You are on page 1of 30

Guvernarea Electronică

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor 2011

Cuprins
Introducere .................................................................................................................................. 3 Capitolul I Guvernarea electronică - o nouă etapă în administraţia publică .............................. 4 1.1 Societatea informaţională - premisă a apariţiei guvernării electronice .............................. 4 1.2 Scurtă evoluţie a e-Government ......................................................................................... 5 1.3 Viitorul guvernării electronice. Viziune şi tendinţe ........................................................... 6 Capitolul II Serviciile publice online şi provocările aduse de acestea administraţiei publice moderne ......................................................................................................................................... 10 2.1 eServices - formă de concretizare a guvernarii electronice ............................................. 10 2.2 Relaţiile ce se stabilesc între eGovernment şi utilizatorii serviciilor elctronice .............. 10 2.2.1 Government-to-Citizens .......................................................................................... 11 2.2.2 Government-to-Business......................................................................................... 13 2.2.3 Government-to-Government ................................................................................... 15 2.3 Privire de ansamblu asupra eServiciilor la nivel european .............................................. 16 2.4 Serviciile de bază furnizate de Uniunea Europeană ......................................................... 19 2.5 România în contextul european al livrării eServiciilor .................................................... 24 Concluzii................................................................................................................................... 27 Bibliografie ............................................................................................................................... 28

Introducere
Guvernele din întreaga lume încearcă să facă faţă noilor provocări la care sunt supuse: cererea publică de responsabilitate, eficienţă, eficacitate şi guvernare participativă. E-Government„utilizarea tehnologiei informaţionale şi a comunicaţiei, şi în special a Internetului, ca instrument pentru obţinerea unei guvernări performante”- oferă elementele necesare pentru a răspunde corespunzător acestor provocări. În anii 1960 şi 1970 tehnologia informaţiei era utilizată pentru a automatiza procesele de prelucrare a informaţiei. În anii 1990 iniţiativele guvernamentale au urmărit propogarea informaţiilor prin intermediul Internetului, rezultând un mare număr de site-uri a căror rol se rezuma la a oferi informaţii. Un deceniu mai târziu, după acumularea de experienţă în ceea ce înseamnă implementarea TIC în sectorul public, a devenit evident că instrumentele oferite de guvernarea electronică pot ajuta semnificativ la dezvoltarea sectorului public în vederea oferirii de valoare la costuri mai scăzute. Administraţia publică se confruntă în prezent cu multiple exigenţe:    Crearea unei guvernări care poate să sesizeze cu uşurinţă nevoile cetăţenilor şi care să răspundă în timp rapid acestora; Dezvoltarea proceselor şi serviciilor (eServiciilor) integrate, care trec dincolo de limitele unei singure agenţii guvernamentale; Utilizarea Internetului pentru a încuraja cetăţenii să ofere feedback pentru serviciile oferite şi politicile promovate şi, nu în ultimul rând, pentru a câştiga încredrea acestora în sectorul public. Obţinerea unei guvernări eficiente presupune atât înţelegerea a ceea ce doreşte sectorul public să obţină, cât şi analiza unor indicatori ce evaluează eServiciile oferite de guvern, pentru a vedea în ce măsură ceea ce s-a obţinut coincide cu ce se dorea a se realiza. Importaţa guvernării elctronice este incontestabilă şi este evidenţiată de beneficiile pe care aceasta le aduce societăţii pe ansamblu: creşterea eficienţei, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, ajută la obţinerea de fonduri, investiţii, venituri, este un factor de reformă a sectorul ui public, sporeşte încrederea cetăţenilor şi mediului de business în administraţia publică etc.

3

Sunt deja cunoscute numeroase experienţe şi realizări la nivel local. Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor utilizată iniţial pentru soluţionarea internă a problemelor administraţiei publice. a se instrui.02.1 Impactul societăţii informaţionale asupra vieţii personale şi a dezvoltării individuale a membrilor săi poate fi analizat sub multiple aspecte. O asemenea analiză trebuie să ia in considerare în primul rând modelul acestui nou tip de societate cu toate caracteristicile sale politice. economice şi sociale. Guvernarea electronică este definită ca fiind „utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării (TIC) în cadrul administraţiilor publice. Multe ţări şi guverne au îmbrăţişat acest nou concept.1 Societatea informaţională . “democraţie electronică”.electronicgovernment.eu/ accesat la data de 13. în relaţia cu autorităţile şi instituţiile publice. a se distra sau a-şi rezolva diverse activităţi gospodăreşti) sunt de necontestat. împreună cu schimbările organizaţionale şi dobândirea de noi competenţe.1. regional.Capitolul I Guvernarea electronică .01.2011 2 http://www. Capitolul IX – Societatea informaţională.premisă a apariţiei guvernării electronice Societatea informaţională reprezintă o nouă etapă a civilizaţiei umane. naţional şi zonal. p. Planul de dezvoltare regională 2007-2013 Regiunea Vest. în vederea îmbunătăţirii serviciilor publice şi a proceselor democratice”2. costurile de personal şi noile facilităţi oferite de TIC au constituit provocări generatoare de noi concepte: “guvernare online”. cu un impact economic şi social major. Creşterea cererii de servicii publice. aşa cum este conceput şi implementat atât la nivelul fiecărei ţări. accesat pe http://www. restricţiile bugetare.2011 1 4 . se extinde în prezent tot mai mult spre interacţiunea cu cetăţenii şi mediul de afaceri şi spre interacţiunea inter-administraţii. Sectorul public şi relaţiile sale cu societatea au generat numeroase analize şi discuţii în ultimii ani. Efectele benefice ale utilizării pe scară largă a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor la locul de muncă.ro/ la data de 12. cât şi la nivel regional şi internaţional.oirposdru-vest.o nouă etapă în administraţia publică 1. "e-government”. în viaţa de zi cu zi (pentru a face cumpărături. un nou mod de viaţă calitativ superior care implică folosirea intensivă a informaţiei în toate sferele activităţii şi existenţei umane.

mai ales în dezvoltarea eServiciilor guvernamentale. servicii integrate care permit Abordare orientată către utilizator customizarea lor. structurale şi culturale cărora sectorul public trebuia să le facă faţă. indirect şi foarte puţin vizibil. schimbarea sectorului public era mai mult pragamatică şi deterministă. Tabel nr. un instrumente de creştere a eficienţei şi a eficacităţii. pentru o mare perioadă de timp. În anii ’90 reforma sectorului public se baza pe posibilităţile de îmbunătăţire a activităţii desfăşurate. OECD Publisher.1. iar eficienţa se traducea de cele mai multe ori prin reducerea timpului de răspuns la solicitarile sau întrebările utilizatorilor.2 Scurtă evoluţie a e-Government În ultimii 10-15 ani guvernele au văzut adoptarea şi utilizarea tehnologiilor informaţionale ca fiind o şansă de îmbunătăţire a coerenţei livrării serviciilor publice şi. sectorul public a fost nevoit să regândească opţiunile de transformare.traduse de cele mai multe ori prin reducerea costurilor. provocările organizaţionale. de asemenea. Paris. 2009. Adeseori utilizatorii au fost daţi la o parte în defavoarea reorganizării interne a sectorului public.indiferent că erau cetăţeni. iar la mijlocul anilor 2000 s-a trecut la aşa-numita abordare “user-centricity”.era redus. p. abordarea sectorului public ca un întreg. 1. 5 . probleme culturale. firme sau chiar instituţii publice.  Factori sociali: condiţii economice. eliminarea hârtiei şi reducerea proceselor şi procedurilor greoaie.  Factori organizaţionali: partajarea datelor şi a informaţiilor. preferinţele. 26 Însă guvernele au fost obligate la un moment dat să acorde atenţie şi utilizatorilor şi să ţină cont de nevoile. asfel încât să se permită integrarea serviciilor. obiceiuri. Sursa: OECD. satisfacţia acestora.  Factori instituţionali: colaborare şi cooperare între instituţiile publice. Impactul asupra utilizatorilor.  Creşterea productivităţii. comportamentul uman. Orientarea către tehnologie a pus în umbră. adaptarea seviciilor la nevoile utilizatorilor. La începuturi.  Coereţă între activitatea din front-office şi back-office în instituţii.  Eficienţă şi eficacitate. Factori de interes:  Orientare spre context.Paradigmele guvernării electronice Abordare orientată spre activtiatea sectorulului public Factori de interes:  Procese şi proceduri. inutile. Rethinking e-government services: user-centred approaches.  Colaborare şi cooperare între toate nivelele guvernamentale. utilizarea TIC în sectorul public urmărea automatizarea sarcinilor de lucru. adeseori efectuate manual. Instituţiile au realizat investiţii masive în implementarea politicilor naţionale de adoptarea a TIC în sectorul public. Astfel.

care face guvernarea mult mai transparentă 6. Însă transformarea sectorului public este un proces masiv. funizarea serviciilor prin intermediul tehologiilor mobile a devenit obligatorie. p3 6 http://www. devine dificil a se estima cum va arăta eGovernment în viitor fără a se ţine cont de trendurile demografice şi economice.2011 6 . devenind o pârghie a inovaţiei.2011 5 Lallana. să identifice oportunităţile încă de stadiu incipient şi să răspundă provocărilor. Emmanuel C. Anticipar ea a ceea ce va aduce viitorul pe termen lung este vitală.03. în peisajul marilor industrii şi în firmele din micromediul de 3 4 OECD. cum este cea actuală. Viitorii 10-15 ani vor aduce schimbări masive în lumea economică.mgovernment. un pas spre o administraţie publică mai deschisă..iseing. Cererea publică pentru mobilitate. 2007. eGovernment s-a transformat dintr-un simplu instrument de birou într-un instrument de reorganizare a sectorului public.org/2011/03/introducing-mobile-government/ accesat la data de 27.org/tgovwebsite/tGovHomePage. Această fază implică reengineering şi oferirea de către procesele din back-office şi de sistemele informaţionale a unor servicii guvernamentale electronice complexe şi orientate către client. Philippines. 2007. 4 Guvernarea mobilă se prezintă ca fiind “the next big thing” în procesul de utilizare a TIC în sectorul public. a proceselor de bu siness şi a celor tehnologice. creşterea eficienţei şi a productivităţii sectorului public aduse de tehnologiile mobile conduc la o mutare naturală de la eGovernment la mGovernment. În timp ce implementarea guvernării electronice a fost o decizie importantă. mGovernment and eDemocracy. care implică luarea unor decizii distribute ce necesită o bună înţelegere şi evaluare a contextului politic.5 După implementarea cu succes a multor eServicii bazate pe tranzacţii. complex. Lallana spunea că orice program de eGovernment din ţările dezvoltate riscă să eşueze dacă ignoră tehnologiile mobile. deoarece sectorul public trebuie să realizeze strategii durabile. astfel încât acestea să nu devină ulterior inabordabile. 1. Unul din studiile realizate de OECD3 arată că statele folosesc tot mai mult eGovernment ca pe o unealtă strategică pentru inovaţie în livrarea serviciilor şi ca pe un suport pentru schimbările structurale ce au loc în procesele de business. E-Government as a Tool for Transformation. orientată puternic spre utilizator.03.34 http://www. E. OECD Publisher.3 Viitorul guvernării electronice. în mod evident. Viziune şi tendinţe Într-o periodă de inceritudini. Ideacorp. Această fază de transformare este considerată cel mai înalt nivel de maturitate atins de programele de guvernarea electronică şi se referă la redefinirea serviciilor guvernamentale prin oferirea unui singur punct de contact pentru cetăţeni şi firme. Paris. iar guvernele folosesc tehnologiile mobile pentru optimizarea proceselor şi îmbunătăţirea serviciilor. p. adoptată de majoritatea guvernelor lumii.În prezent.html accesat la data de 27. Transformarea sectorului public a devenit. ţările dezvoltate au trecut la implementarea transformational government (t-Government).

Serviciile guvernamentale vor fi create şi livrate pentru a servi nevoilor cetăţenilor şi mediului de afaceri. acestea vor fi susţinute de constrângerile financiare şi de creşterea aşteptărilor cetăţenilor. p 28 8 Economist Intelligence Unit. industry and corporate trends. în special prin implementarea unor servicii atractive şi uşor de utilizat prin intermeniul telefonului. Conform Raportului Foresight 2020 8 eGovernment va fi afectat de schimbările suferite de următoarele „elemente”:  Mediul extern.  Strategiile instituţiilor publice. N. Se va pune mai mult accent pe implementarea tehnologiei. pe managementul perfomanat şi pe rezultate cuantificabile şi pe outsourcing-ul serviciilor auxiliare. Cu ajutorul tehnologiilor de recunoaştere vocală. 2009. formarea şi distribuirea sarcinilor angajaţilor.eiu. Constrângerile bugetare şi creşterea cererii pentru servicii vor obliga agenţiile publice „să facă mai mult cu mai puţin”.com/files/ad_pdfs/eiuForesight2020_WP. Paparoidamis. eGovernment evolution towards 2020 Report. de exemplu. European Dynamics..  Relaţiile dintre sectorul public şi consumatori. Instituţiile din sectorul public vor fi tot mai atente la recrutarea. formularele ar putea fi completate prin intermediului televizoarelor sau PC-urilor echipate corespunzător.. 2006. Îmbătrânirea populaţiei şi creşterea costurilor de asistenţă medicală vor fi două dintre cele mai mari provocări. Bruxelles.business 7 . Instituţiile publice se vor lupta cu o serie de schimbări profunde în următorii 15 ani. Pe măsură ce eGovernment se va dezvolta.pdf 7 7 . Colaborarea cu celelalte instituţii. Informaţiile publice vor fi difuzate în permanenţă pe un canal gratuit (prin intermediul Kotsiopoulos. va avea loc o descreştere continuă a responsabilităţilor factorului uman.  Sectorul public. Foresight 2020 Economic. sisteme de tip Interactive Speech Response (ISR).  iTV ar putea uşura porcesele administrative care nu necesită transmiterea unui volum mare de informaţii.  Tag-urile RFID vor avea un rol important. Se prevede că vor exista o serie de tehnologii care îşi vor pune semnifiativ amprenta asupra viitorului guverării electronice:  Dezvoltarea unor tehnologii avansate de prelucrare vocală (de recunoaştere vocală). cât şi cu sectorul privat. la înregistrarea noilor achiziţii în bazele de date sau ar putea facilita declaraţiile fiscale. I. Disponibil la http://graphics. ar putea avea un impact semnificativ. calcularea automată a ratelor de amortizare etc. va fi un factor critic în procesul de livrare a unor servicii calitative şi la costuri reduse.

Asta înseamnă că eGovernment va deveni disponibil 24 de ore pe zi. Se prevede că în anul 2020 cele mai accesibile şi utilizate canele de livrare a eServiciilor vor fi:        PC: 68%. Telefon mobil: 55%. Telefn fix: 9%. iar apoi timise instituţiei publice. telefonia mobilă vor fi în curând online continuu. iar ecranele TV interactive ar putea prezenta informaţiile sub formă de text sau ar putea avea „avatare” care să ceară utilizatorilor furnizarea informaţ iilor vocal. Hong Kong şi Singapore. în timp ce altele vor apărea.a căror guverne au fost desemnate cele mai experimentate în externalizarea activităţilor sectorului 8 . InfoChioşcuri: 30%. Instituţiile publice nu diferă întru totul de marile companii. şi nu tehnologia în sine. Tocmai aceste obiective i-a determinat pe conducătorii politici să ia în considerare modelul de outsourcing a funcţiilor guvernamentale. Un as pect foarte important este alinierea serviciilor.  Un alt aspect important este integrarea diferitelor tipuri de aplicaţii pentru cetăţeni care circulă pe diferite canale. Deşi este foarte posibil ca la început să fie folosite resuse umane pentru aceste procese. ci şi prin disponibilitatea cetăţenilor. Televiziunea. Referitor la canalele de distribuire a serviciilor publice este evident că unele vor fi scoase din uz.  Tehnologiile Smart Card vor fi utilizate în tot felul de tranzacţii digitale. UK. Aceste informaţii ar putea fi înregistrate. fax Internet sau telefon (mesaje vocale transformate în text).unei reţele digitale). PDA: 51%. ulterior totul va fi automatizat. Lipsa actuală de management în acest proces de schimbare va deveni un factor critic pentru obţinerea succesului în viitor. O mobilitate sporită se va traduce nu numai prin creşterea disponibilităţii sectorului public. mail. Canada. India. Printre cei ce au investit sume importante în outsourcing-ul serviciilor publice sunt SUA. Ambele au ca obiectiv de bază economisirea resurselor şi eficienţa operaţională în realizarea funcţiilor. Acest lucru presupune baze de date integrate şi sisteme avansate de tip CRM pentru procesarea informaţiilor obţinute prin poştă.  Mobilitatea va fi un aspect cheie în viitor. transformate în text şi afişate pe ecran pentru a fi confirmate de utilizator. respectv a mandatelor. proceselor şi a tehnologiei. Dispozitive noi: 11%. iTV: 47%.

programe sociale (distribuirea de alimente. statutul de ocupare a forţei de muncă. Bruxelles. Informaţii din Transforming Public Service with Outsourced IT Services.03. dar mai ales de condiţiile socio-economice şi de succesul punerii în aplicare a politicilor adecvate. În condiţiile unui impas financiar sectorul public se orientează cu precădere către nevoile urgente.tholons. asistenţă financiară pentru şomeri) şi alte iniţiative ale guvernării elect ronice. Rand Europe. se pot crea doar scenarii care să descrie posibile schimbări. e-mail-urile etc. Schimbarea priorităţilor va duce la o încetinire spre tehnologie. completarea automata a cererilor de creanţă. publicat în anul 2010. crearea unui cadru care să permită recuperarea cât ai curând posibil. M. Aceste aplicaţii sunt personalizate pentru instituţiile ce le vor folosi. Angajamentele ce apar presupun adesea furnizarea de soluţii IT pentru segmentele sectorului public. tehnologii deţinute de către companiile ce oferă servicii de outsourcing. sprijin pentru grupuri sociale defavorizate. Schindler. Predicţii asupra viitorului sectorului public sunt dificil de realizat. Pe măsură ce guvernele au încercat să devină mai eficiente din punct de vedere tehnologic.. Tehnologia poate doar să dea formă “aspectelor exterioare” ale climatului social. economic şi politic al eGovernment10. Guvernarea electronică în viitor va fi “modelată” de tehnologie.  Servicii de asistenţă pentru clienţi. înregistrarea autoturismelor sunt o parte din apliaţiile dezvoltate de furnizorii de servicii pentru sectorul public. pe termen scurt sau mediu.portalurile guvernamentale. 50 9 9 . înscrierea pentru pensie sau pentru programe de economii. O modalitate eficientă de a reduce erorile ce pot să apară în procesele de prelucrare a acestor date este utilizarea tehnologiilor avansate de automatizare. Printre serviciile pe care sectorul public poate să le externalizeze se pot enumera:  Managementul datelor. centrele de date. Ei răspund la întrebările primite prin apeluri telefonice sau prin formularele completate online. disponibil pe www.agenţiile guvernamentale manevrează cantităţi uriaşe de date (cum ar fi numele cetăţenilor. fiscalitate. o atenţie sporită a fost acordată outsourcing-ului sectorului public.public 9 .2011 10 Botterman. locul de reşedinţă. care sunt contractaţi să menţină şi gestioneze reţelele. sistemele de stocare. sistemele de securitate.furnizorii pot oferi servicii de asistenţă pentru clienţi din centre onshore sau offshore. cum ar fi vulnerabilitatea pieţei. cum ar fi pensii şi securitate socială. p. cât şi pentru cetăţenii ce le vor utiliza. Study on „eGovernment scenarios for 2020 and the preparation of the 2015 Action Plan”.com accesat la data de 30. fişe medicale).  Dezvoltarea şi managementul aplicaţiilor. data naşterii. 2010.  Managementul infrastructuriiinstituţiile publice externalizeză funcţii ale managementului infrastructurii către furnizorii de servicii IT.

4. vamă etc. fie sunt cele „tradiţionale” (bazate pe hârtie.). p. Does e-Government Pay Off?. TVA.04. 5. de mediu.între modă şi necesitate.Capitolul II Serviciile publice online şi provocările aduse de acestea administraţiei publice moderne 2.11 eServiciile furnizate de sectorul public sunt fie servicii noi. cum ar fi cele oferite de guvern. ce nu au mai fost livrate anterior cetăţenilor sau agenţilor economici. societăţile private (care formează mediul de business al statului respectiv) şi instituţiile publice (guvernul sau statul. Acestea pot cuprinde atât serviciile de eCommerce. eServicii furnizoare de beneficii directe (alocaţii familiale. burse studenţeşti. eServicii de înregistrare/ înmatriculare (certificate de naştere şi căsătorie. 11 12 http://en. atât agenţiile de la nivel local/ regional. 2. pot fi accesate în orice moment şi oferă avantajul scurtării timpului alocat utilizrii serviciului12. 3. 2. care impun de obicei prezenţa beneficiarului la sediul instituţiei/ agenţiei publice). TNO.1 eServices . eServicii pentru permise şi autorizaţii (autorizaţii de construcţie. 2001 13 Capgemini. achiziţii publice). 23 10 .. putem considera că în actul de guvernare sunt implicate trei categorii de participanţi: cetăţenii. dintre care cele mai vizibile sunt scăderea costurilor pentru administraţiile publice şi reducerea birocraţia. V. Mutarea serviciillor guvernamentale în mediul online aduce multiple beneficii. contribuţii sociale.formă de concretizare a guvernarii electronice E-Services este un termen ce se referă la toate acele servicii furnizate pe cale electronică.org/wiki/Electronic_services_delivery accesat la data de 22. doar că odată cu trecerea la guvernarea electronică sunt livrate şi pe cale electronică. Portaluri prin care se accesează pachete de servicii pentru cetăţeni şi societăţi. Serviciile publice electronice ar putea fi împărţite în cinci mari clase13: 1. eGovernment .2 Relaţiile ce se stabilesc între eGovernment şi utilizatorii serviciilor elctronice Simplificând lucrurile. ComputerWorld România. 14. înscrierea la universităţi). în special prin intermediul Internetului. cât şi servicii non-comerciale. oferind documente ce pot circula prin căile de telecomunicaţii. 2004. EPAN.wikipedia. nr. cât şi cele de la nivel central).2011 Baltac. adică prin utilizarea TIC. eServicii care generează venituri la bugetul de stat (plata taxelor. pe care utilizatorii le cunosc. înmatriculare vehicule şi societăţi).

eu/statistics_explained/index.ec. 1. E-Services. Bucureşti. doar 28% dintre cetăţeni au accesat informaţiile de pe site-urile instituţiilor publice. putem spune să principalele componenete ale guvernării electronice sunt:    G2G (Government to Government) cu o sub-categorie G2E (Government to Employee). iar cele externe apar între clase diferite de participanţi. scurtă descriere pe ţări. relaţia dintre cetăţeni şi sectorul public se concretiza în aducerea online a unor informaţii. fi de către cetăţeni) de avantajele investiţiilor realizate.de exemplu între două instituţii publice. Date ale Eurostat15 arată că în 2009.03. 2010 http://epp. cooperare. de exemplu schimbul de informaţii dintre o instituţie publică şi cetăţeni sau o societate comercială. 2. Deşi era cunoscut faptul că va exista un decalaj de timp între punerea în online a serviciilor publice şi utilizarea acestora. astfel încât să se poată beneficia (fie de către guverne. existând comunicare şi transfer de informaţii în ambele sensuri şi mai apoi relaţiile au devenit tranzacţionale. Disponibilitatea online a serviciilor publice este în continuă creştere. şi electronic.1 Government-to-Citizens Acestă componentă a eGovernment cuprinde relaţiile guvern-cetăţean. prin urmare trebuie să existe mai multe feluri în care informaţia poate circula între aceştia. precum două ministere sau între Parlament şi guvern.europa. mediul politic spera ca acest decalaj să fie eliminat destul de repede. prin ***. Guvernele furnizează servicii online.Între aceşti participanţi există relaţii de colaborare. ceea ce înseamnă că unele servicii sunt furnizate. În primă fază a eGovernment. G2C (Government to Citizens) sau Guvern – Cetateni. G2B (Government to Business) sau Guvern – Companii. comunicare şi tranzacţionale specifice.2011 15 14 11 . însă cetăţenii şi mediul de afaceri le utilizează la un nivel redus. în totalitate. Previziunile iniţiale nu s-au adeverit.Eurostat. Cele interne sunt fluxurile care circulă în cadrul unei clase de participanţi. Fig. iar deciziile referitoare la acestea sunt dintre cele mai dezbătute arii de iniţiative guvernamentale în toate ţările care depun eforturi în sensul dezvoltării guvernării electronice. în medie.2.2 evidenţiază această realitate. însă utilizarea acestora nu se extinde suficient de repede. şi doar 13% au trimis informaţii elctronic.php/E-government_statistics accesat la data de 30. Date fiind relaţiile ce se stabilesc şi fluxurile de informaţii care circulă în cardul actului de guvernare. ulterior legătura dintre cele două componente a devenit interactivă. Fuxurile informaţionale şi tranzacţionale din cadrul procesului de guvernare pot fi împărţite în fluxuri interne şi fluxuri externe14.

activi din punct de vedere European Commission. DTi. 2. IDC. p. printre altele. 2008. complexitatea aplicaţiilor online. Brussles. Utilizarea informaţiilor şi a serviciilor oferite de guvernarea electronică este dependentă.gruparea ţărilor în funcţie de rafinamentul serviciilor publice online şi utilizarea acestora de către cetăţeni. în timp ce în Cehia. Ţările de Jos. Better eGovernment. Prin urmare Europa trebuie să dezvolte un program prin care să atragă. Serviciile de eGovernment sunt utilizate în special de persoanele cu un nivelul ridicat de pregătire. Deloitte Consulting and Indigov. Smarter. grijile referitoare la protecţia şi securitatea datelor. Sursa: Capgemini. 2009. Danemarca. În timp ce aproape 65% dintre cetăţenii din Danemarca solicită online informaţii ale intituţiilor publice. Study on the measurement of eGovernment user satisfaction and impact . Un studiu al Comisiei Europene 16 arată că eGovernment este mai puţin popular decât eCommerce sau eBanking. 44 16 12 . Faster. există diferenţe semnificative între ţări în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor de către cetăţeni. Conform unui sondaj al Eurostat printre obstacolele întâlnite în utilizarea serviciilor publice online sunt: lipsa contactului direct cu personalul instituţiilor. Bulgaria. una din cauze fiind faptul că populaţia intră mai rar în contact cu instituţiile publice decât cu firme/companii din mediul privat. p.1 Adoptarea guvernării electronice de către cetăţeni Potrivit aceluiaşi raport al Eurostat. să antreneze şi să stimuleze utilizatorii să adopte serviciile publice online. 59 Fig. Rand Europe. şi de încrederea pe care o au cetăţenii în administraţia publică şi de încrederea acordată eficienţei utilizării Internetului pentru a comunica cu aceasta. Estonia şi Suedia sunt statele cu cel mai mare procentaj de cetăţeni ce trimit electronic formulare către administraţiile publice. Comparând ţările europene. în România procentul este de doar 6%. Grecia şi România acest procentaj este sub 5%. Sogeti. costurile suplimentare aduse de serviciile guvernamentale online.

60 Fig. J. De asemenea oamenii implicaţi în socializarea online sunt mai predispuşi să se angajaze în participarea la discuţii referitoare la deciziile publice. pentru aspecte legate de educaţie sau care au legătură cu mobilitatea în afara graniţelor. având un mai mare interes pentru eParticipation17. 2009. N. 2011 18 Kotsiopoulos. efectuarea de tranzacţii.Who are they and what do they want? . Nr.. 2.2 Nivelul de adoptare a guvernării electronice în mediul de afaceri Numărul de companii care interacţionaeză cu sectorul public prin Internet este mai mare decât numărul cetăţenilor. Smarter.2. eGovernment evolution towards 2020 Report. p.2 Government-to-Business Relaţiile dintre guvern şi mediul de afaceri au parte de o atenţie specială. Contactul dintre cetăţeni şi agenţiile guvernamentale se concretizează în cea mai mare măsură în primirea/trimiterea de informaţii (29%). pentru declararea veniturilor. S-a constatat că la nivelul UE cetăţenii apelează la serviciile de eGuvernare în special pentru căutarea unei slujbe. Sogeti. p.3%. iar deciziile ce trebuie adoptate sunt atent analizate şi disputate deoarece firmele.. IDC. Principalele cauze care i-au determinat pe oameni să intre în contact cu sectorul public sunt. declararea veniturilor (a taxelor pe veniturile obţinute) 55. descărcarea de formulare şi trimiterea/ primirea de e-mail-uri (14%). DTi. European Dynamics. Paparoidamis. 2009. Bruxelles. 2. Sursa: Capgemini. Revista International Journal of Information Management.. 31. Această discrepanţă poate fi parţial explicată de diferenţa de acces şi Rowley. organizaţiile private formează un factor esenţial al creşterii economice a unei ţări. în încărcarea de formulare. Rand Europe. căutarea unui job (41. iar serviciile furnizate de sectorul public prin mediul online pentru acest sector trebuie corespundă importanţei sale18. I.2%). 60 17 13 .profesional şi care au experienţă în utilizarea Internetului. Faster. Better eGovernment.3%) şi utilizarea bibliotecilor publice (34. companiile. e-Government stakeholders.

În acelaşi an. comparativ cu 63% de gospodării. angajarea personalului (52. încredere mai mare. Diferenţa este şi mai mare când vine vorba despre trimiterea formularelor electronic. lipsa abilităţilor de a obţine prin intermediul Internetului ceea ce doreşte firma. au fost conectate la Internet. iar serviciile publice au obţinut un scor general de 8. La sfârşitul anului 2009 The European Single Market „găzduia” în jur de 12 milioane de companii. Principalele motive pentru care firmele au intrat în contact cu sectorul public prin intermediul Internetului sunt declararea taxelor (65.conexiune la Internet. flexibilitate sporită.8%). în special pentru a obţine informaţii sau pentru a descărca formulare. Performanţele guvernării electronice sunt evaluate la fel de bine precum serviciile oferite de alte firme prin intermediul Internetului.4 .0%). calitata serviciile online este considerată slabă. control ridicat.2%). motivele pentru neutilizarea eServiciilor sunt: necunoaşterea de către potenţialii utlizatori. În ceea ce priveşte relaţiile G2B. 99% dintre acestea fiind firme mici şi mijlocii. Formele de interacţiune cele mai întânlite sunt încărcarea de formulare (36.8%). 65% dintre întreprinderile europene au apelat la serviciile publice online. mai bine de jumătate au returnat electronic formularele completate. pe când dintre cetăţeni aproape o treime s-au declarat nemulţumiţi.3. În general.5%) şi obţinerea infromaţiilor (9. ori firme. lipsa de încredere. Conform studiului asupra satisfacţiei utilizatorilor al Comisiei Europene. Mediul de afaceri se arată mulţumit într-o măsură destul de ridicată de serviciile publice online. lipsa de interes în a folosi Internetul pentru a procura infomaţiile dorite sau pentru a efectua tranzacţii. proceduri simplificate. cum ar fi de pildă căutarea unei slujbe oriunde în Uniunea Europeană. mai multă transparenţă. fie cetăţeni. descărcarea formularelor (22. Beneficiile cele mai însemnate resimţite de firme sunt economisirea timpului. 93% dintre firme. imposibilitatea de a găsi informaţiile dorite. mai ales pentru acestă comunitate. unul dintre scopurile Uniunii Europene este dezvoltarea Pieţei Unice. tranzacţii (20. dintr-un stat membru. Pentru putea vorbi despre o Piaţă Unică matură trebuie ca serviciile publice online să capete o dimensiune paneuropeană. Dintre firme. pe o scară de 10 puncte.5%). fără a fi nevoie pentru schimbul de informaţii cu ajutorul hârtiilor.7%) şi transmiterea datelor către birourile statistice (44. iar 44% dintre societăţi au tratat procedurile administrative complet electronic. economisire de bani.7%). e-mailul (11. conform Eurostat. dificultatea utilizării serviciului. 14 . calitate ridicată. În 2009. Acesta înseamnă că uilizatorii. Este important ca serviciile să fie utile şi uşor de folosit. scorul oferit de firme informaţiilor obţinute este de 8.5%). au posibilitatea de a folosi servicii electronice ale unor instituţii publice aflate în alt stat membru sau într-o instituţie a Uniunii. un procent mult mai mare comparativ cu procentul cetăţenilor. Proporţia societăţilor ce s-au declarat nemulţumite de serviciile publice online este de doar 15%. fiind urmate de achiziţiile publice (33.

Cortada. Nr. 2.Government 2020 and the perpetual collaboration mandate .2. înmatricularea unei firme este percepută de “beneficiar” drept un singur obiectiv. Necesitatrea de a îmbunătăţi eficienţa se resimte în toate instituţiile publice. Relaţiile ce se stabilesc între agenţiile adiministraţiei publice sunt de cele mai multe ori nedetectabile de către cetăţeni şi presupun schimbul de date la diferite nivele de securitate între sistemele informatice ale instituţiilor. Administraţia Financiară etc. adică soluţii acceptate de catre toţi participanţii. pentru ca integrarea proceselor să fie posibilă este necesară şi integrarea infrastructurii tehnice.. Fără un plan de integrare care să cuprindă întreaga organizare. expert în probleme de guvernare electronică. S.. cum ar fi soluţii personalizate de la caz la caz pentru a focaliza seturile acum disparate de baze de date şi instrumente de soft. 17 20 Micu-Ghilc. implementarea aplicaţiilor de management al documentelor . p. ar putea avea loc mai multe fragmentări şi ineficienţe. J. Guvernarea electronică.] “În primul rând aplicaţiile G2G trebuie să realizeze integrarea proceselor. de la IBM Institute of Electronic Government. reţelele locale trebuie sa respecte un anumit nivel de standardizare. când în realitate ea presupune multipli paşi” [implică instituţii precum Registrul Comerţului.”19 Crearea unei interfeţe care să furnizeze toate datele necesare unei comunicări adecvate impune realizarea unui sistem integrat. IBM Institute for Business Value.calcularea drepturilor de pensie pentru un cetăţean ce a activat în mai multe state membre sau declararea datelor către Eurostat. Dijkstra.3 Government-to-Government Prin G2G se înţelege comunicarea între instituţiile publice prin mijloace electronice pentru rezolvarea problemelor cetăţenilor sau societăţilor.. serverele web. Anul 2002 19 15 . Integrarea sistemelor guvernamentale reprezintă primul pas în implementarea unor soluţii de guvernare electronică. sistem care trebuie să colecteze în mod unitar datele gestionate de instituţie. crearea unor structuri de tip one-stop-shop. De exemplu. ci şi maşinile care le susţin – computerele. Revista Informatică Economică. B. Nu numai bazele de date trebuie să comunice între ele. Janet Caldow. 2011. a unei interconectivităţi a tuturor serviciilor oferite de departamentele primăriei. Tribunal. 1. iar soluţiile sunt diverse (şi adeseori se caracterizează prin grade diferite de complexitate)20:    îmbunătăţirea comunicării prin introducerea unor proceduri de comunicare internă şi externă. Însă. consideră că “această integrare necesită atât integrarea proceselor cât şi cea tehnică.

autorizaţii de mediu. 2. TVA. înregistrarea unei noi societăţi. Sogeti.  stabilirea unor proceduri interne de lucru pentru fiecare departament din cadrul instituţiei . deşi iniţial au servit unor evaluări. analiza subunităţilor teritoriale . contribuţii de asigurări sociale. înregistrare vehicule.se referă la măsura în care livrarea serviciilor se poate efectua în totalitatea în mod automat.identificarea portalurilor „mature”.evidenţiază performanţele înregistrate la niver regional sau local.exprimă măsura în care serviciile guvernamentale permit interacţiunea şi/sau efectuarea de tranzacţii între administraţii. servicii de sănătate. au devenit ulterior un set de obiective ale strategiei de stat pentru implementarea eGuvernării. declarare schimbare d e adresă. înscriere la universitate. declararea de date statistice legale. p. pe de o parte. taxe de societate. reorganizarea unor departamente întregi sau înfiinţarea unora noi. contribuţii de asigurări sociale pentru angajaţi. care permit accesul direct la o multitudine de eServicii. Digitizing Public Services in Europe: Putting ambition into action. Pentru evaluarea acestor servicii Comisia Europeană are în vedere aspecte precum disponibilitatea serviciilor în mediul online. 2. IDC. 2010. rafinamentul serviciilor. care. Acestea sunt: taxe pe venit. achiziţii publice. declaraţii de vamă. considerate de bază. documente personale. Sursa: Capgemini. Disponibilitatea online a serviciilor publice este un indicator ce a cunoscut o evoluţie continuă din ultimii ani. obţinere certificate de naştere şi de căsătorie.8 Fig. Rand Europe. DTi.3 Privire de ansamblu asupra eServiciilor la nivel european În martie 2001 Consilul Uniunii Europene a definit o listă cu 20 de servicii publice. declaraţie la poliţi e.3 Evoluţia disponibilităţii online a serviciilor publice în perioada 2009-2010 (%) 16 . şi cetăţeni sau mediu de afaceri pe de altă parte. biblioteci publice. experienţa utilizatorilor în folosirea serviciilor de eGovernment. oferire şi căutare locuri de muncă. complexitatea portalurilor. cerere de autorizaţie de construcţie. centrate pe utilizator şi personalizate.

IDC. Informaţii preluate din raportul Digitizing Public Services in Europe: Putting ambition into action realizat de Capgemini. Sursa: Capgemini.2. Sogeti şi DTi pentru Comisia Europeană în noiembrie 2009 21 17 . În termeni de rafinament. cu 7 procente mai mare decât în anul 2009 şi cu 14% mai mult faţă de anul 2007. sunt în prezent disponibile online. iar cetăţenii au mult mai multe nevoi şi comportamente eterogene. 2.De la 59% în 2007. considerate de bază. iar modalitatea de livrare a acestora s-a îmbunătăţit din punct de vedere calitativ. 30 Fig. Acest lucru demonstrează că ţările EU27+ au înţeles importanţa livrării serviciilor prin intermediul Internetului şi depun eforturi considerabile pentru eficientizarea activităţii sectorului public. 2. aspect ce se poate observa cu uşurinţă în Fig. Cea mai mare parte din cele 20 de servicii publice. DTi. p. Rand Europe. Sogeti. Revista Informatică Economică. Faster. Nr. aşadar se focusează pe interacţiunea dintre furnizorii de servicii şi utilizatori. IDC. să schimbe relaţiile cu cetăţenii şi mediul de afaceri şi să producă benefici financiare prin eficienţă şi eficacitate22. Sogeti şi DTi pentru Comisia Europeană în noiembrie 2010 22 Uscatu. 2. Rand Europe. mai diversificate. începând de la furnizarea unor simple informaţii până la manevrarea unor servicii complexe. Better eGovernment realizat de Capgemini.4 Evoluţia disponibilităţii online a serviciilor publice în perioada 2001-2010 (%) În cazul disponibilităţii serviciilor publice în mediul online. Această diferenţă se datorează faptului că serviciile pentru afaceri sunt mai omogene. IDC. a ajuns la 71% în anul 2009. Ubiquitous Network Society.. iar în anul 2010 a atins la valoarea de 82%21. serviciile devenind din ce în ce mai interactive. prin comparaţie. 2006 23 Informaţii preluate din raportul Smarter. există o importantă diferenţă între serviciile destinate mediului de afaceri şi serviciile destinate cetăţenilor. Rafinamentul evaluază maturitatea şi complexitatea celor 20 de servicii. În 2009 serviciile destinate mediului de afaceri a cunoscut un scor cu 20 de procente mai mare decât serviciile pentru cetăţeni23. Eu27+ are în anul 2010 un scor mediu de 90%. personalizate. Digitizing Public Services in Europe: Putting ambition into action. Sectorul public vede eGovernment ca pe un instrument capabil să transforme administraţia publică. Rand Europe. C. eServiciile pentru cetăţeni fiind. 2010.

servicii pentru societăţi (%) În condiţiile în care serviciile publice sunt disponibile online şi se caracterizează printr -un nivel ridicat de maturitate şi complexitate. Rafinamentul serviciilor pentru afaceri a atins în 2010 scorulul de 94%. Fiecare contact dintre acesta şi eGovernment trebuie să se concretizeze în satisfacerea nevoilor lui. IDC. Servicii performante sunt create având în centru utilizatorul24. p. DTi. Rand Europe. DTi.deloitte. Sogeti. însă diferenţa dintre cele două a devenit în timp tot mai mică.Sursa: Capgemini.Empowering citizens through distributed technology accesată la http://www. Rand Europe. Sogeti. Această Conform revistei iGovernment. Digitizing Public Services in Europe: Putting ambition into action. 2010. 2010. Se confirmă astfel trendul ce se manifestă la nivel global: guvernele continuă să acorde prioritate dezvoltării serviciilor pentru business. 8 Fig.6 Rafinamentul eServiciilor în EU27+ : servicii pentru cetăţeni vs. 2. printr-un plus de valoare. 34 Fig. Sursa: Capgemini. Creşterea interesului faţă de nevoile utilizatorilor este bine reflectată în implementarea continuă a unui sistem de monitorizare a satisfacţiei utilizatorilor. Digitizing Public Services in Europe: Putting ambition into action.04. 2. iar nivelul rafinamentului serviciilor oferite cetăţenilor s-a îmbunătăţit şi el semnificativ. apare un factor esenţial pentru a obţine eficienţă: experineţa utilizatorilor. deoarece acest sector absoarbe mai rapid beneficiile oferite şi au un impact mai tangibil asupra performanţelor economice ale uni ţări.com la data 17.2011 24 18 .5 Evoluţia rafinamentului serviciilor publice online în perioada 2009-2010 (%) Ca şi în cazul disponibilităţii online. în 2010 a ajuns la 87% (de la 78% în 2009 ). p. serviciile oferite mediului de afaceri se caracterizează printr-un grad mai mare de maturitate decât serviciile oferite cetăţenilor. IDC.

p. dar şi oferit multiple beneficii. Sogeti. Îmbunătăţirea experienţei utilizatorilor înseamnă schimbarea perspectivei de prestare a serviciilor şi punerea în centru a “consumatorului”. Următorul deceniu sub influienţa guvernării electronice . Servicii pentru cetăţeni:  Taxa pe venit (declarare. costuri reduse pentru administraţii. Declararea presupune specificarea tuturor surselor de venit şi a valorii obţinute din acestea. Veridicitatea informaţiilor este verificată de serviciul care notifică beneficiarul. 2007 25 19 . nevoile specifice ale utilizatorilor. în orice moment din zi de către mai mulţi “consumatori”.4 Serviciile de bază furnizate de Uniunea Europeană Prin oferirea de servicii online. guvernele au obţinut.2. 37 Fig.. Revista Cercetări practice şi teoretice în Managementul Urban. la 23 în 2009. venituri pentru care trebuie să plătească impozite. 2. termenele de livrare dorite de aceştia25. printre care putem menţiona faptul că pot fi accesate simultan. Pentru evaluarea performanţelor statelor membre şi nu numai. Rand Europe.7 Experienţa utilizatorilor în folosirea portalurilor şi a site-urilor publice (%) 2. 2010. Nr. şi care Ştefan. Digitizing Public Services in Europe: Putting ambition into action. G.Serviciul oferă cetăţenilor posibilitatea de a declara electronic veniturile obţinute în decursul unui an. Este importantă analiza experineţei utilizatorilor în ceea ce înseamnă utilizarea site-urilor web şi portalurilor publice. IDC. notificare). Pentru a convinge utilizatorii să apeleze la eServicii trebuie să se ia în considerare canalele preferate de utilizatori. Fig. ajungând la 26 în 2010. accesul la aceste servicii depăţeşte graniţele unui singur stat. Comisia Europeană a clasificat eServiciile în două categorii: A.5 evidenţiază nivelul acestui indicator în anul 2010: Sursa: Capgemini.preocupare a crescut de la un număr de 9 ţări în 2007. DTi. 3.

personal. noi. documente etc. prin care solicită documentul în cauză şi se pot ataşa electronic şi unele dintre actele necesare. ulterior se efectuează plata taxelor aferente.paşaport. ce este înregistrat şi la nivel local (secţia de poliţie cea mai apropiată de domiciliul declarantului). sau alte probleme. mai întâi se completează un formular. revistelor.  Documente personale.  Căutare loc de muncă prin oficiile de muncă. printr-un formular electronic oferit de un nivel central (al poliţiei naţionale).  Obţinerea de beneficii sociale.Această categorie de servicii cuprinde obţinerea ajutoarelor de şomaj.Aceste două servicii sunt oferite în mod asemănător.Prin intermediul acestui serviciu pot fi înmatriculate sau radiate autovehiculele personale. care începe apoi procedurile locale specifice corespunzătoare plângerii. Noul autovehicul va fi înregistrat la toate instituţiile la care evidenţa acestuia este obligatorie (în cele mai multe cazuri fiind vorba despre finanţe şi poliţie). prin faptul că se completează un formular electronic. CD-urilor. Beneficiarul completează un formular în format electronic. Solicitantul va fi anunţat când documentele dorite sunt finalizate şi vor fi ridicate personal. Solicitantul merge o singură dată la ghişeu.Oficiile de muncă pot oferi prin intermediul portalurilor sau a site-urilor accesul la baza proprie de date cu oferte de locuri de muncă. a alocaţiilor pentru copii.confirmă sau infirmă declaraţia. Declararea poate fi urmată de plata electronică a impozitelor aferente veniturilor obţinute. plata de către serviciu se poate efectua şi în orice alte forme) suma cuvenită într-un cont bancar indicat în prealabil.Acest serviciu facilitiază foarte mult procesul de obţinere a unei autorizaţii de construcţie sau renovare.  Declaraţie la poliţie. hărţilor sau a oricăror materiale solicitate.Prin acest serviciu se pot declara diverse furturi de bunuri. care va declanşa procedura de obţinere a actelor solicitate. formularul este trimis către serviciu. permis de conducere auto. a compensaţiilor medicale. 20 . a burselor pentru studenţi.Serviciul oferă posibilitatea analizarea cataloagelor electronice ale bibliotecilor publice şi chiar obţinerea unor copii electronice a cărţilor. verificat de acesta. pentru a aduce documentele ce nu au putut fi trimise electronic. Pe baza permisului de conducere (care este verificat) se completează un formular electronic chiar de la sediul dealer-ului auto de la care este achiziţionat autoturismul. şi dacă sunt îndeplinite toate condiţiile beneficiarul poate încasa electronic (dar nu în mod obligatoriu. În cazul furtului unui telefon mobil serviciul poate anunţa imediat operatorul şi se poate bloca SIM-ul.  Biblioteci publice.  Înregistrarea autovehiculului personal. folosite sau importate.  Cerere autorizaţie de construcţie. eventual ţinând cont de profilul de interes specificat de beneficiar.

trimestriale etc. aflată de exemplu pe un card electronic. boală. Plata se poate face şi electronic. cetăţeanul având şansa de a se adresa unei alte instituţii dacă răspunsul este neconvenabil. notificare. pensie şi şomaj.  Taxele de societate.declarare. la un anumit spital. putând fi oferit separat sau grupat cu alte servicii de plăţi către stat datorate de societăţi. pentru accidente de muncă. declaraţiilor vamale. în funcţie de specificul fiecărui stat. maternitate.Ca şi în cazul multor servicii publice electronice obţinerea acestor documente se obţin prin completarea unor formulare electronice.Există site-uri publice dedicate. personalizată.declarare. solicitantul va fi notificat electronic. prin intermediul unui portal.Este un caz particular al serviciului descris mai sus. se pot efectua plăţi pentru contribuţiile calculate pe baza declaraţiilor depuse. în cadrul căruia ficare firmă poate avea pagina sa proprie.).cerere şi eliberare. După ce declaraţiile au fost verificate sunt expediate către beneficiar notificări referitoare la sumele ce trebuiesc achitate.  Înscriere la universitate. notificare.  TVA. urmând să primească confirmarea programării. prin completarea unui formular electronic oferit la nivel central (care deţine baza de date cu registrul civil naţional). Unitatea de învăţământ poate accepta sau respinge un canditat.Serviciul este oferit centralizat prin Internet şi pune la dispoziţie formulare electronice pentru declaraţii. 21 . ajutoare pentru incapacitate de muncă. însă indiferent de decizie. Certificate (naştere. Cu ajutorul portalului se pot face raportări regulate (declaraţii de salarii lunare. TVA-ului. dar poate include şi concedii. se pot trimite notificări cu diversele schimbări ce au avut loc (începere şi sfârşit contract de muncă).Există site-uri publice ce oferă informaţii despre spitalele de stat şi serviciile acestora. Serviciul este interactiv. Servicii pentru mediul de afaceri  Contribuţia de asigurări sociale pentru angajaţi. Acest serviciu permite declararea şi plata impozitului pe profit.  Anunţ schimbare de domiciliu. căsătorie). Înscrierea se face prin completarea forlumarului electronic de pe site-ul respectiv. doar că în cazul dobândirii acestor acte este obligatorie semnătura electronică a solicitantului. Serviciul este oferit de la nivel central.  Servicii de sănătate. pentru identificare şi autentificare. impozitului pe venit al lucrătorilor individuali. de exemplu. Plata TVA-ului se poate face electronic. B. Solicitantul poate face o programare pentru o consultaţie.Cetăţenii pot anunţa modificarea de adresă pe baza identităţii electronice (card cu cip). Adresa nouă devine disponibilă electronic oricărui alt serviciu care solicită identificarea cetăţeanului. pe care se păstrează datele proprii firmei.Serviciul cuprinde în primul rând asigurările de sănătate. contribuţiilor de asigurări sociale pentru angajaţi. în cadrul cărora se găsesc informaţii şi condiţiile necesare înscrierii la o universitate sau la o instituţie de învăţământ de stat.

la consumul de materiale din sol etc. care ţine evidenţa importurilor. mai ales din cauza lipsei informaţiilor şi a aspectelor comparabile.eProcurement este fără îndoială un serviciu important.) sunt procese ce se desfăţura mult mai uşor dacă sunt realizate în mod electronic. stabileşte acordarea permiselor de mediu. multe dintre acestea devenind în timp electronificate.  Furnizarea de date pentru birourile statistice. Această instituţie deţine o bază de date cu informaţii despre poluarea naţională curentă.Serviciul oferă posibilitatea declarării prin Internet a importurilor şi a exporturilor. însă lucrurile s-au îmbunătăţit până în 2009. Înregistrarea unei societăţi noi.Cuprinde formulare electronice pentru declararea înregistrării unei noi societăţi. Acest serviciu oferă unei firme posibilitatea să afle informaţii despre orice altă societate înscrisă în registrul naţional. pe care le expediază institutului naţional de statistică (acesta deţine în acest scop un site propriu). Formularele sunt transmise unei agenţii ce reprezintă registrul naţional al societăţilor. dublu faţă de anul 1995. Măsurarea performanţelor Europei în ceea ce priveşte eProcurement este un porces extrem de complex. Serviciul trimite informaţiile la Ministerul Finanţelor. Plăţile se pot face electronic. monitorizează evoluţia poluării şi raportează la perioade regulate de timp (inclusiv electronic) evouţia poluării.  Permise legate de mediu (incluzând raportare). cu impact ridicat. iar după aprobarea acestuia. a exporturilor şi a licenţelor.  Achiziţii publice. după expediere. 22 . Există însă o serie de informaţii care pot ajuta la crearea unei imagini asupra acestui serviciu la nivel european.Firmele completează chestionare online specifice.  Declaraţii vamale.Îndeplinirea obligaţiilor legate de mediu ale unei firme presupune parcurgerea mai multor etape. a unor modificări în statutul şi starea unei societăţi înregistrate deja şi a încetării activităţii unei societăţi. În 2004 volumul achiziţiilor promovate la nivelul UE s-au ridicat la aproximativ 15 miliarde de euro. firmele primesc o confirmare a acestor declaraţii. De exemplu obţinerea unui permis pentru începerea unei activităţi şi raportarea periodică obligatorie a beneficirului (referitoare la poluare. licenţa se poate obţine electronic sau poate fi expediată prin poştă) etc. care merită o atenţie si o analiză continuă. În 2004 doar 6 state membre aveau implementat un sistem de achiziţii electronice. Achiziţiile publice reprezintă aproximativ 16% din PIB-ul Uniunii Europene şi este una dintre modalităţile cele mai directe prin care sectorul public influienţează economia. Cheltuielile sectorului public şi potenţialul impact pe care îl poate avea asupra economiei le fac pe acestea şi mai însemnat. Pentru obţinerea permisului se completează un formular electronic ce este expediat către autoritatea de mediu naţională. solicitarea şi obţinerea licenţelor de import (se completează un formulr electronic. când 29 de state din Europa aveau implementată o platformă sau un portal de eProcurement.

eficacitatea şi plusul de valoare adus sectorului publc sunt cel mai evidente. ca urmare a concurenţei sporite şi a transparenţei din procesul de licitare. în care disponibilitatea eProcurement este în creştere rapidă. se estimează că peste 95% din anunţurile de achiziţii publice sunt făcute cunoscute prin intermediul Portalului Naţional pentru o valoare totală a contractului estimată la 11 miliarde euro în 2008. DTi. numărul acestora era de aproximativ 25000-30000 (UE atingea în 2009 pragul de 80. Irlanda. un raport la Comisiei Europene reflectă un scenariu foarte dinamic. şi mai mult de 8 ţări au peste 60%. Sursa: Capgemini. însă dacă se iau în considerare doar administraţiile care fac oferte ce depăşesc pragul UE. Unul din factorii care conferă un nivel mare de eficienţe se referă la preţurile mai scăzute ale bunurilor şi serviciilor achiziţionate. Europa economisind prin apelarea la eProcurement între 10 şi 15 miliarde de euro anual: 23 . 2. Deşi departe de obiectivul european de 100% disponibilitate online. În alte ţări. de exemplu. sunt pe cale să obţină rezultate similare. care a avut succes în a face disponibile şi vizibile achiziţiile publice în mediul online.8 Disponibilitatea online a serviciilor de achiziţii publice în 2009 Primele ţări. Există doar 8 state care deţin un scor mai mic de 40%. Mai întâi de toate. În cazul Irlandei. Sogeti. Malta şi Luxembourg. Se estimează că preţurile bunurilor şi serviciilor procurate pe cale electronică sunt cu aproximativ 2-3% mai mici decât a celor cumpărate în mod tradiţional. Bulgaria şi Cipru.000 de euro pentru loturi mici. Faster. IDC.000. p. Rand Europe. 2009. Primele patru ţări au un scor de peste 90%. precum Slovenia.Numărul autorităţile angajate în achiziţiile publice în EU27+ ajungea în 2009 la circa 100. 6 Fig. eProcurement este unul din domeniile guvernării electronice în care eficienţa. Better eGovernment. la 15% în Islanda. de la scorul de 100% din Irlanda şi Estonia. au promovat o puternică politică proactivă pentru eProcurement. şi peste 5 milioane de euro pentru lucrări publice mari). Estonia. media UE27 ascunde mari diferenţe între state. Smarter.

Printre priorităţile guvernării electronice putem enumera: 1. cu obiective bine definită ar ajuta la îmbunătăţirea locului ocupat de România în ierarhia mondială (în primul sfert.” O strategie complexă. 2.  Austria a economisit circa 180 milioane euro în 2008. Guvernul portughez a raportat beneficii multiple. Vasilache. Letonia şi alte ţări. economii de preţ. cit.Desigh Approaches for Romania. dar mai ales în topul european (în ultimul sfert)27. Turcia. C&D şi în sectorul inovaţiilor. Îmbunătăţirea competitivităţii în domeniul TIC. la o valoare de aproape 6 miliarde de euro. F. Scoţia a raportat economii de aproape 800 milioane de lire în ultimii patru ani.5 România în contextul european al livrării eServiciilor România. anul 2008 27 26 24 . Modernizarea administraţiei publice. D. Malta. în prezent se impune ca necesară construirea “unui Oficiu permanent al Guvernării Electronice. pentru facilitarea relaţii lor cu cetăţenii. În 2010 platformele portugheze de eProcurement au realizat aproximativ 30500 contracte. Cipru.eGovernment.. precum şi o creştere a eficienţei procesului de achiziţii publice cuprinsă între 20% şi 30%. o strategie explicită şi asumată de implementare a eGuvernării nu există. a raportat o creştere de trei ori a numărului de furnizori care participă la licitaţii. p 288 Rentea. impact pozitiv asupra madiului (din cauza reducerii volumului de hârtie folosit). EU Services Directive. pune la dispoziţia cetăţenilor şi agenţilor economici multiple servicii online. 3. la un volum al achiz iţiilor de 830 milioane de euro. 4. precum: proces de ahiziţie mai eficient. conform unor rapoarte din 2007). mediul de afaceri şi administraţia publică.C. însă în opinia inginerului Dan Vasilache26. Revista Informatică Economică. nr. deşi. În 2001 s-au pus bazele modernizării sectorului public prin Strategia Guvernului de informatizare a administraţiei publice (HG 1007/2001).. 4. scurtarea termenelor. Adoptarea la scară largă a tehnologiilor informaţionale.  Suedia a raportat o reducere a preţurilor între 10% şi 30%. Lituania. 2. pe lângă primul-ministru. Fokus.  În Portugalia începând cu anul 2009 toate ofertele publice sunt efectuate online.  Beneficii similare au fost înregistrate de Cipru. OGE. op.. urmată de definirea Sistemului Electronic Naţional (SEN) şi a serviciilor electronice în 2003 (Legea 161/2003).. de exemplu. care să pregătească o vizune generală asupra eGuvernării. reducerea poverii administrative. inclusiv componenta strategică a acesteia. conform rapoartelor Comisiei Europene. transparenţă mai mare. Configurarea e-România.

Aceasta se află pe locul 29 din 32 de ţări ce au fost supuse analizei Comisiei Europene. Sistem electronic de licitaţii pentru achiziţii publice e-Procurement. 0% pentru design. media EU27+ ). Portalurile examinate au primit un scor de 60% pentru uzabilitate. Digitizing Public Services in Europe: Putting ambition into action. DTi. Furnizarea serviciilor prin intermediul mai multor canale: 95% (media EU27+: 88%). 208 Fig. Cu un scor de 60%. comparativ cu mediile UE de 79%. Confidenţialitate şi protecţia datelor: 94% (media EU27+: 90%). Serviciile pentru mediul de afaceri au un scor de 89% (sub nivelul UE de 94%). Sogeti. IDC. 2010.5. Uzabilitatea serviciior electronice se referă la:     Transparenţa în livrarea serviciilor: 4% (media Eu27+: 52%). Implementarea directivelor europene legate de serviciile publice electronice. printre care:      Identificarea unică a funcţionarilor publici prin semnătura electronică şi smart-carduri. Sursa: Capgemini. Managementul documentelor în cadrul MCTI. acesta fiind considerat inadecvat. Uşurinţa utilizării serviciilor: 28% (media EU27+: 80%). valori mult inferioare mediilor de la nivelul UE (77%. respectiv 80%. 2. p. Plata taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice e-Tax-payment.9 Rafinamentul serviciilor publice online în România Tabelul nr. eServiciile României au primit un scor de 62% pentru uzabilitate şi 28% pentru monitorizarea satisfacţiei utilizatorilor. Pâna în prezent au fost demarate numeroase proiecte. Nici în ceea ce priveşte rafinamentul serviciilor publice online situaţia nu este mai bună. Rand Europe. media României în ceea ce priveşte disponibilitatea online a serviciilor publice este sub media Uniunii Europene (82%). scorul general primit ajunge la nivelul de 73%. 2 conţine scorurile pentru rafinament. 89% respectiv 77%). oferite fiecărui tip de serviciu din cele 20 considerate de bază: 25 . iar cele adresate cetăţenilor au un scor de 63% (comparativ cu 87%. Servicii de informare electronică pentru cetăţeni – Info chioşc. 8% pentru gruparea serviciilor.

Sectorul privat.04.2. 2010. Rand Europe. sunt necesare noi abilităţi pentru ca oamenii să poată juca un rol activ în era digitală şi este necesar un nou comportament. S. mediul academic şi cetăţenii au un rol activ prin participarea la elaborări de strategii. Ailioaiei.Rafinamentului serviciilor publice online din România Servicii pentru cetăţeni Nr crt 1 2 3 Tip serviciu Impozite pe venit Căutarea unui loc de muncă Contribuţii la asigurări sociale Ajutor de şomaj Alocaţia familială Plăţi pentru sănătate Burse şcolare 4 Documente personale Paşaport Permis de conducere 5 6 Înregistrarea autovehiculelor Cereri pentru autorizaţii de construcţie 7 8 9 10 Declaraţii la poliţie Biblioteci publice Certificate stare civilă Înscrierea pentru studii postuniversitare 11 12 Notificarea schimbării de adresă Sănătate şi servicii conexe 50 25 33 80 0 100 Scor 80 100 73 50 40 100 100 60 80 40 100 50 Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Servicii pentru societăţi Tip serviciu Contribuţii sociale pentru angajaţi Impozite şi taxe TVA Înfiinţarea unei noi companii Transmite date birouri statistice Declaraţii vamale Permise şi autorizaţii de mediu Achiziţii publice Scor 100 100 100 75 100 100 40 100 Sursa: Capgemini. Construcţia Societăţii Informaţionale presupune existenţa unui sector al Tehnologiei Informaţiei şi al Comunicaţiilor bine dezvoltat. 208 Pentru a implementa cu succes Societatea Informaţională în România. IDC. Sogeti. la implementarea acestora precum şi la acordarea de feedback în urma utilizării Tehnologiei Informaţiei.Tabel nr. Societatea Informaţională solicită un spirit inovator. deschidere şi viziune 28 .. articol diaponibil http://edemocratie. Cunoaştere şi Acces în România. Implementarea Societăţii Informaţionale nu este doar în responsabilitatea Guvernului. Digitizing Public Services in Europe: Putting ambition into action. p. este necesară existenţa unei infrastructuri de comunicaţii. DTi. investiţii semnificative în acest sector precum şi raspândirea utilizării Internetului şi dezvoltarea comerţului electronic.2011 28 26 .ro/ pe accesat la 03.

serviciile de eGovernment au devenit mai rapide şi mai personalizate. Prin informatizarea departamentelor guvernamentale. 27 . S-a constatat. eGovernment ajută la consolidarea democraţiei prin îmbunătăţirea modului de comunicare dintre cetăţeni şi administraţia publică în ambele sensuri. decât să aştepte la rând la cozile din instituţiile publice. să antreneze şi să stimuleze utilizatorii să adopte serviciile publice electronice. Introducerea TIC în administraţia publică nu a condus întotdeauna la o guvernare mai bună. pentru a spori transparenţa actului de guvernare. Chiar dacă nu este un remediu universal pentru îmbunătăţirea performanţei administraţiei publice. Multe state folosesc eGovernment ca instrument pentru creşterea eficienţei activităţii. iar utilizarea regulată a eServiciilor coincide cu un nivel ridicat de încredere în acestea. Prin urmare Europa trebuie să dezvolte un program prin care să atragă. presupune cercetare şi interacţiune cu aceştia. intutivă şi să se realizeze în timp util. Pentru cetăţeni. a companiilor şi a cetăţenilor. Deşi se caracterizează prin disponibilitate online ridicată şi printr-un grad înalt de maturitate şi complexitate. că fără a oferi cetăţenilor în plus şi valoare. interacţiunea cu sectorul public trebuie să fie pe cât posibil simplă. pentru a atrage cât mai multe resurse şi pentru a facilita reforma sectorului public. în timp. la nivelul Uniunii Europene eServiciile nu sunt utilizate în măsura în care se doreşte. eGovernment este o cale prin care guvernele au reuşit să îşi atingă scopurile administrative şi interesul de a se dezvolta economic. Presupunerile timpurii cum că mutarea serviciilor publice în mediul online înseamnă o guvernare mai performantă s-au dovedit nefondate.Concluzii Guvernea electronică a apărut şi s-a răspândit într-un ritm rapid în majoritatea ţărilor. Alfabetizarea digitală devine vitală. În urma a numeroase studii şi analize s-a constatat că cei ce nu apelează la serviciile online sunt de regulă cei ce au un nivel scăzut de încredere atât în Internet. Însă a dezvolta servicii cu adevărat orientate către cetăţeni nu este o “temă” tocmai facilă. Cei a căror meserie este să folosească sau să furnizeze serviciile publice online pot sesiza cu uşurinţă ce schimbări ar aduce beneficii rapide şi semnificative. Ei trebuie să simtă că serviciile ce le sunt furnizate sunt de înaltă calitate şi eficient livrate. permiţând cetăţenilor şi mediului de afaceri să îşi desfăşoare activităţile în mod normal. astfel încât cetăţenii să poată profita de noile oportunităţi oferite de societatea cunoaşterii. Există trei factori critici pentru succesul implementării guvernării electronice: dorinţa de reformă. simpla transformare a serviciilor tradiţionale în servicii online nu atrage “consumatorii”. existenţa unei infrastructuri IT şi disponibilitatea şi capacitatea instituţiilor de a implementa şi manevra potrivit schimbările aduse de acest concept. cât şi în administraţia publică.

Capgemini.. ce au prioritate în livrarea online. Rand Europe. Deloitte Consulting and Indigov. I. Ideacorp. European Public Administration Network (EPAN). Brussles. E-Government as a Tool for Transformation. adică inclusiv la nivel local. 2010. OECD. Digitizing Public Services in Europe: Putting ambition into action. 2007. Idea Group Publishing. Griffin. IDC. 2004. EUREXEMP.. Study on „eGovernment scenarios for 2020 and the preparation of the 2015 Action Plan”. Lallana.. S. 14. OECD Publishing. Rethinking e-government services: user-centred approaches. 8. mai puţini bani şi nu le solicită cunoştinţe avansate în domeniul TIC. Rand Europe. Capgemini. mGovernment and eDemocracy... S. Dijkstra. Bruxelles. European Commission.. 2004. DTi. IOS Press. Amsterdam. 2009. Malkia. 2. Paris. Philippines. 28 .Government 2020 and the perpetual collaboration mandate. Paris. Sage Publication India. UK. Sogeti. Rand Europe. Developments in e-government: a critical analysis. Lau. 11. Paparoidamis. E-Government for better government. Cetăţenii şi societăţile obţin în prezent pe cale electronică servicii mai bune. 2009. Sogeti. Botterman. Capgemini and TNO. 12. E. E. N. Smarter. Bibliografie 1. Pentru a se putea vorbi de o administraţie publică matură şi performantă. New Delhi. Schindler. Bhatnagar. Paris. OECD. 2008. OECD Publishing.. Halpin. Kotsiopoulos. eGovernment evolution towards 2020 Report. 2007. 9. Study on the measurement of eGovernment user satisfaction and impact. 2009. 6. European Dynamics. eTransformation in governance: new directions in government and politics. o parte adresate mediului de afaceri). 2010. 10. 5. M. IDC. 7. E-Government: from vision to implementation: a practical guaid with case studies. 13.. 4. Better eGovernment. Bruxelles. care le consumă mai puţin timp. 2007. Does e-Government Pay Off?. 3.. J. este necesar ca eGovernment să fie adoptată în toate instituţiile publice. Acestea au cunoscut un continuu progres în ceea ce înseamnă disponibilitate şi calitate.În domeniul administraţei publice s-a conturat în Uniunea Europeană o listă a 20 de servicii publice de bază (o parte destinate cetăţenilor. DTi. Cortada.. 2007. E. IBM Institute for Business Value. OECD Publishing.. 2011. 2004. Faster. D. M.

2008. Revista International Journal of Information Management. 4. 18.ec..deloitte. http://en.com accesat la data de 17. Bucureşti. Următorul deceniu sub influienţa guvernării electronice. ***. 3. F. 2. Nr.electronicgovernment. EU Services Directive. E-Services. http://bvbiblioteca.ro/ accesat la data de 12. Assessment of the Quality of the Romanian Urban Web Sites. http://www. 2007..com/2010/09/08/alfabetizarea-digitala-in-spatiul-european/ accesat la data de 15.15. AMIS. D. 2. Ubiquitous Network Society.03. 23.org/home/0. http://www.oecd.Who are they and what do they want?. H. http://ec. J.oirposdru-vest. Ştefan.. S. http://epp. 2011. Casa Cărţii de Ştiinţă.eu/ accesat la data de 13.w3. Colesca. ClujNapoca. 2007. http://www. Guvernarea electronică. Revista Cercetări practice şi teoretice în Managementul Urban.2011 29 . e-Government stakeholders.eu/ accesat la data de 14. Technology and Transformation.04. Revista Cercetări practice şi teoretice în Managementul Urban.2011 31. http://www. 17.. Revista Informatică Economică. Nr.2011 28. 2006 25. 19. 31.. Revista Informatică Economică.2011 32.03..Desigh Approaches for Romania.caracteristici şi tendinţe.01. Revista Informatică Economică. Anul 2002 20.02.03.. Nr.wordpress.. 2010.php/E-government_statistics accesat la data de 30. 5.asp?term=e-government&x=0&y=0 accesat la data de 21.2987. Nr.org/wiki/Electronic_services_delivery accesat la data de 22. B. Nr. 24..2011 34.00. 21. Nr. http://www. New York.statistics.eu/statistics_explained/index.2011 33. C. Serviciile de guvernare electronică la nivel european.uk/CCI/SearchRes.2011 30.04. Revista Informatică Economică.o introducere. 22. Păceşilă.05.en_2649_201185_1_1_1_1_1. http://www.html accesat la data de 14. Scholl.europa. E-Government: Information.europa. scurtă descriere pe ţări. 2010. Nr. 16.wikipedia. Micu-Ghilc. 1. Rentea. Vasilache.2011 26.02.2011 29.2011 27.gov. G.C. Fokus. Guvernarea electronică. Uscatu.. Rowley.org/egov/ accesat la data de 26. M.Eurostat. 2008. 2007.02.

html accesat la data de 18. http://www. http://www.gaportal. http://www.03.2011 37.2011 accesat la data de 30 .org/report-un-report-ranks-e-gov-readiness-unpan-14-june-2010 accesat la data de 12.01.2011 36. http://www.35.2011 38.ro/uniunea-europeana/articles/categoryID_28/E-guvernare.com/node/10689634 accesat la data de 08.02.economist.03.com/innovation-communities/business-economics/a-21stcentury-innovation-economy-needs-more-digital-public-goods/ 21.macrowikinomics.euractiv.