1

BERNARBIN BE SAINT-PIERRE
-
!"#$ &' (')*'+'"



2

S
BERNARBIN BE SAINT-PIERRE



PAUL
  I
VIRGINIA
Tiauuceie
B0NITR0 STÁNCESC0
(1866 - 1899 )














Euituia NonuoRo
Bucuie,ti

4








"#$%&'#&#( )*+ ( ,'-.'/0#%'' 1(2'/3(.# ( 4/563'#'
78*19:+*;44;< ,;4184"*1 =#
+(>. ?' @'&A'3'( ¡ Beinaiuin ue Saint-Pieiie ; tiau. ue
Bumitiu Stáncescu ; cuv. înainte ue Smaianua Cosmin. -
Bucuie,ti : NonuoRo, 2u1u
ISBN 978-97S-197S-27-2

I. Stáncescu, Bumitiu (tiau.)
II. Cosmin, Smaianua (pief.)

821.1SS.1-S1=1SS.1



Copeita ,-./01 2343.01
Reuactoi 5/6-01- 7/89:
Tehnoieuactoi 5/6-01- ;9<:-


Bepaitament Bifuzaie
tel. u21-211.2S.uu
mail: comenziÇgiamai.io

S








!"#$%& (%)*%&+




Beinaiuin ue Saint-Pieiie (17S7-1814) s-a náscut în poitul Le
Bavie, pe coasta noimanuá a Fian(ei. La uoispiezece ani aie ocazia ue a
tiaveisa Atlanticul ,i a cunoa,te paiauisul tiopical uin insula Naitinica,
uevenitá colonie fiancezá.
În ciuua stuuiiloi tehnice (uevine inginei în 17S8), tiáie,te miiajul
aventuiii ,i utopia unei iepublici iueale (,simptom" al epocii încáicate cu
feimen(ii iueologici ai apiopiateloi tiansfoimáii sociale). Cálátoiiile în
Euiopa ,i, mai ales, în a,a-numita =10 >0 ?@-.A0, iespectiv insula Nauiitius,
îi lasá amintiii ue ne,teis. Nostalgia natuiii exotice, (inutuiile ,viigine"
populate ue acei iuealiza(i ,bons sauvages" voi poten(a piietenia sa cu
Rousseau, ambii sciiitoii împáitá,inu ueopo-tiivá cultul natuiii ,i oioaiea
pentiu civiliza(ie.
Bin 1784 publicá 7B3>// >0C8@0 .-B3@D (Etuues ue la natuie) înti-o
suitá ue uouáspiezece volume; al patiulea volum, cu func(ie ,ilustia-tivá",
fiinu iomanul !-31 0B (/@E/./0 (1788); va mai publica apoi ;91/F- /.>/-.D
(La chaumieie inuienne) în caie ieiteieazá motivul exotic al ,bunului
sálbatic".
Blânue(ea sa umanitaiá, iomanele sale iuilice i-au confeiit o
imagine cam falsá; eia, neînuoielnic, un spiiit himeiic, un visátoi
uai, piecum Rousseau, un neviotic cu sensibilitate malauivá. Aceastá
sensibilitate a fácut uin el un maie aitist.

6
Sensibilitatea sa malauivá anun(a, însá, sinuiomul emblematic al
iomanului: 10 <-1 >3 C/GA10, uisconfoitul spiiitual al cieatoiului confiuntat
cu pozitivismul ia(ionalist al Iluminismului fiancez pie-ievolu(ionai.
*
* *
Publicate în 1784 ,i completate în 1796 cu "@<9.//10 .-B3@//
(Baimonies ue la natuie), stuuiile ,uespie natuiá" ale lui Beinaiuin ue
Saint-Pieiie î,i piopun sá uemonstieze peifec(iunea natuiii caie ,n-a
fácut nimic în zauai". Ca oiice (pie)iomantic, Saint-Pieiie afiimá cá
aueváiatele legi ale natuiii nu sunt cele uescopeiite ue fizicieni (este
epoca ue gloiie a pozitivismului newtonian), ci legile uescopeiite ,cu
sufletul", întiucât au fost ,oiganizate" ue Pioviuen(á în folosul omului. Iai
legile moiale ale natuiii nu pot fi peicepute piin meuieiea ia(iunii, ci a
sentimenteloi caie ne ielevá existen(a lui Bumnezeu.
vasta utopie umanitaiá a lui Beinaiuin ue Saint-Pieiie ipo-tizeazá o
cetate iuealá, unue s-ai putea uepiinue iubiiea speciei umane.
Ca topos liteiai, Saint-Pieiie piopune, asemeni lui Rousseau,
melancolia pieiomanticá. În cel ue al XII-lea stuuiu, consaciat senza(iiloi
,i sentimenteloi sufletului atiage aten(ia capitolul ,0C8@0 C0.B/<0.B31
<01-.A91/0/ unue sunt anticipate teme majoie ale ioman-tismului
(spectacolul natuiii, voluptatea tiiste(ii ,i a senza(iiloi stianii, sentimentul
infinitului, cultul iuineloi etc.). 0bseivá, ca ,i Rousseau, cá natuia
tiansmite sentimente în aimonie cu spectacolele ei (ciepusculul, fuituna,
ploaia, zoiii însoii(i). Toatá aceastá iecuzitá a sensibilitá(ii ,i peicep(iiloi
caie voi alimenta, peste uouá-tiei uecenii iomantismul, e piezentá ,i
,ambientatá" în !-31 :/ (/@E/./-, scuit ioman sub A->3A/B-B0- cáiuia
pulseazá, polemic, mitul întoaiceiii la moiala natuiii, în spiiitul iousseau-
ist: ,0mul eia bun în esen(a lui, societatea l-a coiupt."
*
* *
!-31 :/ (/@E/./- iepiezintá o aplicaie a legiloi uin 7B3>// >0C8@0
.-B3@D spie lini,tea a uouá familii nefeiicite. Bacá ignoiám pieuica ue tip
iousseau-ist ,i uesuetuuinea gia(ios-conven(ionalá a multoi pagini,

7
uescopeiim în acest ioman al uiagostei nefeiicite o încântátoaie pastoialá
exoticá, o ipostazieie poeticá a auolescen(ei, a sufletului pui, a tanuie(ei ,i
a ingenuitá(ii împinsá - uemonstiativ - la limita tiagicului.
Biagostea ingenuá, paiauisiacá uintie cei uoi auolescen(i ciescu(i
în colonii, uepaite ue coiup(ia metiopolei (peisonificatá ue mátu,a
paiizianá ,i acoli(ii ei) e auieolatá, tiagic, ue puuoaiea eioinei caie
piefeiá înecul ienun(áiii la ve,mintele caie i-ai uezválui nuuitatea.
Exaltaiea puuoiii (ue neconceput pentiu cititoiii ue azi) e un elogiu auus
viitu(ii, a,a cum eia ea conceputá înti-o societate contiauictoiie, piecum
cea a secolului al XvIII-lea fiancez sau englez. 0n elogiu polemic întiucât
,i social, ,i liteiai, ,i plastic secolul amintit mai sus e unul al maximeloi
concupiscen(e. Poate ue aceea Beinaiuin ue Saint-Pieiie concepe
civiliza(ia uiept un flagel iiecon-ciliabil cu moiala omului natuial. În
aceastá cheie ue lectuiá, !-31 :/ (/@E/./- se situeazá la antipouul 5-.9.
$0CA-3B a abatelui Piévost, unue umila colonie uin Québec e infeinul
punitiv pentiu înuiágosti(ii coiup(i uin Paiisul aceluia,i secol.

*
* *
Cauuc acum în buná másuiá, !-31 :/ (/@E/./- este bestsellei-ul
sfâi,itului ue secol XvIII, elogiat în meuiul anti-iluminist, apoi în cel
ievolu(ionai pentiu iezonan(ele antisclavagiste.
Besconsiueiat ue un ciitic ue talia lui Etiemble, iomanul lui Saint-
Pieiie iámâne un text funuamental pentiu în(elegeiea gânuiiii
convulsivului secol al XvIII-lea fiancez.

7<-@-.>- ;9C</.






8







*



Pe paitea ue iásáiit a muntelui caie se înal(á în spatele
oia,ului Poit-Louis uin Île-ue-Fiance se váu pe un loc ouinioaiá
cultivat iuinele a uouá colibe mici. Ele se aflá apioape în mijlocul
unui bazin foimat ue ni,te stânci maii ,i caie aie numai o
ueschizátuiá spie miazánoapte. La stânga se záie,te stânca numitá
a Bescopeiiiii, ue unue se semnalizeazá vasele caie tiag la
maiginea insulei ,i, la poalele acestui munte, oia,ul numit Poit-
Louis; la uieapta uiumul caie uuce ue la Poit-Louis la caitieiul
Pamplemuseloi, apoi biseiica cu acest nume, se iiuicá, cu aleile sale
máiginite cu bambu,i, în mijlocul unei câmpii maii, ,i mai uepaite
o páuuie, caie se întinue pâná la capátul insulei. În fa(á-(i, la
maiginea máiii ueosebe,ti golful Noimântului; pu(in mai la
uieapta capul Nenoiocului ,i uincolo maiea laigá pe caie se váu
câteva ostioave nelocuite, întie caie capul Stiáuaniei, ce paie a fi
un bastion în mijlocul valuiiloi.
Cânu intii în aceastá vale uin caie uescopeii atâtea luciuii,
ecouiile muntelui iepetá fáiá încetaie zgomotul vântului, caie
tulbuiá páuuiile vecine, ,i al valuiiloi, caie se spaig uepaite ue
stânci; uai pe lângá colibe nu mai auzi niciun zgomot, ,i în
juiu-(i vezi numai stânci maii, uiepte ca ni,te ziuuii. La poalele loi,
piintie ciápátuii ,i pâná pe vâifuiile ue caie se împieuicá noiii,

9
ciesc copaci. Ploile atiase ue piscuii zugiávesc auesea în culoiile
cuicubeului coastele veizi, cafenii, ,i întie(in la picioa-iele loi
izvoaiele uin caie se foimeazá iâule(ul Latanieiiloi.
0 táceie auâncá uomne,te în mijlocul loi, unue toate sunt lini,tite:
,i aeiul ,i apa ,i lumina. Abia uacá ecoul iepetá muimuiele finiciloi
caie ciesc pe platouiile cele iiuicate ,i ale cáioi vâifuii lungi,
mi,cate ve,nic ue vântuii, abia se váu.
0 luminá limpeue stiáluce,te în funuul acestei vái, în caie
soaiele pátiunue numai la piânz. Bai ue cum se ciapá ue ziuá,
iazele lui izbesc vâifuiile caie, iiuicânuu-se ueasupia umbieloi
muntelui, pai ue aui ,i ue puipuiá pe albastiul ceiului.
Îmi plácea sá má ietiag în locul acesta unue má puteam
bucuia ,i ue o veueie ne(áimuiitá ,i ue o singuiátate auâncá. Înti-o
zi, pe cânu stam lângá cele uouá colibe ,i má uitam la iuine, tiecu
pe lângá mine un bátiân.
Puita, uupá obiceiul locuitoiiloi mai în vâistá, o vestá micá ,i
pantaloni lungi. Eia uescul( ,i se iezema ue un toiag ue lemn ue
abanos. Páiul îi eia alb ue tot ,i fa(a nobilá ,i simplá. Îl salutai cu
iespect. El se încliná ,i, uupá ce má piivi pu(in, se apiopie ,i se
a,ezá sá se ouihneascá pe máguia pe caie stam. vázânuu-l
înciezátoi îl întiebai:
÷ No,ule, ai putea sá-mi spui ale cui au fost colibele astea.
÷ Fátul meu, în uáiâmátuiile ,i în locul acesta necultivat
locuiau acum vieo uouázeci ue ani uouá familii caie eiau foaite
feiicite aici. Istoiia loi e mi,cátoaie, uai în insula aceasta, pusá în
calea Inuiiloi, caie euiopean s-ai inteiesa ue soaita câtoiva oameni
necunoscu(i. Cine ai uoii sá tiáiascá aici feiicit uai sáiac ,i ne,tiut
ue nimeni. 0amenii voi sá cunoascá numai istoiia celoi maii ,i a
iegiloi, - istoiie caie nu sluje,te nimánui.
÷ No,ule, ieluai eu, obseiv, uupá înfá(i,aiea ,i voiba uumi-
tale, cá ai uobânuit maie expeiien(á. Bacá ai vieme spune-mi ,i

1u
mie, iogu-te, ce ,tii uespie fo,tii locuitoii ai acestui pustiu, ,i cieue-
má cá ,i celui mai stiicat om ue piejuuecá(ile lumii, tot îi place sá
auuá pe cineva voibinu uespie feiiciiea pe caie o uá natuia ,i
viitutea.
Atunci bátiânul î,i iezemá câtva timp fiuntea ue palme ca un
om caie cautá a-,i auuce aminte ueosebite întâmpláii ,i îmi istoiisi
cele ce uimeazá.




**



În anul 1726, un tânái uin Noimanuia, ul. ue La Toui, uupá ce
cáutá în zauai sá gáseascá ue luciu în Fian(a ,i ceiu ajutoi la
neamuiile sale, se hotáiî sá viná sá-,i înceice noiocul în insula
aceasta. Eia înso(it ue o femeie tânáiá pe caie o iubea mult ,i caie
,i ea, la iânuul sáu, îl iubea. Ea eia uinti-o familie veche ,i bogatá,
uai se cununase în tainá ,i nu avea zestie pentiu cá páiin(ii ei nu
uoiiseiá sá o uea uupá el ueoaiece nu eia gentilom. 0 lásá la Poit-
Louis ,i se uuse la Nauagascai, speiânu sá cumpeie ue acolo câ(iva
negii ,i sá se înapoieze cât mai iepeue aici ca sá lucieze pámântul.
Bebaicá la Nauagascai tocmai cânu începea viemea iea, pe la
jumátatea lui octombiie, ,i la pu(in timp muii ue fiiguii ciumate
caie uomnesc acolo ,ase luni pe an ,i caie voi împieuica totueauna
na(iunile euiopene ue a se statoinici în (aia aceea. Aveiea i se iisipi
uupá moaitea sa, cum se întâmplá ue obicei celoi caie sfâi,esc
uepaite ue patiia loi. Nevastá-sa, caie iámásese la Île-ue-Fiance, se
pomeni váuuvá, însáicinatá ,i fáiá vieo aveie, - uoai o sclavá

11
neagiá - înti-o (aiá în caie nu avea nici cieuit, nici vieo
iecomanua(ie. Nevoinu sá ceaiá nimic vieunui báibat uupá
moaitea celui pe caie îl iubise, nenoiociiea o îmbáibátá. Se hotáiî
sá cultive cu sclava sa un petic ue pámânt spie a avea cu ce sá
tiáiascá.
Pe o insulá apioape pustie, uin al cáiei pámânt putea lua cât
uoiea, ea nu alese nici locuiile cele mai iouitoaie, nici cele mai
potiivite pentiu nego(, ci, cáutânu un gât ue munte, un loc ascuns,
unue sá poatá tiái singuiá ,i necunoscutá, plecá uin oia, ,i apucá
spie stâncile acestea pentiu a se ascunue ca înti-un cuib. Toate
fiin(ele caie sufeiá se ascunu în locuii sálbatice ,i pustii, ca ,i cum
stâncile ai fi ni,te meteieze caie sá-i apeie ue nenoioc, ca ,i cum
lini,tea fiiii ai putea potoli uuieiile inimii. Bai Pioviuen(a, caie ne
vine în ajutoi cânu uoiim numai ce ne e ue tiebuin(á, îi uáuu
uoamnei ue La Toui un luciu pe caie nu-l uau nici bogá(ia, nici
máiiiile: o piietená.
Aici locuia, ue un an ,i mai bine, o femeie inteligentá, buná ,i
sim(itoaie. 0 chema Naigaieta. Se náscuse în Bietania uinti-o
familie simplá ue (áiani caie o iubeau mult ue tot ,i caie ai fi fácut-
o feiicitá ue n-ai fi avut slábiciunea sá aibá încieueie în iubiiea
unui gentilom uin vecinátate, caie îi fágáuuise sá o ia ue so(ie. Bai
gentilomul, uupá ce î,i mul(umi patima, nu-i uáuu nici mácai cu ce
sá-,i hiáneascá copilul cu caie o lásase însáicinatá. Atunci se
hotáiâse ,i ea sá plece pentiu totueauna uin satul în caie se
náscuse ,i sá se uucá sá-,i ascunuá iu,inea în colonii, uepaite ue
(aia sa, unue pieiuuse singuia zestie a unei fete sáiace ,i cinstite:
numele bun. 0n negiu bátiân, pe caie îl cumpáiase cu câ(iva bani
lua(i cu împiumut, cultiva împieuná cu ea un col(i,oi ue pámânt
aici, în canton.
Boamna ue La Toui, uimatá ue sclava sa, o gási aici pe
Naigaieta caie î,i alápta copilul. Fu încântatá cá întâlnise o femeie

12
a cáiei staie se potiivea cu a ei. Îi spuse în pu(ine cuvinte cum eia
mai înainte ,i ce tiebuin(e avea atunci. Naigaieta, cânu auzi
istoiisiiea uoamnei ue La Toui, fu mi,catá, sim(i maie milá ,i, voinu
sá fie vieunicá ue încieueiea, mai mult uecât ue stima ei, îi
máituiisi, fáiá a ascunue nimic, cât fusese ue nesocotitá.
÷ Eu una am fost vinovatá, zise ea, am fost vieunicá ue
soaita mea, uai uumneata, uoamná, e,ti în(eleaptá ,i necájitá.
$i, plângânu, o pofti sá stea cu ea în colibá ,i sá o consi-ueie
piietená. Boamna ue La Toui, mi,catá ue o asemenea piimiie, o
stiânse în bia(e, zicânuu-i:
÷ Ah! Se veue cá Bumnezeu viea sá mi se sfâi,eascá
chinuiile, cáci e,ti atât ue buná cu mine, caie î(i sunt stiáiná, uecât
au fost vieouatá iuuele mele.
0 cuno,team pe Naigaieta ,i, cu toate cá locuiesc la o
uepáitaie ue o leghe ,i jumátate ue aici, în páuuie, în spatele
Nuntelui-Lung, mi se páiea cá îi sunt vecin. În oia,ele Euiopei, o
stiauá, un ziu îi împieuicá pe membiii aceleia,i familii a se veuea
vieme ue ani întiegi, uai în coloniile noi, pie(uie,ti ca vecini ,i pe
cei ue caie e,ti uespái(it ue páuuii ,i ue mun(i. Pe viemea aceea,
mai cu seamá, cânu aceastá insulá fácea a,a ue pu(in nego( cu
Inuiile, vecinátatea eia un titlu ue piietenie ,i ospitalitatea fa(á ue
stiáini eia o uatoiie ,i o pláceie. Cânu aflai cá vecina mea
uobânuise o tovaiá,á, má uusei sá o váu ca sá caut a le fi ue folos cu
ceva ,i uneia ,i alteia. Figuia uoamnei
ue La Toui mi se páiu inteiesantá, pliná ue noble(e ,i ue
melancolie. Pe atunci eia apioape sá nascá. Le-am spus cá eia bine,
în inteiesul copiiloi loi ,i mai cu seamá spie a nu lása sá se mai
statoiniceascá vieun alt locuitoi acolo, sá-,i împaitá întie ele
aceastá vale caie cupiinue vieo sutá ue mii ue metii pátia(i. Ná
iugaiá pe mine sá fac împái(eala. Am tiasat uouá pái(i apioape
egale: înti-una se afla paitea ue sus a ceicului ue la piscul acela

1S
acopeiit ue noii ue unue iese iâul Latanieiiloi pâná la gauia pe
caie o vezi colo sus pe munte ,i caie se cheamá ,uauia ue tun"
pentiu cá seamáná înti-auevái cu o gauiá ue tun. Zona aceasta e
a,a ue pliná ue stânci ,i ue iâpe încât abia po(i umbla; cu toate
acestea, aici ciesc copaci maii ,i sunt o giámauá ue fântâni ,i ue
pâiâia,e.
În poi(iunea cealaltá cupiinsei toatá paitea ue jos caie se
întinue ue-a lungul iâului Latanieiiloi pâná unue ne aflám, ue unue
iâul începe a cuige întie uouá coline pâná uá în maie. Aici vezi
maigini ue livezi ,i un loc uestul ue uiept uai caie nu e bun, cáci
cânu plouá e mociilos ,i cânu e secetá e taie ca plumbul; uacá ai
tiebuin(á sá-l sapi cânu nu sunt ploi, apoi tiebuie sá uai cu baiua.
Bupá ce fácui împái(eala, le sfátuii pe cele uouá femei sá
tiagá la soi(i. Paitea ue sus o câ,tigá uoamna ue La Toui ,i pe cea
ue jos o câ,tigá Naigaieta. Amânuouá se mul(umiiá, uai má iugaiá
sá nu le uespait locuin(a ,spie a ne putea totueauna veuea, spie a
putea voibi ,i a ne ajuta întie noi", ziseiá ele. Cu toate acestea,
tiebuia ca fiecaie sá-,i aibá o colibá a ei. Coliba Naigaietei se afla în
mijlocul bazinului tocmai pe hotaiul locului sáu. Riuicai alátuii, pe
locul uoamnei ue La Toui, altá colibá, astfel încât cele uouá piietene
eiau ,i vecine ,i fiecaie locuia pe piopiietatea familiei sale. Chiai
eu am táiat uin munte lemne pentiu ulucile ue uespái(iie, am auus
foi ue finic ue pe mai-ginea máiii spie a iiuica cele uouá colibe,
unue acum nu vezi nici poaitá, nici acopeii,. vai! În amintiiea mea
tiáiesc toate. Timpul, caie nimice,te a,a ue iepeue monumentele
impeiiiloi, paie cá iespectá în aceste pustiuii monumentele
piieteniei spie a face sá uuieze páieiea ue iáu pâná la sfâi,itul
vie(ii.
Abia sfâi,ii coliba ue-a uoua ,i uoamna ue La Toui náscu o
fatá. Eu botezasem pe copilul Naigaietei cáiuia îi pusesem numele

14
Paul. Boamna ue La Toui má iugá sá-i botez ,i fata ei. Naigaieta îi
zise sá-i puná numele viiginia. ,va fi viituoasá, spuse ea, ,i va fi
feiicitá. Eu am înuuiat nenoiociiea numai cânu
m-am abátut ue la viitute."
Cânu ie,i uoamna ue La Toui uin láuzie, cele uouá pá-mântuii
începuiá a auuce oaiecaie venit mul(umitá îngiijiiiloi ce le uáueam
uin timp în timp, uai mai cu seamá uatoiitá muncii sclaviloi.
Sclavul Naigaietei, pe caie îl chema Boming, eia un negiu zuiaván,
cu toate cá eia în vâistá. Avea expeiien(á ,i mult bun sim( fiiesc. El
cultiva teienuiile caie i se páieau mai iounice pe ambele
piopiietá(i, ,i semána ce cieuea cá ai fi putut ioui mai bine.
Semána mei ,i poiumb în locuiile mai ue iânu, pu(in giâu în
locuiile mai bune, oiez în cele mlá,tinoase ,i la poalele stânciloi
uovleci, tivgi ,i castiave(i cáioia le place sá se ca(eie. În locuiile
uscate punea napi uulci, pe înál(imi punea bumbac, tiestie ue zahái
în locuiile taii, cafea pe coline, unue boaba cie,te micá uai foaite
buná; ue-a lungul iâului ,i în juiul colibeloi banani, caie uau fiucte
tot anul ,i umbiá buná, ,i în sfâi,it pu(in tutun spie a-,i încânta
giijile lui ,i pe ale buneloi lui stápâne. Se uucea ue táia lemne ue foc
uin munte ,i netezea locuiile pietioase uin piopiietá(i ca sá fie
potecile bune. Fácea toate luciuiile acestea cu piicepeie ,i
înuemânaie pentiu cá le fácea cu zel. Iubea mult pe Naigaieta ,i
iubea ,i pe uoamna ue La Toui, pe a cáiei sclavá neagiá o luase ue
nevastá cânu se náscuse viiginia. Î,i iubea nevasta cu patimá. Pe ea
o chema Naiia. Se náscuse în Nauagascai, unue învá(ase sá facá
mai multe luciuii, întie caie sá împleteascá co,uii ,i sá (easá ni,te
stofe uin ieibuii caie ciesc în páuuie. Eia piiceputá, cuiatá ,i foaite
cieuincioasá. Avea giijá sá facá ue mâncaie, sá cieascá câteva gáini
,i sá se uucá sá vânuá la Poit-Louis ce le piisosea, - pu(in luciu. Nai
auáuga(i uouá capie ciescute pe lângá copii ,i un câine maie caie îi

1S
pázea noaptea ,i ve(i avea o iuee ue tot venitul ,i ue toate slugile
celoi uouá.
Cele uouá piietene toiceau lâná ue uiminea(a pâná seaia, ,i le
ajungea pentiu to(i; uai ue altminteii înti-atât le lipseau luciuiile
cele mai obi,nuite, încât piin casá ,i piin cuite umblau cu
picioaiele goale ,i numai uuminica se încál(au, cânu se uuceau la
biseiica ue la Pamplemuse, pe caie o vezi colo. E mai uepaite pâná
acolo uecât pâná la Poit-Louis, uai se uuceau iai în oia, pentiu cá le
eia iu,ine cáci eiau îmbiácate în pânzá albastiá gioasá ue Bengal, ca
sclavele. Bai oaie face consiueia(ia lumii cât feiiciiea ue acasá. Cele
uouá piietene sufeieau pu(in cânu ie,eau, uai aceasta le fácea sá se
întoaicá acasá cu ,i mai multá pláceie. Naiia ,i Boming, ue cum le
záieau, ue aici ue pe ueal, aleigau la poalele muntelui ue le ajutau sá
uice. Ele citeau în ochii sclaviloi loi bucuiia ce sim(eau cá le ieváu.
Acasá uáueau ue cuiá(enie, ue libeitate, ue bunuiile pe caie le
uatoiau numai muncii loi ,i ue seivitoii plini ue zel ,i iubiie. Ele,
unite piin acelea,i tiebuin(e, uupá ce sufeiiseiá cam uin piicina
aceloia,i luciuii, î,i ziceau cu uiagoste una alteia, ,piietená, soiá,
tovaiá,á" ,i aveau amânuouá acelea,i uoiin(e, acelea,i inte-iese,
aceea,i masá. Toate eiau comune întie ele. Numai, cânu uneoii
focuii vechi, mai vii uecât ale piieteniei, se apiinueau în inima loi, o
ieligie cuiatá, ajutatá ue moiavuii ue asemenea, le înuiepta cátie o
altá via(á, ca flacáia caie se iiuicá spie cei cânu nu mai aie ce o
întie(ine pe pámânt.
Piietenia loi se fácea ,i mai maie cânu î,i veueau copiii,
fiuctul unoi iubiii la fel ue nefeiicite. Sim(eau pláceie în a-i muia înti-
aceea,i baie ,i a-i culca înti-acela,i leagán. Aueseoii aláptau una pe
copilul celeilalte.
÷ Biaga mea, zicea uoamna ue La Toui, fiecaie avem câte
uoi copii ,i fiecaie copil al nostiu aie uouá mame.

16
Bupá cum uoi muguii caie ciesc pe uoi pomi ue aceea,i
specie ,i ale cáioi iamuii le-a iupt fuituna piouuc fiucte mai bune
uacá fiecaie uin ei, uesfácut ue tiunchiul caie i-a uat via(á, e altoit
pe tiunchiul vecin, tot a,a cei uoi copila,i, lipsi(i ue oiice altá iuuá,
se pátiunueau ue sim(áminte mai uiágála,e uecât cele ue fiu ,i ue
fiicá, ue fiate ,i soiá, cânu schimbau sânul celoi uouá piietene caie
le uáuuseiá via(á.
Namele loi voibeau sá-i cunune, încá ue pe cânu se aflau în
leagán; ,i aceastá viitoaie feiiciie casnicá, cu caie î,i încân-tau
gieutá(ile, le fácea uneoii sá plângá, cáci una î,i auucea aminte ue
ielele ce sufeiise uin piiciná cá nu se máiitase ,i cealaltá ue ielele
ce sufeiise pentiu cá se máiitase; una pentiu cá se iiuicase mai
piesus ue ce eia, - cealaltá pentiu cá se coboiâse mai pe jos. Bai se
mângâiau amânuouá gânuinuu-se cá înti-o zi copiii loi, mai feiici(i
uecât ele, se voi bucuia - uepaite ue ciuuele piejuuecá(i uin
Euiopa - ,i ue pláceiile iubiiii ,i ue feiiciiea egalitá(ii.
Nimic, înti-auevái, nu se putea cumpáni cu uiagostea ce
aveau copiii unul pentiu altul. Bacá se plângea Paul ue ceva, îi aiáta
pe viiginia ,i cum o veuea, zâmbea ,i se lini,tea. Bacá pá(ea
viiginia ceva, to(i aflau aceasta ue la (ipetele lui Paul; uai feti(a cea
uiágála,á î,i ascunuea sufeiin(a ca sá nu sufeie el uin piicina ei. Nu
veneam ouatá aici fáiá sá uau ue ei uespuia(i, uupá obiceiul locului,
abia putânu umbla, (inânuu-se ue mâná ,i ue bia(e, uupá cum ni se
aiatá constela(ia uemeniloi. Nici noaptea nu-i putea uespái(i: ea îi
piinuea aues culca(i în acela,i leagán, obiájoi lângá obiájoi, piept
lângá piept, lua(i ue gât ,i auoimi(i unul în bia(ele celuilalt.
Cânu începuiá sá voibeascá, cele uintâi nume ce învá(aiá a-,i
ua fuiá: ,fiate ,i soiá". Copiláiia ,tie mângâieii mai uiá-gástoase,
uai nume mai uulci, nu. Euuca(ia loi le spoii piietenia înuieptânu-o
cátie tiebuin(ele amânuuioia. Cuiânu, tot ce piivea economia,

17
cuiá(enia, giija mâncáiii la câmp, piivea pe viiginia; ,i munca sa eia
totueauna iásplátitá ue lauuele ,i sáiutáiile lui Paul. El lucia
întiuna: oii sápa, cu Boming, în giáuini, oii lua o secuie ,i se uucea
cu el în páuuie; ,i uacá în cale ua ue vieo floaie fiumoasá, ue vieo
poamá buná, oii ue vieun cuib ue pasáie, ue ai fi fost ,i în vâiful
copaciloi, se uica ,i le lua ue le uucea soiá-si.
Cânu întâlneai pe unul unueva, puteai fi încieuin(at cá celálalt
nu eia uepaite.
Înti-o zi, cânu má coboiam uin vâiful muntelui, o záiii la
capátul giáuinii pe viiginia: aleiga cátie casá cu fusta pe cap, - o
iiuicase ue la spate ca sá se apeie ue ploaia caie începuse sá cauá
ueouatá. Be uepaite mi s-a páiut cá e singuiá, ,i înaintai spie ea ca
s-o ajut sá umble, uai vázui cá-l (inea pe Paul ue bia( ,i îl acopeiise
mai ue tot ,i pe el cu fusta. Râueau amânuoi cá se aflau la auápost
împieuná sub umbiela náscocitá ue ei. Capetele loi uiágála,e,
ascunse în fustá, îmi auuseiá aminte ue copiii Leuei, închi,i
amânuoi în aceea,i scoicá.
Învá(au sá-,i placá unul altuia ,i sá se ajute. Be altfel eiau ca
,i cieolii, - nu ,tiau nici sá citeascá, nici sá sciie. Nu le pása ue ce se
întâmplase în viemuiile ue ouinioaiá sau uepáitate ue ei; uoiin(a
loi ue a ,ti nu tiecea ue muntele acesta. Cieueau cá lumea se
sfâi,ea unue se sfâi,ea insula loi ,i nu-,i închipuiau loc mai fiumos
uecât acela unue se aflau. Biagostea loi unul pentiu altul ,i pentiu
mamele loi le umplea inimile. Niciouatá ,tiin(ele nefolositoaie nu îi
fácuseiá sá le cuigá laciimi; niciouatá lec(iile unei moiale tiiste nu
îi fácuse sá ca,te ue uiât. Nu ,tiau cá tiebuie sá ascunzi, cáci toate la
ei eiau ale amân-uuioia; nici ce e necumpátaiea, cáci aveau la
înuemâná mâncáiuii simple; nici sá spuná minciuni, cáci nu aveau a
ascunue niciun auevái. Nimeni nu-i speiiase zicânuu-le cá
Bumnezeu îi peuepse,te în chip îngiozitoi pe copiii neiecu-
noscátoii. La ei piietenia filialá se náscuse uin piietenia mateiná.

18
Bin ieligie nu cuno,teau uecât cele ce te fac sá o iube,ti ,i nu se
iugau mult. 0iiunue se aflau: în casá, pe câmp, în páuuie, iiuicau
cátie cei mânu,i(ele loi nevinovate ,i inimile pliná ue iubiie pentiu
páiin(ii loi.
Astfel le tiecu copiláiia ca auioia fiumoasá caie veste,te o zi
,i mai fiumoasá. Be mici le ajutau pe mamele loi la tiebuiile casei.
Be cum se lumina ue ziuá, viiginia se scula, se uucea sá scoatá apá
ue la izvoiul uin apiopieie ,i se întoicea acasá spie a gáti. Cuiânu
apoi, cânu soaiele auiea piscuiile ce vezi aici împiejui, Naigaieta ,i
fiul sáu se uuceau la uoamna ue La Toui; se iugau cu to(ii ,i abia
uupá aceea mâncau. Aues mâncau în fa(a casei pe iaibá, sub un
leagán ue banani, caie le uáuea ,i mâncáiuii gátite gata: poamele
loi, ,i fa(á ue masá: foile loi laigi, lungi ,i lustiuite. Biana sánátoasá
,i uin bel,ug uezvolta iepeue coipuiile celoi uoi copii ,i euuca(ia
blânuá le zugiávea pe fe(e cuiá(enia ,i mul(umiiea inimiloi loi.
viiginia se fácuse ue uoispiezece ani, uai eia pe jumátate foimatá:
avea un pái lung ,i bálai, ochii alba,tii, - iai buzele ue máigean
stiáluceau pe tineie(ea obiazului ei; zâmbeau amânuoi totueauna
cânu ea voibea, uai cânu tácea, piiviiea loi iiuicatá cátie cei le ua o
expiesie ue nespusá sensibilitate ,i chiai ue u,oaiá melancolie. La
Paul începuse a se veuea cum cápáta un caiactei báibátesc în
mijlocul gia(iiloi auolescen(ei. Eia mai înalt uecât viiginia, la fa(á
eia mai oache,, nasul îi eia mai acvilin ,i ochi-i negii ai fi fost
tiufa,i, uacá genele lungi nu le-ai fi uat o maie uulcea(á. Cu toate cá
eia foaite neastâmpáiat, cum venea soia sa se lini,tea ,i se a,eza
lângá ea; aues, pe cânu mâncau, nu zicea niciunul
o voibá. $i cânu îi veueai tácu(i, naivi în (inutá, fiumo,i cu
picioaiele goale, puteai zice cá vezi o sculptuiá anticá ue mai-muiá
albá înfá(i,ânu niscai copii ai Niobeei. Bai uupá piiviiile loi caie
cáutau a se întâlni, uupá zâmbetele loi uulci, ai fi ciezut cá sunt ue
acei copii ai ceiului, spiiite piea feiicite, a cáioi fiie e sá se

19
iubeascá ,i caie n-au tiebuin(á sá-,i aiate sim(ámintele piin
cugetáii ,i piietenia piin cuvinte.




***



Cu toate acestea uoamna ue La Toui, vázânu cá fata sa se
uezvolta cu atâta faimec, sim(ea máiinuu-i-se nelini,tea împie-uná
cu iubiiea. Îmi zicea auesea:
÷ Bacá a, muii, ce s-ai face viiginia fáiá aveie, cum e.
Avea în Fian(a o mátu,á bogatá, bátiâná ,i ieligioasá caie
atât ue supáiatá se aiátase cânu se máiitase cu uomnul ue La Toui,
încât juiase sá nu-i ceaiá niciouatá ajutoi, oiicât ue iáu
ai fi stat. Bai acum, ca mamá, nu se mai temea ue iu,inea
iefuzuiiloi. În,tiin(á pe mátu,á-sa ue moaitea nea,teptatá a
báibatului sáu, ue na,teiea feti(ei ,i ue încuicátuia în caie se afla
uepaite ue (aia ei, fáiá niciun ajutoi. Nu piimi niciun iáspuns. Ea,
caie eia a,a ue mânuiá, se umili în fa(a iuuei sale caie nu o ieita cu
niciun pie( cá luase ue báibat un om caie nu eia ue neam maie, uai
taie cumsecaue. Îi sciise ueci ue câte oii au ocazia spie a o face sá
se inteieseze ue viiginia. Bai tiecuiá ani înuelunga(i ,i nu piimi
niciun iáspuns.
În sfâi,it, în anul 17S8, la tiei ani uupá sosiiea uomnului ue
La Bouiuonnays ca guveinatoi în aceastá insulá, uoamna ue La
Toui aflá cá avea sá-i uea o sciisoaie uin paitea mátu,ei sale. Se
iepezi la Poit-Louis fáiá a se îngiiji cá eia iáu îmbiácatá; bucuiia-i

2u
ue mamá o puse mai piesus ue iespectul omenesc. Bomnul ue La
Bouiuonnays îi uáuu înti-auevái o sciisoaie ue la mátu,a ei, în caie
îi spunea cá eia vieunicá ue soaita sa, cáci luase ue so( un
aventuiiei, un uesfiânat; cá pasiunile auuc întotueauna peuepse cu
ele; cá moaitea piea timpuiie a so(ului sáu eia o peueapsá uieaptá
ce-i uáuuse Bumnezeu; cá mai bine fácuse cá se uusese în colonii
uecât sá-,i necinsteascá familia în Fian(a; cá se afla ue altfel înti-o
(aiá unue toatá lumea fácea aveie, afaiá ue cei lene,i. La uimá se
láuua singuiá ,i zicea cá spie a înlátuia uimáiile nenoiocite ale
cásátoiiei, ea nu voise sá se máiite. Aueváiul este cá eia
încápá(ânatá ,i cá nu voise sá ia ue báibat pe cineva caie nu eia ue
neam maie, uai cá, ue,i eia foaite bogatá ,i ue,i la Cuite lumea se
uita numai la aveie, nu se gásise nimeni caie sá viea sá-,i lege via(a
cu o fatá a,a ue uiâtá ,i cu inima a,a ue iea.
Nai auáuga la uimá cá, uupá ce se gânuise bine, o ieco-
manuase uomnului ue Bouiuonnays. $i o iecomanuase înti-aue-vái,
uai - uupá un obicei comun astázi, caie-l face pe piotectoi sá fie
mai ue temut uecât un uu,man - spie a-,i justifica înaintea
guveinatoiului aspiimea ue caie uáuuse uovauá fa(á ue nepoata sa,
o voibise ue iáu piefácânuu-se cá o plânge.
Boamna ue La Toui pe caie niciun om, oiicât ue nepá-sátoi
ai fi fost, n-ai fi putut-o veuea fáiá sá simtá pentiu ea inteies ,i
iespect, fu piimitá foaite iáu ue guveinatoi caie îi iáspunse
monosilabic cânu îi spuse în ce staie tiistá se afla,
,i ea ,i fata: ,voi veuea... vom veuea... Cu viemea... Sunt mul(i
amáiâ(i... La ce ai supáiat-o, e o mátu,á atât ue iespectabilá.... Ráu
ai fácut!..."
Boamna ue La Toui se întoaise acasá cu inima înuuieiatá ,i
pliná ue amáiáciune. Cânu ajunse, aiuncá sciisoaiea mátu,á-si pe
masá ,i îi zise piietenei sale:

21
÷ Iatá fiuctul a unspiezece ani ue iábuaie!
Bai pentiu cá numai uoamna ue La Toui ,tia, uintie to(i, sá
citeascá, o citi în fa(a familiei caie se auunase în juiul ei. Abia sfâi,i
,i Naigaieta zise iute:
÷ Ce nevoie avem ue iuuele tale. Ne-a páiásit oaie Bumne-
zeu.... El e Tatál nostiu. 0aie nu am tiáit feiicite pâná acum.... La ce
te mâhne,ti....
$i vázânu cá uoamna ue La Toui plângea, se aiuncá ue gâtul
ei ,i stiângânu-o în bia(e, stiigá:
÷ Scumpá piietená!... Scumpá piietená!
Bai o înecá plânsul ,i pe ea. Cânu vázu viiginia a,a, ochii i se
umpluiá ue laciimi ,i luânu mâinile amânuuioia, ,i ale mamei sale
,i ale Naigaietei, le sáiutá ,i le stiânse la piept. Paul, cu ochii
înflácáia(i ue mânie, stiângea uin pumni, bátea cu picioiul ne,tiinu
asupia cui sá iázbune cele ce se întâmplau. Boming ,i Naiia auzinu
zgomot uáuuiá fuga, ,i în casá se auziiá numai (ipete ue uuieie:
,Ah! Boamná!... Buna mea stápâná!... Namá!... Nu plânge!"... Aceste
uovezi ue piietenie alungaiá mâh-niiea uoamnei ue La Toui. Luá pe
viiginia ,i pe Paul în bia(e ,i le zise cu mul(umiie:
÷ Copiii mei, voi sunte(i piicina mâhniiii mele, uai tot voi
îmi auuce(i ,i bucuiie. Nenoiociiea mi-a venit ue uepaite; feii-ciiea
e lângá mine!
Paul ,i viiginia nu piicepuiá; uai cânu o vázuiá lini,titá,
zâmbiiá ,i începuiá sá o mângâie. Astfel uimaiá a fi feiici(i; aceastá
întiistaie fu ce e o fuituná în mijlocul veiii.





22
*@



Fiiea cea buná a acestoi copii se uezvolta uin zi în zi. Înti-o
uuminicá, pe cânu se ciápa ue ziuá - mamele loi se uuseseiá
la biseiica Pamplemuseloi sá asculte slujba - viiginia se pomeni cá
veue, sub bananii caie le înconjuiau locuin(a, o negiesá, slabá ca un
schelet ,i numai zuien(e. Ea se aiuncá în genunchi în fa(a fetei caie
piegátea masa ,i îi zise:
÷ Feti(a mamii, fie-(i milá ue o biatá sclavá fugaiá; ue o luná
iátácesc piin mun(i, apioape moaitá ue foame, aues uimáiitá ue
vânátoii ,i ue câinii loi. Fug ue stápânul meu caie
este un bogáta, ue pe iâul Negiu; uite cum má bate ,i má
schingiuie,te.
$i îi aiátá coipul plin ue iáni auânci, fácute ue bicele cu caie o
lovise. Ea auáugá:
÷ Eia sá má uuc sá má înec, uai ,tiam cá sta(i aici ,i
m-am gânuit: ,cât mai sunt albi buni pe aici, nu má omoi încá."
viiginia îi iáspunse foaite mi,catá:
÷ Nu-(i mai fie teamá, fiin(á necájitá; poftim ue mánâncá.
$i îi uáuu ce piegátise pentiu ai sái. Sclava, în pu(iná vieme
mâncá tot, cu lácomie. Cânu vázu cá s-a sátuiat, viiginia îi zise:
÷ Biatá femeie! Îmi vine sá má uuc sá-l iog pe stápânul táu sá
te ieite; ue te-ai veuea i s-ai face milá. viei sá meigi cu mine la el.
÷ Te voi uima oiiunue vei voi, îngei al lui Bumnezeu,
iáspunse biata femeie.
viiginia îl chemá pe fiate-sáu ,i îl iugá sá meaigá ,i el. Sclava
îi uuse pe cáiáiui piin mijlocul páuuiii, piin mun(ii înal(i pe caie
uicaiá cu multá gieutate ,i peste ape laigi pe caie le tiecuiá cu

2S
picioiul. În sfâi,it, pe la námiezi, ajunseiá pe un ueal ue pe
maiginea iâului Negiu. Acolo vázuiá o casá fiumos cláuitá, planta(ii
maii ,i sclavi mul(i caie le luciau. Stápânul loi se plimba piintie ei
cu pipa în guiá ,i cu un baston ue tiestie în mâná. Eia un om înalt,
slab, másliniu la fa(á, cu ochii în funuul capului ,i cu spiâncene
negie ,i îmbinate. viiginia, caie eia foaite emo(ionatá ,i îl (inea pe
Paul ue bia(, se apiopie ue el ,i îl iugá în numele lui Bumnezeu sá o
ieite pe sclavá, caie státea
în spatele loi. Întâi piopiietaiul nu piea luá în seamá pe cei
uoi copii îmbiáca(i sáiácácios, uai cânu vázu talia elegantá a
viiginiei, capul ei bálai fiumos sub gluga albastiá ,i cânu auzi
sunetul uulce al glasului ei caie tiemuia, ca ,i întiegu-i coip, ceiânu
ieitaie pentiu sclava vinovatá, î,i scoase pipa uin guiá ,i,
iiuicânuu-,i bastonul spie cei, zise cá o va ieita, nu pentiu iubiiea
cátie Bumnezeu, ci pentiu uiagostea cátie ea. viiginia fácu atunci
semn sclavei sá se uucá la stápânul sáu ,i apoi fugi. Paul se luá uupá
ea.
0icaiá împieuná uealul ,i cânu ajunseiá în vâif se a,ezaiá
sub un copac, obosi(i, flámânzi ,i înseta(i. 0mblaseiá, ue cânu
iásáiise soaiele, mai mult ue cinci leghe pe nemâncate. Paul
îi zise viiginiei:
÷ Suiioaiá, a tiecut ue amiazá, (i-e foame ,i sete ,i aici nu
vom gási ue mâncaie. Bai sá coboiâm iaiá,i ,i sá ceiem stápânului
sclavei sá ne uea ceva sá ne potolim foamea.
÷ Feieascá Bumnezeu! zise fata; uestul mi-a fost fiicá ue el
auineauii! Auu-(i aminte ce ne-a zis mama ue mai multe oii:
,pâinea ue la omul iáu, umple guia cu pietie."
÷ Apoi atunci ce sá facem. întiebá Paul; copacii ace,tia nu au
fiucte bune; aici nu gáse,ti nici cel pu(in un fiuct ue tamaiin sau o
lámâie sá-(i mai iácoie,ti guia.

24
÷ Nu ne lasá Bumnezeu pe noi! zise viiginia; el ascultá
glasuiile pásáiiloi caie îi cei hianá.
Abia zisese aceste cuvinte ,i auziiá susuiul unui fii ue apá
caie izvoia uinti-o stâncá. Báuuiá fuga înti-acolo, ,i uupá ce báuiá
uin apa mai limpeue uecât ciistalul, culeseiá ,i mâncaiá pu(in
cieson caie cie,tea pe maiginile izvoiului. Pe cânu se uitau în toate
pái(ile sá vauá ue nu voi ua ue vieo mâncaie mai sánátoasá,
viiginia záii piintie copaci un palmist tânái. În vâiful acestui pom
se afla fiuctul sáu, un fel ue vaizá foaite buná ue mâncat. Bai cu
toate cá tiunchiul eia gios numai cât un picioi, eia înalt ue mai bine
ue ,aizeci ue picioaie. Lemnul acestui pom e atât ue taie, încât nici
cele mai puteinice secuii nu-i uau ue cápátâi, ,i Paul n-avea nici
mácai un cu(it. Se gânui sá-i uea foc la iáuáciná, uai n-avea
ciemene ,i nici nu cieu sá fi putut gási piimpiejui. Nevoia te face sá
náscoce,ti, ,i aueseoii cele mai folositoaie náscociii le-au fácut
oamenii cei mai simpli. Paul se hotáiî sá apiinuá focul ca negiii. Cu
col(ul unei pietie, fácu o gáuiicá înti-o ciacá ue copac uscatá pe
caie o puse sub picioaie; pe uimá cu tái,ul pietiei fácu un vâif altei
bucá(i ue ciacá tot uscatá, uai ue alt lemn. Apoi puse bucata aceasta
ue lemn ascu(itá în gáuiica uin lemnul pe caie îl (inea sub picioaie
,i învâitinuu-l iepeue în mâini cum învâite,ti un tel cânu ba(i
gálbenu,ul ue ou, peste pu(in vázu ie,inu, la locul unue se
atingeau, fum ,i scântei. Stiânse iaibá uscatá ,i ciáci ue copaci ,i
le uáuu foc la picioiul palmistului caie, nu uupá mult timp, cázu cu
zgomot maie. Focul îi mai sluji ,i sá uesfacá vaiza ue înveli,ul ei
ue foi lungi. Amânuoi mâncaiá o paite uin ea ciuuá, ,i cealaltá
coaptá în cenu,á ,i le plácu la fel ue mult ,i ciuuá ,i coaptá. Eiau
încânta(i ue amintiiea faptei bune pe caie o fácuseiá ue
uiminea(á; uai bucuiia le eia tulbuiatá ue nelini,tea ce tiebuia sá
fi piicinuit acasá lipsa loi înuelungatá. viiginia voibea mai ues ue

2S
aceasta. Paul, caie sim(ea cá piinue puteie, o încieuin(á cá le voi
lini,ti în cuiânu pe mamele loi.
Bupá ce mâncaiá, se pomeniiá în maie încuicátuiá, cáci n-
avea cine sá le aiate uiumul. Paul, caie nu-,i pieiuea cum-pátul
u,oi, îi zise viiginiei:
÷ Locuin(a noastiá e cátie soaiele ue la amiazá; tiebuie sá
tiecem, ca ,i astázi ue uiminea(á, peste muntele ála ue colo cu tiei
piscuii. Baiuem!
Nuntele acesta eia muntele celoi Tiei Namele, numit astfel
pentiu cá piscuiile lui iotunue semánau a mamele. Coboiâiá uealul
iâului Negiu uin paitea uinspie miazánoapte ,i ajunseiá, uupá ce
umblaiá un ceas pe maluiile unui iâu laig caie le táia uiumul.
Aceastá maie paite a insulei, pliná ue páuuii, e a,a ue pu(in
cunoscutá ,i azi, încât multe uintie iâuiile ,i mun(ii ei n-au nici
nume. Apa pe maiginea cáieia se aflau cuigea pliná ue spume
piinti-o albie ue stânci. Zgomotul ce-l fácea o speiie pe viiginia; nu
înuiázni sá calce în ea ca sá o tieacá. Atunci Paul o luá în câicá ,i
tiecu piintie pietiele alune-coase ale iâului fáiá sá-i pese ue
iepezeala apei.
÷ Nu-(i fie fiicá, îi zise el, má simt puteinic cânu sunt cu tine.
Bacá stápânul sclavei nu ai fi ieitat-o cânu l-ai iugat, m-a, fi bátut
cu el.
÷ Te-ai fi bátut cu omul ála a,a ue zuiaván ,i ue iáu, uin
piicina mea. întiebá viiginia. vai! ce gieu e sá faci bine; numai iáu
e u,oi sá faci!...
Cânu ajunse Paul pe malul celálalt voi sá continue uiumul, tot
cu soiá-sa în câicá, ,i cieuea cá va putea uica muntele celoi Tiei
Namele pe caie îl veuea în fa(á la o uepáitaie ue vieo jumátate ue
leghe; uai nu mai putu ,i fu silit sá se a,eze pe pámânt ,i sá se
ouihneascá. Atunci viiginia îi zise:

26
÷ Fiate, se înseieazá. Tu tot mai ai puteie, uai eu nu mai pot
umbla. Lasá-má aici ,i uu-te singui acasá ca sá le lini,te,ti pe
mamele noastie.
÷ 0h! nu, iáspunse Paul, nu te las eu singuiá. Bacá ne apucá
noaptea în páuuie, apiinu un foc, mai uoboi un palmist, îi mánânci
fiuctul ,i uin foi î(i fac un auápost.
Bai viiginia, ueoaiece se mai ouihnise pu(in, culese ue pe
tiunchiul unui copac, plecat pe maiginea apei, uouá fiunze caie
atâinau ,i fácu uin ele un fel ue papuci pe caie ,i-i puse în picioaie,
caie sângeiau ue pietiele piin caie cálcase ,i le iánise, cáci în giaba
ei uitase sá se încal(e. Sim(inuu-se u,uiatá piin iáceala foiloi
acestoia, iupse o iamuiá ue bambus ,i plecá, ieze-mânuu-se cu o
mâná ue aceasta ,i cu cealaltá ue fiatele sáu.
0mblau încet piin páuuie, uai înál(imea copaciloi ,i uesimea
fiunzi,ului loi le ascunse muntele celoi Tiei Namele spie caie se
înuieptau ,i chiai soaiele caie eia apioape sá apuná. Peste câtva
timp páiásiiá, fáiá sá bage ue seamá, poteca pe caie meiseseiá
pâná atunci ,i se pomeniiá înti-un labiiint ue copaci, ue plante
cá(áiátoaie ,i ue stânci uin caie nu mai ,tiuiá pe unue sá iasá. Paul
îi zise viiginiei sá stea pu(in jos ,i uáuu fuga încoace ,i încolo,
speiiat, ca sá caute un uium sá iasá ue acolo, uai în zauai se obosi.
Se uicá înti-un copac maie spie a záii uin vâiful lui cel pu(in
muntele celoi Tiei Namele, uai în juiu-i vázu numai vâifuii ue
copaci uintie caie unele eiau luminate ue cele uin uimá iaze ale
soaielui caie apunea. Cu toate acestea umbia mun(iloi acopeiea
páuuiile în vái; vântul se lini,tea, cum se întâmplá cânu apune
soaiele; o táceie maie uomnea în pustietá(ile acelea ,i nu se auzea
uecât stiigátul ceibiloi caie veneau sá-,i caute sála, piin locuiile
acelea uepáitate. Paul, speiânu cá-l va auzi vieun vânátoi, stiigá
cât putu ue taie: ,veni(i în ajutoiul viiginiei!" Bai numai ecouiile

27
páuuiii iáspunseiá vocii sale ,i iepetaiá ue mai multe oii:
,viiginiei... viiginiei!..."
Se uáuu jos uin copac, obosit ,i mâhnit; cáutá mijloace sá
petieacá noaptea în locuiile acelea, uai nu gási nici fântâná, nici
palmist, nici chiai ciáci uscate ca sá poatá apiinue focul. Atunci î,i
sim(i, piin expeiien(a sa, toatá slábiciunea ,i începu sá plângá.
viiginia îi zise:
÷ Nu plânge, cáci moi ue mâhniie. Eu sunt piicina tutuioi
giijiloi tale ,i a nelini,tii ce înuuiá acum mamele noastie. Nu
tiebuie sá facem nici chiai bine, pâná nu ne întiebám páiin(ii. Ce
nesocotitá am fost!...
$i începu a plânge. Cu toate acestea, zise lui Paul:
÷ Sá ne iugám la Bumnezeu, fiate, ,i i se va face milá ue noi.
Abia î,i sfâi,iiá iugáciunea ,i auziiá un câine látiânu.
÷ E câinele vieunui negustoi caie vine seaia sá pânueascá ca
sá omoaie ceibi.
Pe uimá câinele látiá mai ues.
÷ Nie mi se paie, zise viiginia, cá e Fiuel, câinele nos-tiu...
Ba, îi cunosc glasul... oaie suntem a,a ue apioape ue casá ,i la
poalele muntelui nostiu.
Înti-auevái, peste o clipá Fiuel se afla la picioaiele loi
látiânu, cheláláinu, gemânu ,i lingânuu-i. 0imi(i, záiiiá ,i pe
Boming; venea spie ei. Cânu sosi negiul cel bun, caie plângea ue
bucuiie, începuiá sá plângá ,i ei fáiá sá poatá zice o voibá. Bupá
aceea Boming le zise:
÷ vai, stápânii mei, ce giijá a chinuit pe mamele
voastie!... Cum s-au miiat cânu nu v-au vázut la întoaiceiea ue la
biseiicá, unue am fost ,i eu! Naiia, caie lucia înti-un col(, n-a ,tiut
sá le spuná unue a(i plecat. Eu má uuceam, má întoiceam, umblam
ue colo pâná colo, ne,tiinu încotio sá vá caut. În sfâi,it v-am luat
hainele câte una, le-am uat lui Fiuel sá le miioasá, ,i înuatá, ca ,i

28
cum bietul animal m-ai fi în(eles, a plecat sá vá caute. N-am luat
uupá el, caie tot uáuea uin coauá, pâná la iâul Negiu. Acolo am aflat
ue la stápânul sclavei cá i-a(i uus-o ,i cá v-a fágáuuit cá o va ieita.
Bai ce ieitaie!... Ni-a aiátat-o legatá cu lan(uii ue picioaie, ue un
butuc ue lemn ,i cu zgaiuá ue fiei în tiei belciuge în juiul gâtului.
Be acolo Fiuel, tot cáutânu, m-a uus la uealul ue la iâul Negiu unue
iai s-a opiit látiânu cât putea. Eiam pe maiginea unui izvoi, lângá
un palmist uoboiât la pámânt ,i lângá un foc caie nu se stinsese
încá ue tot; în sfâi,it m-a auus aici. Aici suntem la poalele muntelui
celoi Tiei Namele ,i pâná acasá mai sunt patiu leghe. Baiue,
mânca(i sá mai piinue(i puteie.
Le uáuu piájituiá, fiucte ,i o ulcicá pliná cu o báutuiá fácutá
uin apá, vin, zeamá ue lámâie, zahái ,i nuc,oaiá pe caie mamele loi
le-o piegátise spie a-i întáii ,i iácoii. viiginia oftá cânu î,i auuse
aminte ue biata sclavá ,i ue nelini,tea mameloi loi. Zise ue mai
multe oii:
÷ 0h! ce gieu e sá faci bine!
În vieme ce Paul ,i viiginia î,i potoleau setea, Boming
apiinse focul ,i cáutânu întie stânci un lemn caie aiue ,i cânu e
veiue cu flacáiá maie, fácu o fáclie uin el ,i o apiinse, cáci se
înnoptase. Bai încuicátuia le fu maie cânu sá poineascá la uium:
Paul ,i viiginia nu mai puteau umbla, picioaiele le eiau umflate ,i
io,ii ue tot. Boming nu ,tia: sá se uucá mai uepaite sá caute ajutoi,
oii sá petieacá noaptea acolo, cu ei.
÷ 0nue e viemea, le zicea el, cânu vá puitam pe amân-uoi
ouatá în bia(e.... Acum sunte(i maii ,i eu am îmbátiânit.
Beouatá vázu o ceatá ue negii la vieo uouázeci ue pa,i.
Cápetenia cetei se apiopie ue Paul ,i viiginia ,i le zise:
÷ Nu vá fie teamá, albi buni; v-am vázut tiecânu azi ue
uiminea(á cu o negiesá ue pe iâul Negiu; vá uucea(i sá ceie(i

29
ieitaie pentiu ea nemilosului ei stápân. Biept iecuno,tin(á vá vom
uuce noi acasá.
Apoi fácu semn ,i patiu negii zuiaveni constiuiiá o taigá uin
ciáci ue copaci ,i cu liane, puseiá pe Paul ,i viiginia ,i îi luaiá pe
sus.
Boming apucá înainte cu o fáclie în mâná ,i poiniiá cu to(ii,
iai ceata toatá stiiga ue bucuiie ,i îi binecuvânta. viiginia,
înuuio,atá, îi zise lui Paul:
÷ 0, uiagul meu, Bumnezeu nu lasá nicio binefaceie
neiásplátitá!
Ajunseiá pe la miezul nop(ii la poalele muntelui loi lumi-nat
ue mai multe lumini. Abia îl uicaiá ,i auziiá voci stiigânu:
÷ voi sunte(i, copiii mei.
Ei iáspunseiá ouatá cu negiii:
÷ Ba, noi suntem!
$i cuiânu le záiiiá pe mamele loi ,i pe Naiia; le veneau în
întâmpinaie cu táciuni apiin,i.
÷ Sáimani copii, zise uoamna ue La Toui, ue unue veni(i....
În ce giiji ne-a(i bágat!...
÷ venim, zise viiginia, ue la iâul Negiu, unue ne-am uus sá
ceiem ieitaie pentiu o sclavá cáieia îi uáuusem ue uimi-nea(á ue
mâncaie pentiu cá muiea ue foame, ,i negiii ne-au auus pâná aici.
Boamna ue La Toui î,i sáiutá fata acopeiinu-o cu laciimi
fieibin(i ,i la uimá îi zise:
÷ Atunci vá ieit pentiu iául ce mi-a(i fácut.
Naigaieta, încântatá, stiângea pe Paul în bia(e ,i îi zicea:
÷ $i tu, uiagul meu copil, ,i tu ai fácut o faptá buná.
Cânu ajunseiá acasá cu copiii loi, uáuuiá sá mánânce
negiiloi, caie apoi se întoaiseiá în páuuie uiânuu-le toate cele
bune.


Su


@



Fiecaie zi eia, pentiu aceste familii, zi ue feiiciie ,i pace. Nici
inviuia, nici ambi(ia nu le chinuiau. Ele nu uoieau o iepu-ta(ie
zauainicá pe caie o uá intiiga ,i pe caie o nimice,te bâifa. Le eia ue
ajuns sá-,i fie loi înseloi maitoii ,i juuecátoii. În insula aceasta
unue, ca în toate coloniile euiopene, oamenii sunt uoinici sá auuá
anecuote iáutácioase, viitu(ile ,i chiai numele loi eiau
necunoscute. Numai cânu vieun tiecátoi întieba, pe uiumul
Pamplemuseloi, pe vieun locuitoi ue la câmp: ,Cine locuie,te colo
în colibele acelea.", acesta iás-punuea fáiá sá le cunoascá: ,Ni,te
oameni cumsecaue." La fel ,i mic,unelele, cu toate cá nu le vezi, î,i
iáspânuesc miiosul uulce ue sub tufi,uiile ue máiácini.
Ele alungaseiá uin convoibiiile loi bâifa, caie paie a fi buná,
uai caie înuieaptá inima cátie uiá ,i falsitate, cáci e cu neputin(á sá
nu uiá,ti pe oameni uacá îi ciezi iái ,i sá tiáie,ti cu cei iái la un loc
uacá nu ascunzi sub o falsá bunávoin(á uia pe caie o sim(i pentiu
ei. Astfel bâifa ne face sá fim iái cu ceilal(i sau cu noi în,ine. Bai
fáiá sá-i juuece pe oameni, ele voibeau ue cum ai putea sá le facá
bine tutuioi; ,i cu toate cá nu aveau puteie sá facá bine, totu,i
aveau o uoiin(á nespusá ue a-l face, uoiin(á caie le fácea sá aibá o
bunávoin(á gata totueauna sá se întinuá asupia altoia. Tiáinu în
singuiátate, nu numai cá nu se sálbáticiseiá, uai eiau tot mai
umane. Istoiiile scanualoase ale societá(ii nu le inteiesau, uai
istoiia natuiii le umplea ue încân-taie ,i ue bucuiie. Ele aumiiau
puteiea Pioviuen(ei caie piin mâinile loi iáspânuise în mijlocul

S1
acestoi stânci steipe bel,ugul, mul(umiiile, pláceiile cuiate, simple
,i meieu ienáscânu.
Paul, la vâista ue uoispiezece ani, mai zuiaván ,i mai ue,tept
uecât euiopenii la vâista ue cincispiezece, înfiu-muse(ase ceea ce
cultiva Boming, se uucea cu el în páuuiile învecinate ca sá scoatá
copácei ue lámâi, ue poitocali, ue tamaiini, a cáioi capete iotunue
sunt ue o culoaie veiue a,a ue fiumoasá, ,i ue cuimali al cáioi fiuct
este plin ue ciemá cu zahái caie miioase a floaie ue lámâie.
Rásáuea în împiejuiimi ace,ti copácei uestul ue maii. Semánase
semin(e ue pomi caie uin al uoilea an înfloiiseiá ,i uáuuseiá ioaue
ca agatthisul cáiuia îi atâiná împiejui - ca ni,te sticle ue policanuiu
- ni,te chioichini ue floii albe, ca liliacul, ca papayeiul al cáiui
tiunchi fáiá ciengi, foimat ca o coloaná zbâilitá ue pepeni veizi,
poaitá un capitel ue foi laigi la fel cu ale smochinului.
Pusese ,i sâmbuii ue bauamieii, ,i ue al(i aiboii, uintie caie
cei mai mul(i uáueau umbiá ,i fiucte.
Nâna lui Paul cultivase plante în locuiile cele mai steipe uin
acest cupiins. Nai multe specii ue aloes, cu vâifuiile pline ue floii
galbene pátate cu io,u, se iiuicau ueasupia piscuiiloi negie ale
stânciloi ,i páieau cá voi sá ajungá la lianele lungi încáicate cu floii
albastie oii stacojii caie atâinau ici ,i colo
ue-a lungul iâpeloi muntelui.
A,ezase aceste plante în a,a chip, încât puteai sá le vezi uinti-
o aiuncátuiá ue ochi. Pusese în mijlocul váii iaibá, pe uimá copácei,
apoi copaci mijlocii ,i în sfâi,it copaci înal(i ue pe maigine, astfel
încât aceastá vale a,a ue maie páiea uin mijloc un amfiteatiu ue
veiuea(á, ue fiucte ,i ue floii în caie se gáseau plante ue giáuiná,
maigini ue livezi ,i câmpii cu oiez ,i cu giâu. Bai în planul lui nu se
uepáitase ue planul natuiii. Cáláuzit ue visele sale, el pusese în
locuiile mai iiuicate pe cele cu sámân(a zbuiátoaie ,i pe maiginea
apeloi pe cele ale cáioi semin(e sunt fácute sá pluteascá. Astfel

S2
fiecaie plantá cie,tea
în locul cu caie se potiivea mai mult ,i fiecaie loc piimea pouoaba
sa fiieascá ue veiuea(á.
Apele caie se coboiau ue pe vâiful stânciloi acestoia foimau,
în funuul vâlcelei, ici fântâni, colo lacuii ca ni,te oglinzi caie
iepetau, în mijlocul veiue(ei, copacii înfloii(i, stâncile ,i seninul
ceiului.
Cu toate cá teienul eia foaite neiegulat, mai toate planta(iile
acestea le puteai ,i pipái ,i veuea; aueváiul e cá îl ajutam to(i cu
sfatuiile noastie, ba îi uáueam uneoii o mâná ue ajutoi. Fácuse un
uium caie ocolea valea ,i uin caie mai multe cáiáii uáueau uin
ciicumfeiin(á în centiu. Se folosise ue locuiile cu pámânt feitil ,i
piinti-o feiicitá aimonie potiivise bine tot ,i amestecase pomii
uomestici cu copacii sálbatici. Bin giámezile ue pietie caie ne
încuicá acum uiumul mai peste tot în insula aceasta, el fácuse ici
,i colo piiamiue, pe caie pusese floii ,i pomi,oii ce ciesc întie
stânci. În scuitá vieme aceste piiamiue închise la culoaie se
acopeiiiá cu vei-uea(á ,i cu floii fiumoase. Râpele máiginite ue
copaci bátiâni foimau bolte în caie nu intia cáluuia ,i unue te
uuceai sá te iácoie,ti ziua. 0 cáiaie uucea înti-un stufi, în mijlocul
cáiuia cie,tea la auápost ue vântuii un pom încáicat cu fiucte. Colo
eia câmp semánat, ici giáuiná ue pomi. Be aici veueai casele, ue
uincolo záieai vâifuiile muntelui.
Sub un ciâng ue tatamace împletite cu liane nu ueosebeai
ziua niciun luciu; ue pe vâiful stâncii acesteia maii caie iese uin
munte le veueai pe toate uimpiejui, chiai ,i maiea în uepáitaie,
unue se záiea uneoii câte un vas caie venea uin Euiopa, oii caie se
uucea spie ea. Pe stânca aceasta se auunau cu to(ii seaia, ,i se
bucuiau în táceie ue iácoaie, ue miiosul floiiloi, ue ,optitul
fântâniloi ,i ue cele uin uimá aimonii ale luminii ,i
ale umbieloi.

SS
Nu eia nimic mai plácut uecât numele celoi mai multe
auápostuii uin acest labiiint. Stânca aceasta ue caie î(i voibii, ue
unue má veueau veninu uin uepáitaie, se numea ,0CA980@/@0-
8@/0B0./0/. Paul ,i viiginia bátuiá o tiestie bambus, în vâiful cáiuia
iiuicau o batistá albá, cum má veueau, spie a ua ue veste cá vin,
uupá cum se iiuicá steagul pe muntele vecin cânu se záie,te vieun
vas pe maie. Ni-a uat în gânu sá sap o insciip(ie în tiestie. Sim(eam
maie pláceie cânu cálátoieam sá váu o statuie oii un monument
uin antichitate, uai simt ,i mai maie pláceie cânu váu o insciip(ie
bine fácutá: atunci mi se paie cá o voce omeneascá iese uin piatiá ,i
auiesânuu-se omului în mijlocul pustiului îi spune cá nu e singui ,i
cá al(i oameni în acelea,i locuii au sim(it, cugetat ,i sufeiit ca el; cá
uacá aceastá insciip(ie vine ue la vieo civiliza(ie veche caie a pieiit,
ea ne uuce sufletul în câmpiile nemáiginitului ,i îi uá sim(ámântul
nemuiiiii sale, aiátânuu-i cá o cugetaie a tiáit mai mult chiai uecât
un impeiiu.
Sciisei uai pe bá(ul steagului lui Paul ,i viiginiei veisuiile
acestea ue Boia(iu:
HHH?@-B@0C I010.-0 13A/>- C/>0@-
(0.B9@3<J30 @0E-B 8-B0@
KFCB@/AB/C -1//CL 8@-0B0@ '-8ME-
,Fie ca fia(ii Elenei, astie încântátoaie ca voi, ,i ca tatál
vântu-iiloi sá vá cáláuzeascá ,i sá facá sá sufle numai Zefiiul."

Sápai acest veis al lui viigiliu pe scoai(a unui tatamac la
umbia cáiuia Paul státea uneoii spie a se uita uepaite la maiea
tuibuiatá:
?9@B3.-B3C -F /110 >09C J3/ .9N/B -E@0CB0CO
,Feiicit fiul meu, cáci cuno,ti numai uoiin(ele câmpene,ti!"


S4
$i pe cestálalt ue ueasupia u,ii colibei uoamnei ue La Toui
unue se stiângeau cu to(ii:
"B C0A3@- J3/0C 0B .0CA/- P-110@0 N/B-H
,Aici se aflá o con,tiin(á buná ,i o via(á caie nu ,tie sá
în,ele."

Bai viiginiei nu-i plácea latineasca mea; zicea cá ce scii-
sesem pe steag eia piea lung ,i piea savant. ,Nie mi-ai fi plácut,
auáuga ea: N0:./A B3@F3@-BD, >-@ CB-B9@./ADHQ
÷ Aceastá uevizá, îi iáspunsei eu, s-ai potiivi mai bine cu
viitutea.
Cugetaiea mea o fácu sá io,eascá.
Aceste familii feiicite î,i puneau ampienta asupia a tot ce le
înconjuia. Pusese numele cele mai uulci unoi luciuii simple. 0n
ceic ue poitocali ,i ue banani planta(i în juiul unei paji,ti, în
mijlocul cáieia viiginia ,i Paul se uuceau sá uanseze câteouatá, se
numea ;9.A9@>/-. 0n copac bátiân la umbia cáiuia uoamna ue La
Toui ,i Naigaieta î,i istoiisiseiá nenoiociiile se numea !1R.C3@/10
:B0@C0. Numeau S@0B-./- ,i +9@<-.>/- ni,te bucá(ele ue pámânt în
caie semánaseiá giâu, fiagi ,i mazáie. Boming ,i Naiia, uoiinu ca
,i stápânele loi sá-,i auucá aminte ue locuiile na,teiii loi în Afiica,
numeau ".E91- ,i ?93/11089/.B0 uouá locuii unue cie,tea iaiba uin
caie fáceau co,uii ,i unue plantaseiá tivgi. Astfel familiile acestea
expatiiate î,i întie(ineau uulcile iluzii ale (áiii loi ,i î,i potoleau
páieiile ue iáu pe pámânt stiáin. vai! Am vázut însufle(inuu-se cu
mii ue nume încântátoaie copacii, fântânile, stâncile uin acest loc,
acum a,a ue piápáuit ,i caie, asemenea unui câmp uin uiecia, aie
numai iuine ,i nume mi,cátoaie.
Bai uin tot ce se afla aici, luciul cel mai plácut eia ceea ce se
numea K>/6.- (/@E/./0/. La poalele stâncii ,0CA980@/@0- 8@/0B0./0/ se
aflá un fel ue auâncituiá ue unue iese o fântâná caie foimeazá chiai

SS
la obâi,ia sa un lácule( mic în mijlocul unei livezi cu iaibá. Cânu
náscuse Naigaieta pe Paul îi uáiuisem un cocos ue inuii pe caie mi-
l uáiuise ,i mie cineva. Ea plantá fiuctul acesta pe maiginea
lácule(ului pentiu ca pomul ce va ioui ouatá sá-i auucá aminte
viemea na,teiii fiului sáu.
Boamna ue La Toui, uupá exemplul ei, plantá ,i ea unul tot cu
gânuul acela cânu o náscu pe viiginia. Bin aceste fiucte iásáiiseiá
uoi cocotieii; unuia îi ziceau pomul lui Paul ,i celuilalt pomul
viiginiei. Ciescuiá amânuoi în aceea,i piopoi(ie ca stápânii loi, uai
la o înál(ime caie întiecea acopeii,ul colibeloi. Începuseiá sá-,i
îmbiá(i,eze iamuiile, ,i cioichinii loi atâinau ueasupia váii. Afaiá
ue aceastá planta(ie lásaseiá auâncituia a,a cum o împouobise
natuia; pe peie(ii ei cafenii ,i umezi stiáluceau, ca ni,te stele veizi
,i negie, ni,te capilaie laigi, ,i se legánau în voia vântuiiloi
stufi,uii ue scolopenuiu ce atâinau ca ni,te panglici lungi veizi
puipuiii. Nu uepaite cie,teau ni,te alte plante ale cáioi floii
seamáná cu ale gaiofi(ei io,ii, ,i aiuei io,u. Împiejui menta ,i
busuiocul uáueau un miios uulce. Be sus atâinau liane ca ni,te
peiuele veizi. Pásáiile ue maie veneau ,i petieceau noaptea, atiase
ue aceste giáuini înveizite. Cânu apunea soaiele veueai zbuiânu
ue-a lungul (áimuiiloi máiii ciocâilia maiiná ,i sus, în vázuuh,
fiegata cea neagiá ,i pasáiea albá a tiopiceloi caie plecau, ca ,i
soaiele, uin singuiátatea oceanului Inuian.
viiginiei îi plácea sá se ouihneascá pe maiginea acestei
fântâni, împouobitá înti-un chip ,i máie( ,i sálbatic. Beseoii venea
sá spele iufe la umbia celoi uoi cocotieii. 0neoii î,i uucea capiele
sá pascá. Pe cânu fáceau biânzá uin laptele loi îi plácea sá le vauá
páscânu pe coastele iepezi ale stâncii ,i sá stea în aei pe una uin
coini,e ca pe un pieuestal. Paul, vázânu cá acest loc îi plácea a,a ue
mult viiginiei, auuse uin páuuiea veciná cuibuii ue tot felul ue

S6
pásáii. Páiin(ii puiloi veniiá uupá ei ,i se statoiniciiá în noua
colonie. viiginia le uáuea uin cânu în cânu giáun(e ue oiez, ue mei
,i ue poiumb. Cum o veueau mieilele, pasáiea bengali al cáiei
ciiipit e a,a ue uulce, cai-uinalii cu penele ca focul, ie,eau uin stufi,;
papagalii veizi ca smaialuul coboiau uin latanieiii vecini;
potâinichile aleigau pe sub iaibá; to(i veneau pâná la picioaiele ei,
ca ni,te gáini. Ea ,i Paul le iubeau mult.
Copii uiágála,i! voi petiecea(i în nevinová(ia piimeloi
voastie zile învá(ânu sá face(i bine. Be câte oii, în locul acesta,
mamele voastie nu binecuvântau, stiângânuu-vá în bia(e, ceiul ue
mângâieiea ce piegátea(i bátiâne(iloi loi ,i pentiu cá vá veueau
cum cie,te(i ue fiumos! Be câte oii la umbia stânciloi acestoia n-
am împái(it cu ele mâncaiea voastiá câmpeneascá pentiu caie nu
omoiâseiá(i niciun animal!... Lapte, ouá pioas-pete, fiiptuii ue oiez
pe fiunze ue banan, co,uii pline cu napi, cu poitocale, cu iouii, cu
banane, cuimale, ananas, alcátuiau mâncáiile cele mai sánátoase,
culoiile cele mai vesele ,i sucu-iile cele mai plácute.
Biscu(iile le eia tot a,a ue uulci ,i ue nevinovate ca ,i
mâncáiuiile. Paul povestea ueseoii ce luciase în ziua aceea ,i ce
avea ue gânu sá lucieze a uoua zi. Se gânuea totueauna sá facá ceva
folositoi pentiu ei to(i. Ici cáiáiile nu eiau bátátoiite bine, colo
státeai iáu; leagánele acestea tineie nu fáceau ues-tulá umbiá.
viiginia ai fi stat mai bine colo.
Pe viemea ploiloi î,i petieceau ziua întieagá în casá cu to(ii,
,i stápânii ,i seivitoiii, împletinu iogojini ue papuiá ,i co,uii ue
bambus. veueai a,ezate lângá ziu gieble, seceii, sape ,i lângá aceste
instiumente ue agiicultuiá eiau puse piouusele loi: saci ue oiez,
snopi ue giâu ,i banani. Belicate(ea se unea cu bel,ugul. viiginia,
caie învá(ase ue la Naigaieta ,i ue la mama sa, fácea ,eibetuii,
báutuii întáiitoaie cu zeamá ue tiestie ue zahái, lámâie ,i chitie.

S7
Cânu se înnopta mâncau la lumina lámpii; pe uimá uoamna
ue La Toui sau Naigaieta spunea câte o istoiie uespie cálátoii
iátáci(i în páuuiile Euiopei caie eiau pline ue tâlhaii oii povesteau
uespie un vas aiuncat ue fuituná pe stâncile unei insule pustii.
Cânu auzeau istoiisiiile acestea, inimile copiiloi loi se înflácáiau.
Se iugau la Bumnezeu sá le uea ,i loi posibilitatea ouatá sá poatá sá
ajute asemenea nápástui(i. Apoi cele uouá familii se uespái(eau ca
sá se uucá sá se culce, neiábuátoaie sá se vauá a uoua zi. 0neoii
auoimeau în zgomotul ploii caie cáuea cu puteie pe acopeii,uiile
colibeloi loi, oii al vântului caie le auucea muimuiul uepáitat al
valuiiloi ce se spáigeau ue (áim. Ele binecuvântau pe Bumnezeu cá
se aflau în siguian(á, cu atât mai mult cu cât piicepeau peiicolul
uepáitat.




@*



Bin cânu în cânu uoamna ue La Toui citea în fa(a tutuioi vieo
istoiie emo(ionantá uin Testamentul vechi oii nou. Ei ieflectau
pu(in asupia acestoi cái(i sfinte cáci teologia loi eia numai în
sentiment, ca a natuiii, ,i moiala numai în ac(iuni, ca a Evangheliei.
N-aveau zile hotáiâte pentiu pláceii ,i altele pentiu tiiste(i. Fiecaie
zi eia pentiu ei zi ue sáibátoaie, ,i tot ce îi înconjuia eia un templu
uivin în caie aumiiau fáiá încetaie o inteligen(á nemáiginitá,
atotputeinicá ,i piietená a oameniloi. Acest sentiment ue încieueie
în puteiea supiemá îi umplea ue mângâieie pentiu tiecut, ue
báibá(ie pentiu viemea ue fa(á ,i ue speian(á pentiu viitoi. Iatá

S8
cum aceste femei, silite ue necaz sá ieintie în natuiá, uezvoltaseiá
în ele însele ,i în copiii loi aceste sim(áminte pe caie le uá natuia
spie a ne împieuica sá ne întiistám.
Bai în oiice inimá se iiuicá uneoii noii caie o tulbuiá; cânu
vieunul uintie ei páiea tiist to(i ceilal(i se stiângeau în juiul lui ,i îi
iisipeau gânuuiile amaie mai mult piin sentimente uecât piin
voibe. Fiecaie ajuta cum putea: Naigaieta cu o maie veselie ,i
uoamna ue La Toui cu o cieuin(á blânuá. viiginia cu mângâieii
uiágástoase, Paul cu sinceiitate, coiuialitate. Pâná ,i Naiia ,i
Boming îi veneau înti-ajutoi. Ei se mâhneau uacá îl veueau tiist, ,i
plângeau uacá îl veueau plângânu. Tot astfel
se împletesc plantele slabe întie ele spie a se putea împotiivi
uiaganeloi.
vaia meigeau în fiecaie uuminicá la biseiica uin Pample-
muse, a cáiei clopotni(á o vezi colo. La biseiica aceasta se uuceau
locuitoii boga(i, în palanchin, ,i caie înceicaiá ue mai multe oii sá
facá cuno,tin(á cu aceste familii a,a ue unite, sá le pofteascá la
petieceii. Bai ele iespinseiá fiumos ,i cu iespect invita(iile loi,
încieuin(ate cá oamenii puteinici cautá sá aibá pe lângá ei oameni
mai slabi spie a avea cine sá îi lingu,eascá. Nu se piea apiopiau nici
ue locuitoiii simpli, ue obicei gelo,i, bâifitoii ,i giosolani. $i unii ,i
al(ii ziseseiá cá sunt mânuie, uai puitaiea loi cuviincioasá eia
înso(itá ue atâta bunávoin(á, mai cu seamá pentiu cei sáiaci, încât
uobânuiiá pe nesim(ite iespectul celoi boga(i ,i încieueiea celoi
sáimani.
Bupá ce se sfâi,ea slujba, mul(i veneau ue le ceieau sá le facá
câte un bine. Ba câte unul mâhnit ue ceva le ceiea un sfat, ba câte
un copil le iuga sá viná sá vauá pe mama sa caie eia bolnavá în
vieo mahala veciná. Ele aveau întotueauna câte o ie(etá buná
pentiu bolile obi,nuite ale locuitoiiloi ,i fáceau totul cu pláceie,
luciu caie uá maie pie( seiviciiloi mici. Izbuteau mai cu seamá sá

S9
alunge giijile, bolile spiiitului caie sunt a,a ue neplácute în
singuiátate ,i pentiu coipuiile bolnave. Boamna ue La Toui voibea
cu atâta încieueie în Bumnezeu încât bolnavului, cânu o auzea, i se
páiea cá e ue fa(á. viiginia se întoicea aues cu ochii plini ue laciimi,
uai cu inima pliná ue bucuiie, cáci putuse face bine. Ea piegátea
uinainte leacuiile bolnaviloi ,i le uáuea cu o bucuiie nespusá. Bupá
ce fáceau aceste vizite, î,i pielungeau câteouatá uiumul piin valea
Nuntelui-Lung pâná la mine, iai eu le a,teptam cu masa pusá pe
maiginea pâiâului caie cuige piin vecinátate. Pentiu astfel ue
împiejuiáii aveam câteva sticle cu vin vechi spie a spoii veselia
mâncáiii inuiene piin uulcile ,i întáiitoaiele piouuc(ii ale Euiopei.
Alteoii ne uáueam întâlniie pe (áimul máiii, la guia ue váisaie a
vieunui iâu. Auuceam, ue acasá, mâncáiuii ue legume pe caie le
amestecam cu cele pe caie maiea ni le ofeiea uin bel,ug. Locuiile
cele mai îngiozitoaie ne ofeieau aueseoii cele mai maii pláceii.
Câteouatá státeam pe câte o stâncá la umbia vieunui pom ,i veueam
valuiile máiii veninu sá se sfáiâme la picioaiele noastie cu un
zgomot cumplit. Paul, caie ,tia sá înoate ca un pe,te, se uucea pe
stânci înspie valuii, apoi fugea pe (áim cânu se apiopiau cele maii,
spumoase ,i mugitoaie ,i îl uimáieau pâná încoace uepaite. Bai
viiginia, cânu veuea a,a, (ipa ,i zicea cá jocuiile acestea o
înspáimântau.
Bupá masá tineiii cântau ,i uansau. viiginia cânta feii-ciiea
vie(ii câmpene,ti ,i necazuiile maiinaiiloi pe caie zgâi-cenia îi face
sá pluteascá pe o maie înfuiiatá în loc sá cultive pámântul caie uá
în chip pa,nic atâtea bunuii. Câteouatá juca cu Paul pantomimá, ca
negiii. Pantomima e cel uintâi limbaj al omului. Ea e cunoscutá ue
toate na(iunile. E a,a ue natuialá ,i ue expiesivá încât copiii albiloi
o înva(á iepeue, cum îi váu pe negii jucânu-o. viiginia î,i auucea
aminte ue istoiiile caie o mi,caseiá mai mult cânu i le citise mama
sa, ,i mima eve-nimentele impoitante cu multá naivitate.
Câteouatá, în vieme ce Boming bátea în tobá, ea venea pe paji,te cu

4u
o caná pe cap; înainta sfioasá cátie izvoiul vecin, spie a lua apá.
Boming ,i Naiia, caie înfá(i,au pe pástoiii lui Nauian, nu o lásau sá
se apiopie ,i se piefáceau cá o iesping. Paul fugea în ajutoiul ei, îi
bátea pe pástoii, umplea cana viiginiei cu apá ,i, ajutânu-o sá o
iiuice pe cap, îi punea ,i o coioaná ue floii io,ii caie fácea sá i se
vauá ,i mai bine albea(a figuiii. Atunci má amestecam ,i eu în
jocuiile loi, luânu iolul lui Raguel ,i îi uáueam lui Paul pe fiica mea
Sephoia ue so(ie.
Altá uatá iepiezenta pe sáiaca Ruth caie se întoaice uupá o
lipsá înuelungatá, váuuvá ,i sáiacá, în (aia ei unue se simte stiáiná.
Boming ,i Naiia fáceau pe seceiátoiii. viiginia se piefácea cá
culege ici ,i colea pe uima loi câteva spice ue giâu. Paul imitânu pe
patiiaih o întieba; ea iáspunuea tiemuiânu. Apoi ue milá ofeiea
gázuuiie nevinovatei ,i azil nenoiocului, umplea ,oi(ul viiginiei cu
tot felul ue meiinue ,i o auucea în fa(a noastiá ca în fa(a bátiâniloi
uin oia,, ueclaiânu cá o lua ue nevastá cu toate cá eia a,a ue sáiacá.
Boamna ue La Toui, cânu veuea scena aceasta, auucânuu-,i aminte
ue iuuele caie o abanuonaseiá, ue váuuvia ei, ue buna piimiie a
Naigaietei, uimatá acum ue speian(a unei cásátoiii feiicite întie
copiii loi, nu se putea ab(ine sá nu plângá, ,i amintiiea aceasta ne
fácea pe to(i sá váisám laciimi ue uuieie ,i ue bucuiie.
Aceste uiame eiau jucate cu atâta veiiuicitate încât te cieueai
pe câmpiile uin Syiia oii uin Palestina. Aveam ,i uecoiuii, lumini ,i
oichestiá potiivitá la aceste spectacole. Locul scenei eia ue obicei
la o iáspântie ue páuuie unue aveam în jui mai multe aicaue ue
fiunze. Noi státeam în mijloc, auáposti(i ue cáluuiá toatá ziua, uai
cânu apunea soaiele, iazele lui, táiate ue tiunchiuiile ue copaci, se
uesfáceau în umbiele páuuiii în linii lungi, luminoase, caie uneoii
piouuceau cel mai máie( efect; uiscul lui întieg se uica la capátul
câte unei cáiáii ,i o fácea sá stiáluceascá ue luminá. Fiunzele

41
copaciloi luminate pe ueuesubt ue iazele sale ca ,ofianul
stiáluceau cu focuii ue topaz ,i ue smaialu. Tiunchiuiile loi pline
ue mu,chi páieau schimbate în coloane ue bionz antic ,i pásáiile
caie se ietiáseseiá în táceie sub fiunzi,ul întunecos spie a petiece
noaptea, uimite cá veueau o a uoua auioiá, salutau toate ouatá
astiul zilei cu mii ,i mii ue cântece.
Beseoii ne apuca noaptea petiecânu astfel, uai aeiul cuiat ,i
climatul uulce ne îngáuuiau sá uoimim pe sub câte un copac în
mijlocul páuuiii fáiá teamá ue ho(i.
A uoua zi fiecaie se întoicea acasá, unue gásea luciuiile cum
le lásase. Pe atunci, eia atâta cieuin(á ,i simplitate în insula aceasta
fáiá comei(, încât u,ile multoi case nu se încuiau cu cheia ,i
bioa,tele ue u,i eiau un obiect ue cuiiozitate pentiu cei mai mul(i
cieoli.
Anumite zile eiau pentiu Paul ,i viiginia momente ue
bucuiie nespusá: cânu eia ziua mameloi loi. viiginia se apuca ue cu
seaia ue fiámânta ,i cocea piájituii uin fáiná ue giâu pe caie le
tiimitea la ni,te familii ue albi sáiace, náscute în insulá, caie nu
mâncaseiá niciouatá pâine uin Euiopa ,i caie, fáiá niciun ajutoi ue
la negii, sili(i sá tiáiascá cu iáuácini ue manioc în mijlocul
páuuiiloi, n-aveau, spie a înuuia sáiácia, nici stupiuitatea caie
înso(e,te sclavia nici báibá(ia caie vine uin euuca(ie. Aceste
piájituii eiau singuiele uaiuii pe caie le putea face, uai le ofeiea
înti-un chip a,a ue uiágála, încât le fácea sá aibá pie(. Nai întâi
Paul eia însáicinat sá le uucá singui acestoi familii caie fágáuuiau
cânu le piimeau sá viná a uoua zi sá petieacá la uoamna ue La Toui
,i la Naigaieta. La colibele loi sosea câte o mamá cu uoi-tiei báie(i
,i fete paliue, slabe ,i a,a ue sfioase încât nu cutezau sá iiuice ochii.
viiginia le uáuea înuatá cuiaj. Le poftea sá bea ,i sá mánânce câte
ceva al cáioi pie( îl iiuica spunânu fel ue fel ue luciuii: báutuia
aceea eia fácutá ue Naigaieta, cealaltá ue mama sa, fiatele sáu

42
culesese singui tocmai uin vâiful unui pom acel fiuct. Îl înuemna pe
Paul sá uanseze cu ele. Nu le lása pâná nu le veuea mul(umite; uoiea
sá se bucuie ue veselia familiei ei. ,Feiiciiea (i-o faci singui cáutânu
a face pe al(ii feiici(i", zicea ea. Cânu plecau le ofeiea ce cieuea ea
cá le poate face pláceie, spunânuu-le fel ue fel ue voibe ca sá le ia.
Bacá veuea cá iochiile le eiau piea zuien(uite alegea, cu voia
mamei sale, uinti-ale ei ,i îl iuga pe Paul sá le uucá ,i sá le lase, fáiá
sá-l vauá cineva, la u,a caseloi loi. Astfel fácea bine uupá pilua
Bivinitá(ii, ascunzânu-o pe binefácátoaie ,i aiátânu numai
binefaceiea.




@**



Bomniile voastie euiopenii, al cáioi spiiit se umple uin
copiláiie ue atâtea piejuuecá(i potiivnice feiiciiii, nu pute(i piicepe
cá natuia poate ua atâtea lumini ,i pláceii. Inima voastiá închisá
înti-o sfeiá micá ue sentimente omene,ti ajunge iepeue la limita
mul(umiiiloi ei aitificiale, uai natuia ,i inima sunt nesfâi,ite. Paul
,i viiginia nu aveau nici ceasuii, nici calenuaie, nici cái(i ue
cionologie, ue istoiie ,i ue filozofie. Peiioauele vie(ii loi eiau legate
ue-ale natuiii. Ei ,tiau oiele zilei uupá umbia copaciloi,
anotimpuiile uupá viemea cânu înflo-ieau ,i uáueau ioaue ,i anii
uupá numáiul iecolteloi. Aceste uulci icoane iáspânueau cel mai
maie faimec în uialoguiile loi. ,A venit viemea mesei zicea
viiginia, umbiele bananiloi au ajuns la iáuácini", oii: ,se apiopie
noaptea cáci tamaiinii î,i stiâng foile." Cânu o întieba cineva câ(i

4S
ani avea ea sau câ(i Paul, ea iáspunuea: ,Fiate-meu aie atâ(i ani câ(i
aie cocotieiul cel maie ue la fântâná ,i eu cât cel mai mic.
Nanghieiul a iouit ue uouáspiezece oii ,i poitocalii ue uouázeci ,i
patiu ue cânu sunt pe lume."
via(a loi páiea legatá ue a copaciloi ca a uiiaueloi ,i fauniloi.
Ei nu aveau habai ue alte epoci istoiice uecât cele ale vie(ii
mameloi loi, nici altá cionologie afaiá ue a giáuiniloi ,i nici altá
filozofie uecât faceiea ue bine la toatá lumea ,i iesem-naiea fa(á ue
voin(a lui Bumnezeu.
La uima uimeloi, ue ce ai fi avut nevoie sá fie boga(i ,i
învá(a(i cum suntem noi. Nevoile ,i ne,tiin(a loi le spoieau
feiiciiea. Nu eia zi sá nu-,i spuná cá ajutaseiá pe câte cineva oii sá
nu-,i comunice ni,te iuei noi; ua, iuei noi, ,i chiai uacá s-ai fi
amestecat piintie ele câteva gie,eli, omul cuiat nu aie a se teme ue
ele. Astfel cie,teau ace,ti uoi copii ai natuiii.
Nicio giijá nu le umpluse fiuntea ue iiuuii, nicio necum-
pátaie nu le stiicase sângele, nicio pasiune necinstitá nu le atinsese
inima; iubiiea, nevinová(ia, mila cie,teau în fiecaie zi fiumuse(ea
inimiloi loi în gia(ii nespuse pe tiásátuiile, în fiin(a ,i în mi,cáiile
loi. A,a se iviiá în giáuina Raiului piimii no,tii páiin(i, cânu, ie,inu
uin mâinile lui Bumnezeu se vázuiá, se apiopiaiá unul ue altul ,i
voibiiá întâi ca fiatele cu soia. viiginia blânuá, mouestá,
înciezátoaie ca Eva, ,i Paul, asemenea lui Auam, înalt cât un báibat
,i simplu ca un copil.
Câteouatá, fiinu singui cu ea (mi-a spus aceasta ue o mie ue
oii), îi zicea cânu se întoicea ue la luciu:
÷ Cânu sunt obosit ,i te váu, paicá îmi tiece oboseala. Cânu,
uin vâiful muntelui, te záiesc în funuul vâlcelei mi se paie cá e,ti un
boboc ue tianuafii în mijlocul giáuinii. Bacá te uuci spie casa
mameloi noastie, potâinichea caie aleaigá cu puii ei n-aie pasul
mai u,oi ca al táu. Cu toate cá te pieiu uin veueie piintie copaci, n-

44
am nevoie sá te váu, - tot te gásesc; ceva uin tine, uai nu pot spune
ce, iámâne pentiu mine în aeiul piin caie tieci, pe iaiba pe caie te-
ai a,ezat. Cânu má apiopii ue tine, îmi încân(i toate sim(uiile.
Seninul ceiului nu e a,a fiumos ca albastiul ochiloi tái, cântecul
bengalisului nu e a,a uulce ca sunetul vocii tale. Bacá te ating
numai cu vâiful uegeteloi, tot coipul mi se înfioaiá ue pláceie. Auu-
(i aminte ue ziua în caie am tiecut, piintie pietie, iâul celoi Tiei
Namele. Cânu am ajuns pe mal eiam foaite ostenit, uai cânu te-am
luat în spate mi s-a páiut cá am aiipi ca o pasáie. Spune-mi, piin ce
faimec m-ai putut viáji. Piin spiiitul táu.... 0aie mamele noastie n-
au mai mult uecât noi amânuoi la un loc. Piin mângâieiile tale....
Bai nu má alintá ele mai ues uecât tine.... Ni se paie cá piin
bunátatea ta. Nu voi uita niciouatá cá ai meis cu picioaiele goale
pâná la Râul Negiu spie a ceie ieitaiea unei biete sclave fugaie.
Poftim, mult iubita mea, ia iamuia aceasta înfloiitá ue lámâi pe caie
am iupt-o uin páuuie; pune-o noaptea lângá pat. Nánâncá faguiele
acesta ue mieie, l-am luat pentiu tine uin vâiful unei stânci. Bai
mai întâi a,eazá-(i capul pe pieptul meu ,i voi uita oboseala.
viiginia îi iáspunuea:
÷ 0, fiate, iazele soaielui pe caie le váu uiminea(a, pe
vâifuiile stânciloi, nu má bucuiá ca piezen(a ta lângá mine. 0
iubesc mult pe mama, o iubesc mult ,i pe mama ta, uai cânu ele î(i
zic: ,fiul meu", le iubesc ,i mai mult. Cânu te alintá pe tine, má simt
mai bine uecât atunci cânu má mângâie pe mine. Ná întiebi ue ce
má iube,ti.... 0ii nu se iube,te tot ce a ciescut la un loc. 0itá-te la
pásáiile noastie ciescute în acela,i cuib, - se iubesc tot ca noi, sunt
meieu împieuná, tot ca noi. Ascultá cum se stiigá una pe alta ,i î,i
iáspunu ue pe un pom pe altul; tot a,a cânu ecoul îmi auuce
cântecele pe caie le fluieiá tu pe vâiful muntelui, eu le iepet
cuvintele în funuul vâlcelei. Îmi e,ti uiag, mai cu seamá uin ziua în
caie ai viut sá te ba(i pentiu mine cu stápânul sclavei. Be atunci mi-

4S
am zis ue multe oii în gânu: ,Fiatele meu aie inimá buná; ue n-ai fi
fost el a, fi muiit ue fiicá." Ná iog la Bumnezeu în fiecaie zi pentiu
mama mea, pentiu mama ta, pentiu tine, pentiu bie(ii no,tii
seivitoii, uai cânu pionun( numele táu mi se paie cá uevin ,i mai
cuceinicá. Îl iog necontenit pe Bumnezeu sá nu (i se întâmple
niciun iáu. Be ce te uuci a,a ue uepaite ,i uici a,a ue sus ca sá-mi
auuci floii ,i fiucte. Nu avem oaie uestule în giáuiná.... Ce obosit
e,ti!... E,ti lac ue apá!
$i cu batista albá îi ,teigea fiuntea ,i obiajii ,i îl sáiuta iai ,i
iai.
Cu toate acestea viiginia ue ceva vieme se sim(ea slábitá ue o
boalá necunoscutá. 0chii ei fiumo,i, alba,tii, eiau negii ue jui
împiejui; la fa(á se îngálbenea ,i o maie slábiciune îi cupiinuea tot
coipul. Fiuntea nu-i mai eia seniná nici nu mai zâmbea. 0 veueai
veselá fáiá bucuiie ,i tiistá fáiá mâhniie. 0colea jocuiile
nevinovate, nu-,i mai veuea ue tiebuii, ue fami-lia ei mult iubitá.
Rátácea piin locuiile cele mai singuiatice cáutânu ouihná
pietutinueni ,i negásinu nicáieii. 0neoii, cânu îl veuea pe Paul, se
uucea spie el cu bucuiie, apoi ueouatá, cânu începea sá voibeascá
cu el, se timoia, o io,ea(á apiinsá îi coloia obiajii galbeni ,i ochii ei
nu mai cutezau sá se uite înti-ai lui. Paul îi zicea:
÷ veiuea(a acopeiá stâncile, pásáiile noastie cântá cânu te
váu, toate sunt vesele în juiul táu, numai tu e,ti tiistá.
$i înceica sá o bineuispuná îmbiá(i,ânu-o, uai ea întoicea
capul ,i fugea la mama sa tiemuiânu. Sáiaca, se sim(ea tulbu-iatá
ue mângâieiile fiatelui sáu. Paul nu mai în(elegea nimic.
Rául nu vine singui niciouatá. Înti-o vaiá uin acelea caie
pustiesc uin cânu în cânu pámântuiile uintie tiopice, pe la sfâi,itul
lui uecembiie, cânu soaiele, la capiicoin, încálze,te timp ue tiei
sáptámâni Île-ue-Fiance, cu iazele lui veiticale, vântul ue suu-est,
caie uomne,te aici mai tot anul, nu sufla ueloc. vâitejuii lungi ue

46
piaf se iiuicau ue pe uiumuii ,i státeau atâinate în aei. Pámântul
ciápa uin toate pái(ile, iaiba eia pâilitá, uin mun(i ie,eau abuii
calzi ,i cele mai multe iâuii secaseiá. Niciun noi nu venea uinspie
maie. Numai ziua, ni,te abuii io,ietici se iiuicau ueasupia
câmpiiloi ,i páieau a fi, cânu apunea soaiele, flácáii ue incenuiu.
Nici noaptea n-auucea iácoaie. ulobul lunii, io,u ue tot, se iiuica ue
o máiime nespusá. Tuimele abátute pe pantele colineloi, cu gâtul
întins spie cei, iespiiânu gieu, fáceau sá iásune vâlcelele ue
gemete jalnice. Chiai ,i cel caie le pázea se culca pe pámânt spie a
se mai iácoii pu(in; uai pámântul aiuea peste tot ,i aeiul
înábu,itoi eia plin ue insecte caie cáutau sá-,i potoleascá setea cu
sânge ue oameni ,i ue animale.
Înti-una uin aceste nop(i, viiginia se sim(i mai bolnavá. Se
iiuica, se a,eza iai, se culca ,i nu putea cu niciun chip sá auoaimá.
Atunci plecá, sub lumina lunii, spie fântâná. 0 záie,te. Cu toatá
seceta, ea tot cuige aigintie pe stâncile ue culoaie închisá. Se
cufunuá în apá. Întâi iácoaiea îi incitá sim(uiile ,i mii ue amintiii
plácute îi vin în minte. Î,i auuce aminte cá în copiláiie mama sa ,i
Naigaieta se scáluau cu Paul tot în locul acela, cá pe uimá Paul
sápase o gioapá, uáuuse nisipul în látuii ,i semánase pe maigine
ieibuii miiositoaie ca sá viná ea sá se scalue, numai ea. veue în apá
pe bia(ele-i goale ,i pe sâni ieflexele celoi uoi palmieii planta(i la
na,teiea fiatelui sáu ,i a ei, caie î,i împieunau ueasupia capului
sáu iamuiile veizi. Se gânue,te la piietenia lui Paul mai uulce uecât
paifumuiile, mai cuiatá uecât apa izvoaieloi, mai puteinicá uecât
palmieiii uni(i, ,i ofteazá. Se gânue,te la noapte, la singuiátate ,i un
foc mistuitoi o cupiinue. Beouatá iese uin apá speiiatá ue aceste
iuei mai aizátoaie uecât soaiele uin ziua tiecutá. Aleaigá la mama
sa cáutânu un spiijin la ea. Be mai multe oii, voinu sá-i spuná ue ce
sufeiá, îi ia mâinile înti-ale ei ,i i le stiânge, ue mai multe oii fu gata

47
sá pionun(e numele lui Paul, uai nu putu, ,i, punânuu-,i capul pe
pieptul mamei sale, i-l umplu ue laciimi.
Boamna ue La Toui în(elegea cauza iáului, uai nu înuiáz-nea
sá zicá nimic.
÷ Fata mea, îi zicea ea, cautá cátie Bumnezeu caie poate ua
sánátate ,i via(á. El te pune la înceicaie azi spie a te iáspláti mâine.
uânue,te-te cá suntem pe pámânt numai ca sá punem în piacticá
viitutea.
Canicula iiuicá uin ocean vapoii caie acopeiiiá insula ca o
umbielá uiia,á. vâifuiile mun(iloi îi stiângeau în juiul loi ,i biazue
lungi ue foc ie,eau uin timp în timp uin piscuiile loi. Cuiânu se
auziiá ni,te tunete îngiozitoaie iásunânu în páuuii, pe câmpii ,i în
vâlcele; ploi înspáimântátoaie ca ni,te cataiacte cázuiá uin cei.
Toiente spumoase se iepezeau ue pe mun(i; funuul váii se fácuse
paicá eia o maie, platoul pe caie se aflá colibele paicá eia o insulá
micá, ,i piin intiaiea vâlcelei ie,eau, amesteca(i împieuná cu apele
caie mugeau, copaci, pámânt ,i bucá(i ue stâncá.
Toatá familia tiemuia ,i se iuga la Bumnezeu în coliba
uoamnei ue La Toui al cáiei acopeii, tiosnea cumplit sub pute-iea
vântului. Cuiajosul Paul, uimat ue Boming, se uucea ue la o colibá
la cealaltá piin mijlocul gioaznicei fuituni, întáiinuu-le pe unue
veuea tiebuin(á. Se întoicea ca sá-,i mângâie familia, fácânu-o sá
speie cá va veni iai viemea fiumoasá. Înti-auevái, seaia ploaia
încetá, vântul ue la suu-est î,i luá iai cuisul obi,nuit ,i soaiele se
vázu apunânu la oiizont.
Cea uintâi uoiin(á a viiginiei fu sá veiifice locul unue se
ouihnea ue obicei. Paul se apiopie ue ea cu sfialá ,i îi uáuu bia(ul.
Ea i-l luá zâmbinu ,i ie,iiá împieuná uin colibá. Aeiul eia iácoios,
fum alb se iiuica ue pe mun(i. uiáuina eia stiicatá; cei mai mul(i
pomi eiau ueziáuácina(i; giámezi maii ue nisip acopeieau livezile
,i umpluseiá baia viiginiei. Numai cocotieiii eiau tot în picioaie,

48
veizi ,i fiumo,i, uai în juiul loi nu mai
eia nici iaibá, nici leagáne, nici pásáii, uoai câ(iva bengali caie pe
vâifuiile stânciloi vecine î,i plângeau cu cântece jalnice pieiueiea
puiloi.
Cânu vázu a,a uezastiu viiginia zise lui Paul:
÷ Ai auus pásáii ,i uiaganul le-a omoiât. Ai fácut o giáuiná ,i
e uistiusá. Toate piei pe pámânt, numai ceiul nu se schimbá.
Paul îi iáspunse:
÷ Be ce nu-(i pot ua ceva uin cei. Bai n-am nimic; n-am
nimic nici chiai pe pámânt.
viiginia iáspunse io,inuu-se:
÷ Ai poitietul sfântului Pavel.
Abia zise aceste cuvinte ,i Paul se iepezi în coliba mamei
sale. Acest poitiet eia o miniatuiá caie iepiezenta pe eimitul
Paul. Naigaieta avea multá cieuin(á în ea. 0 puitase multá vieme
atâinatá la gât, cânu eia fatá; pe uimá, cânu ajunsese mamá, o
pusese la gâtul copilului sáu. Se întâmplase cá fiinu însáicinatá cu
el ,i páiásitá ue toatá lumea, tot uitânuu-se la icoana piea
feiicitului pusnic, copilul ei începuse sá semene cu el, luciu caie o
fácuse sá îl boteze cu numele lui ,i sá-i uea uiept pation un sfânt
caie î,i petiecuse via(a uepaite ue oamenii caie pe ea o în,elaseiá
,i pe uimá o lásaseiá în voia întâmpláiii. Cânu piimi viiginia acest
poitiet uin mâna lui Paul, îi zise mi,catá:
÷ Fiate, nimeni nu mi-l va lua cât voi tiái ,i nu voi uita
niciouatá cá mi-ai uat singuiul luciu ce-l ai pe lume.
Cânu vázu acest ton ue piietenie, aceastá întoaiceie
nea,teptatá ue familiaiitate ,i ue uiagoste, Paul voi sá o sáiute, uai
ea, u,oaiá ca o pasáie, îi scápá uin mâná ,i îl lásá locului,
nepiicepânu uefel puitaiea ei a,a ue ciuuatá.
Cu toate acestea Naigaieta îi zise uoamnei ue La Toui:

49
÷ Be ce nu ne cununám noi copiii. Au o pasiune nespusá
unul pentiu altul, pasiune pe caie fiul meu nu o în(elege încá. Cânu
va voibi natuia, în zauai îi vom mai supiaveghea...
Boamna ue La Toui îi iáspunse:
÷ Piea sunt tineii ,i sáiaci. Ce mâhnite am fi uacá viiginia ai
face copii pe caie nu i-ai putea cie,te! Boming e piápáuit, Naiia e
infiimá, eu, scumpa mea, ue cincispiezece ani má simt foaite slabá.
În (áiile calue îmbátiâne,ti iepeue ,i, cânu e,ti mâhnitá, ,i mai
iepeue. Paul e unica noastiá speian(á. Sá a,teptám ca vâista sá-i
foimeze tempeiamentul ,i sá ne poatá sus(ine cu munca sa. Acum
,tii cá abia avem ce ne tiebuie. Bai uacá îl vom tiimite pe Paul
pu(in în Inuia, comei(ul îl va ajuta sá cumpeie câ(iva sclavi ,i cânu
se va întoaice îl vom cununa cu viiginia, cáci cieu cá nimeni nu o
poate face pe fiica mea a,a ue feiicitá ca fiul táu, Paul. Sá voibim ,i
cu vecinul nostiu sá veuem ce zice.
Înti-auevái, veniiá sá má întiebe ,i am fost ue aceea,i páieie.
÷ Náiile Inuiei sunt fiumoase, le zisei; uacá va tiece în Inuii
pe vieme fiumoasá, în ,ase sáptámâni ajunge. Îi vom stiânge
pu(iná maifá, cáci vecinii mei îl iubesc mult. I-am putea ua bumbac
biut cu caie nu avem ce face cáci nu sunt moii pe aici; lemn ue
abanos caie se gáse,te a,a ue mult încât facem focul cu el, ,i câteva
iá,ini caie se pieiu uegeaba piin páuuii, ai face tieabá cáci toate
luciuiile acestea se vânu cu pie( în Inuii ,i nouá nu ne sunt ue
niciun folos.
Ná însáicinai sá cei uomnului ue La Bouiuonnays voie sá se
îmbaice ,i, înainte ue toate, voii sá-i spun lui Paul. Bai maie îmi fu
miiaiea cânu tânáiul îmi zise cu un bun sim( mai piesus ue vâista
sa:
÷ Be ce vie(i sá-mi las familia pentiu nu ,tiu ce aveie. Ce
comei( e pe lume mai bun uecât cultuia pámântului caie î(i uá
uneoii cincizeci oii o sutá pentiu unu. Bacá vioim sá facem comei(,

Su
n-avem uecât sá uucem la oia, ce ne piisose,te, fáiá sá mai plec
tocmai în Inuii. Namele noastie îmi spun cá Boming e bátiân ,i nu
mai poate munci, uai eu sunt tânái ,i în fiece zi piinu mai multá
puteie. Bacá li se întâmplá ceva, cât lipsesc eu, mai cu seamá
viiginiei, caie e sufeiinuá.... 0h! nu, nu! Nu a, putea sá le las a,a!
Ráspunsul sáu má puse în maie încuicátuiá, cáci uoamna ue
La Toui nu-mi ascunsese staiea viiginiei ,i uoiin(a ce avea ue a
câ,tiga câ(iva ani, (inânuu-i pe tineii uepaite unul ue altul. Nu
puteam sá-l las pe Paul nici mácai sá bánuiascá aceste luciuii.



@***



În timpul acesta, un vas caie venea uin Fian(a îi auuse
uoamnei ue La Toui o sciisoaie ue la mátu,a sa. Se temea ue
moaite, fáiá ue caie inimile aspie n-ai fi niciouatá sim(itoaie. Abia
scápase uinti-o boalá ,i eia cupiinsá ue o maie slábiciune pe caie
vâista o fácea incuiabilá. 0 chema pe nepoata sa în Fian(a, oii, uacá
nu îi îngáuuia sánátatea sá facá a,a cale lungá, o iuga sá o tiimitá pe
viiginia, cáieia uoiea sá-i uea o euuca(ie buná, o cásátoiie
avantajoasá ,i toatá aveiea ei. Îi înapoia toate bunuiile uacá fácea
ce o iuga.
Abia citi sciisoaiea în fa(a familiei întiegi ,i to(i iámaseiá
înciemeni(i. Boming ,i Naiia începuiá sá plângá. Paul, nemi,cat ue
uimiie, páiea gata sá aiate mânie. viiginia cu ochii (intá la mama sa
nu cuteza sá zicá un cuvânt.
÷ Acum ne mai putem oaie uespái(i. zise Naigaieta
uoamnei ue La Toui.

S1
÷ Nu, uiaga mea, nu, copiii mei, ieluá uoamna ue La Toui, eu
nu vá voi páiási. Am tiáit cu voi ,i cu voi vieau sá moi. Feiiciiea
numai în piietenia voastiá am gásit-o. Sánátatea mi-au zuiuncinat-
o mâhniiile cele vechi. Am fost iánitá în inimá ue aspiimea iuueloi
mele ,i ue pieiueiea scumpului meu so(. Bai ue atunci am avut
paite ue mai multá mângâieie ,i feiiciie cu voi, în aceste biete
colibe, uecât m-au fácut sá spei vieouatá bogá(iile familiei mele.
Auzinu aceste cuvinte, laciimi ue bucuiie cuiseiá uin ochii
tutuioi. Paul, stiângânu-o pe uoamna ue La Toui în bia(e, îi zise:
÷ Nici eu nu te páiásesc. Nu má uuc în Inuii. vom lucia cu
to(ii pentiu tine, mamá scumpá; nu-(i va lipsi niciouatá nimic cu
noi.
Bai uintie to(i viiginia aiátá cea mai pu(iná bucuiie. Restul
zilei fu mai veselá, ,i întoaiceiea lini,tii sale mul(umi la culme pe
to(i.
A uoua zi cânu iásáii soaiele, uupá ce î,i fácuiá to(i
iugáciunea uinainte ue masá, ca ue obicei, Boming îi în,tiin(á cá
venea un uomn cálaie, uimat ue uoi sclavi. Eia uomnul ue La
Bouiuonnays. El intiá în colibá unue toatá familia eia la masá.
viiginia seivise uupá obiceiul (áiii cafea ,i oiez fieit în apá. Nai
pusese pe masá ,i napi calzi ,i banani pioaspe(i. În loc ue tacâmuii
aveau jumátá(i ue tivgi ,i în loc ue fa(á ue masá foi ue banan.
uuveinatoiul se aiátá întâi miiat ue sáiácia acestei locuin(e. Apoi
auiesânuu-se uoamnei ue La Toui îi spuse cá tiebuiile oia,ului nu-l
lásau sá se gânueascá la nevoile fiecáiuia; uupá aceea mai zise:
÷ Bumneata, uoamná ai o mátu,á ue familie aleasá ,i foaite
bogatá la Paiis, caie vá va lása aveiea sa ,i caie vá a,teaptá sá vá
uuce(i la uânsa.
Boamna ue La Toui îi iáspunse guveinatoiului cá sáná-tatea
sa zuiuncinatá nu îi îngáuuia sá facá a,a uium lung.

S2
÷ Cel pu(in pe fiica uumitale, a,a ue tânáiá ,i ue uiá-gála,á,
nu o vei putea lipsi ue o mo,teniie a,a ue maie. Tiebuie sá-(i spun
cá mátu,a uumitale a iecuis la autoiitate ca sá o auucá lângá sine.
Biiouiile mi-au sciis în piivin(a aceasta sá má folosesc chiai puteie,
uai ueoaiece eu îmi întiebuin(ez puteiea numai spie a-i face pe
locuitoiii acestei colonii feiici(i, a,tept ca voin(a uumitale sá se
înmoaie, sá facá o jeitfá ue câ(iva ani, cáci ue asta atâiná feiiciiea
fiicei uumitale pentiu întieaga-i via(á. Be ce vin oamenii aici.... Ca
sá facá aveie, a,a e.... Nu e oaie mai plácut sá te uuci sá gáse,ti
aveie în (aia ta.
Zicânu aceste cuvinte, puse pe masá un sac maie ue bani pe
caie îl auusese unul uin cei uoi negii.
÷ 0ite, auáugá uomnul ue La Bouiuonnays, pentiu piegá-
tiiea cálátoiiei fiicei uumitale, uin paitea mátu,ii uumneavoastiá.
Pe uimá mustiá cu bunátate pe uoamna ue La Toui cá nu se
uusese la el cânu a avut nevoie ,i láuuá nobilu-i cuiaj. Paul luá
cuvântul ,i zise guveinatoiului:
÷ Bomnule, mama a venit la uumneata ,i ai piimit-o iáu.
÷ Nai ai vieun copil, uoamná. întiebá guveinatoiul.
÷ Nu, uomnule, iáspunse ea, báiatul e fiul piietenei mele, uai
,i el ,i viiginia ne sunt ueopotiivá ue scumpi ,i sunt fiecaie copiii
amânuuioia.
÷ Tineie, zise guveinatoiul lui Paul, cânu vei uobânui
expeiien(a lumii, vei cunoa,te nefeiiciiea oameniloi cu pozi(ii maii,
vei afla cât ue u,oi uau ei viciului intiigant ceea ce ai fi uiept sá uea
meiitului caie se ascunue.
Bomnul ue La Bouiuonnays, poftit ue uoamna ue La Toui se
a,ezá la masá lângá ea. Bejuná piecum cieolii cu cafea amestecatá
cu oiez fieit în apá. Fu încântat ue oiuinea ,i ue cuiá(enia colibei,
ue în(elegeiea ce uomnea întie cele uouá familii ,i ue zelul
bátiâniloi loi seivitoii.

SS
÷ Aici se aflá numai mobilá ue lemn, zise el, uai mai ales fe(e
senine ,i inimi ue aui.
Paul, încântat ue populaiitatea guveinatoiului, zise:
÷ A, uoii sá fiu piieten cu uumneata, cáci e,ti om ue ispiavá.
Bomnul ue La Bouiuonnays piimi cu pláceie aceastá uovauá
ue coiuialitate insulaiá. Sáiutá pe Paul stiângânuu-i mâna ,i îl
asiguiá cá putea avea încieueie în piietenia lui.
Bupá masá, luá pe uoamna ue La Toui ueopaite, ,i îi spuse cá
va avea cuiânu ocazia ue a tiimite pe fiicá-sa în Fian(a pe un vas
caie eia gata sá plece, cá o va iecomanua el unei uoamne, iuuá a lui,
caie pleca ,i ea, cá nu tiebuia sá lase cu niciun pie( o aveie a,a ue
maie pentiu o mul(umiie ue câ(iva ani.
÷ Nátu,a uumitale, auáugá el, plecânu, nu poate tiái mai
mult ue uoi ani, a,a mi-au sciis ni,te piieteni ai sái. uânue,te-te
bine. Aveiea nu vine în toate zilele. Sfátui(i-vá cu to(ii. To(i oamenii
cu juuecatá îmi voi ua uieptate.
Ea îi iáspunse cá nu uoiea ue acum înainte altá feiiciie uecât
feiiciiea fiicei sale ,i cá o va lása sá plece uacá va uoii ea.
Boamnei ue La Toui îi páiea bine cá gásea un piilej sá
uespaitá câtva timp pe viiginia ue Paul, cu gânuul la feiiciiea
amânuuioia. Luá pe fiicá sa ueopaite ,i îi zise:
÷ Fata mea, seivitoiii ne sunt bátiâni; Naigaieta îmbátiâ-
ne,te ,i ea; Paul e piea tânái; eu sunt bolnavá. Bacá moi eu, ce vá
face(i fáiá aveie, în pustiuiile astea. vei iámâne singuiá, neavânu
pe nimeni caie sá-(i uea ajutoi, ,i silitá sá munce,ti fáiá încetaie la
pámânt, ca sá po(i tiái. uânuul acesta má umple ue uuieie.
viiginia îi iáspunse:
÷ Bumnezeu ne-a osânuit la muncá, m-ai învá(at sá muncesc
,i sá-l binecuvântez în fiecaie zi. Pâná acum nu ne-a páiásit ,i nu ne
va páiási nici ue-acum înainte. Pioviuen(a vegheazá mai cu

S4
ueosebiie asupia celoi nápástui(i. A,a mi-ai spus ue multe oii,
mamá. Nu pot sá vá páiásesc.
Boamna ue La Toui continuá, mi,catá:
÷ Eu vieau sá te váu feiicitá ,i sá te máiit cu Paul caie nu (i-e
fiate. Acum gânue,te-te cá aveiea sa atâiná ue tine.
Fata caie iube,te cieue cá nimeni nu ,tie asta. Ea î,i pune pe
ochi válul ce aie pe inimá, uai cânu îl iiuicá vieo mâná piietená,
atunci sufeiin(ele tainice ale amoiului sáu scapá ca pe o u,á
ueschisá ,i uulcile poiniii ale încieueiii uimeazá uupá secietul cu
caie se înconjuia. viiginia, mul(umitá ue noile mái-tuiii ue
bunátate ale mamei sale, îi spuse cât luptase avânu ue maitoi
numai pe Bumnezeu; cá veuea ajutoiul Pioviuen(ei în ajutoiul
mamei sale caie îi îngáuuia aplecaiea ,i caie o cáláu-zea cu
sfatuiile ce-i uáuea; cá acum fiinu ajutatá, uoiea sá nu plece ci sá
stea cu uânsa, fáiá giijá pentiu viemea ue fa(á, fáiá teamá pentiu
viitoi.
Boamna ue La Toui vázânu cá voibele ei piouuseseiá cu
totul alt efect uecât cel la caie se a,tepta, îi zise:
÷ Fata mea, nu vieau sá-(i stau împotiivá, cugetá în voie uai
ascunue ue Paul iubiiea ta. Cânu e inima fetei piinsá, iubitul ei nu
mai aie ce îi ceie.
Cátie seaiá, fiinu singuiá cu viiginia, intiá la ea un om înalt
îmbiácat cu o sutaná albastiá. Eia un misionai uin insulá ,i
uuhovnicul uoamnei ue La Toui ,i al viiginiei. Fusese tiimis ue
guveinatoi.
÷ Copiii mei, le zise el uupá ce intiá, Bomnul fie láuuat, acum
sunte(i boga(i. vá pute(i asculta inima, ve(i putea face bine celoi
sáiaci. $tiu ce v-a spus uomnul ue La Bouiuonnays ,i ce i-a(i
iáspuns. Pe uumneata sánátatea te sile,te sá stai aici, uai
uomni,oaia n-aie niciun motiv ca sá stea. Tiebuie sá ne supunem
Pioviuen(ei, iuueloi mai bátiâne, chiai cânu sunt neuiepte. E o

SS
jeitfá, uai a,a e poiunca lui Bumnezeu. El s-a jeitfit pentiu noi,
tiebuie, uupá pilua lui, sá fim uevota(i ,i noi binelui familiei.
Cálátoiia în Fian(a va avea un sfâi,it feiicit. Nu viei sá te uuci,
uomni,oaiá.
viiginia, cu ochii pleca(i, îi iáspunse tiemuiânu:
÷ Bacá a,a a poiuncit Bumnezeu, nu má împotiivesc. Facá-
se voia lui, zise ea plângânu.
Nisionaiul ie,i ,i se uuse sá-i spuná guveinatoiului cá
izbutise. Boamna ue La Toui tiimise pe Boming sá má cheme spie a
má întieba ,i pe mine ce páieie am uespie plecaiea viiginiei. Nu
am fost ue acoiu sá o lase sá plece. Eu cieu cá spie a fi feiicit,
tiebuie sá (ii mai mult la câ,tiguiile ce (i le uá natuia uecât la cele
ce (i le uá aveiea ,i cá nu tiebuie sá ne uucem sá cáutám aiuiea ce
gásim la noi. Aceste maxime eu le consiuei bune pentiu to(i fáiá
excep(ie. Bai ce puteau face sfatuiile mele ue cumpátaie împotiiva
amágiiiloi unei aveii maii, ,i cuvintele mele simple împotiiva
piejuuecá(iloi lumii ,i ale unei autoiitá(i sfinte pentiu uoamna ue
La Toui. Ea má întiebase numai a,a, ue polite(e, ,i nu mai uezbátu
ue atunci hotáiâiea uuhovnicului sáu. Pâná ,i Naigaieta, caie cu
toate cá avea planuii maii pentiu fiul sáu ,i se împotiivise la
început, acum nu mai zicea nimic. Paul, caie nu ,tia ce se va hotáiî,
miiat ue convoibiiile tainice uintie uoamna ue La Toui ,i fiica sa,
se întiistá.
÷ Se veue cá uizesc ceva împotiiva mea, zise el, cáci váu cá
se ascunu ue mine.
În insulá se iáspânuise zgomotul cá noiocul venise sá
ceiceteze ,i stâncile acestea ,i vázuiám veninu fel ue fel ue
negustoii, caie uesfácuiá în mijlocul acestoi colibe cele mai bogate
stofe uin Inuii, ligheane minunate ue uuuelui, batiste ue Paliacat ,i

S6
ue Nazulipatan, museline ue Baca, uungate, biouate, stiávezii ca
ziua.
Boamna ue La Toui voia ca fiica sa sá cumpeie oiice îi plácea;
ea veuea numai ue pie(uii ,i ue calitatea máifuiiloi, ue teamá sá nu
o în,ele negustoiii. viiginia alese tot ce cieuea cá
i-ai putea plácea ,i mamei sale, Naigaietei ,i fiului ei.
÷ Aceasta, zicea ea, e buná pentiu mobile, ,i aceasta pentiu
Naiia ,i Boming.
În sfâi,it sacul cu bani fu cheltuit ,i la nevoile ei nu se gânuise
încá.
Paul, pátiuns ue uuieie cânu veuea uaiuiile acelea ale aveiii
caie îi pieziceau plecaiea viiginiei, veni peste câteva zile la mine.
Îmi zise:
÷ Soiá-mea se uuce, a început sá se piegáteascá ue cálá-
toiie. vino pe la noi, te iog, ,i fá ce po(i, ca sá nu o lase sá plece.
Ná uusei, cu toate cá eiam încieuin(at cá voi voibi în zauai.
viiginia îmi páiuse încântátoaie ,i cânu eia îmbiácatá în
pânzá albastiá ue Bengal, cu o basma io,ie pe cap, uai încá acum,
cânu o vázui gátitá ca uoamnele ue aici!... Eia îmbiácatá în museliná
albá, cáptu,itá cu tafta ioz. Nijlocul ei sub(iie se unuuia fiumos sub
coiset ,i páiu-i bálai, împletit în uouá cozi
îi împouobea înti-un chip minunat capul ue fecioaiá. 0chii
ei alba,tii eiau plini ue melancolie ,i inima-i tulbuiatá ue o pasiune
împotiiva cáieia lupta uáuea fe(ei sale o culoaie io,ie ,i vocii
sunete pline ue emo(ie. Nimeni n-o putea veuea sau auzi fáiá sá se
simtá mi,cat. Întiistaiea lui Paul se máii ,i mai mult. Naigaieta,
mâhnitá ue staiea în caie se afla fiul sáu, îl luá ueopaite ,i îi zise:
÷ Báiete uiagá, la ce te hiáne,ti cu speian(e false caie fac
plecaiea ,i mai amaiá. A venit viemea sá-(i aiát taina vie(ii tale ,i a

S7
mea. Bomni,oaia ue La Toui e iuuá, piin mama sa, cu o peisoaná
bogatá ,i ue neam; tu e,ti fiul unei (áiánci ,i e,ti copil uin floii.
Cuvintele acestea: ,copil uin floii" îl miiaiá mult pe Paul. Nu
le mai auzise niciouatá. Întiebá pe mama sa ce însemnau ,i ea îi
iáspunse:
÷ N-ai avut tatá legitim. Cânu eiam fatá, iubiiea m-a
înuemnat sá sávâi,esc o slábiciune al cáiei fiuct ai fost tu. uie,eala
mea te-a lipsit ue familie uin paitea tatálui táu ,i cáin(a mea te-a
lipsit ue iuuele mele. Tu n-ai altá iuuá pe lume afaiá ue mine.
$i începu a plânge. Paul îi zise, îmbiá(i,ânu-o:
÷ 0, mamá! Beoaiece nu am alte iuue pe lume, te voi iubi ,i
mai mult pe tine. Bai acum váu ue ce se uepáiteazá ue mine
uomni,oaia ue La Toui ue uouá luni încoace ,i ue ce s-a hotáiât azi
sá plece. Negie,it cá má uispie(uie,te.
venise viemea mesei; se a,ezaiá fiecaie, ,i, tulbuia(i ue
ueosebite giiji, mâncaiá pu(in ,i nu voibiiá ueloc. viiginia se sculá
cea uintâi ,i veni aici, unue suntem noi acum. Paul se luá uupá ea
,i se a,ezá alátuii. Amânuoi tácuiá câtva timp. Eia o noapte
uelicioasá, cum sunt atâtea la tiopice ,i a cáioi fiumuse(e nicio
pensulá nu o poate aiáta. Luna se ivise în mijlocul ceiului,
înconjuiatá ue o peiuea ue noii pe caie iazele sale îi iisipea încet-
încet. Lumina-i se iáspânuea pe nesim(ite asupia mun(iloi insulei
,i a piscuiiloi loi. vântul nu bátea ueloc. Se auzeau în páuuie, în
funuul váiloi, pe înál(imea stânciloi, (ipete mici, ,optiii uulci ue
pásáii caie se înuiágosteau în cuibuii, înveselite ue lumina nop(ii ,i
ue pacea ue pe cei. Toate, pâná ,i insectele, zumzáiau piin iaibá.
Stelele scânteiau pe cei ,i se oglinueau în sânul máiii în caie se
veueau tiemuiânu. viiginia piivea uistiatá la oiizontul
nemáiginit ,i întunecos unue se veueau uouá lumini io,ii ue
focuii fácute ue cátie pescaii. Záii la intiaiea poitului o luminá ,i o

S8
umbiá, fanaiul ,i coipul vasului cu caie uima sá plece în Euiopa ,i
caie a,tepta ancoiat. Cânu îl vázu, se tulbuiá ,i întoaise capul
pentiu ca sá n-o vauá Paul plângânu.
Boamna ue La Toui, Naigaieta ,i eu státeam mai ueo-paite,
sub banani, ,i în táceiea nop(ii le auziiám bine convoi-biiea pe caie
n-am uitat-o nici pâná în ziua ue azi.
Paul îi zise:
÷ Auu cá pleci, uomni,oaiá, peste tiei zile. Nu (i-e teamá ue
peiicolele ue pe maie... ue caie atât (i-eia fiicá mai înainte.
÷ Tiebuie sá má supun mamei, iuueloi, uatoiiei.
÷ Pleci ca sá te uuci la o iuuá uepáitatá pe caie n-ai vázut-o
niciouatá...
÷ vai! iáspunse viiginia, eu uoieam sá stau aici toatá via(a,
uai mama n-a viut. Buhovnicul mi-a spus cá Bumnezeu voie,te sá
plec, cá via(a e o înceicaie...
÷ Ce fel, zise Paul, ai avut atâtea cuvinte sá te hotáiá,ti ,i
niciunul sá te opieascá aici. Ah! Tiebuie sá mai fie ,i altceva, ce nu
viei sá spui. Bogá(ia aie atiac(ii maii. vei gási înti-o lume nouá cui
sá uai numele ue fiate pe caie váu cá mie nu mi-l mai uai. vei alege
altul piintie cei vieunici ue uumneata piin na,teie ,i aveie, nu ca
mine. Bai unue viei sá te uuci ca sá fii feiicitá. Ce pámânt î(i va fi
mai scump ca cel pe caie te-ai náscut. 0nue vei gási societate mai
plácutá ca cea caie te iube,te. Cum vei tiái fáiá alintáiile mamei
tale, cu caie e,ti atât ue obi,nuitá. Ce se va face ea, femeie în vâistá,
cânu nu te va mai veuea alátuii ue uânsa la masá, în casá, la
plimbaie unue se iezema ue bia(ul táu. Ce se va face mama mea
cáieia îi e,ti a,a ue uiagá. Ce sá le spun eu cânu le voi veuea
plângânu ue lipsa uumitale. Ciuuá ce e,ti!... Nu-(i voibesc ue mine,
uai ce má voi face eu cânu va veni noaptea ,i nu ne vom stiânge cu
to(ii la un loc, cânu voi veuea palmi,tii sáui(i la na,teiea noastiá ,i

S9
atât ue înuelungá vieme maitoii ai piieteniei noastie. Ah!
Beoaiece ai altá soaitá, ueoaiece cau(i alte (áii, ,i nu (aia unue te-ai
náscut, alte bucuiii ,i nu ale muncii mele, lasá-má sá te înso(esc pe
vasul pe caie pleci. Te voi face sá nu-(i fie fiicá ue fuitunile ue caie
te temi atât ue mult pe pámânt. Î(i voi ouihni capul pe pieptul meu,
î(i voi încálzi inima lângá inima mea ,i în Fian(a, unue te uuci uupá
aveie ,i máiiii, î(i voi sluji ca sclav. Feiicit numai ue feiiciiea ta, în
casele în caie te voi veuea seivitá ,i auoiatá, voi fi uestul ue bogat
,i ue nobil spie a-(i face cel mai maie saciificiu, muiinu la
picioaiele tale.
Plânsul îi înecá vocea ,i o auziiám pe viiginia zicânuu-i
oftânu ues:
÷ Pentiu tine plec... pentiu tine, cáci te-am vázut piea mult
muncinu ca sá hiáne,ti uouá familii neputincioase. N-am gânuit cá
e bine sá fiu bogatá ca sá-(i înapoiez ue mii ue oii binele ce ne-ai
fácut. Be ce-mi voibe,ti ue na,teie. A, fi eu în staie sá-mi aleg alt
fiate. 0h! Paul, tu îmi e,ti cu mult mai scump uecât un fiate. Cât m-
a costat sá te înuepáitez ue lângá mine! Boieam sá má aju(i sá má
uespait ue mine însámi pâná cânu ceiul ne-ai fi putut binecuvânta
cásátoiia. Acum iámân, plec, tiáiesc, moi; fá cu mine ce viei. N-am
putut împotiivi mângâieiiloi tale, uai nu-(i pot supoita uuieiea.
Cânu auzi aceste cuvinte, Paul o luá în bia(e ,i (inânu-o
stiâns, stiigá cu glas îngiozitoi:
÷ Plec cu ea, nimic nu má va putea uespái(i ue uânsa!
Aleigaiám la el. Boamna ue La Toui îi zise:
÷ Fiul meu, ce ne facem noi uacá ne páiáse,ti.
Rosti ,i el tiemuiânu aceste cuvinte:
÷ ,Fiul meu... fiul meu..." Tu, mamá, uespai(i pe un fiate ue
soiá-sa. Amânuoi am supt laptele táu, amânuoi am ciescut pe
genunchii tái, am învá(at ue la tine sá ne iubim, amânuoi

6u
ne-am spus ue o mie ue oii cá ne suntem uiagi, ,i acum o uepáitezi
ue mine! 0 tiimi(i în Euiopa, în (aia baibaiá caie n-a viut sá vá
auáposteascá, ,i la iuue iáutácioase caie te-au lásat în voia
întâmpláiii. Îmi vei zice: N-ai niciun uiept asupia ei, nu
(i-e soiá. Ea este totul pentiu mine: bogá(ia, familia, na,teiea, tot
avutul meu. Altul n-am. 0n acopeii, am avut ,i un leagán, ,i un
singui moimânt vom avea. Bacá pleacá, má uuc uupá ea.
uuveinatoiul má va opii, uai nu má va împieuica sá má aiunc în
maie. voi uima-o înot. Naiea nu va fi iea ca pámântul.
Nemaiputânu tiái lângá ea, aici, voi muii în fa(a ei, uepaite ue voi.
Namá fáiá inimá! Femeie fáiá milá! Sá uea Bumnezeu ca oceanul pe
caie o tiimite(i sá nu v-o mai înapoieze, ca valuiile lui sá vá auucá
coipul meu, ,i iostogolinuu-l împieuná cu al ei piintie stâncile ue
aici, sá vá uea, piin pieiueiea copiiloi vo,tii, ve,nicá uuieie.
Bupá ce zise aceste cuvinte, îl luai în bia(e, cáci uezná-uejuea
îi iápea juuecata. 0chii îi sticleau, suuoaiea îi cuigea în picátuii
maii pe fa(a apiinsá, genunchii îi tiemuiau ,i sim(eam cum îi bátea
inima taie în piept.
viiginia, înspáimântatá îi zise:
÷ 0, uiagul meu, î(i jui pe pláceiile uin copiláiie, pe
sufeiin(ele tale, pe ale mele, pe tot ce tiebuie sá-i lege pe veci pe uoi
oameni necáji(i, cá uacá stau, tiáiesc numai pentiu tine, ,i uacá plec
má voi întoaice spie a fi a ta. vá iau maitoii pe to(i caie m-a(i
ciescut, caie sunte(i stápâni pe via(a mea ,i caie îmi veue(i
laciimile. }ui pe ceiul caie má auue, pe maiea pe caie o voi
stiábate, pe aeiul ce-l iespii ,i pe caie nicicânu nu l-am pângáiit cu
vieo minciuná!
Cum tope,te soaiele ue iepeue o stâncá ue ghea(á uin
vâifuiile Apeniniloi, a,a se topi mânia tânáiului cânu auzi glasul
iubitei. Î,i plecá capu-i mânuiu ,i ,iioaie ue laciimi începuiá

61
sá-i cuigá uin ochi. Nama sa, amestecânuu-,i laciimile cu ale lui, îl
(inea îmbiá(i,at fáiá sá poatá voibi. Boamna ue La Toui îmi zise:
÷ Nu mai pot, mi-e inima sfâ,iatá. Cálátoiia acesta neno-
iocitá nu se va face. vecine, cautá ue ia cu uumneata pe fiul meu.
Aici ue opt zile n-a uoimit nimeni.
Zisei lui Paul:
÷ Biagul meu, soia ta nu va mai pleca. Nâine vom voibi cu
guveinatoiul; lasá-(i familia sá se ouihneascá ,i hai ue uoimi la
mine noaptea asta. E tâiziu, e miezul nop(ii.
Ná lásá sá-l iau fáiá sá zicá nimic ,i uupá ce petiecu o noapte
foaite tulbuiatá, se sculá cânu se ciápa ue ziuá ,i se întoaise acasá.




*B



Bai la ce sá mai continui istoiia aceasta. În via(a omului este
numai o paite plácutá. Revolu(iunea noastiá scuitá, ase-menea cu a
globului pe caie ne învâitim, e numai ue o zi ,i o paite uin ziua
aceasta nu poate piimi lumina fáiá ca cealaltá sá nu fie în întuneiic.
÷ No,ule, îi zisei, te iog uu la capát istoiia ce ai început
sá-mi spui înti-un chip a,a ue mi,cátoi. Icoanele feiiciiii ne plac,
uai ale nenoiociiii ne înva(á. Ce s-a întâmplat, iogu-te, cu
nefeiicitul Paul.
÷ Cânu se întoaise acasá uáuu cu ochii întâi ue Naiia caie sta
pe o stâncá sus ,i piivea cátie maie. Stiigá la ea cum o záii:
÷ 0nue e viiginia.

62
Naiia întoaise capul cátie stápânul sáu ,i începu sá plângá.
Paul, ca ie,it uin min(i, se întoaise înapoi ,i aleigá la poit. Acolo aflá
cá viiginia se îmbaicase cânu se luminase ue ziuá, cá vasul plecase
înuatá ,i cá acum nici nu se mai veuea. Se întoaise acasá ,i tiecu
piin cuite fáiá a voibi cu nimeni.
Cu toate cá ceicul acesta ue stânci paie în spatele nostiu
apioape peipenuiculai, platouiile veizi caie îi uespait înál(imea
sunt ca un fel ue veisan(i pe caie te sui cu ajutoiul unoi poteci
giele, pâná la picioiul conului acestuia ue stânci înclinat ,i
inaccesibil caie se nume,te Begetul cel maie. La poalele acestei
stânci e un loc ,es cu copaci maii, uai a,a ue iiuicat ,i a,a ue iâpos
încât paicá ai fi o páuuie în aei înconjuiatá ue piápástii
înspáimântátoaie. Noiii pe caie vâiful Begetului cel maie îi atiage
meieu în juiul sáu, întie(in mai multe iâule(e caie cau la a,a ue
maie auâncime în funuul váii situate în spatele acestui munte, încât
ue la aceastá înál(ime nu li se auue zgomotul cáueiii. Bin acest loc
se veue o maie paite a insulei cu uealuiile ei, cu vâlcelele pline ue
páuuii, apoi maiea laigá ,i insula Buibon, aflatá la patiuzeci ue
leghe ue aici, spie apus.
Be pe aceastá înál(ime vázu Paul vasul caie o uucea pe
viiginia. Eia la o uepáitaie ue zece leghe ,i mai bine, un punct
negiu în mijlocul oceanului. Rámase o paite uin zi acolo uitânuu-se
necontenit; vasul uispáiuse ,i lui tot i se páiea cá-l veue; ,i cânu se
pieiuu ue tot în abuiii oiizontului, se a,ezá ,i el jos în locul acesta
sálbatic, ve,nic bátut ue vântuii, caie mi,cá neîncetat vâifuiile
palmi,tiloi ,i ale tatamaciloi. Nuimuiul loi mugitoi seamáná cu
zgomotul uepáitat al unoi oigi ,i inspiiá
o auâncá melancolie. Acolo îl gásii pe Paul cu capul iezemat ue o
stâncá ,i cu ochii (inti(i în pámânt. 0mblam uupá el ue cânu
iásáiise soaiele, ,i cu maie gieutate am ieu,it sá-l fac sá coboaie ,i
sá viná acasá. $i cum vázu pe uoamna ue La Toui i se plânse, cu

6S
amáiáciune, cá îl în,elase. Ea ne spuse cá vântul începuse pe la tiei
ue uiminea(á ,i vasul, fiinu gata sá plece, guveinatoiul, uimat ue o
paite uin statul sáu majoi ,i ue maiinaii, venise sá ia pe viiginia în
palanchin ,i cá, cu toate plângeiile fetei, ,i cu toate laciimile ei ,i
ale Naigaietei, toatá lumea stiigânu cá eia spie binele loi, al
tutuioi, o luaseiá pe fata caie paie cá eia moaitá.
÷ Bacá mi-a, fi putut lua cel pu(in iámas bun ue la ea, zise
Paul, acum a, fi lini,tit. I-a, fi zis: ,viiginia, uacá atât cât am tiáit la
un loc mi-a scápat vieo voibá caie sá te fi supáiat, spune-mi,
înainte ue a ne uespái(i pentiu totueauna, cá má iei(i." I-a, fi zis:
,Beoaiece nu mi-e sciis sá te mai váu, iámâi cu bine, scumpa mea
viiginia! Tiáie,te uepaite ue mine, fii mul(u-mitá ,i feiicitá."
$i fiinucá vázu cá mama sa ,i uoamna ue La Toui plângeau, le
zise:
÷ Acum cáuta(i pe altul sá vá ,teaigá laciimile, nu pe mine.
Se înuepáitá ue ele gemânu ,i începu a iátáci piin împie-
juiimi. 0mblá piin toate locuiile caie fuseseiá mai scumpe
viiginiei. Le spunea capieloi ,i ieziloi ei, caie se (ineau uupá el
beháinu:
÷ Ce má întieba(i.... Nu o ve(i mai veuea cu mine pe cea caie
vá hiánea uin mâná.
Se uuse la ,0uihna viiginiei", ,i cânu vázu pásáiile caie
zbuiau în juiu-i, stiigá:
÷ Biete pásáiele! Nu ve(i mai putea ie,i înaintea celei caie vá
hiánea!
$i cânu vázu pe Fiuel, caie auulmeca ici ,i colo ,i umbla
înaintea lui cáutânu, oftá ,i zise:
÷ Nu, nu o vei mai gási niciouatá!
În sfâi,it veni ue se a,ezá pe stânca aceasta unue voibise cu
ea în ajun ,i, cânu vázu maiea pe caie pieiise vasul cu caie ea
plecase, plânse ,i iai plânse.

64
Noi îl uimáieam pas cu pas cáci ne temeam cá nu
înnebuneascá. Nama sa ,i uoamna ue La Toui îl iugau cu cuvintele
cele mai uiágástoase sá nu le mai máieascá uuieiea cu
ueznáuájuuiiea lui. În sfâi,it uoamna ue La Toui izbuti sá-l
lini,teascá, mângâinuu-l cu cuvintele cele mai potiivite a-i ue,tepta
speian(a. Îi zise: ,fiul ei, scumpul ei fiu, gineiele ei, cel cáiuia se
hotáiâse sá-i uea fata." Îl iugá sá intie în casá ,i sá mánânce ceva. El
se a,ezá la masá cu noi, apioape ue locul unue státuse tovaiá,a
copiláiiei sale ,i, ca ,i cum ai fi fost ue fa(á, îi voibea ,i îi întinuea
bucatele caie ,tia cá îi pláceau mai mult, uai cum bágá ue seamá cá
se în,ela, începu sá plângá.
În zilele uimátoaie, stiânse tot ce fusese al ei, ultimele
buchete ce puitase, o cea,cá ue cocos uin caie avea ea obicei sá bea,
,i ca ,i cum aceste iestuii ale piietenei lui ai fi fost luciuiile cele
mai pie(ioase uin lume, le sáiuta ,i le stiângea la piept. Nimic nu
iáspânue,te paifum mai uulce ca luciuiile atinse ue cel pe caie îl
iube,ti. În sfâi,it, vázânu cá páieiea sa ue iáu spoiea pe a mamei
sale ,i pe a uoamnei ue La Toui ,i cá nevoile familiei ceieau o muncá
necontenitá, începu, cu ajutoiul lui Boming, sá lucieze la giáuiná.
Cuiânu, tânáiul acela, nepásátoi ca un cieol pentiu tot ce se
petiece în lume, má iugá sá-l învá( sá citeascá ,i sá sciie, ca sá
poatá sá-i sciie viiginiei ,i sá citeascá ce-i sciie ea. Apoi voi sá
înve(e geogiafia, ca sá-,i facá o iuee uespie (aia unue se uusese ea,
,i istoiia, ca sá cunoascá moiavuiile societá(ii în mijlocul cáieia
avea sá tiáiascá. Tot astfel, - piin iubiie - se peifec(ionase în
agiicultuiá ,i în aita ue a potiivi în chip plácut locuiile cele mai
uifeiite. Fáiá înuoialá cá oamenii uatoieazá cele mai multe ,tiin(e ,i
aite mul(umiiiloi ce le uá aceastá pasiune aizátoaie ,i nelini,titá, ,i
uin lipsuiile ei, uin uuieiile ei s-a náscut filozofia caie ne înva(á sá
ne mângâiem ue toate. Astfel natuia cieânu iubiiea, legátuia

6S
tutuioi fiin(eloi, a fácut-o cel uintâi înuemn al societá(iloi noastie
,i motivul bunuiiloi ,i pláceiiloi noastie.
Lui Paul nu-i plácu mult geogiafia caie, în loc sá ne uesciie
natuia fiecáiei (áii, ne aiatá numai uiviziunile ei politice. Nici
istoiia, ,i mai cu seamá istoiia moueiná, nu-l inteiesa. veuea în ea
numai nenoiociii geneiale ,i peiiouice ale cáioi cauze nu le
în(elegea; iázboaie fáiá cuvânt ,i fáiá obiect, intiigi întunecoase,
na(iuni fáiá caiactei ,i piin(i inumani. Nai mult îi plácea citiiea
iomaneloi caie, ocupânuu-se mai cu seamá ue emo(iile ,i ue
inteiesele oameniloi, îi aiátau uneoii situa(ii asemánátoaie cu a lui.
Nicio caite nu-i plácu mai mult ca T010<-J30L piin tablouiile sale
ue via(á câmpeneascá ,i ue pasiuni natuiale inimii omene,ti. Citea
mamei sale ,i uoamnei ue La Toui pái(ile caie îl piiveau mai mult,
,i atunci, mi,cat ue amintiii, vocea i se stingea ,i uin ochi îi picuiau
laciimi. Páiea cá gáse,te în viiginia uemnitatea ,i în(elepciunea
Antiopei, cu nenoiociiile ,i uiagostea Euchaiisei. Nu-i plácuiá
iomanele la mouá, pline ue moiavuii ,i ue maxime u,uiatice, ,i
cânu aflá cá aceste iomane uesciiau fiuel societatea uin Euiopa, se
temu - pe uiept cuvânt uealtfel, - ca viiginia sá nu se coiupá în
mijlocul ei ,i sá-l uite.
Tiecuse un an ,i jumátate fáiá ca uoamna ue La Toui sá
piimeascá ve,ti ue la mátu,a sau ue la fiica sa; aflase numai ue la
ni,te stiáini cá viiginia ajunsese cu bine în Fian(a. În sfâi,it piimi,
cu un vas caie se uucea la Inuii, un pachet ,i o sciisoaie sciisá ue
mâna viiginiei. Cu toate cá fata îngáuuitoaie ,i buná ocolea sá
spuná, ea piicepu cá eia foaite necájitá. Sciisoaiea ei îi zugiávea
a,a ue bine situa(ia ,i caiacteiul, încât am învá(at-o pe uinafaiá.

,!@0- CA3<8D :/ 8@0- /3F/BD <-<D,
2/U-< CA@/C <-/ <31B0 CA@/C9@/ A3 <R.- <0- :/ >09-@0A0 .U-<
8@/</B V.AD ./A/3. @DC83.CL </U0 B0-<D AD .3 10U-/ 8@/</BH 780@ AD 80

66
-A0-CB- 9 N0/ 8@/</L ADA/ -< 13-B <DC3@/ C8@0 - ND B@/</B0 N0:B/ :/ -
8@/</ @DC83.C >0 1- >3<.0-N9-CB@DH
"< 81R.C <31B AR.> .0U-< >0C8D@4/BL W 03L A-@0 .3 81R.UC0C0<
>0ARB .3<-/ 80.B@3 .0A-X3@/10 -1B9@-O 5DB3:DU<0-
CU- </@-B B-@0 AR.> /U-< C83C AD .3 :B/3 ./A/ CD A/B0CA ./A/ CD CA@/3H 5U
- V.B@0F-B A0 -< V.ND4-B >0 AR.> C3.B 80 13<0 :/ AR.>
/U-< @DC83.C AD -< V.ND4-B CD V.E@/Y0CA >0 A-CD :/ CDU4/ P-A N9/10 </U-
C83C AD -< 8@/</B 9 0>3A-4/0 >0 C0@N/B9-@0H 5U- 83C A6/-@ >0 - >93- X/
V. V.A6/C9-@0 V.B@U9 <D.DCB/@0 <-@0 >0 1R.ED !-@/C 3.>0 -< P01 >0 P01
>0 8@9P0C9@/ A-@0 <D V.N-4DL V.B@0 -1B010L /CB9@/0L E09E@-P/0L E@-<-B/ADL
<-B0<-B/AD :/ CD AD1D@0CAZ >-@ -< -:- >0 C1-F0 V.A1/.D@/ ADB@0 -A0CB0
:B//.40 V.ARB 8@9P0C9@// -A0:B/- .3U</ N9@ P/ >0 <-@0 P919CH 7/<B AD C3.B
9 F/-BD P//.4D A3 834/. C8/@/BL A3< <D :/ 1-CD 0/ CD V.4010EH ;3 B9-B0
-A0CB0-L <DB3:DU<0- 0CB0 P9-@B0 F3.D A3 </.0H =</ P-A0 @9A6// .9/ >0
8-B@3 9@/ 80 -.H 5/U- >-B >93D C0@N/B9-@0 A-@0 C3.B EDB/B0 A- ./:B0
>9-<.0H 5/U- >-B B/B131 >0 A9.B0CDL >-@ </U- X/C CD @0.3.4 1- .3<010 >0
$- T93@ A-@0 </U0@- -BRB >0 CA3<8 A- :/ 4/0L 80.B@3 B9B A0 </U-/
/CB9@/C/B >0C8@0 E@03B-B0- A0 - V.>3@-B B-B- C8@0 - B0 13- V. ADCDB9@/0H
2/U- V.19A3/B .3<010 >0 C94/0 A3 .3<010 >0 P-</1/0L A-@0 </U0 B9B
CA3<8L ADA/ - P9CB -1 BD3 AR.> 0@-/ P-BDH (DXR.>3U<D -:- P0@/A/BDL -<
@3E-BU9 CDU4/ B@/</BD A0N- -Y3B9@H ;3< CDU4/ C83. A0 </U- @DC83.C[HHH ,-@
</U-/ X/C CD C83. B9B>0-3.- >@08BHHH 5/U- @DC83.C AD >0 4/U-@ B@/</B0
834/. .3 4/U-@ P919C/ 1- ./</A :/ AD V. N/-4- C/<81D A0 >3A/L >0 -/ -N0-
<31BL .U-/ :B/ A0 CD P-A/ A3 01H "< AD3B-B V.BR/ CD 83. 80 -1BA/.0N- CD ND
CA@/0 >09-@0A0 03 .3 :B/-<L >-@ .0-NR.> -/A/ 80 ./<0./ V. A-@0 CD -<
V.A@0>0@0L A3< -< C9C/B -< V.A083B CD V.ND4 CD A/B0CA :/ CD CA@/3Z -<
<3.A/B X/3- :/ .9-8B0-L :/ ,3<.0X03 </U- -Y3B-B CD V.ND4 @080>0H "<
V.CD@A/.-B A3 B@/</B0@0- A019@ >/.BR/ CA@/C9@/ -10 <010 80 >9-<.010 >/.
Y3@31 <03L >-@ A@0> AD 010 10U-3 >-B <DB3:DU</H ,0 >-B- -CB- -< @3E-BU9
80 9 8@/0B0.D >/. <D.DCB/@0L :/ ND @9E CDU</ CA@/04/ 80 ->@0C- 0/ 80

67
A-@0 NU9 .9B0X -/A/H 5DB3:DU<0- </U- /.B0@X/C CD A9@0C89.>0X A3
A/.0N-L 13A@3 A-@0 -@ V<8/0>/A-L X/A0 0-L 81-.3@/10 <-@/ A0 10 -@0
80.B@3 </.0H +3<-/ 0- 89-B0 CD N/.D CD <D N->D :/ 3. 8@/0B0. -1 0/
A-@0 X/A0 AD 4/.0 <31B 1- </.0H ,@08B CD C83.L </0 .3U</ 81-A0 >0 01
>019AH
T@D/0CA V. </Y19A31 F9ED4//19@ :/ .U-< ./A/3. F-. V. 83.EDH 70
X/A0 AD .3 0 F/.0 CD -< F-./ V. <R.DH ;6/-@ @9A6//10 C3.B -10
C0@N/B9-@019@ <010 A-@0 C0 A0-@BD 80 010H =. CR.31 F9ED4//19@ C3.B <-/
CD@-AD >0ARB AR.> 0@-< 1R.ED >3<.0-B-L ADA/ .3 -< ./</A >0 >-BH
;R.> -< NDX3B AD -BRB0- 13A@3@/ A0 <D V.N-4D -/A/ .3 <D -Y3BD CD
P-A ./A/ A01 <-/ </A F/.0L -< V.A083B CD 13A@0X A3< <U-/ V.ND4-B
>3<.0-B-H =4/ B@/</B >-@ ARB0N- 80@0A6/ >0 A/9@-8/ PDA34/ >0 </.0
80.B@3 >3<.0-B- :/ 80.B@3 <-<- 5-@E-@0B-L 9 F9.0BD 80.B@3
,9</.E :/ 9 F-B/CBD @9:/0 >0U- <0- 80.B@3 5-@/-H !0 1R.ED -A0CB0-
<-/ B@/</B CR<F3@/ >/. P@3AB010 A0 -< <R.A-B 03 :/ C0</.40 >/. B9B
P0131 >0 -@F9@/ 80 A-@0
10U-< CB@R.C AR.> -N0-< N@0<0L V. 8-@A31 <D.DCB/@//H "< <-/ 83C :/
ARB0N- C0</.40 >0 </A:3.010L >0 <D@ED@/B-@L >0 <-AL >0 -1FDCB@010L
80 A-@0 10U-< A310C >0 80 AR<8H !@/. 1/N0X/10 >/. 4-@- -CB- C3.B P19@/
<-/ P@3<9-C0 >0ARB 80 1- .9/L >-@ A/.0 C0 3/BD 1- 010[ 73.B
V.A@0>/.4-BD AD >3<.0-B- :/ <-<- 5-@E-@0B- N04/ P/ <-/ <3143</B0
>0 -A0CB CDA3104 A3 C0</.40 >0ARB >0 C-A31 A3 F-./ A-@0 - P9CB
8@/A/.- >0C8D@4/@// .9-CB@0 :/ - 1-A@/U</19@ <010H 5-@0 V</ N- P/
F3A3@/- >-AD N0/ -N0- 9>-BD <3143U</@0- CD N0X/ <0@/ A@0CAR.>
1R.ED F-.-.// .9:B@/ :/ P-E/ -<0CUB0AR.>3U:/ P@3.X010 A3 -10
A9A9B/0@/19@H T0U-/ A@0>0 V. +9@<-.>/- 80 A-@0 9 /3F0:B/ -:- >0 <31BH
5/U-/ X/C CDU4/ C83. F3A3@//10 :/ .0A-X3@/10 A0 10 V.BR<8/.H
S3A3@/0 .3 <-/ C/<B >0 AR.> C3.B >08-@B0 >0 N9/L /-@ B@/CB04/10 10
V.>31A0CA ER.>/.>3U<D AD C3.B V.B@U3. 89CB V. A-@0 <U-4/ 83C 8@/.
N9/.4- 13/ ,3<.0X03H ,-@ A0- <-/ <-@0 <R6./@0 A0 C/<B 0CB0 AD -/A/

68
./<0./ .3U</ N9@F0:B0 :/ ./A/ .3 89B N9@F/ A3 ./<0./ >0C8@0 N9/H
70@N/B9-@010 <010L 9@/ <-/ F/.0 X/C -10 <DB3:// <010 W ADA/ <-/ <31B
-10 0/ C3.B >0ARB -10 <010L W V</ X/AL AR.> A-3B
CD ->3A N9@F- >0C8@0 13A@3@/10 A0U</ C3.B >@-E/\ ],9<./:9-@DL ->3U4/
-</.B0 AD 0:B/ P@-.A0XD :/ AD B@0F3/0 CD 3/4/ 4D@/10 CD1F-B/A0H^
5-/ F/.0 <U-: 3/B- 80 </.0 >0ARB 19A31 3.>0 <U-< .DCA3B :/
3.>0 B@D/0:B/ B3L <-<DH 2-@- -CB- 0CB0 CD1F-B/AD 80.B@3 </.0L ADA/
B@D/0CA C/.E3@DL .0-NR.> A3/ V<8D@BD:/ /3F/@0- A0U4/ N9/ 83@B- 8R.D V.
<9@<R.BL
,@-ED :/ <31B /3F/BD <-<DH

!@0- C383C- :/ /3F/B9-@0- B- P//ADL
(/@E/./- >0 $- T93@Q

]?/4/ F3./ A3 5-@/- :/ ,9</.EL A-@0 <U-3 V.E@/Y/B AR.> 0@-<
A98/1DZ <R.ER/-4/U1 80.B@3 </.0 80 ?/>01L A-@0 <U- EDC/B V. 8D>3@0L
AR.> <D 8/0@>3C0<H^

Paul se miiá mult cá viiginia nu voibea uespie el ueloc, ea
caie nu uitase nici pe câinele casei; uai nu ,tia cá oiicât ue lungá ai
fi sciisoaiea unei femei, ea tot nu-,i spune gânuuiile cele mai
tainice ,i scumpe, pâná la sfâi,it.
Înti-un 89CBUCA@/8B3<, viiginia îi iecomanua înueosebi lui
Paul uouá feluii ue semin(e: cele ue mic,unele ,i cele ue scabie. Îi
spunea caiacteiisticile acestoi plante ,i locuiile mai bune spie a fi
semánate.
_5/A:3.0-3-L V/ X/A0- 0-L 8@9>3A0 9 P19-@0 </AD N/910BUV.A6/CZ 0/
V/ 81-A0 CD C0 -CA3.>D 8@/. B3P/:3@/L >-@ </@9C31 0/ V.AR.BDB9@ B0 P-A0
CD 9 >0CA980@/ V.>-BDHQ

69
Îi mai zicea sá o semene lângá fântâná, la iáuácina
cocotieiului.
_7A-F/-L 3@<- 0-L -@0 9 P19-@0 -1F-CB@D :/ A3 P3.>31 .0E@3
CB@98/B A3 -1FH !-@AD -@ P/ A0@./BDH ,0 -A00- C0 :/ .3<0:B0 P19-@0-U
ND>3N0/H `/ V/ 81-A 19A3@/10 FDB3B0 >0 NR.B3@/Ha
Se iuga sá o semene pe stânca unue voibise cu el noaptea,
pentiu întâia oaiá, ,i stâncii sá-i zicá ue-acum înainte, pentiu
uiagostea ei, 7BR.A- >0C8D@4/@//.
Ea pusese aceste semin(e înti-o punguli(á a cáiei (esátuiá eia
foaite simplá uai caie páiu fáiá pie( lui Paul cânu vázu un ! ,i un (
împletite, uin pái, pe caie îl iecunoscu uupá fiumuse(e cá eia al
viiginiei.
Sciisoaiea acestei sim(itoaie ,i viituoase fete fácu pe toatá
familia sá veise laciimi. Nama sa îi iáspunse în numele tutuioi, sá
iámâná acolo oii sá se întoaicá, uupá cum voia, încieuin-(ânu-o cá
to(i pieiuuseiá cea mai buná paite uin feiiciie ue cânu plecase ea ,i
cá uânsa înueosebi eia nemângâiatá.
Paul îi sciise o sciisoaie foaite lungá în caie o încieuin(á cá
va face ca giáuina sá fie vieunicá ue ea ,i cá va amesteca plantele
uin Euiopa cu cele uin Afiica, uupá cum împletise ea ini(ialele loi
pe pungá. Îi tiimise fiucte uin cocotieiii ue la fântâná caie eiau bine
coapte. Nu mai tiimitea, auáugá el, nicio altá sámân(á uin insulá
pentiu ca uoiin(a ue a-i veuea fiuctele sá o ueteimine sá se
întoaicá mai iepeue. 0 iuga sá asculte cât mai cuiânu uoiin(ele
aizátoaie ale familiei ,i ale ei însá,i, ueoa-iece el unul nu mai putea
gusta nicio bucuiie uepaite ue ea.
Paul semáná cu maie giijá semin(ele euiopene ,i mai cu
seamá mic,unelele ,i scabiile, ale cáioi floii páieau a avea oaiecaie
asemánaie cu caiacteiul viiginiei caie i le iecoman-uase cu atâta

7u
cáluuiá. Bai fie cá se stiicaseiá pe uium, fie clima acestei pái(i a
Afiicii nu le piia, numai câteva iásáiiiá ,i nici acelea bine.
Cu toate acestea, inviuia caie iese în calea feiiciiii oame-niloi,
mai cu seamá în coloniile fianceze, iáspânui în insulá ve,ti caie îl
nelini,teau mult pe Paul. 0amenii ue pe vasul caie auusese
sciisoaiea viiginiei spuneau cá eia pe cale sá se máiite ,i spuneau
,i numele unui senioi ue la cuite caie eia sá o ia ue so(ie; unii
ziceau chiai cá se ,i máiitase ,i cá fuseseiá maitoii la nuntá. Întâi
Paul nu luá în seamá ve,tile auuse ue un vas ue comei(, caie
iáspânue,te aues ,tiii false pe unue tiece. Bai, ueoaiece mai mul(i
locuitoii uin insulá, piinti-o milá fá(ainicá, îl plângeau, începu ,i el
sá cieauá întiucâtva. Be altfel, înti-unele iomane pe caie le citise,
vázuse tiáuaiea luatá uiept glumá ,i ueoaiece ,tia cá în aceste cái(i
eiau piezentate uestul ue clai aueváiatele moiavuii ale Euiopei, se
temu cá ,i fiica uoamnei ue La Toui se va fi schimbat ,i cá uitase
vechile fágáuuieli. Nai multe vase caie sosiiá uin Euiopa, timp ue
,ase luni, nu auuseiá niciunul ve,ti uespie viiginia ,i aceasta îi
spoii ,i mai mult temeiile.
Sáimanul tânái, tulbuiat astfel, venea ues la mine spie a-i
întáii oii goni nelini,tea piin expeiien(a mea înti-ale lumii.




B




71
Locuiesc, cum (i-am spus, la o uepáitaie ue vieo leghe ue aici,
pe malul unui iâule( ce cuige ue-a lungul Nuntelui Lung. Acolo
petiec singui, fáiá nevastá, fáiá copii ,i fáiá sclavi.
Bupá iaia feiiciie ue a gási o so(ie cu caie sá má potii-vesc,
staiea cea mai pu(in nefeiicitá e, fáiá înuoialá, tiaiul singui. 0iicaie
om caie se plânge ue oameni, cautá singuiátatea. E chiai vieunic ue
luat în seamá cá toate popoaiele uistiuse piin páieii, moiavuii sau
guveine, au piouus numeio,i cetá(eni cu totul uevota(i singuiátá(ii
,i celibatului. A,a au fost egiptenii în uecauen(á, giecii uin impeiiul
ue jos, ,i a,a sunt acum, în zilele noastie, inuienii, multe popoaie
uin miazázi ,i ue la iásáiitul Euiopei. Singuiátatea îl auuce pe om la
feiiciiea fiieascá, uepáitânu ue el nenoiociiea socialá. În mijlocul
societá(iloi noastie împái(ite piin atâtea piejuuecá(i, inima e
meieu tulbu-iatá; în ea se învâit necontenit mii ue páieii
contiauictoiii, cu caie membiii unei societá(i ambi(ioase ,i
ticáloase cautá a se subjuga unii pe al(ii. Bai în stiáinátate, ea se
uezice ue aceste amágiii stiáine caie o tulbuiá, î,i ieia sentimentul
simplu ue ea însá,i, sentimentul natuiii ,i autoiului ei.
Tot astfel apa tulbuie a unui toient, caie uistiuge câmpiile,
cânu se ievaisá în vieun bazin mic ce se aflá pe cuisul sáu, î,i lasá
noioiul în albia sa, î,i ieia limpezimea uinainte ,i, fácânuu-se iai
stiávezie, lasá sá se oglinueascá în ea maluiile, veiuea(a
pámântului ,i lumina ceiului. Singuiátatea iestabile,te ,i aimo-
niile coipului ca ,i pe cele ale inimii. Întie cei singuiatici se gásesc
oamenii caie meig mai uepaite pe uiumul vie(ii: a,a sunt
biahmanii uin Inuia. În sfâi,it, o cieu a,a ue necesaiá feiiciiii în
lume încât mi se paie cu neputin(á ue a gusta pláceie tiainicá, ue
oiice sim(ámânt ai fi, oii ue a ne ghiua puitaiea uupá vieun
piincipiu statoinic, uacá nu ne facem o singuiátate láuntiicá ue
unue páieiile noastie sá iasá, uai ,i unue ale altoia sá nu intie
niciouatá. Totu,i nu vieau sá zic cá omul tiebuie sá tiáiascá cu

72
totul singui: el e legat piin nevoi ue tot neamul omenesc, î,i
uatoieazá piin uimaie toate luciáiile oameniloi ,i iestului natuiii.
Bai ueoaiece Bumnezeu a uat fiecáiuia uin noi oigane uesávâi,it
potiivite cu elementele locului în caie tiáim: picioaie pentiu
pámânt, plámâni pentiu aei, ochi pentiu luminá, fáiá sá putem
schimba meniiea acestoi sim(uii, ,i-a pástiat sie,i, caie e autoiul
vie(ii, inima, caie e oiganul ue cápetenie.
A,auai, îmi petiec zilele uepaite ue oamenii pe caie am viut
sá-i seivesc, uai caie m-au piigonit. Bupá ce am stiábátut o maie
paite uin Euiopa ,i câteva cantoane uin Ameiica ,i uin Afiica, m-
am stabilit în aceastá insulá pu(in locuitá, încântat ue blânua
tempeiatuiá ,i ue singuiátatea ei. 0n boiuei ce mi-am iiuicat în
páuuie, la iáuácina unui copac, un petic ue loc ues(elenit cu mâinile
mele, o gâilá caie cuige pe lângá u,a mea, îmi mul(umesc nevoile ,i
pláceiile. Nai am ,i câteva cái(i sánátoase, caie má înva(á sá fiu mai
bun. Ele fac ca lumea pe caie am páiásit-o sá-mi seiveascá la
feiiciie, cáci îmi aiatá tablouii ale pasiuniloi caie fac ca locuitoiii ei
sá fie a,a ue ticálo,i, ,i piin compaia(ia ce fac întie soaita loi ,i a
mea, má fac sá má bucui ue o feiiciie negativá. Ca un om scápat ue
mic pe o stâncá, má uit uin singuiátatea mea la fuitunile caie se
stâinesc în iestul lumii. Be cânu oamenii nu-mi mai stau în cale ,i
ue cânu nu le stau nici eu în uium, nu-i mai uiásc, ci îi plâng. Bacá
întâlnesc vieun om necájit caut sá-i vin înti-ajutoi piin sfatuii,
uupá cum un tiecátoi pe maiginea unui toient întinue mâna unui
om caie se îneacá. Bai numai nevinová(ia mi-a ascultat glasul. În
zauai cheamá natuia la uânsa iestul oame-niloi; fiecaie î,i face uin
ea câte o icoaná pe caie o îmbiacá cu pasiunile sale. Toatá via(a
uimáie,te fantoma aceasta zauainicá caie îl iátáce,te ,i apoi se
plânge ceiului ue gie,eala sa. Piintie mul(i oiopsi(i pe caie am
înceicat uneoii sá-i auuc iai la natuiá n-am gásit unul caie sá nu se
fi îmbátat ue piopiiile sale ticálo,ii. Întâi má ascultau cu luaie
aminte, speiânu cá îi voi ajuta sá uobânueascá gloiie oii aveie; uai

7S
cânu veueau cá înceicam sá-i învá( sá se lipseascá ue ele, li se páiea
cá eu sunt iáu, ueoaiece nu aleigam uupá nenoiocita loi feiiciie;
iâueau ue via(a mea singuiaticá, ziceau cá numai ei sunt folositoii
oameniloi ,i înceicau sá má tâiascá în vâitejul loi. Bai eu le spun
tutuioi ce cieu, ,i nu má las în voia nimánui. Auesea îmi ajunge sá
má uit la mine însumi ,i má iau uiept lec(ie. Ná gânuesc în lini,tea
ue acum la tulbuiáiile tiecute ale vie(ii mele cáioia le uáueam
atunci a,a ue maie pie(: piotec(ii, aveie, ieputa(ie, pláceiile ,i
páieiile caie se luptá pe tot pámântul. Pun în cumpáná atâ(i
oameni pe caie i-am vázut ceitânuu-se cu atâta fuiie pentiu
aceste amágiii ,i caie nu mai sunt acum, cu valuiile gâilei mele
înspumate caie se spaig ue stâncile albiei sale ,i piei fáiá sá se
mai întoaicá vieouatá înapoi. Eu unul má las tâiât în pace ue
fluviul timpului cátie oceanul viitoiului caie nu mai aie (áim, ,i
piin piiveli,tea aimoniiloi actuale ale natuiii má iiuic cátie
autoiul sáu ,i spei înti-o altá lume, o mai feiicitá soaitá.
Cu toate cá uin locuin(a mea ue pustnic, ce se aflá în mijlocul
páuuiii, nu se záie,te mul(imea ue luciuii ce ne aiatá înál(imea
locului unue ne aflám acum, totu,i ,i acolo sunt luciuii inteiesante,
mai cu seamá pentiu un om cáiuia îi place, cum îmi place mie, mai
mult sá se gânueascá. uâila caie cuige piin fa(a u,ii mele stiábate
páuuiea ue-a uieptul, astfel încât paicá ai fi un canal lung umbiit
ue copaci cu tot felul ue fiunze: se gásesc tatamaci, lemn ue abanos,
lemne ue máslin, ue scoi(i,oaiá; boschetele ue palmi,ti î,i iiuicá ici
,i colo coloanele goale ,i lungi ue mai bine ue o sutá ue picioaie,
caie au în vâif un buchet ue palmi ,i caie pai, ueasupia celoilal(i
copaci, cá sunt o páuuie plantatá peste altá páuuie. Aici sunt liane
cu feluiite fiunze caie se iepeu ue la un copac la altul foimânu
ici aicaue ue floii, colo lungi peiuele ue veiuea(á. Niiosuii
fiumoase ies uin cei mai mul(i copaci ,i aceste miiosuii sunt atât ue
piegnante, încât omul caie tiece piin páuuie miioase câteva

74
ceasuii uupá ce a ie,it. Pe viemea cânu înfloiesc ai zice cá sunt plini
ue zápauá. La sfâi,itul veiii vin mai multe feluii ue pásáii, uin
locuii necunoscute, ue uincolo ue máiile nemái-ginite, sá stiângá
giáun(ele planteloi uin aceastá insulá ,i-,i amestecá cu veiuea(a
copaciloi, pâilitá ue soaie, stiáluciiea culoiiloi loi. Sunt mai multe
feluii ue papagali mici, poiumbei alba,tii cáioia aici le zice
poiumbei olanuezi. Naimu(ele, locuitoii ai acestoi páuuii, se joacá
piintie ciengile loi întu-necoase ue caie se ueosebesc piin páiul
loi sui-veizui ,i fa(a loi neagiá; unele se aga(á ue coauá ,i se
leagáná în aei, altele sai uin ciacá în ciacá cu puii în bia(e. Nicicânu
pu,ca uciga,á nu
i-a speiiat pe ace,ti copii lini,ti(i ai natuiii. Nu auzi uecât stiigáte
ue bucuiie, ciiipiiile ,i cântecele necunoscute ale câtoiva pásáii uin
pámântul austial pe caie-l iepetá uepaite ecouiile páuuiii. uâila
cuige iepeue pe un pat ue stânci, piintie copaci, oglinue,te ici ,i
colo în apele-i limpezi giámezi bátiâne ue veiuea(á ,i umbiá ,i
jocuiile feiici(iloi loi locuitoii; la o mie ue pa,i uepáitaie, se
azvâile ue pe mai mul(i veisan(i stânco,i ,i foimeazá o peiuea ue
apá caie se sfáiâmá cázânu în valuii ue spume. Nii ue zgomote ies
uin apá ,i sunt iáspânuite ue vânt piin páuuie, cânu se uuc uepaite,
cânu se apiopie toate ouatá ue te asuizesc, ca sunetele clopoteloi
unei cateuiale. Aeiul, schimbat fáiá încetaie ue mi,caiea apeloi, uá
pe maluiile acestui iâu, cu toatá cáluuia veiii, o veiuea(á ,i o
iácoaie pe caie o gáse,ti iai în insulá, chiai ,i pe vâifuiile mun(iloi.
Nai uepaite ue cascauá se aflá o stâncá ue unue nu se auue
a,a taie geamátul apeloi uai ue la caie le vezi, le auzi muimuiul ,i
le sim(i iácoaiea. Acolo ne uuceam auesea cânu eia mai calu, ,i
mâncam la umbia stâncii, uoamna ue La Toui, Naigaieta, viiginia,
Paul ,i eu. Beoaiece viiginia fácea tot ce fácea spie binele altuia, nu
mânca o fiuctá la (aiá fáiá sá-i semene sâmbuiii.

7S
÷ Bin sâmbuiii á,tia, zicea ea, oi sá iasá pomi caie voi hiáni
vieun cálátoi oii cel pu(in vieo pasáie.
Înti-o zi uupá ce mâncase un papaya la poalele stâncii
acesteia, îi puse semin(ele în pámânt. Cuiânu uupá aceea ciescuiá
mai mul(i, piintie caie unul ue paite femeiascá - caie auicá uá
ioaue. Acest pom abia venea pâná la genunchiul viiginiei cânu a
plecat, uai ueoaiece cie,te iute, peste uoi ani eia înalt ue uouázeci
ue picioaie ,i tiunchiul îi eia înconjuiat, sus, ue mai multe iânuuii
ue poame coapte. Paul, uucânuu-se uin întâmplaie pe acolo, iámase
miiat, vázânu pomul caie ciescuse uinti-un giáunte pe caie îl
semánase piietena sa, ,i în acela,i timp fu cupiins ue o auâncá
întiistaie cáci î,i auuse aminte ue câtá vieme lipsea. Luciuiile pe
caie le veuem ues nu ne aiatá viteza cu caie tiece via(a; ele
îmbátiânesc ouatá cu noi, pe nesim(ite; uai cele pe caie le veuem
ueouatá, uupá ce le-am pieiuut uin veueie mai mul(i ani, ne aiatá
iu(eala cu caie se scuige fluviul zileloi noastie. Paul se miiá ,i se
tulbuiá cânu vázu pomul cel maie ,i încáicat ue fiucte, la fel cum se
miiá ,i se tulbuiá cálátoiul uupá ce lipse,te mult uin (aia lui, cá nu
mai veue oameni ue pe viemea lui ,i-i veue pe copiii pe caie îi
lásase sugânu, ajun,i páiin(i. viu sá-l taie pentiu cá îi auucea
aminte ue timpul ce tiecuse ue la plecaiea viiginiei, uai pe uimá îl
pie(ui ca pe un monument al binefaceiii ei, îi sáiutá tiunchiul,
voibinuu-i, spunânuu-i cuvinte pline ue iubiie ,i ue páieie ue iáu.
0, copac, a cáiui posteiitate se mai aflá ,i acum în pá-uuiile
noastie, eu m-am uitat la tine cu mai mult inteies ,i veneia(ie uecât
la aicuiile ue tiiumf ale iomaniloi. Bea Bumnezeu ca natuia caie
nimice,te în fiecaie zi monumentele ambi(iei iegiloi, sá
înmul(eascá în páuuiile noastie pe ale binefaceiii unei biete fete.
$tiam cá la iáuácina acestui pom îl gáseam pe Paul cânu
venea încoace.

76
Înti-o zi îl gásii plin ue melancolie ,i voibii cu el - (i-a, spune
ce am voibit ue nu mi-ai fi teamá cá (i se uiá,te cu voiba mea lungá
caie e ue ieitat însá fa(á cu vâista ,i cu ultima mea piietenie. Î(i voi
spune tot, în foimá ue uialog, ca sá juueci ce bun sim( fiiesc avea
báiatul acela.
Îmi zice:
÷ Sunt taie mâhnit. Bomni,oaia ue La Toui a plecat ue uoi
ani ,i uouá luni; ,i ue opt luni ,i jumátate nu ne-a mai sciis. Ea e
bogatá, eu sunt sáiac, m-a uitat. Îmi vine sá má îmbaic; m-a, uuce în
Fian(a, a, seivi iegelui, a, face aveie ,i mátu,a sa mi-ai ua-o ue
so(ie cânu a, ajunge senioi maie.

,-&.$%"/
KL >@-E31 <03L .3 </U-/ C83C AD .3 0:B/ >0 .0-<[

0)"/
":- </U- C83C :/ </0 <-<-L >-@ C3.B :/ 03 A- B9-BD
13<0-L .U-< ./A/ <-/ <31BL ./A/ <-/ 834/. >0ARB -14//H

,-&.$%"/
+3 0 -:-Z P-8B31 AD .3 0:B/ >0 .0-< .3 V4/ 80@</B0 V.
?@-.4- CD -Y3.E/ A0N-H S- V.AD ./A/ .3 894/ P/ 8@/</B V.
./A/3. E@38 >/CB/.CH

0)"/
5/U-/ C83C >0 <-/ <31B0 9@/ AD 3.- >/. A-3X010
<D@/@// ?@-.40/ - P9CB P-8B31 AD 8R.D :/ 9<31 A01 <-/ >0 Y9C
83B0- -Y3.E0 9@/A0L :/ A6/-@ </U-/ N9@F/B >0 <-/ <314/
9-<0./ N0CB/4/ A-@0 89@./C0@D >0 Y9C :/ B9B3:/ -3 PDA3B
9.9-@0 8-B@/0/ 19@H (@9/-/ 9-@0 CDU</ -<DE0:B/ A3@-Y31 AR.>
</U-/ C83C -:-[


77
,-&.$%"/
?/31 <03L 4/U-< C83C ->0ND@31 -C38@- N@0<3@/19@
B@0A3B0L >-@ -A3< 13A@3@/10 CU-3 CA6/<F-BZ -A3< V. ?@-.4-
B9-B0 C3.B N0.-10L B9-B0 C3.B -CBDX/ 8-B@/<9./31 3.3/
.3<D@ </A >0 P-</1//H )0E010 0CB0 3. C9-@0 80 A-@0 A0/ <-@/
:/ E@383@/10 V1 V.A9.Y9-@D A- ./:B0 .9@/Z 0 -8@9-80 A3
.083B/.4D A- N@03.- >/. @-X010 13/ CD A->D -C38@-U4/H
K>/./9-@DL V.B@U9 -></./CB@-4/0 <-/ 834/. V.A3@A-BDL CU-3
NDX3B -C0<0.0- P0.9<0.0H "B3.A/ B-10.B010 :/ <0@/B31 CU-3
>0XN91B-B >/. B9-B0 8D@4/10L A- ./:B0 8D<R.B3@/ .9/ A-@0
>0C4010U./.>3UC0 8@9>3A B9B P0131 >0 F3.3@/L >-@ @0E// A0/
<-@/ A-@0 :B/3 CD A3.9-CAD 80 9-<0./ :/ CDU/ -10-EDL C3.B
@-@/H )0E// A0/ C1-F/ C0 1-CD CD P/0 A9.>3:/ >0 A0/ <-@/ :/ >0 A0/
A-@0 V/ V.A9.Y9-@DH

0)"/
,-@ 89-B0 N9/ EDC/ :/ 03 3.31 >/. A0/ <-@/L A-@0 CD <D
9A@9B0-CADH

,-&.$%"/
;- CD P// 9A@9B/B >0 A0/ <-@/L B@0F3/0 CD 10 C0@N0:B/
-<F/4/- 9@/ 81DA0@/10H +3 N0/ /XF3B/ ./A/9>-BDL ADA/ .3 0:B/ >0
.0-< :/ 80.B@3 AD 0:B/ 9< A3<C0A->0H

0)"/
,-@ N9/ P-A0 P-8B0 -BRB >0 A3@-Y9-C0L N9/ P/ -:- >0 A@0U
>/.A/9C A3NR.B313/ A0 N9/ P/ >-B :/ -:- >0 0b-AB 1- >-B9@/0L
-:- >0 X019C :/ >0 CB-B9@./A V. 8@/0B0./0L V.ARB N9/ <0@/B- CD
P/3 ->98B-B >0 N@03.31 >/. 0/L A3< -< NDX3B V. /CB9@/- N0A60
80 A-@0 </U-/ >-BU9 CD 9 A/B0CAH


78
,-&.$%"/
KL >@-E31 <03L 1- E@0A/ :/ 1- @9<-./L A6/-@ 80 N@0<0-
>0A->0.40/ 19@L A0/ <-@/ @0C80AB-3 N/@B3B0-L >-@ .9/ -< -N3B
9 E@D<->D >0 9-<0./ A010F@/ >0 B9B C9/31L /0:/4/ >/. 8989@L :/
.3 :B/3 CD P/ P9CB N@03.31 80 A-@0 CDU1 P/ ->98B-B N@09 A-CD
<-@0H (/@B3B0- PD@D @0E/ -@ P/ 9CR.>/BD V. ?@-.4- CD P/0
N0:./A 810F0/-.DH ,38D A3< 4/U-< C83C 3.09@/L 9 A/.CB0CA
AR.> 9 ND>L >-@ -X/ >/CB/.A4//10 >0 9>/./9-@D .3 C0 <-/
-A9@>D >0ARB 80.B@3 F-./H

0)"/
,0 .3 N9/ EDC/ 80 A/.0N- <-@0 N9/ AD3B- CD 81-A A3/N-H
(9/ AD3B- CD <D 8DB@3.> A3 B9B31 >0 C8/@/B31 :/ 8D@0@/10 C-10L
<D N9/ P-A0 /3F/BH

,-&.$%"/
(- CD X/AD N0/ P-A0 A- :/ A0/1-14/ 9-<0./L B0 N0/ 108D>-
>0 A9.:B//.4D A- CD -Y3.E/ 1- -N34/0H

0)"/
K6O .3L N9/ AD3B- .3<-/ ->0ND@31H

,-&.$%"/
=. 19A CD B0 P-A/ /3F/BL 9 CD B0 P-A/ 3@RBH ,0 -1BP01 A0/
A-@0 A9.>3A C0 /.B0@0C0-XD P9-@B0 834/. >0 >0CA980@/@0-
->0ND@313/H "<F/4/9C313/ 834/. V/ 8-CD >0 9@/A0 8D@0@0L
.3<-/ CD E3N0@.0X0H

0)"/
;0 .0.9@9A/B C3.BO T9-B0 <D @0C8/.EL C3.B 9CR.>/B CDU
</ 80B@0A N/-4- 13A@R.> A0N- 9FCA3@ >08-@B0 >0 (/@E/./-H

79
&/ 9PBD ->R.AH

,-&.$%"/
,3<.0X03 CDU4/ P/0 3./A 8-B@9.L :/ .0-<31 9<0.0CA
A9@831H ?// 10E-B .0A9.B0./B >0 3.31 :/ -1B31H ?-</1//10L
A9@83@/10L 8989-@010L @0E// -3 8@0Y3>0AD4/ :/ 8-B/</L B@0F3/0
CDU/ C0@N0:B/ 8@/. N/A//\ ,3<.0X03 :/ .0-<31 9<0.0CA .0 A0@
.3<-/ N/@B34/H
,-@ >0 A0 N@0/ CD P// >09C0F/B >0 A0/1-14/ 9-<0./[ "A0CB
C/<4D<R.B .3 0 P/@0CAL 80.B@3 AD >0 1U-@ -N0-L P/0A-@0 CU-@
A0@B- A3 N0A/.31 CD3H 53143<0:B0UB0 CDU4/ V<81/.0:B/ >-B9@/-
V. CB-@0- V. A-@0 B0U- 83C !@9N/>0.4-Z F/.0A3NR.B0-XD
C9-@B- A-@0 V4/ V.EDU>3/0 CD -/ 9 A9.:B//.4D - B- :/ A-@0 .3 B0
C/10:B0L A- 80 A0/ <-@/L CDU4/ 83/ P0@/A/@0- V. 8D@0@/10 A019@
</A/ :/L A- A0/ </A/L CD B0 BR@D:B/ C3F A0/ <-@/ A- CD -/ A3 A0
B@D/H 7B-/ V.B@U9 4-@D :/ V.B@U9 A9.>/4/0L V. A-@0L A- CD B@D/0:B/L
.3 B@0F3/0 ./A/ CD V.:01/L ./A/ CD 1/.E3:0:B/L ./A/ CD B0 V.Y9C0:B/L
A3< P-A A0/ <-/ <314/ >/.B@0 A0/ A-@0 A-3BD -N0@0 V. `3@98-Z
3.>0 P0131 >0 - P/ .3 B0 98@0:B0 CD -/ N/@B34/L 3.>0 894/ P/ F3.L
->0ND@-BL C/.A0@L /.CB@3/BL @DF>DB9@L A3<8DB-BL A3@-BL
V.ED>3/B9@L A3A0@./A PD@D A- A0N- @/>/A91 CD N/.D CDU4/
N0:B0Y0-CAD V.40108A/3.0- A0 0 -F/- V. P19-@0H ;0@31 4/U- >-B
1/F0@B-B0L CD.DB-B0L A9.:B//.4D A3@-BD :/ 8@/0B0./Z @0E//L -
AD@9@ P-N9-@0 -/ >9@/U9L .3 C3.B -:- >0 P0@/A/4/H

0)"/
"6O V</ 1/8C0:B0 (/@E/./-H ?D@D 0- .U-< ./</AZ >0 -@ P/
0- -/A/L -: -N0- B9BH `- 0 .0-<31L E19@/- :/ -N0@0- <0-H ,-@
>09-U@0A0 <DB3:- 0/ N@0- A- 0- CD /- >0 FD@F-B 3. 9< A3
.3<0 <-@0L :/ >09-@0A0 A3 CB3>// :/ AD@4/ B0 P-A/ V.ND4-B :/

8u
A010F@3L <D >3A CD CB3>/0XH (9/ >9FR.>/ :B//.4DL N9/ C0@N/ A3
P919C 8-B@/- A3 /.B0U1/E0.4- <0-L PD@D CD P-A @D3 ./<D.3/ :/
PD@D CD >08/.> >0 A/.0N-Z N9/ >0N0./ N0CB/B :/ E19@/- V</ N9/ P/
PDA3BU9 C/.E3@H

,-&.$%"/
?/31 <03L B-10.B010 C3.B :/ <-/ @-@0 >0ARB .0-<3@/10
<-@/ :/ >0ARB F9ED4//10 :/ PD@D V.>9/-1D C3.B F3.3@/ <-/
<-@/ 80.B@3 AD ./<0./ .3 89-B0 CD 4/ 10 @D80-CAD :/ 80.B@3
AD 8@0B3B/.>0./ .0 P-A0 CD P/< CB/<-4/ >0 B94/H ,-@ A9CBD
CA3<8H +3 10 894/ >9FR.>/ >0ARB A3 1/8C3@/ >0 B9B P0131L
8@/.B@U9 C0.C/F/1/B-B0 -10-CD A-@0 .0 P-A0 .0.9@9A/4/
V.D3.B@3 :/ V. -P-@D 8@/. 8@/E9U./@/10 A9.B0<89@-./19@
.9:B@/H K<31 >0 10E/ .3 8/X<3/0:B0 V. ?@-.4- E19@/-
</1/B-@313/L ./A/ </1/B-@31 80 - <-@/.-@313/L >-@ B9-BD
13<0- V4/ N- BD/- >@3<31 80.B@3 AD B9-BD 13<0- A@0>0 AD
-@0 C8/@/BH =/ N0/ C0@N/ 80 9-<0./L X/A/Z >-@ A01 A-@0 P-A0 A-
3. 8D<R.B CD 8@9>3AD 3. C.98 >0 E@R3 <-/ <31BL 10 P-A0
<-/ <-@0 C0@N/A/3 >0ARB A01 A-@0 10 >D 9 A-@B0H

0)"/
K6O A0- A-@0 - C0<D.-B -/A/ 8-8-M0@31 -A0CB- - PDA3B
19A3/B9@/19@ 8D>3@/19@ 3. >-@ <-/ P919C/B9@ :/ <-/ F3. >0ARB
>-AD 10U-@ P/ >-B 9 F/F1/9B0ADH
&/ V. -A01-:/ B/<8 13D 89<31 V. F@-40 :/ V1 CD@3BD A3
>@-EH


81
,-&.$%"/
;0- <-/ F3.D A-@B0 A-@0 .3 8@0>/AD >0ARB 0E-1/B-B0L
8@/0B0./0L 3<-./B-B0 :/ V.4010E0@0L `N-.E601/-L - C0@N/B B/<8
>0 N0-A3@/ A- 8@0B0bB P3@//19@ 03@980./19@H ;RB0 B/@-.//
83F1/A0 :/ 8@/N-B0 .3 C0 0b0@A/BD :/ -A3< V. .3<010 0/[ ,38D
-A00- A/.0 C0 N- 1D3>- AD N- P/ P919C/B9@ 9-<0./19@ A3 9
A-@B0[ ">3U4/ -</.B0 A-@0 - P9CB C9-@B- A019@ <-/ <314/
P/19X9P/ A-@0 -3 8@0>/A-B V.40108A/3.0-H I9<0@L A-@0 -
V<F@DA-BU9 V. N0@C3@/ -:- >0 P@3<9-C0L - A0@3B >0 89<-.D
ARB B/<8 - B@D/BH 79A@-B0L A-@0 - >-B -B0./0./19@ -:- >0
81DA3B0 10A4// 8@/. >/CA3@C3@/10 :/ 8@/. <9@-N3@/10 C-10L - P9CB
9B@DN/B >0 0/ V. A6/8 Y3@/>/AH 73F1/<31 CD3 >/CA/891L !1-B9.L P3
>-B CA1-N A6/-@ >/. 9@>/.31 8@/.4313/ A-@0 V1 8@9B0Y-L :/
V.-/.B0- 19@L !/B-E9@-L A-@0 V:/ V.B/.>0- </1- 8R.D -C38@-
-./<-1019@L - P9CB -@C >0 N/3 >0 ADB@0 A@9B9./-4/H S- V.AD
A010 <-/ <31B0 >/. -A0CB0 .3<0 /13CB@0 -3 -Y3.C 8R.D 1- .9/
F1-<-B0 8@/. C-B/@0 A-@0 V/ A-@-AB0@/X0-XDL ADA/
@0A3.9:B/.40/ 9<0.0:B/ V/ 81-A0 CDU/ 8@0X/.B0 -CBP01H =.
<314/<0 .3<-/ E19@/- 3.9@- - -Y3.C A3@-BD 8R.D 1- .9/Z -
A019@ A-@0 -3 B@D/B >08-@B0 >0 C9A/0B-B0- A9.B0<89@-./19@
19@L -C0<0.0- CB-B3/19@ 80 A-@0 10 CA9B V.B@0E/ >/. AR<8//10
*@0A/0/ :/ 'B-1/0/ :/ A-@0 P//.> V.E@98-B0 V. P3.>31
8D<R.B313/ -3 CAD8-B >0 P3@/- F-@F-@/19@H
(0X/ >-@ AD B@0F3/0 <31BD N/@B3B0 :/ B@0F3/0 CD P// E-B-
CDU4/ Y0@BP0:B/ A6/-@ :/ N/-4-L A- CD >9FR.>0:B/ E19@/-
P3@B3.9-CD - 1/B0@019@H ,0 -1B</.B0@/ A@0X/ 9-@0 AD E19@/-
-A0-CB- V/ /.B0@0C0-XDL V. ?@-.4-L 80 9-<0.// F9E-4/[ ;0 10
8-CD 19@ >0 9-<0.// >0 1/B0@0L AD@9@- :B//.4- .3 10 ->3A0 ./A/
>0<./BD4/ V. 8-B@/- 19@L ./A/ E3N0@.D</.B0L ./A/ /.B@-@0 1-
;3@B0[ =. N0-A31 -A0CB- .08DCDB9@L -P-@D >0 -N0@0 :/
N9138B-B0L C3.B 80@C0A34// 834/.0Z >-@ /.B01/E0.4- :/ N/@B3B0-

82
.3 B0 >3A 1- ./</A >/CB/.CL 80.B@3 AD V. CB-B B9B31 0 8@043/B A3
-Y3B9@31 F-./19@H K>/./9-@D EDC0-3 @DC81-BD -C/E3@-BD V.
>09C0F/B010 19A3@/ >/. F/C0@/ADL >/. <-E/CB@-B3@D :/
-></./CB@-4/0Z -X/ .3 C13Y0CA >0ARB CD P-AD AD@4/H ,-@ -A0CB
P@3ABL 834/. 8@043/B >0 9-<0.// >/. 13<0- <-@0L 0 B9B>0-3.-
N@0>./A >0 9@/E/.0- C- A0@0-CADH "A0CB9@ AD@4/ 10 0 CA@/C CD
>0- CB@D13A/@/ N/@B34// -CA3.C0L CDU/ <R.ER/0 80 A0/ .0P0@/A/4/L
CD 13</.0X0 .-4/3./10 :/ CD C83.D ->0ND@31 A6/-@ @0E/19@H `10
C3.BL PD@D V.>9U/-1DL P0131 A01 <-/ 89B@/N/B A3 A-@0 A0@31
89-B0 CD A/.CB0-CAD 80 3. <3@/B9@ 80 8D<R.BH ;-@0 9< .3
3/BD >0 .0>@08B-B0 9@/ >0 >/C8@0431 A019@ A3 -N0@0L AR.> C0
ER.>0:B0 AD 980@- C- N- B@0A0 >/. N0-A V. N0-A :/ >0 1-
.-4/3.0 1- .-4/3.0L C13Y/.> >@08B F-@/0@D E@0:01// C-3
B/@-./19@ :/ AD >/. CR.31 V.B3.0@/A313/ V. A-@0 - B@D/BL N-
4R:./ 9 E19@/0 A-@0 N- :B0@E0 80 - <-/ <31B9@ @0E/L -10
AD@9@ <9.3<0.B0 8/0@ V. 3/B-@0 A3 B9-B0 1/.E3:/@/10 A-@0 V/
@/>/AD :/ V/ 1-3>D[

0)"/
"6L -: >9@/ E19@/- -A0-CB- .3<-/ A- CU9 @DC8R.>0CA
-C38@- (/@E/./0/ :/ CD 9 P-A CA3<8D 3./N0@C313/ V.B@0EH ,-@
>3<.0-B-L A-@0 :B// -BRB0- 13A@3@/L C83.0U</L .0 N9<
A3.3.- -<R.>9/ 9@/ .3[ ": >9@/ CD P/3 V.ND4-B A01 834/. A-
CD A3.9CA N//B9@31H

,-&.$%"/
;/.0 -@ <-/ N@0- CD B@D/-CADL P/31 <03L >-AD -@ :B/
N//B9@31[ K C/.E3@D .0.9@9A/@0 80 A-@0 9 8@0N0>0< .0
V.E@9X0:B0 :/ .0 .01/./:B0:B0H (0>0@0- 3.0/ .0.9@9A/@/ C/E3@0
-@ 9B@DN/ B9-B0 X/1010 A-@0 -@ <-/ P/ 8R.D 1- 0-H +3 B@0F3/0

8S
./A/ A6/-@ CD A0@A0BD< 8@0- A3 >0U-<D.3.B31 A00- A0 .0
V.A9.Y9-@DL :/ A0@31L A-@0 .0 >D A3E0B-@0- A- CD .0
8@0N0>0< .0N9/10L .0U- >-B .0N9/10 A- CD .0 <D@E/.0-CAD
A3E0B-@0-H

0)"/
c/A/ AD A3 F-./ >9FR.>0:B/ V. `3@98- >0<./BD4/ :/
9.9@3@/H 5D N9/ >3A0 CD <D V<F9ED40CA V. S0.E-1 A- CD 810A
CD /-3 >0 C94/0 80 (/@E/./- 1- !-@/CH "< CD 89@.0CA C8@0
S0.E-1H

,-&.$%"/
"/ P/ V. CB-@0 CD 8D@DC0:B/ 80 <-<- 0/ :/ 80 -
>3</B-10[

0)"/
;6/-@ >3<.0-B- <U-/ CPDB3/B CD <D >3A V. '.>//H

,-&.$%"/
"B3.A/ 0@- (/@E/./- -/A/H ,-@ -A3< 0:B/ 3./A31 C8@/Y/.
-1 <-<0/ B-10 :/ -1 <-<0/ 0/H

0)"/
(/@E/./- 10 N- -Y3B- 8@/. @3>- C- A0- F9E-BDH

,-&.$%"/
S9E-4// .3 -Y3BD >0ARB 80 A0/ A-@0 10 P-A A/.CB0 V.
13<0H "3 @3>0 <31B <-/ >0 81R.C >0ARB >9-<.- >0 $- T93@L
A-@0L .0P//.> -Y3B-B0 >0 010L V:/ C-A@/P/AD 1/F0@B-B0- A- CD
>9FR.>0-CAD 8R/.0 :/ V:/ 80B@0A N/-4- V.A6/C0 8@/.
<D.DCB/@/H


84
0)"/
;0 4-@D 0 :/ `3@98-O T@0F3/0 A- (/@E/./- CD C0
V.B9-@AD A3 9@/A0 8@04H ;0 .0N9/0 -@0 0- >0 @3>0 F9E-B0[ `@-
-:- >0 <31U43</BD V. A91/F010 -A0CB0-L -:- >0 P@3<9-CD :/ >0
EDB/BD A3 9 F-C<- @9:/0 9@/ A3 P19@/ 80 A-8O =.B9-@A0UB0L
(/@E/./-L 8D@DC0:B0 A-C010 V.-1B0 :/ <D@/@/10H =.B9-@A0UB0
V.B@0 CBR.A/10 -A0CB0-L 1- 3<F@- 8D>3@/19@ >0 -/A/ :/ -
A9A9B/0@/19@ .9:B@/H (-/O "A3< 89-B0 AD 0:B/ .0ADY/BDHHH
&/ V.A083 CD 81R.EDHHH
T-BDL .3U</ -CA3.>0 ./</AL >0 .3U</ 894/ C83.0 >-AD
N9/ 13- 80 (/@E/./- >0 C94/0L A01 834/. C83.0U</ >-AD <D <-/
/3F0:B0 V. </Y19A31 9-<0./19@ <-@/ A-@0 N9@F0CA A3 @0E010 :/
A-@0 C0 >3A CD 9 N->DH

,-&.$%"/
K6O CA3<831 <03L C3.B V.A@0>/.4-B AD B0 /3F0:B0L >/.
<-/ <31B0 <9B/N0L >-@ <-/ A3 C0-<D 80.B@3 AD 0 N/@B39-CDH
;R.> -3X/ -A0CB0 A3N/.B0L V</ CD@/ >0 ERB 81/. >0
F3A3@/0H

0)"/
,-@ A@0X/ 9-@0 AD P0<0/10 >/. `3@98- C3.B P-1C0L A3<
C3.B V.PD4/:-B0 V. A9<0>//10 :/ AD@4/10 A0 </U-/ >-B CD A/B0CA[

,-&.$%"/
?0<0/10 C3.B P-1C0 V. 4D@/10 V. A-@0 FD@F-4// C3.B
B/@-./H !@0B3B/.>0./ N/910.4- 8@9>3A0 N/A10./0H

0)"/
;3< 89-B0 P/ A/.0N- B/@-. -1 P0<0/19@[


8S
,-&.$%"/
5D@/BR.>3U10 PD@D CD 10 V.B@0F0 :/ 80 010\ 80 P0B010
B/.0@0 A3 ARB0 3. FDB@R.Z 80 P0<0/10 F1R.>0 A3 9-<0./
.08DCDB9@/H

0)"/
,0 A0 .3 V/ V.C9-@D 80 A0/ A-@0 C0 89B@/N0CAL 80 B/.0@/
A3 B/.0@0L 80 -<-.4/ A3 -<-.B0[

,-&.$%"/
(0X/ AD A0/ <-/ <314/ B/.0@/ V. ?@-.4- .U-3 >0CB31D
-N0@0 A- CD C0 V.C9-@0 :/ 9 >9FR.>0CA B9A<-/ C8@0
FDB@R.040H ;R.> C3.B B/.0@/ 10 A9@38 80 .0N0CB010 N0A/./19@L
AR.> V<FDB@R.0CA .3 <-/ 89B P/ /3F/4/ >0 .0N0CB0H "3 V.:01-B
AR.> 0@-3 B/.0@/L W :/ V/ V.:0-1D :/ 80 0/ AR.> V<FDB@R.0CAH
"CB- 0 3.- >/. @0-A4//10 Y3CB/4/0/ 3./N0@C-10 A-@0 E3N0@.0-XD
13<0-\ 3. 0bA0C A3<8D.0:B0 B9BU>0-3.- -1B 0bA0CH "CBP01L A0/
<-/ <314/ 03@980./ V:/ 80B@0A N/-4- V. -A0-CBD
.09@R.>3/-1DZ .09@R.>3/-1D A-@0 C89@0:B0 V.B@U9 C9A/0B-B0
A3 ARB C0 ->3.D <-/ <31B F9ED4//10 -C38@- 3.3/ .3<D@ >0
A-80B0H 7B-B31 C0-<D.D A3 9 E@D>/.D V. A-@0 89<// A0/ </A/
.3 89B A@0:B0 >-AD C3.B 3<F@/4/ >0 8@0- <314/ 89</ <-@/L
>-@ A3 >09C0F/@0 AD P@3<3C040- E@D>/.// 89-B0 @0/0:/ >/.B@U
3. .3<D@ </A >0 89</ <-@/L V.CD 8@9C80@/B-B0- 3.3/ CB-B
-BR@.D B9B>0-3.- >0 <314/<0 :/ >0 0E-1/B-B0- C383:/19@L /-@
.3 >0 .3<D@31 A01 </A -1 F9E-4/19@H

0)"/
,-@ 1- A0 B@0F3/0 CD P// F9E-B A- CD B0 V.C9@/[


86
,-&.$%"/
;- CD B@D/0:B/ V. F01:3E PD@D CD P-A/ ./</AH

0)"/
,0 A0 CD .3 13A@0X0[ `3 13A@0XHHH

,-&.$%"/
(0X/ AD V. `3@98- <3.A- A3 <R/./10 B0 .0A/.CB0:B0L V/
X/A0 <3.AD <-.3-1DH ;6/-@ 13A@-@0- 8D<R.B313/ 0 <-/
>/C8@043/BD >0ARB B9-B0 A0101-1B0H #. <0C0@/-: 0 <-/ CB/<-B
>0ARB 3. 4D@-.H

0)"/

;3< ->/ADL -@B- A-@0 6@D.0:B0 80 9-<0./ 0
>/C8@043/BD V. `3@98-O[HHH +3 V.4010EH

,-&.$%"/
K6O +/A/ .3 89-B0 3. 9< A@0CA3B V. </Y19A31 .-B3@//
CD V.4010-ED >08@-ND@/10 C9A/0BD4//H =4/ 894/ P-A0 9 />00
>0C8@0 @R.>3/-1DL >-@ >0C8@0 .09@R.>3/-1D .3[
?@3<3C040-L N/@B3B0-L P0@/A/@0- -3 8@989@4//Z 3@R40./-L N/A/31
:/ .0.9@9A/@0- .U-3[

0)"/
K-<0.// F9E-4/ C3.BL A3< ND> 03L P9-@B0 P0@/A/4/H `/ .3
V.BR<8/.D ./A/9 8/0>/ADL 89B 3<810 >0 81DA0@/ 80 A0/ 80 A-@0
V/ /3F0CAH


87
,-&.$%"/
;0/ <-/ <314/ C3.B >/CB@3:/ >0 81DA0@/ A6/-@ 8@/. P-8B31
AD 10 8@/<0CA A3 8@0- <-@0 3:3@/.4DH +U-/ C/<4/B AD 81DA0@0-
9>/6.0/ 9 A3<80@/ A3 9CB0.0-1DL - <R.AD@// A3 P9-<0L -
FD3B3@// A3 C0B0[ `/ F/.0L 81DA0@0- >0 - /3F/ :/ >0 - P/ /3F/B C0
>9FR.>0:B0 8@/.B@U9 <314/<0 >0 1/8C3@/ :/ >0 Y0@BP0H
S9ED4//10 @D80CA F9E-4/19@ -A0CB0 81DA0@/L
V.1DB3@R.>3U10 .0N9/10H 5-/ 83.0 80 1R.ED 3@RB31 A-@0
3@<0-XD >38D A0 :/U-3 CDB3@-B 89PB010L <R.>@/- A-@0 .-:B0
>/. F9ED4/0 :/ 80 A-@0 A0- <-/ </AD 1/8CD 9 @D.0:B0 A6/-@ :/
AR.> A010 <-/ <-@/ <3143</@/ .3 10U9 <-/ <DE310CAH
!-@P3<31 - 9 </0 >0 B@-.>-P/@/ .3 @0X/CBD >0ARB 9 A1/8DZ >-@
>3@0@0- 80 A-@0 9 8@/A/.3/0:B0 3. C/.E3@ E6/<80 >0U-1 19@
4/.0 <31B >38D A0 B0U-/ V.408-BH #. @D3 V. </Y19A31 81DA0@/19@
0 80.B@3 F9E-4/ 3. C8/. V. </Y19A31 P19@/19@H !0.B@3 A0/
CD@-A/L >/<89B@/NDL 9 81DA0@0 V. </Y19A31 @01019@ 0 9 P19-@0 V.
</Y19A31 C8/./19@\ 0/ E3CBD >/. 81/. <3143</@0- 80 A-@0 10U9
>D -A0-CBD 81DA0@0H K@/A0 0P0AB C0 <D@0:B0 8@/. A9.B@-CBH
+-B3@- - A3<8D./B B9BH ;0 CB-@0 A@0X/ AD 0 <-/ 81DA3BD\ CD
.U-/ 1- A0 CD C80@/L :/ CD B0 B0</ >0 B9BL 9@/ CD .U-/ ./</A >0
B0<3B :/ CD C80@/ B9B[ ;0- >/.BR/ CB-@0 0 CB-@0- A019@ F9E-4/
:/ - >93- - A019@ CD@-A/H ,-@ -A0CB0 0bB@0<0 C3.B >0989B@/ND
>0 E@010 - P/ C3P0@/B0 >0 ADB@0 9-<0.// - AD@9@ P0@/A/@0 A9.CBD
V. <0>/9A@/B-B0 :/ N/@B3B0H

0)"/
;0 V.4010E/ >3<.0-B- 8@/. N/@B3B0[


88
,-&.$%"/
?/310L B3 A-@0 C3C4// 80 @3>010 B-10 8@/. <3.ADL .U-/
.0N9/0 CDU/ <-/ -3X/ >0P/./4/-H (/@B3B0- 0 0P9@B31 PDA3B
-C38@- .9-CB@D V.:/.0 80.B@3 F/.010 -1B3/-L A3 ER.>31 >0 -
81DA0- .3<-/ 13/ ,3<.0X03H

0)"/
K6O A0 N/@B39-CD 0 (/@E/./-O (/@B3B0- - PDA3BU9 CD N@0-
CD P/0 F9E-BD A- CD 89-BD P-A0 F/.0H (/@B3B0- - PDA3BU9 CD
810A0 >0 -/A/L :/ B9B N/@B3B0- 9 N- C/1/ CD C0 V.B9-@ADH

uânuul cá se va întoaice cuiânu apiinse imagina(ia tânáiului
,i toatá nelini,tea îi pieii. viiginia nu sciisese pentiu cá avea sá se
întoaicá. Nu uuia mult uiumul uin Euiopa pâná acolo, uacá vântul
eia bun. Numáia vasele caie fácuseiá acest uium ue 4Suu ue leghe
în mai pu(in ue tiei luni. vasul pe caie se îmbaicase ea nu va face
mai mult ue uouá; constiuctoiii ajunseseiá a,a ue savan(i ,i
maiinaiii a,a ue uibaci!... voibea ue chipul cum sá o piimeascá,
unue sá locuiascá ,i ce pláceii îi pástia pentiu fiecaie zi cânu va fi
so(ia lui. So(ia lui!... Iueea aceasta îl încânta.
÷ Cel pu(in, uumneata tatá, vei lucia numai ue pláceie;
viiginia fiinu bogatá, vom avea negii mul(i caie voi lucia în locul
nostiu. vei fi meieu cu noi, neavânu altá giijá uecât a petiece ,i a te
bucuia.
$i plecá acasá, ca un nebun, sá uucá ,i familiei lui bucuiia caie
îl îmbáta pe el.
Bupá maii speian(e, vin temeii maii. Pasiunile maii aiuncá
totueauna sufletul în uiiec(ii opuse. Auesea, chiai ue a uoua zi, Paul
venea sá má vauá, tiist. Îmi zicea:

89
÷ viiginia nu-mi mai sciie ueloc. Bacá ai fi plecat uin
Euiopa, mi-ai fi sciis cá pleacá. ve,tile pe caie le-am auzit uespie
ea sunt întemeiate. Nátu,a sa a uat-o uupá vieun senioi maie.
Biagostea ue bogá(ie a pieiuut-o ca pe atâtea altele. În cái(ile caie
zugiávesc a,a ue bine pe femei, viitutea e numai un subiect ue
ioman. Bacá viiginia ai fi fost viituoasá nu ne-ai fi lásat singuii, pe
mama sa ,i pe mine. În vieme ce eu îmi petiec via(a gânuinuu-má la
ea, ea má uitá. Eu má întiistez ,i ea petiece. Ah! uânuul acesta má
ueznáuájuuie,te. Nu mai îmi place sá luciez, nu-mi mai place sá
voibesc cu nimeni. Sá uea Bumnezeu sá se poineascá un iázboi în
Inuia; m-a, uuce sá moi acolo.
÷ Fiul meu, îi iáspunsei eu, cuiajul caie te aiuncá în gheaiele
moi(ii, e cuiaj numai ue o clipá, caie e aues întáiâtat ue zauainicele
aplauze ale oameniloi. Bai e alt cuiaj mai iai ,i mai necesai, caie
ne face sá înuuiám în fiecaie zi fáiá maitoii ,i fáiá lauue gieutá(ile
vie(ii: e iábuaiea. Ea se spiijiná, nu pe páieiea altuia oii pe
înuemnul pasiuniloi noastie, ci pe voin(a lui Bumnezeu. Rábuaiea e
cuiajul viitu(ii.
÷ Ah! zise el, va sá zicá eu nu sunt viituos. Pe mine toate má
îngenuncheazá ,i má ueznáuájuuiesc.
÷ viitutea, ieluai eu, totueauna egalá, statoinicá, neschim-
bátoaie, nu e ue paitea omului. În mijlocul atâtoi patimi caie ne
tulbuiá, juuecata ni se întunecá, uai sunt faiuii la caie putem
apiinue iai flacáia; aceste faiuii sunt liteiele.
Liteiele, fátul meu, sunt ajutoiul venit uin cei. Sunt iazele
în(elepciunii caie guveineazá univeisul pe caie omul, inspiiat ue
aita ceieascá, a învá(at a le fixa pe pámânt. Ca ,i iazele soaielui, ele
lumineazá, bucuiá, încálzesc, sunt un foc uivin. Piin ele stiângem în
juiul nostiu luciuii, locuii, oameni ,i timpuii. Ele ne auuc aminte
iegulile vie(ii omene,ti. Ele lini,tesc pasiunile, înfiâng viciile,
întáiâtá viitu(ile piin exemplele auguste ale oameniloi buni pe caie

9u
îi celebieazá, ,i ale cáioi chipuii ni le pune totueauna înainte. Sunt
fiice ale ceiului caie se coboaiá pe pámânt spie a feimeca
necazuiile neamului omenesc. Sciiitoiii cei maii pe caie îi inspiiá s-
au ivit totueauna în timpuiile cele mai pline ue sufeiin(á ale
societá(iloi, în timpuiile ue baibaiie ,i în cele ue uepiavaie. Fátul
meu, liteiele au mângâiat o mul(ime ue oameni mai necáji(i uecât
tine: pe Xenofon exilat uin patiia sa uupá ce a auus în ea zece mii ue
gieci; pe Scipion Afiicanul, obosit ue bâifiiile iomaniloi; pe
Catilina, mâhnit ue neiecuno,tin(a cui(ii sale. uiecii, caie eiau a,a
ue ingenio,i, auuseiá fiecáieia uin cele nouá Nuze caie pieziueazá
liteiele o paite uin piicepeiea noastiá spie a o guveina; noi tiebuie
uai sá le uám pasiunile sá ni le guveineze ca sá le puná un jug, un
fiâu. Ele tiebuie sá înueplineascá în ce ne piive,te sufletul, acelea,i
func(ii pe caie le împlinesc oiele caie înhámau ,i conuuceau caii
Soaielui.
Cite,te uai, fátul meu. În(elep(ii caie au sciis înaintea noastiá
sunt cálátoiii caie ne-au pieceuat pe cáiáiile nenoio-ciiii, caie ne
întinu mâna ,i ne poftesc sá ne unim cu ei cânu toate ne páiásesc. 0
caite buná e un piieten bun.
÷ Ah! zise Paul, n-aveam nevoie sá ,tiu sá citesc cânu eia
viiginia aici. Nici ea nu stuuiase, uai cânu se uita la mine
,i-mi zicea piietenul ei nu se putea sá mai simt vieo tiiste(e.
÷ Negie,it, auáugai eu, nu e piieten mai plácut ca o iubitá
caie te iube,te, ba încá în femeie se aflá o veselie u,oaiá caie
iisipe,te întiistaiea báibatului. uia(iile ei fac sá se stingá fantomele
negie ale gânuuiiloi. Pe fa(a ei gáse,ti uulci atiac(ii ,i încieueie. Ce
bucuiie nu se paie ,i mai maie piin bucuiia ei. Ce fiunte nu se
uescie(e,te cânu zâmbe,te ea. Ce mânie mai poate (ine cânu
plânge ea. viiginia se va întoaice cu mai multá filozofie uecât ai tu.
Se va miia cá nu va gási giáuina cu totul iestabilitá, cáci ea cugetá

91
numai ,i o înfiumuse(eazá cu toate piigoniiile mátu,ii sale, uepaite
ue mama sa ,i ue tine.
uânuul cá viiginia avea sá se întoaicá cuiânu ieînnoia
cuiajul lui Paul ,i îl înuemna iai cátie ocupa(iile câmpene,ti, feiicit
în mijlocul gieutá(iloi sale, cá putea ua luciului o (intá caie plácea
pasiunii sale.




B*



Înti-o uiminea(á, cânu se ciápa ue ziuá (eia în ziua ue 24
uecembiie 1744) Paul, cânu se sculá, záii un steag alb iiuicat pe
muntele Bescopeiiiii. Acest steag eia semn cá se veuea un vas pe
maie. Paul uáuu fuga în oia, ca sá afle ue nu auucea niscai ve,ti ue
la viiginia. Státu acolo pâná la întoaiceiea pilotului poitului caie se
îmbaicase ca sá meaigá sá-l iecunoascá, uupá obicei. Pilotul se
întoaise tocmai seaia. Auuse guveinatoiului ,tiiea cá vasul
semnalat eia 7-/.BU*0@-.L comanuat ue un cápitan pe nume Aubin,
cá se aflá la patiu leghe în maie ,i cá nu va intia în poit pâná a uoua
zi uupá piânz, ue va fi vânt bun. Atunci nu eia vânt ueloc. Pilotul
înmâná guveinatoiului sciisoiile pe caie le auucea vasul uin
Fian(a. Eia ,i una pentiu uoamna ue La Toui, sciisá ue viiginia.
Paul o luá înuatá, o sáiutá cu poiniie, o vâiî în sân ,i aleigá acasá.
Be cum záii ue uepaite pe ai sái caie îl a,teptau pe o stâncá, le
aiátá sciisoaiea fáiá sá poatá voibi, ,i înuatá se stiânseiá cu to(ii la
uoamna ue La Toui ca sá auuá ce spune. viiginia în,tiin(a pe mama
ei cá sufeiise mult ue la mátu,á-sa caie voise sá o máiite cu sila, pe

92
uimá o uezmo,tenise ,i o tiimise înapoi, astfel încât nu putea sá
ajungá la Île-ue-Fiance uecât tocmai pe viemea uiaganeloi; cá
înceicase în zauai sá o înuuplece spunânuu-i ce eia uatoaie mamei
sale ,i obiceiuiiloi copiláiiei, cá ea o fácuse nebuná, ,i îi spusese cá
îi e capul umplut cu iomane; cá acum nu ,tia sá fie altá feiiciie mai
maie uecât aceea ue a-,i veuea ,i îmbiá(i,a familia ,i cá ai fi venit
chiai în ziua aceea uai cápitanul nu i-a uat voie sá se îmbaice în
,alupa pilotului cáci (áimul eia piea uepaite ,i veuea maiea
tulbuiatá, cu toate cá nu eia vânt.
Abia citiiá sciisoaiea aceasta ,i toatá familia, cupiinsá ue o
nespusá bucuiie stiigá:
÷ viiginia a sosit!
Stápânii ,i seivitoiii se sáiutaiá întie ei. Boamna ue La Toui
îi zise lui Paul:
÷ Fiul meu, uu-te ,i spune vecinului nostiu cá vine viiginia.
Paul plecá cu Boming spie locuin(a mea.
Puteau sá fi fost zece ceasuii seaia. Stinsesem lampa ,i má
culcasem, cânu záiii piintie ciápátuii o luminá în páuuie. Cuiânu
uupá aceea auzii glasul lui Paul; má stiiga. Ná sculai ,i n-apucai sá
má îmbiac ,i Paul, abia suflânu, îmi sáii ue gât zicânuu-mi:
÷ Baiuem, haiuem, a venit viiginia, haiuem la poit cáci vasul
intiá cânu s-o lumina ue ziuá.
Plecaiám înuatá. Stiábátusem páuuiea Nuntelui-Lung ,i
eiam pe calea caie uuce ue la Pamplemuse la poit, cânu auzii ni,te
pa,i în spatele nostiu. Eia un negiu caie venea aleigânu. Cânu ne
ajunse, îl întiebai ue unue venea ,i unue se uucea a,a giábit. El îmi
iáspunse:
÷ vin uin mahalaua Pulbeiei-ue-Aui; m-a tiimis la poit sá
spun guveinatoiului cá se aflá un vas uin Fian(a lângá insula
Chihlimbaiului. Tiage cu tunul ca sá ceaiá ajutoi, cáci maiea e
înfuiiatá taie.

9S
Bupá ce spuse aceste cuvinte, negiul poini înainte tot în fugá.
Zisei lui Paul:
÷ Baiuem spie mahalaua Pulbeiei-ue-Aui, sá ie,im înain-tea
viiginiei; ue aici sunt numai tiei leghe pâná acolo.
Plecaiám uai spie malul insulei. Eia o cáluuiá înábu-,itoaie.
Luna se iiuicase: în juiul ei se veueau tiei ceicuii maii negie. Ceiul
eia îngiozitoi ue întunecat. Se záieau la lumina fulgeieloi ,iiuii
lungi ue noii ue,i, negii, pu(in iiuica(i, caie se giámáueau spie
mijlocul insulei ,i caie veneau uinspie maie cu o vitezá
neînchipuitá, cu toate cá pe pámânt vântul nu bátea ueloc. Pe uium
ni se páiu cá auzim tunete, uai ascultânu mai bine vázuiám cá eiau
bubuituii ue tun iepetate ue ecouii. Aceste bubuituii uepáitate ,i
piiveli,tea ceiului má fácuiá sá má înfioi. Nu puteam sá má
înuoiesc cá eiau semnalele unui vas caie se afla în piimejuie. Peste
o jumátate ue oiá nu mai auziiám bubuituii ,i táceiea aceasta mi se
páiu ,i mai îngio-zitoaie uecât zgomotul jalnic ue mai înainte.
Ne giábiiám sá înaintám fáiá a zice niciun cuvânt ,i fáiá a
înuiázni sá ne spunem temeiile. Cátie miezul nop(ii, ajunseiám
asuua(i pe (áimul máiii în mahalaua Pulbeiei-ue-Aui. valuiile se
spáigeau ue (áim cu un zgomot înspáimântátoi; ele acopeieau
stâncile cu spumá albá ,i cu scântei ue foc. Cu toate cá eia întuneiic,
tot ueosebiiám la lumina acestoi focuii fosfoiescente luntiele
pescaiiloi pe caie le tiáseseiá în sus pe nisip.
Ceva mai uepaite, vázuiám, la intiaiea în páuuie, un foc în
juiul cáiuia se stiânseseiá câ(iva locuitoii. Ne uuseiám ,i noi sá ne
ouihnim pâná la ziuá. Pe cânu stam acolo, unul ne spuse cá uupá
piânz vázuse un vas pe maie uus ue cuient spie insulá, cá noaptea
îl ascunsese uin veueie, cá peste uouá ceasuii uupá apusul soaielui
îl auzise tiágânu cu tunul ca sá ceaiá ajutoi, uai cá maiea eia a,a ue
înfuiiatá încât nu se putuse tiimite niciun vas spie el; cuiânu apoi i
se páiuse cá záie,te fanaie apiinse ,i cá, ue eia astfel, se temea cá

94
vasul fiinu a,a ue apioape ue (áim sá nu fi tiecut întie pámânt ,i
insula Chihlimbaiului, cáci atunci ai fi fost în maie peiicol. Alt
locuitoi spuse cá tiecuse ue mai multe oii pe acolo, cá veiificase ,i
cá locul nu eia peiiculos uefel. 0n al tieilea spuse cá eia cu
neputin(á ca vasul sá fi intiat în acel canal unue abia pot pluti
,alupele. El spuse cá vázuse vasul uincolo ue insula Chihlimbaiului,
astfel încât uacá s-ai iiuica vieun vânt uiminea(a ai putea sá se
uucá încotio ai vioi, oii spie laigul máiii, oii spie poit. Al(i
locuitoii î,i uáuuiá ,i ei cu páieiea. Pe cânu se ceitau întie ei uupá
obiceiul cieoliloi, Paul ,i eu piiveam în táceie. Státuiám acolo pâná
spie ziuá, uai ceiul eia întunecat: nu ueosebeam nimic pe maie, pe
caie uealtfel eia cea(á. Abia záiiiám în laigul máiii un noi negiu,
caie ni se spuse cá eia insula Chihlimbaiului, uepaite la o leghe ue
coastá.
Pe la ,apte uiminea(a auziiám în páuuie bátânu toba; eia
guveinatoiul, caie sosea cálaie uimat ue un ueta,ament ue solua(i
înaima(i cu pu,ti ,i ue un maie numái ue locuitoii ,i ue negii.
0iuoná solua(iloi sá stea pe (áim ,i sá tiagá to(i ouatá cu pu,tile.
Abia tiaseiá ,i záiiiám pe maie o luminá uimatá înuatá ue bubuitul
unui tun. }uuecaiám cá vasul eia apioape ue noi ,i aleigaiám cu
to(ii încotio vázusem semnalul. Atunci záiiiám piin cea(á coipul
unei nave maii. Eiam a,a ue apioape încât cu tot zgomotul
valuiiloi, auziiám fluieiatul celui caie comanua maneviaiea, ,i
stiigátele matelo(iloi caie stiigaiá ue tiei oii: T@D/-CAD @0E010!
Stiigátul fianceziloi cânu sunt în cel mai maie peiicol ca ,i atunci
cânu simt bucuiii, ca ,i cum, cânu sunt în peiicol, ,i-ai stiiga piin(ul
în ajutoi ,i ca ,i cum ai voi sá-i spuná cá sunt gata sá moaiá pentiu
el.
Bin clipa în caie vasul bágá ue seamá cá eiam apioape,
începu a slobozi tunuii uin tiei în tiei minute. uuveinatoiul puse

9S
sá se apiinuá focuii maii pe (áim ,i tiimise la to(i locuitoiii uin
vecinátate sá ceaiá ue-ale mâncáiii, scânuuii ,i butoaie goale.
Cuiânu veniiá mul(ime ue oameni înso(i(i ue negii, încáica(i cu
meiinue ,i pânze, funii, caie veneau ue pietutinueni. 0nul uintie
locuitoiii cei mai bátiâni se apiopie ue guveinatoi ,i îi zise:
÷ Bomnule, toatá noaptea s-au auzit zgomote în munte. În
páuuie, fiunzele copaciloi se mi,cá fáiá sá batá vântul. Pásá-iile ue
maie fug spie pámânt, toate aceste semne sunt ue uiagan.
÷ Ei bine, zise guveinatoiul, suntem piegáti(i ,i fáiá înuo-
ialá cá ,i vasul va fi piegátit.
Înti-auevái, toate pieziceau sosiiea apiopiatá a unui uiagan.
Noiii ce se ueosebeau la apus eiau giozav ue negii în mijloc, ,i pe
maigine eiau aiámii. În aei se auzeau stiigáte ue pásáii ue maie
caie, cu toate cá eia întuneiic, veneau uin toate pái(ile oiizontului
spie pámânt, ue fiicá.
Pe la nouá ue uiminea(á se auziiá uinspie maie ni,te
zgomote îngiozitoaie, ca ,i cum toiente ue apá amestecate cu
tunete s-ai fi iostogolit ue pe mun(i. Toatá lumea stiiga: ,Iatá
uiaganul!" $i înuatá un vâitej cumplit ue vânt iiuicá cea(a caie
acopeiea insula Chihlimbaiului ,i canalul ei. 7-/.BU*0@-. se ivi uin
cea(á, cu puntea pliná ue lume; se afla întie insula Chihlim-baiului
,i pámânt, uincoace ue cingátoaiea ue stânci caie înconjuia Île-ue-
Fiance pe caie o tiecuse piinti-un loc pe unue niciun vas nu
tiecuse înaintea lui. Státea cu paitea uinainte spie valuiile caie
veneau uinspie laigul máiii ,i la fiecaie val maie caie intia în canal
botul coiabiei se iiuica în întiegime ue i se veuea coca în aei, uai în
aceastá mi,caie pupa se scufunua ue tot. Bin loc nu se putea mi,ca.
Naiea iiuicatá în sus ue vânt eia numai spume, paicá ie,ea zápauá
uin ea. 0iizontul aiáta toate semnele unei fuituni caie (ine mult;
maiea paicá se amesteca cu ceiul. Se uespiinueau neîncetat noii cu
foime înspáimân-tátoaie caie stiábáteau pámântul cu iu(eala

96
zboiului pásáiiloi, în vieme ce al(ii se veueau nemi,ca(i ca ni,te
stânci maii. Pe cei nu se záiea nicio zoná seniná, numai o luminá
máslinie albi-cioasá lumina luciuiile ue pe pámânt, ue pe maie ,i
ue pe cei.
vasul tot legánânuu-se, cabluiile uin fa(á se iupseiá ,i
nemaifiinu (inut, fu lovit ue stânci apioape ue (áim. Se auziiá
stiigáte ue uuieie piintie noi. Paul eia sá se iepeauá în maie. Îl
apucai ue bia(.
÷ Ce, viei sá moii. îi zisei.
÷ vieau sá-i vin înti-ajutoi oii sá moi!
Beoaiece ueznáuejuea îi iápise mintea, Boming ,i cu mine,
spie a-l feii ue moaite, îl legaiám ue biâu cu o fiânghie al cáiei
capát îl (inuiám bine. Paul înaintá spie vas cânu înot, cânu umblânu
pe stânci. 0neoii speia sá ajungá, cáci maiea, în mi,cáiile ei
neiegulate, coboia vasul ue îl puteai veuea tot; uai cuiânu apoi
venea cu mai maie fuiie, ,i îl acopeiea cu giámezi ue apá caie îl
aiuncau uepaite pe (áim pe Paul, cu picioaiele în sângeiate, cu
pieptul zuiobit ,i pe jumátate înecat. Abia î,i venea în fiie, se scula
,i se uucea iai spie vas, pe caie maiea îl ueschiuea piin zguuuiii
puteinice.
Tot echipajul, vázânu cá nu mai e chip ue a scápa, se iepezi în
maie pe scânuuii, pe colivii ue gáini, pe mese ,i pe butoaie. Atunci
apáiu ceva vieunic ue o ve,nicá milá: o fatá se ivi pe galeiia pupei
vasului întinzânu bia(ele cátie cel caie fácea atâtea efoituii ca sá
ajungá la ea. Eia viiginia. Î,i iecunoscuse iubitul uupá cuiajul ce
aiáta. veueiea bietei fete expusá unei a,a ue giozave piimejuii ne
umplu ue uuieie ,i uispeiaie. viiginia ne fácea semne cu mâna ca ,i
cum ne-ai fi zis un ve,nic iámas bun. To(i matelo(ii se aiuncaseiá
în maie, numai unul mai iámásese pe punte, caie eia uezbiácat ,i
neivos ca Beicule. El se apiopie ue viiginia cu iespect: îl vázuiám
aiuncânuu-i-se la genunchi ,i silinuu-se chiai sá-i scoatá ve,-

97
mintele; uai ea, iespingânuu-l cu uemnitate, î,i întoaise ochii
încolo. Înuatá se auziiá aceste stiigáte: ,Scap-o... scap-o... n-o
lása...!" Bai în acest moment un munte ue apá ue o máiime
cumplitá se iepezi în insula Chihlimbaiului ,i se avântá înainte
meigânu spie vas, pe caie îl amenin(a cu pântecele sale negie ,i cu
vâifuiile pline ue spumá. Cânu vázu a,a, matelotul sáii singui în
maie ,i viiginia, vázânu moaitea cu ochii, î,i puse o mâná pe haine,
cealaltá pe inimá ,i iiuicânu în sus ochii senini, páiea un îngei caie
î,i ia zboiul spie cei.
0 zi îngiozitoaie! vai!... Toate fuiá înghi(ite. Apa aiuncá pâná
uepaite pe pámânt o paite uin piivitoiii pe caie mila îi înuemnase
sá înainteze spie a ua ajutoi viiginiei ,i matelotului caie voise sá o
scape înotânu. El, caie scápase ue o moaite apioape siguiá,
îngenunche pe nisip zicânu:
÷ 0! Boamne, mi-ai scápat via(a, uai a, fi uat-o uin toatá
inima pentiu fata aceea nobilá caie n-a viut sá se uezbiace ca mine.
Boming ,i cu mine îl scoaseiám uin valuii pe sáiacul Paul
caie î,i pieiuuse cuno,tin(a ,i cáiuia îi cuigea sângele pe guiá ,i pe
uiechi. uuveinatoiul iugá un chiiuig sá se îngiijeascá ue el ,i noi
plecaiám sá cáutám pe (áim uacá maiea nu a aiuncat coipul
viiginiei; uai vântul se întoaise iepeue, cum se întâmplá cânu sunt
uiagane, ,i ne-am gânuit cu tiiste(e cá nu vom putea nici mácai
îngiopa pe sáimana fatá. Ne uepáitaiám ue acest loc cople,i(i ue
uuieie, to(i cu spiiitul izbit ue o singuiá pieiueie, înti-un naufiagiu
în caie pieiiseiá multe fiin(e; cei mai mul(i înuoinuu-se, în uima
acestui sfâi,it a,a ue tiist al unei fete a,a ue viituoase, cá existá o
Pioviuen(á, cáci sunt iele a,a ue gioaznice, a,a ue pu(in meiitate,
încât chiai speian(a în(elep-tului e zuiuncinatá.
Pe Paul, caie începuse sá-,i viná în fiie, îl uuseiá înti-o casá
stiáiná pâná ce fu în staie sá fie tianspoitat acasá la el. Eu má
întoisei cu Boming ca sá o piegátim pe mama viiginiei ue maiea

98
nenoiociie ce o izbise. Cânu ajunseiám la intiaiea vâlcelei iâului
Latanieiiloi ni,te negii ne spuseiá cá maiea aiuncase multe
sfáiâmátuii peste uium ue acolo. Ne cobo-iâiám, ,i unul uintie cele
uintâi luciuii ce vázuiám pe (áim fu coipul viiginiei; eia pe
jumátate acopeiitá ue nisip, în (inuta în caie am vázut-o pieiinu;
tiásátuiile fe(ei nu-i eiau mult schim-bate; ochii îi eiau închi,i uai
fiuntea îi eia seniná, numai cá mic,unelele paliue ale moi(ii se
amestecau pe obiajii sái cu tianuafiiii iu,inii. 0 mâná eia pe haine
,i cealaltá ue pe inimá eia stiâns închisá ,i (eapáná. Abia cu
gieutate scosei uin ea o cutiu(á, uai maie-mi fu miiaiea cânu vázui
cá eia poitietul lui Paul pe caie fágáuuise cá nu-l va páiási cât va
tiái. Cânu vázui acest uin uimá semn ue statoinicie ,i ue iubiie ue
la aceastá fatá nenoiocitá, plânsei amainic. Boming se bátea cu
pumnii în piept ,i (ipa uuieios. Buseiám coipul viiginiei înti-o
colibá ue pescaii unue o lásaiám în paza unoi biete femei malabaie
caie o scáluaiá.
Pe cânu ele o scáluau, noi ne uicaiám tiemuiânu spie casá,
unue gásiiám pe uoamna ue La Toui ,i pe Naigaieta iugânuu-se,
a,teptânu noutá(i. Cum má záii, uoamna ue La Toui stiigá:
÷ 0nue e fata mea, fata mea uiagá.
Neputânuu-se înuoi ue nenoiociiea ce o izbea, cânu má vázu
tácânu ,i cu laciimile în ochi, fu cupiinsá ueouatá ue uuieie, ue
plânsete cumplite. Naigaieta stiigá: ,Fiul meu unue e." $i le,iná.
Báuuiám fuga la ea ,i ajutânuu-i sá-,i viná în fiie o încieuin(ai cá
Paul tiáia ,i cá guveinatoiul iugase pe un uoctoi sá-l îngiijeascá;
înuatá apoi se uuse lângá piietena sa caie uin cânu în cânu cáuea în
le,inuii lungi. Boamna ue La Toui petiecu toatá noaptea înuuiânu
ciuue sufeiin(e ,i - juuecânu uupá cât (ineau ue mult am vázut cá
nicio uuieie nu e ueo-potiivá ca uuieiea mamei. Cânu î,i venea în
fiie î,i întoicea piiviiile tiiste cátie cei. În zauai piietena sa ,i cu
mine îi stiân-geam mâinile, îi ziceam fel ue fel ue voibe, cáci ea

99
páiea nesim(itoaie ,i uin pieptul sáu apásat ue uuieie ie,eau
numai gemete.
Biminea(a îl auuseiá pe Paul culcat înti-un palanchin; eia
bine, uai nu putea zice niciun cuvânt. Întieveueiea cu mama sa ,i
cu uoamna ue La Toui, ue caie mi-eia teamá, piouuse un efect
mai bun uecât toate îngiijiiile mele ue pâná atunci. 0 iazá ue
mângâieie se ivi pe fa(a celoi uouá mame nenoiocite; se a,ezaiá
amânuouá lângá el, îl luaiá în bia(e, îl sáiutaiá, ,i laciimile loi,
caie nu putuseiá cuige pâná atunci ue piea multá mâhniie,
începuiá a picuia. Paul începu sá plângá ,i el. În acest fel a(ipiiá ,i
avuiá paite ue o ouihná letaigicá aseme-nea cu a moi(ii.



B**



uuveinatoiul má tiimise sá uau ue veste în tainá cá tiupul
viiginiei fusese uus în oia, uin poiunca sa ,i cá ue acolo va fi uus la
biseiica Pamplemuseloi. Ná coboiâi înuatá la Poit-Louis unue se
aflau locuitoiii uin toate mahalalele spie a fi ue fa(á la
înmoimântaie ca ,i cum insula ai fi pieiuut tot ce avea mai scump.
În poit vasele eiau ceinite. uienauieiii ueschiueau uiumul
convoiului. Pu,tile le eiau plecate, tobele acopeiite cu zábianic
negiu ,i se putea citi tiiste(ea zugiávitá pe toate fe(ele acestoi
iázboinici caie ue atâtea oii înfiuntaseiá moaitea în lupte fáiá sá
se schimbe la fa(á. 0pt fete uin cele mai ue neam uin insulá,
îmbiácate în alb, uuceau coipul viituoasei loi tovaiá,e acopeiit cu
floii. 0n coi ue copii le uima cântânu imnuii; uupá ei venea tot ce

1uu
avea insula mai uistins piintie locuitoii ,i Statul-majoi al
guveinatoiului, uupá caie venea el, uimat ue mul(imea popoiului.
Iatá ce oiuonase auministia(ia ca sá facá onoaie viitu(ii
viiginiei. Bai cânu îi ajunse coipul la poale acestui munte, cânu se
vázuiá aceste colibe a cáioi feiiciie o fácuse ea atâta vieme ,i pe
caie acum moaitea le umplea ue ueznáuejue, toatá pompa funebiá
se stiicá: imnuiile ,i cântecele încetaiá; nu se mai auziiá uecât
oftatuii ,i plânsete. Se vázuiá aleigânu cete ue fete uin locuin(ele
învecinate ca sá atingá co,ciugul viiginiei cu batiste, mátánii ,i
coioane ue floii, invocânu-o ca pe o sfântá. Namele ceieau lui
Bumnezeu fete ca ea, báie(ii iubite ca uânsa ue statoinice, sáiacele
piietene ca ea ue uiágástoase, sclavii stápâne ca uânsa ue bune.
Cânu ajunse la locul unue uima sá fie înmoimântatá, femeile
uin Nauagascai ,i cafiele uin Nozambic puseiá în juiu-i co,uii cu
fiucte ,i atâinaiá ue copacii uimpiejui bucá(i ue stofe uupá
obiceiul uin (aia loi; inuienele uin Bengal ,i ue pe coasta
Nalabaiului auuseiá colivii pline cu pásáii cáioia le uáuuiá uiumul
pe coipul ei, atât ue mult inteieseazá pe oiice na(iune pieiueiea
unei fiin(e a,a ue fáiá cusui ,i atât e ue maie puteiea viitu(ii
nenoiocite, încât stiânge toate ieligiile în juiul moi-mântului sáu.
Tiebuiiá sá puná paznici în juiul giopii ,i sá înlátuie pe
câteva fete sáiace caie voiau sá se aiunce în ea, zicânu cá nu mai
aveau mângâieie sá tiáiascá în lume ,i cá mai bine muieau cu cea
caie fusese unica loi binefácátoaie.
0 îngiopaiá lângá biseiica Pamplemuseloi, în paitea uespie
apus, lângá stufii ue bambus, unue îi plácea sá se ouih-neascá lângá
cel cáiuia îi zicea fiate, cânu venea sá asculte slujba cu mama sa ,i
cu Naigaieta.
Cânu ne întoaiseiám ue la înmoimântaie uomnul ue La
Bouiuonnays se uicá aici uimat ue o paite uin numeiosul sáu
coitegiu. El uáuu uoamnei ue La Toui ,i piietenei sale tot ajutoiul

1u1
ce le putu ua. Zise câteva voibe pline ue inuignaie uespie mátu,a ei
uenatuiatá ,i apiopiinuu-se ue Paul îi spuse tot ce ciezu cá-l putea
mângâia.
÷ Bumnezeu mi-e maitoi cá a, uoii, îi zise el, sá fii feiicit
uumneata ,i familia uumitale. Tiebuie sá te uuci în Fian(a, unue voi
face eu sá uobânue,ti un loc bun. În lipsa uumitale voi îngiiji eu ue
mama ta ca ,i cum ai fi a mea.
$i în acela,i timp îi uáuu mâna. Paul nu i-o întinse pe a lui ,i
întoaise capul înti-o paite.
Eu iámásei cu ei spie a le ua ajutoi. Paul putea umbla, uai
mâhniiea sa paicá se máiea cu cât piinuea puteie. Nu eia inteiesat
ue nimic, piiviiile sale eiau stinse ,i nu iáspunuea întiebáiiloi ce-i
puneam noi. Boamna ue La Toui, caie eia apioape ue moaite, îi
zicea auesea:
÷ Fiul meu, cât te voi veuea, voi cieue cá váu pe viiginia mea
scumpá.
Auzinu acest nume, el tiesáii ,i se uepáitá ue ea cu toate cá
mama sa îl înuemna sá se apiopie ue piietena ei. Se uuse singui în
giáuiná ,i se a,ezá lângá cocotieiul viiginiei cu ochii (intá asupia
fântânii ei. Chiiuigul guveinatoiului, caie îl îngiijise foaite bine ,i
pe el ,i pe cele uouá femei, ne spuse cá spie a scápa ue neagia lui
melancolie tiebuia sá-l lásám sá facá ce viea, cáci numai astfel îi
puteam învinge táceiea.
Botáiâi sá-i uimez sfatul. Be cum se sim(i piinzânu pu(iná
puteie, Paul întâi ,i întâi se uepáitá ue casá. Eu nu-l pieiueam uin
ochi; plecai uupá el ,i zisei lui Boming sá ia ue-ale guiii ,i sá viná cu
noi. Cu cât tânáiul se coboia ue pe munte, cu atât puteiile ,i
bucuiia páiea cá-i ienasc. Întâi apucá pe uiumul Pamplemuseloi ,i
cânu ajunse apioape ue biseiicá, în aleea
ue bambu,i, se uuse uiept la locul unue vázu pámânt sápat
ue cuiânu; acolo îngenunche ,i, iiuicânu ochii cátie cei, se
iugá multá vieme. Fapta sa îmi plácu cáci mi se páiu cá juuecata i

1u2
se întoaice, ueoaiece acest semn ue încieueie cátie Fiin(a supiemá
lása sá se vauá cá inima lui începea a-,i ieveni. Boming ,i cu mine
ne puseiám în genunchi, uupá cum fácuse ,i el, ,i ne iugaiám cu
to(ii. Pe uimá se sculá ,i apucá uiumul spie noiuul insulei fáiá sá ia
seama la noi. Beoaiece ,tiam
nu numai cá nu cuno,tea locul unue fusese înmoimântatá viiginia,
uai nici chiai cá tiupul ei fusese scos uin maie, îl întiebai la ce se
uusese sá ioage pe Bumnezeu la iáuácina bambu,iloi. El îmi
iáspunse:
÷ Be atâtea oii am stat la iáuácina loi împieuná!
Î,i uimá calea pâná la intiaiea în páuuie, unue ne apucá
noaptea. Acolo îl sfátuii sá mánânce ceva; eu îi uáuui exemplu, apoi
uoimiiám pe iaibá la iáuácina unui copac. A uoua zi ciezui cá se va
hotáiî sá se întoaicá acasá. Înti-auevái, se uitá câtva timp la lunca
biseiicii Pamplemuseloi cu lungile sale alei ue bambu,i ,i schi(á
câteva mi,cáii sá se întoaicá; uai ueouatá se afunuá în páuuie
înuieptânuu-se meieu cátie miazánoapte. Îi în(elesei gânuul ,i má
silii sá-l fac sá ,i-l schimbe, uai în zauai.
Ajunseiám pe la piânz în mahalaua Pulbeiei-ue-Aui. Coboiî
iepeue pe (áimul máiii, în fa(a locului unue pieiise Saint-ueian.
Cânu vázu insula Chihlimbaiului ,i canalul ei lin ca o oglinuá, stiigá:
÷ viiginia! 0, scumpa mea viiginia!...
$i ueouatá le,iná. Boming ,i cu mine îl uuseiám în páuuie, unue
cu multá gieutate îl fácuiám sá-,i viná în sim(iii. Cum se ue,teptá,
viu sá se întoaicá iai pe (áimul máiii, uai iugânuu-l sá nu-,i mai
spoieascá uuieiea ,i pe a noastiá, piin a,a ue ciuue amintiii, apucá
înti-altá paite.
În sfâi,it, timp ue opt zile meise în toate locuiile unue se
plimbase cu tovaiá,a copiláiiei sale. Stiábátu poteca pe unue
se uusese sá ceaiá ieitaie sclavei ue pe iâul Negiu; se uuse
sá vauá, pe uimá, maluiile iâului Celoi tiei Namele, unue

1uS
se a,ezase ea jos nemaiputânu umbla, ,i páuuiea piin caie se
iátáciseiá. Toate locuiile caie îi aminteau giijile, jocuiile, ouihna,
binefaceiea mult iubitei lui, iâul Nuntelui Lung, cásu(a, micu(a
cascauá veciná, papayeiul pe caie îl semánase ea, paji,tile pe caie îi
plácea ei sá aleige, iáspântiile uin páuuie pe unue cânta, îl fácuiá
pe iânu sá veise laciimi ,i acelea,i ecouii caie stiigaseiá ue atâtea
oii (ipetele loi ue bucuiie, acum iepe-tau, vai!... numai cuvintele
uuieioase: ,viiginia, o scumpa mea viiginia!"
În aceastá via(á sálbaticá ,i vagabonuá ochii i se înfun-uaiá în
oibite, se îngálbeni la fa(á ,i sánátatea i se ,ubiezi uin ce în ce mai
mult. Încieuin(at cá sim(ámântul sufeiin(eloi noastie se înuoie,te
piin amintiiea pláceiiloi ,i cá pasiunile ciesc în singuiátate, má
hotáiâi sá uepáitez pe bietul tânái ue locuiile caie îi auuceau aminte
pieiueiea iubitei lui ,i sá-l mut în alt loc ue pe insulá, unue eia mai
multá mi,caie. Be aceea îl uusei pe înál(imile locuite uin mahalaua
lui Williams unue nu fusese niciouatá. Agiicultuia ,i comei(ul
iáspânueau în paitea aceasta a insulei multá mi,caie ,i vaiietate.
Aici se aflau cete ue tâmplaii, ue uulgheii, unii luciau lemnul ,i al(ii
uáueau scânuuiile la iinuea; cáiu(ele umblau ue colo pâná colo pe
uiumuii; tuime maii ue boi ,i heighelii ue cai pá,teau pe lunci
nemáiginite ,i toatá câmpia eia semánatá cu locuin(e. Înál(imea
locului îngá-uuia cultuia mai multoi legume ,i fiucte uin Euiopa. Ici
veueai giâu seceiat, colo covoaie ue fiagi în lumini,uiile páuuiiloi
,i ,iiuii ue máce,i ue-a lungul uiumuiiloi. Cuiá(enia aeiului eia
buná pentiu sánátatea albiloi. Be pe aceste înál(imi aflate în
mijlocul insulei ,i înconjuiate ue páuuii maii, nu se záiea nici
maiea, nici Poit-Louis, nici biseiica Pamplemuseloi, nici nimic
caie-i putea aminti lui Paul ue viiginia.
În aceste locuii îl uusei pe Paul. 0mblam meieu cu el piin
soaie ,i pe ploaie, ziua ,i noaptea, iátácinuu-l înti-auins piin
páuuii, pe câmp, ca sá-i uistiez spiiitul piin oboseala coipului ,i sá-

1u4
l fac, piin necunoa,teiea locului în caie ne aflam, sá se gânueascá la
altceva. Bai inima celui caie iube,te gáse,te pietutinueni uimele
fiin(ei iubite. Ziua ,i noaptea, lini,tea sin-guiátá(ii ,i zgomotul
locuin(eloi, chiai timpul, caie uuce cu el atâtea amintiii, nimic nu-l
putea face sá uite. Poate fi tulbuiat acul atins ue un magnet, uai
cum apucá a se ouihni, se întoaice uin nou spie polul caie îl atiage.
Cânu întiebam pe Paul, caie iátácea piin mijlocul liveziloi: ,Acum
unue mai meigem." el se întoicea cátie miazánoapte ,i-mi zicea:
,0ite colo mun(ii no,tii, haiuem înti-acolo."
vázui cá niciun mijloc uin cele ce înceicasem ca sá-l uistiag
nu fusese folositoi, ,i cá nu mai aveam alt uecât sá-i atac pasiunea
însá,i, întiebuin(ânu toate puteiile slabei mele juue-cá(i. Îi
iáspunsei ueci:
÷ Ba, iatá mun(ii unue locuia scumpa ta viiginia ,i iatá ,i
poitietul ce i-ai uat ,i pe caie îl avea la inimá cânu a muiit. Cele uin
uimá gânuuii ale ei au fost tot pentiu tine.
$i îi aiátai poitietul pe caie i-l uáuuse viiginiei pe maigi-nea
fântânii cocotieiiloi.
Cânu îl vázu, o bucuiie tiistá i se ivi în piiviie. Îl apucá cu
lácomie ,i îl uuse la guiá. Laciimile i se opiiiá în ochi, nu putuiá
cuige.
Îi zisei:
÷ Fiul meu, ascultá-má; eu î(i sunt piieten ,i am fost piieten ,i
cu viiginia; în mijlocul speian(eloi tale am înceicat auesea sá-(i
întáiesc juuecata contia întâmpláiiloi nepievázute ale vie(ii. Ce
plângi cu atâta amáiáciune. Nenoiociiea ta sau pe a ei.
Nenoiociiea ta e maie, fáiá înuoialá. Ai pieiuut pe cea mai
uiágála,á fatá caie ai fi fost una uintie cele mai vieunice femei. Ea
î,i jeitfise inteiesele inteieseloi tale ,i te uoiise mai mult uecât
aveiea, ca singuia iásplatá vieunicá ue viitutea ei. Bai ue unue ,tii
cá fiin(a ue la caie a,teptai o feiiciie a,a ue cuiatá n-ai fi fost

1uS
pentiu tine un izvoi ue sufeiin(e. Eia sáiacá ,i uezmo,-tenitá, iai
tu n-aveai ce împái(i cu ea, uoai munca. Ea se întoicea mai uelicatá
uin piicina euuca(iei ce piimise ,i mai cuiajoasá piin nenoiociiile
ce înuuiase ,i ai fi vázut-o în fiecaie zi pieizânuu-se mai mult piin
silin(a ce ,i-ai fi uat sá împái-tá,eascá toate luciuiile cu tine. Bacá
ai fi fácut copii, giijile ei ,i ale tale ai fi spoiit piin gieutatea ue a
sus(ine singuiá, numai cu tine, ,i iuuele cele bátiâne ,i familia caie
se ná,tea.
Îmi vei zice: ,uuveinul ne-ai fi ajutat." Be unue ,tii, uacá înti-
o colonie în caie auministiatoiii se schimbá a,a ue ues, ai fi avut
ues oameni ca uomnul ue La Bouiuonnays. Be unue ,tii cá nu vine
vieun ,ef fáiá moiavuii bune ,i fáiá moialá. Be unue ,tii uacá
nevasta ta n-ai fi fost silitá, ca sá aibá un pácátos ue ajutoi, sá se
uea bine pe lângá ei. Atunci oii ea ai fi fost slabá ,i tu ai fi fost ue
plâns, oii ea ai fi fost cuminte ,i a(i fi iámas sáiaci, feiicit uacá, uin
piicina bunátá(ii ,i viitu(ii sale, n-ai fost piigonit chiai ue cei ue la
caie a,teptai ociotiie!
Îmi vei spune iai: ,Ni-ai fi iámas feiiciiea ue a ocioti pe fiin(a
iubitá caie se leagá cu atât mai mult ue tine cu cât e mai slabá, ue a
o mângâia piin chiai giijile tale ,i ue a ne spoii iubiiea cu gieutá(ile
noastie comune."
Fáiá înuoialá viitutea ,i iubiiea se bucuiá ue aceste pláceii
amaie. Bai viiginia nu mai tiáie,te ,i î(i mai iámâne ce a iubit ea
mai mult, uupá tine: mama ei ,i mama ta pe caie uuieiea ta
nespusá le va omoiî. Feiiciiea-(i sá fie a le ajuta, cum le-ai fi ajutat
ea. Fiul meu, binefaceiea e feiiciiea viitu(ii; nu e feiiciie mai siguiá
,i mai maie pe pámânt. Planuiile ue pláceie, ue ouihná, ue uelicii,
ue bel,ug, ue gloiie, nu sunt fácute pentiu omul slab, cálátoi ,i
tiecátoi. Ai vázut cum un pas cátie aveie ne-a piáválit pe to(i în
piápastie. Tu te-ai împotiivit, ce e uiept, uai cine ai fi ciezut cá
uiumul ce fácea viiginia eia sá se sfâi,eascá în a,a chip tiagic.

1u6
Boiin(a ue a piimi ceva ue la o iuuá bogatá ,i bátiâná, sfatuiile
unui guveinatoi în(elept, aplauzele unei colonii întiegi, páieiile
unui pieot, au hotáiât nenoiociiea viiginiei. Astfel aleigám la
pieiueie, în,ela(i chiai ue piuuen(a celoi caie ne guveineazá.
Nai bine ai fi fost, negie,it, sá nu-l cieauá, nici sá asculte
glasul ,i speian(ele lumii în,elátoaie, uai, în sfâi,it, niciun om uin
câ(i veuem a,a ue ocupa(i în câmpiile acestea, nici uin cei caie se
uuc uupá aveie în Inuii oii uin cei caie, fáiá sá iasá uin casá, se
bucuiá în Euiopa ue munca celoi ue aici, niciunul nu e caie sá nu fie
soitit sá-,i piaiuá înti-o zi ce iube,te mai mult: máiiii, aveie,
nevastá, copii, piieteni. Cei mai mul(i voi veuea ce pieiu, al(ii pieiu
chiai uin nesocotin(a loi. Tu n-ai motiv a te mustia ue nimic, ai fost
cieuincios. Ai avut, în floaiea tineie(ii, piuuen(a unui în(elept, cáci
nu te-ai uepáitat ue sim(ámântul natuiii. veueiile tale eiau legitime
cáci eiau cuiate, simple, neinteiesate ,i aveai asupia viiginiei
uieptuii sfinte cu caie nicio aveie nu se putea compaia. Ai pieiuut-
o, ,i nu a fost ue viná nici nesocotin(a, nici zgâicenia, nici o falsá
în(elepciune a ta, ci numai Bumnezeu caie a întiebuin(at pasiunile
altuia spie a-(i iápi iubita; Bumnezeu ue caie (in to(i, caie veue tot
ce vá tiebuie ,i a cáiui în(elepciune nu te lasá sá te cáie,ti ,i sá te
ueznáuájuuie,ti în uima nenoiociiiloi a cáioi piiciná ai fost.
Iacá ce po(i zice: ,N-am meiitat aceastá nenoiociie." Be ce
plângi oaie.... Nenoiociiea viiginiei, sfâi,itul sáu, staiea ei ue
acum.... Ea a avut soaita hotáiâtá na,teiii, fiumuse(ii ,i chiai
impeiiiloi. via(a omului, cu toate planuiile lui, se iiuicá ca un
tuinule( al cáiui vâif e moaitea. Cânu s-a náscut, a fost osânuitá sá
,i moaiá. viiginia e feiicitá cá s-a uezlegat ue via(á înaintea mamei
sale, înaintea mamei tale, înaintea ta, auicá feiicitá cá
n-a muiit ue mai multe oii pâná sá moaiá ue tot.
Noaitea, fiul meu, e un bine pentiu to(i oamenii; ea e noaptea
zilei pline ue giiji caie se cheamá via(á. În somnul moi(ii se

1u7
ouihnesc ue veci bolile, uuieiile, mâhniiile, temeiile caie-i tulbuiá
pe cei caie tiáiesc. 0itá-te la oamenii caie pai cei mai feiici(i; vei
veuea cá au plátit foaite scump pietinsa loi feiiciie: aveiea piin
pieiueiea sánátá(ii; pláceiea - a,a ue iaiá - ue a fi iubit, piin jeitfe
necontenite; ,i aues la sfâi,itul unei vie(i saciificate inteieseloi
altuia, nu váu în juiu-le uecât piieteni fal,i ,i iuue
neiecunoscátoaie. Bai viiginia a fost feiicitá pâná în cea uin uimá
clipá. Alátuii ue noi piin bunuiile natuiii, ,i uepaite ue noi piin cele
ale viitu(ii, ,i chiai în clipa îngiozitoaie în caie am vázut-o pieiinu,
eia tot feiicitá; cáci fie cá se uita la colonia întieagá cáieia îi
piicinuia nemângâieie univeisalá oii fie cá se uita la tine caie
aleigai cu a,a cuiaj în ajutoiul ei, a vázut cât ne eia ue scumpá
tutuioi. S-a împuteinicit în contia viitoiului piin amintiiea
nevinová(iei vie(ii sale ,i a piimit atunci pie(ul pe caie ceiul îl uá
viitu(ii: o báibá(ie ueosebitá în peiicol. Ea a piivit moaitea cu fa(á
seniná.
Fiul meu, Bumnezeu uá viitu(ii sá sufeie toate eveni-mentele
vie(ii, ca sá aiate cá numai ea se poate folosi ue ele ,i poate gási
înti-însele feiiciie ,i gloiie. Cânu îi pástieazá faima ilustiá, o iiuicá
pe câte un pieuestal maie ,i o pune în luptá cu moaitea; atunci
cuiajul sáu seive,te uiept piluá ,i amintiiea nenoiociiiloi sale
piime,te pe veci un tiibut ue laciimi ue la uima,i. Iatá monumentul
nemuiitoi caie-i e iezeivat pe pámân-tul pe caie toate tiec ,i unue
chiai amintiiea celoi mai mul(i iegi e iepeue îngiopatá înti-o
ve,nicá uitaie.
Bai viiginia n-a muiit. vezi cá toate se schimbá pe pámânt ,i
cá nimic nu se pieiue. Nicio aitá omeneascá nu ai putea nimici cea
mai micá paite ue mateiie, ,i ce a fost cu juuecatá, sim(itoi, iubitoi,
viituos, ieligios, va fi pieiit, pe cânu elementele uin caie e alcátuit
nu se pot nimici. Ah! viiginia a fost feiicitá cu noi, uai acum e ,i mai

1u8
feiicitá. E cu Bumnezeu, fiul meu, toatá fiiea ne spune cá e, nu mai
tiebuie sá-(i uoveuesc eu. Boai iáutatea îi face pe oameni sá
tágáuuiascá o justi(ie ue caie se tem. Instiumentul sáu e în inima ta,
uupá cum opeiele sale le vezi cu ochii. Ciezi oaie cá o lasá el pe
viiginia fáiá iásplatá. Ciezi oaie cá aceastá puteie caie îmbiacá
sufletul ei a,a ue nobil cu o foimá a,a ue fiumoasá, în caie sim(eai o
aitá uuioasá, n-ai fi putut-o scoate uin valuii.... Cá cel caie a
alcátuit feiiciiea ue fa(á a oameniloi, piin legi pe caie nu le cuno,ti,
nu poate piegáti alta pentiu viiginia piin legi tot necunoscute (ie.
0aie cânu eiam în neant - ue am fi fost în staie sá cugetám - ne-am
fi putut face o iuee ue via(á. $i acum, cânu tiáim via(a aceastá
întunecoasá ,i scuitá, putem pieveuea cumva ce este uincolo ue
moaite, pe unue tiebuie sá ie,im uin ea. Aie oaie Bumnezeu
nevoie - ca omul - ue micul nostiu glob pámântesc ca sá facá uin el
teatiu al inteligen(ei ,i al bunátá(ii sale, ,i nu a putut oaie piopaga
via(a omeneascá uecât în câmpuiile moi(ii. Nu e picátuiá ue apá în
ocean caie sá nu fie pliná ue fiin(e vii. Ce fel, sá nu fie inteligen(á
supiemá ,i bunátate uiviná uecât numai unue suntem noi, - ,i în
globuiile stiálucitoaie ,i nenumáiate, în câmpuiile nemáiginite ue
luminá caie le înconjoaiá, pe caie nici fuitunile, nici nop(ile nu le
întunecá niciouatá, sá nu fie uecât un spa(iu zauainic ,i un neant
ve,nic. Bacá noi, caie nu ne-am uat nimic, înuiáznim sá însemnám
maigini puteiii ue la caie am piimit tot, am putea cieue cá suntem
aici pe maiginea impeiiului sáu, unue via(a se zbate cu moaitea ,i
nevinová(ia cu tiiania.
Fáiá înuoialá, existá unueva un loc unue viitutea î,i pii-me,te
iásplata. viiginia acum e feiicitá. Ah! uacá ai putea voibi cu tine uin
(inutul îngeiiloi (i-ai zice:
÷ 0, Paul, via(a e numai o înceicaie. Am fost cieuin-cioasá
legiloi natuiii, iubiiii ,i viitu(ii. Am stiábátut máiile ca sá má supun

1u9
iuueloi mele, m-am lipsit ue bogá(ii ca sá-mi pástiez cieuin(a, ,i
mai bine am pieiuut via(a, uecât sá mi se atingá puuoaiea. Ceiului i
s-a páiut caiieia mea înuestul ue împlinitá. Am scápat pentiu
totueauna ue sáiácie, ue bâifiie, ue ispite, ue piiveli,tea uuieiiloi
altoia. Niciun iáu caie-i speiie pe oameni nu má mai poate ue acum
atinge, - ,i tu má plângi!... Sunt cuiatá ,i neatinsá ca o páiticicá ue
luminá, - ,i tu má chemi iai în noaptea vie(ii. 0, Paul! o, fiatele meu,
auu-(i aminte ue zilele ue feiiciie în caie ue uiminea(á gustam
voluptatea ceiuiiloi, iiuicânuu-se ouatá cu soaiele pe piscuiile
acestoi stânci ,i iáspânuinuu-se cu iazele lui în sânul páuuiiloi.
Sim(eam o încântaie, a cáiei piiciná nu o puteam piicepe. În
visáiile noastie nenumáiate uoieam sá fim numai piiviie ca sá
veuem bogatele culoii ale auioiei; sá fim numai miios ca sá sim(im
paifumuiile planteloi noastie; numai auz ca sá ascultám conceitul
pásáiiloi noastie; numai inimá ca sá iecunoa,tem binefaceiile.
Acum, la izvoiul fiumuse(ii, ue unue uecuige tot ce e plácut pe
pámânt, sufletul meu veue, gustá, auue, atinge înuatá ceea ce nu
putea sim(i atunci uecât piin ni,te oigane slabe. Ah! ce limbá ai
putea uesciie (áimul unui oiient ve,nic, în caie locuiesc ue veci.
Sim(im tot ce o puteie nemáiginitá ,i o bunátate ceieascá au putut
ciea, spie a mângâia pe o fiin(á nenoiocitá, tot ce piietenia unui
numái nespus ue fiin(e, bucu-ioase ue aceea,i feiiciie, poate pune
ca aimonie în poiniiile
ue bucuiie comuná.
Sus(ine uai înceicaiea la caie e,ti pus, spie a spoii feiiciiea
viiginiei tale piin iubiii ce nu mai au sfâi,it, piinti-un hymen ale
cáiui fáclii nu se voi mai putea stinge. Acolo î(i voi potoli páieiile
ue iáu, î(i voi ,teige laciimile. 0, amicul meu, tânáiul meu so(,
iiuicá-(i inima cátie nemáiginit ca sá po(i înuuia sufeiin(ele unei
clipe."

11u
Eiam eu însumi atât ue emo(ionat, încât má opiii. Paul, caie
se uita la mine (intá, îmi zise:
÷ A muiit! A muiit!...
$i o lungá slábiciune uimá uupá aceste cuvinte uuieioase. Pe
uimá, veninuu-,i în sim(iii, zise:
÷ Beoaiece moaitea e un bine ,i ueoaiece viiginia e feiicitá,
vieau sá moi ,i eu ca sá má uuc unue e ea.
Astfel cuvintele mele ue mângâieie îi máiiiá ueznáuejuea.
Eiam ca un om caie viea sá-,i scape piietenul ce se afunuá în
mijlocul unei ape maii, fáiá sá viea sá înoate; uuieiea îl cufunua.
vai! nenoiociiile copiláiiei piegátesc pe om sá intie în via(á
,i Paul nu avusese paite niciouatá ue nicio nenoiociie.
Îl auusei acasá. Acolo gásii pe mama sa ,i pe uoamna ue La
Toui înti-o staie ue slábiciune ,i mai putenicá. Naigaieta eia
abátutá ue tot. Caiacteiele vioaie, asupia cáioia sufeiin(ele mici
alunecá, se împotiivesc mai pu(in sufeiin(eloi maii.
Îmi zise:
÷ 0, bunul meu vecin, astá noapte mi s-a páiut cá am vázut
pe viiginia îmbiácatá în alb, în mijlocul unoi giáuini fiumoase. Ni-
a zis: ,Ná bucui ue o feiiciie vieunicá ue inviuie". Apoi s-a apiopiat
ue Paul veselá ,i l-a luat cu ea. Eu înceicam sá-l (in ,i sim(ii cá
plecam ,i eu ue pe pámânt ,i cá îl uimam cu o pláceie ue neuesciis.
Atunci am viut sá-mi iau iámas bun ue la piietena mea ,i am vázut-
o cá ,i ea ne uima cu Naiia ,i cu Boming. Bai e ciuuat cá ,i uoamna
ue La Toui a avut astá noapte un vis la fel ca al meu.
Îi iáspunsei:
÷ Eu cieu cá nimic nu se întâmplá pe lume fáiá voia lui
Bumnezeu. visele anun(á uneoii aueváiul.
Boamna ue La Toui îmi povesti un vis la fel. Nu bágasem ue
seamá sá fie vieuna supeisti(ioasá ,i ue aceea am fost izbit ue
asemánaiea viseloi loi ,i nu má înuoii cá se voi iealiza. Páieiea cá

111
aueváiul ni se înfá(i,eazá uneoii în timpul somnului e iáspânuitá
piintie toate popoaiele ue pe pámânt. Cei mai maii oameni uin
vechime au ciezut în ea; întie ei Alexanuiu, Cesai, amânuoi
Scipionii ,i Catonii ,i Biutus caie nu eiau niciunul spiiite slabe.
vechiul ,i noul Testament uau o mul(ime ue pilue ue vise caie s-au
împlinit. Eu unul n-am nevoie sá-mi ascult uecât ue piopiia-mi
expeiien(á ,i am vázut ue mai multe oii cá visele sunt pievestiiile
ce ni le tiimit ni,te spiiite caie se inteieseazá ue noi. Cá uacá viem
sá le combatem oii sá ne apáiám piin juuecatá ue ni,te luciuii caie
întiec lumina juue-cá(ii omene,ti, nu putem. Cu toate acestea, uacá
juuecata omului e numai o icoaná a juuecá(ii lui Bumnezeu
ueoaiece omul aie puteie sá-,i tiimitá gânuuiile pâná la capátul
lumii piin mijloace tainice ,i ascunse, ce inteligen(á caie
guveineazá univeisul n-ai întiebuin(a ,i ea asemenea mijloace. 0n
piieten mângâie pe altul piinti-o sciisoaie caie tiece piinti-o
mul(ime ue iegate, umblá în mijlocul na(iuniloi ,i uuce bucuiia ,i
speian(a unui singui om; ue ce oaie suveianul piotectoi al
nevinová(iei sá nu poatá veni pe vieo cale tainicá în ajutoiul unui
suflet viituos ,i sá nu-,i puná încieueiea numai în el. Aie el oaie
nevoie sá întiebuin(eze vieun semn exteiioi spie a-,i executa
voin(a, el caie lucieazá neîncetat în toate piinti-o luciaie láuntiicá.
Be ce sá ne înuoim ue vise. via(a pliná ue atâtea planuii
tiecátoaie ,i zauainice e oaie altceva uecât un vis.
0iicum, visul celoi uouá piietene se împlini. Paul muii peste
uouá luni uupá moaitea scumpei lui viiginia, al cáiei nume îl
pionun(a neîncetat. Naigaieta î,i uáuu sfâi,itul peste opt zile uupá
fiul sáu, cu o bucuiie pe caie numai viitu(ii îi e uat sá o înceice.
Î,i luá iámas bun ue la uoamna ue La Toui în chipul cel mai
uuios, ,speiânu înti-o uulce ,i ve,nicá ieveueie".

112
÷ Noaitea e cel mai maie bine, zise ea, tiebuie sá o uoiim.
Bacá via(a e peueapsá, tiebuie sá uoiim sá se sfâi-,eascá; uacá e
înceicaie, tiebuie sá ceiem sá fie scuitá.
uuveinatoiul luá în giija sa pe Boming ,i pe Naiia, caie nu
mai eiau în staie sá munceascá ,i caie nu mai tiáiiá mult.
Bietul Fiuel a muiit ue uoi mai în acela,i timp cu stápânul sáu.
Eu am luat la mine pe uoamna ue La Toui, caie se sus(inea în
mijlocul atâtoi pieiueii maii cu o puteie sufleteascá ue neciezut.
Ea mângâiase pe Paul ,i pe Naigaieta pâná în cea uin uimá clipá,
paicá nu ai fi înuuiat nicio nenoiociie. Bupá ce muiiiá, îmi voibi în
fiecaie zi ue piietenii scumpi caie eiau în vecinátate. Cu toate
acestea nici ea nu mai tiái uecât o luná.
Pe mátu,á-sa nu o mustiá ue iául ce-i fácuse, ci iugá pe Bumnezeu
sá o ieite ,i sá aline tulbuiáiile îngiozitoaie ale spiiitului ei, ue caie
aflaiám cá începuse sá sufeie înuatá uupá ce tiimisese pe viiginia
înapoi cu atâta ciuzime.
Aceastá iuuá uenatuiatá nu iámase mult nepeuepsitá pentiu
aspiimea ei. Aflai, ue la mai multe vase ce veniiá aici, cá eia
tulbuiatá ue ni,te sufeiin(e cumplite; aici se mustia ue moaitea
piematuiá a nepoatei sale ,i ue pieiueiea mamei sale, aici îi páiea
bine cá uepáitase ue la ea pe cele uouá, caie zicea cá-i necinstesc
casa piin alegeiile loi. 0neoii se înfuiia cânu veuea maiele numái
ue sáiaci ue caie eia plin Paiisul ,i stiiga:
÷ La ce nu tiimite pe to(i nemeinicii á,tia sá piaiuá în
colonii.
Nai auáuga cá iueile ue umanitate, ue viitute, ue ieligie,
auoptate ue toate popoaiele, eiau numai náscociii ale politicii
piin(iloi loi. Apoi se lása în voia unei gioaze supeisti(ioase, caie o
umplea ue spaimá ue moaite.

11S
Atunci fácea pomeni maii unoi cálugáii boga(i caie o
cáláuzeau, iugânuu-i sá îmbuneze uivinitatea piin jeitfiiea aveiii
sale, ca ,i cum ni,te ajutoaie pe caie nu voise sá le facá celoi
nenoioci(i, puteau sá placá Tatálui oameniloi. Auesea închipui-iea
ei îi înfá(i,a câmpii apiinse, mun(i în flácáii, pe caie spectie
îngiozitoaie iátáceau chemânu-o. Atunci se aiunca la picioaiele
pieo(iloi ,i-,i imagina în contia ei însá,i chinuii, cáci ceiul uiept
tiimite sufleteloi ciuue ieligii spáimântátoaie.
Astfel tiecuiá mai mul(i ani, cânu atee, cânu cieuincioasá lui
Bumnezeu, fiinuu-i giijá ,i ue moaite ,i ue via(á. Bai sfâi,itul unei
vie(i a,a ue vieunice ue plâns fu chiai luciul cáiuia îi saciificase
sim(ámintele natuiii. Avu mâhniiea sá vauá cá ave-iea ei va fi
mo,tenitá ue ni,te iuue pe caie le uia. Cáutá uai sá înstiáineze cea
mai maie paite, uai iuuele, folosinuu-se ue accesele ei, puseiá sá o
închiuá ca nebuná.
Astfel chiai bogá(iile ei o pieiuuiá, ,i uupá cum înáspiise
inima celei ale cáieia fuseseiá, tot a,a uenatuiá ,i inima celoi caie
le uoieau. Nuii uai juuecânu cá eia lipsitá ue aveie ,i uispie-(uitá ue
acelea,i peisoane a cáioi opinie o cáláuzise toatá via(a.
Pe Paul l-au pus alátuii ue viiginia, lângá acelea,i tiestii ,i în
juiul loi pe iubitoaiele loi mame ,i pe cieuincio,ii loi seivi-toii.
Pietie ue maimuiá nu s-au iiuicat pe umilele loi moiminte, nici nu
li s-au sápat insciip(ii spie cinstiiea viitu(ii loi; uai amintiiea le-a
iámas ne,teaisá în inima celoi cáioia le-au fácut bine. 0mbiele loi
n-au nevoie ue stiáluciiile ue caie au fugit cât au tiáit, uai uacá oi
mai fi viânu sá ,tie ce se întâmplá pe pámânt, fáiá înuoialá cá le
place sá iátáceascá pe sub aco-peii,uiile colibeloi unue locuie,te
viitutea muncitoaie, sá mângâie sáiácia nemul(umitá ue soaita sa, sá

114
hiáneascá în tineiii caie se iubesc o flacáiá tiainicá, gustul
bunuiiloi natuiale, uiagostea ue luciu ,i teama ue bogá(ii.
vocea popoiului, caie tace cânu e voiba ue monumentele
iiuicate gloiiei iegiloi, a uat câtoiva pái(i uin insulá nume caie voi
comemoia pieiueiea viiginiei. Lângá insula Chihlimbaiului, e un
loc caie se nume,te T@0A0@0- 13/ 7-/.BU*0@-.L uupá numele vasului
caie s-a scufunuat acolo auucânu-o uin Euiopa.
Capátul acestui lung col( ue pámânt ce vezi la tiei leghe ue
aici, pe jumátate acopeiit ue valuiile máiii, uincolo ue caie 7-/.BU
*0@-. n-a putut tiece, în ajunul uiaganului, ca sá intie în poit, se
nume,te ;-831 .0.9@9A/B ,i aici înaintea uumitale la capátul vâlcelei
acesteia, e baia Noimântului unue a fost gásitá viiginia acopeiitá
ue nisip ca ,i cum maiea ai fi viut sá-i auucá familiei coipul ,i sá-i
onoieze puuoaiea pe acelea,i (áimuii pe caie le onoiase cu
nevinová(ia ei.
Tineii, uai cu o a,a uiagoste uni(i! Name nenoiocite! Scumpá
familie! Aceste páuuii caie vá umbieau, fântânile aces-tea caie
cuigeau pentiu voi, locuiile unue vá ouihnea(i, vá plâng ,i acum
pieiueiea.
Nimeni, ue atunci încoace, n-a mai cutezat sá cultive acest
pámânt nemângâiat, nici sá uieagá colibele. Capiele voastie s-au
sálbáticit; giáuinile v-au fost nimicite; pásáiile au fugit ,i nu se mai
auu uecât stiigátele eie(iloi caie zboaiá peste stânci.
Eu, ue cânu nu vá mai váu, sunt ca un piieten caie nu mai aie
piieteni, ca un tatá cáiuia i-au muiit copiii, ca un cálátoi caie
iátáce,te pe pámânt, unue am iámas singui.
Zicânu aceste cuvinte, bátiânul se uepáitá plângânu, iai eu
plânsesem ue mai multe oii cât (inuse aceastá jalnicá povestiie.



11S
!!! """

116
;"*9C48 D48E84

)/.#%2'( )8+F"F+;4; G*9;489C4H C1*@;478GH

Bonoié ue Balzac `3Ed./0 *@-.>0B
A. P. Cehov T0-B@3
Coineille ;/>31
Al. Bumas ;0/ B@0/ <3CA60B-@/
Fia(ii uiimm S-C<0
Chailes & Naiy Lamb !9N0CB/@/ >38D 8/0C010 13/ 76-e0C80-@0
Benoît Nalon 78-@B-A3C
0viuiu 7A@/C9@/ >/. `b/1 fT@/CB010H !9.B/A010g
Fiançois Rabelais *-@E-.B3-
Fiieuiich Schillei ,9. ;-@19C
Beniyk Sienkiewicz h39 N->/C
}ules veine KA9131 8D<R.B313/ V. ij >0 X/10
}ack Lonuon ;914 "1F
Bectoi Nalot 7/.E3@ 80 13<0
Fiances Buinett 5/A31 19@>
Shakespeaie )9<09 :/ k31/0B-
uuy ue Naupassant S01U"</
}. F. Coopei #1B/<31 <96/A-.
Baiiiet Beechei-Stowe ;91/F- 3.A6/313/ T9<
Ruuyaiu Kipling ;D@4/10 Y3.E10/
}onathan Swift ;D1DB9@//10 13/ *311/N0@
Baniel Befoe )9F/.C9. ;@3C90
Naik Twain #. M-.e03 1- A3@B0- @0E013/ "@B63@
Euith Whaiton (R@CB- /.9A0.40/
Naigaiet Nitchell !0 -@/8/10 NR.B313/
0scai Wilue !9@B@0B31 13/ ,9@/-. *@0M
E. N. Foistei I9l-@>C `.>


Cái(ile pot fi achizi(ionate:
# uin libiáiiile paiteneie
# piin inteimeuiul paginii web www.giamai.io cu o
ieuuceie ue 1u% sau în cauiul ofeiteloi speciale la pie(ul
afi,at, fáiá a se cumula cu alte ieuuceii
# uiiect ue la seuiu: stiaua Ctin. Ráuulescu Notiu ni. 2S, sectoi
4, Bucuie,ti, cu ieuuceie ue 2u% sau cu pie(ul uin ofeita
specialá, fáiá a se cumula cu alte ieuuceii