Grila 1

I) Functiile bursei (subiectul mare)

Bursele de marfuri au o serie de functii economice, financiare si comerciale. a) Functia de facilitare a tranzactionarii. Este cea mai importanta pt ca ofea un loc de intrunire a comerciantilor, pt a concentra oferta si cererea b) Functia de stabilire (formare) a preturilor reprezentative pentru produsele de baza. Aceasta functie rezulta din corelarea mai multori factori ca: a) raportul cerere-oferta pe pietele spot sau futures, b) evolutia preturilor pe aceste piete, c) evolutia evenimentelor sociale si politice importante, c) Functia de minimizare a riscurilor de pret pentru marfa efectiva. Aceasta functie este indeplinita prin hedging . Operatorul isi asuma o pozitie opusa pozitiei sale luate pe piata fizica (piata spot), in asa fel incat sa se poata asigura fata de riscul de pret, minimizandu-si riscurile, pe care la transfera altui operator de pe piata (unui speculator). d) Functia de stabilizare a preturilor si de reducere a amplitudinii fluctuatiilor de curs. tranzactiile la termen duc la o reducere a volatilitatii preturilor mf tranzactionate la vedere iar prezenta speculatorilor atenueaza amplitudinea fluctuatiilor de pret si reduce decalajul dintre cursurile e treme e)Functia de a reflecta fidel conjunctura dintr-un moment dat . !t ca ele dau tonul pietei, anticipeaza trendul, sunt locul de descoperire al preturilor reprezentative pt produsele negociate. f) Functia de e ercitare a unor influente determinante asupra evolutiei comertului international cu produsele respective. Bursele devin "barometre# ale comertului mondial g) Functia de favorizare a liberei concurente. !ietele la termen contribuie la inlaturarea pozitiilor de monopol si lupta impotriva pozitiilor dominante. !ietele futures ofera un mecanism de difuzare a preturilor la toti participantii de pe piata. h) Functia de oferire de informatii asupra nivelului preturilor unor marfuri disponibile la un anumit termen. $e realizeaza prin publicarea si promovarea unor informatii diverse, care permit diverse evaluari .

II) !e inseamna instructiunea totul sau nimic

Elementul de baza al tranzactiei bursiere este ordinul dat de client bro%erului Ordinele pot fi insotite de instructiuni. &na dintre aceste instructiuni este si cea intitulata "totul sau nimic# care e prima dorinta de a vinde'cumpara marfa'titlul la un anumit curs si intr-o perioada precizata. Ordinul insotit de aceasta instructiune va fi e ecutat numai daca piata ofera conditiile de calitate si pret solicitate de client( III) !e inseamna ca evolutia preturilor urmeaza semnul taurului Bull mar%et sau piata sub semnul taurului reprezinta piata in care preturile sunt in crestere (acest fenomen se intalneste mai ales toamna). Atunci cand se spune ca o piata este bullis) e ista o perspectiva ca preturile vor creste. I"# $roblema era la fel ca si la grila % : m initiala*+,-m mentinere*+--un operator vinde la ../, pretul pe piata este de .,0, , 1e se intampla cu contul in marja 2 a) se debit cu ,-- b ) se credit cu ,-- c) se debit cu /,- d)se credit cu /,e) nimic din cate stiu rasp era ca se debiteaza cu &''3nu sunt sigura

Grila % 4) 1ontractul 5utures-def, mecanism, importanta A) 6efinitie contractul futures este un angajament standardizat intre doi parteneri(7'1) 8 de a vinde, respectiv de a cumpara un anumit activ (devize, actiuni, alte titluri financiare sau marfuri), la un pret stabilit in momentul inc)eierii tranzactiei si cu e ecutarea contractului la o data viitoare numita scadenta. B) 9ecanismul tranzactiilor futures se realizeaza in spatii special amenajate numite ringuri (pit-uri si el cuprinde urmatoarele faze: +) :ranzactia este initiata de 1'7.Ei dau ordine firmelor bro%er cu care lucreaza pentru inc)eierea unui contract futures( ordinul este transmis bro%erului de bursa ( floor broker), care urmeaza sa-l e ecute in sala bursei, in groapa (pit). /) 6upa inc)eierea contractului, bro%erul de bursa semneaza tic)etul de ordine si-l trimite la firma sa, acesta instiintindu-l pe client ca a fost e ecutat contractul si precizindu-i conditiile acestuia (in speta pretul si volumul tranzactiei). 0) 6upa inc)eierea tranzactiei in sala de negocieri, un angajat al bursei - raportor (pit reporter) transmite pretul si volumul tranzactiei la departamentul de cotatii si totodata la personalul care opereaza sistemul informatic al bursei( pretul va aparea instantaneu pe tabela electronica. ;) 4n cazul ca nu este membra a casei de cliring, firma bro%er ia legatura cu o firma membra (numita membru cliring -clearing member), transmitindu-i acesteia datele din contract, pentru a fi comunicate la casa de compensatie (;a). Aceasta din urma procedeaza la marcarea la piata a pozitiilor desc)ise si efectueaza operatiunile legate de compensarea pozitiilor si lic)idarea contractelor, instiintind membrul cliring despre aceste activitati ,) 1asa de cliring da instructiuni bancii care asigura decontarile banesti rezultate din operatiune in legatura cu creditarea'debitarea contului membrului cliring (,a), iar banca avizeaza ulterior in legatura cu efectuarea operatiunii (,b). .) Banca plateste'incaseaza de la membrul cliring sumele banesti rezultate din efectuarea compensatiilor. &lterior, membrul cliring anunta firma bro%er, iar aceasta face reglarile corespunzatoare in contul clientului. 1) 4mportanta contractelor futures consta in faptul ca: +) ele reprezinta o sursa de informatii comerciale /) prmit realizarea operatiunilor speculative si arbitraj, in vederea obtinerii de profit 0) acoperirea riscului comercial prin operatiuni de )edging ;) efectul de levier 44) 1e este cas)-spot 2 a) contractul spot cu livrare amanata (cash for<ard) are caracteristicile unui contract spot propriu-zis ( adica se e ecuta in natura) dar spre deosebire de tranzactia spot propriu-zis care presupune livrarea imediata a marfii , in cas) for<ard livrarea marfii are loc la un anumit termen de la inc)eierea contractului. b) fata de contractul futures poate fi lic)idat nu numai prin livrare efectiva ci si prin inc)iderea pozitiei. 444) la grile imi amintesc ca am vazut una : 6aca un bro%er are de la cl sau un ordin de cump la +-- si pe piata gaseste o comanda de vz la == ce face 2 si rasp era : indeplineste ordinul la == 47* !roblema era la fel ca si la grila + : m initiala*+,-m mentinere*+--un operator vinde la ../, pretul pe piata este de .,0, , 1e se intampla cu contul in marja 2 a) se debit cu ,-- b ) se credit cu ,-- c) se debit cu /,- d)se credit cu /,e) nimic din cate stiu rasp era ca se debiteaza cu &''3nu sunt sigura

Grila (

I) )trategii cu optiuni (sub larg)

Optiunile ( tranzactionate in >omania numai la Bursa de la $ibiu,) sunt instrumente financiare asemanatoare cu contractele futures, dar cu diferente notabile. Optiunea defineste un contract standardizat care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia ( aceasta este diferenta notabila dintre un contract futures si o obtiune), de a cumpara sau vinde activul suport (de la baza contractului) la un pret prestabilit, numit pret de e ercitare, contra unei sume platite vanzatorului la inc)eierea contractului, numita prima, in cadrul unei perioade de timp predeterminate. Activul suport sau activul de baza poate fi reprezentat de optiuni pe actiuni (stoc% options) ,pe instrumente de datorie, pe indici bursieri, pe contracte futures etc. * ista doua feluri de optiuni+ a) optiunea !all care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara activul suport la pretul de e ercitare, la o anumita data sau pe o anumita perioada pana la acea data si b) optiunea $ut care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde contractul futures de la baza optiunii la pretul de e ercitare prestabilit. In privinta strategiilor pe care trebuie sa le adopte ! si " acestia pot opta pentru una din urmatoarele vatiante de baza a) atunci cand un operator intuieste o crestere viitoare a preturilor futures, el va cumpara optiuni call, adoptand o pozitie la bursa long call, iar atunci cand acesta prevede scaderea preturilor in viitor, va cumpara optiuni put, adoptand astfel la bursa o pozitie long put. b) daca aceste estimari prevad fluctuatii puternice ale preturilor intr-un sens sau altul, atunci ac)izitionarea de optiuni ?in afara banilor@ devine foarte atractiva, pentru ca aceste optiuni sunt mai ieftine si ii ofera posibilitatea unor profituri ridicate, fara riscuri aditionale. c) in mod simetric, un operator care se bazeaza pe stabilitatea preturilor sau pe usoara lor scadere, va vinde optiuni call, desc)izand o pozitie s)ort call, iar un operator care mizeaza pe stabilitatea preturilor sau pe usoara lor crestere, va vinde optiuni put, desc)izand o pozitie s)ort put. 4n afara de aceste strategii mai e ista si strategii strategii comple e cu optiuni a) !umparare de fluture (long butterfly) Aceasta strategie se poate aplica atunci cand un investitor anticipeaza o reducere a volatilitatii cursului pentru un activul. $trategia consta in cumpararea de put care trebuie compensata apoi de cumpararea de call, ramanand de regularizat doar diferentele de pret de e ercitare si, respectiv, prima. -n butterfly mai poate fi obtinut prin urmatoarele combinatii: - cumparare call a A vanzare / call b A cumparare callc - cumparare put a A vanzare / put b A cumparare put c - cumparare call a A vanzare call b A vanzare put b A cumparare put c b) )traddle este o cumparare de call combinata cu o cumparare de put, sau o vanzare de call si put, la acelasi pret de e ercitare si cu aceeasi scadenta., fiecare optiune se e ercitata separat. c) )trangle este o combinatie similara cu straddle cu deosebirea ca pretul de e ercitare al optiunii call este mai mare decat pretul de e ercitare al optiunii put. d) )trip si )trap 4in ambele cazuri avem o tripla optiune constind in doua optiuni separate put (call) si una call (put), toate fiind inc)eiate in acelasi timp, cu aceeasi durata de viata si la acelasi pret de e ercitare.

II) !e reprezinta baza ( basis) .

!e o piata la termen, preturile reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa respectiva, atat in prezent cat si in viitor, fiecare contract futures avand propriul pret. !ietele futures identifica preturile de ec)ilibru curente (cas)) dar si pe cele ce vor e ista in viitor, ele fiind de fapt preturile spot anticipate. 6eci pietele la vedere si pietele la termen au preturi diferite, intre pretul cas) si pretul futures e ista diferente. Aceste diferente de pret sunt cunoscute sub denumirea de baza (engl. basis). 6eci /aza este diferenta dintre preturile c)as si cele futures sunt cunoscute sub denumirea de baze $rintre elementele care pot modifica marimea bazei (adica a diferentei dintre pretul cash si pretul futures) se numara si+ +) $tocurile ramase din anul anterior( /)1ererea si oferta de produse substituibile( 0) !erspectivele privind productia anului curent( ;) !roductia mondiala( ,) 1ererea e terna( .) !osturile stocarii( B) 5acilitatile de stocare( C) !osturile de transport( =) !roblemele de transport( +-) 1osturile asigurarii( ++) !oliticile agricole( +/) 5luctuatiile sezoniere de pret( +/) :ermenul de e pirare a contractului futures.

III) !e inseamna instructiunea executa sau lasa (e ecuta sau anuleaza)

Elementul de baza al tranzactiei bursiere este ordinul dat de client bro%erului Ordinele pot fi insotite de instructiuni. &na dintre aceste instructiuni este si cea intitulata De ecuta sau anuleaza0lasa1 cand clientul dispune cumpararea'vanzarea imediata si completa a unui anumit volum de marfa'titluri, iar daca nu se realizeaza volumul respectiv se anuleze e ecutarea ordinului( ;.+ !are este principala asemanare intre futures si for2ard : cred ca rasp era ca ambele sunt cu e ecutare ulterioara e ecutarea are loc la un termen viitor, sau ;./ 6aca un bro%er are inscrise urm instructiuni de e ecutat : / ctr la +-si+'/ 3 ctr la 1'si103 (asta ar fi raspunsul) ( / ctr la +-si+'C ( ;ctr la +-si 0'C ( / ctr la +-si ,'C care va fi primul e ecutat 2 ;.0 !rima problema nu o mai stiu ;.; A doua problema cu tranzactii futures era cam asa 9arja initiala*,--um'contract 9arja de mentinere*0--um'ctr &n operator vinde +,--- bu grau la /,B,'bu Ea cat tr sa creasca pretul pt a se face apelul in marja 2 33.mie mi-a dat %,45(adica b) Grila 3

I) 6edging subiectul mare

)copul lor este acela de a oferi operatorilor o protectie impotriva pierderilor ce pot proveni din cauza fluctuatiilor preturilor. 6edging-ul consta in luarea la bursa a unei pozitii futures, apro imativ egala, dar opusa fata de o pozitie cash ( e istenta sau anticipata )in momentul inc)eierii contractului bursier. Astfel, riscul evolutiei nefavorabile a pretului pentru hedger este transferat catre un tert,( speculatorul) , a carui menire este tocmai sa isi asume un risc in speranta obtinerii unui profit din evolutia favorabila (din punctul lui de vedere) a pretului. 7peratiunile de hedging se deosebesc de operatiunile speculative, deoarece in cazul )edging-ului pozitia luata la bursa este complementara unei pozitii detinute pe

piata fizica, deci operatiunea din bursa este acoperita cu marfa. Operatiunea de acoperire imbina asadar un contract cu marfa, operatiune facuta de cele mai multe ori in afara bursei, cu un contract futures, care este tipic bursier. * ista doua tipuri principale de operatiuni+ a) 6edging-ul de vanzare sau hedging scurt (selling )edge, s)ort )edge) este realizat de catre un operator ce detine in stoc sau cumpara marfa sau preconizeaza sa produca o cantitate de marfa fizica si vinde un numar ec)ivalent de contracte futures. Obiectivul lui este de a-si proteja valoarea marfii de o scadere a pretului pe piata. 6aca preturile pe cele doua piete, la vedere si la termen au evolutii paralele, castigul (pierderea) pe piata la termen anuleaza pierderea (castigul) de pe piata la vedere. 4ntr-un )edging de vanzare operatorul estimeaza ca pretul va scadea si astfel va castiga din contractul futures. 4n sc)imb, profitul pe care l-ar obtine la marfa fizica in cazul unei cresteri a pretului este anulat de pierderea suferita la contractul futures (de fapt, acest profit este transferat speculatorului, care a estimat 8 contrar supozitiei celui care a facut acoperirea 8 ca piata va creste, asumandu-si insa riscul scaderii acesteia). %) 6edging de cumparare hedging lung (long )edging) presupune cumpararea la un moment dat de contracte futures (pozitia long la bursa) in scopul acoperirii riscului de crestere a pretului la o marfa fizica pe care operatorul intentioneaza sa o ac)izitioneze la o data ulterioara. 6aca un operator vinde marfa cu clauza livrarii ulterioare a acesteia, el se va putea proteja fata de riscul de pret prin cumpararea de contracte la termen. !oncluzie+ a) in cazul long hedge (hedging lung) pe piata $pot- activul va fi cumparat (pierdere cand pretul creste) pe piata 5utures: pozitie long (castig cand pretul creste) b) in cazul short hedge (hedging scurt) pe piata $pot: activul va fi vandut (pierdere cand pretul scade) pe piata 5utures: pozitie s)ort (castig cand pretul scade)

II) In ce consta efectul de levier al contractelor futures.

!retul contractului futures variaza zilnic, iar in functie de pretul contractului se marc)eaza la piata. 4n cazul in care se inregistreaza castiguri pe pietele derivate, se intalneste asa numitul efect de levier. Efectul de levier ofera posibilitatea de a obtine un castig mare dintr-o investitie initiala mai mica decat in cazul investitiilor clasice. 1u toate acestea trebuie retinut faptul ca levierul implica un risc mai mare decat cel aferent investitiei directe in actiunile cotate.

III) 7ptiuni la piata .. sau $iata optiunilor

$e piata e ista doua tipuri distincte de optiuni: put si call. a) optiunea !all da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara activul suport la pretul de e ercitare, la o anumita data sau pe o anumita perioada pana la acea data si b) optiunea $ut da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde contractul futures de la baza optiunii la pretul de e ercitare prestabilit. !rin cumpararea unei optiuni put se obtine dreptul de a lua o pozitie s)ort pe contractul futures suport. 1umpararea unei optiuni call da dreptul la o pozitie long pe contractul futures de la baza optiunii. Optiunile call si put sunt contracte complet separate, distincte si ofera drepturi diferite. .. !ozitiile in cadrul contractului de optiuni sunt: 1AEE EOFG * cumpara dreptul de cumparare

1AEE $HO>: * vinde dreptul de cumparare !&: EOFG * cumpara dreptul de vanzare !&: $HO>: * vinde dreptul de vanzare 47) ; grile / erau probleme

Grila 8.

I) 7ptiunea put sau optiunea de vanzare (subiectul mare mare)

Este un contract in forma negociabila. Optiunea !ut da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde activul de baza vanzatorului optiunii, la pretul de e ercitare prestabilit.. la'pana la o anumita data si la un pret stabilit in prezent si specificat in contract. 7anzatorul optiunii put are obligatia de a cumpara de la cumparator activul de baza la pretul prestabilit daca optiunea este e ercitata in intervalul sau la momentul stabilit initial. !rin cumpararea unei optiuni put se obtine dreptul de a lua o pozitie s)ort pe contractul futures suport Optiunile call si put sunt contracte complet separate, distincte si ofera drepturi diferite. !ozitiile in cadrul contractului de optiuni sunt: !&: EOFG * cumpara dreptul de vanzare !&: $HO>: * vinde dreptul de vanzare In privinta strategiilor pe care trebuie sa le adopte ! si " , legat de optiunea put acestea pot fi+ A) $ozitia cumparatorului optiunii 4n cazul cumparatorului de put, castigul creste cand pretul activului scade sub pretul de e ercitare( profitul se obtine cand castigul este mai mare decat prima. 6aca pretul activului creste peste pretul de e ercitare, optiunea este 9in afara banilor:. !ierderea cumparatorului de put, cand piata creste, este limitata la marimea primei( castigul sau, cand piata scade, este nelimitat. 7 unui put incaseaza cert prima si spera ca, in viitor, cursul nu va scadea. 6aca previziunea lui nu se adevereste el isi asuma riscuri, pe masura cresterii cursului activului-suport. /) $ozitia vanzatorului optiunii 7 anticipeaza o stabilizare a cursului sau o crestere a acestuia. 4n aceste conditii el este de acord sa vanda un put prin care se angajeaza, in sc)imbul primei incasate, sa cumpere activele 8 suport, la un pret de e ercitare prestabilit. 6aca anticiparile vanzatorului se adeveresc, el castiga prima incasata. 4n caz de scadere a cursului el va inregistra pierderi proportionale cu aceasta scadere de curs. ;ezultatul la optiunile put pt ! + el va castiga diferenta dintre pretul de e ercitare si pretul spot al activului de baza. !rofitul potential al 1 de puteste limitat deoarece pretul activului nu poate scadea la o valoare mai mica decat zero. !ierderea este limitata la nivelul primei. 1astigul sau pierderea se determina prin diferenta dintre rezultat si valoarea primei. ;ezultatul la optiunile put pt " este limitat la marimea primei, el isi poate pierde toata valoarea activului de baza.

II) !e sunt tranzactii short call sau call short

$trategiile $)ort 1all sunt initiate prin vanzarea de optiuni, cu convingerea ca piata va ramane la nivelul prezent sau va scadea usor, fara sa se inregistreze oscilatii prea mari ale pretului. $)ort call (vinde call, vinde dreptul de cumparare) 8 investitorul mizeaza ca la scadenta $ I J, iar el va ramane cu prima incasata de la contrapartea ? long @ la scadenta: $ I J *K profit pentru s)ort call ( investitorul ramane cu prima

$ K J *K investitorul s)ort call incepe sa piarda din prima, iar daca ($-!) K J, atunci investitorul intra pe pierdere neta

III)<e ce sunt contractele futures titluri derivate

5olosite in operatiuni de acoperire a riscurilor ()edging) sau de speculatie, derivatele, contractele futures si optiunile, pot proteja sau spori valoarea unui portofoliu valutar, de actiuni sau de marfuri in functie de scopul, apetenta pentru risc si de profilul investitional al administratorului, randamentul acestora fiind probat in repetate randuri. !ontractele futures sunt titluri derivate deoarece , in primul rand, aceste contracte au o valoare de piata care le da posibilitatea sa fie negociate la bursa si in al doilea rand pentru ca acest tip de contract este bazat pe un activ standardizat ( marfa, valuta, activ financiar) . 1a atare, contractul futures coteaza la bursa (ca orice titlu financiar), dar pretul sau curent si deci valoarea de piata a contractului, reflecta pretul activului de baza. 47)!roblema cu marja si ordinea bro%erului / grile a) care din L este o asemanare intre contractele for<ard si futures ;.+ 1are este principala asemanare intre futures si for<ard : cred ca rasp era ca ambele sunt cu e ecutare ulterioara e ecutarea are loc la un termen viitor, ;./ ) sau ce este for<ard-ul ( definitia) ceva element din definitie: &n contract for<ard este un acord de vointa intre doua parti,( vinzator si cumparator), prin intermediul caruia o parte se obliga sa livreze marfa iar cealalta se obliga la plata pretului, la o anumita din viitor o marfa la un anumit pret stabilit in momentul contractarii.

ALTE SUBIECTE

)ubiect+ 7ptiunea call sau optiunea de cumparare

Este un contract in forma negociabila. 7ptiunea !all da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara activul suport (activul de baza) la pretul de e ercitare, stabilit in contract, la o anumita data sau pe o anumita perioada pana la acea data. 7anzatorul optiunii call are obligatia de a vinde cumparatorului activul de baza la pretul stabilit daca optiunea este e ercitata. 1umpararea unei optiuni call da dreptul la o pozitie long pe contractul futures de la baza optiunii. Optiunile call si put sunt contracte complet separate, distincte si ofera drepturi diferite. .. !ozitiile in cadrul contractului de optiuni sunt: 1AEE EOFG * cumpara dreptul de cumparare 1AEE $HO>: * vinde dreptul de cumparare In privinta strategiilor pe care trebuie sa le adopte ! si " acestea pot fi+ 1) $ozitia cumparatorului optiunii 1umparatorul estimeaza o crestere, in viitor, a cursului activului suport. 4n sc)imbul unei prime, el se asigura ca va putea cumpara activele suport, contractate pana la scadenta optiunii, la un pret de e ercitare prestabilit. El va inregistra un profit daca, in viitor, cursul activului suport va depasi pragul de rentabilitate (adica pretul de e ercitareAprima). 4n sens invers, va inregistra pierderi limitate la marimea primei.

7anzatorul acestei optiuni este obligat prin contract sa vanda activul suport la pretul de e ercitare, indiferent care va fi evolutia ulterioara a cursului bursier. El castiga cert prima incasata, dar isi asuma un risc nelimitat pentru cazul de crestere a cursului bursier. %) $ozitia vanzatorului optiunii 4n vanzarea unei optiuni call, vanzatorul are un castig limitat la valoarea primei. 4n cazul de fata el castiga atunci cand cursul activului de baza scade sub valoarea pretului de e ercitare. 6aca cursul creste peste pretul de e ercitare, apar doua cazuri: daca cursul creste mai putin decat pretul de e ercitare plus prima, atunci vanzatorul castiga de asemenea, prima( daca cursul creste mai mult decat pretul de e ercitare plus prima, atunci vanzatorul pierde, pierderea lui putand fi practic nelimitata. >ezultatul optiunilor call: pt 7 optiunii call castigurile sunt limitate la dimensiunea primei, pierderea pt 7 de optiuni call este nelimitata. >iscul este limitat la valoarea primei. >ezultatul optiunii call il reprezinta diferenta pozitiva dintre pretul spot al activului de baza si pretul de e ercitare al optiunii.

)ubiect: !e sunt tranzactii long call sau call long

$trategiile Eong call sunt initiate prin cumpararea de optiuni (cumpara dreptul de cumparare). Eong call (cumpara call) 8 investitorul mizeaza pe cresterea pretului activului suport ($) pana la scadenta, la un nivel peste pretul de e ercitare convenit ($KJ) ( in caz contrar, pierde prima platita la scadenta: $ I J *K cumparatorul de call nu-si e ercita optiunea, pierzand doar prima platita $ K J *K cumparatorul isi e ercita optiunea, incepe sa recupereze din prima platita, iar daca ($ 8 !) K J *K cumparatorul intra in profit net.

)ubiect+ !e sunt tranzactii put long sau put long

$trategiile !ut Eong sunt initiate prin cumpararea de optiuni (cumpara dreptul de vanzare). Eong put (cumpara put) 8 investitorul mizeaza ca la scadenta pretul activului suport va fi sub pretul de e ercitare ($ la scadenta: $ K J *K cumparatorul de !ut nu-si e ercita optiunea, pierzand doar prima platita $ I J *K cumparatorul isi e ercita optiunea, incepe sa recupereze din prima platita, iar daca ($ A !) I J *K cumparatorul intra in profit net.

)ubiect+ !e sunt tranzactii put short sau short put

$trategiile !ut $)ort sunt initiate prin vanzarea de optiuni (cumpara dreptul de vanzare). $)ort put (vinde put) 8 investitorul mizeaza ca la scadenta $KJ, iar el va ramane cu prima incasata la scadenta: $ K J *K investitorul s)ort put este in profit, ramanand cu prima incasata $ I J *K investitorul s)ort put incepe sa piarda din prima incasata, iar daca ($ A !) I J *K incepe sa inregistreze pierdere neta.

)ubiect+ 6edging prin baza

!rin baza (basis) se intelege diferenta dintre pretul la vedere si cel la termen (futures), !ietele futures au menirea de a identifica preturile de ec)ilibru curent al activului de baza., dar mai ales preturile ce vor e ista la anumite momente din viitor. 1ontractul futures coteaza la bursa (ca orice titlu financiar), dar pretul sau curent si deci valoarea de piata a contractului, reflecta pretul activului de baza.. /aza reprezinta, pentru un operator, un element de referinta in ceea ce priveste actiunea sa pe piata, pt ca baza poate evolua favorabil oferind castig, sau poate evolua nefavorabil , provocand pierdere. $c)imbarea bazei constituie un risc care nu este totdeauna minimizat, deoarece variatia bazei este mai putin volatila si mai previzibila decat preturile cas) sau futures.

=a hedgingul prin baza riscul asociat bazei este mai mare cu cat diferenta de timp dintre e pirarea )edging-ului (data lic)idarii pozitiei futures) si luna de livrare este mai mare. 6e aceea, de regula, se alege acea luna de livrare care este cea mai apropiata posibil, dar ulterioara fata de data e pirarii )edging-ului. Alegerea lunii de livrare este influentata de mai multi factori. $-ar putea presupune ca atunci cand e pirarea )edging-ului corespunde unei anumite luni de livrare, se alege contractul cu acea luna de livrare. 4n practica se poate alege un contract cu o luna de livrare ulterioara, deoarece preturile futures sunt uneori foarte fluctuante in timpul lunii de livrare. &neori insa, data pana la care este necesara acoperirea prin )edging este ulterioara datelor de livrare ale tuturor contractelor futures care pot fi utilizate, in aceasta situatie )edger-ul trebuie sa reitereze acoperirea >eiterarea acoperirii presupune lic)idarea unui contract futures si luarea aceleiasi pozitii intr-un contract futures cu o luna de livrare ulterioara. >eiterarea acoperirii are loc atunci cand data la care este necesara acoperirea este ulterioara datelor de livrare. Acoperirea poate fi reiterata de mai multe ori.

)ubiect <iferente intre contractul futures si for2ard

+) !ontractul futures se incheie la bursa printr-un mecanism traditional specific fata de contractul for2ard care se incheie in afara bursei , prin negociere directa intre parti. /) 4n contractul futures conditiile contractuale sunt standardizate in ceea ce priveste natura activului de baza (o marfa de o anumita calitate, o anumita valuta cantitatea contractata, fata de contractul for2ard care nu este standardizat. /) >oate contractele futures pe acelasi activ standardizat formeaza un gen de contracte futures( de e emplu, contractele pe grau negociate la !/7> formeaza genul denumit grau futures (engl. wheat futures). 0) 5iecare contract futures are un anumit termen de e ecutare, mai precis o luna in care urmeaza sa aiba loc lic)idarea. =unile de livrare sunt prestabilite si coteaza la bursa, iar contractele pe un anumit activ cu aceeasi scadenta formeaza o specie a contractului futures pe acel activ. E contractele pe grau cu scadenta in mai formeaza specia grau futures mai. ;) $retul contractului futures se stabileste in bursa prin procedura specifica de negociere si contractare a acestei piete organizate. Acest pret este e presia raportului dintre cererea si oferta pentru fiecare contract standardizat (acelasi activ de baza, aceeasi scadenta) si el variaza zilnic, in functie de conditiile pietei. 1a atare, valoarea contractului (data de produsul dintre pretul unitar si unitatea de tranzactie) nu mai este fi a, ca in cazul contractului forward, ci este variabila. 6e aici rezulta una din caracteristicile definitorii ale contractului futures si anume faptul ca acesta este zilnic actualizat sau ?marcat la piata? (engl. marked to market), astfel incat pierderile uneia din partile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte parti. ,) $e poate spune ca un contract futures este practic, un sir de contracte forward, fiecare fiind lic)idat zilnic si inlocuit cu un nou contract, care are un pret egal cu pretul zilei curente. Aceasta adaptare zilnica la pretul pietei poate fi e plicata prin faptul ca, contractul nu mai este acum un bloc compact, ci o serie de contracte forward e pirate zilnic. Adaptarea valorii contractului (numita si actualizare) se face pe baza diferentei dintre pretul de lic)idare (engl. settlement price) al zilei respective si cel al zilei precedente. Acest pret se determina pe baza cotatiilor de inchidere a bursei din fiecare zi (de aici denumirea de pret de inchidere) si serveste la regularizarea diferentelor de valoare a contractului (de aici denumirea de pret de regularizare).

8) )pre deosebire de contractul forward, care se e ecuta la scadenta in conditiile stabilite la inc)eierea contractului, in contractul futures partile au doua posibilitati a) sa lic)ideze contractul prin predarea'primirea activului care face obiectul acestuia, adica prin livrare (engl. delivery)( b) sa lic)ideze pozitia detinuta pe piata futures printr-o operatiune de sens contrar, respectiv o compensare (engl. offsetting).

)ubiect+ <elimitari intre call si put sau <elimitari intre put si call 7ptiunea put sau optiunea de vanzare (subiectul mare mare)
Amabdoua optiunile sunt contracte in forma negociabila. 7ptiunea $ut da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde activul de baza vanzatorului optiunii, la pretul de e ercitare prestabilit.. la'pana la o anumita data si la un pret stabilit in prezent si specificat in contract. 7anzatorul optiunii put are obligatia de a cumpara de la cumparator activul de baza la pretul prestabilit daca optiunea este e ercitata in intervalul sau la momentul stabilit initial. !rin cumpararea unei optiuni put se obtine dreptul de a lua o pozitie s)ort pe contractul futures suport 7ptiunea !all da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara activul suport (activul de baza) la pretul de e ercitare, stabilit in contract, la o anumita data sau pe o anumita perioada pana la acea data. 7anzatorul optiunii call are obligatia de a vinde cumparatorului activul de baza la pretul stabilit daca optiunea este e ercitata. 1umpararea unei optiuni call da dreptul la o pozitie long pe contractul futures de la baza optiunii. Optiunile call si put sunt contracte complet separate, distincte si ofera drepturi diferite. !ozitiile in cadrul contractului de optiuni sunt: !&: EOFG * cumpara dreptul de vanzare !&: $HO>: * vinde dreptul de vanzare 1AEE EOFG * cumpara dreptul de cumparare 1AEE $HO>: * vinde dreptul de cumparare In privinta asteptarilor operatorilor+ a) la call @ vanzatorul spera intr-ostabilitate sau scadere a preturilor pietei - cumparatorul mizeaza pe o crestere cat mai rapida a acestora b) la put @ vanzatorul spera intr-o stabilitate sau crestere a preturilor pietei -cumparatorul mizeaza pe o scadere cat mai rapida a acestora.

)ubiectA !e este optiunea de cumparare

Optiunea de cumparare (engl. call( fr. option d'achat) este un contract, in forma negociabila, care da dreptul cumparatorului (buyer, holder) ca intr-o anumita perioada de timp, sa cumpere de la vanzatorul optiunii ( seller, writer) activul de baza, la un pret stabilit prin contract. !e de alta parte, vanzatorul optiunii call isi asuma obligatia de a vinde cumparatorului activul de baza, la pretul stabilit, daca optiunea este e ercitata intr-un anumit interval de timp.

)ubiect+ !e este optiunea de vanzare.

Optiunea de vanzare (engl. put( fr. option de vente) este un contract in forma negociabila, care da dreptul cumparatorului optiunii ca intr-o anumita perioada sa vanda activul de baza vanzatorului acesteia, la un pret stabilit prin contract. !e de alta parte, vanzatorul unui put isi asuma obligatia de a cumpara activul de baza de la cumparatorul optiunii la pretul stabilit, daca optiunea este e ercitata intr-un anumit interval de timp.

)ubiect: 1and o optiune este in bani2

Optiunea este Min baniM (engl. in-the-money( fr. en dedans) atunci cand valoarea intrinseca este pozitiva

1and o optiune este la bani2

Optiunea este Mla baniM (engl. at-the-money( fr. parit). cand valoarea intrinseca este egala cu zero,

1and o optiune este in afara banilor sau fara bani 2

Optiunea este Mfara baniM (engl. out-of-money( fr. en dehors)(cand valoarea intrinseca este negativa

$ubiect: "aloarea intrinseca (engl. intrinsic value)

este diferenta dintre pretul de e ercitare al optiunii si pretul activului de baza al optiunii. 9arimea valorii intrinseci (7i) se calculeaza pe baza pretului de e ercitare (!E) si a pretului (cursului) activului de baza (1), conform urmatoarelor formule: - pentru optiunile call: 7i * 1 - !E - pentru optiunile put: 7i * !E - 1. 1and valoarea intrinseca este pozitiva se spune ca optiunea este Min baniM (engl. in-themoney( fr. en dedans)( cand valoarea intrinseca este negativa se spune ca optiunea este Mfara baniM (engl. out-of-money( fr. en dehors)( cand valoarea intrinseca este egala cu zero, optiunea este Mla baniM (engl. at-the-money( fr. parit). 7 optiune put are o valoare intrinseca - optiunea este Min baniM - cand pretul de e ercitare (!E) este mai mare decat pretul activului (1). 4n acelasi caz optiunea call este Mfara baniM. 6aca !E*1 optiunea (call sau put) este Mla baniM (at-the-money). . $intetiand avem: Optiunea call Optiunea put 4n bani 1 K !E 1 I !E Ea bani 1 * !E 1 * !E 5ara bani 1 I !E 1 K !E 1 * preNul (cursul) activului de bazO( !E * preNul de e ercitare al opNiunii.

)ubiect+ !e este prima optiuni.

4n sc)imbul dreptului care i se ofera prin optiune, cumparatorul plateste vanzatorului o prima (engl. premium( fr. prime), care reprezinta pretul optiunii, ac)itat in momentul inc)eierii contractului. Ea optiunile nenegociabile, prima este fi a (la !aris se numea avec), la optiunile negociabile - care pot fi vandute'cumparate pe tot parcursul duratei lor de viata - pretul optiunii este variabil si se stabileste la bursa, in functie de raportul dintre cererea si oferta de optiuni. !retul optiunii are douO componente: valoarea intrinseca si valoareatimp.

$ubiect( care sunt diferentele intre optiunile europene si cele americane2

Optiunile americane pot fi e ercitate de cel care le detine, oricand, intre momentul in care a fost cumparata si data e pirarii. 4n sc)imb, optiunile europene pot fi e ercitate numai intr-o scurta perioada (c)iar si o zi) inainte de data e pirarii.

$ubiect: 1are sunt categoriile de optiunie, sau cum se impart optiunile2

Avem optiuni: pe actiuni, pe instrumente de datorie, pe valute, pe indici, pe contracte futures

$ubiect: 1are sunt caracteristicile optiunii:

a) marimea optiunii care depinde de tipul operatiunii b) durata de viata - durata optiunii * perioada de timp in care optiunea poate fi e ercitata - data e pirarii * data finala pt e ercitarea optiunii

!erioadele de e ercitare a optiunilor se determina pe baza ciclurilor de e ercitare:

a) ciclul ianuarie b) ciclul februarie c) ciclul martie 6urata ma ima de viata pt fiecare optiune este de = luni. Ea bursele americane ultima zi de tranzactie este in cea de-a treia vinere a lunii.

)ubiect+ !e este reportul (contango) pe pietele futures.

!ontago * situatia cand la punctele de livrare pretul cash va fi sub pretul futures. 6aca pretul futures este mai mare ca pretul spot, la punctele de livrare, se spune ca avem o situatie de contango (report), adica pretul futures face o prima fata de pretul cash. 6iferenta dintre pretul cas) si pretul futures este negativa

)ubiectA !e este deportul (bacB2ardation) pe pietele futures.

!e piata inversata, sau piata rasturnata avem de-a face cu situatia de bacB2ardation (deport) ce apare atunci cand oferta de marfuri se reduce si'sau cererea de livrari imediate devine e cesiva in raport cu oferta, preturile cash depasind preturile futures (fac prima fata de preturile futures) $untem in situatia cand adica marfa la termen se tranzactionaneaza cu un discount iar diferenta dintre pretul cas) si pretul futures este pozitiva

)ubiect+ !e este piata rasturnata sau piata inversata.

4n situatia in care piata se confrunta cu o cerere mai mare ca oferta, pe aceasta piata, preturile contractelor futures cu cel mai apropiat termen de e pirare sunt mai mari decat preturile futures pentru lunile ulterioare. 1a atare, lipsa unei marfi de pe piata (deficit de oferta) poate da nastere la ceea ce se numeste Dpiata rasturnata#, anormala sau Dpiata inversata1 (engl. inverted market). $e piata rasturnata sau pe piata inversata nu se poate determina prima pe care pretul cas) o va mentine peste cel futures, nici diferenta dintre preturile contractelor futures care e pira mai devreme si cele care e pira mai tarziu.

$ubiect 8 intrebare 1are sunt principalele instrumente financiare2

+. 1ontractele for<ard( :ranzactii s<ap. /. 1ontracte cu optiuni( 0. 1ontracte futures( ;.

)ubiect 7rdinul dat de client societatii de broBeraj

4n tranzactia bursiera elementul de baza il constituie ordinul dat de client societatii de bro%eraj sau intermediere. Acest Ordin cuprinde mai multe elemente: a) investitorul( b) structura obiectului tranzactiei( c) unitatea monetara (contractul)( d) pretul (cotatia). In functie de cotatie, ordinele se clasifica in+ 1) 7rdine la piata 8 trebuie sa fie e ecutate de bro%er imediat dupa desc)iderea sesiunii de tranzactii, la cel mai bun pret din momentul in care ordinul a fost transmis. Aceste ordine nu pot ramane nee ecutate, deoarece nu e ista limita de pret si nu e ista nici siguranta cotatiei dorite. 1el care da ordinul trebuie sa dispuna de o cunoastere a pietei, astfel incat sa nu aiba suprize dupa e ecutarea ordinului( %) 7rdine cu limita de pret - presupun transmiterea catre bro%er a nivelului minim sau ma im de pret acceptat. Aceste ordine trebuie e ecutate in favoarea clientului care a dat ordinul, pentru a se obtine pretul cel mai bun (e .: in cazul ordinului de vanzare cel mai bun pret este pretul cel mai mare). Ordinele cu limita de pret prezinta ca dezavantaj faptul ca nu au siguranta e ecutarii, dar au siguranta pretului( () 7rdinele de o zi (daC-order) 8 cele mai importante ordine date de clienti, ce au valabilitate pana la inc)iderea sedintei din ziua respectiva, iar daca nu sunt e ecutate se anuleaza. E ista un ordin ce ramane valabil pana cand clientul trimite ordinul de anulare. $ocietatea de interemediere are obligatia sa aduca la cunostinta clientului cotatia rezultata de pe piata, astfel incat clientul sa cunoasca momentul cand poate da ordinul de lic)idare sau anulare(

3) 7rdinele de intrerupere (stop-order) 8 sunt date pentru a limita perioada de asteptare, la o pozitie pe care bro%er-ul o are in bursa la un moment dat. 6iferenta dintre ordinul cu intrerupere si cel cu limita de pret este ca pretul la care se e ecuta ordinul cu intrerupere poate fi situat sub pretul pietei, pe cand in cazul ordinului cu limita de pret contractul se e ecuta numai la un pret ce trebuie sa fie situat peste pretul pietei. & 7rdinul )pread ( atentieDDD Ai mai jos tratat subiect mare operatiunile spreading) reprezinta ordinul de a cumpara un contract futures si de a vinde simultan alt contract futures pe aceeasi marfa sau pe o marfa similara, la o anumita diferenta de pret.

)ubiect + Instructiunile ce pot insoti ordinele sunt+

a) >otul sau nimic 8 e prima dorinta de a vinde'cumpara marfa'titlul la un anumit curs si intr-o perioada precizata. Ordinul insotit de aceasta instructiune va fi e ecutat numai daca piata ofera conditiile de calitate si pret solicitate de client( b) * ecuta sau anuleaza 8 clientul dispune cumpararea'vanzarea imediata si completa a unui anumit volum de marfa'titluri, iar daca nu se realizeaza volumul respectiv se anuleze e ecutarea ordinului( c) 7rdinul la deschidere- ordinul trebuie e ecutat in primele 0- de secunde de la desc)idererea sedintei de licitatii( d) 7rdinul la inchidere 8 ordinul trebuie e ecutat in ultimele 0- de secunde ale sedintei de licitatii. 9odificarea unui ordin dat de client se realizeaza numai inainte de e ecutarea ordinului in piata( acesta nu poate fi modificat dupa e ecutare.

)ubiect+ ;olul marjei sau )copul marjei

Earja ne permite sa cumparam contracte cu banii luati de la broBer. $artea foarte buna a marjei este ca are un efect de amplificare a castigurilor tranzactionate in marja, se castiga mai mult decat ai fi facut-o singur.Avem un efect de levier * (adica cu un efort mic se obtin randamente mari) 4n operatiunile e ecutate pe piata futures se utilizeaza o serie de termeni specifici iar participarea pe aceasta piata presupune cunoasterea acestora.

)ubiect+ >erminologia folosita in futures definitii ale cuvintelor folosite in bursa

/ull marBet sau piata sub semnul taurului reprezinta piata in care preturile sunt in crestere. Atunci cand se spune ca o piata este bullis), e ista o perspectiva ca preturile vor creste. /ear marBet sau piata sub semnul ursului reprezinta piata in care preturile scad. 6eci, o piata bearis ofera o perspectiva pesimista si operatorii considera ca preturile scad. $ozitie long : daca se cumpara un contract futures, cumparatorul detine o pozitie long. Speculatorul initiaza pozitii long atunci cand se asteapta la o crestere viitoare a pretului futures. Hedgerul initiaza pozitii long atunci cand este e pus cresterii pretului activului respectiv. $ozitie short : cineva care vinde contracte futures pe care nu le detinea anterior este s)ort sau are pozitii desc)ise s)ort. A nu se confunda acest concept cu cel in care cineva care a avut initial o pozitie long prin cumpararea unor contracte futures si apoi le vinde pentru a-si compensa pozitia in piata. Speculatorul initiaza pozitii s)ort atunci cand anticipeaza scaderea pretului futures. Hedgerul initiaza pozitii s)ort atunci cand este e pus scaderii pretului marfii sau al activului respectiv.

Earcarea la piata a contractelor futures face ca in fiecare zi contul sa fie creditat sau debitat, in functie de evolutia pretului pozitiilor desc)ise. !ierderea sau profitul, rezultat din marcarea la piata face ca suma e istenta in cont sa oscileze, insa aceasta nu poate sa scada sub nivelul marjei de mentinere. Apelul in marja+ situatia in care suma din contul de marja scade sub nivelul e istent in cont, titularul contului primeste apel in marja pentru diferenta dintre nivelul marjei initiale si suma e istenta in cont. :itularul trebuie sa raspunda cu suplimentare de fonduri pana cel tarziu inceperea urmatoarei sedinte de tranzactionare, altfel i se lic)ideaza fortat toate pozitiile descoperite pana cand suma de cont ajunge la nivelul marjei initiale. =ivrarea marfurilor sau a valutelor la bursele din intreaga lume este optionala. 4n $&A, =CL din contractele futures sunt lic)idate in piata si numai /L au ca rezultat livrarea fizica sau lic)idarea cas) a marfii. !entru ca unele contracte futures, cum ar fi cele pe produse sintetice 8 indici bursieri, valutari 8 nu e ista posibilitatea livrarii fizice. !ozitiile sunt inc)ise prin lic)idarea cas) si plata diferentelor.

)ubiect+ )imboluri si specificatii

1ontractele futures se pot realiza pe mai multe unitati de tranzactionare si de aceea practica bursiera a impus simplificarea denumirii prin simboluri. Astfel s-au adoptat urmatoarele simboluri: 1ontractul futures pe dolarul american, simbolul ;7=0-)<. 1ontractul futures pe moneda europeana, simbolul ;7=0*-;7 1ontractul futures pe indice bursier, cel al B7B numit BE:, simbolul /*>(;7=). 4n mod similar se pot adopta simboluri si pentru celelalte unitati de tranzactionare (marfuri). -nitatea de tranzactionare reprezinta activul de la baza contractului astfel: >OE'&$6 * +.--- &$6 >OE'E&>O * +.--- E&>O BE:(>OE) * +-.--- lei inmultit cu indicele BE: in puncte. "aloarea contractului futures: se obtine multiplicand pretul futures la care s-a inc)eiat tranzactia respectiva cu unitatea de tranzactionare. $asul contractului futures il reprezinta fluctuatia minima cu care se poate modifica cotatia si se refera la o miscare in sus sau in jos a pretului activului suport. !asul este de + leu pentru contractele futures >OE'&$6,>OE'E&>O si de -,+ puncte pentru contractul pe indicele bursier BE: si optiunile avand ca suport contractul futures pe indicele BE:. =imita de oscilatie zilnica a pretului este determinata de catre bursa si reprezinta oscilatia fata de ziua precedenta ce se poate admite. Earja initiala este valoarea pe care un titular de cont trebuie sa o detina in contul de marja la initierea fiecarui contract. 7aloarea marjei este stabilita de catre bursa, dupa consultarea casei de compensatii si orice situatie de destabilizare a pietei, este aplicata imediat. Earja de mentinere este elementul care asigura integritatea casei de compensatii si a agentiei de bro%eraj. 9arja de mentinere reprezinta suma minima pe care un titular de cont poate sa o detina in contul de marja pentru a mentine pozitii desc)ise la contractele futures si reprezinta P din marja initiala.

)ubiect+ !are sunt principalele moduri de e ecutare ale unui contract futures. !are este cel mai utilizat.

&n contract for<ard este lic)idat numai la scadenta si numai in natura, prin predarea activului respectiv plata contravalorii contractului acestuia la pretul for<ard din contract. 4n sc)imb un contract futures poate fi e ecutat in mai multe moduri: a) in natura ( dar mai rar) b) cas) c) lic)idat in banca( vanzare de cel care are o pozitie long, cumparare de cel cu pozitie s)ort) Eic)idarea contractului prin livrare efectiva a marfii reprezinta o cota foarte redusa din ansamblul tranzactiilor futures. $rin lichidarea pozitiei (engl. li uidation), adica operatorii inc)id pozitiile inainte de e pirarea contractului, prin compensare (engl. offsetting), cu o operatiune de sens contrar. iar casa de compensatie si bro%erii procedeaza la regularizarea contractului (engl. settlement). Este o modalitate folosita de majoritatea operatorilor pt a beneficia de diferentele favorabile de pret la bursa, el actionand ca un investitor care viseaza o suma de bani in speranta obtinerii de profit.

)ubiect !e este profitul virtual, ce este pierderea virtuala a unui contract futuresF
6aca valoarea contractului creste, cumparOtorul (detinatorul unei pozitii long) primeste in contul sau la bro%er o suma corespunzatoare profitului virtual (engl. paper profit) al contractului( daca valoarea scade, o anumita suma, reprezentand pierderea virtuaa! (engl. paper loss), este dedusa din acel cont. 4n mod analogc,daca pretul pietei scade, ceea ce inseamnO reducerea valorii contractului, detinatorul unei pozitii short (vanzOtorul) beneficiaza de profitul virtual( in sc)imb, la o creQtere a valorii contractului, o suma reprezentand pierderea virtuala se deduce din contul vanzOtorului.

!ap III. GA>-;A $I*>*=7; =A >*;E*G $ubiecte+ <escrierea contractelor la termen (long, short)
!e este o pozitie long pt contractul for2ard. ( vom compara long la cumparare si short la vanzare)

!ontractele la termen
:ranzactiile cu lichidare la un anumit termen de la inc)eierea contractului au aparut cu cateva secole in urma pe pietele de marfuri. 4n practica de afaceri e ista doua categorii de contracte la termen: +) "ontract forward (ManticipateM) /) 1ontract futures (MviitoareM). 1) -n contract for2ard este un acord de vointa intre doua parti,( vinzator si cumparator), prin intermediul caruia o parte se obliga sa livreze marfa iar cealalta se obliga la plata pretului, la o anumita din viitor o marfa la un anumit pret stabilit in momentul contractarii. !ontractele for2ard sunt tranzactionate la OTC * over t)e counter 1ontractul, in momentul perfectarii tranzactiei va cuprinde doar elementele sale esentiale (obiect, pret, scadenta), ramine insa incerta valoarea acestuia la lichidare (deci rezultatul virtual al contractului), tinind seama de faptul ca intre momentul inc)eierii contractului si cel al e ecutarii lui, pretul marfii, valutei sau activului financiar se modifica pe piata. !rin urmare, vinzatorul sau cumparatorul poate inregistra diferente favorabile sau nefavorabile de pret (deci profit sau pierdere in urma

tranzactiei), dupa cum pretul la lic)idare este mai mare sau mai mic decat cel contractual. Asadar, printr-un contract forward cumparatorul se obliga sa cumpere o anumita marfa sau valoare (activ financiar sau valuta) la un pret stabilit in momentul incheierii contractului (pret forward), la o scadenta fi a. 1ontractul forward apare ca un bloc compact, cumparat la o anumita data si mentinut pina la e pirare. Acest contract urmeaza sa fie lichidat numai la scadenta, iar rezultatul lui virtual depinde de pretul zilei (pret spot) din momentul e pirarii contractului %) -n contract futures * a) sunt contracte standardizate , tranzactionate la bursa ( fata de contractele for<ard care sunt tranzactionate la O:1 * over t)e counter) b) este tot un acord de vointa de a cumpara'vinde o cantitate determinata dintro marfa, valuta sau activ financiar la un pret stabilit in momentul incheierii contractului, cu lichidarea contractului la o data viitoare. c) $au un contract futures este un sir de contracte for2ard, fiecare lic)idat zilnic si inlocuit cu un nou contract care are un pret, egal cu pretul zilei curente. !t ca sunt contracte standardizate , in contract se regasesc tiparite toate elementele, singura variabila din contract este pretul. *lementele standardizate sunt+ calitatea marfii, cantitatea, tipul0variatia, bunurile de livrare, orele de tranzactionare, unitatile de masura

H.%. >ehnica tranzactiilor comerciale futures )ubiect: !um arata un contract comercial futures.
In ce consta un contract futures. -n contract comercial futures consta in angajamentul partilor de a livra, respectiv prelua, la o data viitoare (intr-o anumita luna), o marfa determinata, la un pret convenit in momentul contractarii. 4n cadrul unui contract comercial futures+ - cumparatorul (cel care isi asuma obligatia de a prelua marfa) deschide o pozitie ?lunga? (long), - vanzatorul futures are o pozitie Mscurta? (short). E ecutarea contractului in natura se poate face in cursul lunii de livrare prin predarea'primirea unui titlu asupra marfii (recipisa-2arrant, conosament etc.). <iferentele dintre contractul la termen futures si contractele spot cu livrare amanata (engl. cash forward). a) contractul spot cu livrare amanata (cash for2ard ) are caracteristicile unui contract spot propriu-zis ( adica se e ecuta in natura) dar spre deosebire de tranzactia spot propriu-zis care presupune livrarea imediata a marfii , in cas) for<ard livrarea marfii are loc la un anumit termen de la inc)eierea contractului. b) fata de contractul futures poate fi lic)idat nu numai prin livrare efectiva ci si prin inc)iderea pozitiei.

Elementele contractului futures elemente standardizate

)-/I*!>+ @ !are sunt elementele unui contract futures pe marfa ( contract comercial futures) :ranzactiile futures sunt, standardizate, adica termenii contractului sunt mentionati deja in contract, negocierea se face doar asupra pretului.

<e e emplu un contract futures pe marfa ( grau) la !/7>, cuprinde urmatoarele elemente standardizate +) <enumirea contractului: : contract MviitorM pe grau (wheat futures)( /) -nitatea de tranzactie (trading unit)+ ,--- bus)eli (bu)( 0) !otatia (price uote) + se e prima in centi'bu( ;) "ariatia minima de pret (tic! size) :: +'; centi'bu * +/,,- R'contract( ,) =imitele de variatie zilnica a pretului (daily price limit): : /- centi'bu (+---R'contract) peste sau sub pretul de inc)idere al zilei precedente( .) =unile de livrare (contract months) + iulie, septembrie, decembrie, martie, mai( B) Anul contractual (contract year) : iulie - mai( H) -ltima zi de tranzactii (last trading day)+ : a saptea zi de bursa care precede ultima zi lucratoare a lunii de livrare( 5) -ltima zi de livrare (last delivery day)+ ultima zi lucratoare a lunii de lic)idare( 1') $rogramul bursier (trading hours ) : =0- a.m. - ++, p.m., de luni pina vineri. -nitatea de tranzactie este volumul standardizat de marfa care face obiectul contractului( )in e emplul de mai sus vanzatorul unui contract se angajeaza sa livreze ,--- busheli de grau (+ bushel * /B,=%g), la pretul convenit in contract, si anume unul din urmatoarele sorturi: grau rosu tare de iarna, grau rosu slab de iarna, grau nordic inc)is de primavara, grau nordic de primavara. 4n cazul livrarii altor sorturi se practica prime sau rabaturi la pret, in functie de diferentele de calitate. !entru contractul pe grau coteaza in fiecare zi de bursa cinci luni de livrare( este vorba, practic, de cinci contracte diferite, fiecare avind un pret propriu, corespunzator fiecarei luni de cotare (contract month). 6e e emplu, in cazul contractului iulie, livrarea urmeaza sa aiba loc in luna iulie la pretul cotat in momentul incheierii contractului, vinzatorul putind sa stabileasca data e acta. Graul va fi livrat prin predarea unei recipise de depozit apartinind unor antrepozite acceptate de bursa si avind o anumita localizare (1)icago, :oledo sau O)io)( la predarea recipisei de depozit din partea vinzatorului, cumparatorul va plati cash pretul stabilit in contract. =ocurile sau zonele unde se poate face livrarea marfii fizice in contul contractului inc)eiat la bursa se numesc puncte de livrare (delivery points) si sunt stabilite prin >egulamentul Bursei. :eoretic, vanzatorul este obligat sa livreze marfa si cumparatorul sa accepte aceasta livrare pina in ultima zi lucratoare (de bursa) a lunii de livrare (engl. last delivery day), care reprezinta scadenta finala a livrarii( practic, putine contracte (sub 0L) sunt e ecutate in natura, deci prin livrare efectiva de marfa, operatorii compensindu-si pozitia la bursa printr-o operatiune futures de sens contrar. Acoperirea pozitiei prin compensare, deci lichidarea pozitiei, se poate face pina in ultima zi de tranzactii (engl. last trading day), respectiv a saptea zi de bursa dinainte de ultima zi lucratoare a lunii de livrare. !rin urmare, durata de viata a contractului curge din momentul cotarii acestuia pina in ultima zi de tranzactii (aceasta fiind numita si ziua expirarii). )-/I*!>+ $retul contractului futures $retul contractului futures variaza zilnic, iar in functie de pretul contractului se marcheaza la piata.

4nitial se depune 9A>SA 4F4:4AEA. 4n cazul in care se inregistreaza castiguri pe pietele derivate, se intalneste asa numitul efect de levier * (adica cu un efort mic se obtin randamente mari) $retul coteaza pentru fiecare luna de livrare in centi0bushel( totodata, contractul prevede un Mpas de licitatie? (engl. tic!) de 103 centi0bu, ceea ce inseamna ca un nou pret strigat in bursa trebuie sa difere de pretul anterior cel putin cu aceasta marime (sau cu multipli ai tick-ului). )e vor striga, deci, preturi de ('', ('' 103,, %55 103, dar nu preturi de 0-- +'C. !e contract, tic!-ul este de '.%& centi0bu &''' bu # 1%.&'I. :otodata, in cursul unei zile de tranzactii, variatia pretului nu poate sa depaseasca J0-%' centi0bu fata de pretul de inchidere al zilei precedente ( daca, de e emplu, in ziua precedenta, piata s-a inc)is la 0-- centi'bu, pretul poate sa ajunga pina la 0/- centi'bu (limita superioara sau limit up) sau %H' centi0bu (limita inferioara sau limit down). 1ind limita a fost atinsa, tranzactiile pot fi facute numai la acest pret sau la unul mai redus (cind s-a atins limit up), respectiv la unul mai ridicat (cind s-a atins limit down).

)ubiect : Incheierea si derularea unui contract futures

$rocesul initierii, incheierii si lichidarii unui contract futures cuprinde urmatoarele etape: a) transmiterea si e ecutarea ordinului, b) operarea contului in marja, c) interventia casei de compensatie (de cliring) si d) e ecutarea finala a contractului.

)ubiect+ Eecanismul tranzactiilor comerciale futures la !E*

cuprinde urmatoarele faze: +) :ranzactia este initiata de cumparatori'vinzatori ce dau ordine firmelor bro%er cu care lucreaza pentru inc)eierea unui contract futures( ordinul este transmis bro%erului de bursa (floor bro!er), care urmeaza sa-l e ecute in sala bursei, in groapa (pit). /) 6upa inc)eierea contractului, broBerul de bursa semneaza tichetul de ordine si-l trimite la firma sa, acesta instiintindu-l pe client ca a fost e ecutat contractul si precizindu-i conditiile acestuia (in speta pretul si volumul tranzactiei). 0) 6upa inc)eierea tranzactiei in sala de negocieri, un angajat al bursei - raportor (pit reporter) transmite pretul si volumul tranzactiei la departamentul de cotatii si totodata la personalul care opereaza sistemul informatic al bursei( pretul va aparea instantaneu pe tabela electronica. ;) 4n cazul ca nu este membra a casei de cliring, firma bro%er ia legatura cu o firma membra (numita membru cliring -clearing member), transmitindu-i acesteia datele din contract, pentru a fi comunicate la casa de compensatie (;a). Aceasta din urma procedeaza la marcarea la piata a pozitiilor deschise si efectueaza operatiunile legate de compensarea pozitiilor si lic)idarea contractelor, instiintind membrul cliring despre aceste activitati (;b). &) !asa de cliring da instructiuni bancii care asigura decontarile banesti rezultate din operatiune in legatura cu creditarea'debitarea contului membrului cliring (,a), iar banca avizeaza ulterior in legatura cu efectuarea operatiunii (,b). 8) /anca plateste0incaseaza de la membrul cliring sumele banesti rezultate din efectuarea compensatiilor. -lterior, membrul cliring anunta firma broBer, iar aceasta face reglarile corespunzatoare in contul clientului. )-/I*!> + !ontul in marja Earja ne permite sa cumparam contracte cu banii luati de la broBer. $artea foarte buna a marjei este ca are un efect de amplificare a castigurilor tranzactionate

in marja, se castiga mai mult decat ai fi facut-o singur.Avem un efect de levier * (adica cu un efort mic se obtin randamente mari) 4n vederea efectuarii tranzactiilor futures vanzatorii si cumparatorii deschid conturi speciale (engl. commodity accounts) la firmele bro%er cu care lucreaza. 5irmele bro%er solicita clientilor garantii pentru indeplinirea obligatiilor asumate prin contractele futures (margin re uirements), care difera de la o bursa la alta. 6e regula marja initiala este de 1'K din valoarea contractului. 6aca disponibilul din cont scade sub aceasta marja, clientul trebuie sa suplimenteze disponibilul astfel incat sa e iste o marja de mentinere de %0(-(03 din marja initiala . 1ind disponibilul din cont scade sub marja de mentinere, bro%erul trimite clientului un apel in marja (margin call), bro%erul are latitudinea sa anuleze una sau mai multe pozitii.. Garantia ramasa in cont la lichidarea contractului se restituie clientului. )-/I*!> + $aralela intre <iferenta intre >;AGLA!>II in EA;MA si

>;AGLA!>II F->-;*) >ranzactii in marja >ranzactii Futures

1) Earja initiala &' K ( @1' K %) Earja de mentinere ( mm < m i ) %& K cand scade contul () !and contul scade sub marja de mentinere primesc apel in marja trebuie sa aducem bani trebuie sa aducem bani cash pana la marja de cash pana la marja mentinere initiala )-/I*!> !asa de compensatie sau !asa de cliring Are un rolul esential in primul rand prin faptul ca se interpune intre vanzatorii contractelor futures si cumparatorii acestora, apoi prin faptul ca asigura atat marcarea zilnica la piata a pozitiilor futures, cat si compensatia globala a tranzactiilor care se efectueaza la bursa. Ansamblul operatiunilor de compensatie, decontare si predare'primire de titluri - desfasurate sub coordonarea casei de cliring poarta numele de regularizare (engl. settlement). !rin procesul de regularizare are loc actualizarea (marcarea la piata) sau , dupa caz, lichidarea contractelor futures. 4n acest sens, membrii cliring depun la casa de compensatie garantii, numite marje de regularizare (engl. clearing margin), pentru asigurarea e ecuttrii contractelor derulate prin mijlocirea lor. 4n cazul in care firmele bro%er care lucreaza cu clientii nu sunt membri ai casei de compensatie, ei depun marjele respective la membrul cliring , prin intermediul caruia efectueaza regularizarea contractelor. Garantiile depuse de firmele bro%er provin din marjele pe care ei insisi le solicita clientilor. )-/I*!>A Earcarea la piata (mar!ing to mar!et) Este f importanta deoarece fara marcarea la piata , tranzactionarea pe bursa nu se poate realiza.. Ea reprezinta adaptarea zilnica a contractelor futures deja inc)eiate in raport cu evolutia cursurilor futures pe piata. ;egula este ca

a) daca valoarea contractului creste, cumparatorul primeste in contul sau in marja o suma cash ec)ivalenta cu diferenta dintre pretul de lic)idare (regularizare) al zilei curente si cel al zilei precedente, multiplicata cu numarul de contracte. b) daca valoarea contractului scade, se deduce din contul sau in marja o suma obtinuta prin multiplicarea numarului de contracte cu diferenta dintre pretul curent si cel al zilei anterioare. $rocesul de marcare la piata se deruleaza la doua nivele: +) !asa de compensatii realizeaza marcarea la piata in raport cu membrii sai /) Firmele broBer0 broBerii fac marcarea la piata in raport cu clientii lor, sporind sau diminuind disponibilul din contul in marja al acestora. 6aca marja se reduce sub nivelul de mentinere, casa de compensatie va solicita o marja suplimentara (variation margin), pe care bro%erul trebuie sa o depuna in cel mai scurt timp (o ora). Ea rindul sau, bro%erul va face un apel in marja, solicitind clientului depunerea unei garantii suplimentare. )-/I*!>+ =ichidarea contractului =ichidarea contractului futures pe marfa se poate face in doua modalitati: 1)$rin livrare (engl. delivery), adica prin predarea0plata marfii, =ivrarea se poate efectua in oricare din zilele lucratoare ale lunii de livrare, vanzatorul, avand la dispozitie in acest sens trei zile: Liua 1 - Liua pozitiei - 1u doua zile inainte de ziua aleasa pentru livrare, din (positon day# luna respectiva detinatorul unei pozitii short anunta casa de compensatie cu privire la intentia sa de a livra marfa( ) Liua % @ Liua notificarii - 4n urmatoarea zi lucratoare,casa de cliring alege pe (notice day# destinatarul livrarii, respectiv operatorul cu pozitia long cea mai vec)e( apoi ii anunta pe vanzator si pe cumparator in legatura cu efectuarea livrarii. Liua ( @ Liua livrarii - are loc predarea marfii (respectiv a titlului asupra (delivery day) acesteia) de catre cel cu pozitia short, cel cu pozitia long facand plata. 4n cazul in care detinatorul unei pozitii desc)ise nu isi anunta intentia de livrare pana in ultima zi a pozitiei (adica cu doua zile inaintea ultimei zile de bursa a lunii), casa de compensatie va lic)ida automat contractul, facand regularizarea in ultima zi de livrare (last delivery day). Eic)idarea contractului prin livrare efectiva a marfii reprezinta o cota foarte redusa din ansamblul tranzactiilor futures. %) $rin lichidarea pozitiei (engl. li uidation), adica operatorii inc)id pozitiile inainte de e pirarea contractului, prin compensare (engl. offsetting), cu o operatiune de sens contrar. iar casa de compensatie si bro%erii procedeaza la regularizarea contractului (engl. settlement). Este o modalitate folosita de majoritatea operatorilor ot a beneficia de diferentele favorabile de pret la bursa, el actionand ca un investitor care viseaza o suma de bani in speranta obtinerii de profit. )-/I*!>+ 9odalitatile de iesire dintr-un contract 5&:&>E$ +) lic)idare sau compensarea pozitiei /) Ea e pirare 8 avem doua cazuri: a) incasarea profitului sau platim pierderea b) livrarea fizica a marfii , e ecutarea contractului

Importanta contractelor futures pe marfa

+) $iata futures reprezinta o sursa de informatii comerciale Aceste informatii sunt publicate in ziare si reviste de specialitate, cum sunt MTall $treet SournalM ($&A) si M5inancial :imesM (9area Britanie). /) $ermit realizarea de tranzactii in vederea obtinerii de profit+ - in principal se fac operatiuni de speculatie si arbitraj - on aceste operatiuni nu conteaza marfa propriu-zisa, ci evolutia valorii contractelor futures (pretul) - operatorii in acest caz se numesc jucatori ( in cazul speculatiei.) 0) Acoperirea riscului comercial prin operatiuni de hedging 6edging * tranzactii la termen, al caror scop este de a oferi producatorilor o modalitate de acoperire a riscurilor * ista doua feluri de hedging 8 hedging de vanzare - hedging de cumparare

)hort hedgig =ong hedging ---------------------------------------------------------------------$ozitie pe piata spot long short $ozitie pe piata futures short long

----------------------------------------------------------------------------------

Avantajele tranzactiilor F->-;*)

- efectul de levier - lichiditate - transparenta - integritate financiara @ se refera la riscul de credit riscul ca partenerul din contract sa nu-si indeplineasca obligatiile. )-/I*!>A >ranzactiile speculativeA

( ce sunt ele, ce inseamna speculator la scadenta, speculator la crestere)

Operatiunile speculative sunt realizate in scopul obtinerii unui profit din diferentele de pret intre momentul incheierii contractului si momentul lichidarii pozitiei luate in bursa. 4n aceste operatiuni ceea ce conteaza nu este marfa propriuzisa, ea fiind aici reprezentata de un titlu, ci evolutia valorii contractului futures, ea insasi fiind o e presie a miscarii pretului marfii care face obiectul contractului (pretul bursei). Operatorul isi asuma riscul evolutiei pretului, mizind pe contrafata profitabila a acestei atitudini - castigul. 6e aceea, acesti operatori se si numesc MjucatoriM gamblers), In acest sens, sunt posibile doua situatii. +) )peculatorul la scadere (fr. " la baisseA engl. bear) mizeaza pe o scadere a pietei si deci pe reducerea valorii contractelor futures. El va da un ordin de vinzare futures, ia o pozitie short, pentru ca, in cazul in care pina la scadenta pretul scade, sa-si acopere , mai tarziu, pozitia, printr-o cumparare cu aceeasi scadenta, castigind din diferenta de pret.

/) )peculatorul la crestere (fr. " la hausseA engl. bull) anticipeaza o crestere a pretului si da un ordin de cumparare futures (pozitie long). 6aca pina la scadenta pretul creste, el va face o noua operatiune pentru acelasi termen, de data aceasta de vinzare, castigind diferenta de pret. 4n ambele cazuri, daca piata invalideaza estimarile operatorului, pretul evoluind contrar asteptarilor sale, el va inregistra o pierdere, cu atat mai mare cu cat abaterea pretului va fi mai mare. )-/I*!>: 7peratiunile spreading Operatiunile de spreading (sau spread-ul) constau in luarea la bursa a doua pozitii opuse pe pietele futures, contractele respective avind scadente diferite . Astfel, un operator care cumpara pentru scadenta t+ (pozitie long), face concomitent o vinzare pentru scadenta t/ (pozitie short). 1a si in cazul hedging-ului, el vizeaza diferenta dintre cele doua preturi futures care reprezinta si ea o ?baza? (spread). 6eci spread * diferenta dintre cele doua preturi futures 1a urmare, el reduce sau elimina riscul asociat cu miscarea cursurilor, preluind, in sc)imb, riscul mai redus asociat cu sc)imbarea spreadului. $returile cash si futures tind sa oscileze in aceeasi directie, iar pentru aceeasi marfa pretul cash si pretul futures tind spre aceeasi valoare in luna de livrare. >endinta de egalizare a pretului cash si a celui futures, in luna de livrare, este dat de actiunea celor care fac arbitraj intre piata cash si piata futures. !oncluzie+ +) <aca pretul cash ar fi mai mic decat pretul futures - arbitrajistii ar vinde futures, e ecutind contractul la scadenta cu marfa cumparata cash mai ieftinA dar oferta suplimentara pe piata futures ar duce la scaderea pretului futures la aceste contracte, in timp ce cererea de marfa fizica ar determina cresterea preturilor cash, ceea ce ar elimina dezec)ilibrul creat intre cele doua piete. /) <aca pretul cash ar fi mai mare decat pretul futures, arbitrajistii ar cumpara futures (sporesc cererea), cerind e ecutarea in natura, in urma careia, revinzind cash (pentru a obtine diferenta de pret) ar contribui la reducerea pretului marfii fizice.

I". !7G>;A!>-= <* /-;)A !aracterele juridice si elemente specifice ale contractului futures
)-/I*!>+ !aracteristicile contractului bursier ( numai caracteristicile

juridice ale contractului futures)

6e citit elementele specifice ale contractului de bursa <efinirea contractului de bursa # forma pe care p imbraca operatiunea juridica prin care se infaptuie activitatea bursiera de vanzare sau cumparare. !aractere juridice ale contractului futures 1) !ontractul de bursa este reglementat - inc)ierea acestuia se realizeaza doar in incinta institutiei de bursa sub observarea riguroasa a regulamentului, la care au aderat atat membrii (prin cererea de adeziune), cat si operatorii (prin contractul de bro%eraj, care contine o clauza in acest sens).

%) !ontractul de bursa este uniform - contractele de bursa sunt absolut identice in ce priveste clauzele, cu e ceptia a trei elemente( a) apartilor, b) a lunii de livrare si c) a pretului. - este un document tipizat () !ontractul de bursa este impersonal - la contractele de bursa consideratia persoanei nu joaca nici un rol la inc)ierea lor, insolvabilitatea partilor fiind acoperita prin mecanisme specifice. 1a vanzator si cumparator apar bro%erii si nu clientii lor. 3) !ontractul de bursa este lichidabil sau e ecutabil prin plata unei simple diferente - majoritatea contractelor nu ajung la scadenta sa se e ecute in natura, ci sunt acoperite inainte printr-o tranzactie inversa (engl. offsetting)( e ecutarea facandu-se prin plata unei diferente. &) !ontractul de bursa este garantat a) 6aca bursa nu functioneaza cu o casa de compensatie, e ecutarea in natura este garantata de stocurile mari de marfa detinute de bursa( membrii bursei raspund solidar pt acela dintre ei care nu-si indeplineste obligatiunile scadente. b) 6aca lucreaza cu o casa de cliring , e ecutarea tranzactiilor este garantata de casa, care indeplineste contractul in locul partii in defect. *lemente specifice ale contractului de bursa ( IGF7;EA>I") 1) >ermenul viitor sau futures - in contractul de bursa e ecutarea obligatiilor este amanata pentru o data viitoare( dreptul de proprietate nu se transfera, pretul nu se plateste inainte de scadenta, iar marfa care ii face obiectul poate c)iar nici sa nu e iste in momentul contractarii. - se pot face negocieri pt livrare in viitor pana la un an in mod obisnuit sau c)iar pana la doi ani. %) Inchierea de catre persoane abilitate 8 afacerile sunt negociate in mod impersonal de catre intermediari profesionisti( ei detin monopolul inc)ierii de contracte de bursa, iar incalcarea acestui monopol se pedepseste () Inregistrarea la casa de cliring a contractului de bursa - Ea finele fiecarei sedinte de bursa, dar nu mai tarziu de urmatoarea, intermediarii inregistreaza tranzactiile la casa de lic)idare, clearing , ea devenind astfelparte a contractului , garantandu-l si asigurandu-i e ecutarea. - 4n realitate, toate obligatiile de a primi sau livra marfuri sunt fata de casa de cliring si nu fata de alti bro%eri ori persoane fizice#. - Aceasta inregistrare este de natura sa aduca o garantie sigura si in plus a e ecutarii obligatiilor contractuale, ne mai fiind necesar sa se astepte scadenta, care ar putea releva insolvabilitatea uneia din parti. 3) <epunerea de garantii de buna e ecutare - Ea bursele cu casa de decontare, gratie interventiei acesteia, operatorii nu au riscul insolvabilitatii cocontractantului( dar pentru ca insa casa sa indeplineasca aceasta functie de asigurator se cere de la fiecare membru al corporatiei de cliring o contrbutie la fondul comun de garantie. $-a instituit un sistem de garantare multipla si succesiva prin depunerea unor acoperiri, depozite sau marje (engl. margin) atat de bro%eri cat si de clientii acestora. &) ;espectarea regulamentului si a uzantelor bursiere - inc)ierea unei afaceri cu neobservarea unei reguli imperative poate atrage nulitatea contractului

se asigura un acces egal la modalitati de tranzactionare in conditiile de concurenta

". $;*>-= )I ;I)!-= <* $;*> $* $I*>*=* /-;)I*;*

<in acest capitol sunt grilele pg 38-&H -n termen importan este baze 6e-a lungul timpului preturile produselor agricole s-au caracterizat printr-o natura volatila si de multe ori imprevizibila. ;iscul de pret # componenta a riscului pietei 8 risc conjunctural -, ce apare ca urmare a variatiilor preturilor produselor agricole, si se manifesta printr-o neconcordanta in timp a valorii unei afaceri. 1autarea unei protectii contra riscurilor de pret e plica nasterea tranzactiilor la termen. $rin utilizarea pietelor la termen se asigura protectia operatorilor care nu doresc sa-si asume riscul de pret prin transferarea acestuia unor altor participanti de pe piata, in speta speculatorii. >ranzactiile la termen s-au dezvoltat pt ca operatorii pe o piata fizica - cash 8 (producatori, organisme de stocare, utilizatori, e portatori, importatori) nu pot sa se protejeze contra variatiilor de pret apeland la societatile de asigurari. 1.(. $returile futures !e o piata la termen, preturile reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa respectiva, atat in prezent cat si in viitor, fiecare contract futures avand propriul pret. $ietele futures identifica preturile de ec)ilibru curente (cash) dar si pe cele ce vor e ista la anumite momente in viitor, ele fiind de fapt preturile spot anticipate. 6eci pietele la vedere si pietele la termen au preturi diferite, intre pretul cash si pretul futures e ista diferente. Aceste diferente de sunt cunoscute sub denumirea de baza (engl. basis). <efinitie+ /aza # diferenta dintre preturile chas si cele futures sunt cunoscute sub denumirea de baze Earimea bazei poate fi influentata urmatoarele elementede+ *lementele care modifica marimea bazei (adica a diferentei dintre pretul cash si pretul futures). +) $tocurile ramase din anul anterior( /)1ererea si oferta de produse substituibile( 0) !erspectivele privind productia anului curent( ;) !roductia mondiala( .) 1ererea e terna( .) !osturile stocarii( B) 5acilitatile de stocare( =) !osturile de transport( =) !roblemele de transport( +-) 1osturile asigurarii( +0) !oliticile agricole( +/) 5luctuatiile sezoniere de pret( +;) :ermenul de e pirare a contractului futures. 1.(.1. <eterminarea bazei +) 6aca pretul futures este mai mare ca pretul spot - avem o situatie de contango (report), - adica pretul futures face o prima fata de pretul cash. - 6iferenta dintre pretul cas) si pretul futures este negativa /) 6aca pretul futures este mai mic ca pretul spot

- avem o situatie de bacB2ardation (deport), - adica marfa la termen se tranzactionaneaza cu un discount. - diferenta dintre pretul cas) si pretul futures este pozitiva f.f. important $e piata futures de marfuri agricole , pretul futures este, de regula, mai mare dacat pretul spot (deci o baza negativa), datorita costului de stocare (sau cost de stoc) (engl. cost-of -carry, carrying charges). 4n aceasta situatie, baza este cotata ca o prima al pretului futures fata de pretul cash. 6aca, de e emplu, pe +- februarie pretul cas) 5OB 1)icago al boabelor de soia nr. / Uello< este de .,/- R'bus)el iar pretul futures mai este de .,,- R'bus)el, atunci baza pentru boabe de soia la contractul futures este de (.,/- 8 .,,-) R * 8 -,0- R. Aceasta situatie este denumita "0- sub# (engl. $% under), insemnand ca pretul cas) este cu -,0- R sub nivelul pretului futures mai. <eoarece locatia, costul de transport si calitatea marfii fizice se modifica , baza se schimba. 6e e emplu, in aceeasi zi pretul cas) 145 al boabelor de soia de o calitate superioara, (de e emplu nr. +), la Fe< Orleans, ar putea fi de B peste pretul futures mai (engl. & over) pentru un pret cas) ec)ivalent cu .,,B R'bus)el. 5igura +.+ ilustreaza cum relatia cash @ futures difera in raport cu locatia si calitatea. 4mportantVVVVVVV =a o anumita locatie preturile futures fac prima in raport cu preturile cash, iar la o alta locatie preturile futures inregistreaza discont fata de cele cash. <iferentele in baza ( preturi diferite), in cazul de mai sus, sunt date de: a) locatia diferita, b) costurile de transport al marfii fizice de la o piata locala la punctele de livrare c) diferenta dintre cerere si oferta intre piata locala si punctele de livrare pentru contractul futures. d) 6isponibilitatea facilitatilor de transport, e) vremea nefavorabila care poate afecta marfa in timpul transportului, f) greve etc. pot influenta componentele bazei. 5iecare piata locala are un set specific de fundamente ale relatiei cerere 8 oferta care o diferentiaza de alte zone. 6aca aceste fundamente se modifica, baza se va ajusta corespunzator. 6e e emplu, conditii diverse pot cauza o insuficienta a ofertei intr-o anumita regiune, in timp ce oferta intr-o alta regiune este suficient de mare pentru a satisface cererea. Aceasta situatie ar putea determina o evolutie anormala a relatiei dintre pretul cash si pretul futures datorita dezec)ilibrului local intre cerere si oferta. <iferentele in baza pot de asemenea reflecta diferentele intre tipurile de pret cash luate in calcul. 6e e emplu, pt aceeasi locatie, un pret !IF cash va face prima in raport cu pretul F7/, deoarece, fata de acesta din urma, reflecta costuri suplimentare. 1ele doua preturi, desi reprezinta aceeasi calitate a locatiei, vor avea baze diferite. -n pret futures reflecta asadar, asa numitul cost cu marfa fizica (engl. cost of carry' carrying changes), intre momentul incheierii contractului futures si cel al livrarii.

6aca marfa poate fi depozitata, acest cost are in vedere c)eltuielile ce includ in primul rand, costul depozitarii sau stocarii marfii, asigurarea acesteia, dobanzile si costul manipularii. Astfel, in cazul cerealelor, costul-de-stocare poate fi format din cheltuieli de cantarire, de stabilire a calitatii, de spalare si de curatare, de administrare etc. Ea acestea se adauga o prima sau se deduce un discont ce reflecta varietatea conditiilor de piata, respectiv posibilitatea ca pretul sa creasca sau sa scada, ce este cu atat mai importanta cu cat data de e pirare este mai indepartata (o anumita MvaloaretimpM a contractului). 6am, spre e emplificare, componenta cost of cary a pretului futures la canola, cotat la (innipeg "ommodity )*change. Aceasta include urmatoarele: - manipulare: =,-- R per tona( - curatare'spalare: ;,/, R per tona - cantarire'inspectare: -,0- R per tona - administrare: /.,- R per tona - depozitare'dobanzi: B,C- R per tona - transport: +-,-- R per tona - prima ..+,R per tona :otal: ;-,-- R per tona Asadar, pe o piata normala preturile futures se pot determina pe baza preturilor cash, relatia de calcul fiind in acest caz: +,t'- = ",t + ",t .t'- /--t#0$12 + 3t'unde ",t este pretul cas) la momentul t4 .t'- este rata anuala a dobanzii aferenta unui credit lipsit de risc, pentru perioada --t, iar 3t'- reprezinta costurile aferente pastrarii unei unitati de marfa pe perioada dintre t si -. 1.3.2. Piata normala versus Piata inversata 4n conditii normale, preturile cash la punctele de livrare vor ramane sub nivelul preturilor futures. fenomenul fiind cunoscut, asa cum am mai spus, sub numele de contango sau report. !ontago * situatia cand la punctele de livrare pretul cash va fi sub pretul futures. /aza reprezinta, pentru un operator, un element de referinta in ceea ce priveste actiunea sa pe piata. !u cat pretul futures este mai mare, cu atat un producator este mai tentat sa-si depoziteze marfa, pentru a-l oferi pe piata mai tarziu, fapt ce poate incuraja constructiile de facilitati de stocare. $returile futures nu pot depasi preturile cash cu o valoare mai mare decat cea a c)eltuielilor cu marfa (carrying charges' cc). 6aca pretul futures ar depasi pretul cash J cc (pentru marfurile livrabile, intrunind specificatiile contractuale), atunci ar fi profitabil pentru un operator sa cumpere produsul cas), sa suporte cc, sa vanda simultan contracte futures pe marfa respectiva si sa procedeze la livrarea acesteia. $rofitul realizat ar consta in diferenta dintre pretul futures si pretul cash insumat cu c)eltuielile cu marfa (cc) , dar acest profit nu ar putea fi obtinut multa vreme: pe masura ce acest potential de profit ar deveni din ce in ce mai evident, cresterea vanzarilor de futures (pozitii s)ort) ar duce la scaderea pretului futures, iar cumpararile crescande ale marfii cas) ar determina cresterea pretului cas), astfel incat

relatia cas) 8 futures s-ar diminua si diferenta dintre preturi s-ar micsora pana cand acest profit nu ar mai putea fi obtinut. 6e asemenea. operatorii, care detin deja pozitii futures long, ar vinde futures pentru ca ar fi mai economic sa cumpere marfa cas) cu pret mai mic si sa plateasca cc, decat sa-si pastreze pozitia de cumparare (pozitia long), platind un pret peste cc. Invers, daca baza se reduce pana la un punct in care se dovedeste economica preluarea marfii cumparate futures, in locul cumpararii si detinerii mai costisitoare a produsului cash, cererea mai mare pentru futures in raport cu cas) tinde sa mareasca baza. $-ar dovedi atunci mai economica vanzarea cas) in locul mentinerii pozitiilor futures s)ort. 7ferta mai mare de marfa cash in comparatie cu contracte futures ar duce la marirea bazei. !e piata inversata, sau piata rasturnata avem de-a face cu situatia de bacB2ardation (deport) ce apare atunci cand oferta de marfuri se reduce si'sau cererea de livrari imediate devine e cesiva in raport cu oferta, preturile cash depasind preturile futures (fac prima fata de preturile futures) !e o astfel de piata, preturile contractelor futures cu cel mai apropiat termen de e pirare sunt mai mari decat preturile futures pentru lunile ulterioare. 1a atare, lipsa unei marfi de pe piata (deficit de oferta) poate da nastere la ceea ce se numeste Dpiata rasturnata#, anormala sau Dpiata inversata1 (engl. inverted market). $e piata rasturnata sau pe piata inversata nu se poate determina prima pe care pretul cas) o va mentine peste cel futures, nici diferenta dintre preturile contractelor futures care e pira mai devreme si cele care e pira mai tarziu. * ista situatii (in special la marfurile agricole cu productie sezoniera) in care piata inversata apare ca piata normala: +) 4n luna mai cotatia futures pentru grau cu scadenta iulie (luna recoltarii) poate fi mai mica decat cotatia spot( /) !iata futures este blocata din cauza limitelor de pret impuse de 1asa de 1learing situatia se datoreaza de obicei unor variatii bruste ale preturilor pe piata fizica( 0) !iata futures devine e cesiv de speculativa motiv pentru care cotatia futures nu mai reprezinta in totalitate rezultatul cererii si ofertei( ;) !iata spot prezinta variatii considerate ca nefiind datorate unui raport natural cerere 8 oferta( ,) $cade foarte mult volumul tranzactiilor futures 8 datorita unei imobilitati prelungite a pietei spot.

1.(.(.

)ezonalitatea bazei

6iferenta dintre pretul cash si pretul futures pentru marfurile agricole cu productie sezoniera se conformeaza unui model determinat de disponibilitatea ofertei in raport cu cererea viitoare. $a luam cazul graului. $a presupunem ca: (a) productia este constanta pe termen lung( (b) productia este egala cu consumul( (c) luam in consideratie ; cicluri de recolte. Aceste lucruri vor determina ca de-a lungul perioadei dintre o recolta si urmatoarea, marfa ramasa in stoc sa fie constanta. $e o piata normala, cand

a) presiunea ofertei in sezonul de recoltare este ma ima b) si e ista cerere pentru spatii de depozitare, preturile cash sunt mai mici decat cele futures si in acest caz vorbim de situatia unei baze Nslabe1 (wea!). 4n aceasta perioada cererea crescanda pentru spatii de depozitare sporeste costul de stocare si implicit costul cu marfa (cost of carry). !returile cas), reflectand surplusul de oferta si spatiile limitate de depozitare, vor mentine o baza mare in raport cu preturile futures, pana cand cererea si oferta se vor apropia de ec)ilibru. <e e emplu, recoltarea boabelor de soia in )tatele -nite, din octombrie pana in decembrie, determina sporirea semnificativa a ofertei in raport cu cererea pe piata interna si la e port. 1u timpul, pe masura consumului, oferta se diminueaza, cererea pentru spatii de depozitare scade iar baza preturilor pentru boabe de soia tinde sa se reduca. Acum preturile cas) reflecta si costurile de depozitare si de pastrare a produsului. 1ontractele futures nu mai reflecta alte costuri suplimentare, caci c)eltuielile cu marfa pana in momentul livrarii (carrying charges) au fost deja incluse in preturile acestor contracte, cand baza era "slaba#. Atunci cand, urmare a consumului, oferta se diminueaza, diferenta cash @ futures se micsoreaza si baza se numeste Otare1 ( situatia unei baze tari # strengthening). Intr-o piata inversata, in care preturile cash sunt mai mari decat preturile futures, situatia este opusa . 1.3.4. Convergenta preturilor !e masura trecerii timpului, cu cat termenul de livrare pentru contractul futures se apropie, diferenta dintre cas) si futures se reduce, reflectand cheltuielile (cost of carry) din ce in ce mai mici cu marfa fizica. 6esi preturile cas) si cele futures tind sa convearga, foarte rar ele ating acelasi nivel. Eotivele pentru care cele doua preturi nu sunt identice la momentul e pirarii contractului, sunt + a) diferentele tehnice intre comercializarea marfii (tranzactionarea ei ca obiect al contractului futures) si indisponibilitatea de a livra efectiv marfa pentru indeplinirea obligatiei din contractul futures. b) operatorul nu cunoaste cu e actitate momentul sau locul in care poate prelua marfa c) cumparatorul nu are certitudine in legatura cu calitatea marfii livrate. d) cumparatorul de contracte futures este la dispozitia vanzatorului asupra datei exacte de livrare.

!A$ I. /-;)A - *=*E*G>* <*FIGI>7;II

/urse de marfuri+ # commodities echanges

/urse de valori+ stocB e change <e la tranzactiile )$7> s-a trecut la tranzactiile la termen F7;PA;< 1erealele au fost primee unde s-au aplicat primele reguli ale bursei, apoi produsele s-au e tins: bulbi de lalele,orez, cafea 7peratiunile F7;PA;< * contract realizat prin negociere /urse * asociatii de tip mutual, fara scop lucrativ !/7> ( !hicago /oard of >rade) * Bursa de marfuri din 1)icago , ramasa pana la zilele noastre cea mai mare bursa de mf din lume )ingurul element care se determina la bursa este $;*>-= )-/I*!>+ !aracteristicile bursei+

#) $ursa este o %iata de marfuri si valori

- pentru ca bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri si pentru diferite tipuri de )artii de valoare. - c)iar daca se bazeaza pe un model comun, bursele de marfuri si de valori au functii diferite in economie. a) /ursele de marfuri sunt piete unde se tranzactioneaza bunuri generice, care se individualizeaza prin masurare, numarare si cantarire( sunt fungibile / pot fi inlocuite unele cu altele)( au caracter standardizabil , (adica marfa poate fi impartita pe loturi omogene), sunt depozitabile si au un grad redus de prelucrare, E : cereale (grau, porumb, orez, soia etc)., metale (cupru, aluminiu, zinc etc.), produse tropicale (cafea, cacao, za)ar etc.), petrol( oua, carne., si burse organizate pentru servicii, ca inc)irieri de nave (navlosire) sau asigurari. b) /ursele de valori sunt centre ale vietii financiare unde se fac vanzari'cumparari de )artii de valoare (actiuni, bonuri de tezaur etc.) si unde se realiza operatiuni cu valute, metale pretioase sau efecte de comert. Bursa de valori indeplineste si functia de indicator general al climatului de afaceri din spatiul economic, national si international, in care isi e ercita influenta.

&)$ura este o %iata simbolica

a) !t ca la bursele de marfuri nu se negociaza asupra unor bunuri fizice, prezente ca atare la locul contractarii (ca in cazul licitatiilor clasice), ci pe baza unor documente reprezentative ()artii), care consacra dreptul de proprietate asupra marfii - bursa este o piata dematerializata b) /ursele de valori sunt prin esenta lor piete simbolice, deoarece aici se tranzactioneaza in principal titluri rezultate din operatiuni financiare (e , mobilizare de capital, atragerea unui imprumut). Acest caracter este pus in evidenta de noile tipuri de tranzactii bursiere (e la contractele futures pe indici de bursa, obiectul tranzactiei este o suma de bani determinata prin calcul iar e ecutarea acesteia presupune e clusiv plata'incasarea unei diferente banesti. $rocesul de simbolizare a tranzactiilor ajuta la: - cresterea operativitatii si a sigurantei in tranzactii( - sporirea atractivitatii pietei, prin oferirea de multiple posibilitati de castig( - posibilitatea luarii unor decizii comerciale si financiare cu caracter anticipativ( - facilitarea circulatiei marfurilor . ')$ursa este o %iata libera. %t ca ( nu pot fi tranzactionate la bursa decat acele marfuri sau valori pentru care e ista o concurenta libera, ( adica un numar suficient de mare de ofertanti si cumparatori astfel incat sa nu apara concertari in scopul manipularii pretului() - bursa este opusa, prin esenta sa, ideii de monopol.

- menirea bursei este de a pune in valoare jocul liber al fortelor pietei, e cluzand orice interventie e traeconomica, - bursa se apropie cel mai mult de modelul teoretic al pietei pure si perfecte ))$ursa este o %iata organizata. ( ptr ca tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute si acceptate de participanti. - tranzactiile bursiere se efectueaza intotdeauna prin firme specializate (societati de bursa) si prin intermediul unui personal specializat (agentii de bursa), - prin reglementare se urmareste asigurarea conditiei esentiale a viabilitatii bursei: credibilitatea acesteia, .

*) $ursa este o %iata reprezentativa.

( ptr ca serveste drept reper pentru toate tranzactiile care se efectueaza cu marfuri sau valori - la bursa se stabileste pretul pentru marfurile sau valorile negociate - asa-numitul curs al bursei adica elementul esential pentru toate tranzactiile comerciale - functia centrala a bursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul pretului, adica punctul de ec)ilibru al pietei, acel pret care asigura - in conditiile date - volumul ma im de tranzactii. In concluzie. /ursa este piata prin e celenta. )-/I*!> + >ipurile de marfuri si servicii care se tranzactioneaza la

bursa(poate fi intrebari de tipul+ 4n ce categorie intra za)arul2)

4ntrebari grila 1) !ereale si plante tehnice: grau, grau furajer, grau de morarit, porumb, porumb furajer, ovaz, orz , orez, boabe de soia, ulei de soia, faina de soia, seminte de floarea soarelui, ulei de floarea soarelui, rapita, ulei de rapita, canola (planta specifica americana), seminte de in, mazare, cartofi( %) !arne si animale vii+ carcase de vita, carcase de porc, bovine vii, bovine la ingrasat, porcii vii, porci la ingrasat( () $roduse lactate: lapte, lapte praf, unt, branza( 3) $produse tropicale: cafea, cacao, za)ar, bumbac, ulei de palmier, citrice, concentrat de portocale, cauciuc natural( &) Emetale: aur, argint, cupru, aluminiu, nic)el, zinc, plumb, staniu( 8) $roduse energetice: petrol, motorina, benzina, pacura, gaze naturale( 4) Aalte produse: c)erestea, oua, energie electrica( H) )ervicii+ navluri. 1ea mai importanta bursa de marfuri engleza este Eondon 9etal E c)ange (E9E).

Institutia bursei
- Bursa in sine, nu se angajeaza ca parte la tranzactii ci functia ei primordiala consta in crearea unei cadru eficient pentru actiunea fortelor pietei libere, prin asigurarea unor servicii si facilitati: - mai nou bursele s-au demutualizat devenind din asociatii non-profit in societati comerciale pe actiuni si au realizat iesirea pe pietele de capital. - /ursele de marfuri pot fi organizate a) sub forma de cubluri si b) sub forma de comitete - <in punct de vedere institutional, bursa este o organizatie ai carei membrii pot fi persoane fizice sau juridice.

- Eembrii unei burse se organizeaza in: a) cluburi b) comitete c) cluburi comitete - 1alitatea de membru este limitata de un nr specificat de locuri - Ea bursele organizate sub forma cluburilor, un loc de membru asigura dreptul de
a tranzactiona contracte futures, fara plata comisioanelor impuse de firmele de bro%eraj. - Eocul astfel detinut poate reprezenta o investitie, deoarece, in general pretul acestui loc creste odata cu cresterea volumului de tranzactii din cadrul bursei respective. ( membrii bursei au diverse avanta,e, cum ar fi : sunt indereptatiti sa e ecute in mod direct operatii in bursa - !onducerea si administrarea bursei a) 9anagementul burselor revine membrilor acesteia, asistati de un personal administrativ. b) 1onducerea e ecutiva este asigurata de un 1onsiliu de directori ales de catre membrii bursei si format din reprezentanti ai acestora si deseori de cativa specialisti nemembrii ai bursei. - <ocumentele institutiei bursiere : a) sunt statutul si b) >egulamentul bursei este stabilit de catre 1onsiliul de directori si implementat in practica de catre o retea de comitete, formate din membrii ai bursei si asistate de personal administrativ. 1omitetele sunt specializate pe domenii de activitate, iar numarul si denumirea lor difera de la bursa la bursa.

!A$ II. F-G!>II=* /-;)*=7; <* EA;F-;I )-/I*!> : $e cine intereseaza informatiile furnizate de burse .
- informatiile furnizate de pietele bursiere intereseaza deopotriva pe toti participantii la bursa( operatorii bursieri :: fermieri, comercianti, consumatori, speculatori, arbitrajisti etc.

!e sunt informatiile bursiere . !e rol au informatiile bursiere .

- aceste informatii constituie un adevarat g)id in programarea actiunilor viitoare ale participantilor la activitatile bursiere.

!e rol au pietele bursiere .

!ietele bursiere conduc la o uniformizare a preturilor, a pietelor locale si la o mai redusa segmentare a pietelor. Eventualele practici de monopol ce ar putea interveni la nivel local vor fi anihilate de accesibilitatea tuturor participantilor la o piata unificata- reprezentativa. !ietele bursiere de tip futures confera participantilor locali sa acceseze pietele nationale sau internationale. O piata integrata la nivel national semnifica faptul ca toti operatorii locali vor putea sa urmareasca tendintele pietei nationale iar preturile vor deveni mult mai stabile. 1ei care recurg la comertul de bursa pentru acoperirea riscurilor inregistreaza o mai mare stabilitate a veniturilor decat cei care nu recurg la astfel de piete Analiza functiilor economice ale burselor de marfuri dezvaluie : importanta economica a acestora in economia mondiala care poate fi redata succint prin urmatoarele: - bursa constituie o piata caracteristica pe care se concentreaza cererea si oferta privind anumite genuri de marfuri,

- busa e ercita o influenta determinanta asupra comertului mondial cu produse de baza( inflenteaza nivelul preturilor ce se formeaza in afara burselor( - bursa constituie locul in care se concentreaza informatiile cu caracter economic si politic( - tranzactiile din bursa inlatura o parte din riscul de productie si din riscul comercial( sunt folosite si de alte organisme de piata pentru inc)eierea tranzactiilor. )-/I*!> : Avantajele bursei Avantajele operatiunilor bursiere

Avantajele conferite de participarea la comertul de bursa

O bursa functioneaza ca o piata la termen( tranzactii in viitor) si trebuie sa vorbim despre avantaje si dezavantaje. 6edging# modalitate de acoperire a riscului !rincipala caracteristica a bursei este permiterea tranzactiilor la termen. >ealizarea tranzactiilor la bursa genereaza o serie de avantaje ca : - se obtin informatii cu privire la piata, prWt - cum se faci sa reduci riscul 7peratiunile bursiere efetuate in scop de acoperire ofera urmatoarele avantaje : Avantajele operatiunilor futures efectuate in scop de aoperire sunt + 1) !unoasterea preturilor - se cunosc preturile in conditii de concurenta - aceste preturi servesc ca barometru negocierea marfurilor pe mai multe piete cone e. %) Informatii cu privire la preturi. - Bursele de marfuri sau pietele la termen contribuie la circulatiei informatiilor privind preturile curente si la termen ale produselor. - firmelor mici si mijlocii nu negociaza la bursele de marfuri, dar ele pot pleca de la informatiile despre preturi date de bursele de marfuri pentru a lua cele mai bune decizii in materii de productie si comercializare () Informatii cu caracter comercial. -agentii de bursa, autoritatile bursiere incearca sa atraga clientii punandu-le la dispozitie diverse studii asupra pietei prin: ziare profesionale, reviste financiare,i presa cotidiana care trazeaza aspecte referitoare la produsele negociate la bursele de marfuri. 3) !resterea schimburilor comerciale ( alt avantaj al bursei) - dezvoltarea burselor de marfuri a condus la cresterea schimburilor comerciale prin: a) liberalizarii sc)imburilor, b) liberalizarea miscarilor de capital c) prin cresterea plasamentelor internatiomale a favorizat dezvoltarea pietelor bursiere. &) ;educerea e punerii la risc (alt avantaj al bursei) !ietele bursiere sunt instrumente de gradare voluntara a e punerii la risc - !rin initierea unor operatiuni de )edging cei care le initiaza doresc sa-si protejeze marfurile (pe care le detin sau urmeaza sa le detina) impotriva fluctuatiilor preturilor de pe pietele "spot#. Hedgerii pot fi: fermierii, societatile de productie-procesare si cele de comercializare. .ermierii efectueaza operatiuni de acoperire cand doresc a) sa-si protejeze valoarea produselor obtinutei acoperindu-si costurile aferente pastrarii marfii pana in momentul livrarii ( b) sa se asigure ca va e ista un cumparator pentru productia pe care urmeaza sa o obtina c) sa fi eze un pret de vanzare pentru aceasta productie.

/ocietatile de productie efectueaza operatiuni de acoperire cand doresc a) sa se protejeze impotriva cresterii preturilor la materiile prime b) sa fi eze si preturile de vanzare pentru productia obtinuta. "omerciantii nu utilizeaza decat strategii simple de )edging datorita faptului ca nu sunt implicati in procesul de productie si nu sunt afectati de fluctuatiile preturilor produselor agro-alimentare( !omerciantii efectueaza operatiuni de acoperire cand doresc a) sa se asigure ca vor avea de la cine sa cumpere marfa inainte de a o livra la pretul dorit( b) sa-si asigure o alternativa(importul) pt cazul in care mf nu soseste la timp, cumparand un nr de contracte futures *ficacitatea operatiunilor de acoperire depinde de evolutia preturilor pe cele doua piete - cea reala (la vedere) si cea la termen (futures) !e cele doua piete, preturile evoluand cam la fel, adica au o evolutie paralela I) $aralelismul dintre pretul la vedere si pretul la termen se e plica prin faptul ca+ a) aceeasi operatori intervin pe cele doua piete reala (la vedere) si la termen ( futures) b) este intotdeauna posibil sa fie e ecutat un contract prin livrare fizica( c) vanzatorul'cumparatorul unui contract este obligat sa livreze'primeasca produsul fizic, daca nu si-a anulat pozitia pana la ultima zi de tranzactionare la bursa( rar utilizata, numai /-0L din tranzactii derulandu-se asa). 1and variatia preturilor la termen nu este strict paralela cu cea a preturilor la vedere, operatiunile de acoperire aduc un profit sau operatorul va inregistra o pierdere. 4n consecinta, protectia nu este intotdeuna perfecta dar operatorii care le initiaza sunt acoperiti fata de riscurile de pret importante la care sunt e pusi. II) *volutia neidentica a preturilor pe cele doua piete se e plicata prin faptul ca: a) piata futures este mult mai sensibila decat cea a produselor fizice b) volumul tranzactiilor pe pietele futures il depaseste pe acela al tranzactiilor cu produse fizice, ceea ce duce la modificari in cererea si oferta de produse fizice dar si modificari ale preturilor pe cele doua piete( c) preturile pe cele doua piete tind sa se egalizeze pe masura ce se apropie scadenta contractelor. 8) /ursele ($ietele futures) asigura optiuni in materie de fi are a preturilor (alt avantaj al bursei) - pietele futures permit operatorilor sa isi fi eze preturile pe o perioada determinata, alegand ziua, saptamana si luna cea mai favorabila de e ecutare. :oti operatorii utilizeaza, in consecinta, cotatiile futures, care sunt cele mai bune informatii de care se poate dispune, pentru a cumpara cand cotatiile permit sa se anticipeze o crestere si pentru a vinde cand acestea permit sa se anticipeze o scadere. !rin intermediul cumpararilor si vanzarilor de contracte futures, toate informatiile sunt incorporate in pretul contractelor fapt care determina ca preturile , la aparitia de noi informatii sa fluctueze mai putin brutal. 4) $ietele bursiere contribuie la cresterea intregii activitati de productie, prelucrare si comercializare constituind si oportunitati de finantare. ( alt avantaj al bursei) a) prin utilizarea operatiunilor futures in scop de acoperire un fermier poate avea un acces mai usor la credite, caci bancile sunt inclinate sa acorde imprumuturi cand beneficiile viitoare sunt protejate

b) !e de alta parte, bancile vor putea acorda facilitati pentru fermierii care si-au acoperit riscul fata de variatiile nefavorabile ale pretului. H) /ursa reprezinta si o posibilitate de investitie. ( alt avantaj al bursei) 6isponibilitatile banesti pot fi fructificate mai eficient prin operatiuni de bursa, al caror efect de levier este considerabil mai mare decat nivelul dobanzii bancare. 5) $iata bursiera permite derularea activitatii eficiente de stocare a marfurilor (alt avantaj al bursei) 6aca se anticipeaza o crestere a preturilor, operatorul acumuleaza marfa in stoc iar daca se anticipeaza o scadere a preturilor, operatorul vinde marfa. Operatorul care isi constituie marfa in stoc are in vedere nu preturile in unitati absolute, ci diferenta dintre pretul la vedere si cel la termen (futures), cunoscuta si sub denumirea de baza (basis).

Functiile pietei futures

Asadar, pietele futures indeplinesc doua functii prioritare: 1) >ransferul riscului de pret si %) Identificarea pretului activului respectiv. A!>7;II <* $* $I*>* (participanii la bursa)

Interesele participantilor la pietele futures

+) 6edgerii @ apeleaza la contractele bursiere deoarece ei au ca scop acoperirea riscului de pret la care sunt e pusi pe piata fizica a produsului respectiv. Astfel, pietele futures permit transferul riscului de pret de la cei ce nu doresc sa si-l asume ()edgeri), catre speculatori. $ozitia short # pozitie de vanzare %) $peculatori 8 ei urmaresc obtinerea de profituri in urma fluctuatiilor de pret, - adopta similar pozitii long sau s)ort, insa nu cu intentia de a-si acoperi riscul (ei nu detin si nici nu doresc sa ac)izitioneze marfa respectiva, ci profita de situatiile de pe piata) )hort selling # vand ccea ce nu detin - asigura lic)iditatea pietei () Arbitrajorii @ observa discrepante intre preturile activelor (aceluiasi activ), vor cumpara acolo unde este mai ieftin si vor vinde acolo unde este mai scump. - au functie de ec)ilibrare a preturilor

$iata spot # piata cu livrare imediata

IntrebareA 1are dintre pietele for<ard si futures reprezinta un instrument mai eficient in acoperirea riscului de pret2 >aspuns piata futures 6esi aceasta functie este realizata si de pietele forward, pietele futures reprezentand un instrument mai eficient in acoperirea riscului de pret, datorita gradului inalt de accesibilitate in inc)eierea tranzactiilor, lic)iditatii sporite si, in final, datorita costului scazut al tranzactiilor. 7peratiunile speculative sunt indispensabile unei bune functionari a pietelor, in ideea ca ele sunt contrapartea celor de hedging. Intreprinzatorul se protejeaza impotriva scaderii0cresterii pretului vanzand0cumparand futures. 1apacitatea pietelor futures de a identifica pretul de ec)ilibru al activului de baza reprezinta o componenta integrala a unui sistem economic eficient. :ranzactiile futures au loc e clusiv in cadrul burselor( contractele futures asupra aceleiasi marfi, dar cu termene de livrare diferite, se tranzactioneaza simultan. Aceasta are ca rezultat formarea de preturi futures diferite pentru aceeasi marfa, la momente diferite din

viitor. :oate aceste preturi reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa respectiva, atat in prezent cat si in viitor. 4n continuare aceste preturi sunt diseminate in mod continuu pe plan mondial. <eci pietele futures identifica preturile de echilibru curente cat si cele ce vor e ista la anumite momente din viitor. Eotivele care stau la baza importantei cunoasterii preturilor futures sunt doua + 1) primul motiv -aceste preturi determina deciziile firmelor comerciale referitoare la marimea stocurilor( preturi futures scazute vor determina cresterea stocurilor. Astfel preturile futures contribuie la evitarea conditiilor de sub sau supra-oferta. %) al doilea motiv este cunoasterea preturilor futures, afecteaza deciziile de productie si consum. - preturi futures inalte reprezinta un semnal pentru o productie ridicata( - preturi futures scazute pot constitui un motiv pentru amanarea deciziei de consum 4n concluzie, capacitatea pietelor futures de a asigura informatiile cu privire la preturile de echilibru reduce costurile aferente obtinerii acestor informatii si contribuie la o mai eficienta alocare a resurselor economice.