You are on page 1of 4

Basmul Definitie: Obs: Avand in vedere ca traditional basmele se povesteau copiilor este evident si aproape explicit rolul sau

epic,moral. Personaje: -eroul Eroul este de cele mai multe ori un tanar necasatorit care trebuie sa porneasca intr-o calatorie.Defapt basmele pastreaza tiparul calatoriei initiatice pe care tinerii din societatile ar aice trebuiau sa o parcur!a si la capatul careia isi dovedeau calitatile. Abia dupa aceea patrundeau in comunitatea adultilor si capatau dreptul de a-si intemeia o familie. Pe de alta parte, ima!inea eroului din basmele romanesti se aseamana cu ima!inea cavalerului medieval din marile poeme medievale europene. -adjuvanti"ajutoarele #unt de cele mai multe ori persoane cu trasaturi supranaturale care suplinesc in anumite situatii lipsa de experienta a eroului : calul nazdravan, craiasa albinelor, furnicilor. -personajele ne!ative #e supun unei tipolo!i traditionale astfel fie sunt oameni insemnati, fie sunt personaje fantastice : omul stapan, omul rosu, zmeul, scorpia, dra!onul. Basmele folclorice presupun un conflict liniar reprezentat intr-un text preponderent narativ in care dialo!ul apare doar accidental avand strict functie de relatare. Din punct de vedere al structurii se identifica in basme o formula initiala, formule mediane si o formula finala. Are rolul de a marca momentele principale ale subiectului, de a anunta o atmosfera fantastica, dar si de a mentine alerta atentia eventualului ascultator : $a fost odata ca niciodata% &antasticul este o trasatura care caracterizeaza basmele, dar spre deosebire de nuvelele sau romanele fantastice, creatorul basmului nu urmareste sa il surprinda pe cititor prin intamplari neobisnuite. &antasticul in basme are, mai de!raba caracter convenabil. Aceasta varianta a fantasticului se numeste fabulos. &iind un text folcloric, basmul circula de re!ula, in variante si de aceea este foarte important sa se identifice principalele pasaje ale textului, verificandu-se ulterior care dintre fra!mente exista in diverse variante. 'n literatura populara, aceste pasaje se numesc motive literare. 'n urma studierii celor mai importante basme din literatura universala, s-a constatat ca exista o serie de motive intalnite frecvent : -motivul imparatului fara urmasi -motivul mezinului istet -motivul fratelui bo!at si al celui sarac -motivul plecarii de acasa -motivul interdictiei, incalcarii interdictiei, viclesu!ului, drumului, probelor celor doua taramuri. (erminolo!ie : in teoria literara circula doua termene pe care teoreticienii ii deosebesc : basm si poveste. Basmul are un caracter pre!nant fantastic, fiind prezente elemente fabuloase si supranaturale.

Danila este unul dintre cei mai prosti oameni. omul nostru era $un om din aceia careia-i mananca cainii din traista si toate trebile cate le facea. porecla dupa sin!urul lucru pe care il facuse la casa lui..Povestea are un puternic caracter nuvelistic. #c imbarea a suscitat mai multe explicatii 3eor!e 2alinescu spunea $ in povesti nu se observa ci se demonstreaza observatiuni milenare. 'n prima parte a basmului. ursul. ca rau mi-a mai mers astazi 1 2e zi pocita se vede ca mi-a luat cineva din urma 1%. (otusi naratorul isi exprima simpatia pentru personaj desi este evident ca este un antierou. copiii si nevasta . nec itit la minte si nec ibzuit la trebi% si mai tarziu.)$Povestea unui om lenes%* Obs : (otusi termenii circula si ca sinonime. dar cum am spus. mai de!raba. intamplari. adjuvantii"ajutoarele : iepurele. expunerea unei situatii de viata decat al unei tipolo!ii. (otusi personajul pare. pe parcursul actiunii. -indirecta Avand in vedere caracterul preponderent ne!ativ al textului. Danila pare transfi!urat. scriitorii insisi suprapunandu-i :%Povestea lui +arap-Alb% Danila Prepeleac -basmDanila Prepeleac . (ipolo!ie : conform tipolo!iei basmului personajele sunt pozitive sau ne!ative. . &aptele sunt ima!inare. pare sa se incadreze in cateoria personajelor ne!ative avand in vedere ca lenea si prostia se subordoneaza cate!oriei ne!ative. 'n partea a doua el devine erou pentru ca se opune dracilor. 'n urma trocurilor dezavantajoase. 3eor!e . Danila prepeleac dovedeste ca prostul are noroc%.. Danila e $lenes. 'n partea a doua. fiind aproape opusul personajului din partea intai. dar se desfasoara intr-un spatiu mult mai realist. -cu dracii : Abia in aceasta a doua parte apare confruntarea directa bine-rau.a . #e poate specula si o explicatie in ordinea scopului moral al basmului. 'n expresii $s!ol prepeleac%-sarac lipit pamantului. reactii sc imbatoarerepetat dezavantajoase ii demonstreaza naivitatea si lipsa de capacitate de a invata din !reseli. conotatie ne!ativa Prepeleac . -aratorul observa: $dar este o vorba: tot bo!atul minteos si tanarul frumos. in!eniozitatea si ima!inatia lui Danila. respectiv erou-forte malefice.odalitati de caracterizare : -directa prin portret /a inceputul textului. predomina caracterizarea indirecta prin fapte. 4elatia cu alte personaje : -cu fratele : 4elatia este in opozitie desi ei nu intra in conflict declarat. au!mentativ. dar in confruntarea cu dracii se arata mai intli!ent decat ei. 2ele sase probe pun in evidenta inteli!enta.unteanu credea ca $ e o foarte mestesu!ita demonstratie ca tot patitu-i priceput%. atitudini. Danila isi face si o autoanaliza a situatiei : $ doar stiu ca nu-i acum intaia data sa mer! la drum 0 dar parca dracul mi-a luat mintile 1% sau mai tarziu $ . pesonaje ne!ative. le facea pe dos%. personajul -ume : Danila . Danila mai prinsese acum la minte%.

Pentru Danila respectivele incercari sunt doar provocari de inteli!enta si viclenie. #pecific basmului lui 2rean!a este si felul in care priveste secventa fantastica in c eie parodica asa incat reprezentantii fortei raului sunt sin!urii care accepta probele in maniera clasica5traditionala. 2aracterizarea personajelor debuteaza in expozitiune intr-un stil specific lui 2rean!a care surprinde o intrea!a tipolo!ie intr-o exprimare concentrata si expresiva $ 2el mai mare era arnic. mai de!raba. dramatizeaza situatiile. &ratele cel bo!at il sfatuieste pe Danila sa mear!a la tar! si sa-si vanda boii cei !rasi pe doi boi mai mici si un car. $nec itit la minte si nec ibzuit la trebi% si pe deasupra $ fu!ea el de noroc si norocul de dansul%. 'ntervine in expozitiune motivul folcloric al celor doi frati : unul bo!at si celalalt sarac. . Apar adesea in text proverbe si zicaturi. lucru ce marc eaza intri!a. 6nealta ma!ica pe care o dobandesc uneori eroii de basm este pentru Danila istetimea pe care o primeste abia cand are intradevar nevoie de ea. cu motivul plecarii eroului in calatorie. #ubiectul basmelor culte respecta in linii mari motivele din basmele folclorice. exclamatii. Basmul $Danila Prepeleac% are un incipit scurt care dovedeste. tautolo!ii. (otodata se observa o relatie interesanta intre instantele comunicarii narative deoarece autorul se adreseaza direct cititorului asa incat re!istrul intratextual se suprapune uneori cu re!istrul extratextual. dar n-avea copii%. 2onform tiparului traditional nevasta fratelui bo!at se opune la un moment dat !enerozitatii sotului sau. cu umor.'. spre deosebire de basmele folclorice : la 2rean!a dialo!ul are scopuri)finalitati* multiple : dinamizeaza actiunea. Oralitatea. 'n prima parte autorul foloseste diverse te nici realiste in prezentarea atmosferei satului si a personajelor. privindu-si personajele cu seninatate si in!aduinta. !rijuli si c iabur pentru ca unde punea el mana punea si Dumnezeu mila.orfolo!ia basmului%. Abia in aceasta parte a basmului sunt prezente cateva din multiplele functii pe care le identifica 7. expresii si vorbe de du introduse prin conectori specifici lui 2rean!a :%vorba ceea%. defineste mediul si nuanteaza personajele scotandu-le din tipare. Pe drum Danila face o serie de sc imbari dezavantajoase si se remarca umorul lui 2rean!a pentru ca fiecare scena a cate unui sc imb reprezinta si comic de situatie.Observatii stilistice : Basmul cult preia motive folclorice pe care le recompune intr-o naratiune ori!inala. ca de obicei clasarea actiunii intrun timp si spatiu incert $Erau odata intr-un sat doi frati%. trasatura specifica prozei lui 2rean!a se identifica in text nu doar abundenta dialo!ului. Ori!inalitatea se arata si in felul in care 2rean!a reuseste sa imbine in acelasi text elementele de basm nuvelistic si basm fantastic. 2rean!a preia motive folclorice de lar!a circulatie pe care le prezinta din perspectiva naratorului omniscient in maniera proprie. constatari colocviale. interjectii onomatopeice. apelative.%vorba mea%. Dialo!ul intervine frecvent intrerupand naratiunea. Desfasurarea actiunii incepe deci. iar autorul are ocazia sa isi demonstreze eruditia paremili!oca)cunoscatoare de proverbe*. Dialo!ul nu are neaparat functia de caracterizare pentru ca personajele nu se diferentieaza prin limbaj. ci. Propp )cercetator lin!vist rus* in $. ci si prin alte structuri specifice ca : expresii. enunturi eliptice. in stilul specific autorului. pentru ca Danila pare opusul fratelui sau fiind lenes.

-aratorul puncteaza intelesul fiecarei intamplari in parte si ne atra!e atentia de exemplu ca $Danila toate trebile cate le facea. &inalul sc imbuluieste ironic. Dar experientele nefericite ale lui Danila nu se opresc aici. el reusind sa prapadeasca si carul cu boi al fratelui sau in padure.otivul trocului dezavantajos este foarte frecvent in basmele folclorice europene fiind intalnit si la rusi. le facea pe dos% si personajul insusi spune la finalul experientei : $parca dracul mi-a luat mintile%. Danila ale!andu-se cu o pun!a. en!lezi si francezi. .2omicul rezulta din lipsa de intentie a celuilalt taran de a-l pa!ubi pe Danila. norve!ieni. .