Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Program universitar de formare în domeniul Pedagogie pentru Învăţământ Primar şi Preşcolar adresat cadrelor didactice din mediul rural
Forma de învăţământ ID - semestrul VI

DEMERSURI INTEGRATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Lucian CIOLAN

Laura Elena CIOLAN

2008

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Proiectul pentru Învăţământul Rural

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

Demersuri integrate în învăţământul primar

Lucian CIOLAN

Laura Elena CIOLAN

2008

© 2008 Ministerul Educaţiei. Cercetării şi Tineretului ISBN 978-973-0-05393-7 . Cercetării şi Tineretului Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei.

........................ Evaluarea temelor cross-curriculare.... dincolo de ele ....................1........1..3..........2...........................4........ 2 1................................3........3................................ procedural şi conceptual în cunoaştere şi învăţare ....... 38 3..............................................................................5..... 39 3.......3..................Cuprins Cuprins Mesaj către cursanţi ........ Argumente pentru abordarea integrată a curriculum-ului.................................... Temele cross-curriculare şi procesul de instruire ...................................................1............................. 47 3.............................................................. Învăţarea bazată pe proiect............. Învăţarea aventură / de tip expediţionar ... Planificarea timpului .1...............3... Identificarea asociaţiilor semnificative şi realizarea unei imagini globale asupra temei ......................................................... Abordarea integrată a curriculum-ului .............................. 20 2....................................................................................................... ii Legenda...............................................................................4................ 28 2............................... 5 1.... Definirea rezultatelor aşteptate (obiective / competenţe / valori / atitudini) pe care elevii le vor dobândi la finalul studierii temei ....3..................................... 27 2................ 22 2.......3.2........4...................7................................... Identificarea / selectarea temei .............................1......................................4.....6... Disciplinele şi ...................................................... 5 1......................................................... 25 2.. 14 Lucrarea de verificare 1................................................. Temele cross-curriculare: clarificări............................... 35 3.................................... Inteligenţele multiple ............................ Strategii didactice şi teorii moderne ale învăţării în sprijinul integrării curriculare .............2..................3..........1................. Învăţarea în cadrul proiectelor integrate / temelor cross-curriculare........... 42 3....................... 53 Lucrarea de verificare 3......................................................................................4..................................... 22 2........2.............. iv Unitatea de învăţare 1: Abordarea integrată a curriculum-ului Competenţele unităţii de învăţare 1 ...2........... 19 2.3............3... 34 Unitatea de învăţare 3: Învăţarea integrată la clasele primare Competenţele unităţii de învăţare ...............................4................................ Niveluri ale integrării ....... 50 3......................... 36 3..3.........2............... 1 1........................................................ 18 2.......................... Colectarea / mobilizarea resurselor necesare ............. Declarativ...............2........................4............ Proiectarea temelor cross-curriculare............................2. 6 1............................................................................... 17 Unitatea de învăţare 2: Temele integrate / cross-curriculare Competenţele unităţii de învăţare ......... Ce este curriculum-ul integrat ..3...................................................................4....................... Învăţarea – un proces integrat.................................................................................................... Un model posibil ....................................................................................................................................................................... 29 Lucrarea de verificare 2......... 55 Proiectul pentru Învăţământul Rural i ....................................................... 26 2.......................................................................... 54 Bibliografie .... 25 2.............................. Învăţarea bazată pe probleme..................... 16 Bibliografia .................................................................................. Proiectarea activităţilor de învăţare şi planificarea .......................................... 42 3....................... 23 2. 34 Bibliografia ........2. Desfăşurarea activităţii culminante şi evaluarea finală a temei ..........................

• posibilităţilor de a adresa învăţarea ca pe un proces integrat şi nu ca pe o acumulare strictă de cunoştinţe disciplinare. pentru toţi elevii. vei deveni un bun cunoscător al: • modului în care se corelează disciplinele clasice pentru a le oferi elevilor experienţe de învăţare integrate. dar şi avantaje particulare pentru elevii implicaţi Ca urmare a parcurgerii modului de formare Demersuri integrate pentru învăţământul primar. Posibilitatea de a vedea predarea şi învăţarea ca procese care se petrec (şi) dincolo de structurile rigide ale disciplinelor şi orarelor şcolare te pot transforma în profesorul pe care îl aşteaptă elevii tăi! Obiectivele pe care şi le propune acest ghid sunt: • Oferirea unei succinte baze teoretice şi metodologice pentru abordarea integrată a curriculum-ului. Competenţele pe care le vei dobândi în cadrul acestui modul îţi vor permite să te raportezi mai flexibil la ‚meseria’ de profesor pentru învăţământul primar şi să le oferi elevilor tăi posibilitatea de a învăţa într-un mod natural şi motivant. îşi propune să-ţi ofere o pregătire care să te asiste în proiectarea şi realizarea unor experienţe de învăţare semnificative. provocări şi realităţi ale vieţii contemporane ar putea aduce beneficii semnificative în general. împreună cu lumea lui. situate la finalul fiecărei unităţi de învăţare. ii Proiectul pentru Învăţământul Rural . ca „vehicul” al abordării integrate. • abordărilor şi temelor cross-curriculare. numit Demersuri integrate pentru învăţământul primar. (2) prin examenul final. care traversează configuraţia tradiţională a disciplinelor / obiectelor de studiu şi care au în centru elevul. contribuind la o mai bună contextualizare a învăţării. Bun venit în domeniul predării şi învăţării dincolo de discipline! Acest modul. pornind nu de la criteriile teoretice academice ale disciplinelor. Competenţele pe care le vei dobândi în cadrul acestui modul te pot transforma într-un cadru didactic modern şi apreciat. • nivelurilor de integrare a curriculum-ului şi a modului în care fiecare nivel influenţează predarea şi învăţarea. Proiectarea şi organizarea educaţiei dincolo de discipline. care vor cântări 60% din nota finală.Mesaj către cursanţi MESAJ CĂTRE CURSANŢI Stimate cursant. care va avea o pondere de 40% în nota finală. • Sprijinirea introducerii temelor cross-curriculare în practicile educaţionale din învăţământul primar • Oferirea de exemple de bune practici în domeniul abordării integrate a curriculumului şi implementării temelor cross-curriculare Evaluarea competenţelor tale se va realiza în două moduri: (1) prin intermediul a 3 lucrări de verificare. cât şi de elevi. atât de colegi. integrate. ci de la probleme.

CARE STAU ÎN PUTEREA TA!!! SUCCES! Lucian Ciolan Laura Elena Ciolan Notă: părţi ale acestui ghid au fost inspirate de un material publicat anterior în cadrul programului „Şanse egale .Mesaj către cursanţi Fiecare lucrare de verificare se va redacta electronic. contextual. 2003. Tutorele are obligaţia să anunţe în avans cursanţii care este punctajul pentru fiecare subiect din lucrarea de verificare. validitatea / fezabilitatea soluţiilor oferite (unde este cazul). Recomandăm acordarea a 10 puncte pentru fiecare subiect. Principalele criterii care vor fi urmărite de către tutore în evaluarea lucrărilor de verificare vor fi: exactitatea informaţiilor. Ghid pentru învăţarea integrată / cross-curriculară. focalizate. nerezolvarea sau rezolvarea nesatisfăcătoare a unui subiect determinând decizia tutorelui de a solicita refacerea lucrării până la obţinerea notei de trecere. în format electronic (prin email) şi / sau în plic. Olanda: Dincolo de discipline. dar acţionează (măcar într-o primă fază) local. Cel mai important element în asigurarea succesului unui proiect este: SĂ-ŢI PROPUI LUCRURI FEZABILE. ambiţios. Proiectul pentru Învăţământul Rural iii .. la adresele indicate de acesta. Începeţi cu proiecte interdisciplinare mai mici. România şi Institutul Naţional de Dezvoltare a Curriculum-ului.” derulat de Centrul Educaţia 2000+. completitudinea răspunsurilor. Bucureşti: Humanitas. cu font 12 Arial sau Times New Roman şi se va transmite tutorelui. care ŞTIŢI că vor avea succes! Sunt atât de multe idei şi posibilităţi! Gândeşte larg.. Nota unei lucrări de verificare se va obţine ca medie aritmetică a punctajelor parţiale acordate de tutore pentru fiecare subiect în parte. Toate subiectele din fiecare lucrare de verificare sunt obligatorii.

marchează prezenţa unui citat dintr-o sursă relevantă. iv Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pentru informare – în cadrul acestor rubrici sunt prezentate informaţii relevante pentru tematica în discuţie sau surse potenţiale pentru informare suplimentară. dar unitar. pentru a face unităţile de învăţare mai „prietenoase” şi pentru a marca în mod distinct. apariţia unor elemente semnificative în text. EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE simbolul şi cuvântul asociat marchează o sarcină de lucru / de învăţare. idei sintetice sau pur şi simplu „ponturi” legate de tematica abordată pe care merită să le reţii. De cele mai multe ori ele iau forma unor exerciţii a căror rezolvare contribuie în mod direct la sistematizarea cunoştinţelor şi la formarea competenţelor prevăzute pentru respectiva unitate de învăţare.Mesaj către cursanţi LEGENDA: Pe parcursul acestui modul vom utiliza o serie de simboluri. Dixit! . sfaturi. elemente care au utilitate practică directă. REŢINE! – definiţii.

... 5 1........... dincolo de ele ..... Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 ..2.. Abordarea integrată a curriculum-ului ............... Identificarea şi operarea cu principalele concepte şi modele specifice abordării integrate a curriculum-ului 2..................... Identificarea şi utilizarea adecvată a nivelurilor de integrare a curriculum-ului....... 17 Competenţe: Parcurgerea acestei unităţi de învăţare ar trebui să conducă la formarea următoarelor competenţe: 1....... 1 1.......................1............................. 6 1........ 5 1.....Abordarea integrată a curriculum ......................2.......................................... Disciplinele şi ......3......................................ului Unitatea de învăţare 1: ABORDAREA INTEGRATĂ A CURRICULUM-ULUI Cuprins Competenţele unităţii de învăţare 1 ....2....................................2............................................ Argumente pentru abordarea integrată a curriculum-ului........ Niveluri ale integrării .................... 3................1........................................................ 16 Bibliografia ...................şi interdisciplinare la nivelul programelor şcolare în vigoare pentru învăţământul primar .................................................................. 14 Lucrarea de verificare 1..................... Ce este curriculum-ul integrat .............................. Realizarea de corelaţii multi................ 2 1........................................2..............................

p. procesele de încadrare şi categorizare a elementelor lumii înconjurătoare. pornim de la convingerea că există ceva dincolo de discipline... crescând relevanţa actului educaţional. procesele de disciplinare (organizare şi structurare după un model dat) a minţii. în afara avantajelor recunoscute şi verificate. de la verbul discere. instruirea disciplinară are şi anumite limite. dincolo de ele Aşa cum arată şi titlul acestui ghid. precizăm că acest material şi ideile expuse în el nu şi-au propus să facă o pledoarie împotriva disciplinelor. b) Cei mai mulţi dintre profesorii din România sunt calificaţi să predea o singură disciplină. EXERCIŢIU: a) Care sunt principalele sensuri în care este folosit termenul de “disciplină” în context şcolar? Încercaţi să stabiliţi dacă există vreo legătură între ele. atât din punctul de vedere al profesorului. 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Disciplinele şi . În dicţionarul educaţiei coordonat de R. Legendre (1993. că există şi un alt mod de abordare şi organizare a instruirii în afara celui disciplinar. Care sunt posibilele dezavantaje ale acestui fapt. Pentru a lămuri lucrurile de la bun început. care pot fi în parte depăşite prin abordări integrate ale curriculum-ului. Care pot fi avantajele unei astfel de situaţii din perspectiva realizării unor activităţi interdisciplinare? Reţinem cel puţin două dimensiuni ale disciplinei: unul referitor la ansamblurile ordonate şi coerente de cunoştinţe pe care trebuie să le parcurgă elevii în şcoală şi unul referitor la relaţiile de putere de diverse tipuri implicate în acest proces: relaţiile dintre deţinătorul cunoaşterii şi cel ce aspiră la ea. 379) se precizează că originea termenului modern de disciplină este una latină.ului 1. demersuri complementare care pot apropia într-o mai bună măsură rezultatele educaţiei de nevoile individuale şi sociale ale elevilor.1.Abordarea integrată a curriculum . Abordarea integrată a curriculum-ului şi una dintre ipostazele sale cele mai des întâlnite – temele cross-curriculare – sunt alternative. vrem să supunem atenţiei faptul că. cât şi al elevului? c) Profesorii pentru învăţământ primar (conform noului model de formare iniţială) desfăşoară cea mai mare parte a activităţilor didactice cu elevii lor. care înseamnă a învăţa şi derivatul său discipulus – cel ce învaţă.

putem înţelege o “arie a cunoaşterii care poate face obiectul învăţării” (R. p. Dixit! Printre multiplele realităţi ale acestei lumi există una care poate fi privită ca realitate prin excelenţă. Th. Realităţile vieţii sunt trăite şi experimentate de fiecare dintre noi într-o manieră globală. nu sunt integral şi ad literam preluate de educaţie. Viaţa.ului Din punct de vedere pedagogic (didactic şi curricular). vom putea identifica. Disciplina. Se produc două procese cu semnificaţii deosebite: • • selecţia acelor elemente considerate importante şi semnificative pentru elevii/studenţii cărora li se adresează disciplina.Abordarea integrată a curriculum . (P. este modelul mental derivat din cel instrucţional şi. Berger. p. 1999. Luckmannn. şi o serie de puncte slabe. Legendre. Poziţia sa privilegiată o îndreptăţeşte la titlul de realitate supremă. modelul de acţiune (vezi fig. Nu mai este o noutate pentru nimeni faptul că trăim într-o lume caracterizată de dinamism şi complexitate. prin disciplină. Dacă încercăm să investigăm în ce măsură modul în care este structurată instruirea în şcoala de azi răspunde nevoilor şi caracteristicilor societăţii în care trăim. Un domeniu al cunoaşterii.L. rezultatele cercetării într-un anumit domeniu. în afara punctelor tari. inter. 1). în sintagma disciplină şcolară. care justifică şi încercarea noastră de a trece dincolo de ele.31). cunoscute şi evidente pentru toată lumea. În sens didactic. dar care nu pot să nu treacă dincolo de discipline. în sensul menţionat. Competenţele-în-acţiune la care elevul ar trebui să ajungă prin învăţare sunt construcţii complexe care pot fi consistent sprijinite de instruirea disciplinară. acea viaţă pentru care spunem că şcoala trebuie să-i pregătească pe elevi. Aceasta este realitatea vieţii cotidiene.378). disciplina apare. în articulări multi-. Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 . de cele mai multe ori.sau trans-disciplinare. nu a fost niciodată împărţită pe discipline. în care natura umană în general şi fiecare dintre noi în particular suntem puşi în faţa unor provocări fără precedent. integrată. reprezintă un decupaj didactic al unui anumit câmp al cunoaşterii. mergând mai departe. adaptarea discursului ştiinţific al disciplinei la nivelul de dezvoltare cognitivă al populaţiei ţintă. Considerăm că unul dintre cele mai importante limite ale modelului disciplinar de instruire.

de capacitatea de a realiza conexiuni şi transferuri rapide care să conducă la rezolvarea adecvată a problemelor concrete cu care se confruntă. Dacă instruirea de tip disciplinar pune în prim plan rigurozitatea şi caracterul academic al achiziţiilor educaţiei. pe care trebuie să le rezolvăm în fiecare zi.1: De la modelul educaţional la cel comportamental Compartimentarea instruirii produsă de modelul centrat pe discipline se transferă în plan cognitiv prin operarea cu structuri foarte clar delimitate.ului Model educaţional (de instruire) Model cognitiv (de gândire) Model comportamental (de acţiune) Fig. a colecta. implică apelul la cunoştinţe. Problemele concrete de viaţă însă. Succesul şcolar este dat de capacitatea elevului de a “performa” în cadrul diverselor structuri şi contexte disciplinare. competenţe care nu pot fi încadrate în contextul strict al unui obiect de studiu sau altul. sintetiza şi pune la lucru împreună cunoştinţe. A face faţă solicitărilor şi provocărilor lumii contemporane înseamnă capacitatea de a face transferuri rapide şi eficiente între diversele “sertare” disciplinare. pe când succesul în viaţa personală.Abordarea integrată a curriculum . deprinderi. abordarea integrată a curriculum-ului şi ipostaza sa particulară reprezentată de temele cross-curriculare pornesc de la problemele semnificative ale lumii reale şi de la nevoile de învăţare ale elevilor în contextul lumii de azi. deprinderi şi competenţe dobândite prin studierea diverselor discipline. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . buna lor soluţionare. profesională şi socială este dat tocmai de capacitatea de a ieşi din “cutia” disciplinară. au un caracter integrat. indiferent că este vorba de probleme foarte simple sau foarte complicate. situate – mai mult sau mai puţin – în interiorul “teritoriilor” disciplinare.

ancorată în comunitatea locală. asemănător caracterului integrat al vieţii. Boyer (în R. al lumii în care trăim. 1993. cu scopul de a evita izolarea lor tradiţională.. Care ar fi avantajele? Care sunt obstacolele în calea unei astfel de reorganizări? Dincolo de discipline.Y. p. astfel copii să poată veni în şcoală “cu lumea lor cu tot”. atitudini şi valori transversale şi transferabile.ului EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: Identificaţi / creaţi o situaţie problematică. accentul pe formarea unor competenţe.1 Ce este curriculum-ul integrat În general. J.” Termenul de curriculum integrat sau de instruire integrată se referă la o anumită modalitate de predare şi o anumită modalitate de Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . de nivel superior. integrare mai înseamnă şi “procesul şi rezultatul procesului prin care elevul interpretează materia care îi este transmisă pornind de la experienţa sa de viaţă şi de la cunoştinţele pe care deja şi le-a însuşit.2. pentru a cărei soluţionare elevii au nevoie să mobilizeze cunoştinţe şi deprinderi din mai multe domenii / discipline. propunem un curriculum integrat. dar împreună cu ele. 1.732) susţine că integrarea înseamnă organizarea.2.Abordarea integrată a curriculum . integrarea părţilor conduce la un produs / la un rezultat care depăşeşte suma acestor părţi. prin integrare înţelegem procesul şi rezultatul procesului prin care un element nou devine parte a unui ansamblu deja existent. Legendre.. utile pentru dezvoltarea personală şi socială a elevilor. o cunoştinţă nouă sau o cunoştinţă formată se integrează în structurile mentale şi comportamentale ale individului. prin integrare se înţelege acţiunea de a face să interrelaţioneze diverse elemente pentru a construi un tot armonios. De exemplu. Abordarea integrată a curriculum-ului 1. Încercaţi să reorganizaţi procesul de învăţare a acelor cunoştinţe şi deprinderi pornind de la situaţia problematică şi nu de la locul pe care îl ocupă ele în cadrul acelor obiecte de studiu. Un curriculum care ar putea să aducă cel puţin două beneficii: • • apropierea şcolii de viaţa reală. punerea în relaţie a disciplinelor şcolare. Din punct de vedere curricular. În sens restrâns.

fuziune).Abordarea integrată a curriculum . deprinderi. 1. în interiorul diferitelor discipline. valori. Elemente de integrare pot să apară încă de la acest nivel intradisciplinar. atitudini. competenţele. O posibilă sinteză a ideilor de mai sus într-o definiţie de lucru ar fi: Curriculum-ul integrat presupune crearea de conexiuni semnificative între teme sau competenţe care sunt de regulă formate disparat.2. pune în prim plan coerenţa şi logica ansamblului cunoştinţelor. corelare. intersectare. La nivelul curriculum-ului.ului organizare şi planificare a instruirii care produce o inter-relaţionare a disciplinelor sau obiectelor de studiu. direct sau indirect. putem distinge câteva niveluri în abordarea integrată a curriculum-ului.2. integrarea înseamnă stabilirea de relaţii clare de convergenţă între cunoştinţele. deprinderile. Niveluri ale integrării curriculare În funcţie de ce anume integrăm (cunoştinţe. astfel încât: a) vine în întâmpinarea nevoilor de dezvoltare ale elevilor. b) ajută la crearea de conexiuni între ceea ce învaţă elevii şi experienţele lor prezente şi trecute. Aceste teme sau competenţe au o puternică legătură cu viaţa cotidiană a elevilor şi îşi propun. Integrarea situează procesul de învăţare în optica globală a unităţii cunoaşterii. promovând supremaţia disciplinelor formale. în cel puţin două moduri: 1) inserţie a unui fragment în structura unei discipline (în conţinutul unui obiect de studiu este inserat un fragment care are rolul de a ajuta la clarificarea unei teme sau care aduce informaţii noi despre problema investigată). Moffett). DEFINIŢIE EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: Reflectaţi asupra următorului citat. metodologii de lucru) şi cât de mult integrăm (inserţie. pe specificitatea acestora. 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . din perspectiva unei comparaţii între provocările vieţii şi modul în care şcoala îl pregăteşte pe absolvent pentru acestea: “Cel mai puternic argument pentru integrarea disciplinelor este însuşi faptul că viaţa nu este împărţită pe discipline. competenţe. armonizare. să contribuie la formarea unor valori şi atitudini. atitudinile şi valorile care îşi au bazele în interiorul unor discipline şcolare distincte.” (J. a) Monodisciplinaritatea este centrată pe obiectele de studiu independente.

. De aceea cele mai frecvente (şi mai clare) demersuri au loc între discipline înrudite (care provin. obiective) care sunt legate de tema identificată (vezi modelul din fig. sau inserţia unor elemente inedite din viaţa unei personalităţi. EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: Identificaţi şi alte teme integrate care pot fi abordate în manieră multidisciplinară. la clarificarea temei investigate. dar şi a cunoaşterii naturii sau chiar la alte discipline din planul de învăţământ. Realizaţi o “hartă” cu disciplinele care pot contribui la clarificarea acelei teme şi cu secvenţele acelei discipline (conţinuturi.. al cunoştinţelor. Exemplu: Armonizarea predării unor teme precum Circuitul apei în natură. fiecare în funcţie de propriul specific. de exemplu.ului Exemplu: Un exemplu îl poate constitui introducerea. de pildă. pentru înţelegerea cât mai completă a unui subiect sau pentru dezvoltarea anumitor capacităţi şi atitudini. Poluarea factorilor de mediu.Abordarea integrată a curriculum . a unui fragment referitor la viaţa cotidiană a oamenilor dintr-o anumită epocă. La acest nivel vorbim de o corelare a demersurilor mai multor discipline în vederea clarificării unei probleme din cât mai multe unghiuri de vedere. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 . Obiectele de studiu contribuie. din aceeaşi arie curriculară) sau care devin înrudite datorită temei. La acest nivel / în cadrul acestei abordări procesele de integrare curriculară se situează în special la nivelul conţinuturilor. Apele curgătoare pentru a conştientiza importanţa problemelor ecologice legate de poluarea apei. Exemplu: Calitatea mediului. acestea din urmă menţinându-şi nealterată structura şi rămânând independente unele în raport cu celelalte. la istorie. este o temă care poate fi abordată atât din perspectiva educaţiei civice. chiar dacă fac parte din arii curriculare diferite. b) Pluridisciplinaritatea (multidisciplinaritatea) se referă la situaţia în care o temă aparţinând unui anumit domeniu este supusă analizei din perspectiva mai multor discipline. 2) armonizare a unor fragmente independente (aparent) din cadrul unui obiect de studiu pentru a permite mai buna rezolvare a unor probleme. pentru o cât mai bună clarificare a momentului istoric respectiv.2).

căutându-se teme comune diferitelor obiecte de studiu. etc. c) Interdisciplinaritatea. Între acestea se numără şi luarea de decizii. a competenţelor transversale. Dacă în cazul pluridisciplinarităţii vorbim de o "corelare" a eforturilor şi potenţialităţilor diferitelor discipline pentru a oferi o perspectivă cât mai completă asupra obiectului investigat. rezolvarea de probleme. însuşirea metodelor şi tehnicilor de învăţare eficientă. mult prea ancorat în graniţele disciplinare. ci se trece la centrarea pe aşanumitele competenţe transversale. 2 Abordarea multidisciplinară a integrării curriculare Întrebarea care se pune pentru această abordare a integrării este Ce este important de învăţat în cadrul diferitelor discipline? Fiecare disciplină rămâne puternică. tehnologică Ştiinte ale naturii Calitatea mediului Consiliere şi orientare Educaţie civică Geografie Fig. cooperarea şi lucrul în grup. interdisciplinaritatea presupune o intersectare a diferitelor arii disciplinare.Abordarea integrată a curriculum . 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . antreprenoriatul. Principiul organizator nu mai este de regulă conţinutul.ului Matematică Ed. comunicarea eficientă. care pot duce la realizarea obiectivelor de învăţare de grad mai înalt. În abordarea interdisciplinară încep să fie ignorate limitele stricte ale disciplinelor. considerate cruciale pentru succesul în societatea contemporană. dar sunt încurajate conexiunile dintre diverse câmpuri ale cunoaşterii care pot să crească relevanţa conţinutului.

de grad înalt? Aceste competenţe au un caracter generic.Abordarea integrată a curriculum . 3. Drake.M. centrarea fiind pe metacogniţie şi a învăţa să înveţi. conţinuturi) care pot contribui la formarea unor competenţe transversale de tipul celor menţionate în fig. 1993. 338). În acest tip de abordare. p. conţinuturile pierd din importanţă.” (S. luarea de decizii şi rezolvarea de probleme implică aceleaşi principii indiferent de discipline. dar mai ales pot fi transferate în contexte de viaţă cotidiană. ele pot fi transferate cu uşurinţă dintr-un context disciplinar în altul. în afara clasei. 3: Abordarea interdisiplinară “Aici. Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 . de exemplu. Întrebarea care se pune în acest context este: Cum pot fi învăţaţi elevii competenţe complexe.ului Limbă şi comunicare • • • • • Lucru în echipă Antreprenoriat Gândire critică Rezolvare de probleme Luare de decizii Ştiinţe Elemente de istorie şi geografie Arte Fig. conţinutul şi procedurile disciplinelor individuale sunt depăşite. EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: Identificaţi în programele şcolare oportunităţi (obiective de referinţă.

Fuziunea este. Conţinuturi . pe problemele importante.. verificaţi pe site-ul Ministerului Educaţiei..php/articles/c538 d) Transdisciplinaritatea reprezintă gradul cel mai elevat de integrare a curriculm-ului. ... aşadar..ului Competenţa Disciplina Clasa . . Obiective de referinţă . Întrebarea care orientează demersul transdisciplinar este Cum îi putem învăţa pe elevi să fie buni cetăţeni în viitor? Achiziţiile învăţării au sens doar prin contribuţia lor la succesul personal şi social al tinerilor în contexte culturale şi sociale concrete.... Cercetării şi Tineretului la link-ul http://www... Conţinuturile şi competenţele se integrează în jurul unor probleme.. Abordarea integrată a curriculum-ului specifică transdisciplinarităţii este centrată pe “viaţa reală”.. semnificative.. Notă: pentru rezolvarea acestui exerciţiu aveţi nevoie de programele şcolare în vigoare pentru învăţământul primar. mergând adesea până la fuziune. Abordarea de tip transdisciplinar tinde progresiv către o "decompartimentare" completă a obiectelor de studiu implicate. . faza cea mai complexă şi mai radicală a integrării.ro/index. Lucrul în echipă ..Abordarea integrată a curriculum . 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pentru informare – Pentru a fi siguri că deţineţi ultima varianta. aşa cum apar ele în context cotidian şi aşa cum afectează vieţile diverselor categorii de oameni.edu.

4: Reţeaua transdisciplinară Disciplinele formale clasice îşi pierd capacitatea de a dicta modul de derulare a instruirii şi modelul de proiectare curriculară. până la disoluţia totală a barierelor disciplinare (transdisciplinaritatea). Vezi fig. 5 Fig. economic. Cele trei abordări pot fi privite ca stadii ale integrării curriculum-ului şi ca etape în proiectarea de curriculum integrat. Cunoaşterea pe care o dobândeşte individul este situată într-un anumit context social. Se merge progresiv. de la varianta cea mai apropiată de modelul disciplinar (multidisciplinaritatea). Politică Probleme sociale Diversitatea culturală Media Cultură Relaţii interpersonale Timp Fig. politic şi cultural.5: Trepte ale integrării curriculare Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 .Abordarea integrată a curriculum .ului Ca instrument pentru determinarea cadrului conceptual. este propusă reţeaua transdisciplinară.

!!! Sinteză Multidisciplinaritatea – punct de plecare: o temă. în special pe aşa-numitele higher order thinking skills. 6: Zonele integrării progresive a curriculum-ului REŢINE! .ului Integrarea curriculum-ului este. Fig. pentru a cărei clarificare se integrează conţinuturi. aşadar. Pentru formarea acestor competenţe se face apel la contexte diverse de învăţare. 6). Interdisciplinaritatea – accentul se pune pe deprinderi. un proces divers şi complex. competenţe. Transdisciplinaritatea este un demers care îşi propune să răspundă la întrebări sau să rezolve probleme semnificative ale “lumii reale”. care merge progresiv de la modelul clasic al disciplinelor. 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . de la simplu la complex (vezi fig. Cunoştinţe şi competenţe din diverse arii disciplinare sunt mobilizate pentru faptul că ele pot sprijini demersul de rezolvare a problemei sau efortul de a răspunde la întrebare.Abordarea integrată a curriculum . Pentru a surprinde această progresie în procesul de integrare este recomandată experimentarea progresivă. sunt implicate eforturi de cercetare şi învăţare prin cooperare. către cel al transdisciplinarităţii. cunoştinţe din mai multe discipline.

Acest tip de abordare este cu predilecţie adecvat pentru nivelul învăţământului primar. valori şi atitudini Transdisciplinară Strategia didactică Predarea / învăţarea tematică Predarea / învăţarea bazată pe probleme Predarea / învăţarea bazată pe proiect Focalizarea procesului Se fac conexiuni între conţinuturi Se formează şi se perfecţionează competenţe transferabile Se propun soluţii / se rezolvă probleme ale lumii reale. Tipul de abordare Multidisciplinară Interdisciplinară Obiectul integrării Conţinuturi.ului REŢINE! – Utilizarea la clasă a uneia sau alteia dintre abordări trebuie să ţină seama şi de caracterul progresiv al acestora. cunoştinţe Competenţe generale. din punctul de vedere al nivelului de integrare şi al demersului de proiectare curriculară. vom utiliza probabil o abordare multidisciplinară. dacă urmărim să-i familiarizăm pe elevi cu unele provocări ale lumii contemporane cărora ei trebuie să le facă faţă şi în a căror rezolvare trebuie să se implice (de exemplu poluarea mediului sau interculturalitatea). ne apropiem de un demers de tip transdisciplinar. dacă urmărim să le facilităm elevilor realizarea de corelaţii între informaţii pe care le pot căpăta în contexte disciplinare diverse. Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 . de bază (cu caracter transversal) Probleme ale vieţii reale situate în contexte culturale. trebuie reţinut faptul că proiectarea integrată a curriculum-ului şi organizarea învăţării aşa cum decurge de aici se centrează pe principiul învăţării prin cercetare şi prin descoperire. datorită caracteristicilor de dezvoltare neurocognitivă ale copilului. cu impact social.Abordarea integrată a curriculum . bazat pe o viziune constructivistă şi globală asupra celui ce învaţă şi asupra lumii înconjurătoare. se dezvoltă competenţe pentru viaţă Indiferent de abordarea adoptată. dar şi de scopurile urmărite în procesul de învăţare. De pildă. în legătură cu o anumită temă de interes (de exemplu calitatea produselor alimentare). de nivelul de integrare la care ne situăm şi de posibila predominanţă a unei strategii didactice.

• Curriculum-ul integrat promovează valori şi atitudini pozitive la elevi. sunt în concordanţă cu noile orientări din epistemologie şi din ştiinţele cogniţiei. Dintr-o perspectivă mai largă. De la ei am aflat (lucruri) pe care noi singuri nu le-am găsit…. p.Interdisciplinary High School Teaching. permit flexibilizarea curriculum-ului (contribuie la descentralizarea curriculară prin posibilitatea dezvoltării unor părţi semnificative ale curriculum-ului la nivel local). Un alt set convingător de argumente este oferit de K.Abordarea integrată a curriculum . • O bază integrată a cunoaşterii conduce către o mai rapidă reconfigurare a informaţiilor. de inteligenţe şi de abilităţi. pp. Agne . Bergstrom1: Asigură condiţiile optime de dezvoltare pentru toţi elevii: învăţarea mai bogată şi mai semnificativă implică într-o mai mare măsură elevii. Argumente pentru abordarea integrată a curriculum-ului În urma unor cercetări. Promovează colaborarea: colaborarea are loc atât între profesori. stimulează rolul activ al elevului ca organizator al propriei structuri a cunoaşterii. Şcoala MitocuDragomirnei.1997. care proiectează şi derulează în echipă activităţile interdisciplinare.2. am prezentat în faţa bunicilor şi a părinţilor. (Franciuc Estera..23 Proiectul pentru Învăţământul Rural 14 . Allyn & Bacon. • Curriculum-ul integrat furnizează timp suficient pentru o "explorare" de calitate a curriculum-ului. 252-264) a ajuns la următoarele rezultate care subliniază efectele pozitive ale integrării curriculare: • Curriculum-ul integrat îi ajută pe elevi să-şi aplice deprinderile. • Curriculum-ul integrat încurajează profunzimea învăţării şi aria mai largă de exprimare a acestui proces. permit relaţionarea cu experienţele şi evenimentele curente şi semnificative din viaţa elevului. în funcţie de nevoi. fiecare având posibilitatea să se raporteze individual la ceea ce învaţă. M. Se oferă oportunităţi de dezvoltare pentru o diversitate de stiluri de învăţare.3. putem spune că introducerea elementelor de curriculum integrat este profitabilă deoarece acestea: Mi-a plăcut că am lucrat pe grupe şi ne-am ajutat. • Perspectivele multiple conduc către o bază mai integrată a cunoaşterii. cât şi între elevi. Suceava) • • • • • răspund necesităţilor (provocărilor) societăţii actuale. Russell M. . prin utilizarea unor strategii didactice axate pe participarea elevilor la procesul de învăţare (predarea / învăţarea 1 în John H.ului 1..Lipson (1993. Clarke.

participarea părinţilor şi deschiderea şcolii către mediul social şi cultural al comunităţii din care face parte sunt principii de bază ale proiectelor integrate. se evită rigiditatea şi unilateralitatea în gândire. Reflectă lumea reală. Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 . care este interactivă: se produce o creştere a interesului şi a motivaţiei pentru învăţare deoarece este evident caracterul semnificativ al achiziţiilor învăţării în raport cu viaţa cotidiană. în favoarea unei gândiri flexibile şi dinamice. Creează conexiuni între discipline: legăturile dintre diversele cunoştinţe şi competenţe devin evidente. capabile să producă cele mai bune soluţii şi să ia cele mai bune decizii în funcţie de context.Abordarea integrată a curriculum .ului tematică. Implică comunitatea: resursele diverse la care face apel predarea / învăţarea integrată oferă posibilitatea valorificării resurselor comunitare pentru dezvoltarea şcolară. predarea / învăţarea bazată pe probleme. posibilitatea transferului din plan cognitiv în plan acţionalcomportamental stimulează participarea şi succesul în învăţare. predarea / învăţarea bazată pe proiect).

Tehnologii. Modelul de proiectare curriculară va fi cel utilizat în ghidurile metodologice în vigoare.2. 1.ului LUCRAREA DE VERIFICARE 1 Această lucrare de verificare urmăreşte o evaluare de tip calitativ a competenţelor formate de unitatea de învăţare 1. Punctul de pornire îl poate constitui nevoia de a dezvolta competenţele de lucru în grup. paragrafele despre interdisciplinaritate. Lucrarea se realizează electronic şi se transmite tutorelui conform indicaţiilor acestuia (electronic şi / sau în plic. (p. Redactează un proiect de activitate integrată (cu durata de 1 oră de curs). la datele stabilite anterior). identificate eventual la exerciţiul propus la punctul1 2. Realizează o scurtă descriere a nivelurilor de integrare curriculară şi construieşte cel puţin două exemple pentru fiecare. modele şi exemple vezi subcapitolul 1. 2. redactate sub egida Consiliului Naţional pentru Curriculum. Om şi societate.2. face trimiteri la informaţiile necesare rezolvării sau exemplifică modalităţi de răspuns. pe baza curriculum-ului şcolar în vigoare pentru învăţământul primar. Fiecare item al lucrării de verificare este însoţit de note care oferă indicaţii asupra modului în care trebuie soluţionată proba..6).Abordarea integrată a curriculum . utilizând modelul clasic al proiectului de lecţie. Notă: pentru teorie. Aici pot fi implicate arii curriculare precum Limbă şi comunicare. Notă: mai întâi trebuie să decizi clasa căreia i se adresează proiectul integrat. iar după aceea trebuie valorificate oportunităţile oferite de programele şcolare.2. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

(Ed. Th. L.70. Ciolan. 2003.Abordarea integrată a curriculum .ro/index. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. Notă: referinţele marcate cu bold sunt considerate mai importante şi se recomandă lecturarea lor de către cursant. Bucureşti: Humanitas Educaţional. Vol. J. D.) Lipson. 1981. Allyn & Bacon. Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 . În: Revista de Pedagogie. S. Thousand Oaks: Corwin Press. 2002. Ghid pentru învăţarea integrată / cross-curriculară.ro/index.M.H.ului BIBLIOGRAFIE Antonesei.php/articles/c538/ Interdisciplinaritatea conţinutului învăţământului. Interdisciplinary High School Teaching. 1993. Dictionaire actuel de l’éducation. R.php/articles/c539/ Planuri cadru pentru învăţământul primar http://www. Agne. Integration and Thematic Theaching: Integration to Improve Teaching and Learning. Creating Integrated Curriculum. Bucureşti: Editura Univers.edu. Montreal: Guerin. et. 1999. 1993. O introducere în pedagogie. R. 1998.1997 Programe de învăţământ şi educaţie permanentă. P. Berger..) Drake. M. Inc. Programe şcolare pentru învăţământul primar. MEdCT MEdCT Potolea. Proven Ways to Increase Student Learning. L.al. D’Hainault (Ed. Legendre. Clarke.. În: Language Arts. Ediţia a 2-a. O tipologie şi câteva implicaţii. http://www. Iaşi: Polirom. Dincolo de discipline.L.M. 1983.. Luckmann.edu. Construirea socială a realităţii. 8.

....23 2................................ Proiectarea activităţilor de învăţare şi planificarea....26 2...... Proiectarea temelor cross-curriculare... Colectarea / mobilizarea resurselor necesare ........................................................... Identificarea avantajelor şi a precauţiilor necesare în utilizarea temelor crosscurriculare în activitatea didactică 4................ Identificarea asociaţiilor semnificative şi realizarea unei imagini globale asupra temei ....3....... Un model posibil............................................................34 Bibliografia.18 2....... Selectarea şi utilizarea metodelor de evaluare adecvate învăţării integrate / cross-curriculare 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural ...29 Lucrarea de verificare 2 .....3........................................2..... Desfăşurarea activităţii culminante şi evaluarea finală a temei........................1..........4............................................6................................7................................ Evaluarea temelor cross-curriculare ................. Identificarea / selectarea temei ...3.....5.................................. Proiectarea unui demers didactic bazat pe teme cross-curriculare 3.... Temele cross-curriculare şi procesul de instruire.....3.19 2.1.............. Planificarea timpului..25 2.34 Competenţe: 1..............................................................................................................................................................................................................................25 2........22 2.........3..4........... Definirea rezultatelor aşteptate (obiective / competenţe / valori / atitudini) pe care elevii le vor dobândi la finalul studierii temei .....................3......22 2..................................3..........2...................curriculare Unitatea de învăţare 2: TEMELE INTEGRATE / CROSS-CURRICULARE Cuprins Competenţele unităţii de învăţare ....................3...3........................ Temele cross-curriculare: clarificări .........27 2....................28 2...........................................Temele integrate / cross ........20 2................. Identificarea principalelor elemente caracteristice ale unei teme cross-curriculare ca unitate integrată de studiu 2.

atât pentru profesori / învăţători.. într-un fel sau altul. „Deschiderea” curriculum-ului către lumea reală. cu rezultate durabile şi eficiente în planul dezvoltării personale şi sociale a elevilor. Temele cross-curriculare traversează curriculum-ul tradiţional şi trec dincolo de el. aducând învăţarea în arena faptelor cotidiene. şi transformând-o într-un proces plăcut.7: Ieşirea din „cutia” disciplinară 2. relevante pentru elevi.). în curriculum-ul multor sisteme de învăţământ. teme integrate. aşa cum este ea trăită de cei ce învaţă: plină de necunoscute şi de provocări. teme transversale etc. pentru a explora lumea complexă şi interactivă în care trăim şi pentru a răspunde intereselor şi nevoilor de educaţie ale tinerilor.1. teme interdisciplinare. Posibilitatea de a ieşi din „cutia” disciplinară. temele cross-curriculare şi-au făcut loc. către viaţă.. Principalul argument al introducerii temelor cross-curriculare constă tocmai în capacitatea lor de a oferi un model de instruire care trece dincolo de rigiditatea şi orientarea excesiv academică a disciplinelor tradiţionale. În ultimii ani. cât şi pentru elevi Fig. Principalele beneficii ale promovării unei abordări integrate a curriculum-ului prin introducerea în programele de studiu ale elevilor a temelor cross-curriculare sunt: 1.Temele integrate / cross . chiar dacă sub denumiri diverse (unităţi tematice. Temele cross-curriculare: clarificări Temele cross-curriculare reprezintă una dintre cele mai frecvent utilizate modalităţi de integrare a curriculum-ului.curriculare 2.. Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 .

considerat ca întreg. probabil că cele trei exprimări sintetice de mai jos ar putea oferi o imagine. dar şi alţi reprezentanţi ai comunităţii locale. instituţii. curriculum-ul nu trebuie să se centreze separat şi independent pe dezvoltarea unui aspect sau altul al personalităţii copilului. Adresează un spectru larg de teme / probleme. de cele mai multe ori cu „ancore” evidente în viaţa socială. poveşti. ci să-l privească pe acesta în integralitatea sa.curriculare 2. Temele cross-curriculare şi procesul de instruire Dacă am încerca să răspundem foarte scurt la întrebarea Ce sunt temele cross-curriculare?. eroi. valorile şi atitudinile de care au nevoie tinerii pentru a funcţiona cu succes în viaţa personală. Temele cross-curriculare sunt: • • Teme integrate (interdisciplinare) de studiu care se centrează pe dezvoltarea personală şi socială a elevilor. dar mai ales a unor valori şi atitudini esenţiale pentru viaţa cotidiană în societatea actuală. Una dintre modalităţile cele mai consistente de răspuns ale educaţiei la diversitatea şi complexitatea provocărilor lumii contemporane este 20 Proiectul pentru Învăţământul Rural . care: • Porneşte de la o anumită înţelegere a dezvoltării copilului. complexă.. Unităţi integrate de studiu care îşi propun formarea unor competenţe. Necesită cooperarea efectivă între persoanele implicate: elevii şi profesorii. în bună măsură. întâmplări exemplare. Valorifică resursele pe care comunitatea locală le oferă pentru învăţare: persoane. cu atenţia tot mai mare acordată de domeniul educaţional provocărilor lumii contemporane şi modalităţilor în care educaţia ar putea cel mai bine să răspundă acestor provocări.2.Temele integrate / cross . Proiecte care îşi propun să valorifice potenţialul elevilor şi al comunităţii locale în vederea construirii unor experienţe de învăţare semnificative pentru elevi. în competenţele. ca o fiinţă unitară. DEFINIŢII • Instruirea organizată pe teme cross-curriculare propune o abordare integrată a curriculum-ului. în care elevul deţine un rol fundamental. în primul rând. participând activ la proiectarea şi derularea propriilor experienţe de învăţare. • • • • Preocuparea în creştere pentru temele cross-curriculare coincide.. profesională şi socială. Promovează o viziune constructivită asupra învăţării. De aceea.

în funcţie de scopul lor: a) teme-pretext: nerelevante în sine. Există o multitudine de clasificări ale temelor cross-curriculare în funcţie de diverse criterii. broaşte ţestoase din diverse materiale. Aceste teme sunt un fel de „lianţi” creaţi în mintea copiilor cu scopul de a aduce împreună cunoştinţe şi deprinderi învăţate separat. politice. la diverse obiecte de studiu. pentru a căror formare / dezvoltare nu mai sunt suficiente cadrele uneia numite discipline. libertatea.Temele integrate / cross .curriculare reprezentată de diversificarea câmpului educaţional. Astfel. explicit. de exemplu. învaţă despre broasca ţestoasă. implementare şi evaluare a curriculum-ului. Numărul acestor noi educaţii este. situate dincolo de disciplinele tradiţionale. remarcând existenţa a cel puţin trei tipuri de teme cross-curriculare. Educaţia pentru dezvoltare. la tehnologii. diversitatea culturală. orientând orele de ştiinţe către studiul mediului şi al modului de viaţă al acestor vieţuitoare. operând la lecţiile de limbă şi literatură cu texte în care apar broaşte ţestoase sau învăţând să caute şi să sintetizeze informaţii despre ele. comunicarea interculturală etc. tipul de valori şi atitudini pe care le adresează. etc. o nouă paradigmă de proiectare. Ca şi temele Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . competenţele antreprenoriale. centrând lecţiile de matematică pe calcule şi transformări de mărime şi greutate legate de broaştele ţestoase. sărăcia. Vom opera o singură distincţie. dezvoltare. Atunci când elevii din ciclul primar. Astfel. alături de disciplinele tradiţionale. ci să creeze „punţi de legătură” între cunoştinţe şi deprinderi aparent independente. cetăţenia democratică. c) temele-context: creează oportunităţi prin intermediul cărora elevilor le este facilitat accesul la explorarea unor probleme / provocări ale lumii în care trăiesc: drepturile copilului. realizând. competenţele de grad înalt precum: luarea de decizii. Alte exemple de teme integrate / cross-curriculare din această categorie: lichidele. gradul de integrare a curriculum-ului pe care îl propun. o tot mai mare atenţie este acordată aşanumitelor noi educaţii: Educaţia pentru drepturile omului. anotimpul X. între temele cross-curriculare şi noile educaţii există un puternic grad de suprapunere. Din acest punct de vedere. etc. dar utilizate ca platformă pentru a crea conexiuni. Educaţia pentru mediul înconjurător. Pot conduce la apariţia unor teme sau proiecte integrate. economice şi culturale pe care lumea contemporană le adresează educaţiei. ca ansamblu de conţinuturi tematice. ele avându-şi sursa în presiunile şi nevoile sociale. teoretic. precum: orientarea tematică. nelimitat. Principala diferenţă constă în faptul că temele cross-curriculare propun. b) teme-suport: sunt utilizate pentru a susţine dezvoltarea unor deprinderi sau competenţe integrate. Educaţia interculturală etc. scopul în sine nu este neapărat să înveţe despre broaştele ţestoase.

învăţarea producându-se prin experimentare. Tema trebuie să fie suficient de largă pentru a permite dezvoltarea unor activităţi de învăţare diverse. relevante pentru viaţa de zi cu zi. dezvoltarea şi implementarea unei teme cross-curriculare. elevi şi profesori. ea reprezintă. Identificarea / selectarea temei Primul pas în dezvoltarea unei teme cross-curriculare poate fi acela al identificării unei probleme care poate fi atacată cel mai bine în manieră integrată. 2.3.Temele integrate / cross . Tema selectată joacă rolul de organizator pentru demersul de proiectare curriculară. De regulă tema este apropiată de viaţa de zi cu zi a elevilor. REŢINE! – Câteva condiţii / sugestii pentru cadrele didactice pentru a alege o temă potrivită: • • • • 22 Încurajează elevii să se implice în selectarea temei. Tema să facă apel la cunoştinţele / competenţele / experienţele anterioare ale elevului.!!! Sinteză Temele integrate sau cross – curriculare sunt unităţi de studiu prin intermediul cărora se realizează explorarea unor probleme semnificative ale “lumii reale”. Proiectarea temelor cross-curriculare – un model posibil Există o serie de etape care trebuie parcurse în proiectarea. paşii de mai jos pot fi utili celui care se angajează în acest tip de activitate. acestea au o puternică orientare practică. Proiectarea integrată a curriculum-ului presupune un demers conjugat în care sunt implicaţi.3. împreună. Se urmăreşte traversarea limitelor rigide ale obiectelor de studiu cu scopul generării unor asociaţii semnificative în măsură să surprindă caracterul integrat al societăţii în care trăim. conceptorii de curriculum se axează cu precădere pe producerea de materiale suport şi pe oferirea de consultanţă. REŢINE! . 2. investigare şi descoperire. în timp ce.1. aşa cum am mai subliniat. Tema trebuie să fie o reflectare a intereselor grupului de elevi. o provocare cu implicaţii sociale şi face trimitere directă la formarea unor competenţe transversale sau la formarea unor valori şi atitudini. Fără pretenţia de a reprezenta o versiune detaliată. Proiectul pentru Învăţământul Rural .curriculare anterioare. în măsură să conducă la atingerea obiectivelor propuse.

care poate fi reprezentată sub formă de roată / soare. Acesta ar trebui să fie adaptat nivelului de înţelegere al elevilor şi să fie provocator pentru aceştia. Denumirile „academice” sau „ştiinţifice” pot fi lăsate pentru curriculumul disciplinar. Asigură-te că tema aleasă poate fin parcursă în timpul disponibil..8: Instrument pentru a realiza „harta” (disciplinară şi/sau conceptuală) unei teme cross-curriculare Fiecare câmp disciplinar sau arie curriculară implicată asociază conceptele sau obiectivele / competenţele care pot fi explorate în Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 . Un element care nu ar trebui neglijat în cadrul acestei etape este acela de a da un nume temei selectate. Tema este relevantă pentru viaţa de zi a elevilor.. Acum se pot identifica legăturile pe care fiecare disciplină le poate avea cu tema pusă în discuţie.curriculare • • • • Trebuie să fii sigur că elevii îndeplinesc pre-condiţiile necesare pentru abordarea temei (achiziţii anterioare). Scopul acestei etape este de a avea o primă imagine asupra extensiunii tematice şi asupra persoanelor care ar trebui să participe la proiect. … …… … Matematică şi ştiinţe Limbă şi comunicare TEMA Om şi societate Fig. Elevii pot participa şi la această etapă. Se poate construi o structură. 2.2..Temele integrate / cross .3. Identificarea asociaţiilor semnificative şi realizarea unei imagini globale asupra temei Un al doilea pas după identificarea unei teme relevante este acela al explorării ei din perspectiva diverselor câmpuri disciplinare. Asigură-te că poţi dispune de materialele / resursele necesare.

INFORMAŢII Fig. idei şi probleme punctuale. TEME SUBIECTE / TOPICE FAPTE. prin intermediul cărora putem integra informaţiile separate şi subiectele / topicele întrun cadru metodologic mai larg. problemele majore cu care se confruntă societatea etc. • Subiectele (topics) oferă un context mai larg pentru fapte şi informaţii disparate. de bază. Este necesară un fel de hartă conceptuală prin intermediul căreia se stabileşte structura de rezistenţă a temei şi configurarea unui model didactic. clasificare sau atribuie a unor sensuri faptelor şi informaţiilor separate pe care le deţinem. • Temele sunt probleme mai largi. din care să fie derivate celelalte. categorii de experienţe. Accesul şi mai apoi manipularea şi controlarea realităţii studiate sunt procese facilitate de cunoştinţele şi informaţiile pe care le deţinem despre acea realitate. Subiectele sau topicele sunt moduri de grupare. care vizează experienţa umană. Ulterior. Ele ne ajută să decidem ce informaţii sunt importante pentru copii în efortul de a-i ajuta să-şi formeze categoriile mentale cu care operează adulţii atunci când încearcă să organizeze şi să dea sensuri comune mediului apropiat. Se poate pleca de la o întrebare centrală. Aici se pot dovedi importante: • Faptele şi informaţiile sunt date esenţiale. 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . dacă harta este prea extinsă. întrebări la care cei implicaţi vor încerca să găsească răspunsuri pe parcursul studierii temei. fundamentale. constituind o modalitate de organizare a acestora în clase. se pot face opţiuni.curriculare cadrul temei propuse.9: Conţinutul temei cross-curriculare Tot pentru a stabili structura unei teme se poate apela la un set de întrebări călăuzitoare. în funcţie de scopurile propuse şi de interesele elevilor.Temele integrate / cross . separate.

Planificarea timpului Timpul este atât o constrângere. valorile şi atitudinile formate care pot constitui premise ale succesului personal şi social al elevilor. trebuie găsit echilibrul între timpul necesar estimat pentru completarea activităţilor şi timpul efectiv disponibil în cadrul activităţilor şcolare cotidiene sau al activităţilor extracurriculare. 2. programele şcolare pentru diverse discipline şi niveluri de şcolaritate). pentru a descoperi o soluţie sau pentru a înţelege şi explica o situaţie.3. cât şi o resursă. resurse ale şcolii. Acesta este un argument pentru proiectarea şi planificarea în avans a temelor cross-curriculare. precum şi experienţa unor membrii / instituţii din comunitatea locală.3. sprijinul care trebuie acordat elevilor pentru a înţelege în ce mod cunoştinţele şi priceperile pe care le dobândesc pot fi combinate pentru a realiza o sarcină. Definirea rezultatelor aşteptate (obiective / competenţe / valori / atitudini) pe care elevii le vor dobândi la finalul studierii temei. stabilirea contribuţiilor disciplinare şi configurarea hărţii conceptuale care va fi „parcursă” pe durata experienţelor de învăţare ale proiectului integrat. prin documentele sale (Cadrul de referinţă pentru învăţământul obligatoriu. În general activităţile de tip proiect necesită continuitate şi o planificare pe unităţi mai largi de timp decât cele 50 de minute (dacă nu mai puţin!!!) oferite de ora tipică de curs. Acesta este şi momentul primelor consultări cu potenţialii colaboratori „externi”: părinţi. expertiza unor cadre didactice. pot fi derivate o serie de întrebări ajutătoare care să valorifice deopotrivă elemente ale curriculum-ului nucleu. Accentul se pune mai ales pe aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite în situaţii noi. astfel încât alcătuirea orarelor şi realizarea planificărilor să sprijine în cât mai mare măsură derularea activităţilor de învăţare. cât mai ales la desfăşurarea unor activităţi de învăţare.4. Importante sunt competenţele transversale. După alegerea temei. exemple pertinente pentru buna formulare a rezultatelor aşteptate ale instruirii. Curriculum-ul naţional oferă. alţi reprezentanţi ai comunităţii care îşi pot aduce contribuţia atât la proiectarea temei. Scopurile temelor integrate au în vedere. de obicei. În funcţie de nivelul de vârstă şi de cunoştinţele anterioare ale elevilor. Este important de reţinut că temele integrate nu se concentrează în primul rând pe exersarea unor abilităţi specifice sau pe acumularea de cunoştinţe. pentru o temă precum Igiena şi sănătatea personală întrebarea poate fi: Cum putem să ne protejăm sănătatea? Sau Cum putem fi mai frumoşi şi mai sănătoşi? .curriculare EXEMPLU De exemplu.3. O problemă care apare frecvent în derularea proiectelor integrate / cross-curriculare ţine de rigiditatea şi dificultăţile de adaptare a orarelor şcolare de la noi. 2.Temele integrate / cross . Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 .

sănătate publică. face inutilă orice încercare de clasificare. articole etc. folii transparente. planşe. doar asupra principalelor surse care pot oferi materiale şi informaţii relevante. CD. cât şi în derularea ei. articole necesare pentru documentarea cadrelor didactice în faza de proiectare şi planificare. să selecteze şi să opereze cu informaţia. festivităţi.5. părinţi. obiceiuri. dar şi materiale scrise utile pentru elevi: atlase. să organizeze. Notele de teren. pentru anumite aspecte culturale ale comunităţii. protecţia mediului. emisiuni radio-TV. Mass-media şi internetul: articole şi imagini din ziare şi reviste. cadre medicale.3. fotografii. Colectarea / mobilizarea resurselor necesare Diversitatea din care pot provei resursele necesare atât în proiectarea temei cross-curriculare. • Literatura scrisă (cărţi.Temele integrate / cross . Obiecte reprezentative pentru o problemă. culegeri de texte. pentru anumite evenimente.). Este recomandat ca cel puţin o parte a activităţilor din cadrul temelor cross-curriculare să se deruleze în afara clasei şi să implice elevii în calitate de cercetători. să stocheze. Astfel. etc.) Resurse audio-vizuale: casete. Materiale informative / promoţionale editate de diverse instituţii sau organizaţii cu scop de dieminare sau popularizare a unor informaţii. situri internet. elevi. mici întreprinzători. • • • • • • EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: a) Identificaţi / creaţi câte o resursă din fiecare categorie pentru o temă cross-curriculară pe care aţi dori să o introduceţi la clasă. de promovare a unor activităţi şi / sau proiecte Persoane-resursă care deţin informaţii sau care pot contribui. imagini. meşteşugari. pe scurt. într-un fel sau altul pe parcursul unor activităţi de învăţare (cadre didactice. reprezentanţi ai unor instituţii publice sau ai unor agenţii specializate (protecţia consumatorului. rezultate în urma micro-investigaţiilor efectuate de elevi. aceştia învaţă cum să caute. Ne vom opri. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Care credeţi că ar fi cea mai apreciată de elevi? b) Reflectaţi asupra modului în care pot fi utilizate în activităţile integrate / cross-curriculare portofoliile unor proiecte anterioare pe care le-aţi realizat cu elevii.curriculare 2.

5.6. Mai întâi. competenţe. Evaluarea Pe baza răspunsurilor la aceste întrebări se poate trece la designul complet şi la planificarea activităţilor de învăţare pe care le include proiectul. Redăm mai jos modelul pe care l-am sugerat în acest sens: 1. care să utilizeze cât mai bine resursele umane. atitudini) Echipa de proiect. dacă este cazul – se pot dovedi utile. • Planificarea riguroasă a activităţilor. Titlul proiectului / temei Durata Echipa de proiect Rezultatele aşteptate Planificare Proiectul pentru Învăţământul Rural 27 . astfel încât să se asigure continuitatea şi coerenţa întregului proiect. CUM facem? CÂND şi UNDE facem? CARE SUNT REZULTATELE? 6. câteva repere pentru proiectare – flexibile şi adaptabile la nivel instituţional sau chiar la nivel de proiect. 2. Proiectarea activităţilor de învăţare şi planificarea Această etapă este extrem de importantă.Temele integrate / cross . responsabili. Pentru a asigura coerenţa demersului de proiectare şi posibilitatea de a schimba cu uşurinţă experienţe între şcoli. materiale. CE facem? DE CE / CU CE REZULTATE facem? CU CINE facem? Rezultatul Tema şi descrierea ei Rezultatele aşteptate (obiective. pentru clarificarea demersului. 4. valori. ar trebui să se răspundă la o serie de întrebări: Întrebarea 1. 2. 5.curriculare 2. din două raţiuni: • Imaginarea unor activităţi / experienţe de învăţare atractive şi relevante. participanţii la activităţi Activităţile / experienţele de învăţare Locul şi durata activităţilor 3. 3.3. 4. de timp şi procedurale avute la dispoziţie.

portofolii). prezentări (audio-video.. de audienţa căreia i se adresează şi de scopurile pentru care se face activitatea: dramatizări..). fotografii. semnificativă şi nu pe date factuale disparate cu caracter disciplinar. nelimitată. 2000.curriculare Activitatea Locul durata şi Responsabili participanţi şi Rezultate Evaluare aşteptate (ale activităţii) .7. dezbateri. redactarea unor documente. Desfăşurarea activităţii culminante şi evaluarea finală a temei Este recomandat ca finalul unei unităţi tematice interdisciplinare / teme cross-curriculare să se producă sub forma unei activităţi culminante. de forma pe care o ia produsul final.L..Temele integrate / cross . postere. Roberts. produse ale elevilor etc. • Reflecţia şi schimbul de idei despre ceea ce s-a făcut şi ceea ce s-a învăţat reprezintă o constantă pe durata activităţilor. • Luarea de decizii şi responsabilitatea pentru procesul şi rezultatele învăţării aparţin deopotrivă elevilor şi profesorilor..3.5-3 pagini proiectul unei teme cross-curriculare. în 1. EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: a) Realizaţi. ea depinzând de imaginaţia celor care au participat la proiect. practic. 77): • Instruirea este centrată pe o idee (temă) amplă. dar şi de a prezenta rezultatele obţinute unei anumite audienţe. Nu pierdeţi din vedere întrebările la care ar trebui să daţi un răspuns.. ea luând forma unui eveniment în care grupul de participanţi la proiect are ocazia să-şi facă cunoscute rezultatele. care le oferă elevilor oportunitatea de a sintetiza rezultatele învăţării. P. În proiectarea activităţilor de învăţare cu caracter interdisciplinar. ar trebuie avute în vedere următoarele aspecte (cf. Tipologia acestor activităţi culminante este. R. 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Kellough. ele vă vor conduce către completarea fiecărei rubrici a proiectului..D. PROIECTAREA INTERDISCIPLINARĂ 2. • Activităţile de învăţare selectate implică activ toţi elevii. p. după modelul de mai sus. Activitatea culminantă poate fi concepută şi mai ales organizată cu ajutorul elevilor. de a inventaria etapele procesului prin care au trecut şi produsele realizate. atât fizic cât şi mental. expoziţii (desene.

deprinderilor. realizarea unui proiect final sunt doar câteva exemple de modalităţi oportune de evaluare pentru temele integrate. evaluarea sumativă: evaluarea rezultatelor finale ale învăţării. de regulă. pe parcursul activităţilor. nu trebuie pierdut din vedere faptul că evaluarea este un proces care face parte din procesul de învăţare (deci unul dintre scopurile principale ale evaluării este să producă / consolideze învăţarea). 2. competenţelor pe care le au elevii înainte de a începe studiul unei teme cross-curriculare. EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: a) Imaginaţi o activitate culminantă pentru un proiect de educaţie ecologică în care elevii au investigat probleme de mediu în localitate şi au încercat să contribuie la soluţionarea acestora. Se mai numeşte evaluare continuă sau de proces. jurnalele personale sau de grup. • asigură schimbul între produsele / rezultatele diferiţilor elevi / grupuri de lucru.curriculare Aceste activităţi culminante. Se efectuează. de altfel. organizate pentru a finaliza tema crosscurriculară sau anumite etape semnificative ale acesteia. Utilizarea portofoliului În ceea ce priveşte evaluarea. Se mai numeşte pre-evaluare sau evaluare iniţială.Temele integrate / cross . precum şi implicarea lor în realizarea şi prezentarea produselor.4. Chiar dacă etapa aceasta se referă mai ales la evaluarea finală. Se efectuează. Evaluarea elevilor în cadrul proiectelor integrate / temelor crosscurriculare nu se face doar la final (principiu valabil. b) Încercaţi să filmaţi o astfel de activitate culminantă şi să utilizaţi vizionarea casetei video ca element de motivare a altor elevi pentru a participa la proiecte similare. la finalul activităţilor. pentru orice proces de învăţare). Evaluarea temelor cross-curriculare. metodele alternative sunt la ele acasă. ci are cel puţin trei paşi: evaluarea diagnostică: evaluarea cunoştinţelor. a gradului în care s-au atins rezultatele aşteptate definite iniţial. la începutul noii activităţi. • creează o platformă pentru ca fiecare elev să se manifeste şi să fie mândru de ceea ce a realizat. de regulă. • stimulează motivaţia elevilor pentru performanţă şi succes. • promovează proiectul şi rezultatele sale la nivelul întregii şcoli sau comunităţi locale (uneori chiar dincolo de acestea!!!). sunt benefice pentru elevi din mai multe puncte de vedere: • permite rezumarea şi sintetizarea rezultatelor obţinute. Se mai numeşte evaluare finală sau de bilanţ. 29 • • • Proiectul pentru Învăţământul Rural . promovând inter-învăţarea. Portofoliile. evaluarea formativă: evaluarea rezultatelor învăţării pe parcursul participării la proiectul integrat. Se efectuează. de regulă.

Meinbach. urmărindu-i progresul de la un semestru la altul. 2001. • Respectă copilul. Atunci când sunt direct şi activ implicaţi în evaluarea.2 Portofoliul „povesteşte istoria unui copil. recomandăm ghidul Evaluarea curentă şi examenele (coord. actualitatea utilizării portofoliului în contextul învăţământului obligatoriu de la noi şi relativa noutate a metodei ne-au determinat să facem câteva clarificări. Evaluare nu înseamnă doar atribuirea unor scoruri numerice (note.: A. ci ceva ce se aplică împreună cu elevii. Urmărirea progresului se poate face de la o unitate de învăţare DEFINIŢII Pentru o descriere a celorlalte metode complementare menţionate. Bolintineanu”. 2000. Eliot. 2002. Stoica). punctaje etc. • Creează posibilitatea ca elevii şi profesorii să lucreze împreună în perspectiva aceloraşi scopuri / obiective curriculare. păstrează şi întăreşte stima de sine a fiecărui copil. p. Din ansamblul acestor metode (observarea sistematică. Bucureşti. Metodele alternative sau complementare de evaluare sunt foarte indicate pentru demersurile cross-curriculare.67): • Este o activitate de cooperare între elevi şi profesori.177). mai ales în cazul temelor cross-curriculare. 64).curriculare EVALUAREA AUTENTICĂ Pentru a fi efectivă şi autentică. evaluarea trebuie să fie însă un proces continuu. L. ne vom opri. • Oferă oportunităţi elevilor pentru a prelua responsabilitate asupra propriei învăţări. p. „Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului. în măsură să le ofere elevilor şi profesorilor oportunităţi de reflecţie şi de perfecţionare continuă. 2001 şi M. Manolescu. Bucureşti. Manolescu – Evaluarea şcolară – un contract pedagogic. • Trebuie utilizată pentru a îmbunătăţi instruirea / învăţarea şi pentru a marca progresul. 2001.) pentru achiziţiile academice. A. p. elevii devin mai puţin dependenţi de profesor şi de feedback-ul acestuia. în M.Temele integrate / cross . Evaluarea autentică. Gradul ei de relevanţă pentru proiectele cross-curriculare. 2 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural .M. A. Un portofoliu reprezintă un ansamblu coordonat de evidenţe ale muncii anterioare şi prezente a elevului. care oferă o imagine de ansamblu asupra progresului acestuia în învăţare. Fredericks. respectă o serie de principii ( cf. investigaţia. • Oferă elevilor şi profesorilor prilejul de a examina procesul de învăţare. cu alte cuvinte nu este ceva ce li se aplică elevilor. succint asupra metodei portofoliului. de la un an şcolar la altul şi chiar de la un ciclu de învăţământ la altul” (Evaluarea curentă şi examenele. Prognosos. proiectul. El are rolul de a încuraja elevul în construcţia învăţării sale” (N. Evaluarea. autoevaluare). portofoliul. de a reflecta asupra lui şi de a face modificările necesare acolo unde este cazul. parte integrantă a învăţării. Editura Fundaţiei „D. Rothlein. definite pe termen scurt sau lung.

schiţe • Note de teren redactate de elevi ca urmare a unor micro+investigaţii • Fotografii sau ilustraţii ale realizărilor unor activităţi de învăţare • Casete audio sau video • Miniteste • Teme individuale sau de grup • Chestionare. în funcţie de criteriile stabilite de elevi şi de profesori şi în funcţie de scopurile principale ale portofoliului. directă sau indirectă. progresul în formarea unor competenţe. Conţinutul unui portofoliu poate fi extrem de divers.Temele integrate / cross . 10. Se poate opta pentru un portofoliu individual. a muncii elevilor şi a progresului acestora în învăţare (în formarea deprinderilor. inventare comportamentale sau atitudinale • Pagini de jurnal • Etc. în care fiecare să se regăsească cu aportul personal şi contribuţiile specifice. Fără a încerca un inventar complet. competenţelor. Orice evidenţă relevantă. Portofoliul: o colecţie de evidenţe ale progresului elevilor în învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural 31 . valori şi atitudini. al fiecărui elev. prelucrate sau realizate de către elevi • Desene. valorilor şi /sau atitudinilor propuse) poate deveni parte integrantă a portofoliului temei cross-curriculare sau a portofoliului individual al elevilor. pur şi simplu. urmărind traseele de învăţare parcurse de elev. enumerăm câteva posibile componente ale unui portofoliu: • Impresii scrise ale elevilor sau ale profesorilor • Liste de verificare • Mostre ale muncii elevilor • Produse ale elevilor • Materiale culese.curriculare la alta sau se poate urmări. CONŢINUTUL PORTOFOLIULUI Fig. sau / şi pentru un portofoliu al temei crosscurriculare.

Temele integrate / cross . p. astfel încât fiecare părinte să ştie şi să fie mândru de realizările individuale şi de grup ale copiilor. Invitaţi părinţii să vadă şi să discute rezultatele copiilor lor. • • • • • Revedeţi. Utilizaţi portofoliile pentru a avea o imagine completă asupra performanţelor şi succeselor elevilor.75-76). Pentru ca portofoliul să nu se transforme într-un „sac fără fund”. Trebuie să existe criterii clare pentru ce poate şi ce nu poate să devină conţinut al portofoliului. elementele portofoliului trebuie aşezate cronologic şi/sau pe categorii. arătaţi portofoliile elevilor la şedinţele / întâlnirile cu părinţii. de multe ori ele arată mai bine punctele tari şi arii de intervenţie pentru fiecare elev. A.curriculare Un avantaj major al portofoliului este acela că poate integra rezultate ale tuturor celorlalte tipuri / metode de evaluare. fie ele tradiţionale. Meinbach şi colaboratorii (2000. • • • • 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Includeţi mostre care să reflecte caracterul integrat / interdisciplinar al proiectului. Fiecare „intrare” / evidenţă care face parte din portofoliu trebuie datată. elevii doresc să aibă şi ei produsele propriilor activităţi. Păstraţi un echilibru între caracterul formal şi informal al evaluării şi al evidenţelor incluse în portofoliu.M. face câteva sugestii privind managementul acestui instrument. cu fiecare elev / grup de elevi conţinutul portofoliului individual sau de grup la intervale regulate de timp. fie alternative. Elevii trebuie implicaţi în selectarea evidenţelor care devin parte a portofoliului. Înapoiază elevilor unele produse după ce ele nu mai servesc scopurilor evaluării. Un portofoliu bine alcătuit trebuie să ofere răspunsuri la cel puţin trei întrebări: Unde erau elevii la început? Unde se află ei acum? Se îndreaptă elevii către succes? .

7. 5. 6.curriculare Zece motive pentru care profesorii trebuie să folosească portofoliul: 1. au sentimentul că munca lor are relevanţă atât în plan personal. 3. 6. văd rezultatele efortului propriu. Zece motive pentru care portofoliile îi ajută pe elevi: 1. respectă sentimentul de proprietate al elevilor asupra rezultatelor propriei activităţi. surprind dezvoltarea / progresul de-a lungul unei perioade de timp. 7. se actualizează la intervale regulate. 10. informează părinţii şi-i invită să se implice. facilitează discuţiile care reflectă punctele tari ale elevilor. reprezintă o colecţie de lucrări semnificative. având în vedere reperele de mai sus? Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . solicită elevii să explice motivele pentru care un element anume este inclus în portofoliu. 8. 5. oferă posibilitatea reflecţiei asupra propriilor puncte tari şi nevoi de dezvoltare. EXERCIŢIU / TEMĂ DE REFLECŢIE: a) Aţi realizat până acum portofoliul unei activităţi / unui proiect? Ce elemente conţine. 9. pot vedea o varietate de perspective din care poate fi abordată o problemă i o varietate de moduri în care poate fi exprimată o idee. 8. le oferă profesorilor timpul necesar pentru a sintetiza progresul. a părinţilor şi a altor persoane interesate. cât şi social. 10. 2. demonstrează rezultatele muncii în faţa altor colegi. înţeleg rolul lor în organizarea şi derularea experienţelor de învăţare. îşi stabilesc propriile obiective de învăţare şi contribuie la evaluarea progresului în atingerea lor. oferă evidenţe ale efortului depus de fiecare în învăţare. interesele şi sentimentele acestora. 2. creează un spaţiu sigur de stocare a elementelor relevante pentru deciziile elevilor.Temele integrate / cross . pentru interesele şi rezultatele colaborării lor. 4. 4. 3. elevii sunt încurajaţi să reflecteze asupra ideilor prezentate în produsele lor. se simt co-participanţi şi responsabili pentru succesul proiectului. din lista de mai sus? b) Care sunt punctele tari şi punctele slabe ale portofoliului realizat. 9. pot vizualiza progresul făcut de-a lungul unor perioade de timp.

A guide for Developing Interdisciplinary Thematic Units.Temele integrate / cross . Evaluarea curentă şi examenele. Stoica. la nivelul la care predaţi. În literatura de specialitate există o diversitate de opinii cu privire la etapele care ar trebui parcurse în demersul de proiectare a unui curriculum integrat. LUCRAREA DE VERIFICARE 2 Pornind de la tema de la pagina 28. conform modelului propus. Ediţia a 2-a.) 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . P. Integrated Curriculum. Kellough. Proiectul redactat va fi transmis tutorelui în format electronic şi se va încadra în limita a 6-8 pagini (fără eventualele anexe). L. Ghid pentru învăţarea integrată / cross-curriculară.L. Norwood: ChristopherGordon publishers. realizaţi. Ediţia a 2-a. A. un proiect complet care poate fi aplicat la clasă. Inc.curriculare Notă: în cele de mai sus am prezentat doar un model posibil pentru proiectarea temelor integrate. Bucureşti: Humanitas. pe durata unui an şcolar.. 2003. Evaluarea şcolară – un contract pedagogic. R. (coord. A. Upper Saddle River – Columbus: Merill (Prentice Hall).D. Manolescu. Ghid pentru profesori. 2000. Bucureşti: Prognosis. M. Bucureşti: Editura Fundaţiei „D..M.. Bolintineanu”. Roberts. L. Meinbach. The Complete Guide to Thematic Units: Creating the Fredericks. 2001. Dincolo de discipline. Rothlein. BIBLIOGRAFIE Ciolan. A. 2000. 2002.

......2..........1.......................................Învăţarea integrată la clasele primare Unitatea de învăţare 3: ÎNVĂŢAREA INTEGRATĂ LA CLASELE PRIMARE Cuprins Competenţele unităţii de învăţare ..........................4..... Învăţarea – un proces integrat.................................. 47 3....... 42 3..........................4...................3..................4................................... 38 3...2............ 55 Competenţe: 1.................1........................................................................... Învăţarea aventură / de tip expediţionar ..................................................................3.............. Inteligenţele multiple ...... 35 3....................................................... 53 Lucrarea de verificare 3.......... Evaluarea specificului integrat al procesului de învăţare şi a implicaţiilor acestui specific asupra proiectării curriculare în învăţământul primar 2......... procedural şi conceptual în cunoaştere şi învăţare ...... Învăţarea bazată pe probleme...................................... Utilizarea unor strategii didactice adaptate şi adecvate învăţării integrate............... Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 .................. 36 3... 50 3......................4....4..................... Strategii didactice şi teorii moderne ale învăţării în sprijinul integrării curriculare ........................................................4..... 39 3........ 42 3.......................... Învăţarea în cadrul proiectelor integrate / temelor cross-curriculare.............................. Determinarea dinamicii procesului de cunoaştere şi a implicaţiilor acestuia asupra învăţării 3.......................................... Învăţarea bazată pe proiect.......... 54 Bibliografie ............... Declarativ.....................................

citire. de fapt. cu un curriculum nou. Metodologia învăţării devine mai importantă decât conţinutul în sine în contextul în care cunoştinţele se 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În ultimii ani s-a produs o lărgire a atenţiei şi a preocupărilor dinspre centrarea pe structura formală. în acelaşi timp. deşi sunt lucruri necesare şi importante ele nu conduc în mod automat către rezultate performante la nivelul învăţării. de la cultura de tip academic. Învăţarea – un proces integrat Dacă tot spunem că elevii vin la şcoală ca să înveţe. considerată principalul câştig al umanităţii care trebuie transmis prin educaţie. “grupurile de egali”.. dar şi aprofundată a unor domenii principale. Conform acestor documente educaţia de bază pentru toţi este. să vedem care sunt caracteristicile învăţării şi cum ar putea ea să se producă mai bine. ar fi: • A învăţa să ştii / să cunoşti: a stăpâni instrumentele cunoaşterii – instrumentele esenţiale ale învăţării pentru comunicare şi exprimare orală. • Învăţarea nu are loc numai în şcoli. şi-a lărgit foarte mult semnificaţia şi – în plus – şi-a schimbat accentele. Astfel. cu mai mulţi profesori. scris. Editura Polirom. instituţionalizată a educaţiei – şcolaritatea – către procesul mai vast al învăţării. de pildă. Cultura.1. Shaeffer et. putem aminti raportul către UNESCO privind educaţia în secolul XXI coordonat de Jacques Delors (pentru versiunea în limba română vezi Comoara lăuntrică. Este nevoie de o nouă abordare în acest sens de vreme ce: • A construi şi a da în folosinţă mai multe şcoli. care. de la cultura scrisă către cea de tip oral şi audio-vizual.6). sau Convenţia privind Drepturile Copilului şi Declaraţia privind Educaţia pentru Toţi redactate sub coordonarea UNICEF. a poseda în acelaşi timp o cunoaştere vastă. socotit şi rezolvare de probleme. În studiul UNSECO. • Conceptul de învăţare a căpătat noi semnificaţii şi datorită preocupărilor unor organizaţii internaţionale. astfel încât să-i sprijine pe tineri în drumul lor către succes. sunt introduşi cei patru aşa-numiţi piloni ai învăţării care. comunitatea. cea mai mare parte a învăţării în societăţile contemporane pare a se petrece. p. prin proiectele şi activităţile derulate. Familiile. Iaşi. 2000). au propus unele documente de referinţă în acest sens. un drept şi o necesitate. a înţelege drepturile şi obligaţiile specifice unei societăţi democratice.Învăţarea integrată la clasele primare 3. de la predominanţa monoculturalităţii către deschiderea interculturală etc.al. către cea de tip funcţional. în afara şcolii. şi mai ales mass-media constituie într-o măsură tot mai semnificativă medii de învăţare. întro-o viziune revizuită şi completată (S. Cel mai important aspect al acestui pilon este considerat însă a învăţa să înveţi.

a reflecta şi a acţiona asupra realităţii. a o adapta şi a o transforma. decât socială. a preveni şi a rezolva conflictele. ca proces şi cuantum al achiziţiilor. a-ţi satisface nevoile de bază şi a acţiona pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale. • A învăţa să faci: a-ţi însuşi deprinderile necesare pentru a practica o profesie şi a-ţi însuşi competenţele psihologice şi sociale necesare pentru a putea lua decizii adecvate diverselor situaţii de viaţă. transversale cu caracter generic. în şcoala în care lucraţi? Globalizarea învăţării despre care aminteam anterior se produce.Învăţarea integrată la clasele primare multiplică cu repeziciune şi selecţia devine în mai mare măsură o problemă de decizie individuală. a te integra în viaţa socială şi în lumea muncii. concret. a lucra împreună cu ceilalţi pentru atingerea unor obiective comune. a dezvolta solidaritatea şi coeziunea socială. aşadar. către alte 37 Proiectul pentru Învăţământul Rural . a valoriza cultura şi a depune eforturi pentru dezvoltarea propriilor capacităţi intelectuale. participând la pieţele locale şi globale. • A învăţa să munceşti împreună: a accepta inderdependenţa ca pe o caracteristică a mediilor sociale contemporane. fizice. împreună cu colegii din şcoală. răspund acestor piloni ai învăţării. Shaeffer şi colaboratorii adaugă încă unul: • A învăţa să te transformi pe tine şi să schimbi societatea: a cunoaşte. culturale. Alături de cei patru piloni din raportul lui Delors. a manifesta simţ etic şi a acţiona pentru menţinerea unui climat de pace şi înţelegere. Cum aţi putea contribui. a participa activ la viaţa şi conducerea comunităţii şi a crea o familie sănătoasă şi armonioasă. • A învăţa să fii: a-ţi dezvolta personalitatea şi a fi capabil să acţionezi autonom şi creativ în diverse situaţii de viaţă. respectând identitatea fiecăruia. conţinuturile şi metodologiile folosite. a manifesta gândire critică şi responsabilitate. a folosi instrumentele tehnologiilor avansate. cel puţin în următoarele direcţii: • Învăţarea depăşeşte cadrul formal al şcolii şi se extinde semnificativ. EXERCIŢIU: Încercaţi să evaluaţi în ce măsură modul în care este organizată şi structurată educaţia la noi. a proteja mediul înconjurător şi a acţiona pentru o societate non-discriminatorie. la mai buna realizarea acestor competenţe generice? Ce ar trebui schimbat şi ce puteţi schimba. care nu sunt altceva decât competenţe integrate.

2. elevii caută informaţii şi în afara clasei (mass media. de rigiditatea canoanelor academice tradiţionale poate fi mai profitabilă din perspectiva nevoilor omului contemporan. 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . elevii să se plaseze în orizontul unor scopuri mai largi. Învăţarea activă: pentru a răspunde la întrebări. simpli cetăţeni) vor fi implicaţi în diverse activităţi / etape ale proiectului. Învăţarea prin cooperare: pentru a descoperi răspunsuri adecvate la întrebări. nonformale sau informale. Predarea în echipă (team teaching): pentru a găsi răspunsuri cât mai complete la întrebări semnificative şi cu un grad ridicat de complexitate.) şi sunt implicaţi activ în toate etapele proiectului. 2. persoane resursă etc. instituţii din comunitatea locală. 3. ca activitate. împreună cu profesorii. caracterizată de explozia informaţională şi de dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor. membri ai comunităţii (părinţi. 3. Organizarea învăţării pe criteriul disciplinelor formale clasice devine insuficientă într-o lume dinamică şi complexă. între care un rol important îl au cele de mai jos. Învăţarea în cadrul proiectelor integrate / temelor cross-curriculare Predarea şi învăţarea în context integrat / interdisciplinar au loc în perspectiva unor coordonate. 5. la elaborarea şi derularea unor proiecte integrate.Învăţarea integrată la clasele primare sfere. Proiectele: elevii participă. • Învăţarea nu mai este doar apanajul elevilor şi studenţilor. 1. fiind concentrată. O învăţare dincolo de discipline. Implicarea comunităţii: de vreme ce întrebările la care se caută un răspuns sunt mai largi şi de interes general.: life-long learning). autorităţi publice. să aibă încredere că produsul comun este mai valoros decât rezultatele muncii separate. cu caracter social şi învaţă să lucreze cu ceilalţi. biblioteci. profesori lucrează împreună. mai ales în prima parte a vieţii. evoluţia şi caracteristicile societăţii contemporane au condus la afirmarea şi necesitatea ideii de învăţare pe tot parcursul vieţii (engl. sursele şi mediile de învăţare suferă mutaţii semnificative şi de înţelegerea acestui lucru depinde în mare măsură succesul învăţării. 4.

Posibilitatea de „punere în limbaj” face ca aceste cunoştinţe să fie explicite. percepţiile şi reprezentările noastre în raport cu obiectele. Cunoştinţele procedurale conduc la ceea ce se cheamă know-how: capacitatea de a face ceva. tehnici. 2. Acest tip de cunoaştere se fundamentează pe memoria de tip declarativ. Iată câteva diferenţe semnificative între instruirea sistematică specifică în genere modelului disciplinar. prin posibilitatea articulării în limbaje formalizate. Învăţarea. de a realiza o sarcină.”). 1. şi lucrul pe proiecte: În cadrul temelor cross-curriculare nu exisă elevi buni şi elevi slabi. în acest context. Acest gen de cunoaştere poate fi aplicat direct Proiectul pentru Învăţământul Rural 39 . procedural şi conceptual în cunoaştere şi învăţare Pentru a lămuri mai bine problematica învăţării integrate. precum şi criteriile care stau la baza mobilizării conduc la a şti să faci. Cunoştinţele procedurale se asociază cu deprinderi şi formează competenţe acţionale. metode. 3. simbolic.3.. Ele permit formarea unor modele mentale declarative care se bazează pe reprezentări ale obiectelor şi evenimentelor şi a legăturilor dintre acestea. în oglindire. de a rezolva o problemă. Este o învăţare / cunoaştere de tip static. algoritmi. fenomenele. Utilizarea efectivă de deprinderi. ci există doar elevi buni. tematice sau cross-curriculare. Declarativ. Cunoştinţele declarative sunt cele care ne permit să gândim şi să vorbim despre lumea înconjurătoare. buni la lucruri diferite. uşor de stocat / memorat şi de transmis către ceilalţi. persoanele din lumea înconjurătoare. să vedem mai întâi ce tipuri de cunoştinţe îşi propune să producă învăţarea şi. de cele mai multe ori. se bazează pe o acumulare succesivă de informaţii segmentate. izolate care ne fac capabili să judecăm şi să reprezentăm realitatea în termeni de propoziţii adevărate sau false.Învăţarea integrată la clasele primare EXERCITIU Activităţile de învăţare specifice temelor cross-curriculare se derulează.. legată de senzaţiile. ce moduri de cunoaştere favorizează. după regulile unui proiect. Cunoştinţele declarative sau propoziţionale se referă la cunoaşterea obiectelor şi a faptelor („a şti că. Misiunea şcolii şi a proiectelor integrate este să descopere la ce e bun fiecare şi să-l valorifice / să construiască învăţarea în raport cu punctele sale tari.

Învăţarea integrată la clasele primare

la anumite sarcini; din punctul de vedere al învăţării, sunt implicate de regulă mai multe simţuri şi nu se învaţă atât conţinuturi, cât proceduri. Prin procedură înţelegem un ansamblu structurat şi progresiv de acţiuni şi decizii care conduce la îndeplinirea unei sarcini / rezolvarea unei probleme. Modelele mentale şi de învăţare specifice cunoaşterii procedurale sunt centrate pe o finalitate clară (obiectiv de îndeplinit). Cunoaşterea procedurală este, de cele mai multe ori, de tip tacit, mai dificil de verbalizat şi explicat (în comparaţie cu cea declarativă). Procedurile presupun dezvoltarea unei memorii de tip algoritmic, sintactic. Chiar dacă are o puternică dimensiune tehnică prin faptul că procedura care se aplică are o sintaxă clară, dimensiunea subiectivă este puternic implicată în acest tip de cunoaştere şi în punerea ei în act. Percepţiile şi sensibilităţile personale, credinţele, sistemul de valori, înclinaţiile şi motivaţiile, pe scurt stilul personal, sunt variabile care contribuie la o anumită configurare a cunoştinţelor procedurale. 3. Cunoştinţele conceptuale sunt cele care presupun interpretarea şi înţelegerea, realizarea de conexiuni şi relaţii semnificative. Învăţarea conceptuală ne permite să lucrăm cu sensuri şi semnificaţii; ea implică reflecţia şi capacitatea de abstractizare. Memoria de tip semantic se fundamentează pe reţele de cunoştinţe construite prin interacţiune şi reflecţie asupra lumii (engl.: semantic webbing). Subiectul este conştient de propriile capacităţi şi se implică în perfecţionarea continuă a acestora. Principalul avantaj al cunoaşterii conceptuale este că este transsituaţională, trans-contextuală, în sensul că nu este dependentă în manifestare de îndeplinirea unor condiţii. Ea poate fi transferată cu uşurinţă şi, de aceea, are o durabilitate crescută. Pentru a dezvolta dezvoltarea cunoaşterii conceptuale, rezultatele cercetărilor arată că trebuie folosit: „(1) un curriculum în care disciplinele sunt integrate, şi (2) tehnici instrucţionale care îi implică pe elevi într-o învăţare socială interactivă cum ar fi învăţarea bazată pe probleme şi pe proiect, învăţarea prin cooperare, (...)” (P.L.Roberts; R.D.Kellough, 2002, p.2).

40

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Învăţarea integrată la clasele primare

Domeniul cunoaşterii & tipul de cunoştinţe Învăţarea Ce se învaţă Cum se învaţă

Declarativ

Procedural

Conceptual

Cunoştinţe, informaţii (propoziţii) Transmitere / asimilare de cunoştinţe Teoretică Statică (lineară) Adaptare şi acomodare

Proceduri şi condiţii Asimilare de cunoştinţe şi experienţa practică Experienţială Dinamică (procesuală) Rezolvare de probleme / sarcini

Concepte Reflecţie asupra cunoştinţelor şi practicilor (propoziţiilor şi procedurilor) Reflexivă Generativă (integrată) Abstractizare şi producere de cunoaştere Semantic Transversală

Tipul de învăţare favorizat Caracteristica învăţării Finalitatea învăţării

Modul de raţionare Tipul de cunoaştere

Simbolic Izolată

Sintactic Relaţionată

Tabelul 4. Cunoaşterea declarativă, procedurală şi conceptuală. În mod evident, disciplinele şcolare clasice contribuie în mod prioritar la dezvoltarea domeniului declarativ al cunoaşterii, în timp de TCC ar trebui să se centreze, din punctul de vedere al învăţării, pe cunoaşterea procedurală şi pe cea conceptuală, pentru a sprijini, în final, capacitatea de a produce cunoaştere, nu doar de a asimila cunoaşterea existentă la un moment dat. Importanţa cunoaşterii / învăţării conceptuale este subliniată de diverşi autori, între care şi H.L.Erickson3, care subliniază: „dezvoltarea conceptuală este un proces de dezvoltare care se întinde pe tot parcursul vieţii. Înţelegerea conceptuală presupune o capacitate de gândire de grad înalt, integrativă, care trebuie predată sistematic la toate nivelurile de şcolaritate. Gândirea integrată constă în abilitatea de a realiza cu perspicacitate pattern-uri şi conexiuni între fapte, idei, exemple şi de a sintetiza informaţia la nivel conceptual.” (2002, p.8). Acestea sunt, de fapt, condiţiile care-i permit subiectului să devină cu adevărat activ în câmpul cunoaşterii, asumându-şi rolul de a produce, de a crea cunoaştere. Figura de mai jos prezintă tocmai această dinamică, pornind de la lumea cu care venim în contact şi trecând prin cunoaşterea ei, prin acţiunea asupra ei şi prin înţelegerea şi reflecţia care pot conduce la crearea unor noi lumi / realităţi.

H.L. Erickson – Concept-Based Curriculum and Instruction. Teaching Beyond the Facts. Thousand Oaks: Corwin Press, Inc., 2002. Proiectul pentru Învăţământul Rural

3

41

Învăţarea integrată la clasele primare

Fig. 11. Modelul spiralic al producerii noii cunoaşteri / dinamica formării cunoştinţelor

3.4. Strategii didactice şi teorii moderne ale învăţării în sprijinul integrării curriculare
3.4.1. Inteligenţele multiple Una dintre cele mai penetrante teorii recente din domeniul psihopedagogic este legată de numele unui american: Howard Gardner, care, în 1983 publica o lucrare care a căpătat, ulterior, statutul de best seller: Frames of Mind. Aici, dar mai ales în publicaţiile ulterioare (ex.: Multiple Intelligences. From Theory to Practice, 1993; Intelligence Reframed, 1999) Gardner formulează ideea că nu există un singur tip de inteligenţă, ci că fiecare dinte noi suntem, în fapt, deţinătorii unui profil de inteligenţă. Inteligenţa nu este una singură, de un singur fel; intelectul este multiplu şi el se compune în viziunea autorului dintr-un număr de nouă inteligenţe. În lucrarea iniţială Gardner a lansat şapte inteligenţe, urmând să adauge două prin publicaţiile de mai târziu. Inteligenţa este definită de Gardner ca abilitatea sau setul de abilităţi care permite unei persoane să rezolve probleme sau să creeze produse care sunt valorizate la un moment dat, într-o anumită cultură. Inteligenţa reprezintă un „potenţial bio-psihologic de a prelucra informaţia, care poate fi activat într-un context cultural pentru a rezolva probleme sau pentru a crea produse care sunt considerate de valoare într-o cultură.” (1999, p.33-34). Această ultimă parte a definiţiei atrage atenţia că inteligenţele sunt de fapt „potenţialuri – probabil neurale – care vor fi sau nu vor fi activate, în funcţie de valorile unei anumite culturi, de oportunităţile disponibile în acea 42
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Este o cerinţă pentru navigatori maritimi sau aerieni. culori. imagini. de regulă. Inteligenţa logico-matematică: capacitatea de a folosi numerele pentru a rezolva probleme şi pentru a face raţionamente. să fie un bun orator sau scriitor. jucători de şah etc. Înainte de a descrie pe scurt cele nouă tipuri de inteligenţă să amintim că validarea lor ştiinţifică este extrem de complexă. În Proiectul pentru Învăţământul Rural 43 .. Prezenţa inteligenţei lingvistice îl face pe posesor să se exprime cu lejeritate..34). Existenţa unui limbaj. linie şi textură. ordonările şi clasificările. culoare. Posesorii unei astfel de inteligenţe au. prin modele. Cei care au dezvoltată această inteligenţă pot înţelege şi identifica cu uşurinţă relaţiile de cauzalitate. îndrăgeşte lectura şi învaţă cel mai bine atunci când i se explică şi când are posibilitatea să citească şi să asculte. Din perspectiva predării. jocurile cu numere. Între numeroasele „condiţii de existenţă” ale unei inteligenţe sunt două care au implicaţii educaţionale deosebite: • • Identificarea unei zone corticale / centru de activitate neuronală responsabil cu operaţiile. de profesorii lor şi de alţii”. Acesta gândeşte în cuvinte. de a reprezenta intern lumea spaţială. De regulă sunt organizatori buni şi le place să utilizeze tehnologia. Inteligenţa verbal-lingvistică: capacitatea de a folosi limba ca mijloc privilegiat de exprimare şi comunicare. p. Inteligenţa vizual-spaţială: capacitatea de a re-crea propriile experienţe în termeni de formă. ca urmare a cercetărilor întreprinse de Gardner şi echipa sa. dialogul socratic etc. discuţia şi dezbaterea.cit. înţeles ca ansamblu structurat de semne şi/ sau simboluri. comportamentele specifice acelui tip de inteligenţă. dar şi pentru pictori şi sculptori. Ei învaţă cel mai bine prin intermediul numerelor. Spaţial-vizualul gândeşte în imagini şi e mare amator de desen.Învăţarea integrată la clasele primare cultură şi de deciziile personale luate de indivizi şi / sau de familiile lor. îşi stabilesc cu uşurinţă repere. (op. Atenţie! Nu e exclus ca acestea să fie completate cu altele. etc. 3. strategiile de dezvoltare a gândirii critice. formulelor şi al schemelor logice. Profilul de inteligenţă al fiecăruia dintre noi se alcătuieşte pe baza celor nouă tipuri de inteligenţă descrise mai jos. 1. aşa cum s-a mai întâmplat. învăţarea prin cooperare. se recomandă utilizarea învăţării bazate pe rezolvarea de probleme. pot opera uşor cu numere. precum şi de înţelegere a celor din jur. el învaţă cel mai bine vizual.. 2. Exemple de strategiile potrivite de predare pentru cei care au o predominaţă către inteligenţa verbal-lingvistică sunt prezentările / expunerile. o bună orientare în spaţiu. care constituie modul de exprimare al inteligenţei respective. proiectare. cantităţi şi pot efectua rapid operaţii.

Învăţarea integrată la clasele primare procesul de predare-învăţare se recomandă utilizarea organizatorilor grafici. manipulând. cu „lumea reală”. Posesorii acestui tip de inteligenţă au un bun echilibru corporal. de a-i conduce şi de a-i motiva. 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural . să bată ritmul când aude muzică. Ei învaţă cel mai bine făcând. a limbajului şi a metaforelor muzicale. Învaţă cel mai bine când ideile sunt exprimate folosind elemente de limbaj muzica. Predarea trebuie să încerce să creeze contexte de utilizare a ritmului. dansatorii şi sportivii sunt persoane care deţin şi folosesc o astfel de inteligenţă. utilizându-şi corpul. a codurilor de culori. unde este posibil cu obiectele-suport pentru studiu. a hărţilor şi a organigramelor. personalul din vânzări. Actorii. acordului şi intensităţii sunetelor. simulări etc. Posesorii manifestă sensibilitate faţă de natură. a desenelor şi planşelor. de a-i înţelege. antrenorii. să fie liderii informali ai grupului. îi place să asculte muzică atunci când învaţă. Cei care au bine dezvoltat acest tip de inteligenţă gândesc şi învaţă cel mai bine împărtăşind idei şi valorificând experienţa celorlalţi. mimică). în care ştiu să fie buni ascultători şi sfătuitori. îşi coordonează mişcările cu fineţe. educaţia interculturală. exemple din lumea naturală şi contact direct. pe limbajul nonverbal (gestică. 5. Predarea trebuie să utilizeze clasificări şi ordonări. De regulă sunt iubitori de plante şi animale. dar şi politicienii de succes se presupune că posedă o astfel de inteligenţă bine dezvoltată. au dexteritate şi agilitate. brainstorming-ul. Îi place să fredoneze şi să fluiere. a casetelor video şi a suporturilor DVD. iubesc sportul şi mişcarea. sunt apreciaţi de ceilalţi pentru modul în care relaţionează. a hărţilor conceptuale. Inteligenţa naturalistă: capacitatea de a distinge şi clasifica obiectele şi fenomenele din jur. pentru a rezolva probleme sau pentru a produce ceva. de a comunica cu ceilalţi. Clinicienii. ritmului. peer learning. jocurile de jol. profesorii. Predarea de succes va fi cea care va face uz de învăţarea prin cooperare. Este sensibil la zgomotele şi la sunetele din jur şi gândeşte în termeni melodici. Inteligenţa muzical-ritmică: capacitatea de a utiliza elemente ale tonului. Predarea trebuie să pună accent pe experimentare şi contact direct cu obiectele. Învăţarea se produce cel mai bine pe baza comparaţiilor. Inteligenţa interpersonală: capacitatea de a interacţiona eficient. Inteligenţa corporal-kinestezică: capacitatea de a folosi corpul sau părţi ale acestuia pentru a exprima idei. de elemente ale acesteia. jocuri de rol. 6. 7. de a înţelege lumea naturală. Posesorul acestei inteligenţe poate auzi pattern-uri melodice. Interpesonalilor le place să organizeze evenimente. 4. a contactului permanent cu mediul. le poate recunoaşte şi chiar manipula.

O abordare a instruirii din perspectiva inteligenţelor multiple ar trebui să ţină seama de două implicaţii majore: individualizării instruirii. filosofice. deopotrivă. Inteligenţa existenţială: capacitatea de a formula şi de a răspunde la întrebări despre realităţile profunde: viaţă şi moarte. Aplicarea teoriei inteligenţelor multiple la clasă prezintă o serie de avantaje clare pentru elevi (Cf. 9. integrarea curriculum-ului prin centrarea pe înţelegerea profundă a conceptelor fundamentale din diferite discipline. în calitate de conţinut al învăţării. prin raportare frecventă la marile realităţi şi probleme ale vieţii. se cunosc bine şi îşi asumă propriile slăbiciuni şi puncte tari. ţinând seama de • Posibilitatea caracteristicile de învăţare ale fiecăruia. între care: • Valorizează şi promovează diferenţele individuale Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . nerelevante atât pentru elevi. • Posibilitatea reorganizării curriculum-ului. dar şi de mediu de comunicare a conţinutului respectiv. Rolul şcolii. Simcoe Country District School Board. Fiecare inteligenţă poate fi folosită. orientarea pe rezultate / finalităţi. la nivelul manifestării individuale ele apar în combinaţie. Inteligenţa intrapersonală: capacitatea de a se înţelege pe sine însuşi. Aşa cum specificam. gândesc profund şi învaţă din propriile greşeli. Învaţă bine din formulări profunde. Învaţă cel mai bine atunci când li se dă timp suficient pentru reflecţie şi planificarea învăţării. acesta din urmă se poate corela cu stilurile de învăţare.. Aceste persoane sunt reflexive şi responsabile. bine şi rău .. Le place să facă planuri. natura umană. ar fi să identifice profilul de inteligenţă al elevilor şi să-i încurajeze pe fiecare să-şi dezvolte combinaţia unică pe care o deţin. cât şi pentru cadrele didactice. Chiar dacă din punct de vedere biologic ele sunt independente (cercetările realizate pe persoane cu anumite porţiuni corticale afectate au demonstrat că anumite capacităţi se pot pierde complet.Învăţarea integrată la clasele primare 8. inteligenţele sunt potenţialităţi a căror realizare depinde de jocul dintre factorii genetici şi cei de mediu. au capacitatea de a abstractiza şi de a conceptualiza. Sunt centraţi pe „lucrurile importante”. dialog socratic / întrebări filosofice. auto-reflecţia şi învăţarea autodirijată. date de profilul de inteligenţă. conform teoriei lui Gardner şi a implicaţiilor sale educaţionale. de a evalua cu acurateţe propriile capabilităţi şi de a acţiona în consecinţă. renunţând la supraîncărcarea cu elemente care au o legitimitate mai degrabă istorică. Predarea poate face apel la punerea în situaţii reale de viaţă. valorificându-le în viaţa cotidiană. în timp ce altele pot rezista). reflecţie personală. Predarea poate folosi interviurile. timp. acordând elevilor posibilitatea de a le explora prin utilizarea propriei combinaţii de inteligenţe. 1996).

informaţiile şi conceptele curriculum-ului ca întreg. de a lărgi şi de a profita de inteligenţele elevilor. oferind oportunităţi de învăţare care capacitează elevii pentru o învăţare echilibrată şi cu sens. 2000. Beneficiile acestei abordări vor fi cu atât mai puternice dacă suntem conştienţi şi de posibilele riscuri care pot să apară.Rothlein. p. la unele cadre didactice care.8).Învăţarea integrată la clasele primare • • • • • • • • • Evaluarea învăţării este autentică Permite accesul la un curriculum provocator Conduce la îmbunătăţirea performanţelor academice. Pe scurt. L.” (A.M. A. dar au înţeles-o şi aplicat-o deficitar. Fredericks. a gândirii critice şi rezolvării de probleme Creşte încrederea în sine a elevilor Contribuie la pregătirea pentru viaţă. după câteva ore de formare au fost fascinate de teorie. pentru muncă şi pentru LLL (învăţarea pe tot parcursul vieţii) Egalitatea şanselor de acces la cunoştinţe Înţelegerea diferenţelor în învăţare şi nu evidenţierea diferenţelor în învăţare Dezvoltarea personală şi socială devin părţi importante ale curriculumului Posibilitatea focalizării pe deprinderi şi cunoştinţe specificate în curriculum-ul oficial Dixit! „Instruirea tematică oferă posibilitatea de a extinde. Instruirea tematică oferă nenumărate oportunităţi de a combina inteligenţele elevilor cu resursele.Meinbach. instruirea tematică celebrează inteligenţele multiple. Unele au putut fi sesizate şi în cadrul sistemului nostru de educaţie. Între riscurile potenţiale menţionăm: “Clasificarea” elevilor pe tipuri de inteligenţă (după inteligenţa considerată dominantă) Neglijarea inteligenţelor “slabe” (evitarea solicitării lor) Judecarea elevilor / împărţirea lor după tipul de inteligenţă şi nu după profilul de inteligenţă Ierarhizarea inteligenţelor şi – implicit – a elevilor în funcţie de acest criteriu Centrarea pe produsele de realizat şi nu pe obiectivele de atins 46 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

abia în ultima perioadă au căpătat consistenţă deplină la nivelul practicilor didactice.Învăţarea integrată la clasele primare 3. de cele mai multe ori.4. Metoda proiectului – aşa cum este cunoscută mai bine şi în literatura de la noi – presupune implicarea activă a elevilor pe tot parcursul activităţilor desfăşurate. etc. ca fiind relevante pentru viaţa lor. integrarea cunoştinţelor urmează cursul natural indicat de nevoile lor.) Atunci când copiii sunt liberi să-şi aleagă propriile proiecte. Învăţarea bazată pe proiect Dixit! Elevii văd proiectele ca aparţinându-le. un portofoliu. William Heard Kilpatrick a lansat propunerea învăţării pe baza unor proiecte alese şi dezvoltate împreună cu copiii. o propunere de rezolvare a unei probleme. o micro-cercetare sau o investigare sistematică a unui subiect care prezintă interes pentru elevi.. prin lucrarea The Project Method (1918). Proiectul este o metodă interactivă de predare-învăţare care implică. în principiu.2.. (. de regulă. Şi investindu-i cu libertatea şi posibilitatea de a crea împreună propriul curriculum le dăm sentimentul proprietăţii şi al apartenenţei la comunitatea clasei. deşi au o vechime considerabilă. de motivaţie şi succes. după regulile unui proiect. Învăţarea Activităţile de învăţare specifice temelor cross-curriculare se derulează. cu un „produs” tangibil: un dosar tematic. Iată câteva diferenţe semnificative între instruirea sistematică specifică în genere modelului disciplinar şi lucrul pe proiecte: Proiectul pentru Învăţământul Rural 47 . care se finalizează. (Steven Wolk) Învăţarea bazată pe proiecte este una dintre ideile pedagogice care. o expoziţie sau o colecţie.

• Oferă fiecărui elev posibilitatea de a se implica şi de a contribui la realizarea activităţilor şi a produsului final. autoevaluare etc. Formularea scopului în forma unei întrebări. să remedieze lipsurile pe care le au elevii Elevi manifestă dependenţă faţă de profesor. Campbell (1994) identifică următoarele etape: 1. deoarece acestea: • Oferă oportunităţi valoroase pentru abordări interdisciplinare ale unor teme sau probleme. cooperarea în realizarea sarcinilor etc. interpretarea şi reflecţia personală. Lucrul pe proiecte Este conceput pentru aplicarea de cunoştinţe şi deprinderi Profesorul ghidează activitatea elevilor Elevii aleg între diferitele alternative (iau decizii) Motivaţia pentru învăţare este instrinsecă. • Facilitează lucrul în grup şi învăţarea prin cooperare. Stabilirea scopului. • Stimulează autonomia elevilor în învăţare şi creativitatea acestora. Există diverse modele referitoare la paşii de urmat în cadrul activităţilor de învăţare bazate pe proiect. • Facilizează utilizarea metodelor alternative de evaluare (portofoliu. Profesorul încearcă să construiască pe punctele tari ale elevilor. 48 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. acesta din urmă deţine întreaga responsabilitate pentru procesul de învăţare. Elevii pot lucra independent faţă de profesor dacă au sarcini clare. responsabilitatea pentru procesul de învăţare este împărtăşită între profesori şi elevi. proiect. Important este că proiectele pornesc de la teme de interes sau de la întrebări relevante pentru elevi şi presupun un demers integrat în care fiecare poate contribui şi poate experimenta succesul. învăţarea se produce pentru că e interesantă şi plăcută. • Sporesc motivaţia pentru învăţare prin apelul la situaţii din viaţa cotidiană şi prin implicarea elevilor.) • Permit identificarea şi valorificarea unor surse diverse de informare şi documentare. B. învăţarea se produce pentru că trebuie. Învăţarea bazată pe proiect presupune colectarea de informaţii. • Dezvoltă capacităţile de investigare şi de sistematizare a informaţiilor. Profesorul încearcă să acopere „golurile”. prelucrarea şi sintetizarea acestora.Învăţarea integrată la clasele primare Instruirea sistematică Este concepută pentru achiziţia de cunoştinţe şi deprinderi Profesorul direcţionează activitatea elevilor Elevii urmează instrucţiuni Motivaţia pentru învăţare este mai degrabă extrinsecă. Redăm două dintre acestea pentru a oferi o imagine cu privire la proiectarea demersului didactic.

Iată câteva limite posibile: • Orientarea pronunţată către viitor poate duce la o anumită incapacitate de a gestiona cerinţele imediate. Învăţarea prin cooperare (Ghid pentru profesori). Cercetarea / investigarea propriu-zisă (are loc pe o perioadă mai lungă de timp) 5. Prezentarea rezultatelor / transmiterea acestora către alţi colegi sau alte persoane (elevi din şcoală. enciclopedii.Ulrich – Managementul clasei. elevii pot vedea natura interdisciplinară a sarcinilor şi pot vedea că o problemă poate avea mai mult decât o singură soluţie.org/more. identificarea surselor de informare (părinţi. manuale. Elevii care au libertatea de a alege diferite strategii şi abordări pot deveni mai angajaţi în procesul de învăţare şi va exista o probabilitate mai mare ca ei să abordeze alte probleme cu deschidere. Identificarea a cel puţin 5 concepte majore care vor fi investigate în cadrul proiectului. mass-media. postere. O alta variantă aparţine Cătălinei Ulrich4. Stabilirea modului în care va fi evaluat proiectul.shtml Proiectul pentru Învăţământul Rural 49 . membri ai comunităţii etc.) 6.” (online)5 Ca şi în cazul inteligenţelor multiple există şi aici anumite precauţii pe care un cadru didactic e bine să le conştientizeze. Stabilirea obiectivelor 3. Realizarea produselor finale (rapoarte. 1999 (draft). Evaluarea cercetării / activităţii desfăşurate (individual sau în grup. Identificarea a cel puţin trei metode care vor fi folosite pentru prezentarea proiectului. Organizarea şi planificarea proiectului în timp. 8. 6.Învăţarea integrată la clasele primare 3. 5. 4. 4. portofolii etc. rezultatele unor proiecte mai vechi etc. Planificarea activităţilor a. clarificarea metodelor care vor fi folosite.) 7. “În cadrul instruirii bazate pe proiect. Alegerea temei 2. de către cadrul didactic sau de către potenţiali beneficiari ai proiectului / produselor realizate). Online: http://pblchecklist. Descrierea paşilor care vor fi întreprinşi pentru atingerea scopului. Pornind de la modelul propus de autoare. pot fi descrise următoarele secvenţe: 1. 4 5 C.4teachers. distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului (în cazul proiectelor de grup) b. albume.) şi a resurselor necesare c. Identificarea a cel puţin trei surse de informare care vor fi folosite pentru a răspunde la întrebare. 7. profesori. Bucureşti: FSD. profesori. stabilirea unui calendar al desfăşurării acţiunilor (analiza realistă a timpului necesar) d.

prin investigare şi explorare. 3. Succesiunea sarcinilor de învăţare pentru elevi în cadrul învăţării bazate pe probleme urmăreşte (cf. învăţarea bazată pe probleme îşi propune să-i aducă pe elevi în situaţia de a identifica şi de a găsi soluţii pentru probleme contextualizate. S. 1995)6: a. utilizând achiziţiile anterioare ale învăţării şi capacităţile de analiză şi sinteză. graniţele disciplinare tradiţionale.L. 6 Material consultat online: Introductory Documents. ei se confruntă. cât şi bazele cunoaşterii disciplinare. Învăţarea bazată pe probleme (engl. iar prin încercarea de a răspunde la anumite întrebări semnificative.L. lecţiile învăţate prin implicarea în învăţarea bazat pe probleme sunt esenţiale pentru dezvoltarea în carieră a elevilor. de colectare a unui ansamblu bogat de informaţii. Reflectând în bună măsură modul firesc de “funcţionare” al gândirii. (Office of Educational Research and Improvement. Elevii sunt plasaţi în rolul activ de “rezolvatori de probleme”. de regulă.3. putem afirma că proiectele se pot centra pe una sau pe un ansamblu de teme integrate. Din perspectiva curriculum-ului integrat şi a temelor cross-curriculare. Costurile derulării unui proiect pot să fie uneori mult prea mari în raport cu beneficiile oferite. Centrarea pe activitatea de cercetare.Thorp.: problem-based learning) Dixit! Într-o societate în care schimbarea este constantă şi lucrul în echipă e un mod de viaţă la locul de muncă. transformând problemele în oportunităţi şi oferind soluţii alternative argumentate.Învăţarea integrată la clasele primare • • • Idealizarea obiectivului urmărit poate implica o anumită deziluzie la confruntarea cu faptele (disproporţia dintre intenţiile mari de la început şi posibilităţile modeste de concretizare). (Available from the Center for Problem-Based Learning. poate duce la pierderea din vedere a obiectivului sau la incapacitatea de prelucrare şi sintetizare a unei informaţii mult prea diverse. b. elevii sunt puşi în situaţia de a traversa. Acest tip de activităţi de învăţare dau o orientare pro-activă şi creativă. care oglindeşte aspecte reale ale vieţii cotidiene. 1996) Învăţarea bazată pe probleme este un sistem de dezvoltare a curriculum-ului si de organizare a instruirii care dezvoltă simultan atât strategiile de rezolvare a problemelor. cu o problemă insuficient structurată. Illinois Math and Science Academy Proiectul pentru Învăţământul Rural 50 . să identifice dacă o problemă există sau nu. să definească problema cu exactitate.4.Finkle & L.

2. Hughes. să identifice informaţiile de care este nevoie pentru a înţelege problema. Ce ştiu deja despre această problemă? ii. III. Cât de credibilă este informaţia? iii. A.Învăţarea integrată la clasele primare c. S. J. Ce ar trebui să ştiu pentru a o aborda eficient? iii.Hughes. e. Construirea unei soluţii / a unui set de soluţii alternative la problemă ii. să identifice resursele de care e nevoie pentru a colecta informaţia necesară. d. Identificarea şi definirea problemei i. M. Ce mijloace / resurse pot accesa pentru a propune o soluţie posibilă sau pentru a testa o ipoteză? Accesarea. asumându-şi un rol activ în contextul real sau simulat al problemei în cauză. Ei sunt puşi în faţa unor probleme insuficient definite. să genereze posibile soluţii la problemă. Etapele tipice care trebuie parcurse în învăţarea centrată pe probleme sunt: I. Angajarea: învăţarea centrată pe probleme presupune ca elevii să se implice în situaţia problematică. într-un articol din Educational leadership7: 1. 1994. În cadrul instruirii bazate pe probleme.. evaluarea şi utilizarea informaţiei i." În: Educational Leadership. S. PROCESE ÎN ÎNVĂŢAREA BAZATĂ PE PROBLEME Savoie. fac brainstorming la nivelul echipei de proiect şi colectează informaţii din surse multiple. 52. eventual. cei implicaţi trec printr-o succesiune de procese care sunt descrise de J. M.Savoie şi A. de cele mia multe ori. "Problem-based Learning as Classroom Solution. corelând experienţele de învăţare prin care trec cu achiziţiile precedente. Cât de actuală este informaţia? ii. Încercarea de a pune în aplicare soluţia selectată sau de a oferi portofoliul de soluţii unor persoane / instituţii interesate. una dintre variante). Investigarea: elevii colectează idei. f. care nu au o soluţie evidentă şi care. în care elevii construiesc propria cunoaştere şi înţelegere. Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 51 . Cum poate fi utilizată pentru rezolvarea problemei? Sinteza şi aplicarea i. Modelul instrucţional derivat din instruirea centrată pe probleme este tot unul de sorginte constructivistă. 3. II. nu se trimit la un singur răspuns. să prezinte soluţiile (susţinând. să se angreneze în căutarea unei soluţii.

din viaţa cotidiană a elevilor.N. 2001. Temele cross-curriculare şi învăţarea în cadrul lor porneşte. în acest sens. să procedeze la: a. f. mai simple sau mai complexe. corelarea problemei cu contextul vieţii cotidiene a elevilor. A. 1991)9. şi nu în jurul disciplinelor. din comunitatea locală etc. d. . 8 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Course design: A guide to curriculum development for teachers. c. la rândul lor. organizarea procesului de învăţare în jurul problemei selectate. Cadrul didactic ar trebui. planuri sau alte forme de documentare a ceea ce au lucrat pentru a le prezenta diverselor audienţe şi pentru a le include în portofoliul personal.J. 4. 9 Posner. opinii şi idei pe baza a ceea ce au învăţat de-a lungul întregului demers. Demersul didactic în învăţarea integrată / cross-curriculară centrată pe probleme ar trebui să urmeze un ciclu al acţiunii care să le permită elevilor formarea unei gândiri pragmatice şi a unei atitudini active faţă de problemele cu care se confruntă. manifestarea aşteptării ca toţi elevii să poată dovedi rezultatele învăţării prin prezentarea unor evidenţe (produse. sunt puternic influenţate de tipul de sarcină în faţa căreia este pus cel ce învaţă (cf. încurajarea cooperării prin stabilirea de echipe. iar dacă luăm în seamă faptul că cercetările arată că succesul învăţării depinde în mare măsură procesele cognitive care. din evantaiul marilor probleme ale lumii contemporane. activităţi).J. Prezentarea rezultatelor: elevii redactează rapoarte. sinteze. Elaborarea soluţiilor: elevii discută în echipă alternativele şi examinează soluţiile posibile. Debriefing este un termen folosit în limba engleză pentru a desemna discutarea sintetică a concluziilor şi a ceea ce s-a învăţat după o activitate sau după un exerciţiu. 5. Rudnitsky. propuneri. e.Învăţarea integrată la clasele primare 3. G. Deriefing-ul8 şi reflecţia: elevii împărtăşesc informaţii. b. New York: Longman. responsabilizarea elevilor pentru a participa la design-ul propriilor experienţe de învăţare şi pentru a planifica “rezolvarea problemei”. de cele mai multe ori de la probleme.G. în funcţie de sarcinile specifice care trebuie parcurse în rezolvarea problemei. Relevanţa sarcinilor este principalul atu al acestei metodologii didactice. Posner. identificarea unei probleme adecvate şi relevante pentru elevi.

în zone cu un trecut bogat şi cu oameni care aparţin unor grupuri socioculturale diverse. şi menţinută ulterior prin mijloace electronice. Este un proiect european care.Învăţarea integrată la clasele primare 3. Câteva sute de şcoli au intrat în experimentul propus de ELOB iar reacţiile elevilor.elob. viaţă cotidiană. globalizare.4. Comunicarea şi comunitatea inteculturală: crearea unei comunităţi de învăţare pe durata expediţiei propriu-zise. Reflecţia se produce din perspectiva marilor provocări ale societăţii contemporane: integrare europeană. poluare. toleranţă etc. dar şi pentru a crea societatea contemporană. A devenit un „brand” care se vinde cât se poate de bine. selectarea locului pentru expediţie la intersecţia culturilor etnice. dar aproape de comunităţi umane.org).4.expedition. dar nu numai. în relativ departe de marile oraşe. educaţia şi şcoala. predarea a fost înlocuită cu formarea. promotorii (între care mă număr şi eu) nu ştiau foarte multe despre ELOB. „Lecţiile trecutului”: punerea elevilor în situaţia de a descoperi oameni şi locuri care vorbesc despre fapte ale trecutului din care trebuie să 53 • • • • Proiectul pentru Învăţământul Rural . relaţiile inter-etnice şi inter-religioase etc. experimentarea aventurii. facilitarea şi „antrenarea” (coaching). tradiţii. rafting pe râul Dunajec din Slovacia etc. părinţilor şi cadrelor didactice au fost cât se poate de pozitive (www. pregătită cu atenţie în avans (virtual). atunci când a fost lansat.org). Investigarea şi reflecţia: scopul care coagulează activitatea expediţiei este de a cerceta comunităţile locale din apropierea campusului – istorie. artă şi arhitectură. aşa cum rezultă ea din numeroase studii şi rapoarte. în trecut şi în prezent. Pornind de aici am decis să iniţiem un proiect care să le ofere tinerilor oportunitatea de a experimenta un nou mod de a înţelege lumea şi de a învăţa (www. dar se bazează pe o idee asemănătoare. Aveau însă imaginea nu tocmai îmbucurătoare referitoare la eşecul şcolii în a pregăti tinerele generaţii pentru a trăi în. de a reflecta asupra rolului elementelor de mediu în viaţa oamenilor. democraţie. Principalele coordonate ale acestei concepţii: • Învăţarea nonformală în contexte reale: proiectul a luat forma unor campusuri / expediţii realizate în zone geografice şi istorice bogate. mentoratul. Învăţarea aventură / de tip expediţionar Expeditionary Learning Outward Bound (ELOB) este un nume foarte bine cunoscut în lumea educaţiei din SUA. Expedition Inside Culture nu este un nume atât de cunoscut ca precedentul. prin participarea în echipă la provocări fizice: caiac pe lacurile mazuriene din Polonia. Explorarea mediului natural şi aventura: crearea condiţiilor de a explora şi de a cunoaşte un mediu natural spectaculos.

Învăţarea integrată la clasele primare învăţăm: reprimări şi crime. Noi. dar şi realizări exemplare. Învăţarea de la colegi (peer learning). Respectul faţă ceilalţi. de co-participarea acestora la proiectarea experienţelor de învăţare şi a activităţilor din proiect. sentimente care merită împărtăşite şi care pot constitui fundamentul unei învăţări „unii de la ceilalţi”. 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural . pentru a identifica etapele care trebuie parcurse. Modelul de lucru este cel prezent în ghidurile metodologice pentru predarea diverselor discipline din învăţământul primar. personaje de succes etc. idei.4. Orientarea pe valori şi atitudini: democraţia şi interculturalitatea sunt valorile cadru care au configurat concepţia pedagogică a acestui proiect. de manifestarea creativă. coordonatorii. de cercetarea zonei. sensul apartenenţei la o comunitate. dar şi contextul unei învăţări autentice. care oferă şi pretextul.4. Sunt elemente despre care se discută permanent. • • LUCRAREA DE VERIFICARE 3 Realizaţi proiectul unei unităţi de învăţare în care să fie utilizată preponderent strategia învăţării bazate pe proiect sau strategia învăţării bazate pe probleme. care ţine seama de interesele şi experienţa anterioară a elevilor (prin angrenarea lor în diverse grupuri de lucru). discriminări şi marginalizări. o mulţime de lucruri de la generaţiile de elevi şi studenţi care au participat la expediţiile noastre culturale. am învăţat. cetăţenia responsabilă se formează prin exerciţiu şi prin experimentare în situaţii concrete. Unitatea de învăţare va viza minimum 4 ore de curs. pe parcursul celor 4 ani. Notă: În vederea redactării proiectului. dar pe care realitatea vieţii cotidiene le înfăţişează adesea diferit decât manualele academice. Proiectul redactat va fi transmis electronic tutorelui. modele de convieţuire. Fiecare depozitează experienţe. • Centrarea tematică: este dată.3. elaborate sub egida Consiliului Naţional pentru Curriculum. liberă la nivelul ideilor şi a modalităţilor de exprimare a acestora. nu se ştie niciodată cine dă şi cine primeşte. aşa cum arătam. vezi subcapitolele 3. Aşa cum spunea Leon Bloy.2 şi 3.

) Gardner.. "Problem-based Learning as Classroom Solution. 3. C. Iucu. Educaţie pe care o merită orice copil. Perspective teoretice şi aplicative. New York: Longman. Bucureşti: Corint. Iaşi: Polirom. Elemente pentru o abordare integrată a curriculumului. H. A. Comoara lăuntrică. A. 1999 (draft). J.. În: Paideia. 2005. Managementul clasei. A. Paşi către şcoala interculturală. A. Christopher-Gordon publishers. Hughes. Iaşi: Polirom. Ediţia a 2-a. Inc.N. 52. Proiectul pentru Învăţământul Rural 55 . 2000. Delors.Învăţarea integrată la clasele primare BIBLIOGRAFIE Ciolan.J. Mintea disciplinată. J.G. Posner. 1/1999. (ed... Învăţarea prin cooperare (Ghid pentru profesori). L. Integrated Curriculum. Norwood: L. 2000. Course design: A guide to curriculum development for teachers. Bucureşti: FSD. M. Bucureşti: Sigma. L. Rothlein. Ciolan. 1994 Ulrich." S. The Complete Guide to Thematic Units: Creating the Fredericks. Rudnitsky. 2000. R.M. 2001 Savoie. În: Educational Leadership.B. dincolo de informaţii şi teste standardizate. Meinbach. Instruirea şcolară. 2001.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful