A.M.G.

URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE
Definitie: Notiunea de urgenta înglobeaza sindroame clinice ce apar brusc sau care se agraveaza brutal punând viata în pericol si care necesita un tratament activ imediat, cu scopul normalizarii functionale si salvarii vietii. Criterii de care trebuie sa se tina seama pentru a rezolva cât mai bine urgentele: • Criteriul fundamental trebuie sa fie cel al gravitatii. Trebuie sa se cunoasca urgentele foarte grave si implicit mijloacele indispensabile de actiune în atari cazuri(pierderea de cunostinta, insuficientele respiratorii si circulatorii acute severe). • în al doilea rând trebuie sa stie sa recunoasca si sa trateze prompt si eficient, o serie de afectiuni acute grave care pot ajunge la decompensarea functiilor vitale(ictusuri cerebrale, infarctul miocardic, edemul pulmonar acut, embolia pulmonara, pneumotoracele acut), la fel sa se comporte prompt si corect în cazul unor urgente bine definite prin etiologia lor(în emoragii, în stari infectioase acute, în stari de soc, insolatie, înec, into!icatii acute e!ogene). • în fine, sa rezolve neaparat si bine problemele abdomenului acut, a abdomenului suferind neclar initial, dar care poate fi e!presia unei afectiuni foarte grave initial. Cele patru entitati de extrema gravitate: oprirea cardio"respiratorie, colapsul vascular, asfi!ia, comele. 1. Oprirea cardio-respiratorie(#urgenta urgentelor$), nu are nevoie de precizari etiologice, de ezitari diagnostice. %a impune în orice conditii punerea în aplicare a mijloacelor de reanimare cardio" respiratorie(te nici cunoscute). &e remarcat ca aceste te nici trebuie cunoscute atât de medici cât si de personalul mediu, pentru ca oricare din ele sa le poata pune în aplicare la nevoie, izolat sau în ec ipa. 2. Colapsul circulator(prabusirea functiei circulatorii), comporta masuri imediate de sustinere si redresare a acestei functii: restabilirea masei circulante, stimularea circulatiei periferice capilare si în masura nevoii în anumite conditii. %ste nevoie de a preciza daca este vorba de un colaps de origine centrala sau periferica, si mai departe a se preciza forma etiopatogenetica a colapsului. 3. Asfixia e!prima insuficienta respiratorie grava, comporta punerea în actiune imediata a mijloacelor de reanimare respiratorie.indiferent de substratul insuficientei respiratorii, se recurge la mijloacele generale de reanimare respiratorie: 'e asigura permiabilitatea cailor respiratorii, se asigura mobilitatea peretelui toracic, se administreaza o!igen, se foloseste respiratia asistata 4.Comele în come nu e!ista un tratament general, comun, decât pentru a mentine functiile vitale si a corecta defectiunile lor. Tratamentul trebuie sa fie adaptat fiecarei come, în raport cu etiopatogenia, este nevoie sa se ajunga la acest diagnostic. (n primul moment se iau masuri de îngrijire elementara si de sustinere a functiilor vitale, corectându"se tulburarile idrice si electrolitice. &e retinut ca dupa primul ajutor, care vizeaza în primul rând sustinerea functiilor vitale, pacientul va fi evacuat înspre un centru cu mijloace adecvate de reanimare. Transportul cere conditii adecvate, continuarea tratamentului instituit pe parcursul transportului, apoi atentie la transport în anumite cazuri(infarctul miocardic, ictusul cerebral, edemul pulmonar acut), în care transportul neglijent cu zdruncinaturi poate agrava starea pacientului. )erioada prespitaliceasca cuprinde intervalul de timp de la debutul simptomelor pâna în momentul internarii într"o unitate spitaliceasca de profil. *cest interval de timp poate fi cuprins

între +, minute si mai multe ore, în functie de organizarea asistentei medicale si de calitatea acesteia. -rganizarea asisten.ei medicale cuprinde: " 'istemul de comunicare/ " *mbulante ec ipate cu dotare performanta "electrocardiograf, defibrilator, instrumentar si medicamente/ " )ersonal instruit în urgente majore si asistente care au instructie pe probleme de urgente " 'pitale care pot prelua urgentele. Princi a!e!e "rgente me#ic$-c%ir"rgica!e: Car#i$va&c"!are: angina pectorala , infarctul miocardic, aritmii, crize 0T*, sincopa, lipotimia, stopul cardiac. Re& irat$rii: criza de astm bronsic, edemul pulmonar acut, tromboembolia pulmonara, pneumotora!ul, emoptizia, insuficienta respiratorie acuta. Dige&tive: apendicita acuta, colica biliara, pancreatita acuta, melena, infarctul mezenteric, peritonita acuta. Rena!e: colica renala, pielonefrita acuta, glomerulonefrita acuta, retentie acuta de urina, insuficienta renala acuta. Ne"r$!$gice: criza de lombosciatica, sindr. vertiginos, convulsiile, meningita, *1C"urile, coma de origine cerebrala2e!tracerebrala. Ginec$!$gice: sarcina e!trauterina, avortul, eclampsia, emoragii genitale. Meta'$!ice: coma diabetica, epatica, renala, tetania, ipoglicemia, criza tireoto!ica. Dermat$!$gice: erizipelul, edemul 3uinc4e, eruptiile specifice bolilor infectocontagioase Ofta!m$!$gice: oc iul rosu, criza de glaucom. ORL: epista!isul, otita acuta, edem glotic. Int$xicatii!e: mono!id de carbon, organofosforice, alcool etilic, benzodiazepine, opiacee. *ltele : &$c"!( #iate)e %em$ragice( &e ticemia( ar&"ri( #egerat"ri!e( tra"mati&me!e. 5n cazul unei urgente va trebui sa se puna un diagnostic initial cat mai rapid . *stfel, in cazul unui bolnav care prezinta tegumente palide, extremitati reci, puls filiform, transpiratii reci profuze, polipnee, hipotensiune arteriala , se va orienta spre diagnosticul de soc. Prin excluderea altor tipuri de soc "arsi, traumatic, septic" se va avea in vedere socul hipovolemic. )ana la stabilirea unui diagnostic etiologic si internarea bolnavului intr6un serviciu de specialitate va trebui sa se trateze rapid hipovolemia, acidoza , hipoxia si sa se sustina presiunea de perfuzie a tesuturilor prin aplicarea unei perfuzii cu ser fiziologic, Ringer, bicarbonat de sodiu, glucoza, administrarea de oxigen si vasoconstrictoare(dopamina, dobutamina, noradrenalina). 5n cazul intepaturilor de insecte sau administrarii intravenoase a unor substante(penicilina) poate sa apara socul anafilactic( caz in care este necesar administrarea de urgenta de adrenalina si hemisuccinat de hidrocortizon . In intoxicatiile acute va trebui sa se administreze rapid pacientului antidotul corespunzator ca de exemplu atropina in intoxicatiile cu pesticide compusi or!ano-fosforici" precum si efectuarea de spalaturi !astrice . Trusa de urgenta tre#uie sa contina $ - aparate si materiale % stetoscop, tensiometru, serin!i, vata, alcool sanitar, !arou, atele, ace chirur!icale, ata chirur!icala, pense, &'( , alcool iodat, comprese sterile

- medicamente % nitro!licerina, sco#util, )O * +PA, !lucoza, feno#ar#ital, diazepam, miofilin, furosemid, hemisuccinat de hidrocortizon, al!ocalmin, adrenalina etc.

*. URGENŢELE APARA+ULUI RE,PIRA+OR
IN,U-ICIEN+A RE,PIRA+ORIE ACU+A .I.R.A/ Definitie: 5.7.*. reprezinta incapacitatea plamanilor de a face fata sc imbarilor fiziologice de gaze, in conditii de repaus si efort. 5n felul acesta are loc o ipo!emie(scaderea -8 din sange), asociata sau nu cu ipercapnie(cresterea C-8 din sange) Ca")e: a) de origine bronhopulmonara: "stenoze functionale ale C.A.+.(laringe, tra ee): corpi straini, edem 3uinc4e, laringite acute, crup difteric(angina laringiana9false membrane"inf. bacil difteric), neoplasme, traumatisme mecanice, c imice (into!icatii cu corozive), termice, afect. neuromusculare/ "#ronhoalveolite de aspiratie(regurgitare in caile aeriene cu continut gastric) "crize de astm #ronsic "reducerea acuta a campului respirator$ pneumotora! spontan, pleurezie masiva iperto!ica, bron opneumonie, tuberculoza miliara, emfizem mediastinal(dilatarea cu aer a mediastinului/ cavit. madiala a toracelui intre cei 8 plamani)/ ",POC acutizata b) de origine cardiaca: "astmul cardiac "5.:.* "%.).* "embolia pulmonara "cordul pulmonar acut(0T* pulmonara acuta cu dilatarea2supraincarcare a ventricului drept ; tulb. ac. de isc emie miocardica "coronara dr.<accentuarea 0T* pulmonara)/ c) de origine extrapulmonara "alterarea functiei centrului resp.$ into!icatii(barbiturice, opiacee, alcool metilic), acidoza metabolica(coma diabetica, uremica), alcaloza matabolica, o!igenoterapia irationala, meningite, meningoencefalite, tumori endocraniene, *.1.C. "afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori$ tetanos, poliomielita, poliradiculonevrite(atingere difuza a radacinilor nervoase ale nervilor periferici prin disfunctia mielinei "cu aspect de tetraplegie senzitivo"motorie), traumatisme medulare, come grave, ra ianestezie inalta, narcoza profunda, ipo"2 iper4aliemie severa/ -#oli ale cutiei toacice, defecte neuromusculare$ miastenia gravis, fracturi costale, operatii pe torace, traumatisme toracice si toraco"abdominale/ "#oli ale sis. nervos$ traumatisme cranio"cerebrale, leziuni cerebro"medulare, sindroame de 0.T.5.C./ "afect. a#dominale$ ascite acute masive, peritonite acute, operatii laborioase pe abdomen d) generale: "into!icatii acute: medicamente sau to!ice deprimante ale 'NC, medicam. sau to!ice convulsivante (compusi organo"fosforici, C-8, C-, scaderea -8)

"afect. san!uine$ anemii -alte alfectiuni: obezitate, tric ineloza, stare de soc.
,IMP+OMA+OLOGIE:

a) Dispneea: " bradipnee inspiratorie, insotita de tiraj(retractia spatiilor intercostale), cornaj(inspiratie lenta si zgomotoasa) traduce obstacole in C*'/ "bradipnee e!piratorie (criza de astm bronsic)/ "bradipnee 6(into!icatii cu deprimante ale 'NC) / "polipnee/ "respiratie =ussmaul 6resp. in > timpi: inspiratie"pauza, e!piratie"pauza(acidoza metabolica)/ "resp. C e?ne"'to4es: respiratie(polipnee) cu amplitudini crescande pana la ma!imum si apoi scazand pana la apnee ce dureaza @,"8, sec., apoi se reia(apare in: 0T5C, ipo!emia centrilor nervosi, aterio"scleroza cerebrala). b) ianoza: "e!prima desaturarea de -8 a sangelui arterial, respectiv cresterea emoglobinei in sange "se manifesta initial la buze, ung ii, pavilionul urec ii si apoi se generalizeaza. "cianoza poate lipsi in: stari de soc, ipovolemie, into!icatii cu C- si cianuri, alcaloza. c) !odificarea amplitudinii miscarilor respiratorii: *cestea pot fi: "rare si ample, "frecv. si superficiale(fracturi costale) "misc. numai ale unui emitorace(paralizia musculaturii unui emitorace, colectii pleurale abundente, pneumonie masiva, obstruarea unei bron ii principale, emitorace bolnav, pneumotora! spontan) "respiratia parado!ala(turtitea plamanului de partea lezata in inspiratie si e!pansiunea acestuia in e!piratie ) 6in plagi pleuro"pulmonare/ volet costal. d) Tahicardia: apare ca fenomen compensator. e) *lte semne clinice: "Durerea toracica. 'ediul poate fi: precordial sau retrosternal(afectiuni coronariene, mediastinale, tra eita, embolie pulmonara etc.)/ la #aza hemitoracelui(infarct pulmonar, pneumotora! spontan etc.). Caracterul poate fi constrictiv, intens(embolie pulmonara, coronaropatie), jung i toracic violent (pneumotora! spontan). "Tegument cald si umed, acoperit cu transpiratii a#undente -"ipersalivatie datorita hipoxiei, hipercapniei" ""ipersonoritate(pneumotora!, emfizem pulmonar), "!atitate(pneumonii, colectii lic idiene in pleura), "Raluri(zgomote patologice care iau nastere in alveole sau bron ii). )ot fi: crepitante(asemanatoare zgomotului pe care"l auzim cand frecam intre degete o suvita de par sau cand aruncam sare pe o plita incinsa 6apar in pneumonii, edem pulmonar etc.), ronflante(groase ca niste sunete de contrabas 6se datoresc secretiilor a#undente in #ronhii), sibilante(asemanatoare tiuitului vantului), subcrepitante(seamana cu zgomotul care se aude cand se sufla intr"un tub de sticla plin cu apa 6in #ronsite, supuratii pulmonare). -Intoleranta la efort -#rtopnee -$nxietate sau somnolenta, confuzie, delir. A- ipercapnie: hipersalivatie, cefalee, a!itatie, acidoza, transpitatii a#undente- hipoxie$ cianoza, tahicardie, ./A, confuzie0somnolenta, delir, comaB.
CONDUI+A DE URGEN+A:

med. Permea'i!i)area cai!$r re& . dezobstruarea se face prin asezarea pac. trompa de vid. favorizand apoi eliminarea corpilor straini. bucofaringiana. spontana (observa miDc. acesta. a. 1 Cadrul mediu: " se asigura ca in prealabil au fost dezobstruate C. secretii.a/. bucofaringiana a bolnavului/ .Curatarea orofarin!elui de secretii sau de varsaturi cu ajutorul degetelor infasurate in tifon. sa impinga aerul e!istent in bron ii si tra ee. cutiei toracice. -impin!erea anterioara a mandi#ulei si sustinerea ei(aceasta manevra. buc. ing inala un suport format din perna sau sul de paturi. pt. in cam. resp. apropie urec ea si obrazul de gura pac. spontana se trece imediat la respiratie artificiala. impreuna cu ipere!tensia capului indeparteaza pericolul de obstr. de garda a serviciilor ambulatorii2spitalicesti si. inconstienti ). c/.*. *spiratia se face totdeauna cu instr. nu are resp. asezat in poz. sterile. in cav. a impiedica caderea limbii inapoi: "asezarea #olnavului in decu#it dorsal cu capul in hiperextensie. . cCii bucofaringiene. daca actul deglutitiei este tulburat sau la bolnavii inconstienti. C$ntr$!"! &i a&ig"rarea !i'ertatii cai!$r re& irat$rii (% linistirea pacientului): In obstructiile supraglotice(caderea limbii. primul gest este inclinarea laterala a capului victimei. la care se racordeaza sondele de aspiratie. inainte de instituirea ventilatiei mecanice. & 4n o#str. prin alunecarea posterioara a limbii la boln. 5n cazul inundarii cailor aeriene cu lic id de varsatura. resp. "O#structiile su#!lotice. &"'g!$tice: 1n o#str. " &aca nu se permeabilizeaza C. are sau nu resp. "Daca pac. impiedica de asemenea alunecarea posterioara a limbii. trusa de ventilatie tip 7uben sau dispozitivul de resp.*. cu tampoane sau prin aspiratie orofaringiana sau nasofaringiana.O. se mai com#at prin provocare de tuse artificiala dupa ce secretiile bronsice au fost fluidificate cu medicamente. larin!o-traheale severe se practica 1. patrunderea unor corpi straini din cav. cu alimente sau alti corpi straini se mai recomanda manevra . N-T*: *ceste metode se folosesc la domiciliul bolnavului.aimlich: apasarea diafragmului de jos in sus. la nevoie.. a surprinde miscarea aerului). folosind: metoda Egura"la"gura2nas$./ractiunea lim#ii se face cu mijloace improvizate sau pensa speciala/ " 'e face intu#atie orofarin!iana cu canula (uedel./ " pt. se aplica bolnav. patrunderea lic idului de varsatura sau regurgitatie in caile aeriene sau acumularea de c eaguri de sange. cu burduf 0 actionat manual. in pozitie de drena2 postural$ decubit ventral sau lateral. as. in cazul pac. intors intr"o parte/ se poate introduce in reg. in $'&tr. . care plasata in cav. dupa care se face aspiratia secretiilor prin mijloacele sus"amintite. su#!lotice(secretii tra eobronsice)./. " 5n obstr. lovituri cu palma(de cateva ori) in re!iunea interscapuloverte#rala si continua incercarile de scoatere a corpilor straini prin introducerea deget. cCilor resp.) se controleaza vizual si se combat prin manevrele cunoscute 6vezi reanim. #/ Oxigen$tera ia: 'e utilizeaza in toate formele de insuf. aplecat inainte. "secretiile "care nu se elimina prin drenaj postural "vor fi aspirate cu serin!a (u3on. ac. artif. sau traheotemie. ca un piston. )rin aceasta se mareste eficacitatea drenajului. constient. cu capul mai jos fata de trunc i. Re& iratia artificia!a: &upa asigurarea permeabil. semiventrala. '/.î. aspirator de oxi!en. verifica daca pac.

CRI3A DE A. an!ietate. detergenti. date fiind efectele lor deprimante respiratorii. %vacuarea aerului in pneumotora!. lent @.."8. parul de animal. . trecerea brusca de la aer cald la aer rece precum si de factori emotionali. -act$ri #eterminanti &i re#i& $)anti: • factori alergici . e/ mi2!$ace tera e"tice a2"tat$are: " evacuarea revarsatelor pleurale sau peritoneale prin punctii.J. oxi!enoterapie in insuf. resp.. asezarea lui in pozitie comoda 6eventual semisezand/ va creea o atmosfera umeda(vas cu apa la fiert cu ceai de musetel). tuse etc. etiologice indicate de medic. " bro odilatatoare cu actiune moderata(papaverina. micoren(4arion) si a ?pnon(megimid). prea indelun!ata sau concentrata poate sa duca la efecte nedorite. artif. va introduce sonda nazala pana la faringe(o lungime egala cu distanta care separa nasul de lobul urec ii 9tragus) "se verifica debitul(@F"@G l2min.).astmul extrinsec sau aler!ic/ *lergeni: praf.. cu bicarbonat de sodiu @>.astmul intrinsec/: " Lactori infectiosi(bronsite cr.v.v.ml i.." sa aiba la dispozitie sonde nazale sterile(metoda de administrare pe sonda nazala este cea mai utilizata: eficace)/ " sa asigure umidificarea oxi!enului(82+ apa si @2+ alcool etilic). @.v. 5n prezent folosirea analepticelor respiratorii este din ce in ce mai putin recomandata din cauza riscurilor pe care le comporta(cresc consumul de -8. va aplica comprese calde pe gatul bolnavului. cu corozive. polen. provoaca crize de ta icardie) " combaterea acidozei resp. 8.e. peste). alergene alimentare(carne. sinuzite etc) *paritia crizelor poate fi favorizata de e!puneri la frig. se va ingriji de aerisirea camerei.ml). lapte."+.HI 8. 1 5orfina si #ar#ituricele vor fi evitate. leziuni cerebrale)/ cofeina.im t$mat$!$gie: .ml i.J @.v. " as."+. med. albus de ou. med. fenomene ce duc la obstructie bronsica. resp. laringite edematoase. Kron ospasmul se datoreaza contractiei musculaturii mucoasei. " spasmolitice in cazul spasmului glotic: miofilin 8"+ fiole in 8> ore. med. edemului si ipersecretiei bronsice.(p. coloranti.. tre#uie sa stie ca O2-terapia irationala. analgetice). umezeala. N-T*: As. "stimularea medicamentoasa a centrilor respiratori in cazul deprimarii primare a acestora(into!icatii. as. "fi!area voletelor costale 6in traumatismele toracice.ml) sol.mg) intravenos in perfuzie in cazurile de edem laringian alergic. aparute in conditii de aer viciat "tratam.)."8. 'e pot adauga calciu clorat(@f 9@. ce stanjeneste in special eliminarea aerului in e!piratie. 1 *tentie: pe langa tratam. into!.@. se va ingriji de linistea bolnavului. ceata. unele medicamente(peniciline.(la indicatia medicului) cu hemisuccinat de hidrocortizon(@.+M 4RON5IC A&tm"! 'r$n&ic: criza de dispnee paro!istica e!piratorie provocata de stenoza functionala spastica a mucoasei bronsice."+. " tratam. " ser antidifteric 6in crup difteric.ml). simptomatic al unor manifestari patologice suparatoare(durere...). f/ Ma&"ri tera e"tice eti$ at$genice: "scoaterea din mediu. • factori nealergici . calciu !luconic(sol. sulfat de :g "i. bron o" alveolita de deglutitie etc.

hipertiroidieni. miofilin " simpaticomimetice: tab. culoarea tegumentelor. epatomegalie dureroasa.Criza de astm incepe de regula brusc."8.Hmg. asmofug. i.ml98>. urmata de: " tuse si e!pectoratie mucoasa. de efedrina.). "daca avem.mg. in cazul in care nu cedeaza la miofilin(aminofilina) " *drenalina(epinefrina) s. aritmii severe. )ozitie semisezânda/ linistirea pacientului "care va fi sters de transpiratii.+".. varsaturi. . Hmg). 8mg24g bolus(@fiola98Hmg9Hml).. cu capul inclinat spre spate si sprijinit in maini.ml).c. " ta icardie(M @8..Fmg24g(@f. rapida a *minofilinei "poate provoca palpitatii. convulsii.Hml din sol. Criza se caracterizeaza prin: "dispnee cu caracter e!pirator prelungit: bradipnee.. c emare salvare si internare. puls. survine mai frecv. Qrmarire T*. starea aparatului respirator(frecventa respiratorie. " ipersonoritate pulmonara. asmopent. Criza are o durata variabila(@2> ora"+ ore) si se termina relativ brusc.2min. Oinie venoasa periferica !edicatie de urgenta: " miofilin(bron odilatator) 8 fiole/ apro!. auscultatie). raluri sibilante si ronflante. "semne de insuficienta ventriculara dreapta(turgescenta jugularelor.(efectul dupa apro!." 8.mg i. Hml. i. cianoza.. &% %15T*T: "sedarea pacientului "folosirea diureticelor pentru tratamentul insuficientei ventriculare drepte(turgescenta jugularelor. 1or fi date bolnavului: " antispastice: papaverina(8"> f.c.v. CONDUI+6 +ERAPEU+IC6: In prima faza: @. berotec in in alatii sau sub forma de spra?(1entolin spra? 8 puff"uri care se pot repeta la @. admin. dureri precordiale. sau fiole 8ml9>Gmg. epatomegalie dureroasa. *ccesul este precedat uneori de o stare prodromala(stranut.)/ o!igenul se admin. @I(. -!igen pe masca2sonda(N prin narile boln.) la pacientii fara afectiuni cardio" vasculare sau efedrina(fiole a @ml HJ in injectii s.+". coronarieni. 8. rinoree. murmur vezicular diminuat.v.@. reci.) " *erosoli cu Krican?l(8ml. de obicei H.mg. >. noaptea. gura intredesc isa. "folosirea Teofilinei "risc de supradozaj.) " dilatatoare ale bron iilor: eufilina.v.C. " tegument palid"cenusiu acoperit de transp. *trovent(8ml.v. 5n caz de ineficienta se recurge si la alte medicamente: sulfat de 5! inject. filanta.: i.). tuse uscata). eliberatoare. 9@. admininstrate i. alupent. edeme..28> / lizadon "oral(@f 9 >.) Atentie1 'impaticomimeticele sunt contraindicate la hipertensivi. &aca criza nu cedeaza. @"8 fiole).. sau *lbuterol spra? 8 puff"uri care se pot repeta la +"H min. cu e!piratie fortata(laborioasa si zgomotoasa). suieratoare.).P)."@H min. lent(@. +. . lent(+"H min. umidificat cu debit de F"G l2min. Kolnavul este gasit in pozitie sezand(ortopnee).v.0.m. " 0. pana in faringe "F"Gcm. edeme). "injectarea i. b. " faciesul e!prima spaima si sete de aer: e!oftalmie.

" reactii alergice imediate.+MA+IC %ste stadiul clinic cel mai sever al astmului bronsic.).+IC : "antecedente: pacient cunoscut cu astm bronsic "acces astmatic cu durata R8> ore. ta icardic. rozata. )ozitie semisezânda 8.v. " utilizarea necorespunzatoare a o!igenului CLINIC : " bolnavul sta in pozitie sezanda(. "diminuarea e!trema a a murmurului vezicular/ raluri bronsice mari si mici la auscultatie "puls parado!al.Hmg) "Krican?l(8ml. prin deprimarea centrului resp. med. pt. "dispnee severa cu polipnee(R+. Oinistirea pacientului(cand starea pac. . Nebulizare: "*trovent(8ml. "debit e!pirator ma!im(cu pea4"floS"metru)T@8. cu toracele impins inainte. sedative. opiacee. " suprimarea brutala a corticoterapiei. cat si in e!piratie/ cianoza. -!igen "daca avem.. care nu raspunde la medicatia bron odilatatoare curenta Ca")e #ec!an&at$are: " inf. e!pectoratie spumoasa. "senzatie de asfi!ie. l2min. 'e manifesta printr"un sindrom asfi!ic (crize prelungite). rezemat in maini. Criza poate evolua sub o forma grava: edem pulmonar. zgomotul suierator este prezent atat in inspiratie. cu fata an!ioasa si semne de insuf. accentuata. in astmul cardiac dispneea este polipneica.+A4ILIRE DE DIAGNO. tranc ilizante..(turgescenta jugularelor.v. se e!plica necesitatea de a tusi si e!pectora si nevoia de a ramane in stare de veg e pana la instalarea ec ilibrului respirator) +. " abuzul de simpaticomimetice. :iofilin(*minofilin) @"8 fiole i. de prafuri alergizante etc. *stfel.ml98>. cand sufocarea se agraveaza. provocate de medicam.. . cu umerii ridicati/ ta icardie. lent(+"H min) sau 8 fiole(MH. care este #lac de apa$.mg. "somnolenta si coma. trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de astmul cardiac sau de edemul pulmonar acut. .F mg24g) in p. folosirea musc ilor respiratori accesorii). pe masca sau sonda nazala(F"G l2min) "inca de la domiciliuU >.i. " medicam. *bord venos periferic F. "semne de insuf.+AREA DE R6U A. "cianoza. respiratii2min) prelungita si tiraj "care împiedica vorbirea si somnul. 'e diferentiaza in primul rand prin caracterul dispneii. virotica).. resp. bronsica difuza(bacteriana. ventriculara dr. edeme). "transpiratiile profuze c inuiesc boln. nu este critica.&e retinut: as. bron odilatatoare. a evita greselile fatale in caoduita de urgenta. epatomegalie dureroasa. cu ser glucozat HJ. )oate sa dureze c iar peste 8> ore.(@fiola 9 @. Hmg) "1entolin(Hmg diluat în ser fiziologic) H. . CONDUI+6 +ERAPEU+IC6 @. bolnavul este inclinat inainte. predominant inspiratorie.

cele mai alergizante. %pinefrina(adrenalina) i.. e!trasistole.@2@.O..mg. conform antibiogramei. Centrii respiratori la ipercapnici nu mai sunt sensibili la C-8. 1 'e evita penicilina care este unul din antib.mg din > in > ore(in cazul in care criza nu cedeaza la miofilin) G. @. a ipersecretiei si a spasmului musculaturii bronsice. uneori stare precomatoasa/ &ecompensarea respiratorie a K)-C se asociaza. Kolnavul purtator al K)-C are o insuf. cu meteorism abdominal. " transpiratii profuze/ " cefalee tenace/ " an!ietate sau somnolenta. .mg2zi(@caps.2zi. : morfina. de regula. uneori bradipnee e!piratorie.>ml din sol. mialgin si nici sedative sau tranc ilizante. )si oterapie sustinuta de incurajare a bolnavului aflat in criza. resp.. cronica. cu decompensarea emodinamica (cord pulmonar cronic decompensat) cu: ta icardie. singurul stimulent ramanand ipo!emiaU 5nlaturarea brusca a ipo!emiei prin admin. 5n cazuri mai grave doza initiala este mult mai mare(@. *ntibiotice si c imioterapice "se admin. tulburari de ritm.im t$me: " dispnee cu polipnee. epatomegalie dureroasa. " cianoza intensa si difuza. antialergice)/ " prevenirea si tratam.C. ACU+I3A+A Termenul de K)-C se refera la bolnavii cu bronsita cronicC si bolnavi cu emfizem pulmonar. de fond(intre crize) indicat de medic cuprinde: " inlaturarea cauzei care a determinat alergia(masuri antialergice: vaccinari. . 'e pot folosi: " biseptol de + ori o tab. " tetraciclina 8g2zi.P. predominand la buze. subst. Tratam. 1 Nu vor fi admin.mg i. )rocesul infectios accentueaza sindromul obstructiv prin e!acerbarea edemului inflamator. respectiv @. Ma&"ri!e #e "rgenta: " O7-tera ie pe sonda nasofaringiana pt. inf. gimnastica respiratorie/ " cure balneo"climaterice " educatie sanitara 4. *stmul bronsic intricat cu bronsita cronicC si emfizem pulmonar este in mod obisnuit inclus in sindromul de K)-C. numai in cazuri de suprainfectii bronsice... bronsice/ " viata linistita in aer uscat. jugulare turgescente.V.v. &atorita unei suprainfectii bronsice. combaterea ipo!emiei. W. 0emisuccinat de idrocortizon H.."8H.. de cantitati . -8"terapia necesita deosebita atentie si prudenta. stare confuzionala.v.mg in prima zi si apoi cate @.. timp de 8> de ore. ung ii. " vibramicina 8. desensibilizari.). deoarece administrarea unor cantitati mari de o!igen la bolnavii cu ipercarbie cr. Cianoza e!prima cresterea emoglobinei in sangele arterial(prin desaturarea cu -8 a o!i emoglobinei). este periculoasa.mg apoi cate H. aceasta declanseaza pusee acute de insuficienta respiratorie.. apoi cate 8Hmg(@fiola) din > in > ore.

v.=.J " emfizem pulmonar. -)-+) pic. izotona de )aCl.PON+AN .. " tuse convulsiva. care apoi se aspira/ " c$m'aterea inf!amatiei c" anti'i$tice: ampicilina 2-3! 024 ore sau tetraciclina 2!0zi timp de ?-17 zile. 'palatura bronsica se e!ecuta dupa aspiratie. diuretice. anemie. paratifoida anti#. larin!o-traheite. #oli hepatice !rave. penicilina asociata cu streptomicina. deslanozid *f..0zi" c$rtic$i)ii sunt indicati pt.m. cloramfenicol hemisuccinat *g6continutul unui flacon 1!" se dizolva in 17ml sol. Qtilizarea drenajului postural. unde se va face un tratament comple!. " perfuzie cu urmatorul coc4taill: hemisuccinat de hidrocortizon ())mg.. min. pleurala.ml/ "a#mini&trare #e f!"i#ifiante a!e &ecretiei 'r$n&ice: • #ronhexim. . 'e continua apoi antibioterapia cu vi#ramicin 177m!0zi.(+g. cu supraveg erea indeaproape a bolnavului. de 3 ori pe zi. glucozata HJ @. de cantitati mici de #isolvon(3-8ml)... in doze moderate. prin introducerea la interval de H"@. 'ub stricta supraveg ere se transporta la spital.neumotoraxul 9 afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii gazoase in cav. "fracturi costale(un fragment osos ascutit poate perfora plura).f.0i. menin!ite.eprimare !rava a hematopoezei< tratam.supraveg eat/.$ leucopenie."V. se admin.>. 7.acteriostatic cu spectru lar!$ fe#ra tifoida.. lent sau perfuzie(8"+f. apare mai ales la tinerii de @G"+H de ani) " pneumotora!ul traumatic poate sa survina prin: "plagi penetrante(se insoteste de emotora!). su# controlul . " bronsite cr.1. miofilin) in 8> ore "in sol.mari de -8 inseamna inlaturarea stimulului.infectii urinare rezistente la alte anti#. "acte c irurgicale(voluntar sau involuntar). sangerare. Administrarea oxi!enului se incepe cu un de#it de 1-2 l0min. ventilatie mecanica. a 8m!" timp de ?-17 zile(dozC descrescandCU)/ " c$m'aterea & a&m"!"i rin 'r$n%$#i!atat$are: amiofilina administrata i. Cand e!ista intoleranta la peniciline se va administr. eventual cu #iseptol 3-4 ta#. asociat cu percutia toracelui.TKC pulmonar F. 1nfluenzae . 5n forme mai usoare. . deprimarea centrilor respiratori si agravarea pe aceasta cale a ipoventilatiei alveolare si ipercarbiei. . rin #rena2 $&t"ra!( a& iratie 'r$n&ica &i & a!at"ra 'r$n&ica. " c isturi aeriene pulmonare " bronsiectazii.. C. actiunea lor antiinflamatoare. PNEUMO+ORA8 . 37 pic. &e aceea -8 trebuie admin. eritromicina 1-2!."@H.(. determina mobilizarea secretiilor bronsice si cresterea e!pectoratiei. *spiratia endobronsica se e!ecuta prin cateter introdus pe cale nazala sau pe bron oscop. miofilin ( fiole a ). " pneumotora!ul idiopatic benign(cu etiologie necunoscuta.8! la 9-:h. Ca")e: .v.la adulti se in2.+mg. antisecretoare si antibron o"spastica: prednison in doze de 27-37m!0zi 4-9 ta#. • alfachimotripsina in aerosoli de 2-3 ori0zi " !a nev$ie: tonicardiace. anticoagulante. a ). In & ita!: " c$m'aterea $'&tr. i. . *erul N in pleura printr"o perforatie patologica a seroasei. pneumonii cu .min. de electie".

respiratorie ac. CONDUI+A +ERAPEU+IC6 @. W. *n!iolitice: " plegomazin(clorpromazina) inj. "emfizem subcutanat <bombarea emitoracelui afectat.mg ) i."@8 pic.. 'edative ale tusei: codeina(8"+ tab. odata). "diminuarea sau abolirea murmurului vezicular. Cadrul mediu va asigura materiale sterile si va respecta cu strictete masurile de asepsie.m.m.+ICULUI: "durere toracica intensa. &ecomprimarea plamânilor(e!suflatie decompresiva) cu o seringa de 8.L.e!uflatie eficienta necesita folosirea unui trocar prevazut cu supapa. >. "agitatie si angoasa.m. pe linia medio"claviculara/ 'e foloseste un ac cu lumen larg si bizou scurt care se leaga de un tub scufundat in '. &e retinut: )neumotora!ul spontan in special cel #cu supapa$ provoaca tulburari resp.. dionina sau calmotusin(@. . &a4in. *tropina i.si circulatorii de tipul asfi!iei si colapsului vascular. @"8 fiole. care pot fi urmate de moarte). inclusiv repaus vocal..m. aerul intra si iese la fiecare miscare respiratorie cu un suierat caracteristic.v.mg). "dispnee f. crepitatii. 9@..2i. in care cav. diazepam(@f. accentuata la inspir profund si la modificarile de postura. . . i. " uneori fenomene de soc(soc pleural).. 5n aceste cazuri este vorba de pneumotorax deschis. alteori fenomene de colaps.m. -!igen pe masca(8"> l2min) "daca avem. 9 H. resp. )ozitie semisezânda. Calmarea durerii: "*lgocalmin i.8Hmg(@2> fiola).+A4ILIREA DIAGNO./ se pot repeta la 8 ore interval)/ . care pot fi urmate de moarte(vezi: consecinte in pneumotora!ul compresiv cu supapa la capitolul traumatisme toracice ). pleura comunica permanent cu arborele bronsic (cu e!teriorul). adenom de prostata. ta icardie..mg) i.. glucoza HJ "8H. F. si circulatorii de tipul asfi!iei si colapsului vascular.v. +.8g)/ G.mg)strict i. *bord venos periferic. V.&e retinut: Cand orificiul de perforatie este larg.(@ fiola9@. daca nu e!ista contraindicatii(glaucom. în spatiul 8"+ intercostal stg. pt./ " sintalgon 6oral/ " e!ceptional(in caz de dureri socogene): " mialgin @ fiola(@. accentuata si polipnee "tuse iritativa seaca.) pentru prevenirea socului..v. pleurala comunica larg cu e!ter... " romergan(@f. lent(în +"H min.2i.ml. sau " morfina s. ipersonoritate sau timpanism cu disparitia matitatii cardiace. paloare cu cianoza e!tremitatilor.v.c.@". sub forma de jung i toracic violent($lovitura de pumnal$). transpiratii reci/ "imobilizarea toracelui afectat. " nitrazepam. lent. Oinistirea pacientului "repaus complet.ml cu ac gros cu bizou scurt introdus în cavitatea pleurala sub anestezie locala cu Xilina.(.v. 5n cazul plagii penetrante pleuro"pulmonare cu torace desc is. " fortral @"8 fiole(@f 9 +.mg) i. 8. i. puls mic si rapid. H. c intoasa si semne de insuf.. .(@f 9 8H mg2Hml)/ " idro!izin inj. prevenirea riscului infectiei. tulburari de ritm cardiac). sau sol.alta varietate este pneumotoraxul cu supapa compresiv (provoaca tulb.

.). spumos)/ sangele este amestecat cu un continut mucos sau mucopurulent. CONDUI+A DE URGEN+A: " emoptizia e o urgenta: in orice moment evolutia poate lua aspect grav si foarte gravU "repaus absolut.: ). aerat. afect. ale ap. 0emoragiile mari si mijlocii determina: "transpiratii. Transportul boln. epista!isul si emoragii rinofaringiene. . macerat.*. T. paloare.. (n caz de detresa vitala(persistenta semnelor respiratorii. @@. lenta si profunda/ "se da boln.IMP+OMA+OLOGIE: "senzatie de gadilare a laringelui "caldura retrosernala "gust de sange in gura "tuse iritativa care e!pulzeaza sangele(aspect: rosu"aprins. CAU3E: "TKC pulmonara "Kronsita cronica sau bronsiectazie "Cancerul bron o"pulmonar "'tenoza mitrala "'taza pulmonara din insuf. local.H"G mm si ventilatie mecanica. "*nevrismul aortic "Traumatisme toracice "alte afect. lent si alternativ. #iferentia! se face cu ematemeza. odata). ."+. iar emoragia se opreste de obicei brusc. 'pre deosebire de emoptizie. ematemeza este precedata si insotita de greturi si varsaturi.. survenind la boln. into!icatii etc. ta ipnee. 'e poate face de mai multe ori in decursul unei zile. dentare(gingivoragii).* Dg. la spital se va face cu menajamente deosebite. amestecat cu resturi alimentare. &% %15T*T: "sedarea pacientului înainte de ventilatie. cu antecedente gastrice/ sangele din ematemeza este negru. pe nas. an!ietate. a nu mari intoarcerea venoasa la inima. la 2 ore interval). &ezlegarea se va face progresiv. 0emoragiile rinofaringiene si epista!isul sunt diagnosticate prin e!. • 5n emoptiziile abundente(stenoza mitrala) se poate face ligatura celor > membre(alternativ) pt. in pozitie semisezanda. dionina sau calmotusin(17-12 pic. pt. card. convulsii)< 5-T cu sonda de V.. a diminua intoarcerea venoasa(8.se pot admin. in incapere bine aerisita/ "repaus vocal absolut/ "resp.Temp. ta icardie. NT. min. cardiovasculare. "nu se face ventilatie mecanica fara drenaj pleural. • se combate tusea cu codenal(2-3 ta#. HEMOP+I3IA Def: este e!pectorarea unei cantitati de sange provenind din caile respiratorii. tulburari de constienta.sa bea lic ide reci in cantitati mici si repetate/ "se aplica punga de g eata pe regiunea sternala sau presupus sangeranda(sau c iar pe regiunea scrotala "la #ar#ati si pe vulva "la femei/ induce vasoconstrictie periferica refle!a)/ "m$nit$ri)area ac.resp.@.

mg28ml sol.*s.v. f. lent "fiole a @ml).v. igiena corporala se vor face reducandu"se la minimum mobiliz."H.).) @"8"> fiole2zi A(etamsilat: 8H.*.P.. Nivelul de *. desi este de dorit evitarea deplasarii. 5n spital tratam.VHg) odata. pac.v.*. • novocaina 9 procaina @J H"@. in spital cand masurile de mai sus nu dau rezultate: • pneumoperitoneu(sunt N in cavitatea peritoneala H. varice bronsice. c irurgical este indicat uneori de urgenta: traum. sanguin determina o Y marcata a nivelului de *.d..m. >..8H". Oa oamenii sanatosi are efect presor minim..c. lent(timp de 8. i. C(. "clauden.med.) secretat la nivel ipotalamic impreuna cu neurofizina (proteina transportatoare)/ la nivel renal determina reabsorbtia apei. Q5 in 8.m. H. etiologic. @. c ist idatic.&. cancer bronsic.v."8.0. f.2i."F.+mg Carbazocrom. sau i.. TKC pulmonara.m.2s.&.J i.J. • 'e dau sol. cm\ de aer cu aparatul de pneumotora!/ • in emoptiziile persistente din stenoza mitrala: sangerare. [ 5n cazuri e!ceptionale se incearca creearea unui emfizem subcutanat pe fata anterioara a emitoracelui afectat.m.c. " Trat.ml i. se transporta la spital.v. i. glucozata J inj. venostat(admin.: Ncu @H"8.v.. Zreata si voma Y deasemeni nivelul de *. arteriolara 9R Y T.H"@g inj..ml.. " sc imbarea boln. i.2i. peroral/ • medicatie emostatica: "clorura de calciu sol. URGEN+ELE APARA+ULUI CARDIO9A. inj. coagulen.0.. apoi cate @f.ml/ "vit. lent @. a @ml 9 .) sub controlul continuu al T. prin introducerea a >.v." @. @.J. pe rand.mg admin. care au riscul parezei bron iilor si retentiei sangelui in arborele bronsic. 'pitaliz. crste liniar cu cresterea osmolaritatii plasmatice dar si odata cu N T.0.CULAR ANGINA PEC+ORALA A. inj. ipertonice i.0. pregateste me#icatia re&cri&a #e me#ic si o administreaza: • se va evita admin. controlul emoragiilor din vasele mici/ Litomenadion(vit. este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica datorita unui dezec ilibru intre necesitatea de o!igen a musc iului inimii si aportul coronarian. • transfuzii mici de sange proaspat.m.ml aer sau o!igen cu o siringa de 8.ml) si sol. %!. general emostatic se completeaza cu trat.v. apoasa coloidala 9@.&.2i. determina vasoconstr. in functie de posibilitatile primului esantion medical(H. . f.2i..2s.. eroziuni arteriale. 7. din > in > pt.."+. si volemiei. adrenostazin(@f."V..J din vol.@ fiola(indicat in forme grave. " Cu menajamente deosebite.ml sol..v..v."H. inj.ml).(NaCl @. preparatelor morfinice. =@) @ml2fiola sol. i.. este necesara in toate cazurile de emoptizii medii si mari. de glucoza >. supraveg eat strict. vasc. *supra sist. i.&.m. i.B/ • %!tract de ipofiza posterioara i. rebele la alte tratamente).*.ml. sau i. i. >./ in urgente9@"+ fiole(.. min."@. lent(testarea sensib..lent @">f2ziB. Avasopresina9 ormon antidiuretic (*. nu este precizat. cm\ aer cu ajutorul aparatului de pneumotora!)/ • pneumotora! artificial emostatic(de partea plamanului afectat. *lte metode de oprire a emoragiei care se pot incerca. toraco"pulm. o lingura de sare la un pa ar cu apa.ml sau in lipsa. precum si in cele in care dg.1)/ • vasopresina 8.

"W. " durerea dureaza 8"+ min pana la @H min.IMP+OME: . niciodata cu un singur deget. Criza dureroasa apare dupa: "efort "emotii "mese copioase "dureaza 8"+ min. de medicamente(e!tracte tiroidiene) "tabagismul AL+E CAU3E: "efort fizic "frigul "0.* "tulburari de ritm "boli abdominale: litiaza biliara. cuprinzand difuz reg. *lteori poate lua aspect de arsura. nu este. de g eara. bratul stang " bolnavul indica sediul durerii toracice cu intreaga palma sau cu ambele palme. de unde se raspandeste catre reg. ulcer gastric2duodenal.anxietate . de origine coronariana(anginoasa). de cele mai multe ori. Nu trece 9R )-'5K5O 5NL*7CT. in plin stern(semnul #pumnul strans$). 5n majoritatea cazurilor criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza concomitent cu: un efort fizic. &e retinut: o durere foarte limitata in suprafata pe care boln.E CARAC+ERI3EA3A PRIN: "crize dureroase paro!istice localizate de cele mai multe ori in spatele sternului cu iradieri in cazuri tipice in umarul stg. toracica anterioara/ iradiaza in umarul stg.durerea Caracteristici: " localizata retrosternal G.* "colesterolul "stresul .. *lteori boln. colecistite cr.panica . "adm.&e cele mai multe ori durerea da senzatia de constrictie.. digestiv.. Lrigul este un alt factor precipitant al durerii mai ales iarna(trecerea de la cald la frig2ger).T. pana la @.T. &urerea inceteaza dupa repaus fizic. cu 0T* etc. mitrala "mai rar/ cord pulmonar cr. precordiala. emotional etc. " proba terapeutica cu Nitroglicerina: &aca durerea nu trece in 8"+ min este un semn clinic major.) "coronarita reumatismala CAU3E -A9ORI3AN+E: "diabet za arat "0.) CAU3E: "ateroscreloza coronariana "cardiopatii valvulare(stenoza aortica. de presiune. . bratul si antebratul stg."@H min si dispare spontan sau la adm.J din cazuri. o poate indica cu varful unui deget. pana la ultimele 8 degete. de Nitrogligerina sublingual(in 8"+ min. &e aici descrierea clasica a atitudinii$spectatori de vitrina$ la anginosii care vor sa ascunda criza survenita pe strada. plaseaza pumnul strans al mainii dr. ernia diafragmatica.

*. pe cale orala(nu sublingual): izo4et retard 6tab. H"@. )itro!licerina retard.Hmg sublingual "ex. peroral(nu sublingual). transaminaze. in continuare @"> tab.).8. mai ales pt.. *bsorbtia lenta pe cale transcutanata confera unguentului o eficacitate sporita. ineficienta terapeutica a nitroglicerinei (precedand cel putin cu doua saptamani instalarea unui 5. medicatiei antianginoase conform recomandarii medicului Me#icatia antiangin$a&a: • Nitritii.*. a @. &e retinut: in criza anginoasa nitroglicerina este medicam.:.. cazurile de angor pectoral nocturn. a @..@. b.>. 'e in aleaza 8"H pic. CONDUI+A DE URGEN+A: "repaus "evitarea efortului "adm. @"8 compr.g/ se aplica pe limba @"8 doze. TR$T$!/0T12 D/ D1R$T$: "dieta cu evitarea alimentatiei grase "reducerea consumului de alcool. b. • 4eta-'!$cante!e %fectul anti"anginos al ]"blocantelor consta in diminuarea consumului de o!igen de catre miocard. inainte de culcare)..+. )itro!licerina 6tab. ('e poate folosi si pt. prevenirea crizei anginoase).mg si 8. glicemie.mg sau a >. b.). 1zo@et 6care se administr. " spra? 6flacoane de @. de electie. crize care apar la ore apro!imativ fi!e.). a) nitriti cu actiune rapida si de scurta durata: a. &g. arac!inice "%=Z "in angor nu are semnificatie" poate fi normal "recoltarea probelor biologice(C=":K... a 8. Qnguent cu nitroglicerina 8J.H. la interval de 8"+ min. alcoolica @J 8"+ pic. cafea "indepartarea stresului "evitarea efortului fizic intens "adm.@H g. se admin. " Propranolol(5nderal) 6tab. 5n cazul ca durerea nu a disparut dupa prima tab. a >. sublingual. Nu e!ista pericol de supradozaj.mg. de 8"+ ori2zi. leucocite.8.mg. a . 1sodril 6caps.mg(se admin.mg b.rinzmetal(sau #spontana$. 8 compr. b."@H sec. iar durata sa mai scurta. caps. tutun. %fectul este mai rapid(@. pt. a 8. " sol. cate o tab.mg si izo4et retard forte.0. #cu orar fi!$).@. a. b) 0itriti cu actiune mai intarziata si prelungita(retard). intensitatea. dimineata.:. TR$T$!/0T12 !/DI $2: "este o terapie de urgenta datorita durerii severe si posibilitatii evolutiei crizei anginoase catre 5:* impune caracterul de urgenta al afectiunii. dif. Pentalon! 6compr. &urerea survine in repaus sau in timpul unei activitati obisnuite/ " angina pectorala instabila(sindrom intermediar) se caracterizeaza prin modificarea caracterelor atacurilor de angor in ceea ce priveste frecventa. . min.. "radioscopie toracica etc. cu 5.Hmg6 sublingual.'. de Nitroglicerina . admin. 1.senzatia de moarte iminenta &e retinut: in afara formei clasice de angor se mai descriu: " angina pectorala . )itrit de amil 6fiole continand .

M. la bolnavii care.Car#ocromena(intensain)."+. c%ir"rgica!: 'e poate indica in angorul sever.mg2zi sau @.mg de 8"+ ori2zi.mg de +"> ori2zi "aspirina 6doze mici + ! . hidroxizin • Me#icatie antiagreganta !ac%etara: "dipiridamol "@. mepro#amat.A. a Hmg(+ ori2zi).urerea$ "cel mai frecvent cu localizare retrosternala. tab.8Hmg cate @"8 tab.mg). diminuand tendinta la formarea trombilor plac etari. a >. a >.m.. a 8mg si a @. b.I.2zi). a VHmg.A. 9 zona de necroza isc emica in miocard.+IC: • • Anamne)a(de la pacient sau apartinatori): daca e!ista antecedente cardio"vasculare CLINIC: 1. " Ais@en 6tab. anxietate extrema. pe langa angor pectoral au semne de insuf. transpiratii reci. astenie si ameteli .+A4ILIRE DIAGNO. dar poate fi si retro!ifoidiana sau epigastrica/ "iradierea: membrul superior stâng. IN-ARC+UL MIOCARDIC ACU+ . insuf. paloare. senzatie de moarte iminenta 4.mg.mg. medical al angorului pectoral instabil(sindrom intermediar) este o terapie intensiva data fiind severitatea durerii si posibilitatea evolutiei crizei anginoase catre infarctul miocardic. "foarte intensa(dar câteodata poate lipsi)/ "prelungita(zeci de minute R 8. adinamie. se poate admin.Contraindicatiile majore ale ]"blocantelor: astmul bronsic./ I.8H g N-T*: Tratam. 'e admin. cardiaca latenta sau manifesta(di!oxin "in doza de .. (@fiola 9@.mg si a G.).v.M. " 1soptin(verapamil) tab.. umeri. invalidant. ore)/ "nu cedeaza la Nitroglicerina sau alti nitrati/ 2.mg si G.2i."@H. etc. • Antag$ni&tii ca!ci"!"i: " Corinfar(nifedipin) draj. cardiaca. • G!ic$)i)i #igita!ici. interscapulovertebral. minute.2min. • A!te c$r$nar$-#i!atat$are: " .mg(+ ori2zi). )e langa efectul vasodilatator are actiune si asupra adezivitatii plac etare.mg. . a!itatie 3.ipiridamol(persantin) draj. baza gâtului. ")itrazepam 6cate 8Hmg de 8"+ ori2zi "si altele: napoton. peroral H.v. mandibula. " /rasicor 6tab. "Oxazepam 6cate @. bradicardia sinusala(sub F.mg i. • Me#icatie a"xi!iara: -'edative: -diazepam "8mg de +"> ori2zi/ e!ista tab.mg). . 'e admin. @"8 ori >. de +"F ori VHmg2zi peroral sai i. a @.. • +ratam. rebel la medicatia corect recomandata. produsa prin obliterarea unei ramuri coronariene. . a 8Hmg si VHmg.mg2zi(@fiola 9 >.

edemul pulmonar. simetrice si subdenivelarea 'T initial.8.*. ser fiziologic din care se administreaza i. pâna la @.v.ml. *socierea cu atropina poate preveni aceste fenomene: • *tropina i.la fiecare +"H min. • )ozitie semisezinda • -!igen pe masca sau sonda(>"Fl2min).(@. daca avem • Nitroglicerina sublingual câte o tableta(.mcg2min.2min. adresa e!acta.) în Wml.):@fiola de 8ml.) • Nitroglicerina în perfuzie i.(@ml) pentru bradicardie pronuntata si ipotensiune arteriala se administreaza ` fiola. puls rapid filiform.@2@.m. +">ml. oligurie gravC.. manifestat prin paloare. T.2i. cu urmarirea pulsului si T. distensie a#dominala. • &aca avem :orfina se dizolva @ fiola(@ml. pic.v. indeosebi la varstnici/ debut nedureros. apare la @8"8> de ore de la debut(in jur de +G^C).. • A!te &emne: " Be#ra.ml '. aparitia undei 3 de necroza. " persistenta supradenivelarii 'T. tulburarile de ritm "atrag atentia asupra unui infarct de miocard c iar in absenta dureriiU &e retinut: debutul atipic este frecvent..*.@.. insuficienta cardiaca rapid progresiva. sol..mg. ampla(primele 8"+ saptamâni). Cand T* scade brusc.v. !returi.. • *bord venos periferic(obligatoiu in #terapia socului$ pentru recoltari.2min.J sau. la început. 9. tegument rece si umed.L. senzatie de plenitudine !astrica • Examen"! $'iectiv: " stare generala alterata " dispnee " T* scazuta si mai rar crescuta(precedata de o usoara crestere a T.HJ de @.mg se dilueaza în 8H.. . sau glucoza @. *tentieU :orfina poate provoca o ipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare. pericolul socului cardiogen este iminent/ este insotita de regula de ta icardie)/ " *1: zgomote cardiace ta icardice sau bradicardice sau diferite aritmii • E:G: (n functie de evolutie putem surprinde urmatoarele aspecte: " unde T pozitive.c. care apartin complicatilor 5.v. @fiola sol. eventual i.. varsaturi(în infarctul inferior). mascat de unele din simptomele si semnele mentionate anterior. &aca nu avem :orfina se administreaza: • :ialgin . Zlucoza HJ si se administreaza în ritmul de > pic.:."@H min.*.">. . vârsta.*.. " Qneori starea de Coc domina tabloul clinic de la inceput. alterarea starii generale. _ocul #ine!plicabil$. evoluând spre supradenivelarea 'T si înglobarea undei T (primele > ore). ample. crescând cu > pic."8. absentC la inceput.8. date clinice) • 5nterzicerea oricarui efort • Oinistirea pacientului. se!.. unda Tse desprinde treptat din supradenivelarea 'T devenind negativa.g s.Hmg) la @H min sau Nitromint spra? @"8 puff la @H min. în ritmul de @.2min. pic. diluat in @. administrarea medicatiei etc. care se poate repeta dupa @. "datorita actiunii stresante a durerii). refacere volemica. CONDUI+A +ERAPEU+ICA • 'olicitare salvare(asistenta la cabinetul medical sau apartinatorii la domiciliu cu furnizarea tuturor datelor: nume.

in pat(este bine ca paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pt.@J continând @. contine +.• @ fiola Lortral (o fiola de @ml. " oxi!enoterapie. *1C emoragic în antecedente.:. &iazo!id. ` fiola (@ml. p. si *spirina +H.. Nitroprusiat) când e!ista soc cardiogen.v. boln. Liola de Xilina se încalzeste în prealabil în palme. medicul de familie ar trebui sa efectueze tromboliza coronariana pe cale venoasa generala. aparat de resp.).. pt.mg.. Instalarea boln.v. va avea grja sa"i fie asigurat un climat de liniste. • Tromboliza : " cu cât dispensarul medical este mai la distanta de o unitate spitaliceasca. $plicarea in continuare a masurilor de prim a3utor Oa indicatia medicului: " sedarea durerii$ derivatii de opiacee(morfina.*. a se evita pozitiile fortate). sedativa.7..) &aca durerile sunt de mai mica intensitate se poate incerca linistirea lor cu: • *lgocalmin sau )iafen i.2min. in pat " transp. pipe Zuedel. salon bine incalzit. " debutul clinic sub F ore.) 6pt. 'upravegherea functiilor vitale N$ta: 5n lipsa de aparatura de monitorizare. aspirator de secretii..) " vasodilatatoare(0idralazina. aparatura pt. " com#aterea anxietatii: sedative(fenobarbital. puls si a interventiei de urgenta în caz de complicatii: stop cardio"respirator(defibrilare si intubatie). " nu e!ista contraindicatii de tromboliza( emoragie. frecventei . sau Hmg. cu posibilitatea monitorizarii %=Z.o. largactil . sedativelor concomitent cu a opiaceelor. mialgin). insuficienta epatica).. !ilina.v..2" &iazepam lent i. terapie intensiva sau interne). diazepam). coronarodilatatoare(intensain). " mutarea boln.C. sau Q.:. med. anticoagulante.ml sol. neoplasm cunoscut."@H. " as. supraveg erea consta in masurarea T. de la #salvare$ se face direct in sectie(cardiologie. Transportul pacientului se efectueaza(obligatoriu cu targa) sub control medical de specialitate ('. • Ingri2irea in "nitati!e & ita!ice&ti *. )e cat posibilse evita admin. desc izator de gura. (.min.. " pozitie cat mai comoda. care sa cuprinda: " medicatie pentru calmarea durerii.mg.mg. ca sa nu i se agraveze situatia. 0T*R8. trebuie sa aiba pregatita o trusa de prim ajutor.. solutii de perfuzat.) • Xilina i.H. nici o miscare. artificiala de tip 7uben.mg i.. direct cu targa. urmata de perfuzia cu 'trepto4inaza pe o cale venoasa separata în doza de @. intr"un timp cat mai scurt. Q5 în F. mialgin).v. monitorizare si defibrilare. aparat de perfuzie. corectarea e!trasistolelor.2@8.(8 fiole) .Q. " )rotocol de administrare: 00C @. &% %15T*T: " administrarea de Xilina când e!ista bradicardie(*1TH. :ino!idil. emisuccinat de idrocortizon(00C) " seringi sterile. de pe targa in pat o face personalul sanitar fara sa"i permita boln. *sist. T*. -. în bolus @mg24g(@fiola de @. ulcer gastroduodenal. med. 5ndicatii: " diagnostic de infarct confirmat %=Z. fortral sau amestecuri litice(romergan . aerisit.

ml @J) sau i. se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.reintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului " Xilina "8. medicamentos se va face la pat. " as. Igiena bolnavului " Kaia generala sau partiala se face la pat fara sa oboseasca boln. compoturi. oua moi. in functie de starea boln. sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale.m. med. colesterolului. deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile " tratam. *(. va recolta sange pt.'. !obilizarea bolnavului " 7epaus absolut la pat in prima saptamana " durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor " daca boln. . 7. glicemiei. determinarea leucocitozei. **. Recoltarea probelor de laborator " *s. ceaiuri. se dau strict la indicatia medicaului. cu bazinet si urinar. " se evita vizitele lungi si nu se va permite vizitarea in grup.(8.mg28> )/ (@ f.">. nu are dureri. 6. eventualele complicatii. med.2zi initial. febra sau alte complicatii. sederea in fotoliu. rearea mediului psihologic favarabil " se vor evita discutiile cu voce tare. ridicarea din pat). sucuri de fructe. cate 8 f. 5n primele zile va fi alcatuit din lic ide si pireuri date lent. cu lingura.C. 5. +. inregistrarea zilnica a %. initial in prezenta medicului... " diureza si scaunul se noteaza pe foaia de observatie. " 7egimul alimentar va fi iposodat si ipocaloric..revenirea complicatiilor tromboembolice " *nticoagulante( eparina +..(in primele zile fara sa fie ridicat). Treptat se permit sc imbarea pozitiei in pat. apoi in functie de timpul 3uic4). a se evita consumul de cantitati mari la o masa " se va face alimentatie pasiva la pat. incepand c iar din primele zile. cadrul mediu va trebui sa intervina cu unele medicamente(nitroglicerina) si o!igen. lapte.mg i. . 1rmarirea evacuarilor de urina si fecale " se va servi boln. la nevoie mai des. " Concomitent "trombostop(>"F tab. i se poate servi masa in sala de mese. fara sa fie ridicat in pozitie sezanda. la >"F ore. 4. a fibrinogenului. in pozitie orizontala.. " 'e interzice total fumatulU 8.v.0.. a 1. . dar si mai tarziu vor fi eliminate alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal. dozarile enzimatice.. probe de lab. Treptat se va trece la alimentatie activa la pat(numai la recomandarea medicului in pozitie sazanda).mg). " constipatia trebuie combatuta cu clisme uleioase sau la!ative usoare. 9 H. precum si a temperaturii "de cate ori este indicat de medic.Z. in unele cazuri de urgenta. va avea pregatite medicamente pt. supe. ori in perfuzie. &upa mobilizarea boln. acidului uric).pulsului si a respiratiei la o ora. in primele zile in decubit dorsal. $limentatia bolnavului " :esele vor fi fractionate pt. " desi medicam. $dmin. miscari active ale membrelor " mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului. *). indicate de medic(pt. medicatiei Loarte importantU " se va face cu mare punctualitate. c emarile la telefon.

Trebuie avuta insa in vedere si posibilitatea plagilor cardiace la injung ierile abdominale.anxietate e!trema. . sunt aproape patognomonice. /ducatia sanitara )rin aceasta urmarim instruirea bolnavului asupra modului de viata la e!ternare: " modul cum trebuie luate medicamentele " semnele supradozarii digitalice " prezentarea la control periodic *tentie: o buna educatie a boln. 7ecunoasterea tamponadei in cazul plagilor este uneori usurata prin descoperirea orificiului de intrare a agentului agrsor. *re loc astfel o comprimare a inimii prin cresterea presiunii intrapericardice. bacteriana etc. 'emnele si simptomele sunt in raport cu etiologia tamponadei cardiace. sincronice cu pulsul. .cresterea ariei matitatii cardiace. . . c) ruptura inimii in cursul evolutiei infarctului miocardic acut. ca sa aiba loc tamponada. 5n plagile abdominale cu cutitul lasat pe loc. pericardul nu se poate destinde fiind suficient numai 8. programului rational de munca si viata. d) perforarea peretilor inimii in cursul cateterismului cardiac sau prin alte procedee de diagnostic(mai ales cand bolnavul este sub tratament anticoagulant). miscarile acestuia.. • Ca")e: I."+.durere precordiala in traumatismele inimii si in pericardite. Cantitatea de revarsat capabila sa determine aceasta situatie critica depinde de viteza de acumulare: " in caz de acumulare lenta este nevoie de peste @. • +a'!$" c!inic: 'imptomele si semnele in functie de modul de instalare a tamponadei(instalarea acuta sau progresiva).. e) contuziile cardiace violente si ruptura de atriu. .. provocata de scaderea debitului cardiac. II. deoarece pericardul are ragazul sa se destinda si sa se adapteze la dezvoltarea revarsatului/ " in caz de acumulare brusca. in instalarea progresiva tabloul clinic este mai putin sever.ml de lic id. Pericar#ite!e ex&"#ative(virala. Atentie: in astfel de cazuri cutitul nu va fi niciodata e!tras inaintea interventiei c irurgului. b) ruptura peretelui aortic(anevrism disecant al aortei). " se va insista asupra respectarii regimului alimentar. reduce sansele unei decompensari sau agravari. care impiedica umplerea cu sânge a inimii in timpul diastolei. +AMPONADA CARDIACA )rin tamponada cardiaca intelegem acumularea anormala de lic id in spatiul intrapericardic." nu se comunica vesti neplacute " se va facilita contactul cu bolnavii restabiliti/ are un efect psi ic bun. *-. tuberculoasa.).dispnee "polipnee cu ortopnee.ml pt. 5n instalarea acuta a tamponadei aspectul bolnavului este dramatic. Hem$ragia intra ericar#ica( emopericardul acut este cea mai frecventa cauza a tamponadei cardiace) " Cauzele majore ale emopericardului: a) leziuni toracice penetrante si nepenetrante. nocivitatii fumatului..hipotensiune arteriala. .

" varsaturi. cr. in cursul crizelor ipertensive.hepatome!alie. %ncefalopatia ipertensiva se asociaza cu + mari modificari emodinamice: "Y brusca a T*. "feocromocitomul. " convulsii. tranzitoriu. Nota: %c ocardiografia este in prezent procedeul de electie pt. bolii de baza. *sist.. &g. " traumatizatii cu tamponada cardiaca sunt frecvent in soc(vezi tamponada cardiaca din cadrul traumatismelor toracice). "to!emia gravidica.) este dificila. " sunt evidente semnele colapsului cardio!en.1. cu Y ambelor valori tensionale.. insa aceasta e!plorare se poate face numai in stationare.. med. " tulb. dar indeosebi a celei diastolice(diastolica depaseste @+. prabusirea T. • Ma&"ri #e "rgenta " &aca e!ista posibilitatea. puls mic parado!al. pericarditelor cu lic id. &etectarea prin inspectie a Y presiunii venoase centrale(). detectarea tamponadei cardiace. *re loc deci o isc emie cerebrala raspunzatoare de fenomenele clinice de baza ale encefalopatiei ipertensive.cianoza a extremitatilor cefalice si a celorlalte e!tremitati " transpiratii profuze. tratamentul de sustinere si eventual tratamentul c irurgical. *pare cel mai frecvent la bolnavii cu T. .puls paradoxal(disparitia batailor in inspiratie). se face de urgenta o punctie pericardica(vezi capitolul te nici de nursing) in scop decompresiv. . Ca")e!e principale ale encefalopatiei ipertensive: 0ipertensiunea arteriala din: "glomerulonefrita ac. respectand masurile de asepsie.. .*.tur!escenta 2u!ularelor.*. +a'!$" c!inic: " cefalee intensa. " transp. de urgenta intr"un serviciu de specialitate unde se va face tratam. " daca nu se poate face punctie. pulsatila. . )ulsul parado!al este greu de detectat in cazurile in care evolueaza cu ipotensiune arteriala severa si ta ipnee. in contrast cu valorile foarte mari ale presiunii venoase. o!igen). va avea grija ca materialul necesar sa fie pregatit steril si va servi medicul. " vasoconstrictia arteriolara cerebrala. "N flu!ului sanguin cerebral. determinat de o criza ipertensiva. mintale(stare confuzionala). se instituie de urgenta primele masuri de combatere a socului(perfuzii cu lic ide. singura masura care duce rapid la disparitia2diminuarea fenomenelor. "0T* esentiala 6forma maligna.C. ENCE-ALOPA+IA HIPER+EN. :asurarea )1C printr"un cateter N pana in subclavie este un indiciu sigur pt. violenta.I9A ACU+A Encefa!$ atia %i erten&iva 9 simptom clinic care consta in simptome si semne neurologie cu caracter acut. mm0g sau mai mult).

• Tratam. medicam.mg. nu poate fi facuta. activa). " pt.. sau 8HJ.. fiole a 8. cu diversele forme clinice ale *1C cu care se confunda: cu isc emia cerbr.v.mg). CONDUI+6 +ERAPEU+IC6 7educerea treptata a tensiunii arteriale pâna la valori ale tensiunii diastolice în jur de @.. cu sol. 5njectarea trebuie facuta rapid in @. efectul ipotensor apare dupa @ min. de!tranV. de electie recomandat este nitroprusiatul de sodiu (niprid) atunci cand e!ista posibilitatea de monitoriz. de auz (acufene. trat.v. 'e aspira mucozitatile si secretiile bucale. astfel: a). o gravida cu fenomene de disgravidie. med.. glucoza ipertona. evitarea accidentarii acestuia (se protejaza pac. encefalopatiei ipertensive. tranzitorie sau cu emoragia subara noidiana.mg subst.".. cu nefropatie cr.t. a starii de agitatie. 8"> fiole in 8> ore " sol. ipertone: glucoza ++J sau 8.+A4ILIREA DIAGNO.(@fiola 9 8ml 9 8. furosemid. convulsii.. sau in primele +"H min. 2a pacientii fara manifestari neurologice sau cardiace: "N5L%&5)5N @"8 tb (@.v. "LQ7-'%:5& i.v. pac.(@fiola 98. " in caz de acces eclamptic. as.mg sau de Hmg24g. a 8mg sau a @. 8"> fiole i. scaderea si combaterea convulsiilor. parestezii " algii toracice.. ipoacuzie). • . mm0g.ml.m. cea mai utila asociere terapeutica: diazo!id .. epista!is. combaterea edemului cerbral: " sulfat de :g 8HJ foarte lent.. !8mg24gcorp.. ). Nota: in spital."G. 'e asociaza un diuretic cu actiune rapida: furosemid. sau i. • hipotensoare: " &iazo!idul #0iperstat$(este ideal cand e!ista posibilitatea. ipertone: manitol @. >.mg) sublingual sau "C*)T-)75O @"8 tb (8H"H. " cefalee.mg 9 8"Gml. " suprav.8. plegomazin/ fiole 8Hmg2Hml i. se indeparteaza din jur obiectele de care acesta s" ar putea lovi). de intretinere: " raunervil. @"> fiole (8.t combaterea starii de agitatie si hiperexcitabilitate neuromusculara: " fenobarbital . Cand monitoriz.m. dif.mg. palpitatii " greturi. obnubilare si eventual coma. se iau urmatoarele masuri: evitarea muscarii limbii.v. pac. C$n#"ita #e "rgenta: " internarea de urgenta in spital. ameteli. vedere intetosata) si tulb. &e retinut: as. . T*&R@@. 'e control.Hmg(@ fiola) i.J. in toate cazurile.mg in 8ml i."H. furosemid.i. atenta. reducerea prompta a valorilor tensionale.g. vertij.ml continand +. " 7ezerpina(raunervil) 8.) sublingual. este un vec i ipertensiv.: +."H. va avea pregatita medicatia pe care o administra la indicatia medicului.@. diazepam: 8mg ! +"> ori2zi tab.m.. in bolus in doza de +.. in perfuzie lenta/ "sedative si ipnotice(fenobarbital: fiole a 8.m. boln.v. ."8. sec. " ameteli. i. varsaturi.).. p.+ICULUI: " valori mari ale tensiunii arteriale(T*'R@G. %ste important insa sa se stie sa relateze medicului daca pac. 'e administr.H+A/ Atit"#ine tera e"tica #iferentiata in & ita!: Când valorile mari de T* se însotesc de manifestari cardiace sau neurologice sunt considerate urgente majore si se interneaza.).mg) A. • .ml i. nu va putea face &g. ac. med. an!ietate. etc. combaterea edemului cerebral.2i. " @8."8. diplopie.m.v. i. i." tulburari de vedere(fotofobie. si se scot protezele dent.

e). mg i. .."8. ml 9H mg. (>ml. -act$ri eti$!$gici rinci a!i a).H micrograme2min.ml. &iazo!id. 2a pacientii cu sindrom coronarian acut : "N5T7-ZO5C%75Na subling. picaturi2minut (@. sol.O*K%T*O-O 8.) d). Clonidina (sedare). 8.."CO-N5&5Na @ tb. sangelui in capilarele venoase pulmonare. crescând cu > picaturi la fiecare +"H minute pâna la @.24g.9H..9Hmg.@mg. "5.. @f.mcg.mg (@"8 f.m. &iazo!id ( ipertensiune intracraniana).(0aemiton fiole de . care se poate repeta dupa H"@. Catapressan fiole de .(@.) sau *T%N-O-O @"8 fiole9@. repetat de @"8 ori la @.) N5T7-ZO5C%75N* se poate administra în perfuzie i.min daca simptomatologia nu cedeaza . "0T*. @. %)* leziunal(necardiogen). %!ista 8 tipuri principale: %)* emodinamic(cardiogen).v.mg. se dilueaza în 8H. 2a pacientele cu eclampsie 9vezi protocol /clampsie): "0idralazina i. din fiola de 8.) " &aca se ridica suspiciunea unei disectii de aorta se administreaza N5T7-)7Q'5*T &% '-&5Q (@ f.$ cardiogen: "insuficienta ventriculara stg. sau i.9Hmg. trebuie folosita în mai putin de 8 ore de la desc idere. la + micrograme24g.. %=Z.(@f.) sau " )7-)7*N-O-O @"8 fiole lent i."8. în caz de necesitate intubatie si defibrilareB."8.v. 1 NU: "0idralazina (creste travaliul cardiac) "&iazo!id (creste travaliul cardiac) &% %15T*T: "administrarea vasodilatatoarelor directe (0idralazina.: insuf."8. survine prin inundarea brutala a alveololor de catre un transsudat sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare.24g (în jur de H"@. repetata la @ ora pâna la reducerea progresiva a T*.mg.c. (>ml.v. :ino!idil.ml. daca medicul are e!perienta si daca se poate efectua...9@. @tb..@mg. astfel: @ fiola de 8ml.) 1 NU: ":etildopa.v.m. o fiola de H mg.8mg.) " O*K%T*O-O 8. "asocierea parenterala a unui vasodilatator cu un betablocant (cu e!ceptia disectiei de aorta) "utilizarea diureticelor în caz de eclampsie ( ipovolemie e!istenta) "utilizarea betablocantelor în caz de decompensare cardiaca. "0idralazina.ml. glucoza HJ si se administreaza în perfuzie i.J 9 8g.v. de cresterea permeabilitatii membranei alveolo"capilare si de alte cauze.v. /.v. " Nitroprusiatul se poate folosi numai daca e!ista posibilitatea monitorizarii T*. (ntreg dispozitivul de perfuzie trebuie învelit în foita de staniol pentru a preveni fotodezactivarea si sol.:."8. Nitroprusiat) în caz de ipertensiune intracraniana "reducerea brutala a T*.. sau s.ml) sau *T%N-O-O @"8 fiole. minute. puls.ml. picaturi2minut).HJ de@.v. resp.mg. solutie .ml.v.mg bolus i. c).mg. de . în doza progresiva: de la . fara sa se depaseasca @. Nitroprusiatul se poate asocia cu O*K%T*O-O 8. lent i. "cardiopatie isc emica.mg.) b). :eocromocitom: "L%NT-O*:5N* (7%Z5T5Na) i. inundare provocata de cresterea pres. Clonidina se poate administra si parenteral i..9H"@.ml.v. glucoza HJ si se administreaza în ritmul de > picaturi2minut la început. (@ fiola 9 Hml.) "'QOL*T &% :*ZN%b5Q i. (@ fiola9@..*.@Hmg.) sau "*T%N-O-O o fiola lent i.2min. 7ezerpina.. EDEMUL PULMONAR ACU+ Def.) se dizolva în solvent si apoi se dilueaza în @.(> ml din f 9 8. 2a pacientii cu tulburari neurologice: " N5L%&5)5N sublingual @"8 tb (@.

Atraumatisme. zgomotoasa. iar zgomotul suierator este prezent atat in inspiratie.*. spumoasa. predomina bron ospasmul cu S eezing. dureri toracice). tumori cerebrale. sufluri. cu sputa abundenta. encefalite acute etc. mod de debut) C!inic: "dispnee brutala(adesea nocturna) survenita brusc "de cele mai multe ori in cursul noptii(%. &5*ZN-'T5C &5L%7%Nc5*O: "cu astmul bronsic (e!ista un istoric sugestiv.C. /. *lterarea permeabilitatii capilare este mecanismul fundamental al edemului pulmonar.) "infectioase(inf. caediogen) "tuse uscata(in prima faza) apoi productiva. durere toracica violenta. in timpul transportului catre spital. cu umerii ridicatitahicardie. de ritm paro!istice b). *cest mecanism este prezent in ambele tipuri de %. expectoratie spumoasa. /ratamentul simptomatic$ .N. cand sufocarea se a!raveaza. "transpiratii reci "tegumente palide si reci. care trebuie aplicate la domiciliul bolnavului. galop ventricular stâng.). cu o!ig de carbon etc.B iatrogenice( ipervolemie "prin incarcarea sistemului vascular: perfuzii.*. sibilante.). into!. -bservatie: in %)* leziunal "mai pot aparea si alte semne in functie de etiologie(febra. gripa. C-8. rezemat in maini.+IC "*namneza(antecedente. rozata).+A4ILIRE DIAGNO. bronsiolita capilara) "neurologice: leziuni ale '. pulmonare. predominant inspiratorie. cerebr. cat si in e!piratie.C. plamânul este curat la auscultatie/ pot fi prezente semne de insuficienta dreapta acuta sau soc cardiogen.1. Criza poate evolua su# o forma !rava$ edem pulmonar. cardiac normal) &aca diagnosticul clinic este incert nu se vor administra :orfina si nici amine simpatomimetice. abcese. etilici. #olnavul este inclinat inainte. agitatie. tratamente urmate. cianoza e!tremitatilor si buzelor "turgescenta jugularelor de la baza gatului(in %)* cardiogen) "ta icardie. . sete de aer "raluri crepitante si subcrepitante care urca de la baze spre vârfurile toracelui . cardiogen comporta masuri de e!trema urgenta. sincopa) 1 5n edemul pulmonar cardiogen (forma severa a astmului cardiac$ dispnee polipneica. cianoza. :1 prelungit. benzen. organofosforice. "cu embolia pulmonara (dispnee severa. tuse cu e!pectoratie mucopurulenta. rozacee "ortopnee cu polipnee. accidente vasc. dispneea este predominant respiratorie.$ leziunal: )oate fi provocat de cauze: "to!ice(gaze sufocante/ clor."cardiopatiile valvulare "tulb.2" raluri sibilante si S eezing "an!ietate e!trema. comatosi. C$n#"ita #e "rgenta: Tratamentul edemului pulmonar ac. in unitatile ambulatorii si in spital(in ambele tipuri de %)*).(*. transfuzii) "edemul pulmonar la inecati "edemul pulmonar$uremic$ "edemul pulmonar in bron oalveolita de deglutitie(in alare de lic id gastric) la copii mici.).

'coaterea garoului se face progresiv.v. intubatia cu aspiratie si respiratie artificiala. EPA %em$#inamic(cardiogen) a) cu: T. i. a . a . si la varstnicii cu ateroscleroza cerebrala/ H) ventilatie mecanica 6prin intubatie tra eala/ F) nitroglicerina: @"> tb sublingual/ recomandata la coronarieni V) anti ipertensive(in fct. i... *plicarea garourilor la radacina a trei membre fara comprimarea arterelor.* e prabusita total.Hmg i.v.m. repetata la G ore "-!igenoterapie .v. de T*)..> mg)/ +) diuretice "Lurosemid 8 f./ U este contraindicata in: 5:*.>mg)/ lanatozid 8 f.). "Oa nevoie.) "'e aspira e!pectoratia si se curata gura bolnavului. *ceste masuri scad circulatia de intoarcere si contribuie la descongestionarea plamanilor.8g) / "in caz de reactie vagala(bradicardie..v U NQ se adm.v. sau i. unul din garouri se sc imba la al >"lea membru. cu spectru larg parenteral<ampicilina 8">g2zi/ tetraciclina 8g2zi/ "tonicardiace 6&igo!in @f. K.ml in H min. 8) digitalice "&igo!in 8f. astm bronsic. :orfina in caz de *... repetata la G ore/ deslanozid "doza initiala 8 f (@f.">..C.. in f"nctie #e eti$!$gie: */. min. +ratament"! E.Hmg i.. EPA !e)i$na! (necardiogen): a) din into!icatii "scoaterea din mediu "antidotul 6cand se cunoaste to!icul "-8 si ventilatie artificiala b) de origine infectioasa: U contraindicata: :orfina Corticoterapie: 0..1.. *tentie1 sonda nazala trebuie sa fieN pana in orofaringe(inainte de a oN se repereaza pe sonda o lungime egala cu distanta dintre nas si lobul urec ii)."5nstalarea bolnavului in pozitie sezanda pe scaun sau fotoliu. H. sau pe marginea patului cu gambele atarnand. 6poate fi inlocuita cu mialgin @f 9@...mg(@f.m sau .C.. i.glucoza HJ) "*ntib.-...v.. "*erosoli antispuma "cu alcool etilic si bron odilatatoare. in @..@". lent 8.v.0."@.. b) cu T.C. &in @.* scazuta: 1 contraindicate: "emisia de sange ":orfina " ipotensoarele [ Cand T. pacientul se va aseza in decubit dorsal 7/.)/ >) venesectie(emisie rapida de sange) +. (@f 9 .98.8 g i. sau i. &e altfel bolnavii isi aleg singuri aceasta pozitie(care nu este recomandata in caz de T*.Hmg i. varsaturi) se va asocia *tropina @mg(@fiola) i.mg28> (perfuzie cu sol.A. %ste un tratament comun ambelor forme de %)*.mg.P. 9 ."H.(@ fiola de @ml 9 .mg.lent.. "-!igen(pe sonda nasofaringiana) umidificat prin barbotaj 82+ apa .* normala sau usor crescuta: @) :orfina .m. @2+ alcool.

galop diastolic. Lurosemid i.9 . transpiratii profuze "raluri crepitante cu e!tindere ascendenta. normala sau N $'iective!e tratament"!"i: "N presiunii idrostatice în capilarele pulmonare "N presarcinii si postsarcinii "ameliorarea contractilitatii miocardice . cardiopatii valvulare "cardiopatie isc emica (e!ces de efort fizic). 6doza initiala 8f..Hmg i.v."se practica sangerarea de necesitate c) de origine neurologica: 1 contraindicata: :orfina "trat.m. transfuzii etc): "emisia de sange(+. simptomatic "sangerare abundenta +."H. de cele mai multe ori in cursul noptii: "dispnee si an!ietate e!treme "tuse productiva. turgescenta jugularelor de la baza gatului.mg) "tonicardice(&igo!in @ f./ e) la inecati: "intubatie oro"tra eala "aspiratie "ventilatie mecanica "o!igenoterapie masiva " la inecatii in apa dulce se face sangerarea masiva +./@ fiola 9 @ml 9 8>... i. g) %)* din bron oalveolita de deglutitie: "resp. repetata la G ore/ deslanozid 8 f.ml) "Lurosemid pt. puseu ipertensiv " ipoalbuminemie.(miofilin@"8f. cu e!pectoratie spumoasa..v.(H.2i. eliminarea lic idelor/ doza initiala +"H f . A. i.. a .. ventriculara stg.. sarcina c!inic: 'e instal...ml) sub controlul T*. "T* poate fi Y. 5:*.."H.. f) la uremici: "-8"Terapie "aerosoli antispuma 6cu alcool etilic si bron odilat. tulb.B varianta 8"a : N a/. asistata. abundenta "dispnee cu ortopnee si ta ipnee. ser glucozat. de ritm paro!istice "insuficienta tratamentului digitalo"diuretic. E#em"! "!m$nar ac"t -car#i$gen .ml... "ta icardie. rozata..ml "diureza osmotica cu :anitol si Lurosemid d) de origine iatrogena: supraîncarcare lic idiana parenterala(e!ces de NaCl.>mg) "epuratie e!trarenala(dializa) 1 sunt contraindicate morfina si sangerarea 6din cauza anemiei uremice. ."H.v./ 1 la inecatii in apa sarata este containdicata sangerarea si diureticele(e!ista ipovolemie si emoconcentratie) "la ei se corecteaza ipovolemia prin perfuzii cu &e!tranV.%em$#inamic/ Def..: insuficienta respiratorie acuta prin transudarea lic idului intraalveolar si interstitial secundar dezec ilibrului dintre presiunea idrostatica în capilarele pulmonare si presiunea coloid"osmotica. cianoza. lent(@f. -act$ri eti$!$gici: "insuf.v.

lent(@ fiola 9 @. min. pozitia semisezânda cu picioarele atârnând/ 8.< 8"+ f. lezarea membranei alveolo"capilare: "infectii acute severe. pic.de malabsorbtie +.(@ fiola) sau .2zi. morfina clor idrat în dilutie (@f. . • EPA c" ten&i"ne &ca)"ta: 5n asemenea cazuri sunt contraindicate/ " emisiunea de sange/ " morfina/ " ipotensoarele/ " cand tensiunea este complet prabusita. va fi asezat in decubit dorsal.ml sânge în H minute/ contraindicatii$ "T*'T@. diuretic de ansa<furosemid @f.v. boln. W. pâna la reducerea T* sau linistirea durerii: dozele uzuale sunt de @. repetat la F . la fiecare +"H min. miofilin @f..Hmg i.ml 9 8>.mg. fosgen. la început. K)-C. tumori cerebrale "înecare 8. de înca +"> ori. d @.mg în Wml ser fiziologic)/ "se administreaza i.">.2min.v. F. sublingual " care se poate repeta la @. o!izi de azot."corectarea aritmiilor "ameliorarea ematozei (9o!igenare pulmonara) pulmonare "combaterea an!ietatii si ta ipneei "mi2!$ace #e tratament: :asurare T*. în doza de Hmg24g. Y presiunii idrostatice în alveolele pulmonare de cauza e!tracardiaca: "%)* iatrogen<perfuzii masive de substante cristaloide. > f./ "N presarcina. N presiunii coloid"osmotice prin ipoalbuminemie: " epatopatii si nefropatii severe "enteropatii cu pierdere de proteine "sdr. si @@. varsaturi) se va asocia atropina @mg i. care se poate repeta la @H"+. de 8. repetata la G ore/ G. %)* necardiogen..v. Nitroglicerina(daca T*' R@. eti$!$gie: @. pe min. @. E#em"! "!m$nar ac"t necar#i$gen .!e)i"na!/: *cumulare lic idiana intraalveolara si interstitiala secundara lezarii membranei alveolo"capilare prin procese inflamatorii sau factori to!ici. min.(@f 9 8ml sol."F.cu bacili Z (") "pneumonie de aspiratie..v. ritmul de perfuzie fiind de > pic. transfuzii masive . C-. ventilatie mecanica "prin intubatie tra eala/ @@. abord venos sigur/ +. i. a . puls/ Oinistirea pacientului/ -!igenoterapie pe masca sau sonda nazala >"G l2min (daca avem)/ • EPA car#i$gen c" +A n$rma!a &a" "&$r cre&c"ta: @.H mg i. sângerarea<flebotomie e!terna a +. cardiotonic digitalic<digo!in @f. efect vasodilatator/ "N ta ipneea.HJ 9@. 5n caz de reactie vagala (bradicardie.2min.v. crescind cu câte > pic. H. ma!. acizi2baze "ascensiuni rapide la altitudine "edem pulmonar neurogenic<*1C emoragice. efect an!iolitic/ contraindicatii$ "astm bronsic. tratamentul bolii de fond si al factorilor precipitanti. de 8"+ ori sau Nitroglicerina în perfuzie i.. '/.mg)/ V. internare si transport cu salvarea dotata cu -8 si personal instruit. sdr. min."H. septicemii esp.m.) astfel: @ fiola de Nitroglicerina se dilueaza în glucoza HJ sau ser fiziologic.mg) "care se poate repeta dupa @H min.. traumatisme cerebrale.mm0g) @ tb.. (9 8 ml 9 8...de detresa respiratorie acuta a adultului "in alarea de gaze to!ice<organofosforice.v.mm0g/ "anemie/ "vârstnici cu *T' cerebrala<favorizeaza *1C isc emic/ >.mg) "în 8. i. câte +">ml. (9 >....

"8. si ale pelvisului). -bstr. sederi prelungite pe scaun etc).). contraindicate emisia san!uina si diureticele la înecatul cu apa de mare care prezinta ipovolemie si emoconcentratie F. cardiotonicele sunt ineficace V. care au ca pct."@. a sol. constrictiva.. boli inf.. f. "sincopa. traumatisme(mai ales ale membr. *paritia trombozei venoase este favorizata de: " insuf. infarct miocardic. • Examen"! $'iectiv: . mai ales in regiunea gatului. admin. si numai intr"un nr. unei artere pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia/ se dezv. " interv. 'unt contraindicate morfina si sangerarea(anemie uremicaU) "antidot<daca to!icul este cunoscut si cand acesta e!ista G.">. cu gambele atarnand "e!ceptie înecatul<decubit ventral cu fle!ia laterala a capului >.T. nasteri. "dispnee cu polipnee(în jur de +. tuse cu e!pectoratie mucopurulenta. -bstr..v. este datorata in W. restrans de cazuri.. arterelor pulmonare poate fi data si de o em#olie !rasoasa survenita in cazul fracturilor osoase (in special ale femurului si tibiei)."%)* ee! vacuoe<evacuarea rapida a unei colectii pleurale mari sau a unui pneumotorace masiv c!inic: "absenta *)) cardiace sau a semnelor clinice ale unei cardiopatii actuale/ "e!punerea la to!ic/ "evidentierea unui factor etiologic/ "tablou clinic asemanator cu %)* cardiogen . respiratii2min). catetere in vena subclaviculara sau vena cava superioara/ in insuflatia de aer(retropneumoperitoneu.2zi/ " la uremici "epuratie e!trarenala. semne legate de etiologie (febra. si este acompaniata de an!ietate marcata.. rapid o insuf. uleioase. transport adecvat cu ambulanta cu sursa de -8 si însotitor instruit W. H.J din cazuri de mobilizarea unor c eaguri(trombi). se indica în %)* non"cardiogen: "00C i.n am'"!at$ri": @.5. internare în sectie *. "antibiotice cu spectru larg parenteral<ampicilina 8"> g2zi sau tetraciclina 8 g2zi/ cotrimo!azol 8 tb. mg28> (perfuzie cu sol.v.ventilatie eficienta a încaperii +. asistenta medicala de urgenta la locul accidentului 8. de plecare o tromboza venoasa profunda a membrelor inf. cardiaca. imobilizari prelungite(fracturi. -bstr. dureri toracice)/ atit"#inea #e "rgenta .glucoza HJ) "furosemid i. mg(@. numita si cord pulmonar acut.. EM4OLIA PULMONARA /mbolia pulmonara 9 obstr. c irurgicale(mai ales pe micul bazin si pe abd. circul. intensa. evacuarea din mediul to!ic. neoplasme. encefalopatii)/ interventii c irurgicale.v. arteriale pulmonare poate fi data si de em#olie !azoasa prin: inj. " tulburari de coagulare " &iabet za arat " contraceptive orale • C!inic: "durere intensa retrosternala.. sub forma de jung i/ iradiaza uneori catre gat si memb. i. cardiaca dr. contraindicate opiaceele H. super. isterosalpingografie. perfuzii. venele pelviene(flebitele pelviene). pozitie sezânda. 8..)28> / diureza osmotica cu manitol(%)* neurogen). inf.

%=Z(important pt. turgescenta jugularelor. diferential se face cu: " infarctul miocardic. semnul 0arzer/ " de cautat semne de flebita(de gamba.m. in H. diagnosticul diferential cu 5:*. grava.'tare de soc(alterarea starii de constienta.2min. boli cardiace.). ventriculare. • Eva!"area f"nctii!$r vita!e: "starea de constienta(agitatie. frecatura pleurala. Atit"#inea #e "rgenta: -rice bolnav cu embolie pulmonara trebuie internat.ml ser glucozat intr"un ritm de 8. "polipnee. T*."@F. durere spontana si provocata ) " de cele mai multe ori relatii normale la auscultatia pulmonara. 'e poate repeta la nevoie de 8"+ ori in 8> • fortral i. torpoare.ml ser glucozat HJ "norartrinal(cand tensiunea arteriala este prabusita) @"8 fiole sol >I in H. e!tremitati cianotice si sudori reci). coma). pelviana: edem. boli pulmonare cronice etc.(@. pleurezie.. anevrismul disecant de aorta. multi bolnavi decadand fie imediat. "frecventa cardiaca crescuta RW. :asurile aplicate imediat sunt: " repaus a#solut si com#aterea durerii severe prin anal!ezice: • mialgin intramuscular(@. atestarea &g.mg 9 @ fiola) in formele iperalgice socogene. "dopamina "@f. raluri bronsice/ apoi stare febrila. de embolie pulmonara se recurge si la ex !$rari arac!inice: " radiografie toracica. "unde 7 ample în precordialele drepte.2min."G. tinand seama ca evolutia emboliei pulmonare poate fi f.. " oxi!en pe sonda nasofarin!iana 9-: litri0min. " semne de cord pulmonar acut: cianoza. de pic.2>. sau pe masca 17-18 litri0min. pneumotora!ul spontan."H.ml ser glucozat HJ(izotonic) . ta iaritmii atriale sau ventriculare. epatomegalie dureroasa.). 5n stationar: " su#stante vasoactive(in caz de soc): "isuprel "in perfuzie cu ser glucozat HJ @mg(H fiole) in 8.. "tensiunea arteriala(scazuta TV. ta icardie.(+.): "bloc de ramura dreapta complet sau incomplet ") pulmonar(unde ) înalte R+mm.) "deviatia a!ului 37' la dreapta "e!trasistole atriale. confuzie. b. dar pot e!ista semne de infarct pulmonar: tuse emoptoica.."+. &g. fie in cateva ore.mg 9 @ fiola). )t. ta ipnee. angiografie si2sau scintigrafie pulmonara. filiform). "puls(poate fi rapid . ta icardie si ipotensiune arteriala.. -bservatii: &e mare ajutor poate fi un cadru mediu care stie sa informeze medicul de e!istenta unor circumstante etiologice ca afectiuni emboligene(flebite). emfizemul mediastinal spontan si cu alte afectiuni care evolueaza cu durere toracica(bona boster) si stare de soc.

"H. .2min.."@. tulburari de agregare plac etara) • C!inic: "durere intensa la nivelul membrului afectat "impotenta functionala totala .v. W. sol..mg in timp de + (>. )ozitie semisezânda +. 'e poate repeta la nevoie de 8"+ ori2zi/ fortral i. începând cu @>"8..v.. se dizolva în Wml.(@ fiola 9@ml. 0T* severa.v. MONI+ORI3ARE: T*.. trombolitice: streptoc inaza si uroc inaza pt. dezobstructie arteriala pulmonara prin liza embolilor. G. lent i. dezobstructie arteriala pulmonara prin liza embolilor../rom#olitice: strepto4inaza si uro4inaza pt.v. i.). ulcer gastroduodenal activ) se poate administra 0eparina i. (+.mg9@ fiola). recoltarilor. interventii c irurgicale recente. glucoza HJ).) se dilueaza în 8H. traumatisme. transfuziilor O4. "evitarea emboliei gazoase in timpul e!ecutarii injectiilor. &aca re idratarea nu corecteaza T*. cu capul mai jos decat corpul.2min.. sau " 5suprel 6in perfuzie cu ser glucozat HJ @ mg(H fiole) in 8. u. C emare salvare(asistenta medicala la dispensar sau apartinatorii la domiciliu.m.i. ml. cu capul mai jos decat corpul. MEDICALI 1 "in embolia gazoasa a inimii drepte. " Anticoa!ulante$ eparina "se inj.ml.v.) si nu e!ista contraindicatii: emoragie cerebrala... >I in H. salina sau glucoza HJ (astfel @ml.). picaturi98. policitemii. "Norartrinal "cand T* este prabusita @"8 fiole sol. H..">H picaturi2min. 7e idratare cu solutii i. Calmarea durerii si an!ietatii : "*lgocalmin sau )iafen @"8 fiole i. )t. al recoltarii de sange. fibrilatie atriala. personalul mediu este de retinut faptul ca masurile de prevenire a trombozei venoase. primul gest este asezarea pacientului in decubit lateral stg.. IN A+EN+IA A. *poi in perfuzie H.mg(@"8 fiole). Tr. pe sonda intranazala sau pe masca (>"Fl2min. >. V. se administreaza subst.v. (ser fiziologic. pic.4g.+A4ILIREA DIAGNO.. de evitare a emboliei gazoase in cursul injectiilor i. pic.24g. 8.. Oinie venoasa periferica F."+.B varianta 8: N CONDUI+A +ERAPEU+IC6 @...mg in 8> ). *dministrare de o!igen "daca avem.(H.*tentieU se masoara T* din H in H min.ml ser glucozat intr"un ritm de 8. tin de competenta lor. T0.98. astfel: continutul unei fiole de @. ":ialgin i.m.mg. adresa completa si date clinice). crescând progresiv pâna la >. micrograme &opamina).i.(doza calculata la un adult de V..+RUCŢIA AR+ERIAL6 PERI-ERIC6 ACU+6 . proteze valvulare. Tratament c irurgical. %=Z. disproteinemii severe. ser fiziologic din care se administreaza 8"+ ml.9 H. " /ratament chirur!ical. A. u.v. G. 8H.v (@fiola de@ml.(@. vasoactive: " &opamina >"H micrograme24g2min. &e retinut: 5n emboliile gazoase ale inimii drepte primul gest este asezarea bolnavului in decubit lateral stang.+ICULUI: • Anamne)a: "antecedente personale patologice(valvulopatii reumatismale. *nticoagulante: se poate efectua eparinizarea (posibilitatea e!plorarii sistemului de coagulare: T3.mg9@ fiola) in formele iperalgice socogene/ ":orfina i.) H. al transfuziilor etc.ml.). )uls..ml ser glucozat izotonic. @. cu furnizarea datelor personale ale pacientului. 'e administreaza în perfuzie i. *tentieU se masoara T* din H in H min. 5). Oinistirea pacientului.

daca sunt prezente: insuficienta cardiaca. trombocite. • C!inic: "durere la nivelul membrelor inferioare.v. 5). *lgocalmin sau )iafen sau Lortral @"8 fiole i..o.) @"8 fiole i. traumatisme ale membrelor inferioare.) sau • 0?dergin(fiole de @ml.v. daca nu e!ista contraindicatii ( emoragii. în bolus H. continând .+A4ILIREA DIAGNO.(@.e stiut$ "isc emia subacuta.9 @. lent(în H min. fara tulburari senzitivo"motorii poate fi amânata pentru ca circulatia colaterala asigura un minim vital. • :entinerea membrului într"o pozitie usor decliva(@H grade).) sau i. isc emie miocardica. tulburari de ritm. an!ietate (embolii mici repetate). • 0eparina i.mg.9@. stranut (semnul Oouvel).) i. ta icardie.H"8 ori). mg. . (@ fiola de @ml. fracturi. • Temperatura ambianta în jur de 8F"+H grade. sau subcutanat. ceea ce impune tratament de ur!enta.). T0. .. • Examen"! $'iectiv "manifestari generale: febra moderata. 0T* severa.mg.) • &aca nu avem :orfina se administr."senzatie de racire si ipoestezie sau anestezie la nivelul membrului afectat "parestezii "pareza urmata de paralizia isc emica a membrului respectiv "paloare tegumentara la nivelul obstructiei "tegumente reci si marmorate la nivelul obstructiei "absenta pulsului la nivelul arterei obstruate "tulburari de ritm cardiac. 5nternarea este necesara pentru confirmarea diagnosticului si urmarirea tratamentului anticoagulant.v. indolor. profund @"8 fiole(@. interventii c irurgicale pe bazin. evitarea e!punerii la temperaturi mai ridicate (gresit a se aplica sticle cu apa calda) datorita producerii de arsuri.mg.m. u."8. evitarea pozitiei ridicate. daca avem: ` " @ fiola(. operatii recente.. tuse. CONDUI+A +ERAPEU+IC6: • Oinistirea pacientului.m.. • Tana4an 8 tablete( G. • )ento!ifilin(@fiola 9 Hml.mg.).) p.. nastere. se dizolva în Wml.i. ulcer gastroduodenal) si daca e!ista posibilitatea determinarii T3. @ fiola de Hml. "neliniste.riscul a!ravarii si mi!rarii pulmonare este ma2or.. "edemul membrului afectat. în dilutie(@ fiola de @ml. • Tratamentul altor afectiuni sistemice..H"@ml. cardiomegalie semne care sugereaza embolia."8. • :orfina.+ICULUI: • Anamne)a: "pacient cunoscut cu varice ale membrelor inferioare.. timpul partial de protrombina(trebuie sa creasca de @. puls catarator (al lui :a ler). care este elastic. ser fiziologic din care se administreaza 8"+ml.) subcutanat sau lent i.v. . care se atenueaza sau dispare la ridicarea membrului afectat deasupra orizontalei si este accentuata de pozitia decliva. +ROM4O-LE4I+A MEM4RELOR IN-ERIOARE &xtensia trom#ozei venoase poate fi rapida.+mg.

>. &aca avem la dispensar posibilitatea e!plorarii sistemului de coagulare si daca nu e!ista contraindicatii ( emoragie cerebrala. 5n mod normal impulsul pt. 0T* severa. subtiate. • +UL4URARILE DE RI+M ALE INIMII . asigurarea contractiilor cardiace(care actveaza atriile si ventriculii) ia nastere in nodul sinusal(=eit si Llac4). 'olicitare salvare de catre asistenta sau apartinatori . de la nodul sinusal =eit "Llac4 stimulul pleaca la nodul atrio" ventricular *sc off. autoe!citabil si bun conducator al impulsurilor. Eti$!$gia t"!'"rari!$r #e ritm: • Koli cardiace"cardiovasculare: "cardiomiopatii isc emice "cardiopatii ipertensive "cardiomiopatii "leziuni valvulare "boli congenitale "boli ale pericardului "tumori si traumatisme ale inimii • Koli e!tracardiace: "boli infectioase "digestive . ulcer gastro"duodenal. de unde se ramifica alcatuind reteaua )ur4inje. &e la acest ultim nod pleaca fasciculul 0iss. în bolus H. 5nternare pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului si urmarirea tratamentului.)." tegumente netede. determinand aparitia aritmiilor. CONDUI+A +ERAPEU+IC6: @. *ceste ritmuri de origine e!trasinusala sunt denumite ritmuri ectopice. lucioase.Aritmii/ 5n grosimea miocardului e!ista un tesut specific. &aca e!ista edem ridicarea membrului deasupra orizontalei.v. 5n cazuri patologice impulsurile ppot porni din alte locuri ale sistemului e!citoconductor si anume din nodul *sc off"TaSara sau fascicolul 0iss. *stfel. *cest tesut specific care formeaza tesutul e!citoconductor al inimii este alcatuit din nodul sino" atrial(=eit "Llac4) situat in peretele atriului drept si nodul atrio"ventricular(*sc off"TaSara) situat in grosimea septului interatrial. cu evolutie spre gangrena venoasa sau palide datorita spasmului arterial(p legmasia alba). 5n acest caz stimulul determina ritmul sinusal. "dilatarea retelei venoase superficiale "culoarea tegumentelor poate fi cianotica sau violacee cu elemente purpurice sau bule emoragice(p legmasia caerulea).2min. +. care emite stimuli cu o frecventa de F. 8.. 'e mai numeste si sistemul de comanda al inimii(asigura automatismul cardiac).H ori mai mare decât normalul. Timpul 0oSell trebuie mentinut de 8"8. interventii c irurgicale recente) se poate efectua eparinizarea: 0eparina i. H. &aca nu e!ista posibilitatea abordului venos se poate administra si subcutanat. sau c iar din diferite zone ale miocardului. u.i.. 5mobilizarea membrului afectat.(@ fiola de @ ml. scematc amintit." G. care patrunde in septul interventricular. temperatura locala crescuta. Oinistirea pacientului. de unde trece prin fascicolul 0iss si reteaua )ur4inje la intrega masa ventriculara.

de durata accesului. semne de insuficienta cardiaca congestiva subacuta(cianoza. Aritmii atria!e. in somn. fct. greturi. sug it) &e retinut: :asura in care se manifestatulburarile functionale din aritmii depinde de natura si severitatea aritmiei. varsaturi. periferica( ipotensiune arteriala. ajungand pana la pierderea cunostintei). situat in afara nodului sinuzal. lipotimie. midriaza "tulburari de auz "semne de e!citatie neuro"psi ica "alte semne necaracteristice(cefalee. emotii. medicamente. colaps etc. de gradul tulburarilor emodinamice. starea vaselor. Tahicardia sinuzala este accelerarea ritmului cardiac intre @. stari febrile. stare de soc). emoragii. diaree. +"!'"rari f"ncti$na!e in aritmii: Tulb. varsaturi. lipotimii "dureri precordiale. in care mecanismul de producere acestora actioneaza in atrii fie: a) in nodul sinuzal b) intr"un focar ectopic. in sarcina."pulmonare "neuropsi ice "endocrine( ipertiroidism) "in into!icatii medicamentoase(digitalice) "in mari dezec ilibre functionale( idroelectrolitice. cu frecventa regulata.radicardia sinuzala este scaderea ritmului sub F. &iagnosticul tulburarilor de ritm se precizeaza pe baza de %=Z. ameteli.. care pot sa apara sunt: "palpitatii "dispnee "ameteli. in timpul digestiei) sau patologica: into!icatii cu tutun. alcool. tutun. stari nevrotice. si @H. mioza. jena retrosternala "tulburari de vedere. circulatorie ac. jugulare turgescente). alcool si la cei supusi factorilor de stres. ale automatismelor "in functie de sediul de formare a impulsurilor): "aritmii atriale "aritmii ventriculare "tulburari in conducerea stimulilor I. respiratorii. a. astfel ca simptomele si semnele pe care le provoaca aritmiile atriale variaza de la simple palpitatii pana la sincopa si sindrom *dams"'to4es(isc emie cerebrala ac.. poliurie) )ot sa apara si semne de insuf. pulsatii2min. la . la sportivi bine antrenati. )oate fi fiziologica(apare la efort. Ta icardia sinuzala este in general bine tolerata. sincopa) "tulburari de irigatie coronariana(dureri anginoase) "tulburari de irigatie mezenterica(greturi. pulsatii2min.*. 7itmul este regulat. .7. transpiratii. distensie abdominala) "tulburari de irigatie renala(oligurie. 5n general pot sa apara: "tulburari de irigatie cerebrala(an!ietate. varsta si sensibilitatea bolnavului. 'unt tulburari de ritm ale inimii. circulatorii) • Oa subiectii sanatosi: "into!icatii cu cafea. Kradicardia poate fi fiziologica. a/. C!a&ificarea t"!'"rari!$r #e ritm "tulburari in formarea stimulilor de emisiune(tulb. Aritmii &in")a!e: a. acido"bazice. la tineri. cafea.

. la palparea pulsului se constata o pulsatie mica. %ste aritmia cardiaca cea mai frecventa urmand imediat dupa aritmia e!trasistolica. dupa abuz de cafea. cardita reumatica. efort."+.. %!trasistolele pot fi sporadice. '. '. febra tifoida.. '.mg la F ore. urmata de o pauza lunga.2minut. + sau > e!trasistole alterneaza cu un ciclu normal. In ta%icar#ia atria!a ar$xi&tica: AtentieD :ijloacele de tratament antiaritmic se vor aplica numai la indicatia medicului... declansate de impulsuri pornite din focare ectopice situate in peretii atriilor. +ratament"! aritmii!$r atria!e. barbiturice.. Aritmii &in")a!e • In ta%icar#ia &in")a!a: " tratamentul cauzal: se suspenda alcoolul.mg la F ore " medicatia va fi indicata de medic 7/. o perioada oarecare sau definitiva. mi!edem. trigeminism. tutunul etc. de asemenea neregulat. • In 'ra#icar#ia &in")a!a: " tratamentul afectiunii care a provocat bradicardia " in starile fiziologice nu se face tratament.7."8. " c inidina @"8 comprimate de 8. In extra&i&t$!e!e atria!e: " suprimarea to!icelor. izolate(@"8 pe minut sau la cateva minute) sau sistematizate/ bigeminism. tutun.*. tulburari digestive. pauza compensatorie. 'e mai numeste si #delir cardiac$ sau #aritmie completa$. *ritmiile e!trasinuzale cele mai frecvente sunt: '. Tahicardia atriala paroxistica este o tulburare de ritm generata de impulsuri ectopice. tutun) si la bolnavi cu afectiuni organice de inima sau in alte boli(vezi etiologia). )oate sa apara adesea pe o inima normala(emotii. cand 8. cardiopatie isc emica. tulburari digestive) dar si in cardiopatii isc emice. :ibrilatia atriala este o tulburare de ritm generata de impulsuri ectopice atriale foarte rapide >. icter."H. regulat. cvadrigeminism. diazepam). into!icatii cu digitala."8. &esigur ca nu toti stimulii pot sa ajunga la ventriculi "ritmul ventricular poate fi de @8. comanda inimii este preluata de centrul ectopic(e!trasinuzal). /xtrasistolele atriale sunt contractii premature ale inimii. -biectiv. . 'e intalneste rar la indivizi sanatosi. Librilatia atriala se poate manifesta sub doua forme: paro!istica si permanenta. saturnism etc. &e obicei apare in valvulopatii. cafea. 5n aceste cazuri pt.. miocardite. 0T*. Aritmii extra&in")a!e */. regulat si foarte rapid 8H. @H.=.varstnici sau poate sa apara in stari patologice: ipertensiune intracraniana. &eoarece nu toti stimulii atriali se transmit ventriculilor "frecventa ventriculara ppoate fi intre G.2min. cu debut si sfarsit brusc. batai2min. barbiturice. )ot sa apara la indivizi sanatosi(emotii. '/.<. neregulate. Aritmii extra&in")a!e(ectopice).. caracterizata printr"un ritm cardiac rapid. oboseala. si @H. stenoza mitrala etc."8.2min. " propranolol @.. " reducerea dozelor de digitala(sau stoparea administrarii) cand aceasta este cauza.2min. cafeaua. " sedative si tranc ilizante(bromuri.. atriale. :lutterul atrial este un ritm patologic atrial. " sedative: bromuri.

'ocul electric e!tern are indicatie majora si de urgenta.. lent .. dar se poate aplica numai in unitatile specializate."@mg i.)/ se repeta la cateva are de la aparitia eventualelor reactii alergice. in absenta lor.v. f/. doza initiala poate fi de .H.v. sec. Te nica: Kolnavul este asezat in clinostatism. • compresiune pe !lo#ii oculari #ilaterali. si se repeta dupa 8. e). pe planul dur al coloanei vertebrale."8. &oza totala pe 8> variaza de la @. • manevra Aalsalva (e!piratie fortata cu glota inc isa. si. Trebuie sa preceada administrarea digitalicelor.mg peroral(+ ori2zi) sau ` filola i. )ropranolol (inderal) Cand accesul nu cedeaza la masurile mentionate anterior. pt.>mg(@fiola)..8g(>. se administreaza: " i.mg(@2H fiola) intr"un ritm de @mg sau mai putin pe minut(@ fiola de Hml 9 Hmg).)/ " idro!izin: @"8 fiola2zi i. su#corneean (nu pe cornee) timp de 8. #/. dar posibile mai ales la varstnici.mg(@tab. " lanatozid C i...>mg(@fiola)/ la nevoie se repeta(8"> fiole in 8> de ore). C inidina (sulfat de c inidina) o doza peroral 8. &e retinut: Ce poate face un cadru mediuf • pregateste medicamente si instrumente presupuse ca sunt necesare.v. +. sec. Cand bolnavul nu a fost digitalizat si nu este vorba de un infarct... %lectrostimularea. @. 5mediat sub ung iul mandibulei si pe o lungime de 8"+ cm se comprima artera si sinusul carotidian in directie posterioara.mg peroral(+ ori2zi) sau @f. '/. dupa o inspiratie profunda)."+./ " fenobarbital: @.. ateroscleroza avansata. c/. dupa primele incercari de sedare si de instituire a celorlalte masuri terapeutice indicate de medic si care se pot aplica la domiciliul bolnavului. -!"tter"! atria! .. se trece la c inidinizare forte. • in!hitirea unui #ol alimentar solid • provocarea de varsaturi prin excitarea mecanica a peretelui posterior al farin!elui • extensia fortata a capului.m.m.).mg la + interval) pana la 8.mg la + interval). • asigura repausul bolnavului • poate administra sedative(o terapie adjuvanta deosebit de utila in oprirea sau prevenirea crizelor/ pot fi administrate de la inceput si parale cu celelalte mijloace terapeutice): " diazepam: @. &igitalizare rapida " deslanosid "i. lent . sec.v. pe aceeasi parte si numai in lipsa de rezultat favorabil se incearca si la sinusul carotidian stang. mai ales cerebrala. " digo!in i. </.v. 5nternarea bolnavului in spital se impune imediat. %fectul bradicardizant poate fi prevenit sau combatut cu atropina .H"@mg(@"8 fiole). 'e e!ecuta timp de @. g/. cu capul rotat putin emilateral..v.Gmg(8 f.Hg(8. doza totala pe 8> .m. de asemenea se poate face numai in unitatile specializate prin introducerea unui electrod in atriul drept. lent ".>g.a/ 'timularea vagala (manevre vagale) se poate obtine prin: • compresiunea sinusului carotidian drept."+. dar niciodata simultan(pericol de sincopa). i. 5n cazuri e!ceptionale. %ste contraindicata in infarct(faza acuta). *tentieU poate provoca dezlipirea retinei. sau i. a putea fi folosite de urgenta la indicatia medicului. *tentie la complicatiile acestei manevre: accidentele grave sunt rare.

=. cat si in formele benigne. regulata.2min. -i'ri!atia atria!a 5n functie de gravitatea fibrilatiei atriale paro!istice mijloacele terapeutice care se recomanda sunt: " di!italizare rapida. . &e retinut: *tat in formele severe. *pare la bolnavi cu afectiuni organice ale inimii. cateva saptamani sau luni. '/ 5n formele benigne. Aritmii ventric"!are 'unt tulburari de ritm ale inimii. II. :ai poate surveni in into!icatia digitalica.8Hmg " digitalina "sol. stari emotive)."@G. alcool. cand nu e!ista tulburari emodinamice severe cu insuficienta cardiaca congestiva. ipotensiune arteriala. in boli infectioase etc. cu debut si sfarsit brusc. cand atacul survine la bolnavi cu afectiuni organice de inima.(mai des de @F. " soc electric extern(atunci cand e!ista posibilitati). este necesar tratamentul bolii de baza sau a factorilor declansatori.mg " digo!in "comp.. " electrostimulare.. . a . in care caz nu au nici o semnificatie patologica(e!ces de cafea. masurile terapeutice pe care le aplica medicul de la caz la caz sunt: • administrarea orala de digitala/ " digitala "comprimate a @. )ot sa apara la persoane cu inima sanatoasa. *."8H. tratamentul de electie: " socul electric e!tern. Trigeminismul consta intr"o bataie normala si doua batai premature(este deci o grupare de trei batai) sau de o bataie prematura urmata de doua batai normale. e!ceptional. cel mai adesea apar bigeminismul si trigeminismul. &urata: de la cateva minute la catreva ore si.. tutun. Kigeminismul consta intr"o bataie prematura care urmeaza dupa fiecare bataie normala. +a%icar#ia ventric"!ara ar$xi&tica este o tulburare de ritm generata de impulsuri de origine ventriculara cu o frecventa de @.a/ 5n formele severe.chinidina. in into!icatii digitalice. &intre e!trasistolole sistematizate.2min). Extra&i&t$!e!e ventric"!are sunt batai premature provocate de stimuli care iau nastere in ventriculi. . continand @mg2ml sau pe H.propranolol. 7. de picaturi.tratamentul #olii de #aza.8Hmg " lanatozid draj. in care mecanismul de producere al acestora se afla in ventricule(focare ectopice). (&e altfel digitalizarea este indicata in toate cazurile daca nu e!ista posibilitati de aplicare a socului electric si daca aritmia nu se datoreste supradozajului digitalic). • administrarea de c inidina • administrarea de propranolol 'au se administreaza diferite combinatii intre aceste trei medicamente. . acestia vor fi internati de urgenta in unitati de specialitate pt. into!icatii cu c inidina si alte antiaritmice. a . )ot sa apara la persoane cu afectiuni organice de inima. " digitalizare rapida.. %!trasistolole pot sa apara izolate sau cu o anumita regularitate.

) cu supraveg erea respiratiei.<. precum si in cazul unor accidente(electrocutare). minute/ 'e continua cu perfuzie lenta."+. • +"!'"rari #e c$n#"cere *ritmiile prin tulburari de conducere se numesc #bocuri$ si sunt datorate intreruperii sau intarzierii undei de e!citatie(impuls. provocata de descarcarea repetitiva a mai multor focare ectopice ventriculare. a/ +e intrerupe tratamentul cu di!itala. *lta sc ema: in @H. tabloul clinic ec ivaland cu cel al opririi ventriculare sau stopul cardiac. de starea clinica a bolnavului. pic.. +ratament"! in aritmii!e ventric"!are . ()ractic 9 8H fiole a 8ml >J in >H. Librilatia ventriculara survine cel mai frecvent la bolnavi cu afectiuni organice ale inimii si in multe boli necardiace severe. cu o frecventa de +. f/ Propranolol "indicat in ta icardia ventriculara de origine digitalica. g/ Cand tahicardia ventriculara apare pe fondul unei hiper@aliemii sau hipo@aliemii. traumatisme.. 9 Hml).Tahicardia ventriculara paroxostoca Tratam. chinidina sau alte medicamente atunci cand tulburarea de ritm se poate atribui acestora.mg) timp de 8 minute."@G. pana la denudarea unei vene profunde se poate folosi calea intramusculara in doze de 8. &e retinut: nu cedeaza la manevrele va!ale& . 5n caz ca nu se poate face administrarea intravenoasa(nu se poate prinde o vena)..mg(se foloseste !ilina 8J sau >J).:ibrilatia ventriculara Cand bolnavul se afla intr"o unitate de supraveg ere si este monitorizat. Cand frecventa stimulilor este mult mai mica(sub +. Kolnavul este palid. 'e admin. si a ritmului cardiac.2min) si ritmul regulat.ml glucoza HJ intr"un ritm de +. 'i intr"un caz si in altul. #/ +oc electric extern(defibrilarea electrica este contraindicat?a in ta icardia ventriculara de origine digitala). %ste primul gest in formele cu tulburari emodinamice severe.mg in glucoza HJ . :anifestarile clinice constau in simptomele si semnele opririi circulatiei."8. 9 8.v. e/ Procainamida()ronestii) "practic inlocuita azi de !ilina "inj./xtrasistolele ventriculare(vezi tratam. de tulburarile emodinamice.). i.. T.. se aplica socul electric e!tern si tratament cu !ilina. foate lenta(@ml2min. fara puls si tensiunea arteriala masurabile si fara zgomote cardiace perceptibile. aceste tul#urari electrolitice tre#uie corectate imediat."F. o doza de atac(in bolus) de @"8mg24ilocorp(H.. '/ Qneori aplicarea unei lovituri usoare cu pumnul in re!iunea presternala poate duce la intreruperea crizei. contractiile ventriculare sunt abolite "sunt miscari fibrilare(precum #tremuratul unei felii de jeleu$) "si nu e!ista sistole ventriculare eficiente. in e!trasistolele atriale) " Xilina(in prezenta semnelor de gravitate) in perfuzie lenta i.">. -i'ri!atia ventric"!ara este cea mai grava tulburare de ritm cardiac.. circulatia fiind practic absenta.*. stimul).">. 5n functie de sediul obstacolului e!ista: .ml sol.2min. pic..2min. 5n restul situatiilor se aplica masurile de resuscitare cardio" respiratorie."+.ml !ilina @J (@f. 'e dilueaza 8g !ilina in H.ml glucoza HJ perfuzandu"se 8">mg !ilina2min. este in functie de boala cardiaca de fond.. de forma atacului. impulsuri2minut."@. complet neregulata. 7itmul perfuziei se stabileste la +. &oza poate fi repetata de 8"+ ori la interval de 8.v. c/ Eilina este medicamentul de electie(mai ales in infarctul miocardic).. tulburarea de ritm se numeste f!"tter ventric"!ar. de glucoza HJ se introduc @F...

pericardite.). 5nstituirea prompta si energica a masurilor de resuscitare cardiorespiratorie este o obligatie profesionala si morala a oricarui cadru mediuU A. infarct miocardic.Z. Ca prim ajutor pot fi administrate: " *tropina . se va transporta bolnavul la spital.. &esi cadrele medii n"au competenta nici in diferentierea aritmiilor nici in aplicarea masurilor terapeutice diferentiale.. sincope. atunci cand e!ista aparatura.0. lipotimii(rar angor). 0.mg28> sau peroral()rednison F. 7 -4!$c"! atri$ventric"!ar. masaj cardiac.H"@mg i. in lipsa medicului. daca stiu ce tratament a avut in prealabil si daca stiu sa interpreteze manifestarile clinice(tulburarile functionale). tendinta de lipotimii). stimulare electrica prin pace"ma4er (electrostimulator al inimii).H"@mg(@f. Constatarea unei bradicardii pronuntate(sub >.T. urmate de tulburari respiratorii. c inidina etc).@. dupa medicatia bradicardizanta(digitala. valvulopatii. Klocul poate fi incomplet sau complet. 4!$c"! #e ram"ra consta in tulburari de conducere instalate pe una din cele 8 ramuri ale fascicului 0iss. varianta 8 NB -I4RILAŢIA A+RIAL6 . into!icatii digitlice. calmarea durerilor(cazuri mai rare). comple!ul de simptome denumit sindromul *dams"'to4es.9 @.. in care unda de e!citatie intarzie sau nu mai poate sa treaca de la atrii la ventricule prin fasciculul 0iss: a/ apare in boli ale inimii(miocardite).mg28> / @tb. c/ Tratamentul este in functie de gradul bocului. pierderea cunostintei si convulsii). 'e inlatura medicatia bolcanta(digitala."8. eventual sub administrarea de o!igen.). c) ca medicatie: vagolitice(atropina. beladona. @.9Hmg).2min. ele pot fi de mare ajutor medicului daca au cunostinte despre boala de baza a bolnavului(daca cunosc antecedentele bolnavului).v.(@28"@f. "5n toate cazurile se face si tratamentul cauzal al bolii de baza sau al factorilor declansatori. #/ 'timularea electrica cu electrod intracavitar.. "Totdeauna. " 5zuprel(izoproterenol) "i.. dif.9 . cianoza sau paloare. izuprel).mg la @"F interval(@tb.C. mai ales daca nu se cunoaste e!istenta anterioara a acesteia. '/ 'imptome: " ameteli. lipotimii. a/ apare in suferintele cardiovasculare(boli coronariene. 'e poate administra izuprel sublingual H"@.8mg sau Hmg).. care apar cand e!ista o tulburare in conducerea impulsului de la centrul sinuzal spre musc iul atrial: a/ apare in cardiopatia isc emica.mg sau @Hmg).C. precizarea &g. miocardite etc.. c inidina). impune internarea pt. insotita de fenomene clinice(astenie.*.mg. ameteli. b. boli infectioase.)/ '/ simptomele sunt generate de afectiunile cauzale/ c/ tratamentul se adreseaza factorilor etiologici. 1mportant: "&g.* -4!$c"ri &in$atria!e. " Corticoterapie "0. in tulburarile de ritm si precizarea formelor se face prin %. " Kron odilantin sublingual @ comp. sau intracardiac . '/ se manifesta sub forma de palpitatii. <. :ai pot contribui la sedarea bolnavului.v. moarte.. determinat de fenomene de insuficienta circulatorie cerebrala acuta(tulburari de vedere. e/ Tratamentul crizei *dams"'to4es se instituie cu ma!ima urgenta/ resuscitare cardio" respiratorie prin respiratie: gura"la"gura.

paloare.+ICULUI: • Anamne)a: " antecedente personale patologice de cardiopatie isc emica.mg) "1erapamil i. transpiratii. boala de nod sinusal (cauza a fibrilatiei frecvent întâlnita la vârstnici). în fibrilatia care apare pe cord normal. atenolol) cu 1erapamil i... . daca e!ista tromboza în atriul stâng..mg. "Conversia la ritm sinusal se poate efectua si c imic administrând C inidina . si pâna la >. cu amplitudine mica si aspect morfologic diferit între ele.9 8">ml. 'e vizualizeaza mai bine în 1@. fibrilatia atriala din stenoza mitrala(accese paro!istice). fibrilatia atriala cu tulburari emodinamice. stare generala alterata. epatomegalie dureroasa. raceala la nivelul membrelor superioare sau inferioare. cardiomiopatii.+IC "lipsa pulsului la carotide "lipsa respiratiei ."@V. Conversia la ritm sinusal se poate realiza electric începând cu @. • %=Z: " ritm complet neregulat " lipsa undelor ) " înlocuirea undelor ) cu unde f care reprezinta oscilatii rapide. >. "&igo!inul este contraindicat în sindromul g)g.mg.mg.)..ml.. • C!inic: " palpitatii neregulate " dispnee(de la dispneea de efort pâna la edem pulmonar acut) " &eclansarea unei crize de angor sau c iar infarct miocardic acut: durere precordiala cu caracter constrictiv..) lent i. g la +. &igo!in(@ fiola 9 8ml.. contraindica administrarea digitalei. 8. S2sec. în fibrilatia cu ritm ventricular necontrolabil. *tropina @"8 mg."@H. în fibrilatia care asociaza un bloc atrio"ventricular gradul +...mg) sau "*tenolol(@ fiola 9 @.v. • *uscultatia cordului: zgomote cardiace neregulate. cardiopatii valvulare. &% 'T5QT: Conversia elecrica se efectueaza în fibrilatia atriala cu tulburari emodinamice. cardiopatie ipertensiva. cu administrare prealabila de H"@. în sindromul g)g. fatigabilitate " fenomene de insuficienta cardiaca dreapta: turgescenta jugularelor.F grame.(propranolol. în fibrilatia mai vec e de un an.2min..v. " *stenie. neregulate ale traseului dintre comple!ele ventriculare.) @"8 fiole 9 H"@. absenta pulsului la acest nivel.v. edeme. " 5sc emie arteriala periferica acuta: durere.8H ".+OLIA ..mg sau @"8 tablete de @.2min.. în stenoza mitrala. cianoza.Hmg. +. &aca s"au administrat medicamente antiaritmice. " Comple!ele 37' de obicei normale CONDUI+6 +ERAPEU+IC6: @. Examen"! $'iectiv: " )uls neregulat.) i.v.+A4ILIRE DIAGNO. an!ietate.(8"+ tablete de H.I. "NQ se efectueaza defibrilare pe cord cu dilatare atriala sau ventriculara stânga. deficit al pulsului.Hmg) ")ropranolol (@ fiola 9 H ml. A. lent( în +"H min. "NQ se asociaza betablocante i. 9 Hmg. batai2min. 9 H mg..8.. G.) i.+A4ILIREA DIAGNO. cu ritm ventricular necontrolabil. &iazepam i.v.E&te c$n&i#erata "rgenta ma2$ra fibrilatia atriala cu alura ventriculara înalta.o.(8"+ tablete de >.>"@."@8."F. S2sec.(@"8 fiole de @ml. cardiopatia alcoolica. @ fiola sau p. minute interval. cu frecventa de >. &aca nu se cunoaste e!istenta sindromului de pree!citatie ventriculara(g)g). ipertiroidism. amplitudine variabila. lent @ fiola sau p. *1 în jur de @8. înainte de conversia electrica se admin. în prima saptamâna a unui infarct miocardic acut si în boala de nod sinusal.mg.v. pâna la o doza totala de @. o alura de 8.v. 9 . ` fiola " @ fiola(. @. sindromul g)g. Oinistirea pacientului.o.

@2@. 8. 5ntubatie(cu sonde de V"V. Oinie venoasa periferica. &aca nu raspunde: bolus *drenalina .cm. ml solutie @.Q. Calciu @. *tropina @mg(@ml.@m%i) W. +. 7esuscitare cardio"respiratorie:@.v.h +. Kicarbonat de Na sol.C.(8 fiole 98ml.. C emare salvare cu ec ipament si dotare de specialitate: '. "'e repeta '%% cu 8.(@fiola9@ml.%.."+.:. la nivelul zonei cardiace. se!.) în bolus i. neregulate ca morfologie.">. 'e poate repeta în Hmin. &e zece ori masaj cardiac e!tern"ventilatie +.Hmg(@28 fiola) i. sens si amplitutine A+I+UDINE +ERAPEU+IC6 @."8 G. Oovitura precordiala.).J (@ fiola 9 @. de la apro!.. la cabinet sau apartinatorii. Oovitura precordiala (cu pumnul înc is.mg. soc electric e!tern 8.h "&aca nu se produce conversia la ritm sinusal.h "&aca nu raspunde. durata..%=Z " linie izoelectrica CONDUI+A +ERAPEU+ICA @. în bolus. cm)/ &iscutabil/ 8.OCIAŢIA ELEC+RO-MECANIC6 @.. cu pumnul de la apro!imativ 8. soc electric e!tern +. Oinie venoasa periferica. .) din sol.Hmm la femei si sonde de G"Wmm la barbati) H.h "&aca nu apare activitate electrica se repeta '%% cu +F. *drenalina @mg (@fiola 9@ml. lent sau pe sonda de intubatie sau perlingual F. &aca nu se reuseste în 8 minute intubatie si linie venoasa se efectueaza: V. sau pe sonda tra eala 8 fiole (trebuie repetata la fiecare Hmin) V. @. @mg..+A4ILIRE DE DIAGNO.7.. adresa completa si date clinice). cicluri de :.8J (@m%i 24g 9 8ml pt."+. *drenalina se poate administra si pe sonda tra eala @"8 fiole.) "nu se administreaza pe aceeasi linie cu bicarbonatul..Hmm.v.h >. :asaj cardiac e!tern"7espiratie artificiala cu frecventa +. doza totala sa nu depaseasca 8mg. >. &upa + cicluri: G. cu furnizarea datelor personale: vârsta.9@. 5ntubatie (la femei in general cu sonde de diametru V"V. &aca bolnavul nu revine se face soc elecric e!tern de +F.v.2min.v. %=Z normal +. sau pe sonda endotra eala.>. )oate fi uneori salutara in primele clipe de oprire a cordului.) i. F. F.. &efibrilare: 8. *drenalina @mg i. *drenalina lent i. 8. h. 5ntubatie(cu sonde de V"V..Hmm la femei si sonde de G"Wmm la barbati) H. la domiciliu.9 @ fiola 9@ml sau pe sonda endotra eala @"8 fiole. !asa3ul si respiratia artificiala nu se <ntrerup & DI. !asa3ul si respiratia artificiala nu se <ntrerup & -I4RILA+IA 9EN+RICULAR6 .v. 'e reia ciclul: F. iar la barbati de G"Wmm) >. Oinie venoasa periferica H."8.+IC: ")ierderea cunostintei "*bsenta pulsului si a zgomotelor cardiace "-prirea respiratiei "T* nu se poate masura (debitul cardiac este foarte redus) ":ioza " %=Z: &isparitia comple!elor 37'.. 'T*K5O57% &% &5*ZN-'T5C: "lipsa pulsului la carotide "lipsa respiratiei 8. C emare 'alvare(asistenta medicala.h. V. a undelor T si înlocuirea lor cu oscilatii rapide cu frecventa de +.ml."ventilatie cu frecventa +."8. soc electric e!tern +F.

. iv.h 8.+A4ILIREA DIAGNO. @J ) >. h H. puls prezent si stare stabila: @. Oovitura precordiala cu pumnul de la 8.P.UPRA9EN+RICULAR6 .. into!icatie digitalica.+IC6 .mg(8"+ fiole. 'oc electric e!tern 8..mg. foarte lent. h G.+ICULUI: • Anamne)a: " antecedente de cardiopatie congenitala.+IC "antecedente: 5: sec elar . i..@J sau fiola de Hml.mg.) '%% de +F.. cardita reumatismala. h '%% de +F.9. puls absent @.) c). daca avem 8.). largi "frecventa ventriculara9@>."+.'%% de +F..mg. puls prezent si stare instabila: @. @."8H.Hmg24g la Gmin.ml continând @.v./ . *miodarona +. 51'. @fiola 9+ml 9@H.v. capului sau urec ii. durata: ore sau c iar zile) . cardiomiopatie dilatativa . h V..(@ fiola de 8ml.. h. Xilina @mg24g în bolus i. +AHICARDIA 9EN+RICULAR6 . are @."8. Cale venoasa periferica +. (@fiola de @. începând cu +F. 'e repeta cardioversia. continând H. foarte lent(@fiola de 8ml. cm. h Xilina @mg24g (@ f. Kret?lium Hmg24g. h. glucoza HJ si se administreaza în timp de 8. "disociatia undelor ).oate fi considerata o urgenta benigna. *drenalina: . în bolus(@fiola9@.) W.ml sol. *19@>. 8. Xilina: @mg24g corp. • C!inic: " debut brusc " palpitatii(@8. Kretiliu Hmg24g.+. +AHICARDIA PARO8I.mg.8." >H.-!igen pe masca(>"Fl2min.. agitatie . &efibrilare:H. sol. fara raport fi! cu 37'. *bord venos periferic.h.. -!igen(>"F litri2min.(` f.. " &ispnee " *n!ietate. b). cardiopatie isc emica sau ipertensiva.2min • %=Z: "37' deformate. '%% de +F.+A4ILIRE DE DIAGNO.min"@ ora.. • :asurare puls a). batai2minut): pot fi percepute si la nivelul vaselor gâtului. "c!inic: "palpitatii "dispnee "ta icardie regulata. h F .mg).).) H.mg9@. sol. daca are durata scurta(minute) si raspunde prompt la tratament sau o urgenta maligna(în functie de starea generala. 'e dilueaza 8 fiole în 8H.v.h @.ml.2min. +. daca avem. +F."8H. +F. &iscutabil: poate induce L1U >..) i.9 Hml. are @.9 H.mg.

Losfobion(fiole de @.sec.v.. se suprapun peste acesta sau îl succeda. începând cu @. "&aca apar efecte adverse la administrarea Losfobionului(semne si simptome de decompensare cardiaca) se indica cardioversia(sub @. regulat.v.o. • Examen"! $'iectiv: " puls rapid cu frecventa @H. +. &iazepam @. unda P$ " frecventa de @H. 8. • REANIMAREA CARDIORE. sindr.mg. houli. "Losfobionul nu se foloseste la pacientii care sunt în tratament cu &ipiridamol.) i. " pot fi pozitive sau negative " preced comple!ul 37'."8H.. &% %15T*T: "administrarea 5soptinului în insuficienta ventriculara stânga si asocierea cu betablocante si în boala de nod sinusal(sindrom bradi"ta i) "administrarea Losfobionului se face sub stricta supraveg ere clinica si %=Z.mg. :anevrele vagale: " compresia sinusului carotidian(bolnavul este asezat în clinostatism. @fiola H."8.sec. pentru ca poate produce bloc atrio"ventricular sau oprire sinusala.8. deformat. imediat sub ung iul mandibulei si se comprima sinusul carotidian catre posterior si median pe planul dur al coloanei vertebrale.. " poate fi suprapusa peste unda T.(@"8 tablete) sau ` "@ fiola lent i. daca dotarea ne permite (defibrilator) cardioversia. 1erapamil(5soptin) lent i. @fiola 9 8ml. p. si se repeta dupa 8. se!mentul +/ subdenivelat unde / aplatizate sau negative CONDUI+A +ERAPEU+IC6 @."8. F. complexul GF+ $ " nemodificat fata de aspectul ritmului de baza " frecventa peste @H.2min. b2min. iar daca nu raspunde +F. cu *1 de @H. de amplitudine redusa. varsaturi sau scaune diareice 'fârsit brusc. cu capul rotat lateral/ se repereaza nivelul superior al cartilajului tiroidian. intervalul PF alungit peste ."8H. " modificari ale intensitatii zgomotelor cardiace. @"8 fiole(H"@. Contraindicatii: " bolnavi peste V. dar niciodata simultan. batai2min.2min. Oinistirea pacientului.."+. " în anumite situatii(bloc de ramura stânga sau dreapta pree!istente. houli. Compresia se începe pe sinusul carotidian drept timp de @.9 Hmg.). houli. pe aceeasi parte si numai în lipsa eficacitatii se aplica si la nivelul sinusului carotidian stâng. depresibil. • %=Z: ritm cardiac regulat cu frecventa de @H.v. mai rar sincopa 'tari lipotimice :ai rar greturi. " T* sistolica scade. manifestat frecvent cu poliurie. (n caz de esec al manevrelor vagale si terapiei medicamentoase se efectueaza.2min. secunde. în sc imb T* diastolica poate creste usor(cresterea rezistentei periferice) " ritm cardiac regulat.. g)g) comple!ul poate fi largit." " " " " Crize anginoase de repaus *meteli. ani(pericol de mobilizare a unui fragment de aterom carotidian) " *1C în antecedente " ipotensiune arteriala " stimularea faringelui prin provocarea de varsaturi " imersia fetei în apa rece "consumarea unui pa ar cu apa rece >.PIRA+ORIE . si @ml."8H. apoi 8. h). în sensul egalizarii acestora."8H. mg.

scaderea pa-8 sub F. în cursul reanimarii. inecului si electrocutarii cu leziuni minime. p0" ul neuronal ajunge la F. 'ensibilitatea celulelor la ipo!ie este variabila. &upa acest interval de timp.caci.PIRA+OR este un proces reversibil Di pacientul(victimC a accidentelor rutiere. viata bolnavului depinde cateodata de fractiuni de minut Di nu este timp pentru dispozitii amanuntite.mm0g/ determina rapid o scadere a nivelului de *T) Di alterarea transportului ionic transmembranar activ de sodiu Di potasiu. in intimitatea structurii nervoase. 5nstituirea prompta Di energica a masurilor de resuscitare cardiorespiratorie este o obligatie profesionala Di morala a oricarui cadru mediu. sec. 8 fiind incompatibil cu supravietuirea. '/ Reg!area "m$ra!a a re& iratiei. Lederiiue a demonstrate prin e!perimental circulatiei . min. manuirea aparaturii =i a instrumentarului etc. &e obicei acesti bolnavi au puls arterial prezent initial/ Necorectat la timp. materialele necesare medicului. (n stopul respirator inima Di plamanii vor continua livrarea de sange o!igenat la tesuturi timp de cateva minute. de la stopul cardic Di c iar dupa >.) isi poate reveni complet la o viata normala daca i se acorda primul ajutor complet în timp util (apro!imativ > minute). ireversibila. min. "ipoxemia. o e!perienta bogata Di foarte buna manualitate. moartea definitiva. cu comotii cerebrale trecatoare etc. isc emia cerebrala produce deteriorari corticale ce decid moartea biologica. care alcatuiesc centrii inspirator Di e!pirator: " grupul dorsal inspirator(genereaza ritmul respirator de baza)/ " nucleul pneumota!ic(controleaza frecventa respiratorie)/ " grupul ventral respirator(devine inactiv în respirul pasiv)/ " centrul apneustic(intervine în inspirul prelungit).Caracterul de urgenta al masurilor de reanimare. 'e citeaza cazuri în care pacientii au fost resuscitati Di fara leziuni cerebrale ireversibile dupa 8. care activeaza o cascada de reactii bioc imice ce produc leziuni celulare ireversibile. iar rezervele de *T) Di glucoza în H min. (n celula miocardica epuizarea rezervelor de *T) apare dupa 8.. pana se epuizeaza rezerva alveolara de o!igen. 'topul cardiorespirator implica o reducere marcata a perfuziei tisulare Di ipo!ie celulara urmate de moartea celulara daca nu se incepe resuscitarea cardiorespiratorie(7C7)in timp util. min. acumularea de ioni de calciu în celula. permitand în aces timp pastrarea functiei creierului Di a celorlalte organe vitale. dominat de etapa cardiaca Di respiratorie cu intreg cortegiul simptomatic. min. REANIMAREA(/otalitatea procedeelor terapeutice aplicate cu scopul de a resta#ili functiile vitale. partial sau total intrerupte) necesita cunostinte vaste de specialitate. obliga asistentul medical sa cunoasca bine procedeele de tehnica legate de reanimare: mersul procesului salvator. acesta asigurand în multe situatii succesul în tentativa de a salva viata bolnavului. Cel mai vulnerabil organ este creierul ale carui rezerve de o!igen sunt epuizate în @.+OPUL CARDIORE.(n G min. )resupune elaborarea periodica de stimuli care sa intretina miscarile respiratorii c iar Di atunci cand se intrerup cone!iunile nervoase. Reg!area f"nctiei re& irat$rii: a/ Reg!area nerv$a&a a re& iratiei. dispuse bilateral. precum Di operativitatea cu care trebuie sa se lucreze. stopul respirator determina stop cardiac secundar prin ipo!ie în H"@. Centrul respirator bulbo"pontin este format din mai multe grupuri neuronale. în conditii de ipotermie.

em#olia pulmonara.PIRA+OR. uneori precedata. " Alte afectiuni: obezitate.C.C. C-. poliomielita. tuberculoza miliara.cefalice incrucusate ca e!citarea centrilor respiratori este determinata de cantitatea de C-8 din sange. insotita de tiraj(retractia spatiilor intercostale). traumatisme toracice Di toracoabdominale). alteori urmata la foarte scurt timp(H"@. . narcoza profunda. tumori endocraniene. meningoencefalite. tric inoza. traumatisme mecanice.+OPUL CARDIORE. " . " . ra ianestezie inalta. C-8. o!igenoterapie irationala. paradiculonevrite. acidoza metabolica(coma diabetica sau uremica). 5nseamna $ rirea c$m !eta a mecanicii re& irat$rii.oli ale sistemului nervos: traumatisme cranio"cerebrale. pleurezie masiva iperto!ica Di bron opneumonie.1ntoxicatii acute: medicamente sau to!ice deprimante ale '.sec. cordul pulmonar acut c/ #e $rigine extra "!m$nara: " Alterarea functiei centrului respirator$ into!icatii(barbiturice. edem 3uinc4e. " Crize de astm #ronsic.) de oprirea respiratiei. ipo"2 iper4aliemie severa. operatii laborioase pe abdomen. '/ ca")e #e $rigine car#iaca: -Astmul cardiac. alcaloza metabolica. $!i nee/> " scaderea J C-89diminuarea pana la abolire a miscarilor respiratorii 9 'ra#i nee?a nee. Ca")e!e stopului respirator: a/ #e $rigine 'r$n%$ "!m$nara: . deoarece variatiile J C-8 provoaca variatii ale miscarilor respiratorii: " cresterea J C-89accelerarea miscarilor respiratorii9%i er nee.im t$mat$!$gie: a/ Dispneea poate aparea sub forma de: "bradipnee inspiratorie. medicamente sau to!ice convulsivante(compusi organo"fosforici.PIRA+OR. termice. fracturi costale. traumatisme medulare. sindroamele de ipertensiune intracraniana. . laringite acute. scaderea -8) " Afectiuni san!vine: anemii. operatii pe torace. cornaj(inspiratie lenta zgomotoasa). stare de soc.P. accidente vasculare cerebrale. 'topul cardiorespirator poate fi definit ca o incetare a activitatii de pompa a cordului. edemul pulmonar acut. acutizata.. .ronhoalveolite de de!lutitie (regurgitare în caile aeriene a continutului gastric). . meningite. traduce obstacole în caile respiratorii superioare/ . " . infarctul miocardic. crup difteric. defecte neuromusculare(miastenia gravis. " Afectiuni a#dominale: ascite masive acute. " . afectiuni neuro"musculare. " Afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori: tetanos. opiacee. c imice(into!icatii cu corozive). #/ ca")e genera!e: . come grave. emfizem mediastinal.O..+OPUL RE. alcool metilic). leziuni cerebro" medulare.Feducerea acuta a campului respirator: pneumotora! spontan.+tenoze functionale Ci or!anice ale cailor aeriene superioare(laringe. neoplasme. tra ee): corpi straini.N. peritonite acute.oli ale cutiei toracice.

obstruarea unei bron ii principale. mediastinale. supuratii pulmonare. into!icatii cu C-8 Di cianuri. embolie pulmonara etc. pavilionul urec ilor Di apoi se generalizeaza.C. pneumoinie masiva. "'e manifesta initial la buze. colectii lic idiene în pleura) -Raluri(zgomote patologice care iau nastere în alveole sau bron ii). "Cianoza poate lipsi in: anemii.). Atit"#inea tera e"tica: resuscitarea respiratorie se practica atat în stopul respirator cat Di în cel cardiac"neaplicarea rapida Di corecta a reanimarii respiratorii duce(prin ipo!emie. acoperit cu transpiratii abundente. -Tegument cald =i umed. emitorace bolnav. '/ ianoza: "%!prima desaturarea de o!igen a sangelui arterial. )ot fi: crepitante"apar în pneumonii. stari de soc. masurile ce se impun pentru reanimarea respiratorie vor fi e!puse Di e!plicate pe larg la sectiunea resuscitarea cardiaca. intens(embolie pulmonara. tra eita.(apare in: 0. Caracterul poate fi constrictiv.) la stopul cardiac secundar. )oate fi cu sediul: precordial sau retrosternal(afectiuni coronariene.)/ "polipnee/ "respiratie =ussmaul"respiratie în > timpi: inspiratie"pauza. colectii pleurale abundente..).T. respectiv cresterea emoglobinei în sange. ipercapniei) -"ipersonoritate(pneumotora!."bradipnee e!piratorie(criza de astm bronsic) "bradipnee"(into!icatii cu deprimante ale '."8. alcaloza.5. e!piratie"pauza(acidoza metabolica)/ "respiratia C e?ne"'to4es: respiratie(polipnee) cu amplitudini crescâânde pana la ma!imum Di apoi scazand pana la apnee ce dureaza pana la @. arterioscleroza cerebrala).+OPUL CARDIAC.)/ la #aza hemitoracelui(infarct pulmonar. emfizem pulmonar) -!atitate(pneumonii. Tocmai de aceea. coronaropatie etc. pneumotora! spontan) "7espiratia parado!ala(turtirea plamanului de partea lezata în inspiratie Di ree!pansiunea acestuia în e!piratie)"in plagi pluropulmonare/ volet costal. c/ !odificarea amplitudinii miscarilor respiratorii: acestea pot fi: "7are Di ample "Lrecvente Di superficiale(fracturi costale) ":iscari numai ale unui emitorace(paralizia musculaturii unui emitorace. sec. re&"&citarea re& irat$rie im "ne: -$sigurarea =i mentinerea libertatii cailor respiratorii> -Respiratie artificiala> -Inlaturarea obstacolelor care impiedica expansiunea pulmonara normala> -#xigenoterapie> -'timularea activitatii centrilor respiratori deprimati. . pneumotora! spontan etc. e/ $lte semne clinice: -Durerea toracica. . Totusi. #/ Tahicardia: apare ca fenomen compensator. ipercapnie etc. ipo!emia centrilor nervosi. ipovolemie. -"ipersalivatie(datorita ipo!iei.C.N. edem pulmonar etc/ ronflante"se datoresc secretiilor abundente în bron ii/ si#ilante"in bronsite. ung ii. 2un!hi toracic violent(pneumotora! spontan).

" insuficienta renala acuta/ f) tulburari metabolice sau de aport: " coma ipoglicemica. " supradozare de proto!id de azot. "lovituri puternice ale ple!ului solar. " aport insuficient de glucoza catre inima sau ipoglicemie provocata de insulina. digitalaj " traumatisme cardiace. "tamponada cardiaca. "miocardite de tip reumatoid sau virale/ c/ reflexe vagale puternice$ "apasarea globilor oculari. " convulsii.. "tulburari grave de ritm. "medicamente administrate peste doza obisnuita sau pentru care avea contraindicatie. " e!punere la frig/ e) tulburari hidroelectrolitice: " sc imburi metabolice anormale"concentratii anormale ale ionilor de Ca. " traumatisme toracice/ b) afectiuni ale inimii: "infarct miocardic. " durere. si=. " aspiratii de secretii gastrice prin varsaturi. "dilatatia acuta de stomac/ d) reflexe simpatice: sunt Di mai periculoase decat cele vagale deoarece pot produce stop cardiac c iar la e!citatii relativ slabe. "atingerea faringelui Di laringelui de catre sonda tra eala sau bron oscop. "stimuli din regiunea carotidiana.oate fi definit ca o incetare a activitatii de pompa a cordului. " into!icatie cu C-8/ +"!'"rari #e venti!atie: " embolie gazoasa./ " sc imburi bruste ale ec ilibrului acido"bazic. "depresiuni ale miocardului prin anestezie generala. auzele stopului cardiac sunt multiple: a/ hipoxia(ano!ia) prin: O'&tr"area cai!$r re& irat$rii: " inec. " strangulare. "distensia accentuata a anselor intestinale.. care produce scaderea brusca a sursei de energie(glucoza) necesara miocardului/ . " traumatisme cranio"cerebrale. " zgomot. " gaze to!ice. determinate de: " frica. astuparea cailor respiratorii prin corpi straini/ Int$xicatii me#icament$a&e @i rin ame&tec"ri ga)$a&e: "droguri to!ice.

/ " traseu plat %. (n ambele situatii de mai sus. . oprirea unei inimi. circulatorie. în special spre creier.F/ concentratie glucoza în sange nu mai putin de +.2mp(mililitri pe min./ " midriaza"in F.g) hipotermia"scaderea temperaturii corpului sub +. la care se asociaza pierderea cunostintei Di rela!area completa a musculaturii.. circulatia. (n @. în absenta unei afectiuni. sec. &intre dereglarile functiilor vitale importanta în evolutia postresuscitare are insuficienta cardiaca. respiratorie. cantitatea de lactat ni mai mare de . ineficient kl si.@ml. sec. mosm2l(miliosmoli pe litru). care nu se va aburi cand nu e!ista respiratie). testul oglinzii (se pune în fata buzelor oglinda./ " absenta pulsului la carotida Di femurala/ " respiratie oprita sau agonica"in @.mm0g. presiune osmotica a plasmei +. inclusiv a sfincterelor.sec."in @H"+.2min. de altfel. care e prea buna ca sa moarall. Tablou clinic: -prirea cardio"respiratorie se recunoaste pe baza: . sec. 'topul cardiac trebuie diferentiat de sincopa de efort(e!.). absenta pulsului la arterele mari (carotida. traseu plat sau semne de fibrilatie ventriculara la %. femurala).. 'topul cardiorespirator defineste o oprire a activitatii cordului ce survine în mod brusc."+. %sentiale pentru stasbilirea rapida a diagnosticului sunt: " pierderea cunostientei"in @.. tusigena) Di lipotimie la care constienta Di circulatia revin dupa asezarea bolnavului în pozitie orizontala.semnelor cardiace: incetarea batailor inimii. absenta presiunii arteriale. grade celsius/ h) electrocutarea accidentala "stopul cardiac se produce prin fibrilatie ventriculara."W.C. epatica. ajungand pana la punctul de ireversibilitate cu evolutie vertiginoasa spre dezintegrarea organismului. renala care pot modifica parametri omeostatici ai mediului intern spre valori critice absolut insuficiente pentru mentinerea activitatii nervoase.Z.8"V.Hmmol2l. *stfel. fi!a. generand cercuri vicioase. concentratia de o!igen nu mai jos de @G. nutritia.de sange(ml.semne neurologice: midriaza ma!ima."V8. '"a Di spus. pentru mentinerea activitatii nervoase creierul necesita urmatoarele conditii: temperatura +8">8 grade celsius.semne respiratorii: absenta miscarilor respiratorii spontane. debit sanguin cerebral nu mai mic de @HJ din debitul sistolic la o presiune de perfuzie de cel putin F.C.ml.ml. respectiv al fibrilatiei ventriculare. fie prin afectiunea primara a sistemelor vitale ale organismului amplificandu"se Di aprofundandu"se reciproc. ca stopul cardiac este. &e aceea.*stfel./ .la @. cunoasterea acestor parametrii reprezinta puncte de reper pentru corectia dis omeostaziilor survenite. Notiunea de incetare a activitatii de pompa a cordului este esentiala. pentru @mp de suprafata corporala). este e!clusa din cadrul definitiei oprirea inimii ca rezultat al unei boli ajunsa în stadiu terminal. care sa justifice prin ea insasi oprirea inimii. omeostazia) procesul de sistare a activitatii nervoase poate fi initiat fie prin afectiunea directa primara a 'NC.ml. aportul de -8 H8. ireversibil. ceea ce inceteaza activitatea cordului de trimitere a flu!ului sangvin în orgamism. deoarece sunt situatii cand activitatea electrica sau c ir activitatea de contractie (necoordonata) nu inceteaza. -i)i$ at$!$gia &t$ "!"i car#i$re& irat$r: Ouand în considerare interdependenta dintre activitatea integrativa a 'NC Di rolul altor sisteme vitale ale organismului în mentinerea activitatii 'NC(respiratia. asa cum este cazul cordului zis.Z. cianoza/ ..im t$mat$!$gia @i #iagn$&tic"! stopului cardiac. p0 V..

somatotropinei. iperamoniemie). iperlipidemie. istamina. peretelui abdonminal. Concomitent respiratia devine activa cu participarea musc ilor gatului. iar pentru tesuturile creierului ramane glucoza. deregleaza perfuzia capilara. iar prin actiunea enzimelor respective contribuie la catabolismul nutrientilor Di astfel intensifica energogeneza. serotonina. Totodata. *stfel. se micsoreaza activitatea electrica atuturor musc ilor respiratori. "7eactiile sistemului endocrin sunt similare cu cele din alte stari de stres. reducerea reflu!ului venos. to!inelor endogene Di e!ogene la valori fiziologice. respiratia devine mai rara Di superficiala. ormonilor tiroidieni Di paratireotidinei. antidiureticelor(*&0)corticotro"pinei Di corticosteroizilor. ipo!ie Di iponutritie a creierului Di altor organe vitale. dereglari acido"bazice. .>m%i2l(microec ivalenti2l). aceste reactii. creste activitatea electrica a musc ilor inspiratori. &e mentionat ca dis omeostaziile nocive pentru creier pot fi rezultatul afectiunii primare a creierului cu dereglarea graduala a activitatii nervoase Di a functiilor vitale ale organismului. ureei. a acumularii de substante biologic active(de e!. Kiot). concentratia amoniacului. ceea ce determina aparitia isc emiei tisulare. glucidele Di proteinele. la actiunea directa asupra creierului(actiune neurotropa) se instaleaza insuficienta activitatii nervoase(coma) cu dereglari neurogene ale sistemelor vitale. *cesti ormoni mobilizeaza grasimile. *par Di modificari în microcirculatie: 5ntai survin reactii compesatorii. *stfel. ipoproteinemie.(n aceasta perioada pot aparea diferite tipuri de respiratii periodice(C e?ne"'to4es. =usmaul. marirea frecventei Di amplitudinii contractiilor succinte ale metarteriolelor Di a sfincterelor precapilare. "*ctiunea patogena primara asupra aparatului respirator(factori pneumotropi) conduce la insuficienta respiratorie cu leziuni ipo!ice în 'NC Di organele altor sisteme vitale.Ci vasotropi) conduce la insuficienta circulatorie generala cu ipoperfuzie. centralizarea circulatiei sangvine. care altereaza creierul Di alte organe vitale.) Di se manifesta prin staza în capatul venos al capilarului. Nereusind mentinerea parametrilor functiilor vitale intre aceste limite. în pofida faptului ca indicii emodinamicii centrale sunt constanti. 7eactiile vasculare din al doilea stadiu sunt consecinta a acidozei tisulare. sec estrarea sangelui în capilare. care altereaza ulterior creierul Di alte organe vitale.-data cu aprofundarea ipo!iei activitatea centrului respirator se in iba. "*fectarea primara a rinichilor e!ercitata de factorii nefropato!eni provoaca insuficienta renala cu dis omeostazii acido"bazice. initial compensatorii. centurii scapulare. "*lterarea primara a ficatului de catre factori hepatotropi conduce la insuficienta epatica cu dismetabolisme generale( ipoglicemie. compensarea este orientata spre marirea reantoarcerii venoase spre cord Di mentinerea emodinamicii centrale. creste secretia Di concentratia în sange a ormonilor cu efect catabolizant: catecolaminelor. Tulburarea emodinamicii aduce intr"o prima faza stimularea centrului respirator de impulsurile provenite din c imio" Di baroreceptorii zonelor refle!ogene vasculare" respiratia devine profunda Di accelerata. "*fectarea primara a sistemului cardiovascular(factori cardio. glucagonului. (n perioada preagonala substratul energetic principal al tesuturilor sunt acizii grasi. din care fac parte marirea sensibilitatii arteriolelor la catecolamine Di spasmul arteriolar. prostaglandine etc.

*ceste obiective sunt realizate prin restabilirea perfuziei. aparent respiratia pare a fi intensificata. a formatiunilor reticulare. se restabileste energogeneza. citirea. restabilirea functiilor vitale"a respiratiei e!terne Di a activitatii cardiace. inlaturarea acidozei. conduce la tulburari electrolitice. vorbirea. iperuricemie. (n cazurile de resuscitare reusita deja dupa moartea scoartei cerebrale organismul readus la viata nu"si pastreza functiile corticale "activitatea nervoasa superioara. c iar cu revenirea cunostintei. pupilele sunt dilatate. memoria. cordul Di creierul). iponutritia. Catabolismul proteic intensificat în perioadele terminale modifica presiunea oncotica Di osmotica în tesuturi. are loc reparatia leziunilor celulare reversibile cu restabilirea functiilor celulare Di a celor vitale ale organismului. (n aceasta perioada centrul respirator nu reactioneaza la impulsatiile aferente venite de la receptorii periferici. *gonia se termina Di se instaleaza moartea pe fundalul lipsei circulatiei sangvine cerebrale Di implicit a o!igenarii celulei nervoase survenind leziuni structurale neuronale ireversibile în cel mult > min. nu reactioneaza la lumina. )auza terminala este determinata de dispozitia influentelor asupra centrului respirator ale formatiunilor rostrale ale creierului. comportamentul psi oemotiv Di intelectual. estrogenilor. Di se caracterizeaza prin incetinirea respiratiei.Concomitent cu e!cesul de ormoni catabolizanti scade secretia ormonilor anabolizanti: androgenilor. (n acest caz are loc restabilirea partiala a viabilitatii unor organe Di sisteme. @WG>). acidoza metabolica. sistemul 55 de semnalizare. tacerii bioelectricella scoartei Di structurilor subcorticale poate apare o intensificare a activitatii electrice a regiunii caudale a trunc iului cerebral. insulinei Di consecutiv scade utilizarea periferica a glucozei. la into!icatia organismului cu produse intermediare Di finale ale metabolismului proteic gratie scindarii intense a bazelor purinice Di a acizilor nucleici. *gonia este o etapa a muririi organismului caracterizata prin predominarea activitatii regiunilor bulbare ale creierului. activitatea refle! conditionata. a ergogenezei. insa sub actiunea continua a factorilor tanatogeni are loc incetarea proceselor de reglare bulbara. &urata ei este de @"> min.. (n aceasta etapa. prin ventilatia alveolara asistata Di prin arterializarea sangelui în circulatia pulmonara. în primul rand a organelor vitale (circulatia pulmonara. &upa iperglicemia initiala urmeaza ipoglicemia cauzata de epuizarea rezervelor de glicogen din ficat Di insuficienta proceselor de gluconeogeneza. mai rar asistolia. bradicardie. &upa perioada preagonala survine pauza terminala a respiratiei. )ersoana pierde capacitatea de a gandi. iar pauza perminala este succedata de agonie. activitatea centrului respirator Di activitatea cardiaca. insa în realitate ea este neefectiva Di slabita. Conform acestui concept resuscitarea este periodizata în 555 stadii: " 'tadiul 5: o!igenarea de urgenta Di mentinerea elementara a vietii/ " 'tadiul 55: mentinerea ulterioara a vietii cu reluarea spontana a respiratiei Di circulatiei/ . toate informatiile Di deprinderile practice insusite pe parcursul vietii. )e fundalul. Qlterior centrul respirator preia activitatea proprie. (n urma perfuziei organelor cu sange arterializat este lic idata ipo!ia. insa fara restabilirea integritatii structurale Di functionale a organismului. Princi ii at$genice #e re&"&citare: :ecanismele de resuscitare a organismului în perioada modificarilor reversibile urmaresc corectia ipo!iei. intocandu"se la nivelul activitatilor nervoase a nou" nascutului. Comple!ul de procedee pentru resuscitarea organismului în perioada mortii clinice constituie asanumita Eresuscitare cardio"pulmonara Di cerebrala$()eter 'afar. ceea ce poate restabili temporar activitatea bioelectrica a scoartei. acidoza.

o!igenarea adecvata. restabilirea activitatii cardiace timp de @ min. Totodata este necesar de tinut cont ca bicarbonatul contribuie la degradarea adrenalinei. Administrearea #icar#onatului de sodiu urmareste lic idarea acidozei tisulare. daca apare necesitatea. a o!igenarii adecvate sangelui.J. ?n stadiul al III-lea se efectueaza terapie intensiva post reanimationala orientata spre restabilirea functiei cerebrale: normotenziei. %*K Di onco"osmotic." 'tadiul 555: mentinerea durabila a vietii. o!igenul singelet. reactia pupilelor la lumina. *cest proces compensator restituie deficitul de -8 datorat tesuturilor. rela!ante. insuflarea aerului în gura sau nas). . restabilirea reactivitatii receptorilor adrenergici la actiunea adrenalinei. radicalul idro!ilic.(asistolia mecanica în asociatie cu pastrarea activitatii electrice a cordului permite efectuarea reanimarii). de preferinta prin intubarea tra eei. 'tadiul I. care este sursa energetica principala pentru 'NC. în caz contrar este foarte mare riscul progresarii ipo!iei cu dezvoltarea leziunilor celulare ireversibile Di necrozei celulare. se mai utilizeaza Di glucoza. se efectueaza infuzii intravenoase de lic ide perfuzabile (restabilesc volemia). care stimuleaza procesele de pero!idare a lipidelor Di provoaca leziuni celulare pana la necroza(parado!ul o!igenului). "'e considera ca reanimarea poate fi sistata în caz de moarte a miocardului constatata prin asistolie electrica timp de +. *portul de o!igen catre tesuturi constituie momentul decisiv în cadrul resuscitarii. care s"a creat în timpul isc emiei. "Qn alt reper pentru sistarea reanimarii este moartea cerebrala"lipsa activitatii electrice a creierului. %ficacitatea acestui procedeu este apreciata prin restabilirea pulsului pe carotide. 5asa2ul extern al cordului poate asigura presiunea arteriala de pic de aproape @. ta icardiei. lipsa reactiilor Di a miscarilor de sine statatoare timp de @"8 ore dupa estabilirea emodinamicii. )entru a mari potentialul de supravietuire a creierului de rand cu ipotermia. normovolemiei Di perfuziei. insa poate provoca stop cardiac în sistola. 1nfuzia solutiei de calciu mareste e!citabilitatea Di contractibilitatea miocardului. continua masajul cardiac Di ventilatia artificiala pana la restabilirea pulsului normal Di a presiunii sangvine arteriale normale. mm0g Di debitul cardiac în valori de @. anticonvulsive/ se efectueaza alimentatia parenterala. min.. (n plus. fibrilatiei care insotesc frecvent incetarea functiei de pompa a cordului. maresc rezistenta periferica vasculara. include ventilatia alveolara artificiala(prin orice metoda. Di mentinerea perfuziei san!vine prin masajul cordului (direct sau indirect). normotermiei. continua terapia cu anestezice."+. midriaza Di lipsa refle!elor pupilei la lumina. unde în conditii normale apro!imativ WHJ din toata energia este e!trasa din glucide în ciclul tricarbo!ilic . (n procesul de reanimare capacitatea de utilizare a -8 este diferita în scoarta cerebrala Di alte organe: procesele metabolice din scoarta cerebrala se restabilesc mai tarziu în timp ce alte organe c iar din primele minute de resuscitare gradul de utilizare a -8 creste cu +H"H. 'e utilizeaza de asemenea cardiotonicele Di vasoconstrictoarele(1zadrina. &e mentionat ca reo!igenarea tesuturilor ipoperfuzate poate initia formarea radicalilor liberi"supero!id anion radicalul. 'tadiul II. poseda actiune pozitiva ino" Di batmotropa).J de la normal(minim necesar pentru creier). ipotensiunea persistenta.opamina). Administrarea =idocainei are drept scop inlaturarea e!trasistoliei. se administreaza adrenalina(stimuleaza receptorii α si β. pero!idul de idrogen. dupa restabilirea circulatiei sangvine de sine statatoare.

'emnificatia acestui fenomen este aprovizionarea proceselor reparative în perioada de restabilire Di de reconvalescenta a organismului. cetonele). (n procesul de resuscitare pot aparea diferite dereglari de reperfuzie.airAaB c$ntr$!/: asigurarea libertC.ul supravie. acetalde idele. (n timpul isc emiei tesuturilor are loc acumularea radicalilor liberi. ceea ce poate cauza o insuficienta poliorganica postreanimatorie.PIRA+ORIE: a/ 'topul respirator primar. dereglarile de reperfuzie sunt legate de restabilirea circuitului sanguin cu eliminarea în sange a compusilor to!ici din regiunile isc emiate Di afectiunea tuturor organelor. 7estabilirea metabolismului necesita corectia statutului endocrin"normalizarea concentratiei ormonilor catabolizanti cu cesterea concentratiei ormonilor anabolizanti.ii cCilor aeriene.uiriie pentru descrierea succesiunii de evenimente care trebuie aplicate de urgen.eter 'afar cuprinde: A . c/ $lgoritmul de R R propus de .CI+AREA CARDIORE.#r"g& an# f!"i#&/: medica. Cauze mai frecvente de stop respirator$ "*spira.ia de corpi strCini în cCile respiratorii/ "(necul/ "*ccidentul vascular cerebral/ "%piglotite/ "'ufocare/ "%lectrocutare/ "5nfarctul miocardic acut/ "Coma de orice cauzC. glucoza poate creste letalitatea prin faptul ca nimerind în zonele isc emiate ale creierului se include în glicoliza anaeroba cu formarea unor mari cantitati de acid lactic. . Ritmuri cardiace de stop cardiocirculator: "Librila. T e *merican 0eart *ssociation utilizeazC metafora elan.circ"!ati$n/: asigurarea circula.iei.iei.ia ventricularC2Ta icardia ventriculara/ "*sistolia/ "*ctivitatea electricC fCrC puls. alde idele.Cu toate acestea.'reat%ing/: asigurarea ventila.C: *cces precoce/ 7C7 precoce(suport vital bazal)/ &efibrilare precoce/ 'uport vital avansat precoce/ )rincipii: "&acC unul din elemente este inadecvat.uirii scade/ "&eDi toate elementele sunt importante defibrilarea rapidC este cel mai important factor. C . D . formelor active ale o!igenului Di produsilor pero!idarii lipidelor( idropero!izii lipidici.U. rata supravie. în care inima Di plCmânul continuC sC primeascC sânge o!igenat câteva minute dupC producerea stopului respirator/ de obicei în acest caz pacientul are puls. '/ 'topul cardiac primar care produce oprirea circula. a to!inelor celulare. 4 . *stfel.iei Di întreruperea aportului de o!igen la organele vitale. RE.ie Di perfuzie intravenoase.

. având la dispozi. .inten&iv care/: terapia intensivC post 6 resuscitare. trebuie asigurate *.ioneazC în decubit dorsal pe un plan dur(dacC este un pat se plaseazC jos)/ "'alvatorul se plaseazC în partea dreaptC a victimei la nivelul e!tremitC. T. #/ -a)e &i $'iective : *. cu corpul intr"o parte.iei prin aplicarea de droguri Di ec ipamente adecvate." $rt"! vita! re!"ngit.: 4A. 'uportul 1ital Kazal('1K). dar fermC.C. men. 7.. aplicând mâna pe umCrul victimei/ An"nDarea &ervici"!"i #e am'"!anDC.ime) mobilizarea se produce în bloc.C. evitând deplasarea lateralC a capului. <. c eaguri de sange) se pune accidentatul totdeauna culcat.L. sangele sau apa la cei inecati.%"man mentati$n/: protec. .iei.ie doar mâinile libere.C apare ipotonia musculaturii ce sus. se monteaza guler cervical în caz de: politraumatism. proteze deplasate. [ (n prima fazC.uire. sau daca este necesar..e!ectr$car#i$&c$ B/: monitorizarea %CZ. 'e realizeazC manevre de eliberarea a cCilor aeriene: (n obstacolele supraglotice(inec.ie cu accelerare sau decelerare în care este riscul ipere!tensiei sau iperfle!iei capului sau prin cCdere de la înCl.C ambulan.a "ecall faste. electrocutare. iar în cazul copilului întâi se începe 7C7 Di apoi se anun. K.UPOR+('Q)-7TQO 15T*O &% K*b*) Eva!"area &tCrii #e c$n@tienDC prin stimulare verbalC Di stimulare blândC.inerea func. "1ictima se pozi.ine baza limbii)." $rt"! vita! avan&at 6 a doua fazC a 7C7 6 urmCreDte reluarea activitC.C între cap Di torace în cursul manevrelor de resuscitare. spânzurare(trebuie sC evitCm lezarea mCduvei).. dinti rupti. pentru o perioada scurta de timp.ii spontane a cordului Di a ventila.inând ventila." $rt"! vita! 'a)a! 6 prima fazC a resuscitCrii 6 asigurC restabilirea artificialC a circula. C. fara perna sub cap. &e aceea. aspiratia continutului gastric. 4. Oa bolnavii asezati în decubit ventral se poate introduce în regiunea ing inala un suport format din perna sau sul de paturi 6prin aceasta se mareste eficacitatea drenajului 'ecretiile care nu se elimina prin drenaj postural vor fi aspirate cu serin!a (u3on. pozi. aspirator de oxi!en.ia artificiala pânC la sosirea serviciului de ambulan.C. 'uportul vital Di men.ia cerebralC.ga"ging/: diagnosticarea Di tratarea cauzei Di evaluarea Danselor de supravie. I .ia Di circula.ie ce îi permite deplasarea cu uDurin.iei ventriculare. în cazul adultului "ecall firste. (n saloanele de terapie intensiva aspiratoarele sunt actionate central.iilor vitale post 6 resuscitare realizeazC . G .(traumatisme cefalo" craniene).fi'ri!ati$n tratament/: tratamentul fibrila. pamant. trebuie sa mobilizam cat mai putin coloana cervicala.iei Di ventila. . *spiratia se face totdeauna cu instrumente perfect sterile. "&acC se suspicioneazC cC subiectul are fracturC de coloanC cervicalC(în cazul unui accident de circula.ii cefalice. inec. tot corpul intr"o parte Di capul ceva mai jos pentru ca sa se scurga secretiile.E . H . A&ig"rarea !i'ertCDii cCi!$r aeriene: cel mai frecvent cCile aeriene sunt obstruate prin cCderea bazei limbii pe peretele posterior al faringelui(la persoanele în stare de inconDtien.IC LI-E . "(n situatia unei etiologii traumatice. trompa de vid. norois au alte corpuri straine.

.m. nasturi. Oa adulti.) conform formulei mnemotehnice HELP ME: Hipere!tensia capului. urmata de corticoterapie(0. sa impinga aerul e!istent în bron ii Di tra ee.. Eliberarea cailor aeriene. favorizand apoi eliminarea corpilor straini. &aca dispunem de o pipa Zuedel. aceasta se introduce în orofaringe.T. i. min..C.. 5n timpul curatirii cavitatii bucale Di degajarii corpilor straini din C.iunea mijlocie a mandibulei(sub menton) Di e!ercitarea unei miDcCri de trac. repetat la +"@. "7idicarea mandibulei prin aplicarea a douC degete(inde! Di medius de la mâna dreaptC) pe por.iune în sus spre zenit pânC când arcada dentarC inferioarC o depCDeDte pe cea superioarC/ "Tripla manevrC de eliberare a cCilor aeriene 'afar: salvatorul se pozi. (n cazul în care caile aeriene sunt astupate de corpi straini (mai frecvent la copii"bile. )entru curatirea secretiilor se foloseste un tampon montat pe o pensa. se ridica copilul în sus de picioare. masca. prindem varful limbii cu o compresa Di o tragem afara. ca un piston. aparat 7uben etc.. de @:@.gura la gura@(eventual gura la nas. Respiratia artificiala .. pe la capatul buzelor..'. fracturi de masiv facial.v.mg. loviturile se aplica asezand bolnavul în decubit lateral sau se recomanda manevra "eimlich(in obstructia cailor cu alimente sau alti corpi straini): resuscitatorul fiind în spatele victimei. (n caz de edem Guinc@e. 8. fragmente de os etc.. cel care e!ecuta manevra introduce @ deget invelit în tifon în gura celui accidentat. în lipsa cu degetul. (n cazurile de contraindicatie(obstructie prin corpi straini a C.. astfel incat aceasta. un sul gros(dintr"o panza) sau o coada de lingura de lemn. )entru siguranta. este preferata traheostomia &. uratarea cavitatii bucale: )rotezele dentare se scot daca sunt mobile. Pensarea nasului"pentru a evita insuflarile ineficace/ (ME"vine de la Masaj E!tern cardiac) "0ipere!tensia capului este cea mai simplC manevrC/ se e!ecutC aplicând o mânC pe fruntea bolnavului Di cealaltC în regiunea occipitalC/ NU se face dacC se suspecteazC o fracturC cervicalC.v. aplicC podul palmei(regiunea tenarC) pe arcada .ioneazC la capul victimei. o cuprinde cu ambele brate si"i comprima brusc jumatatea inferioara a sternului prin apasarea diafragmului de jos în sus.. salvatorul va avea grija ca victima sa nu"i muste degetul.-. arsuri ale fetei). în obstructii inflamatorii. Lu!area mandibulei. i.)entru aceasta intoarcem pacientul cu fata în sus."@g. curata Di indeparteaza din cavitatea bucala aceste corpuri. ii ridicam usor capul de pe sol. gura se mentine intredesc isa fi!and intre arcadele dentare..). i se desc ide gura Di se aplica cateva lovituri intre omoplati. adica . realizand o iper" e!tensie a capului. în care obstructia se datoreaza edemului local. (n trusa medicala(a automobilistului) e!ista o pompa aspiratoare cu care se poate face aspiratia orofarin!elui.'uperioare. &aca consideram ca aceasta manevra este insuficienta. (n timpul urmator avem grija ca limba sa nu cada în faringe.*.*. )entru indepartarea corpilor straini. plaseazC coatele de o parte Di de alta a capului. se va practica 5. cranio"cerebrale.) Di %pinefrina .. edem anafilactic este preferabila intubatia orotraheeala. impingem mandibula inainte Di apoi o ridicam în sus(manevra &smarch).0. din sol.H"@ml."(n obstuctii glotice( determinate de spasmul glotei provocat de into!icatii cu substante convulsionante. %liberarea cailor aeriene este suficienta deseori pentru ca victima sa"si reia respiratia autonom(fara sa mai fie nevoie de respiratie artificiala). controleaza. traumatisme cu componenta toracica.H"@mg. sau i.

inut în pozi. astfel. ascultarea Di sim. %!pirul este pasiv Di dureazC 86> sec.ie cu un volum de G. policele se aplicC pe menton Di se realizeazC o trac..ie neutrC.acH victima respirH. apoi coatele de o parte Di de alta a capului cu palmele pe arcada zigomaticC Di degetele pe ramul montant al mandibulei.H 6 8 sec.MCE/: 7eanimarea stopului cardiac se face obligatoriu Di paralel cu respiratia artificiala.ine libertatea cCilor aeriene Di se aDeazC în pozi.iune în a!ul coloanei cu palmele ambelor mâini aplicate pe tâmple. se men. ..a insufla.m în articula. "'e începe întotdeauna cu 8 insufla.a cCilor respiratorii scade la a 8"a insufla. ". apoi. iar cel de deasupra flectat la W. *Dezându"ne în partea dreaptC. sec. nu se face ipere!tensia capului.irea flu!ului de aer. -&valuarea circulaIiei se face prin verificarea prezen. dupC un inspir amplu. &acC nu se destinde e!istC 8 cauze mai frecvente: cCile aeriene nu sunt libere(se repozi.i Di auzi flu!ul de aer e!pirat de victimC. se începe ventila. /valuarea eficacitABii: -4n inspir: urmCrirea e!pansiunii toracice. 'alvatorul stC la capul victimei.ia artificialC gurC 6 la 6 gurC sau gurC6 la 6 nas.6@8 pe minut. iar mediusul Di inde!ul pe ramul mandibulei. iar eventualele secre.a corpilor strCini) sau lipsa etanDietC. Eva!"area re& iraDiei: se evalueazC prin aplicarea obrazului Di urec ii la gura bolnavului pentru a sim. capul este men. "7ealizarea respira. &acC acestea nu se produc cea mai frecventC cauzC este aceea cC palatul moale se comportC ca o valvC Di obstrueazC nCrile/ de aceea se va men. se men. Ma&a2"! car#iac extern. limba nu mai cade pe peretele posterior al faringelui. realizeazC o uDoarC trac. iar cu inde!ul Di mediusul de la cealaltC mânC se ."+. o!igenarea sângelui.ia cotului cu palma pe sol sub obrazul victimei/ astfel. ". trunc iul este aplecat spre sol..ine e!tensia capului 6 libertatea cCilor aeriene) Di se penseazC nasul.ioneazC capul Di se verificC prezen.ine mandibula ridicatC. iar membrul superior de deasupra flectat la W.6@.ie toracele pentru a observa e!pansiunea acestuia (priveDte 6 ascultC 6 simte) . care ajunge la cord Di este trimis la organe prin activitatea cardiacC spontanC sau prin masaj cardiac e!tern. dacC nu poate desc ide gura 6e!emplu în caz de trismus6 men.ie de siguran. privind din aceastC pozi.ine o mânC pe frunte (se men. nu se fac miDcCri laterale ale capului. deoarece stopul cardiac este urmat invariabil Di de stopul respirator în 8. la nivelul capului.iei artificiale asigurC un aport de o!igen la nivel pulmonar favorizând. se aplicC etanD gura peste gura victimei (sau peste nasul victimei. -4n expir: miDcarea toracelui.ii sau lic id de vCrsCturC nu mai pot fi aspirate).ine gura desc isC în e!pir.ie anterioarC a mandibulei "(n cazul suspiciunii de fracturC de coloanC cervicalC se realizeazC o stabilizare a capului în a!ul coloanei.ie.m în articula.inând gura înc isC)/ se realizeazC o insufla.ia genunc iului.ul dintre cartilajul tiroid Di muDc iul sternocleidomastoidian/ se palpeazC timp de +6H sec/ dacC pulsul este absent se începe masajul cardiac e!tern. ml(dublul volumului curent) cu durata de @.iilor este @. împingând mandibula anterior sublu!ând6o.ii deoarece rezisten.iune a mandibulei în sus producându 6 se astfel o sublu!a.ei pulsului la arterele mari.acH persoana nu respirH. carotidC sau artera femuralC/ pentru artera carotidC se aplicC inde!ul Di mediusul de la mâna dreaptC pe cartilajul tiroid de unde alunecC în Dan.C (în decubit lateral cu membrul inferior în contact cu solul în e!tensie.zigomaticC iar degetele pe mandibulC astfel: degetul mic Di inelarul pe gonion.ii. Lrecven.

J din ciclul compresiune6decompresiune.ia co!o6femuralC(nu din umeri)/ "'e e!ecutC compresiuni toracice ritmice numCrând E@$ Di E8$ etc. "Caderea limbii Di ineficacitatea insuflatiilor.H 6 F cm la adult. splinei etc. în momentul compresiunii presiunea intratoracicC creDte Di se transmite structurilor vasculare/ venele se vor colaba împiedicând reflu!ul sangvin dinspre cord spre vene. : 'e aseaza rapid victima în decubit dorsal pe un plan dur(pe sol. ")ozi. 'e va apasa din timp în timp pe epigastru în timpul e!piratiei pasive. "%!plicarea mecanismului de ac.(@ reprezintC compresiunea iar EDi$ decompresiunea 6sistola Di diastola) / pentru a realiza o presiune arterialC eficientC compresiunea trebuie sC aibC o duratC de H.ia cotului) perpendicular pe torace/ miDcarea se e!ecutC din articula. producand dilatarea stomacului Di creand pericolul varsaturilor cu inundarea cailor aeriene.inute perfect întinse(nu se îndoaie din articula. Cand :C% este ineficace se recomanda controlul acuratetei te nicii. lezarea ficatului.i. "&epresiunea sternului trebuie sC fie de >.inute în e!tensie Di nu se aplicC pe peretele toracic/ bra. retrograd(venele prezintC Di un sistem de valve care împiedicC acest reflu!)/ arterele au o rezisten.(la copil 8 cm/ la nou6nCscut @cm) "Lrecven.E. valvele atrio6 ventriculare sunt înc ise.C de presiune arterio6venoasC e!tratoracicC care asigurC circula. în afara de cele amintite: "&aca pozitia capului victimei nu este corecta(nu asigura libertatea cailor aeriene) aerul insuflat poate lua calea digestiva.ioneazC palma mâinii drepte pe jumCtatea inferioarC a sternului/ peste ea se suprapune mâna stângC."pentru eficienta comprimarii toracelui Di evitarea accidentelor(fracturi costale cu volet.C mai mare Di nu se colabeazC. +e%nica M.iune al masajului cardiac e!tern: Teoria de pompC cardiacC: prin compresiunea sternalC se produce o comprimare a cordului între stern Di coloana vertebralC/ astfel cordul devine o cavitate înc isC.ia salvatorului: la dreapta victimei.).. suspicionarea fibrilatiei ventriculare care. iar deasupra lor se pozi. iar cele sigmoide se desc id Di sângele trece din cord în aortC Di asigurC perfuzia tisularC/ Teoria de pompC toracicC(este mai acceptatC):se bazeazC pe observa. ci rCmân desc ise permi. daca se confirma.6@. se va e!ecuta defibrilare electrica sau efecturea toracotomiei Di a masa3ului cardiac intern(:C5) ontraindicatiile ! / "Oeziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale"cu volet" .ia sângelui spre . emoragii masive Di infarct pulmonar.C.ia cC. %ste putin eficient la emfizematosi. combinat cu respiratia artificiala. în dreptul toracelui: cu douC degete parcurge rebordul costal inferior pânC la vârful apendicelui !ifoid. prima masura este masa3ul cardiac extern.esuturi. infarct miocardic intins. o planseta etc.ând trecerea flu!ului sangvin/ se realizeazC astfel o diferen.a compresiunilor trebuie sC fie G.2min la adul. sau se poate introduce sub torace o scandura.ele sunt men. omplicatiile =i accidentele ! / Complicatiile reanimarii cardiorespiratorii. se va controla Di corecta pozitia de ipere!tensie a capului la adult(nu la copii Di nici la cei cu leziuni ale coloanei cervicale).&upa constatarea opririi activitatii inimii. degetele sunt . dusumea) / daca este în pat va fi deplasata la marginea patului unde este un plan dur. apoi inde!ul Di mediusul de la mâna stângC se aplicC pe apendicele !ifoid.

"%mbolie gazoasa masiva.e retinut: "instalarea respiratiei poate sa intarzie dupa ce inima isi reia activitatea în urma masajului cardiac e!tern.ia este frecvent întâlnitC la pacientul monitorizat. sincron cu compresiunea sternului(carotida. " distensia plamanilor suficienta. :C% poate asigura doar 8HJ din debitul normal cardiac al persoanei sanatoase. /ficienta resuscitarii cardiorespiratorii: %ficienta ventilatiei artificiale Di a masajului cardiac se apreciaza prin: " aparitia pulsului artificial la arterele mari. se trece imediat la respiratie artificiala Di masaj cardiac. "zero". cm distan. flu!ul sanvin cerebral este de numai @HJ din normal. Oovitura precordialC reprezintC aplicarea unei lovituri cu partea ulnarC a pumnului în jumCtatea inferioarC a sternului. injectii) Di transportul se vor face în pozitie orizontala Di sub stricta supraveg ere. pneumotora!/ "debutul fibrilatiei ventriculare în lipsa defibrilatorului electric/ "ta icardie ventriculara aparuta brusc/ "bradicardie severa. daca nu e!ista tamponada. se incearca(mai ales în cazul a mai multor salvatori): "oprirea provizorie a emoragiilor/ "imobilizarea voletului costal/ "pleurostomia(in cazul unui pneumotora! sufocant)/ "acoperirea unei plagi toracice cu pneumatopnee. (n caz de insucces. bloc total. respiratia artificiala trebuie continuata pana ce bolnavul poate respira singur în mod normal. iar flu!ul coronarian este aproape zero"(flu!ul coronar ma!im se realizeaza prin compresii puternice Di scurte).a salvatorului Di în lipsa defibilatorului. pentru ca în orice moment stopul cardio"respirator poate sa reapara. intoarcerea venoasa eficienta. " recolorarea tegumentului Di mucoaselor."0emoragie masiva intrapericardica Di tamponada cardiaca. "Qnii autori recomanda ca. :otivul aplicCrii loviturii precordiale este acela cC energia mecanicC a loviturii se va transforma în energie electricC (apro!imativ +. prin aplicarea unei singure lovituri cu pumnul de la o inaltime de 8. precordial e indicata in: "cord ineficace(tensiunea arteriala . este interzisa ridicarea lui din pozitia orizontala/ toate manevrele(imobilizari."+8 cm. . la inceputul reanimarii oricarui stop cardiorespirator sa se incerce stimularea inimii.">. Im $rtant: (n conditiile cele mai bune.ia aplicCrii loviturii precordiale este reprezentatC de instalarea 'C7 în prezen. Concomitent cu manevrele de resuscitare. 1 Nu se administreaza la copii. " aparitia zgomotelor cardiace. emostaza. femurala).h) ce poate fi suficientC pentru defibrilare. Oovitura cu pumnul. &e aceea. " inima este plina. "c iar daca bolnavul isi reia activitatea respiratorie Di cardiaca. de la apro!imativ 8. " disparitia midriazei. absenta circulatiei cerebrale).C de torace urmatC de retragerea imediatC a pumnului. reaparitia refle!ului la lumina. &eci se obtin valori ale T* sistolice de apro!imativ F. 5ndica. în mijlocul regiunii presternale. 'itua. . ceea ce creeazC un stimul ec ivalent unui impuls electric. mm0g.

L.iei spontane(priveDte6ascultC6 simte) . dacC este cazul "dacC este nevoie.i adrenalinC la +"H minute înainte de Doc ( .ia nu sunt prezente se continuC resuscitarea pânC la sosirea ambulan.:8). când va fi posibilC activitC.i @ Doc "întrerupe. o singurC datC.i amiodaronH +. combitubul "dupC asigurarea cCilor aeriene.. acesta face +.mg "lua. transformarea unei T1 în L1.i2verifica.compresiunile toracice. compresiuni Di douC insufla.defibrilarea.a masajului prin palparea pulsului la artera carotidC 6 trebuie sC simtC unda pulsatilC sincronC cu masajul cardiac/ '/ &acC este un singur salvator. lovitura precordialC este încununatC cel mai frecvent de succes în cazul unei T1.ii cardiace spontane.ii în ritmul adecvat(H:@ sau +.. monitorizare %CZ cu scopul de a asigura reluarea.accesul intravenos =i tratamentul medicamentos <n :C.&eDi Dansele de reuDitC sunt mici.TC "venele centrale versus cele periferice "adrenalinH @mg i.v.mg dacC L12T1 persistC dupC cel de"al +"lea Doc "alternativ " lidocainH @. %ste foarte pu. bloc atrioventricular de grad 555 sau asistolC. nu întrerupe.ie .i pulsul carotidian sau ritmul electric. sau 8"+mg endotra eal "folosi.:8) se verificC prezen.ei. Oovitura precordialC trebuie aplicatC imediat. al doilea salvator verificC eficien. 'unt comunicate cazuri de deteriorare a ritmului cardiac prin loviturC precordialC: accelerarea ritmului unei T1. M$#"ri #e re&"&citare 0&ta'i!ite &tan#ar#: a/ &acC sunt doi resuscitatori se fac H compresiuni Di o ventila.i calea aerianC Di accesul i.A+(*&1*NC%& O5L% 'Q)-7T) Tratamentul pacien.ilor cu: " fibrila.a pulsului la artera carotidC Di reluarea respira.. de la instalarea L1.ii(+.i electrozii.i compresiunile toracice pentru ventila. administra.iv.: . masca laringianC. intubaBia =i ventilaBia "verifica..UPOR+UL 9I+AL A9AN..defibrilare$ cu succes a unei L1 prin loviturC precordialC au fost raportate când aplicarea s"a fCcut în primele @.i în considerare Di ma!neziu G mmol "epinefrinH o datC la +"H min .ia padelelor Di contactul "asigura. Toate cazurile de.iile..ie ventricularC Di ta icardie ventricularC fCrC puls " asistolie sau activitate electricC fCrC puls(ritmuri non"L12T1) Pr$t$c$!: * -loviturile precordiale: indica. sec. decât la sfârDitul celor 8 minute "în timpul 7C) se vor corecta cauzele reversibile : "verifica. o!igenarea.i calea aerianC: canula endotra ealC.in probabilC convertirea unei L1 cu ajutorul loviturii precordiale. "administra. pozi. A. &acC pulsul Di respira.ie(H:@)/ resuscitarea este condusC de cel care face masajul cardiac: dupC ce a efectuat insufla. administrarea de droguri.i Docurile pentru 8 minute de 7C) "dupC Doc NQ verifica. dupC confirmarea 'C7 Di numai de cCtre persoane instruite în efectuarea acestei manevre.ii: "în cazul stopului cardiac asistat sau monitorizat "algoritmul KO'. Când putem verifica dacC victima Di" a reluat sau nu activitatea cardiacC spontanCf &upC efectuarea unui ciclu de > serii de masaje Di insufla.

"lua.cauze reversibile potenBial: " ipo!ie " ipovolemie " ipo2 iper4aliemie Di dezec ilibre metabolice " ipotermie " pneumotora! " tamponadC cardiacC " to!ice " trombozC coronarianC2pulmonarC 5 . sau Fmg prin tubul tra eal 6 .i administrarea epinefrinei2atropinei : "verifica. la orice stop la care ei nu au fost martori. la pacientii în colaps prelungit. dacC p0TV.i: " verifica.i electrozii(monitorizare pe deriva.ii miocardului contractil " contractilitate afectatC temporar) 4 .i2trata.asistolie: confirma. începe. identifica.ii electrice " câteva secunde de asistolC adevaratC dupC defibrilare.upa defi#rilare miocardul ramane insta#il electric Ci predispus la recidive.ia padelelor + .non-:C. &eDi vec ile g iduri recomandau defibrilarea imediatC a tuturor ritmurilor Docabile.i în considerare Di #icar#onatul de sodiu H. &eoarece momentul instalCrii stopului este greu de precizat cu e!actitate este indicat ca ec ipa de resuscitare sC practice '1K înainte de a tenta defibrilarea.i pozi. 7ecomandCrile actuale pentru ec ipele ce efectueazC 7C7 prevCd e!ecutarea a 8 minute de '1K(apro!imativ H cicluri de +.ii cu L12T1 fCrC puls. in iband activitatea electrica ectopica la nivelul ventricului) Di tratament de sustinere <n functie de echilibrul acido-bazic.2min 8 . tulburarea activitC. .:8) înaintea defibrilCrii la pacientii cu colaps prelungit (mai mult de H minute).i ritmul Di pulsul dupC 8 min de 7C)(intârziere în apari.v.rezumat: "la pacien. 'e mentine perfuzia cu xilina(!ilina avand rol de protectie.falsA asistolie: "când se monitorizeazC pe padele utilizând petece cu gel "apare odatC cu mCrirea numCrului de Docuri Di creDterea impedan.TC imediat dupA defibrilare: "opri.mmoli. fCrC întârziere.i reglajul amplitudinii undelor " adrenalinH @mg o datC la + min/ atropinH +mg "i. 1Docul electric trebuie administrat la sfârsitul e!pirului *T%NT5% U .ia ritmului pe monitor.i ritmul prin monitorizare pe electrozi Di cablu 7 . date recente au sugerat cC o perioadC de 7C7 înaintea defibrilCrii face mai eficientC întreruperea L1 sau T1 prin Doc electric.ei transtoracice "se monitorizeazC ca Easistolie$ aparentC "verifica.iile 5 Di 55) " verifica. tulburarea activitC.i cauzele reversibile "adrenalinH @mg o datC la +"H min "atropinH 3m!.activitatea electricA fArA puls: "e!clude. defibrilarea "la pacien.ii cu L1 refractarC sau cu ritm non"L12T1.i toate cauzele reversibile.i. dacC ritmul *%)TF.i Di trata.@ "verifica.

ac. dozele e!cesive de adrenalinC (n@mg) pot produce ta icardie. dar în Doc absorb. Nu e!istC dovezi Dtiin.+H a celui venos.J)/ " e!cretia renala(sistemul fosfatilor Di al amoniacului). edem al cCilor aeriene superioare sau dispnee. Acidoza apare atunci cand p0"ul scade sub V.. 'unt compatibile cu viata valori ale p0"ului cuprinse intre F. în urma cCreia rezultC o creDtere relativC a perfuziei cerebrale Di coronariene.G Di V.ie @:@.G ?n mentinerea echilibrului acido-bazic intervin + mecanisme: " sistemele tampon. )entru un cord care îDi reia activitatea mecanicC. b.. Xilina %..ii cu semne clinice de Doc.C. *drenalina poate fi utilizatC Di în administrare subcutanatC. &ozele folosite sunt urmCtoarele: .ii pe un miocard isc emic.n tim "! re&"&citarii : *.ie crescând rezisten. (n timpul 'C7 se administreazC adrenalina intravenos direct @mg solu.ilor afla.iune directC pe alfa Di betareceptori/ în doza folositC la resuscitare stimuleazC receptorii alfa @ Di alfa 8 ce produc vasoconstric.inut se administreazC pe sonda endotra ealC +mg solu.iunea adrenalinei pe receptorii beta@ determinC efecte inotrop Di cronotrop pozitive. intervalul dintre doze fiind de + minute.e inefrina/ a. *drenalina este o aminC simpatomimeticC cu ac.1aloarea normala a p0"ului sangelui arterial este de V.ia Di atingerea nivelului plasmatic optim sunt întârziate.Ctoare de via. -datC cu restabilirea circula. &eterminarea se face prin microradiometrie *strup Di normograma 'icard"*ndersen.iei spontane. *dministrarea iv este rezervatC cazurilor severe. epinefrina se administreazC la to..ie folosit în 'C7 de orice etiologie. determinând recuren. $.. Când accesul venos este întârziat sau nu poate fi ob. amenin. *drenalina K. Dozare. c.(n doze diferite mai poate fi folosit în Docul anafilactic Di cardiogen.> Di V.iune a drogului). T1 Di L1 (n ceea ce priveDte anafila!ia. Alcaloza se coreleaza cu un p0 mai mare de V.>. (n postresuscitare adrenalina este un drog proaritmogen prin creDterea e!citabilitC. A#rena!ina.(e!.: al bicarbonatului) / " activitatea respiratorie(cu eficienta de doar H.ia mecanicC(ele fiind cele care ajutC la men.a vascularC sistemicC.ifice care sC sus.i în 'C7. *tropina C.iilor se poate administra intramuscular. Kicarbonatul de Na L. (n restul situa.inerea o!igenCrii cerebrale Di cardiace Di la intrarea astfel în ac. Me#icamente f$!$&ite ..>. 'ulfatul de magneziu 0.. *miodarona &. 1asopresina (n timpul tratCrii imediate a unui stop cardiorespirator sunt recomandate numai câteva droguri/ administrarea lor trebuie avutC în vedere numai dupC aplicarea unor serii de Docuri electrice(dacC acestea sunt indicate)Di dupC ce s"au început compresiile sternale Di ventila.inC administrarea unor doze mai mari pacien.i pacien.ie @:@. isc emie miocardicC.a L1. Clorura de Ca Z. !od de acBiune."V. IndicaBii. %ste drogul de primC inten.

în special dacC este administratC simultan cu medicamentele ce alungesc intervalul 3T.ie @:@..ine efectul dorit " i.iunea acetilcolinei la nivelul receptorilor muscarinici. creDte perioada refractarC pe miocardul ventricular. ml glucozC H J administratC în bolus pe o venC perifericC/ dacC e!istC o linie venoasC centralC se preferC aceasta.+6. blocând astfel efectele vagale asupra nodului sinoatrial Di atrioventricular. ml glucozC H J/ se mai poate administra încC o dozC de @H.m. alCturi de sotalol Di tosilatul de bretiliu..H mg iv.ie con. min dacC nu se ob.ml din aceastC solu. devenind astfel eficace.in @mg adrenalinC)/ "@ la @. b. C.2minut. profilactic Di curativ.. Dozare 'e administreazC + mg o singurC datC intravenos dupC prima administrare de adrenalinC sau în dozC triplC pe sonda 5-T. determinând creDterea automatismului sinusal Di facilitând conducerea atrioventricularC.i antianginoase. mg. mg în @. *miodarona poate deveni parado!al aritmogenC. 4.iune în miocardul atrial Di ventricular. IndicaBii "*sistolC "Kradicardie sinusalC "&%: cu o frecven..Hmg(dilu. apoi . (n bradicardie se admin.ine @mg adrenalinC). Ami$#ar$na a. "T1 stabilC emodinamic.. mg diluatC în 8.. mg diluatC în 8.ialC este de +. în aritmiile ventriculare Di supraventriculare. %fectul inotrop negativ (care determinC reducerea consumului de o!igen la nivel miocardic). Atr$ ina a. c. (n cazul lipsei de rCspuns se mai poate adminstra încC o dozC de@H. CreDte durata poten. )entru ta iaritmiile stabile emodinamic doza utilizatC este de @H. IndicaBii "L12T1 fCrC puls refractarC la defibrilare..v. ml glucozC HJ) Borme de prezentare: cel mai frecvent este disponibilC în urmCtoarele dilu. . "Ta iaritmii refractare c. mg de amiodaronC.. ... .Hmg(dilu.(@. Nu sunt dovezi concludente cC acest medicament are o valoare deosebitC în 'C7 cu asistolC..@6. scade automatismul nodului sinusal. alungeDte timpul de conducere Di perioada refractarC a nodului *1. urmatC de @ mg2min timp de F ore.ie @:@.ialului de ac. Dozare (n caz de L12T1 fCrC puls refractarC la defibrilare(pentru L12T1 persistente dupC + Docuri electrice) doza ini. H mg2min pânC la o dozC totalC de 8 g în 8> de ore.ial ..!od de acBiune *miodarona. împreunC cu cel cronotrop negativ (ameliorând perfuzia coronarianC) conferC amiodaronei proprietC.. se poate administra o dozC de +.) repetat la H6@...) repetat la H min " perfuzie continuC @6> og2min(@mg28H.. e!istând însC cazuri izolate de succes...ii: "@ la @. Ca alternativC.. b." i. !od de acBiune *ntagonizeazC ac. 'e poate repeta doza la H min pânC la ma!im + mg. ml glucozC H J timp de o orC.ie con. ini.(@ml din aceastC solu.C mai micC de F.

4icar'$nat"! #e Na a. (n ta icardiile venticulare stabile emodinamic doza ini. c.ie suplimentarC a eliberCrii de o!igen cCtre .ie.ia de bicarbonat de Na dupC 8.ialC este de H. %ste indicatC administrarea de bicarbonat de sodiu în iper4aliemia cu risc vital sau în stopul cardiac asociat cu iper4aliemie.eazC miocardul sCnCtos Di nici automatismul nodului sinusal.a amiodaronei L12T1 fCrC puls persistC trebuie avutC în vedere administrarea unei doze de @. mg (@ " @. >J). Hmg24gc)de !ilinC. b.esuturi. IndicaBii L12T1 fCrC puls refractarC la defibrilare când amiodarona nu este disponibilC. nu influen. !od de acBiune (ncetarea sc imbului gazos la nivel pulmonar Di trecerea la metabolism anaerob în 'C7 duc la apari.a ipo4alemiei Di ipomagneze" mie. intravenos.in eficientC în prezen.mmoli (H. &e men.ii).inându"se Di prin ventila. T1 stabilC emodinamic (ca o alternativC la amiodaronC)..ie).mg.%fecte adverse majore ca bradicadia Di ipotensiunea se pot preveni prin încetinirea ratei de administrare sau trata cu lic ide Di2sau medicamente inotrope. Dozare 'e administreazC @m%i24gc. suprimC activitatea ectopicC ventricularC fiind indicat în aritmiile ventriculare Di cele digitalice. 8i!ina .ionat cC administrarea de rutinC a !ilinei este contraindicatC (studiile au arCtat creDterea importantC a mortalitC. (n 'C7. beneficii suplimentare ob. !od de acBiune %ste antiaritmic de clasC 5b alCturi de fenitoinC.ia G. diselectrolitemii care ar trebui corectate în prealabil. efect inotrop negativ pe miocardul isc emic. !od de acBiune . 'e repetC aceastC dozC dacC este necesar/ Z idarea terapiei se face prin controlul gazelor sanguine (fie sânge arterial.ml din solu.. 'e ia în considerare administrarea de bicarbonat de Na pentru a corecta o acidozC metabolicC severC (p0 T V. Xilina este mai pu. deplasare la stânga a curbei de disociere a o!i emoglobinei cu in ibi."8H min de la oprirea cordului. *dministrarea de bicarbonat duce la producerea de C-8 care difuzeazC rapid în celulC având drept urmare e!acerbarea acidozei intracelulare (de aceea se impune creDterea ratei de ventila. E. D. IndicaBii *cidozC metabolicC severC 0iper4alemie c. @).ia acidozei respiratorii Di metabolice. C!$r"ra #e Ca a. Dozare &acC dupC trei Docuri electrice Di în absen. urmatC de perfuzie endovenoasC cu 8"> mg pe minut. 'e poate utiliza solu. încetineDte conducerea în sistemul 0is6)ur4inje. b. Nu este recomandatC administrarea de rutinC a bicarbonatului de sodiu în timpul 7C7 (mai ales în prespital) sau dupC 7-'C. în acidoza metabolicC severC Di în supradozarea de antidepresive triciclice. 'e administreazC H.Li#$caina/ %ste recomandatC utilizarea lidocainei doar dacC amiodarona nu este disponobilC a. fie venos central) -. pânC la o dozC totalC de +mg24gc în prima orC.mg iv/ aceastC dozC poate fi repetatC la fiecare H min pânC la o dozC ma!imC de 8. cel mai bun tratament al acidozei este reprezentat de compresiile sternale.

J. !od de acBiune :agneziul este un component important a multor sisteme enzimatice. Calciul scade frecven. care sC sus. IndicaBii (n L12T1 fCrC puls refractarC la defibrilare se propune administrarea de >. . Dozare &oza este de @. J (F. c. foarte pu.CR $tentia! rever&i'i!e: .inC ideea oricCrei ac. în special a celor implicate în producerea de *T) la nivel muscular. pe o venC perifericC în @"8 minute/ poate fi repetatC dupC @. indiferent de ritmul ini. b. Concentra.iile ridicate din plasmC post administrare. e!istC însC.Calciul Di bicarbonatul de sodiu nu se administreazC simultan pe aceeaDi linie venoasC. numai atunci când este indicat în mod specific.ial."@H minute. putând fi utilizatC Di în asistolC sau &%:. !od de acBiune %ste un ormon antidiuretic endogen cu efect vasoconstrictor puternic.ia miocardului. Dozare: (n L1 refractarC la Doc electric.iuni favorabile administrCrii de calciu în majoritatea cazurilor de 'C7. se adminstreazC o dozC ini.IndicaBii "L1 refractarC la Doc electric când e!istC suspiciunea unei ipomagneziemii asociate/ "ta iaritmii ventriculare când e!istC suspiciunea unei ipomagneziemii asociate/ "torsada de vârfuri/ "to!icitatea digitalicC. H. )reparatele de sulfat de magneziu diferC de la o .ialC de 8g (>ml2Gmmoli) sulfat de magneziu H. CreDte rCspunsul contractil al miocardului siderat Di limiteazC dimensiunile infarcutui printr"un mecanism care încC nu a fost elucidat. IndicaBii &%: determinatC de: "0iperpotasemie "0ipocalcemie "(n supradozaj de blocante ale canalelor de Ca c. prin stimularea receptorilor 1@ de la nivelul musculaturii netede.ire este mai lung decât cel al adrenalinei. G."!fat"! #e mgne)i" a.i vasopresinC dozC unicC în locul adrenalinei. b.a circula. facând din clorura de calciu un drog ce se va administra în 'C7.ine date.ml clorurC de Ca @. hoacC un rol important în transmiterea neuroc imicC a impulsurilor nervoase: scade eliberarea de acetilcolinC Di reduce sensibilitatea plCcii neuromotorii.&eDi joacC un rol vital în mecanismul celular ce determinC contrac. Ca")e #e . 9a&$ re&ina a. nee!istând o recomandare fermC în acest sens/ s"a ajuns la un acord asupra faptului cC nu e!istC suficiente dovezi care sC sus. unitC. b.iei spontane se adminstreazC lent.arC la alta. pot avea efecte dCunCtoare asupra unui miocard isc emic Di pot împiedica recuperarea cerebralC. Timpul de injumCtC.inC sau sC e!cludC utilizarea vasopresinei ca alternativC la adrenalinC sau în asociere cu adrenalina în stopul cardiac. Gmmol) repetatC la nevoie.a cardiacC Di poate precipita instalarea unei aritmii/în stopul cardiac poate fi adminstrat intravenos rapid dar în prezen.

'uspiciunea de T%) este indica. "Toxice: în absen. Lrecvent înecul se asociazC cu ipotermia. " FCF 37$2 pJnH la ataCarea defi#rilator0monitorului. 'C7 produs prin traumC toracicC penetrantC este înalt sugestiv pentru tamponadC cardiacC Di reprezintC indica.a renalC) Di aspectul traseului %CZ în @8 deriva.neumotorax compresiv: poate fi cauzC primarC de &%: sau poate fi complica. semne care pot fi mascate prin stopul cardiac în sine. Când este posibil. se administreazC antidotul în timpul resuscitCrii însC de cele mai multe ori tratamentul este suportiv.ii.(n managementul oricCrui stop cardiorespirator este indicatC evaluarea Di cCutarea cauzelor poten.ie orotra ealC verificatC prin miDcCrile peretelui toracic Di prezen. func.ionarea corectC a sondei de intuba.ialC: > 0 Di > T.a istoricului specific de ingestie accidentalC sau voluntarC de substan.Tratarea acestora poate influen. " Alertarea echipei FCF. acidemia =i alte dezechilibre metabolice sunt decelate prin teste bioc imice sau sunt sugerate de istoricul medical (de e!emplu insuficien. "Tamponada cardiacA: diagnosticul clinic este dificil/ semnele tipice sunt ipotensiunea Di distensia jugularelor. "Tromboembolismul pulmonar masiv este cauza cea mai frecventC de obstruc. didactic aceDti factori sunt împCr.d.i în douC grupe. ""ipotermia poate fi sugeratC de istoricul clinic sau printr"o e!aminare rapidC a unui pacient inconDtient. A!g$ritm #e .a succesul resuscitCrii &.ie pentru trombolizA . " &valuare a ritmului. hipocalcemia.ia cu -8 @. )entru a mCsura temperatura centralC Di a confirma diagnosticul este necesar un termometru care poate mCsura Di temperaturile sub +HmC.imediat se reia " 7C) +. ""iperDaliemia.ie de pericardiocentezC pe ac sau toracotomie intraresuscitare. hipoDaliemia.ie de litera ini.eschide caile aeriene. *titudinea terapeuticC ce se impune este înlocuirea rapidC a pierderilor de volum intravascular asociat cu controlul c irurgical al emoragiei. Cei = + ". este indusC ipovolemie de obicei de o emoragie severC ce poate apare în conte!t traumatic sau non traumatic. cauzC frecventC de &%:.:8 pentru 2 minute" N-N"_-C*K5O (&%:2*sistolC): imediat se reia " 7C) +.ial reversibile sau a factorilor agravan.:8 pentru 2 minute (n timpul 7C7: -corectare cauze reversi#ile-verificare poziIie Ci conexiuni electrozi- .e to!ice sau medicamente.ie circulatorie mecanicC.9A !a a#"!t: " .v. Cei = H ""ipoxia poate fi evitatC prin ventila. " cautH semne de viaIH.J Di pozi. *titudinea terapeuticC ce se impune este decompresia rapidC pe ac Di inserarea unui dren toracic..i. &iagnosticul este clinic.i.ia unei încercCri de abord venos central. " _ocabil (L12T1 fCrC puls): " @ Koc 187-277L #ifazic sau397L monofazic. diagnosticul de certitudine este stabilit doar prin teste de laborator.a murmurului vezicular bilateral/ ""ipovolemia.p.

ei de potasiu.-verificare0Mncercare a#ord venos.9.ii ca de e!emplu: ritm de scCpare ventricular)/ identificarea etiologiei L1: infarct miocardic acutf alte cauze.UPOR+UL 9I+AL PRELUNGI+.ii cu indica. Noradrenalina &. Ra& "n& $ tim !a R. glicemie. ma!neziu. debit urinar/ "laborator Di imagisticC: %CZ în @8 deriva.iilor fibrinolizei la pacien. &opamina K.: (n varianta rCspunsului optim la resuscitare. eventual corectabilef "cCutarea mecanismului precipitant al 'C7: infarct miocardic acut.ii care instaleazC 'C7 sub o anumitC sc emC terapeuticC a bolii de fond. . se stabileDte abord venos Di se începe perfuzie cu solu. ..inere(atenIie la contraindica.Ingri3irea postresuscitare/.ii. &obutamina C.iei de terapie fibrinoliticC/ monitorizare prin trasee %CZ în serie Di enzime de necrozC miocardicC în dinamicC/ "evaluarea statusului neurologic/ coma nu reprezintC contraindica. uree. magneziu. cu asigurarea monitorizCrii.ie salinC 6 ve icul pentru medicamente6/ administrarea de solu.i. radiografie cardiopulmonarC.C 6 în numCr suficient Di cu ec ipamentul necesar terapiei oricCrei situa.ie pentru nici un gest terapeutic în postresuscitare/ "evaluare a statusului emodinamic.P.C.ie arterialC 6 la pacien. determinare de gaze arteriale.ii .ii cu traseu %CZ sugestiv pentru infarct miocardic acut/ evaluarea indica. Nitra. creatininC sericC.ie de trombolizC./.ioneazC la parametrii ceru. reac. atropinH.ii survenite în timpul transportului.ii sterile sau care nu func.ioneazC la stimuli din mediul e!tern Di ventileazC spontan/ atitudine: "monitorizare %CZ/ "o!igenoterapie/ "dacC nu a fost încC instituitC. tulburCri electrolitice. bolus urmat de perfuzie de men.ie mecanicC în cazul contraindica". aportului de o!igen Di sub supraveg erea personalului de urgen. pacientul este conDtient. Me#icamente f$!$&ite $&tre&"&citare: *. electroli.R. capnografie sau gaze arteriale din probC de sînge venos/ "analiza statusului prearest 6 în mod particular la pacien. cale aerianH Ci oxi!en-compresii toracice continue dupH asi!urarea cHii aeriene-administrare adrenalinH la fiecare 3-8 minute-evaluarea indicaIiei de$ amiodaronH. semne vitale. sodiu Di calciu/ "monitorizarea emodinamicC invazivC 6 care presupune punc.iilor Di contraindica. pacientul este trasnferat în *T5. &upC completarea acestor paDi. nivelele de calciu Di magneziu 6atît pentru evaluarea postresuscitare cît Di pentru identificarea unei patologii de fond6/ "terapie agresivC a dezec ilibrelor balan.ii glucozate este rezervatC cazurilor în care ipoglicemia este documentatC/ se înlocuiesc cateterele venoase periferice sau centrale care nu au fost instalate în condi. se face doar dacC nu e!istC metode de evaluare neinvazive: pulso!imetrie. aritmii primare/ se continuC administrarea agentului antiaritmic care a avut succes intraresuscitare/ bradicardia cu impact emodinamic important se trateazC conform protocolului/ "analiza indica.iei de coronarografie Di dezobstruc.i de îngrijirea postresuscitare/ "dacC ritmul de stop a fost L1 sau T1 Di pânC acum nu a fost administrat nici un antiaritmic se evalueazC oportunitatea administrCrii de lidocainC..

ia sistemicC Di ac.a vascularC perifericC Di de la nivelul circula. %ste inactivatC de solu.%. D$'"tamina a.ie de dozC. c. dar în acelaDi timp Di la creDterea consumului de o!igen la nivel miocardic.iune predominant beta @ adrenergicC)/ scade rezisten.iei pulmonare. IndicaBii 0ipotensiune care nu se datoreazC ipovolemiei c. producând vasodilata. b. în pev. N$ra#rena!ina a. coronarC Di cerebralC.J pentru a reduce riscul e!acerbCrii isc emiei miocardice.ii alcaline. b. ducând la creDterea debitului cardiac.ei cardiace cu mai mult de @. %fectul inotrop pozitiv este mai intens decât cel cronotrop. IndicaBii 0ipotensiunea severC. D$ amina: a. !od de acBiune Noradrenalina este o catecolaminC endogenC cu efecte agoniste pe receptorii alfa Di beta. (n doze mici de @"8og24gc2minut duce la stimularea receptorilor dopaminergici. cronotrop Di dromotrop pozitive. 7ezultatul va fi vasoconstric. IndicaBii 5nsuficien.ie renalC(urmatC de Y ratei de filtrare glomerularC Di a e!cre. deci creDterea contractilitC. în absen. c. C. Dozare &ozele uzuale sunt cuprinse între H"8.ialC în vederea evitCrii creDterii frecven.og24gc2min. &ozele peste @. iar ritmul de perfuzare va fi ajustat în func. Cererea de o!igen la nivel miocardic creDte la fel ca Di în cazul administrCrii altor agen. &ozele între 8"@. !od de acBiune %ste catecolaminC sinteticC cu efecte directe numai pe receptorii alfa Di beta" adrenergici.og24gc2min au pe lângC efectul inotrop pozitiv Di efect vasoconstrictor sistemic(prin ac. 4. asociatC cu rezisten.og24gc2min. mezentericC. b.C cardiacC acutC secundarC 5:* _oc cardiogen 0ipotensiune care nu se datoreazC ipovolemiei. !od de acBiune %ste o catecolaminC endogenC cu efecte cardiovasculare variate în func.a perifericC scCzutC.iile alcaline.i inotropi.ie de tensiunea arterialC Di2sau debitul cardiac. :onitorizarea emodinamicC este esen. Nalo!on A. în Docul cardiogen.a ipovolemiei sau ca alterna"tivC la adrenalinC.og24gc2min prin stimularea receptorilor p @ au efecte inotrop.iei de sodiu).ii este mai importantC decât creDterea automatismului Di capacitatea de a induce aritmii (ac.iunea pe receptorii q). Dozarea &ozele folosite pentru creDterea debitului cardiac Di a tensiunii arteriale sunt de H@.iunea inotrop pozitivC asupra miocardului. Dozare . &opamina este inactivatC de solu. administrarea începându"se însC cu doze mici.

Noradrenalina are timp de injumCtC.ire scurt, de aceea trebuie administratC în perfuzie continuC. Trebuie folosite doze cât mai mici, începând cu ,, @og24gc2min, crescând doza în func.ie de tensiunea arterialC medie. :onitorizarea emodinamicC a pacientului este esen.ialC. D. NitraDii a. !od de acBiune Nitra.ii actioneazC atât pe circula.ia sistemicC cât Di pe cea coronarianC, producând venodilata.ie sistemicC Di pulmonarC Di arteriodilata.ie cu scCderea tensiunii arteriale Di postsarcinii ventriculului stâng, precum Di dilata.ia arterelor epicardice Di a circula.iei colaterale, înso.itC de creDterea flu!ului subendocardic. b. IndicaBii Nitra.ii constituie prima linie de tratament în angina pectoralC iar în cazul 5: aduc un beneficiu semnificativ în ceea ce priveDte reducerea ariei necrozei Di ameliorarea remodelCrii ventriculare. c. Dozare (n mod clasic administrarea nitroglicerinei în )%1 se face într"un ritm de @,"8,,og2min, sub strictC monitorizare a emodinamicii. E. Na!$x$n a. !od de acBiune Nalo!ona este un agent antagonist specific competitiv pentru receptorii opioizi miu, delta Di 4appa. b. IndicaBii 'upradoza de opioide c. Dozare &oza ini.ialC este de ,, >",, Gmg, cu administrare intravenoasC. *ceasta poate fi repetatC la 8"+ min, pânC la ma!im @,mg. Nalo!onul poate fi administrat Di pe sonda endotra ealC. ,in#r$m"! $&tre&"&citare: - datC cu restabilirea circula.iei spontane(7-'C) dupC un 'C7, tulburCrile emodinamice sunt frecvente: de la Doc ipovolemic sau cardiogen la Doc produs prin vasodilata.ia e!tremC asociatC '57'(rCspuns sistemic inflamator) 6tulburCri care contureazC un adevCrat sindrom postresuscitare. Lactorii care contribuie la constituirea sindromului postresuscitare sunt multipli: "perfuzie insuficientC(insuficien.C de reperfuzie)/ "leziuni de reperfuzie/ "leziuni citoto!ice cerebrale 6Einto!ica.ie$ cu metaboli.i isc iemici/ "tulburCri de coagulare. &upC 7-'C 6func.ie de durata Di severitatea isc emiei6 se descriu > faze ale sindromului postresuscitare: *. aproape jumCtate din decesele postresuscitare se produc în primele 8> de ore/ în primele ore de la restabilirea circula.iei spontane instabilitatea emodinamicC este prezentC, în grade variabile, dar cu o tendin.C la normalizare în decurs de @8"8> de ore/ disfunc.ia etajului microvascular 6 indusC de isc emia polifocalC 6 permite EvCrsarea$ de enzime to!ice Di radicali liberi în circula.ia sistemicC Di în lic idul cefalora idian/ 7. în @"+ zile, deDi func.ia emodinamicC se îmbunCtC.eDte, permeabilitatea mucoasei intestinale creDte 6 factor care predispune la dezvoltarea sindromului to!ico"septic/ apare disfunc.ie

progresivC a mai multor organe, în mod particular epaticC, pancreaticC Di renalC cu evolu.ie spre :'-L(disfunc.ie multiplC de organ)/ <. la mai multe zile dupC stopul cardiorespirator, se dezvoltC infec.ii severe Di starea generalC se deterioreazC rapid/ =. în final se instaleazC moartea. )rincipalul obiectiv al îngrijirii postresuscitare este restabilirea completC a perfuziei tisulare/ însC doar o tensiune arterialC în parametri optimi Di o îmbunCtC.ire a sc imbului de gaze la nivel tisular nu se asociazC neapCrat cu o supravie.uire mai bunC. :ai mult, aceDti parametri nu reflectC fidel restabilirea flu!urilor sanguine optime sau reluarea func.iei organelor periferice mai ales a teritoriilor spa nic Di renal, zone care contribuie decisiv la dezvoltarea :'-L dupC un eveniment ipo!ic"isc iemic cum este stopul cardiorespirator/ în cele mai multe cazuri, acidemia asociatC stopului cardiorespirator se corecteazC spontan la restaurarea ventila.iei Di perfuziei adecvate. 0ipoperfuzia spla nicC persistentC poate fi identificatC doar prin teste specifice Di necesitC terapie .intitC/ astfel, pe lângC monitoriz. emodinamicC invazivC prin cateter în artera pulmonarC 6 metodC care este controversatC încC6 resuscitarea spla nicC trebuie g idatC prin teste specifice cum ar fi determinarea gradientului sânge"capilar venos al presiunii par.iale de bio!id de carbon/ coroborat cu datele monitorizCrii invazive acest gradient este un bun parametru de evaluare a evolu.iei postresuscitare 6optimizarea precoce a perfuziei spla nice evitând dezvoltarea :'-L/ dezavantajul acestei metode este lipsa studiilor clinice Di disponibilitatea limitatC. )rin prisma fenomenelor care dominC perioada postresuscitare principalele obiective ale îngrijirii sunt: "asigurarea suportului cardiorespirator pentru o perfuzie tisularC optimC, în special cerebralC/ "transportul pacientului resuscitat în prespital într"un departament de urgen.C Di apoi în *T5/ "identificarea factorilor precipitan.i ai stopului cardiorespirator/ "ini.ierea mCsurilor de prevenire a recuren.ei 'C7 ca de e!emplu terapia antiaritmicC. 7ezultatele unui proces de resuscitare pot acoperi un spectru destul de larg:de la recuperare completC cu func.ie cerebralC prezentC Di emodinamicC normalC pânC la pacient comatos cu tulburCri emodinamice importante/ indiferent de rezultat, evaluarea completC Di continuC se impune, pentru stabilirea statusului neurologic, emodinamic Di respirator/ acum este momentul identificCrii complica.iilor procesului de resuscitare: "fracturile costale, emopneumotoracele, tamponada cardiacC, trauma intra"abdominalC(leziunile organelor parenc imatoase) sau pozi.ie incorectC a sondei de intuba.ie tra ealC. Im $rtanta tem erat"rii c$r $ra!e $&tre&"&citare: +erm$reg!area. )rincipalul determinant al Enevoilor$ de flu! sanguin cerebral este rata metabolicC tisularC/ rata metabolicC cerebralC creDte cu apro!imativ GJ pentru fiecare grad Celsius peste temperarura corporalC normalC. )ostresuscitare, orice grad de creDtere a temperaturii corporale peste nivelul normal poate crea un dezec ilibru important între cererea Di aportul de o!igen la nivel cerebral cu afectarea recuperCrii acestuia. )rincipiu: terapie agresivC a febrei în perioada postisc emicC. Hi $termia (n contrast, ipotermia este o metodC eficientC de reducere a activitC.ii metabolice cerebrale/ utilizatC în trecut e!tensiv în c irurgia cardiovascularC, ipotermia are câteva efecte secundare care ar putea afecta negativ statusul fiziologic postarest, cum ar fi creDterea vâscozitC.ii sanguine, scCderea debitului cardiac sau creDterea susceptibilitC.ii la infec.ii.

'tudiile clinice care au încercat sC demonstreze efectele ipotermiei pe .esutul cerebral isc emic au avut rezultate contradictorii: de la beneficii pânC la lipsa de influen.C sau efecte negative/ studii mai recente au demonstrat cC ipotermia uDoarC (+> grade Celsius) este eficientC în limitarea leziunilor cerebrale postisc emice fCrC apari.ia efectelor adverse. (n creierul normal, o reducere cu VJ a ratei metabolice se produce la fiecare grad de scCdere a temperaturii acestuia sub nivelele normale. &upC un 'C7, starea de ipercatabolism care se instaleazC produce febrC cu distrugerea fragilului ec ilibru al balan.ei cerere"ofertC de o!igen la nivel tisular/ acest mecanism sugereazC un posibil rol clinic al inducerii unui grad mic de ipotermie. 5nteresul asupra ipotermiei, ca terapie a leziunilor cerebrale, a apCrut la începutul anilor lW, când a fost demonstrat efectul neuroprotectiv al ipotermiei medii intraisc emice/ abilitatea de a îmbunCtC.ii prognosticul neurologic prin rCcirea rapidC, în siguran.C a creierului uman lezat fost demonstrat de :arion Di colab. 5ntr"un studiu randomizat care a comparat efectele ipotermiei medii(+8r"++rC pt. 8> ) cu normotermia la G8 de pacien.ii care prezentau TCC înc is grav. Qn studiu multicentru, cu H,, subiec.i a fost început în 8,,, în %uropa. %fecte adverse ale ipotermiei: tulburCri de coagulare, alterarea func.iei miocardului, creDterea riscului de infec.ii/ prevalen.a Di severitatea acestor efecte sunt propor.ionale cu durata Di severitatea ipotermiei/ studii clinice în care subiec.ilor resuscita.i le"a fost indusC o ipotermie medie (temperaturC minimC n+8rC, pt. 8> pînC la +F ) au eviden.iat instalarea efectelor adverse. (n concluzie, pacien.ii stabili emodinamic care dezvoltC un grad mic de ipotermie (R++rC), spontan, dupC un stop cardiorespirator, nu ar tebui activ încClzi.i(nu sunt înveli.i, de e!emplu)/ ipotermia uDoarC ar putea fi beneficC pentru recuperarea neurologicC Di este foarte bine toleratC/ totuDi, ipotermia nu ar trebui indusC activ dupC resuscitarea unui 'C7(clasC indeterminatC). Hi ertermia %!istC multiple studii, desfCDurate pe modele animale care demonstreazC accentuarea leziunilor cerebrale la creDterea 6 intraisc emic sau postresuscitare "a temperaturii corporale2cerebrale/ mai mult de atât, e!istC studii clinice care documenteazC recuperarea neurologicC proastC la pacien.ii care au dezvoltat febrC dupC o leziune cerebralC isc emicC. )rincipiu: monitorizare atentC a temperaturii în perioada postresuscitare Di terapia agresivC a febrei. Ingri2irea $&tre&"&citare: Di&f"nctia #e $rgan. !asuri suportive pentru optimizarea functiei organelor =i sistemelor post-resuscitare. &upC 7-'C pacientul poate rCmâne comatos/ ventila.iile spontane pot lipsi impunând intuba.ia tra ealC cu o perioadC de ventila.ie mecanicC, status emodinamic dominat de tulburCri ale frecven.ei Di ritmului cardiac, tensiune arterialC Di perfuzie organicC inadecvate/ ipo!emia Di ipotensiunea agraveazC leziunile cerebrale Di trebuie evitate. Când pacientul este comatos sau rCspunsul la stimulii e!terni este inadecvat, statusul func.ional al fiecCrui organ necesitC evaluare Di terapie specificC/ cu ventila.ie Di perfuzie optime, de cele mai multe ori acidemia se corecteazC spontan, nefiind necesarC administrarea de solu.ii tampon. (n timpul transportului în *T5 se impune continuarea ventila.ieie mecanice Di a monitorizCrii cardiace, cu evaluarea circula.iei prin palparea pulsului carotidian sau femural, monitorizare invazivC intraarterialC sau pulso!imetrie/ ec ipament Di suficient personal pentru resuscitarea unui 'C7 survenit în timpul transportului. */. 9enti!atia @i $xigenarea: )ostresuscitare pot e!ista variate grade de disfunc.ie ventilatorie, pânC la dependen.a de ventila.ia mecanicC/ se impune e!amen clinic complet al aparatului respirator Di radiografie cardiopulmonarC/ identificarea Di terapia rapidC a complica.iilor resuscitCrii, cum ar fi

pneumotoracele sau pozi.ia incorectC a sondei de 5-T/ modul de ventila.ie mecanicC este determinat de valoarea gazelor sanguine, frecven.a respiratorie Di efortul respirator (lucrul mecanic al muDc ilor respiratori)/ pe mCsurC ce ventila.iile spontane devin eficiente se reduce gradul asistCrii mecanice (scCderea frecven.ei ventila.iilor administrate de aparat) pânC la reluarea completC a func.iei/ dacC sunt necesare concentra.ii mari de o!igen se determinC dacC aceasta nevoie este generatC de o disfunc.ie pulmonarC sau cardiacC. )resiunea pozitivC la sfârDitul e!pirului ()%%)) ar putea fi utilC la pacientul stabil emodinamic dar care asociazC disfunc.ia de ventricul stâng cu cea pulmonarC. &acC disfuc.ia cardiacC este prezentC, suportul miocardului insuficient este important. Concentra.ia o!igenului inspirat, )%%) Di minut"volumul sunt ajustate sub g idajul gazelor arteriale seriate Di2sau monitorizarea neinvazivC: pulso!imetrie Di capnografie/ un cateter arterial faciliteazC recoltarea repetitivC a gazelor sanguine Di permite mCsurarea continuC Di fidelC a valorilor tensiunii sistemice. .arametrii de ventilaBie 'tudii recente au demonstat cC ipocapnia(presiune par.ialC scCzutC a C-8) sus.inutC ar putea agrava isc emia cerebralC/ dupC restabilirea circula.iei spontane, la nivel cerebral se dezvoltC un flu! sanguin crescut/ acest rCspuns iperemic dureazC @,"+, de minute fiind, urmat de o perioadC mult mai lungC în care sângele DunteazC zonele isc emice sau c iar întregul creier 6 fenomem de Eno"refloS$/ în timpul acestei perioade tardive de ipoperfuzie cerebralC apare dezec ilibru între flu!ul sanguin(aportul de o!igen) Di nevoile metabolice de o!igen/ dacC pacientul este iperventilat în aceastC fazC, vasoconstric.ia cerebralC adi.ionalC produsC prin scCderea presiunii par.iale de bio!id de carbon limiteazC Di mai mult flu!ul sanguin Di agraveazC isc emia cerebralC. %fectul protector asupra organelor isc emice nu a fost încC demonstrate însC riscul de agravare a isc imiei cerebrale este real, motiv pentru care în postresuscitare iperventila.ia trebuie evitatC. %fectul negativ al iperventila.iei asupra recuperCrii neurologice a fost demonstrat indirect de 'afar Di colab.: în studiul lor, câinii trata.i în postresuscitare, prin ipotermie uDoarC cumulatC cu nivele crescute ale tensiunii arteriale Di ventila.ie pentru men.inerea normocarbiei au avut un prognostic mai bun. *lt efect negativ al iperventila.iei este presiunea ridicatC în cCile aeriene, cu generarea de auto")%%) Di creDterea consecutivC a presiunii venoase la nivel cerebral Di deci a presiunii intracraniene/ creDterea presiunii vasculare cerebrale duce la scCderea flu!ului sanguin Di accentuarea isc emiei, mec anism independent de influen.a asupra reactivitC.ii vasculare a presiunii par.iale de bio!id de carbon sau a p0"ului sanguin. (n concluzie, dupC un stop cardiorespirator sau un TCC, pacientul comatos este ventilat pânC la atingerea intervalului de normocarbie(clasa 55a)/ 0iperventila.ia de rutinC ar putea avea efecte negative Di trebuie evitatC/ e!cep.ie de la aceastC regulC este sindromul de angajare de substan.C cerebralC, când iperventila.ia cu ob.inerea ipocarbiei ar putea fi salvatoare(clasC 55a)/ de asemenea, iperventila.ia poate îmbunCtC.ii prognosticul când ipertensiunea pulmonarC este cauza 'C7(clasC 55a). -datC restabilit debitul cardiac normal, acidoza metabolicC se corecteazC de la sine, motiv pentru care iperventila.ia nu trebuie utilizatC ca terapie de primC linie/ nici administrarea de solu.ii tampon nu este necesarC decât în situa.ii speciale(vezi sec.iunea Eadministrarea bicarbonatului$). 7/. A arat"! car#i$va&c"!ar %valuarea corectC a func.iilor emodinamice include: "e!amenul clinic complet, monitorizarea semnelor vitale Di a debitului urinar/ "traseu %CZ în @8 deriva.ii Di compararea lui cu traseele pree!istente/

inutC a ureei Di creatininei serice. :onitorizarea nonivazivC a presiunii arteriale este lipsitC de acurate.a renalC de cea prerenalC/ furosemidul men.ei ventriculare cât Di a volemiei 6 ipotensiunea fiind un factor cu influen. în doze mici (@"+ og2=g2minut) nu îmbunCtC.iile patologice asociate). Rinic%i"!: Cateterizarea vezicii urinare este necesarC pentru monitorizarea debitului urinar Di estimarea pierderilor zilnice de lic ide (pierderi care includ pe lângC diurezC Di aspiratul gastric.ia pulmonarC Di mCsurarea debitului cardiac(te nica termodilu. cu ajustarea dozei Di monitorizarea nivelelor serice.iazC insuficien. </. =/.i&tem"! nerv$& centra!: 'copul întregului proces de resuscitare cardiopulmonarC este întoarcerea individului la o via. Oa pacientul critic monitorizarea invazivC se face de obicei prin plasarea unui cateter în artera pulmonarC 6metodC care este controversatC/ permite determinarea presiunilor în circula. . instituirea dializei.ie renalC specificC 6 prin urmare nu este indicatC la pacientul oliguric cu insuficien. este indicatC terapia volemicC cu reevaluarea acestor parametri. prezen.a vasoconstric."radiografie cardiopulmonarC/ "determinarea electroli. Nivelele serice ale enzimelor miocardice ar putea fi crescute doar datoritC efortului de resuscitare (prin isc iemia dezvoltatC intraresuscitare sau în faza EnorefloS$)/ dacC însC pacientul este instabil emodinamic se impune evaluarea atât a performan.ei renale/ dopamina.ine debitul urinar c iar Di în cursul procesului de constituire a insuficien. diferen. 5nsuficien.ie perifericC importantC/ la polul opus este monitorizarea invazivC.iei de e!cre.ilor serici.i este sugeratC de creDterea sus. pierderile prin diaree sau vomC)/ la pacientul oliguric determinarea debitului cardiac Di a presiunii în capilarul pulmonar coroborate cu analiza sedimentului urinar. (n cazul e!isten.C renalC acutC.ie a sodiului. de cele mai multe ori.in egalC cu cea din faza prearest 6motiv pentru care toate mCsurile terapeutice se adreseazC prezervCrii func. &rogurile nefroto!ice sau cele cu eliminare renalC se utilizeazC cu precau.iei severe impune inserarea unui cateter intraarterial. . ipotensiunii Di Docului.e la pacientul cu debit cardiac mic Di vasoconstric. se ia în considerare instituirea suportului inotrop pozitiv(dobutamina). în special calciu Di magneziu/ "nivelele serice ale mar4erilor cardiaci/ "revizuirea sc emei terapeutice curente Di a celei prearest.a ventricularC este redusC. .iilor cerebrale. a electroli. vasopresor(dopamina sau noradrenalina) sau a terapiei vasodilatatoate(nitroprusiat sau nitroglicerinC)/ modul de utilizare a acestor agen.eDte flu!ul sanguin la nivel spla nic Di nici nu conferC protec. intraarterialC a presiunii arteriale care este fidelC Di permite titrarea administrCrii de catecolamine 6terapie cu posibile efecte negative asupra prognosticului/ din acest motiv.iei)/ dacC atât debitul cardiac cât Di presiunea blocatC la nivelul capilarului pulmonar sunt scCzute.ilor serici Di a frac. adicC mai mult decât valoarea normalC (depinzând Di de condi.ie.C negativC asupra recuperCrii cerebrale. dar de cele mai multe ori este de @G mm0g.C de o calitate cel pu. iar presiunile de umplere ridicate/ presiunea în capilarul pulmonar necesarC pentru atingerea unui debit cardiac optim variazC.rincipiu: ipotensiunea trebuie evitatC în postresuscitare.ei unui infarct miocardic acut complian. &acC dupC optimizarea presiunilor de umplere ipotensiunea Di ipoperfuzia persistC.a renalC la aceDti pacien. de obicei asociate cu iper4aliemie/ mortalitatea Di comorbiditatea sunt crescute fCcând necesarC.i este prezentat în algoritmul terapeutic al edemului pulmonar.

ie controlatC în timpul comei/ "sedarea cu benzodiazepine sau barbiturice/ controlul convulsiilor(diazepam"fenitoinC)/ "imobilizarea prin blocadC neuromuscularC. în pozi. .ie neutrC.ii plasmatice Di ale nivelelor serice ale electroli.C însC.ine normotermia Di activitatea convulsivC este controlatC cu fenitoinC.ia Di perfuzia adecvate scad inciden.C acido"bazicC normalC/ instituirea precoce a alimenta. pentru favorizarea drenajului venos cerebral/ "aspira.a dintre presiunea arterialC medie Di presiunea intracranianC())C9)*:" )5C)/ Oa restabilirea circula. dupC o fazC ini. A arat"! #ige&tiv: 5nstalarea sondei nazogastrice este indicatC: "la pacien.iei microvasculare/ aceastC reducere de flu! se produce c iar Di în prezen.ii musculare nedorite/ "monitorizarea temperaturii centrale/ "e!plorarea fezabilitC.iei/men. . a normoo!iei Di normocapniei prin ventila. a ipo!emiei Di ipertermiei/ "dupC restabilirea circula.ilor/ "balan.iei tra eale. E/.iei spontane men.C/ dupC 8"> minute rezervele cerebrale de glucozC Di glicogen sunt consumate iar dupC >"H minute întreaga cantitate de *T) este epuizatC.inerea deficitului de baze sub Hmmol2O/ "evitarea ipoglicemiei iatrogene sau a iperglicemiei severe/ "sc imbarea posturii pentru profila!ia atelectaziei pulmonare.i mecanic/ "absen. fenobarbital sau diazepam/ "e!tremitatea cefalicC se ridicC la +.ialC de iperemie.inerea T* la nivele normale sau uDor crescute.inerea valorilor normale ale osmolaritC.a zgomotelor intestinale. ventila.iei cerebrale pentru @.iilor tra eale este o manevrC care creDte presiunea intracranianC/ preo!igenarea cu o!igen @.mC. flu!ul cerebral scade(fenomenul Eno"refloS$) ca rezultat al disfunc.ia secre.inerea unei tensiuni arteriale normale sau uDor crescute Di reducerea presiunii intracarniene 6 dacC aceasta este ridicatC: " ipertermia Di convulsiile cresc necesarul de o!igen cerebral/ se men. &eDi e!istC o serie de studii clinice asupra te nicilor de prezervare a func.a unei presiuni de perfuzie cerebralC normal 6astfel încât orice nivel de creDtere a presiunii intracraniene sau de reducere a presiunii arteriale medii au ca rezultat accentuarea deficitului de flu! sanguin cerebral.J previne instalarea ipo!emiei în timpul aspira.iei spontane. dacC este necesarC evitarea activitC. !Asuri terapeutice orientate cAtre prezervarea funcBiei cerebrale: "evitarea ipotensiunii arteriale (c iar uDoare). Lunc.a leziunilor neurologice secudare Di cresc Dansele recuperCrii neurologice complete.ii inducerii ipotermiei uDoare sus.ia de autoreglare a circula."+HJ/ men.iei cerebrale se pierde dupC ipo!ie Di2sau ipercarbie de duratCD iar flu!ul sanguin cerebral devine în totalitate dependent de presiunea de perfuzie/ presiunea de perfuzie cerebralC este egalC cu diferen.ii Di osmolalitC.(ntreruperea circula.rincipiu terapeutic pentru pacientul comatos: optimizarea presiunii de perfuzie cerebralC prin men.ii comatoDi Di ventila. în prezent nu este stabilitC o sc emC terapeuticC de rutinC pentru îngrijirea postresuscitare/ cu siguran. secunde duce la scCderea aportului de o!igen Di pierderea stCrii de conDtien.iilor cerebrale.inutC pentru @8 ore(durata optimC a ipotermiei nu este cunoscutC)/ "restabilirea volemiei optime urmatC de suport inotrop Di vasopresor(dacC este necesar)/ "administrarea de fluide Di droguri sub monitorizare emodinamicC/ " ematocrit în interval de +..

iazC antibioterapia cu spectru larg.ie clasC 55b). de compresiuni pe minut.ii trata.e cC rata supravie.i cu metilprednisolon decât la grupul de control/ (n general însC.iei multiple de organ. sindromul clinic rezultat se numeDte sepsis/ )acien.a deceselor prin infec. iar "la copii mici.e semnificative în prevenirea instalCrii Docului.ii 6frecven.ii secundare a fost mai mare la pacien. sternului(pericol de fracturi costale si leziuni splenice) "Oa copii se poate comprima cu o singura mana.ii acestuia sau influen.ios Di tulburCrile metabolice importante produse de administrarea de glucocorticoizi %ste cunoscut însC cC în Docul septic e!istC un grad relativ de ipoadrenalism. ca si la adulti. nu au fost documentate diferen. in ritm de G.ialC este restabilirea volemiei. arsurC sau infec.ie multiplC de organ combinatC. reversibilitC."@. urmatC de cele mai multe ori de suport inotrop Di vasoconstrictor(dobutamina Di noradrenalina ar putea fi utile în managementul Docului septic).iat o uDoarC creDtere a mortalitC.iind cC metilprednisolonul scurteazC faza presordependentC a Docului Di scade riscul de dezvoltare a disfunc.atC prin corticoterapie.uirii este influen. @i &$c"! &e tic: '57' este un proces comple! care poate fi declanDat de o serie de injurii ca traumC. 'emnele rCspunsului inflamator sistemic 6 febra Di leucocitoza 6 pot apare Di dupC resuscitarea cardiopulmonarC prelungitC..*limenta. cu vasodilata. de obicei.a asupra mortalitC.IR. Când cauza '57' este infec.ie/ rCspunsul inflamator declanDeazC un proces autoîntre.ia enteralC se instituie cât mai rapid posibil/ dacC nu este toleratC. c iar Di în prezen.ie e!tremC(rezultatul fiind ipovolemia relativC sau absolutC). Ca imagine generalC. F/.ii cu Doc septic prezintC disfunc. 'copul resuscitCrii emodinamice este normalizarea captCrii tisulare de o!igen/ atitudinea ini. &ozele suprafiziologice de corticosteroizi ar putea fi benefice pentru Docul persistent. Qtilizarea glucocorticoizilor în tratamentul Docului septic este subiect de dezbatere clinicC 6 neelucidat încC6 de mai bine de jumCtate de secol/ controversa rezidC în mod particular din rCspunsul adrenal normal care e!istC în sepsis.inut care are ca finalitate leziuni tisulare locale Di instalarea :'-L. Când sepsisul este suspectat se ini.i de receptori istaminici Di sucralfat pentru reducerea riscului de sângerare în tractul gastrointestinal (ulcere de stres).ii generale "studiile clinice care au utilizat doze Esuprafiziologice$ mici de corticosteroid eviden. în nivelulEnormal$ de cortizol din stCrile de stres.eDte prognosticul Di c iar s"a eviden. în prezent nu e!istC eviden. riscul de agravare al unui proces infec.ia. rezistent la vasopresoare Di tratat cu doze ma!ime de antibiotice cu spectru larg(indica. [ Ma&a2"! car#iac !a c$ ii: Compresiunea. cu @"8 degete. nici pe coaste in stg. . se administreazC blocan. nu se face nici spre apendicele !ifoid(pericol de rupere al ficatului).a unor nivele serice de cortizol normale sau crescute/ totuDi utilizarea de metilprednisolon nu îmbunCtC. .

.

.

.

. "infarct mezenteric avansat. oase etc. la început c imicC./ se generalizeaza mai tarziu. durerea generalizandu"se in tot abd. E&te "rgenDC maximC 6 necesitC interven. c) in perforatia intestinului mezenterial si al colonului: " sediul durerii este ju!tapubian(in apropierea regiunii pubiene) d) in perforatia vezicii biliare durerea este initial in ipocondrul dr.ia primelor semne de peritonitC. URGEN+E A4DOMINALE PER-ORAŢIILE DE ORGANE )erfora. "neoplasm de colon "rectocolita necrozata " colecistita ac.iile organelor cavitare abdominale sau ale org. chist ovarian rupt. piosalpinx rupt. pana la starea de soc " durerea #ca o lovitura de pumnal$. e) In sarcina ectopica.) poate sa duca la perforatia intestinului subtire si al colonului. iradiere dorsala. perforatia trompei uterine +a'!$" c!inic: )erforatiile de organe dau tabloul clinic al peritonitelor ac. *stfel: a) in ulcerul gastric si duodenal perforat: " sediul durerii initial epigastric. localizata in abd. perforata: " durerea este simtita de bolnav initial in fosa iliaca dr. c ist ovarian rupt) sau de puroi in caz de piosalpin! rupt.<. acut. . b) in apendicita ac. sunt urmate de irita.ie c irurgicalC în H"F ore de la apari. inf.ie peritonealC. scadeWprin disparitia distensiei veziculare). devenite cavitare prin transformarea patologicC. se generalizeaza pe masura ce peritoneul este invadat de sange( emoperitoneu in sarcina ectopica rupta. "neoplasme de perete intestinal. de organul perforat. cu sediul si iradierea in fct. urmata de #abdomen de lemn$(rigiditatea abd. "ocluzii intestinale. apoi septicC. nu apare in nicio alta afectiune atat de brusc si atat de intens). corp galben rupt. "ingestia de corpi straini(ace.(in flancuri). caracterizate prin: • #"rere a'#$mina!a violenta. datorita peritonitei biliare. care genereazC un sindrom de peritonitC acutC2abd. Cand procesul inflamator determina perforatia veziculei biliare. intensitatea durerii din ipocondrul dr. litiazica si nelitiazica: "cancerul de cai biliare "volvulusul colecistului " perforatia vezicii biliare " sarcina ectopica: "piosalpin! rupt "c ist ovarian rupt. brutala. intensitate deosebita. durerea abdominala. -act$ri eti$!$gici: " ulcerul gastric si duodenal 6perforatie gastro"duodenala/ " apendicita gangrenoasa 6perforatia apendiculara " perforatii intestinale 6boala Cro n. abd.

la pat. cearcane. a nu masca simptomatologia. oc i infundati in orbite. de clisme. H"F ore de la aparitia primelor semne de peritonita. care a ajuns pana in fundul de sac &ouglas. trebuie sa stie ce sa nu faca. iar la barbati prin tact rectal/ durerea vie declansata de palparea c iar blanda a peritoneului prin intermediul tactului vaginalsau rectal arata prezenta unei peritonite generalizate. rapide si superficiale. analgetice majore. pt. fecale si gaze(uneori e!ista diaree) -bs. ingreunand &g. " nu se admin. trebuie sa cunoasca bine manifestarile clinice ale unui abd.• C$ntract"ra a'#$mina!a: " la inspectie$ abd. deoarece prin efectul acestora se masc eaza semnele de peritonita. • 5nterventia c irurgicala(ca sa aiba sansa de reusita) trebuie sa se practice in ma!. a nu agrava starea boln.: 1n ruptura de anexe.). • Oa spital se va incepe deDocarea bolnav. a nu temporiza trimiterea boln. la un serviciu de specialitate(in cazul in care este nevoit sa decida singur). ac. *s. • Di& aritia ref!exe!$r cutanate abd. )unerea in evidenta se face prin tact vaginal sau rectal la femei. radiologic). leucograma. vor fi facute e!. " ta icardie. pt. . • . de laborator(1'0. cu subtierea aripilor nasului. transpirat/ " respiratii scurte. inspaimantat.. . etc). ocluzii intestinale. bolnavul va fi: "asezat in repaus absolut. pancreatita ac. facies #peritoneal$: paloare. de purgative sau administr. " 0iperestezia fundului de sac &ouglas si uneori bombarea acestuia. " T*. si indicatia terapeutica.emne genera!e(in peritonita avansata): " facies caracteristic(suferind). nu este suprimat tranzitul. &e asemenea. med. cu lic id in peritoneu. inclusiv apa. " se interzice admin. C$n#"ita #e "rgenta: • )ana in momentul in care se face transportul. si pt.(perforatii de organe. -bservatie: in perfor.veziculei biliare nu apare pneumoperitoneu " 0iperestezie cutanata (durerea pielii la cea mai mica atingere). ionograma. "daca este posibil se va pune o punga cu g eata pe abdomen Atentie1 " se interzice orice alimentatie. • Hi er&en&i'i!itatea a'#$mina!a se pune in evidenta prin durere de compresiune brusca a acestuia (semnul Klumberg). retractat si imobil sau cu mobilitate redusa la miscarile resp. A4OMENUL ACU+ MEDICO-CHIRURGICAL (n cazul unei dureri abdominale acute se ridica doua probleme: diagnosticul etiologic si aprecierea gradului de urgenta medicala sau c irurgicala. ematocrit etc.+A4ILIREA DIAGNO.+ICULUI : . • Di& aritia matitatii %e atice (numai cand e!ista pneumoperitoneu) se pune in evidenta prin percutie (mai sigur si mai evidentiabil prin e!.la palpare$ rigiditatea musculara generalizata #abdomen de lemn$ • 9ar&at"ri • O rirea tran)it"!"i intestinal pt.

• Examen"! $'iectiv =a inspectie$ "starea generala "culoarea tegumentelor si mucoaselor(paloare sau icter. ulcer perforat. coloratie albastruie periombilical care indica un emoperitoneu) "cicatrice. emoragie. aparare musculara "tumefiere "formatiune pulsatila "puls femural =a percutie$ "timpanism "matitate =a auscultatie$ . volvulus sigmoidian. varsaturi "tranzit intestinal absent pentru gaze si materii fecale "diaree " ematemeza "rectoragie "melena "semne urinare: disurie. anevrism aortic complicat. pneumonie bazala dreapta. infarct renal.Cro n. cancer renal) "flancul stJn! (colica renala.e#ut$ brusc sau progresiv =ocalizare$ "epi!astru (gastrita. anurie "semne ginecologice: data ultimei menstruatii. sarcina e!trauterina) "fosa iliaca stJn!a(sigmoidita. ingestie de to!ice. sarcina e!trauterina) -'emne asociate: "febra "greturi. neuroleptice). antiinflamatorii steroidiene si nesteroidiene. pancreatita acuta) "hipocondrul drept ( epatita.CLINIC : • Anamne)a: " antecedente personale patologice. apendicita acuta. ocluzie intestinala) "fosa iliaca dreapta(colica renala. c ist ovarian complicat. puseu ulceros. tumefactie abdominala "diminuarea miscarilor abdominale respiratorii "semne de des idratare(pliu cutanat. colica biliara. c ist ovarian. abces epatic. tumora colica stânga complicata. pielonefrita acuta. b. apendicita sub epatica) "hipocondrul stJn! (pancreatita. c ist idatic rupt. infarct splenic) "flancul drept (colica renala. esofagita. colecistita acuta. 5:*. tumora de ung i drept colonic. salpingita acuta. litiaza biliara. tumora de colon stâng complicata. administrare de medicamente(anticoagulante. uscaciunea mucoaselor) =a palpare$ "contractura. -Durerea: .

:asurare repetata T*. lucios si lipicios. în retentie acuta de urina V. 'cobutil @ fiola 9 @ml.mg) sau un supozitor de 8.ml sg..m. între 8H. la dispensar sau apartinatorii. i. 0ematemeza apare brusc.C. 'onda nazogastrica cu aspiratie (în caz de ocluzie intestinala. ml de sanges *1T l-.9 @. transpira.batai2min. :etoclopramid @ f..2i.R@. si antibiotic cu spectru larg(*mpicilina @"8g i. H. duoden. 9 8"> flacoane de H. abundente si rapide pot surveni in ainte de e!teriorizarea sangerarii.ml sange..v. ml sg/ "0&' moderatC 6 cant de sg. T*TW. )ozitie antalgica +. A+I+UDINE +ERAPEU+IC6 @. cu furnizarea datelor personale ale pacientului.)/ "0&' mare2masivC 6 pierderea sg. puls >.v.&. _ocul si moartea consecutive unei 0.UPERIOARE 0 HD. A recierea c!inic$-%em$#inamica a gravitatii %em$ragiei: :orma de "D' .+I9E .arametrul )ierderi de sange J din volemie: -1soara T8HJ (@8H. ame. rareori are aspect rosu aprins.D."zgomote idroaerice "silentiu abdominal "suflu vascular /useu pelvian$ "fund de sac &ouglas sensibil sau bombat. slCbiciune. !elena reprezinta eliminarea de sange prin scaun. grea.mg. 0ematemeza Di melena: culoarea sângelui poate fi roDie desc isC dacC emoragia este masivC Di fulgerCtoare. 1arsatura cu sange (hematemeza) are aspect asemanator zatului de cafea. *ntispastice i. W. eliminat prin scaun (melena) este negru ca pCcura.mg.'. ()apaverina @ fiola 9@ml 9 >.) G. suspiciune de pancreatita acuta) F. i.ml sg. 'olicitare salvare (asistenta medicala. Di2sau scaun 6 melenC.. adresa completa si datele clinice). daca nu e!ista contraindicatii: glaucom.mg.. de sucurile gastrice/ ea apare cand in intestinul superior patrund cel putin H. de sange negricios neaerat. adenom de prostata cu retentie urinara. tulburari de ritm cardiac).m.mm0g 5'[ T@ . *ntialgice neopiacee (*lgocalmin @f.ii. amestecat cu resturi alimentare. @.m... 8. 'g.mg. C!a&ificare: "0&' micC 6 pierderea de sg. *bord venos periferic H.). 9 sângerare care are loc în esofag.v.eli.) HEMORAGIILE DIGE."G. (0bR@. (n caz de febra septica: *lgocalmin @"8 f.v. an!ietate..(8ml 9@.(0b TGJ). Di jejunul pro!imal e!teriorizându"se prin vCrsCturC 6 ematemezC. i. la domiciliu. sau i.. 'onda vezicala (cu diametrul @F"@G mm. &aca e!ista greturi si2sau varsaturi se admin. adesea precedata de durere în epigastru. care este negru ca pacura. fiind digerat pe parcurs. este T 8H.6@.

aspirina. boli de sange(sindr. hipotensiune. adinamie. tumori. diverticul esofagian.H )1C[[ "scazuta &iureza 6scazuta Alte fenomene$ Tegumente: treci tumede tpalide -'evera(masiva) TH.mm0g 5'[ @"@. 9 5ndice de soc 9 raportul puls2T* sistolica [[ P9C 9 )resiune venoasa centrala Ca")e: "#oli ale esofa!ului(varice esof. faringe. telangiectazia 7endu"-sler). emoptizie.J (8H. epista!is.)1C[[ "N &iureza "N -!edie T+HJ (@VH. "&ispnee cu ta ipnee "Kuze uscate "Cianoza periferica "Lacies palid cu privirea in gol ('emne de soc hipovolemic$ paloare intensa. batai2min. traumatisme/ "#oli ale intestinului su#tire pana la ung iul Treitz// "hipertensiune portalH(ciroza epaticC. tendinta de pierdere a cunostintei). batai2min. sindromul :allor?"geiss 9 fisura longitudinala a esofagului inferior dupa eforturi repetate de varsatura. coma). apatie. extremitati reci. emoragice prin trombocitopenie)/ "#oli ale altor or!. [ I. ulcer peptic al esofagului. polipnee. Mnvecinate: sg. varice gastrice. Diagn$&tic #iferentia! " 0ematemeza va fi diferentiata de: epista!isul ing itit. abcese. anxietate. !returi. idrat de sodiu. "#oli ale stomacului Ci duodenului(ulcer gastric si duodenal "cauza cea mai frecventa: G.it din gurC. medicamente cu risc emoragic(corticoterapie. tromboza a venei porte etc)/ "cauze !enerale: boli ale vaselor( emangioame. ruperea unui anevrism. T*TF. sudori reci.H )1C[["scazuta &iureza 6oligurie Alte fenomene$ "*lterarea starii de constienta(an!ietate.. îng i.J din cazuri.. ml de sange) *1(Ta icardie)T @8. somnolenta. ernie gastrica trans iatala)/ alte cauze. agitatie. tumori benigne Di maligne ale esofagului. ulcer acut de stres. sete intensa. T*TV. puls rapid si filiform. emoragia buco"faringiana/ .mm0g 5'[ R@. fenilbutazona etc)/ tumori maligne Di benigne. gastrite emoragice(corozive si medicamentoase): acizi puternici. etc. ml de sange) *1(Ta icardie)R @8. emoptizie.

testele de coagulare. fie '. la aprecierea medicului(semne clinice grave. gluconat de calciu. reci2bucC. trombina. e!am.L. mentinerea unei circulatii cerebrale corespunzatoare)..'. vitale(se face din ora in ora) " recoltarea de sânge pt. fara sa se deplaseze bolnavul).:elena trebuie diferentiata de scaunul negru ce apare dupa: " terapie orala cu fier. spanac. ionograma. poate fi precizat(in afara anamnezei si e!amenului clinic) prin endoscopia digestiva. sol macromoleculare(macrode! "de!tran V. *sistentul medical aplica: " pungi cu g ea. dar acestea au actiune mai slaba pt.C în regiunea epigastricC " pregateste sange izogrup. in cazurile indicate. sedative(fenobarbital. rezerva alcalina. ouC moi.. *tentie: repausul la pat dureaza cel putin + zile dupa oprirea emoragieiU "colectarea sângelui eliminat "igiena oralC a pacientului(cu capul asezat intr"o parte.ie. CaCl8. &e precizat: &g.&. 5n clinicile mari se face si determinarea volumului sanguin cu metode izotopice.ie gastricC pt. C. " administrarea medicatiei prescrise( emostatice i. ml lapte Di regim idro"za arat/ " din a +"a zi regimul se îmbunCtC. bismut " consum de: cafea. care trebuie sa se practice de urgenta "dupa ce bolnavul a iesit din socul emoragic. 5ndicatia de transfuzie se face mai tarziu. creme. determinarea ematocritului. CONDUI+A DE URGENŢ6 "internare de urgen. piureuri de legume. pt. vitaminele =. budinci. nr. "prevenirea Docului emoragic(la orice esalon al asistentei medicale) %volutia unei 0. a ll"a zi de la ematemezC sunt permise @8"@> mese compuse din @H. bolnavul putând primi doar lic ide f. "evitarea efortului fizic(poate accentua emoragia sau poate agrava tabloul clinic). diazepam) pt.'." 8.L.. de laborator) "se va efectua anamneza si e!amenul clinic mentionandu"se ora cand s"a efectuat si cele constatate/ N <n spital 6 monitorizarea fct. izo7 si instaleaza transfuzia de sange.) " recoltarea de materii fecale(in vederea punerii in evidenta a sangelui din materiile fecale(reactia *dler sau Zregersen) " in cazuri grave(stari de soc) se determina azotemia. sol. masline. calmarea starii de agitatie. cauzei 0. cristaloide('. " )regateste si administreaza.m.C/ [ pEnA a3unge la spital 6 repaus la pat in decubit dorsal. refacerea volemiei.&. de evolu. " alimentaIia se suprimC per oral. [ 'e vor e!clude si emoragiile digestive inferioare(anorectoragii).2ser glucozat HJ).ele de g ea. r eomacrode! "de!tran >.: *drenostazin.eDte: supe mucilaginoase. carne slabC/ . fie de glucozaHJ. manifestate prin scaune sanguinolente.C/ " în fct. ematiilor. carbune. griD cu lapte. fiind imprevizibila se recomanda perfuzie cu solutii cristaloide. fara perna(in emoragiile masive pozitia Trendelenburg. etamsilat. evacuarea sg. " aspira. emoglobinei (0Z..( emostaza reuseste mai bine pe un stomac colabat).

emne &i &im t$me : @ . balonare abdominala. greturi. COLICA 4ILIAR6 7eprezinta o inflamatie a veziculei biliare ce se caracterizeaza printr"o durere violenta si persistenta in regiunea ipocondrului drept cu iradiere pana in coloana vertebrala. [ Qlcerul duodenal emoragic la bolnavi de peste >H de ani este bine sa fie tratat c irurgical de la prima complicatie emoragica. &iscomfort epigastric. " )arazitozele intraveziculare(giardia). tumori biliare sau dis4inezii veziculare cistice2oddiene "in special dupa o masa bogata in grasimi sau dupa consumul de alcool . minute de la debut si poate sa dureze in general >"H ore. >. datorita cresterii presiunii in arborele biliar. &urere in ipocondrul drept sau epigastru(cu iradiere în spate pe sub rebordul costal drept la nivelul scapulei sau umarului drept)/ &urerea atinge ma!imum de intensitate in apro!imativ @H" +. " *ngiocolitele(colangite) sunt afectiuni inflamatorii ale cailor biliare e!tra" si intra epatice(cand este interesat si colecistul este vorba de angiocolecistite). apoi cu spClCturi intestinale(in special in emoragiile din ciroza epatica pentru prevenirea encefalopatiei portale "prin produsi azotati to!ici)/ " în gastritele emoragice se administreazC pansament gastric amestecat cu trombinC uscatC sterilC/ in emoragiile de orice sursa se administreaza @ fiola Noratrinal peroral. paraziti). anore!ie. atingand intensitatea ma!ima in cateva ore si cedeaza brusc sau lent. 'emnul :urp ? pozitiv daca la inspirul profund sau tuse. 'ensibilitate la palpare in ipocondrul drept cu descoperirea unei formatiuni palpabile la apro!imativ 8. transpiratii. umarul drept sau in varful omoplatului produsa de spasmul musculaturii cailor biliare si vezicale "datorita unor agenti mecanici(calculi. varsaturi bilioase2alimentare. ea fiind continua. " dacC emoragia nu cedeazC 6 se intervine c irurgical în formele de gravitate. cu F." când emoragia este prin ruperea varicelor esofagiene 6 se introduce în esofag pt. din intestin dacC este posibil prin clisme. pirozis. +. &e cele mai multe ori survine din cauza obstructiei canalului cistic(litiaza cistica) si infectiei peretilor veziculei biliare. iar a 8"a sangerare le poate pune viata in pericol. Lebra si frisonul apare cand predomina infectia cailor biliare(colecistitele ac. infectii "fiind insotita uneori de greturi si varsaturi. durerea se e!acerbeaza la palparea ipocondrului drept. 'e accentueaza progresiv. deoarece posibilitatea de a repeta emoragia este foarte mare. evacuarea sg. eructatii. 'emne locale: vezicula biliara poate fi palpabila si foarte sensibila cand este inflamata. " Colecistita cronica si dis4ineziile biliare(tulburari ale motricitatii veziculei biliare). este o inflamatie cu caracter acut a peretelui colecistic(congestie. . 8>"+F ore sonde speciale cu balonaD esofagian compresiv (Klac4emore) sau se recurge la scleroza vaselor esofagiene (cauterizare)/ " se recom. 5ntensitatea durerii este mare. Colica biliara apare la pacienti in conte!tul unei afectiuni cronice biliare cum ar fi colecistoze.ml ceai. 8. supuratie. . gangrena). Colica biliara poate fi unicul simptom al litiazei biliare(prezenta de calculi in vezicula biliara sau in caile biliare intra" si e!tra epatice) " Colecistita ac. J din pacienti( idrops vezicular) H.) si angiocolite secundare infectiei cu germeni microbieni/ 'unt urmate de transpiratii abundente si stare generala rea..

profund/i. 9 Hml 9 8. 0epatita si abcesul epatic +ratament : @ . Diagn$&tic #iferentia! : ")ancreatita acuta. pe zi sau supozitoare " torecan fiole(9 F. a bolii sau o perforatieU: " algocalmin i..v. medicament care are avantajul de a nu provoca spasmul musculaturii netede sau " )iafen @"8 fiole i. de rezultatele de laborator >. lent (8>. 9 8Hmg2Hml. .mg2ml i.mg i. ionograma sanguina.m.v.m.6@H. daca nu e!ista contrindicatii sau " &rotaverina clor idrat (N-"')*) 8.mg. pt. mg. aminoglicozide . sau i.@mg.). bilirubinemie. 5cter "apare uneori la 8> ore dupa colica fiind caracteristic litiazei coledociene/ (coloratia se datoreste unui edem.c..m.Hml. amilazemie/ "%!amenul urinii(urobilinogen. sau " idro!izin 86+ cpr. profund. spasm refle! al sfincterului -ddi. 9 @ml. mialgin @. transaminaza.7ecoltarea de sange pt. @"8 fiole i. s. sau 86+ cpr. milioane Q2zi/ " Tetraciclina(nu se elimina prin caile biliare) 8"+g2zi/ " *mpicilina(8"+g2zi..mg2ml @6+ fiole pe zi sau " Nitroglicerina @"8 tablete sublingual.) )unga cu g eata pe ipocondrul drept reduce inflamatia F. a nu masca evolutia ac.v. (` fiola 9 . la interval de F"G .m. . 8. (@ fiola 9 @ml solutie >J 9 >. musetel sau menta). foarte lent sau i. 'e poate instala si fara sa e!iste un obstacol prin calcul pe coledoc).v.(H"@. cu urmarirea T. +6> fiole pe zi sau " :iofilin @ fiola i. G. pe zi +.Hmg2ml) i. 7egim igieno6dietetic( idroza arat "ceai de tei.. sol.v.m. *ntispastice : " *tropina i. azot. glicemie.m. 9 @.) "ma!.v.(8">ml. +6> fiole pe zi. +mg2zi/ " 'cobutil @f. rezerva alcalina..c. pigmneti biliari) $tentie: nu se face in crize tuba3 duodenal sau colecistografie cu substanta de contrast& "%cografia abdominala poate determina prezenta calculilor biliari precum si prezenta unei mase flegmonoase in jurul veziculei biliare. :edicatie sedativa: daca pacientul este foarte agitat se poate administra `"@ fiola de &iazepam i. pentazocin.Hmg. Nu are nici un efect in ipotonii sau atonii. (o fiola de @ml) "ma!. linistirea pacientului2pozitie antalgica.m..ml.m.v. Qlcerul duodenal. :edicatie antiemetica : " :etoclopramid @"8 fiole i.) sau i. *dministrarea de analgezice "numai dupa stabilirea cu precizie a &g.*(reduce spasmul sfincterului -ddi si contractiile ipertone ale veziculei biliare. H. Examene!e arac!inice &i #e !a'$rat$r: . i. peroral sau i.HJ) sau " emetiral 86+ cpr.mg. )ielonefrita.m. repaus la pat .F. *dministrare antibiotice: " )enicilina(se elimina putin prin caile biliare) F"@.mg. e!aminari de urgenta: numararea leucocitelor. *pendicita. pe zi " plegomazin(clorpromazina) fiole i. "se elimina biliar)/ cefalosporine.v.) " fortral(+.v. lent sau 'cobutil compus @f. " )apaverina @"8 fiole i.. *dministrare prin perfuzie de lic ide si electroliti "in fct. lent @f.m2s.2i. pe zi sau " meprobamat 86+ cpr.

rareori se indica de la inceput interventia c irurgivala. PANCREA+I+A ACU+6 )ancreasul este o glandC cu dublC secre. amilazC. -rgan retroperitoneal.ie: "endocrin "elaboreazC secre. vCrsCturi alimentare Di bilioase. embolizari ateromatoase) "ulcer duodenal. T* prCbuDitC. .ia endocrinC numitC insulina. infec.pd. istologic pancreasul este alcatuit din doua parti: pancreasul acinar(e!ocrin) si pancreasul insular(insulele Oanger ans). "consum e!cesiv de alcool. deasupra ampulei 1ater.Oa bolnavii cu boli asociate cum ar fi diabetul. .iuni).i digestivi(tripsinC. determinat de actiunea enzimelor amilolitice.ii. )ancreatita ac. 'e urmareste bolnavul 8>"+F si daca fenomenele nu cedeaza. Tratamentul definitiv al colicii biliare date de prezenta calculilor veziculari consta in colecistectomie si va fi efectuata in decursul primelor 8>6>G ore de la internare . 'indromul abdominal grav este datorat unui proces de autodigestie a glandei pancreatice.ii sau ileus dinamic. pentru a mari spectrul de activitate. traumatisme etc. lipolitice si proteolitice. emoragie. transpira. cauze to!ice(inclusiv cu ciuperci) "modificarile vaselor pancreatice(tromboza capilarelor si venulelor. &% %15T*T: administrarea de :orfina ca si antialgic pentru ca produce spasm oddian2cCilor biliareU W. lipaza crescute in sange si urina). "*lti factori etiologici: iperlipemia. prin canalul girsung si 'antorini). glucagonul(cu rol preponderent în metabolismul glucidic dar Di alte ac. puls mic Di rapid. Clinic se manifesta ca un sindrom dureros abdominal acut violent. "exocrin "secreta fermen.ii.v. cu revarsarea in sange(amilaza. tulb de tranzit. Ca")e: "litiazC biliarC/ "obstruc. meteorism. constipa.ia canalului pancreatic Di a ampulei lui 1ater cu calculi. cu durere abdominalC în etajul superior în barC cu iradiere în spate.im t$mat$!$gie "debut brusc. neoplasme. care este rezultatul leziunii emoragice cu necroza consecutiva. insotit uneori de stare de soc. lipaza 6 eliminate prin sfincterul -ddi în duoden. an!ietate. capul fiind inconjurat de cadrul duodenal iar coada venind in raport cu splina. C$m !icatii : "empiem " idrops vezicular "gangrena "perforatie "fistulizare "ileus -bservatie: cu e!ceptia peritonitei biliare(in caz de perforatie) in care este obligatoriu interventia de urgenta.ii. emoragica(pancreatita emoragica). inflama. &. apoi apare un revarsat sero" sanguinolent. este situat inapoia stomacului cu corpul. bolnavul necesita interventia c irurgicala.i reci. este o afectiune caracterizata anatomo"patologic. e!tremitC. stare de Doc cu paloare. obezitate. ipercalcemia. necrotica sau necrotic" emoragica. prin inflamatie edematoasa (pancreatita acuta edematoasa). infectiile sau cei cu debilitati se vor administra antibiotice combinate. 5n faza de debut a bolii se produce un edem accentuat al glandei.

uneori o uDoarC apCrare epigastricC/ pe abd.mg(8 fiole) la 8 i."+. fie prin e!agerarea contracturii musculaturii peretelui intestinal2spasme... care in stadiul de cicatrizare retracteaza peretii."@H..m. @"8 fiole a 8H. "combaterea stCrii de Doc(vezi socul)/ "reec ilibrare idroelectrolitica: gluconat de calciu i. C!a&ificare "Ocluzie mecanicH 6oprirea tranzitului poate fi din motivul unui obstacol mecanic situat oriunde în intestinul sub.h...ii intestinale.C medicalC 6cu internare imediatC/ "nu se adm.g28> / "antibioterapie/ "in ibitori ai tripsinei: " tras?lol i.m.ire2gros(tumorC)/ "Ocluzie dinamicH0funcIionalH 6datoratC unei tulburCri func.Z.C.ta ipnee/ uneori bolnavul ia pozitii antalgice(fle!iunea trunc iului. A+I+UDINEA DE URGENŢ6 %ste o urgen.)/ "aplicare de pungi cu g ea.de @.. în anumite cazuri petecianotice(formele necrotice).elege oprirea completC Di persistentC a tranzitului intestinal Di.=. care anuleaza efectele spastice ale mialginului/ perfuzii cu !ilina "in doza de 8"+g2zi in ser glucozat HJ.... sublingual. i..v. în consecin.mg la interval de +"H / la mialgin se mai adauga atropina ... stenozand lumenul intestinal/ sau stenoze cicatriceale posttraumatice sau postoperatorii) .(H fiole) numai in formele edematoase la debut1 appoi in perfuzie câte H. Q. 'e constituie un sindrom de abdomen acut.v. Q.0. leucocitelor.C. HJ pânC se ajunge la spital.. H.J in 8> / " glucocorticoizi "0.J sau '. Ca")e : "ocluzia mecanicA : " tumori maligne2benigne(prezente in interiorul intestinului sau in afara tractului intestinal.ml din sol. medical nu ameliioreaza net starea clinica a bolnavului..v.+INAL6 )rin ocluzie se în.ii macromoleculare: &e!tran >.ie oralC/ bicarbonat de sodiu @ lingurita peroralfU "calmarea durerii se face prin inj.( ipocalcemie) 8. Lortral im./ NitroglicerinC 8"+ tb.h. Q la F / " 4atein i. apar uneori. a glucozei Di N Ca "important în &g.v./ "în Doc 6perfuzii cu solu. medica. fie printr"o parezC2paraplegie a acestuia.(analgetice: algocalmin i. se intervine c irurgical in scopul drenarii edemului congestiv sau limfatic. fecale Di gaze. antisoc. "e!.C pe abd. radiologic abdominal pe gol 6oferC diagnostic(semne de ileus dinamic sau poate e!clude semnele directe de ulcer perforat)/ "calmarea durerii cu :ialgin @.. OCLU3IA IN+E.H"@mg/ )apaverinC G.2ora/ &acC trat. care comprima ansele)/ " stenoze(inflamatorii sau procese tuberculoase. antebratele pe abdomen apasand regiunea dureroasa) "semnele locale sunt sCrace/ nu e!istC apCrare muscularC. efectul antiinflamator. imposibilitatea evacuCrii de mat.ionale a motilitC.=. La & ita! 6e! paraclinice: "recoltare de sange. antito!ic) in doza medie @.(in cazurile grave pt. 6care identificC Y amilazei.

portiunea de intestin situata deasupra obstacolului se dilata. &atorita cauzelor(enumerate anterior) care impiedica flu!ul continutului intestinal. care duce la devitalizarea ansei intestinale."8. 1arsaturile apar dupa o perioada in care s"a acumulat continutul in ansa de deasupra obstacolului. survenind la @. embolii pulmonare. &e retinut: &acC în plin sindrom ocluziv durerile dispar. care provoaca tulburari generale. " boli ale organelor retroperitoneale(colica nefretica. to!icomanii)/ " boli ale toracelui(traumatisme. rCsucirea unei anse intestinale in jurul a!ului sau mezenteric sau in jurul unei bride/ " bride(neoforma. este semn cC musculatura a obosit.ie intestinala.iuni ale 'NC. apare si un dezec ilibru al continutului de saruri si electroliti din sange. 5:*). 5n ocluziile intestinale se instaleaza tulburari locale si generale. bride.im t$mat$!$gie "durerea abdominala "apare brusc. compresiunea este urmata de congestie.ii/ " diferite ernii e!terne si strangulari interne(un inel de ernie in care intra o ansa intestinala si nu poate sa revina. Oa locul obstacolului. &atorita incetinirii circulatiei in ansa dilatata. mici. Qna din tulburarile cele mai frecvente ale ocluziei este pierderea de lic ide. ematom retroperitoneal) " boli ale aparatului genital/ " tumori. &e retinut: 5n ocluziile prin strangulare(volvulus. staza si edem/ daca se prelungeste compresiunea se poate necroza si perfora. ernii. medulare. survin complica.musculoasei sau seroasei intestinului. survine prin intubarea (telescoparea) unei portiuni de intestin in altul. "ocluzia dinamicA: " afec.ii grave. -cluziile prin strangulare pot sa survina si in cadrul erniilor interne(angajarea peretelui intestinal sau a unui segment de intestin intr"un orificiu normal sau anormal al cavitatii abdominale). . profesionale. pancreatita acutC.ii ale mucoasei. Cu timpul se mareste continutul ansei si incepe strangularea.iuni) în urma unor opera.). boli neuropsi ice)/ " into!ica. gangrena 6perforarea ansei intestinale < peritonitC/ "vArsAtura "survine de obicei dupa o criza dureroasa. emoragii digestive. ca un deget de manusa/ " volvulusul. fiind de intensitate e!trem de vie in momentul in care musculatura intestinala se contracta si creeaza miscari peristaltice prin care incearca sa invinga obstacolul. apoi devin bilioase si ulterior fecaloide/ . Oa inceput sunt formate din continut alimentar. in afara de obstructie. la locul leziunii. volvulus. spasmodic. infarct mezenteric (frecvent dupa interventii c irurgicale pe abdomen)B/ " afec.ii(uremice. invaginatii) este interesata si circulatia mezenterica. peritonite (localizate2generalizate). ca urmare a acumularii de lic ide si de gaze. la necroza si perforatia acesteia. ocluziile prin strangulare sunt mai grave ca cele prin obstructie. se dezvolta si un proces de isc emie a peretelui intestinal.(traum. emoperitoneu. intermitent. &e aceea." invagina. cauza frecventa de ocluzie intestinala la copii f. tumori retroperitoneale. -data cu pierderea de apa. 5n toate tipurile de ocluzii mecanice durerile au cel ma ides caracter colicativ. craniene. cu isc emie a ansei). încarcerari etc.iuni abdominaleAinflama. o buna parte din lic idele plasmatice trec in lumenul intestinal. astfel ca. de minute. cu atat mai curand cu cat obstacolul este situat cat mai sus. &e acest lucru trebuie sa se tina seama in aplicarea tratamentului. apoi este difuzC/ %ste e!trem de puternica atunci cand ocluzia se instaleaza brusc(bride.

C(intr"un serviciu de c irurgie) la orice suspiciune de ocluzie intestinalC/ " se instaleazC o sondC nazo"gastricC de aspira.m."<ntreruperea tranzitului intestinal (oprirea evacuarii de materii fecale si gaze) este un simptom cardinal in ocluzia intestinala. umorale). clisma evacuatoare. " 5n ocluzia dinamica se va indeparta cauza determinanta(daca este stabilita).m.C renalC gravC.U-ICIENŢA RENAL6 ACU+6 DefiniDie: este o suferin. indiferent de cauza ocluziei mecanice. de @ml)/ scobutil(@f./ "barborismele(clapotaj abdominal). avort septic. "mari des idratCri(varsaturi. URGENŢE RENALE 5I UROLOGICE IN. azotemia. starea generalC se altereazC. purgativele sunt interziseU GHn & ita!: "e! de urgen. transpiratii abundente). caracterizatC prin suprimarea bruscC a func. zgomot idroaeric/ " /xamenul radiologic al abdomenului facut #pe gol$ arata ca intestinul este plin de gaze si de lic id intestinal. cu isc emie renala consecutiva si oprirea secretiei de urina: "stCri de Doc( ipovolemic. "insuficienta periferica acuta(supradozaj de catecolamine presoare. =. opiacee. bolnavul poate avea emisiune de gaze si mai ales de materii fecale din portiunea inferioara a intestinului/ " uneori scaune cu striuri sanguine(invaginatie intestinala. emoragic. insuficien. CONDUI+A DE URGENŢ6 " internarea de urgen. " Tratamentul c irurgical.C cardiacC acutC). reec ilibrare) ori de cate ori sunt prezente tulburarile generale mai importante. e!primatC clinic prin iperazotemie. nu se adm.v. a Hml). cu evolu. traumatic. 7*.C: ionograma. "semnele generale lipsesc în prima fazC a ocluziei/ progresiv.ie cCtre coma uremicC. tumori)/ "distensia abdominal(meteorismul abdominal) este deosebit de marcata cand obstructia este situata la colon si indeosebi la colonul sigmoidian. soc anafilacti etc) . se instaleazC Docul si to!emia grava<e!itus(fara interventie c irurgicala de urgenta). sau profund i. in cuiburi de randunica "gaze care plutesc deasupra lic idului. diaree. T* scade..C "in ocluzia mecanica(atunci cand e!ista fenomene de strangulatie sau de peritonita) Di îngrijiri postoperatorii. septicemii. de laborator)/ "tratament c irurgical de urgen. 5njectarea se face lent i. obstetrical. " 1n cazul ocluziei paralitice se administreaza e!citante ale peristaltismului intestinal: miostin @ fiola i.ie pt a evita staza/ " primele mCsuri pt combaterea Docului 6perfuziile/ *tentie: nu se adm. )rin percutarea peretelui abdominal "cu toata mana" se pune in evidenta un zgomot caracteristic celui pe care"l face lic idul amestecat cu aer. infarct enteromezenteric. Eti$ at$genie: cauzele sunt multiple Di localizate: • prerenal -in care agentii etiologici actioneaza indirect asupra rinic ilor prin reducerea flu!ului sanguin renal. trebuie sa fie precedat si insotit de tratamentul medical(re idratare.iilor renale (e!cretoare. 'e creeaza imaginea radiologica de nivele idroaerice. leucocite/ "reec ilibrare idro"electrolitica si acido"bazica(rezultate e!. " 1n ocluzia dinamica prin spasm se administreaza antispastice sub forma injectabila: papaverina >J(@f. &aca sediul ocluziei este mai inalt. nimic per oral. oligurie sau anurie si acumulare de lic id e!tracelular. metabolice.

fiind deficitara d. dispnee. "nefroto!ine(into!ica.i. diareei "combaterea eventualelor convulsii. cu doua paturi daca este necesar. este oliguria pana la anurie. tahipnee. pesticide. sughit. varsaturi. cand 5. fenilbutazonC. manifestari de comportament. tulburari idroelectrolitice etc. tumori stenozante etc. parat ion.*. preanuric(latent) cu durata +"H zile. 1a urmari si nota manifestarile patologice( emoragii. faza de reluare a diurezei "in caz de evolutie favorabila. salicila. stari de agitatie 5mportantU 'a se evite unele greDeli terapeutice: "nu se va forta diureza prin administrarea de lic ide abundente(pericol de iper idratare celulara si e!tracelulara). determinate de toate cauzele care dau insuficienta prerenala. "procese ureterale inflamatorii. antibiotice).. septicemie. • postrenal "5.iunii cauzale. halenA amoniacalA.p. meteorism. somnolenBA sau agitaBie psihomotorie.7.7. soc. zile).). care duce la scaderea presiunii de filtrare !lomerulara. contractii sau convulsii etc.• renal "in care agentii etiologici actioneaza direct asupra parenc imului(tubi. [ :ecanismul esential si constant prezent la aproape toate formele de insuficienta renala acuta functionala este determinat in principal de scaderea fluxului san!uin renal. va avea in vedere masurile care se iau in toate cazurile grave(vezi bolnavii in coma. +a'!$"! c!inic • 'emnul esential al 5. "*sist. e!puse anterior. greturilor. predominC simptomele afec.*. calitativ: hipostenurie.*. respiraBie Gussmaul sau heHne'toDes. "nu se vor administra diuretice(furosemid) inainte de core este obligatorie in toate cazurile. med. glomeruli. ocluzia venei renale). este urmat de faza oligo"anuricC(G"l. "nu se va incepe corectarea dezec ilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. C$n#"ita #e "rgenta: ")rimele masuri de urgenta aplicate inainte de internare se adreseaza in special bolii de baza sau cauzei declansatoare(into!icatie. med. izostenurie(concentratie. diaree. "*poi. sulfamide.. "boli renale parenc imatoase(glomerulonefrite sau pielonefrite acute) " boli vasculare ale rinic iului(ocluzia arterei renale "infarct renal. "'emnele clinice în stadiul doi sunt: obosealA. *sist.. soc.v. ")rimul stadiu. înso. ultima fazC.ii acute cu tetraclorurC de carbon. "soc prelungit.itC la început de poliurie(+. ."+H. "arsuri grave. "tumori prostatice. de emoliza intravasculara(transfuzie cu sange incompatibil). anorexie. diatezA hemoragicA. diaree. respectiv densitate scazuta). into!icatii etc). survine consecutiv unui obstacol mecanic pe caile e!cretorii: "calculoza ureterala bilaterala. vArsAturi. [ %!ista cazuri cand diureza este pastrata. Flimba arsa@. convulsii. cefalee. nu se cronicizeaza(se produce dupC @8"@> zile de anurie).d. c iar comA "in formele foarte grave. ml28> ). stari confuzive.) si le va raporta medicului in vederea unui tratament simptomatic: "combaterea varsaturilor. interstitii) producand leziuni anatomice: "necroze tubulare acute.7. vase sanguine. va avea grija ca patul sa fie pregatit(eventual incalzit in prealabil cu termofor).

C$rectarea ec%i!i'r"!"i %i#r$e!ectr$!itic: "se va urmari si nota(cu foarte mare e!actitate) cantitatea de lic ide pierdute(urina.. varsaturi. OxacilinH. potasiu.acH funcIia renalH nu se resta#ileCte rapid. "Cand idratarea perorala nu este posibila. cu sare Ci potasiu Mn cantitate redusH. "va urmari pulsul. anti#iotice cu toxicitate renalH redusH PenicilinH. 0t. *tentieU Calea de administrare si compozitia lic idelor in vederea mentinerii ec ilibrului idro" electrolitic vor fi stabilite de medic in functie de ionograma. in perfuzie lenta. Ple!omazin 28 m! i.5ngrijiri igienice: bolnavul cu insuficienta renala acuta este receptiv la infectii si deci necesita precautii mai mari in privinta igienei si curateniei. a preveni iper idratarea se controleaza zilnic greutatea corporala(la nevoie va fi cantarit impreuna cu patul). med.g. 4n periaoda oli!o-anuricH se com#ate retenIia azotatH printr-un re!im !lucolipidic. apa endogena). magneziu. diaree." raveg%erea '$!nav"!"i *sist. masH eritromicitarH sau sJn!e inte!ral proaspHt. . fiecare grad de febra deoarece cantitatea de lic ide administrata in 8> de ore este in functie de pierderi. dar Mn speical cu Burosemid 2 !024 de ore. T.acH funcIia renalH se resta#ileCte cHtre a 8-a sau a 9-a zi. Tratamentul +e adreseazH la Mnceput cauzei Cocul hipovolemic. va determina densitatea fiecarei emisiuni de urina.?77 ml0zi". . acidului uric. va vizita bolnavul cat mai des. #icar#onat de sodiu sau citrat de sodiu. med. asppiratii gastroduadenale etc.ml. Aplicate la timp. notand rezultatele in foaie. &ritromicinH".m. " eliminarile de lic ide(urina. Ampicilina. scaun. calciu. va recolta sange pt. c iar fara solicitare."F. respiratia. +e com#ate acidoza administrJnd alcaline su# formH de lactat de sodiu. varsaturi) le va nota volumetric 7ecoltarea urinei la bolnavii agitati sau in coma se va face eventual printr"o sonda vezicala permanenta(reguli de asepsie riguroasa) *tentieU %videnta e!acta a diurezei este baza de pornire a tratamentului si criteriul de orientare a medicului "*sist. sedative. med.ml pt. *portul de sodiu va fi redus la @g de NaCl2zi."8. ( ematocrit). +e com#ate anuria cu perfuzii de 5anitol 27O. com#aterea !reIurilor Ci a vHrsHturilor". rinichii recuperJndu-Ci Mn Mntre!ime funcIiile. "Oa calcularea aportului de lic ide vor fi luate in considerare lic idele ingerate din bauturi sau alimente. clisme idratante(inclusiv apa formata din tesuturile proprii. deshidratHrile. cantitatea necesara de lic ide se va administra i.. la care se adauga >. clor.rognosticul depinde de durata insuficienIei renale. perfuzie.) si vor fi administrate lic ide. sub forma de glucoza @. #olnavul se vindecH. cu aport redus de apH 877 . %ste ideal sa se obtina o pierdere ponderala zilnica in jur de +. "5n caz de constipatie. asist. la intervale de 3 ore".. MnlHturarea a!enIilor toxici". creatininei. p0"ului sanguin/ sodiu.v. . . ")t. %!amenul sumar de urinC.*. pentru forIarea diurezei. /xplorArile paraclinice: *sist.J. a rezervei alcaline. hemora!iile."H. va face bolnavului o clisma evacuatoare. apar tul#urHrile #iolo!ice prezentate. uree urinara %=Z pentru tulburCrile cardiovasculare . CJnd este cazul. cate H. 4n cazurile foarte !rave se recur!e la hemodializH. metodele moderne de epurare extrarenalH permit vindecare definitivH. determinarea: ureei. temperatura..

5."@. sucuri de fructe.. fractionat la F . diareile nu vor fi oprite(si in acest fel se elimina o cantitate mare de substante azotate)."G.">. se utilizeaza dializa e!tracorporala cu ajutorul careia se poate elimina e!cesul de compusi azotati. pestele. " Complicatiile cardiovasculare(insuficienta cardiaca. de apa si electroliti. paste fainoase. .ml2zi sub control permanent al p0. biscuiti za ar. Asist. med. respiratorii. Re&ta'i!irea #i"re)ei in ca)"! $!ig"riei &i tratament"! an"riei: ")t. a diminua retentia de produsi azotati si catabolismul protidic se va asigura un regim alimentar bogat in glucide(8+.ml2zi. asociata cu insulina.)si furosemid(@H. stomac.8H se face corectarea acesteia prin administrarea de bicarbonat de sodiu @>I.. 8.) in paralel. 0." V. nu tre#uie sa actioneze independent in administrarea medicamentelor. med. tulburari de ritm).."+. • in caz de acidoza.mg i. a evita iperglicemia. iar p0 sub V. asist. va urmari si nota daca se reia sau daca are loc o crestere a diurezei. "*sist. timp de @8 ore). Necesarul proteic se acopera prin perfuzii de solutii de aminoacizi(salviamin. in @. Q.iureticele se administreaza numai dupa corectarea volemiei. Necesarul de calorii se va acoperii prin perfuzii de solutii concentrate de glucoza 8. alimentele cu continut mare de potasiu: fructe uscate. 8. membrane artificiale(celofan. Hem$#ia!i)a(rinic iul artificial) %ste cea mai eficace metoda de epurare e!trarenala: epureaza sangele in afara organismului. rasini sc imbatoare de ioni) si inlocuirea partiala a mediului intern(e!sanguinotransfuzie)."@Hml/ solutie glucozata ipertona asociata cu insulina(@Q la Hg glucoza). care sa asigure un aport caloric de 8. avand in vedere restrictia de lic ide la anurici. din + in + ore.. diareei.. in G"@.J(H.mg i.. bicarbonat de sodiu 8"+J. restabilirea diurezei asist. ulei.J. edem pulmonar. 5n practica se folosesc mai des doua procedee: emodializa(rinic iul artificial) si dializa peritoneala. unt. combaterea simptomatica a varsaturilor. AtentieD . &aca bolnavul nu poate ing iti sau varsa. fiecare flacon de glucoza administrata subcutanat.ml in @Hmin. pt. ouale. pleura).T. In#e artarea r$#"&e!$r #e cata'$!i&m> Ie "ratie extrarena!aJ "Cand tratamentul obisnuit a ramas ineficace. • in varsaturi rebele se va goli stomacul prin sonda si se va face spalatura stomacala. carnea.).calorii2zi. med. cand rezerva alcalina scade la @Hm%i2l. complicatiile infectioase se previn printr"o administrare judicioasa a lic idelor. va avea pregatite urmatoarele medicamente: calciu gluconic @. in sol. • daca nu sunt prea masive. va administra initial la indicatia medicului manitol(F. pt. • in caz de iper4aliemie.v.*. eliminandu"se o cantitate de substante azotate din organism(ureea se elimina si prin mucoasa gastrica). 8. Ingri2iri!e care rive&c manife&tari!e &" raa#a"gate "*sist. :etodele de epurare e!trarenala folosesc: membrane naturale(peritoneu. min. 7egimul va cuprinde: orez fiert sub forma de piureu. convulsiilor..g) si lipide(@. med.v.h.J H. starilor de agitatie etc.Im ie#icarea ac"m"!arii r$#"&i!$r a)$tati in ca)"! an"riei &i a&ig"rarea regim"!"i #ietetic: ")t. 'e considera tratamentul eficace numai daca se produce o diureza de +)ml. pe cateter central si foarte lent.. leviamin etc. 'e e!clud: painea. lactatele."@H. de cele mai multe ori uremia producand intoleranta digestiva. intestin.."+..g). va avea pregatite medicamente pt.">. nutritia se va asigura pe cale parenterala.

va recolta sangept."@.-R$!"! a&i&t.. a creatininei. "Qrmareste comportamentul bolnavului. clorura de magneziu. pulsul. pt."@H. "*dministreaza(la indicatia medicului) mici cantitati de eparina si antibiotice.. a clorului. a potasiului si a rezervei alcaline.ml2min. Cu ajutorul unui tub se introduce in cavitatea peritoneala lic id de dializa care. ematocritului(pericol de iper idratare sau emoliza). respiratia. medicamentoase(in caz de into!icatie).regatirea aparaturii si materialelor: " asist. "&in ora in ora recolteaza sange pt. "5nainte de inceperea interventiei asist. temperatura. bicarbonat de sodiu si glucoza. med. 1iteza optima de curgere a sangelui prin aparat este de @. determinarea ureei. epuratia sangelui endoteliul seroasei peritoneale. anestezie locala si descoperirea c irurgicala a vaselor la care se leaga aparatul(de obicei se folosesc artera radiala si o vena a aceluiasi antebrat)/ canula arteriala si venoasa din plastic. dupa ce traverseaza suprafata endoteliului peritoneal. deoarece sedinta dureaza F"G . sangele conservat din tubul de celofan intra in vena bolnavului. a sodiului. care are o suprafata de 8. )e masura ce sangele bolnavului patrunde in aparat. determ. iar membrele superioare fi!ate in pozitii accesibile denudarii vaselor.*.ml de sangeizogrup proaspat/ instrumente si materiale pt. 5ntr"o sedinta de emodializa se pot elimina din organism F. me#ica! in regatirea &i efect"area %em$#ia!i)ei • . realizand un mediu usor ipertonic. med. pieselor si sticlariei)/ " pregateste solutia dializanta formata din clorura de sodiu.regatirea bolnavului "'e face pregatirea psi ica a bolnavului.. Dia!i)a erit$nea!a Qtilizeaza ca membrana dializanta pt. controleaza din @H in @H min. Cateva sedinte de emodializa pot reface functia renala. ":edicul fi!eaza cele 8 canule " 'e racordeaza tubulatura aparatului la cele 8 canule "'e da drumul la sangele arterial al bolnavului in aparat. trusa de urgenta. emogramei si ematocritului "Kolnavul este asezat intr"un pat balanta(se cantareste in timpul emodializei) comod.. un calmant.. med. clorura de potasiu.. in timpul sedintei de hemodializa "*sist. med. "Qrmareste functionalitatea aparatului. barbiturice sau alte subst. ca pot sa survina unele incidente(rupere a membranei. de litri)/ " se pregatesc H. 7inic iul artificial poate fi utilizat si pt. • . e!ecutarea emodializei(dupa o prealabila sterilizare a tuburilor.*.cm\. daca starea generala o permite si i se admin.. "'e pregateste campul operator si se serveste medicul pt. • . scaderea debitului de sange. descoperirea c irurgicala a arterei si a venei..g de uree.. Cantitatea care se foloseste odata este in functie de tipul de aparat(poate fi @. este indepartat prin alt tub. eliminarea din organism a subst. Capul si toracele vor fi usor ridicate. 0emodializa se poate face zilnic sau la doua zile. aparat T. • Rolul asist. T. pregateste aparatul pt. clorura de calciu.regatirea instrumentelor si a materialelor Toate materialele sunt pregatite steril: . coagularea sangelui in aparat). • A !icarea te%nicii "'e umple tubul de celofan cu sange proaspat conservat.

" aparat pt. conform te nicii cunoscute. Llaconul se fi!eaza la o inaltime de 8 m.*. 5n acest caz se N sol. incalzita la +V^ C intr"un ritm de 8 l in +. a preveni infectia. " i se face o clisma evacuatoare. imbibata intr"o sol. • Tehnica de lucru " se adapteaza aparatul de perfuzii la un flacon infasurat in perna electrica sau se trece tubul de perfuzie. l. la e!tremitatea care se introduce in abdomen. incat in cavitatea peritoneala sa se mentina 8 l de lic id. impreuna cu amboul tubului de perfuzie se fi!eaza de peretele abdomenului cu leucoplast. " dupa ce s"a adunat in cavitatea peritoneala o cantitate de circa 8 l de lic id. scurgerea lic idului evacuat. Oa copii. prelungit in forma de serpentina. 5n caz de dureri abdominale va micsora viteza de administrare. " dupa ce a inceput sa se scurga lic id in vasul colector. iar imprejurul locului de patrundere a tubului in cavitatea peritoneala se asaza o compresa sterila. . Oa aceasta sonda se racordeaza un tub de scurgere. deoarece dializa dureaza @F"8. cantitatea de lic id de dializa care se introduce este in functie de greutate. " controleaza pulsul. " bolnavul isi goleste vezica urinara.cm. " bolnavul va fi asezat comod in par. dezinfectanta. dupa care se elimina lent in +. de flacoane de lic id de dializa de cate 8 litri. evitarea obstructiei cateterului si antibiotice pt. dezinfectie locala. pansament. " sonda din material plastic. • Rolul asist. vas colector de @. " aparat de perfuzat solutii. se regleaza ritmul in asa fel. ambele prevazute cu stilet ascutit si mandren bont. &ializa peritoneala se poate e!ecuta si prin alt procedeu: se face o singura paracenteza abdominala la doua laturi de deget sub buric. care se introduce in tubul colector. de min. • . Oic idul se lasa in peritoneu o ora. med." 8. prevazute cu orificii laterale. care sa poata fi introduse prin canula trocarului in cavitatea peritoneala. baie termostat) sau un vas cu apa fierbinte prin care trece tubul de la aparatul de perfuzie. . gradat. T. " seringi si medicamente pt."8. " se fi!eaza debitul de 8"+ l in prima ora. si se N alti 8 l. va supraveg ea circulatia lic idelor de dializa. " trusa de paracenteza cu @"8 trocare. med. " materiale necesare pt. se introduce in partea dreapta celalalt tub de plastic si se fi!eaza in peretele abdominal. utilizata la emodializa. &ializa poate fi repetata dupa >G .. sol. Kolnavul nu va fi parasit nici un momentU Cu acest procedeu se pot elimina >. " :edicul e!ecuta paracenteza abdominala in fosa iliaca stanga. " prin canula trocarului se introduce sonda din material plastic la care se racordeaza amboul aparatului de perfuzie si se da drumul lic idului. temperatura."F. prima urgenta in caz de accidente. prin apa fierbinte. incalzirea sau mentinerea constanta a lic idului de dializa la temperatura corporala(perna electrica.g de uree si alte produse de dezasimilatie. " doua sonde din material plastic lungi de 8. anestezie.regatirea bolnavului " )t. " tub de cauciuc pt. pe linia mediana. respiratia. pregatirea psi ica a bolnavului se administreaza un calmant. la care se mai adauga eparina pt. in timpul dializei peritoneale " *sist. min.

v. comprese fierbinti.H l. asist.m. colon si rect(pot provoca rar colici prin compresiune uretrala e!trinseca si spasm asociat) C$n#"ita #e "rgenta 5n colica renala dupa precizarea &g. carne)."G. " bolnavul poate sa bea H. iperglucidic. va respecta cu strictete tratamentul prescris de medic. . 1n caz de evolutie favora#ila. picaturi de +"> ori pe zi calmeaza durerea prin reglarea motilitatii pielo"ureterale.v) *nalgetice de precum pentazocin (Lortral i. infectii urinare. cataplasme .m. iposodat). COLICA RENALA Colica renala este produsa de un spasm al musculaturii netede al cailor urinare e!cretoare superioare si se manifesta ca o durere acuta paroxistica in re!iunea lom#ara cu iradiere uretero-vezico-!enitala. bolnavul va putea primi regim normal sarat. Novalgin (i. " 'uprimarea durerii prin: " :ijloace fizice: aplicatii locale de caldura in regiunea lombara(sticle cu apa calda.). & Important$ 1nsuficienta renala acuta poate evolua spre vindecare sau cronicizare.e aceea. " cresterea ratiei calorice(regim usor ipercaloric. &aca durerea nu cedeaza se poate trece la administrarea medicamentelor din clasa opiaceelor: " :orfina si derivatii ei (0idromorfin)/ analgetice de tip morfinic: petidina (:ialgin) " Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie idroelectrolitica " )revenirea recidivelor colicii: 'cobutil compus (supozitoare) sau 'cobutil . resta#ilirea functiilor renale se face dupa 12-14 zile de la anurie.). dupa care urmeaza faza poliurica.. Kuscopan Qneori sunt eficiente si infiltratiile paravertebrale cu !ilina @J. sau im. 'cobutil i. Tumorile renale. bai fierbinti) " *dministarea spasmoliticelor produce o ameliorare a durerii dar de scurta durata: 'pasmolitice cu actiune neurotropa: *nticolinergice: *tropina.)/ )iafen *socierea de analgetice cu spasmolitice este uneori eficienta: 'cobutil compus. &urerea in colica renala cedeaza mai repede la administrarea analgezicelor pirazolonice *nalgetice pirazolonice: *lgocalmin (i. se recomanda repaus la pat si se urmaresc cateva obiective. " cand diureza atinge @"@. lent 'pasmolitice cu actiune musculotropa: )apaverina i. complicatii cardiocasculare etc. " se introduc alimente bogate in potasiu(sucuri de fructe. insotita de pola4iurie. normolipidic. de uter. *dministrarea esentelor volatile C?stenal sau 7oSatine! cate 8. Oitiaza reno"ureterala 8. perna electrica. lapte.). branza. *tentieU 5ncapacitatea de munca dureaza 8"+ luni.ml de lic ide peste pierderile zilnice.• Trecerea progresiva la un regim dietetic " 7egimul se imbogateste treptat prin N proteinelor de mare valoare(oua.. *lgocalmin . +i in aceasta faza de reluare a diurezei pot sa apara complicatii(deshidratare. disurie si ematurie microscopica sau macroscopica. &rotaverina(N-"')*). Ca")e: @. in in!ri2irea #olnavului."+. 5nflamafiile urogenilale " pielonefrita " pielonefroza " tuberculoza renala +. de legume etc.v.

/ Definitie: 7etentia completa de urina este caracterizata prin imposi#ilitatea evacuarii prin mictiune a continutului vezicii urinare pline cauzata de o#structie mecanica sau datorita unor pertur#ari functionale ale muschiului vezicii urinare si ale sfincterelor uretrale. >G. RE+ENŢIA ACU+6 DE URIN6 . 5n cazul in care la colica renala se suprapune si o componenta infectioasa pana la efectuarea antibiogramei se va administra: " biseptol (T:)6':b). anus(reactii refle!e pornite din focarul operator creaza un spasm al sfincterului vezical uretral) etc. ale pelvisului sau organelor genitale) " traumatisme cu compresiuni sau sectiuni ale maduvei spinarii " tumori medulare si cerebrale " accidente vasculare cerebrale(*. cpr.U. auze urogenitale : . obstacole mecanice: • o#stacole pe uretra$ " stricturi uretrale " calculi inclavati in uretra " tumori sau malformatii(care pot e!ista pe uretra) " ruptura de uretra • o#stacole intravezicale$ " calcul sau c eag de sange care astupa colul vezical. Eti$!$gie 7etentia acuta de urina poate fi produsa de cauze urogenitale sau e!traurinare %tiologia retentiei acute de urina: a). " corpi straini inclavati • o#stacole extravezicale si extrauretrale$ " adenom sau cancer de prostata " inflamatie acuta a prostatei " cresterea volumului prostatei/ colul vezical si portiunea initiala a uretrei sunt strangulate(comprimate) si urina nu se mai poate evacua " prolaps genital avansat " tumori pelviene sau perineale b)." *5N' in special indometacina comprimate sau supozitoare 5n timpul colicii renale se impune restrictia idrica de ma!im 8H. mg: 8 cpr la @8 ore sau: " ampicilina @ g la G ore . " tumoare care se dezvolta in colul vezical si astupa orificiul intern al uretrei. ml lic ide pe 8> ore deoarece aportul normal de lic ide creste distensia bazinetala ceea ce amplifica durerea .C.1.R. " dupa ra ianestezie " in pelviperitonite " posttraumatic(traumatisme ale abdomenului inferior. perturbari functionale: • 7etentii acute refle!e: " postoperator: retentia acuta apare de obicei dupa operatiile facute in jumatatea inferioara a abdomenului sau si pe organele genitale.A.) " come " meningoencefalite. %tiologia se poate clasifica si astfel: I.

balanite. )rostigmen t )apaverina @ fiola i. periuretrite. tumori de uretra) " leziuni cervico"prostatice (prostatita acuta si cronica abcesul prostatei. ipertrofia benigna a prostatei. sub tensiune. sensibila la palpare(globul vezical).mg. parafimoza. )elviene " fibromul uterin " tumori la nivelul pelvisului " tumori retrovezicale la barbat " retroversia sau retrofle!ia uterului gravid +. *lte cauze: " apendicita acuta " ruptura uretrei " pelviperitonita CLINIC: " imposibilitatea de a urina sau mictiuni frecvente în cantitate redusa (prin supreaplin) " durere vie ipogastrica sub forma de tenesme(senzatie imperioasa de mictiune) " agitatie E8AMENUL O4IEC+I9: "Lacies palid. Oinistirea pacientului. +. fimoza.+ICUL DI-ERENŢIAL: "*nuria: lipseste globul vezical CONDUI+A +ERAPEU+IC6 @. 8. 1ezicale " tumori vezicale " litiaza vezicala " scleroza de col " vezica neurologica +. transpirat. Comprese calde ipogastrice. 'upravezicale " TKC renala cu cistita " traumatisme renale cu ematurie masiva " pielonefrite acute II. ergoto!in. adenocarcinomul de prostata) 8. marime variabila. si2sau t parasimpaticomimetice: :iostin. traumatisme uretrale. DIAGNO. 'ubvezicale " boli uretrale (uretrite. auze extraurinare: @. dupa care se practica evacuarea vezicala prin: " &eblocare farmacodinamica cu: t alfa blocante: prazosin. ?dergin. 9 >.v. litiaza uretrala. (@ fiola 9 @ml. încercanat "(n ipogastru se palpeaza o formatiune tumorala. Tratamentul 7*Q: :ai intai trebuie stabilita cauza care a produs 7*Q.) . elastica. ovala. Neurologice " traumatisme medulo"ra idiene cu sindrom de sectiune " erpesul si zona zoster " boli cerebro"spinale " leziuni ale 'N1 simpatic " tabesul 8.@. do!azosin. stricturi uretrale.

&% 'T5QT: " sondajul urinar este contraindicat în traumatismele recente ale uretrei (uretroragie si glob vezical) si în caz de retentie vezicala completa febrila (prostatita acuta). introdus în vezica perpendicular. H. electrocutare / " tulburari nervoase predominant functionale: epilepsie. . 5n fata unei stari comatoase nu se vor temporiza masurile terapeutice de absoluta urgenta pt. deasupra simfizei pubiene. inundatie ventriculara/ " endem cerebral difuz: eclampsie./ " tulburari idroelectrolitice si acido"bazice: des idratare. meningta. C$me #e $rigine extracere'ra!a in care agentul cauzal actioneaza indirect asupra creierului in tulb. etiologic. embolie. etiologic are o importanta fundamentala. cm. emoragie cerebrala(parenc imatoasa). 'tabilirea &g. ciuperci etc. contuzie. uremica. encefalopatie ipertensiva. se introduce sonda pâna se obtine urina/ se introduc Hml. epatica/ " come endocrine: tireoto!ica(basedoSiana). 4./ " come metabolice: diabetica. lungime si 8 mm. C-8. Kineinteles ca la producerea unei come pot sa participe mai multi factori etiopatogenetici. ipercabnie cu acidoza gazoasa etc. degerare. ac. de acesta se stabileste tratam. e!ogene: cianuri. " 'ondajul este imposibil de efectuat sau periculos daca e!ista o stenoza uretrala (antecedente de interventie pe prostata sau de sondaj). refle!ivitate). cel mai potrivit. sensibilitate. emoragie meningeana. strict pe linia mediana la + cm. iper idratare. >. C$me #e$rigine cere'ra!a: agentul cauzal actioneaza direct asupra creierului: " leziuni vasculare: tromboza. deoarece in fct. cu conservarea partiala a functiilor vegetative (respiratorie." 'ondaj vezical cu sonde Lole? de @F"@G mm: se dezinfecteaza local cu solutie Ketadine. ser fiziologic în balonas si se ataseaza colectorul de urina. c ist/ " inflamatii: encefalita. circulatorie. alcool. " )u se elimina urina #rusc si nu se !oleste complet vezicaD E. (n situatia în care sondajul vezical este imposibil (ruptura de uretra. barbiturice. ematom. metab. ipoglicemica. termoreglare) Eti$!$gie: A. nefropatii acute/ " procese e!pansive intracraniene: tumoare. abces. considerentul ca trebuie lamurit &g. insecto"fungice. este indicata punctia suprapubiana evacuatoare: dupa prealabila anestezie locala cu Xilina plan cu plan. 5nternare pentru precizarea etiologiei si tratament de specialitate. pe care le genereaza: " into!. caracterizata prin pierderea de lunga durata a starii de constienta si alterarea pana la pierderea totala a functiilor de relatie(motilitatea voluntara. meningoencefalita/ " traumatisme: comotie. se punctioneaza globul vezical cu un ac de @. URGENŢE NEUROLOGICE COMELE C$ma 9 suferinta grava a creierului. isterie. boala *ddison(coma suprarenala). mi!edematoasa etc. stricturi uretrale). fractura de baza de craniu/ " factori fizici : insolatie.diametru.

trebuie sa se orienteze -la primul contact cu boln. progrsive sau regresive a comei. + 6decorticare. refle!ele. + 6la ordin. da relatii valoroase asupra evol. din care bolnavul poate fi trezit prin e!citatii f. 'corul pentru coma propriu"zisa este sub V. e!aminat succesiv. deoarece aceste functii neurovegetative vitale se altereaza pe masura ce coma evolueaza spre coma profunda/ • Coma profunda(carus) se caracteriz. acidoza sau alcaloza)/ • Coma ireversi#ila(depasita). pupilare si de deglutitie se abolesc treptat. neurologic se poate stabili gravitatea comei dupa refle!ul de deglutitie. refle!ele osteotendinoase si corneean sunt pastrate/ functiile vegetative sunt pastrate(resp. @ 6raspuns verbal absent. Qrmarirea se face prin introducerea unui lic id in cavit. 8 6 decerebrare..GOK "elaborata în anul @WV>" pentru stabilirea topografiei leziunii. buc. in coma de profunzime medie sa se urmareasca atent resp. Kolnavul este mentinut in viata numai prin resp. raspunsul verbal si raspunsul motor. scurgandu"se apoi in afara cav. bolnavul poate fi trezit numaicu e!citanti f. @ 6raspuns motor absent. sesizeaza numai partial evenimentele din jurul sCu/ " starea de sopor 9 ipersomnie profunda. sta in stare de imobilitate si insensibilitate. > 6în fle!ie. mecanica. grave. nicio miscare mai mult sau mai putin adaptata a buzelor in contact cu recipientul. H 6localizeaza stimulii. puternice/ " apatie 9 stare de dezinteres fata de mediu si de persoana proprie/ " stupoare 9 boln. Raspunsul motor: F 6la ordin." asupra complicatiilor care"i pun in pericol imediat viata(insuf. Diagn$&tic"! #iferentia! se face cu alte stari in care survin tulburari ale fct. presupune evaluarea miscarilor oc ilor. . Raspunsul verbal: H 6orientat corect. Coma grava are scorul sub H. de gravitatea ei. prin comisuri. *par tulb. @ 6absenta. nu raspunde la intrebari si nu e!ecuta ordine. + 6cuvinte nepotrivite. resp. o sangerare. ac.5ndiferent de cauza care a dus la pierderea cunostintei.. prin pierderea totala a starii de constienta/ refle!ele osteotendinoase. circulatie)/ %ste important ca la boln. 'e acorda câte o nota fiecarei evaluari si se face suma. care se termina prin revenirea completa/ . resp. > 6confuz. mictiunea si indeosebi deglutitia.). cardiovasc. 8 6cuvinte de neînteles. circulatorii(soc) si metabolice(des idratare. puternici/ " letar!ia se manifesta prin somn anormal profund si prelungit. *par tulb. Deschiderea ochilor: > 6spontana. lic idul sta in gura un timp indelungat fara sa declanseze miscari de deglutitie. &eglutitia si mictiunea nu mai sunt controlate de centrii cerebrali. 5ntr"un grad mai avansat al comei. dar nu raspunde la intrebari/ " lipotimie 9 scurta perioada de pierdere a cunostintei. 8 6la stimuli durerosi. poate fi trezit. circulatia si respiratia sunt normale/ • coma de profunzime medie se caracterizeaza prin: pierderea completa a cunostintei. circulatorie ac.. as. bucala a boln. &aca coma se aprofundeaza. coma poate fi de + grade: • coma superficiala: cunostinta nu este complet pierduta. boln. respiratie C e?ne"'to4es sau =ussmaul). Reflexul de deglutitie. 5n coma de profunzime medie atingerea buzelor cu lingura nu declanseaza miscarea de apucare a alimentelor.(polipnee sau bradipnee. In fct. 5ntai nu se obs.CALA GLA. &upa un prealabil e!. de relatie si2sau vegetative: "o#nu#ilarea 9 bolnavul isi pastreaza partial cunostinta. med. lic idul este pastrat mai mult timp inainte spre a fi dirijat spre faringe. o insuf. si resp.

: creearea accesului la o vena. +. "anamne)a: "modul de instalare a comei "*. la spital in decubit lateral. • se transp.). Concomitent cu masurile de resuscitare resp. 4. " introducerea unei canule oro"faringiene(pipa Zuedel).revenirea si combaterea insuficientei respiratorii acute Prevenirea si com#aterea o#str. ercetarea tuturor amanuntelor la fata locului • interogatoriul care se adreseaza apartinatorilor2anturajului boln. " curatirea cav. • circumstantele in care a aparut coma (traumatisme. documente medicale). artif. cailor aeriene prin$ " asezarea bolnavului in decubit lateral. Toate inform. se transmit medicului. se aplica resp. instal. camera cu soba defecta(o!id de carbon). necesare &g.$gura"la"gura$(atentie la to!iceU) sau Egura"la"nas$ sau cu aparate manuale.(respir. 5n acest caz se poate institui terapia socului care si"ar putea face aparitia. barbiturice. unor esantioane de sange pt. • 5n stationar se vor recolta probele de lab. " ipere!tensia capului 6impingerea(sublu!atia) anterioara a mandibulei. • debutul: brusc sau progresiv. • se perc ezitioneaza ainele (se cauta ambalaje de medicam. #prirea hemoragiei &aca boln. buco"faringiene de mucozitati. unei perfuzii(sol. urmate). met emoglobina). sunt necesare: @. vitale si vegetative 'e suprav. insolatie. punctia venoasa sau denudarea venei. eventual la ambele brate. ciuperci).. probe to!icologice 6suspiciuni de consum de to!ice(alcool. -. • mirosul aerului e!ppirat ( alena). rearea accesului la o vena si instituirea unei perfuzii. tegumentul. acetonemie.. 7esp. locul unde s"a intamplat: garaj(gaze de esapament). glicozurie. trebuie aplicata in toate comele profunde care se pot complica in orice moment cu o insuf. . si privesc mai ales reabilitarea functiilor vitale alterate si in primul rand: *." socul 9 se caracterizeaza prin prabusirea T* si accelerarea paralela a puulsului. circulatorie periferica. glicemiei etc. va fi intubat. -bs. vit. determin. comportamentul bolnavului). permanent fct. to!ice industriale. $precierea fuct. si veget. a afla antecedentele boln. ureeei. (. trat. " 5n caz de stop resp. uree. unei come: glicemie. etiologic/ +.. pt.(boli. T*. 8. trebuie mentinuta pana boln. artif. pulsul. pupilele. resturi alimentare si scoaterea protezelor dentare mobile daca e!ista. recolt. necesare in &g. pierde sange trebuie luate toate masurile de emostaza si inlocuirea masei sanguine. ingestie de alcool sau alte subst. daca varsa sau nu (varsatura se pastreaza).. Ma&"ri!e #e "rgenta trebuie imediat acolo unde se afla boln. )rin aceste manevre se impiedica caderea limbii inapoi in faringe. o!i" si carbo!i emoglobina. "tratamente efectuate . Cunostinta este pastrata. deglutitia.). de glucoza HJ).

into!icatie acuta cu alcool "ta icardie<come vasculare. " recoltare de probe sanguine. mi!edematoasa. bradicardie<coma neurologica (meningita. eclampsie. alcoolica. reci<coma ipoglicemica -curba termica: " ipotermie<coma barbiturica."e!puneri profesionale "examen $'iectiv: "gradul si profunzimea comei "e!amenul functiilor vitale -tipul respiratiei: "C e?ne"'to4es<*1C isc emic.urinare. tireoto!ica -convulsii<encefalopatie ipertensiva.n am'"!at$ri": a) masuri generale @. stertoroasa<*1C emoragic cu inundare ventriculara "Kiot. coma ipoglicemica. semne neurologice de focar<*1C embolic -examenul aparatului digestiv: "varsaturi<coma prin 0T5C "sug it<coma uremica " alena: "acetonemica<coma diabetica acidocetozica "amoniacala<coma uremica "fetida<coma epatica "alcoolica<into!icatie acuta etanolica "deglutitia: "alterarea timpului 5 (labio"bucal)<come superficiale "alterarea timpului 55 (faringo"esofagian)<come avansate -aspectul tegumentelor: "uscate. de tip agonic<coma avansata. come profunde din *1C -agitatie. " aplicarea masurilor specifice de urgenta la locul unde este gasit comatosul F. pliu cutanat sters<cetoacidoza diabetica "umede. " este contraindicata spalatura gastrica înainte de intubatia tra eala >. " transport adecvat. ipo!ie severa. coma ipoglicemica. tremuraturi<coma ipoglicemica. " internare într"o sectie de terapie intensiva . *1C "midriaza bilaterala<coma diabetica profunda. come din infectii severe (abces cerebral. into!icatie cu C"zgomotoasa. *1C emoragic cu inundatie ventriculara. coma epileptica "mioza bilaterala<into!icatia cu organofosforice -atit"#ine . administrarea orala a medicatiei si a opiaceelor H. din secretii înaintea administrarii medicatiei +. " sunt contraindicate idratarea orala. septicemii) "tulburare de ritm severa sau valvulopatie . coma uremica "=ussmaul<coma diabetica cetoacidotica. 0T5C). epilepsie majora. ipoglicemica " ipertermia<coma din emoragia subara noidiana. cu ambulanta cu sursa de -8 si însotitor instruit V. calde. tumori cerebrale -examenul pupilelor: "midriaza unilaterala<traumatism cranio"cerebral. leziune pontina sau bulbara -examenul aparatului cardio-vascular: " T* . " abord venos sigur 8.

Q i. spalarea tegumentelor cu apa si sapun "diureza osmotica neutra<)%1 cu 82+ sol.J. manitol 8. c$me ne"r$!$gice #in A9C "controlul T*.. pâna la aparitia semnelor de atropinizare: midriaza. monitorizarea diurezei. c$ma %e atica "abord venos. ml în primele 8 ore "insulina 8.mg i..).v. metil"&opa."H.v."@. "internare F. apoi @f.. si 8. ionogramei serice "sondaj vezical. în perfuzie "internare L.mg.. sol.m.."@. sol. glucoza @.v. Q s.v. i.glucoza ++J sau )%1 cu sol. minute. recoltarea glicemiei "sol.mg i. c$ma #in int$xicatia c" $rgan$-f$&f$rice "coma convulsiva prin e!cesul acetilcolinei datorat blocarii colinesterazei de subst.glucoza 8.m.mg pe zi. pâna la @..mg . a H.J si sol. (8H.mg "internare în sectie de terapie intensiva E. "antibiotic cu spectru larg<ampicilina > g28> "internare obligatorie 7.mg i. c$ma 'ar'it"rica "cea mai frecventa into!icatie voluntara "foarte periculoasa "nu e!ista antidot "tablou clinic de insuficienta respiratorie acuta "diureza osmotica alcalina<)%1 cu sol.c."+. si al functiilor vitale "combaterea edemului cerebral<00C 8 [ @.v. la F ore "combaterea %)* to!ic<00C 8.b) masuri specifice *. c inidina "combaterea edemului cerebral<00C H. )%1 cu sol.: H"@. ta icardie/ doza totala: 8. bicarbonat de Na @.v. "to!ogonin<reactiveaza colinesteraza blocata de to!ic/ se administreaza la H minute dupa atropina/ initial @"8 f.mg i.."+."H.J "antidot specific: atropina (f.v sau i. sau i.v. tegumente uscate. la @. si furosemid >. netamponata cu insulina& "glucagon @f.J si @2+ sol.. "*1C emoragic< emostatic sistemic: %tamsilat > [ 8H. "internare obligatorie <..mg i. a @mg)<8">mg. 8. c$ma %i $g!icemica "abord venos.T*.v. glucozata ipertona i. c$ma #ia'etica aci#$-cet$)ica "abord venos si recoltarea glicemiei..glucoza @. sau i. manitol 8. c$ma "remica "controlul T* cu preparate care nu scad flu!ul sanguin renal: idralazina.. a @mg/ i."G.mg i. glucoza HJ "00C H.v.m. frecventei cardiace " idratare parenterala cu ser fiziologic. to!ica "masuri de decontaminare la locul into!icatiei<îndepartarea ainelor.>J "=arion @f. f.<stimuleaza centrul respirator "internare în sectie *T5 iar ulterior într"o sectie psi iatrica =.J. rezervei alcaline.

'cazuta: iponatremie. K)-C. .G . fi)ic genera!: a/ facie&: -congestionat: 0. sângele devine gros. iperglicemie (diabet za arat."diuretice ipo4alemiante: furosemid 8. cunoscand circumstantele in care a survenit. lent (@f. sindromul iperosmolar diabetic poate determina des idratare amenintatoare de viata si pierderea cunostintei.v. coma traumatica si coma cu origine infectioasa.C.v. asemanator unui sirop.. • Oa un nr. estimare 9 8 ANaB . repetat la 8 ore "internare în sectia endocrinologie N. iper idratare. "internare în sectia de endocrinologie sau medicina interna *O. potasiu. ELEMEN+E DE DG. etilen glicol). into!icatie cu apa. to!ine (etanol. Tratamentul se realizeaza urgent cu cantitati mari de lic ide intravenos. mare de come poate fi stabilita cauza .mg i.. uremie. ser fiziologic "00C @.mg2dl sau ++ milimoli pe litru. Crescuta: des idratare. metanol. ipercalcemie. %!: coma to!ica e!ogena.mg "internare M.v.. bicarbonat. c$ma %i er$&m$!ara -smolaritatea (m-smol24g 9 mmol24g.v. conditia poarta numele de sindrom iperosmolar diabetic. Coma iperosmolara este o complicatie frecventa a diabetului za arat noninsulino"dependent. glc2@G) 1aloare Normala: 8V>"8WF m-smol24g. fenomen care declanseaza procesul de filtrare care e!trage o cantitate foarte mare de apa din organism. c$ma a##i&$niana "perfuzie i. Oasat netratat. coma epileptica . +indromul hiperosmotic dia#etic. *zot ureic 28. un sindrom de des idratare accentuata în conditiile unui aport insuficient de apa. edecrin H.( emoragie craniana) -electrocutare -insolatie -hipoglicemie -intoxicatii -arsenic -cianoza -embolie cerebrala '/ !ent -epilepsie -eclampsie -diabet zaharat -uremie 7/ ex. DI-EREN+IAL */ m$#"! #e #e'"t : a/ 'r"&c -". &aca glicemia este peste F. ipernatremie.mg i. 'indromul iperosmolar diabetic este mai frecvent la pacientii vârstnici cu diabet za arat de tip 55. diabet insipid (central sau nefrogen). solutii izotone: glucoza HJ. medicamente (diuretice. coma iperosmolara noncetotica). c$ma tire$t$xica "propranolol 8mg i.mg i.v. Când glicemia creste atât de mult. insolatie -rosu(rosiatic)"into!icatie atropinica -cianotic: coma ipercapnica. fie cunoscand antecedentele patologiei bolnavului..">. :anitol). 9 Hmg) "00C @.. into!icatie etilica. %!cesul de glucoza trece în urina.

: pozitia indicata este cea semisezanda. va fi comple!(vezi *1C) si urmareste: " combaterea endemului cerebral. soc anafilactic '/ $t$ragie"indica un traumatism cranian c/ mir$&: -coma etilica "alcool -coma uremica "amoniac -coma diabet zaharat "fructe coapte. deoarece apar eroziuni corneene(>"F ore) daca oc ii boln. " combaterea iperpire!iei(invelire cu cearsaf rece). . unei sonde #a demeur$9 permanenta). se c eama medicul pt.C. resp.9 tensiunea in artera centrala a retinei).C.C. nu vor fi apucati boln. decubit lateral.7. " in timpul respiratiei o#razul de partea paralizata se #om#eaza si aerul estee!pulzat in vecinatatea comisurii bucale de acea parte (semnul #panzei de corabie$ sau semnul PpipeiQ). cel de partea paralizata cade mai repede(cu conditia sa nu fie o coma profunda). cum e normal) " Afazia (tulb./ . tensionale la boln. apare ca raspuns ridicarea degetelor. " -ftalmoscopie(e!. anemii. " usureaza eliminarea continutului varsaturilor. " semnul . comatos raman desc isi. " devierea ochilor si a capului in sensul opus partii paralizate(bolnavul isi priveste leziunea). " reducerea val. de cap.-rosu-visiniu"into!icatii cu C-8 -palid: coma uremica. O. fundului de oc i) si oftalmodinamometrie(T. resp. ci numai prin spate. . &aca se ridica ambele membre superioare de pe planul patului si sunt lasate apoi sa cada. " usureaza eliminarea secretiilor nazofaringobronsice. acetonica -coma hepatica "de usturoi COMA DE ORIGINE CERE4RALA C$ma va&c"!$-cere'ra!a r$v$cata #e acci#ente va&c"!are cere'ra!e . " mentinerea si corectarea ec ilibrului idroelectrolitic. " protejarea globilor oculari. " Fi!iditatea cefei in emoragiile subara noidiene.In stationar: Transp. &aca s"a intamplat la domiciliu. ipertensivi. :asurile terapeutice privesc: tulb. leucoze -edem: nefropatie. la spital daca accidentul a avut loc pe strada..A. de vorbire) este prezenta in cazul localizarii regiunii in emisferul dominent stang.1. /xaminari de urgenta: " punctie ra idiana si e!. sustinandu"se capul.a#ins@i este prezent (la e!citarea marginii e!terne a talpii cu un ac. rasfirarea lor 6nu strangerea si fle!ia lor. C$n#"ita #e "rgenta Coma prin *. " mem#rul inferior de partea paralizata este rotat in afara. transport.9. pozitie care: " favoriz.7.*.hemiple!ie (paralizia unei jumatati a corpului). " diminua tensiunea intracraniana 'e vor evita manipularile bruste. a otara momentul potrivit pt. de mictiune(instal. " tulb. 'e transp.C.im t$me!e care $t in&$tii c$ma: .

" 'e transp. determin. ta icardie. =ussmaul(in > timpi: insp. acetonuria (reactia Oegal) sau prin teste rapide. " oprirea sau diminuarea nejustificata a medicatiei ipoglicemiante(trat. " infectii. senzatie de oboseala. " facies supt. " ipotensiune arteriala. " 'e recolt. greutate epigastrica " polidipsie. pt.. alena acetonica " )t. • &es idr. a mucoaselor. la spital 6de urgenta" unde tratam." r!. COME DE ORIGINE E8+RACERE4RAL6 C$ma #ia'etica %ste complicatia cea mai grava a diabetului za arat. este etapizat pe ore si strict individualizat pt. Q i. delir. " %. azotemiei. infundati in orbite. " polipnee cu alena acetonica(elemente valoroase pt. insotita de greturi. fasciculatii musculare). )oate fi declansat de: " eroare dietetica(post prelungit si nu e!cesul alimentar). " e!tremitati reci. " corticoterapie etc.v. zgomotoasa. pauza. pauza) ampla. ematocritului. b) in coma: 5n coma diabetica acido"cetonica e!ista + semne majore: • &ispnee " resp. • Tulb. colaps. into!icatii. probe de lab. a intervenii inainte de aparitia comei). pot fi determninate(accesibile oricarui cabinet medical)glicozuria (reactiv: Le ling sau N?lander). C$ma %i $g!icemica +a'!$" c!inic • Qneori este precedata de foame imperioasa. de urgenta se admin. " *rteriografie. factori psi ici. varsaturi. (electroencefalograma). " erori in dozarea insulinei. de cunostinta(coma calma). • *lte semne: ipotermie.. " surmenaj. an!ietate. poliurie. +a'!$" c!inic a). nas ascutit. globala: " tegum. de aspect violaceu " pliu cutanat persistent. insulina 8. agitatie psi o"motorie(logoree.%. . cranio"cerebrala. ionogramei. rezervei alcaline. in precoma: • Coma diabetica este intotdeauna precedata de o faza prodromala 9 precoma e!teriorizata clinic prin: " anore!ie totala(este un advertisment la un diabetic care de obicei este un polifag). " ipotonia globilor oculari. midriaza. cu insulina). e!p.Z. transp.(c iar la domiciliu). glicozuriei cantitative. glicemiei. dureri adbominale. " uscaciunea limbii (rosie prajita). uscat. " Ca trat.. combaterea acidozei si idratare. varsaturi. confirmarea &g. acetonuriei.

DIAGNO. de care se deosebeste prin: absenta resp. de tip =ussmaul si a alenei acetonice. profuze. coma "resp.. neurologice. neliniste "transpiratii.+IC DI-EREN+IAL PEN+RU COMA DIA4E+ICA . diabetic) trebuie diferentiata de coma diabetica.I COMA HIPOGLICEMICA COMA DIA4E+ICA auze: "nerespectarea dietei "doza insuf de insulina "diferite infectii.* " ipo" si arefle!ia " alena acetonica "des idratare COMA HIPOGLICEMICA auze: "alimentare insuficienta "supradozare de insulina "eforturi fizice mari Debut: brusc. varsaturi "astenie. palpitatii . " contracturi muscul. crapata "mioza " . C$n#"ita #e "rgenta: Coma ipoglicemica(la un boln. gastro"intestinale "boli intercurente Debut: "lent (mai multe zile) /volutia simptomelor: "poliurie "polidipsie "uscaciunea gurii "greata. • *re tabolu caracteristic de #coma umeda$ si ipertona: " transp. brusc. " semnul Kabins4i bilateral. ml glucoza ipertonica(8. 8. tulb. se administr. ipertonia globilor oculari. =ussmaul 'tare clinica: "tegumente uscate.J) care este urmata de o ameliorare rapida in cazul unei come ipoglicemice si de niciun efect in cazul comei diabetice. la spital. a fenomenelor de des idratare (pielea este uscata in cea diabetica si umeda in cea ipoglicemica) si absenta tulb. sau la cateva ore dupa adm. iperemie "limba uscata. " iperfle!ia osteo"tendinoasa. " Transp. " convulsii."+. insulinei /volutia simptomelor "an!ietate.• &e cele mai multe ori se instal.T. somnolenta. " Cand diferentierea este greu de facut.">. " agitatie psi ica.

C. la randul sau.1.) pot fi de diferite grade.p.9. emoragic. care se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta este denumit si ictus apoplectic(ictus 9 brusc. senzoriale. sfincteriene. sunt determinate de modificari circulatorii cerebrale si se caracteriz. diplopie "dezorientare psi ica "agitatie psi omotorie "convulsii tonico"cronice "pierderea cunostintei 'tare clinica: "tegument palid. *laturi de motilitate apar si alte tulb. • Hem$ragia &"'ara%n$i#iana 6revarsat sanguin situat in spatiul subara noidian produs de o ruptura vasculara. *. senzitiv"senzoriale si de limbaj. care vor fi descrise la simptomatologie.C. 0emoragia subara noidiana constituie a +"a cauza importanta de *1C.1. *ceste tulb.C. prin pierderea motilitatii unei parti din corp.cardiopatie isc emica) " Traumatisme craniene . localizata in subst. Ischemia cerebrala tranzitorie(fara infarct). 0ematomul intracerebral 6colectie sanguina bine delimitata. fibrilatie atriala. poate fi dat de 8 afectiuni complet diferentiate: a).* normala sau crescuta "pupile dilatate (midriaza) "refle!e osteoteninoase accentuate "Kabins4i pozitiv bilateral ACCIDEN+E 9A. motorii musc. subit/ apople!ie 9 lovitura. Conceptia actuala precizeaza ca *.d. pot fi clasif. nerv. Ca")e " *teroscleroza " 0ipertensiunea arteriala " Cardiopatii emboligene(cardiopatie valvulara./ 'uferinte grave ale sist. asociata sau nu cu tulb. *ccidentele vasc. central.C. :ai pot fi cuprinse in *1C si: " /ncefalopatia hipertensiva " Tromboflebitele venelor cerebrale 6sunt procese inflamatorii ale venelor si sinusurilor cerebrale.:. de motilit.: de sensibilitate. de la pareze(diminuarea fortei musculare) pana la paralizii(disparitia totala a functiei motorii 9 plegie). dupa cele de tip isc emic si cele de tip emoragic. 5. al sindroamelor anatomoclinice in: • I&c%emia cere'ra!a(suspendarea temporara sau definitiva a circul..CULARE CERE4RALE. de ec ilibru. d.."senzatie de foame "cefalee. trofice etc. 0emoragia cerebrala 6revarsat sanguin difuz in tesutul cerebral b). suprimarea brusca a functiei unui organ). alba. cerebr. $.. Infarctul cerebral care poate fi dat de: a) tromboza arterelor cerebrale b) embolia arterelor cerebrale . • Hem$ragia cere'ra!a. *.(a fct.1. 7evarsatul este in stare fluida si nu are efect compresiv asupra encefalului.v.A. cerebr. pe o anumita zona a creierului) in care sunt cuprinse. umed "T.

/ *pare la bolnavii in varsta de peste F. sau dr. se bazeaza in general pe brusc etea debutului (debut brusc in majoritatea cazurilor). 'e deosebesc: 6 tromboemboliile in care particulele solide sunt trombi rosii (porniti de la inima in cadrul cardiopatiilor emboligene)/ " ateroembolii (placa de aterom ulcerata provenita de la arterele mari. puternic fi!at de perete. de tact. ca simte 6arsuri. • 'emne prodromale " pareze sau parestezii " defecte de vorbire " tulb. diplopie(vedere dubla). de vedere " vertij. uleioase/ " embolii aerice. furnicaturi. a) prin trom#oza (este o obliterare vasculara printr"o alterare locala a peretelui vascular cu depunere de ematii si leucocite 9 formarea trombusului rosu). • /ul#. Trombusul rosu. de auz. provocata de suprimarea flu!ului sanguin ca urmare a obliterarii vasului. variate: septicemii. neoplazii etc.im t$mat$!$gie: &g. aorta.emiple!ie(paralizia unei jumatati a corpului 6stg. de gust. " /ul#urari de vor#ire in leziuni ale emisferei stg." :alformatii vasculare " *lte cauze: " etilism ac. . senzatie de caldura.) sau emipareza. ac. lic ida sau gazoasa ve iculata de la distanta de circulatia sanguina). cu ateroscleroza cerebrala. senzoriale (tot ce tine de organele de simt): " de vaz: pierderea monoculara sau binoculara a vederii. nu"si pot controla emisia de urina. • /ul#.I. scaderea acuitatii vizuale. " tumori cerebrale " sindrom emoragipar )recizare: 5nfarctul cerebral este o necroza a unei parti din tesutul cerebral. " diabet " into!. " /ul#urari sfincteriene (boln. cu antecedente de isc emie cerebrala tranzitorie.CHEMIA CERE4RALA . cu cardiopatii emboligene. afazie).C. (*ceste semne prodromale nu preceda emoragia cerebrala). de miros. rece etc. "obiective: ce se pun in evidenta de e!aminator. I. de scaun).(disfazie. artere de la baza gatului)/ " embolii grasoase. de ani. emiparestezii(parestezii 9 furnicaturi) 6in partea emiplegica e!tremitatile ridicate cad rapid inerte. duce la stenoza persistenta a lumenului vascular/ b) prin em#olia arterelor (este o obliterare vasculara printr"o particula solida. 5nfarctele cerebrale mai pot fi date si de tromboza venoasa cerebrala si de unele surse embolice f. . • . senzitive$ "subiective: tot ceea ce spune boln.

L. rapida si totala a emiplegiei. HEMORAGIA . unei come profunde/ cefalee violenta ce produce apople!ia/ instal. steatoroasa sau C e?ne"'to4es. " transp. rapida si totala a emiplegiei/ declansarea simptomatologiei in conditii de activitate.U4ARAHNOIDIANA • De'"t"! &" raac"t este rar si se caracterizeaza prin coma profunda si crize de rigiditate prin decerebrare(aparitia unei contractii 6rigiditati in e!tensiune). dupa operatii. (*ceste tulb. vegetative grave: " varsaturi. vegetative nu apar in isc emia cerebrala). ."F. tromboflebite. in fibrilatii atriale. • &ebut brusc(ictal. prin cefalee. • 'emnele pot sa apara noapte in somn.H. -bs. rigiditatea cefei./ *pare la boln. • Oic idul cefalora idian clar se pune in evidenta dupa punctia ra idiana.emne #e iritatie meningiana (vezi emor. . nu reactioneaza la lumina .R. " ta icardie.sindrom menin!ean$ varsaturi. pe care o e!ecuta medicul. de emoragie cerebrala sase din elementele clinice: 0T*/ debutul ictal cu instal. " facies vulturos. in varsta de H. si se caract. dupa traumatisme.C. semnul Krudzins4i (flect.: 5sc emia prin embolie apare mai frecv.C. profuza. • De'"t"! ac"t este forma cea mai frecv. ameteli care preceda coma. " 'emnul Kabins4i prezent bilateral " pupile dilatate. *ceste elemente nu sunt caracteristice pt. sanguinolent. &e retinut: majoritarea autorilor considera ca trebuie luate in considerare in stabilirea &g.C.• &ebutul poate fi acut sau progresiv. la boln.emne ne"r$!$gice: " refle!e osteo"tendinoase(7-T) disparute. " resp. a gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin determina.7. prin: " cefalee violenta urmata de instal. mai tineri sau de varsta mijlocie cu valvulopatii reumatice. stres psi ic/ O. stres psi ic) +"!'.). semnul =ernig (fle!iz coapselor pe bazin si a gambelor pe coapse la incercarea de ridicare a trunc iului in pozitie sezanda). efort. Kolnavii care nu"si pierd starea de cunostinta se trezesc dimineata cu deficit motor de tip emiplegic. o miscare similara la membrul opus). la un membru inferior. • Cefalee violenta unilaterala. %em$ragic se poate pune in evidenta dupa internarea in spital. • De'"t"! &"'ac"t si insidios se caract. . apoplegic) cu instal. • &aca apare. comei " coma superficiala (@"8 zile). fotofobie. de ani cu 0T*. • *pare in plina activitate(efort. HEMORAGIA CERE4RALA . in mod refle!. cu accentuare progresiva si discret sindrom meningian. subara noid. puternica. isc emia cerebrala. • Coma profunda. coma este superficiala. cefalee.

la spital. emoragic. comp. cu mijloace coresp. " se urmareste pulsul. va otarâ momentul transp. vitale si vegetative: " resp. C$n#"ita #e "rgenta *titudinea imediata este legata de locul de manifestare a *1C. nu manifesta tulb. releva emoragie subara noidiana. se anunta med.7. radiologic cu ajutorul subst. are consecinte agravante. &e asemenea T. la spital. Oa acestea se pot adauga eventual alte semne de agravare (modif. starii de const. grava. 0OZ. la spital. glicemie. T* 6obligatoriu(in caz de bradicardie cu . 6ridicat in poz. tromboflebitele cerebrale. cel putin 8> de ore. de contrast introdusa in carotida)/ se indica in suspiciuni de emoragie subara noidiana.T. semisezanda(cand nu a avut loc o isc emie cerebrala). intracraniana)/ " oftalmodinamometria 6masur./ " alte e!aminari: electroencefalograma.*. si resp.-. Transp. ionograma. subara noidiana se caract. " scoaterea protezelor dentare " se va urmari resp. *ccidentele survenite la domiciliu impun discernamantul referitor la alternativa transp. emoragic. la orice modificare/ se urmareste diureza/ in caz de retentie se va cateteriza uretra/ .. asist. )ana la venirea medicului. diferentierea emor. teste de coagulare. • 1rmarirea fct. cu accid. cerebrale (revarsat sang. va fi ajutata prin aspir.)/ " punctia lombara pt. 1'0./ " recolt. )recizare: *ccidentele vasculare survenite pe strada sau la locul de munca impun transp. recolt.5. o 0. rezerva alcalina. " :ed. asistata).. tumori etc. " pozitia boln. Oa nevoie se va face resp. 0t. de urgenta " oftalmoscopia(e!. si se vor lua masuri de elib. colesterolemie etc. secretiilor faringiene. scintigrafie cerebrala. sang. masuri: " va elibera boln./ " arteriografie cerebrala(e!. neurologic.. ematom cerebral etc. de orice stransoare la gât(desfacerea nasturilor." pune in evidenta edemul papilar. o!igen. "O. C$n#"ita in & ita!: • /xam. meningeal. este metoda cea mai precisa pt.*. uree. emor. care necesita internare in spit. unde se solicita obligatoriu e!. cand se suspect. fundului de oc i 6L. de urgenta la domiciliu. difuz sau ematom) de infarctul cerebral (isc emie cerebrala). semne neurologice). pt. as. va efectua urmat. (dupa intubatie sau tra eostomie). *ceasta in cazul in care boln. " sindr. %ste preferabil sa se aplice asist.C. vasc.C. mai ales in primele ore.).7. " masur. T*. unui boln. prin: " cefalee violenta.C.5n perioada de stare.T. se suspect. OC7.C. &ecubitul lateral usureaza uneori eliminarea acestor secretii. in artera centrala a retinei(T. med. %ste contraindicata cand e!ista semne de 0T5C. de resp. tens. scoaterea cravatei). &e retinut: Tomograf. care traduce tens. 5n caz de cianoza se admin. o tumora cerebrala)/ " radiografia craniofaciala este indicata in traumatismele cerebr. a cailor resp.

v. lenta (+.ml la @8"8> ) • 5n emoragiile cerebrale.. hidrolizate de proteine. 27O in perfuzie i.)/ " diuretice: furosemid 8f i. 'e utilizeaza: " ser !lucozat 33O H. de 8"> ori2zi/ " manitol .8ml.v.24g. min.ml24g(H. acido-bazic: " p. se utiliz. u. de electroliti in fct.@Hmg i. in perfuzie lenta @. va efectua trat. :edicatie ipotensoare (daca T* este mai mare de @F.i. in emoragia cerebrala 6tratam.!.. se urmareste daca este simetric) "respiratie "starea de constienta(este întotdeauna prezenta în *5T) CONDUI+6 +ERAPEU+IC6 @.i. se incepe tratamentul indicat anticoa!ulante. T.i. admin.m."@.(@f. de !lucoza 17-27O. mialgin. u."@. contine H. etiopato!enic se poate preciza. problema de Dg. ulcer gastroduodenal activ). cerebr. cunoscute). idergin i. aprecierea conduitei terapeutice.. E9ALUAREA -UNCŢIILOR 9I+ALE "T*( se masoara bilateral) "puls(se masoara bilateral. u.CHEMIC +RAN3I+OR E&te $ "rgenta ma2$ra.9 @ml..m. cu furnizarea datelor personale. ipoestezii) 'imptomele se instaleaza acut. la nevoie.) si nu e!ista contraindicatii ( emoragie cerebrala. +. 17O admin. valvulare "dislipidemii -C!inic: "cefalee (poate sa nu e!iste) "ameteli "stare generala alterata "tulburari de vorbire "deficit motor (poate sa nu e!iste) "tulburari de sensibilitate (parestezii. ridicate. diferential intre emoragia cerebrala si ematom cerebral este de mare importanta pt. deoarece ematomul impune evacuarea c irurgicala (obligatoriu) iar.Hmg sau clonidin .. Tr.v. de ionograma si rezerva alcalina. i. plegomazin si @f. 5). depletiv). adresa. @f. conservator. deoarece apro!imativ H."F. &aca se poate efectua eparinizarea (posibilitatea e!plorarii sistemului de coagulare: T3.v. (@28 tb.24g. se efectueaza 0eparina @. la cei cu neliniste psi omotorie se recomanda de + ori2zi cate @2+ din amestecul: @f.. sau perfuzie/ " cand val. u. 5n accid.2W. raunervil 8. interventii c irurgicale recente.". T0.J dintre ele se pot transforma în 8>"V8 ore în infarct cerebral.ml i.) cu: . administrat sub forma de sol. 9 H. indicat de medic.*. 0T* severa. se va asigura eliminarea intestinala • !entinerea si corectarea echilibrului hidroelectrolitic.) >. med.) sau Calciparina pentru administrarea subcutanata (@ fiola de . se admin. pt.H"8 g24ilocorp si pe zi. -Anamne)a (de la pacient daca este constient sau apartinatori) "0T* (tratamente urmate sau nu) "cardiopatii isc emice..) în doza de 8H. isc emice. dextran 47 sol. • ombaterea edemului cerebral (trat. 'olicitare salvare(asistenta medicala sau apartinatorii la domiciliu.. • 1n cazul in care . fi#rinolitice etc. dureaza câteva minute si se remit total (spontan sau sub tratament) pâna în 8> .v.."@V. ACCIDEN+UL I. date clinice) 8..i. • 'edarea boln." se va preveni aparitia escarelor (metod. a impiedica aglomerarea si stagnarea ematiilor in teritoriul isc emiat.. &aca nu se poate efectua eparinizarea (daca nu e!ista posibilitatea e!plorarii sistemului de coagulare sau daca e!ista contraindicatii de eparinizare) se utilizeaza medicatie antiagreganta: *spirina +8Hmg. sunt f.i. *s.

v. de ani 8. Nitroprusiat). H. sol.H"Gmm. 7efle!e osteo"tendinoase diminuate/ Kabins4i pozitiv @. ACCIDEN+UL 9A. semne de iritatie meningiana (redoarea cefei. • MONI+ORI3AREA E. redoarea cefei V. Coma poate lipsi >. "pupila midriatica de partea leziunii în emoragia cerebrala cu ipertensiune intracraniana. varsta peste H.(@.v. dislipidemii. traumatism cranian. &ebut brusc +. &eviatia capului si globilor oculari spre partea lezata F.:.98">ml. "o!igenoterapie (F"Gl2min." Lurosemid i.) 5iscari respiratorii insuficiente "eliberarea toracelui de îmbracaminte "intubatie cu sonda de V. afazie) +. diabet za arat."8. :ino!idil. • CLINIC: " emiplegie instalata acut cu sau fara coma <*1C isc emic "cefalee intensa. 5nternare pentru supraveg ere. Convulsii G. ritm. factori de risc: fumat. 1ârsta sub H.E. Diagn$&tic #iferentia!: Acci#ent"! va&c"!ar i&c%emic Acci#ent"! va&c"!ar %em$ragic @.mg. care necesita internare • ANAMNE3A (de la apartinatori sau pacient.G.v.) -$paratul cardio-vascular "&aca pacientul este în stop cardiac se efectueaza masaj cardiac e!tern "&aca e!ista ipotensiune arteriala se administreaza ser fiziologic i.ml. amplitudine. 0emiplegie H.">. Cefalee severa >.) " Nifedipin @"8 tb. obraz flasc care se umfla cu e!pirul) "refle!e osteo"tendinoase diminuate "Kabins4i pozitiv. i. "o!igenoterapie (F"G l2min. W.) F. 0emiplegie H. de ani 8. 0T*. "membrul inferior de partea paralizata în rotatie e!terna "deviatia capului si globilor oculari spre partea lezata "asimetrie faciala (comisura bucala cazuta. varsaturi în jet.?E.mg.+I+UI+ E&te $ "rgenta ma2$ra.G. 8. Coma profunda.H"G mm. 'e indica punctia ra idiana: se observa OC7 ipertensiv si emoragic. fotofobie.J 9 8mg.mg. 'emne meningeene: cefalee. &iazo!id.v. cianoza) .CULAR CON. tiraj. E9ALUAREA -UNCŢIILOR 9I+ALE "Respiratia (frecventa.$) si coma <*1C emoragic. &% %15T*T: medicatie vasodilatatoare directa (0idralazina. 'ulfat de magneziu @ fiola i. @"8 f.aca exista ocluzia cailor respiratorii "pozitia laterala a capului "aspirarea secretiilor "intubatie cu sonda de V. -'tarea de constienta.(@"8 f. &ebut progresiv/ pot e!ista prodroame (vertij. CONDUI+6 +ERAPEU+IC6 . sau :etilprednisolon 8H. sublingual (@. daca nu este în coma) "antecedente: *5T sau *1C. 8. semnul Krudzins4i #. cardiopatie isc emica cronica. efumeaza pipae.).

+. -fa)a c!$nica: secuse musculare rapide tot mai intense care devin generalizate (convulsii).2min. se raneste în cadere.. CRI3A DE EPILEP.9@ml.J 8g. Q.ml.i. into!icatie cronica cu plumb sau mercur. parestezii).9@. "'ulfat de magneziu @ f. micrograme24g.J ) cu actiune ipotensoare si usor depletiva cerebral.) " &aca nu. daca e!ista posibilitatea e!plorarii sistemului de coagulare (T3. 5). Confort termic. senzoriale(tulburari vizuale. grade fata de orizontala pentru favorizarea întoarcerii venoase de la e!tremitatea cefalica.ml. 8. 7espiratia este stertoroasa. sol. H. &aca diagnosticul a fost precizat sub Fore..) G. )ozitie laterala de siguranta >. 8. >. 'fincterele se rela!eaza si e!ista emisie de urina si scaun. apnee de câteva secunde care se însoteste de asfi!ie sau cianoza/ globii oculari au miscari rapide. sublingual. • CLINIC: CRI3A +ONICO-CLONIC6."@@. dintii sunt înclestati. Tr.mg.(8. contracturi musculare). into!icatie acuta cu alcool). -!igen pe masca. o respiratie profunda. :anitol 8. -fa)a t$nica: poate debuta cu strigat.24g ( în jur de V.ml. diluat în 8H. T0. ipersalivatie care se e!teriorizeaza la nivelul comisurilor bucale.@. pareze.v. mm0g..24g. *ceasta faza dureaza mai putin de +.. Oinistirea pacientului. %!ista grimase ale fetei.u. daca avem: >"F l2min. Oimba este cazuta posterior si poate fi ranita în timpul convulsiilor.(@.) • &aca nu se poate preciza etiologia unui *1C : "pozitia cu capul si toracele mai ridicate "linistirea pacientului "sonda urinara de @F"@G mm. *ceasta faza dureaza 8"+ minute si se termina brusc cu rela!are musculara. (9Hml. "&aca T* este peste 88."@@.v. F. pâna la T* sistolica de @>. V."+. W. L*b* )-'T)*7-X5'T5Ca: " dupa criza se pot observa tulburari motorii(paralizii. se da impresia unui somn profund. si )ento!ifilin i. mm0g. 'onda urinara de @F"@G mm.+IC: • Anamne)a: "antecedente personale patologice (pacient cunoscut cu epilepsie. lent @f. ser fiziologic. se administreaza Nifedipin 8"+ tb. *).mg. Confort termic.) si daca nu e!ista contraindicatii se poate efectua terapie anticoagulanta cu 0eparina @. &aca e!ista ipotensiune se administreaza &opamina 8"@. se adauga si @"8 tb. i. mm0g. ipoacuzie) sau psi ice(automatisme). apoi pacientul cade brusc si îsi pierde cunostinta. (@f. traumatism cranian.) sau în perfuzie.">. rela!at si fara cunostinta. )rotejarea pacientului de traumatisme în cadere.+A4ILIRE DE DIAGNO. i.9H. H. . adresa completa si datele clinice). se administreaza *spirina +8Hmg. -biect dur între dinti pentru a evita sectionarea limbii. secunde. Nifedipin sublingual. &aca T* este mai mare de 88. +. cu tumora cerebrala.v. respiratia este sub forma unei e!piratii fortate. senzitive ( ipoestezie. CONDUI+6 +ERAPEU+IC6 @. 7idicarea capului si toracelui la +. 'olicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii cu furnizarea datelor personale.5.IE . -fa)a c$mat$a&a: bolnavul este inert.. 8.

Koala are o desfasurare dinamica. min. 8.F. 'olicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatori cu furnizarea datelor personale.+AREA DE R6U CON9UL. a elimina prezenta unui proces infectios (meningita2encefalita) "trebuie avuta în vedere si into!icatia cu mono!id de carbon. @fiola de 8ml. pt.. dar pacientul poate avea iperglicemie datorita des idratarii. 'onda nazala. adresa. F. de aceea se impune dozarea glicemiei.mg. baze.I9 E&te $ "rgenta ma2$ra care angajeaza un prognostic vital si functional cerebral si necesita interventie prompta si internare de urgenta.) i. sau intrarectal (@fiola). V. date clinice) 8. H. G. • arsuri date de f!ama e!ectrica fi)i$ at$!$gie: Oeziunea produsC de arsurC este o leziune progresivC: 2ocal$ "%liberarea substan. anemie.+A4ILIRE DIAGNO. Capul în pozitie laterala. ipo!ie. stadiala. determinata direct de amploarea suprafetei. flacara.o. AR. corpuri solide incandescente. -biect dur între dinti pentru prevenirea muscarii limbii >.iei membranei celulare (pompC de Na) .(se pierde multa energie în criza. 5mobilizare +.">. In f"nctie #e agent"! tra"matic care !e-a r$v$cat( ar&"ri!e $t fi c!a&ificate in: • arsuri prin caldura sau +ermice(lic ide fierbinti. . &iazepamul se poate administra si intrarectal @"8 f.v.v. -!igen (F"Gl2min. *spirarea secretiilor.mg. "este importanta masurarea temp.( 8"> tablete de @. infectie. to!emie.mg. &iazepam (@f. dismetabolism.ml.)..mg.URI Ar&"ra este o boala c irurgicala a intregului organism.9@. CONDUI+6 +ERAPEU+IC6: @.) ` fiola"@fiola lent i. Oinie venoasa periferica. "Lenobarbital @"8 fiole a 8.. &iazepam lent(în +"H minute) i.) i.98ml. . F..v.elor vasoactive "TulburCri ale func. Zlucoza ++J doua fiole(@fiola9 @. • arsuri c%imice(acizi. unele saruri minerale). daca avem. (8"> ml.) &% 'T5QT: la pacientii aflati în tratament antiepileptic nu se întrerupe tratamentul si se administreaza.m.. gaze sau vapori supraincalziti. denutritie si prabusire imunitara. @. W.+IC: "doua sau mai multe crize convulsive fara perioade de luciditate între ele sau o criza care dureaza mai mult de @. profunzimii si modul de evolutie a leziunii locale.) &% 'T5QT: "nu se recurge la imobilizarea fortata a pacientului. "Lenitoin p. radiatie termica). de preferat medicamentul utilizat. intrunind sindroame ma2ore ca: des idratare. sau care se repeta la interval scurt de timp .

). WJ. de HJ. *stfel: "capul si gatul insumeaza cca. 5n fct. antreneaza toate celelalte organe(este deci o boala generala).ie. 8 9 8. vârsta. escarC. vasoconstric. serotoninC. leziuni asociate. transparent. si de profunzimea arsurii se poate calcula prognosticul vital ar bolnavului. d os. incepand de la supraf. usturime. pierdere de lic ide. ac."Lormarea edemului perilezional 'istemic$ "%liberarea de istaminC. arse are o mare importanta. 'e considera ca leziunile.J arsuri gr. Einde!ul prognostic$(5. se tine seama de 8 parametrii: intinderea in suprafata si gradul de profunzime al acesteia.). muDc i (c iar si vasele). . cCldurC localC. patologie pree!istentC. grefC cutanatC. &e e!.ie -Bicat$ insuficien.C epaticC -5eta#olic$ acidozC metabolicC -1nfecIie$ sepsis Ar&"ri termice c!inic: *tunci cand se apreciaza gravitatea unei arsuri. vasoconstric.X+ 9 F. flictenC emoragicC (cu continut sanguinolent tulbure). . nedureroasC. leziuni de in alare. ipo!ie tisularC -Cord$ ipovolemie. "trunc il posterior cca. 5.).J este rezervat.esut celular subcutanat.ie edematoasC perilezionalC "*lterarea permeabilitC. de intinderea lor <n suprafata E7egula lui W$(sc ema de calcul a lui galace). arsurilor in fct. ara idonic. tulburCri metabolice miocardice -Pulmonar$ fenomene de stagnare. 4inine. 5nde!ul prognostic se calculeaza inmultind suprafata arsa cu gradul de profunzime. edem/ vindecare Ecu restitutio ad integrum$ @>"8@ zile. 55 " epiderm Di cel din str. V zile "Zr.$c"! ar&i!$r: "bona de distrugere"necrozC . lasific. radicali liberi de -8 -act$ri care inf!"enDea)C r$gn$&tic"!: gravitatea arsurii. germinativ bazal (derm superficial). "fiecare membru pelvin cca. @GJ. 5. zona de reac. 5 " eritem. escarC sub. sec estrare volemicC localC "_oc ipovolemic. edem. vindecare Eper secundam intentionam$ cu cicatrice. de marimea supraf. scCdere &C. 8. . care se bazeaza pe faptul ca toate partile corpului pot fi evaluate prin cifra W sau multiplii ai acesteia. elasticC. WJ.rofunzimea: "Zr. 555 " epiderm Di derm profund. )rognosticul unei arsuri care depaseste +. vindecare imposibilC.). "trunc iul anterior cca @GJ. eritem accentuat. "Zr. agregare. edem. 51 " piele.J arsuri gr. limpede.!8 9 >. de obicei albC. . flictenC Ealba$ cu continut serocitrin. C5& -Fenal$ ipovolemie.ire.: 8.ii capilare. iar arsurile care depasesc @HJ sunt generatoare de soc. "fiecare membru toacic cca. "Zr. + 9 8. @GJ %valuarea cat mai precisa a supraf.

incat la sfarsitul acestui stadiu boln. corect si precoce.rimul a3utor la locul accidentului: @. epatica. in special invazia microbiana si to!emica. imediata si completa. . 5. aina groasa(din tesaturi neinflamabile) pt. • 'tadiul +. care vor agrava ipo!ia. tromboembolice. imobilizandu"l. arsurile au risc vital. boln. general energic. se dezbraca si se inveleste intr"un cearsaf curat/ bolnavul ars cu lic ide fierbinti. se!. Ingri2iri!e ac$r#ate '$!navi!$r ar&i: $.d. tare organice(diabet. poate sa apara sindromul de des idratare( ipovolemie. ulterioara). > 9 8. 5n cazul boln. favorabil.8.).(edem pulmonar acut prin supraincarcare lic idiana).) @G. • 'tadiul -: primele 8 luni(intre zilele 88 si FF). sindrom emoragic. cardiaca etc.).).!> 9 G. arsura evolueaza fara determinari generale si fara complicatii(arsuri obisnuite). care este cuprins de flacara trebuie invelit imediat intr"o patura. %vol.).'e instaleaza astfel tabloul clinic al socului cronic. arsurile capului. pe pamant prin stropire cu apa este interzisa(agraveaza evol. localizare (sunt mai frecv. ipo!ie. locol corect. *tentieU 5n cazul arsului cuprins de flacari.). *ceasta perioada se numeste si to!ic"infectioasa )ot sa apara complicatii grave epatice. %ste perioada socului post"combustional si se caracteriz. de asemenea . digestive (ileus si emoragie). edem. a preintampina constituirea socului.v. epuizandu"i rezervele biologice. organelor genitale). 8 sau + care depaseste @HJ din supraf. unui ars se obs.p. . pt. iar arsurile de gr. " )este 5. . ca accidentatul fuge cuprins de panica si flacara se inteteste. oligoanurie)/ se poate adauga sindromul digestiv(varsaturi. insuf. >. 'coaterea victimei de sub influenta agentului vulnerant : " degajarea victimei din focar trebuie facuta rapid " boln. %ste perioada in care sansele de vindecare cresc/ d. + cu escarele total eliminate sau in curs de eliminare. care poate fi ireversibila. arsurile severe e!ista o perioada critica determinata de complicatiile care pot survenii. 2imite valorice ale indicelui prognostic: " )ana la 5.ta#ii ev$!"tive: 5n evol.. @ si 8. )ot sa apara complicatii prin greseli de tratam. anemia. &upa stingerea flacarilor. • stadiul *: primele + zile.J arsuri gr. plapuma. a stinge focul. corpului adultului si HJ din cea a copilului. arsi 6care nu au beneficiat de trat.(1aloarea globala a 5. are vindecate leziunile de gr. insuf. cu trat. este diferita in functie de intinderea si profunzimea arsurii. necesita trat. gatului. local corect. 'tingerea flacarii prin rostogolire prin nisip. arterita. 5n aceasta etapa(situatie biologica precara). 'e considera ca orice arsura de gr. datorita absentei rezervelor functionale in toate sistemele si organele. • stadiul (: primele + saptamani(intre zilele > si 8@). trebuie sa beneficieze de o asistenta medic. 'tarea boln. Oa boln. pt. )t. evolutiile complicate sunt frecv. F. > etape care difera de la individ la individ si nu pot fi strict delimitate. Oa aceste categorii de arsuri. c irurgical se pot aplica grefe(perioada c irurgicala). alaturi de trat. emoragii). 5n aprecierea gravitatii arsurilor se tine seama si de varsta. renala ac. persistenta plagilor granulare intinse spoliaza organismul. prin mari dislocari idro"electrolitice. ce pot sa conduca la septicemie sau soc to!ic si septic. se actioneaza imediat. organismul este decompensat ireversibil la agresiuni minore. oligoanuria. poate evol. corect tratati ec ivaleaza cu convalescenta.

'e noteaza ce s"a admin. +. *. anestezie generala: " Koln. deoarece supraincarcarea digestiva dispune la varsaturi. prevenirea edemului glotic se adauga in perfuzie romergan. ora si data accidentarii. vor fi admin. pt.H ml si ser antitetanic +. toaleta locala primara: " Koln. 5n cazul in care s"ar impune o perfuzie si nu se poate instala. %vacuarea victimei: " Transp. Combaterea durerii si profila!ia antitetanica(la camera de garda) " &aca nu s"au admin. $tentie& • nu se indeparteaza ainele de pe bolnav(actiunea este socogena) decat daca manevra se poate face cu usurinta. o fiola de romergan plus o fiola de algocalmin sau o fiola de mialgin. mialgin sau fortral i. se monteaza o perfuzie cu sol.*.*. vaselina. va fi dezbracat(sub analgezic i."@HJ. &e asemenea. " se va admin.8. unde intrgul tratam. determinarea gr. 8. daca este nevoie. de starea boln. ematocrit. " imediat dupa baie. este asezat pe masa de operatii si i se admin. Q. sanguine. *cordarea primului ajutor in fct. Cand este cazul. dilaudenatropina. +. 5n felul acesta se face o protectie antiinfectioasa. ungerea cu subst. i. @ cu supraf mica este suficient ca pielea inrosita sa fie badijonata cu alcool dublu rafinat. 'upraf. ureee sanguina. . pt. de tegument nears se spala cu sapun sau detergent medical.. Ingri3irea bolnavilor in spital @. )regatirea boln. glicemie.. ionograma serica). se face in perfecte conditii de asepsie. . sanguin si 7 . aplicarea de medicam. sedative sau daca acestea nu mai sunt necesare. bolnavul invelit in cearsaf steril se transp. " in arsurile de gr. susceptibile sa faca infectie tetanica. gr.. in sala de operatii aseptice. 5n general nu este nevoie de pansament. o!igen.: " 7esuscitarea cardiorespiratorie. prin metodele cunoscute. Lac e!ceptie bolnavii cu arsuri c imice sau lenjeria din material plastic care continua sa arda. " la arsuri peste @. la bolnavul culcat. algocalmin injectabil sau per oral. sub forma de pulberi. " in cazul arsilor prin flacara. local. " senzatia de sete se va calma prin umezirea gurii. si calmarea durerii in arsurile in care durerea este mare se admin. algocalmin. accidentatul va fi asezat cu capul mai jos. nu se va urmarii sa se desprinda ainele de pe piele in cazul arsilor cu bitum lic id/ bolnavul va fi invelit cu un cearsaf curat peste aine.).. ridicandu"i"se picioarele pe un sul.) si va fi imbaiat(preferabila baia in cada). .v. celui boln. se recolteaza sange pt. dolantin sau fortral admin.. victimei se face cu Esalvarea$ si este prevazut sa dureze mai mult de o ora. de glucoza HJ sau ser fiziologic. determinarea alcoolemiei. spre e!. cand transp. probe epatice. deoarece plagile prin arsuri sunt f.T. 5n lipsa acestora se poate admin. o!igen/ daca se constata o slabire a pulsului. • Nu este permisa nicio manevra de tratam. bolnavul va fi supraveg eat permanent si se admin. " linistirea boln. 7.. *rsurile vor fi acoperite cu pansament aseptic daca e!ista sau cu un prosop curat. " 'e punctioneaza vena cea mai mica si cea mai distala accesibila si se recolteaza probe de sange( emograma. i se da sa bea apa sarata sau ceai.v. " 5n timpul transp. grase: ulei. dar nu se vor admin. lic ide per oral. rapid la spital in serviciul c irurgical are mare importanta si se face cu cel mai rapid mijloc posibil. 5nainte de instalarea perfuziei se recolteaza sange pt.v. precum si arsii cu lic ide fierbinti.

manusi."W. sterila de sapun pana la indepartarea completa a corpilor straini de pe plaga. din sala de operatie si cu sonda vezic. >. totusi sonda vezicala(v demeure) pt. 5nstal. ec ipati cu ec ipament steril( alat. cu '. adica perioada socului combustional. puls. incep toaleta primara.v demeure. pt. cu alou congestiv perilezional).*. ferit de infec.). cm distanta. supraveg eaza fct. " 'e face apoi anestezie generala i.2+. %ste recomandabil sa se foloseasca numai comprese f. vitale(T. peste @H. urmareste starea pac. de vecinatate. e!ecuta toaleta c irurgicala. local. dupa ce s"a luat secretie pt. %ste suficient ca ubele zone de arsuri sa fie tratate cu neatentie si sa supureze. " se sc imba prima perec e de manusi. sunt transp. respir.v. bolnavul aflandu"se in perioada initiala(primul stadiu). aseptice: cloramina >I sau rivanol @I.min. -BaIa nu se panseaza. " boln. se instal. med.). locala. boneta. e!ista mari sanse ca plagile sa nu se infecteze. antibiograma. min. desi fara risc vital. venoasa si diureza orara) cu multa atentie. la care se estimeaza 5. 5n cazul bolnavilor emfizematosi. ca apoi. in salon rezervat. arsa cu bromocet @I. $tentie& "daca se procedeaza in conditiile aratate. med. . pansamentul se face cu sol. cu toate eforturile depuse. steril.1 )t. primar s"a inc eiat si urmeaza ingrijirile obisnuite si tratam. *lcoolul are o actiune tripla: precipita proteinele. instal. are actiune anestezica si antiseptica.min. sau apa sterila si sol. peste care se pun musama si aleza 6tot sterile." &upa recolt. o!igenul se admin. precum si tegumentul sau restul tesuturilor arse. locala(secretie sero"purulenta. semne de inf. " *s.@ perfuzie de glucoza HJ. &upa indepartarea flictenelor sau a sfacelelor se face o badijonare cu alcool de V. O'&. indeparteaza flictenele(sparte sau nesparte) si continutul lor. fara risc vital trat. " printr"o sonda nasofaringiana se asigura o!igenoterapia in ritm de > l2min. med. prin tubul montajului de perfuzie cu un barbituric sau 4etalar. toate celelalte zone sa se infecteze si sa supureze. " 'e aplica pansament uscat. urmarirea diurezei orare. se trag cu atentie fesi 6si acestea sterile.u. boln.. &ste recomanda#il ca si re!iunile perineale sa nu se pansezeD F. masca). " patul trebuie sa fie confortabil si va fi pregatit cu un cearsaf steril. cu intermitenta(dupa 8. de admin. " peste pansam. pana la trezire si in continuare.(cu risc vital): " Temp. *plicarea pansamentului: " 5nainte de a pansa se apreciaza intinderea si profunzimea si se estimeaza 5. V.L. depasind pe zone nearse cca @. as. " se spala supraf. Toaleta primara: " :edicul si cadrul mediu. unde as. se face o pauza de @.). la indicatia medicului. " dupa aceasta.).. 5ngrijirile generale si supraveg erea boln. sau @H la +. sondei vezicale (v demeure) " Oa boln.. med. $tentie& /oaleta primara a oricarui ars se face su# anestezie. *rsul cu risc vital este instalat in pat cu perfuzie i. mari(+. incaperii trebuie sa fie in jur de 8>uC si eventual sa e!iste surse care sa mareasca la nevoie temp. pres. probelor de lab. H.v. "Cand se obs.

P x 7(E Q t$ta! !ic%i#e (8. medicam. 7eec ilibrare idro"electrolitica si volemica: " *s. de greutatea boln. inclusiv cele alimentare. de lab.. cand nici dupa tratament diuretic energic nu se reuseste. gen. il constituie baia arsului cu diferiti detergenti. globala calculata si apoi 8HJ in urmatoarele perioade de G ore. local desc is: e!punerea la aer a plagilor (de obicei la inceput partial.*.. bolnavul se pregateste pt. de cloramina 8I">I. si fesi sterile " 5n unele cazuri de escare. Criteri"! #irect #e a reciere a cantitatii rea! nece&are( e&te criteriul diurezei. &e asemenea. ml sol. pulsul. @.e. $tentie& Cantit. de e!am. ars trebuie sa aiba diureza restabilita. urmarindu"se uscarea lor. c$r . suprafata ori profunzime). nu se stranuta si nu se vorbeste deasupra plagii: pericol de a declansa o infectie.i. K@. cantit. K8. se poate trece la trat. . Qrmarirea si ingrijirea generala in ziua a 8"a si a +"a: " Qrmareste starea gen.. boln. prescris(anticoagulante 9 eparina/ vit. inc eie Eperioada de soc$(primul stadiu). pt.H fiind indicele gr. Tratamentul local: " -ri de cate ori se apreciaza necesar. W. med. " &aca e!udatia este neglijabila si daca e!ista conditii de micromediu spitalicesc.J va primi in 8> ore: V. de arsura.. de evol. @@. 5n cazuri foarte grave. per orala. a boln. x . luandu"se toate masurile de asepsie necesare. favorabila. " 'e mentin interdictiile. KF/ tras?lol/ tonicardiace si antibiotice) • %ste interzisa la arsi cu risc vital orice admin. diureticul prescris de medic(manitol. 4g. *sigurarea medicatiei: • *s. din care ` macromoleculara(nu lipseste sangele integral) si ` micromoleculara. "semnele specifice ale unei complicatii. 'e indeparteaza tot pana la ultima compresa si se inlocuieste cu un pansament uscat sau imbibat in sol. in primele 8> de ore se planifica a. med. folosind urmatoarea formula: Gr. in fct. " 1eg eaza asupra respectarii masurilor de sterilizare si asepsie in toate manoperele pe care le face (curatirea sondei vezicale. de lic id care trebuie admin. si supraf. sa primeasca H. singurul unguent care se considera eficient este sulfamilonul $tentie& Nu se tuseste. cu o supraf. se va admin. pansamentele se vor face sub mialgin. prin p. med.v. * +"a zi de tratam. coloratia fetei.: un boln.. a evita complicatiile (ileus. se . pe gura. de V. clinica. dializa.iureza tre#uie sa fie in 2ur de 87ml0ora. pot varia in fct. " 5n cazul ca nu se reuseste asigurarea unei diureze satisfacatoare. ars consta dificila si importanta sarcina a as. Oa sfarsitul acestui std. " )ansamentul se sc imba a 8"a si a +"a zi. ritmul admin. si probele de lab. Loarte importanta este urmarirea diurezei orare si bilantul idric. generala.. ! 8. st. nu se idrateaza. Tocmai in urmarirea continua a boln. ! >. de aspectul plagii de arsura. " -rientativ. " Qn mijloc de tratam. a unui singur segment). va admin. in primele ore boln. speciale &upa baie plagile vor fi acoperite cu pansam.H 9 V. varsaturi).J din cantit. &e e!. C. care se face in instal. %ste obligatorie purtarea mastii. arsura fiind leziune de volum. fortral sau anest. Loarte eficace este pulverizarea de bio!iteracor (o!icort) si unguent cu sulfamilon. de evol. temp. pregateste si admin. manipularea perfuziei). T.G. emoragie. resp. arsa de >. nu se alimenteaza boln. in fct. furosemid).. arsa. de lic ide care este calculata de med..

insuficien. creatininC. arsurile evol. Diagn$&tic: istoric Di e!amen fizic (arsuri faciale.ei.ie la bron oscopie +ratament in re& ita!: "'top procesului de ardere "%liberarea cCilor aeriene "-!igenoterapie sau 5-T profilactic "5ni.ial: pansament curat uscat "*rsuri mici: pansament umed cu 'L. J +ratament !$ca!: e!cizie. arsuri circumferen. militare. status mental. transfer rapid "*rsuri circumferen. electroli. gaze arteriale.iale ale gâtului. glicemie. alterCri ale vocii. necrozC) depind de: concentra. T! K8) "*rsuri întinse: pansamente umede.a (J).ei.iilor c imice Di fizice &iminuarea procesului inflamator nespecific 5rigarea abundentC cu apC sau '. carbo!ii 0b. sunt indreptate spre prevenirea complic.iale: escarotomie "*TK topice Ar&"ri c%imice: 'ubstan.). +ratament &iluarea agentului c imic Di îndepCrtarea de pe tegumente 'cCderea vitezei reac. &aca pana la 5.apropie de limite normale. integritatea tegumentelor.ia zonei arse "Transport +ratament in "rgenta: "*KC "Lluide cristaloide: "7inger lactat: > ml ! Z (4g) ! suprafa. bron oscopie ")rofila!ie antitetanicC "Tratamentul durerii: morfinC. depresie respiratorie sau comC. timp reumplere capilarC. normelor tratamentului corect(de catre med. si asist. edem.ia substan.ia de istaminC. LC. zona afectatC. flictenC. >. -biectivele de trat.L. &Q (.C respiratorie acutC. rCcire localC (reduce produc. fenol) +ratament genera! în cazul arsurilor R8.H"@ml24g2 ) "0OZ.ierea resuscitCrii cu fluide "Tratamentul durerii ")rotec.i. edem supraglotic sau inflama. uree. mecanism de ac. laboratoare. o!id de Ca. uz casnic *cizi (organici Di anorganici) <necrozC de coagulare *lcali "necrozC de lic efiere *lte substan. :g <leziuni locale Di generale Oeziunile(eritem. ecg.e: fosfor. modificarea vocii. în primele 8> ( ` în primele G . dupa aceasta val. sputC carbonacee. ` în urmCtoarele @F ore) ":onitorizare T*. S eezing) In#icaDii!e IO+: arsuri profunde periorale Di ale fe. 7! toracic. de obicei necomplicate. care sunt datorate bolii de baza si nerespect. an!iolitice "'ondC nazogastricC tratament !$ca!: "5ni. 4inine.. industrie.).e din agriculturC. timp de contact.iune. (e!cep. c irurgie plasticC Ar&"ri e!ectrice: . cantitate. ale perilor nazali. prognostica in tervin complicatiile.

-picior dr. ca urmare a mioglobinei eliberata din masele de musc i(blocaj renal). el insusi(niciodata nu se apuca electrocutatul de partile descoperite ale corpului). ulcer de stres/ . necroza pancreatica. musculare.i Manife&tari c!inice : -2ocal: marcC electricC(leziune specifica/ la locul de intrare "marca de intrare. miozita necrozanta avasculara(deteriorarea proteinei musculare)leziune de gradul 51. cum ar fi mana st!. inima continua sa funct. actionand de la distanta cu o prajina(par. afazie. atrofie optica..Rnele circuite. sufera tul#urari de ritm<fi#rilatie ventriculara ma2oritatea cazurilor mortala" .daca electroa!resiunea intereseaza numai centrul respirator. fara instrumente izolatoare Nu se recurge la acoperirea cu sau ingroparea in pamant a accidentatului(duce la intarzierea acordarii primului ajutor) . asupra or!anelor interne. desincronizata in activitatea sa. deoarece consecintele curentului el.Zravitatea leziunilor depinde de: 5ntensitate (*) Tensiune (Q) Tipul curentului (ca sau cc) 7ezisten.se constata de obicei o escara profunda de intindere mica. vasculare. leziuni deigestive. Atit"#inea #e "rgenta in e!ectr$c"tare: " intreruperea curentului de la intrerupatoare sau indepartarea curentului el. mana-mana. intercepteaza inima. !rave -Alte circuite.daca in acest parcurs intra or!ane vitale ca inima sau creierul. 'e mai poate prinde victima de aine sau par/ sau cu o patura asezata peste accidentat AtentieD %ste interzisa taierea firelor electr.daca curentul parcur!e in drumul sau mana st!. AtentieD Cel care incearca sa"l salveze va avea grija sa nu se electr.a la punctul de contact Di de ieDire &urata contactului Traseul curentului în corp Lactori de mediu asocia. atat timp cat se asi!ura o oxi!enare corespunzatoare.. alte tulburCri de ritm. interesand inima&fectele electrocutarii se manifesta prin: • contractura musc ilor si rigiditatea intregului corp. ca de ex. cu leziuni f. alte materiale de lemn sau plastic) sau cu mana protejata de o aina groasa si uscata2manusi de cauciuc. in timp ce la locul de iesire a curentului electric pot fi vazute leziuni tisulare e!tinse ). si apare sincopa resp. coagulare intravasculara.-picio st!.electrocutare poate fi urmata de$ emiplegie. " indepartarea accidentatului de sub actiunea curentului.sunt in fct. mioglobinurie 1 1n cazul a!resiunii electrice este extrem de importanta si calea urmata de curentul electr. 'coaterea victimei de sub actiunea curentului se poate efect. scandura. aflat sub tensiune • rigiditatea cutiei toracice impiedica miscarile resp.. care. care nu se poate elibera singur de elementul electric atins. favorizeaza arsura. electrocutarea. urmata de sincopa cardiaca. in special asupra or!anelor vitale *creier si inima. -Ieneral: L1. rinic i de soc. de drumul parcurs de acesta in or!anism. leziuni neurologice. Astfel$ . electrocutarea este mortala. favoriz. asistolC.

protec.ie Di Dunt arteriovenos. cu rol tranc ilizant. pt. sol.ia precara -i)i$ at$!$gie +tadiu preMn!heI$ rCcirea . necrectomii. trecerea lic idelor prin membrana celularC.ml ceai) de mai multe ori2ora. in acordarea primului ajutor(atentie la firele electr.: leziuni tisulare consecutive ac. des idratarea.ie" vasodilata. cu ajutorul aparatelor simple.">. vasoconstric. 8.iunii frigului -act$ri re#i& $)anDi: temp. Degerat"ri!e. ser glucozat HJ " )revenirea insuf.+ratament: " 7esuscitare cardiorespiratorie(respiratie Egura"la"gura$.iei cu anaerobi A!te reci)ari: 5n electrocutari sau fulgerari mai usoare si cunostinta pastrata se vor administra: " e!traveral @"8 tab. A.I LE3IUNI DE INGHE+ Def.. acesteia.J. si pe timpul transp. coma).de Na 6o lingura la 8H. Lenomene foarte grave de ipotermie cu risc letal foarte ridicat survin la alcoolici. intracardiac @. clorura de calciu @. !a & ita!: se continua resuscitarea cardioresp. " protezare respiratorie(5-T) " 7esuscitare volemicC: 7inger sau '. vântul.. coagulare intravascularC. " diazepam @. o!igen(daca este posibil) &e retinut: cand transp. lezarea endoteliului.). se presupune o aritmie cardiaca amenintatoare de viata (fibrilatie) si in acest caz se face tratamentul: " defibrilare " administr./ accidentatul va fi transp.> mg24gcorp. precum si alcaline(bicarb.ie capilarC +tadiu de Mn!heI$ formarea cristalelor de g ea. solutii saline HJ. cu imobilizarea provizorie corespunzatoare. macromoleculare (de!tran2marisang). DEGERA+URI . cu manitol @.ii sangvine.:C%) +ran& .m%i bicarbonat2l sau sol.esuturilor."@Hml sol.8". decontracturant. 'e instaleaza mai frecvent la persoanele fara cunostinta(into!icatii acute cu alcool. . acolo unde circulatia este mai slaba. ComplicaIii ischemice Ci vasculare$ leziuni de reperfuzie. combaterea socului. imediat al victimei nu este posibil.ii. creDterea vâscozitC. traumatisme craniene etc. pansament U " 5munizarea antitetanicC " )revenirea infec. mg(@ fiola sau tab. limitarea necrozei Di gangrena. sunt leziuni locale datorate frigului sau zapezii asupra corpului omenesc si datorita in ibitiei centrilor termoreglatori. T0*: " Tratament local: e!cizie. Oa copii doza de diazepam este de .J " Tratamentul rabdominolizei: H. vor fi admin. aparute in cadrul ipotermiilor accidentale.ml24g în prima orC. &egeraturile apar mai frecvent spre e!tremitatile corpului(maini. des idratarea intracelularC Di iperosmolaritatea. picioare). 5n situatia in care electrocutarea a avut loc pe stalpi si victima a cazut jos.. oboseala.C e!tracelular.L.) se tine seama de posibilitatea unei fracturi(c iar la coloana). renale ac. ipo!ia. se administr. ciclul vasoconstric. In & ita!: &aca ritmul respirator nu se reia 6(in urma manevrelor KO'). amputa. eliberarea de prostaglandine Di radicali liberi de -8. umiditatea. grefe .(nu la copii).

necrozC tegumentarC. debridarea veziculelor clare. 5n cazul degeraturilor grave(profunde) nu trebuie sa se faca reincalzirea regiunii degerate la fata locului sau in timpul transportului. ca un segment dezg etat si neprotejat sufucuent de un pansament steril corespunzator este mult mai mult e!pus unor infectii in timpul transportului. sol. prurit local suparator. descuamarea pielii cu formare de escare(tegument necrozat. a @. 4. .. descuamare tegumentarC. +ratament: . 51: afectare muDc i. decat unul congelat. *ceasta pt. tratament medicamentos.">8^C.5.. ?n spital: " baie de apC >. ci in unitatea spitaliceasca.@mg24g. C!inicC Zr. usor edem. antalgice."+. H"@. *plicarea corpului cu temperatura mai ridicata pe zona racita. iperemie. care cuprinde si ipodermul). mg). meperidinC @" @.. mg. elementul cel mai important(produce vasodilatatie locala)/ " utilizarea de imbracaminte si incaltaminte potrivite.. pansament vezicule emoragice. strepto4inaza. oase. ?n prespital: " bolnavul va fi introdus intr"un adapost(daca e posibil)/ " încClzire dinnauntru in afara prin administrare de lic ide calde/ " inlaturarea tuturor factorilor care impiedica circulatia sangelui. tendoane. flictene violacee sau emoragice. 5: eritem. micromoleculare. edem. analgezice/ " vasodilatatoare: " tolazolin(comp. cu: de!tran >.">8 ^C în @. " eup ilin(miofilin) 9 comp. 55: afectarea profundC. gri"albCstrui. uscate. gangrenC în câteva zile Zr. cianotice. 5n aceste situatii dezg etarea corecta trebuie sa se faca rapid(@28 ) prin cufundarea e!tremitatii ing etata adusa rapis la >.esuturi uscate(gangrena uscata 9 isc emie). pansament cu unguent local/ " profila!ie antitetanicC.... edem.Hmg24g) Tratament local: " dezinfectie. " nitroglicerina " refacerea flu!ului sang. penicilina Z (H. Zr. minute. " transportul bolnavului intr"o unitate sanitara pt.Q. reincalzire se recomanda apropierea de un corp cu temperatura normala. eritem. necrozate/ gangrena apare la câteva ore. inaintea expunerii la frig: " interzicerea fumatului(care provoaca vasoconstrictie)/ " nu se va consuma alcool(eventual cantitati foarte mici)/ " e!ercitii de miscare. ml 9 8>.esutul subcutanat. Tratament chirurgical(ablatie 9 indepartarea unei parti din corp "daca este necesara).'unt leziuni necrotice cu rasunet general determinate de temperatura scazuta. analgezice parenteral(morfinC .. antiinflamatorii. mg. pana la disparitia palorii e!tremitatii. zile Zr. a 8H mg/ fiole a @.reventiv. in special imbracamintea si incaltamintea de la locul zonelor ing etate/ " in degeraturile usoare de gradul 5 si 55 pt. eparina " cand sunt interesari masive de membre se admin.2F ). fiole a 8 ml 9 >G mg si fiole a @. teg. Atentie1 nu se frictioneaza cu zapada sau cu mainile uscate. Ing%etare genera!i)ata . 555: afectare profundC pânC la . folosirea caldurii mainilor proprii sau caldura din a!ila proprie sau a celorlalti. flictene clare2sanguinolente.

in paralel cu administrare de perfuzii(de!tran >. musculatura. adesea cu in ibitia brusca a functiei acestora/ • frictionari energice si masajele cu zapada.. pt. fotofobie. 'tadiul de coma hipotermica se instaleaza cand temperatura centrala rectala tinde spre +. &in acest motiv mobilizarea unui ing etat risca sa duca la moarte rapida prin scaderea temperaturii viscerale. astenie musculara. somnolenta. sunt interzise cu desavarsire: • orice mobilizare pasiva sau activa a persoanelor aflate in ipotermie mai avansata(in faza paralitica sau comatoasa). C(H. -bservatie: in ipotermiile usoare si moderate se poate face reincalzirea totdeauna gradat. 5nsolatia este urmata de 8 manifestari: " insolatia propriu"zisa " sincopa calorica • In&$!atia r$ ri"-)i&a %!punerea de durate la soare determina o congestie a vaselor meningeale si cerebrale. bradicardie. ameteli. aceasta accidentatul este asezat intre cei 8 salvatori. *stfel.OLA+IA 5nsolatia este consecinta e!punerii prelungite sau necontrolate la soare. cu prosoape(agraveaza prin emoragii. Temperatura compartimentului e!terior(tegument. congestia fetei. o!igenoterapie. a acorda primul ajutor unui ing etat trebuie sa se stie mai intai ce nu tre#uie facut. neliniste/ . &isocierea termica dintre cele 8 compartimente continua sa fie de @. provoaca reactii refle!e violente la frig ale creierului si ale inimii. IN. tonicardiace. tesut subcutanat. prin mijloace improvizate(buiote cu apa calda. ser glucozat. • Oa dispensar2spital se va trece la reincalzire. starea ing etatului.>J). centrale rectale sub +HuC(ing etare generalizata). iporeactivitate la e!citatii). care duc la instalarea fazei de ipotermie paralitica(imobilitate. dureri ale globilor oculari.mg). 'urvine prin actiunea directa a razelor solare asupra capului neprotejat.^C. care se va face sub monitorizarea functiilor vitale(inregistrarea continua a pulsului. mobilizandu"se spre organele din zona centrala. &ecesul(dupa cum s"a mentionat) se e!plica prin faptul ca sangele rece din zonele reci care stagna in special in reteaua capilara subcutanata. Ce putem facef " impiedicarea pierderii de caldura. :anifestari clinice: " cefalee. prin amestecarea sangelui periferic cu cel central. bradipnee. &e aceea.^C.. insotita de edem cerebral( ipertensiune intracraniana. ca pune sangele in miscare)/ • transportul inainte de a se fi aplicat masurile de incalzire.. pt. )t. temperaturii si respiratiei). cu semne meningiene) sau emoragii cerebrale. bicarbonat de sodiu G. • ingerarea alcoolului este permisa numai daca temperatura rectala a atins +H^C. ematoame sau leziuni viscerale. vit.J fata de cea a comparimentului central. bai calde etc. astfel incat pieptul unui salvator sa se lipeasca de spatele victimei. determina modificari in organism.. membre inferioare si superioare) scade cu @.).%!punerea prelungita la frig cu scaderea temp. iar al 8"lea salvator isi lipeste spatele de pieptul victimei.."@.

sau in perfuzie cu glucoza HJ." greturi. INECUL .ml. 'ub denumirea generala de #inec$ se cuprind de fapt accidentele severe.v. vitamina C @.v. In #i& en&ar 5n dispensare mai indepartate "pana la venirea ambulantei" la indicatia medicului se admin. tulburarilor idroelectrolitice.)/ • accidente acute mortale survenite intamplator in timpul inotului(infarct miocardic.. Inec"! r$ ri"-)i& • A& iratie #e !ic%i# "inecatul albastru . bine ventilat. toracice. totdeauna cu furosemid).2i..mg lent i.v.: • diazepam @."H. la ceste manifestari initiale se adauga: " rigiditatea cefei. ser 7inger. "00C 8H. cu capul ridicat/ " se aplica comprese reci pe cap sau c iar o punga cu g eata nu numai pe frunte. Prim"! a2"t$r " 'coaterea bolnavului de sub influenta razelor solare/ " culcare la loc umbrit. prevenirea sau linistirrea convulsiilor/ • idratarea prin perfuzii: "glucoza HJ sau '."'mer&ia/ 5necul este un accident e!trem de grav provocat de inundarea cailor aeriene cu apa/ asfi!ia(stopul respirator) este urmata de stopul cardiac."@. pt. " si coma insolatiei grave. • combaterea acidozei.L.mg sau plegomazin 8Hmg(la copii w din doza) lent. se asigura libertatea cailor aeriene. • idrocutarea sau moartea subita la contactul cu apa(fara aspiratie de lic id). " uneori convulsiile care preceda coma. abdominale etc.ml(care se adauga in sol. de pitan @J sau piramidon. in caz de T* • 5n caz de colaps: "efedrina 8H"H. "bicarbonat de sodiu G. i. varsaturi. ipotensiunii.>J H. 'e cunosc 8 mecanisme prin care inecul genereaza moartea: • inecul propriu"zis prin submersie... ce survin din cauza apei sau in apa.mg lent i. asociat cu furosemid >"H fiole(manitolul trebuie admin. 'e admin.. • tratamentul arsurilor. ci pe toata calota(ajuta la retrocedarea edemului cerebral in insolatie)/ " se administreaza antalgice si antiflogistice: aspirina... *1C. "de!tran sau marisang H.. Oa aceasta se mai poate adauga: • traumatismele grave sub apa sau la suprafata apei(traumatisme craniene. de perfuzie). "urgentarea transportului la spital unde se va face tratamentul general de: • combatere a edemului cerebral prin diureza fortata cu manitol @"8mg24ilocorp. inapetenta/ Oa scurt timp.m.mg " se controleaza functiile vitale in caz de coma sau stari convulsive. o!igen(daca e!ista posibilitatea). sol. criza epileptica etc.).

care determina alterarea membranei alveolo" capilara si reinundarea alveolara cu aparitia #edemului pulmonar acut$.)rin necunoasterea inotului.'. 'pasmul laringian instalat odata cu sincopa respiratorie previne in alarea apei. b) inecul cu apa de mare *pa sarata patrunsa in alveolele pulmonare fiind mai concentrata in saruri decat sangele " ipertona" va atrage apa plasmatica in alveolele si caile aeriene. iperpotasemie etc. abdominale cu e!plozii de organe cavitare sau rupturi viscerale insotite de lipotimii. producand de la inceput #edem pulmonar acut$. 'e caracterizeaza prin oprirea refle!a a inimii(sincopa cardiorespiratorie) inaintea inecului propriu"zis. mâl. conform te nicii deja descrise " daca se observa ca prima insuflatie nu este urmata de e!pansiunea inspiratorie a toracelui se incepe eliberarea C. • daca e!ista puls la carotida sau nu. " stopul cardiac. Inec"! rin tra"mati&me Cauza inecului este traumatismul: 5n plonjon obisnuit sau de la inaltimi mai mari. Prim"! a2"t$r !a inecati Oa scoaterea din apa: " se va e!amina rapid: • daca e!ista respiratie spontana sau nu. " emoliza(distrugerea masiva a celulelor rosii. fapt care determina urmatoarele consecinte: " emodilutie. *lte accidente pot sa survina in timpul inotului sau al sederii in apa: infarctul miocardic. in felul urmator: • copiii vor fi tinuti cu capul in jos(fi!ati de glezne)pt. se pot produce traumatisme craniene. *pareN masei sanguine. din cauza laringospasmului nu are loc inundarea tra eobronsica(fals inecati) a) inecul cu apa dulce 5necul in apa dulce(apa fiind mult mai putin concentrata " ipotona fata de sange) se caracterizeaza prin: trecerea apei in sacii alveolari in spatiul intravascular. • -ara a& iratie #e !ic%i#( idrocutarea 9 inecatul alb) 0idrocutarea este un accident supraacut care survine la contactul cu apa rece. ipo!ie. " aspiratia se va face daca e!ista truse.*. " respiratie artificiala #gura"la"gura$ sau in caz de trismus #gura"la"nas$. pierderea cunostintei. " apnee refle!a "cu spasm glotic. ceea ce duce la anemie. fie prin epuizare fizica sau panica. " se va incerca eliminarea apei sin plamani(obligatorie la apa de mare) prin intoarcerea victimmei in pozitie ventrala sau laterala cu capul decliv. criza de epilepsie sau c iar lesin pot duce la inecul secundar.). secretii. datorita ipersensibilitatii la aceasta. cateva secunde. " stopul respirator cu rela!are musculara. " dispnee "stare de agitatie cu: inundarea plamanilor cu apa. emoconcentratia(cu tulburari de conducere). 0emodilutia scade osmolaritatea sanguina. . accidentul vascular cerebral. prin curatarea orofaringelui(apa. ipertensiune arteriala. cu Y a volumului circulant si incarcarea inimii drepte. Qneori. nisip etc). ta icardie.

tulburarilor idroelectrolitice. &e retinut: " nu se va invarti si nu se va scutura cu capul in jos accidentatul. Transportul accidentatului cat mai urgent la un serviciu de reanimare. inecati cu apa sarata perfuzie cu ser clorurat izoton. inecati cu apa dulce: furosemid si e!anguinare/ • )t. " daca bolnavul are trismus. • evacuarea stomacului pe sonda gastrica. decompensata. Niciodata nu se incearca desc iderea gurii patrunzand cu spatula din fata(pericol de rupere a dintilor). des idratarile masive. comun si elementul definitoriu al socului. )e tot timpul transportului vor fi continuate masurile de reanimare. fact. " Oa locul accidentului(daca e!ista posibilitatea) se mai adauga tratamentul medicamentos: • )t. indif. aplicandu"se cateva lovituri intre omoplati pt. functionala a intregului organism. salvarea si inecarea inecatilor prin traumatisme sau prin alte accidente. unde se va face terapia de reec ilibrare. L.. arsurile. edem pulmonar acut). se instal. o perturbare a circulatiei si a produslor metab. cu genunc iul indoit al salvatorului. septicemiile. a nu intrerupe respiratia artificiala si masajul cardiac. unui agent agresiv.grava tulb. &eci. anafila!ia si unele cauze neuroendocrine. " apoi accidentatul se asaza cu fata in sussi se continua respiratia artificiala #gura"la"gura$. embolia pulmonara masiva. perfuziei sanguine si a tesuturilor la param. traumatismele. de la nivelul tesuturilor. " )t. combaterea ipoziei tisulare si refacerea leziunilor celulare. " &aca e!ista truse necesare si specialisti cu e!perienta se e!ecuta de la inceput: • intubatie tra eala. 7educerea perfuziei tesuturilor si consecintele metab.• adultii pot fi sprijiniti pe coapse. e!ista pericolul inundarii cailor respiratorii prin varsaturi. se va tine seama de leziunile provocate. " O a inecatii care au ing itit in timpul accidentarii cantitati mari de apa destinzand stomacul. folosind o spatula(coada de lingura sau alt obiect la idemana).*. edemului cerebral. tamponada cardiaca. usurarea evacuarii apei. dar durata sa nu depaseasca H sec. " Tratamentul: %. a org. deregleaza toate functiilor organismului. 5. electrocutarea.. acido"bazice. " masaj cardiac la nevoie. • aspiratie tra eobronsica(pe sonda de intubatie).. 7ezulta ca obiectivul principal al tratam. in soc este restab. )rincipalii factori etiologici care pot determina starile de soc(socul fiind firma cea mai grava a insuficientei cardiovasculare acute) sunt: emoragiile.*. 5n orice stare de soc. " manevrele de dezobstruare se vor repeta. 1mportant: in timpul respiratiei artificiale la un inecat insuflatia aerului se face mai greu decat la un plaman normal(spasm bron iolar. in urma careia se instaleaza ano!ia tesuturilor si acumularea produsilor de catabolism. se va desc ide cavitatea bucala si appoi se va lu!a mandibula. socul este o react. avand toracele si capul decliv(victima #asezata precum covorul pe bara de batut$). post"agresiva. care duc la leziuni celulare. al complicatiilor. pelicula de apa alveolara. care seN intotdeauna intre arcadele dentare dinspre partea laterala. ca raspuns la act. . fiziologci pt.:.: . 5OCUL Def.). de cauza. ale acesteeia. pt. atelactazii pulmonare.

rece. straine. acoperit de transp. frecv. somnolent.ie cu frecven. de aspect cenusiu9marmorat). rece si palid. traum.. traumatisme. clinic este precedat sau insotit de simptomele bolii de baza. cenuDii/ 6 transpira. nervos simpatic periferic. -tegum. pe cale parenterala sau intepaturi de insecte si se caracteriz. umede. socul cu colaps din coma diab.. cianotic. arsuri. printr"o reactie anormala antigen"anticorp. este in stare de soc. MANI-E. de seruri sau diferite medicam.C crescutC)/ 6 ipotensiune (tensiune arterialC scCzutC)/ • . Cand boln. livid. ocluzii intestinale)/ ardiogenic "disfunc. emotii puternice. in circulatie a unor subst. -faciesul este palid. peste *)) b.ie de pompC(5:*. care induc blocarea sist. =lebsiela. cu eliberarea masiva de istamina 6care provoaca un colaps printr"o puternica vasodilatatie periferica/ socul neurogen apare dupa dureri intense(cu diverse localizari).C!a&ificare: "ipovolemic"scCderea volumului circulant "provocat de pierderile de sange sau de plasma: emoragii. *paritia socului poate fi fav. -ochii incercanati si infundati in orbite. acoperit de transp. tamponada cardiaca.+6RI CLINICE ALE 5OCULUI: • . -cianoza patului unghiilor. filiform) frecv. frig.C alteratC sau confuzie mergând pânC la comC/ 6 tegumente reci. +A4LOU CLINIC 6indiferent de factorii etiologici: Tabl. reci/ 6 ta icardie (bCtCi cardiace accelerate)/ 6 ta ipnee (respira. de ritm. )roteus etc. analgezie insuf.ie de Emoarte$ iminentC . miocardite ac. denutritie.. -polipnee superficiala9dispnee cu tahipnee si batai ale aripilor nasului). tulb. ceea ce atrage atentia sunt semnele bine"cunoscute: -boln. 'urvine mai frecv. caldura e!cesiva. cu privirea in gol. frecv.9de cele mai multe ori) sta culcat in decubit dorsal. indif. reci.min. -oliguria extrema pana la anurie.ii abundente. pneumotora! cu supapa. c ir. cianotice. -tahicardie9puls mic. -hipotensiune arteriala9la inceput T$ poate fi normala in faza compensata a socului). vEscoasa. interv. craniene sau medulare.uri/ • senza. insomnie. inert..emne genera!e: 6 stare de conDtien.. -buzele uscate. la ceea ce se petrece in 3urul lui9de obicei este agitat). embolii pulmonare)/ socul toxico-septic(infectios) apare in infectii mai ales cu germeni Zram"negativi(%sc eric ia coli.). des idratare. dupa admin. nemiscat. care produc direct leziuni celulare primare si generalizate/ socul anafilactic se datoreste introd.im t$me genera!e: 6 slCbiciune/ 6 vertij: • gre. de/ oboseala.

ventila.ie perifericC.ei Docului E obstructiv $ D 0 Eva!"area ne"r$!$gicC> .6 scCderea diurezei (oligurie). 6 clinic: pierderea tonusului muscular Di al refle!elor.iei cadiace: • T.ii. 5$c"! ne"r$gen: 6 produs de leziune medularC Di pierderea controlului nervos simpatic 6 cauze: traumatisme. 6 cauze: infarct de miocard. 5$c"! & ina!: 6 este un fenomen E electric E la nivelul mCduvei spinCrii. 5$c"! anafi!actic: 6 cauze: reac. diaree/ • trecerii lic idelor în alte spa.*.ie tardivC sau întârziatC a infec. diaree ): 6 forma de Doc ne emoragic cauzat de : • vCrsCturi. scCzutC/ • puls accelerat/ • jugulare turgenscente/ • respira.iilor/ 6 pacient ipertermic sau ipotermic. -ORME NEHEMORAGICE DE 5OC: • 5$c"! %i $v$!emic ( prin vCrsCturi.ii alergice eliberatoare de mediatori vasoactivi care determinC edeme ale cCilor respiratorii superioare Di vasodilata. contuzie miocardicC.ie/ C 0 Circ"!aDia: 6 oprirea emoragiei/ 6 evaluarea e!isten. 5$c"! $'&tr"ctiv: 6 semn clinic de recunoaDtere este turgescen. 5$c"! &e tic: 6 complica.ie dificilC. • • • • • • CAU3E: au fost enumerate la tipuri de Doc E9ALUAREA: • • • • A 6 CCi aeriene 4 0 Re& iraDia: o!igenare.a ( umflarea ) venelor jugulare ( de la baza gatului )/ 6 cauze: • pneumotoracele sufocant ( aer în cavitatea pleuralC)/ • embolia pulmonarC 5$c"! car#i$gen: 6 tulburarea func.

• transportul se face cu mijlocul de transport cel mai adecvat/ respectând indica. îndepCrtarea lor se face la sala de opera. MC&"ri genera!e: • 'C-*T%7%* &5N :%&5Q/ • *'5ZQ7*7%* b-N%5/ • C-:QN5C*7%* CQ &5')%C%7*TQO (&ispeceratul Qnic 6@@8)/ • %1*OQ*7%* LQNCc55O-7 15T*O% _5 7%%1*OQ*7%* )% T5:)QO T7*N')-7TQOQ5/ • oprirea emoragiilor e!terne: 6 pansament compresiv/ 6 garou. puls accelerat.C digestivC bunC/ • Doc anafilactic: 6 recunoaDtere/ 6 adrenalina pe cale subcutanatC. RE3UMA+: • tratamentul Docului în timpul evaluCrii primare/ • evalueazC pierderea volemicC ini. numai la pacientul conDtient/ • imobilizarea fracturilor 6 atenIie * coloana verte#ralH• protec. • Doc obstructiv: 6 pneumotoracele sufocant: x recunoaDtere/ • transport rapid/ • o!igen pe mascC. • identificarea emoragiilor interne (T.• E 0 Ex "nerea !a fact$rii #e me#i".*.ie dificilC) în vederea transportului rapid la o unitate sanitarC specializatC/ • corpii strCini nu se e!trag (se panseazC).iile fiecCrui tip de ec ipament/ • triajul victimelor: dupC tipul de leziune/ 4. respira. MC&"ri & ecifice: x dupC tipul de Doc: • Doc emoragic: 6 oprirea emoragiei/ • Doc ipovolemic: 6 administrarea de lic ide orale când avem toleran.ialC/ .ia termicC: 6 folie 'irius/ 6 pCtura izotermC/ 6 sac de dormit. PRIMUL ARU+OR: A.iile Di contraindica. scCzutC.ie/ • combaterea durerii.

:allor?"geiss. nemodificatC NemodificatC Ta icardie uDoarC NormalC @H"+.ie de aortC.elor 'tarling prin contrac. malforma.iei sfincterului precapilar 6 vasodilata.ie arteriovenoasC fiziopatologie : 5ecanisme compensatorii: iperactivitate simpaticC pt. sarcinC ectopicC Aascular: anevrisme..inerea volumului circulant efectiv. pancreatitC. NormalC CrescutC @...ia sfincterului precapilar: creDte presiunea idrostaticC intersti.etc.ipovolemie a#solutH: diaree. Loarte micC Loarte micC (nemCsurabilC) R @8.ia tisularC de -8 (devierea la dreapta a curbei de disociere a 0b-) mecanismele decompensarii$ )ierderea vasoconstric."@H.. emoragiile scalpului.• • • • evalueazC pe cât posibil tipul de Doc/ reevalueazC rCspunsul la tratament/ transportul rapid. ipotensiune. arsuri.ipovolemie relativH: pierderi în spa. placenta praevia. epista!is. isc emie mezentericC (enitourinar: sângerare vaginalC. men. fracturi de oase mari Di bazin. reten. metroragii. des idratare celularC" Ereumplere transcapilarC$ CreDte e!trac.. vase mari.. isc emie miocardicC Di a 'NC. emoragie retroperitonealC.ii eritrocitare %demul endotelian c!inic: Clasa 5 Clasa 55 Clasa 555 Clasa 51 )ierderea de sânge J 1olum ml T*' T*& LC 7eumplere capilarC T @H VH.ie de placentC.iul 555 "ocluzie intestinalC... .ie. filiform NedetectabilC . corect cu reevaluarea func. gastritC.">. infarct enteromezenteric. miocard. disec. rupturC uterinC. avort. vCrsCturi. G. sdr. plCmân.ial CreDterea permeabilitC. esofagitC. transudarea de lic id intersti. 1asoconstric. 8.iilor vitale/ comunicarea permanentC cu dispeceratul. @H.ii capilare Klocarea capilarelor prin microagregate leucoplac etare 'cCderea deformabilitC.iei.ialC. (astrointestinal: varice esofagiene. neoplasm. scCderea diurezei. :odificarea for. poliurie. febrC. centralizarea circula. ulcer emoragic. 5OCUL HIPO9OLEMIC ca")e: • 5$c"! %em$ragic ."@8. (ntârziatC R8s +. tumori. (slab) (ntârziatC R8s >."8. edeme • 5$c"! tra"matic (Doc spinal. 7edusC 7edusC @8. Doc obstructiv) /rauma: leziuni ale organelor parenc imatoase.ie.

)alide *n!ios. 7inger lactat "înlocuiesc Di deficitul intersti."8. vasodilatator periferic/ pericol ipernatremie.a cardiacC Di renalC. bandaj compresiv..2min .mm0g 6 @. de!tran >.ia anomaliilor de coagulare &$!"tii cri&ta!$i#e: 5zotone: 'L.inerea func.J " soc terminal $'iective tera e"tice: "-!igenarea pulmonarC adecvatC "Controlul emoragiei "(nlocuirea pierderilor ":onitorizarea efectelor terapiei "'uportul contractibilitC. ec ilibrare rapidC intra Di e!travascularC/ se administreazC +:@ fa.iei renale tratament: "*KC "Controlul emoragiilor e!terne: ridicarea e!tremitC..ial.C NormalC NormalC R +. 0*%'."+."V. efect inotrop pozitiv.mm0g 6 8."+HJ " soc manifest • LC: @>.H 6 normovolemie • LC: @.i 'tarea de conDtien. 0emacel. men.ie ipertonC de NaCl "volum redus de perfuzie pentru o refacere volemicC satisfCcCtoare. 7inger. înlocuirea volumului intravascular.2min @.H litri " deficit +.iilor tran&f")ia #e &ange &i #erivate: . 8.ii miocardice "7eec ilibrarea acido"bazicC Di electroliticC "'us.. +OMA 7aport LC(frecventa cardiaca)2T* ma! 6 indice de soc 6 sange pierdut(deficit) 6 starea ranitului: • LC: V. Culoare normalC )alide *lert *n!ios sau agresiv Ta ipnee R 8.mm0g 6 . blocarea sistemului istiocitar.L7 &ebit urinar %!tremitC.H litri 6 deficit RH. m%i2l). corec..b2min"T*:V.C intravascularC mare. " *lbuminC.ii anafilactice. transmiterea infec.b2min"T*:F. înlocuirea transportorului de o!igen. b2min"T*:@>.C de volumul de sânge pierdut/ 0ipertone: solu. reac.J " soc potential • LC: @8. b2min"T*:@.J " soc grav • LC: @>. plasmC )re."@. utile în insuficien. folosirea unor volume mici pentru resuscitarea volemicC adecvatC.inerea presiunii coloidosmotice intravasculare."+. crescut. *ccesibilitate economicC &$!"tii c$!$i#e: 7emanen. +OMA> A.des idratare cerebralC e!tremC (Na R@V. c irurgie "(nlocuirea pierderilor: abord venos periferic Di central. efect antiplac etar Di de trucare a rezultatului compatibilitC. agresiv sau obnubilat Ta ipnee R 8.mm0g 6 @ litru 6 deficit 8.ii directe.mm0g 6 8 litri 6 deficit H. )alide Di reci -bnubilat. confuz sau comatos In#ice!e #e &$c 0#" a +. b2min"T*:G.ilor.

nemanifest clinic. cu evitarea brutalizarii si misc. faptul ca in etapa urmatoare de decompensare. integral. e!amin. abd. venele sunt colabate. se acorda asist. 5n aceasta faza de soc compensat se incep insa primele masuri de prim ajutor si pretratamentul socului. necesara viitoarelor tratamente 6pt. mai ridicate(la +. intreruperea curentului electric."H. • *precierea rapida a starii fct. organismul mentine o perioada de timp(de la @H la >H min. *tentieU sangele pt. pentru fiecare H Q de sânge sau plasmC transfuzate). unele agres. greu abordabile/ recoltarea sangelui necesar analizelor de laborator. • 5n general nu se admin. vitale: "stabilirea rapida a e!istentei pulsului la arterele mari(carotida si femurala)/ "stab.%ste faza in care. corecta. inf. prin mecanisme de aparare si compensare. si internarea in spital. asimptomatic. &e e!. unor substituenti de plasma. toracelui. accidentatilor in soc nimic pe gura pana la precizarea dg. inlaturarea ag.">Hu) deasupra planului toracic. in cazul traumat. c iar cu mijloacele cele mai rudimentare. trat. prezentei si eficientei misc. sanguin se recolteaza inainte de admin. cand nu se manifesta semne de gravitate. masC eritrocitarC. ipocalcemie(@g Ca gluconic i. A"t$tran&f")ia 5OCUL +RAUMA+IC %ste important sa se stie ca in situatia in care au surv. eparinoterapie "*port de acid citric(din conservant) Di de =. sau leziuni ce pot determina socul desi faza de inceput poate fi asimptomatica. resp. Pretratament"! &$c"!"i tra"matic: 'e aplica imediat dupa agresiune.: din momentul agresiunii traumatice incepe #socul traumatic$ cu prima sa faza de #soc compensat$. tratamentul C5&: plasmC proaspCtC congelatC. se va administra -8 pe masca2sonda nazofaringiana/ • %valuarea rapida a leziunilor."CreDterea capacitC.ii de transport a -8 "'ânge omolog izogrup. . adesea reusindu"se preintampinarea decompensarii. si membrelor. imediat postagresiv. AtentieD 'a nu se e!puna bolnavul la noi traumatisme/ mortalitatea in urma traumatismelor scade +. eritrocite spClate "'ânge artificial: emulsii perflorocarbonice. polimer de 0b pirido!ilatC "Corectarea tulburCrilor de coagulare. trebuie inceput in aceasta faza. 'e va controla permeabilitatea cailor aeriene. care interfereaza reactiile de aglutinare si pot sa dea erori in stabilirea gr. termic. inuti4e si cu crearea unui confort general si termic(invelirea cu paturi). orizontala cu membr. C$n#"ita #e "rgenta in &$c"! tra"matic: :asuri de ordin general care trebuie intreprinse: • 5nlaturarea factorului socogen: eliberarea victimei de sub actiunea agentului traumatizant. socului se va incepe la locul accidentului si se va mentine si pe timpul transportului "punctionarea unei vene cu un ac de calibru mare este un gest de mare urgenta. determinarea gr. izo7 . sanguin. craniului.v. din urmatoarele motive: mentinerea unei cai venoase libere. • Kolnavul va fi mentinut in poz. 'e va face emostaza daca este cazul. iar daca este posibil. )retratam. 6sau c iar pana la 8"+ ore) un ec ilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat.J daca la locul accidentului si pe durata transp.

deoarece. se admin. socogene. macromoleculare(substituenti de plasma:de!tran >..(@f.singura doza de mialgin de @.."@. De retinut: admin. sub control medical. de plasma atragand prin osmoza apa si sarurile in spatiul intravascular din cel interstitial.98ml 9@. *nalgezia la care ne referim face parte din pretratamentul socului compensat.. 7inger sau se admin.mg(@f."H. 1or fi admin. dureaza mai mult de 8"+ ore.v.. si se admin. uneori se prefera de!tran >. efectul de inlocuire de volum este de f. sangelui(pt. Terapia analgetica sedeaza bolnavul.L.. prin depresiune cardioresp.-ricum. sol. se imbunatateste perfuzia tisulara si se corecteaza(preintampina) ipo!ia2ano!ia celulara. )erfuzia cu H. uzuale).(sinonim r eomacrode!) se elimina mai rapid prin urina(+"> ore) decat de!tranul V. accidentat. difuzand in spatiul interstitial. daca transp.• 7efacerea volemiei constituie o indicatie obligatorie si de prim ordin in cadrul masurilor de desocare sau preintampinare a decompensarii socului(in aproape toate formele de soc). sau marisang). inlatura frica si agitatia.(sinonim cu macrode!) care are timp de injumatatire(persistenta in sange a H. mg) cu rol an!iolitic.mg de diazepam(@f. sau @. fractionat @"8ml odata).. Qnii autori recom. de!tran V.. de analgetice. este indicat mai ales cand e!ista necesitatea de a prevenii tromboemboliile. 5nlaturand stagnarea sang. morfina (daca nu e!ista contraindicatii) in dureri deosebit de intense. &e aceea. d).mg) in asociere cu H"@. spre spital. )reparatele de gelatina: marisang(sinonim plasmogel. a.L. vitale(T*. preintampinand astfel decompensarea socului. )recizare: a).i. 9+. mai mult de @. &e!tran >. . concomitenta de sol. electrolitice(cristaloide): sol. de lab. alcoolemiei si e!.. cloruro" sodica('.L. sang.ml din aceste sol. c). • *stfel.. dupa recolt. si se admin. indusa de morfina. asociat in majoritatea formelor de soc. scurta durata. linistitor. subst. sa nu se admin. ser glucozat HJ. de @ml 9 Hmg 6se dizolva in Hml '. inlocuitoare de plasma va mentine volemia traumatizatului va prelungii compensarea socului in timpul transp. &e!tranii au efect de ameliorare a flu!uluisanguin la nivelul microcirculatiei(mai ales de!tran >. gr. b). electrolitice. mg. pot agrava suferinta celulara prin des idratarea tesuturilor daca fenomenul nu este contracarat prin admin. " 'e combate durerea (care poate fi cauza importanta de decompensare) prin admin.). care nu pot fi stapanite: se dilueaza o fiola de morfina in @.). .v. $tentie& 5n caz de depresie resp. deoarece subst. puls. Important& *nalgeticele vor fi admin. cu prudenta la indicatia medicului analgetice majore: mialgin H. in capilare.. poseda efecte antitrombotice. electrolitice care sa compenseze pierderile din spatiul interstitial si cel tisular. lent. resp.. pot fi fatale pt. de sol. refacerea volemiei se incepe cu sol. decontracturant. lent nalorfina (N"alil"morfina) @" 8mg i. cu atat mai mult morfina. 1or fi urmarite atent fct.mg(@f.ml sol. in cazul unei supradozari. aemacel) contin si electroliti. determin. se administreaza in doza initiala de H. 9 @. care provin ca urmare a sindromului de coagulare intravasculara diseminata(C51&). de plasma trebuie insotita intotdeauna si de admin. izotone de electroliti consta in faptul ca acestea parasesc rapid sectorul intravascular. la acul de punctie se monteaza o perfuzie cu: "sol.ml sol. microtrombozele din vasele mici si in special din capilare. (n lipsa de solutii macromoleculare. fractionat 8"+ cm odata i..mg)/ fortral +. glucozata2'. )rincipalul dezavantaj al sol. se elimina mami rapid.ml(un flacon) in ritmul impus de gradul ipovolemiei si se repeta de la caz la caz pana la cativa litrii. &e!tranul >. prin tubul de perfuzie urmarind obtinerea unei analgezii suficiente.).J din cantitatea injectata) intre G si @8 ore.

insotite sau nu de prurit. vertij. varsaturi. 'ocul anafilactic apare in cursul reactiilor alergice imediate dupa: " administrarea unor medicamente alergizante(antibiotice "mai ales penicilina)/ sulfamide/ !ilina/ pirazolona/ acid acetilsalicilic " injectarea eteroproteinelor(seroterapie antitetanica. 1n socul anafilactic are loc o exudare mare de lichid de interstitiu care. " in timpul transp. • semne cutanate (eruptii cu caracter acut): " eriteme difuze. antirabica ) " substante de contrast radiologice/ " intepaturi de insecte(albina). " tuse. • tul#urari cardiovasculare$ " T*. boln. " crize de dispnee cu resp. terapia analgetica." &upa analgezie"sedare se completeaza pansamentele si imobilizarile provizorii ale focarelor de fractura. acufene. subst. vitale. %ste tipul de soc produs prin proasta distributie a flu!ului sanguin cu vasoplegie brusc instalata. ta icardie cu reducerea debitului cardiac.+A4ILIRE DIAGNO. " sindrom de insuf. reducerea presarcinii. edem 3uinc4e. ce poate fi responsa#ila de moartea #olnavului. urticarie..) . o!igenoterapia). " edem al fetei. la spital se continua masurile deja instituite (perfuzia. aritmie e!trasistolica . urmarirea fct. de la administr. E:G: ta icardie. " urticarie. Lrecvent socul anafilactic se asociaza cu edem alergic la nivelul fetei. " uneori convulsii si coma. " dureri abd. De'"t"! este brusc (la cateva min. • tul#. care necesita interventie rapida.$ " edem laringian. " diaree. • manifestari di!estive$ " greata.+IC: -Anamne)a(de la pacient sau apartinatori): antecedente alergice sau astm bronsic C!inic: • stare de rau !eneral. resp. provocata de bron oconstrictie. laringospasm. " puls ta icardic. care genereaza colaps. neurolo!ice$ " an!ietate. serpi. 5OCUL ANA-ILAC+IC E&te $ "rgenta ma2$ra. alaturi de vasodilatatie determina pra#usirea /A. ac. " cianoza. al pleoapelor • manifestari resp.. suieratoare.

*s.m. daca avem posibilitatea • *bord venos periferic .. 'e admin. subcutanata sau intradermica sau printr" o intepatura de insecta intr"o e!tremitate.. 'e continua apoi pana la doza de H.H"@ml sol. 5n cazde ipovolemie se admin. pentru a preveni isc emia si leziunile cerebrale ireversibile. .v. i.. repetarea medicamentului va declansa socul anafilactic medicamentos sever. numai dupa admin.mg in 8> ore/ admin.. med. prin sonda nasofaringiana... si 1zoprenalina in aerosoli.. socului. pt.ml la care se adauga o cantitate dubla sau tripla de ser glucozat HJ. • .c. " taveg?l 8mg(@ fiola) lent i. 5n caz de asfi!ie se face tra eostomia de necesitate. 8H.m.mg(@ fiola) i.v. pt.(.H"Hml dintr"o fiola de @:@."@.C.... de cele mai multe ori este trecuta cu vederea. lent . [ 5n cazuri f.. daca nu se poate practica manevra de intubatie orotra eala.8H".v. • )ozitia(boln. f. de adrenalina: 0. cu membrele inferioare mai ridicate "pozitie de soc (Trendelenburg)..mg 6ca doza de atac..v. combaterea ipo!iei. si i. • Corticoizi$ se admin. lent. • *nti istaminicele au o importanta secundara in trat. in cazurile de bron oconstrictie severa. cresterea volemiei: de!tranV. lent intr"un ritm de @ml2min. fractionat sau in perfuzie continua. pozitiva intermitenta "in caz de spasm laringian sau bron ospasm prelungit. este obligat sa informeze imediat pe medic de aparitia unor forme usoareU CONDUI+6 +ERAPEU+IC6 (ndepartarea cauzei. • C emare salvare • -!igenoterapie(8"> l2min. asmopent sau alte bron odilatatoare sub forma de spra? aerosol. 'e poate admin. • Tra eostomie. daca este cunoscuta: 'e intrerupe imediat administrarea substantei alergizante.Hmg: 8..Hmg <@mg s. cate 8"+ min. insotita de cianoza generalizata. 5n situatia in care socul anafilactic a fost declansat de o injectie intramusculara.c%ema #e tratament: • $drenalina este medicamentul de electie in socul anafilactic. se aplica un garou deasupra locului inocularii pentru a limita resorbtia substantei alergizante.).. i. substituenti coloidali de plasma pt.)/ se inj. • 1ntu#atia orotraheala se practica preferabil de catre med.L. • =ichide volemice. " feniramin H.mg(@ fiola) i.ml '. grave se injecteaza intravenos. • 'e poate admin. posibil fatal. ori(in @. a nu spori supraincarcarea masiva a atriului. in cantitate de H.mg(@ fiola) se admin. stare care. • 5iofilin aminofilina" 8>.0."@H minute interval pentru a evita efectele stazei venoase).)."@.+"..v. Zaroul va bloca intoarcerea venoasa dar va trebui desfacut lent.. anestezist prin ventilatie artif.*tentieU socul anafilactic se poate manifesta si sub forma de reactie anafilactica atunci cand semnele clinice descrise sunt de mai mica intensitate.. cu pres. lent i. @:@. %fectul lor este preventiv si nu curativ: " romergan H. diluata de @.): în clinostatism. la@. • Oxi!enoterapie F"G l2min. 5n cazul socului anafilactic medicamentos.

De retin"t1 _ocul septic evolueaza in trei stadii: • 'tadiul *. oligurie si alterarea acuta a starii mentale a pacientului.ie. T >. 'ocul septic reprezinta un moment evolutiv al sepsiei. mm0g raportat la valorile bazale. confuzie.ii bacteriene primitive(celulite. tegument umed si rece. e!tremitati cianotice. 71) scCzutC. depresie miocardicC . leucocitoza peste @8 . prezinta agitatie sau somnolenta. &isfunctia organica intereseaza de obicei mai multe viscere si realizeaza sindromul disfunctiei organice multiple (:-&'). 5OCUL . mm0g sau reducerea T*' cu peste >. acidozC metabolicC utanat: infec. e!tremitC. ta ipnee. pielonefritC) "epatic: icter colestatic. secundare sepsisului (acrocianozC. complian. T* scazuta. care trebuie apreciat drept stadiul terminal al socului septic. ta ipnee(peste 8. creDterea )*5" @. ta icardie. creDterea permeabilitC. ric4etii sau virusi produce stare septica caracterizata prin temperatura peste +GmC sau sub +FmC. &C crescut. letargie.J. )Cg) T @G mm0g. oligurie.. cat timp bolnavul manifesta o disfunctie organica sau prezenta ipoperfuziei. ipotensiune arteriala.. coma. leziuni renale primitive(glomerulonefritC. comC.C pulm. ta icardie. sau prezenta neutrofilelor imature in proportie de peste @. 6sau perioada de E ipotensiune calda$ sau de soc iperdinamic sau compensat (bolnavul are ipertermie. 6sau de soc ireversibil(bolnavul prezinta ipotermie. • 'tadiul (. manifestata prin acidoza lactica. psi ice. iper"2 ipotermie. prabusirea T* si tulburari metabolice ma!ime). TZ). 5nfectia cu germeni Zram"negativi.ioase(vasculite cu comple!e imune) Diagn$&tic: .i calde -C: ta icardie.8. el trebuie considerat in stare de soc septic. %volutia este intotdeauna fatala. bilirubinC crescute "ematologic: neutropenie2neutrofilie. 5n 82+ din cazuri cauza socului septic este infectia cu germeni Zram"negativi. secundare endocarditei infec. scCderea fibrinogenului) /ndocrin: iperglicemie. TZ-.. infectia induce ipotensiune: scaderea T* sistolice sub W. • 'tadiul -. tegument uscat si cald. 5ntr"o faza mai avansata evolutia este spre agravare sindromului septic(sepsa severa). respiratii2min).. L*. tulb. erizipel. creDterea cortizonului Di glucagonului $cido-bazic: alcalozC respiratorie. )a-82)*-8 T . fasciitC).ulmonar: sindrom de detresC respiratorie. edem pulmonar to!ic(infiltrate pulmonare bilaterale. C5&(activarea coagulCrii. C iar daca ipotensiunea a fost tranzitorie sau T* a fost restabilita prin administrarea unui agent inotrop sau vasopresor. oligoanurie). stupoare. ta ipnee. ta icardie. sau sub >. sediment urinar modificat. trombocitopenie. cand se asociaza ipoperfuzie tisulara si disfunctie organica. an!ietate)..2mm+. agita. necroze tisulare).ii Renal: 57*.$tentie& Kolnavul va ramane sub supraveg ere clinica cel putin 8> de ore e!istand riscul ca socul sa recidiveze. 6sau perioada de E ipotensiune rece$ sau de soc ipodinamic sau decompensat(boln. Zram"pozitivi. +a'!$" c!inic: $spect general: confuzie. ml2cm apC).EP+IC %ste suferinta tisulara ipo!ica asociata cu prezenta in sange a germenilor patogeni. 5n cazul socului septic in prezenta tulburarilor de perfuzie tisulara si2sau disfunctie organica.

va respecta cu strictete principiile de recoltare si masurile de asepsie impuse in prelevarea produselor(sange. insuf. infec.$rigine/ &i inci#enDa: )e primul plan se situeaza Docurile care"si au originea in infectiile urogenitale. neurogenic obstructiv. bila..2min. picaturi98. puroi) pt.ml ser glucozat izotonic. dopaminC " &opamina >"H micrograme24g2min. caile biliare sau aparatul bron opulmonar.4g. >I in H. micrograme &opamina). pulmonar.>J). pic. urina.v. anafilactic. crescând progresiv pâna la >.I +ERAPEU+ICA IN CA3UL +RAUMA+I. sau tisulare Parac!inic: %valuarea statusului ematologic Di metabolic: "recoltari necesare pt.ml.) se dilueaza în 8H.). Terapie antimicrobianC: empiricC (Zram E.ml. sau " 5suprel 6in perfuzie cu ser glucozat HJ @ mg(H fiole) in 8. ventila. e!udate.ierea focarului infec.ml ser glucozat intr"un ritm de 8. pic.98.): nafcilin2vancomicin Z anaerobi: metronidazol2glindamicinC *TK"terapie conform *TK"gramC Terapia C5&( eparina). sange. perfuzie inadecvatC DiferenDia!: cardiogenic. sputa. l2min. aminoglicozid Z (. 'e administreaza în perfuzie i.2"E) Copii$ ampicilina . )asteurella. intra"abdominal. bacteriologic. combaterea acidozei metabolice(bicarbonat de sodiu G. solutii electrolitice(vezi reec ilibrare idroelectrolitica) 'uport inotrop: noradrenalinC. enterobacteriacee: " %sc eric ia Coli. cistoscpie etc).. 'almonella..">H picaturi2min. "Norartrinal "cand T* este prabusita @"8 fiole sol. 5nceperea manevrelor de resuscitare +. astfel: continutul unei fiole de @. prin endoto!inele si e!oto!inele eliberate. corticoterapie dozC mare. ' ig ella. *sist. începând cu @>"8. =lebsiella.ii cutan. indeosebi stafilococi.. adrenalC %viden."+. ipovolemic. )roteus. +ratament: *"K: o!igenoterapie G"@.ios: 'NC.. Eti$!$gia infecDiei: %ste provocat indeosebi de: a) bacterii Iram-negative. +RAUMA+I. plasma. cefota!im2ceftria!on Adult$ cefalosporinC 5552penicilinC .ME CONDUI+A DIAGNO.+ICA . M. mm0g. )e locul doi se situeaza infectiile generalizate cu punct de plecare in tractul intestinal. a se putea pune in evidenta germenii cauzali sau focarul infectios.(H.T R +G^C sau T T +F^C/ T* T W.ie" 'a-8 R W. 0emop ilus/ " Neiserii si Clostridium/ si de b) bacterii Iram-pozitive. med. salina sau glucoza HJ (astfel @ml. J C: :onitorizarea si corectarea tulburarilor emodinamice cu: de!tran >..(doza calculata la un adult de V..2min. -$car"! #e infectie. sol. &g. Krucella.mg. la care trecerea germenilor in sange s"a declansat spontan sau printr"o interventie c irurgicala sau numai printr"o manevra e!ploratoare(cateterism. %!aminarea primara rapida 8. %!aminarea secundara completa . care e!ercita un comple! vasoactiv si citoto!ic.MELOR )rotocolul de evaluare si interventie medicala in trauma include urmatoarele etape: @.

ele merg in paralel cu e!plorarile in scop diagnostic/ " nu este necesara o anamneza amanuntita ca in cazul patologiei medicale. acesti pacienti pot fi salvati. *ceasta presupune: siguranta salvatorului si a victimei. agitati. asigurarea libertatii cailor aeriene. 'iguranta salvatorului si a victimei 'alvatorul nu va intra in medii ostile decat in urma unor masuri de siguranta. eficienta si rapiditatea interventiei in prespital fiind esentiale pentru supravietuire. 5n cadrul e!aminarii in urgenta a bolnavului critic traumatizat se desfasoara urmatoarele etape: " evaluarea primara si manevrele de resuscitare/ " evaluarea secundara " reevaluarea &ecesele determinate de trauma apar in trei momente importante dupa traumatism. )rimul moment este imediat dupa trauma. *l doilea moment important dureaza de la cateva minute pana la cateva ore de la traumatism. se va trata in primul rand aceea care pune viata in pericol imediat/ " tratamentele corespunzatoare nu trebuie intarziate doar pentru ca diagnosticul este incert. oc elari. *l treilea moment dureaza de la cateva zile la cateva saptamani. masca.>. evaluarea starii de constienta. pentru a incepe evaluarea si tratamentul unui pacient traumatizat. evaluarea respiratiei. agresivi. . I. alat de protectie) si sa fie atenta la folosirea instrumentarului taios si a aparaturii din dotare precum si la pacientii sau apartinatorii violenti. evaluarea circulatiei. Oeziunile care se pot produce si care necesita interventie de urgenta sunt: ematoame subdurale sau epidurale. &ecesul se produce datorita: " dilacerarilor tesutului cerebral sau a etajului superior al maduvei spinarii/ " dilacerarilor cordului si vaselor mari. &aca tratamentul de urgenta este corespunzator poate preveni o parte din decesele din aceasta perioada. rupturi de splina sau ficat. evaluarea neurologica rapida. %!ista in asistenta de urgenta a pacientului traumatizat cateva principii de baza: " daca pacientul are leziuni multiple. *precierea necesitatii interventiei c irurgicale de urgenta sau transfer la o unitate medicala specializata pentru ingrijiri in diferite tipuri de trauma H. la cateva secunde pana la cateva minute dupa traumatism. Eva!"area rimara &i re&"&citarea %valuarea primara trebuie parcursa complet in ma!im treizeci de secunde. %c ipa medicala din unitatea spitaliceasca trebuie sa foloseasca ec ipament de protectie (manusi. 1ictima trebuie scoasa cat mai repede si mai sigur din acest mediu pentru a nu adauga leziuni suplimentare. &aca leziunile sunt identificate si tratate in timp util. emo" si pneumotora!. pierderi masive de sange datorita fracturilor multiple. fracturi pelviene. Tratament definitiv F. precedat si ajutat de celelalte forte care conlucreaza la misiunea de salvare. scoaterea ainelor " cu protectie fata de factorii de mediu si controlul temperaturii. 5n acest interval decesele apar datorita: " traumatismelor cranio"cerebrale severe cu stare de coma prelungita/ " sepsis/ " disfunctie multipla de organ. 7eabilitarea.

inclusiv in neurotrauma2 ipero!igenare in into!icatia concomitenta severa cu C" soc emoragic grad 555 " 51/ " rata respiratorie mai mare de +H2min/ " alterarea gazelor aeriene: )a-8 sub V. &aca pacientul este constient si vorbeste fara efort si fara sunete supraadaugate. ridicarea acesteia si desc iderea gurii. :anagementul avansat al caii aeriene poate include calea aeriana c irurgicala (cricotiroidotomie) in situatia in care intubatia nu este posibila. III. 5n unele cazuri este necesar managementul comple! al ventilatiei: respiratie asistata sau controlata . )ot fi necesare alte cai de securizare a cailor aeriene daca intubatia orotra eala nu poate fi efectuata datorita sangerarii. sange.II. vomismente. vomismente. se indica efectuarea intubatiei orotra eale inaintea dezvoltarii disfunctiei ventilatorii. secretii. $sigurarea libertatii cailor aeriene si protectia coloanei cervicale. cand baza limbii cade in ipofaringe. )aC-8 peste HH mm0g/ " nevoia de anestezie generala (inclusiv pentru stabilizarea coloanei cervicale sau acces in sala de operatie. cu protectia coloanei cervicale. )acientul inconstient. 1ndicatii !enerale de mana!ement avansat al cailor aeriene superioare cu protezare si securizare la pacientul traumatizat$ " apnee/ " ZC' sub W sau superior dar care scade cu peste 8 puncte2ora/ " trauma craniana severa sau medie " pentru a preveni suferinta cerebrala secundara/ " trauma faciala severa " Oe Lort 552555/ " arsura de cale aeriana cu dezvoltare de edem glotic/ " nevoia de iperventilatie. fracturii laringiene. %liberarea si mentinerea unei cai aeriene libere este prioritatea in tratamentul oricarui pacient. &aca e!ista suspiciunea ca nu se pot mentine desc ise caile aeriene sau ca e!ista o leziune ce determina sau are potential de a determina inflamatie la nivel faringian. bron ospasm. se poate realiza intubatia oro" sau nazotra eala. edem. -!igenul va fi administrat imediat ce calea aeriana a fost desc isa si securizata. sange. Cauze de o#structie: " pentru calea aeriana superioara: caderea posterioara a limbii ca urmare a scaderii tonusului musculaturii planseului bucal la bolnavul inconstient. mm0g. edem. edemului sau deformarilor locale. poate prezenta brusc obstructie. Qlterior se pot efectua urmatoarele manevre " aspiratie. bron ospasm. calea nazofaringiana (cu e!ceptia traumatismelor craniofaciale). %ste contraindicata ipere!tensia capului datorita riscului de agravare a unei potentiale leziuni de coloana cervicala. transfer sau transport la investigatii de durata)/ " risc de aspiratie pulmonara datorat reflu!ului gastric. )entru a elibera calea aeriana se realizeaza initial sublu!atia anterioara a mandibulei. &aca sunetul este deformat sau pacientul depune un efort important pentru a vorbi " presupune compromiterea caii aeriene. /valuarea starii de constienta 'e face urmarind sc ema *1)Q. calea orofaringiana. e!tragerea corpilor straini vizibili. cu o cale aeriana libera. care ofera premisele unei orientari rapide asupra situatiei: * "pacient alert/ 1 "raspuns la stimul verbal/ ) "raspuns la stimul dureros/ Q "victima nu raspunde. " pentru calea aeriana inferioara: secretii. calea aeriana este probabil neobstruata. &aca se suspicioneaza o leziune cervicala.

Zulerele cervicale folosite protejeaza coloana cervicala fata de miscarile de fle!ie " e!tensie. secunde."@H l2min. mai putin fata de cele de lateralitate si aproape deloc fata de cele de rotatie. e!istenta unor semne ce sugereaza e!istenta celor F leziuni rapid letale: obstructia cailor aeriene superioare. impuscare. caderi de la inaltime. pneumotora! desc is. mobilizare si transport al pacientilor traumatizati: @. pentru obtinerea unui Li-8 peste GH J. cu obrazul apropiat de gura si nasul victimei si cu privirea orientata spre toracele ei. strangulare. simptomatologie ce indica o leziune a coloanei cervicale. gatului si trunc iului. traumatizati cu leziuni evidente la nivelul gatului prin lovire. &aca este necesara asistarea ventilatiei aceasta se va realiza cu un sistem balon "valva" masca sau cu balon pe sonda de intubatie. /valuarea si controlul respiratiei :entinand libertatea cailor aeriene se efectueaza evaluarea respiratiei prin manevra Spriveste. pentru a preveni transformarea leziunilor amielice in leziuni mielice prin manevre intempestive sau agravarea leziunilor mielice(inclusiv prin ipo!ie.mecanic. rata respiratorie. tamponada cardiaca. inc iderea plagilor suflante. tipuri particulare patologice de respiratie care necesita corectie sau suport ventilator imediat. pozitionare adecvata. pneumotora! sufocant. urmata de stabilizare interna cu ajutorul suportului ventilator cu presiune pozitiva pentru stabilizare pneumatica interna. targa vacuum este o alternativa la targa rigida de coloana. o!igenul va fi administrat rapid pe masca faciala cu rezervor in debit de @. . simteS. injung iere. edem sau ipovolemie) ducand la sectiuni medulare. %valuarea respiratiei vizeaza urmatoarele aspecte majore: " prezenta respiratiei spontane. +. timp de @. &in aceasta cauza protectia manuala trebuie mentinuta si dupa plasarea gulerului cervical. protectia manuala a coloanei cervicale cu mentinerea in a! a capului. asculta. de la primul contact cu pacientul. 8. mai ales pentru pacientul traumatizat care prezinta si instabilitatea bazinului. status mintal alterat la care nu se poate preciza mecanismul de producere. pneumotora! sufocant si emopneumotora!/ " acoperirea plagii suflante in pneumotora!ul desc is/ " punctia pericardica/ " imobilizarea e!terna cu benzi adezive a unui volet costal. gulerul cervical va fi plasat dupa fi!area manuala a capului. targa de coloana rigida cu stabilizatoare laterale pentru cap si cu benzile de fi!are frontala si mentoniera se foloseste pentru a realiza imobilizarea completa a coloanei vertebrale. C iar si la pacientii traumatizati care respira spontan corect. respectiv o data cu desc iderea cailor aeriene. #rdinea de aplicare a metodelor de protectie si apoi imobilizare precum si metodele speciale de extricare. in cazul suspiciunii de leziune cervicala necesita si manevra 'ellic4. emotora! masiv. Controlul coloanei verte#rale si in special al celei cervicale este initiat o data cu evaluarea primara a functiilor vitale. adaptand obligatoriu un rezervor au!iliar de o!igen la balon. volet costal. >. &etectarea acestor leziuni cu potential letal impune de urgenta management adecvat prin: " eliberarea si securizarea cailor aeriene superioare/ " punctia " e!uflatia "initial si apoi plasarea unui dren toracic pt. )acientii care trebuie sa beneficieze de imobilizarea coloanei cervicale sunt cei proveniti din: accidente rutiere. Controlul manual al coloanei cervicale va fi mentinut si pe tot parcursul intubatiei orotra eale care. stabilizarea voletelor toracice. eficienta sa. evacuarea revarsatelor intratoracice. IC.

/valuarea circulatiei %valuarea circulatiei se realizeaza prin cautarea pulsului central " carotidian la adult si bran ial la copil. sangerari. durere la palparea apofizelor spinoase ale vertebrelor cervicale. ematoame. escoriatii. refle! oculovestibular si oculocefalogir. -rice soc la un traumatizat va fi presupus si abordat de la inceput ca un soc ipovolemic. paralizii de nervi oculomotori. 5n continuare este necesara obtinerea grupului sanguin pentru continuarea transfuziei izogrup. e!ceptand pacientii ipotermici. scurgeri de substanta cerebrala sau lic id cefalora idian/ " se e!amineaza relieful osos al arcadelor sprancenare si zigomatice. dimensiunea si simetria pupilelor. <."F. ciliar. antecedente patologice. pentru emoragiile intraabdominale necontrolabile. ec imoze(inclusiv retroauricular). efortul respirator. pozitia tra eei si aspectul venelor jugulare. la care timpul de evaluare a circulatiei poate ajunge pana la >. ec imoze. 'e cauta plagi. refle! fotomotor. observand si manusile pentru eventuale urme de sange. Gat"! 'e e!amineaza si fata anterolaterala si cea posterioara cautandu"se plagi. scurgeri de OC7. corpi straini. situata imediat deasupra abdomenului sa fie o . plagi. izo7 . etc. Eva!"area &ec"n#ara 5n timpul evaluarii secundare se face o anamneza mai ampla. pentru tamponarea directa a plagii de cord sau emostaza plagilor pulmonare mari. e!punere la to!ine. timp de ma!im zece secunde. Extremitatea cefa!ica " se verifica scalpul si reliefurile osoase ale cutiei craniene cu atentie. al piramidei nazale. 'e e!amineaza toate segmentele corpului: *. integritatea orbitei/ " la oc i se cauta ec imoze. calitatea auzului/ " la nivelul cavitatii bucale se evalueaza lipsa dintilor. emfizem subcutanat.J din volumul circulant sau la care nu se poate obtine stabilizarea emodinamica prin administrare masiva de cristaloide si coloide in @. periferice stabile si sigure de minim @>Z si se incepe administrarea de cristaloide si coloide. timpul scurs de la ultima masa. fum. asimetrii de mobilitate ale unui emitorace. mono!id de carbon. respiratia parado!ala. medicatie. prezenta altor factori nocivi: ipoglicemie. deformarea toracelui. e!istenta unor plagi. +$race!e Oa inspectie se vor cauta tipul si rata respiratiei. calitatea vederii si acuitate vizuala daca pacientul poate oferi relatii/ " la nivelul urec ilor se cauta plagi. poate fi salvatoare pentru emoragiile interne de gradul 555 " 51. lic id de varsatura. nistagmus. -data inc eiata evaluarea primara impreuna cu efectuarea gesturilor terapeutice de sustinere a functiilor vitale se va trece la evaluarea secundara cu continuarea interventiilor terapeutice necesare. in cautarea elementelor de instabilitate faciala/ 7. mecanismul traumatismului. fracturi. cornean. 'e efectueaza emostaza surselor vizibile si abordabile de sangerare prin compresiune directa. %ste posibil ca o plaga aparent toracica. secunde. otoragie. daca este cazul. )entru tratamentul precoce al socului se plaseaza 8 linii i. *dministrarea sangelui . fracturi. pansament compresiv sau garou. cu pierdere de peste >.C. referitoare la: alergii. corpi straini. negativ inafara spitalului."@H min. evenimente care au precedat traumatismul. mergand pana la toracotomie de necesitate pentru clamparea aortei la inel.v. e!coriatii. tumefactii. " se continua cu e!aminarea reliefului osos mandibular si ma!ilar.

plaga toracoabdominala, iar in plaga toracica sa apara un viscer abdominal sau prin plaga toracica sa se scurga continutul unor viscere abdominale. &aca e!ista aceasta suspiciune diagnosticul se poate preciza efectuand lavaj peritoneal care este mai rapid decat e!plorarea CT, sensibil, dar mai putin specific, putin invaziv, dedicat mai cu seama pacientilor instabili. Qrmeaza palparea reliefului osos al claviculelor, coastelor si sternului/ se cauta crepitatii osoase, emfizem subcutanat. Oa percutie se poate auzi ipersonoritate in pneumotora! sau matitate in cazul revarsatelor intratoracice sau alternanta zonelor de matitate cu cele de sonoritate, sugerand prezenta viscerelor abdominale in torace. *scultatia poate evidentia absenta murmurului vezicular sau prezenta zgomotelor patologice care ar putea sugera diverse afectiuni, inclusiv zgomotele idroaerice care denota ruptura de diafragm cu ernierea viscerelor abdominale in torace. 5n timpul e!aminarii secundare se urmareste evidentierea leziunilor potential letale si a celor letale. a) Oeziuni toracice potential letale identificate la e!aminarea toracelui: " ruptura tra eobronsica/ " contuzia pulmonara/ " contuzia miocardica " anevrismul de aorta/ " ruptura de diafragm/ " ruptura de esofag. b) Oeziuni neletale in trauma toracica: " fracturi costale/ " fractura de clavicula, de stern/ " lu!atia sternoclaviculara/ " pneumotora! mic " fractura scapulei/ " asfi!ia traumatica/ " contuzia toracica simpla. =. A'#$men"! 5nspectia pune in evidenta: " marci traumatice parietale, ec imoze, e!coriatii, plagi/ " emoragiile prin plagi, scurgerea prin plaga abdominala a continutului unor viscere abdominale, evisceratii posttraumatice, ematoame subaponevrotice, revarsate sero ematice :orell"Oavale/ " abdomenul imobil cu miscarile e!piratorii sau respiratia parado!ala abdominala/ " marirea progresiva de volum a abdomenului care e!prima acumularea unei cantitati mari de sange in peritoneu. Oa palpare se observa: " contractura sau apararea musculara localizata sau generalizata/ " sensibilitatea la palpare. Oa percutie se poate evidentia matitatea deplasabila pe flancuri, prezenta sau absenta matitatii epatice. 5n continuarea e!aminarii abdomenului se pot efectua refle!ele cutanate abdominale care sunt modificate in traumatismele mielice. 'e evalueaza, de asemenea, elemente ce pot indica patologie pree!istenta la nivel abdominal, care poate fi influentata de accidentul actual.

E. 4a)in"! Oa inspectie se poate evidentia: " emoragie, ematoame perineale, uretroragia, priapismul, plagi fesiere sau perineale ce pot avea comunicare intraabdominala/ " ascensionarea unui emibazin, impotenta functionala/ " sange in meatul urinar, ematom perineal. Oa palpare: " durere la presiunea pe crestele iliace, mobilitate anormala, crepitatii osoase " modificarea refle!elor cremasteriene in traumatismele medulare mielice/ " tuseul rectal2vaginal poate evidentia o rectoragie2sangerare posttraumatica, sensibilitatea fundului de sac &ouglas, o prostata nepalpabila la barbat sau abolirea refle!elor anale in sectiunea medulara completa. F. Mem're &" eri$are &i inferi$are Oa inspectie: " culoarea si temperatura tegumentelor, ec imoze, plagi, e!coriatii, emoragii, deformari, scurtari si pozitii anormale. Oa palpare: " palparea de sus pana la e!tremitati a membrelor cu evidentierea durerii, a crepitatiilor osoase sau a intreruperii continuitatii traiectului osos si a mobilitatii anormale, contractura maselor musculare/ " palparea pulsului periferic, masurarea tensiunii arteriale, verificarea mobilitatii, sensibilitatii si fortei musculare simetric, verificarea refle!elor/ " e!aminarea articulatiilor. L. Examen"! ne"r$!$gic amanuntit evalueaza in primul rand scorul ZlasgoS dar si functia senzitiva si motorie, in dinamica, reevaluarea frecventa fiind obligatorie. Oa sfarsitul e!aminarii secundare se pot lua decizii cu privire la managementul leziunilor fara risc vital major, oportunitatea investigatiilor paraclinice, tipul acestora si orientarea ulterioara a pacientului. Corpii straini profunzi nu se vor e!trage decat in sala de operatie/ in prespital se vor fi!a stabil in pozitia in care se afla, pentru a nu produce leziuni suplimentare prin deplasare. )lagile nu vor fi e!plorate si tratate decat in spital, in prespital efectuandu"se doar acoperirea acestora cu comprese sterile si eventual, profila!ia antitetanica. %!aminarea primara si secundara se continua printr"o permanenta reevaluare pe tot parcursul terapiei pana la stabilizarea completa a pacientului. M$nit$ri)area acient"!"i tra"mati)at 7eprezinta masurarea, urmarirea, compararea si eventual inregistrarea parametrilor clinici si paraclinici ai pacientului. 'e instituie la pacientul traumatizat concomitent cu derularea evaluarii primare si se continua pe parcursul evaluarii secundare. )arametrii care se monitorizeaza sunt: @. Lunctia respiratorie *ceasta va urmari metodic, inainte si dupa efectuarea oricarei manevre terapeutice, urmatorii parametri: " frecventa respiratorie, efortul respirator, mecanica respiratorie/ " starea de constienta care poate fi alterata ca urmare a ipo!iei cu agitatie, confuzie, stupor, coma, convulsii/

" pozitia tra eei: devierea din pozitia centrala semnifica o compresiune majora intratoracica, prin pneumotora! msiv sau tamponada cardiaca/ " aspectul general al tegumentelor: palide, cianotice, reci, transpirate/ " aparitia si evolutia emfizemului subcutanat/ " gazele arteriale si pulso!imetria: reflecta atat functia respiratorie cat si pe cea circulatorie, precum si evolutia metabolismului tisular/ 8. Lunctia circulatorie si activitatea electrica cardiaca :onitorizarea circulatiei urmareste in dinamica urmatorii parametri: " prezenta pulsului central si periferic " calitatea pulsului, amplitudine, frecventa/ " starea de constienta (ca semn al perfuziei cerebrale)/ " tensiunea areteriala masurata neinvaziv si invaziv/ " frecventa cardiaca si aspectul electrocardiogramei in @8 derivatii/ " aspectul tegumentelor " reci, transpirate, palide, pat venos colabat in situatia socului ipovolemic si calde, cu ipotensiune si bradicardie in socul neurogen/ " timpul de reumplere capilara " prelungit in socul emoragic sau ipotermie/ " prezenta emoragiilor e!terne la care urmarim " calitatea, cantitatea, ritmul sangerarii/ " presiunea venoasa centrala ofera relatii asupra functiei inimii drepte si a volumului intravascular, precum si a calitatii compensarii emodinamice terapeutice/ " diureza " ca semn al calitatii perfuziei renale. +. Lunctia neurologica " se evalueaza prin: " starea de constienta, care se apreciaza prin calcularea scorului de coma ZlasgoS " modificari pupilare: a) midriaza bilaterala indica o iperactivitate simpatica neantagonizata datorita leziunilor parasimpaticului. Cauzele pot fi: distorsiunea sau compresiunea primara a oculomotorului datorita unei leziuni posttraumatice, afectarea secundara (masa cerebrala rapid e!pansiva) sau ernierea uncala in lobul temporal, dar si alte eventualitati cum ar fi efectul drogurilor/ b) mioza poate fi cauzata de asemenea de droguri (opiacee, to!icitate c olinergica), encefalopatii metabolice sau leziuni pontine, prin activitate parasimpatica neblocata/ c) pierderea raspunsului pupilar, asimetria pupilara si pupile neregulate sunt datorate leziunilor pontine/ afectarea ganglionului stelat determina aparitia sdr. Claude Kernard 0orner. " refle!ele oculocefalice si oculovestibulare evalueaza functia ganglionilor bazali(si astfel si a centrului respirator pontin) si respectiv a 'istemului 7eticulat *ctivator *scendent. " semnele de focar, e!amenul nervilor cranieni, semnele de lateralitate, semnele meningeene, semnele cerebeloase si e!trapiramidale, refle!ele, vorbirea/ " presiunea intracraniana " se determina prin masuratori invazive sau noninvazive. :odificarile sunt in relatie directa cu volumul intravascular si cerebrospinal. )erturbarea mecanismelor de autoreglare duce la cresterea riscului de isc emie cerebrala daca presiunea de perfuzie scade sau, la depasirea barierei ematoencefalice daca presiunea arteriala creste, ducand la transudare si aparitia edemului cerebral. Triada Cus ing, incluzand bradicardie, ipertensiune cu cresterea presiunii pulsului si modificarea respiratiei este frecvent observata in traumatismele craniene cu )5C crescuta, ca si bombarea fontanelelor la sugari./ >. Temperatura " se monitorizeaza pentru a evita iper" sau ipotermia/ H. 7espiratia tisulara si ec ilibrul acidobazic sunt evaluate prin gazele arteriale care ofera mai multi parametri: p , e!ces de baze, gaura anionica, deficit de lactat, )a-8, )aC-8, 'a-8, atat din sange venos cat si arterial.

F . )arametrii biologici " glicemie, electroliti, emoglobina, ematocrit, uree, creatinina, amilaze, C=, C=":K, troponina T in cazul suspiciunii contuziei miocardice/ V. )robe to!icologice/ G. Lunctia digestiva/ W. Lunctia renala "diureza. )e baza datelor clinice si paraclinice obtinute in cursul evaluarii primare si secundare si a monitorizarii se calculeaza si se urmaresc in dinamica scorurile de gravitate ale traumei, cu implicatii terapeutice si prognostice. ,c$r"ri!e #e tra"ma 7eprezinta scoruri combinate ale parametrilor clinici, cu corelatii prognostice relevante, mai ales daca se folosesc in dinamica. Qnele dintre ele se bazeaza pe masurarea prompta a unor parametri fiziologici accesibili (tensiune arteriala, timp de reumplere capilara si frecventa respiratorie): Trauma 'core(T'), 7evised Trauma 'core(7T'), 'corul de Coma ZlasgoS(ZC'). *ltele se bazeaza pe evaluarea tipului de leziune viscerala specifica: *bbreviated 5njur? 'core(*5'), 5njur? severit? score (5'') si altele. 'corul de trauma(T.'.) " reuneste H categorii de parametri clinici monitorizabili: frecventa respiratorie, efort respirator, tensiune arteriala, timp de reumplere capilara, scor de coma ZlasgoS. )oate avea ma!im @F puncte si minim 8 puncte. )e baza acestui scor poate fi apreciata probabilitatea de supravietuire in urma unui traumatism. Qn scor redus indica o situatie critica care necesita initierea unor masuri e!trem de agresive de terapie datorita riscului posibil, c iar daca aparent pacientul nu pare foarte grav. 'corul abreviat de trauma " este folosit in special in prespital, derivat din scorul de trauma, cuprinzand doar trei dintre parametrii acestuia: 'cor de coma ZlasgoS, rata respiratorie si tensiune arteriala. )oate avea ma!im @8 puncte si se considera ca o valoare a sa mai mica sau egala cu @, este asociata cu o crestere a mortalitatii de @,J. 'corul de severitate al traumei " leziunile sunt evaluate functie de regiunea anatomica. Liecare leziune este evaluata de la @ la H: leziune minora, leziune medie, leziune severa, dar fara risc vital, leziune cu risc vital cu sanse de supravietuire, leziune cu risc vital cu supravietuire incerta. 'corul minim este ,, iar ma!im VH. 7ata mortalitatii creste cu scorul si varsta. Pr$t$c$! #e ex !$rari imagi&tice !a acient"! $!itra"mati)at 7adiografiile standard ce se efectueaza la pacientul politraumatizat sunt reprezentate de radiografie de coloana cervicala(fata si profil cu vizualizarea obligatorie a tuturor vertebrelor cervicale si a jonctiunii cervicodorsale, completata cu CT spiral cu reconstructie sau 7:N coloana, radiografie de torace si de bazin. 5n functie de sediul leziunilor se vor efectua si alte radiografii (de coloana, de membre). Oa pacientul stabil se poate efectua e!plorarea CT preferabil spiral, cu contrast i.v. pentru leziuni intraabdominale sau toracice, 7:N, angiografii. )acientul instabil emodinamic nu va fi transportat la diferite investigatii imagistice de lunga durata, cum este CT, ci va fi supus unor e!plorari care pot evidentia rapid sediul leziunii: ecografie toraco"abdominala, ecocardiografie, lavaj peritoneal cu e!aminarea lic idului. )entru trauma penetranta se indica imediat laparotomia e!ploratorie. PRINCIPII DE MANAGEMN+ HN ACCIDEN+ELE CU MUL+IPLE 9IC+IME. +RIARUL 7eprezintC categorisirea victimelor dupC criterii de gravitate Di risc, realizându"se astfel o ierar izare a gradului de prioritate în instituirea tratamentului Di2sau a evacuCrii spre spital. 7a.iunea efectuCrii triajului este aceea de a identifica Di trata rapid victimele cu Danse de

supravie.uire în situa.ia aplicCrii managementului rapid, astfel încât sC se poatC realiza cel mai mare beneficiu terapeutic pentru cât mai multe dintre victime. %!istC mai multe sisteme de triaj. 1C prezentCm douC modele: rim"! m$#e! este e!emplificat în sc ema de mai jos: Poate sH mear!HT &* URGENŢ6 AMSNA+6 . c$# ver#e / ;ecedat NQ 7%')57a f NQ De&c%i#e ca!ea aerianC 1 NQ 7%')57a f &* 77 R +,2min sau 77T@,2min R 8 sec.

7atC respiratorie ( 77 )

URGENŢ6 IMEDIA+6 . c$# r$@" /

@,"+,2min 7eumplere capilarC

T 8 sec.

URGENŢ6 ORDINAR6 . c$# ga!'en /
(77 9 rata respiratorie)

A! II-!ea m$#e! #e tria2 e&te &tr"ct"rat a&tfe!: UrgenDa a'&$!"tC c" rin#e: urgenBa extremA 6victime cu detresC vitalC care necesitC îngrijiri imediate/ urgenBA l 6victime cu risc vital major dacC nu se ini.iazC îngrijiri medicale în mai pu.in de F ore. UrgenDa re!ativC c" rin#e: urgenBA ( 6victime fCrC risc vital pe parcursul a @868> ore/ urgenBA - 6victime ce pot fi temporizate peste 8> ore. UrgenDe $tenDia!e: victime cu leziuni de tip urgen.e 8, la care se poate agrava leziunea(necesitC supraveg ere continuC). UrgenDe f"ncDi$na!e: victime cu leziuni fCrC risc vital, dar care pot compromite func.ia unui organ(leziuni de oc i, mânC, fa.C) 6se vor trata ca urgen.C @ UrgenDe #e C@ite: victime fCrC posibilitC.i de a progresa(arsuri pe suprafe.e de peste GH6W,J, traumatisme cranio" cerebrale cu victime în comC profundC). 1rgenBA l$ politraumatisme/ traumatisme toracice înc ise2desc ise fCrC tulburCri respiratorii majore(volete costale plCgi suflante)/

plCgi abdominale cu emoragie dar fCrC semne de Doc/ plCgi vasculare cu sângerare mare/ fracturi desc ise ale oaselor lungi/ rupturi musculare ale membrelor/ plCgi importante fesiere sau perineale/ traumatisme cranio"cerebrale în comC profundC/ compresiuni importante Di prelungite ale membrelor(peste > ore) cu Doc persistent/ traumatisme medulo"spinale cu senine neurologice/ arsuri gradul 55 6 555 între 8,6H,J/ into!ica.ii prin ingestie Di in alare, cu comC persistentC/ into!ica.ii prin in alare cu manifestCri ventilatorii progresive(clor, amoniac)/ plCgi oculare penetrante2transfi!iante/ blast pulmonar cu manifestCri respiratorii/ îneca.i în comC persistentC/ ipotermie severC(T centralC 9 8G 6 +8mC) 1rgenBA (: fracturi înc ise diafizare/ fracturi desc ise ale oaselor mici/ plCgi ale pCr.ilor moi cu emoragie micC2absentC/ scalp cu emoragie micC/ traumatisme cranio 6 cerebrale cu come vigile/ lu!a.ii ale articula.iilor mari: umCr, sold(fCrC semne neurologice)/ plCgi articulare/ compresiune moderatC a membrelor fCrC semne de Doc/ into!ica.ii uDoare. 1rgenBA -: traumatisme înc ise ale membrelor/ plCgi contuze/ contuzii moderate toracice Di abdominale. +RAUMA+I,ME CRANIO-CERE4RALE )rin traumatism cranio"cerebral se intelege totalitatea fenomenelor clinice si2sau paraclinice care apar ca urmare a actiunii unui agent traumatic asupra cutiei craniene si a continutului acesteia. Traumatismul cranio"cerebral poate fi inc is sau desc is(in care caz e!ista o comunicare directa sau indirecta cu mediul e!tern). :ecanismele traumatice fizice pot determina: " leziuni ale scalpului(e!coriatii, ec imoze, plagi)/ " leziuni ale cutiei craniene(fracturi)/ " leziuni cerebrale(contuzie, dilacerare, ematom intracerebral, edem cerebral)/ " leziuni e!tracerebrale( ematom epidural 9 revarsat sanguin intre tabla interna craniana si duramater/ ematom su#dural 9 revarsat sanguin intre duramater si suprafata creierului/ menin!ita seroasa 9 revarsat lic idian subdural). Kineinteles ca in majoritatea cazurilor de traumatism cranian este vorba de o asociere a leziunilor enumerate.
+ra"mati&me!e crani$ 0 cere'ra!e Oa nivelul capului se vor e!amina: scalpul, oasele fe.ei, piramidC nazalC, oc ii, urec ile, gura, mandibula.

raniu : putem observa: înfundCri, fracturi sau deformCri ale oaselor craniene înso.ite sau nu de sângerCri ale scalpului. *ceste sângerCri se panseazC cu comprese sterile, dupC care se aplicC un pansament compresiv tip capelinC. &acC e!istC substan.C cerebralC în plagC, aceasta se acoperC cu comprese sterile Di se panseazC. Toate aceste leziuni reprezintC urgen.e majore Di trebuie sC fie transportate de urgen.C la spital. Nu este necesarC dezinfec.ia plCgii la locul solicitCrii, aceastC manevrC fiind de competen.a spitalului. -rice plagC sau fracturC a oaselor fe.ei se panseazC Di se transportC de urgen.C la spital. .iramida nazalA: se evalueazC prin miDcCri laterale uDoare. Lractura de piramidC nazalC se manifestC prin deformarea regiunii, tumefac.ie, crepita.ii Di mobilitate la e!aminare. )oate fi asociatC cu sângerare nazalC. Ca tratament se aplicC pe fiecare narC tampoane cilindrice care au rolul de a imobiliza fractura Di de a opri sângerarea. #chii$ pot prezenta fragmente de corpi strCini, leziuni ale corneei Di c iar enucleere. (n toate cazurile se pun comprese sterile, se panseazC Di se transportC la oftalmologie. &acC pupilele sunt inegale, acesta este un semn de leziune cerebralC gravC. 1rechile: pot prezenta tCieturi, sângerCri Di c iar lipsa de substan.C. 'e panseazC Di se trimite la spital. &acC pavilionul urec ii este detaDat se pune într"un câmp steril, se acoperC cu g ea.C Di se transportC la spital cât mai repede posibil. &acC în conductul auditiv e!tern observCm sângerare sau un lic id gClbui(lic id cefalora idian), cu o compresC curC.Cm urec ea, dupC care aplicCm o compresC curatC în conductul auditiv e!tern. &acC Di aceastC compresC se îmbibC cu sânge este vorba de o leziune cerebralC gravC(fractura de bazC de craniu) Di pacientul trebuie transportat urgent la spital. (n spatele fiecCrui pavilion auricular e!istC un os spongios 6 osul mastoidian. Qn ematom la acest nivel, dupC un traumatism cranian, este un semn de leziune cerebralC gravC. Iura: trebuie e!aminatC cu aten.ie. )ot apare sângerari ale limbii, gingiilor, palatului moale Di dur care se trateazC prin compresie localC cu comprese sterile. &easemenea pot fi leza.i din.ii. &in.ii imobili Di fragmentele dentare se e!trag pentru a prevenii aspira.ia acestora în plCmâni. !andibula =i maxilarul: în cCutarea elementelor de fracturC sau instabilitate facialC(durere, deformCri, tumefac.ii, crepita.ii osoase). Lractura de mandibulC se identificC prin mobilitate e!cesivC, crepita.ii osoase Di deformare. 'e imobilizeazC cu faDC sub formC de cCpCstru. (n plus poate fi imobilizatC Di cu ajutorul colierului cervical. ,emne!e #e &"ferinDC cere'ra!C tulburCri ale stCrii de conDtien.C (agitat, obnubilat, convulsii ) / tulburCri de comportament / scara ZlasgoS permite evaluarea stCrii de conDtien.C, scorul ZlasgoS G Di mai mic de G, indicC o leziune cranio" cerebralC gravC. 'C-7QO ZO*'Z-g *O C-:%O-7 *. &esc iderea oc ilor 'pontanC > Oa apel + Oa stimul dureros 8 Nu desc ide @ K. 7Cspunsul verbal -rientat Confuz Cuvinte fCrC sens bgomote LCrC rCspuns Oa comandC OocalizeazC la stimul 7etrage la stimul Lle!ie la stimul %!tensie la stimul *bsent H > + 8 @ F H > + 8 @

C. 7Cspunsul motor

2imitAri ale 'corului IlasgoJ: 'corul ZlasgoS nu se calculeazC la orbi, surzi, bolnavi paraliza.i sau cu amputa.ie, bolnavi cu ematoame gigante ale globilor oculari Di copii sub 8 ani.

+ra"mati&me!e crani$-cere'ra!e inc%i&e

C$m$tia cere'ra!a este caracteriz. prin abolirea brusca a cunostintei, survenita imediat postimpact, insotita sau nu de modificari tranzitorii ale functiilor vegetative si vitale(T.*., ta icardie, scurta apnee). Lenomenul este de scurta durata "cateva minute" si total reversibil, deoarece nu"i corespunde o leziune organica. Prim a2"t$r *ccidentatul va fi mentinut in repaus culcat si va beneficia de transp. corespunzator(de preferat cu autosanitara), deoarece la toti traumatizatii cranio"cerebrali e!ista riscul instalarii unei come. +ratament"! "!teri$r Lenomenele sunt total reversibile fara tratament, necesita doar repaus fizic si psi ic. &aca este vorba de un bolnav labil psi ic se pot admin. sedative sau tranc ilizante si somnifere 8"+ zile(diazepam, nozinan, luminal) Atentie$ un accidentat considerat ca un simplu comotionat cerebral poate sa aiba totusi o leziune craniana neevidenta clinic si care se poate manifesta clinic peste cateva ore sau zile. &e aceea, fara sa se alarmeze accidentatul, i se atrage atentia ca la aparitia oricarui semn ca: cefalee persistenta, varsaturi, vertije etc. sa se prezinte cat mai urgent intr"un serviciu neuroc irurgicalU C$nt")ia cere'ra!a este o afectiune cranio"cerebrala traumatica, in care e!ista leziuni anatomopatologice ale creierului. Contuzia cerebrala poate fi de diferite grade/ minora, moderata, grava. ,im t$mat$!$gie • *bolirea sau alterarea starii de constienta cu durata de una sau mai multe ore(contuzia cerebrala minora) pana la 8> (contuzia cerebrala moderata). *lterari profunde si de lunga durata ale starii de constienta 9 coma prelungita (contuzia cerebrala grava). • :odificari tranzitorii de puls, respiratie, tensiune arteriala, varsaturi(contuzie minora)/ " dispnee, ta icardie, rar oscilatii ale T.*.(contuzia cerebrala moderata)/ " alterari importante ale functiilor vegetative si vitale (domina perturbarile respiratorii cu incarcare tra eo"bronsica, dispnee de tip C e?ne"'toc4es, =ussmaul, ipertermie, ta icardie (rar bradicardie), varsaturi, puseuri de ipertensiune(contuzie grava). • &eglutitie dificila sau abolita(contuzii grave)/ • 'emne neurologice inconstante: modificari de refle!e, abolire de refle! plantar(contuzie minora)/ redoare a cefei, asimetrie de refle!e miostatice, e!tensie a alucelui, pareze oculo" motorii(contuzie moderata), sindrom bipiramidal egal sau inegal, uneori crize convulsive generalizate, perturbari tonigene 9 rigiditate prin decerebrare(contuzie grava). • 'emne oftalmologice: midriaza bilaterala sau mioza(egala sau inegala), miscari pendulare ale globilor oculari(contuzie grava). • 5n stationare se poate pune in evidenta lic idul cefalora idian: " rozat sau clar(contuzie minora), " sanguinolent sau rozat(contuzie moderata), " intens sanguinolent(contuzie grava). -bservatie: OC7 nu respecta intocmai gradul contuziei cerebrale. *re o neta valoare practica orientativa si o certa valoare in evolutia leziunii/ mentinerea modificarilor in timp arata persistenta leziunii/ reducerea modificarilor arata o normalizare a procesului. • *lte semne care pot persista in toate formele de contuzii: cefalee, ameteli, vertije, uneori varsaturi. &e retinut: gradul de contuzie cerebrala, pornind de la cea medie, se identifica pe baza profunzimii comei.

reec ilibrarea acido"bazica se administreaza sol.. interpretare(au mare importanta pt. asezat pe o targa cat mai rigida. si indepartarea corpilor straini din cavit. c iar si pe timpul transportului. controlandu"se functiile vitale. pulsului. cu fruntea sprijinita pe antebrat. pareze). care difuzeaza rapid: impune evacuarea c irurgicala de urgenta.(instalarea unei rigiditati. in cantitate de@ml pe 4ilogram corp. dar mai ales la trepidatiile provocate de ve icul in timpul transportului(viteza de deplasare sa nu depaseasca H. modificari T. ta ipnee si ipertermie <leziune cerebrala profunda/ " tensiunea arteriala normala cu stare de obnubilare si cu midriaza unilaterala . *ccidentatul cranio"cerebral va fi ridicat de la locul ranirii cu deosebita grija. • *sigurarea resp. @8. *ceste manifestari patologice sunt usor de urmarit si au o mare importanta in evolutia unui traumatism cranio"cerebral/ de aceea. felul dispneei. cu sange sau OC7 in cazul asocierii si altor leziuni. &e asemenea. instalarea unei afazii sau anartrii de la inceput indica o contuzie cerebrala/ afazia dupa un interval liber indica un ematom/ de asemenea pe timpul transp. nenuroc irurgi): " tensiunea arteriala normala . vor fi observate si retinute unele tulburari psi ice: sindromul confuziv. se inventariaza leziunile.*. *tentie: la aceste masuri foarte eficiente si usor de aplicat. buco"faringiana. Traumatizatii cranio"cerebrali sunt foarte sensibili la mobilizare. 5n felul acesta se asigura: "mentinerea permeabilitatii cailor respiratori " prevenirea caderii limbii(aceasta e poate face si prin aplicarea unei pipe Zuedel)/ " impiedicarea aspirarii continutului sucului gastric in cazul varsaturilor/ " prevenirea asfi!iei prin inundarea cailor resp. se admin. 4m2 ). glucoza ++J in cantitate de 8g24ilocorp(ma!.)rofunzimea comei se apreciaza cel mai usor si mai practic in functie de precizarea abolirii timpilor deglutitiei(vezi Comele). trebuie urmarite frecvent si competent. la indicatia medicului. tampon: T. Prim"! a2"t$r • 'e face un e!amen riguros si rapid. se suspecteaza un ematom subdural sau e!tradural. orice alterare sau modificare a acestora trebuind sa alarmeze pe medic. cei mai multi avand tendinta sa intoarca accidentatul cu fata in sus. prin control digital al permeabilitatii cailor resp.0.g glucoza28> )/ )t. :ijlocul de transport pt. " )t. direct la un stationar sau unitate spitaliceasca inzestrata cu mijloace de terapie intensiva. " )t. pe care le transmite cu constiiciozitate si e!actitate medicului pt. scaderea edemului cerebral instalat. care nu prea se respecta in practica. fiecare >g de glucoza se adauga @Q insulina. asemenea accidentati trebuie sa fie bine dotat. . pe timpul transp. pareza <un ematom e!tradural2subdural " daca starea de coma se agraveaza progresiv. • )ozitionarea victimei in decubit lateral sau ventral. starea de constienta. neurologi: astfel. dar o noua recadere este posibila ca rezultat al constituirii edemului cerebral posttraumatic.*. vor fi observate si retinute si alte tulburari deosebit de importante pt. 5mportant: cadrul mediu trebuie sa stie sa observe unele fenomene care apar pe parcursul transp. modificarile pupilei. %!ista situatii cand accidentatii si"au recapatat cunostinta(s"au trezit) dupa o coma trecatoare. bradicardie <compresiune cerebrala/ " tensiunea arteriala . agitatie psi omotorie etc. Traumatizatii cranio"cerebrali vor fi transp.:.

deoarece obstructia cailor respiratorii intretine si amplifica edemul cerebral. datorita structurii cutiei craniene. " 5ntubatia nu se mentine mai mult de +F">G de ore. " Combaterea edemului cerebral(glucoza ++J " 8g24ilocorp). " Combaterea ipertoniilor. " 7e idratarea bolnavului. cu lipsa de continuitate a substantei cerebrale. intr"o contuzie cerebrala grava. " mici doze de tranc ilizante la cei an!iosi si agitati(evitandu"se barbituricele si opiaceele). 5n functie de sediul leziunii vor e!ista deci: " emipareza sau emiplegie.inCtor practic ine!tensibil. Di!acerarea cere'ra!a este o leziune distructiva. 5n contuziile minore si moderate tratamentul este simptomatic: " antalgice. netratat la timp si competent. agraveaza o leziune cerebrala deja instalata. . se practica tra eostomia. +ratament: " in traumatismele cranio"cerebrale desc ise tratamentul este cel al unei plagi cranio"cerebrale. 5n ceea ce priveste edemul cerebral. acesta insoteste constant orice leziune organica cerebrala(de tipul contuziei sau dilacerarii) si. doua"trei saptamani obligatoriu(contuzie moderata). ramane cu sec ele majore. " in traumatismele inc ise este indicata e!plorarea c irurgicala. monopareza sau monoplegie. &aca fenomenele de insuf. aspiratie).a tratamentului. " repaus la pat V"@H zile(contuzie min.. esc ile). " afazie(tulburare de limbaj). in care creierul. marindu"si volumul(datorita edemului cerebral) intr"un con. Tot edemul cerbral poate transforma o contuzie cerebrala minora intr"una medie si mai ales contuzia cerebrala medie. este greu de tratat si boln. 5n aceasta perioada contributia cadrelor medii are o importanta deosebita.. 1indecarea unor astfel de trumatizati depinde in mare masura de priceperea si devotamentul cadrelor medii in continuitatea si consecven. frevent asociata cu alte leziuni intracraniene de tipul ematoamelor si edemului cerebral progresiv. " Combaterea ipertermiei(invelirea in cearsafuri umede). mai ales. " 5n caz de stop respirator se utilizeaza ventilatia pulmonara asistata. dar in unele cazuri poate e!ista si in traumatismele inc ise. odata instalata. " in traumatismele inc ise dilacerarea este asociata cu contuzie si edem cerebral 7. *ceasta compresiune. c iar minora. creeaza o compresiune asupra centrilor vitali situati la baza creierului si care converg liniile de forta. este de regula focala.+ratament"! in &tati$nar " :etode si te nici de terapie intensiva(in contuziile grave). +ra"mati&me!e crani$-cere'ra!e #e&c%i&e . " emianopsie(modificare de camp vizual). " *sigurarea unei ventilatii optime(intubatie oro"tra eala. respiratorie persista.im t$mat$!$gia Liind o leziune circumscrisa simptomatologic. " -!igenoterappie.). daca supravietuieste. care survine de obicei in traumatisme cerebrale desc ise(glon. *. " Tratament c irurgical la nevoie. &e retinut: contuzia cerebrala moderata poate fi difuzata sau predominanta la o emisfera sau alta si.

de sange sau c iar de substanta cerebrala prin: nas. aceasta este mai greu de deosebit de o sangerare obisnuita.im t$mat$!$gia • 'curgere de lic id cefalora idian.7.&eoarece astfel de traumatisme sunt insotite cel putin de o contuzie cerebrala minora. %ste interzisa mesarea sau indesarea tampoanelor in plaga cranio"cerebrala. 7. care pot fi: " plagi cranio-cerebrale nepenetrante(intereseaza partile moi si oasele craniului. pt. interesand si creierul. dar s"au oprit la dura mater)/ " plagi cranio-cerebrale penetrante si perforante sunt cele care au depasit dura mater si ajung in profunzime.C.5n cadrul traumatismelor cranio"cerebrale desc ise sunt cuprinse plagile cranio"cerebrale. pe baza faptului ca nu se evacueaza O. • Oeziuni nervoase. • C$n#"ita #e "rgenta . • %c imozele apar de obicei la pleoape.5. *. urec i. a preveni agravarea unor leziuni nervoase si vasculare. *tentie: %ste interzisa indepartarea esc ilelor osoase care nu sunt libere. • &iagnosticul poate fi precizat prin punctie ra idiana(un lic id cefalora idian sanguinolent este o dovada in plus) si prin radiografie. Cura sau tratamentul definitiv al plagii cranio"cerebrale o face neuroc irurgul. care pot sa ajunga pana la paralizii ale nervilor cranieni. • 'tare de coma superficiala sau profunda(nu este obligatorie). &eosebirea dintre un epista!is sau o sangerare data de o rana a urec ii e!terne sau a timpanului se face prin faptul ca sangele provenit dintr"o fractura a bazei craniului in care s"a rupt dura mater este amestecat cu lic id cefalora idian si. 'tim ca este vorba de o plaga nepenetranta si nu de una penetranta. 5n plagile cranio"cerebrale nu se introduc antibiotice sau antisepticeU " :obilizarea bolnavului va fi redusa la minim. :ajoritatea provoaca o ruptura a dura mater. fie par sau piele. primul ajutor dat accidentatului se va adresa acestor leziuni. " infasare. gura. deoarece agentul penetrant a antrenat fie corpi straini. care poate arata prezenta fracturii. &aca apare doar o scurgere de sange din aceste cavitati. &e obicei leziunile cu contuzie grava determina intai scurgere de lic id sau sange amestecat prin orificiile naturale si mai apoi. daca nu c iar de o contuzie cerebrala grava. nu coaguleaza. in consecinta. " Tratamentul plagii la locul accidentului: " se taie parul din jurul plagii. tegumentul din jur se curata si dezinfecteaza. apare scurgerea de masa cerebrala. asa cum s"a aratat. . dar nu compresiv. -ract"ri!e 'a)ei crani"!"i Lracturile bazei craniului sunt fracturi craniene grave. bilateral si tardiv(la8"> zile dupa accident). care adera intim de baza craniului. datorita edemului. este mai apos. Prim a2"t$r . dat fiind pericolul de compresiune. " )laga cranio"cerebrala se considera de la inceput infectata. " Transportul se va face cu mare grija si de urgenta intr"un serviciu care sa beneficieze de T. curge continuu. " in rest se va face tamponaj si pansament de protectie.

• contractura si rigiditatea grupurilor de musc i din zona segmentului lezat(fracturat). este important sa fie remarcata. • Tulburari generale: tulburari de comunicare. incontinenta de fecale. alterarea starii generale." 5n cazul fracturilor de baza cu leziuni cerebrale se aplica tratamentul mentionat la contuziile grave. arcurilor sau apofizelor vertebrale) pot sa dea laziuni ale maduvei(comotie medulara. &aca sediul leziunii este la col. pt.(in sectiuni medulare cervicale superioare). &e retinut: la e!aminare se va insista asupra nivelului de sensibilitate (tactila si dureroasa) care este foarte net si se instal. ne poate informa despre prezenta: • durerii. • Tulb. a se lua masuri urgente de imobilizare a coloanei cervicale/ b) pozitia de torticolis in fracturile de atlas/ c) tulburari de respiratie de diferite grade. &aca. respira si greu. pt. contuzie medulara. compresiune prin fragmente osoase sau ematom. sectiune totala sau partiala a maduvei). . . accidentatul va avea paralizate toate e!tremitatile (tetraplegie). patognomonica. • Tulburari sfincteriene: retentie de urina. fract. alterarea emotiei • Tulburari specifice: " C@"C>: tetraplegie. foarte precoce la piele. ale corpurilor.ME 9ER+E4RO-MEDULARE Traumatismele col.im t$me in fract"ri: &aca accidentatul este constient. manevrele fiind dureroase). • *bolirea refle!elor osteo"tendinoase din etajele subiacente. )araplegia (paralizia membrelor inferioare) apare de la nivelul leziunii medulare corespunzand vertebrelor CF"CV. • in regiunea cervivala se mai adauga cateva semne specifice: a) capul traumatizatului aflat in pozitie de fle!iune este sustinut cu ambele maini c iar de acesta. cardiace si resp. semn al unei fracturi vertebrale (poate fi obiectivata prin presiunea e!ercitata pe vertebra interesata). paralizarea musc ilor intercostali si diafragm/ " CH: tetraplegie. • departarea a doua apofize spinoase in fracturile totale de corpi vertebrali fara leziuni medulare. *titudine caracteristica. " 5n contuziile simple accidentatul va fi mentinut in repaus si transportat in pozitia favorabila de decubit &e retinut: in cazul de emoragii intracraniene manifestate prin epista!is sau otoragie este contraindicat orice fel de tamponament al acestor orificii. &C o foarte buna orientare asupra sediului focarului de fractura. cel mai frecv. • tumefactie locala • ec imoza locala • crepitatii osoase depistabile la palpare(sa nu fie cautate cu insistenta. pe langa faptul ca nu misca picioarele si bratele.im t$me "fract"ri verte'ra!e c" &ecti"ne t$ta!a #e ma#"va: • )aralizia si pierderea sensibilitatii in regiunile subiacente focarului de fractura. +RAUMA+I. a nu se marii in mod retrograd ematomul intracranian. leziunea este localizata la primele vertebre cervicale. rotatia membrelor superioare/ . cervicala. vertebrale (lu!atii.

" accidentatul contorsionat intr"un ve icul sau gasit intr"o pozitie sezand (de e!. acoperirea pac. tabloul clinic sa fie sarac. o fractura de col. apar paralizii partiale ale unora din musc ii membrelor/ " TF"T@8: abolirea refle!elor abdominale. vertebrala vor fi respectate unele directive : " se va evita orice tentativa de ridicare a traumatizatului / " se va cerceta daca acesta are sau nu o leziune medulara. A&e)area tra"mati)at"!"i e 'rancar#: 1a fi asezat cu fata in sus pe un brancard tare • se asaza targa alaturi de accidentat (un ajutor ramane langa targa). generale ce caracterizeaza socul traumatic (traumatizatul se afla aproape totdeauna in stare de soc). la nevoie resp. pacientul poate sta in picioare sezand/ " T@"TH: pacientul poate sta in pozitie sezand. &e aceea. la orice suspiciune de fractura de col. rulata pe ` "daca este vorba de col. in dreptul locului in care urmeaza sa se aseze pe targa zona fracturata. niste pernite corectoare moi sau un prosop rulat.. fara deplasarea fragmentelor vertebrale. intepaturi)/ " imbracamintea va fi inlaturata de pe boln. • se pregateste targa pt. ca in cazul unor fracturi importante. 5n cazul in care se banuieste ca fractura este situata la nivel toracic sau lombar. se pune o a doua patura. e!agerarea fle!iei degetelor/ " CG: tetraplegie. o permit)/ " daca sunt necesare miscari de rotatie a boln. primirea accidentatului • se acopera targa cu o patura care apoi va servi pt. pt a evita torsiunea trunc iului (si deci a coloanei)/ " este deosebit de important ca la orice accident nici o victima sa fie ridicata de umeri si de picioare si nici dezbracata inainte de a se fi stabilit inventarul leziunilor. toracala" sau . umeri ridicati. daca nu are o interesare medulara/ " atunci cand boln. ci prin taiere cu foarfeca. sa se e!ecute in pozitie de decubit dorsal sau respectandu"se pozitia in care a fost gasit pe sol (daca leziunile asociate sau starea de constienta a boln." CF: tetraplegie. fara ca ranitului sa i se torsioneze sau flecteze trunc iul si e!tremitatea cefalica. cu burduf (sau trusa automobilistului). la care traumatizatul. vertebrala fara leziuni medulare sa se transforme intr"o fractura cu leziuni medulare. pozitie normala a membrelor superioare.. sub daramaturi) va fi degajat fara sa se e!ecute tractiuni de membre. " in cazul fracturilor coloanei cervicale se va aseza in dreptul zoneiin care va veni ceafa accidentatului. i se va asigura permeabilitatea cailor respiratorii. b) 5n cazul in care manifesta tulburari resp. Prim a2"t$r: a) 7emedierea tulb. va fi invitat sa faca miscari ample ale membrelor inferioare/ " prin interogatorii se poate afla prezenta unor parestezii (amorteli. cu bratele in abductie si antebratele flectate/ " CV: idem CF . paralizie spastica a membrelor inferioare/ " O@"OH: afectarea membrelor inferioare/ " '@"'F: afectarea piciorului C$n#"ita !a !$c"! acci#ent"!"i: &e retinut: se poate totusi. c iar inconstient. trebuie sa reactioneze. furnicaturi. este constient. la cusaturi/ " e!aminarea boln. acestea sa fie e!ecutate in acelasi timp de mai multe pers. prin inteparea usoara sau zgarierea e!tremitatilor. %!ista deci marele pericol ca prin manevrele intempestive de prim ajutor sau in timpul transp.. nu prin dezbracare. artificiala cu trusa de tip 7uben sau dispozitiv de resp.

asigurandu"se astfel pozitia de e!tensie a coloanei si capul rotit pe o parte. 5n suspiciune de fract. c iar improvizata "usa. in cel mai scurt timp dar. producand ematoame voluminoase. • la boln. • ridica deodata "la un semn" la acelasi nivel. *cest lucru se obtine prin fi!area capului si gatului intre 8 pCturi rulate si groase. cervicale te nica manevrarii segmentului cefalic este de ipere!tensie si tractiune continua a capului traumatizatului • traumatizatul fiind ridicat. de modul cum a fost ridicat de la locul accidentului si transp. indeosebi in planseul bucal. )recizare: 5n cazul fracturilor de coloana cervicala trebuie luate masuri suplimentare de fi!are pe brancarda a capului fata de trunc i. 5mportant: %volutia unui traumatizat vertebro"medular depinde de primele ingrijiri. • Hem$ragia " 7anirile provoaca sangerari imediate abundente di cauza vascularizatiei bogate a partilor moi si masivului ma!ilar " uneori pot fi lezate vase mari (arterele: faciala. + ajutoare).%ste bine sa fie transportat indiferent de gravitatea leziunii. fiind asezat in dreptul focarului de fractura. cu cele + sau 8 ajutoare ingenunc eaza "pe un singur genunc i" cat mai aproape de traumatizat. ale col. • de cealalta parte a traumatizatului se asaza > pers. &aca nu se suspecteaza fractura de coloana cervicala manevra poate fi facuta de + pers. culcat cu fata in jos.MELE MA8ILO--ACIALE P!agi!e arti!$r m$i '"c$-facia!e )lagile buco"ma!ilo"faciale se insotesc de tulburari importante. masurile de imbunatatire a respiratiei "dezobstructie. -8"terapie pe sonda nazala. +RAUMA+I. • introduc in acelasi timp mainile sub traumatizat Wpuncte de ridicare: capul si toracele. corpul traumatizatului. med. bazinul. rigida. soc si asfi!ie. linguala. nu in orice conditii. si anume de emoragie. med. membrele inferioare/ as.in intregime "daca este vb. cand este imposibil sa se asigure o targa tare. med. " deosebit de sangerande sunt plagile limbii si planseului bucal " revarsatul sanguin poate infiltra tesuturile. cu deficit resp. dureaza mai mult "peste > ore" traumatizatul va fi sondat vezical inaintea transp. se continua si pe timpul transp. cervicale. lombara. ma!ilara interna). pozitie care preintampina provocarea leziunii. eventual prin pipa orofaringiana N cu grija. . fie prin confectionarea unui guler dintr"o cantitate mare de vata (doua pac ete) invelite in fasa. 5n cazuri cu totul e!ceptionale. in vederea usurarii respiratiei. data fiind instalarea refle!ului de retentie urinara. . • daca transp. ajutorul care a ramas langa targa "de partea opusa" impinge targa sub bolnav • se asaza traumatizatul pe targa prin ciborare lenta. (as.<spital.. 5n acest fel este asigurata ipere!tensia corpului vertebral fracturat. scandura lata" transp. care pot pune in pericol viata boln. dureaza mai mult sau se face pe un teren care implica urcarea2coborarea unei pante. in totalitate. • as. este admis pe patura. cu e!ceptia celor suspecti de fractura a col. de col. cu aceleasi precautii • traumatizatul va fi imobilizat pe targa (benzi transversale) mai ales daca transp.

cu fruntea sprijinita de antebrat si se va face aspiratia cu o sonda subtire N prin nas sau cav. . avandu"se grija sa se inlature tot ce ar putea jena respiratia si circulatia (imbracaminte prea stransa. insa de la inceput colapsul. [ Hem$&ta)a r$vi)$rie: 5n emoragia vaselor importante se face emostaza provizorie prin compresiune directa in plaga. primele ingrijiri trebuie sa se adreseze acelor tulb. se practica tra eostomia. artif. • Prim a2"t$r: Ca principiu de baza. va fi asezat in pozitia ventro"laterala sau semi" ventrala. )rin lezarea nervului facial se instaleaza paralizie faciala . in plagile limbii etc. c eaguri etc. cu facies palid sau cianotic.+"!'"rari #e ma&ticatie( #eg!"titie( f$natie. din care isi revin repede. fragmente de dinti. " alteori se instal. esc ile osoase. sunt datorate fie unor obstacole in caile aeriene.c eaguri de sange. Important: Oa accidentatii inconstienti. . superficiala. respir. bucala. boln. [ In t"!'"rari!e a&fixice: " la ranitii care manifesta semne de obstacol respirator se va asigura libertatea cailor aeriene: se face tractiunea limbii/ la nevoie se fi!eaza cu un fir de ayta trecut prin varful limbii si legat la un nasture de la aina boln. cu puls filiform. care ameninta viata. proteze dentare desprinse etc " inundarea cailor aeriene cu sange sau aspirarea continutului gastric refulat in gura (varsatura)/ survin indeosebi la bolnavii socati. in stare de coma. pozitia laterala sau ventrala este obligatorie "singurele care previn inundarea C*'. pe vasele corespunzatoare plagii: . bucala si se degajeaza fundul gatului de corpi straini.ranitul trebuie scos cat mai repede din locul accidentului si degajat de tot ce"i poate agrava starea. inconstienti. nu se restabileste. in plagile planseului bucal.• 5$c"! " socul survine in traumatismele puternice " ranitii pot manifesta o stare de lesin. anestezii) prin lezarea nervului trigermen. " se evacueaza secretiile si sangele din cav./ " in cazul unei inundatii tra eo"bronsice. corpi straini.va fi asezat pe o parte cu capul usor decliv. centura etc). se va trece de mare urgenta la resp. sunt libere si resp. fie unei cauze centrale: . • A&fixia [obstructia cailor aeriene superioare este data de: Tulburarile resp.t"!'"rari nerv$a&e( #e &en&i'i!itate (parestezii. (se poate folosi si un ac de siguranta trecut prin limba). cand nu se poate face intubatie laringo"tra eala. " Cand caile resp. " caderea inapoi a limbii " ematomul si edemul perifaringian. puls accelerat si slab. transpiratii reci etc. de colapsul vascular si deficitul de o!igenare consecutiv. de pierderile masive de sange. cu paloare a fetei. secretii. [ asfixia de cauza centrala: %ste datorata depresiunii brutale a centrilor bulbari si agravata de starea de soc. gura"la"gura sau prin intermediul unor tuburi speciale " in asfi!iile grave de cauza centrala sau datorate edemlor sau ematoamelor. • A!te t"!'"rari: .

• . comprimarea vaselor pe sc eletul facial si fi!area pansamentului cu un bandaj compresiv tip monoclu. +RAUMA+I. Concomitent. disfonia Prim a2"t$r: • combaterea hemoragiei: " cand e!ista plagi ale vaselor mari. emoragia a fost oprita. 'e face curatarea si dezinfectarea tegumentului din jur. artera temporala superficiala "pe regiunea preauriculara . socul/ " alte semne asociate: disfagia.er$. compresiunea manuala se face astfel: palma este aplicata pe ceafa bolnavului si degetele insinuate inaintea musc iului sternocleidomastoidian. o!igen." pt. daca boln. gest care trebuie facut c iar inainte de degajarea victimei. curatarea mecanica a plagii. a corespunde estetic" se impune ca sutura sa fie facuta. medicatie analgetica si sedativa "vezi socul". arterele carotide sau venele jugulare. va fi asezat in poz. artera faciala "pe marginea inferioara a mandibulei/ " pt. in servicii bine utilate. " pt. . de obicei. " 7anitii care au doar o stare de lipotimie sau colaps trecator. deoarece pot sa intereseze organele vitale. posterior sau asociat "vezi epista!is"ul". cu capul mai decliv. rezolvarea definitiva a plagii "pt. daca aceasta este interesata". " 5n plagile regiunii frontale: bandaj circular in jurul fruntii " 5n plagile partilor moi ale fetei: tamponamentul plagii. presand astfel vasul pe supoertul osos oferit de coloana vertebrala cervicala. isi revin prin simpla intindere la orizontala. ca tra eea si esofagul sau vasele de la baza gatului: arterele si venele subclaviculare. timp indelungat si se inlocuieste prin aplicarea unei pense emostatice/ " pansamente compresive. s"a restabilit respiratia. emoragia.r$fi!axia: %ste obligatorie in toate plagile desc ise. pericolul cel mai mare este e!sanguinarea/ " se va proceda de urgenta la compresiunea digitala la distanta sau in plaga. semisezanda.MELE GS+ULUI Traumatismele gatului sunt deosebit de periculoase. .pt. sau pozitie ventrala. " 5n traumatisme grave sunt necesare masuri intensive de reanimare: reec ilibrarea emodinamica prin perfuzii. anterior. " 5n epista!is: tamponam. " 5n ranile usoare emostaza provizorie se e!ecuta prin pansament compresiv "dupa curatarea mecanica" sau prin tamponament compresiv "prin indesarea in plaga a unor mese de tifon" completate prin bandaj compresiv. artera carotida externa. cu capul inclinat inainte. • Ingri2irea !agii: Oa ingrijirea plagilor se va trece numai dupa ce pericolul vital a fost inlaturat. Compresiunea digitala este greu de mentinut pt. este constient. inlaturandu"se corpii straini/ pansament si bandaj la nevoie compresiv. " 5n plagile etajului inferior al fetei: tamponament completat cu un bandaj mento"cefalic "prin aceasta se obtine in acelasi timp si imobilizarea provizorie a mandibulei.im t$me: " semne majore: asfi!ia.

bron ii. *ceste leziuni cu risc vital imediat se manifesta prin insuficienta respiratorie(raniti asfi!ici. inima.C "la indicatia medicului. +RAUMA+I. • instabilitatea toracica severa (fracturarea mai multor coaste. care pot fi facute numai de medic: N unui tub din cauciuc 2plastic prin plaga laringiana sau tra eala desc isa si asigurarea respiratiei pe aceasta cale sau e!ecutarea unei tra eostomii de urgenta si -8"terapie. rin $'&tr"ctia cai!$r re& irat$rii -bstr. " in cazuri mai usoare transp. esofag. predomina in primele > tipuri de leziuni severe.. fetei. sedative. +ran& $rt"!: " asezarea pe targa in decubit lateral. *stfel: In&"f.MELE +ORACICE +ra"mati&me!e t$racice se impart in: a) inchise: " contuziile peretelui toracic "cu sau fara leziuni viscerale toracice/ " fracturi si lu!atii ale sc eletului toracic/ b) plagi: " plagi ale peretelui toracic "nepenetrante/ " plagi penetrante "cu sau fara leziuni viscerale/ " plagi ale organelor mediastinale (tra ee. transfuzii. Examinarea tra"mati)at"!"i: " accidentatul este culcat la orizontala. vase. cu puls mic. insuficienta circulatorie (raniti emoragici. a diminua anemia cerebrala si a evita patrunderea sangelui in arborele respirator la cei cu emoragie abundenta. frecvent greu apreciabil si cu T* prabusita) sau cu asocierea acestora. " i se dezgoleste toracele. perfuzii. pleura). )rima problema in fata unui traumatism toracic este descoperirea si rezolvarea temporara a celor cateva leziuni cu risc vital imediat "care pot fi mortale in cateva minute: • obstructia respiratorie. " îi priveste culoarea pielii. se impun alte masuri. " in acelasi timp îi cerceteaza pulsul la inc eietura mainii "artera radiala" 5n acest fel pot fi apreciate leziunile cu risc vital si manifestarile de insuf. rapida si superficiala si cu sete de aer). circulatorie. se va face in pozitie semisezanda. . " e!aminatorul se apleaca asupra traumatizatului. plaman. re& . reanim.-bisnuit. volete costale mobile)/ • pneumotora!ul compresiv "cu supapa"/ • emotora!ul masiv/ • tamponada cardiaca/ • plagile cardiace. cailor resp. • combaterea socului: anal!ezice. cianozati. a mucoaselor (buze) si miscarile pe care le face toracele. 5nsuficienta respir. " se va transporta in pozitie Trendelenburg pt. palizi. respiratorie primeaza asupra reanimarii circulatorii. cu resp. " îi asculta jetul e!pirator (aplecand urec ea in dreptul gurii accidentatului).combaterea asfixiei: degajarea cailor aeriene superioare prin aspiratie/ cand dezobstructia C*' nu reuseste. respiratorie si insuf. se manifesta prin: " miscarea ampla a toracelui cu jet de aer insuficient/ • .

de coaste. cC reduce capacitatea de e!pansiiune a emitoracelui sanatos. fiecare spatiu intercostal H"@. in functie de starea bolnavului. fie cu fesi rulate(manunc i de comprese. " inundari cu secretii (deoarece orice traumatism provoaca o ipersecretie de mucus bronsic si alveolar. urmata de instalarea unei pipe Zuedel). a cailor aeriene poate fi determinat de la distanta de o coma prin traumatism cranio"cerebral. 5n timpul transp. cand este posibil si al bron iilor (cu ajutorul unei sonde N pana in tra ee.prin calmante generale. cailor aeriene prin corpi straini aspirati in timpul accidentului/ " sindromul de obstr. 1oletul se desolidarizeaza de peretele toracic.HJ)/ este strict interzisa administrarea de opiacee(indeosebi la cei inconstienti." se aude un orcait. un zgomot strident caracteristic/ " tegument cianotic -bstr. se asigura admin. Prim a2"t$r • victima este e!aminata si asezata in pozitie semisezanda.ml novocaina sau !ilina . secretiilor din fundul faringeluisi. " obstr. care sa prinda numai emitoracele corespunzatorU -bservatii: imobilizarea fracturilor costale prin bandaje toracice circulare este contraindicata. 'e va evita mialginul care este depresor al centrului respirator. vata. 5n functie de gradul de respiratie parado!ala apar cianoza si ta ipneea la care se adauga si durerea ca factor socogen. care impiedica sc imburile gazoase prin obstr. " intubatia tra eala (la comatosi la care persista incarcarea bronsica) si se continua aspir. " parenteral(algocalmin). coastele fiind fracturate in cate doua sau mai multe puncte distantate intre ele9volet) sau fracturi de coaste si articulatii condrocostale. • suprimarea durerii: . la care respiratia este automata). • imobilizare fracturilor si voletului: " se incearca prin culcarea victimei pe partea lezata/ " sau fi!area voletului fie prin compresiune manuala. In&"ficienta re& irat$rie rin in&ta'i!itate t$racica 5nstabilitatea toracica severa survine prin: " fracturarea unui mare nr.. ceea ce duce repede la insuficienta . sa elimine secretiile bronsice prin tuse(dupa suprimarea durerii).. cailor aeriene poate sa survina prin: " inundari ale cailor aeriene cu sange (rupturi tra eale sau pulmonare sau alte focare emoragice). " volete costale(fracturarea mai multor coaste deodata. de o!igen si alte ingrijiri cocomitente. • Oa boln. Totul se fi!eaza apoi cu benzi adezive(romplast). bucale si indepartarea obstacolelor " aspir. tifon) aplicate pe volet. infundandu"se in inspiratie si e!teriorizandu"se in e!piratie si provoaca ceea ce se numeste #respiratie parado!ala$.H"@J a nervilor intercostali(folosind pt. bronsica). Prim a2"t$r • Oa boln. secretiilor (daca e!ista dotare si competenta). " prin infiltratii cu movocaina @J sau !ilina . inconstienti: " controlul digital al cav. 'e poate administra numai dupa stabilirea cauzei insuficientei respiratorii. constienti: " pozitie semisezanda(asigura o mai buna ventilatie pulmonara)/ " se invita boln. pt.

Prim a2"t$r Tulburarile generale de traumatopnee sunt atat de grave. care trebuie cusute la pielea din jur. )este plaga se asaza comprese sterile(sau cateva straturi de tifon. prin reducerea campului de ematoza. etc). .respiratorie acuta. pe care opoate leza/ " in timpul transportului se admin. peste care se pune vata sau c iar bucati de panza curata. Consecinte: " comprimarea plamanului si suprimarea functiei de ematoza(sc imbul de gaze 9 eliminarea C-8 si fi!area -8). na?lon) care se fi!eaza cu benzi de romplast/ " sau se aplica bratul si antebratul peste pansament si apoi se fi!eaza in aceasta pozitie cu ajutorul bandajului. varsaturi. in care aerul patrunde in cavitatea pleurala. scaderea T. bolnavului o!igen si se combat fenomenele patologice asociate(soc. *tentieU *sigurarea bresei sa se faca semiocluziv. *erul iese si intra la fiecare miscare respiratorie. incat #se considera ca inc iderea toracelui desc is este act de urgenta tot atat de imperios ca si oprirea unei emoragii dintr"un vas magistral$ *coperirea ranii prin orice mijloace este un gest de mare urgenta. distensia jugularelor. In&"ficienta re& . fara urmari importante. impaturita). 'e intalneste in cazuri de plagi pleuropulminare cu torace inc is si plaga toracopleurala cu pleura pulmonara intacta. samisezanda sau sezanda. cu respiratia rapida si superficiala. tuse c inuitoare. bron ii. &aca bandajarea este prea stransa. cianozati. patrunde in pleura prin leziune pleuropulmonara sau conductele aeriene. emfizem subcutanat care nu depaseste emitoracele de aceeasi parte(aerul patrunde dinauntru dinspre bron ii si plamani sub piele si da senz. din rupturi de tra ee. " comprimarea vaselor mari si deplasarea inimii. In&"ficienta re& irat$rie rin ne"m$t$rax"! #e&c%i& )neumotora!ul desc is cu traumatopnee survine prin: " plagi penetrante pleuropulmonare cu torace desc is in care cavitatea pleurala comunica larg si permanent cu e!teriorul. )neumotora!ul compresiv(sufocant) este consecinta plagilor pleuropulmonare cu supapa. cu un suierat caracteristic. a nu fi aspirate in interiorul toracelui(dupa o toaleta prealabila si anestezie perilezionala a tegumentului). pt. palpatorie de crepitatie). poate indrepta varful ascutit al coastei fracturate catre pleura.*. *stfel se usureaza activitatea toracelui sanatos/ " la spital plaga toracica va fi suturata ermetic. dar nu mai poate iesi "aerul poate proveni din afara. 'angele de la nivelul ranii toracice este aerat si spumos(uneori e!ista emfizem subcutanat in jurul plagii) " respiratia este ineficienta determinand colabare pulmonara(datorita presiunii atmosferice pozitive). " ranitii sunt asfi!ici. *ccidentatul se trimite la spital fara nici o intarziere: " pozitia pe timpul transportului. " devierea tra eii. ca sa permita pana la un punct iesirea aerului daca presiunea din pleura creste. rin ne"m$t$rax"! c$m re&iv(cu supapa) )neumotora!ul simplu(o cantitate mica de aer in pleura) este in general bine tolerat. )este comprese se poate aplica: " un strat impermeabil(panza cauciucata.

In&"ficienta re& irat$rie &i circ"!at$rie rin tam $na#a car#iaca " 'e datoreste acumularii sangelui in spatiul virtual al pericardului. acuta datorate atat scaderii masei circulante. puls frecvent. aerul patrunde sub pielea gatului. c iar moartea. 5nterventia se face sub anestezie locala sau tra eostomie. cu consecinte vitale. stare lipotimica). care permite scaderea presiunii intrapleurale si reduce deplasarea mediastinala. • )e timpul transportului. iar lateral pana la linia mamelonara anterioara dreapta. la auscultatie nu se aud zgomote respiratorii normale. • )erfuzii cu sange sau substituenti plasmatici macromoleculari pt. 0emotora!ul masiv(prezenta de sange in cavitatea pleurala) survine prin rupere de vase sanguine din: plamani. se practica intervcentia c irurgicala(toracotamie si legarea vasului). apare emfizemul mediastinal(in acest caz se comprima vasele gatului. se asigura si administrarea o!igenului. 'e traduce clinic prin insuficienta circulatorie acuta(T* scazuta. poate duce la o deviere a organelor mediastinului. Oa aceasta se adauga fenomene de insuf. e!tragandu"se cat mai mult sange(para!ifoidian sau in spatiul 1 intercostal stang). tra ee). resp. Cresterea tensiunii venoase centrale(care nu poate fi apreciata decat in stationare). pe langa transfuzii sau perfuzii. dispnee. se recomanda coniotomie(consta din desc iderea conductului aerian la nivelul membranei crocotiroidiene). vasele mari. vasele mamare interne. Prim a2"t$r )unctie pericardica. Prim a2"t$r • )unctia cavitatii pleurale cu drenarea sangelui(in conditii de asepsie). cu stare de asfi!ie impresionanta(sindromul gazos din cadrul manifestarilor de ruptura a marilor cai aeriene endotoracice 9 bron ii. 5n formele grave. In&"ficienta re& irat$rie &i circ"!at$rie ac"ta rin !aga car#iaca ac"ta )resupune e!istenta unei plagi toracice la nivelul zonei critice: spatiul 55 intercostal pana la spatiul intercostal stang. . la percutie se gaseste matitate. palid cianotica." cand e!ista rupturi ale pleurei mediastinale. apar cianoza e!tremitatii cefalice. in leziuni asociate). ce contrasteaza cu jugularele turgescente/ asurzirea zgomotelor cardiace(greu de afirmat in conditii de urgenta. " *ccidentatul are o culoare caracteristica. colaps cardiac. cat si faptului ca sangele din cavitatea pleurala comprima plamanul. 0emotora!ul poate comprima inima. vasele intercostale. c iar daca prin plaga nu se e!teriorizeaza sange. puls filiform cu tensiunea prabusita. 0emitoracele este bombat asimetric. pleura. pneumotora!ul si pneumomediastinul compresiv produc emfizem subcutanat gigant. ec ilibrarea bolnavului si inlocuirea sangelui pierdut • &aca sangerarea nui are tendinta sa se opreasca(lezarea unui vas mare). In&"ficienta circ"!at$rie &i re& irat$rie rin %em$t$rax"! ma&iv 5nsuficienta circulatorie domina tabloul clinic in emotora!ul masiv si in tamponada cardiaca. " 5n cazul in care evacuarea aerului in cavitatea pleurala(prin punctie pleurala) presiunea intrapleurala continua sa fie Y si ameninta accidentatul cu asfi!ia. Prim a2"t$r " Cel mai simplu gest pe care"l poate face medicul este N unui ac in pleura. a fetei.

ematom). a nu"i agrava eventualele leziuni viscerale pe care le are. cum ar fi vena cava sau artera aorta).MELE A4DOMINALE Traumatismele abdominale se impart in doua mari categorii: " traumatisme abdominale inc ise(contuzii). pancreas. dar care se rupe intr"un al 8"lea timp. cu puls periferic slab. " in cateva zile. prin emoragii grave provocate de rupturi parenc imatoase(ficat. )ericolele care ameninta si2sau agraveaza starea traumatizatuli abdominal sunt socul. ta ipneic. 'e verifica daca bolnavul urineaza spontan sau nu. o inspectie a suprasfetei abdomenului( ematom).im t$mat$!$gia • 'emne generale: " paloare intensa a tegumentului si mucoaselor. stomac. 'e e!amineaza. a nu"i accentua durerile si starea de soc si pt. Cadrele medii trebuie sa retina ca o contuzie abdom. " sete intensa(in emoragii). sub perfuzie si o!igenoterapie. +ra"mati&me!e a'#$mina!e inc%i&e Traumatismele inc ise ale abdomenului pot sa provoace: " leziuni numai ale peretelui abdominal(ec imoze. scazuta. emoragia interna si peritonita. )t. ta icardic. " in cateva ore. urmata de deplasarea viscerala sub tegument). " transpiratii reci. precum si modul si directia de actiune a agentului traumatic: accident de circulatie. eventual o eventratie 9 slobirea postoperatorie a peretelui abdominal. cadere de la inaltime. care trebuie sa se stie ca e greu de deosebit clinic de unul emoragic. . depresibil. splina. intestin. interpretarea fenomenelor si atitudinea de urgenta sunt importante si de mare ajutor circumstantele in care a avut loc accidentul. respiratii frecvente si superficiale. in dreapta "ruptura de ficat).*ccidentatul este palid. a aspectului general al abdomenului(retractat sau destins. asociata cu leziuni ale organelor viscerale poate determina moartea: " in cateva minute(prin emoragii masive provocate de ranirea unui vas mare. iar cele 8 tipuri de soc pot sa se combine). daca urina este emoragica sau limpede.*. • 'emne locale: durerea care poate fi: " moderata(in ruptura de orgen parenc imatos/ in stanga "ruptura de splina. T. . prin emoragie in 8 timpi sau prin peritonita provocata de ruptura organelor cavitare. sa nu se mobilizeze mult bolnavul pt. " traumatisme abdominale desc ise(plagi). dupa una sau mai multe zile. +RAUMA+I. de asemenea si alte regiuni topografice(depistarea laziunilor asociate). " puls rapid si slab. &xaminarea traumatizatului va cuprinde: e!aminarea functiilor vitale. " leziuni ale organelor abdominale(asa numitul a#domen acut chirur!ical traumatic inchis). Necesita transport rapid in centrul c irurgical cu dotare corespunzatoare. strivire. rinic i). %ste foarte important ca aceasta e!aminare sanu fie brutala. 0emoragia in 8 timpi este ruptura in marea cavitate peritoneala a unui ematom retroperitoneal in interiorul capsulei care la imbraca si ramane intacta. palpare. percutie. din cauza sangelui care s"a acumulat subcapsular in e!ces. )rin e!aminarea traumatizatului se va preciza daca este vorba de un sindrom de emoragie interna sau unul de iritatie peritoneala(sau soc traumatic.

+ra"mati&me!e a'#$mina!e #e&c%i&e Termenul de traumatism desc is abdominal sau de plaga abdominala se refera la toate leziunile peretelui abdominal. contractura este foarte redusa. Qneori. asa"numitul Fabdomen de lemn@.contractura e!tinsa la tot peretele abdominal. semn de iritatie intensa a peritoneului(contractura. • )lagi penetrante simple(in care agentul traumatic a lezat straturile peretelui abdominal. permanenta. ca si durerea apar mai intense si mai precoce in cazul rupturii de stomac. ca starea initiala buna poate fi trecatoare. vezical). se presupune un traumatism renal. durerea este mai vie cand decomprimam brusc peretele abdominal dupa ce l"am apasat bland si profund "arata ca peritoneul este iritat(ca in cavitatea peritoneala e!ista ange. meteorism. c iar si cele mai usoare. tact rectal si vaginal(poate sa arate e!istenta unei colectii in fund de sac &ouglas). Nu se administreaza antalgice puternice. pneumoperitoneu. 5n sc imb. Prim a2"t$r " in prezenta simptomelor unui traumatism abdominal bolnavul este asezat pe targa in decubit dorsal. " la nevoie se face aspiratie gastrica(cu seringa si o sonda diodenala). care irita mai putin seroasa peritoneala decat lic idul gastric acid. nelezand insa ni un organ al cavitatii peritoneale). %!ista + categorii de plagi abdominale: • )lagi nepenetrante(care intereseaza peretele abdominal. " membrele pelviene usor flectate(sub genunc i se asaza o patura rulata sau o perna. AtentieU 'e interzice administrarea de medicamente sau lic ide pe cale bucala. e!amen de laborator. vezical sau de uretra. inclusiv peritoneul si a patruns in cavitatea peritoneala. Toate traumatismele abdominale. • *pararea musculara si contractura musculara. &e retinut: in cazul unei rupturi de ansa intestinala. investigatii radiologice si de laborator. care in primele ore nu se traduc prin semne alarmante. reduce distensia abdominala(meteorismul) si usureaza respiratia. 5n stationar se fac investigatii complementare: punctie abdominala(se e!trage sange. in caz de revarsat sanguin. deoarece masc eaza semnele abdominale cele mai pretioase: durerea si apararea musculara. . dar nu patrund prin peritoneu). . revarsat intestinal etc. intestin). pt. ematurie( traumatism renal. ulterior putand sa apara semne de leziuni viscerale grave: emoragii in 8 timpi. e!amen radiologic. iar durerile diminua. %ste asa" numitul semn . care transforma peretele intr"o suprafata rigida. durerea este mai putin intensa din cauza alcalinitatii continutului intestinului.lumberg. decat in ruptura intestinului).). sug it. • *lte semne: varsaturi.&e asemenea. trebuie indrumate catre o unitate spitaliceasca ." durere violenta(in perforatia de organe cavitare: stomac. necroze isc emice de anse intestinale prin leziuni de mezouri. &aca bolnavul are ematurie. " in caz de soc(traumatic sau emoragic) se instaleaza o perfuzie cu sol. " pe zona dureroasa a bdomenului se poate aplica o punga cu g eata. cu sau fara leziuni viscerale. pt. *ceasta impiedica revarsarea unei cantitati prea mari de suc gastroduodenal in peritoneul liber. peritonita pe care o declanseaza ruptura intestinala este intotdeauna mai grava decat peritonita care rezulta dupa ruptura gastrica. 5n aceasta musculatura abdomenului se rela!eaza. lic id de peritonita). macromoleculare sau sange.

care sa depaseasca marginile plagii.ansamentul in plagi penetrante " Te nica pansamentului este aceeasi. . "%ste important ca personalul mediu sa stie ca daca se e!teriorizeaza o ansa subtire printr"un orificiu mic. "Transportul se face de urgenta la spital in pozitie de decubit dorsal cu membrele pelviene flectate(pozitie LoSler). antiseptice sa nu atinga rana). ramurile ilio" si isc iopubiene. tulburari de respiratie.MELE 4A3INULUI Lracturile bazinului includ fracturile oaselor care"l compun: osul co!al. cu sau fara leziuni viscerale) si pt. Prim"! a2"t$r " daca functiile vitale nu sunt deficitare. . se e!amineaza suprafata abdomenului si. peste care se pune o alta compresa de tifon. 'e aplica doar un pansament uscat de protectie. Kolnavul va fi supraveg eat tot timpul transp. sacrul si coccisul. cu precizarea ca nu este permis sa se N in plaga nici un instrument in scop de e!plorare. a preveni riscul de a infecta plaga cu germeni de pe piele. ora. vor fi acordate primele ingrijiri. aprecierea naturii leziunii(plaga penetranta. " se acopera plaga cu comprese(8"+) sterile. circular si centrifug "din apropierea plagii inspre e!terior(nu invers si nici in forma de raze). &aca totusi situatia o impune. "se curata plaga de corpi straini si tesuturi distruse(cu instrumentar steril). circulatie).• )lagi penetrante cu leziuni viscerale(in care agentul traumatic dupa ce a interesat toate straturile peretelui abdominal. bolnavul trebuie indrumat de urgenta spre un serviviu de c irurgie. fundul cotilului. mentinute de o fasa necompresiva(sau un cearsaf2prosop lung). pt. " se fi!eaza pansamentul cu leucoplast. a lezat unul sau mai multe organe). " apoi se dezinfecteaza cu alcool. tinctura de iod sau alcool iodat(subst. care trebuie sa depaseasca marginile pansamentului. 1or fi aplicate campuri mari imbibate cu sol. " in general se evita administrarea calmantelor. care sa impuna masuri de urgenta(reanimare si emostaza) si daca nu e!ista si alte leziuni prioritare. aceasta se isc emiaza si se devitalizeaza in cca 8 ore. fiind stransa. " bolnavul este asezat in decubit dorsal. . tratament c irurgical. daca nu e!ista o emoragie de amploare. )e biletul de insotire vor fi mentionate data. *tentieU 5n plagile penetrante cu evisceratie posttraumatica(iesirea viscerelor afara din abdomen printr"o desc izatura traumatica) nu vor fi e!ecutate manevre de reducere a anselor in interior. +RAUMA+I. 'unt interzise bauturile si alimentele de orice fel.ansamentul in plaga nepenetranta *plicarea pansamentului pe plaga(nepenetranta): " se face curatirea mecanica a tegumentului din jurul plagii(prin spalare). nepenetranta. " 5n stationar se va face profila!ia antitetanica(daca nu a fost facuta la locul accidentului sau la alt esantion). in nici un caz nu vor fi administrate opiacee sau calmante majore. AtentieD 'i in cazul acestor leziuni traumatice e!aminarea bolnavului trebuie facuta cu multa blandete. in functie de felul plagii. iar dupa acordarea primului ajutor. calduta izotonica. cu membrele flectate. pt. pt. se face ingrijirea plagii abdominale. calmantul(cate fiole) administrate. mastisol sau prin infasare/ in caz de sangerare peste compresa se pune vata si se face un pansament compresiv prin infasare/ ('e interzice aplicarea de vata direct pe plaga). a se puteas lua masurile potrivite in cazul aparitiei unor fenomene patologice( emoragie.

• Lracturile de cotil se pot complica cu lu!atia centrala a capului femural. Prim"! a2"t$r " sedarea bolnavului(sedative obisnuite. de prezumtie se pune pe: • %videntierea durerilor locale pe spinele iliace. deci bolnavul nu urineaza. aspectul urinei si posibilitatea mictiunii spontane(pt. ea poate fi semnul unei rupturi de viscer abdominal(vezica urinara. )alpând simfiza pubiana se simte la deget spatiul gol creat de indepartarea oaselor pubiene/ ascensiunea uneia din jumatatile(drepte sau stangi) bazinului insoteste adesea disjunctiile pubiene atunci cand este lezata si articulatia sacro"iliaca. creste iliace.a de scurtare este data de tractionarea membrului inferior impreuna cu osul iliac de catre musc ii peretelui abdominal. *paren. dar mersul devine imposibil din cauza durerilor). retentie de urina. nu opiacee). accidentele prin strivire. • 5n fracturile inelului pelvian(fracturi totale de bazin) pot sa apara scurtarea aparenta (falsa scurtare) a mem#rului inferior corespunzator partii fracturate si rotarea externa a acestuia. " combaterea starii de soc(vezi socul traumatic). gleznele. &in aceste motive. • 5n fracturi de disjunctie pubianC se constata largirea bazinului. Oeziuni ale vezicii urinare se constata frecvent(asociate fracturilor de bazin). constatata la inspectie. arcada ing inala sau prin apasarea marelui tro anter.iune. fiind implicate si articulatiile sacro"iliace ale simfizei pubiene si uneori si viscerele cuprinse in micul bazin. 1n cazul rupturii de vezica se constata lipsa globului vezical(urina revarsandu"se in cavitatea peritoneala sau e!traperitoneala). • Kolnavul cu fractura de bazin are si impotenta functionala relativa a membrelor inferioare(poate misca genunc i. depistarea unor leziuni ca ruptura de vezica urinara. • 1or fi urmarite: evolutia pulsului. pube. cu urmatoarele semne clinice: "membrul inferior cu soldul rigid situat in abdu!tie usoara/ " disparitia reliefului tro anterian. care impune masuri suplimentare. • Contractura musc ilor abdominali poate fi prezenta ca semn refle! sau datorita ematomului tretroperitoneal/ uneori insa. dificultati de mic. in decubit dorsal. Asezarea pe tar!a: ori de cate ori apreciem ca este posibila o fractura de bazin. prezenta contracturii abdominale trebuie apreciata ca element suplimentar de gravitate. coliziunile auto. desocare si transportare rapida catre unitatea spitaliceasca. este dominata de infundarea cotilului si deci de patrunderea capului femural in bazin. • :obilizarea coapselor unilateral sau bilateral este foarte dureroasa. de supraveg ere.&e obicei leziunile sunt comple!e. Diagn$&tic"! #e re)"mtie Oa locul accidentului sau la dispensar &g. colon. dupa caderile de la inaltime. intestin subtire sau vase mari abdominale). 1n cazul rupturilor de uretra apar uretroragie. adica: . procedam ca in cazul fracturilor de coloana. de uretra). " transportul se va face pe targa obisnuita sau targa tare. a tensiunii arteriale. degetele de la picioare. aparitia semnelor clinice de anemie. in pozitie culcata. artera.

a nu agrava starea locala consecutiva unei eventuale rrupturi de viscer abdominal. • 5n ruptura vezicii urinare sondajul vezical este posibil. • &isjunctia simfizei pubiene mai mare de + cm are indicatie c irurgicala. cu urme de sange). de zile. se face cistostomie suprapubiana si se monteaza o sonda de tip )ezzer. daca nu se reduce prin mijloace ortopedice mentionate anterior.• accidentatul este ridicat de > persoane #ca un bloc$ si este pus pe targa tare in decubit dorsal. timp de >H"F. in cazul fracturilor de bazin."@H 4g. cu membrul inferior in pozitie initiala(de abductie) nemodificata/ nu se va incerca a!area membrului/ • daca e!ista deviatii mari ale osului iliac(disjunctie). cu inceperea precoce a recuperarii functionale la pat.ia!nosticul de certitudine se stabileste la spital in urma e!amenului radiologic. *desea. de zile/ " leziuni cu deplasare laterala sau craniala: suspensie in amac. 5n fracturile fara deplasare sau cu deplasare moderata tratamentul consta in imobilizare la pat 8. e!istand riscul crearii de cai false. se poate asigura in timpul transportului mai indelungat o actiune de e!tensie(care asigura tractiuni). +ratament"! c$m !icatii!$r Tratamentul complicatiilor necesita adesea interventia corelata a ortopedului cu c irurgul si urologul. 7uptura vezicii urinare impune laparotomie de urgenta. cu membrele pelviene usor flectate din articulatia genunc iului si a soldului(imobilizarea intre atele a fracturilor bazinului este facultativa)/ • fracturile de bazin cu lu!atie centrala(in fractura cotilului) se imobilizeaza pe o targa tare. • 5n fracturile cu deplasare ale centurii pelviene se va face astfel reducerea fracturilor sau a disjunctiilor: " disjunctie pubiana sau fracturi cu deplasare laterala/ reducerea fracturii sau disjunctiei prin suspensie a bazinului intr"un amac atasat la un cadru deasupra patului. dupa care bolnavul ramane sub e!tensie continua transsc eletica cel putin >H de zile/ " fractura de cotil fara deplasare: e!tensie transosoasa @ luna de zile. Nu se recomanda sondajul uretral la dispensar. Cand fractura cotilului detaseaza si indeparteaza de la locul lor fragmente osoase mari . sutura vezicii si instalarea uneni sonde vazicale sau uretrale. +ratament"! in & ita! . Nu se vor face clisme pt. se face osteosinteza c irurgicala a cotilului. • 5n functie de gravitatea fracturii tratamentul poate fi c irurgical(mai rar) sau conservator(mai des). rezultatele functionale sunt mai bune decat cele anatomice: de multe ori calusurile vicioase pe care le indentificam radiologic sunt compatibile cu o functie buna. -bservatie."+. . • 5n ruptura uretrei se incearca cu prudenta introducerea unei sonde uretrale: daca nu se reuseste. asociata cu e!tensie transosoasa supracondiliana la planul patului cu @. F. folosind esarfe la diferite nivele) $tentie& %ste interzis transportul pe o patura a unui traumatizat cu fracturi de bazin. de zile. urmata de e!tensie continua transosoasa >H"F. fara sa se evacueze insa urina(sau se obtine un continut urinar redus. de zile/ " leziuni unilaterale cu deplasare laterala sau2si craniala: e!tensie continua transosoasa la planul patului/ " fractura de cotil cu lu!atia capului femural: reducerea lu!atiei capului femural.

" leziuni ale partilor moi(plagi. care se poate rupe(fractura) si pot sa intereseze articulatiile. 7areori aceste leziuni apar izolate: de obicei sunt multiple. tendinoase. " fracturi cu deplasare(cand fragmentele osoase sunt deplasate intre ele longitudinal. Oeziuni posttraumatice pot sa intereseze osul. 5n mod clasic. de tractiune. %ste asa"numita fractura"lu!atie articulara.). prin rasucire etc. dand entorse. in general VHJ intereseaza e!tremitatile. entorsa. musc i. ci un proces patologic comple!.rin fractura se intelege o intrerupere totala sau partiala a continuitatii unui os. de rasucire. fractura survine la distanta de locul de actiune a fortei traumatice.). *laturi de entorsa sau lu!atie poate sa coe!iste si o fractura. %!ista totusi semne care de multe ori pot sa informeze destul de e!act asupra leziunii pe care o are accidentatul.• 7upturile altor viscere abdominale. fracturi). Lractura nu este numai un simplu accident traumatic. capsula articulara etc) se poate e!ercita prin: miscari violente de indoire. lu!atii. " leziuni neuro"vasculare(leziuni ale nervilor si vaselor). *gentii vulneranti pot determina: " leziuni osteoarticulare(entorse.MELE MEM4RELOR &intre traumatisme. declansata mai ales prin intermediul sistemului nervos. sublu!atii sau lu!atii. aparuta in urma unui traumatism. situatie in care fractura se numeste cominutiva.. interesand mai multe tesuturi(os. . se face tratamentul starii de soc. lu!atie) sunt uneori foarte greu diagnosticate la locul accidentului sau intr"un cabinet medical. amintim doar ca e!ista: " fracturi incomplete(in care linia de fractura nu intereseaza toata circumferinta osului). fracturile se impart in: " fracturi inc ise(segmentele osoase sunt acoperite integral de piele)/ " fracturi desc ise(tegumentul si straturile de sub el au fost lezate fie de agentul vulnerant. -RAC+URILE . fie de fracturile osoase dinauntru in afara" si osul ajunge in contact cu e!teriorul). • 5n paralel. Lractura este deci si o boala generala(dereglari posttraumatice generale). ligament. cu reparcusiune locala. ligamentare). impun de asemenea laparotomie de urgenta si repararea c irurgicala a defectelor e!istente. *ceste + tipuri de leziuni(fract. " fracturi fara deplasare(cand nu a avut loc deplasarea osului). Lara sa insistam asupra tipurilor de fracturi(considerand ca notiunile de baza sunt cunoscute). :ecanismul indirect de ruptura a unui tesut(os. rupturi musculare. de presiune. +RAUMA+I. fractura survine la locul sau foarte aproape de locul unde a actionat agentul traumatic) "traumatismele indirecte: leziunea. " fracturi complete(cu 8 segmente sau mai multe fragmente mari si mici). care angajeaza intreg organismul. inclusiv a marilor vase. lateral. musc i etc. 5n functie de mecanismul de producere a traumatismului asupra sistemului osteoarticular deosebim: "traumatismele directe(leziunea.

)t. )rimele gesturi de prim ajutor vor trebui deci sa urmareasca e!ecutarea imediata a emostazei. .-ract"ri!e inc%i&e .. -bservatii: cand osul se fractureaza in apropierea sau in interiorul unei articulatii. radiologic poate certifica fractura. prin apasare pe stern. contuzii sau lu!atii. durerile dintr"un focar de fractura costala se e!acerbeaza atunci cand se solicita intregul os costal. vasele sanguine. tegumentul). 'pre deosebire de cele din entorse. 1orbind despre traumatismele membrelor. • +emne locale de pro#a#ilitate$ . • )regatirea bolnavului pt. • 5mobilizareaprovizorie a fracturilor(vezi cap. 1or fi avute in vedere doar daca se percep in mod intamplator. &eci. tendoanele. daca victima acuza dureri mari pe traiectul unui os si membrul afectat nu pare deformat. suferinta se confunda usor cu suferinta data de entorsa. a ne convinge asupra &g. pe care le acuza bolnavii cu leziuni primare ale soldului. nici in timpul primului ajutor si nic mai tarziu. se percepe atat #la mâna$ cat si la auz. fiind interzisa provocarea lor in scop &g. precizarea &g. &e retinut: uneori aceste semne nu apar in mod evident. aparuta din primul moment. prevenirea instalarii socului) si evitarea complicarii leziunilor initiale. atunci cand aceasta este amenintata. &e e!. 1om provoca o oarecare durere. Kineinteles ca numai e!. de fractura este nevoie uneori sa provocam durerea: astfel. pt. . constatabila) a continuitatii unui os(e!: rotula rupta in doua).alta manevra utila mai ales in depistarea fracturilor partiale(ce se pot confunda cu entorsele) este te nica provocarii durerii prin presiunea la distanta. poate avea sediul in focarul de fractura sau pot aparea dureri reflectate.durerea. " lipsa transmiterii miscarilor dincolo de fracctura(o miscare pe care bolnavul o poate face intr"o parte a segmnetului fracturat nu se transmite celeilalte parti)/ " intrerupere(neta.: durerile reflectate la genunc i. oferind si detalii asupra tipului fracturii. pericolul vital in traumatismele e!tremitatilor il constituie emoragia masiva si infectiile grave. care arata suferinta partilor moi traumatizate/ in clipa in care degetul ajunge in locul unde este fracturat osul. *ceasta frecatura este aspra. imobilizari) are scopul diminuarii durerilor(important pt. ca riscam ca mobilizand o fractura fara deplasare sa"i rupem periostul si sa deplasam fragmentele osoase complicand astfel evolutia bolii sau putem leza tesututrile moi din jur(musc ii regionali.im t$mat$!$gie • 'emne clinice generale(vezi semnele socului traumatic) si • semne locale "de posibilitate si de certitudine. punerea in evidenta a unei fracturi de metatarsian: se apasa in a! pe degetul corespunzator(in aceleasi conditii. in fracturi ec imozele apar tardiv/ " deformarea re!iunii/ " scurtarea se!mentului anatomic(comuna si unor lu!atii)/ " impotenta functionala. durerea in punct fi! se depisteaza pipaind regiunea cu un deget din aproape in aproape. a toaletei si pansarii plagilor. Prim"! a2"t$r • )rimul ajutor are ca prim obiectiv c iar salvarea vietii accidentatului. transport. nu trebuie sa e!ecutam toate manevrele amintite pt. bolnavul va acuza o durere mai vie. nervii. ca de e!. " echimozele pot fi comune si in entorse.. de sublu!atii si uneori c iar de lu!atii • 'emne locale de certitudine " mo#ilitate anormala(e!istenta unei miscari unde aceasta nu e!ista in mod normal)/ " crepitatiile osoase(frecatura osoasa) se constata odata cu provocarea mobilitatii anaormale.

emostaza se face cu un pansament compresiv. gloante etc. a constata daca e!ista impuritati(pamânt. • 5nfasarea se aplica in mod diferit.) daca este cazul.. 5n caz de emoragii care intereseaza vase mici. la @. Lracturile desc ise pot fi produse fie din interior spre e!terior. vase. *tentieU &xplorarea instrumentala a pla!ii la locul accidentului". *ceste sol. benzina si dezinfectare cu alcool. nervi). in functie de regiunea anatomica in cacre e!ista rana.H.8 l apa). &esc iderea focarului se face. • 'e mai sterilizeaza odata tegumentul in jurul plagii(alcool. odata cu producerea discontinuitatii osoase.im t$mat$!$gie %ste aceeasi ca si a fracturilor inc ise. • Toaleta fizica si c imica a tegumentului din jurul plagii(cu apa si sapun.. sangerare etc. • 5mobilizare provizorie . emoragii e!terne etc. nu afecteaza vitalitatea tesuturilor sanatoase spre deosebire de apa o!igenata care poate altera tesuturile sanatoase. de eter iodat sau neofalina . infectia osoasa este cea mai redutabila complicatie a fracturilor osoase desc ise. " in caz de impregnari cu impuritati. care devin poarta de intrare pt. • 5ndepartarea complicatiilor generale si locale. a nu provoca suferinte inutile bolnavului. embolii. *tentieU )u tre#uie pudrate pla!ile cu anti#iotice.. se produc si leziuni de diferite grade ale partilor moi(tegument. cand sunt determinate de violenta impactului cu agentul vulnerant(obiecte dure. taioase. e!ista cazuri in care un capat de os perforeaza partile moi intr"un al 8"lea timp. in scopul precizarii comunicarii acesteia cu focarul de fractura este interzisa. permanganat de potasiu @2>. tinctura de iod). 5n aceste cazuri. aponevroze.J. este obligatoriu ca acesta sa fie ine instruit. " se curata plaga prin #stergere$ cu sol. -ract"ri!e #e&c%i&e +unt fracturile in care se!mentele osoase fracturate comunica direct cu exteriorul. . leziunile fiind provocate de capetele taioase ale fragmentelor fracturate. la care se adauga simptomele provocate de prezenta plagii: durere. • Toaleta fizica si c imica a plagii: " se indeparteaza impuritatile libere cu instrumente sterile. tinctura de iod).). dar. )laga va fi inspectata(aspectul plagii) pt. pt.fractura desc isa este o urgenta care trebuie rezolvata integral in primele F ore de la accident. datorita dificultatii deosebite pe care le ridica in calea vindecarii. foarfeca etc. odata cu fractura.esCturi etc. lemn. fie din afara inauntru. de culoare roz pal. • 'e aplica comprese sterile(pansament). de obicei. . lama. microbi.-bservatie: avand in vedere ca la locul accidentului primul ajutor il acorda unui traumatizat il acorda de cele mai multe ori un cadru mediu. plaga poate fi curatata cu ser fiziologic. cloramina . care ameninta viata traumatizatului(stop cardiorespirator. • 5mbracamintea sau incaltamintea din segmentul ranit vor fi taiate cu un cutit.). musc i. Qneori aceasta se datoreaza manevrelor incorecte de prim ajutor sau transport. Prim"! a2"t$r . cu notiuni suficiente de asistenta de urgenta(asistenta inaintea sosirii medicului si in locul medicului 9 Lrielin). &eci nu comporta un risc vital imediat.8J(8 tb.

care sunt curente. -bservatie: &g. acesti bolnavi trebuie operati imediat. se concentreaza in punct fi!. • Cand functiile vitale nu saunt afectate si cand nu e!ista un traumatism abdominal. 5 9 o intindere brusca a tesuturilor) sau !rave(de gr. fie o lu!atie. capsula. bolnavul nu va putea fi operat in primele >"H ore de la accident. .• 'e face profila!ia antitetanica/ este o masura de urgenta. Caracteristic entorselor este faptul ca. fie o entorsa(o leziune a tesuturilor moi periarticulare).ELE )rovocarea unei miscari a oaselor care compun o articulatie dincolo de gradul de libertate pe care"l asigura elementeleanatomice care o delimiteaza(os. :arirea volumului comple!ului articular este data de revarsatele interstitiale(edemul) si de cele intraarticulare( idartroza 9 prezenta de lic id seros in cavitatea articulara/ emartroza 9 prezenta de sange in cavitatea articulara).). dar ea poate fi facuta si la esalonul urmator(dispensar. 5n functie de violenta miscarii. 55 si 555 9 rupturi ale unora sau mai multor structuri conjunctive si ligamente periarticulare). nici la locul accidentului. vor fi administrate antalgice(algocalmin. cu dublu rol: emostatic si de izolare a plagii fata de mediul e!terior contaminat. • impotenta "functionala relativa datorata durerilor pe care le provoaca miscarile in articulatia interesata. 5n mod normal. *tentieU Toate manevrele se vor facecu ma!imum de menajare a traumatizatului. la locul insedrtiilorcapsulo" ligamentare afectate. /ntorsa este o leziune capsulo-ligamentara data de o miscare anormala. de obicei foarte intensa si nesistematizata in momentul traumatismului. primul ajutor la locul accidentului si in camera de garda. • edem. premergator fi!arii osului fracturat. &e asemenea. pe care"l e!ecuta cadrele medii trebuie sa se limiteze la spalarea rapida prin jet a plagii cu sol. toate aceste manevre nu trebuie efectuate in comple!itatea lor. perforarea unui viscer etc. toaleta riguroasa a plgii fiind facuta de c irurg in sala de operatie ca un timp operator esential. cu multa blandete si atentie spre a nu genera complicatii(ruptura unor vase mari sau nervi din vecinatate. 5n aceste situatii. mialgin in injectii i. decat in cazul in care se stie ca dintr"un motiv sau altul.m. oasele care formeaza articulatia raman in pozitia lor normala si nu au suferit rupturi(fracturi). de certitudine de entorsa sau fractura se poate pune numai prin e!amenul radiografic. • ec imoze • pozitie antalgica caracteristica articulatiei. entorsele pot fi usoare de gr. indiferent de gravitatea leziunilor e!istente in partile moi. • Transportul la spital in cele mai bune conditii intr"un seviciu de traumatologie. sinoviala) determina fie o fractura articulara(leziune osoasa). Ma&"ri #e "rgenta .emne c!inice • durere. antiseptice si acoperirea ei cu un pansament compresiv. EN+OR. ligament. dupa cateva ore de la traumatism. spital).). nici in camera de gardda.

in vederea refacerii operatorii a tesuturilor articulare distruse. 5n entorsele usoare se aplica compresele locale(cu apa rece sau g eata). . fara sa se incerce reducerea lu!atiei. *tentieU %ste posibila asocierea cu fracturi. leziunea se numeste luxatie incompleta sau su#luxatie". pt. necesare pt. " &upa terminarea perioadei de imobilizare se incepe recuperarea functionala(gimnastica medicala ocupa primul plan). cu respectarea riguroasa a masurilor de asepsie. AtentieD 5asa2ul. leziuni nervoase sau vasculare. mentinand membrul in pozitia in care a fost adus de traumatism. "%ntorsele comple!e necesita uneori tratament c irurgical. precizarea &g. " 5n idartrozele mari sau in emartrozele masive se procedeaza la punctie articulara degajatoare.mg sau mialgin @f)/ novocainizare: infiltrarea catorva ml de sol @J novocaina sau !ilina. " unele entorse usoare pot beneficia de simpul repaus regional. asigurarea unei cicatrizari ligamentare bune. %ste prudent sa se evite calea perorala. )t. a H. 7oentgenterapie in edemele masive. • 5mpotenta functionala • Tumefierea regiunii • &eformarea regiunii • 0emartroze. &e aceea vom proceda ca si cum ar fi in fata leziunilor articulare cele mai grave. pt. Ma&"ri "!teri$are " Lasa elastica sau ciorap elastic @"8 sapt. 5n entorsele de gravitate medie si mare. lu!atiei si eventualelor asocieri lezionale este indispensabil e!amenul radiolografic. reducerea unor lu!atii.im t$mat$!$gie • &urere care se mareste odata cu tentativa de miscare. inseamna ca au suferit o lu!atie (cand cele 8 suprafete articulare nu mai au nici un contact intre ele 9 luxatie completa/ daca mai e!ista un oarecare contact." combaterea durerii(cu antalgice: algocalmin. a permite medicilor la nevoie. 5mobilizarea se face si ea ca in fracturile desc ise. . sa e!ecute te nici de anestezie generala. " imobilizarea articulatiei cu atele(vezi imobilizari) si cu aparate gipsate(dupa ce a fost transportat la spital). • 'e face imobilizarea • Ou!atiile desc ise( 9 plagile articulare) vor fi pansate ca si plagile fracturilor desc ise. ec imoze subcutanate • 'curtarea eventuala a segmentului unde s"a produs leziunea • Qneori parestezii. imobilizarea se prelungeste +"> sapt. paralizii. mialgin) numai pe cale injectabila. romergan @f. Prim"! a2"t$r • )ot fi administrate calmante(romergan. la sosirea traumatizatilor in spital. in conditii de riguroasa asepsie(o face numai specialistul). inainte ca bolnavul sa se ridice din pat./ *tentie sa nu fie prea stransU Ciorapul elastic se inlatura noaptea si se repune dimineata. caldura si mo#ilizarea fortata sunt contraindicateD O#servatie. usoara cianoza(datotita unor compresiuni nervoase si vasculare). LU8A+IILE &aca e!tremitatile osoase care alcatuiesc o articulatie sunt indepartate(prin traumatism) de la raporturile lor normale si sunt tinute permanent in aceasta situatie.

dupa cum se va e!plora integritatea functionala a unor nervi periferici "n. in cazul lu!atiilor soldului sau genunc iului. ele vor fi consemnate pe fisa bolnavului. n. indiferent de nivelul traumatismului. pentru a nu îngreuna circulația sanguinC într"un segment în care e!istC deja tulburCri circulatorii secundare traumatismului . trebuiesc scoase de pe degete inelele(daca inelul se aflC pe degetul fracturat se taie inelul cu aprobarea bolnavului) +copul oricHrei imo#ilizHri este: "de a împiedica mișcCrile active și pasive.iale. apliacrea garoului. lu!atia va fi redusa pe cale c irurgicala(sangeranda). leziuni nervoase sau vasculare. in cazul suspiciunii de asociere cu fracturi. etc) " e!ecutarea la nevoie a manevrelor de prim ajutor de importanțC vitalC: resuscitare cardio" respiratorie. *tentieU *tat in lu!atii. n. cat si in entorse. unde. îndepCrtarea imbrCcCminții este necesarC doar când suspicionCm prezența unor plCgi care trebuiesc curCțate și pansate " când este accidentat membrul superior. tronculara sau generala. sciatic comun sau sciatic fesier e!tern. &e asemenea. circu. pt. prin tracțiune atraumaticC și progresivC în a! în momentul aplicCrii imobilizCrii " imobiliazare trebuie sC prindC în mod obligatoriu articulațiie situate deasupra și dedesubtul focarului de fracturC " sC fie adaptatC reliefului anatomic al regiunii accidntate " aparatul gisat sau atela de imobilizare nu trebuie sC fie compresive. pentru a pune în repaus organele și țesuturile traumatizate " de a menține a!area corectC a membrului. +ran& $rt !a & ita! • Transpotul accidentatului trebuie facut la spitalul care dispune de un serviciu c irurgical ortopedic.fle!. ple!ul bra ial "in cazul lu!atiilor scapulo" umerale. fara sau sub anestezie locala. acestea vor fi semnalate bolnavului inaintea e!ecutarii oricaror manevre. a nu plana asupra cadrului mediu sau asupra medicului acuzatia de a le fi provocat in timpul manevrelor efectuate. dupa e!aminarea radiografica medicul specialist va face reducerea. Im$'i!i)area r$vi)$rie a fract"ri!$r *re scopul diminuCrii durerilor Di evitarea complicCrii leziunilor ini. scânduri. 5anevre de prim a2utor care tre#uiesc avute Mn vedere inaintea aplicarii mi2loacelor de imo#ilizare$ " eliberarea sau degajarea membrului accidentat(îndepCrtarea de cCrCmizi. 5n acest sens vor fi e!plorate si notate pulsul arterei radiale in leziunile membrului superior si pulsul arterei pedioase in fracturile membrelor inferioare. radial.• )rofila!ia antitetanica. atunci când fragmentele nu sunt deplasate " de a diminua durerea " de a evita complicațiile pe care le poate provoca mișcarea în focar a unui fragment osos rupt și devenit tCios: " secționCri ale unor nervi și vase " sfâșierea musculaturii din jurul osului " perforarea tegumentului și transformarea fracturii înc ise într"una desc isC Principiile unei imo#ilizHri corecte$ " asigurarea funcțiilor vitale(are prioritate fațC de alte manevre) " se va cCuta obținerea unei a!Cri relative a segmentului de imobilizat. • &aca nu reuseste reducerea pe cale ortopedica(nesangeranda).

" culoarea tegumentelor din jurul ap. t dupa scoaterea aparatului gipsat recuperearea functionala. fulare. imobilizare este atela gipsatC. strat ce se fi!eazC la atelC cu ture circulare de fașC " aparat gipsat circular " atele de lemn cCptușite cu vatC " atele din material plastic simplu sau gonflabil " și alte mijloace improvizate(scândurele de lemn. baticuri. bețe. potcoava. sc iuni. necroze .gipsat. t %!tensia continua poate dura 8"+ saptamani reducerea facandu"se treptat.paralizii. !etoda extensiei continue se foloseste în cazul fracturilor complicate cominutive cu traiect oblic sau spiroid si cu deplasare.favorizeazC formarea trombozelor și emboliilor. bastoane. !etoda functionala de tratament urmareste salvarea vietii bolnavului fara a trata fractura. II. scoarțC de copac.:ijloacele pe care le putem folosii pentru imobilizarea provizorie a fracturilor: "atele Cramer (confecționate din sârmC)"sunt lungi și pot fi mulate pe membrul rCnit. se aplicC aparat gipst pentru mers. umbrele. centuri etc) "cea mai bunC atelC pt.gipsat este scurt și nu asigurC imobilizarea capetelor osoase rupte. lntervenția chirurgicala este o metoda de tratament indicata în : t fracturi care nu se pot reduce. Im$'i!i)area #efinitiva a fract"ri!$r Tipuri de imobilizare definitiva: I. greutati. Qn aparat gipsat incorect aplicat poate duce la escare de decubit. fracturi cu multiple focare. fracturi asociate cu leziuni ale vaselor si nervilor. unde este posibil. !etoda ortopedica se indica în fracturile simple cu sau fara deplasare și se efectueaza prin: t reducerea fracturii sub anestezie locala sau generala medicul stabileste/ reducerea se face prin e!tensie " tractjune si contrae!tensie/ t imobilizare in aparat gipsat. t Contrae!tensia se realizeaza prin înclinarea patului și greutati. care în caz de stazC sunt ceanotice și în caz de isc emie palide "temperatura si aspectul e!tremitCților(degetelor) . 'e urmCrește: "apariția durerii. Ingri2irea acient"!"i im$'i!i)at . t *tele speciale: tip Kraun" Ko ler. III. se așeazC un strat de vatC pe una din fețele atelei ce vine în contact cu tegumentul. t :ijloace de e!tensie: sistem compus din broșa.(n vederea aplicCrii atelei în scopul imobilizCrii. sau vindecCri în poziții vicioase a osului. scripeti.n a arat gi &at *paratele gipsate imobilizeazC bolnavul ceea ce poate duce la atrofii musculare. care trebuie sa întruneasca urmatoarele calitati: t sa fie bine mulat/ t sa cuprinda articulatja de deasupra si dedesubtul focarului de fractura/ t sa lase e!tremitafile membrelor libere pentru a se asigura circulatia/ sa nu fie prea strans/ sa fie aplicat în pozifie functionala. tip 7ieunau. apare când reducerea fracturii nu este corectC. Li!area segmentului care urmeazC a fi imobilizat la atelC se face cu fașC sau cu alte mijloace improvizate(cearșaf.când ap. cu tractjune bipolara. cablu. de aceea în cazul imobilizCri membrelor inferioare. IC.

" mișcarea la nivelul segmentelor distale(tulburCri în mișcarea degetelor indicC compresiunea sau lezarea unor trunc iuri nervoase) " mirosul emanat la nivelul aparatului gipsat(mirosul fetid denotC prezența escarei de decubit sau infecția plagii) *sistenta medicalC: " ajutC pacientul în satisfacerea nevoilor fundamentale " aplicC mCsurile de combatere a efectelor imobilizCrii " educC pacientul asupra modului de folosire a mijloacelor au!iliare de deplasare și de sc imbare a poziției, modului de efectuare a unor mișcCri fCrC a pejudicia procesul de vindecare "îl ajutC sC efectueze e!erciții în perioada de recuperare ?ngri3irea pacientului cu extensie, tracțiune " verificarea frecventC a dispozitivului de tracțiune " verificarea poziției membrului " urmCrirea culorii și temperaturii membrelor, sesizarea oricCror modificCri apCrute " aplicarea mCsurilor de prevenire a complicațiilor imobilizCrii " ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale " încurajarea pacientului " educația pacientului:" necesitatea tracțiunii pt. vindecarea membrului " modul de realizarea a amplitudinii mișcCrilor permise " poziționarea corectC a corpului în timpul tracțiunii ,ecti$nari!e maini!$r ConstC în îndepCrtarea completC a unui segment de membru. *cesta se acoperC cu pansamente sterile, se aDeazC într"o pungC cu g ea.C Di se transportC de urgen.C(primele + ore de la amputa.ie) la clinica de c irurgie plasticC Di reparatorie. ?ngri3irea pacientului cu amputație "suport ps i ic al pacientului și familiei "educarea pacientului în ceea ce peivește modul de pansare a bontului și prevenirea contracturilor prin poziționarea corectC a segmentului.

+RAUMA+I,MELE 9A,ELOR ,I HEMO,+A3A PRO9I3ORIE
)t. o mai buna orientare in aplicarea masurilor de prim ajutor si cunoasterea locurilor de electie pt. obtinerea emostazei provizorii, amintim cateva notiuni elementare despre sistemul arterial si sistemul venos. Toate arterele din corp au ca origine 8 trunc iuri principale: artera aorta si artera pulmonara. *rtera aorta porneste din ventriculul stg., se curbeaza formand arcul aortei(carja), se indreapta in jos in fata coloanei vertebrale(aorta roacica), pt. ca strabatand diafragma, aorta sa devina abdominala. Oa nivelul vertebrei a 51"a lombara aorta se bifurca in arterele iliace comune(stg. si dr.) care la randul lor se divid fiecare in 8 ramuri "artera iliaca interna si artera iliaca e!terna, ultima patrunzand in coapsa sub numele de artera femurala. &in arcul aortic se desprind ramuri ce vor iriga gatul si apul. *ceste ramuri sunt: trunc iul bra iocefalic, ce se divide in artera carotida comuna(dr. si dtg.) si artera subclaviculara(dr. si stg.). 'istemul arterial este insotit si de sistemul venos. 'angele venos de la creier, fata, gat este colectat de vena jugulara. *ceasta se uneste cu vena subclaviculara "ce colecteaza sangele de la membre, formand vena cava suAerioara, ce se desc ide in atriul dr. 1enele membrelor in ferioare(vena femurala), impreuna cu venele iliace comune, formeaza vena cava inferioara care, de asemenea, se desc ide in atriul dr. &eci circulatia marre incepe din ventriculul stg. si se continua prin aorta, distribuind sangele o!igenat in tot corpul. 'angele se incarca cu bio!id de carbon si este colectat in cele 8 vene cave(superioara si inferioara), care se desc id in atriul dr.

Circulatia mica sau pulmonara incepe din ventriculul dr., se continua prin artera pulmnara, dupa care se imparte in 8 ramuri pt. cei 8 plamani duc sangele neo!igenat la plamani. &upa o!igenare sangele este readus la inima prin cele > vene pulmonare, care se desc id in atriul stg.

-rice leziune de vas determina emoragie adica iesirea sangelui in afara patului vascular. Cauzele care dau emoragii sunt multiple, cele mai frecvente fiind traumatismele si ranile. Traumatismele simple provoaca leziuni ale vaselor mici, care se traduc clinic prin ematoame sau ec imoze superficiale. &aca traumatismul este violent, se pot rupe vase sanguine mai mari, dand emoragii e!teriorizate sau nee!teriorizate importante, pt. care trebuie luate masuri terapeutice urgente. M$#a!itati!e #e a c!a&ifica %em$ragii!e $. ?n funcBie de locul unde se scurge sEngele se deosebesc: z hemora!ia internH, când sângele se varsC într"o cavitate seroasC( emotora!, emopericard, emo"peritoneu, emartrozC etc.) sau, prin fracturarea unor oase se scurge printre .esuturile vecine osului/ z hemora!ia externH, când sângerarea se face în afara organismului: z hemora!ia exteriorizatH, când emoragia se face într"o cavitate(stomac, intestin etc.), iar eliminarea are loc dupC câtva timp(epista!is, emoptizie, ematemezC, melenC, metroragie, ematurie). ;. ?n funcBie de felul vasului care sEngereazA, hemoragiile pot fi: z hemora!ii arteriale, cele mai periculoase, deoarece sângele se evacueazC în timp scurt în cantitate mare. 'ângele care provine din artere are urmCtoarele caracteristici: .îDneDte din ranC în jeturi întrerupte(sincron cu sistola cardiacC) Di are culoare roDie aprinsC z hemora!ii venoase: sângele iese în jet continuu Di are o culoare înc isC/ z emoragii capilare: sângerarea este difuzC, clinic apar ec imoze sau ematoame/ z hemora!ii mixte: arterio"veao"capilare/ apar în cazul unui traumatism când se rup dintr"o datC atât vene, cât Di artere sau capilare. . ?n funcBie de cantitatea de sEnge pierdut deosebim: emoragii mici, mijlocii, grave. Hem$ragii!e interne a/ ,im t$me!e %em$ragiei 0emoragiile interne se înso.esc de tulburCri din partea întregului organism: " paloare "datoritC vasoconstric.iei, " ame.eli, vâjâituri în urec i, lipotimii(datoritC isc emiei scoar.ei cerebrale), " e!tremitC.i reci, " sete intensC, gurC uscatC, " puls accelerat(@,,"@8, de bCtCi pe minut), " tensiunea arterialC scCzutC, " respira.ie acceleratC superficialC, " apar semne în func.ie de cavitatea în care a avut loc emoragia (traumatisme toracice 9 emotora! Di traumatisme abdominale 9 emoperitoneu). 'tabilirea indicelui de =oc$ %ste foarte important ca încC de la locul accidentului sC fie preciza.i unii indici de apreciere a stCrii accidentatului. *stfel indicele de Doc poate constitui uneori un indiciu pre.ios în vederea aprecierii volumului de sânge pierdut. 5ndicele de Doc permite evaluarea stCrii rCnitului, fCcând un simplu raport între frecven.a pulsului Di valoarea tensiunii arteriale ma!ime. *stfel:

1aloarea raportului )uls2T.*. ma!." 5ndice de Doc" 'ânge pierdut(deficit)" 'tarea rCnitului • V, b.2min " @>, mm0g " ,,H litri 9 Normovolemie • @,, b.2min " @,, mm0g " @ litru " &eficit 8,"+,J "_oc poten.ial • @8, b.2min " G, mm0g " @,H litri " &eficit +,"+HJ " _oc manifest • @>, b.2min " V, mm0g " 8 litri " &eficit H,J " _oc grav • @>, b.2min " F, mm0g " 8,H litri " &eficit RH,J " _oc terminal
• 5$c"! %em$ragic: 0 pierderea acutC de sânge "internC • poate fi: "e!ternC 0 clasificarea dupC cantitatea de sânge pierdut: • &ta#i"! I 0 pierdere T LEO m! #e &Unge 0 clinic: uDor an!ios T.*. normalC/ L.7. normalC / puls T@,, bCtCi2min. • &ta#i"! II 0 pierdere de sânge LEO 0 *EOO m! #e &Unge 0 clinic: moderat an!ios T.*. normalC/ L.7. 8, 6 +,2min / Lrecven.a cardiacC( puls ) R@,, bCtCi2min. • &ta#i"! III 0 pierdere de sânge *EOO 0 7OOO m! #e &Unge 0 clinic: confuz T.*. scCzutC/ L.7. +, 6 >,2min )uls R @8, bCtCi2min • &ta#i"! I9 0 pierdere de sânge V 7OOO m! #e &Unge 0 clinic: letargie, comC T.*. foarte scCzutC/ L.7. R >,2min / )uls R @>, bCtCi2min.

&e re.inut: nu totdeauna se pot face asemenea corelCri, deoarece starea accidentatului nu evolueazC mereu paralel cu intensitatea emoragiei. -rice rCnit care a avut o sângerare este amenin.at de Doc ipovolemic, c iar dacC imediat dupC emoragie nu s"a prCbuDit tensiunea arterialC. &e aceea, un rCnit cu emoragie internC care nu poate fi controlatC va ti transportat urgent la spital. '/ Prim a2"t$r: • 'e aDeazC traumatizatul într"o pozi.ie în care centrii nervoDi cerebrali, rinic ii Di ficatul, organe foarte sensibile la lipsa de o!igen, sC primeascC cantitatea suficientC de sânge. )entru aceasta, dacC traumatizatul este conDtient, se aDeazC în pozi.ie orizontalC pe spate, cu membrele inferioare ridicate cât mai sus în ung i de +,">,m(dacC nu sunt fracturate) Di cu capul plasat sub nivelul corpului. &acC este inconDtient se aDeazC în pozi.ie lateralC de securitate.

• &upC culcarea traumatizatului la orizontalC încC de la locul accidentului, cadrele medicale de la salvare sau de la alte eDaloane medicale(dispensare medicale) vor e!ecuta punc.ionarea unei vene(cât acestea nu sunt colabate). • 7ecoltarea sângelui pentru grup sanguin • :ontarea unei perfuzii macromoleculare. • Controlul func.iilor vitale, cu reanimare imediatC în caz de stop cardiorespirator. • 'coaterea sau slCbirea oricCrei pCr.i a vestimenta.iei care apasC gâtul, toracele sau mijiocul. • (nvelirea bolnavului Di supraveg erea acestuia cu aten.ie pe tot timpul transportului. &e re.inut: " traumatizatul va fi miDcat cât mai pu.in/ " nu se administreazC apC sCratC sau alte lic ide, vCrsCturile declanDate periclitând în plus via.a bolnavului/ " nu se injecteazC vasoconstrictoare (noratrinal, efedrina D.a.) la un traumatizat care sângereazC. Hem$ragii!e externe a/ ,im t$me!e %em$ragiei )rovenien.a sângelui (arterialC, venoasC) în emoragiile e!terne se stabileDte în func.ie de caracteristicile sângelui arCtate (culoare, jet). 0emoragiile e!terne, fiind (ca Di emoragiile interne) înso.ite de tulburCri din partea întregului organism, semnele generate de anemie sunt asemCnCtoare. &e re.inut: cantitatea de sânge e!istentC în corpul omenesc reprezintC apro!imativ @2@+ parte din greutatea corpului, adicC în medie H"G litri la un adult. -rganismul poate sC suporte fCrC tulburCri importante o pierdere de ma!imum @2@, din cantitatea sa totalC. Qneori, c iar Di atunci când se pierde o cantitate micC de sânge, organismul nu mai are capacitatea de a lupta pentru refacerea organelor lezate, accidentatul fiind e!pus în cazul politraumatismelor, prin epuizarea resurselor biologice, la Doc traumatic. Oa pierderi mai mari(de 8,"+,J din volumul total de sânge) apar tulburCri acute, Docul emoragic(asemCnCtor celui traumatic) prin ipovolemie. '/ Prim a2"t$r: " 'e întinde accidentatul la orizontalC " 'e face emostaza provizorie, realizabilC, pe mai multe cCi: compresiune manualC sau digitalC, pansament compresiv, t flectarea puternicC a e!tremitC.ii, t aplicarea garoului, t pensarea vasului sângerând *. Compresiunea manualC sau digitalC z *rtera rCnitC va fi comprimatC numai dacC apCsarea se e!ercitC în regiunile în care ea trece în apropierea unui plan osos. (n func.ie de calibrul vasului Di de profunzimea la care se aflC, apCsarea va fi e!ecutatC cu degetul mare, cu celelalte degete ale mâinii sau cu pumnul. z Compresiunea digitalC se foloseDte în prima urgen.C pânC ce s"au procurat materiale necesare pentru ob.inerea emostazei provizorii prin alte te nici: cu ajutorul pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sângereazC. z Oocurile de elec.ie(traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii trebuie bine cunoscute de cel care aplicC metoda. *stfel: " când rana se aflC pe frunte, compresiunea se face pe artera temporalC superficialC care trece imediat inaintea urec ii /

pe artera cubitalC. peste care se înfCDoarC strans o faDC. compresiunea se face de o parte Di de alta partea marginilor rCnii/ *ten. pe prima coastC / " în rCnile sângerânde ale bra.a internC la jumCtatea bra. buze.a posterioarC a genunc iului " când sângerarea provine dintr"o ranC situatC în regiunea pelvisului.i de a manevra rCnitul. emostaza provizorie se va face prin pansament compresiv.a posterioarC a coapsei în apropierea pliului genunc iului/ sau comprimarea arterei poplitee în fa. astupând orificiul arterial. între muDc ii biceps (anterior) Di triceps (posterior). iar în timpul transportului este greu de aplicat. Di cu un al doilea deget pe partea internC a aceleeaDi plici a pumnului. (n func. " în rCnile sângerânde ale mâinii. al emoragiei Di în func. dacC este posibilC (dupC mCsura de prim ajutor începutC prin compresiune digitalC sau manualC.ieU (n cazul oaselor capului fracturate.a internC a acesteia/ " &acC rana se aflC la nivelul genunc iului sau gambei: comprimarea se face pe fa.iunea de prim ajutor începutC prin compresiunea digitalC sau manualC are dezavantajul cC nu poate fi prea mult prelungitC. 1ezi: "ingrijirea plagii in partile moi bucofaciale.ile laterale ale craniului).a interC a bra. comprimarea aortei abdominale se face prin apCsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic.ului.ie de vasul lezat. pe partea e!ternC a plicii pumnului." când rana se aflC pe creDtetul capului. pe fa. deoarece intervine oboseala celui care o aplicC Di dificultC. palmei comprimarea arterei radiale se face cu un deget.ie de locul plCgii) în treimea mijlocie a coapsei. )ansamentul compresiv (n emoragiile care intereseazC vasele mici. *c. se face(în func.ului.ie de locul plCgii. antebra. emostaza poate fi fCcutC cel mai simplu cu ajutorul pansamentelor compresive.a e!terioarC a nasului/ comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei) / " în emoragiile din regiunea gâtului Di a fe. "pansamentul in traumatismele abdominale desc ise. comprimarea arterei femurale pe traiectul ei. Când rana se aflC la membrul inferior: " în sângerarea rCnilor din regiunea ing inalC comprimarea vasului se face pe pliul ing inal/ " când emoragia se aflC la coapsC. pe suprafa. pro!imal de plagC. z sau la plica cotului .ei: comprimarea arterei carotide. " (n func. " (n rCnile din regiunea temporalC (pCr. K.ie de nivelul la care se aflC rana. anterior de muDc iul sternocleidomastoidian / " pentru emoragiile din regiunea umCrului a articula. se acoperC regiunea cu o mare cantitate de comprese sterile. *rtera este(teoretic) turtitC pe planul osos al coloanei vertebrale lombare *lte sisteme de comprimare a aortei: 'e poate e!ecuta o emostazC provizorie Di prin comprimarea cu degetul înfCDurat într"o compresC sterilC c iar în plagC. z pe fa. &upC e!ecutarea toaletei plCgii. apCsarea se face : z în a!ilC.ului. sângerarea fiind astfel .iei umCrului sau a a!ilei se va comprima artera subclavicularC deasupra claviculei.ului: comprimarea arterei umerale 6 pe fa. compresiune imediat deasupra Di în spatele pavilionului urec ii / " în rCnile de la obraz.

manDeta pneumaticC a aparatului de tensiune arterialC .opritC). un rulou de faDC sau din alt material.i. banda %smarc . . d) 0emostaza provizorie în leziunile arterei poplitee se ob.ului sau în plCgi ale plicii cotului se aDeazC un sul în plica cotului Di se flecteazC antebra. se opreDte atât emoragia de origine arterialC. înconjurându"se cu el membrul interesat cel pu. ca sC nu fie smulse. plCgile pCr. apoi capetele se înnoadC sau se prind cu o pensC emostaticC. peste care se strânge garoul. z Oa nevoie pot fi utilizate bucC. Llectarea puternicC a e!tremitC.i de pânzC. Zaroul se poate aplica peste îmbrCcCminte sau peste pansament Di se va strânge pânC la dispari.ine emostaza fCrC comprimarea e!cesivC a .ie. fa. )este pense se trece o turC de faDC.ul pe bra. fapt care obligC sC fie desfCcut Di sC se încerce o nouC aplicare. cu fi!area ei în aceastC pozi.i din rufCria bolnavului etc. cEnd este secBionatA o venA. care se fi!eazC cu o faDC.iere între emoragia arterialC Di emoragia venoasC nu este foarte importantC. z Tubul se aplicC bine întins.iuni din rufCria bolnavului).ite bCtCile arterei. Di se aplicC bra. )ansamentul compresiv este util în cmoragiile venoase Di capilare de la e!tremitC. )entru cC aplicarca garoului implicC Di riscuri(mai ales când garoul este aplicat incorect). sfoarC. pentru cC în cazul în care garoul este aplicat corect la rCdCcina membrului. z )entru emostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de cauciuc. se recomandC ca emostaza pentru perioada transportului se fie fCcutC cu ajutorul pansamentelor compresive. C.a anterioarC a cotului sau posterioarC a genunc iului.ie. în practicC. b) )entru emostaza arterelor antebra. centurC.ul pe bra. se va e!ecuta toaleta plCgii Di se va aplica pansamentul compresiv.in de douC ori . (n aceastC pozi.esuturilor .ia sângerCrii "%ste bine ca între garou Di tegument sC se fi!eze pe traiectul arterei.ul pe torace. &acC rana continuC sC sângereze. aceastC diferen. ing inale. batistC.ie membrul superior se fi!eazC solid la torace cu o faDC. a) (n plCgile arterei umerale. &. acolo unde sunt sim. c) (n cazul emoragiei de la rCdCcina coapsei(în regiunea ing inalC) se pot utiliza urmCtoarele metode de emostazC provizorie: " una. curea etc " sau prin aplicarea unui sul în regiunea ing inalC.ii 'e utilizeazC când plaga este localizatC în regiunile a!ilare.ilor moi buco"faciale. bucC. z (n realitate. (n felul acesta se ob. *plicarea garoului se face înaintea toaletei Di pansCrii rCnii. se flecteazC antebra. urmatC de flectarea Di fi!area coapsei pe abdomen Di a gambei pe coapsC. înseamnC cC garoul nu a fost aplicat corect. (n emoragiile venoase sângerarea continuC pânC se scurge sângele aflat în membru în momentul aplicCrii garoului. dupC ce se introduce în a!ilC o faDC rulatC(sau un alt corp dur învelit în vatC Di tifon sau por. precum Di în toate plCgile peretelui toracic sau abdominal. *plicarea garoului z Zaroul este indicat în plCgile arteriale sau venoase de calibru mare Di mijlociu de la membre.ine prin aDezarea sulului în regiunea poplitee Di flectarea puternicC a gambei pe coapsC. fi!ându"se în aceastC pozi. *cestea au avantajul cC nu brutalizeazC vasul Di în altC regiune deâtl în zona afectatC de traumatism Di permit irigarea membrului prin vasele care au rCmas intacte. prin aplicarea unui sul la baza triung iului 'carpa. Iaroul va fi plasat deasupra rAnii cEnd hemoragia provine dintr-o arterA ruptA =i sub ranA. cât Di emoragia de origine venoasC.

Concomitent cu scoaterea garoului se vor lua mCsuri de deDocare: supraveg erea bolnavului trebuie sC fie continuC 8>">G ore dupC ridicarea bolnavului. sângerânde se prind în vârful penselor. ca garoul sC fie înlocuit cu pansament compresiv. la vedere. cu permeabilitate modificatC e!plicC plasme!odia importantC.ionate.ie macromolecularC. z &acC garoul este men. z 'e pregCteDte o trusC de perfuzie Di se racordeazC la un flacon sau pungC cu solu.ieU 'e verificC sC nu derapeze pensele (sC nu se desfacC). *plicarca garoului rCmâne oricum unica posibilitate de a ob.inut mai mult de o orC sau cel mult o orC Di jumCtate. reomacrode!. orizontal sau decliv. va trebui sC se desfacC garoul la interval de 8. va fi preferat pentru început o solu. Capetele vaselor sec. &aca este la dispozi. cataboli. ori solu. pentru cC în timpul decompresiunii vasculare poate sC aparC Docul (Docul de degarotare). e!istC riscul apari.ii (substan. &e aceea. de secunde. Zaroul este aplicat corect.J. în teritoriul tisular lipsit de aportul de o!igen. 'e punc.i. *ten."+. capilarele dilatate. apar vicieri ale metabolismului."+. în momentul ridicCrii garoului.ie.z )entru comprimarea arterei a!ilare se poate folosi un garou circular.iunea aflatC sub el membrul devine alb. la rCdCcina membrului inferior z &ezavantajul principal al aplicCrii garoului constC în faptul cC nu poate fi men. (n cazul în care bolnavii la care s"a aplicat emostaza cu garou nu ajung la spital înainte de o orC " o orC Di jumCtate. fapt care se poate solda cu amputarea mem rului.e to!ice) se vor vCrsa în torentul circulator general. deoarece pot sC aparC Docuri tardive. %. &acC durata transportului depCDeDte a orC Di jumCtate. în cazul îndepCrtCrii unui garou vor fi luale unele mCsuri. Oa reaplicare. fibrele musculare degenereazC. garoul se desface cu intetmiten.iei. nervii încep sC sufere.ie perfuzabilC: de!tran. a unor leziuni ireversibile. aplicându"se peste ea un pansament aseptic Di se transportC bolnavul la unitatea c irurgicalC cea mai apropiatC. . palid. (n plus. TulburCrile vasculare nu sunt evidente atât timp cât este aplicat garoul.ine o emostazC provizorie în cazul accidentelor soldale cu amputarea traumaticC a membrelor superioare Di inferioare. &in cauza isc emiei sub ligatura circularC. glucozC H sau @. :anevra se e!ecutC sub strictC supraveg ere.e to!ice. garoul se pune ceva mai sus.C (la intervale mai scurte) pentru 8. cu acumulare de cataboli. se racordeazC tubul de perfuzie. care poate sC ducC la moartea bolnavului. z )entru comprimarea arterei femurale. &eclivitatea este contraindicatC dacC e!istC Di un traumatism cerebral. )ensa va fi lCsatC în plagC pe vasul prins. dupC care este preferabil. dacC în por.C.%ste obligator sC se noteze pe un bilet data Di ora aplicCrii garoului Di biletul sC se prindC cu un ac de pansament sau de aina bolnavului.ioneazC orice venC mai aparentC. )ensarea vasului sângerând )ensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense )ean sau =oc er. &in aceste motive se considerC cC atitudinea cea mai corectC este folosirea garoului numai pentru pcrioada de timp în care se face toaleta rCnii.ie cloruro"sodicC izotonC. de minute. pentru cC scoaterea garoului poate fi urmatC do colaps circulator. comprimând rana cu comprese sterile apCsate cu for.inut peste acest interval de timp. se instaleazC vasoplegie cu creDterea permeabilitC. substan. pentru perioada transportului. pentru 8"+ minute. Prevenirea &a" c$m'aterea @$c"!"i $&t%em$ragic &upC refacerea emostazei provizorii se va proceda astfel: z 'e aDeazC bolnavul pe targC în decubit dorsal. &upC ridicarea acestuia.ii capilare. unde se va face emostaza definitivC prin ligature sau suturarea vasului.

aerat. se va proceda la ridicarea membrelor la verticalC Di men.ie.inerea lor ca atare.ml de sânge.z &acC emoragia este gravC Di accidentatul se aflC în colaps.ia lateralC de securitate sau în pozi. în func. (n func. pentru 8>"+F ore sonde speciale cu balonaD esofagian compresiv(Klac4more) " (n emoptiziile abundente se face ligatura celor > membre(alternativ) pentru a diminua întoarcerea venoasC(8. z 'e va evita manevrarea traumatiza. spumos.ie de sediul emoragiei.ia venoasC nu reuDeDte. 9 pozi.ie de organul cavitar din care se e!teriorizeazC..MELE .ie polielectroliticC 7inger în propor. K hematemezA "eliminare prin cavitatea bucalC (vCrsCturi) a sângelui provenit din stomac. 1alorile se consemneazC. se introduc în esofag.im t$mat$!$gie (n emoragia e!teriorizatC semnele locale se aflC la distan. în general. plagi intinse.ie de cantitatea de sânge pierdut Di viteza cu care acest sânge se pierde. z 'e monteazC tensiometrul. la intervale apropiate. se numCrC pulsul Di se mCsoarC T. arsuri) sunt asociate cu leziuni viscerale ce pot determina tulburari ale functiilor . Hem$ragii exteri$ri)ate a/ . 'e interzice orice efort fizic. K melenA "e!teriorizarea sângelui prin defeca.ie semiDezândC.ia Trendelenburg pentru a asigura o circula. K metroragie " emoragie care provine din uter în afara ciclului. '/ Prim a2"t$r: " 'e va pCstra bolnavul nemiDcat în pozi. orientarea asupra sursei de emoragie se face în aceste cazuri în func. eliminat prin tuse.C deasupra zonei presupus suferinde. " Llacoanele vor fi încClzite în apC caldC " 'e impune ca te nica pregCtirii Di montCrii flaconului cu sânge sau solu. )rin acest procedeu se ob. *ten."+.ie de @2+.ilor. ?n spital " perfuzie de sânge Di plasmC foarte proaspete/ " în ultimii ani s"a impus pe plan mondial înlocuirea sângelui integral cu perfuzie intercalatC de sânge cu solu. POLI+RAUMA+I. semnele generale sunt cele ale unei emoragii interne.ieU -rice transfuzie de sânge va fi izogrup. dar cât mai rapid. K hemoptizie " emoragie din arborele respirator: roDu. a nu mCri brusc întoarcerea venoasC a sângelui la inimC " 'e poate aplica pungC cu g ea. minute)/ dezlegarea se va face progresiv. lent Di alternativ pt. se va impune conducCtoruluui autosalvCrii ca deplasarea sC se facC cu vitezC constantC. z &acC punc. cadre competente vor face perfuzarea în vena jugularC sau în vena femuralC.C de focarul emoragiei Di. cele mai frecvente forme dc emoragii e!teriorizate sunt: K epistaxis " emoragie din nas.olitraumatismele sunt afectiuni traumatice. in care leziunile periferice9fracturi..ie perfuzabilC sC fie bine stCpânitC de cadrele medii. K hematurie "sângerare care provine din arborele urinar. *stfel. " Tratament general: vezi primul ajutor în emoragiile interne.&. izo"7 Di cu determinarea compatibilitC. z 'e va administra o!igen prin sondC nazalC(dacC este posibil).*.ine un volum de circa @. " (n 0.ie cerebralC corespunzCtoare / când emoragia este datC de ruptura varicelor esofagiene.'.ii directe(heanbreau) pe lamC(serul primitorului cu ematiile donatorului).

)t. • in timpul transportului. cum ar fi asocierea abdomen"torace.l. ranitilor se face un triaj prpimar si se otarasc masurile ce trebuiesc luate pt. Ma&"ri #e "rgenta !a !$c"! acci#ent"!"i :isiunea cadrului mediu ajuns la locul accidentului este: " crearea unui baraj de securitate pt. inundatii. prognosticul politraumatizatului se agraveaza in masura in care sunt asocieri trilezionale: cap"torace"abdomen(C. de sport.) majoreaza suferinta sistemului nervos central. abdomen"aparat locomotor creeaza numeroase dificultati.T. )olitraumatismele biregionale sunt numeroase. *paratul locomotor #O$ care cuprpinde membrele.O. casnice.. pe prpimul loc se situeaza resuscitarea cardiorespiratorie. trei sau toate cele > regiuni anatomice enuntate(CT*O). 8.) datermina foarte des insuficienta respiratorie/ " asocierea craniu"abdomen(C. )olitraumatismul poate sa afecteze doua. mijloacelor de nimicire in masa.J din totalul politraumatismelor.a. • in camera de garda a spitalului.: de munca.T. Toracele #T$.) etc.)/ torace" abdomen"aparat locomotor(T.O. in special in ceea ce priveste stabilirea planului terapeutic.vitale. dupa care urmeaza celelalte tipuri de accid.)/ cap"torace"aparat locomotor(C. coloana vertebrala si bazinul. aprecierea starii functiilor vitale si inventarierea leziunilor/ "stabilirea prioritatilor de prim ajutor. )olitraumatismul este cea mai frecventa cauza de deces pana la varsta de >.*. torace"aparat locomotor. 'unt consecintele unor accidente grave de circulatie. *ccidentele de circulatie constituie cauza a peste H. efectele clinice avand unele caracteristici care le individualizeaza: " asocierea craniu"torace(C. %!tremitatea cefalica(neuro" si viscerocraniul) notata conventional cu litera #C$. a putea acorda primele ingrijiri in conditii cat mai bune/ " evaluarea rapida(dar nu pripita) a situatiei printr"o prima e!aminare. literele mici(c.*.t. 5n cazul leziunilor severe se folosesc majusculele(C. o interventie terapeutica eficace la politraumatizati este necesara stabilirea in primul rand a unui bilant lezional.*. de ani. 5n situatia in care este necesar sa se acorde primul ajutor la 8 raniti grav "unul cu emoragie e!terna grava. +. 5n ceea ce priveste ierar izarea gesturilor de prim ajutor.T.*. fiecare caz in parte.O.) pune adesea probleme dificile de &g. de munca sau urmarea unor catastrofe naturale (cutremure. dandu"le indicatiile necesare sa opreasca .) si in cazul leziunilor fara gravitate deosebita. agresiuni etc. 5n functie de nr. • in salon. surpari de terenuri etc) sau a folosirii armelor clasice. %!ista > regiuni anatomice care pot fi afectate de agentul traumatic si anume: @.) precum si combinatiile acestora raportate la fiecare caz in parte. pt. ceea ce va determina si ierar izarea conduitei terapeutice de urgenta in cele > etape fundamentale ale tratamentului politraumatizatilor • la locul accidentului.T. leziunile viscerelor interne avand tabloul clinic mascat/ " asocierea craniu"aparat locomotor(C. *lte asocieri biregionale.O. Kineinteles. *bdomenul #*$ >. altul in stop cardiorespirator "cadrul mediu va apela la ajutoare din randul martorilor oculari.

prima evaluarea situatiei si trierea prioritatilor de interventie. instrumentar) unitate spitaliceasca. daca este caul."@H^ la accidentatii in stare de soc/ • pozitie de decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate la accidentatii in stare de soc prin emoragie • pozitie semisezanda(LoSler) la accidentatii cu leziuni abdominale/ • pozitie in decubit ventral la accidentatii cu leziuni cranio"faciale/ • pozitie in decubit lateral la accidentatii in stare de coma. a putea intervenii prompt si eficace in situatia unor sc imbari(agravari) ale starilor accidentatului. iiar el se va ocupa de resuscitarea cardiorespiratorie pana la reluarea functiilor vitale. a insuficientei cardiocirculatorii si a starilor grave de soc. 5n timpul transportului. aparatura. 5n tot timpul transportului politraumatizatul este supraveg eat si. &upa masurile de prpim ajutor intreprinse. transport. Transportul trebuie sa fie rapid. cu fracturi ale craniului (in special desc ise)/ • pozitie Trendelenburg inversata cu inclinarea ma!ima de @. " traumatizatii care si"au pierdut cunostinta. • Urg. " emoragiile mari care nu pot fi oprite cu garou( emoragiile organelor interne)/ • Urg. alte fracturi care se pot imobiliza provizoriu si se pot temporiza. " plagile mari abdominale. III c" rin#e: " traumatismele craniocerebrale. +ran& $rt"! $!itra"mati)ati!$r Transportul politraumatizatului la cea mai apropiata si corespunzator dotata(specialisti. Transportul politraumatizatului cuprinde: " pregatirea politraumatizatului pt. II c" rin#e: " emoragiile arteriale care pot fi oprite cu garou. se considera ca prioritatile de interventie in ordinea urgentei vitale sunt: combaterea insuficientei respiratorii acute. fracturi ale membrelor toracice. I9 c" rin#e: " ceilalti traumatizati(accidentati constienti. " incarcarea lui pe targa sau alt mijloc improvizat si apoi pe mijlocul de transport. protezare oro"faringiana(pipa .emoragia prin compresiune. " amputatiile de membre. se actioneaza simultan pt. se continua masurile de reanimare sau masurile de combatere si prevenire a socului prin: o!igenoterapie. " traumatismele vertebromedulare si de bazin. 5n cazul in care e!ista mai multi accidentati. cei cu leziuni superficiale. plagi profunde. • Urg. suspecti de fractura a coloanei vertebrale sau a bazinului • pozitie ridicata a capului la accidentatii constienti si fara semne de soc. " fracturi desc ise. "pozitionarea accidentatului pe targa potrivit leziunilor suferite: • pozitie decubit dorsal la accidentatii constienti. politraumatizatul se afla in permanenta supraveg ere a cadrului mediu. netraumatizant. pt. se face o a 8"a evaluare si trierea urgentelor: • Urgenta I c" in#e: " stopul cardiorespirator."@H^ la accidentatii cu fracturi ale bazei craniului/ • pozitie Trendelenburg cu inclinare ma!ima de @. de regula.

&in dorinta de a transporta accidentatul intr"un timp cat mai scurt posibil la o unitate sanitara competenta. e!amenul coloanei cervicale(se face numai prin palpare). asigurarea libertatii cailor aeriene.Zuedel). . care obliga la gesturi de urgenta(vezi traumatisme ma!ilofaciale). e!amenul abdomenului. vor fi ierar izare gesturile in prezenta mai multor leziuni cu risc vital imediat. )rioritatea terapeutica consta in asigurarea unei ventilatii corespunzatoare. reanimarea politraumatizatilor se desfasoara in 8 etape: " )rima etapa cuprinde: • asigurarea sc imburilor gazoase pulmonare prin manevrele de resuscitare resppiratorie • restabilirea si mentinerea functiei cardiocirculatorii • oprirea emoragiei %!ecutarea imediata si eficienta a acestor prioritati constituie o necesitate vitala pt. salvarea politraumatizatilor. apeleaza la primul ve icul ce le iese in cale. coloanei toracolombare(se verifica numai palpator si indirect prin cautarea semneloor radiculare de parapareza). acesta poate fi si el cauza el insuficienta resppiratorie. . )t.mare greseala este facuta de multi salvatori. in unele fracturi diafizare). a vaselor. parcurgand toate regiuinile anatomice: e!tremitatea cefalica. a nervilor. " * 8"a etapa cuprinde actiunile care pot fi e!ecutate dupa restabilirea in limite normale a functiilor resppiratorii si emodinamice. care poate transporta victima accidentului in conditii corespunzatoare. %ste preferabil sa pierdem c iar si o ora pana la sosirea unei ambulante. a evita mobilizarea nedorita a accidentatului in timpul e!aminarii. administrare de analgezice si sedative.Kolnavii cu traumatisme toracice nu trebuie asistati prin manevre care pot duce la lezarea pleurei sau plamanului de catre fragmentele costale taioase din focar. e!amenul toracelui. Cateva reci)ari &"ccinte 7apiditatea si competenta cu care se intervine si se transporta ranitul in unitatile sanitare specializate pot contribui mult la scaderea mortalitatii la politraumatizati. 5nventarul lezional al politraumatizatului se va face prpin inspectie. solutiile sunt diferite si de acea vor fi amintite niste in#icatii #e rinci i" in an"mite &it"atii: *. 5n esalonarea ordinei de rezolvare. e!amenul membrelor. perfuzii cu substituenti sau solutii coloide. Kilantul leziiunilor se va face din principiu evitand gesturile intempestive care pot agrava leziunile initiale(leziuni ale maduvei coloanei in cazul fracturilor coloanei vertebrale. cat si in camera de garda. ca si la organizarea si e!ecutarea transportului spre unitatile sanitare este de mare importanta. Nu trebuie uitat ca atunci cand se asociaza si un traumatism ma!ilofacial. decat sa o ing esuim pe banc eta unui autoturism2remorca unui camion a carui suspensie deteriorata poate sa"i agraveze starea generala si locala. P$!itra"mati&me 'iregi$na!e " $socierea craniu-tarace9 . ventilare asistata la nevoie. e!amenul bazinului.T. vesmintele vor fi taiate. *tat la locul accidentului. 5n functie de gravitatea acestora. aspirarea secretiilor.). 'tabilirea prioritatilor si acordarea primului ajutor.

7idicarea accidentatului aflat in stare de anemie acuta este insotita de pericole. varsaturi(alimentare. HNGRIRIREA PLAGILOR DefiniDie . se va asigura mentinerea functiei cardiocirculatorii a accidentatului(vezi 0emoragia interna).O. cianoza. :asurile de prim ajutor pot tine seama de aceste indicatii. "sunt elemente care arata persistenta unor tulburari circulatorii sau respiratorii ori a unor dezec ilibre idroelectrolitice/ " limba uscata denota o idratare deficitara/ " semnele subiective: durerea(localizare. • 5n sectiile unde au fost internati accidentatii(terapie intensiva. Clinic se va urmarii: " faciesul: paloarea. enterectomie partiala etc. 7olul cadrului mediu in camera de garda este de a asigura prompt in continuare toate masurile de urgenta luate pe timpul transportului si cele indicate de medicul de la camera de garda. T. Qrmarirea este adesea e!trem de dificila. 8. traumatism sever cu supravietuire probabila etc. intensitate)/ greturi. colotatia tegumentului.T. bolnavii cu leziuni tri" si cvadriregionale problema fundamentala ramane reanimarea. al caror tablou clinic este mascat.) sau torace-aparat locomotor9T. &ificultatea consta in recunoasterea leziunilor viscerale abdominale. T. )t. • Oa spital se va aprecia mai e!act gravitatea leziunii(traumatism minor fara risc vital. *socierile trilezionale(C. 5n functie de rezultatul bilantului lezional facut de medic. urmarind si inregistrand pulsul. 1a urmari indeaproape in acelasi timp functiile vitale si vegetative(puls. fecaloide.2.) se procedeaza cu prioritate la rezolvarea leziunilor toracice. care pun in pericol viata bolnavului. este nevoie de monitorizare permanenta. %!ecutarea interventiilor c irurgicale de urgenta: emostaza c irurgicala..*. Oa un bolnav poplitraumatizat. splenectomie. Oipsa de irigare a centrilor vitali are drept consecinta aparitia lesinului si pierderea cunostintei. vazului etc. sanguinolente)/ tulburarile auzului.*. C.O.). trebuind facuta cu multa pricepere de cadrul mediu. mictiunea spontana etc. temperatura..)...).O.*.T.)." $socierea craniu-abdomen9 . starea abdominala etc. 7idicarea sau miscarea brutala a unui accidentat care are fracturi este plina de riscuri.$.). respiratia. cadrul mediu va e!ecuta te nici de mica c irurgie. C. repararea sau inlaturarea viscerelor rupte(sutura epatica. Oa nevoie. T. e!amenele de laborator indicate de medic.$. caracteristica. Kolnavii cu plagi si fracturi vor fi tratati la camera de garda(vezi ingrijirea plagilor si imobilizarea).) asistenta de salon va supraveg ea bolnavul permanent. c irurgie etc. Toate aceste lemente permit aprecierea evolutiei starii generale a accidentatului. urmarire si ingrijire fara de care depinde in mare masura vindecarea accidentatului. sutura de vezica. uscarea buzelor etc. totul devenind foarte important. Lragmentele osoase mobilizate sunt responsabile de lezarea pana la sectionarea nervilor si vaselor din focarele de fractura. tranzitul intestinal. 1a recolta sange pt.) sau cvadrilezionale(C. traumatologie. " 5n cazul asocierii torace-abdomen9T.*.*.O. diureza si aspectul urinii. 0emoragiile intraperitoneale fiind generatoare de soc.*. roseata e!agerata. putand favoriza fuga sangelui deficitar de la creier. bolnavii vor fi pregatiti si din punct de vedere al igienei.T. dar trebuie sa fie adaptate de la caz la caz si au drept scop mentinerea in viata a victimelor aflate in stare grava..

ie. C!a&ificare: DupA tipul de acBiune a agentului vulnerant(traumatic): @. sunt foarte comple!e .ii. prin lovire " prin strivire " prin arme de foc " prin muDcCtura de animale sClbatice 2domestice " prin muDcCtura de Darpe. rCmân fragmente de creion.ii DupA timpul scurs de la producere: " recente (sub F ore) " vec i " care depCDesc F ore de la producere/ acestea se considerC plCgi infectate DupA profunzime: " superficiale/ profunde DupA straturile anatomice interesate " pentru cavitC. mecanice: " prin tCiere " prin în.esuturile/ în.i c imici : acizi.ioneze Di sC distrugC .ie deosebitC.epCturile mâinii pot produce leziuni inflamatoare " determinC panari. turbare/ muDcCturile de viperC produc fenomene generale to!ice • prin arme de foc 6 se caracterizeazC prin distruc.i : radia. fCrC sC e!iste o plagC a pielii • prin muDcCturC de animale 6 se suprainfecteazC cu regularitate/ pot fi poarta de intrare pt. muDc i. agen. torace.ii mari . pleurC. splinC. de circula.ie de continuitate)/ leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fCrC leziuni tisulare de profunzime. pot fi: " nepenetrante " când nu depCDesc înveliDul seros " penetrante " se referC la lezarea seroasei parietale (peritoneu. insecte etc.epare " sunt cele mai frecvente Di cele mai înDelCtoare. deci plCgi ale organelor profunde: creier. limitate. casnice b) inten.epare cu creion c imic le trebuie acordatC o aten. gravitatea lor este în raport cu adâncimea. frig. ficat.ionale 6 suicid. sediul Di gradul de infectare/ plCgile limitate adânci favorizeazC dezvoltarea germenilor anaerobi/ plCgilor prin în. craniu). sCruri DupA circumstanBele de producere pot fi: a) accidentale " de muncC.ii prin contuzii " în cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructive.ii c irurgicale. electricitate +. se vindecC repede/ cele operatorii sunt de obicei aseptice • prin în.i naturale (abdomen.ii tegumentelor sau a mucoaselor (solu. mai ales când în plagC.epare. baze. intestin etc. deoarece substan. rinic i. viperC 8. injec. caracterizate prin întreruperea continuitC. termice: " cCldurC.a c imicC continuC sC ac. dura mater)/ plCgile penetrante pot fi simple sau pot interesa Di un viscer parenc inratos sau cavitar 9 perforante DupA evoluBie pot fi: " necomplicate/ complicate caracteri&tici a!e !Cgi!$r • prin tCiere " au marginile regulate. agresiuni c) iatrogene " interven. arme albe. " prin contuzii.ii >.i ionizan. agen. punc..)lCgile sau rCnile 9 leziuni traumatice.

cât Di de vase. abcese.ite de emoragii e!terne sau interne sau de Doc traumatic. infec. poate ceda spontan sau dupC antialgice/ reapari.iilor "plaga sC fie protejatC de factorii nocivi 6termici. &acC nu s"a tratat o plagC în primele F ore microbii. osoase sau nervoase .iei " impoten. o bunC absorb. for.a unei emoragii sau a unui Doc traumatic " fe#ra poate avea semnifica.ioDi din mediul înconjurCtor "sC fie asigurat un repaus al regiunii lezate Tratamentul local al plCgilor sC se facC cu ajutorul pansamentelor.a sângerCrii.emne $'iective: " prezen.ie a secre. pCr.ia asupra dezvoltCrii infec. Ev$!"Dia @i c$m !icaDii!e !Cgi!$r -rice plagC accidentalC se considerC contaminatC cu microbi c iar din momentul în care s"a produs.ie de nivelul la care se acordC asisten. )lCgile netratate în timp util devin purulente. atâtt cei aerobi cât Di cei anaerobi. prin pansament.iam intentioneme): " se produce atunci când o plagC evolueazC un timp pe linia vindecCrii secundare Di apoi se sutureazC în scopul scurtCrii evolu.ia. Cindecarea primarA (Eper primam$ sau Eper primam intentionem$) " este vindecarea ce se ob. . la dispensar sau la spital). septicemie. se pot observa distrugeri mari atât de piele.ia unor ematoame vin#ecarea !Cgi!$r " se poate realiza prin vindecare primarC.a func. pentru a îngriji o plagC în mod corespunzCtor se cere ca: " îngrijirea sC se facC în condi.ia cu caracter pulsatil atrage aten.a unei solu.ie de vasul lezat.ele proprii ale organismului combat efectul nociv al microbilor.iarC. " tensiunea arterialH "dacC scade" denotC prezen.ine de la început. în func. 5ndiferent de nivelul la care se intervine. fragmente de oase sau diferite organe situate în profunzime/ uneori. se dezvoltC foarte mult.im t$me !$ca!e: " durerea este variabilC ca intensitate. distrugându"i (prin diapedezC. fCrC complica.ii/ este vindecarea idealC pentru orice plagC operatorie/ vindecarea se produce în F"G zile Cindecarea secundara (#per secundame sau per secundam intentioneme): " în acest tip de vindecare este întotdeauna prezentC infec.ia debutului infec.a(locul accidentului. se pot complica cu gangrene gazoase. (n primele F ore de la producerea unei plagi. fagocitozC). &e aceea.iei +ratament"! !$ca! a! !Cgi!$r Tratamentul variazC în func. nervi. flegmoane. este necesar un prim ajutor la locul accidentului: " emostaza . ca Di abunden.i din aceste organe pot sC iasC prin marginile plCgii (eviscera.iei sau resorb. vindecare secundarC.ii de continuitate/ în plCgile mari.emne genera!e: " pulsul poate fi rapid "ta icardic" în plCgi înso. vindecare ter. muDc i. spre deosebire de vindecarea primarC Cindecarea terIiarA (#per ter.ie) " emoragia este variabilC.&im t$mat$!$gia !Cgi!$r .ionalC este partialC sau totalC Di are drept cauzC durerea sau lezarea elementelor musculo"articulare.ii de asepsie perfectC "sC se asigure. aDa"numitele plCgi cu mari dilacerCri.

calmarea durerilor si linistirea bolnavului. c) 'e dezinfecteaza din nou plaga cu rivanol @I sau cu tinctura de iod si apoi cu alcool. " compresele vor fi astfel manevrate.ie: e!tragerea corpilor strCini din plagC..C de F cm de marginea plCgii.. incat sa nu se atinga cu mainile suprafetele ce vin in contact cu plaga. ca sunt foarte iritante/ d) $coperirea plagii " se face cu comprese sterile(din pac ete ermetic inc ise).C micii corpi strCini prin spuma pe care o produce/ apa o!igenatC are Di ac. ser fiziologic. e nu se face <n afara unui serviciu chirurgical de specialitateL " %ste interzisC e!plorarea instrumentalC oarbC a unei plCgi "nu se scot fragmente osoase in cazul fracturilor desc ise/ " nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa o!igenata(pericol de emoragie).ngri2irea !Cgi!$r recente care n" a" #e C@it F $re #e !a acci#ent a) Toaleta si dezinfectia tegumentului " calmarea durerii " toaleta localC minu. de intinderea ei si de eventualele ei complicatii. cu strictete a masurilor de asepsie constituie succesul vindecarii rapide si fara complicatii/ " inaintea efectuarii pansamentului se administreaza antalgice(algocalmin) eventual si sedative. apoi cu alcool. perforante. precum Di e!cizarea Di îndepCrtarea . prin miscari circulare. "se spalC pielea nelezatC din jurul plCgii cu apC Di apoi cu ser fiziologic. b) Toaleta plagii Curatarea plagii prin turnare in jet." aplicarea unui pansament protector " transportul accidentatului la o unitate sanitarC • .ie: Pielea din 2urul plH!ii se dezinfecteazH prin #adi2onare . e) :ixarea pansamentului " se face cu galifi!. cu apa sterila(fiarta si racita). leucoplast sau prin infasare(bandajare)..iune emostaticC/ 1 *ten. permanganat de potasiu @2>. pt. antiseptice neiritante(cloramina . procedând astfel: " dacC plaga este într"o regiune cu pCr. in or!ane si cavitati naturale.ioasC.8". &e retinut: " primul ajutor in ingrijirea plagilor va urmarii prevenirea infectarii acestora/ " este necesara spalarea pe maini inaintea inceperii manevrelor/ " respect. in functie de regiunea unde se afla plaga. 'e poate face o tamponare superficiala a plagii cu tampoane de tifon umezite in substante antiseptice neiritante. apa o!igenata +J "care antreneazC la suprafa. *tentieU *ceste dezinfectante sa nu intre in plaga.cu comprese si tampoane de tifon sterile -nu cu vata" -care Mncepe de lJn!H pla!H Ci se MndepHrteazH de aceasta.esuturilor devitalizate sunt realizate de medic/ . )u se toarna nici un fel de su#stanta in pla!ile penetrante. "culoare roz"pal. " se dezinfecteazC cu tincturC de iod. din jurul plagii spre e!terior. se rade pCrul în jurul plCgii pânC la o distan. care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 8"+ cm.>J "clor activ. -bserva.. " se degreseaza cu eter sau benzina. pt.

. sedative. vafi pensa de lucru. pt. &opul acestor flacoane poate fi eventual perforat si strabatut de un tub de plastic sau sticla de apro!. " pt. ca bratul celui care desc ide casoleta sa nu ajunga deasupra materialului steril din casoleta. +e%nica #e !"cr" $plicarea tehnicii de catre o singura persoana • 'e desc ide cu mana stanga cutia cu instrumente: " cu mana dr.. apoi cu un alt tampon imbibat cu alcool se indeparteaza urmele de iod. " seringi sterile 7. " cand pansamentul este aderent. apa o!igenata. 'ervirea tamponului se face la fel ca mai inainte cu precizarea ca tamponul va fi imbibat cu tinctura de iod. de care este nevoie) si se toarna peste tamponul din mana dr. avand grija sa nu se desterilizeze pensa de lucru care este pastrata in mana si.. +e%nica an&ament"!"i in ca'inete me#ica!e *. " cu mana stg. *ceasta manevra se poate e!ecuta fara a lasa pensa de servit din mana stg. " tamponul de vata este preluat cu pensa din mana dr. • &egresarea si dezinfectia tegumentului: " &aca plaga este descoperita.[ DacC e&te ca)"!( va face %em$&ta)a rin !egCt"ra va&"!"i @i &"t"ra !Cgii> *ceste plCgi(considerate neinfectate) se pot vindeca Mper primam@. permanganat de potasiu @2>. -bservatie: in cazul in care e!ista pansament pe plaga. " cutie cu instrumente sterile: pense. tinctura de iod. acesta va fi indepartat in felul urmator: " cu tamponul imbibat in sol. si devina pensa de servit. aleza. . apoi se indeparteaza cu ajutorul pensei de lucru. sonde canelate sau butonate. musama. Materia! nece&ar )e o masuta se pun in ordine: " Llacoane sterile etic etate in care se afla: benzina. " se desc ide capacul casoletei cu ultimele 8 degete ale mainii dr. ser fiziologic. meDe si feDe de tifon. se imbiba cu apa o!igenata sau ser fiziologic caldut. "bineinteles avand grija sa nu se desterilizeze. incat capacul sa se poata desc ide cu mana dr.(pensa de servit) se scoate un tampon de vata. " antalgice. cu ajutorul pensei din mana stg. alcool. sol. se ia o pensa sterila(fara sa se atinga restul instrumentelor)/ " cu ajutorul aceleiasi pense se mai ia o pensa sterila si apoi se inc ide cutia/ o pensa se ia in mana sa!. • 'ervirea din casoleta: &e retinut: casoleta va fi asezata in asa fel... tampoane de vata si tifon. degresanta. se cuprinde flaconul cu benzina(sau un flacon cu alta subst. se tamponeaza marginile compresei care acopera vec iul pansament/ in felul acesta se va dezlipi mult mai usor. dezinfectia tegumentului se foloseste un tampon steril. ace de siguranta. se degreseaza tegumentul din jurul plagii. vata sterila. Pensa din mana dr. 'e inc ide casoleta. 7ivanol @I. cu tamponul imbibbat cu benzina. " casoleta cu comprese sterile de diferite marimi. H cm lungime. foarfeci. " cutie de instrumente cu tuburi si lame de cauciuc sterile " tavita renala.

)ensele sterile necesare se scot pe loc din cutia de instrumente. %ste bine ca recipientele in care se afla sol. in functie de necesitati si indicatii. 'e tamponeaza spuma cu ajutorul unui tampon de tifon steril(luat din casoleta. )ansamentul umed se mai numeDte microclimat umed Di se realizeazC într"o tCvi. aplicarea unei te nici aseptice corecte este recomandat ca dezinfectarea tegumentului din jurul plagii sa se faca respectand urmatorii timpi: "dezinfectare. infectate. nesuturate se aseptizeazC prin spClCri cu solu. -bservatii. 'ol. folosite la pansat se vor sc imba zilnic(de aceea nu se vor pregatii in cantitate mare) *tentie la bolnavii alergici la iod sau alte subst. cu tampoane din tifon. medicamentoaseU )t. însC plaga nu se sutureazC primar. pansamente locale umede cu cloraminC Di rivanol sau solu. De retin"t: 2a plAgile septice. pielea din 3urul lor se curABA circular. de ser fiziologic(uneori cu antiseptice). in flacoane desc ise. prin badijonarea tegumentului din jurul pansamentului si apoi acoperirea pansametului cu o compresa. fie fi!ând . fie prin înfCDurare(bandajare). a putea fi cuprinse in mana si pensa de servit. " &upa toaleta plagii se dezinfecteaza tegumentul din nou cu tinctura de iod si alcool. Compresa umedC va fi acoperitC cu una" douC comprese uscate. fara secretii si fara sfaceluri. vata sterila. bandajare. " fie prin infasare. )este compresele umede se aplica comprese uscate si la nevoie.ii antiseptice. "indepartarea urmelor de iod cu alcool. apa o!igenata +J etc. )t. )laga trebuie sa fie in cele din urma pe cat posibil curata. %ste contraindicata metoda pastrarii pensei de servit. respectand manevra descrisa). se pot aplica in plaga comprese umede imbibate cu sol. degresare cu alcool "aseptizare cu tinctura de iod. • P!Cgi!e vec%i )lCgile care depCDesc F ore de la accident se considerC infectate/ li se face apro!imativ acelaDi tratament descris mai sus. apoi se fi!eazC pansamentul. 5n cazul plagilor mai vec i de F ore sau care au fost pansate anterior. pt.C renalC sterilC. 'e acopera plaga cu tampon steril. cu alcool. sa nu fie prea mari. de la exterior spre interior& )lCgile vec i. necesare pansamentului sa fie de culoare inc isa. în care se îmbibC douC"trei comprese cu solu.ie de antibiotic conform antibiogramei. Reg"!i #e re& ectat: &ezinfectarea tegumentului in jurul plagii #asa"zis neinfectate$ se face prin miscari circulare din jurul plagii spre e!terior(altfel e!ista riscul sa se infecteze plaga cu germeni de pe piele care sunt adusi in plaga). Curatarea se poate repeta turnand ser fiziologic si tamponand din nou uscat. )ensa de servit se sc imba la fiecare pansament. antiseptice: rivanol @I. aceasta se face curatarea repetata cu tampoane uscate din tifon sau imbibate cu sol. • Li!area pansamentului se face: " fie cu galifi!(mastisol). secretante. " se face toaleta plagii cu apa o!igenata in jet. cloramina >I. " fie fi!and compresa care acopera pansamentul cu leucoplast.ia indicatC. Casoleta si cutia de instrumente raman desc ise in timpul efectuarii pansamentului.• Tratarea plagii: " 'e scimba pensa de lucru cu alta pensa sterila din cutia de instrumente. zis #sterila$.

Doc anafilactic sau colaps.*. praf de stradC etc.C de F"V cm.m. de asemenea.ie fac politraumatiza. în altC zonC decât serul antitetanic " în dozC de .m.area c irurgicalC a plCgilor " Tratarea cu antiseptic(apC o!igenatC.2FV+.). AtenDie: la persoanele alergice desensibilizarea se practicC numai în spital.*...*.T..+. • Oa persoanele nevaccinate sau cu vaccinCri incomplete se administreazC: • 'er antitetanic +.ii (abces. conform -rdinului ministrului sCnCtC. alt tampon " plaga suturatC se dezinfecteazC.lAgile prin <nBepAturA de insectA (albine. în ambele cazuri. produc fenomene alergice: prurit. în dozC unicC cu desensibilizare prealabilC conform sc emei minimale.epate cu aDc ii. " se degreseazC cu benzinC tegumentul din jurul plCgii " se dezinfecteazC cu tincturC de iod. 5..:. ipermangat de = @2>. arsuri sau orice plagC murdCritC cu pCmânt.ii virulente/ se trateazC c irurgical în servicii de specialitate..*. cuie.8. se face profila!ia tetanosului. i. cu stare de Doc Di emoragie.. MC&"ri #e r$tecDie ne& ecificC " CurC.. aprobat cu nr.Hml. • *ten.5. prin inoculare de venin... la care se adm..5.)."@H. -$arte im $rtant1 -bligatoriu.. frisoane. edem glotic cu crize de sufocare.ie deosebitC se va acorda plCgilor în. i. . recurgându"se la incizie c irurgicalC " dacC nu s"a e!tras este posibilC dezvoltarea unei infec. +i "ri artic"!are #e !Cgi .Hml(o singurC dozC) z Nu se adm.ii grav.lAgi prin <nBepare cu spini vegetali: " spinul trebuie e!tras complet.ii. prin muDcCturC de animale. Q. în dozC unicC."@H. flegmon) )rofila!ia antitetanos este obligatorie. convulsii. De reDin"t: .. ser antitetanic z %!cep. • *nato!inC tetanicC(*. .i traumatici suspec.m. avort.T. printr"o singurC Dtergere cu tamponul îmbibat în tincturC de iod sau alcool " apoi se dezinfecteazC din nou tegumentul din jurul plCgii " se acoperC plaga cu compresC sterilC 6 pansamentul se fi!eazC dupC metoda cunoscutC Pr$fi!axia antitetanicC • Toate plCgile produse în mediu Di cu agen. din .. bromocet @I) " *ntibioterapie MC&"ri #e r$tecDie & ecificC 'e aplicC diferen. la nevoie.iat: • Oa persoane sigur vaccinate sau revaccinate se administreazC: z *. spini. edem local sau.@WWH .. sârmC) favorizeazC dezvoltarea unor infec..) i. la fiecare Dtergere. pe o distan..compresa care acoperC pansamentul cu leucoplast sau cu galifi!/ plCgile vec i se panseazC Di se controleazC zilnic. Q. iperemie. . uneori.lAgile prin <nBepare plantarA (cui. folosind.i trebuie tratate în mod special. ser antitetanic +. Hngri2irea "nei !Cgi $ erat$rii )laga suturatC neinflamatC se trateazC prin pansare sterilC. fracturi desc ise. . viespi). alcool iodat sau alcool.

min. ser antitetanic . ca sC nu împiedice miDcCrile asistentei în timpul manoperei. Trusa de mica chirurgie(de urgenta) trebuie sa contina minimum: 8 pense c irurgicale.m.min.ii locale Di generale se administreazC s. pentru cC se men. anamnestic suspecte de sensibilitate se face testare(conjunctivalC2cutanatC2intradermicC).ii de ser antitetanic.ii locale Di generale se administreazC. e!ercitC o presiune uniformC asupra locului de aplicare Di. z &acC nu apar reac. )recizari ")ansamentul va fi facut de 8 persoane/ in acest caz. în dozC unicC de 8.*. 'e aDteaptC +. " toaleta plagii trebuie sa tina seama se timpul scurs de la producerea accidentului/ in primele F ore plaga se considera neinfectata si se poate sutura la nevoie. sC fie uDor accesibilC pentru asistentC. ser fiziologic steril.ine regiunea pansatC se va aDeza la spatele bolnavului sau lângC el. )rincipii de respectat z LaDa sC nu fie aplicatC prea strâns.in bine pe loc.c. sC nu se desfacC una de alta Di sC nu prezinte încre. 'e aDteaptC +. " pt.5. de pânzC sau de material plastic.ie Di sC nu fie prea largC pentru ca sC nu alunece. Q.c. . z &acC nu apar reac. taburet. &imensiunea feDei se alege în raport cu regiunea unde se aplicC.c%ema minima!C #e #e&en&i'i!i)are z 'e injecteazC s. AtenDie: *sistenta medicalC va avea pregCtitC trusa de urgen.ituri ." serul antitetanic eterolog se poate înlocui cu imunoglobilinC umanC antitetanicC.a spre bolnav..m lungime. @ foarfeca c irurgicala.(la copil) >. pe cale i.) sau sus. a se putea sutura o plaga in orice cabinet "de la dispensarele medicale" trebuie sa e!iste o Ptrusa de mica chirur!ieU sterilizata si recipient inc is.. LeDele cel mai des utilizate sunt cele de bumbac. Kolnavul va fi aDezat comod în pozi. cu ata c irurgicala sterilizata si pastrata in alcool.(la adult) " Oa pers. @ sonda canelata."H. iar infirmiera care sus. absorb e!udatele Di sângele din plagC. lCsând plaga descoperitC z Turele feDei trebuie sC acopere pe cele precedente. @ bisturiu. desc ide casoleta. 4an#a2area DefiniDie( reg"!i @i ti "ri 4an#a2area sau înfCDarea este o metodC de fi!are a pansamentului cu ajutorul feDelor de tifon. P$)iDia '$!nav"!"i.inutC de o infirmierC.. &imensiunile feDelor variazC între H Di 8H cm lC. z &acC nu apar reac. persoana a 8"a serveste pensele sterile.C pentru tratarea accidentelor serice (Docului anafilactic) în caz de nevoie.. se administreazC restul cantitC. fiind idrofile.ie Dezând sau în decubit. încC @ml ser antitetanic. 8"+ ace c irurgicale.8Hml ser antitetanic.5. . . în aDa fel ca regiunea care urmeazC sC fie înfCDatC.c. *sistenta care aplicC pansamentul va sta cu fa. @ sonda butonata.ime Di H"8.min. în aDa fel încât acestea sC adere reciproc. @ pensa =c er. toarna solutie etc.@ ml solu. Q. @ port"ac.ii locale Di generale se injecteazC s.*. aDezatC pe un suport (pelvisuport.ie @2@. 8 pense )ean.. suluri de pCturC etc. 'e aDteaptC +. pentru a nu produce dureri sau tulburCri de circula.

deasupra arcadelor sprâncenoase. fiecare turC acoperind"o pe cea dinainte @2+ sau 82+ / se terminC înfCDurarea cu ture circulare la punctul de sprijin/ este indicatC pentru regiuni articulare sau ing ino" abdominale. restrângând faDa pe alocuri prin manevra policelui/ este indicatC pentru bandajarea gambei Di a antebra. care se trec dublu între coapse . apoi oblic. se continuC de câteva ori Di se terminC înfCDarea deasupra articula. z (n Fspic de grEu@ sau spica 6 se efectueazC ture circulare deasupra articula. torace.iei/ faDa se duce în forma cifrei #G$ . faDa se conduce oblic peste celClalt oc i.ie. apoi se acoperC bolta cranianC cu ture oblice fi!ate prin ture circulare/ la cap z !ono. apoi. iar ramurile inferioare deasupra creDtetului capului. încruciDând pe cele superioare Di se fi!eazC în partea posterioarC a capului pu. repetând succesiunea de ture oblice Di orizontale pânC la acoperirea completC a oc iului/ la binocular. capCtul feDei fi!ându"se în partea opusC regiunii bolnave Di se leagC într"un loc în care nu va incomoda bolnavul +i "ri #e 'an#a2e z ircularA 6 se suprapun turele de faDC e!act una peste alta/ indicatC în regiuni cilindrice ca: gât. la monocular.H"@m Di latC de H"Fcm.ra=tie 6se ia o faDC lungC de . se trece cu ture oblice peste oc i. lCsând libere pavilioanele urec ii.ii. scapulo" umerale z ?n evantai 6 se efectueazC o turC oblicC deasupra articula. care se fi!eazC pe nas/ capetele superioare se trec sub pavilionul urec ii Di se înoadC în regiunea occipitalC/ ramurile inferioare se trec pe deasupra urec ilor.iei cu ture circulare/ este indicatC pentru înfCDarea articula.ine cu mâna dreaptC Di cu ruloul spre cel ce e!ecutC bandajul derulând faDa într"o singurC direc.=i biocular 6faDa se fi!eazC în jurul capului cu ture circulare. lCsând libere urec ile/ la bCrbie z :a=a <n T 6este compusC din 8 feDe/ una se trece în jurul abdomenului. se despicC capetele astfel încât sC rCmânC numai în mijloc o bucatC de Hcm nedespicatC. ajungând circulare în mijlocul articula.ii Di se conduc deasupra articula. aducând faDa sub urec ea bolnavului/ se face din nou o turC orizontalC pe frunte. aceasta servind drept sprijin pentru cealaltC. pumnului.iei cotului Di genunc iului. turele încruciDându"se deasupra rCdCcinii nasului formând o spicC/ la @ sau ambii oc i z .a bolnavului z LaDa se .iei Di turele urmCtoare se conduc din ce în ce mai oblic..iei/de la acest punct se desfCDoarC oblic în sens invers/ este indicatC în regiunea cotului Di genunc iului z apelinA (calotC) 6 faDa se fi!eazC în jurul capului. deasupra crestelor iliace. regiunii capului.iei alte ture circulare.a spre pacient z Kandajul începe Di se terminC cu 8"+ ture circulare.ului z ?n formA de 7 6 se începe cu ture circulare subarticulare/ se trec oblic peste articula.in lateral. pCtratC sau dreptung iularC. articula. mijlocul se aplicC pe bCrbie sau buze. în locul turelor orizontale. ramurile superioare se încruciDeazC în regiunea occipitalC Di se leagC deasupra frun. ca sC nu deranjeze bolnavul în decubit dorsal/ la nas z ApAstru 6la fel ca la praDtie. de obicei de la stânga spre dreapta z Kandajarea membrelor se începe de la e!tremitatea lor distalC z 'e stC cu fa.asmaua 6se foloseDte pentru imobilizarea membrului superior Di fi!area pansamentelor/ este formatC dintr"o bucatC de pânzC albC de formC triung iularC. forma .z 'C se e!ecute cu miDcCri blânde pentru a nu accentua suferin. acoperind perineul/ se utilizeazC pentru perineu z .ia pumnului z ?n spiralA 6 se conduce faDa Derpuind acoperind turele o +"ime.

cu eliminarea unui produs de conceptie mort. metroane!ite)/ b) boli sistemice: " boli infectioase acute( ipertermie. ric4ettsioze.ine în pozi. :ola idatiforma. Capetele ei se strâng în jurul gâtului Di se înnoadC. URGEN+E IN O4. " boli organice(cardiopatii. sânul.(celule cu mai multi2mai putini cromozomi decat >F cat este normal) b) anomalii ale game. boli vasculare etc). forma etc. sifilis.ie de repaus mâna. &upa acest termen(din luna a 155"a) e!pulzia produsului de conceptie poarta denumirea de nastere prematura.ARCINII 0emoragiile(apar ca simptom al patologiei sarcinii) din primele luni: @. corioepiteliomul >. 'e aDazC mâna lezatC pe mijlocul basmalei triung iulare. bruceloza etc). tulburari ipofizare).ilor(ovul. spermatozoid) [ Bactori materni: a) cauze locale: malformatii congenitale uteroane!iale/ ipoplazie uterina. to!inele si modificarile metabolice pot declansa contractii uterine) 7ubeola poate provoca avort in primul trimestru de sarcina si malformatii congenitale/ " boli infectioase cronice(to!oplasmoza. c isturi ovariene)/ procese inflamatoare(endometrite. toracele. nefropatii. 1ârful basmalei se aduce înainte peste cot Di se fi!eazC cu un ac de siguran. mâna Di laba piciorului. articula. 'c ematic se pot aminti urmatorii factori cauzali: [ Bactori ovulari$ a) modificari(alteratii) cromozomiale de nr.ului pozi. iper"2 ipotiroidie. N..ia mâinii. avorturile se impart in: • avortul spontan.ului.+E+RICA-GINECOLOGIE HEMORAGIILE IN PRIMA RUMA+A+E A . cotului Di antebra.Di dimensiunile ei variind dupC scopul Di regiunea unde se aplicC basmaua triung iularC. tumori(fibrom uterin. Kasmaua se poate folosi Di pentru bandajare: cap. • avortul provocat(ilegal) • intreruperea autorizata a cursului sarcinii(terapeutic sau cu indicatii sociale) Av$rt"! & $ntan este eliminarea produsului de conceptie generata de cauze naturale si care pot sa survina fie in primul trimestru al sarcinii(GHJ) fie in trimestrul al 55"lea al sarcinii(@HJ) (in primele 8V de saptamani/ dupC 9 naDtere prematuraU) Eti$!$gie %tiologia avortului spontan este uneori greu de stabilit. mai mic de *)))g. numitC Di eDarfC/ z /=arfa 6 men. dând antebra. care are vârful îndreptat spre cot. 'arcina cervicala A9OR+UL 'ub denumirea de avort intelegem intreruperea intempestiva a cursului normal al sarcinii in primele (6 de saptamani de gestatie. iper"2 ipocorticism.C. deoarece cauzele sunt multiple. *vortul 8. oc iul Di urec ea.ia necesarC. c) avortul imunologic: . " boli endocrine(diabet. 5n functie de modalitatea de producere. 'arcina e!trauterina +.

corespunzator varstei sarcinii. K. ane!ite. :ai des placenta este retinuta in cavitatea uterina.). formata din sange rosu viu sau mai inc is. C$m !icatii!e(apar mai mult in avortul incomplet): " hemora!ia. care poate duce la instalarea starii de soc " infectia(c eaguri si resturi ovulare infectate) ducand la endometrita. cu c eaguri. 5n amenintare de avort emoragia este in cantitate mica. . in curs sau incomplet: col modificat. de intensitate mica. 5n cazul depistarii unei reactivitati se face desensibilizarea. alcoolism. 5n amenintarile de avort durerile sunt discontinue.)/ b) into!icatii(saturnism. inc is. 7 sau alti factori eritrocitari2leucocitari). 5n primele 8 luni de sarcina avortul spontan se desfasoara intr"un singur timp: embrionul si placenta se e!pulzeaza concomitent. Precizare. "5n avort iminent. &. apoi uneori se e!pulzeaza si placenta./ traumatismul c irurgical/ traumatismul psi ic etc. "5n amenintare de avort: col lung. caderi. dur. formata din sange proaspat: lic id. cu orificiuil dilatat. mola idatiforma. &in luna a+"a.im t$mat$!$gie 'imptomatologia este comuna si dominata de: " dureri abdominale si lombare(determinate de contractiile uterine). contractat. consistenta poate fi dura. K. -'emne fizice%!amenul fizic local pune in evidenta modificari ale colului. Eta e c!inice *vortul spontan evolueaza in urmatoarele etape clinice: " amenintare de avort. care cresc in intensitate. avortul evolueaza in 8 timpi: intai se e!pulzeaza embrionul. tumorile maligne cu emoragie. Qter cu volum marit. " avort iminent(inevitabil) sau " incomplet . ritmice. 5n avortul iminent in curs sau incomplet." incompatibilitatile sanguine(*. emoragia este mai abundenta. emoragii endocrine. fara caracter de ritmicitate. uter cu volum marit corespunzator varstei sarcinii. a #terenului predispozantE fata de anumiti antigeni. 5n avortul iminent in curs si in avortul incomplet durerile abdominale se intensifica cu contractii uterine intermitente. scurtat sau sters. *vortul spontan #totalE este o e!ceptie clinica "cel mai adesea fiind vorba de un avort #incompletE. tabagism. stupefiante etc)/ c) traumatisme(traumatisme fizice: lovituri. ipovitaminoze: *. continua sau intermitenta. % etc/ insuficiente minerale etc. " "emoragie(metrora!ie). metroragii de ordin general(afectiuni epatice. pelviperitonite etc. C. Oa femeile cu avorturi spontane repetate este obligatorie cercetarea imunologica in afara sarcinii. +ratament"! a/ r$fi!actic " )rofila!ia avortului consta in: • depistarea precoce a graviditatii/ . [ Bactori externi: a) carente alimentare(lipsa de acizi aminati. trepidatii etc. alteori ca o secretie roz(C).. fibromul uterin cu emoragie. cardiace etc). Diagn$&tic"! #iferentia! se face cu: sarcina e!trauterina.

observatie atenta.• dispensarizarea corecta a gravidelor • asnarea diverselor focare morbide(tuberculoza. • scobutil de + ! @tb. de + ori pe zi sau fiole de + ori pe zi i. pt. metabolice etc. '/ in amenintare #e av$rt *menintarea de avort este forma reversibila in care sarcina poate fi salvata.. " medicatie in ibitoare a contractiilor uterine: • lizadon de + ! @tb. &e aceea. -in spitalTratamentul factorului cauzal(daca se cunoaste cauza). a stavili emoragia/ " 5n cazul cand nu se declanseaza spontan.2zi.2zi. &e retinut: se evita traumatizarea prin examinari intempestiveD Kolnava se transporta intr"o sectie de obstetrica pt. sarcina nemaiputand fi salvata "avortul fiind ireversibil" pt. " combaterea constipatiei. %. glubifer. Tratamentul nespecific consta in: " repaus la pat.>g). atitudinea preferentiala si singura logica este mentinerea sarcinii.m. de mediu e!tern. acid folic. psi oterapie. atropina) si transportul la spital. urmata de c iuretaj uterin in conditii cat mai perfecte de asepsie. " vit. se asteapta evacuarea spontana a produsului de conceptie. Transportul la spital se face cu salvarea si insotitor instruit. inflamatii)/ tratarea deficientelor ormonale etc. scobutil compus. Continuarea tratamentului se va face in functie de evolutie.(@f. la cel mai apropiat seviciu de specialitate. tratamentul de mentinere a sarcinii este inutilD c/ in av$rt"! iminent in c"r& &i av$rt"! inc$m !et 5n avortul propriu"zis. tratamentul specific. Tratamentul implica masuri generale nespecifice si tratament specific. liniste psi o"fizica. continuarea tratamentului de mentinere a sarcinii si pt. • masuri imediate in faza de amenintare a avortului. se impune cat mai grabnic(daca e!ista posibilitatea in ambulator) 5nstituirea unei perfuzii(la iondicatia medicului) cu ser fiziologic.. e!traveral)./ • corectarea conditiilor de munca si viata.*. • papaverina comp. tratamentul infectiilor acute sau cronice al tulburarilor endocrine. lues. C. 9 . eventual etiologic. 1n caz de evolutie nefavora#ila. 'copul evacuarii este de a elimina resturile ovulare. este necesara evacuarea medicamentoasa in sarcini mari/ . fier 0aussman(fier poplimaltozat). " sedative usoare(bromoval. -tratamentul in spital*titudinea terapeutica in spital este in functie de etapa clinica si marimea sarcinii/ • daca nu survin complicatii in iminenta de avort si avortul in curs. glucoza HJ si antispastice(papaverina. cu instalarea fenomenelor de avort in curs avort propriu-zis". " antianemice: feronat. • activitatea intensa de educatie sanitara. a evita emoragiile legate de avorturi.

5n lipsa medicului "in cazul bolnavelor cu suspiciune de avort. cand avortul a avut loc este indicat. 1mportant. ligamente largi. transformate in tumori inflamatoare. un control instrumentar. %ste facut de obicei de nestiutori in conditii empirice. med. *ceasta standardizareo importanta covarsitoare in stabilirea conduitei terapeutice ginecologic" obstetricale. sau similare) pt. fiind de aceea deosebit de periculos. perforatii cu leziiuni interne. favorizarea contractiei uterine/ • uneori este necesara evacuarea c irurgicala(mica cezariana)/ • profila!ia infectiei cu antibiotice/ • remontarea starii enerale: " cardioanaleptice. Oa e!amenul local se constata: " uterul este foarte dureros la palpare si mobilizare." perfuzie ocitocica(o!itocin) si tetanizante 9 uterotone(ergomet @f. " transfuzii de sange "la nevoie. Notiunea de avort complicat inlocuieste termenii mai vec i de avort infectat sau avort to!ico" septic si este o complicatie grava a ggestatiei. 'tandardizarea anatomo"clinica se face in urma e!amenului local si se refera la e!tensia locoregionala a procesului infectios. trebuie sa ia masuri urgente de transportare la spital. . " ane!e palpabile si dureroase. " -alta mentiune care trebuie facuta: importanta deosebita pe care o are precizarea stadiului anotomo"clinic a avortului complicat. ane!e. " plasma sau sol. parametre. fundurile de sac impastate. . sensibile. C iar si in cazul sarcinilor mici(sub + luni). asist. nestiintific. suple. Oa e!amenul local se constata: " uterul este mobil si nedureros. . fara emoragie abundenta. b) 'tadiul 55 clinic: procesul este e!tins dincolo de endometru la miometru. periculoase deoarece pot sa provoace complicatii prin: infectii grave. " ane!ele nepalpabile. neindicat. 'e practica prin procedee e!trem de variate. macromoleculare. Preci)area &ta#i"!"i anat$m$-c!inic: &eosebim + stadii anatomo"clinice: a) 'tadiul 5 clinic: procesul infectios este localizat strict la continutul uterin si nu depaseste endometrul. dupa avort.e retinut: "termenul care incadreaza complet si corect toate complicatiile avortului este cel de avort complicat. " fundurile de sac vaginale. insuficienta renala acuta(blocaj renal).e retinut: este mai riscant sa se lase in cavitatea uterina un mic rest placentar(punct de plecare al unui eventual proces inflamator metro"ane!ial postabortum cu toata gama de consecinte) decat sa se e!ecute un control instrumentar prudent. into!icatii grave etc. accidente imediat mortale. Av$rt"! r$v$cat *vortul provocat se refera la intreruperea sarcinii care nu a atins 8G de saptamani. emoragii prelungite si grave. imediat dupa e!pulzia oului. suple. care sunt f.

. • sangerare vaginala fetida. cu letalitate mare.. care trebuie sa urmareasca gravidele cu multa competenta. ceea ce determina uneori o evolutie clinica severa. cu trecere rapida de la o forma clinica la alta.. peritonita generalizata). -$rme c!inice *vorturile complicate prin infectie au tablou clinic foarte polimorf.. cu c eaguri care umplu vaginul urmata de stare de soc emoragic. ca urmare a colonizarii cu flora microbiana vaginala si cervicala e!istenta(saprofita) a locului de nidatie a oului(situsului nidational).. • uter flasc. • agitatie psi omotorie sau obnubilare. diseminari septice etc. este necesar sa se precizeze urmatoarele: " semnele functionale( emoragia si durerea) nu se manifesta clasic ca in avorturile spontane. med. 5mportant. • scaderea nr. *ceasta zona este un e!celent mediu de cultura pt. • oligo"anurie. din ambulator. insuficienta renala acuta. " $vortul complicat cu necroza uterina este o forma f.2mm\. Qneori intervalul de timp dintre practicarea manevrei abortive si manifestarile clinice poate dura de la cateva zile la una"doua saptamani. febra. insuficienta cardiaca. foarte dureros. grava.c) 'tadiul 555 clinic: procesul infectios se e!tinde la mica e!cavatie pelviana sau la intreaga cavitate peritoneala(avort complicat cu pelviperitonita generalizata). de trombocite su @.. . " la inceput apar dureri lombo"abdominale mai surde. a e!o" si endocolului. :anifestarea clinica este cea de avort complicat cu stare septica. " emoragia poate fi mai pronuntata la sarcini mai avansate. se disting urmatoarele forme clinice: " $vortul complicat febril(simplu) este forma cea mai simpla si mai des intalnita a avortului complicat. *stel. epatorenala. sau cu modificari profunde organice. " insuficienta respiratorie etc. " $vortul complicat cu septicemie sau septico-piemie. 5nfectia insa se constituie de la inceput. petesii. Qneori poate sa apara emoragia ca simptom prim si dominant(f. care uneori ia aspectul de zeama de carne stricata. salpingoovarita. )t. " $vortul cu soc septic. 5mpartirea in forme clinice tine seama de manifestarea clinica si paraclinica preponderenta. abundenta.manifestari generale nedepinzand de e!tensia locala a procesului infectios. din ambulator va informa mediocul de cea mai mica suspiciune de avort. pt. " insuficienta renala. frisoane: • negricioasa. cu modificari emodinamice: • # ipotensiune calda sau receE. med. *sist.. abces uterin. 'e incadreaza aici toate avorturile febrile(mai mult de +GrC. dezvoltarea florei aerobe si anaerobe. continue sau cu pauze. -rice stadiu se poate asocia cu fenomene generale ca: socul septic. • febra. frisoane. pelviperitonita. morfologice si functionale ale organelor vitale: " dezec ilibru fludo"coagulant(aparitie de purpura. cand apare avortul complicat propriu"zis. care persista peste 8> ) "avort cu stadiu 5 clinic. " $vortul complicat cu stadializare depasita(55 si 555) cuprinde formele de avort infectat din stadiile 55 si 555(miometrite. colaps). ca bolnava sa fie internata de urgenta intr"un serviciu de specialitate. ec imoze). asist.

%. diureza.ta'i!irea Dg.K. Toti acesti germeni sunt capabili sa elibereze endoto!ine si mai ales "prin liza prealabila a germenilor Zram"negativi" endoto!ine. e!amen citobacteriologic(fratiu Zram si culturi) pt. apatie). uter moale. 8. fibrinogen.) " electrocardiograma.N. in ultimii ani pe prim plan ca volenta si gravitate s"au situat germenii anaerobi din grupul Kacteroides. cu stare gen. • emoglobina.. proteus. ionograma.(prin metoda *strup). . >. uree. clinic al avortului complicat se stabileste in spitalele teritoriale sau judetene. se bazeaza pe: @.*.*. a '. etc. varsaturi.">@rC cu frisoane repetate. leucocitoza si formula leucocitara. Confirmarea anamnestica a naturii manevrei abortive(#umedaE sau #uscataE)/ a timpului scurs de la practicarea acesteia(cand este posibil). )recizare: )ractic. trombocite. c!inic #e av$rt c$m !icat rin infectie(in spital) &g. %!amene de laborator " prelevarea obligatorie din canalul cervical pt. &g.) b) &ebitul urinar va fi monitorizat clinic prin plasarea endovezicala a unei sonde pt. germeni aerobi si anaerobi. perforatie uterina etc. *paritia starii de soc septic este legata de patrunderea intravasculara a repetate descarcari de germeni si mai ales a to!inelor acestora. • glicemie. streptococ. 'tare generala.. respiratie. =lebsiella.). Complicatia e!terna este insuficienta renala acuta.: • e!amen bacteriologic( emocultura). orice ag. Clostridium perfringens etc. puls. Atit"#inea tera e"tica *vortul complicat prin infectie odata diagnosticat. colaps. " e!aminare radiologica toracica. febra >. T*. puls. stafilococ. scazuta "stare de soc. :onitorizarea clinica a) Qrmarirea functiilor vitale(resp. fetida). flasc " e!amen cu valvele: caracteristicile secretiei vaginale(sanguinolenta. unde e!ista serviciu de specialitate obstetrica"ginecologie(cu prioritate in spitalul judetean).C. alterata: icter(consecinta a emolizei masive). %!amenul abdomenului si consultul ginecologic )recizarea stadiului anatomo"clinic(stadializarea): " abdomen sensibil meteorizat. ematocrit. starea functionala a inimii. se incepe de urgenta o terapie comple!a: • $sigurarea ventilatiei pulmonare "-8"terapie. " recoltare de sange pt. inregistrarea orara a formarii urinei. cremoasa. T*. coloratia tegumentului. uneori coma convulsivanta. greata. temperatura. +. %sc eric ia coli. &intre germenii Zram"negativi. *namneza. T. %!amenul fizic general. timp 3uic4"0oSell. H. patogen "aerob 2anaerob" poate provoca infectia cailor genitale(enterococ. stare de prostratie(imposibilitatea de a reactiona la e!citantii e!terni. abdominala(se pot pune in evidenta imagini idro"aerice. se instaleaza anuria si uneori apare epato"splenomegalia/ apar fenomene de coagulare intravasculara diseminata.

clorocid. potasiu in functie de ionograma)/ " solutii macromoleculare: substituenti de plasma: de!tran >. -bservatie. in perfuzie cu debit constant(@f. perfuzia tisulara. scazandu"se progresiv la >"F pic. solutie 7inger(calciu.m.. renala ac. se face obligatoriu sub supraveg ere clinica si emodinamica/ " isuprel in perfuzie(@mg in H. la indicatia medicului.8mg )t. unitati pe 4ilocorp si pe 8> in perfuzie continua). Continutul unei fiole se dizolva in 8H. med.mg i. cu efect favorabil pt."@.WJ(ser fiziologic). • ombaterea acidozei cu #icar#onat de sodiu sol. mil..2min.H. &opamina se admin. (sinonim macrode!).).v.v.2perfuzabila asociata cu cloricid(8g28> intr"o perfuzie unica scurta @. *poi se continua cu asocieri de *TK conform *TK"gramei..HJ). amelioreaza perfuzia periferica.g 9 + f. 9 .>mg i. in sol.>J si2sau sol. la F (@f.(sinonim 7 eomacrode!).ml glucoza HJ) @f.>mg) " di!oxin .A5(trometanol). 9 @.ml sol. • ombaterea socului(vezi socul)/ " 7efacerea volemiei: sange izogrup si izo7 .@8. • !entinerea diurezei: manitol(sol. • resterea eficientei miocardului si echilibrarea T$: " tonicardiace: lanatozid C .• Tratamentul starii septice: " anti#iotice sau chimioterapie. a >. cloruro"sodica izotona .. . .J.. Q. indicate. plasma/ " combaterea tulburarilor idroelectrolitice: sol. med. in ovule vaginale(@"8g28> ) sau sub forma de supozitoare intrauterin. obtinerea unei bune circulatii periferice: h3der!in asociat cu propranolol sau ple!omazin cu propranolol. in functie de p0 sanguin. *socierea de o!acilina. )erfuzia se incepe cu un ritm de @>"+H de pic. molara G.8>. perfuzabila pana la 8g28> .. asist.. furosemid. va avea pregatit materialul necesar pt. i.-!ramei se recomanda o asociere de anti#iotice.g)/ " gentamicina @8.alta sc ema este asocierea de o!acilina(+">g28> ) inj. tratamentul infectiilor cu !ermeni anaero#i$ " metronidazolpoate admin.2min. *sist.Hmg la >"F (@f.. 8. &aca punctia venoasa nu reuseste la venele superficiale.. se va aborda vena femurala sau jugulara de catre cadre competente sau medicul va face denudarea venei. metronidazol se recomanda ca cea mai buna pana la stabilirea *TK"gramei. &upa abordarea unei vene. 9 .mg la @8 i. ficat.ml 9 bolus) si 4anamicina(@g28> inj. la G / " metronidazol 8g28> pe cale orala sau >g28> pe cale rectala sau injectabil H. /.v. 4anamicina(sau gentamicina). de!tran V. Pt. &upa ultima doza de eparina se continua imediat cu trom#ostop (comprimate). rinic i.).Hmg).. Pana la sta#ilirea A/.28> sau o!acilina >"Fg in inj.) sau gentamicina(.mg28> in inj. aceasta manevra.m.5. 9 ... previne insuf. aemacel). *dmin. cu actiuni multiple: Y eficienta miocardica.ml ..g si . • ombaterea fenomenelor de coagulare intravasculara cu heparina(H. perfuzie i... 'ubstante nedigitalice: " dopamina. va institui perfuzia cu sol. salina sau glucozata izotona. marisang(sinonim plasmagel. plamani(ec ilibreaza T*.) in cazul unei afectiuni renale ce contraindica terapia cu 4anamicina.(@flacon 9 .. Combinatiile de *TK recomandate sunt urmatoarele: " penicilinaZ @H"8.

importanta anamneza: cu ce a fost provocat avortul. &ar in cazurile cu sangerare deosebit de abundenta. c) laparatomie cu drena2ul multiplu al cavitatii peritoneale. de obstetrica"ginecologie are nevoie. *sist. ca in peritonita generalizata. realizarea emostazei. +arcina extrauterina constituie o ur!enta chirur!icala(abdomen acut c irurgical ginecologic). 5n situatii de e!ceptie si anume in cazurile de soc septic de gravitate e!trema in care situatia biologica a femeii nu permite practicarea vreunei interventii operatorii minime. trebuie sa stie ca in cazul unei manevre abortive #umedeE(N in cavitatea uterina a unor sol. poate fi cauza sarcinii e!trauterine. 'e impun masuri urgente de transport la spital.• !i3loacele terapeutice ginecologice-chirurgicale de eradicare a focarului septic uterin sunt: a) chiureta2ul uterin. Eti$!$gie -rice piedica in migrarea oului de la ovar prin trompa spre uter. med. eradicarea focarului septic uterin fiind obligatorie pt. b) histerectomia totala cu anexetomie. precocitatea interventiei este factorul c eie in obtinerea succesului. concomitent cu aplicarea celorlalte masuri de terapie intensiva. *sist. ca in necroza uterina sau perforatie. alcool. rapid. dializa.. C iuretajul uterin se face numai in forme usoare/ orice depasire a stadialitatii locale 5 contraindica c iuretajul uterin. c iuretajul trebuie facut imediat pt. 'a nu"si ia raspunderea unui caz care"i depaseste competentaU 5n caz de suspiciune de avort provocat se stie ca este f. Lie ca este vorba de isterectomie totala(indepartarea uterului) si ane!ectomie bilaterala (indepartarea ane!elor).Ect$ ica/ )rin sarcina extrauterina sau ectopica se intelege implantarea produsului de conceptie in afara cavitatii uterine. nici evacuarea instrumentala a cavitatii uterine. care in aceste conditii are efecte dezastruoase. ceai de musetel. ca si intervalul de timp dintre provocarea acesteia si prezentarea femeii la consult medical. Orice tentativa de pastrare a uterului in cazurile de avort complicat cu necroza uterina are efecte !rave(e!itusU). ser fiziologic. medic in vederea atitudinii terapeutice. interventia c irurgicala este de obicei salutara. ale carei leziuni se intind f. c iuretajul uterin va fi practicat de necesitate. ca sa se poata recurge la efectuarea dializei( emodializei "vezi 57*). pe langa cunostinte temeinice de obstetrica normala si patologica. se va proceda totusi la dirijarea cazului pt. natura manevrei abortive. . . fie ca este vorba de laparotomie si drenaj. si de notiuni de patologie generala. sapun. detergenti etc. *ceasta informatie este de mare folos pt. iod. Qneori cand toate stradaniile facute prin mijloace terapeutice medicale.) necroza se produce in mod sigur si evolueaza in decur de minute. azotul are tendinte de crestere(valoarea ureei sanguine atinge valoarea de 8gI) cu aparitia fenomenelor de insuficienta renala acuta etc.ARCINA E8+RAU+ERINA . 5n cazul necrozei uterine.. salvand viata femeii.

Docolatiu. ori un avans de cateva zile fata de durata normala a menstruariei. lungi. • tratamente ormonale " etiologie extratubara: • aderente peritoneale peritubare care comprima trompa. )oate fi primitiva "oul se grefeaza de la inceput in cavitatea peritoneala/ secundara "dupa e!pulzarea lui din trompa cu reimplantarea in peritoneu. 0emoragiile sunt: fie continue(V.J din cazuri). *stfel se disting: " cauze ovulare: ou mare. anticonceptionalelor. modificari cromozomiale(cariotip anormal).). • ovulatie intarziata. . • inflamatii pelviene. • :etroragiile insotesc de cele mai multe ori sarcina e!trauterina. cu iradiere in pelvis. factor spermatozoidic(barbati cu anomalii de nr. " factori hormonali: • deficiente ale corpului galben. de la o simpla jena la crize paro!istice. si forma ale spermatozoizilor). ale organelor invecinate(uter. metroragii. Qn semn important este considerat insa emoragia mica cu sange negricios. regiune scapulo umerala). Intreruperi de sarcina • folosirea steriletelor. L$ca!i)area &arcinii extra"terine Oocalizarea poate fi: " /u#ara "cea mai frecventa poate fi: interstitiala. ampulara. " cauze tubare: • malformatii tubare congenitale: trompe sinuoase. localizata intr"una din fosele iliace sau in abdomenul inferior. mezenter etc.A#dominala. dupa o intarziere a menstruatiei. • tumori ale trompei. fie intermitente. *tentieU -rice sarcina care evolueaza cu durere este suspecta de sarcina e!trauterina. infantile. ovar. anomalii de ciclu. " mi3loace contraceptive. factorii etiologici intereseaza in general aceasta localizare si depind de modificarile biologice ale oului si calitatile anatomice si functionale ale trompei. lombe.Cand sarcina e!trauterina se intalneste in aproape W. istmica.emne c!inice a) in sarcina e!trauterina necomplicata 'emnele clinice functionale pot fi inmanunc iate intr"o triada simptomatica principala: durere. pavilionara(in partea cea mai e!terna a trompei) " Ovariana . neregulat. ipoplazie/ • procese inflamatoare utero"ane!iale/ • micsorarea lumenului tubar(prin edem)/ • alterarea cililor vibratili endotubari/ • alterarea peristalticii tubare. sange rosu. coapsa sau la distanta(epigastru. poate fi continua sau colicativa.J in trompa. • avorturi provocate. sau diminuarii cantitatii si durata ultimei menstruatii. cu lumen ingust. . • &urerea are grade diferite. spate. • *nomaliile de ciclu sunt intarzieri ale menstruatiei de @">8 de zile.

" ocluzie intestinala.im t$mat$!$gia in sarcina e!trauterina complicata este in functie de abundenta si brusc etea emoragiei.examen fizic • Tactul vaginal pune in evidenta: "colorarea violacee a vaginului si colului. " c iuretaj biopsic " punctia fundului de sac &ouglas: se e!trage sange de obicei necoagulabil cu microc eaguri. isterosalpingografie). " ec ografie(ultrasonografie). Cea mai frecventa si grava complicatie este emoragia interna. biologic au imunologic de sarcina).• 'emne neurovegetative de sarcina(discrete): greata. . caracterizata printr"o emoragie brusca si abundenta(@"@. -In spital/xplorari paraclinice: " e!plorari radiologice(radiografie abdominala. " laparoscopia e!ploratoare este actul final si cel mai specific mod de &g. " e!aminarile de laborator sunt nespecifice. care se deplaseaza cu uterul. de ematii si de emoglobina. provenita din dezlipirea oului)/ " ematocelul pelvian( emoragie intraperitoneala circumscrisa. fara sa se mai faca tactul vaginal. 1olumul este insa inferior varstei sarcinii. la spital. "orificiul cervical inc is. sensibila la palpare. -ul implantat in peretele tubar poate determina 8 feluri de accidente emoragice: avortul tubar si2sau ruptura trompei. f. "semne determinate de irigatia peritoneului pelvian prin emoragii tubare limitate: semnul #. varsaturi etc.2cronica(salpingita). iperbilirubinemie. localizata)/ " inundatie peritoneala. " peritonita sau pelviperitonita. cu consecinta unei emoragii interne. "uterul usor marit. " e!plorari ormonale(&g. o durere in fundul de sac anterior si o senzatie imperioasa de mictiune. ca un simplu e!amen vaginal poate provoca ruptura unei sarcini tubare. arata modificari determinate de emoragia intraperitoneala: N nr. " celioscopie(laparoscopia). "tumoare latero"uterina.ipCtulE &ouglas"ului (durere ascutita la tactul fundului de sac posterior). . ramolit. . • *meteli pana la lipotimie.H l sange). " emo"2piosalpin!. *ccidentele emoragice sunt: " ematosalpin!ul(colectie sanguinolenta in cavitatea tubara. de consistenta impastata(cu caracter de sarcina). de suspiciune). " infectie ac. sange negricios. b) in sarcina e!trauterina complicata 'arcina ectopica poate sa fie urmata de numeroase complicatii: " torsiunea de ane!a gravida. bolnava sa fie trimisa(cu &g. iperleucocitoza etc. pt. la un e!amen de specialitate cu posibilitati de interventie c irurgicala. *tentieU 'e recomanda ca in prezenta unor semne functionale care presupun o sarcina ectopica. mobila. sange cu alterari ale eritrocitelor.

Cateterizarea venei permite aplicarea masurilor de combatere a socului. slab batut. • starea generala se altereaza: " paloarea tegumentului si a mucoaselor. la simptomatologia descrisaAla punctul a)B se adauga un &ouglas dureros. transfuzii de sange).*. &ebut brutal cu: • jung i de e!trema violenta."@>. 5n cazuri grave de necesitate se practica isterectomia. • abordarea unei vene "cu prelevarea concomitenta a sangelui pt. " T. sanguin. dar asist. pt. 7 si a altor date de laborator(vezi pretratamentul socului si socul post emoragic).v. • abdomen balonat si sensibil la palpare. determinarea gr. il va face medicul.b. sol. e!tremitati reci. plasma.!. sete accentuata(stare de soc emoragic). corectarea %. localizat de obicei in una din fosele iliace.*. macromoleculare. trebuie sa recunoasca rapid semnele accidentelor sarcinii e!trauterine. . med. " pils accelerat @8.2min. etc. • pierderea cunostintei(lipotimie).. • palparea fundului de sac &ouglas provoaca o durere vie #tipatulE &ouglas"ului) si bombeaza. " 5nterventia c irurgicala consta in e!tirparea trompei compromise(salpingectomie) sau cand este posibil(mai ales la femeile care n"au copii) se incearca conservarea trompei. sol. ca masurile de prim ajutor indicate de medic sa fie aplicate prompt. " &g. semnele unei emoragii interne. . " dispnee. med. 7inger. a carui punctionare este pozitiva(sange incoagulabil cu microcoaguli). sudori reci. asist. mentinerea ec ilibrului emodinamic(prin sol. spre o ruptura sau avort tu#ar al unei sarcini ectopice. .) i. " :asurile de prim ajutor trebuie luate c iar in timpul transportului la spital sau pana vine masina salvarii: • repaus absolut in pozitie Trendelenburg moderat. an!ietate. *tentieU Tergiversarea internarii bolnavei sau a interventiei c irurgicale poate costa viata bolnavei. cu o usoara aparare musculara.&e retinut: cand emoragia nu este mare si nu afecteaza starea generala. &e retinut: emoragia abundenta "inundatia peritoneala( emoperitoneul) este marea drama abdominala si este urgenta e!tremaU C$n#"ita #e "rgenta " 5n conditiile de teren.K. • punctia &ouglas"ului pozitiva(se e!trage sange necoagulabil cu microc eaguri). prabusita.punctie in &ouglas pozitiva este dovada unei emoragii si se indica totdeauna o interventie c irurgicala de urgenta. va trebui sa anunte de urgenta medicul in cazul aparitiei unor semne "c iar minore" care pot suspecta o sarcina e!trauterina. -In spital" 'e continua masurile de desocare(reanimare pre" si intraoperatorie).e retinut: o stare lipotimica la o femeie tanara si un sindrom de a#domen acut hemora!ic la femei de varsta procreatiei tre#uie sa orienteze . la indicatia medicului. 5n inundatia peritoneala se dezvolta un tablou de abdomen acut emoragic. • mialgin(@f. cristaloide"lic ide electrolitice izotone 9 ser fiziologic.

nedureroase. • *nemie consecutiva • Tulburari neuro"vegetative si e!agerarea semnelor disgravidice: greturi. Atit"#inea #e "rgenta " orice suspiciune de mola trebuie considerata un pericol grav si se interneaza de urgenta in spital. a surprinde din timp eventuala aparitie a corioepiteliomului tumoare mali!na". interventie. asigurand in prealabil o mai buna tonicitate uterina prin admin. edeme. evitarea unei eventuale retineri de tesut molar se impune in mod profilactic controlul instrumentar al cavitatii uterine. 'emne fizice • Qterul este mai mare decat varsta sarcinii(astfel. &e retinut: #olnava care a avut mola se dispensarizeaza timp de 2 ani. " sange rosu. dar mai rar intalnit. a transporta pacienta la spital. iradieri. in caz de nevoie. persistenta emoragiei etc. care este complicatia ma2ora a sarcinii molare. conform indicatiei medicului(transfuzie de sange).MOLA 9E3ICULARA . pt. . Cadrul mediu. 5n acest caz se administreaza in prealabil ocitocice/ in plus. fundul uterin poate fi la nivelul ombilicului la o sarcina molara din luna a 555"a). ipoinvolutie uterina. cu abundenta crescanda. albuminurie(uneori crize eclamptice) • 'tare generala alterata. Eti$!$gia: . continue sau in puseuri. " 5n caz de urgenta(accentuarea fenomenelor descrise) se impune evacuarea cavitatii uterine(prin c iuretaj). pt. sifilis).ARCINA CER9ICALA 'arcina cervicala se dezvolta fie in col. . oligurie.im t$mat$!$gie • 0emoragia este simptomul constant si cel mai precoce: " emoragiile sunt mici. va putea prin interogatoriu sa semnaleze aparitia unor fenomene( emoragii. unde se pot face si determinari ormonale(gonadotrofine). . " into!icatii cronice(alcoolism. de oxistin si ergomet.HIDA+I-ORMA/ !ola veziculara este degerescenta chistica a vilozitatilor coriale. prin vizitele la domiciliu. %liminarea de vezicule(ca boabele de struguri) prin vagin este un semn patognomonic. tulburari imunologice/ " deficit nutritional/ " tulburari genetice.) si va anunta medicul pt.procese inflamatorii utero"ane!iale(endometrite. fie in col si istm(sarcina cervico"istmica). &aca avortul survine spontan. ane!ite)/ " boli cronice(tuberculoza. cadrul mediu va pregati bolnava pt. tabagism). " infectii virotice/ " tulburari endocrine. In prezenta semnelor de malignitate se opereaza de urgenta9histerectomie totala cu anexectomie bilaterala). lic id cu c eaguri. " multiparitatea. varsaturi. proaspat.

. ce se gaseste in segmentul superior. " multiparitatea " tumori uterine sau parauterine " iper"2 ipoplazia endometriala. emoragiile din avorturile mari. prin comprimarea aortei. luna a 1"15(studiate la capitolul avorturi). a trimite la spital orice femeie gravida care sangereaza c iar in cantitate mica. viata gravidei este in pericol. . ce pot dura saptamani. unica interventie salutara. +ratament &eoarece emoragia poate reaparea si dupa c iuretaj.lacenta praevia este insertia placentei in totalitate sau in parte in segmentul inferior al uterului. spre deosebire de placenta normal inserata. marginala. emoragiile sunt determinate de: placenta praevia decolarea prematura a placentei normal inserata(apople!ia utero"placentara). endometrite si constituie una din cele mai temute complicatii ale graviditatii prin masivitatea emoragiei ce are loc cu ocazia avortului.im t$me 'imptomul principal este emoragia uterina care are urmatoarele caractere: " apare in ultimele luni de sarcina(sau in travaliu brusc)/ " fara o cauza aparenta/ " este nedureroasa/ " sange rosu. punerea &g. Cadrul mediu(in lipsa medicului) va solicita salvarea pt. care este vicios inserata.im t$mat$!$gie • 0emoragie moderata la inceput. viu.) &e retinut: datorita emoragiei care devine abundenta.Cauza emoragiei este dezlipirea placentei. in caz de leziuni de col.ARCINII 5n a 8"a jumatate a graviditatii. centrala2partial centrala. 5n raport cu orificiul intern al colului uterin. tratamentul este de obicei c irurgical ( isterectomie totala). -bservatie: de obicei emoragia este cu atat mai precoce si mai abundenta. arterial/ " de obicei survine noaptea/ " este intermitenta. " corpul uterin este mai mic decat colul • *menoreea de sarcina este. . Ca")e " procesele inflamatorii din sfera genitala(endometrite).*pare mai frecvent la multipare. ce devine progresiv abundenta • %!amen local: " dilatarea colului sub forma de #butoiasE de consistenta moale. c iuretaje multiple. de asemenea. cu faze de acalmie. cu cat insertia placentara este mai joasa(in varietati centrale de obicei de la inceputul travaliului). prezenta(important pt. rupturile uterine • • • • PLACEN+A PRAE9IA . 5mportant: in cazuri de emoragie abundenta se face emostaza de moment(provizorie). placenta praevia poate fi: laterala. HEMORAGIILE DIN A II-A RUMA+A+E A .

fara zguduituri.-rice emoragie aparuta la o gravida. " admin. diferential se face cu: • dezlipirea prematura a placentei normal inserata(apople!ia utero"placentara). 1 *tentie: C% '* NQ '% L*C*: " palpare abdominala energica. &aca se fi!eaza &g de placenta praevia. 'e mai poate face prin izotopi radioactivi(scintigrafie) si radiologie(injectii de substante de contrast). • ruptura uterina cu simptomatologie dramatica • fibromul uterin asociat cu sarcina • ruptura de varice vagino"vulvare. apoi membrele inferioare in e!tensie si incrucisate. urgent si medicul din teren gaseste gravida cu emoragie abundenta. :ai recent. C$n#"ita #e "rgenta . " administrarea de ocitocice in caz ca membranele sunt intacte. %!amenul vaginal digital se face numai intr"o unitate spitaliceasca.. " abordarea unei vene cu instalarea unei perfuzii de glucoza(@. deoarece in orice moment poate aparea o emoragie catastrofala. pana la sosirea salvarii medicul poate e!ecuta: . inclusiv cel de mers. " tampon steril in zona vulvara(nu in vagin). " Nu trebuie parasita o gravida cu placenta praevia pana ce nu a fost internata in spital. 1n fundul de sac va!inal se simt uneori batai arteriale sincrone cu pulsul matern(datorita imensei vascularizatii locale). ea poate fi internata @"8 sau c iar + luni. precizare &g. placenta se localizeaza prin: ec ografie(cel mai e!act mod de localizare a placentei). " repaus la pat pana vine masina salvarii/ asezarea in pat "in usor plan inclinat spre cap. " tamponaj vaginal(risc de emoragie si infectie). " tact vaginal(mareste emoragia. Dg. papaverina " @f. col uterin deviat si edematiat. de antispastice(la recomandarea medicului): " @f. mialgin. " transp. fiindca maresc tensiunea. 5mportant: 5n caz de imposibilitate de transp. &e retinut: este obligatoriu sa se evite in ambulator manevrele impestensive care pot accentua emoragia. se face cu multa atentie. care este insotita de stare de soc si contractura lemnoasa a uterului. atropina " sau c iar @f. agraveaza emoragia.-'emne fizicePalparea a#domenului$ uterul este rela!at."H. " evitarea efortului bolnavei. trepidatii etc. infecteaza etc.).ml). &e retinut ca: • placenta praevia poate determina amoragii ce pun in pericol viata mamei si a copilului.. prezentatia este mai ridicata. /actul va!inal$ dureros. mai ales in trimestrul 555 de sarcina inseamna internarea ei obligatorie in spital pt. " manevre intravaginale. si analeptice cardiace. cu asigurarea unor posibilitati de reanimare si interventie imediata. • nu se poate considera oprita definitiv o emoragie din placenta praevia.

DECOLAREA PREMA+URA A PLACEN+EI NORMAL IN. de antispastice(papaverina. si #punga apelor$ este accesibila.totala a placentei normal inserata. care survine in plina sanatate aparenta. "in caz de e!trema urgenta se dilata digitalU )rin aceasta se suprima tractiunea membranelor pe marginea placentei(opreste dezlipirea si emoragia). venostat etc. med. adrenostazin. • emoragie redusa: sange a carui culoare variaza de la rosu la negricios(semn inconstant) " emoragia este un semn inconstant" 5n cazurile asa"zise #interne$ emoragia poate lipsi complet. . albumina. cu iradieri lombo"sacrate. APOPLE8IA U+EROPLACEN+ARA. combaterea anemiei.ERA+A. edem. • observatie medicala permanenta(urmarirea functiilor vitale. Cresterea inaltimii fundului uterului. • admin. • combaterea anemiei(transfuzii de sange sau microtransfuzii).. • zgomotele inimii fatului nu se mai aud . Qter marit mai mult decat varsta reala a sarcinii. 1n hemora!ii masive$ • concomitent cu masurile de reanimare se indica evacuarea sarcinii(operatie cezariana)." ruperea artificiala a membranelor daca colul uterin este dilatat. a putea efectua prompt te nicile indicate de medic.im t$mat$!$gie &ezlipirea prematura a placentei este un accident brutal. • asist.). • semnele disgravidiei prezente: 0T*. emosistan. prevenirea infectiilor) si in cantinuare. avand in vedere complicatiile care pot aparea.rin decolarea prematura a placentei normal inserata. Eti$!$gie " disgravidia tardiva " procese inflamatoare cronice " multiparitate " carente de acid folic. sanguina. 7 . deconectante etc. 5n forma majora grava: • durere violenta in abdomen cu instalare brusca. intelegem o dezlipire partiala. in timpul gestatiei sau travaliului. " admin. • vor fi recoltate probe de lab. spre sfarsitul sarcinii sau in cursul travaliului. va pregatii materiale si instrumente sterile pt. avand ca urmare un hematom retroplacentar.(gr. cunoscuta si sub denumirea de apoplexie uteroplacentara.). emograma etc. • contractura tetaniforma a uterului(#uter de lemn$). de coagulante(calciu. C$n#"ita in & ita! 1n hemora!ii de mica importanta: • repaus la pat • admin. de ocitocice numai dupa ruperea membranelor. 5n cazul placentei praevia laterala si marginala acest procedeu se soldeaza eficient(cu fat viu si mama sanatoasa)/ " compresiunea in jos a craniului. prin intermediul peretelui abdominal(se obtine o comprimare emostatica asupra placentei). . atropina).

)ana la internare. " tulburari de simt(auz. de ergomet. an!ietate. traumatismelor. plegomazin. de a avea asigurate la dispensar2casa de nasteri materialele pt. 5njectarea se poate repeta. • 'e rup membranele. interventie in caz de urgenta. 0T* apoi T*. " agitatie sau prostatie. @f. in caz contrar se face operatie cezariana. se va incerca declansarea travaliului. " sete accentuata.v. 5n aceste cazuri fatul fiind mort. de mialgin i. e!cluzand rupturile provocate de plagi penetrante abdominale sau perforatiile facute in cursul avortului. "5nternarea de urgenta intr"o maternitate este obligatorie. la dilatatie completa se e!trage. • 7olul cadrului mediu de teren este de a urmarii indeaproape gravidele cu risc. transpiratii reci. admin. " oligo"anurie.rin ruptura uterina se intelege aparitia unor solutii de continuitate care intereseaza integritatea uterului gravid. • Travaliul va fi dirijat in functie de necesitati: in caz de ipotonie" ipo4inezie se face perfuzie cu ocitocice/ in ipertonie cu iper4inezie se admin. de antispasmodice: papaverina.colul este inc is sau de iscent(desc is). 5n majoritatea cazurilor dupa cedarea tetanizarii uterului. contractiile uterine ritmice anunta travaliu. intemperiilor. iar segmentul inferior dureros si in tensiune lemnoasa • semne generale: " pierderea cunostintei. dilauden). pt. antispasmodice. -in spital" desocarea si remontarea starii generale. " paloare e!trema. :ai intai se va incerca sa se obtina rela!area uterului prin: • *dmin. suprimarea tetanizarii uterine(sau morfina. C$n#"ita Conduita profilactica • urmarirea atenta a gravidelor in cadrul consultatiilor prenatale • tratarea imediata a tuturor disgravidiilor • atentie deosebita la gravidele cu risc crescut • regim igieno"dietetic corespunzator • evitarea efirtului fizic. " evacuarea rapida a continutului uterin "daca se poate pe cale naturala. atropina si sedative: diazepam. 1or fi prezentate numai rupturile care apar dupa 8G de saptamani de gestatie(fat viabil) sau in travaliu. 5n cazul imposibilitatii e!ecutarii unei interventii c irurgicale din lipsa de conditii si starea generala a bolnavei este grava. Qrmeaza apoi e!tractia manuala a placentei si admin. stare de soc. )recizare. vaz). RUP+URILE U+ERINE . Carietati de rupturi uterine • . " puls filiform.

• 5n functie de modul de aparitie: " in prezentatii eutocice si bazin osos normal " in prezentatii distocice si distocii osoase. dilatarea brutala a colului uterin. . aplicarea de forceps.in timpul nasterii(in travaliu si dupa e!pulzia fatului). . distocii osoase. disproportii fetopelviene. idrocefalie nerecunoscuta.pe uter cicatriceal. leziuni anterioare cervicale. placenta praevia. " propa!ata(de la orificiul cervical la segment. interesand unul sau doua din straturile peretelui uterin. " mediul social: proportie Y de rupturi uterine la femeile din mediul rural(datorita lipsei sau penuriei consultatiilor prenatale si asistentei intranatale). insotite de obicei si de rupturi ale colului uterin(propagate de la col spre segment sau invers). " manevre obstetricale(versiune interna. " antecedente ginecologice"obstetricale(malformatii uterine. Eti$!$gie Lactorii care stau la baza aparitiei rupturii uterine sunt multiplii. a caror administrare fara o supraveg ere intensiva a travaliului de catre medicul specialist. " incomplete.'e disting + mari varietati de rupturi uterine si anume: @. rupturile spontane apar in travalii distocice(distocii de bazin osos. cand sunt interesate toate straturile uterului.pe uter intact. • 5n functie de momentul aparitiei: " in timpul sarcinii. " factori generatori de ruptura uterina mai sunt: distocii de prezentatie. contractie uterina in e!ces. " ale corpului uterin • &upa cum sunt afectate straturile uterine(mucoasa. avorturi complicate. mare de c iuretaje au un rol insemnat. de la segment la corp). folosirea intempestiva de ocitocice). 7upturile uterine clasice. " multiparitate: nr. prezentatii distocice "transversala. Cicatrice dupa operatii cezariene. musculoasa. regimuri vegetariene. segment). sarcina molara etc. fie in asociere. • 5n functie de e!tensie: " limitata(la orificiu uterin. la corp. " obiceiuri alimentare defectuoase: e!ces de sare. 8. • 5n functie de starea uterului: .). faciala. +a'!$" c!inic . rupturile pot fi: " ale se!mentului inferior. %i pot actiona fie izolat. tumori praevia sau idrocefalie). " ocitocicele. seroasa): " complete. dupa interventii ca miomectomie(versiunea prin manevre interne obstetricale manuale sau instrumentale. lasificare(forme de rupturi uterine) • 5n functie de localizare. c iuretaje. a grabi nasterea). 7upturi pe utere cicatriceale. frontala. 5n raport cu varietatile mentionate anterior. provocate. presiunile pe fundul uterin pt. " spontane. prezinta riscul unei rupturi uterine. au etiologie diferita in functie de: varsta parturientei(gravidei): grupa de varsta R+H de ani este mult mai periclitata.

" tulburari urinare. • 'tare generala alterata(soc ipovolemic. • corpul uterin ia forma de clepsidraa cifrei G. 5n rupturile spontane pe uter necicatriceal apar numeroase simptome si semne(prodroame clinice). uneori neurogen). iper4inezia.emne #e r" t"ra "terina c$n&tit"ita '/ 'emnele de ruptura se instaleaza daca obstetrcianul nu intervine: • &urere abdominala e!trem de violenta. stearsa si &g.7upturile uterine au un tablou clinic f. • 'tare sincopala. &aca aceste semne nu sunt observate si tratate la timp. conturat cu o strangulare pe uter si care urca progresiv spre ombilic(sindromul Kandl" Lrommel)/ • ligamentele rotunde intra in tensiune. • Oa palpare se simt doua tumori: uterul si fatul(in rupturile complete. 5n consecinta. . • 'angerare pe cale vaginala(sange rosu sau maroniu) totdeauna prezenta. &e retinut: in formele incomplete simptomatologia este mai insidioasa. dar cu bosa voluminoasa. *stfel: • fenomenele care insotesc un travaliu trenant se accentueaza. • Oa tactul vaginal nu se mai percepe prezentatia • 'indromul de ruptura nu este intotdeauna insotit de disparitia contractilitatii uterine. dupa cum sunt afectate straturile uterului(complete2incomplete etc. " semnele de suferinta fetala se accentueaza(ta icardie accentuata si prelungita. • datorita retractiei segmentului superior si distensiei e!agerate a segmentului inferior. dificil. subintrante. bradicardie). cu e!pulzia fatului in peritoneu). cele 8 segmente(corpul si segmentul uterin inferior) sunt separate printr"un inel de retractie #inelul Kandl$. dupa care durerile "pana atunci violente" se opresc brusc. • bataile inimii fetale se modifica: apar semne de suferinta fetala. &in corpul uterin fatul este impins in segmentul inferior foarte destins si subtiat. %ste perioada in care se manifesta sindromul de distensie al segmentului inferior. " sangerare discreta pe cale vaginala. intinderea. • dilatatie stationara.emne #e rer" t"ra "terina a/ 'emnele de preruptura. localizarea leziunii. cu paloare si accelerarea pulsului. Clasic se deosebesc: .). • parturienta are dureri intense lombo"abdominale si sacrale permanente si este agitata. se vad si se pot palpa cu 8 cordoane intinse si dureroase/ • alte semne: " durere intensa spontana sau la palparea segmentului inferior. • apar ipertonia uterina. • partea prezentata este sus situata si nu progreseaza. in raport cu varietatea. contractiile devin din ce in ce mai frecvente. polimorf. • edem si rigiditate de col. bine cunoscute. ca urmare a contracturii uterine apare deformatia uterului. *tentie: . apare iminenta de ruptura uterina. care prevestesc ruptura uterina si care trebuie f.

a"i verifica integritatea. " &upa interventie se procedeaza la e!plorarea manuala a cavitatii uterine. &urerea este redusa. a nu periclita viata mamei se impune transportul de urgenta intr"un serviciu de specialitate in obstetrica"ginecologie(cu serviciu c irurgical bine organizat). " dispensarizarea acestora si a altor grsavide cu risc(cele cu uter cicatriceal dupa cezariene sau alte operatii uterine. eventual masuri de prevenire a socului. pt. " depistarea distociilor(osoase. pe un fond din ce in ce mai ridicat(fara ca ele sa fi fost provocate prin ocitocice). " 5n cazul instalarii sindromului Kandl"Lrommel. a malformatiilor. dilauden. &aca contractiile uterine incep sa devina din in ce in ce mai violente si dureroase. &aca violenta contractiilor uterine nu scade. " internarea acestor gravide inca din saptamanile +H"+F ale sarcinii. )ersonalul mediu trebuie sa cunoasca toate cauzele care pot duce la rupturi uterine si in cazul gravidelor cu risc crescut sau al gravidelor aflate intr"o zona geografica greu accesibila. papave"rina). in functie de conditiile in care manevrele obstetricale pot fi e!ecutate. . rela!area segmentului.in travaliu • Conduita activa la nastere. in special la multipare. deosebit de periculoasa. piafen. baralgin. se recurge la manevrele obstetricale curente. Pr$fi!axie . trebuie sa recunoasca: prodromul clinic si sindromul de preruptura uterina. ca in lipsa medicului sa ia masurile de urgenta de transportare a parturientei la spital. in prezentatiile craniene "cap intrat in e!cavatie sau coborat. mialgin. se impune internarea femeii gravide inca din saptamanile +H"+F ale sarcinii. avorturi numeroase. 5mportant: admin. &e asemenea. cu dilatarea completa a colului se procedeaza la aplicare de forceps sau vacuum e!tractor. . de ociticice in prima sau in a 8"a perioada a nasterii. se administreaza spasmolitice (atropina . pt. " 5n ruptura provocata e!ista manifestari cu totul diferite. • )t. se poate evita accidentul unei rupturi uterine." 5n rupturile pe utere cicatriceale rareori e!ista o manifestare zgomotoasa. fiind latenta. precum si a multiparelor. +ratament"! in & ita! " se va incerca in continuare corectarea iper4ineziei si ipertoniei uterine prin administrarea medicatiei in perfuzie. ca in toate pelvienele. asociate si cu celelalte semne amintite la prodromul clinic si sindromul de preruptura uterina. corectarea tulburarilor de contractilitate uterina.in cursul sarcinii 7upturile spontane clasice pe uter necicatriceal se pot prevenii prin: " consultatie prenatala judicioasa. disproportie fat"bazin). 5n prezentatia pelviana daca dilatatia este completa. )rin masuri luate la timp. se intervine cu ajutor maual. constituie o cauza frecventa. de prezentatie). in raport cu e!ecutarea manevrelor. &eoarece in uterul cicatriceal ruptura poate debuta uneori in cursul sarcinii. sa stie sa le indrume si sa le convinga de necesitatea internarii in timp util in maternitati bine dotate. " Toate interventiile se e!ecuta sub narcoza profunda pt. 5n practica interventiilor se va evita ra ianestezia.

. 1mportant: asist. apare #ca un fulger pe cerul senin$. " 5n cazurile de sindrom de preruptura. care consta in: • cefalee persistenta si intensa.. uneori stari de agitatie.IA Lorma cea mai grava a disgravidiei tardive." 5n prezentatiile pelviene cu tatie incompleta sau daca aplicarea de forceps in prezentatiile craniene nu poate fi aplicata.mm0g). polipnee. )recizare.ml) si alte solutii. nelinistita. este agitata. complete sau incomplete) se opereaza de urgenta. • dureri epigastrice sub forma de bara. " *sist. pregateste materialele si serveste medicul. deoarece embriotomia este intotdeauna dificila in asemenea conditii. terminarea nasterii se face prin operatie cezariana. 5nainte de a se instala aceasta complicatie majora a disgravidiei tardive. prin denudare). trebuie sa stie ca tabloul clasic descris nu este intalnit in practica decat f. diplopie(vedere dubla). *sist. &urerea este redusa. +) proteinuria(albuminuria). • varsaturi • tulburari senzoriale: ameteli.in rupturi uterine constituite " Toate rupturile uterine constituite si diagnosticate survenite in cursul sarcinii. Cunoasterea acestor semne premergatoare este importanta pt. uneori amauroza tranzitorie(pierderea vederii prin spasme vasculare). 5n mecanismul fiziopatologic elementele de baza sunt vasoconstrictia generalizata si edemul cerebral.mm0g si T*' n8. va cateteriza cel putin 8 cai venoase(se recomanda ca una din ele sa fie facuta de medic. )remergator eclampsiei apare adesea un sindrom neuromuscular de alarma. mai frecvent in travaliu. eclampsism. este caracterizata prin instalarea sindromului eclamptic. %clampsia poate surveni in cursul sarcinii. bine antecedentele femeii gravide. " *sist. med. va asigura admin.im t$mat$!$gia in acce&"! ec!am tic . bataile inimii fatului. med. incat nu le observam/ accesul eclamptic survine fara cauza evidenta. rar. *par tulburari nervoase care preceda cu cateva ore eclampsia. cantitatii de sange izogrup. travaliului sau dupa nastere(rupturi spontane sau provocate. *ceste semne apar pe langa triada de baza a disgravidiilor(gestozelor): @) edemele.. 8) ipertensiunea arteriala(care in aeasta faza T*& {@H. Qneori manifestarile preeclamptice sunt atat de mici. &e aceea. izo7 recomandat de medic(cca +. a putea aplica o terapie profilactica. ECLAMP. mai rar in primele zile dupa nastere. ca si contractilitatea uterina sunt modificate. . aceste interventii de urgenta. &e multe ori e!ista o simptomatologie neconcludenta. med.emne!e reec!am &iei. 7ecunoasterea simptomatologiei clasice a unui sindrom de preruptura este de importanta votala si la cel mai mic dubiu(in lipsa medicului) se va transporta gravida la un seviciu de maternitate bine dotat. medicamente indicate. vajaituri in urec i. trebuie sa se recurga la operatie cezariana. c iar pe fat mort. • astenie cu stare de somnolenta. metroragia este in cantitate mica. eclampsia. apare uneori un sindrom premergator. 5n sc imb. . starea generala a femei nu este alterata dar. trebuie sa recunoasca f. va avea pregatite toate materialele si medicamentele necesare pt..

lent ` fiola(Hmg.v. vedere în ceata) "%deme(crestere recenta în greutate .mg.v.&iazepam i.Clinic se descriu > faze in evolutia accesului eclamptic: • Laza de invazie(faza grimaselor): " durata: +. sapt.J 9@. care influenteaza prognosticul vital al mamei si fatului."G.IA %ste o urgenta care necesita internarea gravidei pentru supraveg ere si monitorizare. .*bord venos periferic H.v.@tab &% %15T*T: "diureticele din cauza ipovolemiei si isc emiei utero"placentare "&iazo!id(poate determina iperglicemie la fat) "5n ibitorii enzimei de conversie(pot determina insuficienta renala acuta sau c iar moartea fatului) ECLAMP. 9 8Hmg.).-!igen pe masca(>l2min)"daca avem >. sec. sau i. la o gravida cu sarcina mai mare de 8. saptamâni sau o crestere a T* cu R8. miscari propulsive si de retragere ale limbii "-pistotonus "Convulsii clonice " *pnee "Coma "T* mare (R@>.(@fiola 8. 'T*K5O57% &% &5*ZN-'T5C "0T*R@>.'ulfat de magneziu.0idralazina p.9 8Hmg.2zi) "'ensibilitate la palparea etajului abdominal superior "%!amenul de urina: proteinurie(RH. +. puls accelerat.IA E&te $ "rgenta ma2$ra.) în bolus.o.H"@4g. mm0g.. lent i. CONDUI+A +ERAPEU+ICA . 'au: &opeg?t p."W.) sau p."+.+ICULUI: "'arcina R8.)acienta in decubit lateral stâng.. edeme. 8. stare generala alterata "Tulburari de vedere(scotoame.9@ml.(@f.ml 9 8g) F.mg V. "Convulsii mici(grimase).'olicitare salvare."@ min/ " convulsii de intensitate mica PREECLAMP.+A4ILIREA DIAGNO.o. @tab.28> ore) C-N&Q5T* T%7*)%QT5C* @.Hmg. @tb 9 8H.o.(în +"Hmin) 8"+ fiole 9 >"Fg. mm0g fata de valorile de la luarea în evidenta "&ureri in etajul abdominal superior(în bara) "Zreturi. &aca simptomatologia se agraveaza se induce nasterea copilului.

) G. insecticide. moarte clinica. ciuperci etc.F mg. daca este inconstienta/ date obtinute de la cei din jur2apartinatori. to!ice(solide. glucoza HJ si se administreaza în ritm de F. somnolenta. sulfamide/ alcool metilic etc..: informatii obtinute de la victima. to!ica se intelege orice fel de subst. detergenti. provoaca tulb. se!. coma. indiferent de vârsta gestationala "&iureticele sunt contraindicate datorita ipovolemiei e!istente. lent @. o!id de carbon.. " profesionale(nerespect.) pentru controlul varsaturilor(. IN+O8ICAŢII Definitie: N in organismul uman."8. pic.) @.: • *precierea starii into!icatului: constienta. stricnina.v. convulsii: atropina. "nasterea trebuie produsa de urgenta. -!igen pe masca (>l2min). pentru controlul ta icardiei &% 'T5QT: "în fata unei crize de epilepsie la o femeie însarcinata se masoara T*. nitrati. )ozitionare în decubit lateral stâng >.. gazoase) care determina tulburari grave. alcool. Ma&"ri tera e"tice #e rim a2"t$r: " investigatii pt. organoclorurate . " pareze.(@"8 f.) " criminale(in scop de omucidere).o. " accidentale(involuntare). • 5dentificarea subst.9 >"Fg. mercur. *O.+". &. 'olicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii. 5n fct. varsaturi. pe cale digestiva. benzen. cianuri. )rin subst.ml.'. Criterii c!inice #e a reciere a "nei int$xicatii: • 'imptome nervoase si tulb.(> fiole) &iazepam în H.v. " cefalee: nitroglicerina.mg(@"8 fiole). *spirarea secretiilor tra eo"bronsice H. 'ondaj vezical cu sonda de @G mm. • 'tabilirea cantit. adresa completa si datele clinice)."+. paralizii musculare: cianura.9@mg. lent 8"+ fiole(8.mg. daca avem.&. cianuri. ampicilina(la copii).2min. atropina.v. 0idralazina în bolus H"@. care. organofosforice.. uneori letale. corp delict(comprimate. lic ide. o!id de carbon.T. fiole. @@. *tropina @fiola (@ml. de modul si locul de producere pot fi: " voluntare. i.) i.. N in organism.T. benzina. patrunsa in organism • Calea de patrundere a to!icului • Timpul scurs de la agresiune pana la acordarea primului ajutor.mg. poarta numele de into!icatie ac. &iazepamul se poate administra în perfuzie i. efedrina. V. alte ipnotice. &iazepam i. insulina. voluntara sau involuntara.ml. urina sau fecale etc. functionale sau leziuni organice. -biect dur în gura pentru a împiedica sectionarea limbii +. care trebuie pastrate si trimise la laborator). digitala. coma: barbiturice. aspirina. neuro-musculare " depresiune psi ica. nitriti. F.@. alucinatii: alcool. alimente. C-. atropina. " delir. insecticide " contractii. detergenti cationici etc. venin de sarpe.v. 'ulfat de magneziu i. W. )ropranolol @"8 tablete p. morfina. proteinuria si se interneaza de urgenta. cu furnizarea datelor personale: vârsta.v. astfel:se dilueaza >.. de subst. idrazide. 8. respiratorie sau cutanata a unor subst. cu e!ceptia eventualitatii rare a insuficientei ventriculare stângi sau edemului laringian.2necunoasterea N.

" ulceratii: acizi " alena: alcool. amoniac. de regula. meprobamat. morfina. barbiturice. • Tulburari abdominale: " dureri abd. nitriti. eter. alcool metilic. tiro!ina " ipotermie: o!id de carbon. alcaline. eter. nitriti. alcoolul metilic " vedere dubla: alcool. vajaituri: c inina. eter. o!id de carbon(%)*). anti istaminice.• Tulburari respiratorii: " dispnee: organofosforice. piramidon. insulina. tranc ilizante " coloratie rosie: o!id de carbon. . simpaticomimetice. clinic sa se obs. venin de vipera N$ta: 'alvatorul trebuie sa stie ca acolo unde este vorba de accident in mediu viciat sa fie protejat(inclusiv masca de gaze). atropina. benzen. aspirina si barbiturice. cianuri " tegument uscat: atropina. o!id de carbon. raSvolfia " pierderea acuitatii vizuale: c inina. digitala. cianuri. ulceratii ale tegumentului. ciuperci " pupile contractate(mioza): organofosforice. sulfamide. morfina. cofeina. ec imoze. morfina. atropina. opiacee. baze caustice. o!id de carbon. tulbure: atropina. piramidon etc. intepaturi de insecte. " salivatie abundenta: plumb. daca sunt prezente leziuni. insecticide " pupile dilatate(midriaza): atropina. " diminuarea acuitatii auditive: streptomicina. cardiovascular: " palpitatii: nitriti. alcool metilic. baze caustice etc. insecticide. • Tulburari audutive: " zgomote.(varsaturi si deseori diaree) in majoritatea into!icatilor: acizi corozivi. grele. barbiturice. antipirina. acizi corozivi. alcool etilic. alcool etilic. &e notat: into!icatii in care. " bradicardie: digitala. c inina. morfina " polipnee: C-8. met. benzen. aspirina. cupru. barbiturice. nu se intalnesc tulburari dispeptice: barbiturice. nitrati. benzen " ta icardie: adrenalina. alcool etilic. • Tulburari in functiunea ap. stricnina " bradipnee: barbiturice. mercur. ciuperci(*manita muscaria) • 2a tegument: " cianoza: met emoglobinemii prin nitrati. *manita p alloides. benzen • 'emne generale: " febra: acid boric. nicotina. *manita muscaria. antidepresiv(teperin) " tegument umed: barbiturice. nitroglicerina. Tot in cadrul criteriilor de apreciere a gravitatii este necesar ca la e!. • Tulburari ale ochilor: " vedere neclara. cofeina. nitriti. metale etc. bio!id de carbon etc. ciuperci. bucala: " uscaciunea gurii: atropina. ezerina. alcool etilic. insecticide. nitriti. • Tulburari in cav. ciuperci. leziuni craniene sau alte leziuni pe corpul acoperit.

+RAREA DE AN+IDO+URI Cunoasterea caii de patrundere a to!icului in organism are mare importanta. scoaterea victimei din mediul to!ic trebuie facuta cu mare rapiditate/ in caz de stop cardiorespirator se va face eliberarea cailor respiratorii. c iar la 8> de ore.ml pt. au stare de agitatie). 5n felul acesta(mai ales dupa ciclobarbital). oua.Loarte important de retinut:: in cazul into!icatiilor la care subst."@8 5n caz de into!icatii cu barbiturice. de ritmul de resorbtie a comprimatelor.). eventuale determinari to!icologice. artificiala(atentie la resp. de lic id to!ic in intestin. de purgative. se repeta manevra pana se ajunge la o cantit. pt. cu organofosforice. " dupa admin. care trebuie aplicata imediat(e!ceptand bineinteles contraindicatiile) mai ales in primele ore de la ingestia subst. daca nu se evacueaza stomacul. O#s. vag)/ la varstnici aterosclerotici si ipertensivi(pericol de emoragie cerebrala)/ la emfizematosi(pericol de pneumotora!)/ la gravide(pericol de declansare a travaliului)/ in convulsii(sau in ingestia de subst. toate produsele suspecte trebuie aduse la spital(cabinetul medical) odata cu pac. deoarece unele tab. sa se duzolva f.$ la fiecare pa ar de lic id caldut se mai poate adauga o lingura de sare de bucatarie(sol. colectarea lic idului/ lic id de spalatura. se poate afla sub pericolul unui stop respirator. " dupa eliminarea continutului gastric prin varsatura.ml de apa)/ " cantit. a). spalatura !astrica).: " apa potabila calduta sau " alte lic ide(lapte.rovocarea de varsaturi 6metoda cea mai rapida care poate fi aplicata in orice loc(unde nu exista conditii pt. 5nainte de a provoca varsatura..PECI-ICE DE PRIM ARU+OR . mai mare ar putea ca in timpul efortului de varsatura sa desc ida pilorul si sa propulseze o cantit. boln. MA.: lic idul de varsatura sau spalatura gastrica sa fie colectat(punga plastic) pt. #gura"la"gura$ care ar putea pune in pericol de contaminare pe salvator in cazul into!. sucuri de fructe sau suspensie de carbune medicinal(sau activat o lingura la 8H.URI +ERAPEU+ICE NE. Evac"area c$ntin"t"!"i ga&tric &i inte&tina! 'e face prin: provocarea de varsaturi/ spalatura gastrica/ administr. ca aceasta sa fie eficace. sunt insolubile. totala de +"> l de lic id. 'palarea gastrica este o masura terapeutica esentiala. sau c iar dupa @. 'e recomanda ca inainte de aplicarea acestor masuri sa se admin. este obligatoriu sa admin. " #olnavul 6in stare de veg e" asezat pe un scaun va fi imobilizat. este de ma!.. iritarea bazei limbii. b). boln. a prevenii scoaterea tubului(unii boln. convulsivante)/ in ingestia de derivati de petrol(pericol de pneumonii c imice prin aspiratie). calduta de clorura de sodiu avand actiune emetizanta prin e!citarea receptorilor mucoasei gastrice). in fct. artif. masaj cardiac si resp. lent. . to!ica nu este identificata. 5n cazul in care to!icul patrunde pe cale resp. cianuri). per oral antidotul c imic care precipita to!icul.cantit. 'e scot protezele dentare . to!ice. a valului palatin si a peretelui posterior al faringelui cu un apasator de limba(lingurita etc. +. $tentie& Contraindicatiile provocarii de varsaturi$ in stari comatoase(pericol imediat de asfi!ie prin aspiratia continutului gastric)/ la cardiaci(poate provoca colaps 6bradicardie prin stimularea nn.. cm cubi/ galeata pt. lic idului urmeaza provocarea varsaturii prin iritarea mecanica a fundului gatului. o portie. pt. . " material necesar$ sonde gastrice(tub Lauc er sau sonde de dimensiuni mai mici)/ departator de ma!ilare/ o palnie/ o seringa Zu?on de 8. albus de ou batut 6de la cel putin @.I ADMINI. de lic id admin.

-.J pt. vor fi facute cu manusi si cu oc elari de protectie.ml. totala de +"H litri.). tot cu seringa Zu?on imediat dupa introducerea sondei(fiind necesara e!aminarilor to!ic. manitol 8. sarcina. min." la semiconstienti. provocarea diareei osmotice. de la ingestie. folosind in acest scop tuburi de calibru redus. a se asigura ca sonda a ajuns in stomac(si nu in tra ee) introducem capatul liber al acesteia intr"un pa ar cu apa. varsaturilor. • )ielea trebuie spal. 5n into!. sub presiune mica(cel putin H"@. :endelson consecutiv(bron opneumopatie ac. • 'palarea sacului conjunctival: " spalarea cu apa potabila. pt.T. Atentie1 )t. pt. spalatura gastrica se face dupa 5. se provoaca varsatura prin miscarea tubului in sus si in jos. Oic idul introdus in stomac poate fi e!tras prin sifonaj. laringospasmul. gastr. corozive(pot provoca emoragii sau perforatii ale esofagului si stomacului). pt. urmata de e!tragerea acestuia (prin varsatura 2sifonaj) pana se ajunge la o cantit. bine cu apa si sapun(inclusiv pielea capului si ung iile) timp de cel putin @H min.. sau dupa golirea stomacului prin provoc. plina cu apa potabila. min.C. se masoara pe sonda dist. a!area teg"ment"!"i &i m"c$a&e!$r: • 5mbracamintea imbibata cu to!ic va fi imediat inlaturata.g de sulfat de Na sau :g dizolvat in 8H. care va fi marcata pe sonda cu leucoplast. baze).. o proba din continutul gastric fiind aspir. acizi si 8. de la arcada dentara la varful apendicelui !ifoid.ml apa. lubrefianta(ulei de parafina) si se introduce in stomac pana la semnul marcat cu leucoplast. " -data sonda ajunsa in stomac. cu sindr. $dministrarea de purgative: &upa spal. comatosi este aspirarea bronsica a continutului. " nu vor fi folosite subst. bolile cardiovasc. dist. determinari to!icologice de lab. min. &aca se produce barbotaj in timpul e!piratiei. ."H.. cu subst. cu fenoli sulfatul de magneziu va fi inlocuit cu ulei de ricin +. uleioase.: apa potabila poate fi bauta si inainte de introducerea sondei. aritmiile. dar nu mai tarziu de +. atunci sonda se afla in tra ee si o scoatem. " 'e repeta admin. se adapteaza la capatul acesteia seringa Zu?on. " +. grava de aspiratie).. c). &ezbracarea de ainele contaminate si spalarea tegum. ca pot rezulta reactii mai grave prin reactiile care au loc.: convulsii. in jet. grase.5. 7iscul major 6in cazul spal."@8. *pa se va introduce in stomac si apoi se va aspira continutul gastric(pt. Qnii to!icologi admit spal. gastr. unei noi cantit de lic id. Atentie1 'palatura este contrindicata la cei care au ingerat subst.ml sol. corozive. gastr. . in care se toarna apa potabila calduta(la care se poate adauga si sare @ lingura la @ l de apa) si o suspensie de carbune medicinal in apa(>"F linguri la @ litru de apa). " 8H. " Cantit. odata introdusa (+."5nainte de introducerea sondei. si in into!. Important.ml de portie). -bs. " nu vor fi folosite antidoturi. vor fi introdusi per oral sau prin sonda gastr.) " 'e scoate seringa si se adapteaza o palnie.N. *lte C. boli ale '. Oa acestia. somnolenti. 'onda va fi unsa cu subst.

" *lcoolul etilic.&imercaptopropranolol(. " 'ulfatul de sodiu si de magneziu se folosesc in into!. " *ntidotul universal cuprinde: o!id de zinc @ parte.. &upa admin."8. sub forma de suspensie in apa. cu subst.O."+. . a se indeparta to!icul din stomac.. a).). de H.m. de clorura de calciu sau gluconat de calciu @. " -!idul de magneziu(magnezia usta). antidotul iodului: G. este de: @. acid tanic @ parte si carbune activat 8 parti. ."8. cupru si alte metale grele. antidot al detergentilor cationici: cateva grame de sapun in 8.ml lapte. $ntidoturi care se pot aplica pt. #e anti#$t(masuri specifice): )rin antidot intelegem o subst.@. b).ml apa. impiedicarea absorbtiei toxicului: administr. de acizi slabi pt. peroral sol.mg24ilocorp in cure de >"H zile(@ fiola 9 @. A#mini&tr. in doza de +."+. ca ca spal. ml. oftalmologic. trebuie ca pleopele sa fie indepartate de pe globul ocular tot timpul cat sacul conjunctival este supus jetului de apa.J). dupa care se provoaca varsatura. 'e admin.(calciu"disodiu"edetat. trebuie sa se provoace varsatura. fiole.J injectate i. to!ice. cu saruri solubile de bariu: +."H. fosfor etc.ml apa 6ca lic id de spalatura gastrica. gastr. edetamin). 'e admin. " 'ol. &upa ce stomacul a fost golit. *tentie. capabila sa neutralizeze sau sa inactiveze una sau mai multe subst.. metilic. " %.ml sol. $dmin. Nu se folosesc antidoturi c imice. dupa golirea stomacului prin spalatura gastrica: @g clorura de sodiu dizolvat in apa. timp de cateva zile. 'e admin.K*.)t. mercur si alte metale grele: sol.g dizolvate in +.. la fiecare @8 ore timp de G zile.J la fiecare F ore. petrol. fiecarei doze de 8H. arsenic si compusii acestuia. g la @. la fiecare ora pana la disparitia fenomenelor de into!. liposolubile(solventi organici. Cel mai bun pt. pt. " *lbusul de ou precipita sarurile de metale grele si unii alcaloizi. neutralizarea bazelor: " sucuri de fructe(citronada preparata din lamaie)...&. antidot pt. acizii tari& " 'arurile solubile de calciu se folosesc in into!. @. admin. g. parenterala. antidot pt. sa fie eficace. perorala " carbunele activat: &oza perorala folosita la boln. ml apa potabila. neutralizarea acizilor corozivi: >.. Atentie$ #icar#onatul de sodiu este contraindicat ca antidot pt.g magnezia usta in @. $tentie& Oaptele este contraindicat in into!. " Clorura de sodiu.(doza +">mg24ilocorp)/ se repeta la F ore timp de 8 zile si la nevoie. oua.T. in perfuzie de glucoza HJ i. de sapun. nu se folosesc anestezice pana nu se face e!.. " acid acetic @J "in doza de 8. " Oaptele precipita sarurile de metale grele si unii alcaloizi. 'e admin. benzina. antidotul alc.J reprezentand continutul a 8. " *midonul. cu acid o!alic. . se admin. de HJ in apa.. &oza de albus este de cel putin @. antidot pt. antidot in into!icatia cu bromuri. sulfatul feros: sol.ml apa. fier.VHml pe 4ilo" corp din sol.."+. care nu sunt supusi spal. pt.v. unii compusi organoclorurati. plumb.). " Kicarbonatul de sodiu. " 'ol.*.

de fiole28> ore. " Nalorfina. i. in doze de @"+ g2zi inj. cloruro"sodica izotona WI) este antidot pt.9@H.mg(8 fiole a 8H. cu acid cian idric si cianuri " )irido!ina(vit. antidotul morfinei(@ fiola 9 @ml 9Hmg). antidotul 0eparinei. 'e incepe cu @ mg24ilocorp inj.. 'e admin.'. la camera de garda. @J).. cupru. lent(Vml din sol. fiole) in 8> .H. i. 'e foloseste mialgin @ fiola(@. ci se admin. in doza de @. in toate cazurile de into!.v.v. sau mai mult. in doza de 8H. antidot al subst. 5n into!. 'e poate repeta in caz de nevoie dupa o doza de 8mg24ilocorp. met emoglobinizante. 5n fct. si apoi din @H in @H min."@H min.mg) i. se asigura resp.&oza totala pe 8> ore este de 8"+ g(8"+ fiole). cu o!id de carbon.mg(G fiole) in 8> de ore. Crearea acce&"!"i !a $ vena: . i.*. " 'ulfatul de protamina. varsaturii in C. vita!e: a). " 1it.) in 8> de ore.mg). parasimpaticomimetice. A#min. $xigen"!"i &i ca!marea #"reri!$r: a).mg). 5nto!icatul este culcat obligatoriu in decubit lateral. &oza initiala este de H. in cantit mari(@. cu un debit de F"G l2min. " Cuprenil(penicilamina) se foloseste in into!.). derivati de petrol etc. cand trebuie sase admin. &oza @"8g2zi(@ caps. lent H. tetraclorura de carbon. " Nitritul de sodiu. catre o unitate sanitara. admin. @J). de intensitatea tulbur. si digestiv si cand durerile sunt f. " Togo!in(pirang?t. artif.mg(@ fiola). &oza se poate repeta fara sa se depaseasca insa @.) prin sonda nazofaringiana. 'e admin. in timpul transp. met emoglobinizante: se foloseste sol."@. ac.mg/ un compr. " 1it.m.(cel mai frecv. resp.. intracardiac adrenalina sau izoproterenol in into!. la locul accidentului. cresterea frecv.. 5n cazuri de deprimare nervoasa nu se folosesc analgetice de tip central. i. " *lbastrul de metilen este antidotul subst. i.(fiole de 8. " 'erul fiziologic(sol. atat la locul accidentului sau la domiciliu. cu plumb.(in barocamera).mg(H"@.mg24ilocorp(H. 5n cazurile de insuf.. midriaza. *tentieU Nu se va admin.m.ml din sol.. organofosforici(fiole @ ml 9 8H. bromura de sodiu si alte bromuri. -!igenul este antidotul into!. mercur.. =(fitomenadion). i. cat si in timpul transp.v. 5n caz de oprire a circulatiei vor fi aplicate masurile de resuscit.8H" @.mg(@"8 fiole) la interval de @.mg). b).v. avand caile aeriene libere. iposulfitul de sodiu se folosesc in into!. la posibilitatea aspir. 'e alterneaza cu perioade de pauza de +"> zile.g(Ff. KF) antidotul azoniazidei.v. i. antidot specific al deriv.mg) i.v. i. mari. cu compusi organo" clorati. " *tropina este antidotul compusilor organofosforici si ai medicam. mg).v. 6eventual la 8"+ ore pana la doza totala de >. Mentinerea fct.v. sau fortral @ fiola(+. ac.m. in doza de @. #xigenul se admin. 'e poate ajunge la doza totala de V. 'e admin..9 8H. obido!ima). de atropinizare(uscaciunea gurii. " =eloc?anor. sau piafen @"8 f. si aparitia fenomen. b). almarea durerilor se face in cazuri de agresiiune c imica a tractului resp. *tentie in cazul in care varsa. cate @"Hmg(@"H fiole). ventriculare) se poate ajunge pana la V. cardio"resp. C(acidul ascorbic). algocalmin @"8 f. &oza initiala: @">mg(@ fiola 9 @mg) injectate i.ml 9 +.ml la fiecare > ore pana la doza totala de > l28> ore. sau supradozajul de anticoagulante perorale se admin.J) si sub presiune crescuta de 8"+ atm. antidot al acidului cian idric si al derivatilor acestuia.

" cresterea frecv. se va face respiratie gura"la"gura sau cu aparate manuale. -8. moartea este iminenta prin deprimarea activit. obiectiv pune in evidenta si alte manifestari asociate. C. . 5nainte de instal. Ma&"ri #e "rgenta: " scoaterea imediata din mediul to!ic/ aerisirea incaperilor prin desc iderea ferestrelor(la nevoie se sparg geamurile). care da leziuni emoragice. 'angele se trimite la spital odata cu bolnavului/ Crearea accesului la o vena permite instituirea de urgenta a terapiei parenterale. cu C-). IN+O8ICA+II ACU+E -c" #iferite &"'&tanDe" Int$xicatia c" m$n$xi# #e car'$n: %ste in majoritatea cazurilor accidentala si uneori colectiva. 5n conc.si durata e!punerii. prin mijloacele imediat disponibile(sonda nazala cu debit de @. " incarcare tra eo"bronsica. rinic i. vajieturi in urec i.5nca de la domiciliu sau locul accidentului. sanguine. *finitarea 0b pt.cu 0b este f. cat si de sensibilitatea individuala.a. cu soc. miocard s. cu emoglobina(0b). pulsului si a resp. voluntare sunt rare si de obicei combinate (cu into!. izoleta la copii) in conc. tulb. " resp.J. • 5n conc. de oboseala. 5n functie de conentratia.J in primele +.J. de vedere.este de 8H. de peste F. care ulterior devine neregulata(C e?ne"'to4es). senz. *tentieU %!. ca cianoza in cazurile cu pierderea cunostintei. C. bolnavului cat mai urgent la spital(in caz de stop resp. cand se prevede o prabusire a T. " confuzie mintala. determin. " va fi asezat in decubit lateral. masca faciala.(gura"la"gura) daca nu respira sau resp. .im t$mat$!$gie: &epinde atat de conc. ameteli.se comb. 5nto!. determinand astfel si perturbari ale proceselor de o!idare celulara( ipo!ia celulara. Consecinta formarii carbo!i emoglobinei este scaderea #capacitatii de o!igenare a sangelui$(capacitatea de a lega si transp. edematoase si neurotice in organe: creier. o!igenul)."@H l2min. Coloratia clasica #rosu"ciresiu$ apare mai rar si la concentr. sange pt. rapida. palpitatii la efort. scaderea T*.. Transp. cardiace si resp. formand corbo!i emoglobina. " puls rapid. slabiciune a musculaturii 6in special ale membrelor inferioare. de ec ilibru. alcoolice si cu somnifere). varsaturi. a T*. peste H. superficiala. ori mai mare decat pt. indeosebi in starile comatoase care evol."+. avand degajate caile aeriene(capul in ipere!tensie si sub nivelul trunc iului). greu. gr.. coma de respiratie accelerata. de carbo!i emoglobina ce depasesc V. crearea accesului la o vena este o#li!atorieD 'e face printr"o punctie venoasa si montarea unei perfuzii cu glucoza HJ sau cu ser fiziologic. " o!igenoterapie(o!igenul fiind considerat antidotul into!.J de carbo!i emoglobina apar: " pierderea cunostintei..*. min.. de @. perfuziei se recolt. de!i reactia de combinare a C. • *ceste fenomene se agraveaza si se insotesc de: " greturi. carbo!i emoglobinei apar: • )rimele simptome: " cefalee violenta frontala si bitemporala. " convulsii. C..). pe tot timpul transp. tulb.). artif. ficat. %)*.

" tulb. sau " recoltare pe anticoagulant. bucala. • Contactul cu tegumentul determina: " leziuni de arsura c imica de gradul @. de carbo!i emoglobina se recolt. " sialoree(e!agerarea secretiei salivare 9 ptialism) " disfagie. Qneori. " se recolt. pt. tuse.a. " in cazurile grave(come) si atunci cand conditiile te nice o permit se face o!igenoterapie iperbara (o!igen sub presiune 6nu peste + atm. grave boln. Clinic(fenomene iritative): " stranut. daca deglutitia este posibila. urmata de distrugerea partiala sau totala a tesuturilor cu care vin in contact. C!inic: " dureri violente bucofaringiene. acide ingerate. o!igenului. *ceasta masura terapeutica nu este aplicabila decat in primele momente dupa ingestia de acid. trebuie supraveg eat pt. " senzatie de arsura nasofaringiana si retrosternala. sulfuric. masurarea conc. &e retinut: acizii tari dau in plus si fenomene to!ice generale: " leziuni viscerale(de obicei epato"renale si in special insuf. coriza. imediat apa. solutii concentrate ale ma2orit. Cum acestea nu sunt intotdeauna disponibile si cum urgenta este ma!. diaree(posibil melena). sub un strat de parafina sau in recipiente umplute complet si astupate ermetic. • 5n alare de vapori de acizi tari determina leziuni ale mucoasei respiratorii: congestie. • 5n formele severe leziunile pot provoca perforatii. varsaturi sanguinolente.) 9 tratament de electie. acetic glacial etc) determina necroza de coagulare.ozele letale pt.. se admin. depistarea complicatiilor si tratarea lor. . inainte de admin. 5n caz de into!. . " senz. ac. de sufocare . acestuia. 0&'cataclismica poate provoca moartea. diluarea sol. In intox. . idro"electrolitice si in special acido"bazice(acidoza) s. ren. de timpul de contact si cantit. • provocarea de varsaturi. 8 si c iar leziuni necrotice de gradul +. 'e respecta urmatoarele conditii: " sangele trebuie ferit de contactul cu aerul."@H). " Int$xicatii ac"te c" aci)i c$r$)ivi $cizii tari(clor idric. lapte2lapte cu oua batute(@. edem. &upa into!. 'e recomanda sa se dea boln. imediat dupa into!. o!alic. cu acid o!alic: anurie si convulsii ipocalcemice. arsuri in gura. esofag. uneori negricioase(ca drojdia de cafea). prin ingestie: • admin. %fectele locale depind de natura acidului(acidul sulfuric are cea mai mare to!icitate).im t$mat$!$gie: • 5ngestia accidentala(sau voluntara) determina leziuni ulcero"necrotice in cav. stomac.*tentieU )t. azotic.). Ma&"ri #e "rgenta: *. ipersecretie. repede sange. imediata de lichide pe cale orala in cantitate mare(8"+ litri). " stare de soc(posibil mortal). acizilor tari sunt de ordinul 17-18!.. spasm si2sau edem laringian cu dispnee si cianoza(#bronsita c imica$). de concentratie. 5n formele severe %)* 6care poate antrena moartea.

In intox.e.: 5n ceea ce priveste trat. cu ser fiziologic caldut sau apa distilata(la nevoie cu apa simpla). piafen s. @.administr. unde se va aplica tratam. AtentieD +unt contraindicate$ spalatura !astrica pericol de perforatie". *tentieU 5n cazul in care acidul patrunde in sacul conjuctival se va face deasemenea spalatura oculara timp de @H min. " Int$xicatia c" 'a)e tari 4a)e!e tari( idro!idul de sodiu. ac. 'e utiliz.a. in toate cazurile la spital. mari produc leziuni veziculare si ulcerative. pe cale injectabila. trat. . preparate tipizate(ulcerotrat. de antispastice(papaverina. antiacide pe cale orala: magnezia usta(vezi antidoturi). idro!id de calciu sau praf de creta). scobutil). antifungice etc. mialgin. carbonat de calciu. . bicarbonatata. trisilicalm. a lic idelor devine impracticabila(e!ceptie cazurile usoare). pe cale parenterala (perfuzie glucozata cu adaus de calciu). " spalarea cu apa potabila timp de @H min. a tegumentului(sau cu apa cu sare "@ lingurita la @ l de apa). se pot face spalaturi cu infuzie de musetel sau sol. " tratamentul edemului pulm. din grupul bazelor corozive. disfagie. idro!idul de potasiu etc) provoaca necroza de lic efiere si distrugerea completa a tesuturilor cu care vin in contact(ulceratii profunde.m. " sialoree. saruri de calciu peroral (lactat de calciu. eventual nutritie parenterala. • sedative$ diazepam.oza medie letala este de 17-27 ! adult". . descris anterior la ingestia de acizi: " dureri atroce faringiene. atropina. cu acid o!alic (intrebuintat in gospodarie pt. calmogastrin) dupa prealabila triturare fina si dizolvarea intr"un lic id. resp. perforatii). deasemenea suspensii de emoliente continand anestezina.im t$mat$!$gie *spectul clinic este buco"esofagita si gastrita coroziva. " stare de soc(forme severe). " perforatie esofagiana2gastrica. bucala. " 0&'. In cazul leziunilor caustice cutanate: " scoaterea imediata a imbracamintii. de su#st. -.v. scoaterea petelor de cerneala) se admin. /ransportul de ur!enta al boln. antibiotice. tonicardiace si cortizon in doze masive. de bicarbonat de sodiu. eventualelor complicatii. (.. idrocortizon. -bs. local al leziunilor din cavit. prin inhalare de vapori de acizi tari: " o!igen umidificat cu sol. artificiala. se face numai la indicatia medicului. epigastrice. • calmarea durerilor$ analgetice majore. • admin."8. de car#onat de calciu sau #icar#onat de sodiu ca antidot peroral.. fortral sau algocalmin. • admin.mg i. 5n into!. care este imbibata cu acid.:ai tarziu deglutitia este imposibila si calea perorala de admin. micrograme pe 4ilocorp si pe minut.azele foarte sla#e(carbonatul de sodiu si de potasiu) determina numai iritatii ale mucoaselor si pielii si doar in concentr. necesar: (antibiotice. " varsaturi. plegomazin @fiola i. . 00C).m.'e pot admin. retrosternale.(@g odata). Trat. intubatie tra eala in caz de edem glotic (sau tra eostomie de urgenta). @fiola de @. 0idro!idul de Na este cea mai caustica subst. nitroglicerina in p.

barbituricelor Di morfinelor/ terapia nespecifica a mentinerii fct. " Int$xicatia c" in&ectici#e $rgan$f$&f$rate: 5nto!. si al continutului de spalatura gastrica) si raspunsul terapeutic la atropina. edem pulmmonar. diaree. clinic(inclusiv mirosul de insecticid al boln. terapie intensiva(vezi acizi)..). (cele accidentale) si f. varsaturi.ia semnelor de atropinizare)/ nebulizare cu *trovent/ 'e evitC folosirea *drenalinei. tremor. cu insecticide organofosforate (parat ion. mici). mari. lapte sau sucuri de fructe si provoc. resp. 'indromul muscarinic(vagomimetic) 6este de obicei primul care apare in ordinea cronologica: " mioza (micsorarea pupilei).) sunt frecv. bolus. vitale. 'emnele pot imbraca aspectul unui %.v. de urgenta trebuie aplicate imediat (paralel cu asigurarea de transp. )arat ionul este subst. rapida intr"o unit.a. agitatie. " transp. " decontaminarea pielii. perorala. voluntare). mari de apa. fiind larg utilizata/ %fectele tocice ale parat ionului sunt comune tuturor organofosforatelor. de varsaturi. " bradicardie." insuf. " ingestie de acid acetic 8J pt. dupa evacuarea continutului gastric prin varsaturi " pot fi admin. " ipersecretie bronsica si bron ospasm(care dau dispnee si cianoza). repetat la H"@. " crampe musculare la grupele musc. resp. Ma&"ri #e "rgenta: *celeasi masuri ca la into!. " pierderea controlului sfincterelor s. pânC la apari. de cantit. malat ion etc. " dureri abd. mari si cateva ore 6in cantit. prin edem epiglotic.) si urmaresc obiectivele: admin. grave(cele voluntare) Compusii organofosforici bloc eaza ireversibil colinesterazele. cefalee."+. cea mai reprezentativa. e!. 'indromul central nervos: " an!ietate. e4ato!. " *min. oc ilor(vezi leziuni cutanate cu acizi). imediat. min. Ma&"ri #e "rgenta: :as. abundente. coma. Manife&tari c!inice: 'imptomatologia se instal. stare confuzionala. neutraliz. a coordonarii misc.. cu acizi tari 6e!ceptand neutralizarea. :iofilinei. 8. antidotului fiziologic 6atropinC(8 mg i. organofosf. " sialoree (secretie salivara crescuta).. ata!ie(tulb. destul de repede(cca +. pt. " analgetice si sedative pt.. de urgenta la spit. min de la ingerare 6in cantit. 'indromul nicotinic: " fasciculatii musculare(contractii) la musc ii motori oculari. 5ntr"o faza mai avansata paralizii musculare(paralizia diafragmului este periculoasa pt.ml. 7. spit. colicative. " convulsii tonico"clonice. . T*. contracturi generalizate.*. $)itiv se sustine prin datele anamnestice. Tabloul clinic cuprinde + sindroame: *. convulsii Dg. " transp. mucoaselor. @"8 lingurite de !ilina 8J(calmarea durerii). dureri.) <.

cate @"+ f..8H mg)/ &oza initiala este de 8">mg sulfat de atropina(8"> f. atropinei se face urmarind aparitia semnelor de atropinizare: midriaza. se vor lua masuri de reanimare cardiorespiratorie inaintea altor masuri.(perfuzie lenta). &oza se repeta la G interval(in fct. drenaj postural. Terapia simptomatica si de sustinere: " aspirarea secretiilor tra eo"bronsice. cel putin @H min. sac conjunctival etc. *tentieU 5n caz de stop cardioresp. idroelectrolitice etc. i. dupa spalare. Oa nevoie. $dministrarea de atropina.de Na @. corticoterapie). *tentieU Oa copii. 7/. sau i. cu organofosforice este interzisa ingestia de lapte si alimente ce contin lipide. administr... " Int$xicatii c" in&ectici#e $rgan$c!$r"rate .). Terapia de substitutie consta in admin. &oza se poate repeta de @"8 ori. ani..)/ se incepe c iar la locul accidentului.8H I(. a dezec ilibrelor metabolice(acido"bazice. atropinei. edem pulmonar ac.(furosemid. de -8 " suprimarea convulsiilor(diazepam). tegument uscat si disparitia sau atenuarea semnelor into!icatiei.c. 5mportantU )ericolul de into!.( ainele nu vor fi reutilizate). $dmin. apoi din @H in @H min.. *dmin. " .*/. de antidot specific: toxo!onin.8 mg sub varsta de 8 ani.. &oza de contrat ion este de . sau s.v. min. activa). de severitatea into!. a tulb. apoi se va urmari mentinerea lor 8>">G de ore.v. " @"8 mg la copiii mai mari de @.G"@g2zi. o#idoxima f. 'e mai recomanda admin. cel putin @H min. Calea de admin.).) *tentieU 5n toata etapa into!. 'e admin.mg "produs romanesc. ta icardia.ml24ilocorp28> ). a @mg i. se poate sterge tegumentul cu tampoane de alcool. " decontaminarea pielii si mucoaselor prin spalare pe tot corpul cu multa apa si ssapun. &oza initiala de to!ogonin: @"8 f.mg si fiole cu solvent de @.(uneori accidental to!icul este aplicat pe pielea capului cu scop de deparazitare).H mg la copiii intre 8 si @.. *tentieU Oa copil doza initiala de atropina va fi administr. Indepartarea toxicului de la poarta de intrare (tegument. ani. de protectieU • &aca to!icul a patruns pe cale digestiva: " provocare de varsaturi " spalatura gastrica cu suspensie de carbune activat in sol. </. antidotul fiziologic 6fiole @ml @I (@ mg) si . pana la obtinerea efectelor atropinice. =/.v. de bicarb.v. a @mg (deseori se ajunge la V. doza initiala de to!ogonin este de >"Gmg24ilocorp i. de asemenea. contrathion(flacoane a 8H. nu in locul acesteia si nu inainte de admin. • &aca to!icul a patruns pe cale cutanata: " dezbracarea boln. de colinesteraza plasmatica (pseudocolinesteraza) sub forma de plasma proaspata sau liofilizata "reconstituita sau diverse preparate care contin pseudocolinesteraza concentrata. conform urmatorului calcul: " . 'palarea parului."@."8. in asociere cu atropina.J. piran!it(fiole de @ml cu 8H.mg subst. i. de ritm. de plasma(@.m.. fiole de atropina in 8> ore). &ozele vor fi repetate la fiecare @.ml). de @ml 9 8H. a salvatorului prin aplicarea metodei #gura"la"gura$ sau prin lipsa masurilor de protejare "salvatorul va avea ec ipam. poate fi i. stomac.m. E/..

este lenta dupa mese. 5n formele grave coma este profunda si se insoteste de: "insuficienta respiratorie si circulatorie acuta. fibrilatii musculare. de contact). confuzie. convulsiilor. • Transp. de lapte. " convulsii si coma Convulsiile se pot termina in opistotonus(contractura cu corpul in e!tensie) cu stop respirator. ipotermie. Lenomene digestive: greturi. reanimare cardioresp. "dificultate in vorbire. dormitalul. • Tratam. accidentale(sau voluntare). parului.).a. cele cu durata scurta de actiune(ciclobarbitalul). colici abdom. de simpaticomimetice (adrenalina. prin spalare timp de @H min. larg utilizate ca insecticide si de aceea sunt frecv.Hg pt. &ecesul poate sa survina prin paralizia respiratorie si fibrilatie ventriculara. organofosforica). din grupa barbituricelor(fenobarbitalul. parestezii localizate initial la limba. tenesme/ Lenomene nervoase: " cefalee. de urgenta la spit.) sunt larg folosite si determina una din cele mai frecv. " tremuraturi. 'urvin prin ingestia accidentala la copil si voluntara la adulti. a nu se face confuzie cu into!. aldrin. buze si fata(&. Oa nevoie. &e obicei. Ce nu trebuie facut: admin. game!an. noradrenalina.T. . decontaminarea pielii. varsaturi. mucoaselor.nu e!ista antidot1 1or fi facute: • provocare de varsaturi.im t$mat$!$gie: "depinde de doza ingerata: • 5ngerate in doze moderate provoaca: "slabiciune musculara. diaree.&.&. a into!icatului sub o!igenoterapie. pupilele sunt midriatice(important pt.(atentie ca si la compusii organofosforici. lindan s. rapida pe nemancate si f. deoarece acestea pot declansa fibrilatii ventriculare ireversibile. .5nsecticidele organoclorurate(&. de purgative uleioase (dizolva to!icul si grabesc absorbtia acestuia)/ administr. ciclobarbitalul etc.T. " spalatura gastrica(cu apa calduta si carbune animal). into!. into!. " Int$xicatii ac"te c" 'ar'it"rice :ed.*. Ma&"ri #e "rgenta: . T*. *tentieU Oipseste mioza. in care predomina convulsiile. Manife&tari c!inice: Tabloul clinic este alcatuit din 8 grupe de manifestari digestive si nervoase.). • inlaturarea ainelor. "bradipnee cu respiratie superficiala. &oza to!ica letala este de apro!. "cianoza. la contaminarea grava a salvatorilor). sunt subst.. e!aclor e!an. somnolenta • 5ngerate in doze mari provoaca: "pierderea cunostintei. *bsorbtia barbituricelor se face in intestin(jejun). rapida in asociere cu alcoolul..(in into!. barbituricele cu durata lunga de actiune(G"@8 ore fenobarbitalul) si de +gr sau c iar @gr pt. efedrina). al %.

• 'ondajul vezical este esential pt.im t$mat$!$gie .v. spalatura gastrica cu seringa si. marisang "pt. " se continua tratamentul specific.. . T*. de specii de ciuperci care contin diferite to!ice. pt. de minute rinic iul nu raspunde pozitivU " perfuzie alcalina cu bicarbonat de sodiu G. Nu se administreaza e!citante ale 'NC(care pot agrava fenomenele prin cresterea nevoilor de o!igen).olnavilor in coma profunda li se face: " intubatie tra eala. med. permanganat de potasiu @:H.J. *tentie: Nu se forteaza diureza daca in primele 8. dimensiunea pupilei etc). combaterea ipotermiei(favorizeaza arsurile cutanate si T*). 5n grupul ciupercilor cu perioada de incubatie intra: *manita ) alloides(#ciuperca albaEf). )t. &. *manita verna.p. &e retinut: Nu se face spalatura gastrica la comatosi fara o intubatie tra eala. 'arcosp eria coronaria si altele. "pupile micsorate(mioza are un prognostic grav). eventual N unei pipe oro"faringiene.. rapid spre spital. 8. • :oartea survine prin insuficienta respiratorie si circulatorie.H" @mg (asist. culoarea pielii.v. 5n grupul cu perioada scurta de incubatie intra: *manita :uscaria(buretele pestrit).d.>J2T0*: administrata lent si fractionat. iar in cazurile f. respiratie. diaree osmotica. grave se recurge la emodializa. " Int$xicatii!e c" ci" erci %!ista R+. concomitent.!a nev$ie: " tra eostomie si respiratie artificiala daca survine stopul resp. 5mportant: • *tunci cand in ambulator e!ista posibilitati(si medicul recomanda) se poate institui: " o perfuzie cu de!tran. . Ma&"ri #e "rgenta: Nu e!ista antidot specific1 @. un purgativ salin sau manitol pt.. ./ sau numai apa simpla/ " administrare de purgativ salin(sulfat de sodiu +.olnav in coma$ pregatire transp. ciupercile se impart in 8 categorii: ciuperci cu perioada scurta de incubatie si ciuperci cu perioada de incubatie lunga. . " o diureza fortata(osmotica) prin perfuzii cu glucoza 8.J sau manitol @. *manita )ant eria(buretele panterei).. Nu se incalzeste bolnavul cu sticle cu apa fierbinte. asigurand eliberarea cailor aeriene superioare(curatirea gurii. sau insuficienta respiratorie " o!igenoterapie(F"G l2min). . =a #olnavii cu cunostinta pastrata sau in stare de somnolenta si cu reflexe de varsaturi pastrate$ " provocare de varsaturi(prin mijloacele amintite)/ " spalatura gastrica cu suspensie de carbune activat si putina sare."+.gr in 8."incarcare bronsica. reducerea bron ospasmului si ipersecretiei medicul recomanda atropina in injectii i. combaterea T*. al aparitiei simptomatologiei. va avea pregatita trusa). aspiratie buco"faringiana). urmarirea diurezei. temperatura corpului.ml de apa) peroral sau pe sonda gastrica/ " transportul de urgenta in spital sub supreaveg ere medicala(puls.

. Eti$!$gie 'ubst. unde se vor face: " perfuzie cu solu. diaree sanguinolenta(des idratare). dureri abdominale. . nitrobenzenul.Hmg (jumCtate fiolC). resorcina etc. sulfamidele. Ac$r#area a2"t$r"!"i #e "rgenDC . convulsii. confuzie. " oligoanurie. o!idanta patrunde in organism de cele mai multe ori prin alimentatie(apa si alimente care contin nitriti). to!ice met emglobinizante sunt: nitritii.ie. " dispnee cu respiratie suieratoare.ie.ia medicului: " la bolnavii cu sindrom colinergic(caracterizat prin: ipersaliva. Caile de patrundere a to!icului in organism: digestiva. " furnicaturi ale e!tremitatilor. convulsii. idrogenul arseniat. 'ubst. epatomegalie. • 5n into!icatia cu ciuperci din grupul celor cu perioada de incubatie lunga. varsaturi. . confuzie. " stare de agitatie. ipersudora. diaree.• 5n into!icatia cu ciuperci din grupul celor cu perioada de icubatie scurta. • Transportarea de urgen. în dozC de .n int$xicaDii c" ci" erci $trCvit$are • Oa primele semne trebuie sC se facC: " provocarea de vCrsCturi. " la bolnavii cu sindrom atropinic. nitratii. &e retinut: into!icatia cu ciuperci cu o perioada de incubatie lunga este de o mare gravitate. " ipersudoratie. pana la + ore de la ingestie: " lacrimare. " cefalee. aminobenzenul(anilina). de ore) de la ingestia ciupercilor. lipsita de afinitate pt. o!igen(isi pierde functia esentiala de transportor de -8). " salivatie.elor epatice acute. " mialgin(@fiolC) sau antispastice pentru calmarea colicilor. la care atropina este contraindicatC. colici abdominale. cCrbune activat.C a bolnavului la spital . . miozC) se administreazC atropina i. " tratamentul insuficien. " spClCturC gastricC cu lic ide dulci Di sCrate. cutanata. To!inele provoaca iritatii ale mucoasei digestive. ipotensiune " coma cu midriaza. 5nto!icatia este intalnita frecvent in primele luni de viata si in special la nou"nascutul prematur.ei renale acute Di tratamentul Docului. in alatorie.m. greturi. coma " icter. alucinatii. Oa indica.Int$xicatii!e c" met%emg!$'ini)ante( !a c$ ii :et emglobina(:et0b) este o emoglobina o!idata. intravenoasa. insuficien.v.im t$me!e: "greturi. " bradicardie.ii glucozate Di clorurate. simptomele si semnele apar dupa @H min. se administreazC o fiolC plegomazin. precum si leziuini epatice si renale degenerative grave. c inina. sau i. mortala. simptomele si semnele apar la H"@8 sau mai mult(8. tremuraturi.

"e!cluderea unui eventual to!ic medicamentos sau a altei subst. Cianoza constituie semnul cardinal. • *celeasi alimente vegetale pot devenii nocive daca sunt stocate(c iar si la frigider) timp mai indelungat(R@8 ). " alteori intensa si generalizata. spalatura gastrica cu suspensie de carbune activat si purgativ salin(cazul ingestiei unor to!ice puternic o!idante medicamentoase sau subst.2+.) i. 5ntensitatea cianozei este variabila. *ceasta poate fi data si in asociere cu albastru de metilen. C i. Re&trictii #ietetice " aplicarea in paralel a unor restrictii dietetice: "evitarea apei de put -evitarea conservarii improprii si indelungate a legumelor.. de e!. +. +a'!$" c!inic a. *tentieU 5n cazuri severe se recurge la e!sanguinotransfuzie. 'e incepe cu doza de @mg24ilocorp si daca cianoza nu se reduce. @I. to!ice met emglobinizante). de o nuanta cenusie sau c iar neagra.particularitate: nu dispare la administrare de -8. Oa adult doza de vit.mg24ilocorp). care contine @mg2ml(sau sol. &g. adult).mg2zi). 5n aceste situatii. scoaterea din mediu si administrare de o!igen(cazul in alarii de bio!id de azot.v. c imice diverse. . &oza(e!primata ca albastru de metilen substanta pura) este de @mg24g. caz in care se administreaza per"oral(@. in alimentele consumate. ta icardie. cum ar fi pastrarea supei de morcovi peste @8 .Int$xicatii!e c" a!c$$! meti!ic .@J @. ameteli.J.v. idrogen arseniat). cefalee. 5n masura in care Y concentratiile de :et0b in sange. 5n cresterea sau persistenta unor concentratii(R+. de regula apa din fantana. +ratament genera! " administrarea i. b. normal T8J) apare ipo!ia de transport cu semne de: insuficienta cardiaca. se repeta dupa @ o doza de 8mg24ilocorp/ " administrarea de vit. • To!icul o!idat poate fi reprezentat de un alt to!ic industrial sau de un medicament(vezi subst. met emglobinizante. de unde si denumirea de #into!icatie cu apa de put$. 8. flora microbiana transforma nitratii(neto!ici) in nitriti. &e asemenea. colaps cardiovascular sau encefalopatie ipo!ica.v..mg2ml 9 pt. decontaminarea cutanata(cazul colorantilor de anilina. se va recurge la dozare nitritilor si nitratilor in apa.(+. dispnee. " uneori usor vizibila numai la palme. este confirmat prin dozare spectrofotometrica a :et0b.(lent) de albastru de metilen. &e obicei se foloseste sol. Ma&"ri #e "rgenta 5n functie de calea de patrundere a to!icului se impune: @. c. C este de @"+g2zi(8"F f. talpi. • Nitratii continuti in cantitati mai mari in unele vegetale "morcovi. . spanac" care intra in alimentatia sugarilor(nitratii provin din terenurile unde s"au folosit ingrasaminte azotoase si pe care s"au cultivat vegetalele).). buze sau mucoase.• Nitritii sunt continuti in ape poluate din care i se prepara sugarului ceaiul etc. apar semne functionale: astenie.

5nto!icatie accidentala(folosirea la bautura) sau profesionala. *stfel. dureri abdominale severe. H. agitatie psi omotorie.5ngerarea de alcool metilic(metanol)poate da o into!icatie grava. " respiratorii: dispnee. cianoza. acuta.J "in doza de . " cardiovasculare: ta icardie. HJ 8"+l in @8"@G ore in perfuzie cu glucoza. " alcool etilic sol. " oculo"vizuale: midriaza. >J bicarbonat de sodiu. cecitate(orbire temporara2permanenta).>J in perfuzie. timp de @"8 zile. soc. la care se adauga @H"8. +a'!$" c!inic 'emnele into!icatiei ac.ml alcool etilic pur(alcool alb de farmacie). " spalatura gastrica cu apa potabila sau sol. stare de agitatie. apar tulburari de coordonare si ec ilibru. " emodializa in cazuri de into!icatii grave. med. varsaturi. " nervoase: cefalee. convulsii. T*. de mentinere a functiilor vitale. resp. tranc ilizante etc. al dezec ilibrelor electrolitice(in functie de ionograma). " metabolice: acidoza. " diureza osmotica. Ma&"ri #e "rgenta " provocarea de varsaturi. evolueaza in + faze: @. va instala o perfuzie cu glucoza HJ(8H. circulatorii.ml). *ceste masuri se pot aplica la dispensar. coma. a se putea lua masuri de combatere a acidozei prin admin. de sol. Laza de e!citatie: " logoree.(*tentieU 5nto!icatia poate fi mi!ta: cu barbiturice. asist. solvent etc. 8g I) 8.(*dministrarea se face dupa ce stomacul a fost golit). " diazepam in caz de convulsii si delir. conjunctivele injectate(la alcoolemie de apro!..Int$xicatii!e c" a!c$$! eti!ic 5nto!icatia cu alcool etilic(etanol) se recunoaste de la primul contact cu bolnavul dupa alena de alcool.VHml24ilocorp.).g la fiecare ora.). p0sanguin de mai multe ori2zi. 'e determina rezerva alcalina. " asistenta oftalmologica de specialitate. . pt. volubilitate. -In & ita! &e v$r face: " administrarea antidotului(alcool etilic) sol. deseori colectiva(industria lacurilor. incordare musculara accentuata(alcoolemie de +g I) +. deseori mortala. alcoolemie de +">g I: . in afara masurilor de reanimare. al insuficientei respiratorii. e!ista o masura de urgenta pe care medicul o poate recomenda si care se poate aplica si la dispensar2autosanitara. de bicarbonat de sodiu @. +a'!$" c!inic *par tulburari: " digestive "grave: greturi. alcoolul etilic se introduce pe sonda gastrica2nazogastrica " bicarbonat de sodiu peroral in doza de H"@. tendinta de violenta. " facies congestiv. Laza de coma etilica. insuf. dupa care bolnavul se poate transporta la spital *tentieU 5n cazuri grave(coma). stare de slabiciune. vertij. &aca deglutitia nu este posibila. Laza de incordare motorie: " confuzie.. " renale: oligoanurie. tulburari de vorbire. " tratamentul socului.

" colaps vascular sau %)*. de bicarbonat de sodiu HJ) sau doze succesive de cafea concentrata este posibila in formele mai usoare. glucoza HJ si eventual bicarbonat de sodiu. bactericida) ingerati in doze mari se absorb provocand alterari in metabolismul celular. o!icianura. Ma&"ri #e "rgenta )rovocarea de varsaturi si spalarea gastrica(vezi evacuarea continutului gastric si intestinal). arefle!ie. de antidoturi). i. " Int$xicatii!e c" #etergenti ani$nici &etergentii anionici(sapun. KO-C*7%* C*5O-7 *%75%N% '5 *'L5X5%. alcoolemieU Nu se va dezinfecta pielea cu alcool la locul prelevarii decat cu sublimat. " 5n formele severe: transportarea de urgenta la spital. facies vulturos. .. respiratorii si circulatorii acute. slabiciiune musculara. confuzie. va aplica tratamentul prescris de medic: tratamentul comei to!ice. convulsii. Ma&"ri #e "rgenta " )rovocarea de varsaturi si spalatura gastrica cu carbune activat(in sol. idrocortizon. " tul#urari respiratorii: respiratie dificila. spalatura gastrica este posibila dupa intubatia tra eala. " tul#urari nervoase: an!ietate. esofag si stomac.m. med.Int$xicatii!e c" #etergenti cati$nici &etergentii cationici(cu actiune dezinfectanta.In & ita!: Oa nevoie se va e!ecuta reanimarea cardiorespiratorie in timpul transportului. in lipsa de apa simpla.v. corectarea tulburarilor functionale. manifestata prin varsaturi. . vit. popliclinica sau autosalvare) o perfuzie cu sol. prin paralizia musc ilor respiratori. 5n caz de coma. 'e vor injecta vit. insotita de cianoza si asfi!ie. "fiole a 8H. " accident vascular cerebral(alcoolemia de HJ este mortala).mg. detergenti folositi in gospodarie) ingerati in doze to!ice dau urmatoarele &im t$me: " 5ritatie gastroduodenala. " -!igenoterapie. al insuf. Contraindicate: morfina. greturi. T*. *tentieU 5n mod accidental si copiii mici pot fi victime ale into!icatiilor cu alcool. -bservatie: la indicatia medicului asist. meteorism cu distensie abdominala.v. in caz de agitatie. . *lteori apare bron opneumonie de aspiratie(sindrom :endelson) &e retinut: decesul poate sa survina din mai multe cauze: " deprimare respiratorie centrala si insuficienta obstructiva respiratorie." rela!area musculaturii corporale. KF (+"> f. uneori paloare cadaverica. *sist. midriaza.mg). #ar#ituriceleU *tentie: are mare importanta sociala si medico"legala recoltarea sangelui pt. %X5'T* T-T&%*QN* )%75C-OQO *')57*T5%5 T7*0%-"K7-N'5C% * C-NT5NQTQOQ5 Z*'T75C. alena alcoolica(in toate fazele). med. @. macromoleculare. microembolii Ma&"ri #e "rgenta " provocare de varsaturi si spalatura gastrica cu apa si sapun ca antidot(vezi admin. tratamentul convulsiilor . ple!omazinul. puls ta icardic si aritmic.im t$mat$!$gie " tul#urari di!estive: senzatie de arsura in gura. diazepam @"8 f. va monta(la dispensar. " tulburari ematologice: emoliza. diaree.v. rela!are sfincteriana. i. coma. %X)75:*T )75N 1*7'*TQ7*. K@ i. varsaturi.2i.

simptomele sunt asemanatoare cu cele din into!icatia cu alcool etilic: #betie benzinica$: " greturi. • 5n am#ele tipuri de intoxicatii: " tratament simptomatic si de sustinere.. reducerea fenomenelor inflamatorii. " cortico"terapie(@.2zi. " penicilina Z >. dar adesea accidentala(acid cian idric.2zi.mg prednison de > ori2zi "timp de >"H zile) pt.g). stupoare si coma/ c) alte manifestari: ta ipnee.ml ulei de parafina(sau alt ulei vegetal) apoi: " spalatura gastrica. " o!igen. visine) la copilul mic. cateva zile.. *tat in into!icatii prin in alare. " respiratie artificiala(la nevoie). febra. " antibioterapie pt.Int$xicatii!e c" 'en)ina 5nto!icatia poate sa survina prin in alarea de aer saturat cu vapori de benzina in incaperi inc ise sau prin ingestie. @ml) provoaca pneumonia c imica. Q.2zi asociata cu biseptol > tb. migdale amare. Manife&tari c!inice • 5n into!icatia prin in alare. ta icardie. ful!eratoare prin inhalare(vapori de acid cian idric): ..N. • 5n into!icatia prin ingerare(R@ml24ilocorp) provoaca: a) iritatia tubului digestiv: varsaturi si diaree/ b) deprimarea '. ameteli. prevenirea pneumoniei bacteriene. Manife&tari c!inice a) Borma supraacuta. convulsii si moarte(daca bolnavul nu este scos la timp din mediul to!ic). 5n spital(la nevoie) se va aplica ventilatie mecanica. cianoza. tuse. pierderea cunostintei. se folosesc in agricultura si in industrie. brofimen.. Ma&"ri #e "rgenta • 5n intoxicatia prin inhalare: " scoaterea bolnavului din mediul to!ic. ce infecteaza secundar.Int$xicatii!e c" cian"ri &i aci# cian%i#ric &intre sarurile acidului cian idric cele mai to!ice sunt cianura de sodiu si cianura de potasiu.. " respiratii rare. superficiale. samburi de piersici. &e retinut: aspiratia in caile aeriene inferioare a benzinei(apro!.: somnolenta.5.. 5nto!icatia poate fi voluntara(cianura =). prin sonda nazofaringiana • 5n intoxicatia prin in!estie: " imediat: se administreaza 8. sub supraveg ere atenta." transportul de urgenta la spital.g sau sulfat de Na 8... " cefalee. " o!acilina >g2zi asociata cu 4anamicina @g2zi.C. " coma. varsaturi " senzatie de arsuri in torace. " secretolitice: brom e!in F draj. cat si in cea prin ingestie. trecid. 'ubst. " e!pectorante. se pot instala: edem pulmonar cu sputa emoragica. . " purgativ salin(sulfat de :g +. .

apoi pe acelasi ac. lenta. deteriorCri de bunuri. K@(@f.(colaps) 5n ma!imum @. 9 @..iilor (stCri febrile: iperpire!ii.iuni psi ice(marea crizC an!ioasC. autointo!ica. beladonC/ autointo!ica. edem pulm. necoordonate. isterie. cefalee." into!icatul se prabuseste(in cateva secunde). in care sunt incluse @"8 f. (ngrijirea bolnavilor agita.(in ritm de 8. opiu.mg)/ vit. c) Borma su#acuta prin in!estia sarurilor(cianura de potasiu sau sodiu) in doze mici.ia psi omotorie poate apCrea: " în afec. 'e inj. septicemii. in +. devenind periculoDi atât pentru cei din jur. insulinicC)/ stCri precomatoase (din insuficien. into!ica. midriaza. dezorientare în timp. dispnee asfi!ica. *gita.iilor.C Di îngrijiri generale. an!ietate. inj.J. :asuri de urgenta 5mediat antidot: • Nitrit de amil "prin in alatie(daca victima respira) din +. spa.(8. Caracteristici de manifestare a bolnavilor agita.ii cu medicamente: plumb. care nu trebuie sa scada sub F.mg(@f.(+"> min). vit. • Nitritul de sodiu sol. logoree.i psi omotor: " vorbire incoerentC.v. " alena si varsaturile cu miros de migdale amare.I P. " stop cardiorespirator. " dispnee.v. varsaturi cu miros de migdale amare.). rCniri de persoane. midriaza.H"Hml2min. prin mCsuri de urgen. spasm laringian. " constrictie toracica. " coma.v.ipete.) • Tiosulfatul de sodiu 8HJ.IHICI *ceastC categorie de bolnavi necesitC o îngrijire specialC pentru cC ei pot veni în conflict cu anturajul.ml. " convulsii.iu Di2sau asupra propriei persoane. urmarind T*. H. la fel si prabusirea functiilor vitale. neuroinfec.. rapid o fiola de 8. epilepsie)/ " în cadrul infec. mai fruste(sterse) timp indelungat: dispnee.ml. inj. HNGRIRIREA PACIEN+ILOR AGI+A+I .ii (come: diabeticC. acte periculoase. Coma si cianoza se instaleaza lent. %volueaza cu aceleasi semne . miDcCri necontrolate. i. f.ii)/ into!ica. loviri. KF "8H. bradicardie.i Di psi ici se realizeazC dupC ce bolnavul a fost tranc ilizat.a epaticC Di uremie). +J ml. " convulsii epileptiforme sau tetaniforme. i. de secunde de >"H ori(sau o fiola la H min. cât Di pentru ei înDiDi. . a Hml) **. manie.ml."@.iilor.ml gucoza 8. melancolie. • =eloc?anor se gaseste in fiole de 8.*. b) Borma acuta prin inhalare(concentratiiT de acid cian idric) si in!estie(cianura de 4): " vertij. . f. ac. confuzie mintalC. sc izofrenie)/ " în boli somatice (isc emie cerebralC. " cianoza generalizata. " pierderea starii de constienta. :edicul are la dispozitie doar cateva min.mm0g. bolnavul aleargC pe coridoare..H"Hml2min) pana la cantitatea de H. i."@H min survine decesul(daca nu se intervine). prabusirea T.

ile rCsucite se duc înapoi Di se leagC. Kra.ie fac bolnavii care au tratament prescris). (n limitele posibilitC.atC. 5mobilizarea cu cCmaDa de protec. Nu se va administra nici un calmant pentru a nu modifica tabloul clinic (e!cep. 5mobilizarea bolnavului se poate face cu: cCmaDa de protec. Cu alt cearDaf se leagC membrele inferioare.ie/ imobilizare manualC.C. prevCzute cu Dnururi puternice. :edicul va fi anun. OiniDteDte bolnavii.care lucreazC în serviciul cu bolnavi agita. e!tremitC. înfCDurând capetele libere pe membrele superioare.ele bolnavului pe torace. )revenirea incidentelor Di accidentelor prin mCsuri organizatorice urgente Kolnavul agitat va fi liniDtit prin psi oterapie adecvata(. temperatura. cu desc izCtoare în spate. 'e vor observa Di nota eventualele urme de loviri sau agresiuni(uneori acestea sunt imputate personalului de îngrijire). transversal. înc isC în fa.prim ajutor psi ic$) re.ilor se vor mCsura pulsul.URI/ DE URGENŢ6 *sist. respira.ie este confec. 5mobilizare cu c ingi: Zarnitura de c ingi se compune din > manDete Di douC benzi late. * doua bandC se aplicC imediat deasupra genunc ilor. T. )Cr. datoritC faptului cC bolnavul poate sC"Di cauzeze prejudicii pânC la autoasfi!iere dacC nu este suficient de bine supraveg eat.inându"l la pat "la nevoie imobilizare for. cu mâneci foarte lungi înc ise. 5mobilizare cu cearDaf *sistenta aplicC cearDaful pe spate. cCmCDi de protec. dupC ce se încruciDeazC bra.ionale. 'upraveg erea bolnavului în vederea unei conduite corecte )ânC la venirea medicului se vor urmCri toate manifestCrile bolnavului pentru a le putea raporta/ -rice bolnav psi ic poate avea Di o boala somaticC a cCrei gravitate sC impunC terapie prioritarC Di sC contraindice psi otropele sau imobilizarea. înc izând"o la spate cu Dnururi.CONDUI+A .. 5mobilizarea bolnavului este o mCsurC e!tremC.at prin intermediul altor persoane. acest procedeu se foloseDte în cazuri e!cep.iilor radio"carpiene. med.C fizicC mai mare pentru a"l face inofensiv/ se evitC panica.ie/ cearDafuri simple/ c ingi speciale de protec. apelând la persoane cu for. prevenindu"se panica. *sistenta aplicC câte > manDete: douC pe glezne Di douC deasupra articula.ie.i Di psi ici va avea întotdeauna pregCtit un material minim necesar: " pentru imobilizare(unul"douC cearDafuri.*.ie CCmaDa de protec.. .ile de cearDaf care depCDesc mâinile se rCsucesc Di. Nu se recomandC folosirea ei decât dupC epuizarea tuturor celorlalte mijloace menite sC câDtige încrederea bolnavului Di acceptarea mCsurilor terapeutice. fCrC ca asistenta sC pCrCseascC bolnavul agitat .ele bolnavului se încruciDeazC pe torace cu ajutorul mânecilor care se leagC la spate cu ajutorul Dnururilor.ia.M6. &at fiind procesul de umanizare a psi iatriei. c ingi)/ " pentru tratamente parenterale (truse sterile. *sistenta îmbracC bolnavul agitat cu cCmaDa.ionatC din pânzC rezistentC. 'e îndepCrteazC din jurul bolnavului obiectele care ar putea fi folosite pentru lovire. medicamente sedative)/ " desc izCtor de gurC.

bolnavul va fi culcat în pat../ 7omtiazin 8"F fiole a .@g2zi)/ " 7omtiazin sau )legomazin/ "7aunervil(. Kolnavul agitat poate fi fCcut inofensiv cel mai uDor imobilizându"l la nivelul înc eieturilor. ipnotice sau tranc ilizante "la indica. nu se va folosi tonul ridicat. )legomazin. în func..iilor radio"carpiene. se asociazC 7ompar4in pentru a evita apari.e2zi)/ " tincturC de valerianC(8. 5mobilizarea nu va depCDi @"8 ore..C Di trebuie fCcutC cu energie. (n alcoolism se contraindicC administrarea de amital sodic..8g2zi)..ie de diagnostic.ia sindromului e!trapiramidal.ia medicului. colapsul.. corzi.*T%Nc5%U C ingile vor fi cCptuDite cu flanelC sau alte materiale moi Di nu vor fi strânse.. trebuie calmat pe cale medicamentoasC.+g2zi în injec. 7omtiazin etc. (n func.. )entru a se preveni ipotensiunea. sau i..@". alte barbiturice sau bromuri.(mai ales în cazul administrCrii de neuroleptice sedative: Oevomepromazin. 'e imobilizeazC membrele superioare. 5mediat ce bolnavul a fost fCcut inofensiv..8H".>". z %ste interzisC imobilizarea bolnavilor cu cordoane. se administreazC în injec.H".v.ie e!tremC se folosesc: " tranc ilizante(&iazepam 8"F fiole . . 7aunervil)/ (n formele uDoare de an!ietate se încearcC cu: " )asinal(+"F linguri..8Hg2zi în injec. picCturi2zi)/ " po.ii i.m..H".. dar fCrC brutalitate.+g2zi)/ " 0idro!izin(.C.ii i.H"...iuni cu bromuri(8"+ linguri2zi)/ " bromurC de calciu i... pentru a nu împiedica circula. asistenta va aplica tratamentul.)..C manualC cere o atitudine energicC Di for. 0aloperidol). 'e e!ercitC o presiune asupra genunc ilor. *T%Nc5%U 5mobilizarea (trebuie evitatC brutalitatea). &upC ce medicul alege preparatul.v.ie de gravitatea Di particularitatea cazului.m.g2zi)/ " Nitrazepam(../ " se asociazC doze mici de fenobarbital(.+".. fiole a .@g2zi în injec.. bolnavul nu va fi contrazis. %ste o metodC de urgen..ii intramusculare: " Clordelazin (.8H"."G.. pentru cC .inându"se la nivelul articula.*.. . (n cazul administrCrii de neuroleptice severe(de e!.@g2zi)/ " Clordelazin (. 5mobilizarea bolnavului prin for.@g2zi)/ [ (n cazul în care bolnavul opune rezisten. cu psi otrope sedative. trebuie sC fie îmbinatC cu liniDtirea psi icC a bolnavului.a patului.. se va mCsura repetat T. sau se folosesc combina.m. feDi.@. medicamentele necesare pot fi urmCtoarele: [ în cazuri uDoare se administreazC pe cale oralC: " :eprobamat (... lipotimia...ii litice(&iazepam...ii i. fi!eazC doza Di ritmul de administrare.. neuroleptice. *sistenta va recurge la ajutor.inerea bolnavului legat îi creeazC stCri de neliniDte Di mai grave. se vor fi!a umerii bolnavului prin apCsare pe suprafa. Oevomepromazin.>g2zi) [ (n caz de agita.C muscularC apreciabile.ia în membre..Hg2zi)/ " 0aloperidol (. Calmarea bolnavului pe cale medica mentoasC ....)/ " neuroleptice(Oevomepromazin +"@.

*sistenta se va îngriji ca înaintea electroDocului. 5 se va introduce în gurC o garniturC de cauciuc învelitC în tifon pentru protejarea danturii Di evitarea muDcCrii limbii în timpul convulsiilor. (n prezent.i.ia va fi administratC de sorC numai dupC ce bolnavul a fost imobilizat.ie de electroli. (&acC venele nu sunt abordabile se introduce glucoza îin stomac prin sondC). aerisitC. perioadC în care bolnavul se aflC în apnee totalC. care dureazC @"` "8 ore. AlimentaIia$ în caz de negativism alimentar. electroDocurile se efectueazC protejate sub observarea medicului specialist în sec. 5mediat ce bolnavul poate îng i. fie cC se va aplica într"o camera izolatC.. bolnavul sC nu mCnânce.i pe tâmplele bolnavului. îi înmoaie într" o solu. fie printr"un paravan.iile scapulo" umerale Di vor sus. Oa trezire el prezintC amnezie totalC a episodului.g za Cr dizolvat în ceai. dar sC urineze. *sistenta pregCteDte materialul necesar pentru administrarea insulinei. Kolnavul agitat consumC o cantitate mare de energie Di pierde lic ide Di sCruri minerale prin transpira. insulinoterapie psi oterapie.v.*sistenta va asigura Di efectuarea mijloacelor terapeutice etiopatogenetice recomandate de medic. &ouC persoane vor proteja articula. In&"!in$tera ia 9 producerea unei stCri de Doc ipoglicemic prin administrarea unor doze crescute de insulinC.ii de reanimare"terapie intensivC. bolnavul va fi ferit de privirile celor din salon. )entru scoaterea bolnavului din comC se pregCtesc cele necesare Di se administreazC i. apoi medicul aplicC Docul electric. . asistenta nu"l pCrCseDte. pentru a împiedica lezarea bolnavului în caz de agita. introdus prin electrozi aDeza. :edica. liniDtitC. fCrC pernC. i se dau @. somnoterapie. (n tot acest timp. *sistenta va aDeza bolnavul în decubit dorsal. glucozC >. Lerestrele vor fi prevCzute cu transperante sau obloane.ie sau lu!a. prin sondC sau perfuzie). îl supraveg eazC Di îi controleazC func. HNGRIRIRI GENERALE Asi!urarea condiIiilor de mediu Camera va fi izolatC. )aturile vor fi prevCzute cu gratii. A !icarea e!ectr$@$c"!"i(electroterapia convulsivantC) %lectroDocul 9 producerea unui acces convulsiv cu ajutorul unui curent electric slab. QrmCreDte bolnavul în timpul comei ipoglicemice. -K'%71*c5%. sublu!a. 'e vor izola prizele electrice. *sistenta va participa alCturi de medic la a !icarea met$#e!$r tera e"tice: electroDoc. asistenta va recurge la alimentarea bolnavului prin sondC (o va introduce prin nas pentru a nu fi retezatC cu din.ie Di ta ipnee.ine mandibula bolnavului pentru evitarea eventualelor lu!a.ie scapulo" umeralC Di de mandibulC). plase sau apCrCtori laterale improvizate din scânduri care vor fi cCptuDite cu pCturi. 1rmArirea =i aplicarea tratamentelor . Criza convulsivantC dureazC apro!imativ un minut. *sistenta va avea întotdeauna pregCtitC o trusC de prim"ajutor pentru a putea interveni în caz de accidente(stop cardiac.ii. temperatura @F"8@mC.i Di îi aplicC pe tâmplele bolnavului. de aceea idratarea se începe imediat ce bolnavul s"a calmat(per os. (n timpul Docului.ii) sau pe cale parenteralC.J. perne.ie. înveleDte electrozii aparatului în tifon.iile vitale. *sistenta pregCteDte aparatul de electroDoc.."8. *T%Nc5%U Nu se vor lCsa medicamente la îndemâna bolnavului psi ic(pericol de suicid).

inerea legCturii cu apar. )rin men. 'e observC pupila " dimensiune(midriazC 9 începutul crizei de agita.ie Di ta ipnee. idratarea se face prin sonda duodenalC introdusC pe cale nazalC). prin transpira. (n acest caz asist. *sistenta va acorda aten. ipnozC. T. prevCzut cu cremalierC. lCmurind pe apar. 'e supraveg eazC tonusul muscular.C de spirit.ie psi omotorie. 0T*. QrmCrirea. notarea func. modificCri pupilare). *lCturi de medic. socioterapia. &egetele vor fi protejate cu apCrCtoare metalice pentru degete. *7. sc imbC pozi.ii bucale se face folosind depCrtCtorul de ma!ilar. Igiena '$!nav"!"i 'e sc imbC lenjeria de corp a bolnavilor ori de câte ori transpirC(bolnavii agita.ia. QrmCrirea sc imbCrilor care survin Di care trebuie semnalate medicului Crizele convulsivante(apari.C de bolnav. EPI.inCitori privind comunicarea veDtilor neplCcute de acasC Di fCcându"le educa.ii. supraveg eazC bolnavul.*.UL .ia sanitarC.P&i%$tera ia. 5giena cavitC.C imediat medicul în caz de modificCri(ta icardie.elegerea bolii psi ice Di conduita ce trebuie sC o aibC fa. ta ipnee.$mn$tera ia 9 scoaterea bolnavului de sub influen. -ri de câte ori este nevoie se sc imbC Di lenjeria de pat. . apari.iilor vitale Di vegetative )ulsul. în an!ietate mare). 'e urmCresc pierderile de lic ide prin diurezC.ia Di desfCDurarea lor).ia de edeme.ie deosebitC psi oigienei.ine mai mult de 8> de ore.inCtorii se urmCreDte: " completarea datelor anamnestice/ " liniDtea familiei/ " educarea apar.. 5:)-7T*NTU (ngrijirea acestor bolnavi necesitC multC rCbdare Di prezen. refle!ele osteotendinoase Di refle!ele cutanate. respira. temperatura vor fi mCsurate Di înregistrate Di se anun. 'e urmCreDte tranzitul intestinal(la nevoie clismC). sugestie) Di psi oterapia de grup/ ergoterapia 9 terapie prin muncC/ meloterapia 9 terapia prin muzicC/ psi oterapia familialC/ psi oterapia de rela!are etc.inCtorilor pentru în. persuasiune. asistenta participC Di pregCteDte metodele de psi oterapie specialC ca: psi oterapia individualC(psi analiza: convorbiri.+A8I. . necesitatea tratamentului/ " facilitarea unor mCsuri de orientare sau reorientare profesionalC/ " psi oterapia familialC. asigurC idratarea(dacC somnoterapia . 'e supraveg eazC Di se raporteazC medicului orice modificare de comportament/ se urmCreDte somnul agitat sau prea liniDtit.i) sau pierd urinC (bolnavii cu crize epileptice).a factorilor de mediu prin administrarea medicamentelor neuroplegice.ia. curaj Di muncC de calitate. OegCtura cu familia 'e va pCstra legCtura cu familia bolnavilor psi ici pentru a putea apela Di la ei în anumite situa.

leucemii si mielom. mitrala. " transp. pe una din fose cel mai adesea/ rar pe ambele fose nazale. " boli cardiovasculare(0T*. "T. varicela. anevrismul de carotida interna). insuficienta epatica cronica).*. . Eti$!$gie *. daca sunt conditii.*.C si =). prabusita.Definitie: 0emoragie e!teriorizata ce provine de la nivelul narinelor. rubeola. e!punere la rece sau la caldura. insuf.: acest tablou clinic dramatic este determinat de: . " boli ale ficatului( epatita acuta. stranut. speriat. febra tifoida). cavitatii nazale sau nazofaringelui. teleangiectazia emoragica 7endu"-sler). " tulburari de coagulare dobandite: tratamente anticoagulante. emofilii. " puls normal sau usor ridicat. . tuse. sten. la ipertensivi ridicata sau scazuta. rezectii2repozitii de sept nazal " 5nflamatii acute: rinite si sinuzite acute de origine virala. ciroza epatica. efort fizic. 'tarea generala a bolnavului este alterata: " palid (uneori cu facies normal colorat). . " boli ale sangelui si vasculare(anemii grave. b) 0emoragia este de obicei unilaterala (sa stabileste prin inspectie sau. dupa o prealabila suflare a nasului si crearea conditiilor unei bune vizibilitati). " lipotimii. stranut " 5nflamatii cronice: rinite si sinuzite cronice. " alcoolism. " boli carentiale. corpi straini) accidentale2c irurgicale: adenoidectomia. sangele este eliminat si pe gura. " T.In cazul hemoragiilor mari: " sete. miocardita.In epistaxisul benign: a) boln. traumatism e!tern. este agitat. " into!icatii. bacteriana d tuse. mitrala.In epistaxisul grav: 0emoragie nazala abundenta. avitaminoze(vit. purpura trombocitopenica idiopatica. )rin anamneza se va stabili daca emoragia a survenit prin grataj. +A4LOU CLINIC: . tuberculoza nazala " Qlcer trofic perforant al septului " Tumori benigne: t )olip sangerand al septului nazal t )apiloame t :eningocel endonazal " Tumori maligne: granulom malign mediofacial (. reci. 5nundand faringele. purpura reumatoida. infectii fungice. normala. scarlatina.bs. auze locale: " Traumatisme nazale(cauza principala la copil 6grataj digital. auze generale: " boli infectioase(gripa. " cauze endocrine. in raport cu tensiunea anterioara. trombolitice sau antiagregante plac etare. prin rinoscopie anterioara.

" tampoane narinare imbibate cu solutii emostatice(apa o!igenata.. tampoane narinare. guler. " aplicarea de comprese reci sau g eata pe regiunea frontala " nazala. o pensa anatomica/ mesa de tifon 6lunga de +. oleu gomenolat sau unguent cu tetraciclina. adrenalina @m2oo. Calciu . culcat in decubit lateral. tamponament nazal anterior.N. inmuind continuu mesa cu apa o!igenata. " epista!isul grav posttraumatic. " compresiunea digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de @. &upa cauterizare se indica dezinfectante nazale(&. " tamponamentul nazal anterior va fi mentinut 8>">G ore. trombina). linistirea pac.O. minute.L. va fi eliberat de orice compresiune(cravata. prin bucofaringoscopie. sub controlul vederii. [ )t.7. cu capul usor ridicat."H. lubrefianta/ cu ajutorul speculului nazal si al pensei. pe cale parenterala etc. " in spital: *ceste emoragii de intensitate mai mare. pelicula de fibrina. 5ndiferent de metodele intrbuintate. eventual internare). Tehnica tamponamentului posterior: " se confectioneaza un tampon dintr"o fasa(8 cm!8 cm "pt. gelaspon. cu rol de supapa de siguranta. de abundenta sangerarii. epista!isurile masive este indicata internarea de urgenta a bolnavului in spital. • in e i&taxi&"! grav: " pana la intemarea in spital se aplica aceleasi masuri ca in epista!isul benign( emostaza locala: compresiunea narinei. o pensa lunga si subtire 6Oubert Karbon". " tamponarea unei fose nazale necesita obligatoriu administrarea de antibiotice de protectie "in cazul in care durata tratamentului depaseste 8> de ore" (tampoanele imbibate cu sange din fosele nazale fiind mediu de cultura propice pt. calmante pt. astupand complet fosa nazala/ dupa"aceea se pune pac. A+I+UDINEA DE URGEN+A • In e i&taxi&"! 'enign: " bolnavul va fi asezat pe scaun. solutie de antipirina @. care evita emoragia cerebrala). cu capul usor decliv. o sursa de lumina/ speculum nazal.). in caz de internare. (materiale necesare: oglinda frontala. intr"o tavita renala/ se imbiba mesa cu subst. )t. centura) si i se va cere sa respire linistit cu gura desc isa." epista!isul grav al ipertensivilor(este epista!isul salvator. *tentie: dupa tratamentul de urgenta se va recomanda repaus fizic timp de 8>">G ore(in fct. tamponamentul anterior se practica ideal cu baloane de cauciuc sau bureti resorbabili de fibrina sau trombina. &e retinut: in centrele dotate. ipertensivi. tavita renala.1itamina =. nara cu nara. cm si lata de @"8 cm" sau comprese sterile/ lubrefiante sterile: ulei de parafina. " se vor aplica masuri de emostaza locala. emoragiile care provin din pata vasculara si se repeta. emoragice cu creion de nitrat de *g sau termocauterizare(electrocoagulare). invitandu"se boln. la varstnici. se va face in pozitie semisezanda sau culcat. 5n caz de colaps se va aseza pac. se introduce mesa in nas. necesita de cele mai multe ori tamponament posterior 6care trebuie facut de medici specialisti -. " epista!isul grav dat de bolile amintite la cauze generale.1enostat. lasandu"se in afara. Oa nevoie se admin. dezvoltarea unor germeni patogeni). cutand"o dinapoi spre inainte "in acordeon" in straturi suprapuse. adult) pregatit anterior si sterilizat/ . la nas un pansament in forma de capastru sau prastie/ demesarea se face cu multa atentie. emostatice generale) Transportul pac. " administrarea de emostatice pe cale generala: *drenostazin. sa sufle nasul.J. cu ajutorul unei siringi). se va face cauterizarea pct. Tehnica: se degajeaza fosele nazale de c eagurile de sange. controlul emostazei va fi facut obligatoriu.

" tamponul este legat la mijloc cu un fir de ata de matase groasa ale carui capete se lasa lungi(8. %ste bine ca tamponamentul posterior sa nu fie tinut mai mult de 8"+ . cm)/ " se introduce in fosa nazala care sangereaza o sonda subtire Nelaton al carui capat se scoate prin gura/ " de acest capat se leaga firul de ata al tamponului si se retrage sonda/ " in felul acesta tragem tamponul prin gura si"l introducem in rinofaringe(inapoia valului moale)/ " la narina se leaga firele tamponului posterior la alt tampon. 'e formeaza astfel o cavit. emostatice. de sange. calmante. care astupa complet narina. la nevoie transf. inc isa care favorizeaza formarea de c eaguri sanguine si oprirea emoragiei/ " se asociaza tamponamentului posterior antibiotice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful