Grila 4 1.Efectul de levier 2.Hedging sub mare Optiuni la piata 4 grile 2 erau probleme Grila..

1) Optiunea put sub mare 2) Ce tranzactii s ort!call ") #e ce sunt contractele futures titluri derivate 4) $roblema cu mar%a si ordinea bro&erului ') 2 grile ( care din ) este o asemanare intre contractele for*ard si futures + cica amandoua) ,) sau ce este for*ardul + definitia) Grila" 1. -trategii cu optiuni +sub larg) 2. Ce reprezinta baza. ". Ce inseamna instructiunea / e0ecuta sau lasa 1 4.1 Care este principala asemanare intre futures si for*ard 2 cred ca rasp era ca ambele sunt cu e0ecutare ulterioara 4.2 #aca un bro&er are inscrise urm instructiuni de e0ecutat 2 2 ctr la 13si1!2 4 ctr la 13si1!4 4 2 ctr la 13si1!5 4 4ctr la 13si "!5 4 2 ctr la 13si '!5 care va fi primul e0ecutat . 4." nu mai stiu 4.4 o problema cu tranzactii futures era cam asa 2 6ar%a initiala7'33um!contract 6ar%a de mentinere7"33um!ctr 8n operator vinde 1'333 bu grau la 2(9'!bu :a cat tr sa creasca pretul pt a se face apelul in mar%a . .mie mi;a dat 2(9<+adica b)

Grila 2 1. =utures;def( mecanism( importanta 2. ce este cas ;spot . ". 4. la grile imi amintesc ca am vaz una 2 daca un bro&er are de la cl sau un ordin de cump la 133 si pe piata gaseste o camanda de vz la << ce face . si rasp era 2 indeplineste ordinul la << problema era la fel ca si la grila 1 2 m initiala71'33 m mentinere71333 un operator vinde la ,.2' 1

pretul pe piata este de ,("' ce se intampla cu contul in mar%a .a) se debit cu '33 b ) se credit cu '33 c) se debit cu 2'3 d)se credit cu 2'3 e) nimic din cate stiu rasp era ca se debiteaza cu '33nu sunt sigura grila 1 1. functiile bursei 2. instructiunea totul sau nimic ". ce inseamna ca evolutia preturilor urmeaza semnul taurului.ceva de genul asta >rasp era ca piata e in crestere

7777777 ?m cateva modele de grile pe care ni le;a dat la seminar profu nostru( spunea ca de obicei cele din e0amen sunt mai usoare ti le trimit pe astea( altceva nu am. iti atasez si niste grile pe optiuni( nu mai stiu de unde le am( stiu decat ca le am salvate de vreo 2 sapt in calculatorla ultimul curs proful a dat e0ample de subiecte desc ise ce ar putea sa pice la e0amen2 1 .long edging 2. edging prin baza ".delimitari intre call si put 4.diferente intre ctr futures si for*ard!options si futures+ cu e0emple) '.care sunt strategiile cu optiuni Cam cu atat te pot a%uta( imi cer scuze ca iti rasp asa tarziu abia acum am desc is calculatorulbafta maine la e0amen@ sper sa ne dea ceva usor A8BB@@@

Test

Nr. 1

1. Care este diferenta esentiala dintre un contract for*ard si unul futures. 2. E0plicati de ce preturile futures tind sa fie egale la scadenta cu preturile spot viitoare. ". Ce este profitul virtual al unui contract futures. 4. Ce este reportul +contango) pe pietele futures. 2

'. Cn ce consta efectul de levier al contractelor futures. ,. Aaza +basis) este definita ca4 a) b) pretul cas 4 c) pretul cas 4 9. $rincipala functie a casei de clearing consta in2 a) b) c) d) e) a) nelimitat4 b) c) nelimitat4 <. 8n operator pe piata futures poate primi un apel in mar%a daca2 a) b) c) d) e) are o pozitie futures long si pretul contractului este in crestere4 are o pozitie futures s ort si pretul contractului este in scadere4 are o pozitie long si pretul este in scadere4 a) si b)4 b) si c)4 poate ma0im prima4 poate castiga pierde e) sus4 prevenirea operatiunilor speculative cu contracte futures4 garantarea indeplinirii tranzactiilor inc eiate in bursa4 sanctionarea celor regulamentelor bursei4 ce obligatiilor contractuale aferente pretul futures D pretul pretul for*ard4 cas D d) e) pretul pretul futures4 pretul pretul futures4 cas cas D E

pretul for*ard D

supraveg erea tranzactiilor din incinta bursei4 se fac vinovati de incalcarea

nici una din cele de mai sus4 poate castiga d) mult prima4 nici una de mai poate pierde cel

5. Cn cazul in care piata scade( vanzatorul unui contract futures2

13. #aca de;a lungul vietii unui contract futures( preturile futures scad catre pretul spot viitor( situatia de pe piata se numeste2 a) b) c) contango4 bac&*ardation4 vanzare spot4 e) d) prima4 cost of carrF4 cumparare cu

11. 8n contract e0ecutat prin livrarea marfii la o data ulterioara si la un pret stabilit este2 a) for*ard4 " b) spot4

c) d)

curent4 prin baza4

e)

futures4

12. $rocentul contractelor futures e0ecutate efectiv +deliverF) la scadenta este( in medie2 a) ')4 b) apro0. ')4 mai putin de c) d) e) apro0. 13)4 apro0 23)2 apro0 '3)4

1". 8n vanzator futures poate oricand2 a) b) c) d) e) sa;si inc ida pozitia printr;o vanzare futures4 sa;si inc ida pozitia printr;o cumparare futures4 sa;si inc ida pozitia inainte de data e0pirarii contractului4 sa;si lic ideze contractul prin livrare4 sa;si lic ideze contractul prin livrare inante de luna de livrare4

14. $retul cas al graului este de 2'(2'G!'333bu si cel futures la , luni este de 2"(9'G!'333bu. Aaza este2 a) 3("34 b) '(3'4 a) 34 b) 3(234 1,. Ce este o optiune de cumparare. 19. Ce este prima optiunii. 15. Cand o optiune este Hin afara banilorI. 1<. #etinatorul unei optiuni JJJJJJJJJ da acestuia dreptul de a vinde un activ la un pret stabilit( inainte de data e0pirarii. 23. Kaloarea intrinseca a unei optiuni call cu un pret de e0ercitare de 43G cand cursul pe piata este de "' este de JJJJJJ. 21. O optiune put al carei pret de e0ercitare este mai mic decat cursul de pe piata al activului suport este JJJJJJJJJJJJJJJ. 22. #aca cursul este ,"( si un operator cumpara un call ,3 cu ' prima( atunci cursul minim pentru care optiunea se e0ercita este de JJJJJJJJJ. 2". ?ctivul suport coteaza pe piata la <2G si un operator cumpara call la 5'( prima 13. Kaloarea intrinseca a optiunii in acest moment este JJJJJJJ. 4 ; d) '4 3(2 c) 4(9'4 d) 1('34 c) '4 "(< "(9 e) 34 9(9 e) 3(4<4

1'. #aca pretul cas este de "(9'G si futures la , luni este de "(<'G( baza este2

24. #aca cumparati o optiune call( cel mai nedorit lucru este ca cursul sa JJJJJJJJJ. 2'. #aca la scadenta cursul este 45( valoarea unui call '3( prima ' este de JJJJJJJ. 2,. 8n activ se negociaza la 93 si dvs. cumparati un call ,3 cu prima '. $retul minim la e0pirare de la care inregistrati pierderi este JJJJJJJJ. 29. O tranzactie cu optiuni pune fata in fata un vanzator de optiuni de vanzare si uncumparator de optiuni de cumparare. a) adevarat 25. :a e0ercitare( detinatorul unei optiuni put4 a) futures long4 b) c) a) b) c) castiga o pozitie futures s ort4 incaseaza prima4 e0ercita optiunea4 vinde optiunea4 astepta optiunea sa e0pire4 ca e) de mai sus4 d) sus4 nici una din cele toate cele de mai e) de mai sus4 castiga o pozitie d) optiunii4 nici una din cele plateste prima b) fals

2<. Kanzatorul unei optiuni call poate2

"3. Cumparatorul unei optiuni poate2 a) b) c) e0ercita optiunea4 vinde optiunea4 astepta optiunea sa e0pire4 ca e) de mai sus4 d) sus4 nici una din cele toate cele de mai

"1. $entru o optiune call( $E;pret e0ercitare( $C;pret curent( p;prima( detinatorul castiga cand2 a) ;$ELp b) ;$E7p $C d) ;$CLp $C c) ;$EMp $E $C e) $E ;$CM$ toate diferentele fiind pozitive

"2. #aca un operator plateste o prima de 3(1G!bu pentru un contract call options pe porumb cu un pret de e0ercitare de 2(<G!bu( care este pierderea ma0ima pe care o poate inregistra. a) b) c) d) 3(1G!bu4 2(<G!bu4 Nelimitata4 6ar%a4

'

Test

Nr. 2

"". Care sunt principalele moduri de e0ecutare ale unui contract futures. Care este cel mai utilizat. #e ce. "4. E0plicati de ce preturile futures tind sa fie egale la scadenta cu preturile spot viitoare. "'. Care este scopul mar%elor. ",. Ce este deportul +bac&*ardation) pe pietele futures. "9. Ce este baza +basis). "5. :ivrarea +deliverF) se refera la2 a) b) c) d) e) a) negativa4 b) c) zero4 o valoare pozitiva4 e) compensarea pozitiei printr;o operatiune de sens contrar4 depunerea unor sume de bani in contul in mar%a4 predarea!primirea marfii la scadenta4 acordarea de catre Casa de Clearing a castigurilor rezultate4 acordarea de catre bro&er a unui credit clientului4 o valoare d) pretul contractului4 pretul contractului mai putin c eltuielile cu livrarea marfii4 poate nelimitat4 pierde

"<. Cn mod normal( la data livrarii pentru un contract futures( baza este egala cu2

43. Cn cazul in care piata creste( cumparatorul unui contract futures2 a) b) poate nelimitat4 poate ma0im prima4 castiga castiga c) d)

poate pierde cel mult prima4

e) sus4

nici una de mai

41. $entru a oferi protectie impotriva riscului de faliment al operatorilor( pietele futures adopta2 a) contango4 b) bac&*ardation4 c) limitarea numarului de pozitii desc ise4 a) it4 p b) ong4 c) s ort4 4". 8n contract e0ecutat prin livrarea marfii la o data ulterioara si la un pret stabilit este2 a) *ard4 b) t4 a) *ard4 b) ures4 a) b) c) d) e) fut d) transfer4 amandoua sunt standardizate obligatoriu4 amandoua prevad livrarea obligatorie a activului de baza numai la scadenta4 amandoua au termen suspensiv4 amandoua se marc eaza la piata4 amandoua au valoare fi0a4 for c) 4 de spo d) n baza4 cas e) n baza4 pri for c) ent4 pri cur e) ures4 fut l d) tic&4 e) settlement4 situatia de e) situatia de d) limitare variatiilor zilnice ale preturilor4 sistemul tranzactionare prin strigari4 de

42. =luctuatia minima de pret in cazul unui contract futures se numeste2

44. $retul spot este cunoscut ca fiind un pret2

4'. $rin ce se aseamana contractele futures de cele for*ard2

4,. #aca de;a lungul vietii unui contract futures( preturile futures cresc catre pretul spot viitor( situatia de pe piata este cunoscuta ca fiind o situatie de2 a) b) c) contango4 bac&*ardation4 vanzare spot4 e) d) prima4 cost of carrF4 cumparare cu

49. Kanzarea si ulterior cumpararea aceluiasi tip de contract este cuoscuta ca2 9

a) pozitii4 b) c) pozitii4

desc iderea

unei

d) pozitiei4 e)

regularizarea situatie contango4 de

marcarea la piata4 compensarea unei

45. #aca pretul cas este de 4(2'G si cel futures la " luni este de 4(13G( atunci baza este2 a) '4 b) 3(1'4 4<. Ce este o optiune de vanzare. '3. Care sunt diferentele dintre optiunile europene si cele americane. '1. Cand o optiune este Hin baniI. '2. Cand o optiune este Hla baniI. '". #etinatorul unei optiuni JJJJJJJJJ da acestuia dreptul de a cumpara un activ la un pret stabilit( inainte de data e0pirarii. '4. Kaloarea intrinseca a unei optiuni call cu un pret de e0ercitare de 43G cand cursul pe piata este de "' este de JJJJJJ. ''. O optiune call al carei pret de e0ercitare este mai mic decat cursul de pe piata al activului suport este JJJJJJJJJJJJJJJ. ',. #etinatorul unei optiuni JJJJJJJJJ da acestuia dreptul de a vinde un activ la un pret stabilit( inainte de data e0pirarii. '9. #aca cumparati o optiune call( cel mai nedorit lucru este ca cursul sa JJJJJJJJJ. '5. #aca la scadenta cursul este 45( valoarea unui put '3( prima ' este de JJJJJJJ. '<. 8n activ se negociaza la 93 si dvs. cumparati un call ,3 cu prima '. $retul minim la e0pirare de la care nu e0ercitati optiunea este JJJJJJJJ. ,3. :a e0ercitare( detinatorul unei optiuni call4 a) futures long4 b) c) a) b) c) castiga o pozitie futures s ort4 incaseaza prima4 e0ercita optiunea4 vinde optiunea4 astepta optiunea sa e0pire4 ca e) de mai sus4 5 d) sus4 nici una din cele toate cele de mai e) de mai sus4 castiga o pozitie d) optiunii4 nici una din cele plateste prima ; d) '4 3(1 c) 34 4(2 4(1 e) '4 5(9

,1. Kanzatorul unei optiuni put poate2

,2. Cumparatorul unei optiuni poate2 a) e0ercita optiunea4 b) c) vinde optiunea4 astepta optiunea sa e0pire4 ca

d) sus4 e) de mai sus4

toate cele de mai nici una din cele

,". $entru o optiune call( $E;pret e0ercitare( $C;pret curent( p;prima( detinatorul castiga cand2 a) b) c) $C;$ELp $C;$E7p $C;$EMp d) e) $E;$CLp $E;$CM$ diferentele fiind pozitive toate

,4. #aca un operator vinde o optiune put( prima de 3("G si pret de e0ercitare de 43G( care este ma0imul pierderii sale. a) 3("G4 b) mar%a initiala4 c) prima4 d) nelimitat

<

Aurse Grile de la ?-E D alt profesor nu Hurduzeu

-ub 2 1) Care sunt principalele moduri de e0ecutare ale unui contract futures. Care este cel mai utilizat. #e ce. 2) E0plicati de ce preturile futures tind sa fie egale la scadenta cu preturile spot vitoare. ") Care este scopul mar%elor. 4) Ce este deportul +bac&*ardation) pe pietele futures . ') Ce este baza +basis). ,) :ivrarea +deliverF) se refera la a) compensarea pozitiei printr;o operatiune de sens contrar b) depunerea unor sume de bani in contul mar%a c) predarea!primirea marfii la scadenta d) acordarea de catre Casa de Clearing a castigurilor rezultate e) acordarea de catre bro&er a unui credit clientului 9) Cn mod normal( la data livrarii pentru un contract futures baza.. a) are o valoare negativa b) zero c) are o valoare pozitiva d) pretul e) pretul. $utin.. c marfii + ilizibil) 5) in cazul in care piata creste ( cumparatorul unui contract futures <).+ilizibil) a) .. preturilor b) situatia de bac&*ardation c) limitarea numarului de pozitii desc ise d) . $returilor e) sistemul de tranzactionare prin. strigari 13) =luctuatia minima de pret in cazul in cazul unui contract futures se numeste2 a) pit

b) long c) s ort d) tic& e) settlement 11) 8n contract e0ecutat prin livrarea marfii la o data ulterioara si la un pret stab.. este2 a) for*ard b) spot c) curent d) prin baza e) futures 12)Contractul spot este cunoscut ca fiind un contract2 a) for*ard b) futures c) cas d) de transfer e) prin b 1") prin ce se aseamana contractele futures de cele for*ard a) amandoua sunt standardizate obligatoriu b) amandoua prevad livrarea obligatorie a activului de baza la scadenta c) amandoua au termen suspensiv d) amandoua se marc eaza la piata e) amandoua au valoare fi0a 14) #aca de;a lungul vietii unui contract futures ( preturile futures cresc catre pretul spot viitor( situatia de pe piata este cunoscuta ca fiind o situatie de 2 a) contango b) bac*ardation c) vanzare spot d) cumparare cu prima e) cost of carrF 1') Kanzarea si ulterior cumpararea aceluiasi tip de contract este cunoscuta ca2 a) desc iderea unei pozitii b) marcarea la piata c) compensarea unei pozitii d) regularizarea pozitiei e) situatie de contango 1,) daca pretul cas este de 4(2'G si cel futures la " luni este de 4(13G ( atunci baza este2 a) 3(1' c) 4(13 d) 4(2' e) 5(9' b) D 3(1'

d) 4(2' 19) Ce este o optiune de vanzare. 15) Care sunt diferentele dintre optiunile europene si cele americane 1<) Cand o optiune este in bani. 23.. 21) #etinatorul unei optiuni JJJJJJJJJJJJ acestuia dreptul de a cumpara un activ ...un pret stabilit( inainte de data e0pirarii. 22)Kaloarea intrinseca a unei operatiuni call cu un pret de e0ercitare de 43G cand cursul de pe piata este de "' este de JJJJJJJJJJJ 2") O optiune call al carei pret de e0ercitare este mai mic decat cursul de pe piata activului suport esteJJJJJJJJJJJJJ 24) #etinatorul unei optiuni JJJJJJJJJJJJ da acestuia dreptul de a vinde un activ la un pret stabilit( inainte de data e0pirarii. 2') #aca cumparati o optiune call ( cel mai nedorit lucru este ca cursul sa 2,) #aca la scadenta cursul este 45( valoarea unui put '3( prima ' este deJJJJJJJJJJ 29) 8n activ se negociaza la 93 si dvs cumparati un call ,3 cu prima '. $retul minim la e0pirare de la care nu e0ercitati optiunea este JJJJJJJJJJJJJ 25) :a e0ercitare( detinatorul unei optiuni call2 a) castiga o pozitie futures long b) castiga o pozitie futures s ort c) plateste prima optiunii d) nici una din cele de mai sus
Aursa de valori si de marfuri D GOC:E #E $E NEP 1.Aursa este2 a. o institutie a economiei de piata4 b. o societate pe actiuni4 c. o institutie financiara. 2.Permenul de bursa desemneaza o institutie a economiei de piata ca2 a. forma organizata de sc imb pentru marfuri sau titluri financiare4 b. forma organizata pentru titluri de plasament4 c. forma organizata pentru vanzarea actiunilor. ". #upa obiectul tranzactiei bursele se clasifica in2 a. burse de marfuri4 b. burse de servicii4 c. burse de valori4 d. toate raspunsurile sunt corecte. 4. #upa forma de organizare2 a. burse publice4 b. burse de stat4 c. bursa privata.

'.Caracteristici ale bursei de marfuri2 a. sunt fungibile4 b. sunt bunuri masurabile4 c. au caracter standardizabil4 d. un grad redus de prelucrare4 e. a( b( d f. a( b( c( d. ,.Aursa pentru servicii se refera la2 a. transporturi4 b. asigurari4 c.tranzactii imobiliare. 9. Aursele de valori ofera2 a. tranzactii mobiliare4 b. tranzactii imobiliare4 c. tranzactii asupra unor titluri de valori. 5. Aursa este o piata2 a. libera4 b. piata de interes public4 c. o societate cu raspundere limitata. <.=unctia cea mai importanta a bursei este2 a. functia fundamentala de a asigura cadrul optim necesar efectuarii de tranzactii bursiere4 b. functia fundamentala de a asigura un cadru restrans pentru tranzactii bursiere4 c. functia fundamentala de a asigura servicii de intermedieri intre vanzator si cumparator. 13.=ormarea unui pret corect este important pentru ca2 a. atat vanzatorul cat si cumparatorul sa fie multumiti4 b. ec ilibrul cererii si al ofertei sa se realizeze in punctul ce reprezinta pretul corect( acesta fiind pretul reprezentativ pentru intreaga piata de referinta4 c. ec ilibrul cererii si al ofertei sa varieze in permanenta. 11. #ocumentele institutiei bursei sunt2 a. statutul si regulamentul bursei4 b. statutul si contractul de societate4 c. a si b. 12. -tatutul bursei reglementeaza urmatoarele probleme2 a. numele( sediul( scopul( membrii bursei4 b. conducerea e0ecutiva( functiile bursei( managementul bursei4 c. principiile generale de functionare a bursei4 d. reguli privind contractele si e0ecutarea contractelor. e.a( b( d4 f. a( b( c( d. 1". Oeglementarile privind solutionarea litigiilor sunt reglementate in2 a. contractul de societate4 b. statutul bursei4 c. regulamentul bursei. 14. Oegulamentul bursei cuprinde2 a. procedura de listare4 b. mecanismul tranzactiilor4 c. clasificarea comisioanelor4

d. modalitati de incasare. 1'. 6embrii bursei pot fi2 a. persoane fizice4 b. persoane %uridice4 c. a si b. 1,.$entru a deveni membru al unei burse( conditiile generale sunt2 a. sa primeasca autorizatie4 b. sa dispuna de capitalul necesar4 c. sa respecte regulile bursei4 d. a si b4 e. b si c. 19.Organele de decizie ale bursei sunt2 a. adunarea generala si consiliul de administratie4 b. actionarii4 c. asociatia bursei4 15. Organul suprem de decizie a bursei este2 a. ?dunarea Generala sau ?sociatia Aursei4 b. ?sociatia Aursei4 c. Consiliul de ?dministratie. d. a si b4 e. a si c. 1<. #epartamentul pentru cotatii urmareste2 a. desfasurarea tranzactiilor4 b. lansarea unor produse noi4 c. e0ecutarea contractelor. 23. #epartamentul informativ urmareste2 a. lansarea unor produse noi4 b. informarea asupra clientilor( stabileste relatiile intre membri4 c. informare asupra cotelor( valorii tranzactiilor. 21.Comitetul pentru Etica Aursiera face investigatii2 a. in rezolvarea litigiilor4 b. asupra eticii afacerilor4 c. in defasurarea tranzactiilor. 22. Aro&erii sunt2 a. anga%atii firmei4 b. agentul profesionist anga%at al busei4 c. agentul de consultanta. 2".$iata bancara se caracterizeaza prin2 a. tranzactii cu active bancare negociabile4 b. tranzactii cu active bancare non;negociabile a caror lic iditate este ma0ima4 c. tranzactii cu active bancare a caror lic iditate este minima. 24. -ocietatile bancare au rolul de2 a. intermediere intre posesorii de disponibilitati si utilizatorii de fonduri4 b. client4 c. utilizator de fonduri. 2'. $iata monetara este caracterizata prin2 a. tranzactii cu active bancare4 b. tranzactii cu marfuri4 c. tranzactii cu active financiare de catre societatile financiare. 2,. Pranzactiile financiare includ2

a. depozitele bancare la vedere si la termen4 b. bilete la ordin( cambii( cecuri( certificare de depozit4 c. alte titluri mobiliare pe termen scurt +pana la un an)4 d. a si b4 e. a si c. 29. $iata primara are rolul de2 a. plasarea titlurilor4 b. plasarea emisiunilor de titluri mobiliare4 c. a si b. 25. $rocedura de emisiune a unui titlu este formata din2 a. pregatirea( plasamentul( lansarea4 b. lansarea( vanzarea si rascumpararea4 c. pregatirea( lansarea si plasamentul. 2<. Gestiunea portofoliului de titluri mobiliare se refera2 a. armonizarea dorintei de castig cu cea de diminuare a riscului4 b. dorinta de a realiza un castig rapid4 c. cotarea titlurilor pe piata primara. "3. Aursa oficiala este2 a. piata de marfuri4 b. piata in numerar sau piata cu reglare la termen4 c. piata de titluri imobiliare. "1.Caracteristica ma%ora a pietei cu reglare la termen este data de faptul ca2 a. operatiunile de vanzare;cumparare se realizeaza o data pe luna4 b. operatiunile de vanzare;cumparare se realizezaa o data pe saptamana4 c. operatiunile de vanzare Dcumparare se ac ita o data pe luna( in ziua de lic idare. "2. ?ctiunile sunt2 a. titluri reprezentative ale unui drept de proprietate asupra unei cote parti din activul social al emitentului4 b. titluri de plasament4 c. titluri de proprietate. "". Kaloarea nominativa este2 a. pretul actiunii4 b.pretul obligatiunii inscris pe document4 c. pretul obligatiunii rascumparate. "4. $retul de emisiune fata de valoarea nominala este2 a. mai mica4 b. mai mare4 c.egala. "'. #obanda se calculeaza in raport cu2 a. valoarea de piata4 b. valoarea nominala4 c. pretul de emisiune4 ",. Aonurile de tezaur sunt2 a. titluri de creanta emise de catre stat( purtatoare de dobanda4 b. titluri de emisiune emise de catre stat4 c. obligatiuni emise de catre stat( purtatoare de dobanda. "9. Obligatiunile ipotecare sunt2 a. titluri de valoare4 b. titluri de creante4

c. titluri de plasament. "5. 6anagementul bursier include patru mari categorii de organisme2 a. organe de control( de decizie( de emisie( de conducere4 b. organe de conducere( de supervizare( de audit si de e0ecutie4 c. organe de decizie( de e0ecutie( de consultanta si de control. "<. ?gentii piete bursiere sunt2 a. investitorii4 b. clientii4 c. agentii bursieri. 43. $ietele bursiere se disting prin modul de realizare2 a. a ec ilibrului intre cerere si oferta4 b. a ec ilibrului intre stabilirea pretului de vanzare si de cumparare4 c. a si b. 41. Cotarea unui titlu este determinat in cursul2 a. unei sedinte in functie de cerere si oferta4 b. unei sedinte bursiere prin confruntare libera4 c. niciun raspuns nu este corect. 42. 6etodele de cotare sunt2 a. metode de strigare4 b. cotare prin opozitie4 c. prin urna4 d. prin calculator4 e. a( b si c4 f. toate raspunsurile sunt corecte. 4". Cndicele bursier este un indicator2 a. financiar4 b. statistic4 c. real. 44. Operatiunea de cotare stabileste un curs care sa2 a. sa poata fi contestat de client4 b. sa fie cel mai bun4 c. sa nu poata fi contestat de client. 4'. Cnvestitorii bursieri pot fi2 a. persoane fizice4 b. societati financiare4 c. companii4 d. toate raspunsurile sunt corecte. 4,. #upa obiectul de activitate avem2 a. burse de stat4 b. burse private4 c. ambele. 49. ?ctiunile au mai multi parametri( printre care2 a. valoarea nominativa4 b. cursul actiunii4 c. prima de emisiune4 d. data de gratie a unei actiuni noi4 e. toate raspunsurile sunt corecte. 45. Emisiunea de titluri de credit atrage fonduri banesti2 a. sub forma de imprumut pe termen scurt4 b. sub forma de imprumut pe termen lung4

c. sub forma de imprumut pe termen mediu4 d. toate raspunsurile sunt corecte. 4<. Pitlurile de creanta aduc un profit2 a. fi0 sub forma de dobanda4 b. variabil4 c. ambele. '3. Aursa de marfuri este un organism2 a. cu putere de autoreglementare4 b. cu reguli si legi bine stabilite4 c. ambele. Oaspunsuri corecte2 1. a 2. a ". d 4. a(c '. f ,. b 9. c 5. a( b <. a 13. b 11. a 12. f 1". b 14. a( b 1'. c 1,. a( b( c 19. a 15. a 1<. a 23. c 21. a 22. b 2". b 24. a 2'. c 2,. a( b (c 29. b 25. c 2<. a "3. b "1. c "2. a( c "". b "4. a "'. b ",. a "9. b "5. c

"<. a( c 43. a 41. b 42. f 4". b 44. b( c 4'. d 4,. c 49. e 45. b( c 4<. a '3. a

CAP I. BURSA - ELEMENTE DEFINITORII

Burse de marfuri: = c mm di!ies ec"a#$es Burse de %a& ri: s! c' e(c"a#$e De &a !ra#)ac!ii&e SPOT s-a !recu! &a !ra#)ac!ii&e &a !erme# FOR*ARD Cerealele au fost primee unde s;au aplicat primele reguli ale bursei( apoi produsele s;au e0tins2 bulbi de lalele(orez( cafea O+era!iu#i&e FOR*ARD 7 contract realizat prin negociere Burse 7 asociatii de tip mutual( fara scop lucrativ Preptat se trece la standardizare( marfurile trebuie sa indeplineasca anumite cerinte pt a putea fi tranzactionate. Cn sec al 1<;lea Dinovatii 7 contractele =8P8OE- sunt introduse la CAOP CBOT , C"ica$ B ard f Trade) 7 Aursa de marfuri din C icago ( ramasa pana la zilele noastre cea mai mare bursa de mf din lume Si#$uru& e&eme#! care se de!ermi#a la bursa es!e PRETUL SUBIECT: Carac!eris!ici&e -ursei:

1) Bursa este o Piata de marfuri si valori

; pentru ca bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri si pentru diferite tipuri de artii de valoare. ; c iar daca se bazeaza pe un model comun( bursele de marfuri si de valori au functii diferite in economie. a) Burse&e de marfuri sunt piete unde se tranzactioneaza bunuri generice( care se individualizeaza prin masurare( numarare si cantarire4 sunt fungibile ( pot fi inlocuite unele cu altele)4 au caracter standardizabil ( +adica marfa poate fi impartita pe loturi omogene)( sunt depozitabile si au un grad redus de prelucrare( E02 cereale +grau( porumb( orez( soia etc).( metale +cupru( aluminiu( zinc etc.)( produse tropicale +cafea( cacao( za ar etc.)( petrol4 oua( carne.( si burse organizate pentru servicii( ca inc irieri de nave +navlosire) sau asigurari. b) Burse&e de %a& ri sunt centre ale vietii financiare unde se fac vanzari!cumparari de artii de valoare +actiuni( bonuri de tezaur etc.) si unde se realiza operatiuni cu valute( metale pretioase sau efecte de comert. Aursa de valori indeplineste si functia de indicator general al climatului de afaceri din spatiul economic( national si international( in care isi e0ercita influenta.

2)Bura este o Piata simbolica

a) $t ca la -urse&e de marfuri nu se negociaza asupra unor bunuri fizice( prezente ca atare la locul contractarii +ca in cazul licitatiilor clasice)( ci pe baza unor documente reprezentative + artii)( care consacra dreptul de proprietate asupra marfii ; bursa este o piata dematerializata b) Burse&e de %a& ri sunt prin esenta lor piete simbolice( deoarece aici se tranzactioneaza in principal titluri rezultate din operatiuni financiare +e0( mobilizare de capital( atragerea unui imprumut). ?cest caracter este pus in evidenta de noile tipuri de tranzactii bursiere +e0 la contractele futures pe indici de bursa( obiectul tranzactiei este o suma de bani determinata prin calcul iar e0ecutarea acesteia presupune e0clusiv plata!incasarea unei diferente banesti. Pr cesu& de sim- &i)are a !ra#)ac!ii& r a%uta la2 ; cresterea operativitatii si a sigurantei in tranzactii4 ; sporirea atractivitatii pietei( prin oferirea de multiple posibilitati de castig4 ; posibilitatea luarii unor decizii comerciale si financiare cu caracter anticipativ4 ; facilitarea circulatiei marfurilor . 3)Bursa este o Piata libera. Pt ca - nu pot fi tranzactionate la bursa decat acele marfuri sau valori pentru care e0ista o concurenta libera( + adica un numar suficient de mare de ofertanti si cumparatori astfel incat sa nu apara concertari in scopul manipularii pretului4) ; bursa este opusa( prin esenta sa( ideii de monopol. ; menirea bursei este de a pune in valoare %ocul liber al fortelor pietei( e0cluzand orice interventie e0traeconomica( ; bursa se apropie cel mai mult de modelul teoretic al pietei pure si perfecte 4)Bursa este o Piata organizata. - ptr ca tranzactiile se realizeaza conform unor principii( norme si reguli cunoscute si acceptate de participanti. ; tranzactiile bursiere se efectueaza intotdeauna prin firme specializate +societati de bursa) si prin intermediul unui personal specializat +agentii de bursa)( ; prin reglementare se urmareste asigurarea conditiei esentiale a viabilitatii bursei2 credi-i&i!a!ea aces!eia. .

) Bursa este o Piata reprezentativa.

- ptr ca serveste drept reper pentru toate tranzactiile care se efectueaza cu marfuri sau valori ; la bursa se stabileste pretul pentru marfurile sau valorile negociate ; asa;numitul curs a& -ursei adica elementul esential pentru toate tranzactiile comerciale ; fu#c!ia ce#!ra&a a -ursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul pretului( adica punctul de ec ilibru al pietei( acel pret care asigura ; in conditiile date ; volumul ma0im de tranzactii. I# c #c&u)ie. Bursa es!e +ia!a +ri# e(ce&e#!a. SUBIECT : Ti+uri&e de marfuri si ser%icii care se !ra#)ac!i #ea)a &a

-ursa,+ a!e fi i#!re-ari de !i+u&: Cn ce categorie intra za arul.)

Cntrebari grila /0 Cerea&e si +&a#!e !e"#ice2 grau( grau fura%er( grau de morarit( porumb( porumb fura%er( ovaz( orz ( orez( boabe de soia( ulei de soia( faina de soia( seminte de floarea soarelui( ulei de floarea soarelui( rapita( ulei de rapita( canola +planta specifica americana)( seminte de in( mazare( cartofi4 10 Car#e si a#ima&e %ii: carcase de vita( carcase de porc( bovine vii( bovine la ingrasat( porcii vii( porci la ingrasat4

20 Pr duse &ac!a!e2 lapte( lapte praf( unt( branza4 30 P+r duse !r +ica&e2 cafea( cacao( za ar( bumbac( ulei de palmier( citrice( concentrat de portocale( cauciuc natural4 40 Mme!a&e2 aur( argint( cupru( aluminiu( nic el( zinc( plumb( staniu4 50 Pr duse e#er$e!ice2 petrol( motorina( benzina( pacura( gaze naturale4 60 Aa&!e +r duse2 c erestea( oua( energie electrica4 70 Servicii! navluri. Su-iec!: Re+ar!i!ia -urse& r i# +&a# $e $rafic- #u a+are ca i#!re-are Cea mai importanta bursa de marfuri engleza este :ondon 6etal E0c ange +:6E).

I#s!i!u!ia -ursei
SUBIECTE2 ?ici vor fi intebari punctuale( sunt importante( raspunsurile pot fi cu mai multe variante E04 Ce inseamna un club in bursa. + mu am gasit nicaieri) Ce stabilesc ei +regulamentul). Cum se organizeaza membrii unei burse. Cum sunt organizate bursele de marfuri. ; Aursa in sine( nu se anga%eaza ca parte la tranzactii ci fu#c!ia ei +rim rdia&a consta in crearea u#ei cadru eficie#! pentru actiunea fortelor pietei libere( prin asigurarea unor servicii si facilitati2 ; mai nou bursele s;au demutualizat devenind din asociatii non;profit in societati comerciale pe actiuni si au realizat iesirea pe pietele de capital. ; Burse&e de marfuri + ! fi r$a#i)a!e a) sub forma de cubluri si b) sub forma de comitete ; Di# +u#c! de %edere i#s!i!u!i #a&( bursa es!e r$a#i)a!ie ai carei membrii pot fi persoane fizice sau %uridice. ; Mem-rii u#ei -urse se r$a#i)ea)a in2 a) cluburi b) comitete c) cluburi comitete ; Calitatea de membru este limitata de un nr specificat de locuri ; :a bursele r$a#i)a!e su- f rma c&u-uri& r( un loc de membru asigura dreptul de a tranzactiona contracte futures( fara plata comisioanelor impuse de firmele de bro&era%. ; :ocul astfel detinut poate reprezenta o investitie( deoarece( in general pretul acestui loc creste odata cu cresterea volumului de tranzactii din cadrul bursei respective. - membrii bursei au diverse avanta"e( cum ar fi 2 sunt indereptatiQi sa e0ecute in mod direct operatii in bursa ; C #ducerea si admi#is!rarea -ursei a) 6anagementul burselor revine membrilor acesteia( asistati de un personal administrativ. b) Conducerea e0ecutiva este asigurata de un Consiliu de directori ales de catre membrii bursei si format din reprezentanti ai acestora si deseori de cativa specialisti nemembrii ai bursei. - D cume#!e&e i#s!i!u!iei bursiere 2 a) sunt statutul si b) Oegulamentul bursei este stabilit de catre Consiliul de directori si implementat in practica de catre o re!ea de c mi!e!e( formate din membrii ai bursei si asistate de personal administrativ.

Comitetele sunt specializate pe domenii de activitate( iar numarul si denumirea lor difera de la bursa la bursa.

CAP II. FUNCTIILE BURSELOR DE MARFURI

SUBIECTE 2 ?cest cap este f f important ; de aici se dau si#!e)e. de comentat. ?tentie@@@@@ -a nu se confunde functiile cu caracteristicile bursei cu functiile bursei SUBIECT: Fu#c!ii&e -ursei Aursele de marfuri au o serie de fu#c!ii ec # mice. fi#a#ciare si c mercia&e. /0 Fu#c!ia de faci&i!are a !ra#)ac!i #arii. ?ceasta este cea mai importanta functie4 bursele sunt create pentru a oferi un loc de intrunire a comerciantilor( pentru a concentra oferta si cererea 10 Fu#c!ia de e(erci!are a u# r i#f&ue#!e de!ermi#a#!e asu+ra e% &u!iei c mer!u&ui i#!er#a!i #a& cu +r duse&e res+ec!i%e. Comertul international Rla vedereI( realizat in afara institutiilor bursiere( va urma aceeasi evolutie ascendenta sau descendenta ca in cazul pietelor la termen. Cu alte cuvinte( se poate spune ca -urse&e de marfuri re+re)i#!a ade%ara!e 8-ar me!re9 a&e c mer!u&ui m #dia& +e#!ru +r duse&e res+ec!i%e. 20 Fu#c!ia de s!a-i&ire ,f rmare0 a +re!uri& r re+re)e#!a!i%e +e#!ru +r duse&e de -a)a. ?ceasta functie rezulta din corelarea mai multori factori ca2 a) raportul cerere;oferta pe pietele spot sau futures( b) evolutia preturilor pe aceste piete( c) evolutia evenimentelor sociale si politice importante( 30Fu#c!ia de a ref&ec!a fide& c #:u#c!ura di#!r-u# m me#! da! . bursele dau tonul pietei( anticipeaza trendul( sunt locul de descoperire al preturilor reprezentative pentru produsele negociate. 40 Fu#c!ia de s!a-i&i)are a +re!uri& r si de reducere a am+&i!udi#ii f&uc!ua!ii& r de curs. tranzactiile la termen pe marfuri agricole duc la o reducere a volatilitatii preturilor marfurilor tranzactionate la vedere iar prezenta speculatorilor atenueaza amplitudinea fluctuatiilor de pret si reduce decala%ul dintre cursurile e0treme in interiorul unui sezon precum si amplitudinea fluctuatiilor de pret de la un sezon la altul. 50 Fu#c!ia de mi#imi)are a riscuri& r de +re! +e#!ru marfa efec!i%a. Aceas!a fu#c!ie es!e i#de+&i#i!a +ri# "ed$i#$. Operatorul care initiaza o asemenea operatiune de acoperire pe piata la termen isi asuma o pozitie opusa pozitiei sale luate pe piata fizica +piata spot)( in speranta compensarii oricarei pierderi aferente pietei fizice( cu un castig de pe piata la termen. Hedging;ul poate fi de vanzare sau de cumparare in functie de pozitia pe care o are operatorul pe piata la termen. ?stfel( prin intermediul burselor un operator se poate asigura fata de riscul de pret( minimizandu;si riscurile( pe care la transfera altui operator de pe piata +unui speculator). 60 Fu#c!ia de fa% ri)are a &i-erei c #cure#!e . $rin metoda de comercializare specifica burselor si reguli respectate de toti operatorii( este imposibil ca un individ

sau un grup sa e0ercite o influenta negativa asupra preturilor.?stfel( bursele de marfuri se apropie de concurenta perfecta. Pie!e&e &a !erme# contribuie la inlaturarea pozitiilor de monopol si lupta impotriva pozitiilor dominante. Pie!e&e fu!ures ofera un mecanism de difuzare a preturilor la toti participantii de pe piata. Conditiile ce duc la formarea pretului intr;un cadru sunt2 ; numarul mare de participanti de pe piata4 ; pietele la termen sunt piete centralizate si reglementate ; sistemele de tranzactionare permit tuturor participantilor sa cunoasca pretul oferit si cerut de fiecare( ; contractele la termen sunt standardizate4 ; nu e0ista bariere de acces pe piata. 70 Fu#c!ia de ferire de i#f rma!ii asu+ra #i%e&u&ui +re!uri& r u# r marfuri dis+ #i-i&e &a u# a#umi! !erme#. Pre!uri&e la bursa sunt influentate doar de raportul cerere;oferta( dar si de alti factori de natura economica( sociala sau politica +inflatie( modificari semnificative ale cursurilor valutare( greve( sc imbarea regimului politic sau al regimului fiscal( etc.)( $rin acesata functie se pot studia toate contractele la termen cu scadenta la orice moment dorit ptr a;si crea o imagine de ansamblu cu privire la preturile viitoare prin intermediul studierii cotatiilor futures. ?ceasta functie este realizata prin publicarea si promovarea unor informatii diverse( care permit evaluari pentru perioadele curente si viitoare cu privire la stocul de marfuri sau cererea mondiala. SUBIECT 2 Pe ci#e i#!eresea)a i#f rma!ii&e fur#i)a!e de -urse ; ; informatiile furnizate de pietele bursiere intereseaza deopotriva pe toti participantii la bursa+ operatorii bursieri 22 fermieri. c mercia#!i. c #suma! ri. s+ecu&a! ri. ar-i!ra:is!i e!c.

Ce su#! i#f rma!ii&e -ursiere ; Ce r & au i#f rma!ii&e -ursiere ;

; aceste informatii constituie un adevarat g id in programarea actiunilor viitoare ale participantilor la activitatile bursiere.

Ce r & au +ie!e&e -ursiere ;

$ietele bursiere conduc la u#if rmi)are a +re!uri& r( a +ie!e& r & ca&e si la o mai redusa se$me#!are a +ie!e& r. #ventualele practici de monopol ce ar putea interveni la nivel local vor fi ani$ilate de accesibilitatea tuturor participantilor la o piata unificata% reprezentativa. $ietele bursiere de tip futures confera participantilor locali sa acceseze pietele nationale sau internationale. O piata integrata la nivel national semnifica faptul ca toti operatorii locali vor putea sa urmareasca tendintele pietei nationale iar +re!uri&e % r de%e#i mu&! mai s!a-i&e. Cei care recurg la comertul de bursa pentru acoperirea riscurilor inregistreaza mai mare s!a-i&i!a!e a %e#i!uri& r decat cei care nu recurg la astfel de piete A#a&i)a fu#c!ii& r ec # mice a&e -urse& r de marfuri dezvaluie 2 importanta economica a acestora in economia mondiala care poate fi redata succint prin urmatoarele2 ; -ursa c #s!i!uie +ia!a carac!eris!ica pe care se concentreaza cererea si oferta privind anumite genuri de marfuri( ; -usa e(erci!a i#f&ue#!a de!ermi#a#!a asu+ra c mer!u&ui m #dia& cu produse de baza4 i#f&e#!ea)a #i%e&u& +re!uri& r ce se f rmea)a i# afara -urse& r4

; -ursa c #s!i!uie & cu& i# care se c #ce#!rea)a i#f rma!ii&e cu caracter economic si politic4 ; !ra#)ac!ii&e di# -ursa i#&a!ura +ar!e di# riscu& de +r duc!ie si di# riscu& c mercia&4 sunt folosite si de alte organisme de piata pentru inc eierea tranzactiilor.

SUBIECT 2 A%a#!a:e&e -ursei A%a#!a:e&e +era!iu#i& r -ursiere

A%a#!a:e&e c #feri!e de +ar!ici+area &a c mer!u& de -ursa

O bursa functioneaza ca o piata la termen+ tranzactii in viitor) si trebuie sa vorbim despre avanta%e si dezavanta%e. <ed$i#$= modalitate de acoperire a riscului $rincipala caracteristica a bursei este +ermi!erea !ra#)ac!ii& r &a !erme#. Oealizarea tranzactiilor la bursa genereaza o serie de avanta%e ca 2 ; se obtin informatii cu privire la piata( prSt ; cum se faci sa reduci riscul O+era!iu#i&e -ursiere efe!ua!e i# sc + de ac +erire ofera urmatoarele avanta%e 2 A%a#!a:e&e +era!iu#i& r fu!ures efec!ua!e i# sc + de a +erire su#! : /0 Cu# as!erea +re!uri& r ; se cunosc preturile in conditii de concurenta ; aceste preturi servesc ca barometru negocierea marfurilor pe mai multe piete cone0e. 10 I#f rma!ii cu +ri%ire &a +re!uri. ; Aursele de marfuri sau pietele la termen contribuie la circulatiei informatiilor privind preturile curente si la termen ale produselor. ; firmelor mici si mi%locii nu negociaza la bursele de marfuri( dar ele pot pleca de la informatiile despre preturi date de bursele de marfuri pentru a lua cele mai bune decizii in materii de productie si comercializare 20 I#f rma!ii cu carac!er c mercia&. ;agentii de bursa( autoritatile bursiere incearca sa atraga clientii punandu;le la dispozitie diverse studii asupra pietei prin2 ziare profesionale( reviste financiare(i presa cotidiana care trazeaza aspecte referitoare la produsele negociate la bursele de marfuri. 30 Cres!erea sc"im-uri& r c mercia&e , a&! a%a#!a: a& -ursei0 - de)% &!area -urse& r de marfuri a c #dus &a cres!erea sc"im-uri& r c mercia&e prin2 a) liberalizarii sc imburilor( b) liberalizarea miscarilor de capital c) prin cresterea plasamentelor internatiomale a favorizat dezvoltarea pietelor bursiere. 40 Reducerea e(+u#erii &a risc ,a&! a%a#!a: a& -ursei0 $ietele bursiere sunt i#s!rume#!e de $radare % &u#!ara a e(+u#erii &a risc ; $rin initierea unor operatiuni de edging cei care le initiaza doresc sa;si prote%eze marfurile +pe care le detin sau urmeaza sa le detina) impotriva fluctuatiilor preturilor de pe pietele RspotI. Hedgerii pot fi2 fermierii( societatile de productie;procesare si cele de comercializare. &ermierii efectueaza +era!iu#i de ac +erire ca#d d resc

a) sa;si prote%eze valoarea produselor obtinutei acoperindu;si costurile aferente pastrarii marfii pana in momentul livrarii 4 b) sa se asigure ca va e0ista un cumparator pentru productia pe care urmeaza sa o obtina c) sa fi0eze un pret de vanzare pentru aceasta productie. 'ocietatile de productie efectueaza +era!iu#i de ac +erire ca#d d resc a) sa se prote%eze impotriva cresterii preturilor la materiile prime b) sa fi0eze si preturile de vanzare pentru productia obtinuta. Comerciantii nu utilizeaza decat strategii simple de edging datorita faptului ca nu sunt implicati in procesul de productie si nu sunt afectati de fluctuatiile preturilor produselor agro;alimentare4 C mercia#!ii efectueaza +era!iu#i de ac +erire ca#d d resc a) sa se asigure ca vor avea de la cine sa cumpere marfa inainte de a o livra la pretul dorit4 b) sa;si asigure o alternativa+importul) pt cazul in care mf nu soseste la timp( cumparand un nr de contracte futures Eficaci!a!ea +era!iu#i& r de ac +erire de+i#de de evolutia preturilor pe cele d ua +ie!e - cea rea&a ,&a %edere0 si cea &a !erme# ,fu!ures) $e cele doua piete( preturile evoluand cam la fel( adica au o e% &u!ie +ara&e&a I0 Para&e&ismu& di#!re +re!u& &a %edere si +re!u& &a !erme# se e(+&ica +ri# fa+!u& ca: a) aceeasi operatori intervin pe cele doua piete reala +la vedere) si la termen + futures) b) este intotdeauna posibil sa fie e0ecutat un contract prin livrare fizica4 c) vanzatorul!cumparatorul unui contract este obligat sa livreze!primeasca produsul fizic( daca nu si;a anulat pozitia pana la ultima zi de tranzactionare la bursa+ rar utilizata( numai 2;") din tranzactii derulandu;se asa). Cand %aria!ia +re!uri& r &a !erme# #u es!e s!ric! +ara&e&a cu cea a preturilor la vedere( +era!iu#i&e de ac +erire aduc u# +r fi! sau operatorul va inregistra o pierdere. Cn consecinta( protectia nu este intotdeuna perfecta dar +era! rii care &e i#i!ia)a su#! ac +eri!i fa!a de riscuri&e de +re! importante la care sunt e0pusi. II0 E% &u!ia #eide#!ica a +re!uri& r +e ce&e d ua +ie!e se e(+&ica!a prin faptul ca2 a) piata futures este mult mai sensibila decat cea a produselor fizice b) volumul tranzactiilor pe pietele futures il depaseste pe acela al tranzactiilor cu produse fizice( ceea ce duce la modificari in cererea si oferta de produse fizice dar si modificari ale preturilor pe cele doua piete4 c) preturile pe cele doua piete tind sa se egalizeze pe masura ce se apropie scadenta contractelor. 50 Burse&e ,Pie!e&e fu!ures0 asi$ura +!iu#i i# ma!erie de fi(are a +re!uri& r ,a&! a%a#!a: a& -ursei0 ; pietele futures permit operatorilor sa isi fi0eze preturile pe o perioada determinata( alegand ziua( saptamana si luna cea mai favorabila de e0ecutare. Poti operatorii utilizeaza( in consecinta( cotatiile futures( care sunt cele mai bune informatii de care se poate dispune( pentru a cumpara cand cotatiile permit sa se anticipeze o crestere si pentru a vinde cand acestea permit sa se anticipeze o scadere. $rin intermediul cumpararilor si vanzarilor de contracte futures( toate informatiile sunt incorporate in pretul contractelor fapt care determina ca preturile ( la aparitia de noi informatii sa fluctueze mai putin brutal.

60 Pie!e&e -ursiere c #!ri-uie &a cres!erea i#!re$ii ac!i%i!a!i de +r duc!ie. +re&ucrare si c mercia&i)are c #s!i!ui#d si + r!u#i!a!i de fi#a#!are. , a&! a%a#!a: a& -ursei0 a) prin utilizarea operatiunilor futures in scop de acoperire un fermier poate avea un acces mai usor la credite( caci bancile sunt inclinate sa acorde imprumuturi cand beneficiile viitoare sunt prote%ate b) $e de alta parte( bancile vor putea acorda facilitati pentru fermierii care si;au acoperit riscul fata de variatiile nefavorabile ale pretului. 70 Bursa re+re)i#!a si + si-i&i!a!e de i#%es!i!ie. , a&! a%a#!a: a& -ursei0 #isponibilitatile banesti pot fi fructificate mai eficient prin operatiuni de bursa( al caror efect de levier este considerabil mai mare decat nivelul dobanzii bancare. =0 Pia!a -ursiera +ermi!e deru&area ac!i%i!a!ii eficie#!e de s! care a marfuri& r ,a&! a%a#!a: a& -ursei0 #aca se anticipeaza o crestere a preturilor( operatorul acumuleaza marfa in stoc iar daca se anticipeaza o scadere a preturilor( operatorul vinde marfa. Operatorul care isi constituie marfa in stoc are in vedere nu preturile in unitati absolute( ci diferenta dintre pretul la vedere si cel la termen +futures)( cunoscuta si sub denumirea de baza +basis).

Fu#c!ii&e +ie!ei fu!ures

?sadar( pietele futures indeplinesc doua functii prioritare2 /0 Tra#sferu& riscu&ui de +re! si 10 Ide#!ificarea +re!u&ui ac!i%u&ui res+ec!i%. ACTORII DE PE PIETE ,+ar!ici+a#ii &a -ursa0

I#!erese&e +ar!ici+a#!i& r &a +ie!e&e futures

10 <ed$erii > a+e&ea)a &a c #!rac!e&e -ursiere deoarece ei au ca scop acoperirea riscului de pret la care sunt e0pusi pe piata fizica a produsului respectiv. ?stfel( +ie!e&e futures permit !ra#sferu& riscu&ui de +re! de la cei ce nu doresc sa si;l asume + edgeri)( catre speculatori. P )i!ia s" r! = + )i!ie de %a#)are 10 -+ecu&a! ri D ei urmaresc obtinerea de profituri in urma fluctuatiilor de pret( ; adopta similar pozitii long sau s ort( insa nu cu intentia de a;si acoperi riscul +ei nu detin si nici nu doresc sa ac izitioneze marfa respectiva( ci profita de situatiile de pe piata) S" r! se&&i#$ = %a#d ccea ce #u de!i# ; asigura lic iditatea pietei 20 Ar-i!ra: rii > observa discrepante intre preturile activelor +aceluiasi activ)( vor cumpara acolo unde este mai ieftin si vor vinde acolo unde este mai scump. ; au functie de ec ilibrare a preturilor $iata spot 7 piata cu livrare imediata I#!re-are? Care dintre pietele for*ard si futures reprezinta un instrument mai eficient in acoperirea riscului de pret. Oaspuns piata futures #esi aceasta functie este realizata si de pietele forward( pietele futures reprezentand un instrument mai eficient in acoperirea riscului de pret( datorita gradului inalt de accesibilitate in inc eierea tranzactiilor( lic iditatii sporite si( in final( datorita costului scazut al tranzactiilor.

O+era!iu#i&e s+ecu&a!i%e sunt indispensabile unei -u#e fu#c!i #ari a +ie!e& r( in ideea ca ele sunt c #!ra+ar!ea ce& r de "ed$i#$. I#!re+ri#)a! ru& se +r !e:ea)a im+ !ri%a scaderii@cres!erii +re!u&ui %a#)a#d@cum+ara#d futures. ; Capacitatea pietelor futures de a identifica pretul de ec ilibru al activului de baza reprezinta o componenta integrala a unui sistem economic eficient. Pranzactiile futures au loc e0clusiv in cadrul burselor4 contractele futures asupra aceleiasi marfi( dar cu termene de livrare diferite( se tranzactioneaza simultan. ?ceasta are ca rezultat formarea de preturi futures diferite pentru aceeasi marfa( la momente diferite din viitor. Poate aceste preturi reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa respectiva( atat in prezent cat si in viitor. Cn continuare aceste preturi sunt diseminate in mod continuu pe plan mondial. Deci +ie!e&e fu!ures ide#!ifica +re!uri&e de ec"i&i-ru cure#!e ca! si ce&e ce % r e(is!a &a a#umi!e m me#!e di# %ii! r. M !i%e&e care s!au &a -a)a im+ r!a#!ei cu# as!erii +re!uri& r fu!ures su#! d ua : /0 +rimu& m !i% ;aceste preturi determina deciziile firmelor comerciale referitoare la marimea stocurilor4 +re!uri futures sca)u!e vor determina cresterea stocurilor. ?stfel preturile futures contribuie la evitarea conditiilor de sub sau supra;oferta. 10 a& d i&ea m !i%r este cunoasterea preturilor futures( afecteaza deciziile de productie si consum. ; +re!uri fu!ures i#a&!e reprezinta un semnal pentru o productie ridicata4 ; +re!uri futures sca)u!e pot constitui un motiv pentru amanarea deciziei de consum Cn concluzie( ca+aci!a!ea +ie!e& r futures de a asi$ura i#f rma!ii&e cu privire la +re!uri&e de ec"i&i-ru reduce costurile aferente obtinerii acestor informatii si contribuie la o mai eficienta alocare a resurselor economice.

Ca+ III. NATURA PIETELOR LA TERMEN -ubiecte: Descrierea c #!rac!e& r &a !erme# ,& #$. s" r!0
Ce es!e + )i!ie & #$ +! c #!rac!u& f rAard; , % m c m+ara & #$ &a cum+arare si s" r! &a %a#)are0

C #!rac!e&e &a !erme#

Pranzactiile cu &ic"idare la un anumit termen de la inc eierea contractului au aparut cu cateva secole in urma pe pietele de marfuri. Cn practica de afaceri e0ista d ua ca!e$ rii de c #!rac!e &a !erme#2 1) Contract forward +TanticipateT) 2) Contract futures +TviitoareT). /0 U# c #!rac! f rAard este un acord de vointa intre doua parti(+ vinzator si cumparator)( prin intermediul caruia o parte se obliga sa livreze marfa iar cealalta se obliga la +&a!a +re!u&ui. la o anumita din viitor o marfa &a u# a#umi! +re! s!a-i&i! i# m me#!u& c #!rac!arii. C #!rac!e&e f rAard sunt tranzactionate la (T) 7 over t e counter Contractul( in momentul perfectarii tranzactiei va cuprinde doar elementele sale esentiale +obiect( pret( scadenta)( ramine insa incerta %a& area aces!uia &a &ic"idare +deci rezultatul virtual a& c #!rac!u&ui)( tinind seama de faptul ca intre momentul inc eierii contractului si cel al e0ecutarii lui( +re!u& marfii( valutei sau activului

financiar se m difica +e +ia!a. $rin urmare( vinzatorul sau cumparatorul poate inregistra diferente favorabile sau nefavorabile de pret +deci profit sau pierdere in urma tranzactiei)( dupa cum pretul la lic idare este mai mare sau mai mic decat cel contrac; tual. ?sadar( +ri#!r-u# c #!rac! for*ard cum+ara! ru& se -&i$a sa cum+ere o anumita marfa sau valoare +activ financiar sau valuta) &a u# +re! s!a-i&i! i# m me#!u& i#c"eierii c #!rac!u&ui ++re! for*ard)( la o scade#!a fi(a. Contractul forward apare ca un bloc compact( cumparat la o anumita data si mentinut pina la e0pirare. Aces! c #!rac! urmea)a sa fie &ic"ida! #umai &a scade#!a. iar re)u&!a!u& &ui %ir!ua& de+i#de de +re!u& )i&ei ,+re! spot0 din momentul e0pirarii contractului 10 U# c #!rac! fu!ures 7 a) sunt contracte standardizate ( tranzactionate la bursa + fata de contractele for*ard care sunt tranzactionate la OPC 7 over t e counter) b) este ! ! u# ac rd de % i#!a de a cumpara!vinde o cantitate determinata dintr; o marfa( valuta sau activ financiar &a u# +re! s!a-i&i! i# m me#!u& i#c"eierii c #!rac!u&ui. cu lic$idarea contractului la o data viitoare. c) -au un contract futures es!e u# sir de c #!rac!e f rAard( fiecare lic idat zilnic si inlocuit cu un nou contract care are un pret( egal cu pretul zilei curente. $t ca sunt contracte standardizate ( in contract se regasesc tiparite toate elementele( si#$ura %aria-i&a di# c #!rac! es!e +re!u&. E&eme#!e&e s!a#dardi)a!e su#!: ca&i!a!ea marfii. ca#!i!a!ea. !i+u&@%aria!ia. -u#uri&e de &i%rare. re&e de !ra#)ac!i #are. u#i!a!i&e de masura ASEMANARI i#!re u# c #!rac! f rAard si u# c #!rac! fu!ures #ar( desi a!a! i# c #!rac!e&e for*ard ca! si i# ce&e futures e(ecu!area are & c &a u# !erme# %ii! r. cele doua categorii de operatiuni se de se-esc i# mai mu&!e +ri%i#!e. DEOSEBIRI i#!re u# c #!rac! f rAard si u# c #!rac! fu!ures De se-iri&e di#!re c #!rac!e&e &a !erme# &(+,-+. si &/T/+#' SUBIECT: $aralela i#!re c #!rac!e&e FOR*ARD si c #!rac!e&e FUTURES ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; CONPO?CP8: FORWARD CONPO?CP8: FUTURE ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
1. -e inc eie in afara bursei( prin negociere directa intre parti. Ele stabilesc si cantitatea si pretul si conditiile de livrare. 2. 6odalitatea de inc eiere. Contractul se inc eie doar daca ambele parti convin( ". Conditiile din contract se negociaza( ele #u su#! s!a#dardi)a!e 4. Are %a& are fi(a. iar rezultatul virtual la scadenta este dat de diferenta dintre pretul contractului +forward) si pretul curent +spot) al activului care face obiectul contractului. Nu are piata secundara. 1. -e inc eie numai in bursa( printr;un mecanism tranzactional specific.$retul se stabileste in bursa in functie de cerere si oferta pt fiecare contract standardizat 2. 6odalitatea de inc eiere D pt ca este standardizata putem avea si al doilea tip pe inc eiere ; compensarea ". Conditiile contractuale su#! intotdeauna s!a#dardi)a!. 4. Are %a& are %aria-i&a( fiind zilnic marcat la piata pe baza diferentei dintre pretul curent +al zilei respective) si pretul zilei precedente +astfel incat pierderile uneia din partile contractante sunt transferate ca venituri partile contractante sunt transferate ca venituri celelaltei parti. -e castiga prin procentul de marcare

'. Este lic idat la scadenta( mereu in natura prin predarea activului( respectiv plata contravalorii acestuia la pretul forward din contract.

in piata. -e poate spune ca un contract futures este un sir de contracte for*ard( fiecare fiind lic idat zilnic si inlocuit cu un nou contract care are un pret egal cu pretul zilei curente. ?re piata secundara( cotand la bursa ca un titlu financiar derivat. '. -unt active in sine ,. $oate fi e0ecutat in natura+mai rar) sau cas! sau lic idat in bursa +vanzare( de catre cel care are o pozitie long( cumparare pentru cel cu pozitie s!ort

DEOSEBIRI i#!re u# c #!rac! f rAard si u# c #!rac! fu!ures , aici de!a&ia!. mai sus +ara&e&a0 1) Cntr;un contract futures c #di!ii&e c #!rac!ua&e su#! s!a#dardi)a!e in ceea ce priveste natura activului de baza +o marfa de o anumita calitate( o anumita valuta cantitatea contractata( numita si unitate de tranzactii 2) T a!e c #!rac!e&e futures +e ace&asi ac!i% s!a#dardi)a! formeaza u# $e# de c #!rac!e futures4 de e0emplu. c #!rac!e&e +e $rau #e$ cia!e &a CBOT f rmea)a $e#u& de#umi! grau futures ,e#$&. *$eat futures0. ") =iecare c #!rac! futures are un a#umi! !erme# de e(ecu!are( mai precis o luna in care urmeaza sa aiba loc lic idarea. Lu#i&e de &i%rare sunt prestabilite si coteaza la bursa( iar contractele pe un anumit activ cu aceeasi scadenta f rmea)a s+ecie a c #!rac!u&ui futures +e ace& ac!i%. E0 contractele pe grau cu scadenta in mai formeaza s+ecia grau futures mai. 4) Pre!u& c #!rac!u&ui futures se stabileste in bursa prin procedura specifica de negociere si contractare a acestei piete organizate. ?cest pret este e0presia raportului dintre cererea si oferta pentru fiecare contract standardizat +acelasi activ de baza( aceeasi scadenta) si e& %aria)a )i&#ic( in functie de conditiile pietei. Ca atare( valoarea contractului +data de produsul dintre pretul unitar si unitatea de tranzactie) nu mai este fi0a( ca in cazul contractului forward( ci este %aria-i&a. #e aici rezulta una din caracteristicile definitorii ale contractului futures si anume faptul ca acesta este zilnic actualizat sau Bmarca! &a +ia!aB +engl. mar"ed to mar"et)( astfel incat pierderile uneia din partile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte parti. ') -e poate spune ca u# c #!rac! futures este practic( u# sir de c #!rac!e for*ard( fiecare fiind lic idat zilnic si inlocuit cu un nou contract( care are un pret egal cu pretul zilei curente. Aceas!a ada+!are )i&#ica &a +re!u& +ie!ei poate fi e0plicata prin faptul ca( contractul nu mai este acum u# -& c c m+ac!( ci o serie de c #!rac!e for*ard e0pirate zilnic. Ada+!area %a& rii c #!rac!u&ui +#umi!a si actualizare) se face pe baza diferentei dintre pretul de lic idare +engl. settlement price) al zilei respective si cel al zilei precedente. ?cest +re! se de!ermi#a +e -a)a c !a!ii& r de i#c"idere a -ursei din fiecare zi +de aici denumirea de +re! de inc$idere) si serveste la regularizarea diferentelor de valoare a contractului +de aici denumirea de +re! de regularizare). -pre deosebire de contractul forward( care se e(ecu!a &a scade#!a in conditiile stabilite la inc eierea contractului( in contractul futures partile au doua

posibilitati2
a0 sa &ic"ide)e c #!rac!u& prin predarea!primirea activului care face obiectul acestuia( adica prin &i%rare +engl. deli#er$)4 b0 sa &ic"ide)e + )i!ia de!i#u!a +e +ia!a futures printr;o operatiune de sens contrar( respectiv o c m+e#sare +engl. offsetting). ?stfel( cel care detine o pozitie long poate lic ida pozitia sa( realizind o vinzare futures a contractului respectiv4 iar cel care detine o pozitie s!ort o poate lic ida prin

cumpararea futures a aceluiasi contract. $rin aceste operatii profitul!pierderea virtuala +sau Tpe artieT) se transforma in profit!pierdere efectiva. Operatorii +vinzatorii sau cumparatorii) care isi mentin pozitiile desc ise trebuie sa faca e0ecutarea in natura a contractului la data livrarii +engl. deli#er$ date). ?ceasta data este stabilita prin regulamentul bursei si poate fi2 o zi determinata din luna de livrare4 mai multe zile succesive din luna de livrare4 oricare din zilele lucratoare din luna de livrare incepind cu prima +engl. first deli#er$ da$) si sfarsind cu ultima +engl. last deli#er$ da$). Operatorii ramasi cu pozitii desc ise pina in ultima zi de livrare( vor intra automat in procesul lic idarii contractului prin predarea!primirea activului care sta la baza contractului +e0ecutare in natura). Cn cazul contractelor futures la care e0ecutarea nu se poate realiza prin predarea unui activ fizic sau a unui titlu financiar +de e0emplu( contractele pe indici si pe eurodolari)( TlivrareaT se face printr;o &ic"idare cas$ +plati in numerar). ?vind o valoare de piata si putand fi negociat la bursa contractul futures este( de fapt( un !i!&u fi#a#ciar4 fiind bazat pe un activ standardizat +marfa( valuta( activ financiar) el reprezinta un !i!&u deri%a!. Ca atare( contractul futures coteaza la bursa +ca orice titlu financiar)( dar pretul sau curent si deci valoarea de piata a contractului( reflecta pretul activului de baza. #e e0emplu( o crestere a pretului la contractul futures pe grau( e0presie a unei cereri mai mari decat oferta pe piata futures( va insemna o sporire a pretului si pe piata cas! a tranzactiilor cu marfa efectiva. $returile futures si cele cas! evolueaza in acelasi sens si( pe masura apropierii de scadenta contractului futures( ele tind sa se egalizeze

7.1. Te"#ica !ra#)ac!ii& r c mercia&e futures Su-iec!2 Cum ara!a u# c #!rac! c mercia& fu!ures;
I# ce c #s!a u# c #!rac! fu!ures; U# c #!rac! c mercia& futures c #s!a in anga%amentul partilor de a livra( respectiv prelua( la o data viitoare +intr;o anumita luna)( o marfa determinata( la un pret convenit in momentul contractarii. Cn cadrul unui contract c mercia& fu!ures: ; cum+ara! ru& +cel care isi asuma obligatia de a prelua marfa) desc"ide + )i!ie B&u#$aB ,long0. ; %i#)a! ru& futures are o pozitie Tscur!aB ,s$ort0. E0ecutarea contractului in natura se poate face in cursul lunii de livrare prin predarea!primirea unui titlu asupra marfii +reci+isa-Aarra#!( c # same#! etc.). Difere#!e&e di#!re c #!rac!u& &a !erme# fu!ures si c #!rac!e&e s+ ! cu &i%rare a.ama!a ,e#$&. cas$ for*ard0. a0 c #!rac!u& s+ ! cu &i%rare ama#a!a ,cas" f rAard ) are caracteristicile unui contract spot propriu;zis + adica se e0ecuta in natura) dar spre deosebire de tranzactia spot propriu;zis care presupune livrarea imediata a marfii ( in cas for*ard livrarea marfii are loc la un anumit termen de la inc eierea contractului. -0 fa!a de c #!rac!u& fu!ures poate fi lic idat nu numai prin livrare efectiva ci si prin inc iderea pozitiei.

#lementele contractului futures 0 elemente standardizate

SUBIECT: > Care su#! e&eme#!e&e u#ui c #!rac! fu!ures +e marfa , c #!rac! c mercia& futures)

Pranzactiile futures sunt( standardizate( adica termenii contractului sunt mentionati de%a in contract( negocierea se face doar asupra pretului. De e(em+&u u# c #!rac! futures +e marfa , $rau0 &a CBOT. cu+ri#de urma! are&e e&eme#!e s!a#dardi)a!e 1) De#umirea c #!rac!u&ui2 2 contract TviitorT pe grau +*$eat futures)4 2) U#i!a!ea de !ra#)ac!ie ,trading unit0: '333 bus eli +bu)4 "0 C !a!ia ,price 1uote0 : se e(+rima in centi!bu4 40 Caria!ia mi#ima de +re! ,tic2 size0 22 1!4 centi!bu 7 12('3 G!contract4 '0 Limi!e&e de %aria!ie )i&#ica a +re!u&ui ,dail3 price limit)2 2 23 centi!bu +1333G!contract) peste sau sub pretul de inc idere al zilei precedente4 ,0 Lu#i&e de &i%rare ,contract mont$s0 : iulie( septembrie( decembrie( martie( mai4 90 A#u& c #!rac!ua& ,contract 3ear) 2 iulie ; mai4 70 U&!ima )i de !ra#)ac!ii ,last trading da30: 2 a saptea zi de bursa care precede ultima zi lucratoare a lunii de livrare4 =0 U&!ima )i de &i%rare ,last deliver3 da30: ultima zi lucratoare a lunii de lic idare4 /D0 Pr $ramu& -ursier ,trading $ours ) 2 <"3 a.m. ; 11' p.m.( de luni pina vineri. U#i!a!ea de !ra#)ac!ie este volumul standardizat de marfa care face obiectul contractului4 )in e0emplul de mai sus %a#)a! ru& unui contract se anga%eaza sa livreze '333 bus!eli de grau +1 bus!el 7 29(<&g)( la pretul convenit in contract( si anume unul din urmatoarele sorturi2 grau rosu tare de iarna( grau rosu slab de iarna( grau nordic inc is de primavara( grau nordic de primavara. Cn cazul livrarii altor sorturi se practica prime sau rabaturi la pret( in functie de diferentele de calitate. $entru contractul pe grau coteaza in fiecare zi de bursa cinci &u#i de &i%rare4 este vorba( practic( de cinci contracte diferite( fiecare avind un pret propriu( corespunzator fiecarei luni de cotare +contract mont$). #e e0emplu( in cazul contrac; tului iulie( livrarea urmeaza sa aiba loc in luna iulie &a +re!u& c !a! i# m me#!u& i#c"eierii c #!rac!u&ui. vinzatorul putind sa stabileasca data e0acta. Graul %a fi &i%ra! +ri# +redarea u#ei reci+ise de de+ )i! apartinind unor antrepozite acceptate de bursa si avind o anumita localizare +C icago( Poledo sau O io)4 la predarea recipisei de depozit din partea vinzatorului( cum+ara! ru& %a +&a!i cas$ pretul stabilit in contract. L curi&e sau zonele u#de se + a!e face &i%rarea marfii fizice in contul contractului inc eiat la bursa se numesc +u#c!e de &i%rare +deli#er$ points0 si sunt stabilite prin Oegulamentul Aursei. Peoretic( vanzatorul este obligat sa livreze marfa si cumparatorul sa accepte aceasta livrare pina in ultima zi lucratoare +de bursa) a lunii de livrare +engl. last deli#er$ da$)( care re+re)i#!a scadenta fi#a&a a &i%rarii4 practic( putine contracte +sub ")) sunt e0ecutate in natura( deci prin livrare efectiva de marfa( operatorii compen; sindu;si pozitia la bursa printr;o operatiune futures de se#s c #!rar. Ac +erirea + )i!iei +ri# c m+e#sare. deci lic$idarea pozitiei. se + a!e face +i#a i# u&!ima )i de !ra#)ac!ii ,e#$&. last trading da30. res+ec!i% a sa+!ea )i de -ursa di#ai#!e de u&!ima )i &ucra! are a &u#ii de &i%rare. $rin urmare( dura!a de %ia!a a c #!rac!u&ui cur$e din momentul cotarii acestuia pina in ultima zi de tranzactii +aceasta fii#d #umi!a si ziua e4pirarii). SUBIECT: Pre!u& c #!rac!u&ui fu!ures

Pre!u& c #!rac!u&ui futures variaza zilnic( iar in functie de pretul contractului se marc"ea)a &a +ia!a. Cnitial se depune 6?OU? CNCPC?:?. Cn cazul in care se inregistreaza castiguri pe pietele derivate( se intalneste asa numitul efect de levier 7 +adica cu un efort mic se obtin randamente mari) Pre!u& c !ea)a +e#!ru fiecare &u#a de &i%rare i# ce#!i@-us"e&4 totodata( contractul prevede un T+as de &ici!a!ieB ,e#$&. tic20 de /@3 ce#!i@-u( ceea ce inseamna ca un nou pret strigat in bursa trebuie sa difere de pretul anterior cel putin cu aceasta marime +sau cu multipli ai tic";ului). Se % r s!ri$a( deci( +re!uri de 2DD. 2DD /@3.( 1== /@3. dar nu preturi de "33 1!5. $e contract. tic2-u& es!e de D.14 ce#!i@-u ( 4DDD -u = /1.4DE. Potodata( i# cursu& u#ei )i&e de !ra#)ac!ii. %aria!ia +re!u&ui #u + a!e sa de+aseasca F@-1D ce#!i@-u fa!a de +re!u& de i#c"idere a& )i&ei +recede#!e 4 daca( de e0emplu( in ziua precedenta( piata s;a inc is la "33 centi!bu( pretul poate sa a%unga pina la "23 centi!bu +&imi!a su+eri ara sau limit up) sau 17D ce#!i@-u ,&imi!a i#feri ara sau limit do*n0. Cind limita a fost atinsa( tranzactiile pot fi facute numai la acest pret sau la unul mai redus +cind s;a atins limit up0. respectiv la unul mai ridicat +cind s;a atins limit do*n).

5nc$eierea si derularea contractului Su-iec! I#c"eierea si deru&area u#ui c #!rac! fu!ures

Pr cesu& i#i!ierii. i#c"eierii si &ic"idarii u#ui c #!rac! futures cuprinde urmatoarele etape2 a) transmiterea si e0ecutarea ordinului( b) operarea contului in mar%a( c) interventia casei de compensatie +de cliring) si d) e0ecutarea finala a contractului.

-ubiect2 Meca#ismu& !ra#)ac!ii& r c mercia&e fu!ures &a CME

cuprinde urmatoarele faze2 1) Pranzactia este initiata de cumparatori!vinzatori ce dau ordine firmelor bro&er cu care lucreaza pentru inc eierea unui contract futures4 ordinul este transmis bro&erului de bursa +floor bro2er0. care urmeaza sa;l e0ecute in sala bursei( i# B$r a+aB ,pit0. 2) #upa inc eierea contractului( -r 'eru& de bursa sem#ea)a !ic"e!u& de rdi#e si;l trimite la firma sa( acesta instiintindu;l pe client ca a fost e0ecutat contractul si preci; zindu;i conditiile acestuia +i# s+e!a +re!u& si % &umu& !ra#)ac!iei). ") #upa inc eierea tranzactiei in sala de negocieri( un anga%at al bursei ; ra+ r! r ,pit reporter) transmite pretul si volumul tranzactiei la departamentul de cotatii si totodata la personalul care opereaza sistemul informatic al bursei4 pretul va aparea instantaneu pe tabela electronica. 4) Cn cazul ca #u es!e mem-ra a casei de c&iri#$( firma bro&er ia legatura cu o firma membra +numita mem-ru c&iri#$ -clearing member0. transmitindu;i acesteia datele din contract( pentru a fi c mu#ica!e &a casa de c m+e#sa!ie +4a). Aceas!a di# urma +r cedea)a &a marcarea &a +ia!a a + )i!ii& r desc"ise si efectueaza operatiunile legate de compensarea pozitiilor si lic idarea contractelor( instiintind membrul cliring despre aceste activitati +4b).

40 Casa de c&iri#$ da i#s!ruc!iu#i bancii care asigura decontarile banesti rezultate din operatiune in legatura cu creditarea!debitarea contului membrului cliring +'a)( iar banca avizeaza ulterior in legatura cu efectuarea operatiunii +'b). 50 Ba#ca +&a!es!e@i#casea)a de &a mem-ru& c&iri#$ sumele banesti rezultate din efec!uarea c m+e#sa!ii& r. U&!eri r. mem-ru& c&iri#$ a#u#!a firma -r 'er. iar aceasta face reglarile corespunzatoare in contul clientului. SUBIECT : C #!u& i# mar:a Mar:a #e +ermi!e sa cumparam c #!rac!e cu -a#ii &ua!i de &a -r 'er. Par!ea f ar!e -u#a a mar:ei es!e ca are un efect de amplificare a castigurilor tranzactionate in mar%a( se castiga mai mult decat ai fi facut;o singur.?vem un efec! de &e%ier 7 ,adica cu u# ef r! mic se -!i# ra#dame#!e mari0 Cn vederea efectuarii tranzactiilor futures vanzatorii si cumparatorii desc"id c #!uri s+ecia&e ,e#$&. commodit3 accounts) la firmele bro&er cu care lucreaza. =irmele bro&er solicita clientilor garantii pentru indeplinirea obligatiilor asumate prin contractele futures ,margin re1uirements)( care difera de la o bursa la alta. #e regula mar:a i#i!ia&a es!e de /DG di# %a& area c #!rac!u&ui. #aca disponibilul din cont scade sub aceasta mar%a( clientul trebuie sa suplimenteze disponibilul astfel incat sa e(is!e mar:a de me#!i#ere de 1@2-2@3 di# mar:a i#i!ia&a . Cind disponibilul din cont scade sub mar%a de mentinere( bro&erul trimite clientului u# a+e& i# mar:a ,margin call0. bro&erul are latitudinea sa anuleze una sau mai multe pozitii.. Hara#!ia ramasa i# c #! &a &ic"idarea c #!rac!u&ui se res!i!uie c&ie#!u&ui. SUBIECT : Para&e&a i#!re Difere#!a i#!re TRANIACTII i# MARJA si

TRANIACTII FUTURES Tra#)ac!ii i# mar:a Tra#)ac!ii Fu!ures

/0 Mar:a i#i!ia&a 4D G 2 >/D G 10 Mar:a de me#!i#ere , mm < m i 0 14 G ca#d scade c #!u& 20 Ca#d c #!u& scade su- mar:a de me#!i#ere +rimesc a+e& i# mar:a !re-uie sa aducem -a#i !re-uie sa aducem -a#i cas" +a#a &a mar:a de cas" +a#a &a mar:a mentinere i#i!ia&a SUBIECT Casa de c m+e#sa!ie sau Casa de c&iri#$ ?re un rolul esential in primul rand prin fa+!u& ca se i#!er+u#e i#!re %a#)a! rii c #!rac!e& r fu!ures si cum+ara! rii aces! ra( apoi prin faptul ca asi$ura a!a! marcarea )i&#ica &a +ia!a a + )i!ii& r futures( ca! si c m+e#sa!ia $& -a&a a !ra#)ac!ii& r care se efec!uea)a &a -ursa. ?nsamblul operatiunilor de compensatie( decontare si predare!primire de titluri ; desfasurate sub coordonarea casei de cliring ; + ar!a #ume&e de re$u&ari)are ,e#$&. settlement0. $rin +r cesu& de re$u&ari)are are & c ac!ua&i)area ,marcarea &a +ia!a) sau ( dupa caz. &ic"idarea c #!rac!e& r futures. Cn acest sens( mem-rii c&iri#$ depun la casa de c m+e#sa!ie $ara#!ii( numite mar%e de regularizare +engl. clearing margin)( pentru asigurarea e0ecuttrii contractelor derulate prin mi%locirea lor.

Cn cazul in care firmele bro&er care lucreaza cu clientii #u su#! mem-ri ai casei de c m+e#sa!ie( ei de+u# mar:e&e res+ec!i%e &a mem-ru& c&iri#$ ( prin intermediul caruia efectueaza regularizarea contractelor. Garantiile depuse de firmele bro&er provin din mar%ele pe care ei insisi le solicita clientilor. SUBIECT? Marcarea &a +ia!a +mar2ing to mar2et) Este f importanta de arece fara marcarea &a +ia!a . !ra#)ac!i #area +e -ursa #u se + a!e rea&i)a.. Ea reprezinta ada+!area )i&#ica a c #!rac!e& r futures de%a inc eiate in raport cu evolutia cursuri& r futures +e +ia!a. Re$u&a es!e ca a) daca %a& area c #!rac!u&ui cres!e( cumparatorul primeste in contul sau in mar%a o suma cas! ec ivalenta cu diferenta dintre pretul de lic idare +regularizare) al zilei curente si cel al zilei precedente( mu&!i+&ica!a cu #umaru& de c #!rac!e. b) daca %a& area c #!rac!u&ui scade. se deduce din contul sau in mar%a o suma obtinuta prin multiplicarea numarului de contracte cu diferenta dintre pretul curent si cel al zilei anterioare. Pr cesu& de marcare &a +ia!a se deru&ea)a &a d ua #i%e&e2 1) Casa de c m+e#sa!ii realizeaza marcarea la piata in raport cu membrii sai 2) Firme&e -r 'er@ -r 'erii fac marcarea la piata in raport cu clientii lor( sporind sau diminuind disponibilul din contul in mar%a al acestora. #aca mar%a se reduce sub nivelul de mentinere( casa de c m+e#sa!ie %a s &ici!a mar:a su+&ime#!ara ,variation margin)( pe care bro&erul trebuie sa o depuna in cel mai scurt timp +o ora). :a rindul sau( bro&erul va face un apel in mar%a( solicitind clientului depunerea unei garantii suplimentare. SUBIECT: Lic"idarea c #!rac!u&ui Lic"idarea c #!rac!u&ui futures pe marfa se + a!e face i# d ua m da&i!a!i2 /0Pri# &i%rare ,e#$&. deliver30. adica +ri# +redarea@+&a!a marfii( Li%rarea se poate efectua in oricare din zilele lucratoare ale lunii de livrare( vanzatorul( avand la dispozitie in acest sens trei zile2 Iiua / - Iiua + )i!iei ; Cu doua zile inainte de ziua aleasa pentru livrare( din +positon da$% luna respectiva detinatorul unei pozitii s!ort anunta casa de compensatie cu privire la intentia sa de a livra marfa4 ) Iiua 1 > Iiua # !ificarii ; Cn urmatoarea zi lucratoare(casa de cliring alege pe +notice da$% destinatarul livrarii( respectiv operatorul cu pozitia long cea mai vec e4 apoi ii anunta pe vanzator si pe cumparator in legatura cu efectuarea livrarii. Iiua 2 > Iiua livrarii ; are loc predarea marfii +respectiv a titlului asupra +deli#er$ da$) acesteia) de catre cel cu pozitia s!ort( cel cu pozitia long facand plata. Cn cazul in care detinatorul unei pozitii desc ise nu isi anunta intentia de livrare pana in ultima zi a pozitiei +adica cu doua zile inaintea ultimei zile de bursa a lunii)( casa de c m+e#sa!ie va lic ida automat contractul( facand regularizarea in ultima zi de livrare +last deli#er$ da$). :ic idarea c #!rac!u&ui +ri# &i%rare efec!i%a a marfii reprezinta o cota foarte redusa din ansamblul tranzactiilor futures. 10 Pri# &ic"idarea + )i!iei +engl. li&uidation)( adica operatorii inc id pozitiile inainte de e0pirarea contractului( prin compensare +engl. offsetting)( cu o operatiune de sens

contrar. iar casa de compensatie si bro&erii procedeaza la regularizarea contractului +engl. settlement). Este o modalitate folosita de ma%oritatea operatorilor ot a beneficia de diferentele favorabile de pret la bursa( el actionand ca un investitor care viseaza o suma de bani in speranta obtinerii de profit. SUBIECT: 6odalitatile de iesire dintr;un contract =8P8OE1) lic idare sau compensarea pozitiei 2) :a e0pirare D avem doua cazuri2 a) incasarea profitului sau platim pierderea b) livrarea fizica a marfii ( e0ecutarea contractului

Im+ r!a#!a c #!rac!e& r futures +e marfa

1) Pia!a futures re+re)i#!a sursa de informatii comerciale ?ceste informatii sunt publicate in ziare si reviste de specialitate( cum sunt TVall -treet UournalT +-8?) si T=inancial PimesT +6area Aritanie). 2) Permi! rea&i)area de !ra#)ac!ii i# %ederea -!i#erii de +r fi!: ; in principal se fac +era!iu#i de s+ecu&a!ie si arbitra% ; on aceste operatiuni nu conteaza marfa propriu;zisa( ci evolutia valorii contractelor futures +pretul) ; operatorii in acest caz se numesc %ucatori + in cazul speculatiei.) ") Ac +erirea riscu&ui c mercia& +ri# +era!iu#i de "ed$i#$ <ed$i#$ 7 tranzactii la termen( al caror scop este de a oferi producatorilor o modalitate de acoperire a riscurilor E(is!a d ua fe&uri de "ed$i#$ D "ed$i#$ de %a#)are - "ed$i#$ de cum+arare S" r! "ed$i$ L #$ "ed$i#$ ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; P )i!ie +e +ia!a s+ ! long s$ort P )i!ie +e +ia!a fu!ures s$ort long

;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;

A%a#!a:e&e !ra#)ac!ii& r FUTURES

- efec!u& de &e%ier - &ic"idi!a!e - !ra#s+are#!a - i#!e$ri!a!e fi#a#ciara > se refera &a riscu& de credi! riscu& ca +ar!e#eru& di# c #!rac! sa #u-si i#de+&i#easca -&i$a!ii&e. SUBIECT? Tra#)ac!ii&e s+ecu&a!i%e?

, ce su#! e&e. ce i#seam#a s+ecu&a! r &a scade#!a. s+ecu&a! r &a cres!ere0

(peratiunile speculative sunt rea&i)a!e i# sc +u& -!i#erii u#ui +r fi! din difere#!e&e de +re! i#!re m me#!u& i#c"eierii c #!rac!u&ui si m me#!u& &ic"idarii + )i!iei &ua!e i# -ursa. Cn aceste operatiuni ceea ce conteaza nu este marfa propriu;

zisa( ea fiind aici reprezentata de un titlu( ci evolutia valorii contractului futures( ea insasi fiind o e0presie a miscarii pretului marfii care face obiectul contractului +pretul bursei). Operatorul isi asuma riscul evolutiei pretului( mizind pe contrafata profitabila a acestei atitudini ; castigul. #e aceea( acesti operatori se si numesc T%ucatoriT gamblers)( I# aces! se#s. su#! + si-i&e d ua si!ua!ii. 1) S+ecu&a! ru& &a scadere +fr. 6 la baisse? e#$&. bear0 mizeaza pe o scadere a pietei si deci pe reducerea valorii contractelor futures. El va da un rdi# de %i#)are futures( ia + )i!ie s$ort( pentru ca( in cazul in care pina la scadenta +re!u& scade( sa;si acopere ( mai tarziu( pozitia( printr;o cumparare cu aceeasi scadenta( castigind din diferenta de pret. 2) S+ecu&a! ru& &a cres!ere ,fr. 6 la $ausse? e#$&. bull) anticipeaza o crestere a pretului si da un ordin de cum+arare futures ,+ )i!ie long0. #aca pina la scadenta pretul creste( el va face o noua operatiune pentru acelasi termen( de data aceasta de vinzare( castigind diferenta de pret. Cn ambele cazuri( daca piata invalideaza estimarile operatorului( pretul evoluind contrar asteptarilor sale( el va inregistra o pierdere( cu atat mai mare cu cat abaterea pretului va fi mai mare. SUBIECT2 O+era!iu#i&e s+readi#$ (peratiunile de spreading +sau spread;ul) c #s!au i# &uarea &a -ursa a d ua + )i!ii +use +e +ie!e&e futures. c #!rac!e&e res+ec!i%e a%i#d scade#!e diferi!e . ?stfel( un operator care cumpara pentru scadenta t1 ,+ )i!ie long)( face concomitent o vinzare pentru scadenta t2 ++ )i!ie s$ort). Ca si in ca)u& $edging-u&ui. e& %i)ea)a difere#!a di#!re ce&e d ua +re!uri futures care reprezinta si ea B-a)aB ,spread). #eci s+read 7 difere#!a di#!re ce&e d ua +re!uri futures Ca urmare( el reduce sau elimina riscul asociat cu miscarea cursurilor( preluind( in sc imb( riscul mai redus asociat cu sc imbarea spreadului. Pre!uri&e cas$ si futures tind sa oscileze in aceeasi directie( iar pentru aceeasi marfa +re!u& cas$ si +re!u& futures !i#d s+re aceeasi %a& are i# &u#a de &i%rare. Te#di#!a de e$a&i)are a +re!u&ui cas$ si a celui futures( in luna de livrare( este dat de actiunea celor care fac ar-i!ra: intre piata cas! si piata futures. C #c&u)ie: 1) Daca +re!u& cas$ ar fi mai mic decat +re!u& futures ; ar-i!ra:is!ii ar %i#de futures. e0ecutind contractul la scadenta cu marfa cumparata cas$ mai ief!i#? dar fer!a su+&ime#!ara +e +ia!a futures ar duce &a scaderea +re!u&ui fu!ures &a aces!e c #!rac!e( in timp ce cererea de marfa fizica ar de!ermi#a cres!erea +re!uri& r cas$( ceea ce ar elimina dezec ilibrul creat intre cele doua piete. 2) Daca +re!u& cas$ ar fi mai mare decat +re!u& futures( ar-i!ra:is!ii ar cum+ara futures +sporesc cererea)( cerind e0ecutarea in natura( in urma careia( re%i#)i#d cas$ ++e#!ru a -!i#e difere#!a de +re!) ar contribui la reducerea pretului marfii fizice.

IC. CONTRACTUL DE BURSA Carac!ere&e :uridice si e&eme#!e s+ecifice a&e c #!rac!u&ui fu!ures

SUBIECT: Carac!eris!ici&e c #!rac!u&ui -ursier + numai carac!eris!ici&e

:uridice a&e c #!rac!u&ui fu!ures0

#e citit elementele specifice ale contractului de bursa Defi#irea c #!rac!u&ui de -ursa = f rma +e care + im-raca +era!iu#ea :uridica +ri# care se i#fa+!uie ac!i%i!a!ea -ursiera de %a#)are sau cum+arare. Carac!ere :uridice a&e c #!rac!u&ui fu!ures /0 C #!rac!u& de -ursa es!e re$&eme#!a! ; inc ierea acestuia se realizeaza doar in incinta institutiei de bursa sub observarea riguroasa a regulamentului( la care au aderat atat membrii +prin cererea de adeziune)( cat si operatorii +prin contractul de bro&era%( care contine o clauza in acest sens). 10 C #!rac!u& de -ursa es!e u#if rm ; contractele de bursa sunt absolut identice in ce priveste clauzele( cu e0ceptia a trei elemente4 a) apartilor( b) a lunii de livrare si c) a pretului. ; este un document tipizat 20 C #!rac!u& de -ursa es!e im+ers #a& ; la contractele de bursa consideratia persoanei nu %oaca nici un rol la inc ierea lor( insolvabilitatea partilor fiind acoperita prin mecanisme specifice. Ca vanzator si cumparator apar bro&erii si nu clientii lor. 30 C #!rac!u& de -ursa es!e &ic"ida-i& sau e(ecu!a-i& +ri# +&a!a u#ei sim+&e difere#!e ; ma%oritatea contractelor nu a%ung la scadenta sa se e0ecute in natura( ci sunt acoperite inainte printr;o tranzactie inversa +engl. offsetting)4 e0ecutarea facandu;se prin plata unei diferente. 40 C #!rac!u& de -ursa es!e $ara#!a! a) #aca bursa #u fu#c!i #ea)a cu casa de c m+e#sa!ie( e(ecu!area i# #a!ura es!e $ara#!a!a de s! curi&e mari de marfa detinute de bursa4 membrii bursei raspund solidar pt acela dintre ei care nu;si indeplineste obligatiunile scadente. b) #aca &ucrea)a cu casa de c&iri#$ ( e(ecu!area !ra#)ac!ii& r este garantata de casa( care indeplineste contractul in locul partii in defect. E&eme#!e s+ecifice a&e c #!rac!u&ui de -ursa , INFORMATIC0 /0 Terme#u& %ii! r sau fu!ures ; in contractul de bursa e0ecutarea obligatiilor este amanata pentru o data viitoare4 dreptul de proprietate nu se transfera( pretul nu se plateste inainte de scadenta( iar marfa care ii face obiectul poate c iar nici sa nu e0iste in momentul contractarii. ; se pot face negocieri pt livrare in viitor pana la un an in mod obisnuit sau c iar pana la doi ani. 10 I#c"ierea de ca!re +ers a#e a-i&i!a!e D afacerile sunt negociate in mod impersonal de catre intermediari profesionisti4 ei detin monopolul inc ierii de contracte de bursa( iar incalcarea acestui monopol se pedepseste 20 I#re$is!rarea &a casa de c&iri#$ a c #!rac!u&ui de -ursa ; :a finele fiecarei sedinte de bursa( dar nu mai tarziu de urmatoarea( intermediarii inregistreaza tranzactiile la casa de lic idare( clearing ( ea devenind astfelparte a contractului ( garantandu;l si asigurandu;i e0ecutarea. ; Cn realitate( toate obligatiile de a primi sau livra marfuri sunt fata de casa de cliring si nu fata de alti bro&eri ori persoane fiziceI.

; ?ceasta inregistrare este de natura sa aduca o garantie sigura si in plus a e0ecutarii obligatiilor contractuale( ne mai fiind necesar sa se astepte scadenta( care ar putea releva insolvabilitatea uneia din parti. 30 De+u#erea de $ara#!ii de -u#a e(ecu!are ; :a bursele cu casa de decontare( gratie interventiei acesteia( operatorii nu au riscul insolvabilitatii cocontractantului4 dar pentru ca insa casa sa indeplineasca aceasta functie de asigurator se cere de la fiecare membru al corporatiei de cliring o contrbutie la fondul comun de garantie. -;a instituit un sistem de garantare multipla si succesiva prin depunerea unor acoperiri( depozite sau mar%e +engl. margin) atat de bro&eri cat si de clientii acestora. 40 Res+ec!area re$u&ame#!u&ui si a u)a#!e& r -ursiere ; inc ierea unei afaceri cu neobservarea unei reguli imperative poate atrage nulitatea contractului ; se asigura un acces egal la modalitati de tranzactionare in conditiile de concurenta

C. PRETUL SI RISCUL DE PRET PE PIETELE BURSIERE

Di# aces! ca+i! & su#! $ri&e&e +$ 35-47 U# !erme# im+ r!a# es!e -a)e #e;a lungul timpului preturile produselor agricole s;au caracterizat printr;o natura #olatila si de multe ori impre#i'ibila. Riscu& de +re! = componenta a riscului pietei D risc con%unctural ;( ce apare ca urmare a variatiilor preturilor produselor agricole( si se manifesta printr;o neconcordanta in timp a valorii unei afaceri. Cautarea unei protectii contra riscurilor de pret e0plica #as!erea !ra#)ac!ii& r &a !erme#. Prin utilizarea +ie!e& r &a !erme# se asi$ura +r !ec!ia +era! ri& r care nu doresc sa;si asume riscul de pret prin transferarea acestuia unor altor participanti de pe piata( in speta speculatorii. Tra#)ac!ii&e &a !erme# s-au de)% &!a! pt ca operatorii pe o +ia!a fi)ica - cas" D +producatori( organisme de stocare( utilizatori( e0portatori( importatori) nu pot sa se prote%eze contra variatiilor de pret apeland la societatile de asigurari. /.2. Pre!uri&e fu!ures $e o piata la termen( +re!uri&e reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa respectiva( atat in pre'ent cat si in #iitor( fiecare contract futures avand +r +riu& +re!. Pie!e&e fu!ures ide#!ifica preturile de ec ilibru cure#!e ,cas"0 dar si pe cele ce vor e0ista la anumite momente i# %ii! r( ele fiind de fapt +re!uri&e s+ ! a#!ici+a!e. #eci +ie!e&e &a %edere si +ie!e&e &a !erme# au preturi diferite( i#!re +re!u& cas" si +re!u& fu!ures e(is!a difere#!e. Aces!e difere#!e de su#! cu# scu!e su- de#umirea de -a)a ,e#$&. -asis0. Defi#i!ie: Ba)a = difere#!a di#!re +re!uri&e c"as si ce&e fu!ures su#! cu# scu!e su- de#umirea de -a)e Marimea -a)ei + a!e fi i#f&ue#!a!a urma! are&e e&eme#!ede:

E&eme#!e&e care m difica marimea -a)ei ,adica a difere#!ei di#!re +re!u& cas" si +re!u& fu!ures0. 1) -tocurile ramase din anul anterior4 2)Cererea si oferta de produse substituibile4 ") $erspectivele privind productia anului curent4 4) $roductia mondiala4 ') Cererea e0terna4 ,) C s!uri&e s! carii4 9) =acilitatile de stocare4 5) C s!uri&e de !ra#s+ r!4 <) $roblemele de transport4 13) Costurile asigurarii4 11) $oliticile agricole4 12) =luctuatiile sezoniere de pret4 12) Permenul de e0pirare a contractului futures. /.2./. De!ermi#area -a)ei 1) #aca +re!u& fu!ures este mai mare ca +re!u& s+ ! ; avem o situatie de c #!a#$ ,re+ r!0. ; adica pretul futures face +rima fata de pretul cas$. ; #iferenta dintre pretul cas si pretul futures es!e #e$a!i%a 2) #aca +re!u& fu!ures este mai mic ca +re!u& s+ ! ; avem o situatie de -ac'Aarda!i # ,de+ r!0. ; adica marfa la termen se tranzactionaneaza cu u# disc u#!. ; diferenta dintre pretul cas si pretul futures este + )i!i%a f.f. im+ r!a#! Pe +ia!a fu!ures de marfuri a$ric &e ( +re!u& fu!ures este( de regula( mai mare daca! +re!u& s+ ! +deci o baza negativa)( datorita c s!u&ui de s! care +sau cost de stoc) +engl. cost(of (carr$( carr$ing c!arges). Cn aceasta situatie( -a)a es!e c !a!a ca +rima a& +re!u&ui fu!ures fata de pretul cas$. #aca( de e0emplu( pe 13 februarie pretul cas =OA C icago al boabelor de soia nr. 2 Fello* este de ,(23 G!bus el iar pretul futures mai este de ,('3 G!bus el( a!u#ci -a)a +e#!ru - a-e de s ia &a c #!rac!u& fu!ures es!e de +,(23 D ,('3) G 7 D 3("3 G. ?ceasta situatie este denumita R"3 subI +engl. )* under)( insemnand ca pretul cas este cu 3("3 G sub nivelul pretului futures mai. De arece & ca!ia( c s!u& de !ra#s+ r! si ca&i!a!ea marfii fi)ice se m difica ( -a)a se sc"im-a. #e e0emplu( in aceeasi zi pretul cas CC= al boabelor de soia de o calitate superioara( +de e0emplu nr. 1)( la Ne* Orleans( ar putea fi de 9 peste pretul futures mai +engl. + o#er) pentru un pret cas ec ivalent cu ,('9 G!bus el. =igura 1.1 ilustreaza cum re&a!ia cas" > fu!ures difera i# ra+ r! cu & ca!ia si ca&i!a!ea. Cmportant@@@@@@@ La a#umi!a & ca!ie +re!uri&e fu!ures fac +rima in ra+ r! cu +re!uri&e cas". iar la o alta locatie +re!uri&e fu!ures inregistreaza disc #! fa!a de ce&e cas". Difere#!e&e i# -a)a , +re!uri diferi!e0. in cazul de mai sus( sunt date de2 a0 & ca!ia diferi!a. -0 costurile de transport al marfii fizice de la o piata locala la punctele de livrare c) diferenta dintre cerere si oferta intre piata locala si punctele de livrare pentru contractul futures. d) #isponibilitatea facilitatilor de transport( e) vremea nefavorabila care poate afecta marfa in timpul transportului( f) greve etc. + ! i#f&ue#!a c m+ #e#!e&e -a)ei.

=iecare +ia!a & ca&a are u# se! s+ecific de fu#dame#!e ale relatiei cerere D oferta care o diferentiaza de alte zone. #aca aceste fundamente se modifica( -a)a se %a a:us!a c res+u#)a! r. #e e0emplu( c #di!ii di%erse pot cauza o insuficienta a ofertei intr;o anumita regiune( in timp ce oferta intr;o alta regiune este suficient de mare pentru a satisface cererea. Aceas!a si!ua!ie ar +u!ea de!ermi#a e% &u!ie a# rma&a a re&a!iei di#!re +re!u& cas" si +re!u& fu!ures datorita dezec ilibrului local intre cerere si oferta. Difere#!e&e i# -a)a pot de asemenea reflecta difere#!e&e i#!re !i+uri&e de +re! cas" &ua!e i# ca&cu&. #e e0emplu( pt aceeasi locatie( u# +re! CIF cas" va face +rima in raport cu +re!u& FOB( deoarece( fata de acesta din urma( ref&ec!a c s!uri su+&ime#!are. Cele doua preturi( desi reprezinta aceeasi ca&i!a!e a & ca!iei( vor a%ea -a)e diferi!e. U# +re! fu!ures reflecta asadar( asa numitul c s! cu marfa fi)ica +engl. cost of carr$, carr$ing c!anges)( intre m me#!u& i#c"eierii c #!rac!u&ui fu!ures si ce& a& &i%rarii. #aca marfa poate fi depozitata( aces! c s! are in vedere c eltuielile ce includ in primul rand( costul depozitarii sau stocarii marfii( asi$urarea aces!eia( d -a#)i&e si c s!u& ma#i+u&arii. ?stfel( in cazul cerealelor( c s!u&-de-s! care + a!e fi f rma! di# c$eltuieli de cantarire( de s!a-i&ire a ca&i!a!ii. de spalare si de curatare( de admi#is!rare etc. :a acestea se adau$a +rima sau se deduce u# disc #! ce reflecta varietatea conditiilor de piata( respectiv posibilitatea ca pretul sa creasca sau sa scada( ce este cu atat mai importanta cu cat data de e0pirare este mai indepartata +o anumita Tvaloare; timpT a contractului). #am( spre e0emplificare( componenta cost of car$ a pretului futures la canola( cotat la Winnipeg Commodit$ E-c!ange. ?ceasta include urmatoarele2 ; manipulare2 <(33 G per tona4 ; curatare!spalare2 4(2' G per tona ; cantarire!inspectare2 3("3 G per tona ; administrare2 2.'3 G per tona ; depozitare!dobanzi2 9(53 G per tona ; transport2 13(33 G per tona ; prima ,.1'G per tona Potal2 43(33 G per tona ?sadar( pe o +ia!a # rma&a +re!uri&e fu!ures se pot determina +e -a)a +re!uri& r cas"( relatia de calcul fiind in acest caz2 F.t,T = C.t + C.t Rt,T (T(t%/)01 + 2t,T unde C.t este pretul cas la momentul t3 Rt,T este rata anuala a dobanzii aferenta unui credit lipsit de risc( pentru perioada T(t( iar 2t,T reprezinta costurile aferente pastrarii unei unitati de marfa pe perioada dintre t si T.

1.3.2. Piata normala versus Piata inversata Cn conditii normale( +re!uri&e cas" &a +u#c!e&e de &i%rare vor ramane sub nivelul +re!uri& r fu!ures. fenomenul fiind cunoscut( asa cum am mai spus( sub numele de c #!a#$ sau re+ r!. C #!a$ 7 situatia cand &a +u#c!e&e de &i%rare +re!u& cas" va fi sub +re!u& fu!ures. Ba)a re+re)i#!a( pentru un operator( u# e&eme#! de referi#!a in ceea ce priveste actiunea sa pe piata. Cu ca! +re!u& fu!ures es!e mai mare( cu atat un producator este mai tentat sa;si depoziteze marfa( pentru a;l oferi pe piata mai tarziu( fapt ce poate incura%a constructiile de facilitati de stocare. Pre!uri&e fu!ures nu pot depasi +re!uri&e cas" cu o valoare mai mare decat cea a c eltuielilor cu marfa +carr$ing c!arges, cc). #aca pretul futures ar de+asi +re!u& cas" F cc +pentru marfurile livrabile( intrunind specificatiile contractuale)( atunci ar fi profitabil pentru un operator sa cumpere produsul cas ( sa suporte cc( sa vanda simultan contracte futures pe marfa respectiva si sa procedeze la livrarea acesteia. Pr fi!u& rea&i)a! ar consta i# difere#!a di#!re +re!u& fu!ures si +re!u& cas" i#suma! cu c eltuielile cu marfa +cc) ( dar acest profit nu ar putea fi obtinut multa vreme2 pe masura ce acest potential de profit ar deveni din ce in ce mai evident( cresterea vanzarilor de futures +pozitii s ort) ar duce la scaderea pretului futures( iar cumpararile crescande ale marfii cas ar determina cresterea pretului cas ( astfel incat relatia cas D futures s;ar diminua si diferenta dintre preturi s;ar micsora pana cand acest profit nu ar mai putea fi obtinut. #e asemenea. operatorii( care detin de%a pozitii fu!ures & #$( ar vinde futures pentru ca ar fi mai economic sa cumpere marfa cas cu pret mai mic si sa +&a!easca cc( decat sa;si +as!re)e + )i!ia de cum+arare ,+ )i!ia & #$0. platind un pret peste cc. I#%ers. daca baza se reduce pana la un punct in care se dovedeste economica preluarea marfii cumparate futures( in locul cum+ararii si de!i#erii mai c s!isi! are a +r dusu&ui cas"( cererea mai mare pentru futures in raport cu cas tinde sa mareasca -a)a. -;ar dovedi atunci mai economica vanzarea cas in locul mentinerii pozitiilor futures s ort. Ofer!a mai mare de marfa cas" i# c m+ara!ie cu c #!rac!e fu!ures ar duce &a marirea -a)ei. $e piata inversata( sau piata rasturnata avem de;a face cu situatia de -ac'Aarda!i # ,de+ r!0 ce apare atunci cand oferta de marfuri se reduce si!sau cererea de livrari imediate devine e0cesiva in raport cu oferta( +re!uri&e cas" de+asi#d +re!uri&e fu!ures +fac prima fata de preturile futures) $e o astfel de piata( preturile contractelor futures cu cel mai apropiat termen de e0pirare sunt mai mari decat preturile futures pentru lunile ulterioare. Ca atare( &i+sa u#ei marfi de +e +ia!a +deficit de oferta) poate da nastere la ceea ce se numeste H+ia!a ras!ur#a!aI( anormala sau H+ia!a i#%ersa!a9 +engl. in#erted mar"et). Pe +ia!a ras!ur#a!a sau pe +ia!a i#%ersa!a nu se poate determina prima pe care pretul cas o va mentine peste cel futures( nici diferenta dintre preturile contractelor futures care e0pira mai devreme si cele care e0pira mai tarziu. E(is!a si!ua!ii ,i# s+ecia& &a marfuri&e a$ric &e cu +r duc!ie se) #iera0 i# care +ia!a i#%ersa!a a+are ca +ia!a # rma&a2

1) Cn luna mai cotatia futures pentru grau cu scadenta iulie +luna recoltarii) poate fi mai mica decat cotatia spot4 2) $iata futures este blocata din cauza limitelor de pret impuse de Casa de Clearing situatia se datoreaza de obicei unor variatii bruste ale preturilor pe piata fizica4 ") $iata futures devine e0cesiv de speculativa motiv pentru care cotatia futures nu mai reprezinta in totalitate rezultatul cererii si ofertei4 4) $iata spot prezinta variatii considerate ca nefiind datorate unui raport natural cerere D oferta4 ') -cade foarte mult volumul tranzactiilor futures D datorita unei imobilitati prelungite a pietei spot.

/.2.2.

Se) #a&i!a!ea -a)ei

#iferenta dintre +re!u& cas" si +re!u& fu!ures pentru marfurile agricole cu productie sezoniera se conformeaza unui model determinat de disponibilitatea ofertei in raport cu cererea viitoare. -a luam cazul graului. -a presupunem ca2 +a) productia este constanta pe termen lung4 +b) productia este egala cu consumul4 +c) luam in consideratie 4 cicluri de recolte. ?ceste lucruri vor determina ca de;a lungul perioadei dintre o recolta si urmatoarea( marfa ramasa in stoc sa fie constanta. Pe +ia!a # rma&a( cand a) presiunea ofertei in sezonul de recoltare este ma0ima b) si e0ista cerere pentru spatii de depozitare( +re!uri&e cas" sunt mai mici decat ce&e fu!ures si in acest caz vorbim de situatia unei -a)e Ks&a-e9 ,*ea20. Cn aceasta perioada cererea crescanda pentru spatii de depozitare s+ res!e c s!u& de s! care si implicit c s!u& cu marfa ,cost of carr30. $returile cas ( reflectand surplusul de oferta si spatiile limitate de depozitare( vor mentine o baza mare in raport cu preturile futures( pana cand cererea si oferta se vor apropia de ec ilibru. De e(em+&u. rec &!area - a-e& r de s ia i# S!a!e&e U#i!e. din octombrie pana in decembrie( determina sporirea semnificativa a ofertei in raport cu cererea pe piata interna si la e0port. Cu timpul( pe masura consumului( fer!a se dimi#uea)a( cererea pentru spatii de depozitare scade iar -a)a +re!uri& r pentru boabe de soia !i#de sa se reduca. ?cum preturile cas reflecta si costurile de depozitare si de pastrare a produsului. Contractele futures nu mai reflecta alte costuri suplimentare( caci c eltuielile cu marfa pana in momentul livrarii +carr$ing c!arges) au fost de%a incluse in preturile acestor contracte( cand baza era RslabaI. A!u#ci ca#d. urmare a c #sumu&ui. fer!a se dimi#uea)a. difere#!a cas" > fu!ures se mics rea)a si -a)a se #umes!e 8!are9 , si!ua!ia u#ei -a)e !ari = strengt$ening0. I#!r- +ia!a i#%ersa!a. in care +re!uri&e cas" sunt mai mari decat +re!uri&e fu!ures. situatia este opusa . 1.3.4. Convergenta preturilor $e masura trecerii timpului( cu cat termenul de livrare pentru contractul futures se apropie( diferenta dintre cas si futures se reduce( reflectand c"e&!uie&i&e +cost of carr$) din ce in ce mai mici cu marfa fi)ica.

#esi preturile cas si cele futures tind sa convearga( foarte rar ele ating acelasi nivel. M !i%e&e +e#!ru care ce&e d ua +re!uri #u su#! ide#!ice la m me#!u& e(+irarii c #!rac!u&ui. su#! : a0 difere#!e&e !e"#ice i#!re c mercia&i)area marfii +tranzactionarea ei ca obiect al contractului futures) si i#dis+ #i-i&i!a!ea de a &i%ra efec!i% marfa pentru indeplinirea obligatiei din contractul futures. b) +era! ru& nu cunoaste cu e0actitate momentul sau locul in care poate prelua marfa c) cum+ara! ru& nu are certitudine in legatura cu calitatea marfii livrate. d) cumparatorul de contracte futures este la dispozitia vanzatorului asupra datei e4acte de livrare.