You are on page 1of 8

Organizarea instanţelor

1.Scurtă introducere istorică Instanţele sunt organizate într-o manieră modernă; pentru țara noastră au fost importante influențele române urmate de cele bizantine, contribuind astfel la organizarea statală din țara noastră. În timpul Republicii, la romani, jurisdicția aparținea consulilor, ca mai târziu să treacă în competența pretorilor. În epoca bizantină, judecătorul suprem era împăratul. După constituirea principatelor române, justiția se realiza de către domnul țării. După unirea Principatelor Române, s-a inițiat o nouă reforma a justiției ce a fost influențată de Constituția adoptată în 1866. A fost instituită Înalta Curte de Casație și Justiție, iar la baza sistemului judiciar se aflau tribunalele de prima instanță ale căror hotărâri puteau fi atacate cu apel. Cu ocazia adoptării legii de organizare judecătorească din anul 1865 au apărut și judecătoriile de pace. În 1867, guvernul a hotărât ca litigiile civile să fie soluționate de subprefecţi și polițiști (cu excepția orașelor Iași și București unde erau înființate cinci judecătorii de pace). În anul 1879, Legea nr. 55 din 6 martie a înființat judecătoriile de ocoale și judecătoriile comunale1. Inovator acestei legi a fost aducerea instanțelor de ocoale, jurați sau aleși ai satului, instanța fiind prezidată de primarul comunei.

2. Structura instanţelor judecătoreşti La momentul actual, instanțele judecătorești sunt organizate după cum este prevăzut în Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară. Așadar, justiția se realizează prin următoarele instanțe judecătorești: a) Înalta Curte de Casație și Justiție; b) curți de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) judecătorii. 2 Înalta Curte de Casație și Justiție este singura instanță supremă din România, iar sediul ei este în capitală. Are personalitate juridică și potrivit legii 304/2004 este organizată în patru secții: Secția civilă și de proprietate intelectuală, Secția penală, Secția comercială și Secția de contencios administrativ și fiscal3. Instanța supremă se compune din: un președinte, un vicepreședinte și 4 președinți de secții și judecători. De asemenea, își desfășoară activitatea și în cadrul Secțiilor Unite și ale unui complet format din 9 judecători ce au competență proprie.
1 2

I.G. Sandulescu-Nanoveanu – Explicaţiunea teoretica si practica a codicelui de procedura civila, Bucuresti, 1879; art 2 alin (2) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară; 3 art. 17 alin (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară;

curţile cu juraţi. 4 art. Acestea nu reprezintă o noutate absolută în dreptul nostru românesc. tribunalele de muncă şi asigurări sociale. Judecătoriile sunt instante fără personalitate juridică şi funcţionează în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti. Tribunalele specializate reprezintă instante fără personalitate juridică ce funcţionează la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti şi au sediul în municipiul reşedinţa de judeţ. în România funcţionează un număr de peste 180 de judecătorii. cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. numărul şi localităţile de reşedinţă ale judecătoriilor sunt prevăzute într-o anexă la Legea privind organizarea judiciară. tribunalele de minori şi judecătoriile de muncă). Conform acelei anexe. ce includ în circumscripția să de la două până la șase tribunale. Curțile de apel sunt instanțe cu personalitate juridică ce funcționează într-o circumscripție ce cuprinde mai multe tribunale și tribunale specializate.In cadrul tribunalelor funcţionează secţii pentru cauze civile şi secţii pentru cauze penale şi. Tribunalul funcţionează în fiecare judeţ fiind o instanţă cu personalitate juridică. de regulă. servicii și birouri. ci au existat la noi în ţară şi în perioadă anterioară celui de-al doilea război mondial (de exemplu: Curtea Administrativă. precum şi secții maritime și fluviale sau pentru alte materii. tribunalele comerciale şi tribunalele administrativ-fiscale. Reședințele curților de apel. În cadrul curților de apel funcţionează secții pentru cauze civile. Potrivit art 35 alin (1) din aceeaşi lege. cauze cu minori și de familie.304/2004 privind organizarea judiciară . tribunalele specializate sunt: tribunalele pentru minori şi familie. tribunalele cuprinse în circumscripţiile respective precum și numărul curților de apel se regăsesc într-o anexă din cadrul Legii nr. ce are. cau ze comerciale. cauze penale. în raport cu natura şi numărul cauzelor. 34 alin (4) din Legea nr. cu personalul stabilit prin statul de funcții (art 18 alin (2) din Legea nr 304/2004). cauze de contencios administrativ și fiscal. Asemenea curţilor de apel. secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii4. sediul în localitatea de reşedinţă a judeţului respectiv.Înalta Curte de Casație și Justiție mai cuprinde în structura sa: Cancelaria. 304/ 2004 privind organizarea judiciară. În prezent sunt 15 curți de apel. direcții.

cu personalitate juridică. în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii maritime şi fluvial. tribunal. În raport cu natura şi numărul cauzelor. conduse de procurori şefi. competenţa. servicii. Activitatea tuturor parchetelor este coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet. Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi Curtea Militară de Apel Bucureşti. birouri.508/2004 modificată şi completată. pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Tribunalele militare funcţionează în municipiile Bucureşti. iar Tribunalul Militar Teritorial şi Curtea Militară de Apel. inclusiv pentru combaterea infracţiunilor săvârşite de militari. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Atribuţiile. Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea. structura. Cluj-Napoca şi Timişoara. care are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public. În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează ca structură autonomă. în municipiul Bucureşti. Unităţile de parchet care au personalitate juridică sunt parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale. În mod similar. Departamentul Naţional Anticorupţie. în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structură şi câte o secţie pentru minori şi familie.Instanţele militare sunt organizate în tribunale militare. ajutat de un prim-adjunct. care este . organizarea şi funcţionarea acestei Direcţii sunt reglementate în Legea nr. Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structură secţii. În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Pe lângă fiecare curte de apel. un adjunct şi trei consilieri. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie are în structură secţii.

Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: În cadrul Legii nr. astfel din materie civilă după cum urmează: cauzele referitoare la drepturile. iar în materie penală judeca în prima instanţă infracţiunile săvârşite de minori sau asupra minorilor. obligaţiile şi interesele legitime privind persoana minorilor. precum: judecarea recursurilor în interesul legii. Observăm în conţinutul Legii privind organizarea judiciară şi prevederi privind competenţa tribunalelor de muncă şi asigurări sociale. . Referitor la competenta tribunalelor comerciale. judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri.G.nr.304/2004 privind organizarea judiciară regăsim prevederi ce explică detaliat competenta acestei instante supreme. 23 din Legea nr. cererile pentru încuviinţarea. nulitatea sau desfacerea adopţiei. De asemenea aceeaşi lege de care tot amintim ne prezintă şi situaţiile în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite. decăderea din drepturile părinteşti. sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare5 b. precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice. cererile privind nulitatea sau desfacerea căsătoriei.43/2002 modificată şi completată. 3. soluţionarea sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În ceea ce priveşte competenta tribunalelor administrativ fiscale. compusă din 15 servicii teritoriale şi 3 birouri teritoriale. Atribuţiile. Competenţa instanţelor judecătoreşti: Competenţa instanţelor judecătoreşti este stabilită de Codul de procedura civilă şi de Codul de procedura penală.independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea. Aşadar în cadrul acestei legi regăsim următoarele idei exprimate asupra competenţei: toate secţiile din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în afară de secţia penală. remarcăm o dublă putere de judecare după cum urmează: judeca în prima instanţă cauzele în materie de contencios administrativ şi fiscal precum şi cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe ale 5 Art. Secţia penală judeca în prima instanţă procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi recursurile.304/2004 privind organizarea judiciară. acestea judeca în prima instanţă procesele şi cererile în materie comercială şi cele în materie de reorganizare judiciară şi faliment. competenţa. tribunalelor comerciale şi tribunalelor administrativfiscale. Aşadar în ordinea enumerării. precum şi de legile speciale. Tribunalele pentru minori şi familie judeca în prima instanţă în funcţie de materie civilă şi în funcţie de materie penală. Departamentul Naţional Anticorupţie are o structură centrală. ambele cu modificările şi completările ulterioare.U. în cadrul căreia funcţionează şi o secţie de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari şi o structură teritorială. precum şi cauzele privind raporturile de familie. structura. organizarea şi funcţionarea Departamentului Naţional Anticorupţie sunt stabilite în O. Competenţa instanţelor judecătoreşti a. în cazul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale competenta este de prima instanţă unde se soluţionează conflictele de muncă şi asigurări sociale.

Tribunalul Superior de Justiţie. Tribunale şi judecătorii electorale. 4. 1.A.107 din Constituţia federală. o competentă de recurs şi o competentă de recurs extraordinar. după consultarea Senatului. 304/2004 privind organizarea judiciară. 2007 . Această instanţă supremă are o competentă de fond. Instanţele supreme ale statelor au competenţa de a se pronunţa şi asupra constituţionalităţii legilor. În ceea ce priveşte Tribunalul Suprem Federal acesta reprezintă cea mai înaltă instanţă din Brazilia. după cum urmează: Tribunalul Suprem Federal. fiind format de un număr de 16 judecători. Tribunalele regionale federale. tribunalele comerciale.Beck. Diferite organizări judiciare din lume A. tribunalele pentru minori. desemnaţi de preşedintele republicii cu acordul Senatului Federal. I. miniştrii publici şi consulii străini. B. Instanţele supreme poarte diferite denumiri precum: curţi supreme de justiţie sau tribunale superioare. Bucuresti.C.U.H. tribunalele electorale şi tribunalele administrative 2. aceştia poartă numele de miniştri.Guvernului declarate neconstituţionale şi judecă tot în prima instanţa şi litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi6. . Competenţa instanţei supreme este una de fond şi una de control judiciar. Brazilia Art. 45 din Legea nr. De subliniat în această subiect este că aceşti judecători sunt desemnaţi dintre cetăţenii brazilieni care au cel puţin 35 de ani şi au o competentă profesională deosebită alăturată de o incontestabilă reputaţie. Les – Institutii judiciare contemporane. Organizarea sistemului judiciar în America de Sud Vom realiza în cadrul acestui subcapitol o scurtă prezentare a organizării sistemului judiciar în interiorul urmatoarelor ţări: Argentina si Brazilia. Instanţa supremă a statului este Curtea Supremă. Ed. Tribunale militare. Organizarea sistemului judiciar în America de Nord În cadrul acestui subcapitol vom puncta succint organizarea sistemului judiciar din Canada şi S. Menţionăm şi existenţa unor instante specializate: tribunalele de muncă. dispune organizarea instanţelor judecătoreşti în Brazilia. De asemenea mai exercita şi controlul asupra constituţionalităţii legilor. ce este alcătuită din 9 judecători ce sunt desemnaţi de preşedintele republicii. Aceasta judeca cauzele privind pe ambasadori. Argentina Evoluţiile democratice din Argentina precum şi structura ei federală au influenţat organizarea sistemului judiciar al acestei ţări. 6 7 Art. Tribunale şi judecătorii de muncă7.

ele fiind instante ce au o competentă mai redusă decât aceea conferită tribunalelor de prima instanţă. majoritatea curţilor sunt formate dintr-un preşedinte şi încă 6 judecători.000 de dolari canadieni8. Curţile de apel au un umăr de judecători diferit. şi anume: sub aspect judiciar statal şi sub aspect judiciar federal. Tribunalele provinciale sunt organizate în mai multe secţii. sistemul judiciar statal cuprinde: tribunale de prima instanţă. având sediul în oraşul Washington. 7 sau 9 judecători. Competenţa lor este de a soluţiona în ultimă instanţă apelurile îndreptate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunalele federale de prima instanţă. Curtea superioară din Quebec este instanţă de drept comun. cel puţin una pentru fiecare stat. curţile federale de apel şi din Curtea Supremă de Justiţie. din care unul este Chief Justice (preşedinte) şi 8 judecători asociaţi. in Dreptul nr. secţiile de dreptul familiei precum şi secţiile pentru micile creanţe etc. un prim exemplu sunt tribunalele administrative.A In cadrul acestui stat vom analiza organizarea sistemului judicar sb doua aspecte. există în prezent 13 curţi de apel. Este interesant de punctat şi prezenţa a ceea ce doctrinarii numesc "curţi cu jurisdicţie limitată". Al doilea nivel al sistemului judiciar federal este alcătuit din curţile federale de apel. însă această organizare este diferită de la o provincie la alta. Este compusă din 9 judecători. Aceste tribunale nu realizează jurisdicţie de drept comun. Organizarea sistemului judiciar în Asia 1. De regulă. unde aceste tribunale judeca în materie civilă. Aici se administrează toate probele necesare pentru soluţionarea cauzelor. În vârful ierarhiei se afla o instanţă supremă ce poartă denumirea de Suprem Court sau Suprem Judicial Court. 2. Tribunalele de prima instanţă au competenţa recunoscută de lege atât în materie civilă cât şi în materie penală.3/1998. Acestea au două secţii: secţia de prima instanţa şi secţia de apel. La baza acestui sistem se afla curţile de district.1. Ele judeca un numai mult mai mare de cauze civile decât de cauze penale. C. Iar în vârful piramidei ierarhiei judiciare se afla Curtea Supremă a Canadei. A doua verigă este reprezentată de curţile superioare provinciale. numărul fiind cuprins între 3 şi 15 judecători.U. ce dispun de un număr impar de judecători: 5. În S. care se regăsesc în fiecare provincie. Menţionăm şi existenţa tribunalelor de pace ce au competenţa de a desfăşura activităţile de cercetare penală. doar litigiile a căror valoare este sub 30.U. curţi de apel şi o curte supremă.U. fiecare curte fiind constituită din cel puţin patru judecători.China: 8 I. spre exemplu: secţiile criminale. Aşadar. Les – Organizarea sistemului judiciar canadian.A. ce variază de la un stat la altul. În cele mai multe provincii canadiene se regăsesc şi alte tribunale ce au o competentă mai restrânsă decât a celor menţionate mai sus. Canada Prima verigă a lanţului sistemului judiciar este reprezentată de tribunalele sau curţile provinciale sau teritoriale. În ceea ce priveşte organizarea sistemului judiciar federal. Curtea Supremă a S.A. acesta este alcătuit din: curţile federale de district. . care în momentul actual sunt în număr de 94. şi-a început activitatea în anul 1790. cum este de exemplu în Quebec. iar în faţa acestor instante pot fi şi un juriu (curte cu juraţi). S.

functioneaza trei mari categorii de instante: instante locale. *la nivelul regiunilor autonome funcţionează înaltele tribunale ce sunt în mod obişnuit instante de control judiciar dar au şi o competentă de fond în cauzele civile. Teza de doctorat. oraşelor şi districtelor funcţionează tribunale populare intermediare sau medii ce au o competentă de fond. îşi găsesc înfiinţarea legitima în art.In China conform legii de organizare a sistemului judiciar. Facultatea de Drept “Simon Barnutiu”. cât şi una de control judiciar. Este organizată în mai multe secţii: civilă. Tribunalele populare speciale. economică. administrativă. În prezent funcţionează trei categorii de aceste instante: tribunalele militare. Curtea Supremă a Poporului este cea mai înaltă instanţă din China şi îşi are sediul în Beijing. precum şi secţia de plângeri şi apel. Funcţiile acestei instante supreme nu diferă de cele ale sistemului european de drept. tribunalele maritime şi tribunalele feroviare. 2000. Curtea Supremă a Poporului judeca doar faptele penale ce au o deosebită gravitate. Instantele locale: *la nivelul judeţelor funcţionează judecătorii populare ce sunt instante de drept comun în materie civilă şi penală. 9 Nan Nan Wang –Studiu de drept comparat privind organizarea sistemului judiciar. iar că instanţă de fond. pentru că ea este în principal o instanţă de control judiciar şi doar în mod excepţional o instanţă de fonf. *la nivelul provinciilor. penale şi administrative cu consecinţe grave. Această instanţă are competenta de a judeca recursurilor împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele următoare: înaltele tribunale şi tribunalele populare speciale. 127 a Constituţiei Chinei. penală. tribunale populare speciale si o instanta suprema unica9. .

2007. Les – Institutii judiciare contemporane. Bucuresti. Volume consultate: I.C.304/2004 privind organizarea judiciara.H. Acte normative: Legea nr.Beck.Bibliografie: I. . Ed. II.