Contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă constituie un contract prin care o parte (beneficiarul întreţinerii) se obligă să dea

celeilalte părţi (dobînditor) în proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobînditorul se obligă să asigure beneficiarului întreţinere în natură - locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul necesar pe timpul cît va trăi, precum şi înmormîntare (art.839 alin.(1) CC). Notiunea de intretinere presupune o obligatie complexa, care priveste, pe de o parte, mijloacele necesare traiului (in care se includ: alimente, imbracaminte, locuinta, cele necesare ingrijirii sanatatii etc.), iar, pe de alta parte, mijloacele necesare satisfacerii nevoilor spirituale ale creditorului (in care se includ nevoile culturale, artistice, stiintifice, de informare etc.). De regula, partile prevad elementele obligatiei de intretinere, strict necesare, referitoare la: alimente, imbracaminte, locuinta, asistenta medicala, cheltuieli de inmormantare etc., iar uneori recurg si la formula generala „toate cele necesare traiului”. Caracterele juridice ale contractului de interinere este un contract aleatoriu, deoarece întinderea obligaŃiei de întreŃinere asumată de către întreŃinător nu se cunoaste la momentul contractării, ci depinde de un eveniment viitor si incert, la realizarea sau nerealizarea căruia se determină câstigul sau pierderea pentru fiecare dintre ele. PrestaŃia întreŃinutului este fixată la momentul realizării acordului de voinŃă; - este un contract sinalagmatic, deoarece ambelor părţi li se incumbă cîte o obligaţie: transmiterea bunului în proprietate de către beneficiarul întreţinerii şi, respectiv, prestarea întreţinerii de către dobînditorul bunului. - este un contract consensual, manifestarea de voinŃă a părŃilor în sensul încheierii contractului fiind suficientă pentru perfectarea sa validă. Cu titlu de excepŃie, întreŃinerea este un contract solemn în cazul în care are ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra unui teren consimŃământul părŃilor trebuind să îmbrace forma înscrisului authentic. Contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă se încheie în scris (art.840 alin.(1) CC); în caz de nerespectare a formei scrise, se produc efectele specificate la art.211 alin.(1) CC. Excepţie de la regula generală constituie situaţiile în care, raportat la obiectul contractului, este necesară încheierea acestuia în formă autentică (art.212 CC). Prin urmare, contractul de înstrăinare a terenurilor, precum şi a imobilelor amplasate pe aceste terenuri, conform art.3 alin.(4) din Legea nr.1308/1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, se încheie în forma autentică. - Este un contract translativ de proprietate, prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunului, de la întreţinut la întreţinător fiind supus condiţiilor legale privind valabilitatea acestor transmiteri. - Este un contract intuitu persoane, încheiat atât de întreţinător, cât şi de întreţinut în consideraţia persoanei cocontractantului. - sub aspectul duratei de executare, este un contract atipic, deoarece obligaŃiaîntreŃinutului este cu executare dintr-o dată, iar obligaŃia întreŃinătorului este cu executare succesivă. Atipicitatea întreŃinerii în privinŃa modului (duratei) de executare a generat următoarea problemă: în cazul neexecutării culpabile de către o parte contractantă a obligaŃiilor ce îi revin, sancŃiunea care se aplică este rezoluŃiunea, specifică contractelor cu executare uno icto, sau rezilierea, aplicabilă contractelor cu executare în timp? Majoritatea doctrinei, la opinia căreia subscriem si noi, apreciază că întreŃinerea este supusă rezoluŃiunii, iar nu rezilierii, motivându-se că rezilierea presupune caracterul -

consimŃământul trebuie să fie exprimat cu intenŃia de a produce efecte juridice si să nu fie alterat de vreun viciu de consimŃământ (eroare. Dacă prin contract nu s-a prevăzut durata întreţinerii ori s-a prevăzut numai caracterul viager al acesteia. deoarece intretinutul isi asuma obligatia transmiterii dreptului de proprietate asupra unui bun sau capital. problema leziunii nepunându-se). pentru că între ei există obligaţia legală de întreţinere. urmând regimul juridic al actului prin care se realizează (donaŃie. atunci întreţinerea se datorează pentru toată durata vieţii creditorului întreţinerii. Întreţinerea poate fi constituită pe durata vieţii mai multor persoane. licit si moral. . - Consimtamantul trebuie sa fie liber exprimat.succesiv al obligaŃiilor ambelor părŃi contractante si explicându-se că utilizarea termenuluide rezoluŃiune se face în sens larg. Întrucât contractul de întreŃinere este translativ de drepturi reale. dacă dreptul transmis priveste un bun individual determinat. stipulaŃie pentru altul. în lipsă de stipulaţie contrară. acesta se poate obliga să transmită întreŃinutului un drept real (de exemplu. mobil sau imobil. Obiectul contractului de intretinere il pot forma atat bunurile mobile. în jurisprudenŃă s-a pronunŃat nulitatea contractului de întreŃinere. ambele părŃi contractante încheind contractul pentru a obŃine un folos patrimonial. permanent. acordul intervenit între părŃi reprezintă o liberalitate. până la sfârşitul vieţii întreţinutului sau până la sfârşitul perioadei stipulate. In cazul in care contractul de intretinere s-a incheiat pe o perioada determinata. cat si cele imobile aflate in circuitul civil general. cu condiŃia ca acesta să se afle în circuitul civil. Este un contract cu executare succesivă. neviciat prin eroare. el va avea caracter comutativ. esenŃială si de validitate a actelor juridice. să fie determinat sau determinabil. de uzufruct) asupra unui bun individual determinat sau de gen. în ceea ce priveste prestaŃia întreŃinutului. dol sau violenŃă. Conditiile de validitate ale contractului de intretinere Ambele parti trebuie sa aiba capacitate juridica deplina de exercitiu. în acest caz. de altfel. În cazul în care o parte s-ar obliga să asigure celeilalte întreŃinerea. urmând ca. posibil. întreŃinutul trebuie să fie titularul dreptului transmis. obligaţia de plaă a rentei să înceteze la data la care decedează ultima dintre aceste persoane. chiar dacă nu periodic. În acest sens. inutil. exteriorizarea hotărârii de a încheia contractul trebuie să provină de la o persoană cu discernământ. - este un contract cu titlu oneros. dol sau violenta. dar fără să primească nimic în schimb. întrucât s-a dovedit fără echivoc că la data contractării o parte a fost lipsită de discernământ. testament). De asemenea. Soţii nu pot încheia un contract de întreţinere. întrucât vânzarea-cumpărarea este interzisă între ei. Întreţinerea se prestează în timp. din cauze de boală. potrivit legii. incluzând si rezilierea. condiŃie de fond. un drept de proprietate. Prin contractul de întreţinere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte părţi sau al unui anumit terţ prestaţiile necesare întreţinerii şi îngrijirii pentru o anumită durată. iar intretinatorul va putea fi obligat la plata daunelor-interese in caz de neexecutare a obligatiilor. desi nu fusese declarată incapabilă.

118 CPC.842 CC. se va ţine cont că art. în cazul pluralităţii de părţi. contrar. legea admite pluralitatea de părţi contractuale. _ să garanteze contra evicŃiunii si contra viciilor ascunse ale lucrului înstrăinat. obligaŃii care însă au un caracter subsidiar. beneficiarul are la îndemână următoarele mijloace de apărare: . încheiat între dobînditorul bunului şi un terţ în timpul vieţii beneficiarului întreţinerii. condamnarea penală cu . Astfel de circumstanţe pot fi: înrăutăţirea stării materiale a dobînditorului datorită concedierii din funcţie. fiind necesară prezentarea şi administrarea de probe în condiţiile art. este lovit de nulitate relativă. în acelaşi timp prestarea obligaţiei fiind obligatorie pentru ceilalţi debitori. Instanţele judecătoreşti vor verifica respectarea obligaţiei de prestare a întreţinerii în limitele condiţiilor indicate în contract. luînd în considerare faptul că nu este suficientă prezumarea faptului că obligaţia de întreţinere nu a fost executată sau a fost executată necorespunzător exclusiv din declaraţiile beneficiarului întreţinerii. contractul este lovit de nulitate absoluta.(2) CC stabileşte că. Efectele contractului de întreŃinere Contractul de întreŃinere naste în sarcina beneficiarului următoarele obligaŃii: _ să predea bunul care formează obiectul derivat al contractului de întreŃinere. din cauza cărora este în imposibilitate de a -şi executa obligaţia de întreţinere faţă de beneficiar. apărute independent de voinţa sa. dacă acesta dovedeşte existenţa unor circumstanţe. De asemenea.la cererea dobînditorului. Dacă pluralitatea se referă la debitorii obligaţiei de întreţinere.709-711 CC. acŃiunea în revendicare (dacă s-a transmis un drept de proprietate) sau. atît în privinţa beneficiarului întreţinerii. Dacă dobinditorul nu îsi execută obligaŃiile care îi revin în temeiul contractului.733 CC. conform cărora nu orice nerespectare a obligaţiilor contractuale poate justifica rezoluţiunea contractului. fiecare din ei poate fi obligat să execute obligaţia de întreţinere. cu neglijarea interdicţiei stabilite la art.232 CC Cauza trebuie sa fie licita si morala. Principala obligaŃie pe care contractul de întreŃinere o generează în sarcina întreŃinătorului este aceea de a asigura creditorului său întreŃinerea. . obligaţia de întreţinere nu este considerată îndeplinită dacă nu s-a executat integral faţă de toţi aceşti beneficiari. în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către dobînditor. acŃiunea în rezoluŃiunea contractului. acŃiunea confesorie (dacă s-a transmis un dezmembrământ al unui drept real).la cererea beneficiarului întreţinerii. Prin urmare.844 CC urmează a fi aplicat în coroborare fie cu art. după caz. Rezolutiunea Contractului de Intretinere Art. fie cu art. Subiecţi ai contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă pot fi exclusiv persoanele fizice în calitate de beneficiar al întreţinerii şi atît persoanele fizice. conform art. Evident. obligaţia de întreţinere este indivizibilă atît activ. dacă există mai mulţi beneficiari. cît şi a dobînditorului bunului înstrăinat. Art. invaliditatea.Contractul de înstrăinare a bunului ce constituie obiect al contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.844 stabileşte posibilitatea rezoluţiunii contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă în două situaţii delimitate pe criteriul subiectului acţiunii în rezoluţiune: . cît şi persoanele juridice în calitate de dobînditor. întinderea prestaţiei depinzînd de necesităţile şi durata vieţii tuturor creditorilor obligaţiei de întreţinere. cît şi pasiv. boala.839 alin. Totodată. există posibilitatea ca prin încheierea contractului de întreŃinere să se nască si alte obligaŃii pentru întreŃinător.

fapt pentru care orice act de înstrăinare a acestei creanţe este lovit de nulitate absolută (art.220 alin. acţiunea sa se va respinge ca neîntemeiată.842 CC. .846 CC). Astfel .radierea. . restituirea valorii acestuia. § 1.839 alin. în caz de imposibilitate a restituirii bunului în natură.în cazul contractului de rentă viageră există posibilitatea transmiterii rentei viagere către o altă persoană. de regulă.(1) CC. după caz.857). Indiferent de subiectul acţiunii. . fără a invoca circumstanţe obiective. rezoluţiunea are drept consecinţe juridice: .(1) CC raportat la art. pe când contractul de întreţinere poate fi încheiat şi pe o perioadă determinată. în caz de deces al dobînditorului (art. cât şi întreţinere. beneficiarul întreţinerii nu va putea invoca drept eventual temei de rezoluţiune a contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă faptul înlocuirii prestatorului întreţinerii în urma decesului dobînditorului iniţial. bilaterale. Deoarece contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă este aleatoriu şi dobînditorul şi-a asumat riscul schimbării esenţiale a circumstanţelor. în virtutea cărora se află în imposibilitate de a executa obligaţia de întreţinere. ultimul nu poate cere modificarea contractului în temeiul art. De asemenea. contractul de rentă viageră trebuie încheiat pe durata vieţii unei persoane (acest element fiind de esenţa convenţiei). precum şi dreptul de proprietate al acestuia asupra bunului dobîndit sînt transmisibile succesorilor săi. renta este. în principiu. . urmăribilă. in cazul in care a fost constituita cu titlul grautit(art.restituirea bunului înstrăinat în proprietatea beneficiarului întreţinerii sau.eliberarea beneficiarului de obligaţia restituirii întreţinerii care i-a fost prestată de dobînditor pînă la momentul rezilierii contractului. Obligaţia de întreţinere ce incumbă dobînditorului. restituirea valorii acestuia va fi posibilă numai dacă părţile litigante vor fi de acord. 23. fără ca această împrejurare să-i modifice natura juridică Delimitarea contractului de întreţinere de contractul de vânzare-cumpărare prezintă dificultăţi atunci când preţul bunului înstrăinat este atât o sumă de bani. obligaţia debitorului este de a face. consensuale (cu excepţia transmiterii terenurilor). de regulă. Asemănări şi deosebiri între contractul de întreţinere şi contractul de rentă viageră Cele două contracte se aseamănă prin faptul că ambele se încheie. Dacă bunul există în natură (de exemplu: imobilul). deoarece riscul pieirii bunului aparţine dobînditorului şi acest fapt nu-l degrevează pe dobînditor de obligaţia de întreţinere (art. Dacă dobînditorul solicită rezoluţiunea contractului doar din simplă dorinţă. pe toată durata vieţii creditorului. personală şi netransmisibilă. pe când în contractul de întreţinere. pe când obligaţia de întreţinere este.(3) CC). totodată menţinîndu-se posibilitatea rezoluţiunii contractului în condiţiile art. ambele sunt oneroase.844 alin.stabilirea pedepsei închisorii pe un termen care să provoace discontinuitatea întreţinerii. . Prin urmare. Pe lângă aceste asemănări. aleatorii. obligaţia debitorului este o obligaţie de a da.623 CC.843 CC). 22. a interdicţiei stabilite la art. stabilirea domiciliului în altă ţară etc. Creanţa de întreţinere este strict personală şi inalienabilă. este inadmisibilă invocarea pieirii bunului dobîndit.în contractul de rentă viageră. între cele două contracte există şi important e deosebiri. cu executare succesivă pentru una dintre părţi şi instantanee pentru cealaltă.

civ. iar în caz contrar va fi de vânzare-cumpărare6. valoarea întreţinerii fiind aleatorie . urmează ca prestaţia în bani să fie raportată la valoarea bunului. 1 Vz. când aceasta este posibilă. cit. în CD. p. . s. Decizia nr. şi infra nr. 1175 C. p.525/1956. Safta-Romano. civ. nr. bilateral. Menţionăm că problema calificării contractului nu se pune în caz de simulaţie. şi infra nr. Vz.). 64-66. Chirică. de ex. „Repertoriu. 91. D. 3/1979. în RRD nr. pe anii 1980-1985”. 43-44. În practică se întâlneşte cumulul întreţinerii cu plata unei sume de bani determinate. contractul va fi de întreţinere. supra. de exemplu. 141-145. Problema delimitării faţă de vânzare se pune însă în cazul în care bunul se înstrăinează în schimbul întreţinerii şi a unei sume de bani. Practica instanţelor judecătoreşti din judeţul Vaslui cu privire la contractul de întreţinere. atunci când una dintre părţi nu-şi îndeplineşte angajamentul luat.). civ. în favoarea debitorului. 2. ci partea în privinţa căreia nu s -a executat angajamentul are alegerea fie să silească cealaltă parte a executa contractul. Într-o atare situaţie. Turianu (I) şi I. nr. TJ Vaslui. 4 5 3 2 TS.. civ. deşi ea este folosită în mod curent în practica judiciară. nr. p. scopul principal urmărit de către părţi la încheierea contractului. TS... dimpotrivă. p. op. la vânzare toate clauzele se interpretează în contra vânzătorului) ori în legătură cu suportarea cheltuielilor contractului (în cazul contractului de întreţinere se suportă d e ambele părţi.. creditorul întreţinerii este ţinut de obligaţia de garanţie a vânzătorului şi se bucură de privilegiul prevăzut de lege în favoarea acestuia.. 174. în RRD nr. debitorul trebuie să fie pus în întârziere şi i se poate acorda termen de graţie) sau în legătură cu interpretarea clauzelor neclare din contract (în cazul contractului de întreţinere clauzele se interpretează. în CD. iar în cazul vânzării. consensual şi translativ de proprietate. nr. civ. Medrea. cit. 10/1972. 1751/1978. în RRD nr. contractul va fi de întreţinere dacă prestaţia în bani reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea bunului înstrăinat5. 84/1986 citate de E. 2 „ Contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere este un contract nenumit.. 7/ 1987. în RRD nr. în schimbul bunului. p. între părţi şi succesorii lor universali se vor aplica regulile contractului de întreţinere. dec. fie să ceară desfiinţarea contractului. op. cu privire la condiţia rezolutorie.. dec. dacă este de vânzare. pentru că elementul aleatoriu caracteristic pentru contractul de întreţinere rămâne durata vieţii înstrăinătorului. 1984. nr. simulaţia în sine nefiind o cauză de nulitate..întrucât “proporţia între preţul în bani şi cel în natură”4 nu poate fi calculată. căruia i se aplică regulile generale din materia obligaţiilor.M. În această ipoteză. adică în cazul în care contractul de întreţinere a fost deghizat sub forma vânzării -cumpărării.Pentru calificarea acestui contract. un lucru.civ. 1082/1982. C. dec. Notă la dec. P. 52-55. Vz. a TJ Ilfov nr. indiferent dacă preţul în bani a fost sau nu precizat în contract. în ipoteza neexecutării obligaţiei de întreţinere (în ipoteza în care contractul este de întreţinere. este necesar să se stabilească care este scopul principal urmărit de părţi la încheierea contractului. civ. La fel ca şi credirentierul.1751/1978. p. p.” Tribunalul Suprem. S. Stoenescu (II). dec. p. cu titlu oneros. obligaţia de întreţinere este însoţită (cumulată) cu o altă prestaţie decât plata unei sume de bani determinate (de ex.în lipsă de alte criterii. col. 69 alin. Vz. s. 54. dec. considerăm că este greşită şi de natură a crea confuzii sintagma „vânzare-cumpărare cu clauza întreţinerii“. o rentă viageră etc. cit. În acest sens. aleatoriu..125. 2.c. 481/1985 şi nr.280/1971. nr.. Tot astfel se stabileşte natura contractului şi în ipoteza în care. debitorul este de drept în întârziere şi nu i se poate acorda termen de plată (de graţie) pentru a se împiedica rezoluţiunea1.. Astfel . 68. Contractul va fi calificat ca fiind un contract de întreţinere sau un contract de vânzare-cumpărare? Această problemă prezintă importanţă. p. TJ BistriţaNăsăud. trebuie să se stabilească obligaţia principală3. situaţia juridică creată prin contraînscris fiind însă inopozabilă faţă de terţii de bună -credinţă (art. aceasta fiind subînţeleasă.2 Dacă obligaţia principală a dobânditorului este prestarea întreţinerii. potrivit regulilor generale. 724/1975. Pentru rezolvarea problemei naturii juridice a contractului. dec. Manica. 7-8. 1956. contractul nu se desfiinţează de drept. 5/1976. de către cumpărător) etc. 121/1984. N.

ci două contracte (negotium) distincte cuprinse într-un singur act (instrumentum). în RRD nr. ca fiind un contract de întreţinere. Or. supra.832/1960. 7 8 6 Vz. în sensul că valoarea prestaţiilor uneia dintre părţi este variabilă în raport de durata vieţii celeilalte părţi. în al doilea rând. în ipoteza în care obligaţia principală (elementul precumpănitor) este întreţinerea. de c. s. dec. speţă soluţionată de TS.1 Uneori se foloseşte. moştenitorii rezervatari nu pot cere reducţiunea întrucât contractul de întreţinere este un contract cu titlu oneros. 316/1987. ca o contravaloare a lui. prin această împrejurare. una de a primi un bun. pe drept cuvânt. . scopul contractului urmărit de donator. contractul este contract de întreţinere. civ. p. TS.civ. şi TJ Hunedoara. Deci contractul de întreţinere nu poate fi considerat o liberalitate chiar dacă persoana care înstrăinează se află la o vârstă înaintată sau este bolnavă şi se poate întrezări. prin care se realizează o liberalitate indirectă). dacă se înstrăinează o cotă-parte individualizată din imobil pe un preţ determinat. 1 9 „Pentru justa caracterizare a contractului de întreţinere necesar să se stabilească intenţia părţilor. Considerăm că nu este indicat să se folosească această denumire. iar cealaltă. În cazul în care părţile au contractat urmărind avantaje reciproce. sunt: obiectul sarcinii donatorului (prestarea întreţinerii) şi. întrucât ceea ce interesează este natura contractului (şi în funcţie de aceasta. După cum s-a arătat. în CD. Menţionăm că.. la data încheierii contractului. prin dec. chiar dacă în contract s-a stipulat (precizat) preţul imobilului înstrăinat. regulile aplicabile). în CD. şi anume. consecvenţa ar cere să folosim şi pe aceea de “întreţinere cu clauză de vânzare”. atunci este vorba despre o donaţie. c are poate crea confuzii. nu avem o vânzare cu clauză accesorie de întreţinere (sau invers). TS. Delimitare faţă de contractul de donaţie. elementele incidentale dintr-un contract nu trebuie să modifice natura şi denumirea contractului. De altfel. şi în această ipoteză. Acesta este însă un caracter specific al oricărui contract aleatoriu. 51. dec. nr. în cel de al doilea. În cazul în care se constată că părţile au contractat în scopul de a-şi asigura fiecare câte un avantaj. 58-60. În primul caz. dacă folosim această denumire. 121/1984 cit.. Disproporţia dintre cele două prestaţii nu transformă întreţinerea în donaţie. Sarcina întreţinerii poate fi stipulată în favoarea donatorului sau în favoarea unui terţ (caz în care reprezintă o stipulaţie pentru altul. în timp ce dacă cauza contractului a fost doar animus donandi (intenţia liberală). nr. Dacă scopul contractului a fost intenţia de a asigura întreţinerea beneficiarului acestuia este un contract de întreţinere. 1960. această împrejurare fiind irelevantă şi nu poate modifica natura juridică a contractului7. care nu-şi poate pierde. 7/1980. precum şi din împrejurările de fapt. chiar dacă la moartea beneficiarului întreţinerii se constată că valoarea bunului înstrăinat în schimbul întreţinerii este mult mai ma re decât valoarea întreţinerii efectiv prestate. 1277/1979. contractul va fi de întreţinere. urmând a se aplica pentru fiecare contract regulile corespunzătoare.. s. deşi are caracter aleatoriu.civ. caracterul său de contract cu titlu oneros. iar natura nu poate fi dublă. nr. 133. p..Dacă obligaţia principală a dobânditorului este prestarea întreţinerii. a cărei întindere (valoare) este cunoscută în momentul încheierii contractului de donaţie. în care 1/2 din imobil sa vândut pe un preţ determinat şi numai cealaltă jumătate a făcut obiectul contractului de întreţinere.). În ambele situaţii esenţiale pentru caracterizarea contractului. denumirea de “vânzare -cumpărare cu clauză de întreţinere”. care rezultă din conţinutul actului. cauza. col. Vz. 1987. de ex. nr. niciodată nu se spune “vânzare cu clauză de rentă viageră”. Donaţia cu sarcini se deosebeşte de donaţia cu sarcina întreţinerii prin elementul aleatoriu care se regăseşte în cea de a doua. În schimb.civ. a cărei valoare totală este imposibil de anticipat în momentul facerii donaţiei. Vz. Contractul de întreţinere nu trebuie să fie confundat cu contractul de donaţie. în cazul înstrăinării unui bun în schimbul unei sume de bani şi rentă viageră. ea are ca obiect prestarea întreţinerii. sarcina are un obiect determinat (plata unei datorii etc. sfârşitul său apropiat9. p. iar cealaltă parte în schimbul întreţinerii8.

Şi acest moment deeasemenea ne vorbeşte despre o deosebire esenţială a contractului de rentă de cel de vânzare-cumpărare. Renta viageră oneroasă este un contract sinalagmatic. Este esenţial. şi anume dreptul de a beneficia de o întreţinere. Este vorba spre exemplu despre o situaţie când credirentierul a decedat mai devrem e de împlinirea termenului de executare a contrtactului - - Renta viageră este un contract consensual.. scopul principal care este urmărit de către părţi la încheierea contractului constituie asigurarea plăţii redevenţei . după regimul juridic stabilit de către legistrator. CD. care se obligă în schimb să plătească periodic o sumă de bani. cum ar fi spre exemplu contractul de întreţinere. Astfel. dar poate apărea drept un contract translativ de drepturi. iar renta plătită periodic reprezintă preţul vânzării. că acestă redevenţă după mărimea sa nu poate nicidecum să fie pusă sub condiţia de a fi echivalentă valorii prestaţiei acordate de către credirentier debirentierului. cât şi pentru credirentier. De aici noi vedem şi fundamentarea faptului că plata redevenţei de către debirentier se face periodic. Atunci când este vorba despre contractul de rentă cu titlu oneros. contractul încheiat este de întreţinere şi nu de donaţie. Atunci când vorbim. faptul. Este vorba. numită rentă. Contractul de rentă viageră este acel contract prin care o parte. (1) ... că acel contract în baza căruia o parte asigură întreţinere altei părţi contractuale se numeşte contract de rentă. numită credirentier. Caracterul respectiv al contractului apare drept un indiciu identificatoriu a contractului. . normele întreţinerea pe toată viaţa. care naşte obligaţii atât pentru debirentier. şi anume cu atât cu cât valorează mărimea acestei plăţi. 608/1974. Anume în contractul de rentă se naşte un drept neexistent până la acel moment – un drept pentru credirentier. sub sancţiunea nulităţii.S. cum este contr actul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. Esenţial rămâne.” T. schimb sau donaţie. Decizia nr.Contractul dee rentă este un contract principal. contractului de rentă viageră cu titlu oneros i se aplică. Legislaţia civilă a altor ţări denumeşte în mod diferit varietăţile contractului de rentă.Renta poate fi cu titlu gratuit. până la moartea credirentierului. chiar şi atunci când este vorba despre un contract de rentă încheiat pe termen. înstrăinează un bun sau plăteste o sumă de bani (capital) celeilalte părŃi contractante. însă. de regulă. dar poate fi şi cu titlu oneros. actul trebuie să fie întocmit. deoarece debirentierul defiecare dată achitând redevenţa îşi micşorează patrimoniul său. Când obiectul contractului de rentă viageră îl formează un drept tabular. Caracterele juridice ale rentei După caracterele juridice ale acestui contract îl putem determina drept un contrtact de regulă generator de drepturi. ceea ce echivalează cu o vânzare. element esenţial în contractul de întreţinere. Creditorul rentei înstrăinează debitorului un bun mobil sau imobil. acesta apare doar ca un contrract aleatoriu deoarece debirentierul nu poate cunoaşte mărimea definitivă a prestaţiei la care se obligă faţă de credirentier. care se formează prin acordul de voinţă al credirentierului şi al debirentierului. că contractul de rentă este cu titlu gratui el poarte apărea doar drept o liberalitate. durata incertă a vieţii donatorului. prin contrtractul de rentă are loc transmisiunea unor drepturi. Chiar şi Codul civil în articolele 839-846 stabiles regimul juridic al unei varietăţi ai contractului de rentă viageră.c. numită debirentier. însă faptul.Disproporţia celor două prestaţii este explicată tocmai de elementul aleatoriu. de transmisiunea drepturilor asupra bunuurilor de către credirentier debirentierului . De aceea. p. S. în formă autentică şi înscris în cartea funciară. care uneori poate fi acompaniată de o careva condiţie. 73. Totodată.

creditor al rentei.aplicabile contractului de vânzare-cumpărare. După cum rezultă din aliniatul (3) al prezentului articol. Dacă renta viageră reprezintă. În baza contractului de rentă plata cu privire la care se obligă debirentierul la încheierea contractului poate avea atât exprimare pecuniară. ConsimŃământul părŃilor – cerinŃele generale de valabilitate a consimŃământului sunt incidente si în cazul contractului de rentă viageră. . în fapt. Astfel calitatea de debirentier o poate avea cât o persoană care are capacitate de muncă atât şi o persoană incapabilă de muncă. Si în materia contractului de rentă viageră. schimb. să fie reală. Plata periodică a rentei constituie şi un indiciu calificativ prin care deosebim contractul de rentă de alte contrracte asemănătoare după operaţiunile realizate de către părţi. . regula este capacitatea de a încheia contractul. părţile urmează a determina valuta plăţii. ci consolidarea dreptului la rentă în patrimoniul terŃului beneficiar. este necesar de menţionat. cum ar fi cel de donaţie. cât şi o persoană care dispune de întreaga capacitate de muncă. Astfel. se cere a fi îndeplinită si condiŃia ca cel care înstrăinează să fie proprietarul bunului transmis. sancŃiunea ce va interveni va fi rezoluŃiunea. _ Obiectul contractului de rentă viageră – obiectul prestaŃiei credirentierului îl poate constitui orice bun imobil sau mobil.trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiŃii: să existe. Dacă renta e constituită în favoarea unui terţ. esenŃială.Renta viageră este un contract aleatoriu. inclusiv o sumă de bani. calitatea de credirentier în contractul de rentă o poate avea atât o persoană care a împlinit vîrsta prevăzută de pensionare sau o persoană incapabilă de muncă din cauza sănătăţii. în această ipoteză. de validitate si generală a actului juridic civil. dar şi în favoarea unui terţ (pe timpul vieţii acestuia) sau chiar în favoarea debirentierului (pentru cât timp va trăi acesta). În ce priveşte calitatea de credirentier. aceasta din urmă presupunând ca obligaŃiile ambelor părŃi contractante să aibă caracter succesiv. ce urmează a fi plătită periodic. vânzarecumpărare. până la moartea terţului. Este lovit de nulitate absolută contractul care stipulează o rentă constituită pe durata vieţii unei persoane care era decedată în ziua încheierii contractului CondiŃiile de validitate ale contractului de rentă viageră CondiŃii de fond ale contractului de rentă viageră . care în contractul de rentă se obligă să achite periodic o redevenţă.De regulă.Capacitatea juridică a părŃilor contractante – reprezintă o condiŃie de fond. renta va continua în favoarea moştenitorilor credirentierului. Renta viageră se deosebeşte însă de vânzare-cumpărare prin caracterul său aleatoriu şi prin executarea sa succesivă. incapacitatea fiind excepŃia. o donaŃie indirectă. La fel şi calitatea de debirentier nun este limitată de lege în funncţie de capacitatea de muncă a acestuia. cât şi sub formă de bunuri. renta viageră se constituie în favoarea credirentierului (pe timpul vieţii acestuia). împrumut etc. calitatea de credirentier o are partea faţă de care debirentierul se obligă a asigura întreţinere terţului. Credirentierul este partea care beneficiază de plata periodică a redevenţei. licită si morală - - Părţile în contractul de rentă sunt debirentierul şi credirentierul. nu este necesară manifestarea de voinŃă a beneficiarului rentei. Obiectul prestaŃiei debirentierului constă într-o sumă de bani. Odată ce codul civil nu stabileşte o careva limită în ce priveşte natura bunului. iar credirentierul a decedat înaintea acestuia. Cauza contractului de rentă viageră . că legea civilă nu stabileşte către acesta condiţia incapacităţii de muncă pentru a fi parte la contract . . al cărei cuantum este stabilit prin acordul de voinŃă al părŃilor. iar nu rezilierea. acceptarea are ca efect nu nasterea. plata rente poate fi făcută atât în bunuri mobile cât şi în bunuri imobile.Evenimentul incert care face imposibilă cunoaşterea şanselor de câştig sau pierdere ale fiecărei părţi şi a întinderii acestora este durata vieţii credirentierului. chiar şi în cazul în care renta se constituie în favoarea unui terţ. precum şi mărimea acestei. . dacă părţile nu au stipulat constituirea ei pe durata vieţii debitentierului. În cazul în care renta este stabilită în bani. în caz de neexecutare culpabilă a obligaŃiei. Având în vedere efectul translativ de proprietate al contractului. Debirentierul este partea contractuală.este un contract cu executare succesivă pentru că executarea obligaŃiei de plată a rentei presupune mai multe prestaŃii esalonate în timp. .

din momentul în care dreptul asupra bunului imobil a fost înregistrat şi contractul începe a produce efecte părţile la încheierea contractului dee rentă stabilesc fie o dată concretă a lunii (exemplu: data de 5 a fiecărei luni). fie prin modificarea contractului. În cazul în care obiect a contractului de rentă apare un bun imobil. dacă părţile nun au stabilit -o. Mai mult decât atât. În cazul în care contractul prevede obligaţia debirentierului de a asigura întreţ inere credirentierului pe durata vieţii acestuia. părinţii incapabili de muncă. faţă de care debirentierul are obligaţia de întreţinere (articolul 80 Codul familiei). cererea de contestare a contractului de rentă o are reprezentanţii legali ai acesteia sau organul de tutelă şi curatelă. În cazul în care părţile nu stabilesc periodicitatea plăţii rentei. debirentierul are către terţa persoană întreţinută aceleaşi obligaţii cum şi faţă de credirentier. această rentă este viageră. Cât în cazul contractului de rentă viageră atât şi în cazul contractului de rentă pe termen. autentificate notarial şi în cazul bunurilor imobile – înregistrat în registrul bunurilor imobile. Din categoria acestor persoane fac parte copiii minori ai debirentierului (articolul 57. iar prin urmare. precum şi alţi credirentieri. terţa persoană nu poate cere modificarea cuantumului sau formei rentei. terţa persoană nu deţine toate drepturile pe care le are în acest contract credirentierul. fraţii şi surorile minori ai dedbirentierului. fie o zi determinată de producerea unnui fapt sau act juridic (exemplu: primirea salariului de către debirentier). în acest caz. Modificarea contractului de rentă. contractul de rentă se consideră încheiat pe termen. soţul (articolul 82 Codul familiei). copiii majori. care îşi asigură în aşa fel exercitarea dreptului la întreţinere apărut în baza contractului încheiat anterior momentului de încheiere a contractului de rentă contestat. dar care nu este neapărat să fie echivalentă cu cea a credirentierului. educatorii debirentierului în condiţiile articolului 90 Codul familiei. trebuie să apară nu din momentul depunerii cererii de înregistrare. pot fi cazuri când debirentierul nu este în stare să asigure în deplină măsură întreţinerea tuturor persoanelor care au dreptul la o aşa întreţinere. sau părţile pot stabili o altă modalitate. În contractul de rentă unde debirentierul dobândeşte în proprietate un bun imobil. contractul de rentă urmeauză a fi încheiat în formă scrisă şi autentificat notarial. (3) Drept rezultat al cănstatării incapacităţii de întreţinere a întreţinătorului-debirentier. fostul soţ a debirentierului. chiar şi în cazul în care credirentierul a decedat. renta în bani se achită în avans pentru o perioadă de trei luni. pe durata căruia debirentierul se obligă de a achita renta. (1) Presupunând faptul. bunicii debirentierului. 74 Codul familiei). că obligaţia de plată a rentei. iar în unele cazuri poate să beneficieze şi de o careva sporire. părinţii vitregi inapţi de muncă (articolul 89 Codul familiei). aceasta se achită după regula stabilită în aliniatele (2) şi (3) al prezentului articol. debirentierul rămâne obligat a achita terţei persoane plata rentei în mărimea cuvenită acesteia în baza contractului Totodată. că renta apare drept un contract la executarea căruia debirentierul îşi micşorează patrimoniul său prin sporirea patrimoniului credirentierului. Această normă odată cu determinarea mărimii plăţii rentei stabileşte totodată şi perioada rentieră. în condiţiile articolului 88 Codul familiei. nepoţii de pe copii ai debirentierului în condiţiile stabilite de articolul 87 Codul familiei.Constituirea rentei în favoarea unui terţ presupune cazul când debirentierul se obligă faţă de credirentier de a asigura plata rentei şi faţă de o terţă persoană. se procedează la rezilierea contractului de rentă. fie o altă modalitate. care necesită întreţinere materială şi care părinţii nu o pot acorda (articolul 86 Codul familiei). ci din momentul din care debirentierul a luat cunoscut cu faptul înregistrării dreptului în registrul bunurilor imobile. precum şi procurorul (articolul 53 Codul familiei). atunci când părţile stabilesc un termen. iar la expirarea acestui termen contractul nu mai producee efecte. Această neexecutare sau executare necorespunzătoare poate aparţine cât credirentierului (întârzierea trransmiterii . care ulterior este considerat moment de înregistrare a dreptului şi prin urmare – moment de început a producerii efectelor contractului. fie prin intermediul instanţei de judecată. atât în ce priveşte aliniatul (1) cât şi în ce priveşte aliniatul (2) se realizează în aceleaşi condiţii de formă – în scris. dar care după legislaţia familiei este în drept de a primi întreţinere (articolul 83 Codul familiei). (1) rezilierea contractului de rentă se stabileşte pentru următoarele cazuri: a) În cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligaţiilor de către una din părţi la contract. nu poate cere rezilierea contractului etc Astfel. legislatorul nu stabileşte un termen special în decursul căruia părţile urmează a înregistra contractul. părţile urmează a indica momentul începutului curgerii termenului. contractul serveşte drept temei pentru înregistrarea în registrul bunurilor imobile a dreptului asupra acestui imobil Totodată este necesar de reţinut. dar inapţi de muncă ce necesită întreţinere (articolul 74 Codul familiei). În cazul respectiv. Atfel. fie o zi concretă (exemplu:prima miercure din lună). care presupune posibilitatea credirentierului de a pretinde de la debirentier achitarea rentei într-un moment concret dee terminat. (2) În cazurile în care calitatea de persoană terţă ce are dreptul la întreţinere o are minorul sa u persoana limitată în capacitatea de exerciţiu. Astfel.

acest bun este restituit credirentierului. În pofida faptului că bunul a constituit patrimoniul debirentierului decedat. În acest sens. debirentierul poate pretinde la restituirea prestaţiei în limitele culpei credirentierului. Temei pentru redobândirea dreptului asupra bunului în cauză va constitui contractul de rentă şi confirmarea făcută de către notar despre faptul. când credirentierul a transmis un bun. Totodată. În ce priveşte rezilierea contractului de rentă. şi bunul nu era consumptibil. că atunci când obligaţia de plată a rentei a fost trransmisă prin moştenire la două sau mai multe persoane. . în care moştenitorii debirentierului în condiţiile articolului 1527 Cod civil nu au acceptat moştenirea bunului. Prevederile prezentului articol se aplică doar în cazul încheierii contractului de rentă cu titlu oneros. Este necesar de menţionat. şi dacă moştenitorii debirentierului au acceptat moştenirea acecstui bun. însă. care se manifestă prin imposibilitatea acestuia de a achita renta.). debirentierul poate pretinde la restituirea prestaţiei oferite credirentierului. că rezilierea contractului de rentă poate fi considerată că s -a realizat atunci când ambele părţi benevol au încheiat acord cu privire la rezilierea contractului de rentă sau când hotărârea instanţei de judecată cu privire la rezilierea contractului a devenit definitivă. de ţinut cont de faptul. atât şi debirentierului (achitarea cu întârziere a rentei. (1) În cazul. neachitarea rentei. înstrtăinarea bunului primit ded la credirentier fără acordul acestuia etc. nu a fost deteriorat sau nu a pierit fortuit. precum şi în cazul în care contractul prevede aeasta. c) În cazul în care părţile benevol au convenit asupra rezilierii contractului de rentă. Situaţia de incapacitate de achitare a rentei poate aprea drept rezultat al pierderii de către debirentier a locului de muncă sau a sursei de venit (încetarea activităţii de antreprenoriat). Astfel. astfel cum calitatea de credirentier o poate avea şi o persoană cu capacitate completă de muncă b) În cazul contestării contractului de rentă în condiţiile articolului 855 Cod civil. În acest caz. iar bunul transmis de către credirentier debirentierului se restituie credirentierului. (2) Efectul principal al rezilierii contractului constituie încetarea executării obligaţiilor contractuale de către părţi. Astfel. dacă la moştenirea paterimoniului debirentierului au venit trrei persoane. credirentierul va putea cere achitarea rentei de la fiecare în parte. chiar dacă nu sunnt prezente temeiurile prevăzute în cazurile indicate mai sus. doar în cazul în care bunul transmis de către credirentier deebirentierul exista la momentul deschiderii moştenirii (decesul debirentierului). doar atunci. continuă să beneficieze de plata rentei. Specificul constă în aceia. acestea succed această obligaţie în valoare proporţională mărimii patrimoniului moştenit.bunului sau netransmiterea acestuia). acesta va exclude din patrimoniul vacant bunul ce urmează a fi transmis credirentierului şi va asigura înregistrarea dreptului. imposibilitatea de a obţine venite pentru achitarea rentei în virtutea privării de libertate în baza unei hotărâri a instanţei de judeecată etc În cazul dobândirii capacităţii credirentierului de a se întreţine prin dobândirea capacităţii de muncă sau a unei surse de venit neexistentă până la acel moment. credirentierul. asupra aceestor bunuri nu se aplică regimul articolului 1515 Cod civil. prestaţiile oferite credirentierului de către debirentier nu se restituie. achitarea incompletă a cuantumului rentei. în mărimea raportată la cota parte moştenită. atunci când rezilierea contractului este rezultat al culpei credirentierului. dacă aeasta este stabilit de lege. că legislatorul nu leagă încheierea conrtactului de rentă de incapacitatea de muncă a credirentierului. iar mai mult decât atât. În cazul survenirii incapacităţii de întreţinere a debirentierului. aceasta este o reziliere cu efecte rezolutorii. Este neceesar. În cazul în care reprezentantul statului depune cerere de eliberare a certifiactului asupra moştenirii vacante. în ce priveşte patrimoniul vacant. însă. Calitatea de debirentier în aşa caz o obţine moştenitorii deebirentierului decedat. că succesiunea este vacantă.