţional 2 #iind proce'e p'i)ice2 am-ele au un conţinut in#ormaţional re#lectoriu 'peci#ic. c7 Din punct de edere operator2 acţiunile voluntare 'unt de mo-ilizare şi canalizare a #orţelor şi capacităţilor p'i)o+#izice prin intermediul autocomenzilor ver-ale. e7 După criteriul rolului în acti itate 2 am-ele proce'e au o #uncţie adaptativă2 o #inalitate re"latoare. %#ectivitatea re#lectă raportul de concordanţă 'au di'cordanţă dintre dinamica evenimentelor interne 6motivaţia7 şi dinamica evenimentelor e8terne2 în timp ce voinţa re#lectă o-'tacolul care apare pe traiectoria activităţii. "ândirea ar avea un nivel 'căzut de ela-orare 6Guil#ord. reprezentările pot #i voluntare.. . ima"inaţia îşi datorează #orma cea mai înaltă 6ima"inaţia creatoare7 tocmai prezenţei voinţei2 care 'u'ţine ener"etic operările nece'are realizării unor produ'e inedite2 ori"inale şi valoroa'e..@ .

.7.re#lectarea adecvată a'i"ură #inalitatea optimă. *#ectul re"lator principal depinde nu de 'emnul trăirii ci de inten'itatea şi durata ei. Per'everenţa …….alităţile voinţei in#luenţează de'#ăşurarea activităţii. #7 +n raport cu organizarea multini elară a SPU 2 am-ele proce'e au componente care 'e de'#ăşoară la nivel inconştient2 'u-conştient şi conştient. ?otuşi2 a#irmaţia nu e'te tranşantă4 #ormele 'uperioare ale trăirilor a#ective au o -ună inte"rare la nivel conştient. %cea'ta 'e întâmplă deoarece acţiunea voluntară deţine atri-ute di'tincte #aţă de acţiunea involuntară4 conştientizarea motivului2 a 'copului2 a mi<loacelor2 a e#ectelor2 a erorilor şi a intenţiei corectoare a 'u-iectului.şadar+ pentru a obţine o implicare voluntară adecvată este important ca raportul dintre cerinţele sarcinii şi posibilităţile subiectului să fie perceput corect/ 60ar ace't lucru nu e uşor de realizat. 9uncţia de -ază şi unica 'pecializată a a#ectivităţii e'te cea de re"lare. *l depinde de calitatea cunoştinţelor de'pre 'arcină2 de nivelul atin' în cunoaşterea de 'ine2 de lucidi+ tate2 de trăirea emoţională dominantă în momentul re'pectiv2 de încrederea 'au neîncre+ derea în #orţele proprii2 de temperament2 de prezenţa altei per'oane2 de caracteri'tici con<uncturale etc. 5n ace'te 'ituaţii voinţa preia controlul a'upra trăirilor a#ective 6'tări de ten'iune2 in'ati'#acţie etc. . 0ar voinţa e'te prin e8celenţă un mecani'm al conştiinţei2 în timp ce a#ectivitatea e'te cantonată mai ale' în 'u-teranele inconştientului. /A .7 Pentru activitate2 acţiunea voluntară aduce un 'por de e#icienţă2 comple8itate şi pra"mati'm. -olul afectivităţii în activitatea umană 'e 'ta-ileşte optim pornind de la luarea în con'iderare a 'arcinilor de re"lare. 9ără ace'te atri-ute2 comple8itatea activităţilor omeneşti ar #i mult mai re'trân'ă iar 'ucce'ul lor şi e#icienţa adaptativă mult mai 'căzute.

0ar voinţa e'te atât de mult in#luenţată de mediul 'ocial încât e'te con'iderată un produ' devenit. 0ezvoltarea înaltă a calităţilor voinţei duce la #ormarea unor tră'ături voluntare pozitive de caracter. *. 0ar pe #ondul emoţionalităţii iniţiale di#uze …… $ecani'mul dezvoltării e'te acelaşi la am-ele proce'e4 de la 'implu la comple82 de la amor# la di#erenţiat2 de la părţi la între"2 re'pectând principiile di#erenţierii şi inte"rării dezvoltării p'i)ice umane. 5ntr+o acţiune voluntară2 -ine re"lată2 toate componentele ei2 inclu'iv trăirile a#ective2 'unt diri<ate2 concentrate şi direcţionate 'pre atin"erea 'copului. . Spre deo'e-ire de voinţă2 afectivitatea e'te prezentă încă de la naştere.oinţa e #orma 'uperioară de autore"la< în SP 2 #iind con'iderată un Bre"la< al re"la<elorC."7 &a ni elul personalităţii2 voinţa intervine cu predilecţie în '#era caracterului 6deşi #ără e#ort voluntar şi per'everenţă nu 'e pot realiza e8erciţiile nece'are #ormării şi per#ecţionării deprinderilor şi a-ilităţilor care intră în 'tructura aptitudinilor74 în 'tructura p'i)olo"ică mi8tă a atitudinii caracteriale2 în 'tructura tră'ăturilor voluntare de caracter. *l e'te precedat şi condiţionat de dezvoltarea lim-a<ului şi a 'tructurilor lui 'emantice. !elaţii. /1 . a7 . )7 Din punct de edere genetic2 am-ele proce'e 'e dezvoltă în onto"eneză pe -aza unor predi'poziţii ereditare de tip uman2 în 'trân'ă interacţiune cu #actorii de mediu 6educaţie2 #actori 'ocioculturali7. Lim-a<ul are un rol re"lator e'enţial în declanşarea2 or"anizarea şi de'#ăşurarea acţiunilor voluntare2 #ăcînd po'i-ile autocomenzile de tipul Btre-uie 'ă #ac2 e nece'arC. *#ortul voluntar nu e'te înă'cut2 ci 'e #ormează în onto"eneză.alităţile voinţei 'e dezvoltă de a'emenea prin implicare repetată în activităţi2 prin interiorizarea modelelor culturale în cadrul unui autentic proce' de învăţare 'ocială. 6Fezi şi 'inteza >D7 Prin control voluntar 'unt luate în 'tăpînire mani#e'tările temperamentale inadecvate2 cum ar #i impul'ivitatea.

0upă polaritate2 'e con'ideră că 'tările a#ective pozitive 'unt 'tenice2 'pri<inind mo-ilizarea voluntară2 iar trăirile ne"ative 'unt a'tenice2 in#luenţînd ne"ativ voinţa. Foinţa are un rol important şi în do-ândirea e8pre'iilor emoţionale convenţionalizate 'ocial 6'pri<ină învăţarea a#ectivă72 precum şi în conducerea mani#e'tărilor e8pre'ivităţii emoţionale 6'imularea trăirilor a#ective7. 0i'poziţia a#ectivă poate #i ro-u'tă2 optimi'tă2 #urnizînd ener"ia nece'ară pentru mo-ilizarea voluntară. 5n ace't caz2 #râna voluntară intervine diminuînd 'au c)iar reprimînd trăirile ne"ative.fectivitatea poate avea e#ecte pozitive 'au ne"ative a'upra voinţei. 0ar intervenţia 'a 'e poate e8tinde şi la nivele mai înalte2 cum ar #i nivelul di'poziţiilor a#ective 6ne putem mo-iliza pentru activitate c)iar dacă avem o di'poziţie proa'tă7 'au c)iar cel al proce'elor şi 'tărilor a#ective 'uperioare.- Foinţa intervine a'upra de'#ăşurării trăirilor a#ective în două direcţii4 #ie prin 'u'ţinerea2 potenţarea şi prelun"irea ace'tora2 atunci când ele 'unt conver"ente ca 'en'2 avînd loc o uni#icare a ener"iei a#ective cu ener"ia voluntară 6ipo'taza de voinţă a acţiunii72 #ie prin modi#icarea trăirilor şi a e8pre'ivităţii lor atunci când inten'itatea e prea mare 6ipo'taza de #rână voluntară7 'au prea 'căzută 6voinţa acţiunii7 şi ameninţă de'#ăşurarea optimă a activităţii. Prin acea'ta2 '#era ei de in#luenţă 'e e8tinde în domeniul conduitei p'i)o+'ociale2 in#luenţînd de'#ăşurarea relaţiilor interper'onale.control prin raţiune şi e#ort voluntar7. dimpotrivă2 poate #i 'ceptică şi pe'imi'tă2 demo-ilizînd voinţa. Stările de a#ect şi pa'iunile oar-e pot diminua controlul voluntar. Prin e#ort voluntar per'oana îşi poate controla 'entimentele 6pozitive 'au ne"ative7 şi poate lupta împotriva pa'iunilor 'ale ne"ative 6vicii7. 5n 'tructura atitudinii caracteriale2 a#ectivitatea şi voinţa 'e corelează dar au locuri şi roluri di#erite. 0e a'emenea2 voinţa intervine la nivelul comportamentului a#ectiv primar şi prin creşterea "radului de conştientizare privind mani#e'tările emoţionale şi con'ecinţele lor 6'tările de a#ect pot #i luate 'u. - - - a7 . 0e e8emplu2 un elev pa'ionat de o anumită materie îşi va 'u'ţine2 prin implicare voluntară2 atitudinea pozitivă #aţă de o-iectul re'pectiv atât în momentele intere'ante cât şi în momentele neintere'ante 'au di#icile2 care "enerează în"ri<orare2 teamă de eşec2 'tări de apatie. Prima #ace parte din 'e"mentul decizional şi direcţional al atitudinii2 dar2 pentru e8primarea ei în act 'au opinie2 tre-uie 'ă intervină voinţa la nivelul 'e"mentului e8ecutiv. 0impotrivă2 'entimentele şi pa'iunile no-ile 'pri<ină implicarea voluntară în activitate2 per'oana #iind capa-ilă de mo-ilizare e8tremă. /2 .

. 0. deo'e-iri – A2=/ p.omparaţie4 a'emănări – A2=/. 5n ace'te 'ituaţii2 a#ectivitatea e'te un #actor dezor"anizator al acţiunii voluntare şi un in)i-itor al voinţei.limitele #âşiei de 'i"uranţă a 'i'temului a#ectiv2 determină de cele mai multe ori e#ecte pertur-atoare4 -locarea acţiunii2 alterarea parametrilor ei dinamici 'au modi#icarea totală a direcţiei ei de de'#ăşurare. 1.- ?recerea 'au co-orârea inten'ităţii unei emoţii dincolo 'au 'u. 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a atitudinilor – A2=/ p. 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a aptitudinilor – A2=/ p. 5ncadrarea în 'i'temul de per'onalitate – A2/ p. /( . . &elaţii reciproce4 rolul atitudinilor în #ormarea şi valorizarea aptitudinilor – 1 p. *. rolul aptitudinilor în #ormarea şi e8primarea atitudinilor – A2/ p. SU#IECTUL *II A2titudini $i atitudini4 Planul tratării subiectului (barem posibil): %. .

.. *8i'tă opinia că aptitudinile 'unt moştenite ereditar.. 5n relaţie cu ace'te componente 'e a#lă temperamentul2 latura dinamico+ener"etică a per'onalităţii... . Su-'i'temul relaţional+valoric şi de autore"la< e8primă relaţiile e'enţiale ale per'onalităţii2 atitudinile 'ale con'tante şi 'elective. 5n realitate2 am-ele determinări 'unt nece'are şi o-li"atorii în #ormarea şi dezvoltarea aptitudinilor. E pro-lemă importantă în 'tudiul aptitudinilor e'te raportul ereditar+do-ândit.. . %ltă opinie2 contrară2 acordă importanţă e8clu'iv mediului şi educaţiei. 0e#iniţia ...aracterul reprezintă latura relaţional+valorică a per'onalităţii. 9iecare individ 'e naşte cu un potenţial "enetic care poate -ene#icia de in#luenţele mediului2 în 'pecial ale mediului 'ocial. Per'onalitatea2 'i'tem )ipercomple82 implică mai multe 'u-'tructuri intercorelate #uncţional.... *l cuprinde aptitudinile şi capacităţile2 deprinderile şi priceperile etc... /.. 0eci2 nu orice în'uşire p'i)ică e'te aptitudine2 ci numai acelea care contri-uie e#ectiv la realizarea cu 'ucce' a unei activităţi. %ptitudinile reprezintă latura in'trumental+operaţională a per'onalităţii. Su-'i'temul in'trumental e'te componenta de realizare e#ectivă a activităţii umane. *a e'te un 'u-'i'teme care 'ta-ileşte relaţii cu alte 'u-'i'teme pentru reuşita unei activităţi.. Definirea şi caracterizarea generală a aptitudinilor... B... 5n accepţiune p'i)olo"ică2 termenul aptitudine 'emni#ică acele în'uşiri p'i)ice care permit o-ţinerea de per#ormanţe înalte 6pe'te media comună7 într+o activitate. . 3ivelul de dezvoltare a aptitudinii 'e evaluează după indicatorii4 rapiditate .. 0e#inirea per'onalităţii.... %ptitudinea nu poate 'ă a'i"ure 'in"ură 'ucce'ul unei activităţi. +ncadrarea în sistemul de personalitate. 0in punct de vedere al evoluţiei onto"enetice2 per'onalitatea con'tituie un 'i'tem -io+ p'i)o+'ocio+cultural ....aracteri'tici centrale ale per'onalităţii4 unicitatea şi ori"inalitatea2 'ta-ilitatea2 "eneralitatea2 caracterul 'intetic2 #le8i-ilitatea.Total: 5 puncte Idei principale şi detalii semnificative: A. 0elimitări conceptuale4 %ptitudinile nu 'e re#eră la #orţa şi ener"ia cu care 'e de'#ăşoară o activitate 6temperamentul7 şi nici la pro#ilul p'i)o+moral al per'oanei 6caracterul7 ci la ceea ce poate să facă o per'oană2 la cum şi la c$t poate #ace.....

%ptitudinile 'e cla'i#ică după mai multe criterii4 după comple8itate2 'unt 'imple şi comple8e.. %'t#el2 în 'tructura #actorială a #actorului G intră compre)en'iunea ver-ală2 #actorul raţionament. ... C. Definirea şi caracterizarea generală a atitudinilor.... 3u orice poziţie a 'u-iectului e'te o atitudine caracterială . 5n 'i'temul de per'onalitate caracterul reprezintă latura relaţional+valorică2 în 'en'ul că el cuprinde acele în'uşiri care e8primă relaţiile 'u-iectului cu lumea .... !nteli"enţa2 ca aptitudine "enerală2 pre'upune or"anizarea 'uperioară a mai multor proce'e p'i)ice 6"ândire2 memorie2 percepţie etc...... după "eneralitate2 'unt 'peciale şi "enerale.... Pia"et con'ideră că inteli"enţa e'te o relaţie adaptativă între or"ani'm şi realitate2 adaptarea #iind ec)ili-rarea dintre a'imilare şi acomodare......aracterul de'emnează2 în 'en' re'trân'2 an'am-lul atitudinilor şi tră'ăturilor... ?alentul . // ....... 0e e8emplu2 prin interacţiunea atitudinilor cu voinţa rezultă tră'ături voluntare de caracter.aracterul poate #i de#init şi ca 'i'tem de atitudini şi tră'ături care îl de#ine'c pe om ca mem-ru al 'ocietăţii 6'emni#icaţia 'ocială7 şi ca purtător de valori 6'emni#icaţia morală7... Structural2 atitudinea e'te o con'trucţie p'i)ică 'intetică ...- Spre deo'e-ire de aptitudini2 capacitatea de'emnează ... %ptitudinile 'peciale a'i"ură realizarea cu 'ucce' a unei 'in"ure activităţi 6de e8emplu2 aptitudini muzicale2 te)nice7... 0in interacţiunea atitudinilor cu alte conţinuturi ale vieţii p'i)ice 'e #ormează tră'ăturile de caracter.. %titudinile 'unt componentele #undamentale ale caracterului .... %titudinile nu 'e e8primă direct în comportament ci prin intermediul tră'ăturilor de caracter..... ..... ?)orndicIe identi#ică ( tipuri de inteli"enţă4 a-'tractă2 'ocială2 practică. %ptitudinile comple8e 'unt or"anizări şi ierar)izări de aptitudini 'imple. Geniul .....7 .......... %titudinea 'e #ormează în cadrul relaţiilor 'ociale .. %ptitudinile "enerale 'unt implicate într+un număr mare de activităţi 6'piritul de o-'ervaţie2 inteli"enţa7... %ptitudinile 'imple 'unt implicate în realizarea unei 'in"ure operaţii şi 'e -azează pe un 'in"ur #enomen p'i)ic 6de e8emplu2 auzul muzical7..

. d7 După criteriul genetic2 am-ele au componente ereditare şi do-ândite. Spre deo'e-ire de celelalte 'u-'i'teme ale per'onalităţii2 caracterul 'e #ormează în copilărie şi adole'cenţă şi 'e poate 'c)im-a pe parcur'ul vieţii 'u. 0e pildă2 inteli"enţa pre'upune dimen'iuni intelective 6memorie2 raţionament2 #luenţă ver-ală7 şi 'enzoriale 6#actorul 'paţial şi #actorul percepţie7. e7 Ca trăsături de personalitate2 am-ele 'unt 'intetice2 'ta-ile2 "eneralizate2 #le8i-ile2 şi 'e com-ină în 'i'teme unice şi ori"inale.pre'iunea condiţiilor mediului 'ocio+cultural şi material. . c7 &uînd în considerare structura psi%ologică 2 am-ele 'unt con'tructe2 'unt mi8te2 'intetice2 incluzînd componente variate.- .omponenta 'a înă'cută 'e re#eră doar la capacitatea mintală de a 'e raporta şi de a 'electa valorile 'ocietăţii.aracterul 'e #ormează prin interiorizarea normelor2 modelelor şi valorilor unor "rupuri umane2 în timp ce aptitudinea 'e #ormează şi 'e dezvoltă prin implicare per'onală în activitate. -7 După rolul în sistemul de personalitate2 caracterul e'te in'tanţa 'uperioară ierar)ic2 de control şi valori#icare a celorlalte componente 6temperament şi aptitudini7. .la'i#icarea atitudinilor 'e realizează după domeniul care condiţionează ela-orarea lor. /: . 0upă %llport2 tră'ăturile individuale 'unt4 cardinale2 centrale şi 'ecundare. a7 După locul ocupat în structura personalităţii 2 aptitudinile reprezintă latura operaţională2 #iind o condiţie a realizării per#ormanţei 'upramedii în activitate2 iar atitudinile reprezintă latura relaţional+valorică2 o"lindind poziţia pre#erenţială a 'u-iectului #aţă de realitatea 'ocială. - - D. 0ar2 la aptitudini accentul cade uneori pe predi'poziţii 6aptitudini muzicale2 arti'tice72 în timp ce la #ormarea atitudinilor e'enţială e'te e8perienţa de viaţă a omului. La rândul 'ău2 atitudinea include elemente intelectuale2 a#ectiv+motivaţionale şi volitive. ?otuşi2 'e impune o di'tincţie4 aptitudinile includ componentele operaţionale 'uperior dezvoltate şi îm-inate2 în timp ce atitudinile includ cunoştinţe2 trăiri a#ective2 e#ort voluntar2 adică produ'ele proce'elor p'i)ice. Principalele cla'e 'unt4 atitudinile #aţă de realitatea 'ocială şi atitudinile #aţă de 'ine. Comparaţie. ?oate tră'ăturile de caracter 'e or"anizează şi 'e ierar)izează #ormînd tră'ături individuale şi tră'ături comune.unoaşterea unei per'oane în planul 'ocio+moral pre'upune identi#icarea tră'ăturilor de caracter cardinale şi principale.

%ici 'unt importante în 'pecial tră'ăturile voluntare de caracter cum ar #i )otărârea şi #ermitatea. %ce'tea 'unt datorate şi aptitudinilor per'oanei care <oacă rolul de 'ur'ă. %titudinile pozitive #aţă de domeniul în care 'e mani#e'tă aptitudinea 'pri<ină implicarea per'oanei în activitate2 'u'ţin prin componentele motivaţională+a#ectivă şi volitivă e#orturile nece'are realizării e8erciţiilor care conduc la #ormarea şi relaţionarea deprinderilor şi priceperilor2 'pri<ină #ormarea o-işnuinţelor pozitive şi îndepărtarea celor ne"ative. 5n 'tructura per'onalităţii2 atitudinile şi aptitudinile #ormează -locuri2 con'tructe2 în care 'unt po'i-ile două 'ituaţii principale4 17 cele două componente ale per'onalităţii 'unt conver"ente2 caz în care atitudinile 'pri<ină dezvoltarea aptitudinilor la nivel înalt şi a#irmarea lor2 per'oana dovedind a't#el vocaţie pentru un anumit domeniu. %ptitudinile a'i"ură o -ună percepere şi o -ună intercomunicare 6rolul 'piritului de o-'ervaţie2 al compre)en'iunii şi #luenţei ver-ale etc. . .7. .ât priveşte atitudinile2 ace'tea 'unt elemente #undamentale ale conduitei p'i)o+ 'ociale. !elaţii reciproce. ?otodată2 atitudinile pozitive #aţă de 'ine2 încrederea în #orţele proprii şi cumpătarea2 au un rol pozitiv în #ormarea şi /= . a7 -olul atitudinilor !n formarea şi valori area aptitudinilor.omportamentul 'ocial e'te in#luenţat de atitudini2 dar nu numai de atitudinea "enerală ci şi de atitudinea #aţă de comportamentul 'peci#ic. 27 atitudinile şi aptitudinile 'unt2 dimpotrivă2 diver"ente2 primele #iind ne"ative2 în acea'tă 'ituaţie ne#iind po'i-ilă dezvoltarea aptitudinilor la parametrii cei mai înalţi şi nici a#irmarea ace'tora în activitate. *.#7 Prin raportare la conduita psi%o/socială 2 am-ele 'unt implicate în relaţiile interper'onale2 în comportamentele 'ociale. 5n relaţiile 'impatetice2 un criteriu de ale"ere poate #i prezenţa unei aptitudini la per'oana alea'ă2 iar în relaţiile apropiate 6prietenie2 dra"o'te72 un #actor important poate #i 'imilitudinea2 e8i'tenţa unor aptitudini comune. Percepţia2 înţele"erea2 evaluarea2 pre#erarea 'au re'pin"erea dintre per'oane 'unt condiţionate de atitudinile #aţă de 'ine şi de 'emeni2 #aţă de norme şi re"uli2 #aţă de valorile 'ociale mutual 'au e8plicit împărtăşite. 'e deo'e-eşte c)iar2 după ?)orndicIe2 o inteli"enţă 'pecializată2 cea 'ocială. Sc)im-area de atitudine poate #i in#luenţată de caracteri'ticile 'ur'ei2 printre care 'e numără credi-ilitatea şi atractivitatea. Similitudinea atitudinilor şi valorilor #avorizează cri'talizarea prieteniei şi a dra"o'tei.omportamentul pro+ şi anti'ocial2 de a<utorare 'au cel a"re'iv2 depind de mulţi #actori 6-iolo"ici2 'ociali2 'ituaţionali7 printre care 'e numără şi #actorii p'i)olo"ici per'onali2 cum ar #i4 atitudinile #aţă de 'emeni şi #aţă de 'ocietate2 #aţă de normele şi valorile morale2 atitudinile şi credinţele #ilo'o#ice2 reli"ioa'e etc.

dezvoltarea aptitudinilor. /> .)iar dacă atitudinea e'te pozitivă2 dezvoltarea ine"ală a 'e"mentelor 'ale poate a#ecta ne"ativ latura aptitudinală. . -loc)ează implicarea în activităţi. %'t#el2 în ciuda unei -une decizii şi orientări 'pre domeniul în cauză2 dacă 'e"mentul e8ecutiv e'te 'la.ineva poate #i dotat dar leneş2 inteli"ent dar aro"ant2 'en'i-il dar #rico' etc. .ineva poate preţui p'i)olo"ia dar nu 'e )otărăşte 'ă 'e implice în acţiuni e#ective de 'tudiu aşa cum cere 'ituaţia de e8amen2 rămânînd într+o veşnică 'tare de reverie şi contemplaţie… -7 -olul aptitudinilor !n formarea şi e(primarea atitudinilor. 5n ace'te condiţii e'te impo'i-ilă dezvoltarea şi a#irmarea aptitudinilor.cur'urile şi lucrează în 'alturi2 dacă 'e teme de di#icultăţi2 dacă a-andonează uşor2 dacă nu are încredere în #orţele proprii2 dacă e'te impul'iv şi nec)i-zuit. 5n a't#el de 'ituaţii 'e o-'ervă cât e'te de important rolul modelelor de conduită 6per'onalităţi2 cele-rităţi ale domeniului72 al educaţiei #amiliale şi şcolare precum şi al climatului 'ocial "eneral în care trăieşte per'oana.dezvoltat 6în'uşiri ne"ative ale voinţei2 tră'ături ne"ative de caracter7 nu 'e va realiza implicarea în acţiune. . &evenind la e8emplul de mai 'u'2 elevul cu înclinaţii muzicale nu va atin"e per#ormanţe înalte dacă di'preţuieşte muzica2 dacă e'te indi#erent la noutăţile din domeniu precum şi la valorile cla'ice2 dacă #recventează 'la. ?ră'ăturile ne"ative de caracter cum ar #i în"âm#area2 mulţumirea de 'ine2 minciuna2 e"oi'mul2 o-răznicia2 aro"anţa2 lenea2 indolenţa2 nepă'area etc. 0e e8emplu2 un elev cu înclinaţii muzicale2 va dezvolta aptitudini muzicale dacă preţuieşte muzica văzînd în acea'ta o valoare 'ocial+culturală2 dacă e receptiv la tot ce în'eamnă in#ormaţii le"ate de ace't domeniu2 dacă #recventează con'tant cur'urile2 dacă e8er'ează cu conştiinciozitate2 dacă nu 'e teme de di#icultăţi2 e'te per'everent2 înţele"e nece'itatea de a munci2 de a+şi pune în valoare predi'poziţiile2 dacă e'te )arnic şi 'âr"uincio'2 dacă 'tudiază ec)ili-rat şi nu în 'alturi etc. 0impotrivă2 atitudinile ne"ative #aţă de domeniul re'pectiv2 au un rol #renator în raport cu aptitudinile.

SU#IECTUL *III /@ . 0impotrivă2 o per'oană cu intelect de limită2 nu poate înţele"e valoarea altrui'mului şi a dăruirii de 'ine2 iar dacă totuşi va #ace acte de ace't "en2 ele 'e datorează mai de"ra-ă laturii 'entimentale şi nu lucidităţii în interpretarea 'ituaţiei. 0ar şi aptitudinile 'peciale pot avea un rol pozitiv. . 0e e8emplu2 conştientizînd capacitatea de a'cultare empatică a 'emenilor2 tânărul poate dezvolta înclinaţii a#ective şi practice către p'i)olo"ie.onştientizarea unei aptitudini 'au a talentului într+un anumit domeniu conduce de'eori la #ormarea unei atitudini pozitive2 de apropiere #aţă de acel domeniu. $ai mult2 el va căuta modele din domeniul p'i)olo"iei2 va încerca 'ă+şi dezvolte noi tră'ături de caracter cum ar #i2 pentru pro#e'iunea de p'i)olo"2 'tăpânirea de 'ine2 'piritul de di'ciplină şi conştiinciozitatea. %'t#el2 de e8emplu2 un om "enero'2 îşi 'pri<ină atitudinile şi actele nu doar pe motivaţie şi dezvoltarea 'entimentelor pro'ociale ci şi pe înţele"erea pro#undă a 'en'ului şi #inalităţii "enerozităţii în 'ocietatea umană. E dezvoltare 'căzută în plan intelectual menţine paleta a#ectivă la un nivel in#erior2 apropiat de in'tincte2 caz în care nu 'e poate vor-i de atitudini pro'ociale ci de e"oi'm şi do"mati'm.%ptitudinile "enerale2 cum 'unt 'piritul de o-'ervaţie şi inteli"enţa 'pri<ină #ormarea şi e8primarea atitudinilor2 prin receptivitate mai mare în raport cu modelele 'ociale şi culturale2 prin înţele"ere şi #iltrare adecvată a in#luenţelor2 prin di'tin"erea #ină între -ine şi rău2 util şi dăunător2 prin a'imilări dar şi prin acomodări ale vec)ilor 'c)eme.

. . 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a proce'elor re"latorii – 1 p.rii 5n !.a realitate p'i)olo"ică 'peci#ică omului2 caracterizând #iecare per'oană în parte2 per'onalitatea e'te o 'tructură vie de ma8imă comple8itate..R.n truirea $i -ani:e tarea 2er .. Definirea şi caracterizarea generală a personalităţii... tilitatea conceptului de *u4 pentru a înţele"e mai -ine pro-lema per'onalităţii2 a unicităţii ei …… :A .... &olul voinţei – A2=/ p... ..na0it"ţii4 Planul tratării subiectului (barem posibil): %.. Per'onalitatea poate #i de#inită ca or"anizare #uncţională2 'intetică2 unitară şi individualizată ……. &olul a#ectivităţii – A2=/ p........ 1...!e e0. 0.. 0in punct de vedere al evoluţiei onto"enetice2 per'onalitatea con'tituie un 'i'tem -io+p'i)o+ 'ocio+cultural . *a nu de'emnează un an'am-lu de elemente <u8tapu'e2 ci un 'i'tem #uncţional #ormat din elemente interdependente. %naliza comparativă a de#iniţiilor şi teoriilor per'onalităţii evidenţiază următoarele caracteri'tici centrale ale ace'teia4 unicitatea şi ori"inalitatea2 'ta-ilitatea2 "eneralitatea2 caracterul 'intetic2 #le8i-ilitatea. Laturile per'onalităţii 'unt4 individuală2 tipolo"ică2 "eneral+umană .0u0 2r. *. Gordon %llport de#ineşte per'onalitatea drept or"anizarea dinamică în individ a acelor 'i'teme p'i)o+#izice …… iar 3or-ert SillamH con'ideră că per'onalitatea de'emnează acel element 'ta-il al conduitei unei per'oane ……. 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a per'onalităţii – 1 p. 3iveluri de e8i'tenţă şi mani#e'tare a per'onalităţii 6enumerare şi caracterizare #oarte 'uccintă74 conştient2 'u-conştient2 inconştient.r re90at. Pentru evidenţierea 'peci#icului per'onalităţii tre-uie operată di'tincţia dintre termenii individ+individualitate+per'oană+per'onalitate ... Total: 5 puncte Idei principale şi detalii semnificative: A. &olul motivaţiei – 12/ p..

. %ccepţiunea de capacitate di'tinctă ... 9uncţia lor e'enţială e'te adaptativă. interacţiunea lor ....... Per'onalitatea e'te un 'i'tem evolutiv dotat cu capacitatea de autoor"anizare . Pentru înţele"erea *ului2 p'i)olo"ia 'ocială propune conceptele de rol şi 'tatut 'ocial.u toate ace'tea2 proce'ele re"latorii contri-uie2 prin mo-ilizare şi 'u'ţinere ener"etică2 prin orientare continuă2 la de'#ăşurarea optimă a proce'elor co"nitive şi în "enere la realizarea tuturor conduitelor şi activităţilor umane. Proce'ele p'i)ice 'unt tran'#ormări ale unui anumit conţinut in#ormaţional2 realizate în etape 'ucce'ive2 prin intermediul unor mecani'me operaţionale 'peci#ice.. 0eşi am-ele tipuri de proce'e au atât #uncţii in#ormaţionale cât şi de re"lare2 predominanţa uneia 'au alteia dintre #uncţii a'i"ură încadrarea lor în cate"orii di'tincte..on'truirea2 dezvoltarea şi mani#e'tarea per'onalităţii 'e realizează 'u.. 9actorii dezvoltării4 ereditatea şi mediul.. *le con#eră nu atât 'emni#icaţia o-iectivă a 'timulilor 6atri-ut al co"niţiei7 cât mai ale' 'en'ul şi valoarea per'onală a ace'tora.. 3ici o activitate umană nu 'e poate de'#ăşura dacă nu e'te declanşată şi 'u'ţinută de un motiv2 potenţată şi pu'ă în acord cu 'ituaţia concretă de vi-raţia a#ectivă2 'u'ţinută de e#ort voluntar în con#runtarea cu o-'tacolele. Proce'ele re"latorii 'u'ţin ener"etic activitatea2 o orientează 'pre 'cop2 o re"lează în #uncţie de împre<urări. :1 . - - B.... .. Definirea şi caracterizarea generală a proceselor reglatorii. 5n cla'a proce'elor re"latorii 'unt inclu'e a#ectivitatea şi voinţa dar şi motivaţia2 prin componenta ei p'i)ică de re#lectare şi 'emnalizare a 'tărilor de nece'itate... Proce'ele p'i)ice re"latorii imprimă vieţii p'i)o+comportamentale două în'uşiri importante4 'u-iectivitatea şi 'electivitatea pre#erenţială. Spre deo'e-ire de proce'ele co"nitive2 proce'ele re"latorii nu 'unt 'pecializate pentru a o#eri in#ormaţii 'peci#ice 6de'pre în'uşirile concrete şi a-'tracte ale lumii7..2 'tatutul e'te ...... Proce'ele p'i)ice 'unt "rupate în două mari cla'e4 proce'ele in#ormaţionale 6'au co"nitive7 şi proce'ele ener"etice+re"latorii. . &olul e'te... %ce'te proce'e realizează autore"larea 'i'temului de per'onalitate.conducerea permanentă a motivaţiei2 a#ectivităţii şi voinţei...- Sen'urile termenului de *u4 lar" şi re'trân' 6p'i)olo"ic7.

#uncţia de orientare+direcţionare. *'te componenta p'i)ică prin care 'e re#lectă şi 'e 'emnalizează 'tările de nece'itate şi care 'electează şi activează comportamentele adecvate de 'ati'#acere. Per'onalitatea umană 'e con'tituie2 'e dezvoltă şi totodată 'e mani#e'tă numai prin implicarea în activitate. 0acă #ru'trarea 'e acumulează în doze e8a"erate provoacă tul-urări p'i)o+nevrotice2 -ulver'ări şi dere"lări în 'i'temul de per'onalitate. !olul moti aţiei. 0e aici derivă ( cla'e de motive4 )omeo'tatice2 de optimizare şi antientropice. $otivaţia e'te an'am-lul #actorilor care declanşează activitatea2 o orientează către anumite 'copuri şi o 'u'ţin ener"etic. &olul re"lator al motivaţiei 'e realizează prin intermediul a ( #uncţii4 #uncţia de 'electare2 activare şi declanşare. !ntere'ele2 convin"erile2 a'piraţiile şi idealurile #ormează un comple8 de prim ordin în 'tructura şi #uncţionarea per'onalităţii. *a <oacă un rol re"lator – 'ta-ilizator2 optimizator 'au evolutiv – în 'i'temul per'onalităţii. 5n anumite limite #ru'trarea îndeplineşte un rol pozitiv2 'timulînd proce'ul dezvoltării per'onalităţii. $a'loJ con'ideră că tre-uinţele de autodepăşire2 de cunoaştere şi înţele"ere şi cele e'tetice 'unt condiţii ale creşterii şi dezvoltării per'onalităţii. ?oate tre-uinţele contri-uie la con'tituirea şi #uncţionarea optimă a per'onalităţii. #uncţia de 'u'ţinere+potenţare. 3e'ati'#acerea lor conduce la #enomenul de #ru'trare. Sla-a toleranţă la #ru'trare e'te un 'emn al imaturităţii per'oanei. 0e aceea e'te con'iderată BmotorulC per'onalităţii. 0ezvoltarea lor e'te un 'emn de e8ten'ie şi maturizare :2 . ?re-uinţele 'unt elementele #undamentale ale motivaţiei. principalele activităţi umane 'unt 6în ordinea dezvoltării onto"enetice74 <ocul2 învăţarea2 munca2 creaţia. 3e'ati'#acerea tre-uinţelor de la -aza piramidei -loc)ează creşterea şi dezvoltarea per'onală. $otivaţia e'te o 'ur'ă de activitate. $otivaţia e'te le"ea de -ază a or"anizării2 inte"rării şi #uncţionării 'i'temului per'onalităţii.C. 9uncţional2 dacă #ormele motivaţiei -io+#iziolo"ice 'e 'u-ordonează celor 'ocio+culturale2 'e realizează pro"re'ul 'piritual şi moral al *u+lui. 0impotrivă2 'ati'#acerea tre-uinţelor de la vâr#ul piramidei a'i"ură dezvoltarea armonioa'ă2 împlinirea per'onalităţii. ?re-uinţele de creştere e8primă dorinţa omului de a avea 'ucce'2 de a şti şi de a+şi 'ati'#ace aptitudinile. ?re-uinţele de a#iliere2 de 'timă şi 'tatut 'unt BmotorulC implicării per'oanei în relaţii 'ociale şi prin acea'ta contri-uie la dezvoltarea rolurilor şi 'tatutelor2 deci la dimen'iunea p'i)o+ 'ocială a per'onalităţii.

Latura -iolo"ică a per'onalităţii e'te dinamizată de tre-uinţele primare2 latura 'ocială de tre-uinţele 'ecundare2 de convin"eri şi idealuri2 latura valorică de convin"eri şi idealuri. $otivaţia intră în compoziţia p'i)olo"ică 'intetică a atitudinilor caracteriale. %#ectivitatea e'te an'am-lul proce'elor p'i)ice …… :( .. .. *le acţionează ca mecani'm re"lator intern al liniei "enerale de viaţă şi de conduită a individului.ontri-uie la #ormarea *ului ideal2 călăuzitor al între"ii vieţi. . &elaţiile con#lictuale dintre motive 6lupta prelun"ită a motivelor polare7 in#luenţează ne"ativ caracterul şi întrea"a unitate a per'onalităţii 6comple8e7.. 0ar acea'tă relaţie nu e'te 'implă2 univocă2 de la un 'in"ur element al motivaţiei la un 'in"ur element al per'onalităţii. 0e aici ori"inalitatea şi unicitatea ca în'uşiri ale per'onalităţii. .. de e8emplu2 la con#i"urarea caracterului participă concomitent tre-uinţele dar şi a'piraţiile2 convin"erile şi idealurile2 motivele şi intere'ele.aracterul2 în 'en' lar"2 cuprinde convin"erile2 a'piraţiile şi idealurile unei per'oane. 'copul vieţii e'te valoarea per'onală 'upremă.. 5n #uncţie de proeminenţa dezvoltării uneia 'au alteia dintre tre-uinţe2 oamenii 'e împart2 la nivelul caracterului2 în mai multe cate"orii 6tipolo"ia lui Spran"er74 tipul teoretic 6la care predomină tre-uinţele de cunoaştere72 economic. Sen'ul şi 'emni#icaţia vieţii conturează direcţia 'pre care 'e orientează per'oana.. modelul de viaţă e'te o adevărată #orţă 'pirituală a per'onalităţii.a dimen'iune comple8ă a per'onalităţii2 creativitatea poate #i e8plicată prin modelul -i#actorial …… Particularităţile p'i)olo"ice ale #iecărei vâr'te şi activităţile 'ale dominante au ca -ază motivaţii di'tincte. 5n 'tructura p'i)olo"ică a per'onalităţii 'unt implicate con'telaţii de motive2 an'am-luri comple8e 'peci#ice #iecărei per'oane în parte.a *ului. !olul afecti ităţii. $otivaţia e'te implicată mai ale' în 'e"mentele direcţional şi decizional ale atitudinii. Sunt implicate în #ormarea şi dezvoltarea aptitudinilor precum şi în con'tituţia p'i)olo"ică a caracterului 6'i'temul de atitudini7. 9iecare componentă din 'i'temul -io+p'i)o+'ocio+cultural 6per'onalitatea7 'e a#lă în relaţie de core'pondenţă cu o anumită 'tructură motivaţională. %titudinile 'unt 'u'ţinute şi direcţionate de a'piraţii2 idealuri şi convin"eri. %'t#el2 de pildă2 motivaţia 'u"arului e'te con'tituită e8clu'iv de tre-uinţele -iolo"ice şi de 'ecuritate2 în timp ce motivaţia adole'centului are ca dominantă tre-uinţa de autoa#irmare iar cea a tânărului e'te centrată în <urul a'piraţiilor şi idealului. D. 0i#eră nu doar conţinutul ci şi ierar)ia.

- - - - - 0imen'iunea "enetică a a#ectivităţii şi impactul ei a'upra per'onalităţii.- 9uncţia de -ază a a#ectivităţii e'te cea adaptativă2 de ener"izare+potenţare şi 'electare+ orientare. 5n perioada adultă2 voinţa #ace po'i-ilă împlinirea idealurilor. *moţiile şi 'entimentele valorice .. Structura p'i)olo"ică 'intetică a atitudinilor caracteriale. :... . %titudinile a#ective2 componente ale caracterului..... *'te de neima"inat o dezvoltare p'i)o+comportamentală normală2 #ără ca acea'ta 'ă includă şi componenta emoţională. %cea'ta intră în 'tructura p'i)olo"ică a temperamentului 6vezi tipolo"iileD . &olul voinţei 'e a#irmă mai ale' în 'e"mentul e8ecutiv. 0i'poziţia a#ectivă de #ond 'e mani#e'tă ca tră'ătură de per'onalitate...autocontrol 6voinţa a-ţinerii7. %titudinile nu 'unt 'imple urme ale 'ituaţiilor 'ociale ci implică particularităţi individuale2 trăirea a#ectivă a 'ituaţiei re'pective. $ulte tipolo"ii temperamentale iau în con'iderare dimen'iunea emoţională . %titudinea e'te o con'trucţie p'i)ică 'intetică2 ce cuprinde …… .. Foinţa e'te #orma 'uperioară de autore"lare2 de tip conştient şi mediată ver-al2 a activităţii şi comportamentului uman.. 5n'uşirile voinţei intră în 'tructura tră'ăturilor voluntare de caracter.. *'te mecani'm de auto"uvernare a conduitei..7.... *. !mpul'ivitate2 'la. 9uncţiile *ului nu 'e pot realiza #ără aport intenţional2 voluntar...... %#ectivitatea e'te o componentă importantă a pro#ilului per'onalităţii. Foinţa 'pri<ină con'truirea şi a#irmarea per'onalităţii prin intenţionalitate2 'cop şi e#ort voluntar2 #ăcând po'i-ilă autodepăşirea de 'ine.. . 0ezvoltarea voinţei de+a lun"ul vâr'telor #ace po'i-ilă implicarea per'oanei în activităţi tot mai comple8e2 di#icile şi îndelun"ate......a urmare2 devine po'i-ilă dezvoltarea per'onalităţii2 în acord cu a'piraţiile şi idealul de viaţă2 #enomen de mare importanţă în 'pecial la adole'cent şi tânăr.. Foinţa e'te un proce' p'i)ic comple8. Sentimentele şi pa'iunile ... !olul oinţei..

Conceptul de sistem psi%ic 1interacţiune şi emergenţă.onceptul de 'i'tem p'i)ic 6interacţiune şi emer"enţă7 – A2/ p.!e e0e 2 i6i!e $i !reati3itatea4 Planul tratării subiectului (barem posibil): %.- Stadiile proce'ului creativ pre'upun ade'eori o puternică implicare voluntară 6*di'on4 B1M in'piraţie şi @@M tran'piraţieC7. 0. SU#IECTUL I+ Pr. Total: 5 puncte Idei principale şi detalii semnificative: A.. :/ . &elaţii reciproce4 rolul proce'elor p'i)ice în creativitate – 12=/ p.omparaţie – A2/ p. . in#luenţa creativităţii a'upra proce'elor p'i)ice – A2=/ p. . . 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a conceptelor – 12/ p. 1..

-7 proce'ele co"nitive 'uperioare 'au intelective 6"ândire2 memorie2 ima"inaţie7 care #urnizează in#ormaţii de'pre în'uşirile a-'tracte ale lumii2 de'pre le"i şi mecani'me "enerale2 cate"oriale2 de'pre 'emni#icaţiile reale 'au po'i-ile ale trecutului2 prezentului şi viitorului. Er"anizarea p'i)ocomportamentală e'te comple8ă şi etero"enă. La rândul lor2 după criteriul conţinutului in#ormaţional re#lectat2 proce'ele co"nitive 'e subdivid în4 a7 proce'e 'enzoriale 6'enzaţii2 percepţii2 reprezentări72 care #urnizează in#ormaţii de'pre în'uşirile concrete ale o-iectelor şi #enomenelor cu care venim în contact direct2 nemi<locit. %'t#el2 din interacţiunea 'enzaţiilor rezultă percepţii2 din interacţiunea conceptelor rezultă <udecăţi şi raţionamente2 prin implicarea "ândirii şi voinţei în percepţie acea'ta 'e tran'#ormă în o-'ervaţie2 memoria devine voluntară şi lo"ică etc. Definirea şi caracterizarea generală a conceptelor. 0in interacţiunea componentelor SP rezultă în'uşiri p'i)ice şi #enomene noi.- . %poi2 interacţiunea tuturor proce'elor şi #enomenelor p'i)ice #ace po'i-il #enomenul de conştiinţă2 'inteză creatoare a între"ului p'i)i'm. !n#ormaţiile receptate şi ela-orate de 'u-'i'temul co"nitiv contri-uie la #ormarea unui model 'u-iectiv al lumii2 al realităţii trecute şi prezente2 precum şi la ela-orarea unui univer' al po'i-ilului. 9orma cea mai înaltă a interacţiunii la nivel de per'onalitate e'te creativitatea2 de#inită tocmai ca interacţiune optimă între vectori şi operaţii. Proce'ele p'i)ice 'unt "rupate în două mari clase4 proce'ele in#ormaţionale 6'au co"nitive7 şi proce'ele ener"etice+re"latorii. :: . a7 Procesele psi%ice4 Proce'ele p'i)ice sunt transformări ale unui anumit conţinut in#ormaţional2 realizate în etape 'ucce'ive2 prin intermediul unor mecani'me operaţionale 'peci#ice. - - - - B.a 'tructură 'u-iectivă internă2 'i'temul p'i)ic uman e'te un an'am-lu …… natură ener"etico+in#ormaţională a#late în relaţii de interacţiune ……. ?ră'ăturile de per'onalitate 'unt întotdeauna inte"ratoare 'intetice2 #ormate din contopirea mai multor proce'e şi #uncţii p'i)ice. 0eşi am-ele tipuri de proce'e au atât #uncţii in#ormaţionale cât şi de re"lare2 predominanţa uneia 'au alteia dintre #uncţii a'i"ură încadrarea lor în cla'e di'tincte.

C. . #aze intercorelate4 pre"ătirea2 incu-aţia2 iluminarea şi veri#icarea.u toate ace'tea2 proce'ele re"latorii contri-uie2 prin mo-ilizare şi 'u'ţinere ener"etică2 prin orientare continuă2 la de'#ăşurarea optimă a proce'elor co"nitive şi în "enere la realizarea tuturor conduitelor şi activităţilor umane. 0uncţia lor e'enţială e'te adaptativă. %nalizînd produ'ele creative2 ?aHlor di'tin"e nivelurile4 e8pre'iv2 productiv2 inovativ2 inventiv2 emer"ent. - - - -7 Creati itatea4 0upă G. Prin pri'ma produsului ei2 creativitatea 'e di'tin"e prin4 noutate2 ori"inalitate2 valoare şi utilitate 'ocială2 precum şi prin aplica-ilitate va'tă. a.- Prin mecani'mele 'ale operaţionale reprezentarea e'te con'iderată o treaptă intermediară între proce'ele 'enzoriale şi cele co"nitive 'uperioare. Comparaţie. Pope'cu+3eveanu o de#ineşte ca interacţiune optimă între atitudini şi aptitudini2 între vectori şi operaţii.a potenţialitate "eneral+umană2 creativitatea e8i'tă încă de la naştere 'u.ccepţiunile termenului 'unt multiple4 produ'2 proce'2 potenţialitate2 dimen'iune 'intetică în pro#ilul per'onalităţii. N. 0ar per'onalitatea creatoare 'e #ormează doar prin in#luenţe pozitive ale #actorilor de mediu şi educaţionali.u toate ace'tea2 motivaţia nu e'te con'iderată proce' p'i)ic. %llport creativitatea e'te atri-utul oricărei per'oane. După statutul în SPU2 deşi am-ele tipuri de #enomene 'unt de natură p'i)ică2 proce'ele 'unt elemente2 con'tituenţi #undamentali care #ac po'i-ilă orice acţiune2 orice demer' p'i)ocomportamental2 în timp ce creativitatea e'te o în'uşire de an'am-lu a SP la care := .o #ormă latentă2 virtuală. 5n cla'a proce'elor re"latorii 'unt inclu'e a#ectivitatea şi voinţa dar şi motivaţia2 prin componenta ei p'i)ică de re#lectare şi 'emnalizare a 'tărilor de nece'itate.a proces2 după Nalla' creativitatea include . . . Proce'ele re"latorii susţin energetic activitatea2 o orientează 'pre 'cop2 o re"lează în #uncţie de împre<urări.a dimensiune comple(ă a personalităţii2 creativitatea poate #i e8plicată prin modelul -i#actorial. . . . Spre deo'e-ire de proce'ele co"nitive2 proce'ele re"latorii nu 'unt 'pecializate pentru a o#eri in#ormaţii 'peci#ice 6de'pre în'uşirile concrete şi a-'tracte ale lumii7.

5n #ine2 #aza de incu-aţie a proce'ului creativ 'e de'#ăşoară la nivel inconştient şi 'u-conştient2 avînd totuşi loc2 uneori2 reveniri conştiente valoroa'e. Pe de altă parte2 memoria involuntară nu pre'upune intenţionalitatea conştientă2 după cum #ormele ima"inaţiei nu 'unt doar voluntare şi conştiente 6ima"inaţia reproductivă şi creatoare7 ci şi inconştiente 6vi'ul din timpul 'omnului7. totuşi2 în o-'ervaţie acţiunile operatorii 'unt conştient condu'e în raport cu 'copuri şi planuri conştient ela-orate şi atent urmărite. D. :> . -7 După rolul în acti itate2 proce'ele 'unt 'pecializate2 operînd #iecare într+un mod 'peci#ic2 avînd conţinut re#lectoriu şi produ'e 'peci#ice2 în timp ce creativitatea -ene#iciază de toate tipurile de operare2 #iind ea în'ăşi o activitate p'i)ică comple8ă #ormată din mai multe #aze. !elaţii reciproce. d7 Din punct de edere genetic2 atât proce'ele cât şi creativitatea au premi'e ereditare de tip uman dar 'e dezvoltă prin implicarea în activitate2 în condiţiile modelării 'ociale şi culturale 6-ene#iciază de învăţare7. Proce'ul care 'e apropie cel mai mult de creativitate prin caracteri'ticile produ'ului 'ău2 e'te ima"inaţia. 5n 'c)im-2 produ'ul creator 'e di'tin"e tocmai prin noutate şi ori"inalitate.participă toate proce'ele şi #uncţiile p'i)ice2 e8primînd interacţiunea componentelor şi emer"enţa ace'tuia. c7 După caracteristicile produsului2 nu toate proce'ele #urnizează in#ormaţii noi în raport cu e8perienţa anterioară a per'oanei 'au a 'ocietăţii. #7 Dacă ne raportăm la ni elul personalităţii2 con'tatăm că atât de'#ăşurarea proce'elor p'i)ice cât şi activitatea creativă 'unt nuanţate permanent de tră'ăturile 'ale. e7 !aportate la ni elurile de funcţionare ale SPU 2 toate proce'ele p'i)ice şi orice demer' creativ 'e de'#ăşoară la nivelurile inconştient2 'u-conştient2 conştient. 0ar2 uneori2 ima"inaţia alunecă în eroare2 în #antezii şi utopii2 pe când produ'ul creator e'te nu numai nou şi ori"inal dar şi valoro'2 util 'ocial2 datorită relaţiilor ima"inaţiei cu "ândirea în cadrul activităţii creative. 0e e8emplu2 percepţia 'e de'#ăşoară pe -aza unor operări 'u-conştiente dar produ'ele 'ale 'unt ima"ini conştiente. %'t#el2 leneşul va realiza o-'ervaţia perceptivă 'au actul de creaţie la un nivel in#erior #aţă de omul )arnic2 cel dotat cu 'pirit de o-'ervaţie va înre"i'tra amănunte e'enţiale2 relevante2 în timp ce individul nedotat 'e pierde în detalii ne'emni#icative2 colericul e'te impul'iv nu doar în mani#e'tările emoţionale 'au în rezolvarea pro-lemelor ci şi în #aza pre"ătitoare 'au de veri#icare a creaţiei. dar percepţia 'u-liminală 'e realizează #ără aportul conştiinţei iar 'electivitatea perceptivă şi 'emni#icaţia 'timulilor pot #i dictate de motive inconştiente 6nu doar de 'copul conştient7.

Pentru creaţia arti'tică2 literară2 muzicală şi pla'tică2 reprezentările 'unt cu atât mai valoroa'e cu cât 'unt mai pla'tice2 mai vii2 clare2 'ta-ile şi complete. %ptitudinile 'imple 6auzul muzical a-'olut şi melodic dar mai ale' auzul armonic2 percepţia 'paţială2 'en'i-ilitatea cromatică7 'au cele 'peciale2 precum şi 'piritul de o-'ervaţie2 #ac po'i-ilă producerea de in#ormaţii la care cei nedotaţi nu au acce'2 ace'te in#ormaţii 'pri<inind activitatea creativă mai ale' în prima şi ultima #ază. !ma"inaţia #ără "ândire poate produce erori2 #anta'me2 utopii 6BSomnul raţiunii naşte :@ . &e#eritor la rolul co"nitiv al reprezentărilor2 în creaţia matematică şi în #izică reprezentarea care în'oţeşte raţionamentul devine e'enţială atât pentru decodi#icarea #i"urală a #ormulărilor ver-ale cât şi pentru "ă'irea 'oluţiilor. 5n artă2 iluziile 'unt ade'ea #olo'ite ca mi<loace 'au arti#icii te)nice. nele culori2 precum şi 'enzaţiile ol#active şi "u'tative pot avea e#ect 'timulativ a'upra #uncţiilor ve"etative şi a'upra 'tării p'i)ice "enerale2 #iind #avora-ile muncii creatoare. 9ără acea'tă în'uşire nu 'e poate vor-i de'pre valoarea2 utilitatea şi aplica-ilitatea produ'ului creator.a7 !olul proceselor psi%ice în creati itate4 1en aţiile şi percepţiile o#eră in#ormaţii de'pre în'uşirile concrete ale lumii. -epre entările2 prin producerea de in#ormaţii de'pre lume în a-'enţa 'timulărilor directe2 con'tituie un -o"at material şi 'uport pentru "ândire şi ima"inaţie2 proce'e #undamentale ale creaţiei. &eprezentările 'unt o 'ur'ă in#ormaţională e'enţială pentru ima"inaţia creatoare2 com-inatorica ima"inativă #olo'indu+le ca material pre#erenţial. Percepţia 'paţiului2 a duratei şi a mişcării condiţionează 'ucce'ul creator în artele pla'tice2 muzică şi core"ra#ie. *'te de neconceput un creator în pictură care 'ă nu ai-ă 'imţ cromatic 'au un muzician a#on. &olul re"lator con'tă în pre"ătirea mintală anticipată a acţiunilor 6de mare importanţă în artele pla'tice2 teatru şi core"ra#ie7 şi în coordonarea şi corectarea traiectoriei lor. Erice proce' creativ pre'upune lacune şi impa'uri co"nitive care 'e depăşe'c prin apelul la cunoştinţe2 <udecăţi şi raţionamente2 prin înţele"ere şi rezolvare de pro-leme. #$ndirea îşi di'pută2 împreună cu ima"inaţia2 locul principal în activitatea creativă. %poi2 interacţiunile dintre analizatori şi mai ale' 'ine'tezia pot prile<ui e#ecte creative. 5n #ine2 'piritul de o-'ervaţie reprezintă o condiţie indi'pen'a-ilă pentru 'criitorii realişti 'au pentru omul de ştiinţă2 iar culorile2 "u'turile şi miro'urile au 'timulat nu de puţine ori ima"inaţia poetică. &olul reprezentărilor e'te du-lu4 co"nitiv şi re"lator. ace'tea 'unt e'enţiale pentru realizarea oricărei activităţi2 deoarece omul 'e raportează la mediul încon<urător şi la 'ine în tot ce întreprinde2 dar în cazul creaţiei arti'tice 6muzicale2 pla'tice7 ele au un rol deo'e-it. Gândirea e'te proce' central în SP 2 antrenează celelalte proce'e şi le con#eră raţionalitate.

%ici 'unt utile revenirile conştiente2 re'i'tematizările şi reinterpretările2 punerea de noi pro-leme şi 'oluţionările parţiale. ?ipolo"ia "ândirii 6analitic+'intetic2 intuitiv+ a-'tract7 îşi pune amprenta a'upra oricărui demer' creativ. ?ipul analitic operează în inten'iune2 în pro#unzimea lucrurilor2 iar tipul 'intetic 'urprinde "eneralul2 univer'alul din lucruri. 5n artele pla'tice2 de mare utilitate e'te memoria ima"i'tic+ intuitivă2 iar în literatură şi în creaţia te)nico+ ştiinţi#ică e'te #avora-ilă memoria ver-al+ =A . *tero"enitatea conţinutului ei 6ima"ini2 concepte2 'copuri2 planuri2 mişcări2 trăiri a#ective7 con'tituie o premi'ă #avora-ilă a creaţiei. 9aza iluminării 'e produce uneori prin ima"ini2 dar ace'tea capătă imediat un 'en'2 un înţele'2 'unt ima"ini conceptualizate. 9ără memorie nu 'unt po'i-ile nici "ândirea2 nici ima"inaţia2 deci nici creaţia. 5n '#era con'trucţiilor teoretice pure2 tipul a-'tract o-ţine rezultate 'uperioare tipului concret. 0ar "ândirea intervine în #iecare #ază a proce'ului creator. 5n #aza incu-aţiei2 ideile 'e 'tructurează într+o manieră nouă.monştriC – GoHa7. %emoria e'te condiţia indi'pen'a-ilă a oricărei activităţi umane. Pentru artele pla'tice şi poezie 'unt #oarte utile conceptele concrete2 iar pentru creaţia ştiinţi#ică îndeo'e-i conceptele a-'tracte şi "enerale. $emoria e'te un 'i'tem multi#azic2 ea 'udează trecutul de prezent #ăcînd po'i-ilă creaţia viitoare 6#uncţia pro'pectivă7. 'e 'electează şi 'e triază in#ormaţiile2 'e corelează în unităţi tematice de 'emni#icaţie. . 9le8i-ilitatea2 #luiditatea2 ori"inalitatea şi ela-orarea 6Guil#ord7 'unt calităţi ale "ândirii care2 dacă 'unt dezvoltate la cote înalte2 'pri<ină activitatea creatoare iar dacă nu 'unt dezvoltate2 dimpotrivă2 #rânează 'au c)iar #ac impo'i-ilă creativitatea. 9aza veri#icării pre'upune "ândire critică2 comparaţii ale rezultatului cu 'copurile iniţiale2 corelaţii cu alte cunoştinţe2 uneori din alte domenii2 veri#icări lo"ice #inale. 0eşi pentru creaţie 'unt nece'are atât "ândirea conver"entă cât şi cea diver"entă2 atât al"oritmica dar şi euri'tica2 'unt creative 'i'temele operatorii de tip de'c)i'2 -azate pe "ândire diver"entă2 pe operaţii euri'tice2 pe de'coperire şi invenţie. %'t#el2 în #aza pre"ătitoare2 prin apelul la lo"ică 'e 'ta-ile'c 'copurile2 mi<loacele şi căile 6'trate"iile2 al"oritmii7 cele mai potrivite pentru in#ormare2 documentare şi e8perimentare.reaţia de nivel înalt 6creaţia inventivă şi emer"entă7 pre'upune înţele"erea pro#undă a principiilor care 'tau la -aza unui domeniu. Gândirea lui Goet)e a #o't o îm-inare ideală între cele două tipuri 6vezi opera B9au'tC7. E de'coperire ştiinţi#ică2 inventarea unor maşini 'au mecani'me2 crearea unei opere literare reclamă capacitatea de a #olo'i procedee mintale di#erite2 depla'area pe mai multe direcţii2 'ta-ilirea de corelaţii şi com-inaţii cât mai variate între datele iniţiale. Gândirea diver"entă e'te con'iderată o componentă de -ază a creativităţii2 deoarece po'edă #le8i-ilitate2 #luiditate2 productivitate şi ori"inalitate. Prin reactualizare2 memoria o#eră in#ormaţii nece'are celorlalte proce'e p'i)ice.

... !ma"inaţia creatoare e'te nivelul cel mai înalt al ima"inaţiei2 "enerînd ima"ini şi com-inaţii care de#ine'c po'i-ilul2 la nivelul 'ău înalt de #uncţionare #iind acce'i-ilă doar talentelor şi "eniilor. &everia e'te un -un antrenament al dezvoltării şi menţinerii pro'peţimii ima"inaţiei în timpul travaliului creator şi totodată2 prin trăirile a#ective pozitive pe care le ocazionează2 are rol de ener"izare2 de 'u'ţinere a intere'ului şi a e#ortului voluntar nece'ar pentru #inalizarea proiectului creativ.. . $ai mult decât în cea reproductivă. Prin ima"inaţie 'unt "enerate ima"ini2 ipoteze2 proiecte şi planuri noi care 'e o-iectivează2 în urma travaliului creator2 în inovaţii2 invenţii2 de'coperiri2 opere.'im-olică. !ma"inaţia copilului poate "enera creativitatea e8pre'ivă2 iar cea a tânărului2 productivă şi in'trumentală2 prile<uieşte creativitatea de mare valoare şi utilitate 6nivelele inovativ2 inventiv şi c)iar emer"ent7.. 5n cur'ul vieţii2 ima"inaţia traver'ează o traiectorie comple8ă.. *a îşi datorează li-ertatea de mişcare 6condiţie principală a creaţiei7 'u'ţinerii ener"etice a#ectiv+motivaţionale. 9iecare etapă din dezvoltarea ei corelează pozitiv cu nivelurile creativităţii.om-inatorica ima"inativă e'te în continuă devenire2 #iind 'peci#ică prin unele componente ale 'ale #iecărei per'oane în parte.. în #aza "erminaţiei 'e evidenţiază caracterul activ al memoriei avînd loc re'tructurări ale materialului2 în #aza iluminării memoria #i8ează imediat rezultatul2 iar în #aza de veri#icare permite compararea produ'ului creator cu intenţia iniţială.. Fi'ul de per'pectivă 'u'ţine crearea propriei per'onalităţi.. $emoria e'te implicată în #iecare #ază a proce'ului creativ4 în #aza iniţială au loc înre"i'trări2 'tocări şi reactualizări de in#ormaţii nece'are... Spre deo'e-ire de "ândire2 care 'e încap'ulează în re"uli şi norme ri"uroa'e . ?oate #ormele ima"inaţiei contri-uie la creaţie. !ma"inaţia reproductivă permite acce'ul la întâmplări şi #enomene care nu mai 'unt prezente2 #iind o 'ur'ă internă de in#ormaţii şi contri-uind a't#el la înţele"ere şi la de'coperirea de amănunte inedite care pot prezenta intere' pentru rezolvarea pro-lemei.. Prezenţa unor parametri 6indicatori7 cât mai înalţi ai memoriei 6volum2 #idelitate2 completitudine2 promptitudine7 'pri<ină toate ace'te demer'uri. Imaginaţia e'te proce'ul predilect al creativităţii.ele mai cuno'cute 6prezente în #ormele voluntare7 'unt4 amal"amarea2 'c)im-area proporţiilor ... ?răirile a#ective inten'e2 tre-uinţele de creştere şi intere'ele pentru un domeniu 'timulează com-inaţiile ima"inative.... *a 'e deo'e-eşte de celelalte proce'e co"nitive deoarece aduce un 'por con'idera-il la cunoaşterea viitorului2 a po'i-ilului... Fi'ul oniric poate ocaziona #aza iluminării 6OeIule a "ă'it 'oluţia 'tructurii moderne a -enzenului vi'ând un şarpe care îşi muşca coada7... *#ectele creative ale ima"inaţiei 'e datorează procedeelor operatorii ale ace'teia.. ..... =1 . 5n raport cu domeniile de activitate în care poate avea loc creaţia2 ima"inaţia prezintă diver'e #orme4 arti'tică2 te)nică2 ştiinţi#ică.......

?oată viaţa p'i)ică 'e inten'i#ică2 iar cola-orarea dintre proce'ele şi #enomenele p'i)ice 'e accentuează2 per'onalitatea căpătînd niveluri mai înalte de armonie şi uni#icare... 1.. SU#IECTUL + S2e!i:i!u0 Eu'0ui 5n :ie!are eta2" a de13... .. -7 (nfluenţa creati ităţii asupra proceselor psi%ice 4 %tunci când participă la activitatea creatoare2 toate proce'ele şi #enomenele p'i)ice capătă în'uşiri noi2 #uncţionînd la cele mai înalte niveluri de per#ormanţă.- Procesele motivaţional2afective şi voinţa 2 intrînd în con'tituţia p'i)olo"ică a atitudinilor2 au rol de vectori ai creativităţii . Practic2 în activitatea creativă viaţa p'i)ică 'e de'#ăşoară la nivelul 'ău cel mai înalt. .reaţia nu e'te un proce' întîmplător ci o con'trucţie şi o implicare a între"ii per'onalităţi.aracterizarea "enerală a *ului – 2 p. Caracterizarea generală a dez oltării personalităţii2 ontogeneza. . onto"eneza – 1 p. =2 . Total: 5 puncte Idei principale şi detalii semnificative: A. . Su.0t"rii 2er . %cea'ta deoarece activitatea de creaţie nu e'te un demer' pa'iv ci o pre'taţie de un activi'm e8trem2 intenţionată2 condu'ă către un 'cop valoro' şi cu o puternică -ază motivaţională.na0it"ţii4 Planul tratării subiectului (barem posibil): %.e#ectul vectorilor creativi 6atitudini pozitive2 trăiri a#ective inten'e2 tre-uinţe de creştere2 idealuri şi pa'iuni7 receptivitatea 'enzorială e'te cre'cută2 percepţia #ace 'altul către o-'ervaţie devenind 'electivă2 orientată şi 'emni#icativă şi îşi 'poreşte acuitatea 6intervine 'piritul de o-'ervaţie72 reprezentările devin voluntare şi îşi 'pore'c vivacitatea şi claritatea2 "ândirea atin"e per#ormanţe ma8ime în conceptualizare şi înţele"ere iar creatorul îşi a'umă pro-leme pe care înainte le ne"li<a2 lim-a<ul devine mai concentrat şi mai e8pre'iv2 memoria mai productivă şi capătă o pondere 'uperioară memoria voluntară2 ima"inaţia îşi 'poreşte prezenţa şi productivitatea2 atenţia 'e concentrează mai inten' şi îşi multiplică 'ecvenţele voluntare.aracterizarea "enerală a dezvoltării per'onalităţii. Speci#icul *ului în #iecare etapă a onto"enezei – 2 p..

%şadar2 *ul cuno'cut e'te perceput de *ul cuno'cător. Caracterizarea generală a *ului. Structura *ului cuprinde2 în ordine cronolo"ică2 ( componente4 *ul material2 *ul 'ocial şi *ul p'i)ic 'au 'piritual. 0ar termenul de *u mai poate #i înţele' ca de'emnînd o capacitate aparte a #iinţei umane2 capacitatea de a re#lecta a'upra propriilor acţiuni2 de a #i 'imultan cuno'cut şi cuno'cător2 de a con'trui ima"inea de 'ine. 5n #ine2 o altă orientare a-ordează *ul prin raportare la conduită2 de'emnînd ( componete4 conceptul de 'ine 6componenta co"nitivă72 'tima de 'ine 6componenta evaluativ+motivaţională7 şi autoprezentarea 6componenta comportamentală7. 3ul ca efort personal central 6a avea un 'cop în viaţă7. Ca factor integrator al dimen'iunilor per'onalităţii2 *ul 6ec)ivalat cu conştiinţa de 'ine7 cuprinde 'imultan4 percepţia de sine 6*ul corporal2 conştiinţa de'pre propriile în'uşiri corporale2 inclu'iv de'pre po'i-ilităţile de acţiune ale corpului7. Conceptul de *u2 con'iderat ca factor al per'onalităţii2 e'te util pentru înţele"erea mai pro#undă2 mai nuanţată a pro-lematicii ace'teia. %şadar2 *ul ne apare ca un con'truct comple8 şi conştient şi totodată ni 'e relevă ca #iind un 'u-'i'tem evolutiv2 dotat cu capacitate de autoor"anizare pro"re'ivă.Fezi detalii în manualD B. Erice teorie a per'onalităţii #ace apel la ace't concept. *8i'tă şi alte modalităţi de a a-orda 'tructura *ului4 a't#el2 *ul poate #i 'u-divizat în *ul cuno'cut2 care conţine componentele enumerate mai 'u'2 şi *ul cuno'cător 'au *ul ca proce'2 acea parte a *ului care cunoaşte2 percepe conţinutul *ului. nicitatea2 unitatea2 'ta-ilitatea 6dar şi in'ta-ilitatea7 per'onalităţii2 ca tră'ături "enerale şi de#initorii ale 'ale2 precum şi proce'ul comple8 al onto"enezei2 'unt înţele'e mai -ine prin luarea în con'iderare a *ului. %ce'te în'uşiri condiţionează în mod 'emni#icativ adaptarea la mediu. =( . imaginea de sine 6ta-loul "eneral al în'uşirilor proprii o-ţinut prin interacţiune şi prin compararea ce 'emenii7. în 'en' re'trân'2 ca nucleu al per'onalităţii2 reprezentînd doar ceea ce e'te #oarte intim în #iecare individ uman + totalitatea ima"inilor de'pre 'ine2 a trăirilor a#ective pro#unde şi reprezentative pentru #iecare per'oană2 a ideilor şi convin"erilor pe care ne -azăm în relaţiile cu noi şi cu lumea. *ul poate #i înţele' în triplă accepţiune4 în 'en' lar"2 reprezentînd toate atri-utele pe care o per'oană le recunoaşte 6'au le+ar putea recunoaşte2 prin conştientizare la un moment dat7 ca #iind ale 'ale. conştiinţa propriei raţionalităţi 6*ul 'piritual2 #actorul raţional7. în lip'a a-ordării lui2 teoria p'i)olo"ică e'te incompletă şi nerelevantă. ?oate ace'te dimen'iuni 'e inte"rează treptat în 'tructura *ului2 de+a lun"ul onto"enezei2 începând cu vâr'ta de 1+2 ani şi până la înc)eierea adole'cenţei.

%de'eori în'ă identi#icarea e'te parţială. Sunt po'i-ile mai multe 'ituaţii.2 'tatutul e'te . *ul e'te un produs de enit2 avînd origine socială. !ma"inea de 'ine e'te o con'trucţie 'ocială...ali"ula2 Litler şi alţii a'emenea lor2 'e identi#icau doar cu 'tatutul de împăraţi şi 'e con'iderau zei7. . 5n #ormarea *ului 'unt importante relaţiile de #iliaţiune2 şcolare2 pro#e'ionale2 erotico+'e8uale2 e8traper'onale şi de tran'cendenţă. E a doua 'ituaţie e'te atunci când per'oana 'e identi#ică !n totalitate cu un singur 'tatut. %'t#el2 'e poate întâmpla ca individul 'ă deţină un 'tatut dar 'ă ne"e ace't 'tatut2 acceptîndu+le în'ă pe toate celelalte. Per'oana nu 'e poate concepe pe 'ine în a#ara rolurilor şi 'tatutelor 'ale. Se #ormează prin apartenenţa la un "rup 'ocial2 prin compararea cu alţii2 reunind într+un an'am-lu relaţiile cu alţii2 <udecăţile noa'tre a'upra altora şi ale celorlalţi a'upra noa'tră2 aparenţa noa'tră #izică raportată la a altora şi comentată de alţii2 'entimentele noa'tre morale #ormate între noi şi lume şi re#lectînd relaţia permanentă dintre noi şi lume.. 5n'eamnă că acea'tă dimen'iune a per'onalităţii 'ale e'te re'pin'ă2 ea nu #ace parte din *ul conştient.a rezultat al ace'tui proce'2 identitatea p'i)o+'ocială devine o 'inteză a concepţiei de 'ine2 o - - =. 5n mod normal2 *ul se identifică simultan cu toate 'tatutele şi rolurile 'ale. Pierderea ace'tora la un moment dat reprezintă o ameninţare la adre'a 'ănătăţii p'i)ice a per'oanei. La ace't proce' poate contri-ui şi pre'iunea 'ocietăţii2 care vede în per'oana re'pectivă doar deţinătorul #uncţiei2 omiţînd celelalte dimen'iuni omeneşti. 0e e8emplu2 cineva 'e con'ideră doar pro#e'or2 doar medic2 doar preşedinte2 omiţînd că e'te în acelaşi timp şi -ăr-at şi 'oţ şi #iu şi tată şi vecin de -loc etc.... ?otuşi2 per'oana are po'i-ilitatea 'ă+şi amintea'că de 'ine2 'ă+ şi re"ă'ea'că şi 'ă+şi valorizeze şi celelalte dimen'iuni ale per'onalităţii2 a't#el încât 'ă do-ândea'că o identi#icare completă2 armonioa'ă. *'te un proce' deoarece primim şi interiorizăm ace'te conţinuturi în mod 'electiv4 reţinem unele2 re'pin"em altele2 înre"i'trăm2 or"anizăm... *a e'te 'imultan un conţinut dar şi un proce'. 5n #ormarea *ului 'unt e'enţiale4 socializarea3 compararea socială şi percepţia de sine .- *ul are natură p'i)ică şi p'i)o+'ocială. * vor-a de<a de'pre un caz de patolo"ie 'everă2 de Bin#laţiaC unei dimen'iuni în detrimentul între"ului2 de o mutilare "ravă a per'onalităţii2 de ne-unie propriu+zi'ă 63ero2 .... . !ma"inea de 'ine conţine cunoştinţe #ormate în relaţia noa'tră cu lumea. ?otuşi ea poate #i conştientizată la un moment dat şi produce identi#icarea *ului şi cu 'tatutul re'pin' până atunci2 deci inte"rarea lui în 'i'temul per'onal de 'tatute. Per'pectiva p'i)o+'ocială a'upra per'onalităţii ia în con'iderare conceptele de rol şi 'tatut2 ca #actori ai identităţii per'onale. Sunt cunoştinţe de'pre tră'ăturile noa'tre de per'onalitate2 de'pre a-ilităţi şi priceperi2 de'pre părţile tari şi 'la-e2 de'pre valori2 credinţe2 motivaţii2 de'pre relaţiile cu alţii care ne in#luenţează în mod 'emni#icativ.. &olul e'te .

. 5n BluptaC dintre Sine şi Supraeu2 *ul e'te #actorul de ec)ili-ru2 moderator şi conciliator. dimen'iuni …… . Sinele e'te 'in"ura componentă prezentă la naştere şi reprezintă 'ur'a primară a ener"iei p'i)ice... Supraeul e'te in'tanţa morală a per'onalităţii. Spre deo'e-ire de Sine2 *ul 'e a#lă în contact direct cu realitatea2 #uncţionînd mai ale' la nivel conştient şi operînd con#orm Bprincipiului realităţiiC.. &euneşte2 pe de o parte2 caracteri'ticile individului raportate la normele 'ociale şi2 pe de altă parte2 reprezentarea de 'ine raportată la alţii..modalitate de a#irmare a *ului prin comparaţie cu alte per'onalităţi2 cu alte euri. %'t#el de mecani'me 'unt ne"area2 raţionalizarea2 proiecţia2 "elozia proiectivă2 'uper'tiţia2 re"re'ia2 dar şi reprimarea şi re#ularea. *l nu intră în contact direct cu realitatea. *ul e'te con'iderat partea conştientă a p'i)icului2 mai cuprinzător decât conştiinţa actuală deoarece cuprinde şi preconştientul 6orice conţinut care poate #i conştientizat oricînd2 cu uşurinţă – de pildă2 numele propriu7.onţine valorile tradiţionale2 idealurile 'ociale în'uşite de copil prin contactul cu per'oanele 'emni#icative din antura<.. 5n de#inirea conceptului de identitate 'unt importante .. 0eoarece *ul e'te mai cuprinzător decât conştiinţa actuală2 acea'ta reprezintă doar e8perienţa pe care *ul o trăieşte Baici şi acumC2 doar B'cena actualităţii trăite şi vor-iteC.#ormă 'im-olică în cadrul vi'elor. Prin dezvoltarea Supraeului controlul e8tern e'te înlocuit cu controlul intern. *l te'tează realitatea2 pentru a decide când şi în ce condiţii Sinele poate 'ă+şi mani#e'te în 'i"uranţă impul'urile şi 'ă+şi 'ati'#acă nevoile. Pentru psi%analiză2 *ul #ace parte din modelul aparatului p'i)ic2 care mai cuprinde Sinele şi Supraeul. *ul cuprinde ceea ce poate #i conştientizat ca atare2 în #ormă nemodi#icată2 'pre deo'e-ire de Sinele inconştient care îşi prezintă conţinuturile în mod de")izat2 prin 'u-limare 'au 'u. Prin #uncţiile 'ale *ul e'te un =/ . Proce'ele de apărare ale *ului 'unt operaţii 'pontane utilizate de *u în 'copul de autocon'ervare2 atunci când 'ituaţiile con#lictuale interne (conflictul intrapsihic+ şi nu cel interpersonal4) pun în pericol ec)ili-rul p'i)ic.. %cţionează într+o manieră iraţională2 #iind "uvernat de Bprincipiul plăceriiC. *'te orientat deci 'pre 'ati'#acerea nevoilor Sinelui #ără a periclita în'ă inte"rarea individului în 'ocietate. &e#eritor la funcţiile *ului2 p'i)analiza con'ideră că *ul e'te #actorul inte"rator în 'i'temul de per'onalitate2 #actorul de le"are a proce'elor p'i)ice2 coordonatorul proce'elor de autorealizare şi autodepăşire de 'ine 6e vor-a de'pre *ul activ2 'pre deo'e-ire de cel pa'iv care e'te doar depozitarul în'uşirilor intime2 de#initorii ale per'oanei7 şi2 totodată2 #actorul care a'i"ură autocontrolul în relaţiile dintre Sine şi Supraeu. .ând con#lictul e'te inten' poate 'ă apară şi 'ă 'e menţină an8ietatea2 trăire a#ectivă ne"ativă şi dezadaptativă2 in)i-itoare2 care ameninţă *ul dar pe care ace'ta o poate #ace 'uporta-ilă şi o poate controla prin apelul la mecani'mele p'i)olo"ice de apărare.

. *ul caracteropatului e'te aşadar 'la-2 imatur2 dominat de a#ectivitatea primitivă con#erită de Sine. *'te2 ca urmare2 o #ormă patolo"ică ce caracterizează în 'pecial latura relaţional+ valorică a per'onalităţii2 caracterul.opilul ame'tecă o-iectivul cu 'u-iectivul2 realitatea cu =: . ani apare un prim moment nodal+ critic în dezvoltarea per'onalităţii2 con'iderat prima naştere a per'onalităţii deoarece copilul începe 'ă 'e a#irme ca 'u-iect în relaţiile cu cei din <ur... Până la ( ani 'e conturează simţul 3ului corporal ca o ancoră a conştiinţei de 'ine2 identitatea de sine2 respectul şi dragostea de sine iar până la : ani are loc apariţia 'imţului proprietăţii prin e(tensia 3ului şi con'tituirea imaginii de sine. Se mani#e'tă #enomenul de Bîmpotrivire activăC2 'trân' le"at de de'coperirea şi a#irmarea *ului. a7 +n copilărie2 ca urmare a dezvoltării proce'elor şi #uncţiilor p'i)ice 6memoria2 percepţia2 reprezentările2 ima"inaţia2 lim-a<ul2 "ândirea2 a#ectivitatea7 şi a relaţionării cu 'emenii2 are loc formarea şi intrarea !n funcţionare a 'c)emelor conştiinţei de 'ine şi do-ândirea atri-utului de *u.. Spre deo'e-ire de Sine2 care #uncţionează în mod anar)ic2 *ul 'e caracterizează prin unitate şi con'i'tenţă internă. 0atorită ampli#icării vieţii intelectuale2 copilul conştientizează că po'edă un nume2 o capacitate raţională . . C. %'t#el2 el realizează controlul motricităţii şi al percepţiei2 pro-a realităţii 6'upunîndu+'e Bprincipiului realităţiiC şi permiţînd 'u-iectului 'ă nu con#unde proce'ele 'ale interne cu realitatea72 anticiparea şi ordonarea temporală a proce'elor mentale2 "ândirea raţională. Prin proce'ul de re#ulare2 *ul are o #uncţie in)i-itoare pentru acele dorinţe ale Sinelui care nu pot #i realizate deoarece nu 'unt acceptate de conştiinţa morală 6*ul realizează a't#el un ec)ili-ru între Sine şi Supraeu7... Specificul *ului în fiecare etapă a ontogenezei. )onştiinţa de sine începe 'ă 'e contureze2 de la acea'tă vâr'tă provenind primele amintiri care vor dura toată viaţa şi care vor da per'oanei 'imţământul2 nece'ar pentru 'ănătatea mintală2 a continuităţii identităţii 'ale2 a permanenţei *ului 'ău. *l îşi ia ener"ia nece'ară #uncţiilor 'ale2 din Bde'e8ualizareaC ener"iei li-idinale a Sinelui şi din retra"erea ener"iei di'tructive2 a"re'ive pe care o converteşte prin 'u-limare.aparat de adaptare la realitate. *ul caracteropat e'te o e8pre'ie a de#icienţei #uncţiilor *ului2 a dere"lării raportului cu Sinele2 care preia 'upremaţia 6în -olile p'i)ice "rave2 acea'tă preluare a controlului e'te totală7. Se de#ineşte prin #i8itate2 'tereotipie2 prin a-olirea conştiinţei etice2 prin violenţă şi impul'ivitate 'au prin an8ietate2 in'ecuritate şi eşec. 5n <urul vâr'tei de (+. 0ar "ândirea copilului nu e'te încă autonomă în raport cu 'imţurile.. 0in acea'tă perioadă provin primele impre'ii de'pre 'ine şi de'pre capacitatea de a #ace #aţă relaţiilor cu alţii2 impre'ii care vor marca dezvoltarea şi mani#e'tarea per'onalităţii2 în mod 'u-til2 de+a lun"ul între"ii vieţi.

Prin 'elecţia în'uşirilor per'onale valoroa'e are loc de-utul #ormării modelului intern al 'timei de 'ine. şi / ani iniţiativă 'au culpa-ilitate2 între : şi 12 ani competenţă 'au in#erioritate. 5n cazul -ăieţilor2 pu-ertatea precoce e'te #avora-ilă ima"inii de 'ine iar pu-ertatea tardivă e'te de#avora-ilă. *l con#undă #izicul cu p'i)icul2 nu di'tin"e între vi' şi realitate #iind caracterizat de un realism naiv. *'te momentul în#iripării idealului şi al tra'ării vi'elor de per'pectivă care 'ă permită atin"erea idealului. 0ar ace'te proce'e 'unt marcate de o de'#ăşurare contradictorie2 ade'eori re'imţită dramatic2 în'oţită de an8ietate şi momente de depre'ie2 de în'trăinare şi retra"ere în 'ine2 de con#uzie2 de dileme identitare intense2 a't#el încât adole'cenţa a #o't con'iderată Bperioada nea"răC a devenirii per'onalităţii.ât priveşte stima de sine2 preşcolarii 'e de'criu şi 'e evaluează în termenii dimen'iunilor e8terne concrete2 -ine delimitate conte8tual2 şi nu prezintă "lo-alitatea actului evaluativ. 0ezvoltarea #izică 'e caracterizează prin înc)eierea creşterii în înălţime. == . *a poate avea e#ecte a'upra dezvoltării per'onalităţii2 in#luenţând imaginea de sine+ !ncrederea !n sine şi stima de sine+ di#erit la #ete #aţă de -ăieţi. 0upă =+> ani începe cri'talizarea identităţii2 care rămâne 'ituaţională şi ancorată în planul în'uşirilor #izice2 corporale. 9etele au o ima"ine de 'ine pozitivă în cazul pu-ertăţii medii iar pu-ertatea tardivă poate da corelaţii pozitive cu ima"inea de 'ine prin reconvertirea valorică 6#uncţionează aici raţionalizarea ca mecani'm de apărare a *ului7. etape identitare di'tincte4 între A şi 1 an ac)iziţionează încredere 'au neîncredere2 între 2 şi ( ani autonomie 'au îndoială şi ruşine2 între . +n adolescenţă2 etapă care a #o't con'iderată Ba doua mare naştere a per'onalităţiiC datorită modi#icărilor la nivelul *ului2 conştiinţa de sine e'te de#inită prin Be#ortul per'onal centralC2 când tânărul îşi #ace planuri pentru îndeplinirea unui o-iectiv de#initoriu2 îşi dă 'eama 6'au nu7 cine e'te2 de ce e'te2 şi ce îşi propune 'ă devină. -. .#antezia. 5n privinţa identităţii psihosociale2 con#orm teoriei lui *riI'on de'pre dezvoltarea p'i)o'ocială2 copilul 'tră-ate .

0ezvoltarea în planul 'ocial nu 'e mai realizează acum prin imitaţie şi nedi#erenţiat2 ci are loc o a'imilare 'electivă şi re#le8ivă a valorilor şi comportamentelor. %dole'centul caută intenţionat 'ă+şi în'uşea'că mi<loace de comunicare2 procedee de cunoaştere2 de acţiune şi comportament2 re"uli de viaţă2 credinţe şi o-işnuinţe. %re loc o transformare voluntară+ autoreglată+ autocondusă a 3ului şi a !ntregii personalităţi/ *ducaţia e'te acum înlocuită de autoeducaţie. Sunt luate în con'iderare mai puţin opiniile #amiliei şi mai mult cele ale "rupului de co+vâr'tnici. ,apătă pondere 'emni#icativă modelele din a#ara #amiliei 6un per'ona< dintr+o carte 'au din #ilme2 o vedetă din muzică 'au 'port etc.7. Gudecata morală a<un"e la nivelul postconvenţional. %dole'centul poate parcur"e acum 'tadiul moralităţii contractuale şi 'tadiul moralităţii principiilor individuale. &eperele lui 'unt an"a<amentul civic2 re'pectiv propria conştiinţă.

=>

5n privinţa identităţii psihosociale2 con#orm teoriei lui *riI'on de'pre dezvoltarea p'i)o'ocială2 adole'centul 'tră-ate etapa identitară a dilemei 5cine sunt eu67+ ac)iziţiile polare #iind do-ândirea identităţii de 'ine 'au con#uzia. 9actorii 'ociali determinanţi 'unt modelele şi "rupul de co+vâr'tnici. ,ompletîndu+l pe *riI'on2 Game' $arcia adau"ă la activitatea de autoc)e'tionare 6Bcine 'untPC7 pe cea de an"a<are 6Bce #acPC7. %dole'centul poate trece prin una 'au mai multe dintre următoarele stări identitare4 realizată2 în moratoriu2 acceptată 'au di#uză. *#ortul identitar <oacă un rol capital în adole'cenţă. neori proce'ul de a'umare a unei noi identităţi pre'upune o re'pin"ere a etapei anterioare2 o ruptură cu ima"inea parentală. Pentru a+şi prote<a noua identitate2 adole'centul e'te tentat 'ă 'e di'tanţeze de identitatea narci'i'tă proprie copilăriei. &econ'trucţia are loc în #uncţie de noile dominante 6'ociale2 'e8uale7 ale e8i'tenţei. !dealul de 'ine 'e con'truieşte prin raportare la "rupul de e"ali şi la modele. Spre deo'e-ire de copil2 estimarea propriei valori capătă "lo-alitate accentuată şi 'e depla'ează de la e8teriorul tră'ăturilor #izice 'pre tră'ăturile interne şi 'ta-ile. Stima de 'ine 'e 'tructurează 'u- pre'iunea 'tandardelor şi valorilor 'ociale2 a educaţiei din copilărie2 a per'oanelor 'emni#icative şi a predi'poziţiilor naturale 6activi'm2 introver'iuneQe8trover'iune2 emotivitate7. Produ'ul intern e'te unic şi devine modelul intern al stimei de sine/ 9actorii e'enţiali ai 'timei de 'ine 'unt aparenţa fi ică şi acceptarea socială . 3ivelul 'timei de 'ine depinde concomitent de doi #actori2 de două <udecăţi de valoare e"ale ca importanţă4 autoestimarea propriei valori şi suportul social perceput . La începutul adole'cenţei2 când per'oana 'e de'prinde de reperele #amiliare ale copilăriei2 'tima de 'ine e'te mai 'căzută datorită 'c)im-ărilor în #iecare din planurile -io+p'i)o+'ocial şi datorită unor e'timări ne"ative la am-ele dimen'iuni 6'uportul 'ocial perceput şi autoe'timarea valorii proprii7. ?reptat2 'tima de 'ine 'e ameliorează prin evoluţia normală a valorizării de 'ine şi a relaţionării 'ociale. c7 &a maturitate2 *ul e'te cri'talizat. Imaginea de sine '+a de#init în adole'cenţă şi e'te în "eneral 'ta-ilă. %re loc afirmarea de sine iar *ul e'te implicat în atin"erea idealului pre#i"urat în adole'cenţă. %dultul capătă noi 'tatute şi roluri 6'oţQ'oţie2 pro#e'ioni't într+un anumit domeniu2 #uncţii politice etc.7. ?otuşi2 acea'tă vâr'tă nu e'te 'cutită nici ea de dileme2 de crize de dezvoltare. Dilema identitară a adultului e'te4 B%m #orţa şi re'pon'a-ilitatea e8primării creatoarePC 9actorii 'ociali determinanţi ai ră'pun'ului 'unt #amilia şi pro#e'ia. %c)iziţiile po'i-ile 'unt creativitatea 'au 'ta"narea.

=@

0actori importanţi ai stimei de sine 'unt2 ca şi la copil şi adole'cent2 aparenţa #izică şi acceptarea 'ocială. d7 &a -ătrâneţe2 deoarece au loc pierderi şi re"re'ii în toate dimen'iunile per'onalităţii 6-iolo"ic2 p'i)ic2 'ocial72 imaginea de sine tinde 'ă devină în "eneral ne"ativă. 5nţelepciunea compen'ează în'ă acea'tă tendinţă; principalele mecani'me de apărare ale *ului 'unt raţionalizarea şi ne"area. *'te important2 ca şi la adole'cenţi2 'pri<inul "rupului de e"ali 6co+ vâr'tnici7. ,el mai #recvent2 în 'tructura *ului 'e dezvoltă dimen'iunea tran'cendentă2 capătă o pondere tot mai mare 'entimentele reli"ioa'e. Dilema identitară a vâr'tnicului e'te4 B,eea ce am realizat mă reprezintăPC 9actorii 'ociali determinanţi ai ră'pun'ului 'unt pen'ionarea şi apropierea '#ârşitului vieţii. %c)iziţiile po'i-ile 'unt inte"ritatea 'au di'perarea. ,a urmare2 acea'tă perioadă a vieţii e'te mai uşor de traver'at dacă vâr'tnicul 'e a#lă la capătul unei e8i'tenţe împlinite 6copii2 nepoţi2 di'cipoli2 elevi care le continuă opera7.

SU#IECTUL +I
Per .na0itatea $i re0aţii0e inter2er .na0e4
Planul tratării subiectului (barem posibil): %. 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a per'onalităţii – 1 p. 1. 0e#inirea şi caracterizarea "enerală a relaţiilor interper'onale – 1 p. ,. ,omparaţie – 1 p. 0. &elaţii reciproce – 2 p. Total: 5 puncte Idei principale şi detalii semnificative: A. Definirea şi caracterizarea generală a personalităţii. ,a realitate p'i)olo"ică 'peci#ică omului2 caracterizând #iecare per'oană în parte2 per'onalitatea e'te o 'tructură vie de ma8imă comple8itate. *a nu de'emnează un an'am-lu de elemente <u8tapu'e2 ci un 'i'tem #uncţional #ormat din elemente interdependente. Per'onalitatea poate #i de#inită ca or"anizare #uncţională2 'intetică2 unitară şi individualizată ……. Gordon %llport de#ineşte per'onalitatea drept or"anizarea dinamică în individ a acelor 'i'teme p'i)o+#izice …… iar 3or-ert SillamH con'ideră că per'onalitatea de'emnează acel element 'ta-il al conduitei unei per'oane ……. >A

.. %'emănarea con'tă în #aptul că am-ele realităţi au natură mi8tă2 p'i)o+'ocială.2 'tatutul e'te ... $odele teoretice în de'crierea şi e8plicarea per'onalităţii 6enumerare şi caracterizare #oarte 'uccintă74 p'i)analitic2 al tră'ăturilor2 #actorial2 culturali't2 co"nitivi't. 9actorii dezvoltării4 ereditatea şi mediul.. . %ccepţiunea de capacitate di'tinctă. Pentru evidenţierea 'peci#icului per'onalităţii tre-uie operată di'tincţia dintre termenii individ+individualitate+per'oană+per'onalitate. După criteriul naturii2 întâlnim atât a'emănări cât şi deo'e-iri.. interacţiunea lor. Sen'urile termenului de *u4 lar" şi re'trân' 6p'i)olo"ic7. 0in punct de vedere al evoluţiei onto"enetice2 per'onalitatea con'tituie un 'i'tem -io+p'i)o+ 'ocio+cultural. &olul e'te. Laturile per'onalităţii4 individuală2 tipolo"ică2 "eneral+umană...aracteri'tici de#initorii4 conştientizare2 reciprocitate2 prezenţă directă #aţă+în+#aţă.- %naliza comparativă a de#iniţiilor şi teoriilor per'onalităţii evidenţiază următoarele caracteri'tici centrale ale ace'teia4 unicitatea şi ori"inalitatea2 'ta-ilitatea2 "eneralitatea2 caracterul 'intetic2 #le8i-ilitatea. .. - - - - - B. Pentru înţele"erea *ului2 p'i)olo"ia 'ocială propune conceptele de rol şi 'tatut 'ocial. Per'onalitatea e'te un 'i'tem evolutiv dotat cu capacitatea de autoor"anizare..la'i#icare după natură şi conţinut4 comunicative2 interperceptive2 'impatetice 6'curtă caracterizare7. >1 . Principiul interacţiunii nonliniare şi le"ile dezvoltării per'onalităţii – enumerare. 3iveluri de e8i'tenţă şi mani#e'tare a per'onalităţii 6enumerare şi caracterizare #oarte 'uccintă74 conştient2 'u-conştient2 inconştient. C. &elaţiile interper'onale – cadru o-iectiv de con'truireQmodelare a comportamentului 'ocial .pieleC7. Comparaţie. 0eo'e-irea con'tă în #aptul că per'onalitatea are şi o dimen'iune -iolo"ică2 reprezentată de or"ani'm 6%llport o de'emna 'u"e'tiv ca #iind Bo realitate în carne şi oa'eC 'au Bceea ce 'e a#lă 'u. Definirea şi caracterizarea generală a relaţiilor interpersonale. 0upă pro#unzime4 apropiate 6intime7 şi întâmplătoare...…. Pro-lema ereditar+do-ândit în 'tructura per'onalităţii. *8plicaţia relaţiilor interper'onale – enumerareQde'criere 'umară a tre-uinţelor de relaţionare.

După ni elul de desfăşurare2 relaţiile interper'onale pre'upun e8clu'iv relaţionarea conştientă2 în timp ce per'onalitatea #uncţionează şi la nivelele 'u-conştient şi inconştient.- După criteriul genetic2 am-ele 'e -azează pe capacităţi înă'cute2 ereditar+umane. ?otodată2 am-ele pot duce la e#ecte dezadaptative2 con#lictuale şi di'tructive 6con#licte intrap'i)ice şi interper'onale7. După natura procesuală2 am-ele pre'upun intrarea în #uncţiune a tuturor #uncţiilor şi proce'elor p'i)ice2 dar în cazul per'onalităţii ace'te proce'e 'unt individuale2 în 'en'ul că 'unt re'imţite de către un 'in"ur 'i'tem individual2 în timp ce relaţiile interper'onale pre'upun cola-orarea a cel puţin două per'oane. 0eo'e-irea e'te că ze'trea ereditară conţine nu doar în'uşiri "eneral+umane ci şi individuale2 #iecare venind la naştere cu un ec)ipament "enetic unic2 individual. - - - >2 . Prin raportare la adaptare şi dez oltare2 am-ele participă la adaptarea individului la mediu precum şi la dezvoltarea 'a. Emul nu 'e naşte doar cu predi'poziţia pentru a dezvolta lim-a< şi "ândire2 ci şi cu înclinaţia de a 'ta-ili relaţii cu 'emenii. %cea'tă nevoie 'e mani#e'tă încă de la naştere2 nou+nă'cutul intrînd imediat în relaţie cu mama şi reacţionînd 6con#irmă cercetări recente7 la vederea c)ipului uman mai de"ra-ă decât la orice alt 'timul.

%tri-utul per'onalităţii 'e poate do-ândi numai în cadrul comunicării şi interacţiunii individului ce 'emenii 'ăi prin parcur"erea unui proce' comple8 de 'ocializare şi enculturaţie. Prin interacţiune cu altul2 prin asumarea de roluri şi statute cu care 'e identi#ică2 omul a<un"e nu numai 'ă 'e #ormeze ca om şi ca *u 6do-îndind lim-a<ul şi alte 'i'teme de 'emne2 învăţînd 'ă perceapă şi 'ă o-'erve2 dezvoltîndu+şi reprezentările2 ac)iziţionînd "ândirea şi memoria lo"ică2 învăţînd 'ă ima"ineze viitorul şi 'ă creeze2 dezvoltînd capacitatea de e#ort voluntar2 #ormîndu+şi caracterul şi ima"inea de 'ine etc. 0in interacţiune rezultă şi capacitatea de a di#erenţia2 competenţa evaluării şi autoevaluării2 decentrarea a#ectivă2 minimizarea narci'i'mului in#antil. !elaţii reciproce. Principiul interacţiunii non+liniare arată că nu e8i'tă nimic în 'tructura per'onalităţii care 'ă #ie produ'ul e8clu'iv al eredităţii 'au al mediului.D. *i 'unt cei care determină şi modelează conţinuturile şi 'tructurile a8iolo"ice2 convin"erile2 atitudinile2 tră'ăturile de caracter2 mentalităţile2 'i'temele de etaloane şi valori2 tiparele comportamentale. a7 De la relaţiile interpersonale la personalitate. Prin interacţiune indivizii 'e 'timulează şi 'e adaptează reciproc.7 dar şi 'ă 'e cunoa'că mai -ine2 'ă înveţe rolurile de partener2 interlocutor2 coec)ipier. Emul e'te o #iinţă 'ocială2 e8i'tenţa şi activitatea 'a #iind or"anic inte"rate unui anumit mediu 'ocio+cultural. Per'onalitatea e'te o construcţie socială. Su-liniind importanţa relaţiilor interper'onale pentru #ormarea per'onalităţii2 în'uşirile de per'onalitate au #o't con'iderate relaţii interumane interiorizate. >( . B*u e'te un altulC a 'pu' &im-aud2 recuno'cînd implicarea relaţiilor interper'onale în #ormarea per'onalităţii. &elaţiile interper'onale reprezintă conte8tul de #ormare şi cri'talizare treptată a tuturor proce'elor şi #uncţiilor p'i)ice de tip uman. 9actorii 'ocio+culturali 'unt con'ideraţi principali şi dominanţi în determini'mul "eneral al devenirii per'onalităţii.

Pecetea pe care părinţii o la'ă a'upra 'tructurii şi pro#ilului 'piritual+ moral al per'onalităţii propriilor copii 'e menţine toată viaţa. 5ntr+un climat a#ectiv pozitiv2 'ecurizant şi 'timulativ2 în care 'e pune accentul pe nou2 pe a#irmarea ori"inalităţii per'onale2 pe varietate şi de'c)idere şi pe încredere2 mai mult decât pe critică şi con#ormi'm2 'unt toate şan'ele ca per'onalitatea 'ă devină creativă. Latura in'trumentală a per'onalităţii 6aptitudinile7 -ene#iciază de aportul inte"rării în relaţiile interper'onale. Prin educaţie2 tânărul învaţă treptat 'ă+şi ia în 'tăpânire pornirile2 temperîndu+le pe cele de#avora-ile şi potenţîndu+le pe cele avanta<oa'e.- Principalele laturi ale per'onalităţii 'e #ormează în relaţiile interper'onale. - >.7. &elaţiile interper'onale de #iliaţie 'unt e'enţiale. %tât #ormarea 'a în copilărie şi adole'cenţă cât şi 'c)im-area pe parcur'ul vieţii 'e datorează e8perienţelor realizate din întâlnirea cu altul. Se dezvoltă atât componenta intelectuală cât şi cea a#ectivă2 #amilia o#erind climatul 'ocio+a#ectiv nece'ar 'ati'#acerii tre-uinţelor şi dorinţelor. %poi2 in'trucţia şcolară şi contactul cu modelele din domeniul re'pectiv 'e realizează tot în cadrul relaţiilor interper'onale. Per'oana primeşte apro-area 'ocială2 lauda 'au -lamul celor din <ur când nu înţele"e şi nu aplică adecvat conţinuturile tran'mi'e.)iar şi tempera2 mentul2 care deţine o puternică -ază înă'cută2 cunoaşte o modelare prin in#luenţă inter+ per'onală deoarece el nu 'e reduce la %3S 6acea'ta determinînd doar componenta -iolo"ică2 tipul de 'i'tem nervo'7. Pe o -ază ereditară înă'cută2 aptitudinile 'e dezvoltă prin învăţare 'i'tematică2 nu doar individuală ci şi prin învăţarea împreună cu alţii 6copiii învaţă în cadrul <ocului colectiv2 adole'cenţii 'tudiază împreună2 tinerii munce'c şi crează împreună etc.aracterul 'e #ormează prin în'uşirea modelelor2 normelor şi valorilor unor "rupuri umane. 5n #ine2 latura relaţional2 valorică e'te condiţionată aproape în totalitate de relaţiile interper'onale. ?otodată2 'unt determinante pentru #ormarea caracterului relaţiile interper'onale şcolare2 pro#e'ionale2 erotico+'e8uale2 ultimele prile<uind dezvoltarea 'incerităţii2 a one'tităţii2 a capacităţii de autocontrol şi a rezi'tenţei la tentaţii. . . . 5n acea'tă relaţionare copilul do-ândeşte uneori pentru toată viaţa atitudini şi tră'ături caracteriale cum ar #i încrederea în 'emeni 'au opu'ul ace'teia2 e"oi'mul 'au altrui'mul2 "enerozitatea 'au mizantropia etc. %poi2 dimen'iunea cea mai înaltă a per'onalităţii2 creativitatea2 'e dezvoltă numai în cadrul unor relaţii interper'onale #avora-ile. 0impotrivă2 în cazul opu' 'e va dezvolta un in' timorat2 in)i-at2 incapa-il 'ă 'e aventureze în e8plorarea necuno'cutului şi 'ă 'e a#irme pe 'ine în ceea ce are di'tinctiv2 ori"inal2 inedit. n puternic 'uport pentru dezvoltarea aptitudinilor la copii îl con'tituie încura<area şi 'u'ţinerea celorlalţi precum şi relaţiile de competiţie.

Produ'ul intern e'te unic şi devine modelul intern al 'timei de 'ine. - - - - - >/ .a rezultat al ace'tui proce'2 identitatea p'i)o+'ocială devine o 'inteză a concepţiei de 'ine2 o modalitate de a#irmare a *ului prin comparaţie cu alte per'onalităţi2 cu alte euri. 5n con'trucţia 'ocială a per'onalităţii intră a't#el ( componente4 comporta+mentul actorului pe 'cena 'ocială.ctorul social îşi con'truieşte edi#iciul per'onalităţii primind in#ormaţii şi interacţionînd cu cei ce+l o-'ervă şi+l evaluează2 #iind în acelaşi timp el în'uşi un o-'ervator şi evaluator al altuia. %şadar actorul o-'ervat îşi a'umă roluri2 participă2 vrea 'ă devină Bper'ona<C2 'ă #ie recuno'cut ca per'onalitate. !"norarea 'i'tematică a unui actor 'ocial2 în'in"urarea lui2 împiedică tocmai ace'te proce'e şi induce o 'ta"nare a dezvoltării per'onalităţii2 #iind totodată o cale de alienare2 de di'tru"ere treptată a armoniei interne. 9actorii e'enţiali ai 'timei de 'ine 'unt aparenţa #izică şi acceptarea 'ocială. 'emni#icaţiile pe care actorul le acordă comportamentului 'ău în relaţia interper'onală. 5n #ormarea *ului 'unt e'enţiale4 sociali area+ compararea socială şi percepţia de sine . .pre'iunea 'tandardelor şi valorilor 'ociale2 a educaţiei din copilărie2 a per'oanelor 'emni#icative întâlnite 6dar şi a predi'poziţiilor per'onale naturale + activi'm2 introver'iuneQe8trover'iune2 emotivitate7. *ul e'te un produ' devenit2 avînd ori"ine 'ocială. Se #ormează prin apartenenţa la un "rup 'ocial2 prin compararea cu alţii2 reunind într+un an'am-lu relaţiile cu alţii2 <udecăţile noa'tre a'upra altora şi ale celorlalţi a'upra noa'tră2 aparenţa noa'tră #izică raportată la a altora şi comentată de alţii2 'entimentele noa'tre morale #ormate între noi şi lume şi re#lectînd relaţia permanentă dintre noi şi lume. 0ormarea 3ului 'e realizează în cadrul relaţiilor interper'onale. 1tima de sine 'e 'tructurează 'u.- . &euneşte2 pe de o parte2 caracteri'ticile individului raportate la normele 'ociale şi2 pe de altă parte2 reprezentarea de 'ine raportată la alţii. 3ivelul 'timei de 'ine depinde concomitent de doi #actori2 de două <udecăţi de valoare e"ale ca importanţă4 autoestimarea propriei valori şi suportul social perceput .opilul preia raţionalizările 'au ne"ările o-'ervate la părinţi2 "elozia 'au proiecţia etc. 'emni#icaţiile pe care partenerii de relaţie le ataşează comportamentului actorului. !nclu'iv mecanismele de apărare ale 3ului 'unt do-ândite prin învăţare 'ocială. . !ma"inea de 'ine conţine cunoştinţe #ormate în relaţia noa'tră cu lumea. !ma"inea de 'ine e'te o con'trucţie 'ocială.2 do-ândind a't#el un 'til per'onal de a #ace #aţă 'ituaţiilor pro-lematice. Sunt cunoştinţe de'pre tră'ăturile noa'tre de per'onalitate2 de'pre a-ilităţi şi priceperi2 de'pre părţile tari şi 'la-e2 de'pre valori2 credinţe2 motivaţii2 de'pre relaţiile cu alţii care e8ercită o in#luenţă 'emni#icativă a'upra noa'tră.

9le8i-ilitatea g$ndirii2 uşurinţa de a realiza şi accepta 'c)im-ări #acilitează 'ta-ilirea şi menţinerea relaţiilor interper'onale2 adaptarea rapidă la 'ituaţii noi. ?re-uinţa de relaţionare cu alţii are ( a'pecte. %şa cum per'onalitatea nu poate #i concepută #ără aportul relaţiilor interper'onale2 nici ace'tea nu pot #i concepute #ără implicarea per'onalităţii. - -7 De la personalitate la relaţiile interpersonale. %poi deoarece în relaţii 'unt implicate toate în'uşirile prota"oniştilor2 toată -o"ăţia 'i'temului -io+p'i)o+'ocio+cultural în întâlnirea 'a cu altul. 3mpatia e'te o condiţie a 'ucce'ului în 'ta-ilirea şi menţinerea relaţiilor interper'onale la un nivel optim. 9actorul de -ază al oricărei relaţii interper'onale e'te motivaţia #iecărei per'oane de a întreţine o relaţie.ei incapa-ili de a înţele"e trăirile 'emenilor 'e înc)id în 'ine şi tind 'ă devină BtiraniC2 tran'#ormîndu+i pe alţii în 'imple in'trumente de 'ati'#acere a propriilor tre-uinţe. dimpotrivă2 per'oanele ri"ide2 do"matice2 cu BprincipiiC2 orientate e8ce'iv 'pre 'ine2 'unt incapa-ile 'ă întreţină relaţii interper'onale normale. %re o pronunţată nevoie de incluziune 6de comunicare şi contact2 de a #i în"ri<it2 prote<at72 o tre-uinţă de control 6'ă+şi e8ercite puterea #aţă de alţii ori 'ă #ie prote<at de alţii7 şi o nevoie de a#ecţiune. . >: . 5n relaţiile interper'onale ace'te nevoi 'e pot mani#e'ta moderat2 în e8ce' 'au în de#icit. 5n primul rând pentru că o relaţie 'e 'ta-ileşte între cel puţin două per'oane. 0eci 'ocialitatea e'te o nevoie #undamentală a omului. *le nu participă doar la con'tituirea p'i)i'mului individual ci totodată pun în mişcare 'tructurile p'i)ice de8a constituite 6îndeamnă la percepere2 comunicare2 re#lecţie2 'timulează ima"inaţia2 'olicită memoria etc.- 5n viziunea lui 9reud2 Supraeul e'te conştiinţa morală condu'ă de re"uli2 e'te autocontrolul apărut prin interiori area e(igenţelor şi interdicţiilor parentale şi 'ociale în "eneral2 în conte8tul variatelor relaţii interper'onale din copilărie. 5n piramida lui $a'loJ 'unt cuprin'e şi tre-uinţele de a#iliere 'ocială 6nevoia de a avea contacte relativ #recvente cu ceilalţi2 care 'e deo'e-eşte de nevoia de intimitate ce 'e re#eră la pre#erinţa pentru relaţii calde2 apropiate7 precum şi cele de 'timă şi 'tatut. dacă nevoia de control e în e8ce'2 per'oana tinde 'ă domine relaţia iar dacă tre-uinţa de a#ecţiune e'te e8a"erată2 relaţia poate #i dezec)ili-rată 'pre a#ecţiune şi intimitate e8ce'ive2 în"reunînd de'#ăşurarea optimă a celorlalte dimen'iuni. 0ar relaţiile interper'onale con'tituie un #actor de mobili are şi dinami are a între"ii vieţi p'i)ice umane.72 dau naştere la variate 'tări p'i)ice 6'ati'#acţie 'au in'ati'#acţie2 certitudine 'au incertitudine2 #ru'trare 'au deten'ionare etc.72 permit mani#e'tarea unor conţinuturi 'u-iective 6e8teriorizare a#ectivă2 e8primarea atitudinilor etc.7. 5n cazul e8ce'ului nevoii de incluziune2 per'oana 'uportă cu "reu 'olitudinea.

%poi2 'in"urătatea e'te o 'tare emoţională a per'oanei. . Pe de altă parte2 empatia poate #i privită ca un ră'pun' emoţional la 'u#erinţa altuia. . ltima e deci'ivă în menţinerea şi con'olidarea unei relaţii2 în mă'ura în care partenerii 'unt capa-ili 'ă . 5n cadrul 'ău #uncţionează similaritatea de "u'turi individuale2 credinţe2 o-iceiuri2 atitudini2 convin"eri dar şi reciprocitatea. %poi2 caracterul e8ploziv al unor temperamente 6coleric72 precum şi pa'ivitatea altora 6#le"matic2 melancolic72 pot inluenţa ne"ativ relaţiile interper'onale. 1una di'poziţie îi determină pe oameni 'ă îi a<ute pe ceilalţi iar proa'ta di'poziţie in)i-ă comportamentul de a<utorare. 0ezvoltarea calităţilor voinţei în planul comunicării interumane e'te nece'ară îndeo'e-i în relaţiile interper'onale pre'upu'e de pro#e'iile de peda"o"2 medic2 comerciant şi mai ale' în cea de p'i)olo" 6ră-darea de a a'culta etc. n introvert tinde 'ă 'ta-ilea'că mai puţine relaţii dar mai pro#unde şi 'ta-ile2 în timp ce e8trovertul e'te capa-il de o mare pla<ă de relaţionare dar 'e menţine în "eneral la un nivel 'uper#icial. Stările p'i)olo"ice tranzitorii 'unt #actori ai comportamentului pro'ocial. %'t#el2 'piritul de o-'ervaţie 'au inteli"enţa2 dacă 'unt -ine dezvoltate2 contri-uie pozitiv în orice relaţionare.7.on#orm teoriei #ru'trare+a"re'iune 'e a#irmă că orice #ru'trare duce la #urie şi a"re'iune.apacitatea per'onală de autode văluire e'te un alt #actor care in#luenţează relaţiile interper'onale2 atât în #orma de autodezvăluire per'onală cât şi în cea relaţională. . %ptitudinea 'pecială #avorizează relaţiile interper'onale dintre pro#e'or şi elevii 'ăi. *le reprezintă latura de autore"la< a conduitei în raport cu lumea2 latura relaţional+ >= - - - - - - . Temperamentul îşi pune amprenta a'upra calităţii şi mai ale' a'upra evantaiului de relaţii. *a e'te deci'ivă pentru relaţiile 'impatetice2 reprezentînd un criteriu de apropiere 'au re'pin"ere. %poi2 un #actor+c)eie al relaţiei interper'onale e'te atracţia interpersonală2 de#inind dorinţa unui individ de a întreţine relaţii pozitive cu altul.ptitudinile 'peciale 'au "enerale au rolul lor 'peci#ic. !ndivizii care 'unt trişti 'au indi'puşi 'unt mai puţin di'puşi 'ă realizeze comportamente de a<utorare.- !ntrarea în relaţii interper'onale di#icile şi mai ale' menţinerea şi tran'#ormarea lor în 'en' pozitiv reclamă nu doar abilităţi speciale !n comunicarea cu altul ci şi un con'idera-il efort de voinţă2 atât în 'en'ul acţiunii tenace cât şi în cel al ră-dării2 al a-ţinerii până la momentul oportun. !ndivizii în'in"uraţi 'unt de o-icei timizi2 au o 'timă de 'ine 'căzută şi evită 'ituaţiile interper'onale în care ar putea #i re'pinşi de ceilalţi.titudinile şi trăsăturile de caracter îşi pun amprenta pe întrea"a conduită p'i)o+'ocială a omului.iaţa afectivă colorează între" univer'ul relaţiilor interper'onale2 a#ectivitatea #iind con'iderată cel mai important a'pect în contactele mutuale dintre oameni. comunice de'pre 'tarea le"ăturii lor. .

Pe -aza ei 'e dezvoltă relaţiile de 'impatie 'au antipatie2 de a<utorare2 de concurenţă2 de con#lict. >> . Se mani#e'tă în conduită prin tră'ături de caracter cum 'unt "enerozitatea2 'inceritatea2 loialitatea care in#luenţează pozitiv relaţiile interper'onale 'au prin minciună2 e"oi'm2 şovini'm2 o-răznicie şi aro"anţă care au e#ecte ne"ative a'upra menţinerii şi con'olidării relaţiilor interper'onale. %titudinile #aţă de ceilalţi oameni şi #aţă de 'ocietate 'e e8primă prin "radul de de'c)idere #aţă de cei din <ur2 e8primă "radul de preţuire2 re'pect2 'timă2 dra"o'te #aţă de ceilalţi. Se de#ineşte prin #i8itate2 'tereotipie2 prin a-olirea conştiinţei etice2 prin violenţă şi impul'ivitate 'au prin an8ietate2 in'ecuritate şi eşec. Sunt importante de a'emenea şi atitudinile #aţă de 'ine2 care 'e e8primă în relaţia interper'onală prin demnitate2 re'pect de 'ine2 mode'tie 'au mândrie2 în"âm#are2 aro"anţă.omportamentul pro+'ocial 'e e8plică #ie prin in#luenţa stărilor psihologice tran itorii #ie prin caracteristicile personale 6empatia 'au competenţa percepută 'peci#ică7. 3u contri-uie la #ormarea unor relaţii interper'onale con'tructive2 armonioa'e.valorică a per'onalităţii. *ul caracteropat e'te o #ormă patolo"ică ce caracterizează în 'pecial latura relaţional+valorică a per'onalităţii2 caracterul.omportamentul a"re'iv 'e e8plică #ie prin re#erire la in'tinctul a"re'iv2 #ie prin relaţia cu #ru'trarea2 #ie pe -aza tipului de per'onalitate 'au a 'e8ului. . .

enumerarea in'tanţelor p'i)ice şi 'curtă caracterizare a lor 6conştient2 'u-conştient2 inconştient7.4 de#iniţia S. >@ . cla'i#icarea proce'elor p'i)ice din alcătuirea S. 1. -7 conceptul de "ândire.ndirii 5n S4P4U4 I/ Plan de tratare a subiectului: %. *videnţierea locului şi rolului central al "ândirii în viaţa p'i)ică umană. . . 6co"nitive şi re"latorii2 cu #iecare diviziune în parte7. %-ordarea conceptelor din enunţ4 a7 conceptul de 'i'tem p'i)ic uman. operaţii2 conţinut in#ormaţional 'peci#ic2 produ'ele operării. ca an'am-lu ierar)izat şi intercorelat de #uncţii şi proce'e p'i)ice. enumerarea principalelor activităţi ale "ândirii7.P. de#iniţia "ândirii şi 'curtă caracterizare p'i)olo"ică 6caracterul a-'tract şi "eneralizat al "ândirii. A-ordarea conceptelor4 a7 S.P. II/ Ideile principale: A. . -7 Gândirea4 încadrarea "ândirii ca element din cla'a proce'elor co"nitive 'uperioare 6intelectuale7.SU#IECTUL +II Centra0itatea 9.P.

'uport intuitiv pentru înţele"ere şi conceptualizare. cauzele şi com-aterea uitării. #actor al re#ulării şi reprimării. intră în 'tructura p'i)olo"ică a tuturor modalităţilor motivaţionale 6tre-uinţe2 motive2 intere'e2 convin"eri2 concepţii2 idealuri7.B. e7 cu a#ectivitatea4 @A . memoria ver-al+ 'im-olică. iaţa psi%ică umană2 analiza rolul "ândirii în percepţie – #aza identi#icării şi interpretării2 le"ea 'electivităţii şi con'tanţei perceptive2 com-aterea iluziilor perceptive2 o-'ervaţia ca activitate perceptivă comple8ă. #actor al ima"inaţiei reproductive şi creatoare2 dimen'iune a vi'ului de per'pectivă. participă la ela-orarea ipotezelor în rezolvarea pro-lemelor. memoria lo"ică. - -7 cu memoria4 caracterul inteli"i-il2 mi<locit şi activ al memoriei. motivaţia 'u'ţine ener"etic toate activităţile "ândirii pe parcur'ul de'#ăşurării lor. #actor al euri'ticii şi "ândirii diver"ente. c7 cu ima"inaţia4 controlul ima"inaţiei pe direcţia raţionalităţii şi adecvării la cerinţele o-iective. evaluează critic produ'ele ima"inaţiei2 redirecţionează în direcţia atin"erii 'copurilor. d7 cu motivaţia4 participă la conştientizarea motivelor. rolul "ândirii în reprezentare – intervenţia la nivelul operării2 reprezentările "enerale şi anticipative. * idenţierea locului şi rolului central al gândirii în corelaţiilor gândirii cu fiecare proces în parte4 a7 cu proce'ele 'enzoriale4 rolul operatorilor lo"ici în conştientizarea 'enzaţiilor. rolul 'enzaţiilor şi percepţiilor4 'ur'ă de in#ormaţii de'pre în'uşirile concrete 6material care va #i prelucrat de operatorii "ândirii7. or"anizareaQoptimizarea memoriei. depozit al cunoştinţelor2 al 'trate"iilor rezolutiveQprocedeelor de rezolvare a pro-lemelor şi material pentru înţele"ere 6cunoştinţele BcodC7. motivaţia co"nitivă. element+c)eie în 'ta-ilirea optimumului motivaţional 6percepereaQinterpretarea 'arcinii7 şi #actor implicat în 'ta-ilirea nivelului de a'piraţie. memoria o#eră material pentru prelucrările de la nivelul "ândirii. operaţiile "ândirii ca 'ur'ă pentru procedeele analitico+'intetice ale ima"inaţiei. rolul reprezentărilor în activitatea mintală.

participă la con'tituirea calităţilor voinţei.- teoriile co"nitive ale producerii emoţiilor. - #7 cu voinţa4 - - @1 . contri-uie la #ormularea 'copului activităţii şi conştientizareaQanticiparea momentelor di#icile ale activităţii. participă la interpretareaQevaluarea mărimii o-'tacolului. ca proce' principal de autore"lare2 voinţa 'u'ţine toate activităţile "ândirii pentru depăşirea o-'tacolelor ce apar în calea îndeplinirii lor 6detaliază pentru #iecare în parteD7. ca proce' re"lator2 a#ectivitatea 'u'ţine ener"etic toate activităţile "ândirii. intră în 'tructura p'i)olo"ică a #iecărei etape a actului voluntar. tonul emoţional al proce'elor co"nitive. intră în 'tructura p'i)olo"ică a proce'elor a#ective 'uperioare 6'entimente2 pa'iuni7 precum şi a emoţiilor şi 'entimentelor valorice.

!e e0. *numerarea şi caracterizarea parametrilor proce'elor p'i)ice. @2 .omparaţie4 a'emănări şi deo'e-iri.. 0e#iniţia celor trei proce'e p'i)ice.rie'i-a9inaţie ' !. Proce'ul ima"inaţiei2 aşadar2 duce la #ormarea ima"inilor 6reprezentărilor7 anticipative2 noi2 inedite.-2araţie du2" !riteriu0 2ara-etri0. reprezentarea nu e'te o RcopieR a unor in#ormaţii venite din RadâncimileR memoriei ci e'te o con'trucţie activă dependentă de activităţile pe care le de'erveşte 6ale "ândirii2 ale ima"inaţiei2 ale memoriei care con'truie'c şi recon'truie'c reprezentări în #uncţie de nece'ităţile de ierar)izare şi ordonare lo"ică în 'i'tem2 precum şi în #uncţie de 'copurile activităţii curente7. *le 'unt e8emple tipice pentru natura du-lă a reprezentării4 intuitivă2 după conţinutul prelucrat şi după produ' 6ima"ine7. 'e realizează com-inări şi recom-inări2 'c)ematizări şi "eneralizări care con#eră reprezentării calitatea 6de#initorie a7 unei con'trucţii şi recon'trucţii mintale.SU#IECTUL +III Re2re1entare'-e-. 27 modalităţile operaţionale4 analiza şi 'inteza 'enzorială 6care urmăre'c coordonatele acţiunii cu o-iectele7 'e împlete'c cu operaţiile intelectuale2 la ace't nivel operând "eneralizarea intuitivă. !ma"inile anticipative nu provin nemi<locit din datele perceptive şi memorie ci2 în urma prelucrărilor ace'tora prin intermediul "ândirii şi ima"inaţiei2 devin con'trucţii inedite2 ine8i'tente în e8perienţa in'ului. !eprezentarea4 17 conţinut in#ormaţional4 în'uşiri concrete 6intuitive2 #i"urative7 ale o-iectelor şi #enomenelor 6#urnizate de percepţie şi memorie7. !denti#icarea parametrilor pentru #iecare din proce'ele p'i)ice analizate. (dentificarea parametrilor pentru fiecare dintre procesele psi%ice analizate4 a.r 2r. ca produ'2 ele con'tituie reprezentări deoarece au caracter #i"urativ 6ima"ine7. II/ Ideile principale: C. (7 modalitate 'u-iectivă de re#lectare 6produ'74 ima"ine mintală unitară2 'c)ematică 6re#lectă în'uşirile caracteri'tice7 şi panoramică. Le putem încadra deci2 'imultan în două cate"orii4 ca proce'2 ele 'unt de'#ăşurări intelective 6ale "ândirii şi ima"inaţiei7. . 0. intelectivă2 la nivelul prelucrărilor operaţionale.r 2 i6i!e ' I/ Plan de tratare a subiectului: %. 1. .

c. reactualizarea pre'upune decodi#icări2 particularizări2 concretizări2 a'ocieri şi di'ocieri. @( . (7 produ'ul4 în #iecare proce'2 în urma prelucrărilor operaţionale precizate mai 'u'2 rezultă in#ormaţii noi 6produ'e7 care intră în circuitul celorlalte proce'e ale memoriei şi în #uncţie de nece'ităţi vor de'ervi celelalte proce'e şi acţiuni p'i)ice. 27 modalităţile operaţionale4 în #iecare proce' 6#ază7 al memoriei in#ormaţiile 6produ'e ale celorlalte proce'e p'i)ice7 'u#eră multiple tran'#ormări care ilu'trează în'uşirile memoriei de a #i activă2 'electivă2 inteli"i-ilă2 'ituaţională şi relativ #idelă. (maginaţia4 17 conţinut in#ormaţional4 material co"nitiv diver' + ima"ini2 idei şi mai ale' ima"ini conceptualizate şi 'emni#icative 6ace'tea din urmă e8primă unitatea intuitivului = ima"inea2 cu "eneralul = conceptul şi2 ca urmare2 con#eră o -o"ăţie in#ormaţională şi un potenţial de a'ociere ridicat7.-. deoarece rolul memoriei e'te2 până la urmă2 acela de a reactualiza in#ormaţiile nece'are în de'#ăşurarea activităţii2 de a readuce individul care de'#ăşoară o activitate în po'e'ia 6conştientă 'au nu7 a in#ormaţiilor en"ramate4 produ'ul memoriei lui reprezintă totalitatea in#ormaţiilor introdu'e şi prelucrate activ2 'electiv şi inteli"i-il care re#lectă realitatea trăită de 'u-iect 6e8perienţa per'onală7 + ima"ini2 concepte2 cuvinte2 mişcări2 trăiri a#ective etc. produ'ul memoriei tre-uie analizat prin pri'ma rolului ace'teia în viaţa p'i)ică umană2 în activitatea in'ului. în proce'ul de en"ramare au loc operaţii de codare a in#ormaţiei2 triere+'electare2 comparare2 a'ociere. a<un" în memorie prin intermediul produ'elor celorlalte proce'e p'i)ice. în proce'ul activ al 'tocării 'e petrec recom-inări2 ierar)izări2 a'ocieri2 rearan<ări2 a-'tractizări şi "eneralizări.7 au la -ază operaţiile de analiză şi 'inteză2 comparaţia2 a-'tractizarea şi "eneralizarea2 concretizarea şi particularizarea2 memoria -ene#iciind deci de toate ac)iziţiile in'trumentale ale 'i'temului pe care le com-ină variat în #uncţie de nece'ităţile lo"ice şi a#ectiv+motivaţionale 'u-iective2 dependent de #iecare 'ituaţie în parte. $emoria4 17 conţinut in#ormaţional4 toate tipurile de în'uşiri ale o-iectelor şi #enomenelor 6concrete dar şi a-'tracte = relaţiile2 în'uşirile e'enţiale7 precum şi elemente de natură a#ectivă produ'e în e8perienţa per'onală. ?oate ace'te prelucrări operaţionale in#luenţate de celelalte de'#ăşurări proce'uale din 'i'tem 6înţele"ere2 conceptualizare2 trăiri a#ective etc.

Comparaţie4 asemănări şi deose-iri. *le 'unt controlate şi re"late atât de imperativele "ândirii 6dezideratele lo"ice şi raţionale care #undamentează2 veri#ică şi evaluează rezultatele ima"inaţiei7 cât şi de inten'itatea trăirilor a#ective2 de dorinţe2 aşteptări2 a'piraţii.. operaţii4 -ene#iciază de toate prelucrările operaţionale ale 'i'temului. 27 după parametrii proce'elor p'i)ice4 conţinut in#ormaţional4 'unt prelucrate datele 6în'uşirile7 concrete ale e8perienţei anterioare 6ima"ini7.27 modalităţi operaţionale4 procedeele ima"inaţiei 'unt într+o continuă "enerare2 cele mai cuno'cute #iind …. 6vezi manuale7. *u+l în'uşi2 în con'tituirea şi dezvoltarea 'a -ene#iciază de aportul reprezentărilor 6de 'ine şi de lume72 al memoriei 6care îi con#eră unitate şi 'ta-ilitate7 şi al ima"inaţiei 6care îi o#eră per'pectivele de dezvoltare + vezi vi'ul de per'pectivă7.. . @. (7 produ'ele ima"inaţiei4 luând în con'iderare toate #ormele ima"inaţiei2 acea'ta produce4 înlănţuiri de ima"ini2 emoţii2 re#lecţii. reverii + ima"ini şi idei propul'ate de dorinţe şi aşteptări. a. D. toate 'e dezvoltă pe -aza activităţii 'enzoriale2 a in#ormaţiilor adu'e de ace'tea în 'i'tem 6care 'u#eră în'ă prelucrări multiple7. Asemănări4 17 după criteriul "enetic2 toate ace'te proce'e nu 'e pot realiza #ără un potenţial operaţional ereditar de tip uman care 'e dezvoltă prin activitate. ace'te procedee nu 'unt altceva decât com-inări2 mereu inedite2 de compuneri 6a'ocieri2 'inteze72 de'compuneri şi recompuneri2 inte"rări şi dezinte"rări. produ'4 rezultă ima"ini. ima"ini şi proiecte noi cu pre"nantă 'emni#icaţie per'onală 6de aici ori"inalitatea2 unicitatea lor7. toate contri-uie la ela-orarea altor 'c)eme operaţionale şi proce'e p'i)ice2 implicit la #ormarea şi dezvoltarea per'onalităţii..

proce'ele reprezentării şi ima"inaţiei îm-o"ăţe'c continuu conţinutul mnezic 6ima"ini noi2 procedee operaţionale noi7. -7 încadrarea în ierar)ia #ormelor de re"la< 6loc central7. *. . . &ocul oinţei4 a7 încadrarea în proce'ele re"latorii ale activităţii 6pe a8a motivaţie+'cop7.-.!u0 $i r. Foinţa4 de#inire şi caracterizare "enerală. d7 la inter'ecţia relaţiilor cu toate proce'ele p'i)ice 6enumerare7. @/ . 0.onceptul de activitate umană. SU#IECTUL +I* L.. comple8itatea şi -o"ăţia reprezentărilor 'pri<ină amploarea demer'urilor ima"inative. !olul4 a7 di'pozitiv antialeator2 antiredundant2 de autore"la< conştient în SP . reprezentarea prelucrează un conţinut in#ormaţional concret iar ima"inaţia îm-ină intuitivul cu "eneralul. Deose-iri4 17 după criteriul "enetic2 memoria precede şi #undamentează reprezentarea şi ima"inaţia. &olul voinţei. . operaţii4 procedeele ima"inaţiei 'unt 'i'teme a#late în continuă dezvoltare şi multiplicare. produ'4 reprezentarea îşi pă'trează un caracter #i"urativ iar ima"inaţia şi memoria "enerează nu numai ima"ini ci şi in#ormaţii cu un variat nivel de a-'tractizare şi "eneralizare.0u0 3.oncluzii. 1. II/ Ideile principale: C. c7 la nivel conştient. D. pe mă'ură ce 'e dezvoltă ima"inaţia2 devine po'i-ilă "enerarea reprezentărilor mai comple8e2 proce'ul "erminativ e8celând cu apariţia reprezentărilor anticipative.inţei 5n a!ti3itatea u-an" I/ Planul tratării subiectului: %. Locul voinţei. 27 după parametrii proce'elor p'i)ice4 conţinut in#ormaţional4 memoria include conţinutul in#ormaţional al reprezentării şi ima"inaţiei.

I7 la nivelul deprinderilor4 1. com-aterea uitării. intervine în ima"inaţia involuntară 6uşoară diri<are în reverie7. în #ormarea deprinderilor4 condiţiile ela-orării deprinderilor 6or"anizarea e8erciţiilor. caracterul activ al metodelor7. <7 la nivelul motivaţiei4 #ace po'i-ilă atin"erea 'copului care core'punde 'ati'#acerii motivului. voinţa intervine şi în diri<area 'tărilor p'i)ice inte"rate în activitatea voluntară. intervine în re"larea inten'ităţii motivaţiei 6optimum motivaţional7 şi în autore"larea 6cori<area7 nivelului de a'piraţie. rol în controlul comportamentului a#ectiv primar. o-'ervaţia ca activitate voluntară 6inte"ral7. #actor 'uportiv în învăţarea co"nitivă şi înţele"ere 6ca activitate7. amână 'au declanşează şi 'u'ţine 'ati'#acerea tre-uinţelor 6în 'pecial a celor 'uperioare72 motivelor2 intere'elor. contri-uie la a'umarea 'arcinii de a rezolva pro-lema. con'tanţa principiilor şi metodelor. c7 într+o activitate voluntară -ine re"lată toate componentele ei 6in#ormaţiile2 operaţiile2 capacităţile7 'unt concentrate şi direcţionate 'pre atin"erea 'copului. #7 la nivelul "ândirii4 'u'ţine proce'ele rezolvării de pro-leme în toate #azele. a'i"urarea autocontrolului. rol în controlul şi conducerea e8pre'ivităţii emoţionale 6convenţionali+zarea 'ocială şi 'imularea trăirilor a#ective7. încordare voluntară în etapa învăţării analitice. e7 la nivelul reprezentării4 rolul cuvântului. conduce ima"inaţia reproductivă şi în 'pecial pe cea creatoare2 participă la ela-orarea şi urmărirea vi'ului de per'pectivă. tran'#ormarea şi or"anizarea ima"inilor 'ecundare în raport cu cerinţele activităţii. intervine în promovarea şi apărarea convin"erilor2 concepţiilor şi idealurilor. memorarea voluntară. optimizarea memoriei. @: . d7 la nivelul percepţiei4 or"anizarea şi dinamica la nivelul câmpului perceptiv. "7 la nivelul memoriei4 implicată în proce'ele en"ramării şi reactualizării2 în 'pecial la nivelul reproducerii. încordare voluntară în direcţia or"anizării şi 'intetizării7. )7 la nivelul ima"inaţiei4 ima"inaţia voluntară.-7 mecani'mul #undamental de depăşire conştientă a o-'tacolelor ivite în calea atin"erii 'copului şi a 'ati'#acerii motivelor. 'u'ţine trăirile a#ective concordante cu 'copul. limitele controlului voluntar 6platoul7. i7 la nivelul a#ectivităţii4 in)i-ă 6#rânează7 trăirile a#ective care 'tân<ene'c atin"erea 'copu+lui. etapele #ormării deprinderilor4 e#ort voluntar pentru atin"erea parametrilor de viteză2 corectitudine2 precizie 6o-'ervarea in'trucţiei ver-ale şi a demon'trării model.

. voinţa e'te mecani'mul principal prin care 'e realizează autore"la<ul.7 e'enţială pentru momentele di#icile ale activităţii. (.P. în actualizarea deprinderilor4 controlul conştient2 voluntar de an'am-lu al activităţii automatizate. *le mi<loce'c per#ormanţe 'upramedii în activitate şi au un rol deo'e-it în activităţile comple8e şi cu di#icultate cre'cută. . .- com-aterea volitivă a o-işnuinţelor ne"ative şi 'u'ţinerea #ormării o-işnuinţelor valoroa'e. *. /. @= . *#ortul voluntar 'e dezvoltă 6educă7 şi 'e 'pecializează prin intermediul activităţii. 2. Concluzii4 1. ?oate proce'ele şi #uncţiile p'i)ice au şi o #ormă voluntară 6o-'ervaţie2 atenţie voluntară2 memorie voluntară etc. 2. controlul tran'#erului4 iniţierea şi 'u'ţinerea voluntară a acţiunilor care #avorizează tran'#erul 6'c)ematizarea şi analiza ver-ală7.alităţile voinţei con'tituie 6în #ormele lor pozitive7 aptitudini. %ctivitatea e'te premi'a dar şi -ene#iciarul voinţei. iniţierea şi 'u'ţinerea acţiunilor de com-atere a inter#erenţei. controlarea în detaliu a deprinderii atunci când intervin elemente noi 'au în 'ituaţiile pro-lematice. de'compunerea deprinderii comple8e pentru a veri#ica corectitudinea #iecărei e8ecuţii în parte 6de e8emplu în calculul mintal7. - - - l7 m7 la nivelul modalităţilor per'onalităţii4 prin intermediul 'tructurilor caracteriale controlează temperamentul precum şi #ormarea şi dezvoltarea aptitudinilor. Pe a8a motivaţie+'cop voinţa intervine în depăşirea o-'tacolelor. Proce' re"lator+ener"etic2 voinţa e'te #actorul de coordonare a componentelor in#ormaţionale2 ener"etice şi operaţionale care concură la atin"erea 'copurilor per'onale ale activităţii. la nivelul actului voluntar4 toate #azele -ene#iciază de aportul voinţei 6e8empli#icare pentru #iecare #ază în parte7. controlul inter#erenţei4 #rânarea voluntară a #actorilor care #avorizează inter#erenţa. %ctul voluntar are mai multe #aze di'tincte şi #iecare dintre ace'tea -ene#iciază de aportul voinţei. activarea 'electivă din 'u-conştient2 coordonarea 'eriei de deprinderi în concordanţă cu 'peci#icul activităţii2 cu 'copul urmărit. 'pri<ină 'tadiile creativităţii 6modulează raportul dintre Sin'piraţie şi tran'piraţieC…7. 5n S. creativitatea e'te e8pre'ie a per'onalităţii dar acea'ta nu e8clude ci pre'upune e#orturi deo'e-ite..

conştient2 'u-conştient2 inconştient7. 1.2u0ui 5n a!ti3itatea u-an" I/ Plan de tratare a subiectului: %.#orma unor variate demer'uri pentru atin"erea unor 'copuri variate pentru 'ati'#acerea motivelor core'punzătoare. &olul 'copului în activitate. SU#IECTUL +* L. e8empli#icare pentru #iecare tip de activitate. nivelurile 'tructurale şi #uncţionale care 'e îm-ină pentru atin"erea 'copului 6mişcări2 operaţii2 acţiuni. accepţiunile şi 'peci#icul activităţii umane. Locul 'copului în activitatea umană4 poziţia pe a8a activităţii2 precizarea elementelor care îl #ormează 6"enetic şi 'tructural7. Po'i-ilă numai la om2 care po'edă lim-a< articulat şi conştiinţă creatoare2 voinţa con#eră 'i'temului p'i)ic calitatea controlului acţiunilor proprii în 'en'ul autodeterminării.!u0 $i r.. Prin intermediul voinţei2 p'i)icul conştient coordonează şi controlează celelalte in'tanţe cu care 'e a#lă în relaţii reciproce 6'u-conştientul şi inconştientul7. $ani#e'tările voinţei depind de tră'ăturile de per'onalitate şi2 la rândul 'ău2 activitatea voluntară 'pri<ină dezvoltarea per'onalităţii până la nivelul cel mai înalt2 al mani#e'tărilor creative. a7 activitatea umană4 #orma de e8i'tenţă concretă a omului2 îm-inare a re'ur'elor 'ale p'i)ice 'u.0u0 !. =. 5ermenii4 definirea şi caracterizarea acti ităţii umane2 conceptul de scop. .:. @> . di'tincţia mi<loace+'cop. ?ermenii4 de#inirea şi caracterizarea activităţii umane. II/ Ideile principale: A. conceptul de 'cop. >.

a7 element al cuplului de orientare şi 'u'ţinere Rmotiv+'copR con'iderat a8a 6Rcoloana verte-ralăR7 oricărei activităţi. motivul împin"e 'pre acţiune2 'copul e8ercită o #uncţie de atracţie 6#orţă care Ra-'oar-eR 'u-iectul7 'pre viitor. c7 'copul reprezintă 'c)iţarea unui rezultat dorit2 mi<loacele 'unt elementele curente prin care e'te po'i-ilă înaintarea 'pre 'cop. în raport cu di#icultatea atin"erii lor pot #i în "rad variat acce'i-ile 'au inacce'i-ile. - -7 conceptul de 'cop4 con'trucţie mintală conştientizată pre'upunând îm-inarea tuturor B. ener"etice + re"latorii7. @@ . Locul 'copului e'te viitorul2 cel al mi<loacelor e'te prezentul. #ormele de activitate după variate criterii. 'copul e8primă #iinţa 6cu tră'ăturile ei "eneral+umane dar şi ori"inale7 şi totodată contri-uie la dezvoltarea ei. deşi #ormulat în prezent2 'copul e'te propul'at şi ampla'at în viitor. &ocul scopului în acti itatea umană4 poziţia pe a0a acti ităţii3 precizarea elementelor care îl formează 1genetic şi structural.2 distincţia mi6loace/scop.- tipurile de proce'e din 'tructura activităţii care concură la atin"erea 'copului 6in#ormaţionale 'au co"nitive + elementare şi 'uperioare. proce'elor şi proprietăţilor p'i)ice2 care orientează şi re"lează cur'ul de'#ăşurării activităţii2 e8ercitând importante #uncţii de anticipare2 re"lare2 uni#icare a re'ur'elor2 conducere dinlăuntru2 orientare pentru demer'urile întreprin'e de om. -7 apariţia 'copului pre'upune con'tituirea anterioară a #uncţiilor de reprezentare 'im-olică 6ima"inativă şi ver-al+'emantică72 are la -ază dezvoltarea memoriei2 a ima"inaţiei2 "ândirii şi a#ectivităţii. %tin"erea 'copului înc)eie acţiunea curentă2 mi<loacele o realizează. Su-'copurile au 'tatut de mi<loace în raport cu 'copul principal. 5n 'cop 'e proiectează per'onalitatea actuală şi 'e întrezăreşte per'onalitatea viitoare. după criteriul raţionalităţii lor2 'e pot întâlni 'copuri raţionale 'au iraţionale.înd o activitate are mai multe 'copuri şi 'u-'copuri2 ace'tea 'unt or"anizate ierar)ic. Farietatea 'copurilor core'punde comple8ităţii #iinţei umane în înze'trarea ei -iolo"ică2 p'i)olo"ică2 'ocială şi culturală4 în raport cu motivele care le "enerează2 'copurile pot #i individuale 'au "enerale 6comune2 la nivel de "rup 'au 'u-"rup72 minore 'au ma<ore2 altrui'te 'au e"oi'te2 curente 'au de per'pectivă. activitatea ca mani#e'tare şi determinantă a per'onalităţii. . în raport cu tipurile de activităţi pe care le orientează2 'copurile pot #i de cunoaştere 'au de e8ecuţie2 de optimizare 'au de veri#icare2 ale activităţii de muncă 'au ale activităţii de <oc2 ale învăţării 'au ale creaţiei. proiecţie mintală anticipativă a rezultatului unei acţiuni 'au activităţi în cur' de de'#ăşurare.

între ace'te două cate"orii de 'copuri e8i'tă o 'trân'ă interacţiune + 'copul "rupului in#luenţează comportamentul individual2 iar 'copurile individuale determină ale"erea 'copurilor de "rup. îi precizează ierar)ia 6principală 'au 'ecundară7. e7 #ace ca activitatea 'ă #ie una de optimizare şi dezvoltare 'au una de con'olidare şi întreţinere 6menţinere7. #7 di'ocierea dintre elementele activităţii2 dintre motiv şi 'cop2 poate #i con'iderată ca un 'imptom al dere"lării ace'teia 6activităţi "ratuite2 a-erante7. imprimă deci2 în pro#ilul activităţilor un a'pect )omeo'tatic 'au2 dimpotrivă2 unul dinamic + e8plorator. în p'i)olo"ia de "rup 'e poate di'tin"e 'copul "rupului luat ca între" de 'copurile individuale ale mem-rilor 6care 'e 'ati'#ac tot în cadrul "rupului7 + puterea 'copului unui "rup depinde atât de claritatea #ormulării lui cât şi de "radul de adeziune a mem-rilor "rupului la 'cop2 în timp ce puterea 6e#icienţa pentru activitate7 'copului individual e'te determinată în 'pecial de natura şi inten'itatea tre-uinţelor individului. "7 în lupta motivelor2 'copurile a#ererente lor pot #i mai atră"ătoare pentru că realizarea lor aduce 'ati'#acţii imediate dar au o 'emni#icaţie valorică redu'ă. -7 îi uni#ică toate componentele 6activitatea voluntară 'e caracterizează prin direcţionarea şi concentrarea tuturor componentelor ei + in#ormaţii2 operaţii2 capacităţi + în direcţia atin"erii lui7. îi 'erveşte ca reper. îi con#eră 'peci#icul de activitate voluntară. !olul scopului în acti itate2 e0emplificare pentru fiecare tip de acti itate.C. tocmai de aici apare di#icultatea optării şi 'e declanşează proce'ul deciziei. %ce't moment poate #i dramatic deoarece implicarea proiectivă în #iecare din 'ituaţiile alternative e'te puternic re'imţită în plan a#ectiv. d7 'ta-ileşte poziţia ierar)ică a unei de'#ăşurări proce'uale4 acţiune 'au activitate. %poi2 apare con#lictul între re'pon'a-ilitatea #aţă de 'ine şi #aţă de alţii2 con#lict 1AA . c7 'timulează dezvoltarea proprietăţilor proce'elor p'i)ice 6pe latura operaţională2 "enerându+'e noi modalităţi in'trumentale2 per#ecţionându+'e cele e8i'tente2 or"anizându+'e -locuri operaţionale tot mai e#iciente7 şi c)iar a unor tră'ături de per'onalitate care 'e vor dovedi utile în activitate. îi 'poreşte e#icienţa pe mă'ură ce e'te mai clar şi mai ri"uro' #ormulat. a7 'copul imprimă 'en'ul de'#ăşurării acţiunii. îi determină apartenenţa la o cate"orie 'au alta 6creativă 'au de veri#icare2 de conducere 'au de e8ecuţie2 #izică 'au intelectuală2 de învăţare 'au de muncă 'au <oc7. altele 'unt mai puţin tentante prin rezultatele imediate dar con'ecinţele lor 'e dovede'c importante în viitor.

Selectarea unui 'cop dintre cele concurente e'te un proce' comple8 şi deci'iv în conducerea şi re"larea activităţii până la #inalizare. l7 activitatea de comunicare 'e de'#ăşoară întotdeauna în le"ătură cu un anumit 'cop2 în raport cu ace'ta 'electându+'e una 'au alta din #ormele lim-a<ului2 mi<loacele lin"vi'tice 'au e8tralin"vi'tice2 durata2 conţinutul şi dinamica conver'aţiei. 'trate"iile care ")idează proce'ele rezolutive 'e ale" nu numai în #uncţie de tipul de pro-lemă ci şi de 'copul parţial 'au total urmărit. importanţa #i8ării unor 'copuri clare2 preci'e şi complete e'te atât de mare pentru memorare încât c)iar şi atunci când 'u-iecţii nu 'unt preveniţi prin in'tructa< a'upra #aptului că vor 1A1 . m7 în activitatea mnezică #i8area 'copurilor contri-uie la optimizarea conduitei mnezice. i7 în activitatea perceptivă4 calitatea ima"inii perceptive depinde şi de inte"rarea percepţiei într+ o activitate + ceea ce are mare importanţă 6'emni#icaţie7 pentru activitate 6deci care contează în încercarea de atin"ere a 'copului7 devine o-iectul central al percepţiei şi e'te redat clar2 complet şi preci'. demer'urile co"nitive 'unt întreprin'e în -aza aceluiaşi 'cop. E-'ervaţia e'te o activitate perceptivă intenţionată2 orientată 'pre un 'cop. <7 neori2 iluziile pot apărea ca e8pre'ie a centrării e8ce'ive pe un element din câmpul perceptiv care are o le"ătură directă cu 'copul activităţii. învăţarea co"nitivă 'e de'#ăşoară con#orm 'copurilor educative2 #ormative2 ştiinţi#ice urmărite în activitatea peda"o"ică. I7 toate activităţile "ândirii 'e de'#ăşoară 6conştient 'au nu7 în raport cu 'copul 'ta-ilit conştient4 a'umarea 'arcinii de a depăşi o-'tacolul într+o ituaţie pro-lematică depinde de valoarea 'copului. Scopul dă o anumită 'emni#icaţie ace'tor elemente şi acea'ta 'timulează concentrarea activităţii perceptive şi activează mecani'mele di'criminative. la nivelul reprezentării4 în #uncţie de 'copul activităţii în care e'te încadrată ima"inea mintală 'ecundară2 'e pot produce variate modi#icări 6con'trucţii şi recon'trucţii7 diri<ate prin intermediul cuvântului 6vezi rolul cuvântului în reprezentare7. )7 deşi e limpede şi ri"uro' #ormulat nu e 'u#icient pentru de'#ăşurarea normală şi mai ale' e#icientă a activităţii4 'unt nece'are şi 'timulări şi 'u'ţineri ener"etice 6determinate la rândul lor tot de conştientizarea 'copului2 de valoarea ace'tuia pentru 'u-iect7. dar o-iectul percepţiei nu e'te #i82 ci cunoaşte o anumită dinamică + în #uncţie de nece'ităţile variate care apar în încercarea de a atin"e 'copul2 un o-iect poate #i într+un moment o-iect2 iar în altul element al câmpului perceptiv. tipurile de pro-leme au ca criteriu de di#erenţiere mă'ura 'peci#icării 'copului. toate celelalte elemente din câmpul percepţiei 'unt re#lectate mai va"2 mai puţin preci'2 mai lacunar.care an"a<ează întrea"a per'onalitate. 5n raport cu 'copul 'e vor 'electa din câmpul perceptiv elementele core'punzătoare. #iecare pa' al rezolvării de pro-leme urmăreşte "ă'irea unei 'oluţii care 'ă+l apropie pe 'u-iect de 'copul propu'.

"radul de atin"ere a 'copului într+o 'ecvenţă a activităţii 'au la #inele activităţii "lo-ale in#luenţează următoarea #i8are a nivelului de a'piraţie. conştientizarea preci'ă a 'copului şi a valorii 'ale 'timulează2 orientează şi re"lează atenţia2 menţinând+o cu uşurinţă un timp 1A2 . n7 ima"inaţia zămi'leşte noul2 dependent de 'copul activităţii în care e'te inte"rată. per'everenţa e'te 'u'ţinută de valoarea 'copului. independenţa e'te 'u'ţinută de cunoaşterea cât mai pro#undă a 'emni#icaţiei 'copului urmărit. de ace'tea 'e ţine cont în îndeplinirea condiţiilor nece'are ela-orării deprinderii. toate componentele activităţii 6in#ormaţiile2 operaţiile2 capacităţile7 'unt concentrate şi direcţionate 'pre atin"erea 'copului. 'copurile cu mare 'emni#icaţie valorică pentru per'oană conduc la #ăurirea vi'ului de per'pectivă. p7 a#ectivitatea e'te controlată volitiv 6reprimare 'au 'u'ţinere7 în raport cu in#luenţa trăirilor a#ective a'upra -unului cur' al activităţii.tre-ui 'ă reţină anumite materiale cu care operează2 ei 'in"uri2 prin autoin'truire îşi #i8ează 'copuri mnezice. '7 atenţia e'te 'olicitată pentru activarea 'electivă2 concentrarea şi orientarea ener"iei p'i)onervoa'e în vederea 'pri<inirii atin"erii 'copului. în ciuda di#icultăţilor întânite în activitatea voluntară2 cu cât valoarea 'copului urmărit e'te mai mare pentru 'u-iect2 ace'ta 'e 'imte 'ati'#ăcut pe mă'ură ce 'e apropie de 'cop. 'copurile neatin'e încă2 dar cu mare importanţă 'u-iectivă contri-uie la declanşarea şi de'#ăşurarea vi'elor şi a reveriilor. T7 voinţa e'te mo-ilizată în de'#ăşurarea activităţii tocmai pentru a 'u'ţine atin"erea 'copului2 atunci când 'e ive'c o-'tacole. înainte de a #i e#ectiv realizate2 acţiunile voluntare 'unt întocmite raţional şi orientate 'pre 'copuri proiectate ima"inativ. ener"ia nece'ară de'#ăşurării activităţii e'te or"anizată şi concentrată în direcţia unică a 'copului. r7 deprinderile 'unt ela-orate în raport cu anumite 'copuri. atin"erea unor 'copuri poate "enera noi elemente motivaţionale 'au le întăreşte şi dezvoltă pe cele iniţiale 6vezi intere'ele 'au convin"erile7. încăpăţânarea 'e mani#e'tă ca urmărire a unui 'cop când împre<urările nu o#eră nici o şan'ă de reuşită. când activitatea e'te una recon'titutivă 'e declanşează şi 'u'ţine în 'pecial ima"inaţia reproductivă iar în activitatea creatoare 'e a#irmă ima"inaţia creatoare. dar nu numai en"ramarea depinde de #i8area 'copurilor ci şi 'tocarea 6când 'e petrec re'tructurări 'u-conştiente7 şi reactualizarea 6'electivă2 în raport cu 'copurile activităţii curente7. o7 motivaţia2 prin intermediul cone8iunii inver'e care 'e mani#e'tă la nivelul activităţii2 e'te in#luenţată în dinamica ei de "radul de atin"ere a 'copului. ne)otărârea 'e mani#e'tă ca o'cilaţie îndelun"ată între mai multe căi2 mi<loace2 motive 'au 'copuri.

-7 a'emănări4 după criteriul "enetic4 unele din #ormele motivaţiei 'unt ereditare altele 'e do-ânde'c prin a'imilare2 'edimentare2 interiorizare şi tran'#ormare a condiţiilor e8terne 6dependent şi de 'peci#icul 'tărilor de nece'itate interne e8i'tente de<a7. 'imilar2 în 'tructura per'onalităţii care e'te un 'i'tem -io+p'i)o+'ocio+cultural2 e8i'tă o continuitate între ereditar 6premi'e -iolo"ice care a'i"ură potenţialul de tip uman7 şi do-ândit 6e8perienţa rezultată din contactele 1A( . u7 ?oate 'tructurile de per'onalitate reunite în modalităţile ace'teia 6temperament2 caracter2 aptitudini7 in#luenţează calitatea 'copurilor şi modalitatea de atin"ere a lor. v7 5n concluzie2 'copul reprezintă un pol de#initoriu al activităţii umane în ordine per'onală şi 'ocială2 o"lindă a per'onalităţii şi totodată #actor de dezvoltare al ace'teia. Comparaţia4 asemănări şi deose-iri.ti3aţie $i 2er . dacă ace'ta e'te va"2 atenţia 'e concentrează mai "reu. 0.. .na0itate. &olul motivaţiei în #ormarea şi dinamica per'onalităţii. &olul tră'ăturilor de per'onalitate în dinamica motivaţiei.omparaţia4 a'emănări şi deo'e-iri. 1.2 iar urmărirea atin"erii 'copului pre'upune cola-orarea celor trei in'tanţe2 conştiinţa având un rol conducător 6#uncţia de orientare 'pre 'cop2 #uncţia anticipativ+predictivă2 de autore"la< voluntar7.P.-2arati3" $i re0aţii I/ Plan de tratare a subiectului: %. ana0i1" !. II/ Ideile principale: B. ?ermenii4 de#iniţia şi caracterizarea "enerală. t7 la "enerarea şi #ormularea unui 'cop participă toate in'tanţele S.îndelun"at. atenţia voluntară e'te #avorizată de 'ta-ilirea cât mai clară a 'copului. . SU#IECTUL +*I M. a7 criteriile4 "enetic2 'tructural2 #uncţional. .

Structurilemotivaţionale 'e pot "enera una pe cealaltă 6tre-uinţele "enerează motive2 concepţia de'pre lume şi viaţă e'te -azată pe convin"eri şi la rândul 'ău "enerează idealuri7 după cum şi 'tructurile de per'onalitate pot "enera alte 'tructuri de per'onalitate 6comunicativitatea 'tă la -aza aptitudinilor oratorice2 aptitudinile 'imple #ormează prin 'inteză aptitudinile comple8e7.a 'u-'i'teme ale SP ele îi con#eră ace'tuia caracteri'tica de 'i'tem evolutiv. . *8i'tă o dinamică 'peci#ică #iecărei de'#ăşurări motivaţionale 'au a implicării 'tructurilor de per'onalitate 6vezi ordinea mani#e'tării tre-uinţelor precum şi alternarea nivelurilor conştient2 'u-conştient şi inconştient în activitatea de creaţie7. 5n cazurile concrete ale unei anumite activităţi şi 'ituaţii2 'unt implicate cu predilecţie anumite 'tructuri motivaţionale şi anumite 'u-'i'teme de per'onalitate 6'electivitate #uncţională7. apoi temperamentul unei per'oane nu e'te niciodată RpurR ci în 'tructura temperamentală coe8i'tă în'uşiri di#erite 6care aparţin unor tipuri di#erite7. elementele motivaţionale 'unt intercorelate #ormând -locuri 'au 'u-'i'teme aşa cum în 'tructura per'onalităţii întâlnim -locurile #uncţionale de la nivelul aptitudinii 'au pe cele care con#eră unitatea caracterului 'au pe acelea dintre aptitudini şi atitudini 6Rinteli"ent dar leneşR7 cu e#ecte importante în planul creativităţii. după criteriul #uncţional4 orice activitate 'e de'#ăşoară dependent de 'tructurile motivaţionale ale per'oanei. Structurile motivaţionale cât şi tră'ăturile de per'onalitate au o anumită pla'ticitate 6nu 'unt ri"ide2 'e pot re'tructura şi per#ecţiona în #uncţie de mediu7 + vezi2 de pildă2 convin"erile şi concepţia de'pre lume şi viaţă2 re'pectiv pla'ticitatea caracterului. !ntere'ele implică or"anizare şi con'tanţă ca şi tră'ăturile de per'onalitate. pe de altă parte pot e8i'ta relaţii de 'u'ţinere reciprocă 6con'telaţii de motive pentru întărirea motivaţiei2 re'pectiv conver"enţa aptitudinilor şi atitudinilor7 'au relaţii con#lictuale între elementele 1A. în #ine2 toate tră'ăturile de per'onalitate au un caracter 'intetic 6cu elemente de tip co"nitiv2 a#ectiv2 volitiv7 după cum şi unele 'tructuri motivaţionale implică aceleaşi elemente 6intere'e2 convin"eri2 idealuri7. după criteriul 'tructural4 'i'temul motivaţional e'te ierar)izat 6vezi piramida tre-uinţelor precum şi 'tructurile motivaţionale care 'unt cu atât mai comple8e şi mai "enerale cu cât numărul de activităţi şi acţiuni în care 'unt implicate e'te mai mare7 ca şi 'i'temul de per'onalitate 6vezi de e8emplu de'crierea per'onalităţii ca 'i'tem de con'tructe or"anizate ierar)ic 'au piramida caracterială7. apariţia şi dezvoltarea modalităţilor şi #ormelor motivaţionale precum şi cea a tră'ăturilor de per'onalitate 'e realizează prin implicarea în activitate2 în condiţiile interacţiunii dintre toate proce'ele p'i)ice.cu mediul2 'ocietatea2 educaţia7 + e8emplare #iind #ormarea aptitudinilor şi a atitudinilor dar şi modelarea 6şi luarea în 'tăpânire a7 temperamentului. $otivaţia şi per'onalitatea 'unt 'i'teme în continuă 'c)im-are 6evolutive7. .

după criteriul #uncţional4 motivaţia declanşează conduite2 per'onalitatea le nuanţează 6#acturează7. după criteriul 'tructural4 între elementele motivaţiei şi 'tructurile de per'onalitate e8i'tă un raport de la parte la între"4 convin"erile 'unt idei implantate în 'tructura per'onalităţii. 5n ordinea per#ormanţială2 intere'ele şi o-ţinerea optimumului motivaţional precum şi nivelul de a'piraţie4 mi<loce'c atin"erea per#ormanţelor înalte. motivaţia propune2 per'onalitatea decide. 0ar ace'tea 'unt #acilitate şi de prezenţa aptitudinilor şi a atitudinilor 6#aţă de muncă etc. $otivaţia 'timulează2 orientează şi 'u'ţine ener"etic activitatea. ierar)ia tre-uinţelor e'te univer'al umană în timp ce ierar)ia 'tructurilor de per'onalitate 6de e8emplu piramida atitudinilor caracteriale7 e'te unică şi ori"inală. nici o #ormaţiune motivaţională dintre cele care alcătuie'c '#era motivaţiei nu are rol de nucleu central 6c)inte'enţă a motivaţiei7 pe când per'onalitatea are în centrul 'ău *u+l ca #actor de coordonare şi inte"rare a între"ului 'i'tem 6alt#el 'pu'2 motivaţia e'te 'ucce'iune dinamică de 'tări2 'emnale şi im-olduri în timp ce per'onalitatea e'te 'i'tem de în'uşiri or"anizate în mod particular7.7 cu condiţia conver"enţei ace'tora ca 'en' 6vocaţie7. concepţia de'pre lume şi viaţă2 convin"erile şi idealurile #ormează un comple8 motivaţional de prim ordin 6cu ma8imă "eneralitate2 orientând orice activitate7 al per'onalităţii.P. . motivaţia 'emnalizează2 per'onalitatea 'oluţionează 6vezi *u+l ca #actor coordonator al tuturor modalităţilor per'onalităţii7.7. multiplicarea şi diver'i#icarea #ormelor motivaţionale preced 6şi 'u'ţin7 con'tituirea şi dezvoltarea per'onalităţii. Ui motivaţia şi 'tructurile de per'onalitate ordonează şi 'tructurează conduitele 6#uncţii de autoor"anizare şi antiredundanţă în S. o tre-uinţă intră în #uncţiune doar după ce tre-uinţa anterioară a #o't 'ati'#ăcută cel puţin 1A/ . c7 deo'e-iri4 după criteriul "enetic4 anumite tre-uinţe 6cele primare7 'unt prezente de la naştere şi nu di'par în timpul vieţii 6în ciuda pla'ticităţii lor7. la rândul lor2 temperamentele #acturează ener"etic conduitele iar 'tructurile de caracter orientează şi 'u'ţin 6voluntar7 acţiunile curente 6am-ele intervin2 aşadar2 în autore"lare7.celor două 'i'teme 6lupta motivelor2 re'pectiv lip'a de unitate a caracterului 'au di'cordanţa dintre 'en'urile şi nivelurile aptitudinale şi caracteriale7 cu e#ecte ne"ative în de'#ăşurarea concretă a activităţilor 6per#ormanţe 'căzute 'au -locarea activităţii7. la nivelul per'onalităţii con'tatăm nu numai că nici o 'tructură de per'onalitate nu e'te "ata con'tituită 6particularităţile activităţii nervoa'e 'unt numai -aza con'tituţională a temperamentului şi nu 'unt temperamentul propriu+zi'7 dar şi #aptul că unele 'tructuri 'e 'c)im-ă complet 'au involuează 6atitudinile #iind cel mai pre"nant e8emplu + în copilărie aveam alte atitudini #aţă de comunişti şi #aţă de capitalişti2 alte atitudini #aţă de c)imie 'au p'i)olo"ie…7.

C. !olul moti aţiei în formarea şi dinamica personalităţii4 a7 'tructură p'i)ică activatoare şi predi'pozantă cu #uncţii de autodeterminare a omului prin 'timulaţii interne4 ră'coleşte şi reaşează2 'edimentează şi ampli#ică 6'timulând şi 'u'ţinând acţiunile #ace po'i-ilă învăţarea2 a'imilarea şi acomodarea2 trăirea emoţională cu #uncţii de autodeterminare şi re'tructurare2 dezvoltarea aptitudinilor şi a caracterului2 implicarea în roluri şi tendinţa 'pre 'tatute tot mai înalte care vor permite identi#icarea *u+lui dar şi dezvoltarea ace'tuia2 activarea unui re"i'tru mai amplu 'au mai re'trân' al tră'ăturilor de per'onalitate7. )7 concepţia de'pre lume şi viaţă4 'tructură motivaţională "lo-ală cu rol 'trate"ic în orientarea comportamentului. -7 dezvoltarea tre-uinţelor2 a intere'elor4 'tau la -aza #ormării şi dezvoltării unei per'onalităţi tot mai comple8e 6tre-uinţele de autorealizare #iind e8emplare în ace't 'en'7.parţial. e7 orientarea con'tantă 'pre o activitate 6intere'ul7 împin"e 'pre acţiune2 'pre control2 'pre punerea în di'poni-ilitate a unor calităţi ale voinţei. i7 #ormele motivaţiei pot con'titui o pâr")ie importantă în #ormarea şi dezvoltarea unor tră'ături de per'onalitate. 'en'ul şi 'emni#icaţia vieţii conturează direcţia 'pre care 'e orientează o per'oană2 'copul vieţii e'te valoarea per'onală 'upremă. c7 ne'ati'#acerea îndelun"ată a unor tre-uinţe poate "enera pertur-ări în 'i'temul de per'onalitate 6în 'peţă2 caracteriale7. alternarea şi ponderarea c)i-zuită a ace'tor #orme poate avea e#ecte pozitive2 în timp ce unilateralizarea şi a-uzul în utilizarea uneia din ele provoacă e#ecte opu'e. #7 convin"erile4 ca idei adânc implantate în 'tructura per'onalităţii con#eră orientarea valorică 6de durată7 a ace'teia2 con#erindu+i 'tatornicie şi con'i'tenţă 6vezi în'uşirile 'i'temului caracterial7. modelul de viaţă reprezintă o adevărată #orţă 'pirituală a per'onalităţii. ace't principiu #uncţional nu e'te întâlnit la nivelul 'tructurilor de per'onalitate2 care 'e pot mani#e'ta împreună într+o anumită activitate 6cu e#ecte pozitive 'au ne"ative7. "7 idealul4 devine o valoare per'onală care motivează comportamentul2 orientează întrea"a e8i'tenţă 6*u+l ideal care călăuzeşte viaţa7. d7 tipurile de motive şi relaţiile dintre ele 6con#lictuale 'au conver"ente7 in#luenţează caracterul2 în "enere unitatea per'onalităţii 6comple8e dăunătoare per'onalităţii7. paleta lar"ă şi variată a intere'elor unei per'oane e'te nu numai un 'emn di'tinctiv al maturizării per'onalităţii şi al e8ten'iei *u+lui ci şi un #actor care le 'u'ţine. deci 1A: .

un di"e'tiv tinde 'ă+şi 'ati'#acă mai ale' tre-uinţele primare2 în vreme ce un cere-ral 'au un ectomor# vor dezvolta tre-uinţe 'uperioare în mai mare mă'ură. I7 -locurile 6unitare7 din 'tructura per'onalităţii 'unt 'pri<inite în #ormarea şi dezvoltarea lor de 'tructuri motivaţionale core'pondente4 latura -iolo"ică a per'onalităţii e'te dinamizată de tre-uinţele primare2 latura 'ocială de tre-uinţele 'ecundare2 de convin"eri şi idealuri2 latura valorică e'te 'pri<inită de comple8ul motivaţional al convin"erilor şi idealurilor etc. -7 temperamentul4 in#luenţează dinamica tre-uinţelor2 un coleric 6neră-dător2 e8cita-il2 impul'iv7 deo'e-indu+'e de un #le"matic 6ră-dător7 prin modul în care dă cur' im-oldurilor motivaţionale2 în care le controlează inten'itatea2 'ucce'iunea2 durata. 0ar relaţia nu e'te o 'implă core'pondenţă de la un element al motivaţiei la un element al per'onalităţii4 a't#el2 la con#i"urarea piramidei caracteriale participă deopotrivă tre-uinţe şi a'piraţii2 convin"eri şi idealuri2 motive şi intere'e. 'ta-ilirea nivelului de a'piraţie tinde 'ă 'e realizeze #ără mă'ură la coleric şi cu c)i-zuinţă la #le"matic. c7 aptitudinile4 'pri<ină #ormarea intere'elor.e'te recomandată utilizarea lor di#erenţiată2 concordantă cu 'peci#icul 'ituaţiei2 cu vâr'ta 'u-iectului2 cu particularităţile per'onalităţii 'ale. melancolicul2 caracterizat printr+ o redu'ă încredere în #orţele proprii2 tinde 'ă+şi 'ta-ilea'că un nivel de a'piraţie 'căzut 'au #oarte înalt. 'pri<ină idealurile2 in#luenţează 1A= . motivaţia propune2 per'onalitatea decide7. cri'talizarea intere'elor e'te mai di#icilă la coleric2 melancolic şi 'an"vinic datorită in'ta-ilităţii ace'tora. optimumul motivaţional e'te realizat mai di#icil de către coleric datorită înclinaţiei 'ale temperamentale către e8a"erare. !olul trăsăturilor de personalitate în dinamica moti aţiei4 a7 per'onalitatea e'te rezultat şi premi'ă a dezvoltării umane. %nalo"2 nivelul de a'piraţie 'pri<ină 'au împiedică dinamica per'onalităţii. pe mă'ură ce 'e dezvoltă ea în'ăşi2 per'onalitatea modi#ică '#era motivaţiei2 'timulează dezvoltarea unor elemente noi 'au le in)i-ă pe cele e8i'tente de<a2 le coordonează dinamica şi implicarea în activitate 6motivaţia declanşează conduite2 per'onalitatea le nuanţează. <7 optimumul motivaţional poate #i un #actor cu in#luenţe importante în dezvoltarea per'onalităţii4 per#ormanţele înalte care 'unt o-ţinute şi cu aportul motivaţiei optime2 contri-uie la creşterea încrederii în #orţele proprii2 la mărirea "radului de implicare în activităţi şi prin ace'tea contri-uie la dezvoltarea multor #uncţii şi elemente ale per'onalităţii. D. e8i'tenţa lor în 'tructura de per'onalitate impul'ionează dezvoltarea tre-uinţelor de autorealizare. inver'2 neconcordanţa dintre inten'itatea motivaţiei şi 'arcină2 conducând la eşec2 'e poate 'olda 6mai ale' dacă eşecurile 'unt repetate7 cu apariţia unor comple8e dăunătoare per'onalităţii.

0. ca mani#e'tare curentă2 temperamentul 'uportă in#luenţele celorlalte modalităţi ale per'onalităţii 6revezi 'intezaD7. 0e#iniţia şi caracterizarea per'onalităţii 6revezi 'u-iectul de 'inteză RProce'ele p'i)ice şi per'onalitateaR7. introduce lumea valorilor în ordinea şi relaţiile dintre elementele 'i'temului motivaţional 6vezi 'oluţionarea con#lictelor dintre motive7. participă la 'ta-ilirea nivelului de a'piraţie şi la aprecierea 6optimă 'au nu7 a di#icultăţii 'arcinilor cu care 'e con#runtă individul. . SU#IECTUL +*II Ereditar $i d.ndit 5n i te-u0 de 2er . ca tip2 e'te )otărât ereditar 6natură con'tituţională2 -aza %3S7. nu 'e poate vor-i de o modi#icare radicală a temperamentului. e7 *u+l2 coordonator şi valorizator2 RconcentratR de 'imţire2 cunoaştere şi voinţă2 e'te un #actor de 'elecţie şi a#irmare2 de control şi coordonare al #actorilor interni. d7 caracterul4 imprimă 'electivitate 6autore"lare7 în 'ati'#acerea tre-uinţelor2 în cri'talizarea intere'elor2 în #ormarea convin"erilor2 idealului2 concepţiei de'pre lume şi viaţă. 1.. 3u numai a#irmarea dar şi #ormarea unor noi elemente motivaţionale 6interiorizarea condiţiilor e8terne7 'unt mediate de prezenţa *u+lui activ. ?emperamentul4 caracterizare "enerală. 1A> .na0itate %. *8i'tă în'ă o evoluţie temperamentală2 condiţionată de vâr'tă2 de e8perienţa de viaţă2 de condiţiile 'ocio+pro#e'ionale.con'tituirea convin"erilor şi a concepţiei de'pre lume şi viaţă dar şi 'ta-ilirea nivelului de a'piraţie.onceptul de dezvoltare a per'onalităţii 6vezi manualeD7 . in#luenţează ponderea în ierar)ia per'onală a tre-uinţelor de a#iliere2 de 'timă şi 'tatut. %ptitudinile4 caracterizare "enerală.<. tipul de 'i'tem nervo'2 care 'tă la -aza mani#e'tărilor temperamentale2 e'te înă'cut.

în'uşirile tipului de 'i'tem nervo' şi or"anizarea tre-uinţelor primare in#luenţează caracterul. importanţa principiului interacţioni't în p'i)olo"ie. şi caracterizare 6)ipercomple8itatea2 natura ener"etic+in#ormaţională2 1A@ . pentru aptitudinile ce implică or"anizare intelectuală şi adaptare 'ocială deci'ive 'unt e8erciţiul şi educaţia.- dotaţie nativă şi con'trucţie 'au modelare prile<uită de învăţare 6inte"ral din manuale7. SU#IECTUL +*III Per .P. caracterul ar putea #i con'iderat un alia< de tră'ături înă'cute şi do-ândite. ?otuşi2 ace'tea nu 'unt decât premi'e naturale ori2 e'enţa caracterului con'tă tocmai în depăşirea 'au luarea în 'tăpânire prin voinţă şi raţiune2 prin enculturare şi 'ocializare2 a tră'ăturilor native. .P. . vectorii atitudinali şi aptitudinile 6-locuri #uncţionale7. ?ermenii4 de#iniţii2 caracterizare "enerală.4 a7 termenul de 'i'tem4 de#iniţie şi caracteri'tici ale 'i'temelor4 relaţii între elemente2 ierar)ie2 indivizi-ilitatea2 unitatea. pentru aptitudinea ce implică precumpănitor 'tructuri 'enzoriomotorii2 e'te deci'ivă contri-uţia eredităţii. .P. V &elaţiile reciproce dintre modalităţile per'onalităţii modelează #iecare compartiment al ace'teia2 a't#el încât potenţialul ereditar capătă #orme şi nuanţe variate2 'peci#ice #iecărei per'oane în parte. 5n ace't 'en'2 caracterul e'te văzut ca un produ' al învăţării 'ociale. .!e e0e 2 i6i!e I/ Planul tratării subiectului: %. &aporturi între per'onalitate şi proce'ele p'i)ice.. *.aracterul4 caracterizare "enerală. dezvoltarea potenţialului creativ prin activitate. . II/ Ideile principale: A. autodezvoltarea2 autore"larea2 antiredundanţa7. 1. -7 de#iniţiile S.na0itatea $i 2r. inteli"enţa ca aptitudine "enerală 6inclu'iv dezvoltarea 'tadială a inteli"enţei7.U. V . Caracterul sistemic al S.onceptele de creativitate şi talent.aracterul 'i'temic al S.

e7 *u+l ca #actor de inte"rare şi coordonare a per'onalităţii. -7 de#iniţiile p'i)olo"ice. ima"inaţia ca proce' p'i)ic de "enerare a noului2 îşi dezvoltă pe mă'ura #uncţionării 11A . 2. B. %'t#el4 'piritul de o-'ervaţie 6aptitudine "enerală7 'e do-ândeşte în conte8tul activităţilor perceptive orientate şi condu'e prin "ândire şi voinţă şi mediate permanent de lim-a< şi de in#ormaţiile din memorie. &elaţiile dintre proce'ele p'i)ice2 precum şi dintre in'tanţele S. . !aporturi între personalitate şi procesele psi%ice. după proeminenţa #uncţiilor in#ormaţionale şi re"latorii4 in#ormaţionale 6'au co"nitive7 şi re"latorii.#orma 'entimentelor2 într+o 'tructură atitudinală per'onală care mai conţine în'ă şi elemente co"nitive şi volitive. Per'onalitatea4 a7 accepţiunile termenului.P. -7 enumerarea proce'elor p'i)ice şi încadrarea în cla'e di'tincte pe -aza următoarelor criterii4 nivelul in#ormării şi #uncţionalităţii 6'enzoriale elementare Q comple8e. calităţile memoriei 6aptitudine elementară7 'e o-ţin memorând şi reactualizând2 conştient şi voluntar dar şi inconştient 6activi'mul memoriei7.c7 'u-'i'temele S. c7 caracterizarea proce'elor p'i)ice prin pri'ma celor ( parametri 6conţinut in#ormaţional2 operaţii2 produ'e7. 5ermenii4 definiţii3 caracterizare generală. Proce'ele p'i)ice4 a7 de#iniţie4 modul 'au 'u-'i'tem de activitate in#ormaţională 'pecializată dotată cu autore"la<.4 in'tanţele4 conştient2 'u-conştient2 inconştient 6enumerare.P. calităţile voinţei 'e dezvoltă în activităţile voluntare.2 'unt "eneratoare de 'tructuri şi or"anizări per'onale. . 7. de personalitate4 a7 după criteriul genetic4 prin <ocul a'imilărilor şi acomodărilor2 în'uşirile de per'onalitate 'e #ormează şi 'e dezvoltă treptat cu condiţia de'#ăşurării activităţilor p'i)ice 6vezi teoria lui Pia"et7 pe -aza unui potenţial ereditar de tip uman2 varia-il de la om la om. trăirea emoţională repetată 'e con#i"urează2 'u. c7 di'tincţii terminolo"ice4 individ+individualitate+per'oană+per'onalitate. 1. C. d7 laturile per'onalităţii4 identi#icare după natura lor 6ener"etică2 operaţională2 valorică7. precizarea e8i'tenţei relaţiilor şi trecerilor reciproce7. precizarea di#erenţelor le"ice ale or"anizării lor + -ipolaritate. 5receri şi transformări de la procesele psi%ice la trăsăturile 1însuşirile. co"nitive 'uperioare7.

luarea în 'tăpânire a temperamentului2 dezvoltarea şi îm-inarea 'peci#ică a în'uşirilor %. 0otaţia ereditară e'te unică dar unic e'te şi drumul parcur' de individ în e8i'tenţa 'a 'ocio+culturală şi a't#el individualitatea în'ăşi a<un"e 'ă #ie unică 6în concretitudinea tră'ăturilor şi con#i"uraţiei 'ale7. valorile per'onale 6care intră în anumită con'i'tenţă7.3.S. calităţile atenţiei şi #orma po'tvoluntară a ace'teia 'e #ormează şi dezvoltă prin 'olicitările voluntare ale atenţiei. într+o 'tructură temperamentală per'onală2 deci unitatea şi continuitatea dintre -aza con'tituţională -iolo"ică 6tipul de 'i'tem nervo'7 şi ac)iziţiile p'i)o+'ociale4 'unt po'i-ile prin "ândire şi voinţă2 conştiinţă de 'ine şi conştiinţă de lume. con'tituţia *u+lui2 con#erindu+i orientarea per'onală 'peci#ică7 'unt în'uşite 6interiorizate7 prin comunicare dar şi re#lecţie2 intero"are dar şi trăire 6căpătând a't#el o 111 .. inteli"enţa2 dincolo de lateralizarea care îi 'erveşte ca 'uport şi care îi in#luenţează orientarea predilectă2 'e dezvoltă continuu prin percepţie şi re#lecţie2 com-inare şi recom-inare2 e#ort şi mo-ilizare2 comunicare şi 'tocare etc. Parcur"ând prin activitate p'i)ică 6deci înlănţuire de proce'e p'i)ice7 tra'eele maturizării şi dezvoltării individuale2 'u-iectul uman a<un"e 'ă 'e înze'treze cu acele calităţi 6în'uşiri2 tră'ături de per'onalitate7 de#initorii pentru el.'ale o continuă "amă de procedee operaţionale 'peci#ice #iecărui 'u-iect în parte.

Prin proce'ele p'i)ice preluăm lumea dar ne şi a#irmăm în ea2 *u+l având aici rolul de conducător2 uni#icator şi coordonator. proce'ele re"latorii 'u'ţin şi orientează celelalte de'#ăşurări in#ormaţionale 6di'poziţiile motivaţional+a#ective 'edimentează dar şi ră'cole'c2 reaşează şi ampli#ică conţinuturile lumii interne într+o manieră întotdeauna per'onală con#erind #iinţei umane atri-utul 'u-iectivităţii2 al ori"inalităţii şi unicităţii. aptitudinile peda"o"ice2 dezvoltate pe -aza 'ocia-ilităţii 'e 'pri<ină pe4 comunicativite2 cunoştinţe2 "ândire2 empatie2 e8pre'ivitate şi conciziune2 atenţie şi inteli"enţă dar şi pe di'poni-ilităţi a#ective #aţă de elevi 6ec)ili-ru emoţional2 pa'iune2 intere' pentru munca depu'ă7. c) după criteriul funcţional: 9iecare tip de proce' p'i)ic are rolul 'ău în #ormarea per'onalităţii ca 'i'tem adaptativ unitar şi comple8 cu e#ecte creatoare pentru 'ine şi lume4 proce'ele 'enzoriale 'unt condiţia in#ormării elementare a 'i'temului. atitudinile2 cum ar #i cele ecolo"i'te 'unt conden'ate co"nitive2 a#ective şi volitive 6cunoştinţe de'pre con'ecinţele utilizării iraţionale a re'ur'elor naturale2 dra"o'te #aţă de natură2 implicare e#ectivă în activităţile de prevenire şi protecţie7. în cazul atitudinii #aţă de muncă e'te şi mai pre"nant conţinutul p'i)olo"ic 6intere'ul e'te du-lat de cunoştinţe dar şi de )ărnicie2 voinţă2 trăire a#ectivă2 deprinderi şi priceperi7. proce'ele intelective "enerează in#ormaţii relativla le"ile o-iective. inteli"enţa an"a<ează diver'e #uncţii co"nitive.-7 după criteriul structural4 per'onalitatea e'te c)inte'enţa 'i'temului p'i)ic2 având compoziţie p'i)ică mi8tă2 'intetică 6a#ectivă2 volitivă2 co"nitivă7. reprezintă 'tructurile pro#unde ale 'i'temului de proce'e p'i)ice şi or"anizarea de an'am-lu a ace'tuia. dacă prin "ândire omul a<un"e în po'e'ia lumii care îl conţine2 prin 'imţire şi voinţă2 prin motivaţii şi a'piraţii el ie'e în lume a#irmându+'e ca per'onalitate4 creator şi valorizator2 activ şi dinamic7. per'onalitatea nu e'te2 deci2 un adao' la proce'ele p'i)ice2 nu ie'e cu nimic din domeniul lor. 0i'poziţia 'pre comunicare 'au comunicativitatea implică nu numai lim-a< dar şi motivaţie2 tre-uinţa de a comunica şi totodată un mod de a "ândi şi a 'imţi. calmul e'te e8pre'ia deopotrivă a ec)ili-rului emoţional dar şi a or"anizării voluntare2 -ene#iciind şi de rezultatele cunoaşterii şi c)iar de inteli"enţă. 112 . înţelepciunea nu e'te reducti-ilă la inteli"enţă după cum nu 'e reduce nici la e8perienţa de viaţă. %'t#el4 tră'ăturile 'unt #ormaţiuni inte"rate şi inte"ratoare 'intetice2 reunind 6conden'ând7 #uncţiile şi proce'ele p'i)ice. în 'tructura p'i)olo"ică a aptitudinilor 'peciale intră elemente de 'enzorialitate dar şi cunoştinţe şi 'c)eme operaţionale 6deprinderi7 do-ândite prin activitate.

n alt e8emplu4 'tructurarea temperamentului 6luarea lui în 'tăpânire prin control voluntar7 re"lează inten'itatea trăirilor şi e8pre'ivităţii emoţionale2 intervine în di'ciplinarea proce'elor co"nitive în activităţile de învăţare2 muncă2 creaţie etc. Percepţia voluntară 6o-'ervaţie7 e'te condiţionată de 'piritul de o-'ervaţie 6aptitudine7. Sunt "enerate deci2 noi 'tructuri şi modele2 noi in#ormaţii şi modalităţi de operare care la rândul lor vor reintra în circuitul operaţional 'i'temic a'i"urând a't#el continua dezvoltare a #iinţei umane. pe'imi'mul şi an8ietatea caracterizează melancolicul. n ultim e8emplu4 'e 'u'ţine voluntar modi#icarea 'c)emelor de acţiune în toate activităţile atunci când tânărul do-ândeşte re'pectul de 'ine 6în urma 'ucce'elor o-ţinute în activitatea 'a7. (mplicarea trăsăturilor 1însuşirilor. %ptitudinile con#eră mo-ilitate în utilizarea 'c)emelor şi variantelor de rezolvare. %titudinea #aţă de muncă 'u'ţine 'au împiedică drumul 'pre "ă'irea 'oluţiei. -7 după criteriul structural 2 funcţional4 în #iecare de'#ăşurare proce'uală 'e mani#e'tă tră'ăturile de per'onalitate.7. %titudinea a't#el #ormată va in#luenţa cur'ul ulterioarelor mani#e'tări şi ac)iziţii p'i)ice 6comuni'tul va căuta 'ă înţelea"ă şi 'ă memoreze doctrina comuni'tă şi nu pe cea capitali'tă2 va re'imţi alte trăiri a#ective în diver'e împre<urări2 îşi va 'pecializa lim-a<ul + tovarăşe2 camarade etc. de personalitate în desfăşurările procesuale4 a7 după criteriul genetic4 în proce'ul de adaptare creatoare2 acomodările 6re'tructurările 'i'temului7 'unt urmate de noi a'imilări 6noile de'#ăşurări proce'uale 'unt îm-o"ăţite cu elemente in#ormaţionale şi operaţionale rezultate din acomodare7. 11( . vivacitatea şi înclinaţia 'pre cola-orare 'unt caracteri'tice temperamentului 'an"vinic. n alt e8emplu4 oamenii nu 'e na'c con'ervatori 6'au comunişti 'au ra'işti7 ci devin a't#el2 în urma 'tărilor a#ective şi co"nitive pe care le traver'ează în e8i'tenţa lor 'ocială. 0e e8emplu2 dacă atitudinea ta #aţă de 'u-iectele de 'inteză a #o't modi#icată prin lecturarea ace'tor pa"ini 6în'oţită de emoţii2 "ânduri2 amintiri2 memorări2 e#ort voluntar72 viitoarele "ânduri2 trăiri a#ective şi implicări volitive în raport cu 'u-iectele de 'inteză vor avea o altă turnură2 datorată tocmai poziţiei atitudinale do-ândite recent. 5ntre atitudini şi aptitudini 'e pot con'titui -locuri #uncţionale care intervin în proce'ualitatea rezolvării de pro-leme 'au a creativităţii 6vectorii 'e com-ină cu operaţiile4 inteli"ent dar leneş2 lip'it de talent dar 'âr"uincio'7. opti+mi'mul şi neră-darea 'unt 'peci#ice temperamentului coleric7. %ctivitatea de rezolvare a pro-lemelor o"lindeşte temperamentul 6în"ândurarea e'te în'oţită de calm la #le"matic.8. %'t#el2 modelată iniţial de ac)iziţiile cunoaşterii2 o atitudine va in#luenţa la rândul ei cur'ul "ândirii2 ima"inaţiei2 trăirilor a#ective şi volitive etc.

<:+ 32mail: ioan>ce ar?@ahoo/com) 11.< = :<< . .$emorarea2 'tocarea şi reactualizarea 'unt dependente de în'uşirile temperamentale2 aptitudinale şi de atitudini 6apropiere 'au re'pin"ere7. Dacă doreşti să devii student la Psihologie şi cauţi spri8in !n munca de !nvăţare performantă+ profesorul )e ar Ioan !ţi stă la dispo iţie4 (Tel: 9:. !ma"inaţia 6cu predilecţie cea creativă7 valori#ică toate com-inările care apar în '#era 'u-conştientului şi inconştientului2 ampli#icându+şi potenţialităţile creatoare2 #iind 'u'ţinută de proce'ele a#ectiv+motivaţionale care pun în centrul tran'#ormărilor ima"inative *u+l şi con#eră a't#el per'pectiva umanului2 implicarea per'onalităţii ampli#icând ori"inalitatea produ'ului.