You are on page 1of 333

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNVERSITATEA PEDAGOGIC DE STAT ION CREANG din mun.

CHIINU

Facultatea Pedagogie Catedra: Pedagogia nvmntului primar

Educ !i n"n#"$m %& (suport de curs)

Saranciuc-Gordea Liliana, doctor n pedagogie, con ereniar universitar

C!i"inu, #$%&

C'U 'pro(at pentru editare prin deci)ia Senatului *PS +,on Creang- din ../$0/#$%& Lucrarea este elaborat curriculumul universitar. n conformitate cu

Au("$) Liliana Saranciuc-Gordea, doctor n pedagogie, con ereniar universitar/

R*c*n+*n!i) Silvia Golubichi, doctor n pedagogie con ereniar universitar, *S din 1iraspol (cu sediul la C!i"inu) Nina Gartea, doctor n pedagogie, con ereniar universitar, *PS +,on CreangLucrarea se adreseaz studenilor specialitii eda!o!ia nvmntului primar n vederea abilitrii viitorilor nvtori diri!inti n conceperea i derularea activitilor educative nonformale, ca modaliti eseniale i complementare de realizare a obiectivelor fi"ate prin pro!ramele de formare i

constituie un suport didactic pentru cursul opional la eda!o!ie #$ducaia nonformal%, dar va fi util tuturor celor interesai de formarea i dezvoltarea personalitii n devenire.

&

Cu,$inPrograma analitic la cursul opional non ormal 2ducaia

*nitatea%/,nterdependena ormal-non ormal-in ormal la nivelul sistemului "i al procesului de nvmnt %/% '(ordarea categoriilor ormelor educaiei n uncie de gradul de organi)are "i de o iciali)are %/# ,nterdependena ormelor educaiei %/& 3elaia dintre nvarea ormal-nvarea ormal-nvarea in ormal "i autoeducaia 'ctivitate practic Pagin metodic *nitatea #/ Cracteristica educaiei non ormale #/% Caracteristicile ormelor de educaie ormal "i in ormal #/# Caracteristica educaiei non ormale #/& 'vanta4ele "i limitele educaiei non ormale #/0 2valuarea activitilor non ormale #/5 Perspective de valori icare a educaiai non ormale n procesul didactic 'ctivitate practic Pagin metodic *nitatea &/ 3epre)entarea aciunilor "i activitilor educative non ormale n actele legislative "i n documentele "colare

&/% 6(iectivele aciunilor "i activitilor educative non ormale n actele legislative "i normative naionale "i internaionale din domeniu &/# 3epre)entarea aciunilor "i activitilor educative non ormale n documentele "colare 'ctivitate practic Pagin metodic *nitatea 0/ Forme de organi)are a activitilor non ormale 0/% Forme de organi)are a activitilor non ormale 0/# 'ctiviti directe non ormale n spri4inul educaiei elevilor 0/& 'ciuni de management n educaia non ormal 'ctivitate practic Pagin metodic *nitatea 5/ 7etode de educaie non ormal 5/% Speci icul alegerii metodelor de educaie non ormal 5/# Coninutul metodelor de implementare a unui program de educaie non ormal 'ctivitate practic Pagin metodic *nitatea 8/ Speci icul activitilor e9tracurriculare:e9tra"colare - aciuni interdisciplinare de educaie non ormal n clasele primare

8/% Particularitile activitilor e9tracurriculare "i e9tra"colare 8/# Speci icul ormelor de organi)are a activitilor e9tra"curriculare "i e9tra"colare n clasele primare 8/# Cerinele proiectrii "i evalurii activitilor e9tracurriculare "i e9tra"colare 'ctivitatea practic Pagin metodic Bi.%i"/$ #i* An*0*

1 cu%( (* ) D*numi$* di-ci,%in*i) Au("$ C""$d"n ("$) *2m i%)

Pedagogie 2ducaia non ormal Saranciuc-Gordea Liliana, dr/ ped/, con / univ/ Saranciuc-Gordea Liliana, dr/ ped/, con / univ/ gordealiliana;mail/ru Luc L $u ." indi $ ( 3id "$ u %

C"d

S* S* C$ T" T* S,*ci %i( ( m* mi *di ( % "$i * -($ n (* "$* * u% $

D*-c$i*$* di-ci,%in*i Cursul < 2ducaia non ormal- cuprinde un pac!et de 8 uniti de curs delimitate n consens cu cerinele naintate/ Su(iectele cuprind pro(leme ce in de a(ordarea teoretic "i metodologic a educaiei non ormale la vrsta "colar mic/ C"m,*(*n!*

- recunoa"terea impactului educaiei non ormale (2>) asupra de)voltrii personalitii elevului de vrst "colar mic? - repre)entarea interdependenei "i relaiei ormelor educaiei la nivelul sistemului "i al procesului de nvmnt? - determinarea particularitilor 2> "i perspectivei de valori icare a 2> n procesul didactic? - selectarea ormelor "i metodelor de organi)are a activitilor non ormale? - distingerea activitilor e9tracurriculare:e9tra"colare ca aciuni interdisciplinare de educaie non ormal n clasele primare? - estimarea ormelor de organi)are a activitilor e9tracurriculare "i e9tra"colare n clasele primare? reali)area cerinele proiectrii activitilor e9tracurriculare prin ela(orare de proiecte educaionale? - sta(ilirea modalitilor de evaluare a activitii educative-e9traclas n atingerea scopurilor "i o(iectivelor scontate prin anali)a agendei dirigintelui "i activitii practice a cadrului didactic ? 1in %i(&!i d* -(udii La inele cursului studenii vor i capa(ili: L ni3*% d* cun" 4(*$* s disting esena ormei de educaie non ormal la nivelul sistemului "i al procesului de nvmnt n interdependen "i relaie de nvare cu cel ormal "i in ormal ? s repre)inte coninutul educaiei non ormale

prin elucidarea caracteristicilor speci ice? s repre)inte coninutul teleologic al aciunilor "i activitilor educative non ormale n actele legislative "i normative naionale "i internaionale de domeniu? s determine particularitile organi)rii "i des "urrii activitilore e9tracurriculare ca aciuni interdisciplinare de educaie non ormal? L ni3*% d* ,%ic $* s descopere sensul educaional de interdependen al ormelor educaiei "i a relaiei dintre aceste orme de nvare? s determine perspectivele de valori icare a educaiei non ormale n procesul didactic? s compare coninutul teleologic al aciunilor "i activitilor educative non ormale din actele legislative "i normative naionale:internaionale de domeniu cu cel al documentelor "colare s sta(ileasc legturi ntre ormele, activitile "i aciuile de management n educaia non ormal cu cele ale activitilor e9tracurriculare:e9tra"colare reali)a(ile n clasele primare? s compare ormele de organi)are a activitilor non ormale cu cele speci ice de organi)are a activitilor e9tracurriculare n clasele primare? s reconstruiasc cerinele de plani icare a activitilor e9tracurriculare:e9tra"colare n

clasele primare? s sta(ileasc modaliti de evaluare a activitilor e9tracurriculare:e9tra"colare/ L ni3*% d* in(*/$ $* s argumente)e impactul relaiei dintre nvarea ormal-non ormal-in ormal asupra de)voltrii aptitudinilor de autoeducaie? s argumente)e necesitatea evalurii activitilor non ormale? s recomande categorii de documente "colare care transpun coninutul teleologic al aciunilor "i activitilor educative non ormale? s ela(ore)e proiecte educative pentru una din ormele de activiti e9tracurriculare speci ice vrstei "colare mici? s recomande strategii metodologice speci ice pentru iecrae orm de activitate e9tracurricular n clasele primare? s propun criterrii de evaluare a e icienei activitilor e9tracurriculare/ P$*2$*cu+i(* (precondiii) Pentru reali)area o(iectivelor puse studentul tre(uie s posede cuno"tine din cursul de psi!ologie general, psi!ologia de)voltrii, etica pedagogic, teoria educaiei, teoria instruirii, managementul educaiei/ E3 %u $* cu$*n(&

%$

2valuarea se (a)ea) pe convor(ire oral, pre)entare de proiecte educative, porto oliu/ *n accent deose(it se va pune pe: - identi icarea punctelor tari "i sla(e ale pregtirii studenilor ? - ntrirea ncrederii n ei (motivare) ? - predicia per ormanelor universitare "i a "anselor de reu"it n carirer? 1endinele nregistrate n acest domeniu vor i: - aprecierea se va ce n cadrul cursului "i seminarului (nu doar prin e9amene scrise:orale, n inalul acestei activiti) ? - la apreciere vor participa "i studenii ? - criteriile dup care se va ace aprecierea "i se va acorda notele vor i preci)ate de la nceput "i aduse la cuno"tina studenilor ? - se va da o atenie mai mare evalurii procesului, nu re)ultatelor ? - se vor evalua competenele (de a "ti, a ace "i a i) "i nu doar coninutul programei analitice/ Lucrarea inal-porto oliul- de e9amen/ >ota inal se constituie din urmtoarele componente: 0$B C C!estionarea oral la e9amen 8$B - evaluarea curent E3 %u $* #in %& d* *0 m*n M"d %i( (* d* *3 %u $* 5n c6*i d (& 2 ,"$("#"%iu% $* %i+ .i% indi3idu % d* #i*c $* -(ud*n(

%%

Pentru evaluarea o(iectiv a porto oliului vor i luate n vedere dou categorii de criterii generale: a) criterii pentru evaluarea calitii porto oliului "i a produsului reali)at ? () criterii pentru evaluarea calitii activitii studentului, a procesului pe acre l-a parcurs : a) aprecierea calitii porto oliului "i a produsului reali)at : a/%/ relevana, utilitatea "i aplica(ilitatea temei alese, cone9iunile interdisciplinare care se desc!id ? a/#/ sta(ilirea scopului "i a o(iectivelor urmrite n cadrul proiectului ? a/&/ adecvarea metodelor de cercetare selectate ? a/0/ modul de gndire, ela(orare "i structurare a proiectului: riguro)itatea proiectrii "i reali)rii demersurilor teoretice "i practiv-aplicative, logica structurrii materialului, argumentarea ideilor, corectitudinea ormulrii ipote)elor "i a veri icrii lor etc/ a/5/ caracterul strategiei de lucru adoptate: clasic tradiional? original, inovator, creator ? a/8/ aprecierea e icienei "i validitii poto oliului/ () aprecierea calitii activitii studentului, a procesului pe care l-a parcurs "i a modului de pre)entare: (/%/ adecvarea "i alitatea surselor (i(liogra ice utili)at (/#/ selectarea resursele materiale necesare des "urrii investigaiilor ? (/&/ prelucrarea critic a in ormaiilor, structurarea

%#

materialului, corelaiile intra- "i interdisciplinare reali)ate? (/0/ activitatea e ectiv, modul de valori icare a metodelor de cercetare selectate: o(servaia direct, e9perimentul, anc!et, testarea "/a/m/d/? (/5/ corectitudinea o(servaiilor e ectuate a colectrilor, a interpretrilor "i a conclu)iilor ? (/8/ calitatea "i aplica(ilitatea re)ultatelor o(inute? (/=/ relevana "i calitatea produsului intelectual sau material reali)at? (/@/ nivelul de ela(orare "i comunicare a coninutului porto oliului, planul n care se situea) nivelul de conunicare: empiric, actual, (a)at pe enumerri? analitic, (a)at pe e9plicaii "i argumentaii? evaluative, care presupune emiterea de 4udeci de valoare, ormularea de aprecieri personale? (/A/ mani estarea originalitii, a inventivitii "i a creativitii personale ? (/%$/ calitatea pre)entrii orale a porto oliului ("i, eventual, a produsului reali)at) : %$/%/ structurarea "i organi)area coninutului pre)entrii? %$/#/ suporturile utili)ate n pre)entare: ta(l, plan"e, mostre, otogra ii, casete audio, video, "/a? %$/&/ lim(a4ul ver(al utili)at:caritate, accesi(ilitate? %$/0 elementele de comunicare paraver(al: calitile vocii, intonaia, accentual, vite)a, tonul, volumul etc/ ? %$/5/ elemente de comunicare nonver(al :

%&

lim(a4ul mimico-gestual, privirea, gesturile "i alte elemente de comunicare nonver(al, inuta general ? %$/8/ legtura cu auditoriul, msura n care l determin s participe la pre)entare, s pun ntre(ri etc/ ? %$/=/ msura n care convinge auditoriul ? %$/@/ ncadrarea n timpul destinat pre)entrii/ Fiecrui criteriu i se atri(uie ntre %-5 puncte/ 1otalul general rere)int ma9imum de @$ puncte (%8 criterii C 8 pentru evaluarea calitii porto oliului "i a produsului reali)at "i %$ criterii pentru evaluarea calitii activitii elevului, a procesului pe acre l-a parcurs C nmilire cu 5 - puncta4ul ma9im)/ 1rans ormarea puncta4ului o(inut n not se ace prin regula mrimilor proporionale (regula de trei simpl)/ 29emplu : *n student care a o(inut 85 puncte va avea nota @,%# (85 : @$ D %$ E @,%# punctaj acumulat (65) : punctaj maxim (80) 10 =Nota (8,12)) 1$*c3*n! Frecvena este luat n consideraie con orm 3egulamentului pentru nvmntul cu recven la )i innd cont de a(senele motivate ale studentului/ C"n!inu(u% cu$-u%ui (2numerarea tuturor temelor la disciplina dat) %/,nterdependena ormal-non ormal-in ormal la nivelul sistemului "i al procesului de nvmnt #/ Caracteristica educaiei non ormale/ &/ Forme de organi)are a activitilor non ormale/

%0

0/ 7etode de educaie non ormal/ 5/ Speci icul activitile e9tracurriculare:e9tra"colareaciuni interdisciplinare de educaie non ormal n clasele primare/ R*-u$-* .i.%i"/$ #ic* (7inimum 5, ma9imum = C i)voare de (a)) ,onesc, 7/, C!i", F/, 7i4loace de nvmGnt "i integrarea acestora n activitile de instruire "i autoinstruire, 2ditura Presa *niversitar Clu4ean, Clu4->apoca, #$$% Flsceanu, >/, coord/, >eculau, 'drian, Hcoala la rscruce/ Sc!im(are "i continuitate n curriculumul nvmGntului o(ligatoriu/ Studiu de impact, 2ditura Polirom, #$$# Carcea, 7/, 7anagementul educaiei non ormale, ,a"i, #$$%/ Iave, 3/ J/, Fundamente ale educaiei permanente, 2IP, Kucure"ti, %AA%/ Costea, 6/, et/ al/, Contri(uia educaiei non ormale la de)voltarea competenelor de comunicare ale elevilor, ,H2, Kucure"ti, #$$0/ Fideanu, G/, 2ducaia la rontiera dintre milenii, 2ditura Politica, Kucure"ti, %A@@/ Granaci L/, Sr(tori, o(iceiuri, tradiii/ 'ctiviti e9tracurriculare/ G!id pentru cadrele didactice, C!i"inu, 2ditura 2pigra , #$$8/ Keru"c '/, G!id metodologic al ser(rilor "colare, Kucure"ti, 2IP, 3/'/, #$$=/

%/

#/

&/ 0/ 5/ 8/ =/ @/

%5

%8

Uni( (* 7. In(*$d*,*nd*n! #"$m %2n"n#"$m %2 in#"$m % % ni3*%u% -i-(*mu%ui 4i % ,$"c*-u%ui d* 5n3&!&m5n( 7.7 A."$d $* c (*/"$ii%"$ #"$m*%"$ *duc !i*i 5n #unc!i* d* /$ du% d* "$/ ni+ $* 4i d* "#ici %i+ $* 7.8 In(*$d*,*nd*n! #"$m*%"$ *duc !i*i 7.9 R*% !i din($* 5n3&! $* #"$m %&25n3&! $* n"n#"$m %&25n3&! $* in#"$m %& 4i u("*duc !i Ac(i3i( (* ,$ c(ic& P /in& m*("dic& O.i*c(i3* ",*$ !i"n %*) La nivel de cunoate e) - s disting esena ormei de educaie non ormal la nivelul sistemului "i al procesului de nvmnt n interdependen "i relaie de nvare cu cel ormal "i in ormal ? La nivel de aplica e: - s descopere sensul educaional de interdependen al ormelor educaiei "i a relaiei dintre aceste orme de nvare? La nivel de inte! a e: - s argumente)e impactul relaiei dintre nvarea ormal-non ormal-in ormal asupra de)voltrii aptitudinolor de autoeducaie Uni( (* 7. In(*$d*,*nd*n! #"$m %2 n"n#"$m %2in#"$m % % ni3*%u% -i-(*mu%ui 4i % ,$"c*-u%ui d* 5n3&!&m5n(

%=

1"1 #$o da ea cate!o iilo %o melo educa&iei 'n %unc&ie de ! adul de o !ani(a e i de o%iciali(a e Li de )i, iecare dintre noi sntem supu"i, vrnd:nevrnd unui a lu9 in ormaional "i unui (om(ardament mediatic cu sau r intenie pedagogic/ 'ceste in luenele multiple, resimite sau nu ca iind de tip educativ, pot aciona concomitent, succesiv sau complementar, n forme variate, n mod spontan, incidental sau avnd un caracter organi)at "i sistematic/ Mn pedagogie, aceast realitate este re lectat cu a4utorul conceptului care de ine"te ormele generale ale educaiei/ 'cesta se re er la principalele iposta)e prin care educaia se poate o(iectiva, <pornind de la varietatea situaiilor de nvare "i de la gradul di erit de intenionalitate acional/- (C/ Cuco", %AA8, p/ &5)/ Se consider ast el c <formele !enerale ale educaiei repre)int modalitile de reali)are a activitii de ormare-de)voltare a personalitii prin intermediul unor aciuni i&sau influene peda!o!ice des "urate, n cadrul sistemului de educaie:nvmnt n condiiile e9ercitrii unciilor generale ale educaiei ( uncia de ormare-de)voltare a personalitii, uncia economic, uncia civic, uncia cultural a educaiei)/- (G/ Cristea, #$$#, p/ =$) 'lt el spus, toate in luenele "i aciunile educative care intervin n viaa individului, n mod organi)at "i structurat (n con ormitate cu anumite norme generale "i pedagogice, des "urate ntr-un cadru instituionali)at)

%@

sau, dimpotriv, n mod spontan (ntampltor, di u), neo icial), sunt reunite su( denumirea de orme ale educaiei/ Mn uncie de gradul de organi)are "i de o iciali)are al ormelor educaiei, putem delimita trei mari categorii: ) educa&ia %o mal* (o%icial*)+ ) educa&ia non,%o mal* (ext acola *)+ ) educa&ia in%o mal* (-pontan*)" Clasi icarea ormelor educaiei anga4ea) dou categorii de criterii valorice: a) 'riteriul proiectrii care delimitea) ntre ormele educaiei instituionali)ate (care au n vedere reali)area unor inaliti speci ice, ntr-un cadru instituionali)at) C educaia formal "i educaie nonformal( "i orma educaiei neinstituionali)at (<reali)at implicit, r o(iective speci ice instituionali)ateC educaia informal( () 'riteriul or!anizrii con orm cruia di ereniem educaia reali)at pe (a)a unor aciuni e9plicite "i in luene implicite C educaia formal "i educaia nonformal( "i educaia reali)at doar pe (a)a unor in luene implicite C educaia informal( ( S/ Cristea, #$$#, p/ %%#) 6 de iniie educa&iei %o male a ost dat de ctre P!ilip Coom(s, n anul %A=&, con orm creia educaia ormal este #sistemul educaional structurat ierarhic i !radat cronolo!ic, pornind de la coala

%A

primar i pan la universitate, care include, in plus fa de studiile academice, o varietate de pro!rame de specializare i instituii de pre!tire profesional i tehnic cu activitate #full-time% (p/ %%)/ .duca&ia non%o mal* a ost de init de ctre N/ Oleis (%A=&) drept <orice activitate educaional, intenionat "i sistematic, des "urat de o(icei n a ara "colii tradiionale, al crei coninut este adaptat nevoilor individului "i situaiilor speciale, n scopul ma9imali)rii nvrii "i cunoa"terii "i al minimali)rii pro(lemelor cu care se con runt acesta n sistemul ormal (stresul notrii n catalog, disciplin impus, e ectuarea temelor etc/)- (p/8) .duca&ia in%o mal* se re er la e9perienele )ilnice ce nu snt plani icate sau organi)ate "i conduc ctre o nvare in ormal/ Cnd aceste -e9perine snt interpretate de ctre cei mai n varst sau de ctre mem(rii comunitii ele se constituie n educaie in ormal/- (idem, p/ &-0)/ 2ducaia in ormal este procesul care se ntinde pe toat durata vieii, prin care individul do(nde"te in ormaii, "i ormea) priceperi "i deprinderi, "i structurea) convingerile "i atitudinile, se de)volt, prin intermediul e9perienelor cotidiene/ Mn anali)a celor trei orme ale educaiei vom olosi opt criterii: %/ etimologia termenului? #/ de inirea conceptului? &/ de)ideratele urmrite? 0/ trsturile caracteristice? 5/ evaluarea? 8/ avanta4ele "i

#$

importana? =/ elementele critice? @/ de)voltarea domeniului?

#%

.duca&ia %o mal* / t *-*tu i ca acte i-tice %/ Iin punct de vedere etimolo!ic, termenul "i are originea n latinescul #formalis- careinseamn <organi)at-, <o icial-/ Mn acest sens, educaia ormal repre)int educaia o icial/ #/ Iin punct de vedere conceptual, educaia ormal cuprinde totalitatea activitilor "i a aciunilor pedagogice des "urate "i proiectate instituional (n grdinie, "coli, licee, universiti, centre de per ecionare etc/), n cadrul sistemului de nvmant, n mod plani icat "i organi)at pe niveluri "i ani de studii, avnd inaliti educative (ine determinate/ 2a se reali)ea) <n cadrul unui proces de instruire reali)at cu riguro)itate, n timp "i spaiu: planuri, programe, manuale, cursuri, materiale de nvare etc/- (S/ Cristea, #$$#, p/ %%#) ). *ezideratele ma+ore ale educaiei formale cuprind asimilarea sistematic i or!anizat a cunotinelor din di erite domenii de interes cultural"tiini ic, practic "i te!nologic "i olosirea acestora n vederea dezvoltrii personale i a inseriei optime n viaa activ a societii, prin formarea i stimularea capacitilor intelectuale i aptitudinale, a priceperilor i deprinderilor, a atitudinilor i convin!erilor/ 1otodat se urmre"te n)estrarea individului cu metode "i te!nici de munc intelectual "i de)voltarea pe ct posi(il a inteligenei sociale "i emoionale/

##

,. -rsturile caracteristice ale educaiei ormale re)ult din caracterul su o icial/ 6 prim caracteristic a educaiei ormale se re er la aptul c aceasta este instituionalizat, reali)ndu-se n mod con"tient, sistematic "i organi)at n cadrul sistemului de nvmnt/ 6 a doua caracteristic este aptul c obiectivele i coninutul educaiei snt prev)ute n documente colare/ 2le snt ela(orate pe cicluri, niveluri "i ani de studii, iind proiectate pedagogic prin planuri de nvmnt, programe "i manuale "colare, cursuri universitare, g!iduri etc/ Scopurile "i o(iectivele pedagogice, deduse din idealul educaional "i preconi)ate a i atinse n cadrul acestui tip de educaie, snt reali)ate practic n procesul de nvmnt, su( ndrumarea unui corp profesoral specializat. Cadrele didactice, persoane investite special cu conducerea aciunii educative, se adresea) unui pu(lic ce (ene icia) de un statut aparte C cel de elevi sau de studeni. 6 alt caracteristic se re er la aptul c aceast orm a educaiei conduce la atingerea de)ideratelor educative preconi)ate ntr-un conte"t metodolo!ic or!anizat/ 'cest conte9t metodologic este de)voltat n concordan cu cerinele idealului educaional, n condiii peda!o!ice determinate, cu materiale didactice special ela(orate pentru atingerea scopurilor "i cu mi4loace de nvmnt investite cu uncii pedagogice precise/

#&

5/ 2ducaia ormal, ca orm o icial, este intotdeauna evaluat social. $valuarea n procesul didactic se reali)ea) pe criterii sociopedagogice riguroase "i vi)ea) cunoa"terea att a re)ultatelor activitii instructiv-educative, ct "i a procesului reali)at n di erite condiii/ Procesul de evaluare "colar se reali)ea) de ctre iecare cadrul didactic "i de ctre instituia "colar n sine, concreti)ndu-se n note, cali icative, aprecieri, caracteri)ri etc/ 2valuarea reali)at n cadrul educaiei ormale tre(uie s urmreasc de)voltarea capacitilor de autoevaluare ale elevilor "i studenilor/ 8/ 2ducaia ormal este important prin aptul c acilitea) accesul la valorile culturii, "tiinei, artei, literaturii "i te!nicii, la e9periena social-uman, avnd un rol decisiv n ormarea personalitii umane, con orm de)ideratelor individuale "i sociale/ Prin intermediul acestei orme de educaie, <n timpul anilor de studii, individul este introdus progresiv n vastele domenii ale e9istenei umane-/ 'ceasta permite asimilarea cuno"tinelor ca un sistem, o erind concomitent <un cadru metodic al e9ersrii "i de)voltrii capacitilor "i aptitudinilor umane2ducaia ormal devine ast el <un autentic instrument al integrrii sociale- (,/ Cerg!it, %A@@, p/ #@) =/ Cu toate c educaia ormal este generali)at "i indispensa(il ea nregistrea) cateva critici "i limite:

#0

P centrarea pe per ormanele nscrise n programe las mai puin timp li(er imprevi)i(ilului "i studierii aspectelor cotidiene, cu care se con runt elevii? P e9ist tendina de transmitere-asimilare a cuno"tinelor n de avoarea de)voltrii-e9ersrii capacitilor intelectuale "i a a(ilitilor practice? P cu undarea ntr-o calm monotonie "i erodarea prin rutin a practicii didactice? P orientarea predominant spre <in ormare "i evaluare cumulativ a proceselor instrucionale- (S/ Cristea, #$$#, p/ %%&) P lipsa iniiativei elevilor "i sla(a participare a prinilor n activitile "colare apt ce conduce "i la o comunicare de ectuoas ntre ace"ti ageni pedagogici importani? P dotarea material "i te!nic insu icient a slilor de clas "i a la(oratoarelor din "coal care nu mai satis ac cerinele tot mai crescute ale elevilor cone9ai n permanen la noi mi4loace de transmitere, prelucrare "i actuali)are rapid a in ormaiilor? @/ Ie)voltarea educaiei ormale are loc n conte9tul dep"irii interpretrilor clasice con orm crora i se ati(uie educaiei ormale rolul prioritar/ 6rientrile postmoderniste evidenia) e9pansiunea educaiei non ormale cu preluarea unor sarcini de educaia ormal, diversi icnd activitile "i stimulnd n mai mare msur motivaia participanilor/ Mn ideea desc!iderii "colii a de pro(lematica lumii contemporane snt propuse urm-toarele modaliti

#5

menite s nlture treptat carenele semnalate la nivelul educaiei ormale: P descongestionarea materiei "i crearea oca)iilor tot mai numeroase de a irmare a talentelor "i a intereselor tinerilor, prin cre"terea "i diversi icarea o ertei de opionale "i de alternative educaionale? P "anse reale pentru iecare unitate de nvmant de a-"i determina propriul curriculum (prin curriculum la deci)ia "colii)? P posi(ilitatea utili)rii le9i(ile a segmentului neo(ligatoriu din programe n uncie de nevoile locale de educaie "i ormare? P asigurarea sinergiei dintre nvarea ormal, non ormal "i n ormal, n sensul desc!iderii "colii nspre in luenele educative non ormale "i in ormale "i gsirea modalitilor optime de articulare ntre acestea? P armoni)area politicilor "i practicilor privind instruirea initial, "i continu (asigurarea calitii "i continuitii prin coninutul curriculum-ului, evaluare "i recunoa"tere) "i regndirea tuturor nivelurilor "i structurilor nvmntului din prespectiva educaiei permanente? P integrarea rapid a noilor te!nologii comunicaionale n procesul de nvmnt/ >oile orientri postmoderniste postulea) lrgirea s erei de aplica(ilitate a coninuturilor "i a de)ideratelor educaiei ormale n sensul cuprinderii "i

#8

a urmtoarelor inaliti, reali)a(ile printr-o stans corelare cu celelalte orme ale educaiei: - stimularea "i de)voltarea capacitilor cognitive comple9e (gndirea divergent, gndirea critic, gndirea lateral C capacitatea de a privi "i a cerceta lucrurile n alt mod, de a rela9a controlul gndirii)? - ormarea "i de)voltarea inteligenelor multiple, prin capaciti speci ice inteli!enei lin!vistice (ce implic sensi(ilitatea de a vor(i "i de a scrie? include a(ilitatea de a olosi e ectiv lim(a pentru a se e9prima retoric, poetic "i pentru a-"i aminti in ormaiile), inteli!enei lo!ice-matematice (ce const n capacitatea de a anali)a logic pro(lemele, de a reali)a operaii matematice "i de a investiga "tiini ic sarcinile, de a ace deducii), inteli!enei spaiale (care se re er la capacitatea, potenialul de a recunoa"te "i a olosi patternurile spaiului? capacitatea de a crea repre)entri nu doar vi)uale), inteli!enei interpersonale (capacitatea de a nelege inteniile, motivaiile, dorinele celorlali, crend oportuniti n activitatea colectiv), inteli!enei intrapersonale (capacitatea de autoinelegere, autoapreciere corect a propriilor sentimente, motivaii, temeri), inteli!enei naturaliste (care ace omul capa(il s recunoasc, s clasi ice "i s se inspire din mediul ncon4urtor), inteli!enei morale (preocupat de reguli, comportament, atitudini) C (J/Gardner, %AA&)?

#=

- consilierea elevului:studentului n procesul de autocunoa"tere "i autodescoperire a propriilor capaciti "i limite, a nclinaiilor "i a aptitudinilor speciale "i de)voltarea pe aceast (a), a capacitii de autoevaluare a propriei personaliti/ .duca&ia non%o mal* / t *-*tu i ca acte i-tice %/ Iin punct de vedere etimolo!ic, termenul de educaie non ormal i"i are originea n latinescul <non ormalis-, preluat cu sensul <n a ara unor orme special:o icial organi)ate pentru un anume gen de activitate-/ >on ormal nu e sinonim cu needucativ, ci desemnea) o realitate educaional mai puin ormali)at sau ne ormali)at, dar ntotdeauna cu e ecte ormativ-educative/ #/ Iin punct de vedere conceptual, educaia non ormal cuprinde ansam(lul activitilor "i al aciunilor care se des "oar ntr-un cadru instituionali)at, n mod organi)at, dar n a ara sistemului "colar, constituindu-se ca <o punte ntre cuno"tinele asimilate la lecii "i in ormaiile acumulate in ormal-/ (G/ Fideanu, %A@@, p/ #&#) &/ *ezideratele educaiei nonformale sunt n strans legtur cu reali)area urmtoarelor inaliti: P s lrgeasc "i s complete)e ori)ontul de cultur, m(ogind cuno"tinele din anumite domenii? P s cree)e condiii pentru <desvr"irea pro esional sau iniierea intr-o nou activitate- (2/ ,strate, %AA@, p%55)?

#@

P s spri4ine al a(eti)area grupurilor sociale de avori)ate? P s contri(uie la recreerea "i la destinderea participanilor precum "i la petrecerea organi)at a timpului li(er? P s asigure cadrul de e9ersare "i de cultivare a di eritelor nclinaii, aptitudini "i capaciti, de mani estare a talentelor? .aportul dintre educaia nonformal i cea formal este unul de complementaritate, att sub aspectul coninutului, ct i n ceea ce privete formele i modalitile de realizare/ 0/ -rsturile caracteristice ale educaiei non ormale snt relevante pentru aceast orm care asigur legtura dintre instruirea ormal "i cea in ormal/ 6 caracteristic important se re er la aptul c educaia non ormal se des "oar ntr-un cadru instituionalizat, n a ara sistemului "colar, cuprin)nd activiti e"traclas&e"tradidactice (cercuri pe disciline, interdisciplinare sau tematice, ansam(luri sportive, artistice, concursuri "colare, olimpiade, competiii etc/) "i activiti de educaie i instruire e"tracolare, denumite para"colare "i peri"colare/ Cele pa acola e se de)volt n mediul sociopro esional cum ar i de e9emplu activitile de per ecionare "i de reciclare, de ormare civic sau pro esional/ 'ctivitile pe icola e evoluea) n mediul socio-cultural ca activiti de autoeducaie "i de petrecere organi)at a timpului li(er n cadrul

#A

universitilor populare, al clu(urilor sportive, la teatru, n mu)ee sau n clu(urile copiilor, n (i(lioteci pu(lice, n e9cursii, aciuni social-culturale sau n amilie ori prin intermediul massmediei, denumit adesea <"coal paralel-/ ( ,/ Cerg!it, %A@@, p/ #@) <2ducaia non ormal valori ic activitatea de educaie:instruire organi)at n a ara sistemului de nvmnt dar "i n interiorul acestuia (ve)i rolul clu(urilor, ta(erelor elevilor:studenilor) su( ndrumarea unor cadre didactice speciali)ate n proiectarea unor aciuni educaionale, care asigur reali)area corelaiei su(iect:educator C o(iect:educat la niveluri de le9i(ilitate complementare n raport cu resursele pedagogice ormale/- (S/ Cristea, #$$#, p/ %%A) Coordonatorii acestei orme de educaie "i 4oac ns, mai discret rolurile, snt animatori, moderatori/ 2ducatorului non ormal i se solicit mai mult le9i(ilitate "i entu)iasm, adapta(ilitate "i rapiditate n adoptarea variatelor stiluri de conducere a activitii, n uncie de nevoile "i cerinele educatului/ 'oninutul i obiectivele urmrite snt prev)ute n documente special elaborate ce pre)int o mare fle"ibilitate, di ereniindu-se n uncie de vrst, se9, categorii sociopro esionale, interesul participanilor, aptitudinile "i nclinaiile acestora/ Snt cuprinse activiti care corespund intereselor, aptitudinilor "i dorinelor participanilor/ 6 alt trstur caracteristic este caracterul opional al activitilor e9tra"colare, des "urate ntr-o

&$

am(ian rela9at, calm "i plcut, dispunnd de mi4loace menite s atrag pu(licul de di erite vrste/ 2ste o orm acultativ de antrenament intelectual care menine interesul participanilor printr-o metodologie atractiv/ Mn msura n care rspunde unei cereri de per ecionare pro esional, educaia non ormal presupune n unele ca)uri "i ac!itarea unor ta9e/ 5/ $valuarea activitilor des "urate n cadrul educaiei non ormale este < acultativ, ne ormali)at, cu accente psi!ologice, prioritar stimulative, r note sau cali icative o iciale/- (i(idem) Mn condiiile e9tinderii cererilor de pregtire pro esional prin di erite orme de instruire non ormal, e9ist "i situaii n care acestea snt inali)ate prin certi icate sau diplome de a(solvire/ 8/ 2ducaia non ormal este important prin urmtoarele avanta+e peda!o!ice/ P este centrat pe cel ce nva, pe procesul de nvare, nu pe cel de predare solicitnd n mod di ereniat participanii? P <demiti)ea) uncia de predare- "i <rspunde adecvat necesitilor concrete de aciune- (C/ Cuco", %AA8, p/ &=) P dispune de un curriculum la alegere (<ca eteria curriculum-), le9i(il "i variat propunndu-le participanilor activiti diverse "i atractive, n uncie de interesele acestora, de aptitudinile speciale "i de aspiraiile lor?

&%

P contri(uie la lrgirea "i m(ogirea culturii generale "i de specialitate a participanilor, o erind activiti de reciclare pro esional, de completare a studiilor "i de spri4inire a categoriilor de avori)ate sau de e9ersare a capacitii indivi)ilor supradotai? P creea) oca)ii de petrecere organi)at a timpului li(er, ntr-un mod plcut, urmrind destinderea "i re acerea ec!ili(rului psi!o- i)ic? P asigur o rapid actuali)are a in ormaiilor din di erite domenii iind interesat s menin interesul pu(licului larg, o erind alternative le9i(ile tuturor categoriilor de vrst "i pregtirii lor pro esionale, punnd accentul pe aplica(ilitatea imediat a cuno"tinelor? P antrenea) noile te!nologii comunicaionale, innd cont de progresul te!nico"tiini ic, valori icnd oportunitile o erite de internet, televi)iune, calculatoare etc/? P este nestresant, o erind activiti plcute "i scutite de evaluri riguroase, n avoarea strategiilor de apreciere ormativ, stimulativ, continu? P rspunde cerinelor "i necesitilor educaiei permanente/ =/ Limitele educaiei nonformale semnalate n lucrrile de specialitate se re er la aptul c aceast orm include uneori programe mult prea le9i(ile, centrate doar pe o(iective pe termen scurt "i o prea mare <li(ertate- metodologic a educatorilor/ 1rei riscuri pedagogice ma4ore ar nregistra C n concepia

&#

lui Sorin Cristea (#$$#)C acest tip de educaie "i anume: Q <promovarea unui activism de supra a, dependent doar de ndeplinirea o(iectivelor concrete, rupte adesea de o(iectivele speci ice educaiei ormale? Q avansarea unui proiect dependent doar de mi4loacele te!nice disponi(ile, care pot de)ec!ili(ra corelaia uncional dintre su(iectul "i o(iectul educaiei? Q eludarea posi(ilitilor de validare social real a re)ultatelor n raport cu <diplomele "i certi icateleo(inute la nivelul educaiei ormale/- (#$$#, p/ %#$) @/ $"pansiunea educaiei nonformale a devenit o pro(lem de interes general n politica educaiei ncepand cu anii R8$CS=$, pe ondul a irmrii preocuprilor de educaie permanent "i recurent "i al e9tensiei ormelor de instruire de-a lungul ntregii vieii n ormule situate n a ara sistemului "colar/ 'ceast tendin este ampli icat pe ondul accenturii <cri)ei mondiale a educaiei- (P/ Coom(s, %A8@) ce semnala necesitatea revi)uirii curriculumului, reali)area ec!ili(rului ntre de)voltarea economic, cerinele societii "i re)ultatele sistemului de nvmant/ Plecnd de la ideea con orm creia "coala nu este singurul loc unde poi nva, iau amploare activitile des "urate n a ara sistemului ormal care veneau n ntGmpinarea dorinei de nvare a pu(licului larg, servind

&&

o(iectivelor acestora "i asigurnd asisten in ormaional "i practic unor categorii sociale de)avanta4ate/ 1eoria <de"colari)rii societii- (,/ ,llic!, %A=%) propune <patru reele ale cunoa"terii- caracteristice pentru <noile instituii educative- de tip non ormal: a) o reea de <servicii utili)at n activitatea )ilnic n u)ine, aeroporturi, erme etc/-, care pun la dispo)iia pu(licului di erite <o(iecte educative-: instrumente, (i(lioteci, la(oratoare, sli de e9po)iii, sli de spectacol, mu)ee etc/? () o reea de <sc!im(uri de cuno"tineactuali)ate, (a)at pe <o list de persoane- dispuse "i capa(ile de asemenea activiti? c) o reea de comunicare susinut printr-un organism care < acilitea) ntrunirile ntre <semeni- "i nregistrarea dorinelor n materie de educaie? d) o reea de adrese ale persoanelor pro esioniste sau amatoare, capa(ile de <servicii educative- o erite c!iar la nivelul unui <anuar- ( S/ Cristea, #$$#, p/ %#$ "i F/ 7a!ler, %A==, pp/ 58C8&? %#@C%&0) 3elaia dintre educaia ormal "i educaia non ormal este de complementaritale su( raportul coninutului, al ormelor de organi)are "i de reali)are/ >u tre(uie negli4at aptul c e9ist "i o relaie concurenial ntre cele dou orme de educaie/ Tinnd cont c de)voltarea educaiei non ormale poate o eri sugestii "i c!iar soluii pentru dep"irea prelungitei <cri)e a "colii-, n ultimii ani se vor(e"te

&0

tot mai mult despre acreditarea activitilor de educaie non ormal/ .duca&ia in%o mal* / t *-*tu i ca acte i-tice %/ Iin punct de vedere etimolo!ic, denumirea termenului de educaie in ormal provine din lim(a latin, <in ormis:in ormalis- iind preluat cu sensul de <spontan-, <nea"teptat-/ Ca urmare prin educaie in ormal inelegem educaia reali)at spontan/ #/ Iin punct de vedere conceptual, educaia in ormal include ansam(lul in luenelor cotidiene, spontane, eterogene, incidentale, voluminoase C su( aspect cantitativ C care nu "i propun n mod deli(erat atingerea unor eluri pedagogice, dar au e ecte educative, ocupnd cea mai mare pondere de timp din viaa individului/ 'ceste in luene spontane, incidentale nu snt selectate, prelucrate "i organi)ate din punct de vedere pedagogic/ &/ *ezideratele educaiei informale nu apar n mod e9plicit/ 'cest tip de educaie nu-"i propune n mod deose(it, reali)area unor o(iective pedagogice, ns prin in luenele sale e9ercitate continuu poate avea e ecte educative deose(ite att po)itive ct "i negative/ Prin miile de contacte spontane "i in luene cotidiene educaia in ormal o er individului oca)ia de a adopta anumite atitudini, de a e9teriori)a anumite comportamente "i de a interiori)a anumite valori, conturndu-se ast el pro ilul su psi!osocial/ Pe aceast cale, orice personalitate (elev, student etc/) "i

&5

completea) in ormaiile ac!i)iionate prin intermediul celorlalte orme de educaie/ 'ceste in luene pot i concordante unele cu altele sau n de)acord, sarcina de a le orienta "i direciona revenindu-i n principal educaiei ormale/ 0/ -rsturile caracteristice educaiei in ormale sunt determinate de multitudinea in luenelor derulate de regul, n a ara unui cadru instituionali)at, provenite din micromediul social de via al individului, privite ca mem(ru al amiliei, al grupului de prieteni, al colectivului de munc, al cartierului, al satului sau ora"ului n care locuie"te, etc/ <Mn ultim anali) "i cartierul "i strada educ? maga)inele cu vitrinele lor, "i metroul ac educaie/- (,/ Cerg!it, %A@@, p/ #A)/ Cu ct aceste in luene cunosc o de)voltare "i culturali)are la standarde inalte, cu atat cre"te "i valoarea lor ca actori educativi spontani, avnd ast el rol n de)volarea personalitii umane/ Cu alte cuvinte educaia in ormal cuprinde <ac!i)iiile do(ndite ntr-o manier ntampltoare n oca)ii din ce n ce mai numeroase "i mai variate, a"a cum le determin condiiile e9istenei umane ca atare/- (1/ Co)ma, %AA=, p/ #@) ,n luenele pedagogice de tip in ormal pot i neor!anizate, neselectate, spontane, neprelucrate C re)ultatul interaciunilor umane n mediul amilial, stradal, din cadrul antura4ului "i or!anizate i instituionalizate C transmise de la nivelul instituiilor massmedia, care le proiectea) "i le orientea) ns

&8

<din perspectiva altor instane "i interese dect pedagogice-/ (C/ Cuco", %AA8, p/ &8)/ 'cestea din urm se di erenia) ns de programele speciale de educaie din pres, de la radio sau de la televi)iunile "colare "i universitare, ce au inaliti educative "i intr su( incidena educaiei non ormale/ *n e9emplu de educaie in ormal este atunci cnd copiii mici nva s vor(easc/ 2i deprind acest lucru prin ascultare "i imitare/ Prinii corectea) spontan gre"elile de pronunie ale acestora, de multe ori sila(isind r intenie "i ncura4nd vor(irea corect/ La el se intampl atunci cnd printele sau educatorul anali)ea) mpreun cu copii e9perienele )ilnice petrecute n viaa acestuia (discuii cu prinii:educatorii despre ce s-a ntamplat la "coal n )iua respectiv care se soldea) cu aprecieri, interpretri, nvminte "i conclu)ii educative) 5/ $valuarea are o situaie special n ca)ul educaiei in ormale/ 2valuarea se reali)ea) la nivelul opiniilor "i reu"itelor personale "i sociale ale cetenilor, pe (a)a anali)ei comportamentale "i actuale/ Mn acest sens, literatura de specialitate semnalea) aptul c <viaa social se des "oar su( du(lu impact: acela al opiniei colectivitii "i al cen)urrii pe care o operea) con"tiina n sine/- (1/ Co)ma, %AA=) 8/ 0vanta+ele educaiei in ormale pot i sesi)ate n plan didactic/ Mnvarea de tip in ormal este o nvare cu caracter pluridisciplinar, in ormaiile

&=

provenind din variate domenii, completndu-le pe cele ac!i)iionate prin intermediul celorlalte orme de educaie/ 'ceast situaie i con er individului posi(ilitatea de a interiori)a "i e9teriori)a atitudini, comportamente, sentimente etc/ <Mn conte9tul in ormal de educaie, iniiativa nvrii revine individului? educaia este voluntar, iar grilele de evaluare snt altele dect n educaia ormal, competena ntr-un domeniu sau altul iind criteriul reu"itei/- (2/ ,strate, %AA@, p%5@) Mn condiiile multiplicrii "i diversi icrii surselor de in luen "i a ridicrii gradului de civili)aie a unei societi, cresc "i e ectele educaiei incidentale/ ,mportant devine intervenia educatorului, mani estat prin capacitatea acestuia de a valori ica e9periena de via a iecrui elev/ =/ *ezavanta+ele educaiei in ormale snt inerente n condiiile ine9istenei unei aciuni pedagogice, instituionali)ate "i organi)ate sistematic la nivel structural "i uncional/ Ie aceea educaia in ormal are o uncie ormativ redus/ Puine in ormaii devin cuno"tine/ Ie multe ori prin intermediul in luenelor incidentale individul are acces la in ormaii care pot veni n contradicie cu scopurile educaiei ormale "i non ormale/ Pe de alt parte, <educaia ormal rmane in limitele unor s ere de in luene care, prin lrgirea lor, devin tot mai aleatorii n lipsa unor scopuri "i e ecte pedagogice

&@

directe, speci ice aciunii educaionale de tip ormal sau non ormal/- (S/ Cristea, #$$#, p/ %%0) @/ $"pansiunea educaiei informale este evident n societatea contemporan/ Ctre s a"itul anilor S@$ a crescut interesul pentru educaia in ormal, "i nvrea in ormal, denumit "i nvrea provenit din mediu (environment learnin!)/ >umero"i autori "i educatori, preocupai n special de nvarea adulilor "i de educaia permanent "i-au ndreptat atenia asupra educaiei in ormale e9aminnd-o n termenii: <educaia din a ara clasei- (1/ KentleU, %AA@), vor(ind de <necesitatea educaiei in ormale- (F/Co ield, #$$$), de < nvarea incidental la locul de munc(F/ 7arsicV, O/ WatVins, %AA% "i 7argaret Iale, No!n Kell, %AAA) "i de <nvarea n interiorul comunitii(F/ 7cGiveneU, %AAA) 2ducaia in ormal a ost descris n Scoia ca <educaie comunitar-, n Germania ca <educaie (pedagogie) social-, iar n Frana "i ,talia su( titului de <animare educativ- de tip creativ-e9presiv, socio-cultural "i de loisir/ (1/ Ne s, %AA8) Ie)voltarea acestei orme de educaei se poate reali)a prin sporirea caracterului educativ al in luenelor spontane provenite n special din massmediei "i din mediul comunitar/ 'cest apt presupune cre"terea su(stratului cultural "i al (ene iciului ormativ-educativ al in ormaiilor o erite pe diverse ci, lucru care determin la rndul su, ridicarea nivelului cultural al societii/

&A

Mn rile de)voltate se mani est tendina instituionali)rii educaiei in ormale n cadrul organi)aiilor de tineret "i comunitare/ Mn acest sens, speciali"tii (de multe ori voluntari), ncura4ea) oamenii s se gndeasc la propriile e9periene "i situaii de via "i s discute despre acestea cu ceilali mem(rii pre)eni (ve)i ntrunirile "i clu(urile pentru de)alcoli)are "i de)into9icare, "i campaniile mpotriva S,I', etc/)

.ducato i in%o mali pot i atat prinii cat "i prietenii, rudele etc/, actori implicai ntr-un proces care se derulea) continuu n sensul spri4inirii individului s nvee "i s se descurce n via/ La rndul nostru, iecare dintre noi este un educator in ormal pentru cei din 4urul su "i pentru sine/ Facem acest lucru uneori n mod intenionat, alteori intuitiv/ Se vor(e"te tot mai mult ast)i despre educatorul informal care este preocupat de desc!iderea "colii ctre comunitate, "i de m(untirea relaiilor dintre
0$

"coal "i amilie/ 2l lucrea) mpreun cu mem(rii comunitii n proiectarea "i reali)area programelor inanate de "coal "i cu sta ul educaional n de)voltarea de noi oportuniti socioeducative menite s contri(uie la de)voltarea personalitii umane? discut cu prinii n scopul a4utrii acestora n activitile lor cu copii/ Mn strintate e9ist ast el de educatori in ormali anga4ai de ctre comunitatea local sau de ctre (iseric s se ocupe de pro(lemele tinerilor, ale amiliei, ale comunitii n general, susintori ai unor campanii educaionale sau de strngere de onduri n scopuri umanitare/ Mn Germania, educatorii snt pregtii, alturi de asistenii sociali, ca pedagogi sociali/ 2i ncura4ea) populaia s adopte un stil de via sntos, s-"i descopere propriile caliti "i s le de)volte, s cugete asupra propriilor e9periene de via/ 'cest lucru presupune ie mprirea de oi volante pe o anumit tem, ie adunare doritorilor la unul dintre localnici acas, n vecintate "i stimularea discuiilor, ie organi)area unor e9cursii sau diverse alte activiti comune n mi4locul comunitii/ Mn 7area Kritanie "i ,rlanda, n mod o(i"nuit, pregtirea educatorilor in ormali se ace prin cursuri ce au ca teme pro(lemele tinerilor "i ale comunitii, des "urate n cadrul cole!iilor, n nvmntul secundar/ '"adar, din anali)a caracteristicilor "i unciilor educaiei, re)ult c asupra personalitii n curs de

0%

de)voltare sau per ecionare se e9ercit variate categorii de in luene "i aciuni, iecare cu alt or de modelare, sensi(ili)are, cu alte e ecte/ 1"2 0nte dependen&a %o melo educa&iei Fiecare orm are <raiunea ei de a i "i cmpul propriu de aciune n ansam(lul procesului de educaie-/ 1oate "i 4usti ic rolul n ormarea "i de)voltarea personalitii, conturnd de)iderate educaionale "i:sau sociale "i rspun)nd nevoilor de educaie "i civili)aie/ (,/ Cerg!it, %A@@, p/#A) Formele educaiei permit reali)area coninuturilor generale ale educaiei (educaia intelectual, educaia moral, educaia estetic, educaia te!nologic, educaia i)ic), m(ogite permanent prin contri(uia tuturor disciplinelor de nvmnt "i a <noilor educaii- (educaia ecologic, educaia pentru democraie, educaia sanitar, educaia pentru sc!im(are "i de)voltare, educaia pentru pace etc/) ,nterdependena ormelor de educaie creea) premisele des "urrii e iciente a activitii de ormare "i de)voltare socio-cultural a individualitii umane, n mod direct sau indirect, didactic sau e9tradidactic/ ,nvocnd raiuni pentru o integrare a celor trei tipuri de educaie, Constantin Cuco" (%AA8) enumer urmtoarele aspecte: capacitatea de a rspunde la situaii "i nevoi comple9e?

0#

co"tienti)area unor situaii speci ice, cu totul noi? mai (un con"tienti)are a unor nevoi individuale "i colective? mai mare sensi(ilitate la situaii de (loca4 care cer noi a(ordri "i re)olvri? ameliorarea ormrii ormatorilor? acilitarrea autonomi)rii < ormailor-? con4ugarea e orturilor din mai multe su(sisteme sociale care au n vedere educaia- (p/ &=C&@)/ 3aportate una la cealalt, educaia ormal "i educaia non ormal se regsesc iecare ntr-un cadru instituionali)at, stucturat "i organi)at din punct de vedere pedagogic, deose(indu-se prin ormele "i modalitile lor de reali)are/ 7ai puin structurat "i organi)at din punct de vedere pedagogic, educaia in ormal este situat n a ara unui cadru instituional de tip "colar/ 2a are ponderea cea mai mare n timp "i spaiu, ns, neindeplinind de)iderate de ordin pedagogic, nu poate susine singur procesul ormrii "i de)voltrii personalitii umane/ 2seniale n acest scop sunt educaia ormal "i cea non ormal prin care se asigur: P nsu"irea cuno"tinelor "tiini ice, a valorilor culturii naionale "i universale? P ormarea capacitilor intelectuale, a disponi(ilitilor a ective "i a a(ilitilor practice prin asimilarea de cuno"tine umaniste, "tiini ice, te!nice "i estetice?
0&

P asimilarea te!nicilor de munc intelectual, necesare instruirii "i autoinstruirii pe durata ntregii viei? P pro esionali)area tinerei generaii pentru des "urarea unor activiti utile, productoare de (unuri materiale "i spirituale/ 3elaia dintre cele trei orme generale ale educaiei este una de complementaritate, nregistrandu-se tendine de interpenetrare "i de desc!idere a uneia a de cealalt C dinspre educaia ormal ctre integrarea "i valori icarea in ormaiilor "i e9perienelor de via do(andite prin intermediul educaiei non ormale "i in ormale "i invers, e9istnd tendina de instituionali)are a in luenelor in ormale/ 2 ectele iecreia dintre ele se repercutea) asupra celorlalte, n condiii n care pot i de acord sau n de)acord/ 1odalitile de realizare ale educaiei non ormale se regsesc n a ara "colii, inclu)nd ns "i activiti des "urate n "coal (clu(uri, televi)iunea "colar, <constituind o punte < (G/ Fideanu, %A@@, p/#&#) ntre ormal "i in ormal? educaia in ormal, e9tin)ndu-se pe toat durata vieii, (ene icia) "i include toate re)ultatele in luenelor educaiei ormale "i non ormale/ 2ducaia in ormal dep"e"te celelalte orme ale educaiei, ca durat, coninut "i modaliti de reali)are dar nu "i ca valoare/ 'ria de in luene a educaiei in ormale este n continu cre"tere, iind susinut de

00

<o mas enorm ca volum dar eterogen, oarte variat "i inegal de la )i la )i "i de la persoan la persoan- (G/Fideanu, %A@@, pp/ #&#C#&&) 'sistm n timpurile societii moderniste "i postmoderniste la ascensiunea massmediei, enomenul de supraaglomerare in ormaional atingnd proporii greu controla(ile din punct de vedere pedagogic/ Fa n a cu e ervescena in ormaional, elevul acionea) ca un iltru/ Mn acest conte9t, un rol oarte important revine cadrului didactic/ 2l devine < un actor care media) toate dependenele ntre determinanii sociali "i procesele educaionale, agentul care reglea) interaciunile din clas, controlea) corectitudinea comportamentelor cognitive "i morale "i de ine"te criteriile de evaluare(C!erVaoui, %A=A)/ 2l este cel care, alturi de elev:student, poate coordona ec!ili(rul ntre ormativ, non ormativ "i in ormativ/ (apud, C/ 6prea, #$$#, p/ 5&) 2ducaia ormal asigur condiii avora(ile pentru reali)area educaiei non ormale "i in ormale, acestea din urm o erindu-i ac!i)iii necesare unei (une des "urri a activitii din "coal/ <2ducaia ormal nu are decat de c"tigat- dac ine seama de in ormaiile "i modalitile educaiei spontane "i non ormale/ Pe lng aptul c educaia ormal corectea) "i completea) ac!i)iiile o(inute prin celelalte dou orme ale educaiei, ea e9ercit o

05

< uncie integrativ, de sinte) a di eritelor e9perine trite/ 29periena acumulat n cadrul educaiei "colare, adaptat "i valori icat n mod corespun)tor este n msur s contri(uie la cre"terea celorlalte orme de educaie/- ( ,/ Cerg!it, %A@@, p/ #A)/ ,nterdependena ormelor educaiei poate i anali)at prin raportarea sa la trei niveluri de re erin, ast el ( ,/ Cerg!it, %A@@, p/ &$): Q la ni3*% #"$m %: educaia formal se reali)ea) prin organi)area sistemului de nvmnt pe <trepte "colare ierar!ice-, educaie nonformal se concreti)ea) prin ela(orarea de <certi icate "i diplome-, iar cea informal se des "oar la <locurile de munc-? Q la ni3*% n"n#"$m %, educaie formal include "i <activitile e9tracurriculare-, educaia non ormal cuprinde <activitile e9tra"colare-, iar educaia informal se re er la activitile de educaie din amilie? Q la ni3*% in#"$m %, educaia formal include <in luenele de grup%, educaia nonformal cuprinde <participri- la diverse mani estri din viaa cultural a societii "i educaia informal reune"te <e9perienele cotidiene-/ Iep"ind inte p et* ile cla-ice care acord educaiei ormale rolul prioritar n ormarea "i de)voltarea personalitii umane, <inte p et* ile mode ne evidenia) posi(ilitatea prelurii unor

08

prioriti "i pe terenul educaiei non ormale care o er un cmp motivaional mult mai larg "i mai desc!is procesului de ormare-de)voltarea, avnd o capacitate rapid de receptare a tuturor in luenelor pedagogice in ormale, a late, alt el, ntr-o e9pansiune cantitativ greu controla(il/- (S/ Cristea, #$$#, p/ %5=) 2ducaia non ormal este mult mai mult centrat pe interesele "i dorinele celui care nva/ '"a "i tre(uie s ie, cci alt el "i pierde audiena/ 2a prevede n acest scop o mai mare posi(ilitate de opiune n ceea ce prive"te curriculumul, a de situaiile create n sistemul ormal/ Mn cadrul educaiei non ormale, relaiile interrumane sunt mult mai dega4ate/ Cursanii "i <pro esorii- i"i e9ercit rolul mai puin rigid "i mai mult adapta(il situaiilor, n comparaie cu sistemul "colar tradiional, unde elevii:studenii "i pro esorii i"i au (ine de inite statutul "i rolurile, n mod ierar!ic, de la care rareori se nregistrea) a(ateri "i aceasta petrecandu-se n situaii in ormale/ 2ducaia non ormal este preocupat mai mult de ormarea "i de)voltarea capacitilor practice, de tre)irea interesului pentru cunoa"tere, n timp ce n sistemul ormal tradiional se pune nc accentul pe transmiterea de in ormaii "i cuno"tine cu aplica(ilitate intar)iat/ C!iar dac snt oarecum di erite, educaia ormal "i cea non ormal nu sunt opuse/ 'm(ele pun accent pe nvarea organi)at "i intenionat, implic o anumit structurare "i dispun de pro e"ioni"ti

0=

investii cu reali)area ei/ 3esponsa(ilitatea nvrii este imprit intre educator "i educat/ Mn ca)ul educaiei non ormale "i celei in ormale, nvrea este controlat ntr-o mai mare msur de ctre educat, acesta putnd decide singur cand:cum dore"te s continue/ 'vnd n vedere acest apt, educatorii tre(uie s stimule)e dorina, curio)itatea, atitudinile po)itive "i s de)volte capacitile de nvare/ 0nte p et* ile po-tmode ne pun n lumin tendinele de acreditate a educaiei non ormale "i c!iar de instituionali)are a educaiei in ormale/ 1oate cele trei orme ale educaiei urni)ea) oportuniti de nvare/ Ie acest lucru tre(uie s in cont educatorul n procesul de ormare "i de)voltare a personalitii individului/ Cel mai e icient pro esor este cel care permite "i spri4in apariia nvrii n situaii de intersecie dintre ormal, non ormal "i in ormal/ 'cest lucru poate i cut n mod intenionat sau instinctiv/ *n educaor tre(uie s ie le9i(il pentru a i e icient n toate cele trei tipuri de educaie/ 2ste necesar ca el s adopte stiluri di erite de conducere a activitii n uncie de situaie/ Stilul directivist se potrive"te mai (ine educaiei ormale, iar cele democratic "i nondirectivist (laisse) aire) sunt cerute pentru a stimula nvarea n situaii non ormale "i in ormale/ 7a4oritatea educatorilor par a i api pentru a se adapta situaiilor/

0@

7uli pro esori ns, sunt e icieni n clas dar mai puin e icieni ca educatori non ormali, deoarece ncearc olosirea stilului directivist "i metodele ormale n am(ele situaii/ Pe de alt parte, anumi pro esori care o(in re)ultate (une n situaii non ormale, "i pierd e iciena n clas, deoarece nu se adaptea) la cerinele "i necesitile de riguro)itate ale acestui tip de activitate "i nvare ormal/ Mn orice situaie (mai ales n cele ormale "i non ormale), pro esorii tre(uie s dispun de competene pro esionale, pedagogice, empatice, s "i des "oare activitatea cu entu)iasm "i cu plcere m(innd metode "i te!nici tradiionale "i altenative de predareinvare-evaluare, avori)nd instruirea interactiv/ La nivelul procesului de nvmnt mani estarea interdependenelor ormelor educaiei ar putea i pus n eviden prin gsirea unor modaliti de corelare "i articulare optim a acestora din perspectiva noilor de)iderate ale educaiei permanente, organi)nd (G/ Fideanu, %A@@, p/ ##@): lecii tematice, interdisciplinare, pluridisciplinare? lecii care se (a)ea) pe valori icarea in ormaiilor o(inute de elev pe ci non ormale "i in ormale? lecii conduse de ec!ipe de pro esori pe teme de interes general (e9: <6mul "i *niversul-, tem

0A

la care i"i pot aduce contri(uia pro esorii de (iologie, c!imie i)ic, geogra ie, ilo)o ie)? lecii n care s ie incluse noile te!nologii de comunicare (calculatorul, intermetul, televi)orul)? activiti de sinte) (capitol, semestru, an, ciclu "colar)? activiti e9tradidactice:e9tra"colare care valori ic adecvat cuno"tinele do(ndite ormal-non ormal-in ormal? 1"1" 2ela&ia dint e 'nv*&a ea %o mal* /'nv*&a ea non%o mal* / 'nv*&a ea in%o mal* i autoeduca&ia Privite din perspectiva educaiei permanente, cele trei tipuri de nvre tre(uie corelate "i cu procesul de autoinstruire (autonvate)/ 7a4oritatea de iniiilor acestor termeni se concentrea) n 4urul ideii de anali) a ntrrilor (inputs) "i a re)ultatelor, e ectelor (outcomes) n procesul nvrii precum "i a controlului asupra ormulrii o(iectivelor "i al modalitilor de reali)are a acestora/ Mn ncercarea de anali) a ormelor de educaie prin luarea n consideraie a actorilor care decid asupra inalitilor nvrii "i asupra cilor de atingere a acestora, putem identi ica urmtoarele tipuri de nvare (I/ 7ocVer "i G/ Spear, %A@#): 3 'nv*&a ea %o mal*: unde instituia educativ deine controlul asupra inalitilor "i a modalitilor de organi)are a activitii n vederea atingerii lor?

5$

3 'nv*&* ea non%o mal*: unde educatul are controlul asupra inalitilor (n sensul c el "i propune s urme)e activitile non ormale), dar nu "i asupra metodelor "i mi4loacelor de reali)are, programul (resurse umane, materiale, de coninut, de timp "i spaiu) iind organi)at de ctre instituia organi)atoare? 3 'nv*&* ea in%o mal*: unde individul poate decide asupra modului cum se reali)ea) aceasta (prin aptul c alege ce s asculte, ce s citeasc, unde s mearg "i cu ce prieteni s se ntalneasc), dar mai puin poate controla re)ultatele? 3 autoin-t ui ea/ unde educatul controlea) am(ele varia(ile, atat o(iectivele ct "i metoda de a le atinge? Mn ca)ul nvrii formale, activitatea instructiveducativ se reali)ea) n virtutea atingerii unor inaliti educaionale precise, deduse din idealul educaional, iar responsa(ilitatea organi)rii cadrului metodologic revine instituiilor "colare "i universitare/ Prin acest tip de nvare ormal, elevul do(ande"te n mod organi)at "i sistematic, cuno"tine eseniale din domeniile principale ale patrimoniului cultural su( directa ndrumare a pro esorilor/ 'vem nvare nonformal atunci cnd individul alege deli(erat s participe ("i pe aceast (a) s acumule)e cuno"tine "i s-"i de)volte anumite capaciti) la activiti care-l interesea) "i care sunt organi)ate de ctre o instituie social, alta decat cea "colar, n scopuri educaionale/ Ie e9emplu ar putea

5%

s ia parte la un seminar organi)at de o universitate popular, avnd ca tem protecia mediului ncon4urtor/ ,ndividul particip la acesta din motive "i interese personale (contolea) o(iectivele), ns modul de organi)are "i resursele olosite (materiale, umane, metodologice) sunt decise de ctre instituia organi)atoare/ 'cest tip de educaie non ormal "i poate propune atingerea unor o(iective ormale, ns ele pot i di erite de cele ale participanilor/ Mn ca)ul nvrii informale, individul poate deine controlul asupra cilor de des "urare a acestora prin luarea deci)iei de ascultare "i participare la o discuie, putnd in luena derularea lor dar nu "i re)ultatele inale/ Mn ceea ce prive"te autonvrea, iecare decide asupra propriilor o(iective "i asupra elului cum le atinge/ 2ducaia:nvrea ormal ocup ponderea cea mai mic de timp din viaa individului, iind completat de educaia:nvarea non ormal, am(ele des "urndu-se pe ondul multiplelor in luene cotidiene, toate mpreun conducnd ctre permanentul "i cuprin)torul proces de autoeducaie "i autonvare/ 'utoeducaia include "i se (a)ea) pe elementele nvrii ormale, non ormale "i in ormale/

5#

Ac(i3i( (* ,$ c(ic& 'nali)ai ta(loul sinoptic prin care se evidenia) trsturile celor trei tipuri de educaie, precum "i ideea de a vedea un continuum ntre ele/ Generali)ai prin cuvinte proprii caracteristicile ormelor educaiei/ Educ !i #"$m %& Sc",u$i Generale, pe termen lung R*% !i ,erar!ie ,$"#*-"$2 presta(ilit *%*3 Educ !i n"n#"$m %& Speci ice, pe termen scurt Parteneriat ntre acilitatori "i participani Educ !i in#"$m %& Punctuale, imediate Mnvarea poate i individual sau imprt"it, n cadrul unui grup Participanii Ieterminat n"i"i e9clusiv la identi ic nivel nevoile "i individual metodele de nvare, g!idai de acilitator ,ntegrat n ,n ormal

C"n!inu(

Ieterminat de autoriti, standardi)at, centrat pe input

C"n(*0(u ,nstituional,

5&

% i)olat 5m3&!&$ii mediu

de mediu, (a)at ( amilie, pe grup de comunitate prieteni: colegi) M*("d* Prelegerea C Cu precdere Conversaia d* surs te!nici , metode ,$*d $*2 principal participative participativ 5n3&! $* de e de transmitere evaluare "i a re lecie in ormaiei asupra propriei nvri 1"$m* d* 29tern, 'utoevaluare ,ntern? *3 %u $* teste , evaluare nvarea standardi)at reciproc? este e testele practic "i standardi)ate legat de , aplicaii nevoi reale pentru proiecte ale comunitii C $ c(*$i-(ici%* #"$m*%"$ *duc !i*i) 4o mal*, o%icial*: n principal, organi)at con"tient, sistematic, instituionali)at, reglementat, coordonat, diri4at, plani icat, evaluat, e9presie a unei politici educaionale, cu scopuri "i coninuturi comune, reglementate prin acte normative?

50

Non%o mal*: sau:"i des "urat n a ara ormelor statuate e9plicit, ca instituii "colare, cu un grad de independen, cu o(iective di ereniate, cu participarea altor actori sociali, cu uncii compensatorii a de "coal, diri4at potrivit speci icului, dar n relaie de parteneriat cu "coala? 0n%o mal*: sau:"i neorgani)at, spontan, di u)at, pre)ent prin in ormaii receptate neintenionat, venite din mediul ncon4urtor (natural, social, cultural), dar n relaie cu nivelul de organi)are, culturali)are, sensi(ili)are al individului/ 2a este educaia informal/ 2e%e at: 2alenele formative ale educaiei nonformale n pre!tirea.................................. 'ompletai tema cu precizarea rolului social pentru preocuprile *umneavoastr3 P /in& m*("dic& 2ducaia non ormal este o sintagm care se impune n discursul internaional despre educaie la s ar"itul anilor S8$ "i inceputul anilor S=$/ 2ste asociat conceptului de nvare pe tot parcursul vieii (en/ lifelon! learnin!) "i accentuea) importana educaiei care se petrece dincolo de cadrul ormal al sistemului de nvmnt, ie c se des "oar n alte spaii decat cele ale "colii, ie c se reali)ea) prin activiti care nu ac o(iectul curriculumului "colar,
55

dar care rspund nevoilor "i intereselor de cunoa"tere "i de de)voltare ale unui grup/ Falori)area educaiei non ormale apare ca urmare a aptului c sistemul educaional ormal se adaptea) ntr-un ritm prea lent la sc!im(rile socioeconomice "i culturale ale lumii n care trim/ Ie aceea, sunt ntrev)ute "i alte posi(iliti de a-i pregti pe copii: tineri: aduli s rspund adecvat la sc!im(rile societii/ 'ceste oca)ii de nvare pot proveni nu doar din nvmantul ormal, ci "i din domeniul mai larg al societii sau din anumite sectoare ale acesteia/ Iin de)(aterile purtate pe aceast tem, a re)ultat o vi)iune tripartit asupra educaiei, care evidenia) dou aspecte: pe de o parte, nelegerea complementaritii dintre nvarea ormal, cea non ormal "i cea in ormal? pe de alt parte, necesitatea de a construi reele transparente de o erte "i recunoa"tere reciproc ntre cele trei orme de nvare (1emorandum cu privire la nvarea permanent, #$$$)/ 1otalitatea activitilor, e9perienelor de nvare ale unui individ la un moment dat repre)int nvarea peste tot (en/ life4ide learnin!5, ceea ce presupune c tre(uie create puni ntre di eritele orme de nvare/ 6nvarea peste tot repre)int o dimensiune important a nvrii pe tot parcursul vieii 7en. lifelon! learnin!5, am(ele avnd ca scop de)voltarea, n cel mai nalt grad, a potenialului

58

iecrui individ, pentru a putea participa n mod activ "i con"tient la construirea unei viei de calitate n plan personal, social "i pro esional/ Ie iniiile cele mai cunoscute ale celor trei orme de educaie au ost ormulate de C""m.-: P$"--*$ 4i A6m*d (%A=&): .duca&ie %o mal*/ sistemul de educaie, structurat ierar!ic "i gradat cronologic, pornind de la "coala primar pan la terminarea universitii, inclu)nd, pe lang studiile academice generale, diverse programe speciali)ate de ormare (cursuri, activiti de ormare organi)ate de instituii de nvmnt)/ .duca&ie in%o mal*/ procesul real de nvare de-a lungul vieii, n cadrul cruia iecare individ "i ormea) atitudini, "i interiori)ea) sau clari ic anumite valori, do(nde"te deprinderi "i cuno"tine din e9periena cotidian, valori icnd in luenele "i resursele educative din mediul n care trie"te C de la amilie "i vecini, de la locul de munc sau de 4oac, de la pia: maga)in, de la (i(liotec sau din mass-media/ .duca&ie non%o mal*/ orice activitate educaional organi)at n a ara sistemului ormal e9istent C ie c se des "oar separat sau ca un element important al unei activiti mai largi C care este menit s rspund nevoilor educaionale ale unui anumit grup "i care urmre"te o(iective de nvare clare/

5=

Uni( (* 8. C $ c(*$i-(ic *duc !i*i n"n#"$m %* 8.7 C $ c(*$i-(ici%* #"$m*%"$ d* *duc !i* #"$m %& 4i n"n#"$m %& 8.8 C $ c(*$i-(ic *duc !i*i n"n#"$m %* 8.9 A3 n( ;*%* 4i %imi(*%* *duc !i*i n"n#"$m %* 8.< E3 %u $* c(i3i(&!i%"$ n"n#"$m %* 8.= P*$-,*c(i3* d* 3 %"$i#ic $* *duc !i*i n"n#"$m %* 5n ,$"c*-u% did c(ic L ni3*% d* cun" 4(*$*) 2 s repre)inte coninutul educaiei non ormale prin elucidarea caracteristicilor speci ice? L ni3*% d* ,%ic $*) - s determine perspectivele de valori icare a educaiei non ormale n procesul didactic? L ni3*% d* in(*/$ $*) - s argumente)e necesitatae de evaluare a activitilor non ormale 2"1 5a acte i-ticile %o melo de educa&ie %o mal* i in%o mal* Sistemul educaional include educaia ormal, non- ormal i in ormal, ultima innd de citit individual i nesilit de nimeni sau de discu ii n gac/ >ecesitatea apariiei ormelor alternative i complementare de educaie sunt cau)ate de rigiditatea sistemului educaional ormal, ast el deplasnd centrul gravitaiei spre sisteme desc!ise, non- ormale, nonconvenionale/ .duca&ia %o mal* corespunde unui model sistematic i riguros organi)at, structurat i

5@

administrat respectnd un anumite set de legit i i norme/ 2ste caracteri)at de un proces educaional continuu, care neaprat include cadrul didactic, elevul i o instituie/ Pentru a putea trece la o etap avansat de studiu, att cadrul didactic, ct i studentul snt supui evalurii, primesc diplome i certi icate care validea) procesul de studiu/ .duca&ia %o mal* -e ca acte i(ea(* p in: se reali)ea) n instituii speciali)ate ("coli de di erite tipuri)? n acest cadru plani icat, organi)at, structurat, condus se e9ercit cea mai important in luen ormativ, educativ? se urmresc anumite o(iective sta(ilite prin politica educaional "i de nvmnt, reali)ate e"alonat, progresiv, cu coninuturi "i modaliti speci ice, programe curriculare adecvate? educaia "i instrucia snt reali)ate de cadre speciali)ate (personal didactic), ormate "i per ecionate distinct? cuprinde, cu precdere, populaia cea mai receptiv la educaie, ormare, dar cu desc!ideri spre susinerea autoeducaiei, autoinstruirii? m(in ormele de educaie, nvmntul comun o(ligatoriu, cu cel potrivit particularitilor individuale? evaluarea criterial, continu "i sumativ este speci ic conceput, organi)at "i valori icat

5A

pentru a o(ine reu"ita "colar a elevilor "i se inali)ea) n ormule de recunoa"tere a nivelului pregtirii generale "i speci ice, pro esionale? locul "i rolul "colii snt determinate n cadrul sistemului sociocultural: "coala este privit ca un sistem desc!is ameliorrii continue, dar devine "i actor de de)voltare social, prin nivelul ormrii a(solvenilor? ntreaga sa aciune educativ respect criterii pedagogice, metodice, manageriale, sistemati)ate, n continu optimi)are, con orm datelor cercetrii pedagogice "i din "tiinele cone9e, ale evoluiei sociale? de)voltarea personalitii elevilor, dac s-ar limita doar la educaia ormal, ar su eri prin coninutul dat n programele "colare, predominarea in ormrii asupra aspectelor calitative ale de)voltrii, relativa desc!idere ctre societatea n sc!im(are, relativa alternan a modalitilor de aciune "/a/? n raport cu cercetarea actual pedagogic, instituiile educative devin tot mai diversi icate, dup particularitile educailor, dar "i dup posi(ilitile alternative de organi)are, de introducere a noi tipuri de educaie, desc!ise la pro(lematica lumii contemporane/ .duca&ia in%o mal* se reali)ea) individual sau prin interaciuni cu prietenii, cu mem(rii amiliei sau

8$

cu colegii de serviciu, ca proces de invare tacit, e9perienial, necon"tient "i neplani icat/ *nii consider c proiectele personale de cunoa"tere autodidact ac parte tot din educaia in ormal/ Ie e9emplu, dorim s nvm s lucrm cu un nou program ( o4er oint), ca s acem diverse pre)entri: ne documentm pe internet, din cri: reviste de specialitate, de la prieteni sau de la cuno"tine care olosesc de4a acest so t/ 'lii percep educaia in ormal ca pe un proces de nvare generat de un conte9t avora(il: acela de a i mem(ru al unor organi)aii comunitare sau de tineret/ Mn acest ca), e9ist speciali"ti, educatori, care au rolul de a-i ncura4a pe oameni s re lecte)e asupra e9perienelor proprii/ 'vnd o pregtire n domeniu, ei pot o eri un spri4in consistent tuturor celor care ac parte din organi)aia respectiv/ 2ducaia in ormal poate lua oricare dintre ormele descrise mai sus/ Putem reine c: este un proces care a4ut oamenii s nvee? este impredicti(il (se poate ntmpla oricnd "i oriunde, r s "tim spre ce poate duce)? se (a)ea) pe reaciile noastre la situaii sau e9periene diverse? implic e9plorarea "i lrgirea e9perienelor? se reali)ea) n principal prin conversaie, ca mi4loc de mprt"ire "i con runtare a ideilor? stimulea) autoevaluarea "i re lecia asupra propriului mod de a nva/ 8nte!rarea n sistem a formelor educaiei este una din preocuprile actuale

8%

.duca&ia in%o mal* a e ca note e-en&iale: cuprinde e9periena personal c"tigat de ctre individ, triri ncercate n mod neintenionat/ 2a este conceput ca rela9are, satis acere a unor curio)iti pasagere? in luenele primite snt spontane, neorgani)ate, neprelucrate pedagogic, nesistemati)ate, de scurt durat? pro(lema este a receptrii adecvate, a integrrii "i ec!ili(rrii cu ondul ormrii, a controlului e ectelor po)itive:negative, a valori icrii "i con"tienti)rii gradului de prelucrare "i organi)are a in ormaiilor, a trans ormrii lor n activiti non ormale sau c!iar ormale? sesi)area, nelegerea, trirea, valori icarea acestor in luene depind de nivelul de)voltrii personalitii/ 2"2 5a acte i-tica educa&iei non%o male .duca&ia non%o mal*, "i are nceputurile nc din timpul ondrii educaiei/ 6 caracteristic nou aprut la acest tip de educaie, este rolul de mi4locitor pentru cei care nu au acces la educaia ormal, "i anume cei: saraci, retra"i, anal a(ei, persoane cu !andicap/ Principiile educaiei non ormale sunt urmtoarele: prote4area persoanelor, ce doresc o cre"tere n comer, agricultur, industrie, etc? susinerea populaiei pentru utili)area mai raional a resurselor naturale "i personale? cre"terea pro esional

8#

sau sc!im(area activitii pro esionale? educaia pentru sntate "i raionali)area timpului li(er? anal a(eti)area/ 1oate aceste principii, pot constitui o cultur minor, n ca)ul n care educaia non ormal nu este n corelaie cu educaia ormal, "i nu se (a)ea) pe aceasta din urm/ Ford!am (%AA&) evidenia) aptul c, n ca)ul educaiei non ormale, organi)area "i plani icarea nvrii ar tre(ui asumate c!iar de ctre cursani? ca atare, este nevoie de o a(ordare +de 4os n sus< (bottom up5, care s le dea cursanilor capacitatea de a nelege sau, de ce nu, de a sc!im(a structurile sociale din 4ur/ Principiul participativ, care st la (a)a iloso iei non ormalului, tre(uie neles ca participare la propria ormare (nelegere a nevoilor "i gsirea soluiilor adecvate de instruire n domeniile respective) "i la viaa comunitii : a societii/ Iac n ca)ul educaiei ormale, curriculumul este impus, n ca)ul educaiei non ormale acesta ar tre(ui negociat de grupul de cursani, ast el ncat s rspund cat mai (ine nevoilor acestora/ Mn ceea ce prive"te educaia in ormal, se des "oar r s ai( la (a) un curriculum Iistinciile sunt, dup cum se poate o(serva, mai degra( administrative, re erindu-se n special la cadrul n care e presupus a se petrece iecare tip de educaie/

8&

2ducaia ormal este legat de "coli sau de instituii care se ocup de ormare "i se nc!eie cu acordarea de diplome "i cali icri recunoscute o icial/ 2ducaia non ormal rspunde nevoilor de nvare ale unui grup "i se poate reali)a, n cadrul unor seminare, sesiuni de ormare, XorVs!op-uri, prin parteneriat ntre acilitatori "i participani, n grupuri: comuniti sau n cadrul altor organi)aii (decat cele din sistemul de nvmant)/ 2ducaia non ormal se poate reali)a n paralel cu sistemele principale de educaie, n di erite conte9te: ie la locul de munc "i prin aciuni ale organi)aiilor societii civile (organi)aii de tineret, sindicate, partide politice), ie n timpul li(er, o erit de organi)aii sau servicii complementare sistemelor convenionale (de e9emplu, cursuri de art, mu)ic, sport, meditaii particulare pentru pregtirea e9amenelor)/ Ie o(icei, nu se nc!eie cu acordarea de certi icate/ Cel mai adesea, sintagma educaie nonformal este olosit cu re erire la educaia continu a adulilor, de"i aria sa de cuprindere nu se limitea) la aduli/ .duca&ia non%o mal* p e(int* ca t *-*tu i: evidenia) necesitatea, rolul, modul, valori icarea in luenelor ormative, educative "i a altor orme de organi)are a reali)rii educaiei, n a ar "i dup etapa "colaritii: amilia, instituiile culturale, mass-media, instituii "i organi)aii de copii "i tineret?

80

aceste in luene snt corelate cu mediul e9tra"colar n care particip educaii, cu modurile de petrecere a timpului li(er, cu includerea lor n di erite grupuri speci ice? valoarea educativ, complementar educaiei ormale, poate avea e ecte po)itive sau negative de compensare, n msura n care aceste instituii con"tienti)ea) o(iectivele, coninuturile, organi)area, metodologiile lor speci ice, respect aspiraiile educailor? activitatea acestor instituii este la el de impregnat de cerinele pedagogice, dar diri4ate "i utili)ate pentru alte o(iective, coninuturi/ 'ccentul cade aici pe stimularea educailor prin programe alternative, di ereniate, diversi icate, acultative, aplicative, de completare, n acord cu elementele de noutate n di eritele domenii, cu noi tipuri de comunicare, metode de activi)are, te!nici de creativitate, cu stimularea de)voltrii vocaionale? activitile non ormale pot i n a ara clasei (cercuri pe discipline, competiii tematice, e9po)iii "/a/), n a ara "colii (spectacole, e9cursii, con erine, clu(uri, de)(ateri etc/) "i , dup integrarea pro esional, ca activiti de ormare continu? ns, prin adaptarea la nivelul grupelor antrenate, e9ist pericolul scderii valorii pedagogice, "tiini ice, printr-o

85

populari)are la limit a coninuturilor sau diri4area numai ctre anumite aspecte/ .ducatia non%o mal* a ost de inita de catre N/Oleis drept +orice activitate educational, intentionat "i sistematic, des asurat de o(icei n a ara "colii tradiionale, al carei coninut este adaptat nevoilor individului "i situaiilor speciale, n scopul ma9imali)rii nvrii "i cunoa"terii "i al minimali)rii pro(lemelor cu care se con runt acesta n sistemul ormal (stresul notrii n catalog, disciplina impus, e ectuarea temelor)-/ Iin punct de vedere etimologic, termenul de educa-ie nonformal "i are originea n latinescul <non ormalis-, preluat cu sensul +n a ara unor orme special:o icial organi)ate pentru un anume gen de activitate-/ >on ormal nu e sinonim cu needucativ, ci desemnea) o realitate educational mai puin ormali)at sau ne ormali)at, dar ntotdeauna cu e ecte ormativ educative/ Iin punct de vedere conceptual, educatia non ormala cuprinde ansam(lul activitilor "i al aciunilor care se des asoar ntr-un cadru institutionali)at, n mod organi)at, dar n a ara sistemului "colar, constituindu-se ca +o punte ntre cuno"tinele asimilate la lecii "i in ormaiile acumulate in ormal-/ Ie)ideratele educatiei non ormale sunt n strnsa legatura cu reali)area urmatoarelor inaliti:

88

P s lrgeasc "i s complete)e ori)ontul de cultura, m(ogind cuno"tintele din anumite domenii? P s cree)e condiii pentru +desvr"irea pro esional sau iniierea ntr-o nou activitate-? P s spri4ine al a(eti)area grupurilor sociale de avori)ate? P s contri(uie la recreerea "i la destinderea participantilor precum "i la petrecerea organi)at a timpului li(er? P s asigure cadrul de e9ersare "i de cultivare a di eritelor nclinaii, aptitudini "i capaciti, de mani estare a talentelor/ 3aportul dintre educaia non ormal "i cea ormal este unul de complementaritate, att su( aspectul coninutului, ct "i n ceea ce prive"te ormele "i modalitatile de reali)are/ -rsturile caracteristice ale educaiei nonformale snt relevante pentru aceast form care asi!ur le!tura dintre instruirea formal i cea informal. 2"1 #vantajele i limitele educa&iei non%o male 2ducatia non ormal este important prin urmatoarele avanta4e pedagogice: este centrat pe cel ce nva, pe procesul de nvare, nu pe cel de predare solicitnd n mod di ereniat participanii? dispune de un curriculum la alegere, le9i(il "i variat propunndu-le participanilor activiti diverse "i atractive, n unctie de

8=

interesele acestora, de aptitudinile speciale "i de aspiratiile lor? contri(uie la lrgirea "i m(ogirea culturii generale "i de specialitate a participanilor, o erind activiti de reciclare pro esional, de completare a studiilor "i de spri4inire a categoriilor de avori)ate sau de e9ersare a capacitii indivi)ilor supradotati? creea) oca)ii de petrecere organi)at a timpului li(er, ntr-un mod plcut, urmrind destinderea "i re acerea ec!ili(rului psi!o- i)ic? P asigur o rapid actuali)are a in ormaiilor din di erite domenii iind interesat s menin interesul pu(licului larg, o erind alternative le9i(ile tuturor categoriilor de varst "i pregtirii lor pro esionale, punn d accentul pe aplica(ilitatea imediat a cuno"tintelor? antrenea) noile te!nologii comunicaionale, innd cont de progresul te!nico-"tiinti ic, valori icnd oportunitile o erite de internet, televi)iune, calculatoare? este nestresant, o erind activiti placute "i scutite de evaluri riguroase, n avoarea strategiilor de apreciere ormativ, stimulativ, continu? rspunde cerinelor "i necesitilor educaiei permanente/

8@

Limitele educaiei non ormale semnalate n lucrrile de specialitate se re er la aptul c aceast orm include uneori programe mult prea le9i(ile, centrate doar pe o(iective pe termen scurt "i o prea mare +li(ertate- metodologic a educatorilor/ 1rei riscuri pedagogice ma4ore ar nregistra acest tip de educaie si anume: P promovarea unui activism de supra a, dependent doar de ndeplinirea o(iectivelor concrete, rupte adesea de o(iectivele speci ice educaiei ormale, P avansarea unui proiect dependent doar de mi4loacele te!nice disponi(ile, care pot de)ec!ili(ra corelaia uncional dintre su(iectul "i o(iectul educaiei, P eludarea posi(ilitilor de validare social real a re)ultatelor n raport cu +diplomele "i certi icatele- o(inute la nivelul educaiei ormale/Plecnd de la ideea con orm creia "coala nu este singurul loc unde poi nva, iau amploare activitile des asurate n a ara sistemului ormal care veneau n ntmpinarea dorinei de nvare a pu(licului larg, servind o(iectivelor acestora "i asigurnd asisten in ormaional "i practica unor categorii sociale de)avanta4ate/ 'cest tip de educaie conine ma4oritatea in luenelor educative, care au loc n a ara clasei, acestea snt activiti e9tradidactice sau prin activiti opionale sau acultative/ 're un caracter mai puin

8A

ormal, dar cu acela"i re)ultat ormativ/ 'ciunile educative, care snt plasate n cadrul acestui tip de educaie, sunt le9i(ile, "i vin n ntmpinarea di eritor interese, particular pentru iecare persoan/ 2"6 .valua ea activit*&ilo non%o male 2valuarea activitilor des surate n cadrul educaiei non ormale este + acultativ, ne ormali)at, cu accente psi!ologice, prioritar stimulative, ar note sau cali icative o iciale/- Mn condiiile e9tinderii cererilor de pregtire pro esional prin di erite orme de instruire non ormal, e9ist "i situaii n care acestea snt inali)ate prin certi icate sau diplome de a(solvire/ 2valuarea educaiei non ormale este o(servat prin di erite activiti ca: cercuri speciali)ate, olimpiade "colare, concursuri, care snt ntemeiate de instituiile "colare, organi)aii ale tineretului, organi)aii printe"ti, etc/ 'ceste activiti, la el ca "i la educaia ormal, snt coordonate de cadre didactice de specialitate, dar care n aceste situaii, au un rol secundar, de moderatori sau coordonatori/ 1ot n cadrul educaiei non ormale, snt incluse "i emisiunile radio "i televi)iune, care snt create anume pentru elevi "i au un nivel ridicat al cuno"tinelor/ 'cela"i tip de educaie l au "i )iarele "i revistele "colare, la care particip oarte mult elevii, dar oricum snt coordonai de pedagogi/

=$

2ducaia non ormal este di erit a de educaia ormal, prin aspectul coninutului "i ormele de reali)are/ 2ducaia non ormal este caracteri)at prin: rspunderea concret la cerinele i9ate? permite momente de a(stracti)are, prin e9tragerea de cuno"tine din viaa practic scoate din educaie, uncia de predare, lsnd loc unciei de nvare/ 2"5 7e -pective de valo i%ica e a educa&iei non%o male 'n p oce-ul didactic Perspectivele de valori icare a educaiei non ormale "i in ormale n procesul didactic snt legate de elevi "i de pro esori, innd seama de potenialul ridicat de a susine motivaia acestor categorii de actori implicai n reali)area actului educaional/ 8in pe -pectiva elevilo , este de dorit ca pro esorii s arate interes a de preocuprile elevilor din a ara cadrului educaional ormal "i s gseasc modaliti "i ci de valori icare a acestora/ 'st el, ace"tia vor i stimulai s aduc, n procesul nvrii ormale, propriile e9periene de nvare acumulate n comunitatea mic a amiliei, a prietenilor, a unui grup care mprt"e"te !o((U-uri sau interese comune/ 8in pe -pectiva p o%e-o ilo " Pe lang aptul c ace"tia ar tre(ui s "tie cum s valori ice diversele e9periene de nvare ale elevilor provenite din educaia non ormal sau in ormal, pro esorii ar

=%

tre(ui s gseasc ci de a-"i valori ica propriile e9periene de nvare din a ara nvrii ormale, pentru a dinami)a "i a e icienti)a procesele didactice pe care le construiesc/ Ie e9emplu: 8n procesul de predare-nvare/ Y 2levii snt solicitai, la nceputul studierii unei teme noi, s mprt"easc colegilor ceea ce "tiu n legtur cu tema respectiv, cum "i de unde au a lat despre un autor, un eveniment istoric, o )on geogra ic, un e9periment "tiini ic etc/? Y Pe parcursul a(ordrii unei teme, elevii snt solicitai s relate)e propriile e9periene de nvare non ormale sau in ormale care snt asociate cu noile ac!i)iii (ce au o(servat ntr-o e9cursie: vacan la munte re eritor la lora "i auna speci ic acestei )one, n ce ilme sau cri v)ute sau citite de ei au a lat ceva nou despre tema a(ordat etc/)? Y 2levii snt ncura4ai s demonstre)e, prin ac!i)iii do(ndite prin educaia non ormal sau in ormal (din diverse domenii: mu)ic, dans, sport, creaii literare, creaii plastice, ilme, colecionarea de tim(re, roci etc/), s ac asocieri ntre ceea ce "tiu : "tiu s ac "i ceea ce tocmai au nvat, s nuane)e)e cunoa"terea unei teme, apelnd la e9perienele lor de nvare, altele dect cele provenite din educaia ormal? Y 2levii snt ncura4ai s o ere e9emple de nvare provenite din amilie sau din cercul de

=#

prieteni, relevante pentru nelegerea pro und a temei a(ordate n clas? Y 2levii snt ncura4ai de pro esor s re lecte)e asupra modului n care valori ic noile cuno"tine, deprinderi, atitudini, interiori)ate n activitile lor cotidiene n cadrul educaiei ormale/ $fecte scontate: elevii se simt valori)ai, capt ncredere n ei, nva s comunice cu ceilali, au "ansa de a nva n mod autentic "i pro und, din mai multe perspective despre o tem, de a interiori)a diverse e9periene de nvare "i de a-"i clari ica propriile valori "i atitudini a de cunoa"tere, interiori)ea) un continuum ntre ceea ce nva la "coal "i ceea ce nva n alte conte9te, non ormale sau in ormale/ 7 actica o$iectivat* a p o%e-o ilo : Y Mmprt"irea unor e9periene proprii de nvare re eritoare la tema a(ordat (di iculti:satis acii:surse de in ormare: modaliti de de)voltare a unor deprinderi sau oca)ii de interiori)are a unor atitudini)? Y 3elatarea unor e9periene de nvare care au legtur cu tema studiat despre care au a lat din diverse surse (lecturi, ilme etc/) sau pe care le-au a lat de la prieteni, mem(ri ai amiliei "/a/? Y ,ntroducerea, n procesul de predare-nvare, a unor ac!i)iii do(ndite prin educaia non ormal sau in ormal (cursuri de ormare n specialitate sau n didactica specialitii, cunoa"terea unei lim(i strine,

=&

a(iliti de lucru cu calculatorul, lectura unor cri, vi)itarea unor e9po)iii de art, pasiunea pentru mu)ic sau pentru natur etc/)? Y Mmprt"irea unor e9periene de nvare proprii, din care s re)ulte o anumit atitudine a de cunoa"tere "i un stil de lucru intelectual/ $fecte scontate: crearea unui climat stimulativ pentru elevi, satis acia de a-"i olosi ntregul potenial cognitiv "i metacognitiv n procesul didactic/ Ac(i3i( (* ,$ c(ic& 'nali)ai comparativ cele trei orme ale educaiei, repre)entnd anali)a dat, completnd ta(elul urmtor/ T&-&(u$ c $ c(*$i-(ic & %/ Locul de des "urare #/Finaliti educative &/ Coninutul 0/ 'genii implicai 5/ Conte9tul metodic "i dotarea material 8/ 2valuarea Educ !i #"$m %& Educ !i Educ !i n"n#"$m %& in#"$m %&

=0

=/ Faria(ila timp P /in& m*("dic& 5ele t ei %o me de educa&ie t e$uie p ivite din pe -pectiva educa&iei pe manente: Z educaia nu se mai poate reduce la instruirea de tip "colar "i instituiile de nvmant ar pierde dac s-ar i)ola de conte9tul cultural-educativ/ Ie aceea cadrul ormal tre(uie s urni)e)e oca)ii pentru valori icarea in ormaiilor ac!i)iionate n a ara lui, c!iar integrnd o parte din coninuturi? Z cealalt parte, a educaiei non ormale, in ormale tre(uie s rspund diversitii de nevoi, interese, aspiraii ale indivi)ilor, s conduc la ormarea unei vi)iuni unitare despre lume, s asigure coeren actului educaional/ 5on&inutul 'nv*&*m'ntului de m'ine va %i 'n-o&it de noi %inalit*&i, componente, concepte %undamentale: el va i un coninut multidimensional, (a)at pe integrarea celor de tip ormal, non ormal "i in ormal, cci elevii de ast)i le utili)ea) e9plicit n autoeducaie? modaliti de integrare, am putea aminti: ore educative a9ate pe pro(leme concrete ale

=5

realitii ncon4urtoare, ore consacrate sinte)elor "colare, activiti pe ec!ipe, olosirea metodelor care leag nvarea din clas cu cea independent, organi)area de activiti opionale sau e9tra"colare, a(ordri interdisciplinare, consolidarea criteriilor de apreciere, promovarea educaiei permanente, e ectuarea unor activiti n instituii e9tra"colare, atragerea mass-media n reali)area unor teme "colare, integrarea n viaa comunitii etc/? ncercrile de integrare a di eritelor tipuri de nvri care se ac att din interiorul sistemelor educative, ct "i din e9teriorul acestora? nvarea pe tot parcursul vieii care include toate activitile de nvare care au un scop (activiti reali)ate n vederea m(ogirii cunoa"terii, a nelegerii asupra lumii, a sc!im(rilor de comportament, a clari icrii propriilor valori etc/)? care se des "oar continuu "i pe o anumit durat (nu sunt ntmpltoare, ci implic organi)are "i durat)? care snt autonome, nu depind de conte9tul ormal sau de alt tip n care se des "oar (includ di erite tipuri de nvare: ucenicie, "coli pentru a doua "ans, educaie "i ormare la locul de munc sau n a ara orelor de program, nvare autodidact)? care snt independente de sursa de inanare ( ie c aceasta provine din sectorul privat, din cel pu(lic sau din surse individuale)?

=8

care se reali)ea) prin di erite mi4loace (tradiionale sau moderne - prin te!nologia in ormaiilor "i a comunicrii)/ La ast el de activiti particip toi mem(rii unei societi, indi erent de vrst sau de statutul n piaa muncii, de la vrsta copilriei mici (educaia timpurie) pn la vrsta pensionrii (educaia pentru timpul li(er)? nu se limitea) la o(iective legate de carier : piaa muncii/ 9onodi-ciplina itatea C discipline separate, independente, considerate i)olate/ 'ccentuea) importana iecrei discipline, v)ut, iecare dintre ele, ca un ntreg/ >u e9ist elemente de integrare decat la nivel intradisciplinar/ 29emplu: armoni)area unor ragmente din cadrul aceleia"i discipline cu scopul asigurrii nelegerii unor enomene comple9e/ 7lu idi-ciplina itatea:multidisciplinaritateaorm superioar a interdisciplina-ritii, const n suprapunerea unor elemente ale diverselor discipline, care cola(orea)/ 6 tem aparinnd unui anumit domeniu este anali)at din perspectiva mai multor discipline, care ns "i pstrea) structura "i independena conceptual/ 0nte di-ciplina itatea C cooperare ntre discipline nrudite, este o orm mai puin de)voltat a comunicrii, integrrii unor discipline, care presupune intersectarea unor arii curriculare/ ,nterdisciplinaritatea este centrat pe ormarea de

==

competene transversale, cu o dura(ilitate mai mare n timp/ 29emplu: Kalena 'l( C 7o(U IicV C tema poate i studiat prin prisma mai multor discipline, r ca acestea s "i piard independena: literatur, geogra ie, (iologie (capodopera literar +7o(U IicVa scriitorului american Jerman 7elville)/ ; andi-ciplina itatea C intreptrunderea mai multor discipline, su( orma integrrii curriculare, cu posi(ilitatea constituirii, n timp a unei discipline noi, sau a unui nou domeniu al cunoa"terii, prin ceea ce se nume"te u)iune C a)a cea mai radical a integrrii/ Comparativ cele trei orme ale educaiei pot i anali)ate dup urmtorul ta(el: T&-&(u$ Educ !i Educ !i Educ !i c $ c(*$i #"$m %& n"n#"$m %& in#"$m %& -(i c& %/ Locul Mntr-un cadru Mntr-un Mn a ara de instituionali) cadru unui cadru des "ura at ("coli "i instituionali instituional re universiti), )at, dar i)at din prin situat n punct de intermediul a ara "colii/ vedere sistemului de <Hcoal pedagogic, nvmnt, paralelpe strad, structurat pe n trepte "colare maga)ine, "i pe ani de n grupul de studii/ prieteni, etc/

=@

T&-&(u$ Educ !i c $ c(*$i #"$m %& -(i c& #/ Finalitile Finaliti snt deduse educative din idealul educaional "i snt cuprinse n documentele "colare/ Snt ela(orate pe termen lung "i snt generale/

Educ !i n"n#"$m %&

Educ !i in#"$m %& Finalitile snt de alt natur decat cea pedagogic "i vi)e) un camp mai larg/

&/Conin utul

Scopurile snt complement are educaiei ormale, cu accent pe anumite laturi ale personaliti i individului/ Snt ela(orate pe termen scurt "i snt spei ice/ Coninutul Coninutul, este mai structurat, le9i(il, este standardi)at, prev)ut organi)at n "i e"alonat pe documente cicluri, special niveluri "i ani ela(orate "i de di ereniat

,n luenele iind ntampltoa re, coninutul este variat, nedi erenia t,

=A

T&-&(u$ c $ c(*$i -(i c&

Educ !i #"$m %& studii n documentele "colare/ 're un caracter aplicativ ntar)iat/

Educ !i n"n#"$m %& dup varst, se9, interes, aptitudini, categorii sociopro esionale , etc/ 're un caracter aplicativ imediat/ 2ducatorii non ormali snt moderatori, animatori, adresanduse pu(licului larg, interesat/

Educ !i in#"$m %& neorgani)at ori structurat din punct de vedere pedagogic/ Mn anumite situaii, tinde ctre organi)are/ 2ducatori in ormali pot i prinii, prietenii, colegii, rudele sau persoanele pregtite special pentru aceasta/

0/ 'genii implicai

3esponsa(ilit atea revine cadrelor didactice, investite cu acest rol, avnd o pregtire special, adresandu-se unui pu(liccu statut de elev sau de student/

@$

T&-&(u$ c $ c(*$i -(i c& 5/ Conte9tul metodic "i dotarea material

Educ !i #"$m %& Iispune de un cadru metodic "i material investit special cu uncii pedagogice speci ice/

Educ !i n"n#"$m %&

Educ !i in#"$m %& >u dispune de un conte9t metodic "i material organi)at/

Strategiile snt cutate n scopul meninerii interesului, iar dotarea material tinde s ie de ultim or/ 2valuare este 2valuarea 8/2valuar stresant, este mai ea e9terioar puin "i se soldea) evident? se cu note, (a)ea) pe sau autocontrol? cali icative uneori pe (a)a se acord crora se diplome "i asigur certi icate promovarea/ de participare/ =/ 6cup mai 6cup acea Faria(ila puin de %:& parte din timp din viaa timpul individului, individului

2ste o <evaluare3eali)at social/

2ste un proces care durea) toat viaa

@%

T&-&(u$ c $ c(*$i -(i c&

Educ !i #"$m %&

Educ !i n"n#"$m %&

Educ !i in#"$m %&

iind ns cea pe mai care acesta important ca i-o aloc/ premis a ormrii "i de)voltrii personalitii/ Uni( (* 9. R*,$*+*n( $* c!iuni%"$ 4i c(i3i(&!i%"$ *duc (i3* n"n#"$m %* 5n c(*%* %*/i-% (i3* 4i 5n d"cum*n(*%* 4c"% $* 9.7 O.i*c(i3*%* c!iuni%"$ 4i c(i3i(&!i%"$ *duc (i3* n"n#"$m %* 5n c(*%* %*/i-% (i3* 4i n"$m (i3* n !i"n %* 4i in(*$n !i"n %* din d"m*niu 9.8 R*,$*+*n( $* *duc !i*i n"n#"$m %* 5n $*% !i* cu 4c" % ,$in ,$i-m d"cum*n(*%* 4c"% $* Ac(i3i( (* ,$ c(ic& P /in& m*("dic& O.i*c(i3* ",*$ !i"n %*) La nivel de cunoate e) - s repre)inte coninutul teleologic al aciunilor "i activitilor educative non ormale n actele legislative "i normative naionale "i internaionale din domeniu? La nivel de aplica e)

@#

- s compare coninutul teleologic al aciunilor "i activitilor educative non ormale n actele legislative "i normative naionale "i internaionale din domeniu cu cel al documentelor "colare La nivel de inte! a e) - s recomande categorii de documente "colare care transpun coninutul teleologic al aciunilor "i activitilor educative non ormale/ 1"1 <$iectivele ac&iunilo i activit*&ilo educative non%o male 'n actele le!i-lative i no mative na&ionale i inte na&ionale din domeniu Mn pre)ent, posi(ilitile de nvare sunt nelimitate, r rontiere i instantanee/ Persoanele nva i do(ndesc noi a(iliti i competene nu numai n cadrul tradiional al clasei (nvare ormal), ci i, din ce n ce mai mult, n a ara acesteia/ 6 proporie semni icativ a activitilor de nvare are loc la locul de munc, n cadrul unor organi)aii ale societii civile sau n mediul virtual o erit de internet i de dispo)itivele mo(ile, n mod individual sau mpreun cu alte persoane/ Iin ce n ce mai des, ntreprinderile le o er anga4ailor posi(iliti de ormare pentru a-i m(unti competenele printr-o nvare organi)at, dar non- ormal/ Ie asemenea, nvarea in ormal devine din ce n ce mai important ntr-o lume glo(ali)at i interconectat, n care te!nologia le permite persoanelor s nvee ntr-o multitudine de moduri, de

@&

e9emplu utili)nd resurse educaionale desc!ise i prin nvarea la distan/ Comisia european n direcia dat din 5/A #$%# a pregtit o serie de recomandri a consiliului privind validarea nvrii non ormale "i in ormale, respectnd "i g!idndu-se de o serie de acte legislative europene n direcia dat (3ecomandarea consiliului privind validarea nvrii non ormale "i in ormale, Kru9el, C67(#$%#) 0@5 inal #$%#:$#&0 (>L2)) Mn documentul dat se menionea) c este esenial s se asigure implicarea i s se ncura4e)e autonomia tuturor persoanelor care nva, pentru a ace a sc!im(rilor economice i te!nologice rapide, tran)iiilor pro esionale mai recvente de-a lungul vieii i pentru ca aceste persoane s o(in competene mai (une i mai relevante, mrind ast el posi(ilitile lor de inserie pro esional, productivitatea i creterea economic/ Falidarea e9perienelor de invare non ormal i in ormal din statele mem(re ale *2 aduce o contri(uie esenial la o(iectivul *2 de a o( ine o cretere inteligent, dura(il i avora(il inclu)iunii, sta(ilit de Strategia 2uropa #$#$/ ,mpactul validrii poate i semni icativ pentru uncionarea pieei orei de munc: mecanismele de validare mresc transparena n ceea ce privete competenele de care dispune ora de munc i acilitea) o mai (un corelare intre competene i cererea de or de munc, promovea) m(untirea posi(ilitilor de

@0

trans er de competene ntre ntreprinderi i ntre sectoare i ncura4ea) mo(ilitatea pieei europene a orei de munc/ Facilitnd mo(ilitatea pro esional i regional i permind o mai (un corelare a competenelor, validarea poate avea un rol important n ceea ce privete atenuarea de icitelor de competene din sectoarele a late n cretere i spri4inirea redresrii economice/ Falidarea nvrii non- ormale i in ormale a ost inclus n agenda politic european din #$$%, cnd Comisia a de init nvarea pe tot parcursul vieii drept orice activitate de nvare des urat de-a lungul vieii, n scopul im(untirii cunotinelor, a(ilitilor i competenelor dintr-o perspectiv personal, civic, social i:sau pro esional/ Iup Ieclaraia de la Copen!aga privind cooperarea european consolidat n domeniul educaiei i ormrii pro esionale, s-au luat o serie de iniiative in scopul ela(orrii unor instrumente la nivel european n domeniul nvrii pe tot parcursul vieii: YMn #$$0, ,$inci,ii%* *u$",*n* c"mun* ,$i3ind 3 %id $* au ost adoptate su( orma unor conclu)ii ale Consiliului/ YMn #$$0 a ost sta(ilit cadrul Eu$", --, care include CF-ul 2uropass i o serie de documente pe care cetenii le pot olosi pentru a comunica mai (ine

@5

i a-i pre)enta cali icrile i competenele n ntreaga 2urop/ 'lte instrumente de documentare a re)ultatelor vrii sunt instrumentul >"u(6, -- al programului +1ineretul n aciunei , ," $(*%* c"m,*(*n*%"$ i c %i#ic&$i%"$ -*c("$i %* ela(orate n conte9tul dialogului social sectorial european/ *n pas important pentru validarea nvrii non- ormale i in ormale a ost adoptarea n #$$@ de ctre Parlamentul 2uropean i Consiliu a 3ecomandrii privind C d$u% *u$",* n % c %i#ic&$i%"$ (2[F $uropean 9ualifications :rame4or;) pentru nvarea pe tot parcursul vieii/ 2[F este un cadru de re erin pentru nivelurile de cali icare, de inite prin intermediul re)ultatelor nvrii/ 'cesta a determinat un proces in curs de des urare, n cadrul cruia toate statele mem(re reali)ea) propriul c d$u n i"n % % c %i#ic&$i%"$ i corelea) cali icrile naionale cu nivelurile de cali icare europene/ ,n cursul acestui proces, cali icrile vor deveni maicompara(ile i mai uor de ineles pentru anga4atori, instituiile de nvmant, lucrtori i persoanele care inva/ YMn #$$A, Comisia i Cede op au pu(licat O$i*n(&$i%* *u$",*n* ,*n($u 3 %id $* 53&&$ii n"n2#"$m %* i in#"$m %*, care o er actorilor de deci)ie i pro esionitilor consiliere te!nic privind validarea/ 6rientrile se a9ea) pe di erite perspective asupra validrii (de e9emplu individuale, organi)aionale, naionale, europene)/ 6rientrile

@8

constituie un instrument practic, care poate i aplicat in mod voluntar/ Pe lng celelalte instrumente, sistemele care acord credite pe (a)a re)ultatelor nvrii acilitea) validarea nvrii non- ormale i in ormale/ Pentru educaia superioar, acestea se re er la Si-(*mu% *u$",* n d* c$*di(* ($ n-#*$ .i%* (ECTS $uropean 'redit -ransfer and 0ccumulation S<stem ), care a ost ela(orat n cadrul procesului de la Kologna pentru a acilita mo(ilitatea ntre institu iile de nvmnt superior/ Pentru educaia i ormarea pro esional, acestea se re er la Si-(*mu% *u$",* n d* c$*di(* ,*n($u *duc i* i #"$m $* ,$"#*-i"n %& (ECVET - $uropean 'redit S<stem for 2ocational $ducation and -rainin!)/ Mn plus, din #$$=, Programul de nvare pe tot parcursul vieii a inanat o serie de proiecte-pilot care au permis de)voltarea proceselor i a instrumentelor de validare n sectoare sau conte9te speci ice, mai ales pentru educaia i ormarea pro esional i educaia adulilor/ *nele ri au utili)at Fondul social european pentru ela(orarea unor sisteme de validare/ Con orm ultimei actuali)ri a ,nventarului european din #$%$ privind validarea nvrii non- ormale i in ormale, numai patru state mem(re ale *2 au un sistem de validare (ine de)voltat, iar alte apte au ie un sistem naional n stadiul incipient, ie un sistem de validare (ine sta(ilit, dar parial, n unul sau mai multe sectoare/

@=

Propunere de recomandare a consiliului =$ privind validarea nvrii non-formale i informale, avand n vedere 1ratatul privind uncionarea *niunii 2uropene, n special articolele %85 i %88, avand n vedere propunerea Comisiei 2uropene, ntruct: (%) Falidarea re)ultatelor nvrii (cunotine, a(iliti i competene) do(andite prin nvarea nonormal i in ormal, inclusiv prin utili)area resurselor educaionale desc!ise, este esenial pentru accesul cetenilor la piaa orei de munc i la ivarea pe tot parcursul vieii/ (0) Strategia 2uropa #$#$ pentru o cre tere inteligent, dura(il i avora(il inclu)iunii, pu(licat n #$%$, pledea) pentru de)voltarea a(ilitilor i a competenelor necesare creterii economice i ocuprii orei de munc? iniiativele em(lematice ale strategiei su(linia) necesitatea unor parcursuri de invare mai le9i(ile, care s acilite)e tran)iiile intre munc i studii i care s permit, de asemenea, validarea nvrii non- ormale i in ormale/ Conclu)iile Consiliului din %@ mai #$$0 au adoptat principii europene comune privind validarea nvrii non- ormale i in ormale/ Mncepnd cu #$$0 a ost pu(licat cu regularitate un ,nventar european al validrii nvrii non- ormale i in ormale, care conine in ormaii actuali)ate privind practicile de validare actuale din rile europene#$, iar n #$$A au ost pu(licate 6rientrile europene privind validarea

@@

nvrii non- ormale i in ormale/ Sistemul european de credite trans era(ile (2C1S) instituit de procesul Kologna acord credite pentru nvarea ormal pe (a)a re)ultatelor nvrii i a volumului de munc al studenilor i acilitea) acordarea de credite pentru e9perienele de nvare non- ormal i in ormal de ctre instituiile de nvmnt superior pe (a)a re)ultatelor nvrii/ Mn anul de studii #$%$-#$%% de)ideratul educaional const n trans ormarea instituiilor de nvmnt n "coli prietenoase copiilor/ 6 "coal prietenoas copiilor (Guu, F/, (#$$@)) se preocup ca dreptul la educaie al iecrui copil din comunitate s ie respectat prin menirea de a crea n unitatea de nvmnt un mediu avora(il reali)rii o(iectivelor educaionale stipulate de Legea Mnvmntului, Concepia 2ducaiei n 3epu(lica 7oldova, alte acte legislative "i normative naionale "i internaionale din domeniu / Potrivit Legii Mnvmntului din 3epu(lica 7oldova (art/ &0), nvmntul e9tra"colar include activiti complementare procesului educaional din toate tipurile de "coli/ 'ctivitile respective sunt acordate de ctre instituii speciali)ate n scopul de)voltrii aptitudinilor creatoare ale elevilor n domeniul "tiinei, te!nicii, artelor, sportului, turismului etc/, precum "i a organi)rii utile "i plcute a timpului li(er \XXX/edu/md]/

@A

Pornind de la necesitii n domeniul educaiei, n conte9tul Concepiei de)voltrii nvmntului, Legii Mnvmntului, Concepiei educaiei n 3epu(lica 7oldova nvmntul e9tra"colar vi)ea) reali)area urmtoarelor obiective: 7.V %"$i#ic $* ,"(*n!i %u%ui #i+ic: in(*%*c(u %: #*c(i3 4i 3"%i(i3 % *%*3i%"$ ,$in) e9tinderea "i apro undarea cuno"tinelor generale "i speci ice n di erite domenii ale "tiinei, artei, te!nicii, culturii, sportului? stimularea gndirii analitice, a creativitii "i a inventivitii copiilor? ncura4area iniiativei individuale "i sociale? depistarea "i de)voltarea aptitudinilor native? crearea condiiilor avora(ile pentru a irmarea tinerelor talente/ 8. Cu%(i3 $* -*n(im*n(u%ui d*mni(&!ii 4i $*-,*c(u%ui d* -in* 5m.in ( cu ("%*$ $* di#*$*n!*%"$ um n*/ 9. P$"m"3 $* 3 %"$i%"$ n !i"n %* 4i /*n*$ %2 um n* ?i(idem@. Pentru atingerea acestor o(iective 7inisterul a ela(orat documente strategice "i reglatorii pentru domeniul respectiv, precum:

A$

Concepia 2ducaiei n 3epu(lica 7oldova "i Programul de Stat de implementare a Concepiei 2ducaiei? Concepia nvmntului e9tra"colar? Curriculum-ul +Iirigenia-? 3egulamentul privind susinerea elevilor dotai? 3egulamentul de organi)are a olimpiadelor de studiu? Programul anual al activitilor e9tra"colare cu elevii din nvmntul preuniversitar \i(idem]/ 1"2 2ep e(enta ea educa&iei non%o male 'n ela&ie cu coala p in p i-ma documentelo cola e Mn acest conte9t se nscrie curriculumul disciplinar pentru clasele ,-,F-a/ Iocumentul dat se ocali)ea) pe reali)area de materiale privind principiile "i modalitile de implementare a educaiei non ormale : in ormale, prin sensi(ili)area "i a(ilitarea actorilor sociali/ Mn conte9tul unei cercetri a9ate pe educaia non ormal : in ormal, anali)a unor documente normative se 4usti ic prin legtura cu pro(lematica nvrii permanente, care "i propune e9plicit s consolide)e dialogul dintre di eritele medii de nvare/ 'st el, potrivit 1emorandumului pentru educaie permanent: nvarea non ormal are loc o dat cu traseul principal al educaiei, nu conduce n mod normal la certi icate ormali)ate "i poate i o erit la locul de munc "i prin activiti/

A%

*n pas mai departe in acest demers este regandirea pro(lematicii ac!i)iiilor de (a) pe care tre(uie s le posede iecare individ pentru a ace a provocrilor contemporane/ La nivel european, cadrul general al cestor demersuri se constituie in urma .ecomandrii arlamentului $uropean i 'onsiliului $uropean potrivit creia +pentru c glo(ali)area continu s con runte *niunea 2uropean cu noi provocri, iecare cetean european va avea nevoie de un set larg de competene c!eie pentru a se adapta le9i(il la lume in sc!im(are rapid "i inalt interconectat-/ Mn acest conte9t, au ost identi icate, la nivel european, un numr de opt domenii de competene c!eie, o com(inaie speci ic de cuno"tine, a(iliti "i atitudini adecvate conte9tului de care are nevoie iecare individ pentru mplinirea "i de)voltarea personal, pentru cetenia activ, pentru inclu)iune social "i pentru anga4are pe piaa muncii/ 'cest nou conte9t a determinat reali)area unui cadru curricular menit s contri(uie la aplicarea cunoa"terii de tip "colar n viaa concret/ 1ema competenelor-c!eie in luenea) "i demersul de proiectare curricular din 3/7/, determinnd conceperea unor programe "colare caracteri)ate prin aspectul lor uncional, care vi)ea) un set larg de competen&e di-ciplina e i t an-di-ciplina e. 'cest tip de demers ar tre(ui s

A#

determine un alt mod de implicare a elevului in demersul didactic/ 'nali)a curriculum-ului "colar cl/ ,-,F-a, se derulea) n dou direcii: dinspre "coal ctre non ormal : in ormal? dinspre non ormal : in ormal ctre "coal/ Prima dintre direcii are legtur cu e orturile "colii de a se desc!ide ctre alte medii de nvare, iar cea de-a doua ine de inteniile celorlalte medii de a i considerate purttoare de valori "i de recunoa"tere, asemenea mediilor ormale/ La ntre(area 't de mult rspunde curriculumul nevoilor elevilor de a face fa unei societi n continu schimbare, speciali"tii de domeniu rspund c acesta ncearc s po)iione)e coninutul n raport cu alte elemente de nvare din conte9tul general/ 'cesta evidenia): elemente "i mecanisme avora(ile sinergiei dintre ormal "i in ormal? moduri de re lecie pedagogic "i de aciune metodic care incura4ea) ideea alternanelor educaionale? a(ordri sau elemente declan"atoare ce permit nu numai intrarea unor noi topici (educaia pentru mediu, cultura local, educaia antreprenorial, educaia democratic pentru copii, re)olvarea con lictelor, interculturalitatea etc/) dar "i, pan la un anumit punct, operarea cu re ereniale diverse "i amalgamarea modelelor/ Ieasemenea, coninutul dat din perspectiva inalitilor nvmantului primar, se re er la in)estrarea copilului cu acele cuno"tine, capaciti "i atitudini care s stimule)e raportarea e ectiv la

A&

mediul social "i natural "i s permit continuarea educaiei/ Competenele "i su(competenele conin elemente care au relevan pentru viaa real/ Pentru toate o(iectele de studiu competenele speci ice se situea) cel mai aproape de viaa concret "i sunt acelea care vi)ea) ormarea unor capaciti:a(iliti sau repre)int etape n construirea acestora/ Lor li se adaug su(comptenele legate de domeniul atitudinal apreciate din perspectiva relevanei pentru de)voltarea personal (de e9/ formarea sensibilitii estetice, dezvoltarea capacitii de receptare i e"primare muzical5/ Mn uncie de speci icul ariei curriculare, sunt identi icate urmtoarele categorii de capaciti:a(iliti:competene: Lim.& 4i c"munic $*: 3eceptarea mesa4ului oral n di erite situaii de comunicare/ Perceperea mesa4ului citit:audiat prin receptarea adecvat a universului emoional "i estetic al te9telor literare "i utilitatea te9telor nonliterare/ *tili)area scrisului ca te!nic psi!omotric "i ca a(ilitate de e9primare a gndurilor/ 'plicarea conceptelor "i a terminologiei le9icale, onetice, mor ologice "i sintactice n structurarea mesa4elor comunicative/ 7ani estarea interesului "i a pre erinelor pentru lectur ormarea "i de)voltarea a(ilitilor undamentale de comunicare oral "i scris/

A0

M (*m (ic& 4i (iin!*/ 1atematic-,denti icarea "i utili)area conceptelor matematice "i a lim(a4ului matematic n situaii diverse/ 'plicarea operaiilor aritmetice "i a proprietilor acestora n conte9te variate/ 3e)olvarea "i ormularea de pro(leme, utili)nd ac!i)iiile matematice/ 29plorarea:investigarea unor situaii-pro(lem reale sau modelate, integrnd ac!i)iiile matematice "i cele din alte domenii? >tiine-3eceptarea in ormaiilor "tiini ice/ 29plorarea "i investigarea lumii ncon4urtoare/ Comunicarea oral "i scris utili)Gnd stilul "tiini ic/ 'doptarea unui comportament adecvat n cadrul mediului natural "i al celui social Educ !i* -"ci"um n&) 8storie-Mnelegerea "i utili)area adecvat a lim(a4ului de specialitate/ Mnelegerea "i repre)entarea timpului "i a spaiului istoric/ Cunoa"terea "i interpretarea surselor istorice/ Iescrierea situaiilor, aptelor "i proceselor istorice/ Formarea comportamentelor "i valorilor-naionale/ *tili)area conceptelor speci ice valorilor moralspirituale pentru cunoa"terea "i respectarea tradiiilor naionale, e9perienei religioase, normelor de convieuire n societate/ $ducaie moral-spiritual'plicarea normelor din s era valorilor umane in sta(ilirea relaiilor interpersonale po)itive/ 7ani estarea unui comportament social activ "i responsa(il adecvat unei lumi in sc!im(are/ Participarea la luarea deci)iilor "i la re)olvarea pro(lemelor comunitii/

A5

A$(*) $ducaia muzical-Cunoa"terea "i nelegerea diversitii enomenului mu)icalCartistic din perspectiva semni icaiilor emoionale "i estetice/ ,denti icarea mi4loacelor de e9presivitate mu)ical con orm rolului iecruia din ele n redarea imaginii artistice "i a mesa4ului ideatic al operei mu)icale/ Iemonstrarea de9teritilor mu)icale "i integrarea n activiti artistice "colare, culturale, sociale/ *tili)area terminologiei mu)icale speci ice pentru re lecie "i autoe9primare/ 3eceptarea "i promovarea valorilor mu)icale naionale "i universale? $ducaia plastic29plorarea diverselor instrumente, materiale "i te!nici de art/ Falori icarea elementelor de lim(a4 plastic n e9primarea artistico-plastic/ 3eali)area lucrrilor plastice n diverse te!nici "i materiale de art/ Cunoa"terea noiunilor elementare din domeniul artelor plastice/ S,"$(: $ducaia fizic- Cunoa"terea noiunilor, cerinelor "i legitilor elementare re eritoare la educaia i)ic "i aplicarea acestora n practica educaional: competene co!nitive !enerale( competene co!nitive specifice( Ie)voltarea competenelor i)ice de (a) prin intermediul e9erciiilor i)ice: competene psihomotorice( Formarea calitilor de personalitate, comportamentului civili)at a deprinderilor comunicative "i de interaciune social: competene de atitudini.

A8

T*6n"%"/ii) $ducaia tehnolo!ic) 2la(orarea unui proiect de con ecionare a unui o(iect, care s rspund unei tre(uine? pre)entarea acestui proiect?Conceperea "i organi)area mi4loacelor de con ecionare a unui o(iect con orm proiectului ela(orat? 3eali)area o(iectului con orm proiectului ela(orat, respectnd regulamentul te!nologic? 2valuarea lucrrii reali)ate, memori)area etapelor procesului te!nologic? *n alt document, n care n mod concret, se transpun inalitile educaiei non ormale este +Su!estii i recomandri metodolo!ice i mana!eriale% vala(il pentru iecare an de studiu "colar/ 'cest document este ela(orat de 7inisterul Mnvmntului pentru iecare an "colar cu sugestiile de rigoare adresate diriginilor "i directorilor pentru educaie / 29emplu pentru anul "colar #$%#-#$%&/

Mini-(*$u% Educ !i*i % R*,u.%icii M"%d"3 O$/ ni+ $* ,$"c*-u%ui *duc i"n % 5n 5n3&&m5n(u% ,$*c"% $: ,$im $: /imn +i % i %ic* % =u!e-tii, ecomand* i metodolo!ice i mana!e iale #nul de -tudii

A=

2012,2011 C6iin&u: ORGANI'AREA AC1IFI1II EIUCA1IFE 5n nu% d* -(udii 8A7828A79 I. Su/*-(ii ,$i3ind dmini-($ $* ,$"c*-u%ui *duc (i3 Pe parcursul anului de studii #$%%-#$%# e orturile managerilor din nvmntul preuniversitar au ost orientate spre asigurarea sc!im(rilor calitative in instituiile de invmint din perspectiva colii Prietenoase Copilului/ Mn urma vi)itelor de studiu reali)ate in unele instituii de invmint s-au constatat urmtoarele: P Principiile colii Prietenoase Copilului au ost a(ordate, su( aspect teoretic (de in ormare), in cadrul seminarelor metodice raionale:municipale, edinelor consiliilor pro esorale, edinelor catedrelor dintr-o (un parte a institu iilor de invmint? P ' devenit mai recvent participarea cola(oratorilor IG,1S responsa(ili de activitatea educaional, a directorilor-ad4unci pentru educaie din instituiile de invmint in programe de ormare susinute de 6>G care promovea) proiecte coordonate cu 72? P ,ntr-o (un parte, in localit i s-au sta(ilit relaii parteneriale cu actorii educaionali comunitari, instituii de stat, structuri asociative de tineret? P i-au dovedit impactul po)itiv multiple proiecte educative derulate din iniiativa 6>G-urilor partenere active in domeniu?

A@

P ' sporit numrul instituiilor de invmint, inclusiv a celor e9tracolare, care i-au ameliorat condiiile de activitate prin atragerea surselor e9tra(ugetare/ 1ododat se mai constat c: P Proiectarea de)voltrii strategice a instituiilor se reali)ea) deseori in lipsa unei anali)e actologice ample, identi icrii (loca4elor, ormulrii adecvate a o(iectivelor, programrii aciunilor concrete "i msura(ile, evidenei "i aprecierii reali)rilor? P Planurile manageriale anuale re lect doar secvenial speci icul anului de studii C implementarea curriculumului moderni)at i a principiilor colii Prietenoase Copilului? in unele instituii a(ordarea aspectelor menionate lipsete totalmente? P Calitatea planurilor de activitate (structur, corelarea compartimentelor), a materialelor consiliilor pro esorale i de administraie (note constatative, deci)ii generale, necuanti ica(ile), numrul insu icient de ore asistate denot lipsa unor cerine unice in activitatea ec!ipelor manageriale? P 3eparti)area atri(uiilor uncionale intre mem(rii ec!ipelor manageriale nu este una 4udicioas, apt ce nu avori)ea) crearea unui sistem continuu de in luen educaional? P 'ctivitatea catedrei diriginilor, e iciena valori)rii orelor de dirigenie nu constituie o(iectul preocuprii managerilor educaionali in ma4oritatea instituiilor vi)itate?

AA

P Posi(ilitile de diversi icare "i di ereniere a procesului educaional o erite de Planul-cadru de invmint nu sint e9plorate "i utili)ate raional, nu se asigur reali)area li(erei opiuni a elevilor in domeniu, a(undind activitile e9tracurriculare la disciplinele de studii (e9tindere "i apro undare) r un program curricular special? P 'ccesul elevilor i prinilor acestora la procesul de luare a deci)iilor este nesemni icativ/ Mn perspectiva lic!idrii lacunelor nominali)ate -* $*c"m nd&) P S ie asigurat corelarea dintre planurile operaionale (manageriale anuale) i cele strategice de de)voltare a instituiei, am(ele iind coordonate cu IG,1S i cu 'PL/ P S ie valori icate plenar oportunitile e9istente pentru de)voltarea aptitudinilor copiilor in uncie de interesele acestora? P S ie create parteneriate comunitare reale, (a)ate pe (ene iciul reciproc al prilor? P S ie asigurate condiii adecvate pentru ormarea continu a pro esorilor dirigini, prin intermediul catedrelor metodice, indeose(i pe dimensiunile: a(iliti de comunicare constructiv, soluionarea non-violent a con lictelor, identi icarea:soluionarea ca)urilor de victimi)are a copiilor etc/? P S ie solicitat:incura4at participarea elevilor i a prinilor in actul deci)ional la nivelul instituiei

%$$

prin intermediul structurilor asociative (consiliului elevilor, consiliile:asociaiile prinilor)? P S ie asigurat transparena procesului deci)ional? P S se acorde atenie aspectului calitativ "i analitic al materialelor pre)entate la consiliile pro esorale "i de administraie? P S se e9amine)e in edinele consiliului pro esoral calitatea activitii diriginilor/ Mn conte9tul activitilor reali)ate la nivel naional, teritorial i instituional pe parcursul anilor #$$A #$%% (evaluarea "i moderni)area standardelor educaionale "i a curricula disciplinare a9ate pe competene, implementarea curricula moderni)ate i centrate pe cel care inva), pentru anul de studii #$%#-#$%& de)ideratul educaional rmine a i transformarea instituiilor de nvmnt n coli prietenoase copilului, inind cont de urmtoarele dimeniuni: P 0nclu(iunea ? toi copiii de vrst colar frecventeaz coala i particip la procesul de nvare. P .%icien&a ? se asi!ur pro!resul individual al copiilor de la un an la altul. P 9ediul -i!u , p otecto "i -*n*to- de de(volta e ? condiiile de activitate a colii permit men inerea i ameliorarea strii de sntate fizic i psihic a elevilor. P 8imen-iunea de !en ? rata frecventrii colii e aceeai i pentru fete i pentru biei( participarea

%$%

i reuita fetelor este la nivel echitabil la toate obiectele. P 7a tene iatul ? coala conlucreaz cu copiii, familia, comunitatea 'nali)a "i nelegerea normativ a activitii de educaie proiectat "i reali)at va permite identi icarea la timp a dis uncionalitilor, sesi)area unor relaii "i tendine noi, relevante pentru aciunea didactic, soluionarea optim a pro(lemelor "i implicit, re!larea ? autore!larea continu a procesului educaional/ II. Su/*-(ii ,$i3ind c(i3i( (* di$*c("$u%ui2 d;unc( ,*n($u *duc i* Di$*c("$u%2 d;unc( ,*n($u *duc !i* are menirea de a crea n unitatea de nvmnt un mediu avora(il reali)rii o(iectivelor educaionale stipulate n Legea Mnvmntului, Concepia 2ducaiei n 3epu(lica 7oldova, alte acte legislative "i normative naionale "i internaionale din domeniu, coordonnd n acest scop e orturile corpului pro esoral, prinilor, agenilor educaionali din comunitate/ Iirectorul-ad4unct pentru educaie este unul din principalii manageri ai instituiei de nvmnt "i e9ercit uncii de proiectare-or!anizare a sistemului educaional al unitii de nvmnt, de orientareindrumare metodolo!ic a procesului educaional, de re!lare-autore!lare a sistemului "i a procesului educaional/ 1unc!ii%* d* ,$"i*c( $*2"$/ ni+ $*)

%$#

P 3eali)ea) studiul situaiei la )i a procesului educaional din instituia respectiv? P 2 ectuea) studii permanente, orientate spre determinarea potenialului educativ al colectivului unitii de nvmnt, prinilor, comunitii etc/, n scopul crerii unui parteneriat pedagogic activ "i e icient? P Ie ine"te scopurile pe direcii prioritare pentru anumite limite de timp? sta(ile"te o(iectivele speci ice pe compartimente, domenii, colective:grupuri de lucru? deduce o(iectivele operaionale prin raportare la resursele e9istente, mi4loacele disponi(ile, termenii de reali)are, responsa(ili "i orme de evaluare posi(ile? P Creea) structuri care asigur reali)area drepturilor copiilor la de)voltarea capacitilor mentale "i i)ice la nivelul potenialului ma9im, li(era e9primare a opiniei, luarea deci)iilor, asumarea responsa(ilitilor etc/? proiectea), organi)ea), coordonea), monitori)ea) "i evaluea) activitatea acestora? 1unc!ii%* d* "$i*n( $*25nd$um $* m*("d"%"/ic& ,$"c*-u%ui *duc !i"n %) P 6rientea) activitatea cadrelor didactice spre studierea tre(uinelor, intereselor, aptitudinilor elevilor? P Ietermin metodologia ormrii-de)voltrii componentelor undamentale ale personalitii

%$&

elevilor n con ormitate cu prevederile Concepiei 2ducaiei n 3epu(lica 7oldova? P Contri(uie la democrati)area relaiilor pro esor-elev (elev-pro esor), copil-printe (printe-copil), pro esor-printe (printe-pro esor), la consolidarea parteneriatului pedagogic ntre agenii educaionali? P Proiectea) evaluarea activitii educative: sta(ile"te o(iectivele, prioritile, ormele "i modalitile, momentul, durata etc/? P 2la(orea) strategii "i aplic criterii speci ice de evaluare a activitii personalului didactic antrenat n activitatea educaional? 1unc!ii%* d* $*/% $*2 u("$*/% $* -i-(*mu%ui "i ,$"c*-u%ui *duc !i"n %) P 'sigur condiii pentru ormarea continu a agenilor educaionali (cursuri, seminare, lectorii de specialitate, activitatea comisiilor metodice (catedrelor), diriginilor, de)(ateri tematice, interasistene, ndrumri metodice etc/)? P Iirecionea) cercetarea pedagogic reali)at prin inovaii, orientate spre optimi)area continu a activitii educaionale (programe alternative, proiectri curriculare originale ale unor teme, activiti didactice (inclusiv e9tracurriculare, la nivel non ormal), comunicri "tiini ice in presa de specialitate etc/) P Pre)int spre e9aminarea consiliului pro esoral re)ultatele studiilor e ectuate in pro(lemele educaiei?

%$0

P 2la(orea), propune spre apro(are consiliului pro esoral "i diri4ea) implementarea strategiilor de reglare-autoreglare a sistemului "i procesului educaional din instituia "i comunitatea respectiv/ Iirectorul-ad4unct pentru educaie (in ca)ul in care statele titulare ale instituiei prevd o atare unitate) i"i va plani ica activitatea in modul care i-ar permite reali)area plenar a unciilor ce ii revin/ Mn ca)ul in care statele titulare ale instituiei nu prevd o atare unitate, unciile directorului-ad4unct pentru educaie sint parta4ate ec!ita(il intre mem(rii ec!ipei manageriale respective, ast el ca mediul educaional din instituie s ie unul avora(il reali)rii o(iectivelor educaionale stipulate in actele normative naionale "i internaionale in domeniu/ III. Su/*-(ii ,$i3ind c(i3i( (* ,$"#*-"$i%"$2 di$i/ini P$"#*-"$ii2di$i/in!i i"i vor proiecta activitatea educaional i vor inregistra re)ultatele acesteia in 'genda dirigintelui (ediia a F-a, rev)ut "i im(untit), ediia anului #$$A, C suport didactic, adresat cadrelor didactice intru direcionarea "i sistemati)area activitii acestuia in calitate de agent educaional central in cadrul instituiei de invmint, modelator al parteneriatului pedagogic la nivelul colectivului primar/ 'gend menionat va constitui concomitent un reper de reali)are a standardelor pro esionale ale dirigintelui, un instrument de evaluare a acestora, un

%$5

element inerent al porto oliului? va servi drept argument al maturitii pro esionale "i al gradului de cali icare a cadrului didactic respectiv/ 'genda dirigintelui se propune in variante pentru trei "i doi ani (Centrul Htiini ic, 7etodic "i 2ditorial <*nivers Pedagogic-)/ Con orm ordinului nr/ 0#8 din ## august #$$&, instituiile de invmint vor procura 'genda dirigintelui analogic registrelor "colare (2ditura <LUceum-, tel/ #% #8 &8)/ Pentru perioada de var "i la a(solvirea treptei de "colaritate (gimna)iu, liceu) agendele se transmit pentru pstrare repre)entantului administraiei instituiei de invmint investit cu uncia respectiv/ 6rele de dirigenie vor i reali)ate in (a)a Curriculumului <Iirigenia- C document normativ principal pentru proiectarea "i des "urarea activitilor educative la orele respective in invmintul gimna)ial "i liceal/ La treapta gimna)ial "i liceal, din numrul total al orelor de dirigenie C #$ vor i reali)ate in (a)a Curriculumului, pentru pro(leme organi)atorice "i activiti curente la treapta gimna)ial vor i programate 8-A ore, la cea liceal C A-%0 ore/ Con orm planului de invmint, cursurile vor i reali)ate din contul orelor de dirigen ie la treapta primar i in clasele cu predare in lim(a rus/ <Protecia civil i aprarea impotriva incendiilor- i <Securitatea la tra icul rutier-/

%$8

6rele de dirigenie vor i incluse n orar, dar nu vor i tari ate, innd cont de aptul, c acestea snt parte integrant a uncionalului dirigintelui/ In c %i( (* d* -u,"$( did c(ic ,*n($u -u,%ini$* #unc!ii%"$ di$i/in!ii ,"( #"%"-i -u$-*%* .i.%i"/$ #ic*) %/ 2valuarea curriculumului "colar C perspectiv de moderni)are, coord/ Pogol"a Lilia, Kucun >icolae, C!i"inu, #$$A/ #/ Cunoa"terea elevului: consiliere "i orientare/ G!id metodologic pentru ormarea cadrelor didactice din nvmntul preuniversitar, C!i"inu, ,H2, #$$=/ &/ Kioetic "i educaie (7ateriale de reper pentru dirigini, cadre didactice "i manageriale din nvmntul liceal)/ C!i"inu, Periscop, #$$=/ 0/ G!id pentru pro esionitii care lucrea) cu copiii migranilor, C!iinu #$$=/ 5/ 'specte ale (ioeticii n educaie (7ateriale de reper pentru dirigini, cadre didactice "i manageriale din nvmntul primar "i gimna)ial)/ C!i"inu, Periscop, #$$8/ 8/ Silistraru >/, Falori ale educaiei moderne/ C!i"inu, Poligra com(inat, #$$8/ =/ 2ducaia toleranei (7ateriale de reper pentru pro esorul-diriginte din nvmntul preuniversitar)/ C!i"inu, Gunivas, #$$0/ @/ 7oldovanu ,/ et/ al/, 7onitori)area "i evaluarea activitilor cu tinerii/ G!id pentru tineri "i pro esioni"ti care lucrea) cu tinerii/ C!i"inu, *>,C2F, #$$8/

%$=

A/ Jandra(ura L/, Gora" - Postic F/, 2ducaie pentru ec!itate de gen "i "anse egale/ 'u9iliar didactic pentru pro esori "i elevi, C2PI, C!i"inu, #$$=/ %$/ Kranden >/, Cei "ase stlpi ai respectului de sine, Kucure"ti, 2ditura Colosseum, %AA8/ %%/ 7ndcanu F/, 'rta comportamentului moral, *PS ,on Creang, C!i"inu, #$$0/ %#/ Llate 7, Psi!ologie/ 2u "i personalitatea, Kucure"ti, 2ditura 1rei, #$$0/ %&/ Cuco" C/, 2ducaie/ ,u(ire, edi icare, desvr"ire, ,a"i, 2ditura Polirom, #$$@/ %0/ Mnv s iu/ G!id pentru psi!ologi "colari, dirigini, pro esori, C!i"inu, C2PI, #$$8/ %5/ Cartea mare a 4ocurilor, C,IIC, C!i"inu, #$$%/ %8/ 2ducaie pentru de)voltare/ G!idul animatorului/ C,IIC, C!i"inu, #$$%/ IV. Su/*-(ii ,$i3ind "$/ ni+ $* c(i3i(&!i%"$ *0($ cu$$icu% $*: , $ "c"% $*: ,*$i"c"% $* "i *0($ "c"% $* 2ducaia "colar este completat "i continuat de educaia e9tracurricular care, se reali)ea) din contul orelor destinate activitilor respective con orm Planului-cadru pentru nvmntul primar, gimna)ial i liceal (ordinul nr/#&= din $&/$5/#$%#), precum "i din contul unitilor speciale prev)ute n statele de unciune ale unor instituii pentru organi)area activitii educative dup interese (diri4ori de cor, coregra i, conductori de alte cercuri "i ormaiuni)/ Iistri(uirea orelor e9tra"colare se va reali)a, inndu-

%$@

se cont de succesele (n aspect cantitativ "i calitativ) nregistrate de ctre ormaia respectiv pe parcursul anului "colar precedent/ Grupele vor i constituite din cel puin %5 elevi din aceea"i clas sau din clase di erite, n (a)a cererilor elevilor, prin apro(area Consiliului pro esoral al instituiei de nvmnt/ 6rele destinate activitilor e9tracurriculare (cercuri, ansam(luri, ormaii, clu(uri, secii etc/) sint incluse in norma sptminal a cadrelor didactice, con orm listelor de tari are, apro(ate prin ordinul directorului instituiei de invmint/ Ac(i3i(&!i%* , $ "c"% $* le suplimentea) pe cele tradiionale din instituiile de invmint, prin proiectele reali)ate de ctre diverse structuri de stat "i organi)aii neguvernamentale C poteniali parteneri in reali)area o(iectivelor educaionale in invmintul preuniversitar/ Iomeniul respectiv este reglementat prin di-po(iia mini-t ului n ">8> din 02 noiem$ ie 2005, care inter)ice organi)area oricror activiti para"colare in instituiile de invmint r autori)area ministerului/ Participarea cadrelor didactice la con erine, seminare, intruniri, ateliere de lucru organi)ate de ctre partenerii educaionali din contul orelor de curs este posi(il doar cu permisiunea, in scris, a ministrului/ Ac(i3i(&!i%* ,*$i"c"% $* comport e9cursii, vi)ite de studiu, delegarea pentru participare la estivaluri, concursuri, e9po)iii raionale:municipale, )onale,

%$A

repu(licane, regionale, internaionale/ 29cursiile "i cltoriile grupurilor de copii in a ara rontierelor repu(licii se vor organi)a, inindu-se cont de di-po(iiile n ">11 din 2> decem$ ie 2006 <Cu privire la reglementarea organi)rii deplasrii grupurilor de elevi turi"ti- "i n$.BB< din A7 n"i*m.$i* 8AA= <Cu privire la modalitatea de organi)are a deplasrilor grupurilor de elevi peste !otarele rii-/ 'st el, deplasrile grupurilor de elevi peste !otarele rii se reali)ea) doar in ca)ul in care acestea sint autori)ate de ctre minister, con orm demersului IG,1S respective, pre)entat cu cel puin %$ )ile inainte de ie"irea din ar "i cu preponderen in a ara orelor de studiu/ Iemersul direciei respective invmint, tineret i sport va conine in ormaia cu re erire la sursele de inanare, modul de deplasare "i persoanele responsa(ile de securitatea copiilor pe parcursul cltoriei "i a se4urului, acestea ne iind in concediu/ Iemersul va i suplimentat prin: %/ ,nvitaia rii-ga)d in care se vor speci ica condiiile "ederii (asigurarea ca)rii, meselor)? #/ Listele nominale des "urate (data na"terii copilului, seria "i numrul pa"aportului, termenul de vala(ilitate, clasa, instituia de invmint)? &/ Mn ca)ul anga4rii unitii de transport la comand se va pre)enta copia contractului cu persoana 4uridic creia aceasta ii aparine, autori)aia pentru prestarea serviciilor respective (copia certi icatului

%%$

de inregistrare i a licenei), copia permisului de conducere a "o erilor? 0/ Fouc!erul turistic (cu e9cepia grupurilor delegate pentru participare la estivaluri, concursuri, competiii, vi)ite de studiu)? 5/ Copia certi icatului de asigurare medical a grupului pe durata cltoriei "i a se4urului? 8/ Copia declaraiilor de consimmint (legali)ate notarial) ale prinilor sau ale altor repre)entani legali ai copilului, e9primate prin deci)ia autorit ii tutelare/ F. Su/*-(ii ,$i3ind c(i3i( (* in-(i(uii%"$ *0($ c"% $* ,nstituiile e9tra"colare C parte integrant a sistemului actual de nvmnt C reali)ea) activiti complementare procesului "colar de instruire "i educaie n domeniul cultural-artstic, te!nicoaplicativ, de anticipare "tiini ic, cercetare:ameliorare a mediului, sport, turism etc/, asigur reali)area dreptului copiilor la odi!n, timp li(er, 4oc "i activiti recreative potrivit vrstei/ (<Convenia cu privire la drepturile copilului-, art/&%) Mn con ormitate cu prevederile ordinului nr/ $5 din $0/$%/#$%% 'u privire la aprobarea .e!ulamentuluitip al instituiei e"tracolare, direciile generale raionale:municipale nvmnt, tineret i sport, managerii unitilor respective, vor actuali)a regulamentele de activitate ale acestora n concordan cu cerinele 3egulamentului-tip menionat/

%%%

#-i!u a ea didactic* a activit*ii ext acu icula e "i ext a"cola e 'ctivitile e9tracurriculare din instituiile de nvmnt secundar general "i e9tra-"colar se vor reali)a n (a)a urmtoarelor tipuri de programe: P Programe-tip C apro(ate "i recomandate de ctre 7inisterul 2ducaiei "i 1ineretului? P Programe modi icate sau adaptate n uncie de speci icul grupului de copii (instituiei, localitii), apro(ate de ctre consiliul metodic sau pro esoral al instituiei, coordonate cu direcia nvmnt, tineret "i sport respectiv "i validate prin "tampila acesteia? P Programe e9perimentale C orientate spre valori)area noilor domenii ale "tiinei, artei, te!nicii, implementarea noilor te!nologii educaionale, programe ce pot i ela(orate de ctre practicieni, apro(ate de ctre consiliul metodic sau pro esoral al instituiei, coordonate cu direcia nvmnt, tineret "i sport respectiv "i validate prin "tampila acesteia, vala(ile pentru un ciclu init de studii "i nsoite de evaluri curente "i sumative? P Programe de autor C marcate de noutate, actualitate "i originalitate, ela(orate de ctre practicieni, apro(ate de ctre consiliul metodic sau pro esoral al instituiei, coordonate cu direcia nvmnt, tineret "i sport respectiv "i validate prin "tampila acesteia, vala(ile pentru un ciclu init de studii "i nsoite de evaluri curente "i sumative/

%%#

'ctivitatea cercurilor de pro il te!nico-aplicativ se va organi)a n (a)a <Programelor cercurilor de creaie te!nic pentru instituiile e9tra"colare- (C!i"inu, %AA&), suplimentate de programele-model: <Nocuri "i 4ucrii electronice-, <Kionica-, <Fi)ica aplicat-, <'via-modelare-, <3ac!eto-modelare-, <3adiogoniometrie-, <Oarting-, <Cinema-video-, <'rt otogra ic-, ela(orate recent de ctre cola(oratorii Centrului 3epu(lican de Creaie 1e!nico-Htiini ic a 2levilor din 7oldova/ *ni icarea cerinelor n materie de curriculum educaional n domeniul activitii e9tra"colare se va reali)a n cadrul seminarelor metodice organi)ate de ctre Centrul 3epu(lican pentru Copii i 1ineret, con orm Standardelor instituionale i Curriculumului de (a), ela(orat de ctre ,nstitutul de tiine ale 2ducaiei/ Funcionarea instituiilor de nvmnt secundar general n regim de 5 )ile impune necesitatea deplasrii intensitii activitii instituiilor e9tra"colare n )ilele de sm(t "i duminic, organi)area n aceste )ile a concursurilor, aciunilor de agrement, e9cursiilor, etc/ Eu/*ni P $%ic"3: e de secie, 72 Vi"%*( Mi; , cercettor tiini ic, ,H2 'lt document este 3egulamentul de organi)are "i uncionare a "colii:liceului/ 29emplu/ L,C2*L 126321,C +I'>12 'L,GJ,23,-

%%&

29aminat "i apro(at de Consiliul pro esoral al Liceului +Iante 'lig!ieri-/ Proces-ver(al nr/ 5$ din $5/$A/$@ 6rdinul nr/ #% din $5/$A/$@ Pre"edintele comitetului sindical ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^1/ Pru 32G*L'72>1*L I2 63G'>,L'32 H, F*>CT,6>'32 ' L,C2*L*, CJ,H,>_*, #$$@ E0($ - din R*/u% m*n( D. Ac(i3i(&!i *0($ c% -& 4i *0($ 4c" %& 'rt/ %%8/ 'ctivitile complementare e9traclas "i e9tra"coal cu caracter instructiv-educativ au menirea de a completa, m(ogi, diversi ica "i consolida cuno"tinele "i deprinderile acumulate, nsu"ite de elevi prin cele nvate/ 'semenea activiti se organi)ea) n uncie de speci icul "i pro(lemele pe care le ridic o(iectul de studiu respectiv/ 2le intr n o(ligaiile iecrui cadru didactic "i sunt de initivate (sta(ilite) n planul de activitate al iecrei catedre/

%%0

'rt/ %%=/ Participarea elevilor la activitile complementare e9traclas "i e9tra"coal este (enevol/ Pro esorul are datoria s-i atrag pe elevi, s le stimule)e elevilor interesul, nevoia unor asemenea aciuni/ 'rt/ %%@/ Scopul aciunilor complementare este, pe de o parte, atragerea elevilor (uni, ncura4area pregtirii lor pentru o(inerea unor re)ultate de per orman la concursuri, olimpiade, iar, pe de al parte, evitarea e"ecului "colar prin pregtirea di ereniat, a4utorarea elevilor mai sla(i s dep"easc mediocritatea/ Mn acest sens se organi)ea) lecii suplimentare, meditaii "i consultaii, pregtirea pentru (acalaureat, olimpiade, concursuri "colare etc/ 'semenea activiti se organi)ea) n a ara orelor de studiu (dar r a dep"i ora #%/$$), ori sm(t/ 'rt/ %%A/ Pentru elevii cu pasiune pentru un anumit o(iect sau pentru prelungirea tratrii unor teme n a ara orelor, se organi)ea) cercuri cu elevii/ Cercurile pe o(iecte pot avea o tem general ori pot urmri o anumit pro(lematic? de asemenea ele pot continua o anumit tem, latur ori pro(lem din programa de nvmnt ori pot lsa iniiativa creatoare a elevilor n a-"i mani esta preocuprile (cenaclul literar), n a-"i dovedi priceperile (cerc te!nico-aplicativ), n a-"i apro unda cuno"tinele "i n a aduce un plus de in ormare ori a asigura cadrul

%%5

de)(aterii unor idei, teorii, concepte care-i interesea)/ Cercurile pe o(iecte se programea) n a ara orelor de clas, de comun acord cu elevii/ Cercurile cu elevii pot unciona cu minimum %$ elevi/ 'rt/ %#$/ Mn rndurile activitilor complementare mai intr activiti care vin n spri4inul elevilor prin diversi icarea "i concreteea pe care o o er/ Mn uncie de o(iectul de studiu n cau), asemenea aciuni pot i: invitarea unor personaliti artistice "i "tiini ice pentru a pre)enta o tem de interes ma4or ori cu oca)ia unor comemorri sau aniversri o iciale, vi)ite la case memoriale, la institute de cercetri, la centrul de calcul, sc!im(uri de e9perien cu alte "coli, organi)area de concursuri pe o anumit tem, serate literare, ser(ri "colare, audiii mu)icale, competiii sportive, concursuri de miestrie pro esional, e9cursii tematice, strngerea de date pentru ntocmirea unei lucrri etc/ 'lte documente n care sunt e"alonate:plani icate activitile e9tracurriculare este G!idul dirigintelui (ve)i G!idul dirigintelui)? Gra icul activitilor educative la clas "i pentru ciclului primar? proiectul didactic propiu-)is/ (ve)i e9emplele n continuare) G$ #icu% c(i3i(&!i%"$ *duc (i3* % c% -&

%%8

T*m

c(i3i( (ii

<S-a ivit pe culme -oamna @%

8mpreuna de Aallo4een 3

Aai la drum cu veselie 3

1"$m d* P*$i" d $* %i+ $* -drumetie in Septem(rie impre4urimile scolii pentru o(servarea mediului incon4urator in anotimpul toamna - Liua mondiala a curateniei (#& sept/) : diverse activitati de curatenie (in parc, in clasa - concurs de 6ctom(rie masti , parada de costume, e9po)itie de desene , aran4amente speci ice din dovleci -e9cursie >oiem(rie tematica - creatii literare < ,mpresii de calatorie <

%%=

T*m

c(i3i( (ii usa,

*eschide crestine 3

#0 fost odata ca-n povesti, ...%

Aai la spectacol 3

1"$m d* P*$i" d $* %i+ $* - pre)entare de Iecem(rie o(iceiuri si traditii de craciun - colinde - e9po)itie de desene - colectare de 4ucarii si im(racaminte pentru copii saraci - ser(are de Craciun - moment poetic ,anuarie in memoria poetului national 7/ 2minescu ( recitari , auditii-romante , imagini si date despre viata si activitatea marelui poet C ppt) - vi)ionarea unei Fe(ruarie piese de teatru

%%@

T*m

c(i3i( (ii

$ ziua mamico 3

ta,

Aristos inviat 3

#'at de frumoasa te-ai !atit naturo, tu #

#Nu stiu altii cum sunt, dar eu...%

1"$m d* $* %i+ $* vi)ionarea unui ilm pentru copii -scenete , recitari, cantece, dansuri - e9po)itie de martisoare - semni icatii si sim(oluri pascale (ppt) - e9po)itie: oua incondeiate, picturi pe sticla - drumetie in parc : e9cursie tematica - colectare de materiale din natura - activitate de pictura in natura - Liua copilului C % iunie ( concurs de desene ) - cantece despre

P*$i" d

7artie

'prilie

7ai

,unie

%%A

1"$m d* P*$i" d $* %i+ $* vara si vacanta ( auditii si interpretari ) G$ #icu% c(i3i(&!i%"$ *duc (i3* cu *%*3ii c% -*%"$ ,$im $* C*0*,%u ,*n($u nu% d* -(udii 8A7A28A77: Lic*u% T*"$*(ic D. A%i/6i*$iD N 5on&inutul 2e-pon-a$il ;e men de " tematic eali(a e %/ Pregtirea liceului L/ Kr(u, 1/ augustctre noul an de Lena, septem(rie studii/ diriginii claselor #/ Sr(toarea Mnvtorii % Primului sunet/ claselor septem(rie Prima or a primare anului "colar/ &/ Sr(toarea 1/ Lena, 7/ Septem(rie (unicilor 7argine, diriginii claselor 0/ Iecadele 1/ Lena, 7/ %-%# educaiei rutiere 7argine, septem(rie +'tenie C diriginii #-%& Copii`claselor e(ruarie 0-%5 mai 5/ Sr(toare 7/ 7argine, 6ctom(rie

T*m

c(i3i( (ii

%#$

N "

8/

1/ Lena, 7/ 6ctom(rie 7argine, diriginii claselor =/ 'ctivitate 1/ Lena, 7/ %$-%5 consacrat 7argine, octom(rie !ramului ora"ului diriginii +1oamna de claselor 'ur-/ @/ Concursul Mnvtorul de >oiem(rie interpreilor de educaie mu)ic u"oar mu)ical +Steaua C!i"inului-/ A/ Concursul F/ 6soianu >oiem(rie tinerilor interprei de mu)ic popular +1amara Cio(anu-/ %$/ Lunarul Mnvtorii >oiem(rie propagrii claselor drepturilor primare copiilor/ 6re

5on&inutul tematic dedicat )ilei pedagogului +7 rog pentru nvtori-/ Lunarul +Cunoa"te-i (altina-/

2e-pon-a$il '/ Kelotcaci, F/ 3omaniuc

;e men de eali(a e

%#%

N "

5on&inutul tematic educative n clasele ,-,F/ %%/ Campania +ProSntate-/ Mntlniri cu lucrtorii medicali, ore de dirigenie/ %#/ Festivalul sr(torilor "i tradiiilor de iarn +S trii, sn lorii-/ %&/ Caravana de Crciun/

2e-pon-a$il

;e men de eali(a e >oiem(rie C aprilie

7edicul liceului, diriginii claselor

1/ Lena, F/ Iecem(rie 6soianu

1/ Lena, 7/ Iecem(rie 7argine, diriginii claselor %0/ Concursul 3/ Lungu, Iecem(rie municipal de diriginii desene +Focul C claselor prieten, incendiul - du"man-/ %5/ Festivalul F/ 6soianu 7artie olcloric +La ntna dorului-/ %8/ 7ri"or C #$%%/ Mnvtorii 7artie claselor

%##

N " %=/

5on&inutul tematic

2e-pon-a$il

;e men de eali(a e C

%@/

%A/

#$/

#%/

##/

primare 'ctiviti 7/ margine, 7artie ecologice L/ 7a)lu, aprilie +Paradis C diriginii meleagul -/ claselor Festivalul C F/ 6soianu 'prilie concurs al cntecului pascal +Pentru 1ine, Ioamne`Salonul Iiriginii 'prilie ,nternaional de claselor, F/ Carte pentru Cio(anu, Copii/ (i(liotecara liceului Concursul L/ 7unteanu 7ai colectivelor corale (+Lilele Iante-)/ Concursul F/ 1ri(oi 7ai posterelor +Crru"a ecologic- / Liua mondial a S/ Inil, '/ 7ai copiilor, 2"anu concursul desenelor

%#&

N "

5on&inutul 2e-pon-a$il tematic +Copilrie C dulce eerie-/

;e men de eali(a e

Sc6i! d* ,$"i*c(E-c*n $iu ,*n($u c(i3i(&!i%* *0($ cu$$icu% $* P$* m.u% Iata reali)rii ^^^^^^^^^^^^^^^^^ Locul des "urrii ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ 'utorul:autorii proiectului:scenariului ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^^^^^ 7esa4ul activitii ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^^^^^ Genericul ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^ Grupul-int ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^ 6(iective: speci ice undamentale ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

%#0

operaionale ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^ 1ipul activitii ("e)toare, concurs, spectacol mu)ical-coregra ic, concert etc/) ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^ 2"alonarea n timp (timp necesar pentru pregtire:repetiii, timp necesar pentru reali)are) ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ 7ateriale-suport ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^^^^^ 2c!ipa de reali)are (rolurile) ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^^^^^ Cola(oratori din e9teriorul ec!ipei ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^^^^^ 7otivarea inteniei de iniiere a activitii artistice ^^^^^^^^^^^^^^^ Ies "urarea activitii ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^^^^^ Ac(i3i( (* ,$ c(ic&

%#5

'nali)ai din ta(el elementele de educaie non ormal "i coninutul arilor curriculare: Lim$* i 5omunica e-disciplina Limba i literatura romBn? 9atematic* i ?tiin&e-disciplinele 1atematic, >tiine? .duca&ie -ociouman*-disciplinele 8storia, $ducaia moral-spiritual? # te-disciplinele $ducaia muzical, $ducaia plastic? ;e@nolo!ii-disciplina $ducaia tehnolo!ic, din clasele primare/ Ce elemente de educaie non ormal se pot utili)a pentru antrenarea su(competenelor la ac!i)iionarea competenelor speci ice dieciplinei/ Completai ta(elul indicnd numrul su(competenei din curriculum "i coninutul acestea/ Lim$* i 5omunica e-disciplina Lim(a "i literatura romGn 2lementele de educaie non ormal Clasa 2ducaia dura(il prin dimensiunea sociocultural/ Fi)ionarea unor emisiuni tv/, piese de teatru, care Su(competene ,-a ,,-a ,,,-a ,F-a

%#8

pun n eviden di erite modele comportament ele sau atitudini a de acestea/ 2ducaia pentru promovarea valorilor undamentale ale culturii "i civili)aiei 3eali)area unei reviste a "colii n care sa ie pre)entate valorile transmise prin intermediul lim(ii (cartea ca o(iect cultural, audio (ooV-ul, a i"ul pu(licitar)/ 2ducaia

%#=

pentru amilie Lectura n amilie a unor cri de interes pentru toi 9atematic* i ?tiin&e-disciplina 7atematica 2ducaia pentru "tiin 2ducaia pentru promovarea valorilor undamental e ale culturii "i civili)aiei 2ducaia pentru timpul li(er 3esurse ,nternet 3eviste pentru copii Cerc de matematic Cursuri de invare a matematicii prin

%#@

intermediul operei de art 9atematic* i ?tiin&e-disciplina Htiine 2ducaia ecologic 29po)iii cu o(iecte din materiale reciclate 2ducaia pentru sntate "i pentru calitatea vieii Ie)voltarea unor ru(rici pe teme de sntate in revista "colii (clasei)/ Proiecte in parteneriat "coli din mediul rural: ur(an pentru cunoa"terea alimentelor si a calitilor acestora/ 2ducaia

%#A

alimentar Fi)itarea unor maga)ine pentru identi icarea produselor pe care le comerciali)ea) / Studierea reclamelor pu(licitare care promovea) o(iecte pentru copii/ 2ducaia propatrimoniu Fi)ite la mu)ee sau spaii de interes local: ar!itectura local, plante, animale speci ice )onei, orme de arta in natur (v/ pe"teri? mu)eul trovanilor? Ka(ele? alte orme naturale

%&$

cunoscute, i)voare naturale, enomene naturale etc/) 2ducaia pentru de)voltare dura(il 'teliere de cunoa"tere "i de promovare a speci icului local/ Sc!im(uri de e9perien cu alte "coli, localiti/ 3eali)area unor pliante, a i"e de promovare a valorilor locale/ 2ducaia pentru "tiine Participarea la programe tematice organi)ate in cadrul mu)eelor de "tiine ale naturii, de mineralogie etc/

%&%

pentru o(servarea, e9plorarea "i inelegerea realitii/ .duca&ie -ociouman*-disciplinele 8storia, $ducaia moral-spiritual 2lemente de educaie Competene non ormal cl/ a ,F-a 2ducaia estetic "i educaie pentru timpul li(er 2ducaia pro patrimoniu 2ducaia istoric Fi)itarea unor mu)ee de istorie "i de art, a unor e9po)iii, situri istorice Participarea la programe organi)ate de mu)ee de istorie 3eali)area unor mac!ete 'lctuirea unui col mu)eistic al "colii *rmrirea unor emisiuni de populari)are a istoriei radio sau la 1F

%&#

(IiscoverU, JistorU etc/)? consultarea unor al(ume de art, a unor enciclopedii? vi)itarea unor monumente de ar!itectur, case memoriale 'lctuirea unui traseu turistic "i a unui 4urnal de cltorie Iramati)area unor lecturi cu coninut istoric 2ducaia pentru integrarea social 3eali)area de interviuri cu personaliti locale 'lctuirea unui col mu)eistic al "colii 2ducaia pentru de)voltare personal Participarea la evenimente din viaa amiliei "i a comunitii 3eali)area unui al(um al amiliei 'lctuirea unui 4urnal al clasei Lecturi cu su(iect istoric: cri, (en)i desenate/

%&&

2ducaia intercultural 29cursii "i vi)ite in ar "i in strintate # te-disciplina $ducaia muzical. 2ducaia pentru sntate "i pentru calitatea vieii Proiecte de studiere a pre)enei mu)icii in spaiul pu(lic "i a e ectelor acesteia asupra celorlali/ Participarea la ateliere care pun in eviden legtura dintre mu)ic "i celelalte arte/ 2ducaia

%&0

pentru amilie Fi)ite cu amilia in casele unor compo)itori/ Participarea la evenimente culturale organi)ate in strada in care sunt "i programe mu)icale (concerte in aer li(er, teatru de strad, ormaii de amatori care cant in strad etc/ 2ducaia pentru promovarea valorilor undamentale ale culturii "i civili)aiei Participarea la

%&5

programe de iniiere in mu)ic organi)ate pentru copii/ Familiari)are a cu nume de compo)itori prin intermediul caselor memoriale sau al unor documentare despre viaa lor/ 2ducaia pentru timpul li(er 'scultarea programelor radio pentru copii/ 'udiii mu)icale cu o tematic adecvat varstei/ # te-disciplina $ducaia plastic/

%&8

2ducaia pentru promovarea valorilor undamentale ale culturii "i civili)aiei Proiecte, activiti de +lectura- a spaiului cotidian/ ,denti icarea evenimentelor artistice din strada/ Selectarea valorii de nonvaloare (de e9emplu, a i"ul pu(licitar) 2ducaia pentru sntate "i pentru calitatea vieii *tili)area picturii, a

%&=

te!nicilor de modelare, a cola4elor etc/ ca orm de de)voltare armonioas, de pstrarea sntii, prin e9primarea propriilor emoii si sentimente, "i de asigurare a calitii vieii/ 2ducaia pentru amilie Participarea la programe de art in amilie o erite in cadrul mu)eelor ;e@nolo!ii-disciplina $ducaia tehnolo!ic 2ducaia estetic Programe e9tra"colare de

%&@

cunoa"tere a unor o(iecte valoroase din mu)ee sau din spaiul cotidian/ 'ctiviti, concursuri de proiectare a spaiului cotidian (de e9emplu, ora"ul viitorului) 2ducaia ecologic 3eali)area unor e9po)iii cu o(iecte reali)ate din materiale reciclate 2ducaia pentru promovarea valorilor undamental e ale culturii

%&A

"i civili)aiei 3eali)area de a i"e, e9po)iii, reviste, CIuri pentru promovarea unor teme de interes pentru comunitatea local/ 2ducaia pentru sntate "i pentru calitatea vieii Studierea reclamelor pu(licitare care promovea) produse pentru copii/ Ie)voltarea unor ru(rici pe teme de sntate in

%0$

revista "colii (clasei)/ 2ducaia pentru timpul li(er Participarea cu amilia, cu "coala la targuri de sr(tori organi)ate in cadrul unor mu)ee, pe strad etc

P /in& m*("dic& Constatm c, n condiiile democrati)rii societii, descentrali)rii educaionale, autonomiei "colare, Legea nvmntului "i alte reglementri con er instituiilor "colare anumite drepturi "i li(erti n ela(orarea "i aplicarea documentelor "colare, cu respectarea e9igenelor "tiini ice, practice, pedagogice "i metodice necesare sta(ilirii "i punerii +n oper- a unui curriculum modern, elevat, de

%0%

valoare "i e icien ideatic "i acional, care s le asigure acreditarea/ Mn procesul didactic ariile de educaie tematic non ormal snt intersectante "i proteice, snt ocali)ante pe un coninut, pe o dominant etc/, dar generea) alte complementariti "i comple9e tematice, principale "i :sau derivate/ Ierivrile se de inesc n uncie de conte9t "i de scop practic (de e9emplu, educaia pentru reciclarea materialelor refolosibile)), de grupul int (de e9emplu, educaia pentru prini), de parteneri (de e9emplu, educaia muzeal) etc/ 2ducaia pentru lectur 2ducaia pentru prevenirea anal a(etismului etc/ 2ducaia economic 2ducaia antreprenorial etc/ 2-learning "i 7-learning 2ducaia pentru matematic 2ducaia pentru "tiine etc/ 2ducaia pentru timpul li(er 2ducaia pentru respectarea drepturilor omului 2ducaia pentru istorie 2ducaia pentru pace "i securitatea oamenilor etc/ 2ducaia pentru de)voltare dura(il: protecia mediului, dimensiunea

%0#

sociocultural, dimensiunea te!nic "i pro esional 2ducaia ecologic etc/ 2ducaie pentru integrarea in societate "i orientare in carier etc/ 2ducaia pro-patrimoniu 2ducaia intercultural 2ducaia pentru (una guvernare (transparen, e9primarea li(er a opiniilor, li(ertatea e9presiei, contri(uia la ormularea politicii) 2ducaie pentru sntate "i pentru calitatea vieii 2ducaia pentru amilie 2ducaia pentru promovarea valorilor undamentale ale culturii "i civili)aiei 2ducaia pentru cetenie democratic 2ducaia pentru egalitatea se9elor 2ducaia estetic 2ducaia alimentar 2ducaia rutier 2ducaia pentru de)voltare personal 2ducaia instrumental etc/ 'ctivitile de nvare non ormal se regsesc n curriculum-ul la deci)ia "colii/ Curriculum-ul la deci)ia "colii repre)int un conte9t ormal avora(il asocierii demersurilor didactice ormale cu activitile de nvare non ormal: in ormal/ 'cestea se

%0&

deose(esc de curriculumul nucleu prin aptul c n curriculum-ul la deci)ia "colii predomin, de regul, a(ordrile non ormale:in ormale/ 'spectul ormal al curriculum-ului la deci)ia "colii este dat de modul de evaluare (note, aprecieri cali icative etc/), precum "i includerea o(ligatorie n orarul "colii/ Mn 3epu(lica 7oldova, variantele de curriculum la deci)ia "colii snt : a/ Curriculumul aprofundat, respectiv acea orm de curriculum la deci)ia "colii : curriculum de de)voltare local care urmre"te studierea apro undat a prevederilor:o(iectivelor de re erin ale curriculumului-nucleu prin diversificarea activitilor de invare in numrul ma9im de ore prev)ut in pla4a orar a unei discipline? (/ Curriculumul e"tins, respectiv, acea orm de curriculum la deci)ia "colii : curriculum de de)voltare local care urmre"te lrgirea evantaiului o(iectivelor "i a coninuturilor din curriculumul-nucleu prin noi o(iective de re erin "i uniti de coninut, in numrul ma9im de ore prev)ut in pla4a orar a unei discipline? Curricula opionale: Z la nivelul disciplinei/ activiti, module, proiecte care nu sunt incluse in programa "colar avansat de autoritatea central, ie dintr-o disciplin care nu este prev)ut ca atare in planul-cadru sau nu apare la o anumit clas : ciclu curricular? Z la nivelul ariei curriculare/ alegerea unei teme care implic cel puin dou discipline dintr-o arie?

%00

Z la nivelul mai multor arii curriculare : implic cel puin dou discipline aparinand unor arii curriculare di erite/ La nivelul liceului, curriculum la deci)ia "colii : curriculum de de)voltare local este asimilat opionalelor, tipologia acestora iind urmtoarea: a) de aprofundare/ tip derivat dintr-o disciplin studiat in trunc!iul comun, care urmre"te dezvoltarea competenelor prev)ute in curriculumulnucleu prin noi uniti de coninut? () de e"tindere/ tip derivat dintr-o disciplin studiat in trunc!iul comun, care urmre"te e"tinderea o(iectivelor-cadru:competenelor generale din curriculumul-nucleu prin noi o(iective de re erin:competene speci ice "i noi coninuturi/ c) disciplin nou/ noi o(iecte de studiu, in a ara acelora prev)ute in trunc!iul comun la un anumit pro il "i speciali)are, sau teme noi, care nu se regsesc in programele naionale/ d) inte!rat/ discipline noi, structurate in 4urul unei teme integratoare pentru o anumit arie curricular sau pentru mai multe arii curriculare/ Mn observatoarele locale pentru educaia nonformal&informal, precum "i n ormularea standardelor de calitate ar tre(ui s ie inclus valori)area, la nivelul comunitii didactice, a ac!i)iiilor do(ndite de pro esori "i a preocuprilor acestora pentru educaia continu/ 'ceasta ar presupune "i o apreciere glo(al a pregtirii

%05

pro esorilor, nu doar pregtirea n specialitate: un porto oliu pro esional cuprin)nd toate ac!i)iiile care-l a4ut pe pro esor s ie mai e icient n activitatea sa didactic/ Uni( (* <. 1"$m* d* "$/ ni+ $* %* c(i3i(&!i%"$ *duc (i3* n"n#"$m %* <.7 S,*ci#icu% #"$m*%"$ d* "$/ ni+ $* c(i3i(&!i%"$ n"n#"$m %* <.8 Ac!iuni d* m n /*m*n( *duc !i"n % Cn"n#"$m %D <.9 S*$3icii 4c"% $* 5n .*n*#iciu% c"muni(&!ii <.<. Su$-* 4i m"d %i(&!i d* #in n! $* %* c(i3i(&!i%"$ *duc (i3* n"n#"$m %* Ac(i3i( (* ,$ c(ic& P /in& m*("dic& Odi*c(i3* ",*$ !i"n %*) La nivel de cunoate e: - s disting esena ormelor de educaie non ormal la nivelul sistemului "i al procesului de nvmnt n interdependen "i relaie de nvare cu cel ormal "i in ormal ? La nivel de aplica e - s descopere sensul educaional de interdependen al ormelor educaiei "i a relaiei dintre aceste orme de nvare? - s sta(ileasc legturi ntre ormele, activitile "i aciuile de management n educaia non ormal cu

%08

cele ale activitilor e9tracurriculare:e9tra"colare reali)a(ile n clasele primare? - s compare ormele de organi)are a activitilor non ormale cu cele speci ice de organi)are a activitilor e9tracurriculare n clasele primare? La nivel de inte! a e: - s de)volte ct mai multe roluri, uncii accesi(ile elevilor n di erite conte9te "colare "i e9tra"colare/ - s propun &-5 teme de ser(ri "colare n care s se regsasc e9plicit aspectul interdisciplinar/ - s produc coninutul tematic (ordinea de )i) al unei "edine cu priii programat la mi4loc de semestru/ - s selecte)e din itinerarul descris anterior de activiti un tip de activitate educativ non ormal, preci)nd o tem de interes/ <.7 S,*ci#icu% #"$m*%"$ d* "$/ ni+ $* c(i3i(&!i%"$ n"n#"$m %* Competenele "i atitudinile de)voltate elevilor n cadrul nvrii non ormale includ: competene interpersonale, capacitatea de lucru n ec!ip, ncrederea n sine, disciplina, responsa(ilitatea, capaciti de plani icare, coordonare "i organi)are : competene de gestionare a proiectelor, capacitatea de a re)olva pro(leme practice/ Mntrucat aceste competene au relevan crescut n de)voltarea personal a individului, contri(uind deopotriv la participarea activ n societate "i n lumea muncii,

%0=

acestea ar tre(ui s ie complementare celor ac!i)iionate prin educaia ormal/ Mn acest conte9t, literatura de specialitate elucidea) o serie de activiti educative non ormale ca orme de organi)are a acestora/ 7. Ac(i3i(&!i di$*c(* 5n -,$i;inu% in-(ui$ii *%*3i%"$. 'cestea au scopul de a cre"te gradul de individuali)are a instruirii prin organi)area unor activiti e9tracurriculare cu o serie de obiective cadru/ a acilitarea asimilrii cuno"tinelor pentru elevi cu di iculti de nelegere? asinteti)area cuno"tinelor pentru elevi cu lacune n cuno"tine? adiversi icarea e9ersrii pentru elevi cu di iculti de i9are? am(ogirea cuno"tinelor pentru elevi cu interes crescut a de disciplin Iintre acestea ac parte: Z c(i3i(&!i indi3idu %*) - con-ulta&ia care se adresea) tuturor elevilor? este o activitate individuali)at? reglat de convenii particulare pro esor-elev (progaramare individual) pe ondul regulamentului "colii? se poate reali)a "i pe grupuri mici? 2ste o activitate programat-cu orar propriu? 1ematica a(ordat repre)int o e9tindere sau o apro undare a coninutului tematic al disciplinei?

%0@

- ant enamentul care se adresea) unor elevi care se pregtesc pentru concursuri? este o activitate individuali)at, pe persoan sau pe grup (ec!ip)? este reglat de regulamentele concursului avut n vedere "i standardele anticipate de per orman? tematica a(ordat sau coninutul activitii este corelat cu tematica:coninutul concursului? Z c(i3i(&!i d* /$u,) - medita&ia care se adresea) elevilor cu risc n reali)area o(iectivelor disciplinei? se reali)ea) pe grupuri mici, este o activitate programat-cu orar propriu? - ce cul pe mate ii care se adresea) elevilor cu per ormane superioare n realiV)area o(iectivelor disciplinei "i:sau elevilor cu interese intrinseci pentru materia respectiv? se reali)ea) pe grupuri mici? este o activitate programat, cu orar propriu? tematica este puternic corelat n conte9t ormal? - vi(ita de luc u care are o o(iectiv (ine de init? se adresea) tutror elevilor? se reali)ea) pe grupuri mari? presupune instruirea preala(il a elevilor? presupune convenirea preala(il a vi)itei cu instituia ga)at, pro esorul "i asum responsa(ilitatea activitii pe ntraga durat a acesteia-de la prsirea "colii de ctre grupul de elevi, pn la ntoarcerea elevilor n incinta "colii/ 8. Ac(i3i(&!i di$*c(* 5n -,$i;inu% *duc&$ii *%*3i%"$. Scopul acestora este de a orma dimesiuni atitudinal-acionale "i valorice a personalitii elevilor

%0A

prin activiti e9tra"colare ntreprinse cu elevii/ Cbiective cadru/ ancura4area iniiativei elevilor? ade)voltarea creativitii elevilor? acrearea conte9tului educaional avora(il reali)rii cu succes a iniiativelor cu valoare ormativ de)ira(il "i de)voltarea capacitilor de organi)are "i autoorgani)are? astimularea motivelor de autoreali)are pro esional "i civic? acultivarea spiritului de concuren n condiii de air-plaU? am(ogirea culturii generale intelectuale "i te!nice? amodelarea atitudinilor avora(ile integrrii socilae n spiritul valorilor contemporane: toleran, umanitarism, implicare civic pentru: pace, via sntoas, mediu curat "i sntos, ntra4utorare/ Iintre acestea ac parte: Z c!iuni d* #"$m $* c"m,*(*n!*%"$ d* "$/ ni+ $*2 u(""$/ ni+ $*: - at i$ui ea de -a cini care: testea) capacitile elevului? se reali)ea) la iniativa pro esorului? sarcinile snt ocali)ate pe o(iective punctuale? unciile snt temporare? atri(uiile snt aleatoare, dar adaptate particularitilor elevului? are un potenial mare de diversi icare? - o !ani(a ea cla-ei de elevi care: valori ic competenele elevilor? sereali)ea) la

%5$

iniiativa pro esorului dar alegerea aparine colectivului de elevi? se atri(uie uncii pe o durat relativ mare? atri(uirea este ocali)at pe scopuri? alagerea se (a)ea) pe statutul in ormal al elevului n colectiv? unciile snt relati constante/ Z c!iuni unidi-ci,%in $*: - excu -ia de -tudii care are un o(iectiv sla( de init:m(oge"te in ormaiile despre un domeniu larg "i:sau o activitate comple9? stimulea) interesul elevilor? se adresea) tuturor elevilor? se reali)ea) pe grupuri mari? presupune convenirea preala(il a vi)itei cu instituia:ile ga)d? presupune instruirea preala(il a elevilor? pro esorul "i asum responsa(ilitatea activitii pe ntraga durat a acestea-de la prsirea "colii de ctre grupul de elevi, pn la ntoarcerea n incinta "colii, - concu -ul cola care este considerat o orm de stimulare prin e9pectana succesului? se organi)ea) la iniiativa unui sau unor grupuri de pro esori? se reali)ea) pe discipline de inite? se des "oar n (a)a unui program propriu? poate avea amplori di erite: pe nivele de studiu, pe "coal, ntre "coli, pe regiuni geogra ice, naionale? populari)area in luienea) imaginea "colii "i statutul acesteia n comunitate/ Z c(i3i(&!i ,%u$i24i in(*$di-ci,%in $*: - ce cul ext acu icula (1e!nologic, Cultural, 2cologic, Sportiv, *manitar) care ia iin la iniiativa pro esorului? ntre"te "i de)volt interese

%5%

de4a conturate? "i de ine"te (ine o(iectivele? se adresea) selectiv, doar elevilor interesai? este o organi)are relativ sta(il? uncionea) n (a)a unui program propriu? - -e $a ea:expo(i&ia cola * prive"te orice orm de mani estare estiv, independent de tem "i care este o orm de stimulaare prin trirea succesului? se organi)ea) la iniiativa pro esorului sau a corpului pro esoral? este o aciune tematic, interdisciplinar? se des "oar n (a)a unui program propriu? populari)area in luienea) imaginea "colii "i statutul acesteia n comunitate/ 9. Ac(i3i(&!i indi$*c(* 5n -,$i;inu% *duc&$ii. Scopul acestora este de a cultiva "i diversi ica modelele de personalitate socialmente de)ira(ile o erite elevilor cu urmtoarele obiective cadru/ acultivarea modelelor parentale? apopulari)area n rndul elevilor a modelelor pro esionale? am(ogirea ori)ontului social al elevilor cu modele civice, culturale, politice? avalori icarea identitii personalului educativ din "coal, comunitate, regiune, naiune? acon"tienti)area per ormanelor elevilor cu re)ultate deose(ite? aprevenirea e"ecului de rol ilial, educaional, social al elevilor/ Iintre acestea ac parte urmtoarele activiti:

%5#

Zedin&a cu p* in&ii,activitate continu de in ormare periodoc asupra evoluiei clasei "i a iecrui elev n parte? Zcoala p* in&ilo -iniia) prinii n pro(lemtica educaiei n amilie "i stiluri educative? o er posi(ilitatea de)(aterii unor pro(leme concrete la solicitarea prinilor? Zcon-ulta&ii pent u p* in&i? Zce cul metodic? Zcon-iliul p o%e-o al+ Z%o ma ea i auto%o ma ea continu* a pe -onalului didactic+ Zinvita&iQpersonaliti model? repre)entani ai unor instituii? instructori culturali, sportivi, sanitari, de circulaie tec/ <. Ac(i3i(&!i indi$*c(* 5n -,$i;inu% in-($ui$ii. Scopul acestora const n nnoirea permanent a procesului de nvmnt n vederea e icienti)rii acestuia, acre"terii standardelor de calitate a reultatelor "i e ectelor vi)ate, cu urmtoarele obiective cadru/ arevi)uirea "i actuali)aarea permanent a criteriilor de derivare "i de inire a o(iectivelor educaionale? apregtirea pro esorului n vederea unei ct mai (une cunoa"teri a particularitilor individuale ale elevului? acrearea condiiilor de diversi icare a modalitilor de organi)are a activitii de predare,

%5&

prevenirea monotoniei "i a limitrii potenialului e9perenial al siruaiilor de nvare? amoderni)area "i m(ogireasistematic "i sistemic a mi4loacelor de nvmnt, cre"terea potenialului ormativ a resurselor materiale necesare predrii per ormante a disciplinei? amoderni)area "i deversi icarea strategiilor de predareQde instruire "i de evaluare, integrarea acestora procesului de nvare/ Iintre aceste activiti ac parte: Zcercul metodic? Z ormarea "i auto ormarea continu a personalului didactic? Zconstruirea materialelor didactice? Zamena4area unui spaiu destinat disciplinei (punctul, colul, centrul, la(oratorul, atelierul desciplinei) Zintroducerea mi4loacelor in ormatice de predare/ <.8 Ac!iuni d* m n /*m*n( *duc !i"n % Cn"n#"$m %D 7 oiecta ea activit*&ilo educative non%o male D.*efinirea scopului urmrit. Mn acest sens, ntr-o orm eseniali)at de e9primare se rspunde la cel puin la urmtoarele ntre(ri: ,,Cine ntreprinde aciunea.-, ,,Pentru cine.-, ,,Pentru ce.E. Stabilirea obiectivelor intermediareFse sta(ilesc o(iectivele intermediare care conduc la reali)area scopului propus/

%50

).Cperaionalizarea obiectivelo-estimarea rezultatelor probabile 7ateptate5 F descrierea semnelor comportamentale (o(serva(ile) ale reali)rii o(iectivelor pe di erite planuri: sen)orio-motor, cognitiv, a ctiv, atitudinal, voluntar-acional/ ,. recizarea aciunilor de ntreprins pentru realizarea obiectivelor. 2tapa dat vi)ea) concreti)area demersurilor intreprinse pentru iecare o(iectiv derivat "i:sau pe sisteme de o(iective/ Se caut rspuns la ntre(area ,,Ce se ace pentru reali)area iecrui o(iectiv sau o(iectivelor respective.F.Strate!ia realizrii aciunilor eductiveFse preci)ea) reperele spaio-temporale ale aciunilor, precum "i metodele "i mi4loacele pentru reali)area lor/ Secaut rspuns la ntre(ri ca: *nde. Cnd. Cum. Cu ce. < !ani(a ea activit*&ilo educative non%o male D. $stimarea costurilor E. 0si!urarea participrii educailor/ - identi icarea nevoilor educative ale grupului int? - comunicarea inteniei "i scopului urmrit? - in ormarea periodic asupra evoluiei reali)rii o(iectivelor intermediare/ ). ro!ramarea aciunilor/ - corelarea e9plicit aciune (ni) C o(ictiv (e) intermediar (e)?

%55

- preci)area reperelor descriptive ale iecrei aciuni, n condiii de le9i(ilitate: durata aciunii "i programul orar (limite), locul des "urrii (alternative), numrul de participani (apro9imri), persoana responsa(il de reali)area aciunii? - preci)area duratei "i perioadei de des "urare a proiectului/ ,. $valuarea rezultatelor pariale i finale/ - se ela(orea) metodologia de evaluare continu "i inal? - se construiesc documentele de nregistrare a re)ultatelor/ F. re!tirea personalului pentru realizarea coninutului tematic i informaional al aciunii/ - se reali)ea) pregtirea metodologic a organi)atorului "i responsa(ililor pe aciuni (unde este ca)ul)? - se structurea) coninutul tematic "i:sau acional? se ela(orea) sc!ema coninutului in ormaional al iecrei teme/ G. re!tirea realizrii fiecrei teme/ - se ela(orea) proiectul te!nologic de reali)are a iecrei teme/ H. re!tirea mi+loacelor umane, materiale, instrumentale, financiare/ - se negocia) conveniile de conlucrare intra"colar sau ntre "coal "i persoane "i instituiile implicate n proiect (cooperarea persoanelor, acceptul

%58

de coparticipare a instituiilor vi)ate: cu ndrumaree9p/ Mn ca)ul vi)itelor-cu spaiu-e9p/ Mn ca)ul ser(rilor? cu aciliti de transport, de mas "i:sau de ca)are-e9p/ 29cursii de studii et/)? - se negocia) contracte de cooparticipare pentru asigurarea mi4loacelor materialelor "i instrumentale- materii prime "i materiale, unelte, instrumente, aparate, instalaii, ma"ini "/ a/? - se negocia) contracte de inanare a activitii "i de valori icare a produselor "i:sau serviciilor reali)ate n modaliti concrete/ I. 2alorificarea comple" a rezultatelor activitii/ - se populari)ea) activitatea n medii de interes? - se prelucrea) re)ultatele activitii "i se valori ic pe plan teoretic (de cercetare) #-i!u a ea copa ticip* ii %o mato ilo ('nv*&*to i) 'n eali(a ea activit*&ilo educative non%o male D. 0lctuirea echipei de formatori/ - invitaia? scrisoarea de intenie? - populari)area? - interviul? - selecia ormatorilor/ E. re!tirea echipei de formatori/ - organi)area atelierului de lucru n vederea in ormrii coec!ipierilor? - pre)entarea detaliat a proiectului activitii? - atri(uirea-asumarea sarcinilor?

%5=

- sta(ilirea nevoilor, individuale sau n grup, de ormare:auto ormare iniial "i:sau continu? - de initivarea proiectului/ ). Stimularea echipei de formatori/ - convenirea asupra criteriilor de e icien" a unciei asumate? - actuali)area preliminar a re)ultatelor pariale a"teptate? - ntrirea, cultivarea motivelor intrinseci ale coparticiprii? - stimularea e9trinsec continu/ ,. erfecionarea echipei de formatori/ - reuniuni periodice de consultri? - consiliere educaional "i managerial continu? - stagii de per ecionare pentru ormarea unor competene noi/ F. $valuarea formatorilor/ - anali)a periodic a re)ultatelor pariale n activitatea asumat? - raportul de autoevalurea? -evaluarea inal-convenirea ormelor de conlucrare ulterioar/ .valua ea activit*&ilo educative non%o male D. $valuarea proiectelor - evaluatorii de proiecte? - criterii de evaluare a proiectelor/ E. 'riterii de evaluare a activitilor educative nonformale - evoluia per ormanei?

%5@

- perseverarea participanilor? - dinamica e icienei organi)atorilor? - atmos era de lucru "i climatul de grup/ ). 1etode de evaluare - evaluarea per ormanei umane (compararea persoanelor, liste "i scale comportamentale)? - evaluarea climatului de grup (test sociometric, c!estionar, scale de evaluare)/ ,. $valuarea efectelor formative ? pe termen lun! - per ormane ale participanilor (ulterioare activitii)? - preocupri ale participanilor de reali)are ulterioare inali)rii activitilor/ <.9 S*$3icii 4c"% $* 5n .*n*#iciu% c"muni(&!ii =e vicii de-tinate comunit*&ii ext acola e D. Servicii educative/ - instruirea compensatorie? - instruirea complementar? - ormarea continu-iniierea n noi meserii? per ecionarea? - consiliere educaional? - populari)area cuno"tinelor "tiini ice/ E. Servicii tehnice/ - atelier "colar de producie? - servicii de ntreinere "i rparaii? - la(orator "colar de anai)e "i control/ E. Servicii sociale/

%5A

- de ngri4ire a (trnilor, a copiilor mici, a persoanelor cu nevoi speciale? - de protecie "i a4utor a unor categorii de avori)ate (copii mici, minoriti: etnice, sociale, intelectuale, "/ a/) sau cu alte prioriti de interes comun C concursuri, creaii/ =e vicii 'n $ene%iciul colii D. 0utoservirea/ - servicii gratuite n olosul "colii? - atragerea de voluntari pentru servicii n olosul "colii/ E. 2alorificarea e"tracolar a mi+loacelor de nvmBnt e"istente n coal/ - spaiile "i utilitile "colare? - la(oratorul "colar? - atelierul "colar/ ). 8ntreprinderea colar/ - servicii artistice pentru comunitate? - servicii ce intervenie-programat "i repid? - servicii umanitare? - servicii comerciale? - servicii de supraveg!ere "i companie a persoanelor cu nevoi speciale-copii, (trni, (olnavi, convalesceni, persoane cu !andicap/ <.<. Su$-* 4i m"d %i(&!i d* #in n! $* %* c(i3i(&!i%"$ *duc (i3* n"n#"$m %* 9odel de calcul e-timativ al $u!etului activit*&ii educative non%o male

%8$

D. 'osturi pentru asi!urarea spaiului de desfurare/ - reparaii amena4ri? - c!irii? - ntreinere/ E. 'osturi materiale i tehnolo!ice/ - investiie? - aprovi)ionare continu? - ntreinere/ ). 'osturi de personal/ - ormare iniial "i continu? - salarii/ ,. 'osturi de transport/ - materiale "i mi4loace? - persoane/ F. -a"e. G. 'heltuieli administrative/ - consuma(ile? - tele on? - po"ta? - a(onamente multimedia/ H. opularizare, publicitate, diseminarea informaiei/ - reclam? - tiprire? - editare/ 9odalit*&i de %inan&a e ale activit*&ilo educative non%o male D. 2oluntariatul.

%8%

E. 2enitul colar e"trabu!etar. ). arteneriatul/ - cu persoane i)ice? - cu persoane 4uridice? - cu instituii locale sau )onale/ ,. Sposorizarea. F. 'oncursul de proiecte la pro!rame de finanare/ - locale? - naionale? - internaionale/ Ac(i3i( (* ,$ c(ic& %/ ,denti icai ct mai multe roluri, uncii accesi(ile elevilor n di erite conte9te "colare "i e9tra"colare/ #/ Preci)ai &-5 teme de ser(ri "colare n care s se regsasc e9plicit aspectul interdisciplinar/ &/ 2la(orai coninutul tematic (ordinea de )i) al unei "edine cu priii programat la mi4loc de semestru/ 0/ 'legei un tip de activitate educativ non ormal "i preci)ai o tem de interes pentru Iv/ P /in& m*("dic& 'cest tip de educaie conine ma4oritatea in luenelor educative, care au loc na ara clasei, acestea sunt activiti e9tradidactice sau prin activiti opionale sau acultative/ 're un caracter mai puin ormal, dar cu acela"i re)ultat ormativ/ 'ciunile

%8#

educative, care sunt plasate n cadrul acestui tip de educaie, sunt le9i(ile, "i vin n ntmpinarea di eritor interese, particular pentru iecare persoan/ 'ceste activiti, la el ca "i la educaia ormal, sunt coordonate de pedagogi de specialitate, dar care n aceste situaii, au un rol secundar, de moderatori sau coordonatori/ 2ducaia non ormal este di erit a de educaia ormal, prin aspectul coninutului "i ormele de reali)are/ 2ducaia non ormal este caracteri)at prin: - rspunderea concret la cerinele i9ate? - permite momente de a(stracti)are, prin e9tragerea de cuno"tine din viaa practic? - scoate din educaie, uncia de predare, lsnd loc unciei de nvare/ 'l(ert 2instein meniona c educatia e ceea ce rmne dupa ce un individ uita ce a nvat la "coal/

%8&

%80

Uni( (* =. M*("d* d* "$/ ni+ $* c(i3i(&!i%"$ *duc (i3* n"n#"$m %*2EN =.7 S,*ci#icu% %*/*$ii m*("d*%"$ d* *duc !i* n"n#"$m %& =.8 C"n!inu(u% m*("d*%"$ d* im,%*m*n( $* unui ,$"/$ m d* EN L ni3*% d* cun" 4(*$*) -s relate)e despre speci icul alegerii metodei de 2> n dependen de cunoa"terea stilurilor de nvare de cel care organi)ea) acest proces? L ni3*% d* ,%ic $*) - s e9tind caracteristicile stilurilor de nvare n activitatea de 2>? - s compare metodele de nvare cu dimensiunile de nvare n actul de 2>? - s clari ice itinerarul de metode de 2>? L ni3*% d* in(*/$ $*) - s de)volte metodologia de nvare e9perimental? - s selecte)e elemente speci ice unui program de nvare n activitatea de 2>? - s argumente)e alegerea metodelor educative n dependen de speci icul activitii de 2>? - s ela(ore)e un proiect de activitate non ormal cu o strategie speci ic "i aplica(il la vrsta "colarului mic/ =.7 S,*ci#icu% %*/*$ii m*("d*%"$ d* *duc !i* n"n#"$m %&

%85

'ea mai mare diferen ntre eductia formal i nonformal este metoda folosit. M*("d este un mi4loc prin care sunt ndeplinite o(iectivele unei activitati/ 2a rspunde de o(icei la ntre(area <Cum.'tunci cnd alegem o metoda tre(uie s inem cont de coninutul in ormaional "i de msura n care dorim s implicm auditoriul/ 7etoda nu se oloseste de dragul ei ci pentru a acilita procesul de intelegere a participanilor/ 7etodele utili)ate n educaia non ormal sunt oarte di erite de pedagogia utili)at n educaia ormal/ Mn ca)ul educaiei non ormale accentul este pus pe nvarea prin aciune, nvarea de la egali "i activitatea voluntar, mai degra( dect nvarea unor cuno"tine din manuale "i alte surse scrise de nvare/ Mntruct educaia non ormal se (a)ea) pe o erirea de situaii de via real, care nu pot i reproduse n clas, instituiile de educaie ormal ar tre(ui s coopere)e cu urni)orii de educaie non ormal pentru a de)volta activiti e9tracurriculare, com(innd cuno"tinele "i metodologiile speci ice am(elor tipuri de educaie, dar respectnd principiile educaiei non ormale/ Literatura de specialitate remarc aptul c alegerea metodelor de nvare n activitatea non ormal depinde de cunoa"terea stilurilor de nvare de ctre cel care organi)ea) acest proces (nvtor, educator, instructor non ormal)/ Cu re erire la stilurile de nvare Ool( a populari)at un lucru o(servat de instructori demult,

%88

acela c oamenii au stiluri di erite de a nva/ Ioi speciali"ti n domeniul managementului de)voltrii "i nvrii Peter JoneU "i 'lan 7um ord, cercetnd studiile lui Ool(, au de)voltat o teorie a stilurilor de nvare/ 2i au clasi icat cele patru stiluri de nvare ast el: =tilul activ" Persoanele active se implic n e9periene noi, r pre4udeci/ 2i se (ucur de pre)ent "i au o gndire desc!is, care i ace s i entu)ia"ti al orice este nou/ 2mit 4udeci mai mult (a)ate pe sentimente "i intuiie, dect pe teorie, care o caracteri)ea) ca iind <prea a(stracta-/ Filo)o ia lor este: voi ncerca totul o data3 Lilele lor sunt pline de activiti/ Le place sa se ocupe de situaiile de cri), le place provocarea noului, dar se plictisesc de detalii/ Sunt prieteno"i "i desc!i"i "i le place s ac parte din grupuri care ac diverse activiti/ ersoanele active nva mai bine din cursurile unde/ Ye9ist noi e9periene, oportuniti din care s nvee? Yse des asoar scurte e9ercitii, activiti de grup? Ye9ist o serie de lucruri ce pot i testate? Ye9ist ceva de acut pentru ei special? Yli se permite conceperea unor idei, ara restrictii/ =tilul e%lexiv" Persoanele re le9ive stau deoparte "i 4udec e9perientele, o(servndu-le din di erite

%8=

perspective/ 2i colectea) date att personal ct "i prin alii, "i pre er s le anali)e)e atent nainte de a a4unge la o conclu)ie/ Ceea ce contea)a pentru ei este acest proces de colectare "i anali)area a datelor, "i tind s amne conclu)ia inal ct mai mult/ Filo)o ia lor este: nu fi prea !rabit3 Sunt persoane meditative care i ascult pe ceilali, "i ncearc s ai(a imaginea complet nainte de a-"i spune prerea/ ersoanele refle"ive nva cel mai bine din cursuri unde/ Yau posi(ilitatea s o(serve:re lecte)e asupra activitilor? Yau posi(ilitatea s stea deoparte, ascultnd "i privind la ceilali? Yau la dispo)itie timp de gndire "i pregtire nainte de a ace un e9ercitiu sau comentariu? Yau posi(ilitatea s recapitule)e evenimentele? Yau materiale scrise "i demonstraii riguroase/ =tilul teo etician" 1eoreticienii "i adaptea)a "i integrea) o(servaiile n teoriii care sun logic/ 2i anali)ea) o pro(lema n mod logic, pas cu pas, "i asam(lea) toate mpre4urrile ntr-o teorie coerent/ 'u tendina de a i per ecioni"ti, sunt preocupai de principii, teorii, modele/ Filo)o ia lor este: dac este lo!ic trebuie s fie corect3 Mntre(arile pe care le pun cel mai des sunt: are sens. Care sunt ipote)ele de (a). 'u tendina de a i deta"ai "i analitici, mai degra( o(iectivi, dect

%8@

su(iectivi/ Pre er certitudinea, am(iguitii/ Mnva mai u"or de la persoanele cu autoritate, ntr-un mediu impersonal/ -eoreticienii nva mai bine din cursurile unde/ Yceea ce este pre)entat ace parte dintr-un sistem? Yau posi(ilitatea s c!estione)e ipote)ele de (a), sau metodologia iau parte la activiti structurate, cu scop precis? Ypot asculta cau)ele succesului:e"ecului? Yau la dispo)iie material scris, diagrame/ =tilul p a!matic. Pragmaticii sunt oameni dornici s ncerce idei, teorii, pentru a vedea dac uncionea)a n practic/ 2i cauta mereu noi idei "i de la cursuri cu idei pe care le pun n practic/ Filo)o ia lor este : Nu este de folos dac nu functioneaz3 >u au r(dare la discuii vagi "i r scop/ Sunt persoane practice care iau deci)ii practice/ Le place s gseasc modaliti prin care s ac lucrurile sa mearga/ ra!maticii nva cel mai bine din cursurile unde/ Ye9ista o legatura evidevt ntre su(iectul discutat "i activiti Ysunt pre)entate idei cu aplica(ilitate evident Yli se d posi(ilitatea s e9erse)e, (ene iciind de comentariile :asistena unui e9pert Yli se pre)int un model util, pe care i pot replica

%8A

Yli se o era te!nici "i aptitudini care se aplic n mod curent activitii pe care o des "oar 'r tre(ui su(liniat c este puin pro(a(il ca un individ s se ncadre)e e9act n caracteristicile unei categorii/ 'cest lucru nu se ntmpl, pentru c iecare nva olosind o com(inaie de metode, ce deriv din cele patru modele/ 1otu"i oamenii au un stil de nvare pre erat, cu a4utorul cruia nva mai e icient/ Ce nseamna o nvare eficient J Mnvarea este mai e icient, cnd Pnoi, iind cei care nva: Pstim ce avem de cut Pntelegem de ce o acem Pavem acces la resurse pe care le putem ntelege Pavem timp s ne de)voltm capacitile necesare Plucrm ntr-un ritm care ne convine Pavem spri4inul necesar Psuntem interesai de ceea ce acem P acem activiti variate Pputem trece n revist propriile noastre progrese Pavem proprietate pe ceea ce acem 9etodolo!ia 'nv*&* ii expe ientiale pre)int o a(ordare inovatoare a instruirii "i include o structur le9i(il a activitilor de nvare n grup "i e9erciii similare e9perienelor <din via-/ Mnsu"irea de ctre participani a cuno"tinelor "i calitilor legate de activitatea acestora sunt acilitate de ormatori/ Principala uncie a ormatorului este aceea de a crea medii propice nvrii, stimulative, relevante "i

%=$

e iciente/ 'ceast a(ordare e9perienial a nvrii, care are n centru adultul, permite participanilor s-"i conduc "i s-"i asume responsa(ilitatea nvrii n mod individual/ Mnvaarea e9perienial, dupa cum o arat "i numele, este nvarea din e9periene "i intervine atunci cnd o persoan se angrenea) ntr-o activitate, revi)uie"te aceast activitate n mod critic, trage conclu)ii utile "i aplic re)ulatele ntr-o situaie practic/ Procesul e9perienial urmea)a urmtorul ciclu teoretic, modelul lui Ool(/ E0,*$i*n! . 'ceasta constitue att activitatea iniiala ct "i a)a producerii de date a ciclului nvarii e9perieniale/ 29periena este de apt un element inerent al vieii/ 1otusi, n nvarea e9perienial aceast activitate este legata de procesul care include interpretarea e9perienei, generali)area "i sta(ilirea modului n care va i olosit nvtura/ Procesul nvrii e9perieniale a4ut indivi)ii s diminue)e reaciile su(iective "i pune n evidena elementele o(iective ale e9perienei lor/ 29ista o serie ntreag de activiti de nvare care pun la dispo)iia participanilor e9perienele din care ace"tia pot e9trage in ormaii pe care s le prelucre)e, s le generali)e)e "i sa le aplice n viitor/ 'ctivitile individuale sau de grup olosite pentru a acilita etapa e9perimental include: Patri(uirea de roluri?

%=%

Pstudii de ca)? P ilme "i diapo)itive? Pdiscutarea descrierilor e9perienelor n situatii actuale n care s reacione)e sau:"i s participe? Pparticipantii se instruiesc unii pe alii/ P$*%uc$ $* . 'ceasta este o etapa cruciala n ciclul nvrii e9perieniale unde indivi)ii discut cu ceilali e9perienele speci ice pe care le-au avut n cadrul primei a)e/ 'ceasta poate avea loc individual, n grupuri mici de lucru, sau cu ntreg grupul/ ,ndivi)ii ac un sc!im( de reacii cognitive "i a ective re eritoare la activitile n care au ost anga4ai "i ncearca s lege aceste gnduri "i sentimente pentru a trage nvminte din rerspectivele e9periene/ ,niial, e9periena poate s par sau nu plina de sens pentru participani, totu"i, aceast a) le permite s apro unde)e e9periena "i s concentre)e motivele pentru care au a4uns la conclu)iile respective/ 3olul ormatorului ca acilitator este oarte important n decursul acestei a)e a nvrii e9perieniale/ 'cesta tre(uie s ie pregtit s a4ute participanii s 4udece critic e9periena lor/ Formatorul are de asemenea rolul de a a4uta participanii s-"i e9prime sentimentele "i percepiile "i de a atrage atenia asupra oricror teme sau tipare ce apar n reaciile participanilor a de e9periena/ Pe scurt, rolul ormatorului este "i acela de a a4uta participanii

%=#

s conceptuali)e)e e9perienele ast el nct ace"tia s ai(a date concrete pe (a)a crora s atrag conclu)ii "i s generali)e)e/ Prelucrarea sta(ile"te conte9tul pentru a)a urmtoare a ciclului e9perimental,-generali)area-/ Ieci, orice e9periena avut n decursul ormrii, ie c este vor(a de ilme, 4ocuri, e9periene pe teren, etc/ tre(uie prelucrat/ 'ceasta nseamn c participanii tre(uie s ai( timp s re lecte)e asupra acestor e9periene pentru a"i da seama dac acestea i a4ut n procesul de nvre/ 1e!nicile olosite n acilitarea a)ei de prelucrare a datelor sunt: Pdiscutii n grup pe marginea tiparelor "i temelor recurente care apar ca re)ultat al e9perienei individuale? Pidenti icarea "i anali)area datelor? Praportarea? P eed(acV-ul? Pinterviuri? Pparticipanii sunt pusi n postura de a supraveg!ea procesul "i a descrie cele o(servate/ G*n*$ %i+ $* . Mn aceasta a)a se trag conclu)ii din tiparele "i temele identi icate/ Participanii determin modul n care aceste tipare, care au evoluat n timpul e9perienelor structurate din cadrul sesiunii de ormare, sunt legate de e9periene nestructurate din viaa de )i cu )i/ Participanilor li se o era "ansa de a

%=&

descoperi relaiile dintre ormare, scopurile lor personale "i stilul de viata ulterior/ 'ctivitatile olosite pentru a acilita procesul de generali)are: Pre)umarea celor nvte n propo)itii concise sau generali)ari? Pgrupul va discuta "i va cdea de acord asupra de iniiilor, conceptelor, termenilor "i propo)iiilor c!eie? Preacii individuale "i n grup la pro(leme de genul: - Cum credei c se raportea) la activitaile dvs/ din a ara grupului ceea ce ai cut "i nvt n aceast "edin.A,%c $* . Iaca nvaarea este de init ca o sc!im(are relativ sta(il n comportament, etapa aplicrii este aceea care acilitea) modi icarea comportamentelor viitoare/ Iaca nvarea este de init ca o sc!im(are relativ sta(il n comportament, etapa aplicrii este aceea care acilitea) modi icarea comportamentelor viitoare ale participanilor/ Studiind conclu)iile la care au a4uns n procesul nvrii, participanii integrea) aceast nvare n viaa de )i cu )i prin de)voltarea unor planuri individuale pentru un comportament mai e icient/ 1e!nici "i activiti olosite pentru a acilita etapa aplicarii:

%=0

Preacii individuale "i de grup la ntre(area : < Cum ai putea olosi cele nvate pentru a i mai e icient n uncia pe care o avei .Previ)uirea listelor generate n decursul sesiunilor de ormare "i conclu)ii care s re lecte noi perspective, planuri "i comportamente? Pmodi icarea sau:"i de)voltarea planurilor de actiune, a scopurilor personale "i a strategiilor de modi icare a comportamentului personal/ Procesul de nvare e9perienial pre)int numeroase avanta4e/ 'ceast a(ordare permite o participare activ a tuturor indivi)ilor implicai, n consecin, acilitea)a do(ndirea diverselor competene care se nva cel mai usor prin e9periene practice/ M"d*%* d* 5n3 ! $*/ 29ista 0 po)iii pe doua dimensiuni care descriu un model sau proces de nvare n pa"i/ Iac luam n consideraie o singur dimensiune, am avea unul dintre cele 0 tipuri de nvare: Sim!ind (e9perienta concreta) C perceperea in ormaiei/ 'ceast dimensiune repre)int o nvare care se a9ea) pe 4udaci (a)ate pe e9perienta proprie/ Persoanele care pre era acest stil de nvare gsesc ca metodele teoretice nu le a4ut "i pre er s trate)e iecare ca) ca pe un ca) unic/ 2i nva cel mai (ine din e9emple speci ice n care se pot implica/ 'ceste persoane tind s cree)e relaii cu colegii, nu cu

%=5

autoritatea (sunt orientai ctre persoane, vor s se mpace cu toat lumea, nu le place s ie condu"i)/ Lecturile teoretice nu i a4ut oarte mult, pe cnd munca n ec!ip "i eed(acV-ul din partea colegilor i a4ut s ating succesul/ 'ctivitile plani icate ar tre(ui s aplice aptitudinile nvate/ ,nstructorul va tre(ui s lucre)e cu acest individ cu nvare autoredirectionate "i autonoma ca un a4utor : antrenor/ P$i3ind (o(servare re lectiva) C re lect cum va avea impact asupra unor aspecte ale vieii noastre/ 'ce"ti indivi)i se (a)ea) oarte mult pe o atent o(servare pentru a putea emite 4udeci/ 2i pre era situaiile de nvare de genul prelegerilor care le permit rolul de o(servator o(iectivi "i impartiali/ 'cesti indivi)i tind s ie introvertii/ Prelegerile sunt de a4utor pentru ace"ti indivi)i ( olosesc au)ul "i v)ul)/ 'cest gen de nvare vrea ca instructorul s asigure o interpretare din partea unui e9pert/ 2i cauta un instructor care sa ie atat g!id cat si coordonatorul sarcinii/ 'cesti indivi)i vor ca per ormantele lor sa ie masurate prin criterii e9terne/ G5ndind (generali)are a(stracti)at sau conceptuali)are) C compar cum se potrive"te e9perienelor proprii/ 'ce"ti indivi)i tind s ie orientai ctre lucruri "i sim(oluri, "i mai puin ctre ali oameni/ 2i nva cel mai (ine ntr-un mediu direcionat de ctre o autoritate, ntr-un mediu de nvare impersonal, n care prevalea) teoria "i anali)a sistematic/ Sunt rustrati de "i o(in oarte

%=8

puine din <nvarea prin descoperire- nestructurat, de genul e9erciiilor sau simulrilor/ Studiile de ca), lecturile teoretice i a4ut pe ace"ti indivi)i, nsa nu multe altele/ 1&c5nd (testarea n noi situaii sau 29perimentarea activ) C gndire a modului n care noile in ormaii pot arta noi moduri de a aciona/ 'cesti indivi)i nva cel mai (ine atunci cnd se pot implica n proiecte, teme de cas sau discutii n grup/ >u le plac situaiile de nvare pasive, de genul prelegerilor/ 'ce"ti indivi)i tind s ie e9troveri/ 'cest tip de indivi)i vor s ating totul (la propriu sau c!iar la igurat)/ 3e)olvarea pro(lemelor, discuii pe grupuri mici sau 4ocuri, eed(acV din partea colegilor "i munca pe cont propriu i pot a4uta oarte mult sa nvee/ 'ce"ti indivi)i vor s vad totul "i s determine propriile lor criterii de relevan a materialelor/ Dim*n-iuni d* 5n3&! $*. 'ceste doua linii se intersectea)a "i ormea)a 0 cuadrante (repre)entate de cercurile din diagrama)/ 'ceste cuadrante ormea) cele 0 stiluri de nvare personale (acest 0 cuadrante repre)inta un mod mai comple9 al stilurilor de nvare deoarece sunt (a)ate pe doua dimensiuni): ;eo eticianul (sau asimilatorul) C i place sa nvee olosind conceptuali)area a(stract "i o(servarea re lectiv (prelegeri, lucrri, analogii) "i i place s pun ntre(ri de genul <Cum se relaionea)

%==

asta cu cealalt.- 7odalitatea de instruire: studii de ca), studii de teorii "i gndirea de unul singur/ 'u tendina sa ie mai puin interesai de oameni "i mai puin interesai de latura practica a aplicarii cuno"tinelor/ Sunt mai des concentrai asupra conceptelor a(stracte/ 1eoreticienii sunt oarte des ntlnii n cercetare "i n departamentele de plani icare/ 'cest stil de nvare este mai caracteristic "tiinelor de (a)a "i matematicii dect "tiinelor aplicate/ 7 a!mati-tul (sau com(inatorul) C i place s oloseasc conceptuali)area a(stracta "i e9perimentarea activ (la(oratoare, munca pe teren, o(servri)/ 2i ntrea(a <Cum pot eu s aplic asta n practica.- 7odalitatea de instruire C eed(acV din partea colegilor? activitati in care sa isi puna in aplicare aptitudinile? instructorul este a4utorul : mentorul este cea mai (una metod pentru cineva al carui stil de nvare este autonom, auto-direcionat/ Cel mai puternic punct al pragmatistului este in aplicarea practica a ideii/ 2i tind sa ie relativ neemotionali/ Pre era sa ai(a de a ace cu lucruri si nu cu oameni/ 1ind sa ai(a un interes te!nic oarte speci ic si de oarte dese ori aleg stiinta i)icii/ #ctivi-tul (sau cameleonul - ii place sa invete olosinte e9periente concrete si e9perimentarea activa (simulari, studii de ca), teme de casa)/ 2i isi spun <6rice este un 4oc-/ 7odalitatea de instruire C practicarea aptitudinilor, re)olvarea pro(lemelor,

%=@

discutii in grupuri mici, eed(acV din partea colegilor? instructorul ar tre(ui sa ie un model de pro esionist, lasand pe seama studentul sa determine propriile criterii pentru relevanta materialelor/ Puterea lor consta in aptul ca ac si se implica in e9periente noi/ Sunt denumiti cameleoni pentru e9celea)a in adaptarea imediata la circumstante speci ice/ 1ind sa re)olve pro(lemele intuitiv, (a)andu-se pe altii pentru in ormatii/ 5ameleonii sunt oarte des intalniti in departamentele de marVeting si van)ari/ Cameleonii sunt in largul lor cu alti oameni, insa pot i va)uti cateodata ca iind nera(datori sau insistenti/ Fundalul educational al acestui tip de indivi)i este adesea in campuri de munca te!nice sau practice, ca de e9emplu a acerile/ 2e%lexivii (sau diversionistii) C le place sa invete olosind o(servare re lectiva sau e9perienta concreta (4urnale, inregistrari, sau (rainstorming)/ Le place sa ai(a timp sa se gandeasca asupra unui su(iect/ 7etoda de instruire: prelegeri cu oarte mult timp de re le9ie? per ormantele or i evaluate pe (a)a unor criterii e9terne/ Puterea lor consta in imaginatie/ 1ind sa ie interesati de oameni si elementele emotive/ Cei cu acest stil de invatare tins sa devina consilieri, specialisti in de)voltarea organi)ationala si manageri de personal/ 'u un larg interes cultural si tind sa se speciali)e)e in arte/

%=A

'cest stil caracteri)ea)a indivi)i ce provind din educatii umaniste sau arte li(erale/ 2ste (ine sa tinem minte de aptul ca invatam cu totii din iecare dintre cele 0 tipuri de e9periente (cuadrante), insa numai unul cele 0 este avorit/ 7ediul de instruire ideal ar tre(ui sa includa pe iecare din cele 0 procese/ Ie e9emplu, ciclul ar putea sa inceapa cu implicarea personala a instructorului prin e9periente concrete? apoi, studentul re lectea)a asupra acesti e9periente, cautand un inteles? apoi studentul aplica acest inteles pentru orma o conclu)ie logica? in inal, studentul e9perimentea)a cu pro(leme similare, ce resulta in noi e9periente concrete/ Ciclul de invatare ar putea incepe din nou, cau)at de aceste noi si di erite e9periente/ 'ctivitatile de instruire ar tre(ui sa ie le9i(ile in asa el incat iecare individ sa poata petrece timp in plus in cadrul stilului propriu de invatare/ Ie asemenea, puteti sa incepeti procesul de invatare cu oricare dintre cele 0 procese: 29emplu: ,nvatarea mersului pe (icicleta: 3e le9ivii: se gandesc la mersul pe (icicleta si privesc o alta persoana cum merge pe (icicleta -eoreticienii/ intelegere a teoriei si o a conceptului de (icicleta ra!matistii/ primesc s aturi practice si te!nici din partea unui e9pert in (iciclete 0ctivistii C se suie pe (icicleta si o incearca

%@$

A-,*c(* ,$ c(ic* d* c$* $* ,$"/ $ mu%ui d* 5n3&! $* 5n c(i3i( (* d* *duc !i* n"n#"$m %& Primul pas si cel mai necesar in crearea unui program care sa contina un proces de invatare este acela de a sta(ili care este a(ordarea pedagogica/ Cum veti disemina continutul. Care vor i metodele pe care le veti olosi si care sunt acele metode care sunt cel mai olositoare, care va vor a4uta sa va atingeti o(iectivele propuse in cursul vostru. Cum va place sa lucrati. 7etodologia si metodele pe care le veti alege tre(uie, in mod imperativ, sa cree)e cadrul de invatare pentru participanti/ *n mod de a vedea care sunt metodele cele mai potrivite este de a ne uita la zonele in care participantii vor intra, pe perioada cursului, in diverse momente/ ,maginea de mai 4os va arata )onele in care vor i provocati personal personal de catre curs/ Mn zona de comfort, nu e9ista nici un el de sc!im(ari care pot i intalnite/ Poate aparea ca o e9perienta noua, dar credintele, convingerile si perceptiile personale raman apro9imativ neatinse/ ,nvatarea este un proces con orta(il/ *n participant intra in zona de tatonare cand incepe sa re lecte)e asupra perceptiilor, atitudinilor si comportamentelor celorlati/ ,n aceasta perioada participantii sunt nesiguri si vulnera(ili/ Iaca tatonarea merge mai departe, participantii pot intra in zona de criza. 2 oarte posi(il ca acum au ost atinse

%@%

puncte e9trem de sensi(ile, convingerile si perceptiile initiale au ost sla(ite iar participantul este oarte am(iguu/ ,n aceasta )ona, participantii sunt oarte vulnera(ili/ Iar, acum daca energia este canali)ata in mod constructiv ea poate sa ne a4ute sa invatam din starea de cri)a si de an9ietate/ Ie la )ona de cri)a la zona panica este doar un pas oarte mic/ Cand oamenii sunt panicati ei se (loc!ea)a si intra inapoi in starea de com ort, cand invatarea devine imposi(ila/ Iaca se a4unge la acest stagiu, participantii pot intra intr-un proces emotional care nu se poate gestiona in timpul cursului/ 'cest model sugerea)a ca in cadrul unui program, participantii invata mai (ine in )ona de tatonare si posi(il si in )ona de cri)a, in di erite momente ale cursului/ Iar tre(uie sa avem in minte ca, c!iar daca invatarea e9perientiala tre(uie sa provoace participantii, cri)ele tre(uie sa ramane e9ceptii si participantii nu tre(uie sa intre in )ona de panica/ 2c!ipa de instructori are datoria sa o ere a4utor si suport participantilor in momentele de provocare personala/ 'tentie: >u desc!ideti ceea ce nu puteti inc!ide`

%@#

%@&

'e transmitem, asupra caror elemente actionam ca nvtori diri!ini... Cun"4(in!* - despre ei insisi - tinerii, despre altii, despre societate in general? - concepte noi, in ormatii noi despre concepte de4a cunoscute intr-o oarecare masura? - sisteme care ii a ectea)a viata, principii universal acceptate, sc!im(arile aparute intrun domeniu, di eritele opinii si situatii e9istente intr-un domeniu, in di erite locuri, momente, medii etc/ 'unoasterea C re lectarea n constiinta a realitatii e9istente, independent de su(iectul cunosctor/ A,(i(udinii%* - lucruri practice de aplica(ilitate imediat? - cooperarea, lucrul n ec!ip, evaluarea, comunicarea, luarea deci)iilor, re)olvarea con lictelor etc/ A(i(udin* - despre ei nsisi - tinerii, despre altii, despre societate n general? - el de a i sau de a se comporta, a-si a irma punctul de vedere? - 4udecata critica, dorinta de a cunosate si de a actiona, respectul de sine si ata de altii etc/ M"m*n(*%* M"m*n(u% D* c* u C* m in c $* m +i%*i c*% #"-( in3 ( (G in3 ( ( c*% m i im,"$( n(* Cum ,"(

m i mu%( -( +i u #"-() Cc"n(inu(: (i(udini: ,(i(udini n"iD Num*%*)

im,"$( n( ,*n($u min* #"-()

,*n($u min* c*%* m"m*n(*G Cc"% 7H8D

,%ic c* m in3 ( (G Cum 3"i #"%"-i ,* 3ii("$G

A%*/*$* m*("d*%"$ ,"($i3i(* 'legerea metodelor potrivite pentru un grup si o sesiune anume este o deprindere care se invata cel mai mult din e9perienta/ 29ista cateva reguli de luat in considerare/ Ieasemenea e9ista un numar mare de metode care pot i olosite/ Constituie un avanta4 pentru nvtor:instructor:lucrator de tineret daca a e9perimentat cat mai multe dintre metodele pe care le va olosi/ 'cest lucru ii a4uta sa aplice metoda in modul cel mai potrivit/ *n (un e9ercitiu pentru instructor este sa isi note)e e ectele iecarei metode asupra propriei persoane si asupra celorlalti in grup/ 'legerea unei metode este adesea legata de stilul de invatare pre erat al iecaruia/ *nele metode sunt oarte active, in timp ce altele sunt pasive/ 29ista metode care stimulea)a interactiunea intre participanti, in timp de alte metode cer e ortul individual al iecarui participant/ Ca

A0

nvtori:instructori tre(uie sa im constienti de importanta de a olosi o cat mai mare varietate de metode ast el incat participantii sa se implice in procesul de invatare/ Sa nu uitam ca asa cum nvtorii:instructorii au pre erinte pentru un anumit stil de invatare si participantii pot avea propriile pre erinte pentru stilurile de nvatare/ 'tunci cnd plani icam un program de training, tre(uie sa avem n vedere toate aspectele pe care le implica/ Sunt patru categorii de luat n considerare: 7.T*m cu$-u%ui) - Care metod (e) sunt cele mai potrivite pentru su(iect. - Cat timp avem la dispo)itie. - Se doreste im(unatatirea unor deprinderi, impartasirea de cunostine sau in luentarea unor atitudini. - Ce ec!ipamente avem la dispo)itie. - Cat de pro und dorim sa a(ordam su(iectul. 8. P$",$iu% ( u -(i% c in-($uc("$) - Care este stilul tau pre erat de instructa4. - Ce e9periente ai. - 2sti pregatit sa iti asumi riscuri. - Care sunt aptitudinile si punctele tale tari. 9. P $(ici, n(ii) - 2sti constient de stilul lor de invatare. - Iin cate persoane este ormat grupul. - Care este media de varsta a grupului. - Care este raportul intre se9e in grup.

A5

- 29ista posi(ilitatea pentru iecare participant sa participe. - Care este cadrul cultural al participantilor. - Ce a(ilitati au participantii. - 'u nevoi speciale care vor putea posi(ilitatea de a olosi o metoda. - For putea sa se concentre)e su icient de mult timp. - 1ineti cont de eed(acV-ul anterior al participantilor (daca e9ista). <. C $du%) - Cat de mare este sala. - Ce orma are sala. - Ce el de lumina e9ista in sala. 1emperatura va a ecta aplicarea unei anumite metode (este prea cald pentru o metoda activa sau prea rece pentru a sta prea mult pe scaun). - Cate slide-uri de poXerpoint sunt de pre)entat, si unde este isierul. - 2ste un spatiu intim sau este pu(lic. - 'veti su iciente camere daca este nevoie sa lucrati pe grupuri mici. - Cu ce este acoperita podeaua. ,n luentea)a aceasta des asurarea unei metode. - 'veti nevoie sa curatati dupa ce se va des asura o metoda. ,ndi erent ce metoda alegeti nu puteti sari peste partea de pregatire/ Iaca alegeti aplicarea unei

A8

metode in drum spre curs nu va asteptati sa unctione)e (ine/ Poate unctiona daca aveti noroc doar/ C!iar daca ati des asurat aceeasi activitate de sute de ori inainte, nu uitati ca iecare grup cu care lucrati este ormat din alti participanti care au nevoi si aptitudini di erite/ 6 metoda care se potriveste unui grup nu se potriveste in mod o(ligatoriu altui grup/ 'mintiti-v s trasati instructiuni clare grupului/ 'sigurati-va ca au inteles ceea ce au de acut/ ,ntre(ati daca au nelamuriri inainte de a incepe/ Pregatiti toate materialele si ec!ipamentele de care aveti nevoie/ La s rsitul unei sesiuni, indi erent de metoda olosita, participantii tre(uie sa inteleaga care a ost scopul metodei/ Ie aceea reveniti impreuna cu ei asupra metodei, discutand toate aspectele/ 1re(uie identi icate puncte c!eie in procesul de invatare/ ,n unctie de metoda acest proces poate dura mai mult sau mai putin/ 2ste important ca dupa intoarcerea lor acasa participantii sa poate povesti mai departe ceea ce au invatat din aceste metode/ Ie e9emplu, 4ocurile nu sunt 4ucate doar de dragul distractiei, ele tre(uie sa ie legate de su(iectul care urmea)a/ Partea inala a unei metode este oarte importanta, alt el riscati ca participantii sa nu invate nimic/ =.8 C"n!inu(u% m*("d*%"$ d* im,%*m*n( $* unui ,$"/$ m d* *duc !i*

A=

M*("d IAd*3 $ ( - u # %-. CPrelegere interactivaD 8e-c ie e" Pre)entatorul e9pune o serie de a irmatii despre su(iectul in discutie si le cere participantilor sa decida daca acea a irmatie este adevarata sau alsa/ 'poi pre)entatorul argumentea)a iecare a irmatie cu in ormatii in plus/ Atili(a e. 'cest mod de prelegere se oloseste atunci cand participantii cunosc partial in ormatii despre acel su(iect/ 29emple de su(iecte de discutie: diversitate culturala, internetul, comunicarea, in ectii cu transmitere se9uala, etc/ #vantajeFpermite evidentierea conceptiilor gresite pe care participantii si le-au ormat anterior despre su(iectul discutat o era posi(ilitatea argumentarii pro si contra asupra valorii de adevar a unei a irmatii corectea)a conceptiile gresite despre un su(iect 8e(avantajeFdaca argumentarea nu este sustinuta de in ormatii relevante, metoda poate induce in eroare participantul 7 oce-ul: JPregatiti o lista cu a irmatii legate de su(iectul prelegerii/ Formulati 4umatate din a irmatii in orma adevarata, iar cealalta 4umatate in orma alsa/ JFiecare a irmatie va i scrisa pe o (ucata separata de !artie:carton/ JPe o coala de lipc!art desenati un ta(el cu doua coloane/ Pe o coloana se vor

A@

lipi a irmatiile adevarate iar pe cealalta a irmatiile alse/ J,ntroduceti pe scurt tema si e9plicati importanta ei/ JIistri(uiti apoi cate o a irmatie iecarui participant rugandu-i sa decida individual asupra valorii de adevar sau als al a irmatiei/ JFor posta apoi a irmatia in ta(el su( valoarea atri(uita a irmatiei/ JIaca au decis ca a irmatia este adevarata, vor posta a irmatia in coloana cu adevarat iar daca este alsa in cealalta coloana/ JCand au terminat aceasta sarcina, cititi cu voce tare iecare a irmatie din iecare coloana/ 'rgumentati daca a irmatia este adevarata sau alsa si urni)ati in ormatii relevante in sustinerea ideii/ 3epetati procedure pentru iecare a irmatie/ K"cu$i%* d* c"n-($ui$* *c6i,*i 2 T* m .ui%din/ Nocurile de construire a ec!ipei sunt gandite pentru a a4uta liderii ec!ipei sa trans orme un grup de persoane cu legaturi intre ele intr-o ec!ipa dinamica si productiva C un proces care rareori apare natural/ 'ceste 4ocuri indepartea)a plictiseala, ridica moralul ec!ipei si re-energi)ea)a mem(rii ec!ipei/ 'sigura un pau)a scurta in cadrul unei sarcini intensive pe care ec!ipa tre(uie sa o indeplineasca si pot servi ca o adaugire sau suplimentare importanta a unei intalniri de ec!ipa/ 2le pot a4uta indivi)ii sa se integre)e in procesul de de)voltare a ec!ipei si, simultan, asigura

AA

importante raspunsuri pentru o varietate de intre(ari critice cu care se con runta ec!ipa/ Nocurile pot ace intalnirile de ec!ipa mai distractive si aceasta este in sine un o(iectiv important/ C!iar si liderii de ec!ipa cu mai putina e9perienta pot olosi 4ocuri de construire a ec!ipei dupa o pregatire minima/ Cel mai pro(a(il, mem(rii ec!ipei se vor implica oarte tari si vor raspunde iecarui 4oc cu entu)iasm si apreciere/ For invata sa identi ice punctele c!eie in cadrul care tre(uiesc invatate, isi vor intari reciproc contri(utiile si vor i stimulati sa caute modalitati de a translata noile ideile si imptitudini in interactiuni legate de sarcinile lor normale/ Atili(a ea 9etodei" 5on-t ui ea ec@ipei/ Crearea de ec!ipe per ormante poate i o sarcina di icila, si nu se intampla peste noapte/ Ie o(icei, liderii ec!ipei tre(uie sa se (a)e)e pe procesul de construire de ec!ipa pentru a integra aptitudinile individuale si resursele intr-un e ort uni icat/ Construirea ec!ipei implica incura4area mem(rilor ec!ipei sa e9amine)e indeaproape cum lucrea)a ei impreuna, portreti)and modul ideal de cola(orare, e9plorand di erentele si sla(iciunile de care su era, si sta(ilind planuri pentru implementarea unor moduri e iciente de cooperare/ Construirea ec!ipei nu se intampla de la sine? este cel mai (ine sa ie a4utata de cineva care va acilita procesul/ *n lider de ec!ipa, sau un acilitator,

%$$

a4uta ec!ipa sa invete despre sine, o(serva intalnirile ec!ipei, contri(uie cu o(servatii ec!ipei si cateodata con runta indivi)ii cerandu-le sa isi e9amine)e propriul comportament si consecintele (sau sa e9plore)e noi alternative)/ Facilitatorul incearca, pune intre(ari, asculta, o(serva lim(a4ul non-ver(al si stimulea)a re)olvarea pro(lemelor/ 3e)ultatele intentionate include o ec!ipa care este desc!isa unor noi alternativ, constienta de propria-i diversitate in resurse, capa(ila sa gandeasca si sa actione)e independent, dornica sa e9plore)e consecintele actiunilor curente sau propuse/ Lucrul in ec!ipa este greu/ Poate i rustrant pentru mem(i atunci cand discutiile se indepartea)a de la su(iect, cand nu e9ista o agenda sau aceasta nu a ost urmata, sau cand intalnirile se lungesc intermina(il/ 2 orturile se irosesc, energiile sla(esc si apare plictiseala/ Cum puteti in4ecta intalnirilor de ec!ipa un entu)iasm reinnoit, sa ridicati spiritul ec!ipei si sa construiti moralul mem(rilor ec!ipei. >oi (si alte sute de mii de utili)atori) am a lat ca 4ocurile pot i un antidot magic contra plictiselii/ Nocurile include o varietate de activitati, e9ercitii si 4ocuri de spargere a g!etii care ac intalnirile ec!ipei mai distractive, generea)a sentimente si emotii si ridica spiritul ec!ipei/ 'u ost olosite pentru a suplimenta si im(unatati sesiunile de construire a ec!ipei de cand s-a descoperit ca oamenii au o capacitate de atentie prelungita oarte sca)uta/

%$%

Participantii raspund mai (ine atunci cand intalnirile au viata, varietate si surpri)e/ Forta de munca a )ilelor de asta)i se asteapta ca intalnirile ec!ipei sa ie active, de un ritm rapid, inovative, participative si sa ai(a imaginatie/ Nocurile pot sa a4ute la reali)area materiala a acestor o(iective prin ocusarea atentiei asupra nevoilor celor care participa/ ,n mod speci ic, 4ocurile de construire a ec!ipei pot a4uta la atingerea urmatoarelor o(iective: PNocurile a4uta liderii ec!ipei sa demonstreze un punct C unul care este clar, memora(il si relevant sarcinii curente/ Sunt, ca e ect, unelte educative puternice pentru a atinge o idee esentiala PNocurile a4uta la construirea unei stari de spirit a ec!ipei/ 2le asigura un contrast puternic intre <trea(a de )i cu )i- prin in4ectarea unui element de competitie, cooperare si:sau distractie in cadrul intalnirilor ec!ipei/ Nocurile a4uta mem(rii ec!ipei sa ai(a incredere unul in celalalt/ 2le asigura oportunitatea de a impartasi idei, sentimente si e9periente pe masura ce ec!ipa gaseste solutii comune/ 6 intelegere mai mare si apreciere a contri(utiei celuilalt sunt produse secundare oarte pretioase ale 4ocurilor de construire a ec!ipei/ PNocurile a4uta mem(rii sa devina mai le9i(ili si adaptivi/ 7em(rii vor intelege repede si vor aprecia aptul ca e9ista mai mult de o cale de re)olvare a pro(lemelor/

%$#

PNocurile asigura oportunitatea liderilor ec!ipei de a intari comportamente potrivite ale mem(rilor ec!ipei/ Cand e9ista cooperare, cand se demonstrea)a creativitate sau cand (arierele interpersonale incep sa cada, un lider poate arata apreciere pentru respunsurile dorite provocate din partea unui mem(ru al ec!ipei/ 1rasaturile unice ale 4ocurilor le ac utili)a(ile si potrivite pentru olosire in cadrul intalnirilor ec!ipei si a sesiunilor de construire a ec!ipei/ Ie e9emplu, de o(icei 4ocurile: bSunt usor de folosit. Pot sa varie)e intre activitati de un minut pana la un e9ercitiu care stimulea)a o discutie de o ora asupra implicatiilor acestuia/ 1otusi, deoarece activitatea ar tre(ui olosita pentru a adauga sau a suplimenta scopul sau continutul principal, timpul devotat 4ocului tre(uie atent controlat/ bSunt ieftine. ,n general, nu tre(uie cumparat nimic, nici nu e nevoie de un acilitator sau consultant e9tern/ bSunt participative. Pentru a i olosite e icient, 4ocurile ar tre(ui sa implice i)ic mem(rii ec!ipei (prin miscare) sau psi!ologic (prin activitate mentala sau vi)uala)/ Nocurile de o(icei a4uta oamenii sa isi concentre)e atentia si sa se gandeasca, sa reactione)e, sa voar(easca si, cel nau important, sa se distre)e in timp ce invata cum pot i mai (uni mem(ri ai ec!ipei/

%$&

b:olosesc recuzita. Cateva 4ocuri implica olosirea unui o(iect de recu)ita care sa adauge realism si varietate unei activitati/ 'ceste o(iecte pot i o imagine, o persoana, un o(iect static sau o oaie ce contine te9t/ b0u un risc scazut. ,n general, 4ocurile de construire a ec!ipei nu implica activitati cu riscuri ma4ore, pentru ca scopul lor este construirea ec!ipei, si nu pierderea mem(rilor ec!ipei/ 'tunci cand sunt grupate continutul potrivit, conte9tul potrivit, persoanele potrivite si climatul potrivit si olosite intro maniera po)itiva, vor unctiona intotdeauna/ Sunt prietenoase cu participantii si de o(icei acestia raspund in mod po)itiv/ bSunt adaptabile. Cele mai (une activitati, la el ca si cele mai amu)ante povesti, pot i potrivite aproape oricarei situatii, si totusi sa isi indeplineasca scopul pentru care au ost introduse in sesiunea de construire a ec!ipei/ 'ceste 4ocuri pot i modi icate usor pentru a i a4usta propriilor gusturi si isi vor retine caracterul original/ Ie apt, este recomanda(il ca sa modi icati 4ocurile pe care le cunoasteti si sa le adaptati cat mai mult pentru a se potrivi scopurilor, grupului sau organi)atiei/ bSunt concentrate pe un sin!ur punct. Ie o(icei 4ocurile de construire a ec!ipei demonstrea)a sau ilustrea)a un punct ma4or sau incearca sa atinga un scop ma4or/

%$0

Ie aceea, sunt orientate catre micro-su(iecte mai degra(a decat catre su(iect ma4ore/ Pastrati-le simple si concentrate si isi vor indeplini sarcina/ D*+. (*$* 8e-c ie e" Sc!im( de argumente ver(ale ntre grupe avnd pareri di erite asupra aceluiasi su(iect, cu scopul de a a4unge la o conclu)ie/ Atili(a ea: ascultare activ, aptitudini de pre)entare: comunicare ver(ala "i non-ver(ala #vantaje: caduce vitalitate prin implicarea tuturor mem(rilor grupului? ceste o metoda interactiv? cdimensiunea grupului poate i variat/ 8e(avantaje: cnvaarea depinde de cuno"tintele pe care mem(ri grupului le au n domeniul de)(tut? ceste o metoda care consum oarte mult de timp? cdeseori nu duce la o conclu)ie unitar/ 7 oce-: bSe alege o tema care urmea)a sa ie de)(atuta/ bSe reali)ea)a doua:trei:patru enunturi aparent contradictorii din s era temei alese si se a isea)a in locuri di erite ale salii/ bParticipantii sunt rugati sa aleaga acel enunt cu care sunt deacord in cea mai mare masura si sa isi ase)e scaunul in apropierea enuntului respectiv/ b2c!ipelor ast el ormate in 4urul enunturilor li se acorda un timp i9, in unctie de di icultatea

%$5

su(iectului, pentru a compune un discurs de sustinere a punctului lor de vedere prin care sa incerce sa atraga mem(ri celoralaltor ec!ipe de partea lor/ bIiscursurile vor i sustinute pe rand de cate un repre)entant al iecarei ec!ipe, toti avand la dispo)itie acelasi numar de minute/ ,n timpul discursurilor celorlaltor ec!ipe nu li se permite sa aduca nici un el de contraargument sau sa aca nici un el de comentariu/ b'tunci cand cineva este convins de 4ustetea celor a irmate de mem(ri altei ec!ipe, se alatura grupului lor/ bIupa sustinerea discursurilor se o era posi(ilitatea de a discuta li(er, cu a4utorului unui moderator, asupra celor e9primate in discursuri/ bProcesul ia s arsit dupa o perioada anterior i9ata de timp sau in momentul in care toti participantii ormea)a o singura ec!ipa, grupata in 4urul unui singur enunt/ Simu% $* 8e-c ie e" Simularea este un model simpli icat sau a(stract a unui model particular de proces care tre(uie invatat de un grup participanti la un curs de instruire/ 2a com(ina studiul de ca) cu 4ocul de rol in scopul de a reproduce cat mai idel posi(il o situatie reala/ Scopul este acilitarea trans erului in practica a cunostintelor teoretice/ Simularea este una dintre cele mai e iciente metode pe care un instructor o poate olosi sa

%$8

dramati)e)e situatii din viata reala/ Lucrnd prin prin simulare, participantii pot invata despre proces si depre ei insisi ca actori ai procesului, ara a-si asuma riscurile unei e9periente din viata reala/ Atili(a e: permite participantilor sa e9perimente)e luarea unei deci)ii in situatii <realeara a i ingri4orat de consecintele deci)iilor lor? este o modalitate de a aplica cunostinte, de a de)volta deprinderi si de a anali)a atitudini intr-un conte9t asemanator cu o situatie real/ #vantaje: caracter practic, participantii sunt responsa(ili de propriile reactii, implicare mare a participantului, eed(acV imediat 8e(avantaje: consuma mult timp, acilitatorul tre(uie sa ie oarte (ine pregatit, in mod special asupra logisticii, o simulare este adesea o vi)iune simpla a realitatii, necesita o pregatire riguroasa a situatiei simulata si a materialelor necesare/ 7 oce-ul: cPregatiti participantii sa isi asume roluri speci ice in timpul simularii/ cPre)entati o(iectivele, regulile si timpul disponi(il pentru simulare/ cFacilitati simularea/ cMntre(ati participantii ce reactiile au avut in timpul simularii/ cMntre(ati participantii ce au invatat in urma simularii, dupa care de)voltati un principiu/

%$=

cMntre(ati participantii asupra legaturii intre simulare si viata lor/ cConclu)ionati/ 29ista modele simple de simulari carese olosesc in educatia copiilor de varste mici/ Ie e9emplu, pentru a educa un copil asupra modului in care se cumpara dintr-un maga)in, se oloseste un 4ocul de simulare a activitatii de cumparare intr-un maga)in/ IS("$L." $d 8e-c ie e" 'ceasta metoda oloseste un proces asemanator (rainstormingului, avnd # avanta4e/ Participantii gandesc inainte sa raspunda/ Primul pas este sa le spui la ce sa se gandeasca/ Ie e9emplu, ai putea sa ii ceri unui director de scoala sa se gandeasca la diverse moduri de a crea un mediu sigur si stimulativ in care procesul de invatare sa se des asoare/ Sau daca esti interesat sa stii punctele tari a unei comunitati cere locuitorilor acelei comunitati sa se gandeasca la lucrurile din comunitate care le-ar lipsi cel mai mult daca n-ar mai e9ista/ Iaca temele sunt scrise pe (ucati de !artie, participantii se pot grupa si com(ina oarte usor C le acordati participantilor satis actia de a-si organi)a ideile intrun mod rapid/ Atili(a e" StorU(oard este util in de)voltarea unei vi)iuni de viitor/ Ie e9emplu, <daca ar i sa ga)duiesti un vi)itator care are de gand se se mute la tine in localitate in viitorul apropiat, ce ai vrea sa vada acea

%$@

persoana.-/ Sau <daca (anii n-ar i o pro(lema, descrie cum va i organi)atia peste #$ ani-/ #vantaje" Folosirea acestei metode stimulea)a creativitatea mintea dec!isa a participantilor/ 8e(avantaje" Poate i o metoda inutila atunci cand se oloseste inadecvat, cand se prevad niste re)ultate dinainte/ 7 oce-" Iaca ideile se invart intr-un spatiu limitat, acilitatorul ar tre(ui sa gandeasca toate categoriile dinainte si sa le poste)e pe acele care ar a4uta la sortarea in ormatiilor/ P -u% 7. 'dresati intre(area/ P -u% 8. 'cordati participantilor intre 5 si %$ minute sa raspunda in scris/ Folositi !artii de aceeasi dimensiune standard pentru iecare item/ P -u% 9. Fiecare participant isi postea)a ideile proprii/ P -u% <. Participantii au posi(ilitatea sa se plim(e prin sala pentru a vedea toate ideile si pentru a-si orma o imagine de ansam(lu asupra a ceea ce ei urmea)a sa cree)e/ Continuarea: ,n ormatia poate i olosita ca (a)a pentru un raport sau un plan / G nd*-c: -im(: d u cu ,ici"$u% =cop2evaluarea activitatilor din cursul )ilei din trei perspective di erite/ #vantaje: se o(tine parerea tuturor participantilor( parerile nu sunt doar e9primate ci si

%$A

discutate( participantii a la ce gandesc si ceilalti despre activitatile din cursul )ilei/ 8e(avantaje: parerile e9primate de unii participanti ar putea i a ectate de aptul ca nu se asigura decat in mica masura, anonimatul 7 oce-: cParticipantii sunt impartiti pe grupe a cate 5-= persoane/ Fiecare grupa primeste o oaie de lip-c!art pe care e desenat conturul unui omulet/ >u i se vad decat mainile, picioarele, corpul si inima/ Celelalte elemente lipsesc/ cParticipantii sunt indemnati sa scrie simultan pe oaia de lipc!art: - ceea ce gandesc despre ceea s-a intamplat in )iua respectiva (n )ona capului, centrul gandirii)? - ceea ce au simtit in )iua respectiva (n )ona inimi, )ona sentimentelor po)itive)? - ceea ce ar i scos din )iua respectiva (n )ona piciorului, adica lucrurile carora le-ar i dat cu piciorul)/ c7ai apoi se porneste o discutie li(era despre cele scrise pe cele trei parti ale corpului individului din desen/ E3 %u $* 8e-c ie e" 2valuarea este o metoda care se oloseste in general la inalul des asurarii unei activitati pentru a masura daca o(iectivele au ost atinse/ Atili(a e:

%%$

Ypentru a determina cum se des asoara o activitate (veri icare a procesului) si pentru a ace orice modi icare necesara? Ypentru a detarmina la s arsitul activitatii calitatea ei si daca participantii au ost satis acuti? Ypentru a a la ce activitate, program sau lucru practic a determinat o di erenta in comportamentul participantului/ #vantaje: pe (a)a re)ultatelor evaluarii pot reali)a modi icari in programul pentru )iua:sesiunea urmatoare? identi ica punctele sla(e care necesita im(untatiri dar si punctele tari/ 8e(avantaje: daca evalarea nu se ormulea)a in unctie de o(iectivele sta(ilite, re)ultatele pot i inutile? olosirea unor instrumente neadecvate pot ace evaluarea un esec? trasarea incompleta a instructiunilor de evaluare pot a ecta re)ultatele/ 7 oce-" 2valuarea poate i reali)ata in mai multe orme in unctie de o(iective, structura si marimea grupului, continutul in ormational, etc/ 2ste important sa se sta(ileasca de la inceput o(iectivul evaluarii si instrumentul/ ;ipu i de evalua i: bindividuala si :sau pe intre(ari in grup? bintre(ari orale si :sau scrise? bconclu)ionari ver(ale la s arsitul sesiunii sau a cursului de instruire pe parcursul unei activitati? bla s arsitul unei activitati?

%%%

bla cateva luni dupa curs olositi ormulare standard sau creati propriile ormulare adaptate la continutul si nevoile proprii? binterviuri pe grupuri mici de participanti/ ICL 2 / m*- 2 K"cu$i d* *duc (i* in(*$cu%(u$ % K" c (* *%i.*$* + Fiecare con runtare, si in mod sigur con runtarea cu alte culturi, provoaca oamenii sa inceapa un proces creativ/ La el cum entu)iasmul unui pictor este provocat de ceea ce vede, inainte de a incepe sa lucre)e cu pensulele si vopselele pentru a crea imagini care nu au e9istat inainte/ ,nsa daca vedem ceva ne amiliar, de multe ori ne uitam uimiti si nici nu ne mai miscam/ 7ai mult decat orice alta metoda, 4oaca o era o cale de scapare/ 2ste cea mai potrivita metoda de a provoca un proces creativ/ Prin 4oaca, oamenii sunt con runtati cu propriile valori si standarde si cele ale celorlalti/ 'cea con runtare poate sa ie di icila, insa 4ocurile le mai indulcesc/ Ceea ce oamenii 4oaca este de multe ori o imitatie a vietii reale, insa nu este real/ 'sta ii ace sa se simta li(eri/ 6amenii pot sa dea rau li(er imaginatiei si sa isi eli(ere)e creativitatea/ Noaca inseamna a pune lucrurile in perspectiva, a nu te lua oarte in serios, a lasa gri4ile )ilei de maine in spatele tau pentru un moment/ Cand oamenii se 4oaca se pare ca regulile sunt puse deoparte si un el de unitate temporara se crea)a/

%%#

Ie aceea 4ocurile sunt modul ideal de a provoca procese de invatare interculturala sau de a le pregati, test si digera/ Pentru ca 4oaca este o cale sigura, insa activa de a imita evenimente/ Noaca stimulea)a imaginatia si a(ilitatea de a e9plora situatiile incerte, de a practica intre timp/ Iepasirea (arierelor in siguranta, asa ca in viata reala/ Di-cu( $* ;"cu$i%"$ *nele 4ocuri tre(uie 4ucate pur si simplu, puterea 4ocului va avea gri4a ca sa apara situatii interesante/ ,nsa alte 4ocuri C in mod sigur 4ocurile de simulare C ar tre(ui evaluate dupa, impreuna cu participantii/ 6 ast el de discutie ar tre(ui pregatita oarte (ine/ 'veti oarte mare atentie asupra pregatirii intre(arilor/ Le puteti discuta in grupuri mici sau cu intreg grupul/ ,ntre(ari importante pot i: d Care a ost prima reactie la 4oc. d Ce ati simtit in timpul 4ocului. d Ce s-a intamplat. d Ie ce s-a intamplat. d Iespre ce este vor(a in acest 4oc, la ce va ace sa va ganditi. d Ce ati invatat despre voi si despre altii. d (Cum) ati reactiona in viitor di erit la o situatie similara. 'ceste intre(ari sunt numai un g!id/ Ce este mai important este ca participantii pot avea sansa sa e9prime e9perienta si opiniile lor in cuvinte/ ,ntr-

%%&

adevar, cateva 4ocuri pot i oarte co runtationale/ Ie aceea discutia nu tre(uie sa dea in ormatie in plus, ci sa re)ume 4ocul/ Fa puteti gandi la tot elul de modalitati creative de a purta aceasta discutie/ K"cu% d* $"%. 8e-c ie e" Nocul de rol este o (un metod prin care participanii pot i pu"i in situaia de a pune in practic elemente teoretice in situaii cat mai apropiate de cele reale/ Participanii sunt implicai direct in re)olvarea unei situaii iind pu"i in postura de a-"i asuma rolurile persona4elor implicate/ Situaia descris tre(uie s stimule)e interaciunea dintre participani: grupuri/ 2ste o e9tensie a te!nicii este aceea a esc!im(ului de role in cadrul creia, participanii trec succesiv prin mai multe roluri amiliari)andu-se ast el cu diversele perspective prin care situaia poate i a(ordat/ #vantaje" Nocul de rol o era oca)ia participanilor s anali)e)e comportamente "i s primeasc eed(acV speci ic/ 8e(avantaje" 3iscurile sunt legate de neasumarea rolurilor sau, dimpotriv, de asumarea lor e9agerat/ 7 oce-" 'tmos era sau tonul unui 4oc de rol este sta(ilita de instructor/ 2ste responsa(ilitatea instructorului sa o ere instructiuni clare atunci cand implica un grup intr-un 4oc de rol/ 'cesta sta(ileste regulile de (a)a si limitele/ ,nstructorul este cel care poate opri 4ocul de rol atunci

%%0

cand o(serva ca se pierde realismul 4ocului, caracterul si valoarea educativa/ Prin intermediul 4ocului de rol, participantii invata din e9perienta/ Nocul le permite sa: Y29perimentea)a modul in care ei ar ace ata unei anumite situatii/ 3eacia spontana poate produce sentimente si atitudini care s-ar putea sa nu ie iasa la supra ata in timpul unei discutii/ 'ctorii si o(servatorii de)volata anumite a(ilitati de a intelege si prevedea propriile comportamente si a celorlalti/ YSpunnd un punct de vedere sau o deci)ie este un pas inainte spre o actiune concreta/ Iin in ormtatiile transmise participantii ar putea deduce, de e9empul ca doamna ' ar tre(ui sa ii ceara scu)e domnului K/ Mntr-un 4oc de rol, doamna ' tre(uie sa mearga la domnul K sa ii ceara scu)e/ Cu alte cuvinte, 4ocul de rol arata di erenta dintre a ace un lucru si doar a te gandi la el/ YSe o(ine sc!im(area unei atitudini/ Punand persoane cu temperamente di erite in acelasi rol, se pote o(serva cum comportamentul unei persoane nu este importanta doar pentru personalitatea sa ci si pentru situatie/ Y29ercitiul e9ercit control asupra sentimentelor si emotiilor/ Ie e9emplu, 4ucand rolul unui client iritat, un participant ar putea invata sa devina mai putin iritat in viata reala/ Cei mai multi oameni au un sentiment de discom ort cand e9perimentea)a pentru prima data

%%5

4ocul de rol, insa ei se o(isnuiesc pe parcursul 4ocului/ 'lti oameni sunt incapa(ili sa 4oace un 4oc de rol/ Cel mai (un lucru pe care il pot ace este sa vor(easca despre ce ar putea sa spuna sau sa aca o persoana intr-un rol/ Cand intalniti ast el de persoane in grup instructorii nu tre(uie sa ii orte)e sa participe/ 29ist multe modalitati de a pre)enta si conduce un 4oc de rol/ Ie o(icei se des asoara dupa cum urmea)a: P,nstructorul descrie rolurile si persoanele care vor 4uca di eritele roluri/ PParticipantii se simt in siguranta sa 4oace roluri di erite/ ,nstructorul ii instruieste pana cand e sigur ca participantii inteleg iecare rol/ Participantii pot i rugati sa isi aleaga voluntar un rol sau pot i alesi direct de catre instructor pentru rolurile 4ocului/ PParticipantii care 4oaca roluri sunt rugati sa spuna ce au invatat din ceea ce au e9perimentat/ P'li participanti or da eed(acV celor care au 4ucat roluri/ Cteodata 4ocul de rol se poate olosi dupa ce s-a olosit metoda studiului de ca)/ 'st el, 4ucand di eritele roluri din studiul de ca), participantii pot sc!im(a situatia prin comportamentele si atitudinile lor/ Nocul de rol poate i plani icat de instructor sau introdus spontan pentru a creste valoarea de invatare a unei situatii/ 6 situatie con lictuala poate i o oca)ie per ecta pentru a 4uca 4ocul de rol cu acele persoane

%%8

care sunt in con lict, insa avand rolurile inversate/ 'st el se poate calma un con lict/ K"cu$i (de B-pa t !@eataC de Bde 'nc*l(i eC, de Bene !i(a eC, de Binte! a eC) 8e-c ie e" 29ista momente in timpul unui curs de instruire cand este nevoie activitati de energi)are, de incal)ire, de concentrare a atentiei, etc/ 'ceste 4ocuri energi)ea)a trainerii si participantii la un curs de instruire care incep sa se plictiseasca, o era un cadru de cunoastere a participantilor intr-un mod interesant, stimulea)a interactiunea si gandirea po)itiva intre participanti, generea)a interes si entu)iasm asupra su(iectului cursului, im(unatatesc comunicarea si increderea intre participanti, etc/ Atili(a e" 'legeti 4ocurile in unctie de: marimea grupului: cat de (ine se cunosc intre ei mem(rii grupului: durata activitatii: relatia dintre <incal)ire- si scopul cursului de instruire sau agend/ #vantaje: cncura4ea)a implicarea si participarea activa? cstimulea)a cunoasterea participantilor intre ei? cstimulea)a ganduri legate de temeri si asteptari? cinteractiune? cncura4area lucru in ec!ipa, cooperarea/ 8e(avantaje: cgrupurile mari pot restrictiona alegerea unor 4ocuri?

%%=

cdaca 4ocurile nu sunt realationate cu activitatile care urmea)a, pot parea ca iind pierdere de timp/ 7 oce-ul: DPregatiti instructiunile si materialele necesare/ DSarcina tre(uie trasata clar participantilor inainte de a incepe 4ocul/ R&3 4 <$iectiv" 2valuarea intr-un mod distractiv si provocator a cunostintelor, aptitudinilor sau atitudinilor acumulate sau e9perimentate in timpul )ilei/ Ie asemenea, 4ocul provoaca imaginatia participantilor/ An po-i$il text int oductiv: I'ti va)ut vreodata pe cineva primind un ravas, intr-o pra4iturica c!ine)easca, in pac!etul unei gume de mestecat sau cu orice alta oca)ie si sa il citeasca incantat tuturor prietenilor de parca ar i un mesa4 de la divinitate. Fi s-a intamplat vreodata voua acest lucru. \Iaca cineva ridica mana spuneti-i: <Si mie mi s-a intamplat/ 2 ciudat/ 6are ce e in capul nostru .-]/ Serios vor(ind, stim cu totii ca aceste ravase sunt compuse pro(a(il c!iar la (rutarie sau in a(rica de guma de mestecat C poate intimpul unei pau)e de ca ea a lucratorilor de acolo/ ,ar noi cumparam produsul, cautam cu nera(dare ravasul si mergem repede sa ne laudam prietenilor cu mesa4ul trimis parca numai si numai noua/

%%@

6ricum, acum iecare dintre noi isi va primi propriul mesa4 din partea divinitattii sau a a(ricii de im(uteliat suc, cine stie .`4lux lo!ic: PIupa discursul introductiv iecare participant primeste o sticluta de suc care contine un ravas (sau orice altceva care contine un ravas )/ PFiecare participant va citit mesa4ul din sticluta lui dupa care avand la dispo)itie &- 0 minute tre(uie sa compuna in cateva ra)e ceea ce a retinut in )iua respectiva olosindu-se de mesa4ul de pe ravas/ PPe rand, participantii vor impartasii ceea ce au compus ei, pornind de la mesa4ul rva"ului/ C", cu% cu # n("mi!* =cop" Prin semni icatia desenului, participantii isi pot e9prima sentimentele ata de o anumita situatie sau un 4oc pe care l-au 4ucat/ 'ceasta metoda este oarte utila pentru multe activitati sau un sc!im( de tineret/ 8e-c ie ea" Participantii au la dispo)itie cateva minute pentru a re lecta asupra sentimentelor pe care le-au avut de-a lungul )ilei/ 'poi vor identi ica antomita din copac cu care se identi ica cel mai (ine si de ce/ Iaca se repeta acest e9ercitiu se o(tine o evolutie asupra de)voltarii participantilor/ Ea iatii" 'ceasta metoda mai pote i olosita la s arsitul unei activitati/ Participantii indica unde erau la inceputul activitatii si unde se regasesc la s arsitul

%%A

acesteia/ 'ceasta metoda poate i discutata in grupuri mici/ ;impul nece-a" Pregatirea si introducerea: 5 minute/ 3eali)area metodei: &$ C 8$ minute 9ate iale nece-a e: Fotocopii ale copacului cu antomite pentru toti participantii/ Numa ul pa ticipantilo " 7a9im %#/ Ea -ta" Mncepand cu %% ani/ 7A m"du$i d* inc6*i " -*-iun* #(va li ea min!ii cunoa-te ii" Fiecare mem(ru al grupului impartaseste un lucru pe care l-a invatat in timpul cursului de instruire/ *tili)ati o minge, ast el incat iecare persoana impartaseste ceea ce a invatat atunci cand primeste mingea/ 7lanu i de viito " Fiecare participant impartaseste un lucru pe care l-a invatat in timpul cursului de instruire si pe care doreste sa il aplice in saptamana care urmea)a dupa acest curs/ Ie e9emplu, daca sunt la un curs de instruire despre managementul proiectului, iecare participant va spune primul lucru pe care il vor aplica intr-un proiect/ Fnt ea$* .xpe tii" La inceputul cursului de instruire cereti iecarui participant sa scrie o intre(are la care doresc raspuns in timpul sesiunii/ La s arsitul cursului, amestecati intre(arile si cereti participantilor sa isi raspunda unul altuia la intre(ari/ 5'nt* un c'ntec" Participantii sunt grupati in grupuri de cate & persoane/ 2i tre(uie sa compuna si sa cante un cantec despre ceva ce au invatat in timpul

%#$

cursului de instruire/ Ie e9emplu, la un curs despre siguranta mersului cu motocicleta o ec!ipa canta <Fasleste, vasleste, vasleste (arca ta- cu a4utorul cuvintelor care descriu cum sa ia cur(a in siguranta/ 5oncu - de cuvinte 'nc uci-ate" Creati un pu))le de cuvinte incrucisate (sunt accesi(ile programe la adresa XXX/crossXordVit/com) cu idei care descriu concepte c!eie din timpul cursului de instruire/ Formati un poster acest pu))le de cuvinte incrucisate si acordati ec!ipelor 5 minute pentru a-l completa/ 'cordati premii ec!ipelor care gasesc toate raspunsurile corecte in timpul acordat/ # do i -a -e 'nt'mple" Iati iecarui participant o carte postala/ Solicitati participantilor sa isi scrie propria adresa postala pe o parte si o dorinta care vor sa o indeplineasca peste o luna pe cealalta parte/ Colectati cartile postale si trimiteti-le participantilor peste o luna cerandu-le sa va spuna in ce masura si-au indeplinit dorinta/ 7ictu a mu al* de ! up" Lipiti pe un perete o (ucata mare de !artie (su icient de lunga ast el incat toti participantii sa poate scrie pe ea in acelasi timp)/ Fiecare participant tre(uie sa desene)e o imagine care sa repre)inte ceea ce au invatat ei in timpul cursului de instruire/ 'poi cereti-le sa g!iceasca ce repre)inta iecare imagine/ 9omente de =tea" La inalul unei sesiuni de consolidare a ec!ipei, cereti iecarui participant sa

%#%

identi ice un moment in care o persoana din grup s-a evidentiat in mod impresionant cu ceva/ *n ast el de moment se intampla atunci cand o aptitudine a unui participant a iesit in evidenta/ ,n timp ce identi ica aceste momente, participantii tre(uie sa lipeasca o steluta persoanei careia i-a identi icat acel moment de sclipire/ 'sigurati-va ca iecare participant va primi o steluta pentru un moment in care a iesit in evidenta/ Iaca e necesar, mentionati si dumneavoastra cateva ast el de metode pe care le-ati o(servat la participanti/ 7a-i 'n actiune" 'se)ati etic!ete in orma unei urme de picior (de marime reala) pe podea, su( orma unui sir sau a unei potcoave de cal/ 'se)ati grupul in ata primei urme din sir/ Pentru a ace un pas inainte cereti participantilor sa impartaseasca un lucru pe care il vor ace in urmatoarea saptamana/ 'poi spuneti-le ca acesta a ost primul pas spre actiune, adica au promis ca vor ace ceva/ 9ultume-c" Pentru a su(linia modul in care participantii au invatat unii de la altii in timpul cursului de instruire, cereti-le sa multumeasca unuia dintre participanti (in a ara de instructor) care l-a a4utat sa invete ceva sau i-a clari icat un aspect pe care nu l-a inteles in timpul cursului de instruire/ Spuneti participantilor ca atunci cand vor primi un <7ultumesc- sa spuna simplu <Cu placere-/ 'cest lucru ii a4uta pe participanti atat sa dea cat si sa primeasca complimente/

%##

Lupul ma e i au" =cop" Pre4udiciile si stereotipurile apar pentru deseori cunoastem numai o parte a unei povesti/ Povestea lupui cel mare si rau ne arata ca aceasi poveste poate i interpretata in diverse moduri/ Scopul este ca participantii sa devina constienti de acest lucru/ 8e-c ie e" Povestea lupului cel mare si rau tre(uie citita cu voce tare/ ,ncercati sa evocati o discutie despre posi(ilele moduri de a interpreta o poveste (ine cunoscuta/ Care sunt di erentele si analogiile dintre aceasta versiune si cea originala. Prin oc!ii caruia evenimentele sunt va)ute in versiunea initiala. Cine sunt victimile si cine sunt rau acatorii in aceasta poveste. Lu,u% c*% m $* -i $ u #1i-a placut dintotdeauna sa traiesc in padure. $ste casa mea, si intotdeauna am incercat sa o pastrez curata. 8ntr-o buna zi cu soare, eram foarte ocupat incercand sa curat mizeria pe care niste oameni au lasat-o dupa picnic-ul lor, cand am auzit deodata z!omote de pasi. 1-am furisat in padure si m-am uitat cine vine. 0m vazut o fetita mer!and pe carare, cu un cos in mana. 8mediat am devenit suspicios, pentru ca purta niste haine foarte ciudate/ erau toate rosii, si avea si capul acoperit. 'a si cum nu ar fi vrut sa fie recunoscuta. *a, stiu ca nu e bina sa +udeci oamenii dupa cum arata, insa se plimba prin padurea mea, asa ca m-am !andit ca am tot

%#&

dreptul sa aflu mai multe despre ea. 0sa ca am intrebat-o cine e, de unde vine, stii tu, !enul asta de lucruri. La inceput mi-a spus ca nu vrea sa vorbeasca cu straini. 0sta chiar m-a suparat. $u, un strainJ 1iam crescut si copii in padurea asta3 0poi s-a mai calmat un pic si mi-a spus ca era in drum spre bunicuta ei care se simte rau si are mancare si flori pentru ea. 0tunci mi s-a parut in re!ula, apoi insa mam !andit ca cineva ar trebui sa ii dea o lectie ca sa nu mai intre prin o!rada cuiva chiar asa, si imbracata cu niste haine asa de ciudate3 Si chiar mai rau, a cules florile de care eu ma in!re+eam de ani de zile3 0sa ca am lasat-o sa plece si am fu!it cat am putut de tare catre casa bunicutei. 'and am a+uns la casa doamnei alea batrane si bune, i-am spus ce s-a intamplat si ea a fost de acord ca ar trebui sa ii dam nepoatei ei o lectie de buna purtare. 0sa ca ne-am !andit la un plan/ bunicuta se va ascunde, iar eu ii voi lua locul, pana cand o voi stri!a. *eci bunicuta sa ascuns sub pat. 'and a intrat fata aia cu !lu!a ciudata, am ru!at-o sa intre in dormitor, unde sedeam in patul bunicii ei. 8mediat a facut o remarca obraznica cu privire la urechile mele. *eci, nu e prima data cand am primit o remarca urata cu privire la urechile alea ale mele, asa ca mam decis sa fiu prietenos si sa ii raspund ca, multumita urechilor mele asa mari, pot sa o aud mai bine. 'e am vrut eu sa spun e ca nu imi displace, ci

%#0

ca ar face bine daca ar avea !ri+a ce vorbeste. 0poi a mai spus o chestie urata despre ochii mei. 0cum, va puteti ima!ina cum am inceput eu sa simt despre aceasta asa-zisa fetita dra!uta, care incepuse sa se transforme intro vra+itoare mica si rea. 8nsa eu sunt o persoana destul de rabdatoare, asa ca i-am spus ca, datorita ochilor mei cei mari, pot sa o vad mai bine. =rmatoarea remarca din partea ei a fost prea de tot. -oata viata mea am suferit din cauza dintilor mei mari, si aceasta fetita a crezut ca este necesar sa faca o remarca urata despre dintii mei. -rebuie sa recunosc ca ar fi trebuit sa imi pastrez controlul, insa am sarit din pat nervos si i-am spus a ar fi mai bine sa o mananc cu dintii aia3 Sincer, oricine stie ca un lup nu ar manca o fetita3 8nsa prostutul ala de copil a inceput sa stri!e si sa aler!e din camera in camera. 0m urmarit-o, ca sa incerca sa o fac sa se calmeze. 1i-am dat +os hainele bunicii, insa asta a facut lucrurile si mai rau. 0poi sa deschis deodata usa si un urias taietor de lemne a aparut, cu un ditamai topor in mana. 1-am uitat la el si mi-am dat seama ca o sa am necazuri. 0sa ca am sarit pe fereastra si am fu!it sa imi scap viata. Speram ca povestea asta sa se termine aici, insa nu a fost asa. :emeia aia ? bunica ? nu a spus niciodata partea mea de poveste. S-au imprastiat niste zvonuri !roaznice, ca sunt o bestie rea si oribila. Nu stiu ce s-a intamplat mai departe cu fetita cu haine rosii ciudate, insa #au trait fericiti pana la

%#5

adanci batraneti% in mod si!ur se pune si pentru mine3% Ea ia&iuni" 29emplul lupului mare si rau poate i olosit pentru a clari ica participantilor posi(ilele ung!iuri de vedere si interpretari ale unei povesti/ ,n aceast mod, ei devin constienti de anumite pre4udicii/ Puneti participantii sa discute pe grupuri mici un eveniment sau un apt istoric: rugati-i sa se uite la poveste din diverse puncte de vedere: al victimei, al o ensatorului, al celor care au pierdut, etc/ Sau rugati-i sa spuna povestea Cenusaresei din punctul de vedere al surorilor vitrege, sau povestea 'l(eica-Lapada din punctul de vedere al mamei vitrege/ ,n loc de a vor(i despre aceasta, puteti organi)a si o piesa de teatru/ Mn discutiile de dupa, puteti sa aratati ca neintelegerile intre di erite culturi apar deoarece acele culturi cred ca interpretarea lor este cea corecta/ 3ugati grupul sa dea e9emple de ast el de neintelegeri si sa e9plice am(ele ete ale povestii/ ;imp" Citirea si discutarea povestii ia apro9imativ / ora/ 1emele grupurilor pot lua o ora/ Iiscutia de dupa poate varia ca lungime/ 9ate iale" Povestea lupului si eventual diverse costume din (asme, daca sunt necesare Num* de pa ticipan&i" %$-#5 E' -ta" Ie la @ ani in sus =u -a" Ka)at pe cartea <WaUs and 7eans: an approac! to pro(lem solving- al Oingston Friends WorVing Group, SurreU/

%#8

M*("d 3i+u %& Participantii la un training invata mai rapid si mai (ine atunci cand prelegerea este spri4inita de metode vi)uale/ Studiile din diverse universitati au demonstrat ca timpul necesar pentru pre)entarea unui concept se poate reduce cu pana 0$ la suta si ca e icienta pre)entarii creste atunci cand argumentele ver(ale sunt duplate de suportul vi)ual/ Faloarea suportului vi)ual ca stimulent al invatarii este su(liniata de autori de renume in domeniul e icientei comunicarii/ Se arata de e9emplu ca o imagine este de trei ori mai e icienta decat simpla pre)entare ver(ala iar pre)entarea ver(ala si imaginea impreuna sunt de sase ori mai e iciente decat simpla prelegere/ Persoanele o(tin =5B din ceea ce stiu pe cai vi)uale, %&B pe cai auditive si %#B prin com(inatia sen)atiilor tactile cu cele ol active si gustative/ Suportul vi)ual apare in doua varietati C proiectate si neproiectate/ Iintre cele proiectate ac parte ilmele, casetele video, diapo)itive, gra icele computeri)ate, transparentele/ Suporturile vi)uale neproiectate include o(iectele i)ice, imaginile, posterele, (en)ile audio, a isier etc/ Sunt mai multe motive pentru care un trainer ar tre(ui sa oloseasca in mod curent materialele vi)uale in cadrul prelegerilor/ 'ceastea sunt olositoare si importante pentru ca: Patrag si mentin atentia participantilor? Psu(linia)a ideile importante?

%#=

Preintaresc ideile e9primate ver(al? Pmaresc gradul de retentie in ormatiilor?

al

Preduc posi(ilitatea neintelegerilor? Padauga realism? Pasigura repetarea punctelor c!eie/ 1%i,c6 $(u% Flipc!artul este unul dintre cele mai raspandite metode olosite in domeniul training ului pentru transmiterea in ormatiilor si idelor vi)uale/ Poate i olosit pentru a crea ilustrarea prelegerii in timp ce aceasta are loc sau poate i pregatita d dinainte/ Cea mai mare parte din in ormatiile scrise pe lipc!art nu pot i va)ute de la distanta/ 2 icienta lui scade pe masura ce dimensiunea grupului creste/ 2ste ideal a i olosit pentru grupuri intre %5 si &$ de participanti/ 7ai multe te!nici pot im(unatatii e icienta unei pre)entari cu a4utorul lipc!artului: YPregateste lipc!arturile inainte de pre)entare si acopera punctele c!eie cu oi de !artie care vor putea i inlaturate la momentul potrivit al prelegerii/ YScrie enunturile c!eie pe lipc!art inainte de pre)entare si lasa spatii li(ere pentru cuvinte sau set de cuvinte pe care le vei cere si primi de la participantii/ YScrie ideile c!eie pe cartonase de apro9imativ %&f#$ cm si asea)a-le pe lipc!art pe masura ce pre)inti oral ideile respective/

%#@

YFoloseste o varietate de culori dincolo de negru, inclu)and culorile vii cu care participantii nu o(isnuiti/ Y1reimea superioara a lipc!artului tre(uie lasata li(era pentru a permite participantilor sa o(serve intreaga supra ata a acestuia/ Ie asemenea, lasa spatiu li(er in treimea in erioara a lipc!artului pentru a putea adauga in ormati ulterior, in timpul prelegerii/ YSu(liniati sau incercuiti cuvintele c!eie pentru a le evidentia importanta/ YFolositi lipc!artul pentru a nota in ormatiile care vin de la participanti/ Folositi numere pentru a numerota ideile si adaugati un nou numar dupa notarea iecarei idei pentru a incura4a generarea unor noi idei/ YPentru a inlatura un lipc!art, prindeti oaia in partea in erioara de am(ele colturi si trageti de ea in 4os, in directia (stanga-dreapta) in care vreti sa inceapa ruperea ei in partea superioara/ '"adar, metodele vi)uale im(unatatesc si accelerea)a invatarea/ 'cestea pot i olosite de un trainer impreuna cu prelegerea sau cu alte metode de training/ Cele mai des olosite metode vi)uale sunt lipc!arul, videoproiectarea si ilmele/ Cele mai (une re)ultat cu a4utorul metodelor vi)uale se poate o(tine atunci cand materialul ce urmea)a a i olosit este de calitate pro esionista, ec!ipamentul se a la in (una stare de unctionare si trainerul sa il oloseasca precum sa si acilite)e procesul de invatare/

%#A

P$"c*d** -i m*("d* ,*n($u di-cu(ii%* d* /$u, 9etode de di-cutii: 9a-a otunda. Mntr-o discutie la masa rotunda, un grup mic de indivi)i (de la & la 5), care au cunostinte despre un anume su(iect il de)(at intre ei in ata unei audienta/ Participantii la masa rotunda nu ac o pre)entare ormala, ei sc!im(a doar idei intro conversatie/ 8ialo!/ 'ceasta metoda este similara celei de mai sus, insa doar doi indivi)i iau parte la discutarea su(iectului in ata unei audiente =impo(ion/ ,ntr-un simpo)ion, un numar redus de vor(itori, care cunosc un anumit su(iect, ac scurte pre)entari successive/ 'ceste pre)entari tin, de o(icei, cate 5 C %5 minute iecare/ 4o um: aceasta orma de discutie permite participarea audientei / 29ista mai multe tipuri de orumuri/ Cele mai cunoscute sunt: :orum deschis/ mem(rilor audientei le este permis sa intervina la orice moment al intalnirii :orum ? masa rotunda: mem(rii audientii aud discutiile de la masa rotunda si le este permis sa pun intre(ari sau sa comente)e su(iectele in discutie :orum ? simpozion: mem(rii audientei aud pre)entarea acuta de vor(itorii invitati si le este permis sa puna intre(ari, sa discute sau sa comente)e :orum ? dialo!/ mem(rilor audientei le este permis sa puna intre(ari, sa discute sau sa comente)e dupa dialog/

%&$

:orum ? prele!ere: dupa o pre)entare ormala din partea unui vor(itor (inecunoscator al unui su(iect, mem(rilor audientei li se da oportunitatea sa puna intre(ari, sa comente)e sau sa ceara lamuriri, sa discute 5olocviu: aceasta metoda com(ina discutiile la masa rotunda si orumul/ ,n timpul discutiilor la masa, mem(rii audientei sunt invitati sa comente)e sau sa puna intre(ari, mai ales daca mem(rii mesei de discutii sau presedintele cred ca e nevoie de a clari ica anumite puncte, sau acestia evita discutarea anumitor su(iecte sau s-a ivit o nenelegere/ 6rice intrerupere a discutiilor de la masa tre(uie sa se concentre)e asupra su(iectului din acel moment/ Cand pro(lema a ost re)olvata, discutiile organi)ate de la masa rotunda pot continua =e-iune pe ! upu i: audienta este divi)ata in grupuri de sase pna la opt persoane, ce vor discuta intre(arile puse de lider/ Cate o persoana din iecare grup ar putea re)uma discutiile grupului si sa le re)ume pentru intreaga audienta/ 2eactia audientei: trei pana la cinci mem(ri ai audientei sunt preselectati pentru a asculta o pre)entari si vor raspunde mai departe, o erind un sumar si o interpretare a in ormatiei care le-a ost pre)entata/ 'ceasta metoda poate i olosita in mod e ectiv atunci cand e9ista un grup oarte mare si cand timp este limitat/

%&%

7e ioada de int e$a i: 7em(rii audientei au posi(ilitatea de a pune intre(ari dupa ce pre)entrea ormala s-a inc!eiat/ Ie o(icei, o limita de timp este pusa iecarei intre(ari si pe intregul ciclu intre(are C raspuns G ain-to min!/ 7em(rii audientei sunt incura4ati sa participe prin impartasirea ideilor sau prin sugestii pentru re)olvarea unei pro(leme/ >u tre(uie discutat nici un punct pana cand toata lumea si-a spus parerea/ Ieoarece scopul acestei metode de discutii este acela de a genera o gama larga de idei, nici unui contri(uitor nu ii este permis sa isi apere in ormatia pre)entat/ 'tmos era ar sa ie desc!isa si incura4atoare/ H upu i de di-cu&ii/ *n grup de persoane se intalneste in mod in ormal pentru a su(iecte de interes comun/ #telie : *n grup mic de persoane (#5 de persoane sau mai putin) cu un interes comun se intalnesc pentru a studia si pentru a discuta un su(iect speci ic sau de a isi im(ogati cunostintele si a(ilitatile/ =emina / *n grup de persoane care studia)a un su(iect speci ic si se intalnesc pentru a purta discutii conduse de o autoritate recunoscuta 5on%e in&a: Grupuri mici sau mari de persoane cu un interes similar se intalnesc pentru a asculta pre)entari ormale pentru intregul grup? ei se intalnesc de asemenea pe grupuri mici pentru a discuta di erite aspecte spec ice su(iectului general al con erintei/

%&#

M*("d* d* im,%*m*n( $* unui ,$"/$ m *na din trasaturile unici ale educatiei nonormale este gama larga de metode care pot i olosite in programele de educatie/ Selectarea metodelor de implementare a activitatilor pentru un grup de programe ar tre(ui (a)at pe nevoile, pre erintele grupului tinta si pe speci icul scopului educational/ Ie e9emplu, daca o(iectivul este acela de a ace populatia constienta de o anume inovatie, sistemul de implementare ar putea include cateva elemente mass-media: ca radio, 1F, )iare si reviste C sau alte metode care ating un procent cat mai mare din populatie/ Pe de alta parte, daca o(iectivul este acela de a asigura in ormatie unei clientele speci ice, care este pregatita sa teste)e inovatia, atunci sistemul de implementare ar tre(ui sa su(linie)e metodele empirice de transmitere a in ormatiei/ Iintre aceste metode empirice se numara atelierele, demonstratiile, casete video, tururi si teste/ *nele dintre aceste metode de transmitere au olosinte multiple si ast el pot i utili)ate in mod e ectiv in mai multe etape dintr-un proces educational/ Iesi unele dintre aceste metode pot i mai utile decat altele, ar tre(ui sa ie recunoscut aptul ca in cele mai multe ca)uri va i nevoie de mai multe metode pentru a atinge un re)ultat multumitor/ Ie aceea, atunci cand metode individuale sunt selectate ca si componente ale unui sistem de implementare a programului, iecare metoda ar tre(ui sa atinga un scop speci ic,

%&&

pentru ca acestea sa duca mai departe la indeplinirea scopului general al programului de educatie/ Ie e9emplu, o adunare pu(lica s-ar putea desc!ide cu un simpo)ion in care cateva persoane specialiste sa aduca in ormatii in cateva pre)entari scurte, consecutive/ 'poi, daca e9ista su icient timp, aceste persoane ar putea discuta si e9plica in ormatia pre)entata/ 6 alternativa ar i sa asigurati o sesiune de discutii li(ere sau un orum, ca o conclu)ie a simpo)ionului/ 'ceasta sesiune de discutii permite mem(rilor audientei sa participe si sa isi e9prime opiniile sau sa puna intre(ari specialistilor sau unul altuia/ Mn plus, in ormatie a4utatoare sau clari icatoare ar putea i asigurata printr-un dosar cu scurta pre)entare sau alte pu(licatii, anali)e de date si re)ultate ar putea i asigurate pentru a asigura un mai (un proces de invatare/ 'st el, o plani icare adecvata com(inata cu creativitate in selectare metodei de transmitere asigura un model sistematic pentru a produce oportunitati de educatie e iciente pentru grupul tinta/ Mn alegerea metodei de transmitere a in ormatiilor intr-un program de educatie, iti siguri ca includeti su iciente metode pentru a transmite continutul dorit si pentru a atinge ast el o(iectivele plani icate/ *n program de educatie e icient ar tre(ui sa includa, pe cat posi(il, metode care: (%)asigura oportunitati empirice (de a e9perimenta i)ic) pentru cel care nva? (#) sa l a4ute pe cel care nvata?

%&0

(&) sa l asigure pe cel care nvata sa ntegre)e noua in ormatie n cunostinele "i a(ilitile de4a e9istente/ Mn procesul de educatie, metodele considerate empirice sunt acelea care i permit celui care nvata sa castige e9perienta sau i permit sa +simta- in ormatia pre)entata/ 'ceasta e9perienta ar putea aparea in urma unei activitati i)ice sau ar putea implica simturi, emotii sau interactiune sociala, depin)nd de continutul programului educational/ 1etodele de intarire asigur suport in ormational, emotional si social pentru cel care invata, pentru a acilita procesul de invatarea si care sa ii mentina motivatia de a continua procesul de invatare/ 7etode de implementare a unui program de educatie care il asigura pe cel ce invata cu oportunitatea de a discuta, clari ica sau de a o(tine o intelegere mai (una a noii in ormatii sunt clasi icate drept metode integrative/ 'ceste metode asigura, in general, oportunitatea ca cel ce invata sa poata integra noile in ormatii in cadrul cunostintelor de4a e9istente/ M*("d* d* im,%*m*n( $* unui ,$"/$ m d* *duc (i* 9etode 9etode 9etode #lte empi ice de inte! ative metode 'nt* i e Caseta audio Iosar de Con erinta 1elevi)iune

%&5

Caseta video Fideo interactiv CI audio Iemonstrare a metodei Iemonstrare a re)ultatului 1ur Sceneta 'telier Noc Nocuri de rol Studiu de ca) Cola(orare

pre)entar e 'genda Pliant sau luturas Krosura 'rticol intr-o revista ' is Carte 7esa4 a9 Program de calculator >eXslette r Scrisoare Oit pentru studierea la domiciliu

Conventie Seminar Iiscutii la masa rotunda ,ntalnire Simpo)ion Colocviu Iialog Grup de discutii Krainstormin g 2c!ipa de ascultare ,nterviu 1elecon erint a Conversatie la tele on 3etea de calculatoare Con erinta prin satelit Fi)ite personale Fi)ite la (irou

a pu(lica 1elevi)iune a prin ca(lu 3adio Liar Film Pre)entare tip slides!oX Fotogra ie 1a(ela de a isa4 Spectacol 1arg 29po)itie Prelegere Iiscurs Ken)i desenate Suveniruri

%&8

'cest ta(el ilustrea)a metodele de transmitere, divi)ate pe 0 categorii: empi ice, de inta i e, inte! ative -i altele. Primele & categorii indica stagiul in care diversele metode de transmitere pot i olosite cu cel mai mare e ect intr-un program de educatie/ Categoria altele indica acele metode care sunt aplica(ile intr-o varietate mare de sisteme sau care sunt limitate la situatii speciale/ Ie e9emplu, o caseta audio poate i conceputa pentru a asigura oportunitati empirice si de asemenea sa intareasca cunostintele celui care invata/ Ie aceea, categoriile din ta(el ilustrea)a numai cea mai (una olosinta/ Pentru a re)uma, cativa actori ar tre(ui luati in considerare cand se selectea)a metode de implementare a unui program de educatie/ 'cesti actori sunt: - grupul tinta - o(iectivele educationale - tipul si continutul mesa4ul ce tre(uie transmis - caracteristica metodei de transmitere a in ormatiei - utilitatea metodei pentru ilustrarea in ormatiei Mn cele din urma, cadrul didactic ar tre(ui sa aleg acele metode care par cele mai (une "i cele mai logice pentru a ndeplini cerinele unui program de educaie pentru grupul int "i ar tre(ui s acei a4ustrile potrivite acestor metode, n uncie de nevoi Ac(i3i( (* ,$ c(ic&

%&=

'legei un tip de activitatea educativ non ormal, preci)ai o tem de interes pentru dv/ 2la(orai proiectul activitii respective cu o strategie de derulare a acestei activiti speci ic "colarilor de vrst mic/ P /in& m*("dic& G%"- $ cu m*("d* 4i c(i3i(&!i d* im,%*m*n( $* unui ,$"/$ m d* *duc (i* 9etode i activit*&i empi ice: - c -*( udi" C mesa4ul inregistrat va putea i ascultat mai tar)iu, in unctie de dorinta celui care invat? - c -*( 3id*" C o inregistrare pe caseta video poate asigura atat in ormatie audio cat si vi)uala? - 3id*" in(*$ c(i3 C un sistem electronic cu care cel care invata poate interactiona pentru a o(tine atat in ormatie audio cat si video? - VCD C video compact disV C un mediu de inregistrare a in ormatiei? - d*m"n-($ $* m*("d*i C o e9plicatie a modului in care tre(uie implementata o sarcina prin demonstrarea practica sau prin g!idarea celui care invata in indeplinirea sarcinii? - d*m"n-($ $* $*+u%( (*%"$ C o pre)entare care arata e ectele practicii, ce implica in ormatie vi)uala, empirica sau audio? de o(icei include si o comparatie inainte si dup?

%&@

- (u$ C deplasarea unui grup de persoane catre locuri cu interes de init pentru a studia inovatii, sisteme, o(iecte, demonstratii, programe aplicate sau alte elemente care ar putea i ne amiliare participantilor? - +i ,* (*$*n C o activitate plani icata de durata unei )ile intr-un cadru e9terior pentur demonstratii, o(servarea de programe, practici, activitati sau o(iecte, pre)entari sau e9periente practice? - (*%i*$ C o intalnire in care un grup mic de persoane cu un interes comun se intalnesc sa studie)e sau sa discute un su(iect speci ic sau sa practice o a(ilitate speci ica pentru a isi im(unatati cunostintele si a(ilitatile proprii? - ;"c C o simulare realistica sa antastica in care cei care invata e9plorea)a sau e9perimentea)a un anumit su(iect, oportunitate sau implicatii? - -c*n*( C o pre)entare dramatica scurta, plani icata si repetata dinainte, ce implica doua sau mai multe persoane, cu scopul de a pre)enta in ormatie sau pentru a ilustra o situatie? - c"% ."$ $* C impartasirea sau sc!im(ul de in ormatie prin actiuni deli(erate din partea unuia sau mai multor indivi)i prin legaturi de cola(orare cu alti indivi)i, grupuri sau organi)atii? - ;"cu$i d* $"% C un e9ercitiu in care unii mem(rii ai unui grup sunt desemnati sa interprete)e roluri speci ice in situatii ipotetice sau simulate, urmate de discutii intre toti mem(rii grupului?

%&A

- -(udiu d* c + C descrierea detaliata a unui eveniment, situatii, sau circumstante speci ice care este pre)entata unei audiente pentru studiu "i anali)a/ 9etode de 'nt* i e: - #" i* d* d (* C o pu(licate de cateva pagini care se concentrea)a asupra unui su(iect sau pe o componenta a unui su(iect mai larg, ce pre)inta instructiuni sau alte in ormatii speci ice? - /*nd C o compilatie de oi de date sau alte in ormatii tiparite ce apartin de un su(iect speci ic? - ,%i n( - u #%u(u$ 4 C in ormatii scurte si concise ce se concentrea)a asupra unui program, o(iectiv sau su(iect si sunt concepute pentru a mari constienti)area grupului? - , m#%*( - u .$"-u$ C o pu(licatie tiparita care asigura in ormatie mai cuprin)atoare despre un su(iect decat o oaie de date, pliant sau lutura"? - $(ic"% d* $*3i-( C o metoda de pre)entare a in ormatiei catre audienta selectata prin intermediului unui mediu tiparit/ 2ste conceput pentru a im(unatati intelegerea unui su(iect? de multe ori este insotit de imagini, desene si gra ice, pentru claritate? - #i4 C o oaie mare, tiparita, conceputa pentru a i a isata si care contine cuvinte, ilustratii sau amandoua pentru a asigura in ormatie generala sau speci ica catre o audienta mai larga sau speci ic?

%0$

- c $(* C o pu(licatie compre!ensiva care, de o(icei, asigura o tratare temeinica a unui su(iect sau a unei pove"tiri? - m*- ; ,$in # 0 C in ormatie tiparita prin mi4loace electronice transmisa intre doua sau mai multe puncte printr-o masina de a9? - ,$"/$ m* d* c %cu% ("$ C un set de instructiuni sau un program care permite calculatorului sa ie olosit in asigurarea de in ormatii educationale, pentru a comunica sau de a a4uta in luarea deci)iilor? - -c$i-" $* C un mesa4 scris intentionat unui individ , de o(icei transmisa personal sau printr-un serviciu de posta i)ica sau electronica? - Mi( ,*n($u -(udiu% c - C o colectie de materiale educationale create si asam(late pentru studiul independent al unui su(iect speci ic/ 9etode inte! ative: - c"n#*$in! C o intalnire a unui grup mai mare sau mai mic de persoane ce au un interes similar pentru o pre)entare ormala pentru intregul grup si pentru sesiuni pe grupuri mici, ce se concentrea)a pe componente speci ice ale unui su(iect general? - c"n3*n!i* C unu ansam(lu mai mare de persoane ce au un interes similar si care repre)inta parti ale unei organi)atii mai mari/ ,ntalniri multiple, plani icate ale su(-grupurilor pot aparea simultan in cel putin una din partile acestui eveniment?

%0%

- -*min $ C o intalnire in care un grup de persoane care studia)a un su(iect speci ic sunt implicate in discutii conduse de catre o autoritate recunoscuta - di-cu(ii % m - C discutii purtate de un grup mic de persoane ce cunosc un anumit su(iect, in ata unei audiente/ Participantii la discutii nu ac pre)entari ormale, ci sc!im(a idei prin intermediul conversatiei? - #"$um C o orma de discutii de grup care permite audientei sa participe/ Perioadele de discutii pot i complet desc!ise sau restrictionate la o parte a programului? - 5n(5%ni$* C un ansam(lu de oameni carora li se pre)inta un su(iect de interes comun? - -im,"+i"n C un ansam(lu in care scurte pre)entari sunt acute de catre un numar reduse de vor(itori, cunoscatori ai unui anumit su(iect/ 'ceste pre)entari pot tine de la 5 la #$ de minute iecare? - c"%"c3iu: aceasta metoda com(ina discutiile la masa rotunda si orumul/ ,n timpul discutiilor la masa, mem(rii audientei sunt invitati sa comente)e sau sa puna intre(ari, mai ales daca mem(rii mesei de discutii sau presedintele cred ca e nevoie de a clari ica anumite puncte, sau acestia evita discutarea anumitor su(iecte sau s-a ivit o neantelegere/ 6rice intrerupere a discutiilor de la masa tre(uie sa se concentre)e asupra su(iectului din acel moment/ Cand pro(lema a ost re)olvata, discutiile organi)ate de la masa rotunda pot continua?

%0#

- di %"/-o discutie ntre doua persoane condus n ata unei audiene? - /$u, d* di-cu(ii C un grup de persoane care discuta un su(iect de interes comun? - .$ in-("$min/: un proces in care mem(rii audientei sunt incura4ati sa participe prin impartasirea ideilor sau a sugestiilor in legatura cu un anume su(iect/ >u sunt permise discutii pana cand nu toata lumea e9primat si-a ideile? - in(*$3iu C o intalnire ata in ata in care se de)valuie apte si gnduri? - (*%*c"n#*$in( C procesul prin care trei sau mai multi indivi)i a lati la distanta sunt conectati prin semnala (idirectionale audio si video, cu scopul de a sc!im(a in ormaie? - c"n3*$- (i* tele onica C o metoda electronica pentru transmiterea directa de in ormatei intre doua persoane a late la distanta, prin intermediul vocii? - $*(* d* c %cu% (" $* C legatura dintre doua sau mai multe calculatoare cu scopul de a imparti si sc!im(a in ormatie/ Legatura poate i restrictionata la reteala locala sau se poate e9tinde la alte surse de in ormatie, de pe o arie mai mare? - c"n#*$in( ,$in - (*%i(: o metoda de telecon erinta care oloseste atat semnal audio cat si video, transmis prin ca(lu sau satelit, cu scopul de a con erentia, instrui sau a disemina in ormatie intre persoane a late la distant?

%0&

- 3i+i(* ,*$-"n %* C *n sc!im( de in ormatie ata in ata intre doua sau mai multe persoane, de o(icei la locatia persoanei care primeste in ormatia? - 3i+i(* % .i$"u C un sc!im( de in ormatie ata in ata intre doua sau mai multe persoane, de o(icei la locatia celui care asigura in ormatia/ #lte metode - T*%*3i+iun* ,u.%ic C o metoda de a asigura mesa4e audio-video catre o audienta general/ - T*%*3i+iun* ,$in c .%u C un sistem in care semnalele de televi)iune sunt distri(uite printr-un ca(lu electronic celor care au su(scris la acest serviciu, de o(icei restrictionat la o supra ata geogra ica redus/ - R di" C o metoda de transmitere a in ormatiei catre o audienta generala via mesa4e audio/ - 'i $ C o pu(licatie tiparita periodic, de o(icei )ilnic sau saptamanal, care asigura in ormatii unei audiente generale in cadrul unei )one geogra ice speci ice/ - 1i%m C un sistem de pre)entare a imaginilor structurate intr-o ordine speci ica pentru a i proiectate unui grup/ - P$*+*n( $* d* di ,"+i(i3* C un sistem in care imagini in ormat de &5 mm sunt proiectate sincron cu o caseta audio pentru a asigura in ormatie audio si vi)ual/ - 1"("/$ #i* C o imagine tiparita care asigura in ormatie vi)ual/

%00

- T .*% d* #i- ; C un mediu i)ic pe care pot i atasate mesa4e pentru a asigura in ormatie vi)uala tuturor celor care le o(serv/ - S,*c( c"% C un eveniment in care e9perienta si in ormatiile sunt trans erate unei audiente speci ice sau catre pu(licul general prin e9po)itii, competitii, demonstratii sau alte activitati/ - T $/ C un eveniment plani icat cu o larga audienta cu scopul de a e9pune, o(serva, cumpara, vinde, distra, educa si in orma/ - E0,"+i(i* C e9punerea de materiale sau o(iecte pentru a in orma/ - P$*%*/*$* C o pre)entare orala, de o(icei ormala, unui grup, de catre un individ cu un grad inalt de cunoastere a unui su(iect/ - Di-cu$- C o pre)entare ormala de in ormatii sau opinii ale unui individ catre un grup? nu necesita in mod e9plicit interactionarea ulterioara dintre vor(itor si audiena/ - P ,u- C pre)entarea in ormatiei cu a4utorului unui caracter ictiv neanimat/ - B*n+i d*-*n (* C olosirea (en)ilor desenate poate atrage atentia, crea interes sau asigura in ormatie/ 'ceasta metoda are e ect in special in ca)ul unei audiente mai speciale sau !andicapate/ - Su3*ni$u$i C pre)entarea unui mesa4 sumar, tiparit pe o(iecte de genul (relocurilor, pi9urilor, canilor sau altor o(iecte similare/

%05

Uni( (* N. Ac(i3i(&!i* *0($ cu$$icu% $*E*0($ 4c"% $*2 c!iuni in(*$di-ci,%in $* d* *duc !i* n"n#"$m %& 5n c% -*%* ,$im $* N.7 D*#ini$i c"nc*,(u %* N.8 P $(icu% $i(&!i%* c(i3i(&!i%"$ *0($ cu$$icu% $* N.9 Di3*$-i( (* #"$m*%"$ d* "$/ ni+ $* c(i3i(&!i%"$ *0($ cu$$icu% $* 4i *0($ 4c"% $*. S,*ci#icu% %"$ N.< M*("d"%"/i c(i3i(&!i%"$ *0($ cu$$icu% $* 4i *0($ 4c"% $* N.= C*$in!*%* ,$"i*c(&$ii 4i *3 %u&$ii c(i3i(&!i%"$ *0($ cu$$icu% $*4i *0($ 4c"% $* N.N M"d %i(&!i d* *3 %u $* c(i3i(&!i%"$ *0($ cu$$icu% $* Ac(i3i( (* ,$ c(ic& P /in& m*("dic& O.i*c(i3* ",*$ !i"n %*) L ni3*% d* cun" 4(*$*) - s determine particularitile organi)rii "i des "urrii activitilore e9tracurriculare ca aciuni interdisciplinare de educaie non ormal? - s recunoasc ormele de organi)are a activitilor e9tracurriculare n "coala primar? - s determine particularitile ormelor spci ice de organi)are a activitilor e9tracurriculare n cl/ ,-,F? - s interprete)e care ar argumenta "i 4usti ica proiectarea activitilor e9tracurriculare?

%08

- s relate)e despre rolul "i locul autoevalurii n procesul de evaluare a activitilor e9tracurriculare L ni3*% d* ,%ic $*) - s sta(ileasc legturi ntre ormele, activitile "i aciuile de management n educaia non ormal cu cele ale activitilor e9tracurriculare:e9tra"colare reali)a(ile n clasele primare? - s compare ormele de organi)are a activitilor non ormale cu cele speci ice de organi)are a activitilor e9tracurriculare n clasele primare? s reconstruiasc cerinele de plani icare a activitilor e9tracurriculare:e9tra"colare n clasele primare? s sta(ileasc modaliti de evaluare a activitilor e9tracurriculare:e9tra"colare/ - s generali)e)e aspectele metodologice de organi)are a activitilor e9tracurriculare n clasele primare? - s reconstruiasc cerinele de plani icare a activitilor e9tracurriculare n cl/ ,-,F? - s sta(ileasc modaliti de evaluare a activitilor e9tracurriculare/ L ni3*% d* in(*/$ $*) - s ela(ore)e proiecte educative pentru una din ormele de activiti e9tracurriculare speci ice vrstei "colare mici,

%0=

- s recomande strategii metodologice speci ice pentru iecrae orm de activitate e9tracurricular n clasele primare? - s propun criterrii de evaluare a e icienei activitilor e9tracurriculare? - s anticipe)e (loca4ele "i dis unciile n procesul de reali)are a ormelor de activiti e9tracurriculare n clasele primare? - s produc strategii metodologice speci ice pentru iecrae orm de activitate e9tracurricular n cl/ ,-,F - s interprete)e care ar argumenta "i 4usti ica proiectarea activitilor e9tracurriculare? - s relate)e despre rolul "i locul autoevalurii n procesul de evaluare a activitilor e9tracurriculare - s construiasc o sc!i de proiect educativ pentru una din ormele de activiti e9tracurriculare speci ice vrstei "colare mici/ - s revad criterrile de evaluare a e icienei activitilor e9tracurriculare? - s selecte)e modaliti oportune de evaluare a activitilor e9tracurriculare N.7 D*#ini$i c"nc*,(u %* Procesul de)voltrii armonioase a tinerei generaii nu poate i redus la activitatea instructiveducativ care se des "oar n cadrul leciilor/ Mn acest scop se olosesc "i alte orme de activitate/ 'cestea sunt activitile e"tracurriculare "i e"tracolare/ Mnelegem prin activitatea

%0@

e"tracurricular totalitatea aciunilor educative organi)ate "i des "urate n a ara planului de nvmnt, dar strns legate de acesta, su( conducerea cadrelor didactice \A,%$,#8]/ 'st el de activiti sunt cercurile de elevi, ser(rile "colare, competiiile sportive/ 0ctivitatea e"tracolar cuprinde totalitatea aciunilor educative des "urate n cadrul instituiilor culturale, cum sunt teatrele, (i(liotecile, casele de creaie etc/ 'ceste instituii organi)ea) activiti instructivCeducative de tipul: pre)entarea unor ilme, spectacole, lansri de cri, simpo)ioane etc/ \%$]/ 'ctivitatea n a ara clasei "i e9tra"colar ocup un loc important n ansam(lul in luenelor educative/ 'ceast activitate lrge"te ori)ontul cultural al elevilor, completnd cu noiuni noi volumul de cuno"tine nsu"ite la lecii/ Participarea elevilor la aciunile instructivCeducative organi)ate n a ara clasei "i a "colii constituie, de asemenea, un mi4loc de ormare a competenelor/ 'ctivitatea e9tracurricular aduce o contri(uie nsemnat "i la educarea moral, estetic a elevilor, disciplinndu-le aciunile "i lrgindu-le ori)ontul artistic/ 'ctivitatea n a ara clasei constituie un mi4loc de ormare a deprinderilor elevilor de a-"i olosi n mod raional timpul li(er \i(idem]/ N.8 P $(icu% $i(&!i%* c(i3i(&!i%"$ *0($ cu$$icu% $* Pedagogul F/ TGrcovnicu susine c ntre activitatea des "urat de ctre elevi n cadrul leciilor

%0A

"i activitatea des "urat de ei n a ara clasei "i a "colii e9ist deose(iri din punctul de vedere al coninutului "i al ormelor de organi)are: %/ 'ctivitatea n a ara clasei "i e9tra"colar are un coninut deose(it de activitatea n cadrul leciilor/ Ies "urarea leciilor "i volumul cuno"tinelor predate sunt determinate de programa "colar, n timp ce coninutul "i des "urarea activitilor n a ara clasei au un coninut le9i(il "i oarte variat, cuprin)nd cuno"tine din domeniul artei, "tiinei, te!nicii, sportului/ 1otu"i, nici coninutul acestor activiti nu se sta(ile"te n mod ntmpltor, ci pe (a)a anumitor principii/ #/ Mncadrarea elevilor n di erite orme ale activitii n a ara clasei "i e9tra"colare pe (a)a li(erei alegeri, su( ndrumarea cadrelor didactice, care i pot sugera iecrui copil ce orm de activitate este mai potrivit pentru interesele "i nclinaiile lui/ &/ Iurata activitilor n a ara clasei "i e9tra"colare este varia(il/ 6 lecie are durata i9 de 05 min/, iar o activitate n a ara clasei sau e9tra"colar durea) de la o 4umtate de or pn la # ore/ 0/ Feri icarea, aprecierea "i evidena re)ultatelor activitii n a ara clasei "i e9tra"colare au orme speci ice/ Feri icarea are un caracter practic/ Spre deose(ire de aprecierea cut n cadrul orelor prin intermediul notelor, cea cut n a ara orelor de clas se concreti)ea) prin intermediul cali icativelor: sla(, (ine, oarte (ine etc/

%5$

5/ 'ctivitatea n a ara clasei "i e9tra"colare este propice pentru mani estarea spiritului de independen "i a iniiativei elevilor/ 8/ alt particularitate a activitii n a ara clasei "i e9tra"colare o constituie legtura ei cu practica/ 'plicarea cuno"tinelor n cadrul activitilor e9tracurriculare are "i valoarea unui e9erciiu de de)voltare a aptitudinilor elevilor \#5,p/ A&-%$0]/ Iup >icola, ,/ (#$$#) ncadrarea elevilor n di erite orme ale activitii n a ara clasei "i e9tra"colare se reali)ea) pe (a)a li(erei alegeri, su( ndrumarea cadrelor didactice, care i pot sugera iecrui copil ce orm de activitate este mai potrivit pentru interesele "i nclinaiile lui iar durata activitilor n a ara clasei "i e9tra"colare este varia(il/ 6 lecie are durata i9 de 05 min/, iar o activitate n a ara clasei sau e9tra"colar durea) de la o 4umtate de or pn la # ore/ ghihjklm, n/, o/ (%AAA) veri icarea, aprecierea "i evidena re)ultatelor activitii n a ara clasei "i e9tra"colare au orme speci ice/ Feri icarea are un caracter practic/ Spre deose(ire de aprecierea cut n cadrul orelor prin intermediul notelor, cea cut n a ara orelor de clas se concreti)ea) prin intermediul cali icativelor: sla(, (ine, oarte (ine etc/ 'ctivitatea n a ara clasei "i e9tra"colare este propice pentru mani estarea spiritului de independen "i a iniiativei elevilor/

%5%

6 alt particularitate a activitii n a ara clasei "i e9tra"colare o constituie legtura ei cu practica/ 'plicarea cuno"tinelor n cadrul activitilor e9tracurriculare are "i valoarea unui e9erciiu de de)voltare a aptitudinilor elevilor \#5,p/ A&-%$0]/ Mntreaga activitate n a ara clasei are un coninut variat, determinat de interesele cognitive ale elevilor "i de dorinele lor/ Prin activitile la care particip ei "i nsu"esc cuno"tine din domeniul "tiinei, te!nicii, literaturii, artei etc/ 'cestea lrgesc ori)ontul lor cultural "i le tre)esc interesul pentru cuno"tine/ Participnd la aciuni cu caracter cultural artistic, la mani estri cultural-artistice, vi)ionnd spectacole de teatru "i ilme la cinematogra , elevii "i cultiv dragostea pentru rumos \%=, p/ %00]/ *n element al coninutului acestor activiti l constituie 4ocurile, e9erciiile de gimnastic "i mani estrile sportive care ntresc organismul elevilor \i(idem, %05]/ '"adar, activitile educative n a ara orelor de curs "i e9tra"colare generea) relaii de prietenie "i a4utor reciproc, educ simul responsa(ilitii/ 2le o er condiii dintre cele mai prielnice pentru ormarea con"tiinei "i conduitei cooperante/ Li(ertatea de e9primare "i relaiile cu ceilali este mai mare "i, ast el, posi(ilitile de m(ogire a e9perienei sociale se ampli ic/ Cadrul de aciuni o er cmp larg mani estrii iniiativei "i participrii n uncie de anumite pre erine, interese, preocupri etc/

%5#

,mportant este c n aceste activiti elevii pot antrenai att n des "urarea, ct "i n iniierea "i organi)area lor/ 'ctivitatea elevilor n cadrul leciilor la disciplinele "colare "i cea des "urat n mani estrile e9tradidactice "i e9tra"colare se aseamn n mai multe aspecte, dar "i se deose(e"te att dup coninut, ct "i dup modul de des "urare \#0]/ Mn primul rnd, coninutul leciilor la disciplinele "colare se sta(ile"te n con ormitate cu curriculumul "colar/ Pro esorul nu are dreptul s intervin cu modi icri "i completri/ 2l este o(ligat s e9ecute strict componentele indicate n actele normative/ Mn activitile e9tracurriculare "i e9tra"colare pro esorul are mai mult li(ertate n alegerea su(iectelor, n determinarea o(iectivelor, n selectarea in ormaiilor/ 'ceste coninuturi au un caracter le9i(il "i oarte variat, cuprin)nd su(iecte din domeniul "tiinei, te!nicii, artelor, sportului, politicii, vieii cotidiene etc/ 1otu"i, "i aceste coninuturi nu se sta(ilesc n mod ntmpltor, ci n (a)a anumitor principii \#&]/ Mn al doilea rnd, n"i"i elevii au li(ertatea n alegerea activitii, precum "i a modului de participare n cadrul acestora/ Iac pre)ena la lecii este a(solut o(ligatorie, orice a(sen, c!iar "i cea motivat, iind nedorit, atunci la mani estrile e9tra"colare elevul singur alege s se pre)inte "i s participe sau nu/ 7otivaia participrii la acele sau alte activiti este o

%5&

o(ligaiune a cadrelor didactice, dar "i o ndatorire personal a iecrui elev responsa(il de propria ormare/ 2levii sunt ndrumai de pro esori, care sugerea) iecrui elev ce activiti s urme)e n dependen de interesele, preocuprile "i aptitudinile iecruia \i(idem, p/ @5-@A]/ Mn al treilea rnd, durata unei lecii "colare este de 05 minute/ Pro esorul nu are dreptul s ncalce acest termen nici mcar cu un minut/ Pe cnd activitile e9tracurriculare, n special cele e9tra"colare, pot dura de la o 4umtate de or pn la #-& ore \%$, #8, #&]/ Ac(i3i( (* ,$ c(ic& Pornind de la in ormaiile pe care le deinei "i de la e9periena de care dispunei cu privire la tipologia "i speci icul activitilor e9traclas "i e9tra"coal, din itinerarul de activiti e9puse mai 4os indicai cele care se re er la categoria de activtiti e9tracurriculare. 'oncurs, olimpiad, competiie, festival, lecie, lecie de diri!enie, serbare, concert, ettoare, cerc literar, consultaie, matineu, victorin/ P /in m*("dic& Mntreaga activitate n a ara clasei are un coninut variat, determinat de interesele cognitive ale elevilor "i de dorinele lor/ Prin activitile la care particip ei "i nsu"esc cuno"tine din domeniul "tiinei, te!nicii, literaturii, artei etc/ 'cestea lrgesc ori)ontul lor cultural "i le tre)esc interesul pentru cuno"tine/

%50

Pentru apro undarea dinamicii relaiei educaiei de (a)-educaie permanent prin prisma activitilor e9traclas:e9tra"coal se recomand viitorului cadru didactic s-"i ocali)e)e activitatea educativ pe: #dopta ea unei vi(iuni axiolo!ice i umani-te 'n educa&ie i -ocietate pent u a evita i-cul depe -onali(* ii i alien* ii te@nolo!ice a indivi(ilo ) - impulsionarea atat dorinei, ct "i plcerii de a nva la elevi, s potene)e capacitatea de a nva cum s nvei "i de a stimula curio)itatea intelectual? - nu e9ist nlocuitor pentru relaia pro esor-elev, relaie care se spri4in pe autoritate "i se de)volt prin dialog? - accentul ncepe s ie pus pe necesitatea rentoarcerii la educaie, pentru a putea ace a situaiilor noi care apar n viaa personal sau n s era muncii? - iecare individ tre(uie s ie pre!tit s profite de ocaziile de a nva care i se ofer de-a lun!ul vieii, att pentru a-"i lrgi ori)ontul cunoa"terii, ct "i pentru a se adapta la o lume n sc!im(are, comple9? ;ipu le %undamentale de 'nv*&a e, nece-a e pe pa cu -ul vie&ii: - a nva s tii, ceea ce nseamn do(ndirea instrumentelor cunoa"terii, adic a nva cum s acumule)i cuno"tine, gre ate pe cuno"tinele generale "i de specialitate su icient de cuprin)toare? - a nva s faci, ast el ncat individul s intre n relaie cu mediul ncon4urtor, s acione)e cu ndemanare?

%55

- a nva s trieti mpreun cu alii, pentru a coopera cu alte persoane, participnd la activitile umane? - a nva s fii, s devii, pentru a-i de)volta personalitatea "i a i capa(il s acione)i cu o autonomie crescnd, 4udecnd prin prisma propriei scri de valori "i concepii "i asumndu-i rspunderea/ 5ompeten&e de $a(* de ca e t e$uie -* di-pun* %ieca e individ/ 2 a(ilitarea individului cu capacitatea de a comunica, cu spirit deec!ip, de iniiativ? 2 capacitatea de asumare a responsa(ilitilor? 2 a(iliti de mnuire a calculatorului? 2 lim(ile strine? 2 cultura te!nologic? 2 spiritul antreprenorial? 2 competene sociale/ Fiecare tre(uie s dein aceste competene de (a) cel puin la nivel minimal pentru a putea participa e icient la viaa pro esional, amilial, "i comunitar, dar "i pentru a putea nva de-a lungul ntregii viei/ N.9 Di3*$-i( (* #"$m*%"$ d* "$/ ni+ $* c(i3i(&!i%"$ *0($ cu$$icu% $* 4i *0($ 4c"% $*. S,*ci#icu% %"$ Mn literatura de specialitate snt speci icate o diversitae de orme de organi)are a activitilor e9tradidactice:e9tracurriculare "i e9tra"colare \%,&,5,%$]/ 'cestea, potrivit clasi icrii acceptat de

%58

ma4oritatea speciali"tilor teoreticieni "i pedagogilororgani)atori, se pot ordona n cteva grupuri: activitatea colectiv & de mas( activiti de !rup & n cercuri( activiti individuale \#5,&% ]/ Ca de orme de activitatea colectiv & de mas putem remarca: excu -ia i vi(ita, matineul, -e $* ile cola e, e(*to ile cola e, victo ina, e(*to ile, medalionul lite a , -e ate lite a e, ma-a otund*" Potrivit accepiunilor "tiini ice se consider activiti colective-aciunile la care particip ntreaga clas de elevi, elevi din clasele paralele, elevi din diverse clase "i "coli/ 'cestea pot i organi)ate su( orm de: serbri colare, eztori, concursuri, ntlniri cu oameni de vaz ai culturii, artei, tiinei, vizionri de spectacole de teatru, cinema, prezentri de carte, e"cursii, vizite etc/ 6(iectivele pe care le urmresc organi)atorii acestor aciuni sunt re)olvarea unor sarcini instructiv-educative, completarea cuno"tinelor elevilor, consolidarea deprinderilor elevilor, de)voltarea gustului artistic, tre)irea curio)itii, ormarea a(ilitilor de cooperare "i cola(orare etc/( L/ Granaci, '/ Keru"c, 1/ Co)ma) M (in*u% este o activitate e9tracurricular organi)at cu elevii claselor primare "i preadolescenii cl/ F-F,/ 2l are ca o(iective cele(rarea anumitor evenimente, date comemorative, precum "i de)voltarea a(ilitilor artistice ale elevilor/ 7atineele pot i temeinice "i literare/ 7atineele tematice vor re lecta diverse teme "i aspecte, iar cele literare sunt

%5=

dedicate creaiei unui scriitor sau unei opere literare/ 'm(ele tipuri de matinee cuprind: poe)ii, povestiri, g!icitori, prover(e etc/ 2le sunt nsoite de cntece, dansuri, scenete etc/ \%@]/ *n rol deose(it n cadrul matineului l au repre)entrile teatrali)ate/ Fragmentele literare ce se pun n scen, urmea) s ie selectate riguros de ctre pro esor, innd cont de particularitile grupului "colar, de capacitile individuale ale iecrui elev/ 'ce"tia pot i atra"i la alegerea rolurilor, la pregtirea scenariului, a costumelor, la pregtirea scenariului, a costumelor, decorului, ragmentelor mu)icale, amena4area slii unde se va des "ura matineul etc/ 1oate aceste aciuni vor urmri sporirea ncrederii elevilor n orele proprii, a siguranei n sine/ La pregtirea costumelor "i amena4area slii se pot ncadra "i prinii/ Mn des "urarea matineului se utili)ea) pe larg diverse mi4loace didactice, te!nice "i audiovi)uale: imprimri audio, video, portrete, desene, cri, o(iecte \%$,%5]/ S*$.&$i%* 4c"% $*. Printre multiplele orme de reali)are a o(iectivelor educaionale ser(rile "colare se situea) ntre cele mai comple9e "i adecvate orme de mani estare a elevilor/ Ser(area "colar a ost "i este cadrul a irmrii talentului, aptitudinilor artistice ale copiilor, dar "i cadrul descoperirii acelor laturi ale personalitii multor copii care, n mod o(i"nuit C la lecii sau alte tipuri de activiti C rmn ascunse, latente, att pentru prini, ct "i pentru pro esori \##]/

%5@

7enit s aduc rumosul artistic n viaa copiilor, ser(area "colar contri(uie, prin multiplele sale valene educative, la educarea elevilor, la de)voltarea creativitii, a spiritului de cola(orare, la de)voltarea sentimentului de apartenen la o ec!ip n care iecare copil este pus n aa ndeplinirii unui rol, la de)voltarea dragostei a de rumos, att prin contactul cu opera de art literar, mu)ical, coregra ic, teatral etc/, ct "i prin creaii artistice, ie ele ca produse ale artelor, ie prin interpretarea artistic a acestora \##,#8]/ Cercettoarea L/ Granaci consider c ser(area "colar se nscrie n cadrul activitilor e9tracurriculare ca una dintre cele mai ndrgite de ctre copii, deoarece antrenea) n organi)area "i des "urarea ei toi copiii/ >outatea scenariului, cadrul des "urrii, costumele propuse sunt tot attea oca)ii n care copiii cola(orea) cu pro esorul, de)voltndu"i capacitile creatoare, interpretative, devenind din simpli participani la ser(are, organi)atori ai acesteia, ceea ce duce implicit la de)voltarea unor trsturi po)itive de caracter, a unor caliti morale, cum ar i tenacitatea "i perseverena n munca pentru per ecionarea re)ultatelor, ndr)neala "i stpnirea emoiilor prin apariia n aa unui pu(lic "i interpretarea rolului artistic, ncrederea n sine prin dep"irea timiditii "i autoconvingerea c se poate mai mult "i mai (ine, ncrederea n ceilali, spiritul de ec!ip etc/ \%$, p/ =]/

%5A

'/ Keru"c menionea) c o ser(are "colar poate i organi)at su( di erite orme: un concert, un spectacol literar-mu)ical, o "e)toare, un spectacol de teatru, un spectacol olcloric etc/ 6ricare dintre aceste orme are nevoie de un scenariu sau un program/ Coninutul tematic al unui scenariu impune o atent selectare a materialului literar "i mu)ical, o organi)are unitar a acestuia n vederea o(inerii unui e ect emoional adecvat oca)iei \%, p/ %=$]/ *+&("$i%*/ *na din activitile mult ndrgite de elevi sunt "e)torile/ 2le sunt reuniuni cu caracter culturale-educativ, la care pot participa att elevii, ct "i adulii: prini, (unici/ Mn cadrul lor se interpretea) cntece, se recit poe)ii, se pre)int povestiri, snoave, se interpretea) dansuri etc/ \#5,%$,#8]/ He)torile organi)ate ca activiti e9tradidactice au o deose(it valoare educativ datorit o(iectivelor preconi)ate, coninutului, materialului utili)at, participarea activ a elevilor, pre)entarea artistic a componentelor programului \#8, p/ %0$]/ 29ist mai multe tipuri de "e)tori/ *n interes deose(it pre)int eztorile tradiionale, des "urate cu prile4ul unei sr(tori cre"tine "i populare: Pa"tele, Crciunul, S / 'ndrei, S / Fasile, Irago(ete, Florii etc/ Mn ultimii ani n instituiile de nvmnt sunt organi)ate eztori cu caracter festiv/ 2le sunt dedicate unor sr(tori laice sau evenimentelor comemorative, precum: @ martie C Liua internaional a Femeii, Liua pro esorului, % iunie C Liua

%8$

,nternaional a copilului/ *nele "e)tori se organi)ea) cu prile4ul )ilelor de na"tere a elevilor, sosirea unor oaspei etc/ Succesul unei "e)tori depinde, n mare msur, de capacitile "i e9periena pe care o are pedagogul organi)ator/ 2l va i cel care va urmri crearea "i meninerea unei atmos ere de sr(toare, de destindere, de reali)area a satis aciei att pentru elevii participani, ct "i pentru spectatori \i(idem, p/ %0#]/ S*$ (*%* (*m (ic*. 'cestea ac parte din categoria seratelor tematice/ 2le sunt organi)ate, de o(icei, de ctre pro esorii de literatur, cei care diri4ea) activitatea cercului literar, pro esoriidirigini/ Genericul seratelor varia) n dependen de oca)ia des "urrii, personalitatea sau evenimentul ce se comemorea)/ Perioada de organi)are a acestor aciuni este di erit: n corespundere cu calendarul civil la % 7artie C 7ri"orul, &% 'ugust C Liua Lim(ii romGne etc/ Pu(licul participant la aceste seri este select/ 2levii urmea) s ie (ine pregtii pentru des "urarea ei/ Se invit scriitori, poei, savani, cercettori literari \@, ##]/ D*+. (*$i%* sunt metodele e9plicite prin care elevii pot nva s participe la anali)area unor pro(leme de interes civic "i s adopte !otrri ec!ili(rate/ 29primndu-"i po)iia ntr-o anumit c!estiune "i ascultnd argumentele deintorilor altor opinii, elevii "i nsu"esc rigorile dialogului ntr-o societate democratic, "i de)volt o atitudine

%8%

tolerant "i capacitatea de gndire critic "i, implicit, se deprind cu rolul de cetean \#@, %A, #5]/ C"n#*$in!*%*/ 6 modalitatea e icient de implicare a elevilor din clasele superioare n activitile de cercetare "tiini ic sunt con erinele/ Pot i organi)ate con erine "tiini ico-practice, sesiuni de comunicri "tiini ice etc/ Kineneles, ele necesit un vdit interes al participanilor a de pro(lemele cercetate "i o activitate intens la etapa de pregtire a comunicrilor teoretice "i, propriu-)is, a con erinelor \#$]/ *n rol su(stanial n reali)area cu succes a acestora revine cadrelor didactice interesate de (una pregtire a elevilor cointeresai pentru viitoarele activiti, ormarea a(ilitilor de investigaii "tiini ice nc la treapta nvmntului preuniversitar \#$,%0,#%]/ 29cursiile sunt o metod oarte e icient de educaie/ Cunoa"terea diverselor aspecte ale istoriei, culturii, modului de trai, vieii contemporane n alt cadru dect cel instituional o er multiple posi(iliti de educaie/ 2ste mult mai e icient ca elevii s vad cu oc!ii proprii ceea ce au nvat din manuale "i cri, s discute cu oamenii de di erite pro esii la locul lor de munc, s neleag importana "i rolul iecrui o(iect, enomen, aspect, iecrei persoane n viaa cotidian \%$,#8,%0,#$]/ Iar, orice e9cursie tre(uie s ie precedat de o (un pregtire teoretic "i practic/ 'ceasta urmea)

%8#

s nceap cu determinarea clar a scopului e9cursiei, dup care se alege locul "i timpul des "urrii ei/ Pro esorul tre(uie s ie (ine in ormat asupra posi(ilitilor pe care le o er o(iectele ce urmea) s ie vi)itate/ Se constituie un grup de lucru, reparti)ndu-se sarcinile de reali)at/ 2 de dorit ca pro esorul s ac o vi)it preala(il la locul de destinaie pentru a preci)a multiplele aspecte ale e9cursiei/ 6 importan mare n reu"ita unei e9cursiei o are (una pregtire a elevilor/ 2i tre(uie s neleag importana e9cursiei pentru iecare din ei, s cunoasc mai multe aspecte din istoria "i pre)entul o(iectului vi)itat \A,%$]/ Vic("$in . Ienumirea acestei activiti este de origine latin "i nseamn biruin, triumf, victorie/ Fictorina pentru elevi este o competiie, o lupt cinstit ntre ec!ipe, clase etc/ 2a se constituie din ntre(ri (ine ormulate, concise "i clare/ Fictorinele pot i organi)ate ca activitate independent n cadrul unor concursuri-victorin sau n cadrul altor activiti educative, cum ar i: ser(ri, matinee, "e)tori, e9cursii, cercuri, con erine ec/ Mn uncie de coninut, victorinele sunt mi"te sau tematice/ Cele mi9te cuprind ntre(ri re eritoare la diverse aspecte din literatur, mu)ic, "tiin etc/ Fictorinele tematice sunt consacrate vieii "i activiti literare, culturale, "tiini ice a unei personaliti \%$]/ M*d %i"nu% %i(*$ $/ 2ste una din activitile netradiionale n "coal/ 'ceasta este o orm de

%8&

activitate instructiv, educativ "i atractiv/ 2a presupune pre)entarea unui autor "i a operei sale/ 'ctivitatea este pregtit din timp "i se organi)ea) la s r"itl semestrului, cnd este necesar rela9area neuropsi!ic/ Mn timpul activitii elevii particip prin lecturi, povestiri, recitri, dramati)ri, cntece etc/ Pentru medalionul literar se vor alege autori care, prin tematica, mesa4ul "i speci icul stilistic al operei lor, se adresea) capacitii de receptare a elevilor "i au valene educative "i ormative \i(idem A-%$]/ S*$i %i(*$ $*/ Serile literare sunt orma de (a) a mani estrilor artistice pe teme literare, n cadrul "colii/ 6rgani)area C pregtirea "i des "urarea lor C cad tot n sarcina cercului literar din "coal, serile literare constituind de o(icei, activitatea oca)ional de mas care ncununea), la s r"it de an, munca n cercuri/ 1ematica "i programul serilor literare varia) dup scop, mpre4urri etc/ (Ie o(icei, n liceu se organi)ea) o sear literar n cadrul Sptmnii limbii romBne, consacrat unui scriitor, alteori seara literar este generat de o aniversare sau comemorare, de o ntlnire cu scriitorii sau cu eroii operelor literare citite etc/)/ Kineneles, serile se des "oar n pre)ena unui anumit pu(lic, care stimulea) interesul elevilor, mre"te e9igena "i simul de rspundere al organi)atorilor/ Ie aceea, serile literare se pregtesc minuios din timp "i n toate laturile lor C program, mo(ili)are, reali)are etc/ Mn mod curent, programul

%80

serii literare cuprinde un re erat care de)volt tema a(ordat, discuii "i o parte artistic (lectur "i recitri ilustrative, mu)ic, eventual ilm sau dia ilm, etc/) su(ordonat "i ea, tematic, pro(lemelor discutate n re erat "i scopului unic al serii literare \A,%$,#8]/ Grupul .-activitatea n cercurile&!rupurile de elevi este un important mi4loc de lrgire a ori)ontului cultural C "tiini ic al elevilor "i de de)voltare a interesului lor pentru "tiin "i art/ Mn general, cercurile cuprind un numr mic de elevi, nscrierea cndu-se n uncie de interesul pe care-l mani est elevii pentru o anumit disciplin \A,%$/8]/ 3esponsa(il de organi)area activitii n cercuri este conductorul cercului, cadrul didactic al "colii/ Programul de lucru al cercului, de asemenea, este alctuit de conductorul lui cu participarea elevilor/ La alegerea temelor care se discut la cercuri se va ine seama de preocuprile elevilor "i de nivelul lor de cuno"tine/ Iurata unei "edine a cercului este n medie de A$ min/ 2videna recvenei o e ectuea) conductorul cercului/ 2levii claselor ,-,F particip la cercurile: 1ini dibace, rietenii crii, 'ercul artistic, 1odelare etc/ \=,A,%$]/ Prin activitatea des "urat n cadrul cercului Prietenii crii elevilor li se cultiv dragostea a de lectur, li se ormea) priceperea de a citi o carte, de a interpreta coninutul acesteia/ 'ctivitatea cercului const din lecturi ale ragmentelor de opere literare "i discutarea lor, povestirea unor cri "i a dia ilmelor,

%85

recitarea unor poe)ii etc/ Mn cadrul cercului se pot organi)a concursuri pe diverse teme, de e9emplu: +Cine poveste"te mai rumos-, +Cine recit mai rumos- sau pot i citite "i anali)ate compuneri ale elevilor pe temele date/ Mntr-un asemenea cerc se nscriu elevii care mani est interes pentru lectur/ Hedinele cercului vor i programate lunar "i n cadrul lor pot i pre)entate cri, al(ume, dia ilme, recitaluri de poe)ie, interpretri de ragmente din opere dramatice/ Farietatea activitii n cerc constituie "i ea o condiie a recventrii lui cu plcere de ctre elevi \%$,&$,&%]/ Mn cadrul cercului 1ini dibace se con ecionea) material didactic necesare n procesul instructiv-educativ, materiale pentru organi)area di eritelor demonstraii "i e9periene, recu)ita pentru spectacole, ser(ri \%$, p/ A]/ *n rol deose(it n educaia elevilor l au cercurile literar-artistice/ Cercurile literar-artistice aduc o mare contri(uie la descoperirea "i stimularea talentelor "i aptitudinilor elevilor, la cultivarea interesului "i pasiunii pentru literatur "i art n genere, la educarea elevilor pentru olosirea util "i plcut a timpului li(er, la de)voltarea imaginaiei creatoare "i a sensi(ilitii artistice, la iniierea lor n sarcini de munc "i responsa(iliti, la stimularea iniiativei "i independenei n aciune, n ine, la sta(ilirea unor relaii mai apropiate ntre nvtor "i elevi/

%88

2 iciena activitii n cercurile literar-artistice este condiionat, printre altele, de trei actori mai importani: nvtorul C conductor de cerc, elevii C participani "i or!anizatorii cercului/ Pe lng pregtirea de specialitate corespun)toare, nvtorul care conduce un cerc literar-artistic tre(uie s dea dovad de talent "i aptitudini creatoare/ Mnscrierea elevilor n cerc tre(uie s se ac selectiv, pe (a) de interese "i aptitudini, iar la organi)area activitii cercului tre(uie s se in seama de preocuprile, pre erinele, nclinaiile "i capacitile reale ale elevilor/ Mntreaga activitate n cadrul cercului, de la concepie la reali)are, este opera elevilor \%,%$,#8]/ Cercurile literar-artistice care se pot organi)a sunt: cercul de literatur, cercul de creaie (cenaclul "colar), cercul dramatic/ 'ercul de literatur/ Mn uncie de particularitile de vrst ale elevilor "i, evident, de coninut, acest cerc se organi)ea) n diverse orme: cerc de citire e"presiv, recitare, povestire, cerc literar propriu-zis, cercul tinerilor folcloriti/ Scopul !eneral al cercului este educaia estetic, prin orientarea lecturii elevilor "i cultivarea dragostei pentru literatur/ Mn acest scop, se olose"te o variat gam de activiti: lectura, recitarea, povestirea, convorbirea, e"punerea pe o tem, simpozionul, seara literar, eztoarea literar, seara muzical-literar, concursurile literare, serata costumat, recenzii, audiii, vizionri de diafilme,

%8=

filme, vizionare de spectacole/ Fiecare din activitile menionate se pregte"te dup o metodologie speci ic, aceasta iind n uncie de natura activitii respective/ Sta(ilit prin consultarea mem(rilor, tematica activitilor tre(uie s ie totu"i, n concordan cu programele "colare, r a ngrdi pre erinele, preocuprile "i spiritul de iniiativ ale elevilor/ Mntreaga activitate, ca "i n ca)ul celorlalte cercuri, este organi)at "i des "urat de ctre elevi, condu"i de un (irou, n componena cruia intr un secretar "i civa mem(ri/ Pro esorul este coordonatorul din um(r/ 'ercul de creaie/ 're ca scop descoperirea "i cultivarea talentului, aptitudinilor literare la elevi/ 7ai mult dect n ca)ul cercului de literatur, pro esorului care coordonea) activitatea cercului de creaie i se cere s ai( o serie de caliti: entuziasm, stpnit de spirit critic, o serioas informaie n domeniul (eletristic "i estetic, aptitudini de creaie sau critica literar, plasticitate a ectiv-intelectiv, pentru nelegerea iecrui univers artistic, a diverselor modaliti "i te!nici de creaie literar/ Selecia mem(rilor cercului se ace pe (a) de o(servaii, sonda4e de opinie, producii proprii/ Forma de (a) pentru activitatea n cerc este "edina de lucru, n cadrul creia un moment anume este re)ervat pentru orientarea ideologico-estetic a mem(rilor (prin recen)ii de cri, tururi de ori)ont prin li(rrii,

%8@

de)(ateri pe marginea unor pro(leme de teorie literar, e9empli icarea unor modaliti artistice "/a/), iar restul timpului (%-%,5 ore) pre)entrii "i discutrii crilor proprii/ 'lte orme de activitate sunt: vi)itele de documentare, vi)ite la o(iective de interes (mu)ee literare, e9po)iii), sc!im(uri de e9perien cu alte cenacluri/ Mndrumarea talentelor se reali)ea) implicit n cadrul discuiilor purtate n timpul "edinelor de lucru "i al celorlalte activiti, ct "i prin discuiile individuale purtate de pro esor cu mem(rii cenaclului/ 'ercul dramatic urmre"te s descopere elementele talentate n arta interpretrii scenice, cultivarea aptitudinilor dramatice, ormarea unor priceperi elementare de punere n scen a unui spectacol "i, implicit, lrgirea ori)ontului culturalliterar/ Poate i organi)at n trei variante, n uncie de scopul urmrit, coninutul activitilor "i modalitilor de lucru/ Farianta , este cea o(i"nuit, care urmre"te depistarea "i crearea de condiii pentru de)voltarea aptitudinilor interpretativ-scenice/ Coninutul activitii const n pregtirea diverselor genuri de spectacol: recitaluri de poe)ie, monta4e literare, spectacole teatrale/ 7odalitatea dominant de lucru este instruirea prin repetiii/ Farianta a ,,-a este cercul dramaturgiei creatoare/ Scopul urmrit este de)voltarea comple9 a aptitudinilor creatoare "i de interpretare, totodat, ale

%8A

elevilor/ 2levul este pus n situaia de a participa la ela(orarea piesei "i la repre)entarea ei/ +Iramaturgia creatoare contri(uie n nenumrate eluri la de)voltarea "i m(ogirea cuno"tinelor elevului/ Mncepe prin a-i desctu"a imaginaia, a-i lrgi ori)ontul "i a-i stimula simul o(servaiei/ Mi nva s ructi ice n mod practic cuno"tinele teoretice "i ntmplrile prin care a trecut/ F)ndu-se capa(il s dea idei care sunt "i pline de ante)ie, "i olositoare, copilul capt ncredere n el nsu"i, n elul acesta devine con"tient de ora lui creatoare-/ (S/ Cemortan)/ ,pote)a elevului creator "i totodat interpret se ntlne"te n mod o(i"nuit n universul 4ocurilor copilriei, iind, ntr-o msur sau alta, ilustrat de orice elev/ Nocul de-a mama "i copilul, de pild, n care se antrenea) etiele, este, de apt, un mic spectacol teatral, n care +dramaturgul- (creatorul scenariului) "i +interpretul- se identi ic n persoana elevilor participani la 4oc/ *n asemenea +spectacolse ela(orea) spontan/ 3mne di icil pro(lema adaptrii naturii dramaturgiei creatoare la particularitile de vrst ale elevilor/ Fariantele pre)entate nu sunt, n realitate, dect aspecte ale activitii cercului dramatic, di ereniate n uncie de particularitile de vrst ale elevilor, de nivelul pregtirii literare, de pre erinele lor/ Mn uncie de actorii menionai, coninutul activitii cercului dramatic "colresc poate i ast el alctuit, nct s satis ac disponi(ilitile creatoare ale elevilor, "i

%=$

lrgirea ori)ontului cultural-literar-teatral, "i disponi(ilitile interpretative/ *n adevrat cerc dramatic tre(uie s in seama de toate aceste aspecte "i nu s urmreasc numai unul din ele/ 2levul- actor nu va a4unge s interprete)e la un nivel satis ctor, r o iniiere elementar n pro(leme speci ice ale te9tului dramatic "i ale spectacolului teatral (4oc actoricesc, regie, scenogra ie) \%,%$,#8,&$,&%]/ Forma de (a) a activitii, n cercul dramatic, este "edina de lucru, care poate avea, n linii mari, urmtoarea structur: ,niierea n pro(lemele teoretice speci ice teatrului (&$S): - pre)entarea unei opere, a unui dramaturg, a unei epoci teatrale? - pre)entri pe teme ca: arta actorului, arta regi)oral, arta scenogra ic? - vi)ionri, audiii? - discuii colective/ Pau) (%$S)/ ,niierea n pro(lemele practice speci ice spectacolului teatral (5$S): - repetiie (la mas, pe scen)/ Conclu)ii (5-%$S)/ Sarcini pentru viitoarea "edin de lucru/ Cercul dramatic dispune, prin natura sa, de mari posi(iliti n ceea ce prive"te cultivarea creativitii la elevi/ Se poate spune c el repre)int o sinte) a cercurilor literar-artistice "i c, prin aceasta,
%=%

contri(uie la ormarea tuturor laturilor creativitii: gndire, imaginaie, aptitudini, talent/ Grupul c-activitatea individual a elevilor Coninutul principal al activitii individuale a elevilor n a ara clasei l constituie lectura "i consultaiile/ Pentru stimularea lecturii individuale, elevilor li se vor pre)enta crile pe care ei urmea) s le citeasc/ Mn alegerea acestora tre(uie s se in seama de preocuprile "i interesele speci ice vrstei/ Mn clasele ,-,F sunt recomandate (asme, povestiri din viaa copiilor, poe)ii, legende "/a/ Stimularea interesului pentru lectur "i ndrumarea lecturii elevilor se reali)ea), de asemenea, prin organi)area unor discuii cu ei despre crile citite/ 'ceste discuii au caracterul unui control al lecturii lor/ Controlul sistematic al lecturii elevilor se ace prin lecii periodice/ La leciile de evaluare a lecturii n a ara clasei se ace anali)a unei cri citite, controlul caietelor de lectur sau se discut, de e9emplu, cteva poe)ii ale unui anumit autor/ Leciile de lectur se anun din timp, pentru a se da elevilor posi(ilitatea s se pregteasc \#,0,@,%@]/ 'onsultaiile C n orma lor de in luenare, mai ales, C o er un cadru adecvat pentru sta(ilirea unor relaii apropiate ntre nvtor "i elev, pentru reali)area acelui climat de ncredere reciproc, de simpatie "i sincer desc!idere su leteasc, a de care nu este posi(il actul educaional autentic/ 'st el, consultaiile implic, direct sau indirect, elevii cu

%=#

preocupri creatoare/ 2i doresc s a le opinia nvtorului despre ncercrile lor literare, dac au sau nu talent/ Consultaii de acest gen nu se cer "i nu se dau dect individual, la o anumit vrst, elevii cu asemenea preocupri erindu-se de colegi/ Mnvtorul tre(uie s dea dovad de mult tact, rspunsurile sale venind su( orm de sugestii, impresii personale "i nu su( orm de soluii categorice/ 'cest lucru este vala(il "i cnd el e solicitat s-"i spun cuvntul despre orientarea pro esional a elevilor sau despre orientarea gustului lor estetic/ Iin categoria activitilor e9tra"colare (Iam"a, ,/, Irgan, L/, ,liescu, 7/,) am evideniat: 'oncursul- ntrecere care se termin ntotdeauna cu un clasament "i cu acordarea unor diplome, premii celor mai (uni dintre participani/ 2ste un e9amen pentru do(Gndirea, n ordinea clasi icrii, a unor re)ultate scontate, lupt ntre dou sau mai multe persoane (state, organi)aii) care urmresc acela"i avanta4 sau acela"i re)ultat/ Poate i tratat ca concuren, competiie/ Concursul poate i de mai multe tipuri (artistic, intelectual, creativitate), clasi icat pe domenii de activitate (cultur, nvmnt, sport, (iologie, matematic, ecologie, etc/)/ Climpiada - competiie sportiv internaional cu caracter comple9, care are loc o dat la patru ani (4ocuri olimpice) sau concurs pe specialiti, organi)at anual pe plan local naional "i:sau internaional pentru elevi la diverse o(iecte de nvmnt/

%=&

'ompetiia - lupt ntre dou sau mai multe persoane sau state, organi)aii, care urmresc acela"i avanta4 sau acela"i re)ultat tip concurs, concuren, ntrecere sportiv/ Poate i reuniune, care const din lupta pentru ntietate n una sau n mai multe pro(e sportive/ :estivalul - eveniment artistic naional sau internaional, mani estare artistic (mu)ical, teatral etc/) cuprin)nd o serie de repre)entaii "i avnd caracter estiv, organi)at periodic, unde se demonstrea) reali)rile ntr-un domeniu artistic, cu program variat/ Mn acela"i timp poate i ciclu de mani estri culturalartistice cu program variat, oca)ional sau periodic/ Festivalul nu poart o(ligatoriu caracter de concurs, concuren/ :estival-concurs - estival n cadrul cruia are loc "i un concurs (din estival p concurs)/ Pentru organi)area:des "urarea unui concurs snt sta(ilite urmtoarele etape "i pri componente: %/ Sta(ilirea denumirii concursului? 2. Ieterminarea scopului, o(iectivelor reali)rii concursului? 3. Clasi icarea tipului concursului? 4. Sta(ilirea Grupului int (participani)? 5. Sta(ilirea termenelor de reali)are: nscriere? des "urare/ 6. 3egulamentul de des "urare a concursului, n care este sta(ilit: modul de des "urare? etapele de des "urare? (aremul de apreciere (evaluare)/

%=0

Iesemnarea responsa(ililor pentru iecare etap de reali)are a concursului (comitetul organi)atoric, mem(rii 4uriului)/ 8. Sta(ilirea locului de des "urare/ 9. Sta(ilirea listei de materiale necesare, devi)ului de c!eltuieli/ 10. Ies "urarea concursului propriu-)is/ 11. >otarea clasamentului, premierea participanilor/ 12. 7onitori)area re)ultatelor concursului (a i"are pe panou, in ormare ver(al "i:sau scris, plasare pe site, etc/)/ 'ctivitile e9tracurriculare "i e9tra"colare generea) relaii de prietenie "i a4utor reciproc, educ simul responsa(ilitii "i statornicesc o atitudine 4ust a de colectiv "i a de scopurile urmrite/ ,mportant este ca elevii s ie antrenai nu numai n des "urarea unor asemenea activiti, ci "i n iniierea "i organi)area lor/ Falori icarea activitilor e9tracurriculare "i e9tra"colare n practica educaional ar tre(ui s se produc sistematic "i cu mai mult e icien pentru de)voltarea armonioas a elevilor/ 'ctivitile e9tracurriculare "i e9tra"colare au caracter periodic sau ocazional/ Periodic se des "oar activitile cercurilor de elevi, pu(licarea literar, ga)eta de perete a "colii/ 6ca)ionale sunt e9cursiile literare, mani estrile artistice la sr(tori "i pe teme literare, 4u(ilee, concursuri "colare etc/ 7ani estrile artistice repre)int un prile4 de mani estare al elevilor/
7.

%=5

'st el, prin poe)iile recitate, cntece, scenete etc/ elevii dau dovad c pot vor(i corect, nuanat, e9presiv, olosind o mimic, un ton ct mai natural/ 2le constituie nu numai o aciune ormativ, ci "i o aciune de orientare "colar unde se scot n eviden talentele/ N.< M*("d"%"/i c(i3i(&!i%"$ *0($ cu$$icu% $* 4i *0($ 4c"% $* 'ctivitile e9tracurriculare: e9tra"colare cer o (un pregtire metodologic a nvtorilor/ 2 necesar s se cree)e o atmos er deose(it de avora(il instruciei "i educaiei, s se o ere posi(ilitatea de completare "i de apro undare a cuno"tinelor "i a(ilitilor o(inute la lecii, s avori)e)e condiii de ormare a personalitii n spiritul culturii naionale/ 2 necesar s se m(ine n mod util "i plcut timpul n a ara orarului "colar al elevilor, s se m(ine armonios odi!na activ cu certitudinea utilitii organi)rii plcute a timpului li(er ntr-un mediu sr(toresc sau iresc C o(iective preconi)ate de Legea Mnvmntului n 3epu(lica 7oldova/ Pentru organi)area activitilor e9tracurriculare, literatura de specialitate recomand pentru iecare orm de organi)are " m*("d"%"/i* -,*ci#ic&/ Ie e9emplu C e"cursiile/ 'ceste activiti se organi)ea) n uncie de coninutul leciilor/ Pentru ca orice e9cursie s reu"easc, e necesar de ela(orat un plan de lucru care s cuprind: A. %/ 6(iectivele e9cursiei/

%=8

#/ Pregtirea e9cursiei (organi)atoric "i de studiu)/ B/ %/ Irumul pn la o(iectivul e9cursiei/ a/ Locul "i momentul plecrii/ (/ Starea su leteasc la plecare/ c/ 7i4loace de deplasare/ d/ 7omente de reinut de pe parcurs/ e/ Sosirea "i primele impresii/ #/ Fi)itarea o(iectivului e9cursiei/ a/ Iescrierea o(iectivului/ (/ Pro(lemele literare n discuie, pe care le-a suscitat vi)itarea o(iectivului/ c/ Consideraii asupra importanei datelor cptate n timpul e9cursiei, pentru adncirea unor pro(leme literare C vi)ate prin e9cursie/ d/ 6ameni, locuri "i ntmplri de neuitat/ &/ Mntoarcerea/ C/ %/ Kilanul cuno"tinelor "i al impresiilor/ #/ 7suri pentru valori icarea lor/ Pentru pregtirea victorinei se ormea) din timp comitetul organi)atoric compus din 0-5 elevi, care sta(ile"te o(iectivele "i tematic victorinei? alctuie"te ntre(rile "i distri(uie puncta4ul dup gradul de comple9itate al victorinei, pentru orice rspuns corect/ Mntre(rile se pstrea) n tain pn la nceputul competiiei/ Comitetul organi)atoric nume"te unul sau doi pre)entatori, care vor anuna ntre(rile? alege 4uriul, care va aprecia rspunsurile "i

%==

va totali)a puncta4ul? asigur dotarea cu materiale a victorinei (cri, ilustrate, i"e, !rtie, creioane, dia ilme etc/)? anun tematica, timpul "i locul unde se va des "ura victorina/ Pentru a intriga elevii, n anun este dat su(iectul "i #-& ntre(ri mai di icile/ Mn unele ca)uri poate i indicat (i(liogra ia/ Mn timpul victorinei 4uriul "i pre)entatorii stau n aa slii/ Se anun nceperea victorinei, se dau ndrumrile necesare "i se pre)int mem(rii 4uriului/ Pre)entatorii citesc pe rnd ntre(rile, indicnd, concomitent, timpul o erit pentru rspuns/ Se acord ma9imul de puncte elevului care a dat primul rspuns complet/ Sunt notate cu puncte "i rspunsurile pariale/ Pentru nviorarea victorinei se utili)ea) "i alt pro(e n a ar de ntre(ri, pstrndu-se n acela"i timp elementul competitiv/ Ie e9emplu: ilustrarea ct mai rapid "i mai reu"it a unui ragment dintr-un te9t literar? recunoa"terea persona4elor din opere literare/ 1oi doritorii au dreptul s participe la victorin/ 1impul o erit pentru rspunsurile la ntre(ri este reglementat n uncie de gradul de di icultate al ntre(rilor/ Nuriul sta(ile"te scara de evaluare, de e9emplu, de la % la %$ puncte/ C"tig persoana sau ec!ipa care acumulat puncta4ul ma9im/ Mnvtorul are voie s se implice n ca)ul cnd mem(rii 4uriului aprecia) su(iectiv elevii/ >eztorile organi)ate ca activitate e9tradidactic au o deose(it valoare, dictat de: coninutul educativ?

%=@

materialul ilustrat? calitatea artistic a materialului pre)entat? organi)area i antrenarea elevilor/ Iiri4area cu iscusin a "e)torilor spore"te valoarea ormativ-educativ a acestora, cu att mai mult cu ct: "e)torile dedicate unor evenimente din viaa poporului sau a elevilor pot tre)i sentimente patriotice pro unde? "e)torile dedicate unui anotimp (de e9emplu, "e)toarea La cules road, Seceriul etc/) constituie un prile4 de evocare a rumuseilor naturii, a (ogiei roadelor etc/? dau posi(ilitatea veri icrii "i consolidrii materialului nsu"it anterior (cntece, poe)ii, dansuri)? i o(i"nuiesc pe elevi s apar n pu(lic recitnd,dansnd,cntnd "i n elul acesta s-"i nving timiditatea? au o puternic in luen asupra colectivului de elevi, consolidnd relaiile de prietenie, de a4utorare reciproc etc/ He)torile pot i organi)ate n sala de clas cu:sau r amena4ri deose(ite sau costumaie, cum ar i n ca)ul ser(rilor/ Mn uncie de scopul urmrit "i de modul de organi)are, s-au conturat urmtoarele tipuri de "e)tori:

%=A

a) eztori curente C de cele mai multe ori organi)ate r repetiii preala(ile, avnd un caracter spontan/ 2levii particip li(er, "i aleg singuri ceea ce doresc s ac? s recite, s cnte, s povesteasc etc/, programul constituindu-se pe loc? () eztori cu caracter festiv: ele se a9ea) pe o tem anumit, de e9emplu: Liua ,nternaional a Femeii, Liua ,nternaional a Copilului sau se organi)ea) cu prile4ul unor evenimente din viaa copiilor (sosirea unor oaspei, omagiere copiilor care "i aniversea) )iua de na"tere etc/)/ Iin punctul de vedere al modului de organi)are, "e)torile se pot des "ura: a) cu elevi dintr-o singur clas? () cu elevi din clase paralel? c) cu elevi "i invitai (prini, scriitori etc/)/ Principalele aspecte de ordin metodic, de care tre(uie s in seama nvtorul, sunt: alegerea programului unei "e)tori, sta(ilirea ordinii de des "urare "i alegerea elevilor care vor susine programul/ Mn acest sens se va lua n calcul caracterul "e)torii: - dac sunt "e)tori curente, programul se reali)ea) n uncie de pre erinele elevilor? - dac "e)torile au caracter estiv, programul se va alctui n (a)a unui criteriu tematic/ Cerinele a de alctuirea programului vi)ea): a) asigurarea unei nalte caliti educative?

%@$

() cunoa"terea de ctre elevi a materialului ce urmea) a i utili)at n cadrul activitii instructiv-educative des "urate anterior/ Ie o(icei, nu se organi)ea) repetiii speciale pentru a nu o(osi elevii? e9cepie ac "e)torile estive unde se pot organi)a repetiii cu grupuri restrnse de elevi/ 'sigurarea condiiilor corespun)toare des "urrii "e)torilor depinde de caracterul "e)torii "i de numrul participanilor/ Mnvtorul va antrena elevii n amena4area slii de clas sau a slii de estiviti unde se va des "ura "e)toarea? acolo unde condiiile permit, poate i olosit o alt sal/ Mnvtorul va pregti materialul necesar "i numai dup aceea va permite accesul elevilor n sal/ Se pot utili)a diverse modaliti de pre)entare a programului: - de ctre nvtor? - de ctre un elev dinainte ales? - de iecare elev care "i e9ecut numrul de program? - r pre)entare/ 'lternarea numerelor din program este un aspect important, de care tre(uie s in seama nvtorul, n scopul meninerii interesului elevilor "i al asigurrii unei atmos ere adecvate ntregii activiti/ 'st el, dup una-dou poe)ii, vor urma cntece, g!icitori, dansuri, iar la s r"it, un spectacol de teatru

%@%

de ppu"i etc/ 2ste (ine ca numerele e9ecutate individual s se m(ine cu cele e9ecutate de grupuri mici sau de ntreaga clas/ Principalele preocupri ale nvtorului n timpul des "urrii unei "e)tori sunt: animarea elevilor, meninerea atmos erei de destindere, reali)area satis aciei pentru toi elevii (att interprei, ct "i spectatori)/ Mnvtorul animea) sarcinile regi)orului, ale interpretului "i ale spectatorului/ Pe msur ce elevii do(ndesc o anumit e9perien, sarcinile "i ut accentul de pe un aspect pe altul/ 3egia "e)torilor ine de competena nvtorului, iar participarea acestuia poate i direct sau indirect (poate interpreta un numr surpri), de o(icei, la nc!eierea "e)torii)/ 6rgani)area serilor literare comport # etape organi)atorice: pre!tirea "i popularizarea, apoi or!anizarea desfurrii serii literare/ Pregtirea "i populari)area serii literare cuprind urmtoarele activiti: a/ Se alege colectivul de elevi "i se reparti)ea) sarcinile/ (/ Mn cola(orare cu cercul literar se pregte"te un panou cronologic cu date importante din viaa scriitorului/ c/ Se organi)ea) o e9po)iie de cri, periodice, al(ume, otogra ii, reproduceri etc/, re eritoare la viaa scriitorului "i despre opera lui/

%@#

d/ Cu aproape dou luni nainte, seara literar este populari)at printr-un a i", n care se anun tema/ Serile literare se des "oar ast el: a/ Cuvntul de desc!idere a nvtorului/ (/ 3e eratul/ c/ Iiscuii/ d/ Program artistic/ e/ Scurt cuvnt de nc!eiere/ 2 de dorit ca aceast aciune cultural s ai( loc n sala de estiviti, ca s poat participa la ea mai muli elevi/ Se pregte"te un decor adecvat temei seratei literare/ 1asa rotund/ 2ste o specie pu(licistic prin care se transmit in ormaii prin intermediul unui dialog ntre reporter "i mai multe persoane/ .ecomandri 3eali)area unei mese rotunde presupune: sta(ilirea temei? alegerea persoanelor competente n tema sta(ilit? un reporter cu caliti speciale: s ie spontan, s stpneasc te!nica speci ic acestei modaliti pu(licistice (s vor(easc puin, dar e icient, s intervin n momentele-c!eie, pentru a orienta discuiile pe domeniul vi)at de tem, s nlture divagaiile)? nregistrarea idel a discuiilor? redactarea vie a convor(irilor (cu o parte introductiv, n care se dau cteva date in ormative privind: locul, timpul, evenimentul care prile4uie"te masa rotund?

%@&

relatarea interveniilor celor intervievai? conclu)ia, ormulat de autorul mesei rotunde)? 'aracteristici/ a/ 1e9tul are toate trsturile care caracteri)ea) interviul? in ormea) despre ceva anume? in ormaiile sunt date prin intermediul unei convorbiri (dialog) etc/ (/ Se distanea) de interviul propriu-zis, prin aceea c reporterul solicit mai multe persoane s rspund la ntre(rile sale/ c/ Prin aceasta dialogul devine mai antrenant, cptnd aspectul unei dezbateri, n care participanii se completea) reciproc sau se distanea), pn la emiterea unor puncte de vedere opuse/ d/ Convor(irea se des "oar n 4urul unei mese, de unde "i preci)area din su(titlu, de mas rotund/ 6rgani)area serbrilor colare vi)ea) cteva etape: $tapa nti presupune ale!erea temei viitoarei ser(ri "i determinarea o(iectivului de (a)/ 2 (ine ca la alegerea temei s ie implicai "i elevii/ Mn acest scop se organi)ea) diverse convor(iri cu ei, pentru a tre)i curio)itatea "i a-i pregti pentru evenimentul estiv/ ,mplicarea elevilor n pregtirea ser(rii const n aptul c iecare dintre ei tre(uie s ie responsa(il de anumite aciuni n timpul ser(rii/ $tapa a doua prevede concretizarea funciilor iecrui elev, reparti)area poe)iilor, rolurilor ce urmea) a i interpretate/

%@0

$tapa a treia include pregtirea recu)itei pentru ser(are: con ecionarea costumelor, mpodo(irea slii, scrierea invitaiilor etc/ Ie o(icei, ser(rile au un caracter de mas, n care iecare elev tre(uie s se simt important/ 3olul nvtorului este de a-i atrage n activitate "i pe copiii timi)i, di icili, retra"i/ Cooperarea ntre copii la pregtirea ser(rii previne situaiile de con lict, consolidea) relaiile de prietenie dintre ei/ Mn cadrul pregtirilor, nvtorul, pentru a-i ncura4a, a-i stimula pe elevi, organi)ea) competiii: pentru cea mai rumoas declamare? pentru cea mai interesant sugestie etc/ Iup ce se colectea) cea mai mare parte din materiale, urmea) etapa a patra, de ntocmire a scenariului/ 'cesta re lect cu lu9 de amnunte coninutul: poe)ii, cntece, scenete, victorine, precum "i modalitile de activi)are a participanilor C concursuri, 4ocuri, surpri)e/ Iup ce este sc!iat linia de su(iect, se pre)int consecutivitatea activitilor din cadrul ser(rii "i numele elevilor care le vor reali)a/ 'legem mai nti pre)entatorii (elevi cu memoria de)voltat, cu dicie (un, cu vocea plcut "i re)onant), apoi interpreii rolurilor care necesit costumaii speci ice (elevi care pot s-"i procure costume, care sunt potrivii rolurilor), elevii care vor dansa cu sau r costume speci ice (elevi cu deprinderi de mi"care ritmic, cu staturi apropiate),

%@5

elevii interprei ai rolurilor din scenete (elevi cu dicie (un, cu aptitudini artistice pentru teatru, comici etc/), soli"tii cntecelor din program (elevi cu aptitudini mu)icale interpretative, cu aptitudini instrumentale) "i apoi reparti)m celelalte roluri de recitatori sau igurani n di erite momente ale scenariului innd seama de potenialul artistic al elevilor, de personalitatea lor n ormare/ 1omentele muzicale constituie etapa a cincia/ 6 atenie deose(it tre(uie s acordm momentelor mu)icale din ser(are deoarece ele sunt acele numere din program care dau rumusee unei ser(ri, care anim su letele, att ale copiilor, ct "i pe cele ale spectatorilor, care dau un aer de sr(toare ser(rii/ Ie aceea, n scenariul unei ser(ri tre(uie incluse cntece pentru cor, grupuri vocale "i soli"ti, dar "i piese instrumentale pentru miniorc!estre sau c!iar nregistrri instrumentale pentru dansuri/ 'legerea acestora nu este ntmpltoare/ Mn uncie de deprinderile mu)icale ale elevilor (melodice, ritmice, interpretative), de vrsta lor "i de aptitudinile vocal-instrumentale ale unor elevi, alegem acele cntece pe care "tim c le pot interpreta/ >u tre(uie s ne propunem mai mult dect pot elevii, dar nici mai puin/ 2ste c!iar necesar s pro(m unele piese pentru a vedea cum sunt primite de copii, ct de accesi(ile sunt ele vrtsei "i calitilor mu)icale ale copiilor/ *neori, copiii ne surprind prin dorina de a se

%@8

autodep"i atunci cnd le place ceea ce ac, cnd le place un anumit cntec/ Cntecele alese pentru programul ser(rii tre(uie s ie: atractive, s se prete)e la modaliti de interpretare poli onic, s poat i nsoite de mi"cri ritmice, s ie adaptate la calitile vocale ale copiilor, s se potriveasc prin te9tul literar cu tema ser(rii etc/ Cntecele unei ser(ri pot i interpretate att de cor, ct "i de grupuri mai mici de copii sau de soli"ti cu acompaniament instrumental/ Farietatea interpretrii cntecelor elimin monotonia din program, aduce n scen att talentul unor copii de a interpreta vocal sau instrumental, n cor sau ca soli"ti o pies mu)ical, ct "i (ucuria de a demonstra c poi i (un artist c!iar "i atunci cnd e"ti un simplu copil pe o scen oarecare/ Cntecele accesi(ile corurilor de elevi sunt variate, att din punct de vedere al tematicii, ct "i al structurilor rimtico C melodice: cntece populare, cu coninut (ogat "i concis e9primat? melodii sugestive pentru )onele olclorice ale rii? cntece despre copilrie, antrenante "i pline de avnt? cntece despre trecutul istoric al rii? cntece de leagn? cntece vesele despre natur? cntece despre oameni "i activitile lor? cntece cu teme religioase, colinde/ Prin ora te9tului "i a melodiei, cntecele e9ercit o in luen educativ pro und "i variat: nuanea) a ectivitatea, de)volt trsturi po)itive de

%@=

caracter, m(oge"te cuno"tinele elevilor despre domenii diverse etc/ Iruindu-se cntecului, interpretndu-l artistic, elevii sunt nemi4locit potenialul emotiv al melodiei: mimica lor, in le9iunile vocii o mrturisesc/ 7omentele mu)icale ale unei ser(ri se inserea) n program con orm scenariului, avnd n vedere coninutul tematic al cntecului care tre(uie s ie n concordan cu numrul anterior din program/ >u tre(uie s pre)entm orice cntec n orice moment al ser(rii/ 3uptura liniei tematice a scenariului printrun cntec nepotrivit poate duce la nedumerire, la con u)ii asupra ideii centrale a scenariului/ +Cntecul potrivit, la locul "i timpul potrivit- s-ar putea spune, para ra)nd cunoscuta )ical/ Formaiile instrumentale de elevi pot susine recitaluri n timpul ser(rii sau la s r"itul ei/ 2ste oarte important pentru copiii instrumenti"ti s-"i dovedeasc a(ilitile instrumentale pe scen, n aa prinilor "i a celor care au investit ncredere n capacitile lor de a cnta la un instrument mu)ical, orict de simplu ar i acela/ Cei care olosesc instrumente mu)icale "i vor da seama de importana pe care o are acompaniamentul n derularea unor activiti mu)icale/ For "ti s aprecie)e valoarea lor estetic ntr-o interpretare, ie ca acompaniament al cntrii vocale, ie ca ansam(lu instrumental,

%@@

.epetiiile. 3epetiiile ncep dup ce iecare elev a primit rolul care i-a ost atri(uit/ Se ncepe prin a citi rolurile punnd accent pe o dicie clar, corect, c!iar e9agerat "i cu voce tare pentru ca ast el elevii vor nva att modul de interpretare aversurilor sau rolurilor din scenete ct "i ordinea intrrii n program/ Separat se va lucra cu ormaiile corale, cu soli"tii sau cu ormaiile de dansuri/ 3epetiiile corului ncep prin nvarea "i interpretarea cntecelor noi "i, apoi, cu repetarea celor de4a "tiute din activitile anterioare sau din leciile de educaie mu)ical/ Iup ce elevii cunosc oarte (ine liniile melodice ale cntecelor se poate trece la modaliti de interpretare ct mai atractive, modaliti de interpretare poli onic, ceea ce aduce un plus de armec melodiilor "i care sunt deose(it de atractive pentru elevi, dar "i pentru spectatori/ Iup ce iecare elev "tie (ine ce tre(uie s spun sau s ac n program, se trece la repetiiile pe scen sau n localul destinat des "urrii ser(rii/ 2levii tre(uie amiliari)ai cu spaiul scenei "i al slii de spectacol pentru ca, n timpul ser(rii, nimic s nu le distrag atenia/ Fiecare repetiie tre(uie s se a9e)e pe detalii, pe mi"care scenic, pe po)iia iecrui elev pe scen n timpul sau n a ara rolului/ >u tre(uie s ne ie indi erent cum stau elevii n aa micro onului, cum se deplasea) la locul sau de la locul n care au avut de spus ceva, nu tre(uie s negli4m aspectul general al

%@A

copiilor pe scen sau n clipele de repaus (corul, de e9emplu, n timpul pau)elor dintre cntece, iind pre)ent pe scen, tre(uie s pstre)e aceea"i atitudine de interprei, c!iar dac sunt a"e)ai pe scri, (nci etc/)/ 2ste important ca cel care conduce ser(area s ie atent la toate detaliile pentru a nu avea surpri)e n timpul spectacolului/ 1re(uie s amiliari)m copiii cu starea de deta"are de tot ceea ce se a l n 4urul lor atunci cnd interpretea) un rol/ Iin practic "tiu c elevii, atunci cnd sunt pe scen, comunic prin gesturi cu prinii din sal, uit pentru ce anume se a l acolo "i adopt atitudini speci ice vrstei: neatenia, 4ocul c!iar "i cu "ireturile de la panto i, dialogul cu colegul de alturi etc/ 1oate acestea pot conduce la e"ecul unei ser(ri, la lipsa de pro esionalism din partea organi)atorului "i, mai mult, la crearea unor alse atitudini estetice, artistice, a unor gre"ite percepii despre lumea spectacolului artistic/ 0titudinea artistic. 2ste deose(it de important s ormm la elevi acea atitudine artistic menit s conduc la ormarea unor gusturi estetice cu privire la art "i repre)entarea pe scen/ 'titudinea artistic ncepe cu implicarea n scenariul ser(rii (acceptul unui rol, repetarea lui "i corectarea gre"elilor cu convingere, cola(orarea cu ndrumtorii etc/), se continu cu po)iia "i prestaia pe scen, terminndu-se cu aspectul estetic e9terior al iecrui elev/ Costumaia sau simpla vestimentaie a

%A$

elevilor tre(uie s ie de (un gust, adecvat coninutului ser(rii, o inut de scen pe care nu tre(uie s o piard din vedere niciun organi)ator/ Tinuta induce comportamentul/ Ie aceea nu tre(uie s uitm acest aspect atunci cnd pregtim o ser(are/ C!iar dac nu toi elevii sunt din amilii cu situaii materiale (une, toi tre(uie s ie curai, aran4ai, nclai cu panto i (atenie la nclminte: unii prini nu "tiu c la un costum de !aine nu tre(uie s pori nclminte sport`)/ 'titudinea estetico-artistic a elevilor se ormea) prin aceste spectacole, ast el ei nva s aprecie)e spectacole la care sunt simpli spectatori, ormndu-"i gustul estetic prin arta scenei: mu)ic, poe)ie, teatru, dans/ 'adrul desfurrii serbrii. 6rice ser(are "colar tre(uie s se des "oare pe o scen, ntr-o sal de spectacol/ Mn acest ca), sala "i scena tre(uie decorate con orm genericului ser(rii, oca)iei respective (decoraiuni speci ice Crciunului: litere, desene, caiete pentru ser(area a(ecedarului? (aloane, lori, desene pentru ser(area )ilei copilului etc/)/ Scena este spaiul des "urrii ser(rii, este acel spaiu pe care copiii l olosesc pe parcursul programului pentru interpretarea rolurilor/ 'cest spaiu tre(uie oarte (ine delimitat "i cunoscut de elevi, nsemnat cu semne distincte pentru ormaiile de dans, decorat "i aran4at con orm scenetelor din program/

%A%

Sala de spectacol "i scena tre(uie prev)ute cu instalaii de ampli icare pentru sunet/ 3eu"ita unui spectacol st "i n sunet/ Iac sala nu este prev)ut cu staii de ampli icare, organi)atorul este nevoit s mprumute acest ec!ipament/ Focile elevilor nu pot acoperi nici 4umtate de sal/ 'st el prinii nu vor putea audia nimic din ceea ce li s-a pregtit/ Ie asemenea, este nevoie de instrumente mu)icale pentru acompaniament/ 'ran4area lor pe scen sau lng scen este important deoarece ele tre(uie s ie au)ite de elevi de pe scen, dar "i de spectatori/ Iac nu dispunem de o sal de spectacol, ser(area poate avea loc ntr-o sal de clas, pe un culoar mai larg, n sala de sport sau n curtea "colii (n anotimpuri calde)/ ,ndi erent de spaiul n care se des "oar, preocuparea pentru amena4area spaiului de scen "i pentru sonoritate este deose(it de important/ Fiecare spectator tre(uie s vad "i s aud ceea ce copiii lor au de spus pe scen/ C!iar dac prinii se mulumesc doar s-i vad acolo sus, pe scen, este de datoria noastr s le demonstrm c elevii pot reali)a "i mai mult, c pot deveni, pentru una-dou ore arti"ti adevrai, indi erent de per ormanele artistice ale iecruia/ Ac(i3i( (* ,$ c(ic& Mntocmii o list a actorilor ce determin (loca4ele "i dis unciile n procesul de reali)are a

%A#

ormelor de activiti e9tracurriculare enumarete n continuare: a) Lipsa de materiale necesare/ () Pasivitate din partea administraiei "colii c) ,ncapacitatea cadrelor didactice de a ele(ora o(iective de evaluare a elevilor la aceste activiti d) Lipsa regulamentelor de uncionare a cercurilor "colare/ e) Continuai^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^^^^^ Formai ec!ipe cooperante, re lectai mpreun asupra listei ntocmite n comun/ 'legei cteva direcii de aciune care ar putea ameliora situaia n cau)/ ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ ^^^^^^ P /in& m*("dic& Constatm: diversitatea ormelor de organi)are a activitilor e9tracurriculare deduce o metodologie variat de reali)are n practica pedagogic, cu inalitatea de a completa "i ntregi educaia curricular, satis cnd necesitile sociale "i aspiraiile individuale, de a lrgi "i m(ogi nivelul de clutur, de a o eri modaliti de a petrece timpul li(er, de a de)volta "i e9ersa aptitudinile individuale/ 'ctivitile e9tracurriculare promovea) cooperarea, participarea "i nvarea prin e9perien,

%A&

iar scopul lor este de a ncura4a elevii s gndeasc, s simt "i s ia atitudine/ Prin prisma acestor activiti e9tracurriculare nu este important dac se discut despre dreptul la via sau li(ertate de e9presie, valorile democratice, respectul "i tolerana, ci este important ca ele s ie nvate ntr-un mediu "i printrun proces care promovea) respectivele valori/ Prin prisma activitilor e9tracurriculare, respectnd notele eseniale la proiectare, organi)are "i des "urare, iecare elev se poate mani esta li(er n uncie de propriul stil de nvare, aspect mani estat prin: ncredere n posi(ilitile proprii, comunicare desc!is cu semenii clasei? (una pregtire a cadrului didactic? posi(iliti nalte de antrenare, stimulare a elevilor? pre)ena unui eed(acV organi)at, valori icat, diversi icat? ormularea de conclu)ii gndite? stpnirea emoiilor, desc!iderea a ectiv etc/ N.= C*$in!*%* ,$"i*c(&$ii 4i *3 %u&$ii c(i3i(&!i%"$ *0($ cu$$icu% $* 4i *0($ 4c"% $* Plani icarea corect este una dintre premisele e icienei sistemului de munc educativ n a ara orelor de curs/ *n plan (ine organi)at trasea) att perspectiva general, ct "i cile concrete de reali)are a di eritelor activiti educative, (a)ate pe diverse surse "i actori de in luenare educativ asupra personalitii elevului/ 'ctivitile e9tracurriculare "i

%A0

e9tra"colare, ca "i cele didactice, se proiectea) n timp/ 6rgani)area "i des "urarea activitilor e9tracurriculare "i e9tra"colare respect anumite condiii: sunt su(ordonate procesului de nvmnt care se des "oar n clas? se evit suprancrcarea elevilor? se des "oar n colectiv, iind create "i organi)ate pe principiul li(erului consimmnt? la antrenarea elevilor tre(uie s se in seama de particularitile de vrst "i interesele elevilor, precum "i de posi(ilitile de reali)are pe care le au, r s ie reinui de la ore sau pregtirea leciilor/ 1oate activitile e9tracurriculare "i e9tra"colre se plani ic la nceput de an "colar \%$,#8,%8]/ rocesul de planificare tre(uie s prevad diverse situaii cu caracter educativ "i impactul lor asupra elevilor "i, deci, tre(uie s m(ine o aciune concret cu alternative, deoarece numai n acest el procesul de plani icare va i creator/ Plani icarea corect tre(uie s ai( o(iective (ine conturate, care asigur succesul muncii educative, evitnd gre"elile "i enomenele negative, cum ar i activitile cu caracter ntmpltor ce ar genera egoismul, indi erena/ lanul de perspectiv al muncii educative n cadrul colii 7liceului5 pentru un an de studii/ 2l nu poate s detalie)e etapele, ormele, metodele de educaie "i aciunile concrete preconi)ate/ 'ctivitile e9tracurriculare se caracteri)ea) printr-un mare dinamism, iar planul anual nu poate s prevad "i s

%A5

re lecte sc!im(rile ce pot avea loc n procesul educativ/ Ie aceea apare necesitatea plani icrii muncii educative pe o perioad relativ scurt/ Mnvtorul "i ntocme"te planul activitilor educative pe un semestru sau pe o lun, r a respecta anumite orme de reglementare/ 5omponente, -u -e de in%o ma&ii, tematic*, pai 'n ela$o a ea p oiect* ii activit*&ilo ext acu icula e Ie o(icei, planul este alctuit din trei componente: 1ematica Forme de Iata des "urrii activitilor reali)are educative Irept surse de informaii servesc: sc!im(rile din societate? sr(torile laice "i cele religioase? o(iceiuri "i tradiiile? datele legate de viaa "i activitatea scriitorilor, oamenilor ilu"tri? evenimentele istorice, 4u(ileele etc/ Planul:programul educativ tre(uie s corespund anumitor cerine: s asigure legtura cu viaa "i realitatea? s ai( un caracter variat "i de)voltat? s prevad caracterul raional al ormelor de lucru? s a(orde)e !olistic personalitatea elevului? caracterul concret al su(iectelor? volumul raional "i reparti)area 4udicioas a aciunilor educative? s presupun cooperarea cu amilia, societatea, mass-media/

%A8

-ematica activitilor e"tracurriculare este oarte variat/ 2a poate re lecta: viaa "colar, viaa socialcultural, creaia literar- olcloric, datele calendaristice etc/ Iata des "urrii activitilor e9tracurriculare rmne la discreia nvtorilor, iar durata des "urrii lor tre(uie s corespund normelor psi!opedagogice/ Iurata activitilor depinde de orma "i metodele utili)ate, dar "i de vrsta elevilor, precum "i de timpul des "urrii acestora (ve)i sc!ia de proiect:scenariu pentru activitile e9tracurriculare la unitatea #)/ Pentru a o(ine o e icien ma9im a unei proiectri educative, literatura de specialitate recomand s se structure)e activitatea n mod e"alonat dup urmtorii pa"i: P$*ci+ $* ".i*c(i3*%"$ -,*ci#ic* 4i ",*$ !i"n %*) sta(ilirea motivului care v determin s reali)ai activitatea educativ respectiv C n ce msur ea le este necesar elevilor n etapa dat? identi icarea la ce tre(uie s "tie "i:sau s ac elevii la s r"itul activitii educative n cau)? compararea a ceea ce v propunei s reali)ai cu o(iectivele undamentale ale "colii, cu o(iectivele speci ice ale clasei, preci)nd re)ultatele minime a"teptate? estimarea timpului n care o(iectivele ar i reali)a(ile/ An %i+ $* $*-u$-*%"$ di-,"ni.i%* 4i ,"-i.i%*) alegerea coninutului activitii? investigarea caracteristicilor elevilor, mai ales nivelul lor comportamental, a(ilitile, capacitile, motivaia lor?

%A=

anali)area condiiilor materiale pe care le putei integra n actul educativ pentru a-l spri4ini "i a-l e icienti)a (sal de clas, (i(liotec, atelier, sal de sport, spaiul din a ara "colii, televi)or, caseto on, cri, sc!eme, ta(louri etc/) E% ."$ $* -($ (*/ii%"$ *duc (i3*: m*ni(* -& -i/u$* (in/*$* ".i*c(i3*%"$ und* c d$u% did c(ic 3 ) alege orma de activitate, a modurilor de organi)are, a metodelor "i procedeelor de in luen educativ? selecta materialele-suport necesare, le va con ecion (dup ca))? m(ina optim coninuturile, metodele "i mi4loacele, precum "i va imagina unele situaii educative adecvate, care ar asigura atingerea unui nivel ct mai nalt al reali)rii o(iectivelor propuse, mpreun cu ma4oritatea elevilor? proiecta unele activiti practice aplicative "i le va integra n strategia general/ E% ."$ $* m*c ni-m*%"$ d* *3 %u $* c(i3i(&!ii *duc (i3* Cd*-c$i*$* 4i n*0 $* %"$ % ,$"i*c(D, ceea ce nseamn sta(ilirea ormelor, a metodelor "i instrumentelor prin care este posi(il s constatai, n cola(orare cu elevii, dac scopurile didactice propuse au ost atinse "i n ce msur/ A%*/*$* unui numi( -u,"$( .i.%i"/$ #ic d* %uc$u $*-,*c(i3: ,*n($u *%*3i 4i ,*n($u *duc ("$u% O m n /*$ % c% -*i. E% ."$ $* ,$"i*c(u%ui *duc (i3 4i -c$i*$* 5n c i*(u% ,*n($u ,$"i*c(* *duc (i3* C- u ,* #i4*D.

%A@

Proiectul unei activiti educative se constituie ca o serie de rspunsuri la o suit de ntre(ri ormulate ntr-o succesiune logic, precum urmea): Ct timp. Ce. *nde. Prin ce. 7odalitile de reali)are Cnd. Mn ce condiii. Condiiile Ie ce dispun. Care sunt. resursele Ce pot con eciona. Cum m(in. te!nologiile Cu cine. Cum aprecie). ,nstrumentele de apreciere (dup ,/Konta")

%AA

N.N M"d %i(&!i d* *3 %u $* c(i3i(&!i%"$ *0($ cu$$icu% $* Literatura de specialitate indic diverse modaliti de evaluare a activitilor e9tracurriculare "i e9tra"colare, la nivel de organi)are "i des "urare "i la nivel de pregtire "i implicare a elevilor n aceste tipuri de activiti/ Pentru organi)area concursurilor, estivalurilor, competiiilor sunt ela(orate 3egulamente de des "urare a acestora, n care sunt indicai itemi, (aremul de apreciere a concursului, precum "i sistemul de totali)are:clasament inal/ Snt propuse Karemuri-tip de apreciere a concursurilor "colare e9puse detaliat n F etape/ ,ar pentru monitori)area re)ultatelor activitii diriginilor de clas (a colectivelor de clas) ntr-o instituie de nvmnt preuniversitar, precum "i a evidenei conductorilor de cerc, clu(, studiou n "coal, centru de creaie a copiilor, etc/, este (ine de implementat un sistem unic de apreciere:notare, ast el nct la s r"it de lun, semestru, an de studiu s se orme)e un clasament motivat "i (ine argumentat, iind e9pus de noi printr-o ta9onomie a activitilor ormativeducative socio-culturale, cultural-artistice, des "urate de ctre diriginte, cadru didactic pro il estetic, conductor de cerc, clu(, studiou/ I. B $*m d* ,$*ci*$* c"ncu$-u%ui d* ,"-(*$*) Su(iectul concursului ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ Locul, data des "urrii
#$$

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ >umele, prenumele mem(rului ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ Semntura ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ Liceu:"coal Pa"apo *nitat , rti)are ea Coordonator corect comp adult o)iiei (indica , ii ncadr autor, area clas, n liceu:" su(iec coal) t $-& $-5 puncte punct e >ota person ala, origin alitate, creativ itate Cantit atea "i calitat ea in or maiil or urni) ate

4uriului

Clarit atea e9pri marii , puter ea suges tiv a te9tul ui $-5 $-5 &-5 puncte puncte punct e

1otal punct e

Se sumea)

#$%

II. Karem de apreciere n cadrul concursului desenelor copiilor: Su(iectul concursului ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ Locul, data des "urrii ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ >umele, prenumele mem(rului 4uriului ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^, semntura ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ Liceul Pa"apor Compu *nitate >ota 3e)olv 3aportu 1otal : ti)are nerea a persona area l ntre punct "coal, (indica spaiulu compo) l, pro(le element e Coordo ii autor, i plastic iiei, original mei de e, nator clas, (ncadr ncadra itate, culoare propori adult liceu:"c area n rea n creativi enunat i oal) pagin) su(iect tate $-& $-5 $-5 $-%$ $-5 $-5 Se puncte puncte puncte puncte puncte puncte sume a) III. B $*m d* ,$*ci*$* c"ncu$-u%ui *0($ 4c"% $ cu c $ c(*$ $(i-(ic: (* ($ %i+ () Su(iectul concursului ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ Locul, data des "urrii ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ >umele, prenumele mem(rului 4uriului

#$#

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ semntura ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ Liceul : 7iestrie Colo Scenogra i Creativ Coni 1otal "coal, interpretativ ana e itate, nut punct Coordo 7i"ca 'rtisti 'rta sono recu Costu original temati e nator rea sm, vor( r )it m itate c adult scenic miest irii , rie coreg actorira / ceasc %-%$ %-%$ %-%$ %-5 %-5 %-5 #$ %5 Se sumea ) IV. B $*m d* ,$*ci*$* 5n c d$u% c"ncu$-u%ui d* (* ($u 4c"% $) Su(iectul concursului ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ Locul, data des "urrii ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ >umele, prenumele mem(rului 4uriului ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ semntura^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

Liceul :

7iestrie interpretativ

Scenogra ie Colo 1otal ana punct


#$&

"coal, sono e Coordo r nator 7i"ca mies 'rta Feri 6rig 3ecu Costu adult rea trie vor( di- ina- )it maie scenic actori irii citat litate ea a ceasc inter inter pre- pretrii trii pers ona4elor %-%$ %-%$ %-%$ %-%$ %-%$ %-5 %-5 #$ Se sume a) V. B $*m d* ,$*ci*$* 5n c d$u% c"ncu$-u%ui d* *-*u$i Su(iectul concursului ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ Locul, data des "urrii ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ >umele, prenumele mem(rului 4uriului ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ semntura ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ Liceul : "coala 1ematica 6rigi Structura te9tului 1e!no- 1otal a(ordat naliredacta punct

#$0

Coordonat tatea re: e or adult ,mpa valoa "i Coere 'decv 3esp a"e)are 'utor:elev ctul rea contri nta n area ectar a n lucrr educa (u-ia pre)e conin ea pagin, ii "i al tiv a perso ntarea utu-lui teme olosir ea ideilo lucrr nal a ideilo la i r ii autor r stilul pre)e diacriti ului pre)e promo nta- celor, ntate vat de te olosir ea acesta corect a regulil or lim(ii #$ #$ &$ %$ %$ %$ %5 Se sume a) T 0"n"mi c(i3i(&!i%"$ #"$m (i32*duc (i3* -"ci"2 cu%(u$ %*: cu%(u$ %2 $(i-(ic*: d*-#&4u$ (* d* c&($* di$i/in(*: c d$u did c(ic ,$"#i% *-(*(ic: c"nduc&("$ d* c*$c: c%u.: -(udi"u

#$5

Ti,u% C %i#ic c(i3i(& (i3* !ii Semina re

6re demons trative

Concur suri, olimpia de, e9po)ii i, competi ii:

Lic S*c Mu R* In(* *u ("$ nici ,u $n ! ,iu .%ic i"n & %* Partici &$ &5 0$ 5$ %$$ pare la pun pun pun pun organi cte cte cte cte 5$ )are:d es "u 5 rare pun 'sista cte re Partici #$ #5 &$ 0$ %$$ pare la pun pun pun pun organi cte cte cte cte 5$ )are:d es "u 5 rare pun 'sista cte re Partici 5 %$ %5 #$ pare pun pun pun pun cte cte cte cte 7eni une = #5 #5 #5 Locul pun pun pun pun ,,, cte cte cte cte Locul %$ &$ &5 &$ ,, pun pun pun pun Locul cte cte cte cte

S nc!iu ni 7inus %$ puncte nepre)en tare (institui e) 7inus %$ puncte nepre)en tare (n instituie ) 7inus #5 puncte nepre)en tare (la nivel de liceu)

#$8

Lic S*c Mu R* *u ("$ nici ,u ,iu .%ic & , %5 &5 5$ 5$ Premi pun pun pun pun cte cte cte cte ul 7are #$ 0$ 8$ @$ pun pun pun pun cte cte cte cte #5 5$ =5 %$$ pun pun pun pun cte cte cte cte >ot: Mn ca)ul n care nu este prev)ut acord puncta4ul ma9imal pentru locul , Ti,u% c(i3i(&!ii 6rgani)area, g!idarea "i monitori)area des "urrii timpului li(er al elevilor: Program de divertisment Irumeii, e9cursii Ni3*%u% 5nc d$&$ii 'sistare Participare 6rgani)are "i participare

Ti,u% C %i#ic c(i3i(& (i3* !ii

In(* $n ! i"n %*

S nc!iu ni

Premiul 7are, se Punc( ; - nc!i"n ( 7inus %$ puncte din puncta4ul total al clasei 7inus &5 puncte

Punc( ; c"$d ( 5 puncte: activitate %$ puncte: activitate #$ puncte: activitate 5 puncte %$ puncte

29cursii localitate:mun

#$=

Ti,u% c(i3i(&!ii tematice

Ni3*%u% 5nc d$&$ii

Punc( ; c"$d ( #$ puncte

icipiu 29cursii naionale (repu(lic) 29cursii peste !otare 'ciuni Participare sociale de 6rgani)are "i voluntariat, participare de caritate ,niiere, organi)are "i participare 1oV s!oX-uri, Participare XorV-s!op 6rgani)are, uri,V meselor des "urare, rotunde, participare ntlniri cu personaliti, etc/ 'mena4area estetic "i meninerea acesteia n slile instituiei "i Clas Jol, sala estiv, aria peri eric, altele

Punc( ; - nc!i"n ( anual

%$ puncte: activitate #$ puncte: activitate &$ puncte: activitate %$ puncte: activitate: colectiv clas &$ puncte: activitate : colectiv clas %$ puncte: colectiv clas #$ puncte: colectiv clas

7inus %$ puncte:ac tivitate

7inus &$ puncte

7inus %$ puncte 7inus #$ puncte

#$@

Ti,u% c(i3i(&!ii aria peri eric Mncadrarea elevilor n activitile e9tra"colare C cerc, clu(, studiou Mncadrarea elevilor n consiliile "colare, comitetele organi)atoric e ale "colii Promovarea imaginii instituii n mass media (interviu, articol, emisiune, etc/) Parteneriat cultural, sc!im( de e9perien

Ni3*%u% 5nc d$&$ii Liceu, "coal Centre de creaie, clu(uri, "coli alternative

Punc( ; c"$d ( %$ puncte : elev ( iecare cerc) 5 puncte: elev anual 5 puncte: elev #$ puncte: elev:lunar

Punc( ; - nc!i"n ( 7inus 5 puncte :elev anual 7inus 5 puncte:el ev: anual 7inus #$ puncte:el ev:lunar 7inus %$ puncte: lunar

Comitetul clasei Consilii, comitete "colare

,nstituional (liceu) 7unicipale:re pu(licane ,nternaionale

%$ puncte: unitate #5 puncte: unitate 5$ puncte: unitate #$ puncte: proiect &$ puncte: proiect

Liceal 7unicipal 3epu(lican ,nternaional

#$A

Ti,u% c(i3i(&!ii activitate n cooperare cu alte colective, instituii

Ni3*%u% 5nc d$&$ii

Punc( ; c"$d ( reali)at 5$ puncte: proiect reali)at %$$ puncte: proiect reali)at 5 puncte: unitate #5 puncte: unitate

Punc( ; - nc!i"n (

Stimularea ideilor inovative, creative

>ivel teoretic Lansare:reali)

are, nivel practic

#%$

Ac(i3i( (* P$ c(ic& b'nali)ai coninutul activitii e9tracurriculare pre)entat mai 4os "i n (a)a acestuia completai ru(ricaia unui asemenea model din proiect e9pus detaliat n unitatea &/ S*$. $* 7'inea e o minune a p*m'ntului Cbiective/ Copiii vor nelege c munca este i)vorul tuturor (ogiilor, "i vor cultiva respectul a de cei ce ne aduc pinea pe mas? vor con"tienti)a c pinea este via/ *otare/ Produse de pani icaie? spice de gru? e9po)iie de desene ce repre)int Pinea, citate despre pine "i munc/ re!tirea pentru serbare/ Iin timp sunt reparti)ate rolurile: Soarele, mntul, 1unca "i Spicele/ 2levii "i con ecionea) mpreun cu prinii, nvtoarea costume adecvate rolului/ Sala se amena4ea) cu spice de gru naturale sau decupate din carton? pe masa acoperit cu un prosop sunt aran4ate di erite produse de pani icaie, inclusiv o pine mare, rumoas/ Mnainte de ser(are elevii pot pregti "i o ga)et de perete Spicul/ 2a poate include urmtoarele ru(rici: Htii tu oare.? G!icitori? Prover(e? Fersuri "i cntece despre pne? 3eete de preparare a celor mai simple produse din in, desene ale copiilor cu genericul inea nseamn via? 3e)ultatele raidurilor la cantin "i alte materiale/
#%%

Pe un perete al slii poate i ilustrat drumul pinii pn a a4unge pe mas/ Ser(area ncepe cu o demonstrare a costumelor/ Soarele, mntul "i 1unca se situea) n runte/ Soarele poart o roc!ie n orm de soare "i:ori ra)e pe cap? mntul C roc!ie de culoare nc!is cu aplicaii de lori "i ructe, 1unca e n salopet/ 'poi urmea) Spicele C etie cu spice n mini/ Mn timpul de ilrii ele le leagn (a deasupra capului, (a se adun n grup compact sim(oli)nd .ecolta/ Kieii au n mini siluete de com(ine, seceri, unelte agricole/ *esfurarea serbrii/ Mn tactul melodiei ,mn pinii, copiii trec prin sal "i se opresc (mu)ica se aude tot mai ncet)/ Mnvtoarea: >iciodat nu vom nceta s vor(im despre pine/ Pinea e ns"i Patria, e duminica Pmntului, e ns"i viaa pe Pmnt/ 2levii din clasa a treia au invitat n ospeie pe cei mai mici elevi din "coala noastr C pe elevii din clasa nti/ Mn curnd micuii ace"tia vor avea prima ser(are "colar, iar ast)i ei sunt oaspeii no"tri de onoare/ Iup cum ni-i o(iceiul, locurile cele mai (une le-am pus la dispo)iia oaspeilor` Copii, noi ne-am adunat ast)i ca s cinstim minunea pmntului, minunea pe care o o(ine omul prin munc C pinea` *n elev: dar cum ai a4uns la oameni, pine. (Fin n ug cteva spice care dansea), apoi se
#%#

n"ir de-a lungul scenei: o parte din copii rmn n picioare pe scen, iar o parte se a"ea) pe marginea scenei, alii C aproape de scena care sim(oli)ea) un snop)/ ,ese primul spicu"or, se nc!in celor pre)eni/ rimul Spicuor: S-a ntmplat aceasta demult-demult/ 'tt de demult, nct pe atunci nu erau pe lume nici (unicile, (a nici str(unicile noastre/ 6amenii o duceau oarte greu/ 2i nu puteau nc s domesticeasc animalele, s cultive plante, s-"i ac !aine pentru ca s nu moar de oame, !oinreau prin codrul des "i prin poieni "i cutau (uruieni (une de mncat, rdcini, ructe/ Mn elul acesta pierdeau oarte mult vreme "i ore, iar oamea niciodat nu-i mai prsea/ Hi iat c odatq Pe scen apare un grup de copii imitnd oamenii primitivi/ P"esc o(osii, cu capetele plecate/ Ieodat unul dintre ei se opre"te lng un copac, cercetea) atent un ir de iar(, i rupe (oa(ele "i le arunc n gur/ Pe a i apare un surs, el strig (ucuros: +6-o-o```-/ Ceilali se adun n ug lng dnsul, gust din (oa(e "i ncep s danse)e de (ucurie/ Iansnd, se deprtea), ducnd pe palm cte un gruncior/ rezentatorul: Gro)av de gustoase li sau mai prut (oa(ele acestea de or) sl(atic (arat un spic de orez)/

#%&

0l doilea spicuor/ ,ar eu a" vrea s v spun o poveste/ Iar nu-i poveste o(i"nuit/ Frei s-o ascultai "i s-o urmrii c!iar acum. +1riau pe lume Soarele, Pmntul "i 7unca/ 1riau n voie (un "i pace/ Pmntul !rnea iece iricel de iar(/ Soarele l mngia, 7unca l ocrotea/ Mntr-o )i cine credei s-a aprut.//- (iese Lenea)/ Lenea: '!, c tare mi place s trndvesc` Gro)av` >u degea(a mi )ic toi Lenea/ 7ai mult dect orice ursc munca/ >u cumva !oinre"te "i ea pe aici. (0pare 1unca, duce n min un !runcior)/ 1unca: 2"ti att de mic, (o(ule, dar pori n tine atta (untate/ Lenea: 1otuna eu voi deveni stpna lumii` >-a mai i pe a ta` 1unca: Ka stpn a lumii voi i eu, 7unca` Lenea: Ce. >iciodat` Jai s-l c!emm pe om "i las s !otrasc el, cum i este mai (ine: s e speteasc n sudoarea runii sau s nu ac nimic, s "ad la um(rq 1unca: Fie cum )ici` (apare 6mul)/ >-ai, omului, un pumn de gruncioare/ Iac vei putea s cre"ti o recolt (un, va i o (ucurie pentru toi/ Lenea: Iar dac nu vei cre"te nici o recolt, dac vei dori (casc) s dormi "i s te ntin)i la

#%0

um(r (se ntinde), apoi s "tii c atunci eu, Lenea, "i voi deveni prieten/ Cmul (se nc!in 7uncii): Mi mulumesc, mtu" 7unc, n-o s te ac de ru"ine` (6mul seamn (oa(ele n tactul unei melodii populare/ La iecare mi"care a minii, apar n ug "i se prind n !or iricele de gru/ Copiii poart pe cap coronie de spice ncolite, decupate din !tie)/ Lenea: +>a-i-o (un` 7unca are de c"tigat rm"agul` Fie ce-o i` Foi c!ema Gerul "i las-s ng!ee irele de gru/ 2i, geruri nprasnice, venii ncoace` Fenii` '4utai-m` (Fin n ug prin sal gerurile >as 3o"u "i >as Fnt)/ 1unca: Copii` Se poate ntmpla o nenoricire` Prindei-v strns de mini` >u vom ceda` >u le vom da gerurilor nprasnice iricelele ver)i de gru` (Copiii ncon4oar irele de gru)/ Gerurile: 2u sunt Gerul C 7o"ul Cel cu >asul 3o"u` - ,ar eu sunt >as Fnt, Mn rit cu Fntul` Cine-i mi voinic` Jai s ne msurm puterile/ Iac v (iruim, apoi ale noastre vor i iricelele` =rmeaz +ocul K6ntinde de ot!on%. Gerurile apuc od!onul de un capt, iar copiii de cellalt. n la urm biruie copiii, fiind mai muli. Gerurile o iau la sntoasa/

#%5

Lenea: Fai, c mari trntori mai sunt "i gerurile acestea` I-apoi stai, l mai am n re)erv pe *sctor, vntul care usuc totul n cale/ 2i, *sctorule, "i toi raii lui` >val dai "i rna )vntai-o` Fenii mai repede ncoace` (apar n fu! vnturile)/ 2i !ai, su lai "i )vntai artura` Cmul: Firicelele noastre de gru au nevoie de ume)eal` 'pa li-i toat scparea/ Jt, ncolo sunt ni"te ia)uri/ 1re(uie s aduc ncoace ct mai mult ap/ Mns vntul *sctorul "i cu raii lui vor ncerca s pun stpnire pe ap de aceea am nevoie de a4utorul vostru, copii` *rmea) 4ocul Nu vrsa apa/ Mn centrul slii C un vas mare cu ap/ 'cesta-i un ia)/ Se cere s se ia ap din vas cu lingura "i s-o duc repede ntr-un pa!ar, care se a l lng iricele? acela"i lucru l ac "i vnturile, numai c ele duc apa n direcie opus/ Mn pa!arul cui va i mai mult ap. :iricele de !ru: F mulumesc, copii, mi-ai turnat ap la rdcin din (el"ug/ 'cum am avea nevoie de un pui de soare, s ne ncl)easc/ Lenea: Pi, eu l-am acoperit cu nori de grindin` 1unca: Copii, "tii cum s-a nvat omul s lupte cu grindina. (*rmea) rspunsurile copiilor)/ Iup cum ve)i, Lene, pn "i grindina poate i nvins/

#%8

Lenea: '!, vai de steaua mea` Fa tre(ui s plec de la voi` >ici aici n-am putut s-mi gsesc sla"/ 1unca i Cmul/ Pine doar nu dintr-odat Koa(ele au devenit/ 6mul vreme-ndelungat Pe ogoare s-a trudit` 0l treilea spicuor: Frumos e (asmul tu, rate Spicu"or` Iar eu a" vrea ca (ieii "i etiele s "tie c Fntul, Fiscolul, Seceta nu se ntlnesc numai n (asme, dar pe lanuri/ 0l patrulea spicuor: Ia, a"a este/ Pe ogoare oricnd sunt a"teptai oamenii !arnici, care nu se tem de munc/ Pe cei lene"i, ns, ogoarele nu-i su er/ 6 s v spun o poe)ie, iar voi, dragi copii ncercai s-i gsii un titlu/ >u clca rmitura Cea de pine, ii mai darnic: Fa mnca din ea urnica, Cu tot neamul ei cel !arnic/ Strnge-o-n palm, o a"a) Pe un (ulgre su( o stea, Ca urnica s o va) Hi s urce (lnd la ea/ 2"ti lmnd, dar nu i lacom, Pinea nimeni nu i-o ur/ 6 srui cu pietate Hi apoi a duci la gur/
#%=

Hi la u" dac-i (ate Cltor r merinde Pinea-mpari n 4umtate C!iar s n-ai de pus pe-un dinte/ Copiii propun mai multe titluri pentru poe)ie/ Mn cele din urm Spicu"orul anun c titlul poe)iei este inea cea de toate zilele/ rezentatorul/ G!ici, ce e. Foi"or Mntr-un picior Cu sgei, Iin perei, Cu o(loane aurite Hi cu (oa(e-acoperite, Cci nu-i oi"or pitic, Ci, de apt, e simpluq(Spic)/ Copii rspund n cor, apoi interpretea) cntecul Lobul de aur: Jolda de gru e la el ca o mare, Spice-s attea, cte nici nu-i gndi, Pururi de stra4, ct )iua-i de mare 6rice grune noi vom p)i/ .efren: Ko(ule, (o(ule, >e e"ti strop de soare, Firicel de aur, Mn recolt mare/
#%@

Koa(ele-n !old ne-or cre"te n voie, Le-om ngri4i noi pe coast "i-n lunci, Soarele, glia "i iure"ul ploii Flag turna-le-or n )ilele lungi/ rezentatorul: Pinea este torul/ *n lan verde l numim pine? !rana n cas o numim pine pe mas/ rimul declamator/ Cnd )pada s-a topit, Lanului, ce a-nver)it, >oi i )icem +pine-/ 0l doilea declamator/ Koa(elor din stepa plin, Kune de cut in, >oi le )icem +Pine-/ 0l patrulea declamator/ Celei care ne !rne"te Hi ne-a4ut mari s cre"tem, >oi i )icem +Pine-q 0l cincilea declamator: Mns ve)i de nu uita, Ct munc, munc grea S-a depus de a)i "i mine -oi: S avem pe mas pine/ =n spicuor/ ')i la pine mare, (un 'm sosit cu toi-n prag 2a prieteni "i adun Ioar pe-acei ce-i sunt pe plac
#%A

Pini"oar, vin-ncoace, ,a-l pe-acela, care-i place` (Copiii se nvrtesc mpre4ur) -oi: >oi de )iua luiq ( etric) Pine n cuptor am copt` (copiii se opresc) ' ost 4oas la-nceput (se apleac) Hi a"a ea ne-a crescut (se nal n vrful de!etelor) 7ic-a ost ea ct lopata (copiii se strn! !rm+oar) Hi s-a-ntins pe toat vatra ( se deprteaz, formnd un cerc mare) Pni"oar, vino-ncoace, ,a-l pe-acela care-i place` (bat toi din palme) Copilul din centru: Mmi suntei voi toi pe plac/ Iar ( etric) mi-i mai drag/ (se nchin n faa celui numit) 'el numit: ,at c m duc, s duc Hi pe alii i conducq(i ia de min pe cei care stau alturi de dnsul i mpreun iese n centrul cercului. Mocul se repet de E-) ori)/ rezentatorul/ Mn popor e9ist un prover(: +Pine pe mas e (ucurie n casq-/ 2i, dar cum de nimere"te pinea pe masa ta, "tii. (urmea) rspunsurile copiilor)/
##$

1rei elevi recit poe)ia: +*e unde se ia pineaJIin senin ea nu ne-apare, >u ne cade ea din cer, Pn-a i n elioare, 7ari e ortuir se mai cer/ 3od al trudei C ea, divin, >e sose"te an de an/ Pine de gru nou '(ure"te-n cas 6 !rincu cald C Ct e de gustoas` Hi miroase pinea ' ra)e de soare Iin (lndeea mamei 2a ceva mai areq Pine, pine cald Pentru a)i "i pentru mine C Ct te-avem n cas Fiaa e rumoas/ 0lt spicuor: Pinea tre(uie s ie cruar, p)it ca oc!ii din cap/ Pinea-i lucru preios C Fe)i, s n-o arunci p 4os` =n declamator: S nu arunci, copile, Pinica 4os nicicnd, C undeva departe Plnge un copil lmnd/
##%

Hi cat-un col de pine Prin cale-n rigurat Hi dac nu-l gse"te 'doarme-nlcrimat/ -oi copiii: >oi v promitem, Spicelor, c nu vom uita de porunca voastr/ rezentatorul/ F mulumesc, spicu"oare aurii` >e-ai povestit attea lucruri interesante` Mmpreun cu voi am v)ut ce drum anevoios parcurge pinea, pn a4unge pe masa noastr/ >u n )adar se spune n popor: pentru ca un mic gruncior, un mic de (o( de gru s se trans orme n pine, e nevoie de trei ore q(apare Soarele "i Pmntul)/ mntul: 2u sunt Pmntul/ Soarele: 2u sunt Soarele/ Iar nu n noi sl"luie"te ora principal/ rezentatorul: Iar n cine, cum credei. $levii: Mn 7unc` Facem totul C Pentru Pine` Pentru Pine` (3sun melodia 'ntecul recoltei)/ 2levii din clasa a treia str(at gr(ii sala "i i nmnea) iecrui elev din clasa nti cte un spic auriu "i un covrig/ rezentatorul/ 'st)i avem pine din (el"ug/ Iar s nu uitai c orict de plin ar i !am(arul cu
###

gru, iar masa C cu pine, ea tre(uie p)it ca lumina oc!ilor, cci este temelia "i i)vorul vieii/ b 3e lectai la modul n care v vei implica n procesul de evaluare a propriilor activiti e9tracurriculare reali)ate n clasele primare/ 3spundei la urmtoarele ntre(ri: Credei c sntei destul de (ine in ormat asupra metodologiei evalurii "i autoevalurii activitilor e9tracurriculare:e9tra"colare. Htii cu ce di iculti v putei con runta n relaiile cu elevii, n procesul evalurii activitilor educative la clas. b Mncercai s identi icai cele mai recvente e"ecuri, n procesul evalurii activitilor educative/ Pentru iecare, strduii-v s sta(ilii natura, cau)ele (cel puin trei), consecinele acestora "i cile de ameliorare a lor/ Mntru ndeplinirea cerinelor de mai sus v putei spri4ini pe urmtorul ta(el/ E4*cu% C u+*%* %/ #/ &/ C"n-*cin!*%* %/ #/ &/ C&i%* d* m*%i"$ $* %/ #/ &/
##&

P /in& m*("dic& b Mnc din a)a conceperii unui proiect de activitate, pro esorul se va po)iiona interogativ a de valoarea pra9iologic a demersului su, n legtur cu pertinena "i e iciena travaliului pe care l svar"e"te/ Pentru a reali)a acest lucru el tre(uie s cunoasc, de la nceput, "i s se relaione)e la un standard de e9pectane valorice "i criterii de reu"it (C/ Cuco")/ b Fiecare cadru didactic este dator s sesi)e)e "i s promove)e n practica educaional accentul ormativ, con"tiinti)nd c educaia dep"e"te limitele e9igenelor "i valorilor naionale "i tinde spre universaliate, spre patrimoniul valoric comun al umaniti/ b *n curriculum unitar nu mai poate rspunde singur diversitii umane, iar de)ideratul educaiei permanenete tinde s devin o realiate de necontestat/ 'st el, r a nega importana educaiei de tip curricular, devine tot mai evident aptul c educaia e9tracurricular "i cea e9tra"colar snt reali)ate dincolo de procesul de nvmnt, "i au rolul "i locul (ine sta(ilit n ormarea personalitii elevilor/ b Pentru anali)ara a(ilitilor de participare, evaluate la elevi, am putea sta(ili urmrtoarele trei niveluri de per orman, n (a)a urmtoarelor criterii ela(orate "i e9puse detaliat n ta(elul %/
##0

1a(elul %/ Ni3*% C$i(*$ii d* *3 %u $* 2levii s-au implicat "i au lucrat con"tientent n timpul ser(rii/3olurile distri(uite au ost , nsu"ite "i au ost aduse argumente despre necesitatea con ecionrii costumului adecvat acestora, au ost aduse propuneri alternative de pegtire a ga)etei de perete cu anumite soluii n re)olvarea sarcinilor/ 2levii au sta(ilit relaii ntre enomenele tematicii ser(rii "i "i-au e9pus punctul de vedere de la o etap la alta, con"tienti)nd nivelul propriu de implicare prin autoevaluare/ ,, 2levii au solicitat a4utor att la implicare n activitate ct si la memorarea rolului? re)olv sarcinile ser(rii r alternative de implicare personal? ntr-o msur mic pot s se autoevalue)e/ ,,, 2levii nu pot s-"i ela(ore)e un algoritm de lucru? rolurile distri(uite sunt nsu"ite super icial "i ine9act? nu pot s-"i e9pun punctul propriu de vedere "i s se autoevalue)e/ b ,ar pentru anali)a re)ultatele activitii n care au ost implicai elevii, datele o(inute pot i incluse n urmtorul ta(el #/

##5

1a(elul #/ >r / Capa(iliti d: o % Participare "i independen n activitatea # e9tracurricular 3e)olvarea sarcini ser(rii "i & dep"irea 29punerea punctului de vedere "i autoevaluarea la b *n pas avansat pentru activitatea de evaluare ar constitui implicarea elevilor la ela(orarea grilei? or, aceasta ar putea s-i ac mai critici, mai responsa(ili, mai contieni a de propria nvare/ 2levii pot i antrenai, de e9emplu, la alctuirea criteriilor/ 'ceasta credem c le-ar spori motivaia i interesul pentru reali)area sarcinii/ 2levii vor nelege c au un cuvnt spus, c opinia lor contea), c ei nii i de inesc parametrii per ormanelor lor/ Pentru a o(ine ela(orarea unor criterii cu a4utorul elevilor v propunem s reali)ai urmtorul *0*$ciiu:
##8

cl/ >iveluri de ,, ,,,

cl/ >iveluri de ,, ,,,

Cerei iecrui elev s numere personal cinci lucruri pe care le ateapt de la o (un activitate e9tracurricular:e9tra"colar/ 3ugai elevii s lucre)e n grup i s comente)e reciproc criteriile ela(orate/ Solicitai grupurile s ntocmeasc o list de criterii i o ordine de prioriti pentru acestea/ >otai pe ta(l cele mai importante criterii ormulate de iecare grup, apoi pe cele care urmea) ca importan/ Completai lista de criterii i comentai alegerea/ Convenii de comun acord la o list cu criterii / %/ #/ &/ 0/ 5/ Bi.%i"/$ #i* Keru"c, '/, G!id metodologic al sr(torilor "colare, Kucure"ti: 2IP, #$$= C #@5 p/ Kesnard, P/, 'nimateur sociocultural: unctions, ormation, pro esion, Paris: 2SF, %A@8, - &%$ p/ Konta", ,/, Pedagogie/ 1ratat, Kucure"ti: 2d/ K,C/'LL, #$$%, - 0$p/ Ceg!it, ,/, >eac"u, ,/, >egre-Io(ridor, ,/, Pni"oar, 6/, Prelegeri pedagogice, ,a"i: 2d/ Polirom, #$$% C 0@$p/ Cosma, 1/, 6ra de dirigenie n gimna)iu, Kucure"ti, 2d/ Polirom, #$$5, - %@5p/
##=

8/ Cuco", C/, 2ducaia/ Iimensiuni culturale "i interculturale, ,a"i: 2d/ Polirom, #$$$, &5$p/ =/ Iam"a, ,/, Irgan, L/, ,liescu, 7/, Iirigintele n sistemul muncii "colare, Kucure"ti: 2IP, %A@&, - %A= p/ @/ 2ducaie pentru de)voltare/ G!idul animatorului, C!i"inu: 2d/ C,IIC, #$$%, - &%5 p/ A/ G!idul educatorului din "coala-internat/ 'ctivitatea e9plicit educativ, C!i"inu, Ki(lioteca Prodidactica: 2d/ Cartier educaional, #$$&, - &05p/ %$/ Granaci, L/, Sr(tori/ 6(iceiuri, tradiii/ 'ctiviti e9tracurriculare/ G!id pentru cadrele didactice, C!i"inu: 2d/ 2pigra , #$$8, - %=8 p/ %%/ Granaci, L/, ,nstruire prin 4oc, C!i"inu: 2d/ 2pigra , %AAA, - %#@ p/ %#/Ning, ,/, 2ducaia ca investiie n om, Kucure"ti: 2IP, %A@%, - #05 p/ %&/Ninga, ,/, 2ducaia "i viaa cotidian, Kucure"ti: 2IP, #$$5, - #=# p/ %0/Lands!eere de F/, 2ducation et ormation, Paris: 2d/ Press *niversitaires de France, %AA#, - 50$ p/ %5/7a)ilu, F/, Scenarii pentru activitatea educaional e9tra"colar, C!i"inu, 2d/ La(irint, #$$5, - &%0p/
##@

%8/>iculescu, 3/-7/, Formarea ormatorilor, Kucure"ti: 2d/ 'LL, #$$5, - #@@p/ %=/>icola, ,/, 1ratat de pedagogie "colar, Kucure"ti: 2d/ 'ramis, #$$#, - 0@$ p/ %@/Pni"oar, ,/, Comunicarea e icient/ 7etode de interaciune educaional, ,a"i: 2d/ Polirom, #$$&, - &#$ p/ %A/Pun, 2/, Hcoala C o a(ordare sociopedagogic, ,a"i? 2d/ Polirom, %AAA, - #@8 p/ #$/Peretti, '/, 2ducaia n sc!im(are, ,a"i: 2d/ Spiru Jaret, %AA8, - #@A p/ #%/Planc!ard, 2/, Pedagogie "colar contemporan, Kucure"ti, 2IP, %AA#, #=5 p/ ##/3ogo4in, I/, Promovarea coerent a valorilor n cadrul instituiilor de nvmnt, C!i"inu: 2d/ Lumina, %AA&, %$0 p/ #&/Splcan, 7/, 7an, F/, Spectacole artistice, Kucure"ti: 2d/ Pro 1ransilvania, %AA@, - 08$ p/ #0/Siniaru, L/, ,u(ii "i nvai-i pe alii s iu(easc, C!i"inu: Lumina, #$$5, - &$p/ #5/TGrcovnicu, F/, Pedagogie general, 1imi"oara, 2d/ Facla, %A=5, - #05 p/ #8/*rsu, F/, 7etodologia educaiei, C!i"inu: 2d/ Pontos, #$%$, - &$$p/

##A

#=/Fideanu, G/, 1e!nologia procesului educaional/ Pedagogie/ G!id pentru pro esori, vol/ #, ,a"i: 2d/ *niversitatea +'/,/ Cu)a-, %A@8 C &%0p/ #@/rstumvw, x/, y/, z{jvw| }~hvsk~{mv t~jvivss, ov{mwh, / v{s{mv~ r~hvsk~{mv~ ~j{twv, %AA=, - &0& c/ #A/rvih{|, /, r/, r~hvsmh/ nvw| ml{, ov{mwh, / xihv{/, #$$#, - 0&5 c/ &$/t~}hjvwh, /, n/, i~m{hjvwh, o/ /, z{lh~ }vi~| wv{}sthjs, ov{mwh, g/ / ~h, #$$0, - #00 c/ &%/ghihjklm, n/, o/, st~mtvjsmh wv{}stht~ijvv }v~{{h: {vw~~jjh mvj~}s s t~vs wv{}sthjs, # t/, hhj: %AAA C &%0 c/ XXX/edu/md XXX/Uout!/md, XXX/entm/md

#&$

An*0*

Ac(i3i(&(i *0($ cu$$icu% $*

Sc6i! d* ,$"i*c(E-c*n $iu ,*n($u -c*n*( *c"%"/ic&


MAGIA LITEREI E

P$* m.u%
Iata reali)rii ^^^^^^^^^^^^^^^^^ Locul des "urrii: sala de clas 'utorul:autorii proiectului:scenariului: ^^^^^^^^^^^ 7esa4ul activitii: prote4area resurselor naturale de producere a energiei "i cunoa"terea pericolului adus de acestea la e9ploarea negndit alor Genericul C o scenet pentru Liua Pmantului despre
energie "i ecologie

Grupul-int: clasa de elvi 6(iective: speci ice undamentale: - s identi ice valorile de participare "i responsa(ilitate a omului n raport cu e9ploararea resurselor de producere a energiei operaionale: - s descrie resursele posi(ile de producere a energiei pe Pmnt? - s e9empli ice aspectele de valori icare a resurselor de energie, - s ac legtur ntre modul de e9ploarare a resurselor de producere a energiei "i a pericolului adus de acestea la a(u)are 1ipul activitii: scenet 2"alonarea n timp (timp necesar pentru pregtire:repetiii, timp necesar pentru reali)are): &-0 ore #&%

7ateriale-suport: pentru iecare erou imagine corespon)toare atrnat pe un ecuson prins n piept 2c!ipa de reali)are (rolurile): Povestitorul, Prinesa 2nergia, 2cologia, Pmntul, 6mul, Petrolul, Cr(unele, Ga)ul >atural, Fntul, Falurile "i 7rile, Kioga)ul, G!ei)arul, 'tomul, Soarele, Celula otoelectric, instalaia/ Cola(oratori din e9teriorul ec!ipei:^^^^^^^^^^^^^ 7otivarea inteniei de iniiere a activitii artistice: a da pos(ilitate elevilor de nelegere despre necesitatea "i posi(ilitatea omului de a olosi raional resursele de producere a energiei D*-#&4u$ $* c(i3i(&!ii P"3*-(i("$u%) 2 C este o liter magic/ 2ste litera de nceput de la cuvintele: 2cologie "i 2nergie/ Sunt cuvintele cele mai apropiate de e9istena omului "i de misterul vieii pe pmnt/ P$in!*- En*$/i ) 2u sunt puterea ta/ Mi dau ora s te mi"ti, s mnanci, s nvei "i s nelegi/ 7 a lu peste tot ca un )meu tcut/ Ec"%"/i ) 2u i art legtura nev)ut dintre tine - omule C "i plante, celelalte animale, ap, aer, sol "i soare/ En*$/i 4i Ec"%"/i ) Ia, noi, mn n mn, avem gri4 ca nimeni s nu su ere/ P&m5n(u%) 2u am aprut cu miliarde de ani n urm, mpreun cu surorile mele adunate n 4urul soarelui/ A, ) 7ult mai tr)iu am aprut "i eu? eu am g)duit "i primele organisme vii/ P&m5n(u%) Iup muli ani de evoluie a vieuitoarelor eu am devenit casa tuturor plantelor, animalelor "i a ta, 67*L2/ Ec"%"/i ) Hi toate C plante, animale "i oameni trii ntr-un ec!ili(ru numit ca pe mine C ecologie/ Iatoria ta, omule, este de a prote4a mediul ncon4urtor/ P"3*-(i("$u%) 6dat, prinesa 2nergia a dat un (al, unde a invitat o sumedenie de surse de energie, toate supuse marelui

#&#

mprat Pmntul/ Sala de (al a ost mpodo(it n culori vii, iar masa ncrcat cu multe (ogii/ ,at-i pe invitai: A,$"du% 7) 7ria sa Petrolul cu (unii si prieteni C Cr(unele "i Ga)ul >atural/ A,$"du% 8) Mnlimea sa Fntul/ A,$"du% 9) Mnlimea sa 'pa/ A,$"du% <) Prinesele Falurile "i 7rile/ A,$"du% =) Prinii Kioga)ul "i G!ei)erul/ A,$"du% N) Mnlimea sa 'tomul/ A,$"du% B) 7ritul Soare/ En*$/i ) Po tii, v rog, luai loc` Surpri) mare: ast)i avem onoarea s primim un oaspete de seam/ Fiecare s-"i arate iscusina pentru a-l vr4i` A,$"du% 7) 6mul` P"3*-(i("$u%) Hi iecare invitat ncepu s vor(easc cu iscusin n aa omuluiq S" $*%*) Pmntul este unul din cei doi ii ai mei/ Prietena lui este viaa, de aceea i-am druit cele mai alese (unuri ale mele/ Lumin 4i C&%du$&) >oi i-am crescut plantele "i animalele` A, ) ,ar eu i-am dat ploi cu care s potoleasc setea vieuitoarelor` S" $*%*) 'poi l-am a4utat s-"i procure !rana din (el"ugul pmntului/ 'm ost prta" "i la descoperirile sale/ Omu%) 2u i-am dat c!ip de )eu "i te-am numit cnd 3', cnd 'pollo "i c!iar Suria, mi amintesc (ine` S" $*%*) Hi eu te-am rspltit cu cel mai preios dar al meu C 2>23G,'/ A, ) Hi pe mine m ncl)e"ti mrite soare, mngindu-m cu ra)ele tale, eu produc electricitate/ C*%u% 1"("*%*c($ic&) 2u i capte) cldura luminii "i o trimit planetei/ In-( % !i ) 2u croiesc drum apei ca s poat i mangaiat de ra)ele tale, mrite )eu/ P&m5n(u%) F mulumesc, r a4utorul vostru eu nu a" dispune de energie ie tin "i curat/

#&&

S" $*%*) 1ot eu, omule pun n mi"care ma"inile, avioanele, a4utat de instalaie r s ac ru pmantului/ 2u nu polue) de loc/ V5n(u%) 2u sunt eol, triesc n insulele eoliene/ Sunt unul din iii pmntului/ 'lerg ca un ne(un pe tot pmntul, su lu u"or ca o (ri), m n urii, aduc urtuni, plim( turmele de ori "i ud pmntul pentru a rodi, duc n cele patru )ri seminele plantelor, rcoresc aerul/ Puterea mea produce energie "i electricitate/ >u produc poluare, de"i uneori m mai "i 4oc` A, ) 2u sunt sora pmntului/ 3egatul meu este mare/ Mns"i viaa s-a nscut n ap/ Sunt peste tot: n corpul animalelor, n trunc!iul plantelor, n pmant "i n aer/ Sunt ploaie, cea "i c!iar g!ea/ Sunt dulce dar "i srat, limpede dar "i neagr/ Omu%) Htiu/ Hi noi te olosim la multe` A, ) Ia` Fapoarele mi (r)dea) valurile/ Culturile le irig, moara de ap o nvrt, produc curent electric n centralele !idraulice/ 7 mndresc c sunt o surs de energie ie tin "i c nu polue) n 4urul meu/ Hi acum iicele mele Falurile "i 7areele/ V %u$i%*) Hi noi producem energie a4utate de instalaii speciale ce plutesc pe ap/ M&$i%*) ,ar noi, electricitate, a4utate de copiii no"tri lu9ul "i re lu9ul (doi copii)/ P"3*-(i("$u%) Prinesa "i ndeamn oaspeii s guste din (untile de pe mas/ Iup ce lic!idele din pocale le unser gaturile "i ndreptar cu toii privirile catre urmtorul invitat/ En*$/i ) 're cuvntul prinul Kioga)/ Bi"/ +u%) 2u sunt unul din raii mai mici ai surselor de energie/ >u sunt puternic, dar sunt ie tin "i olositor/ 'm ca prini run)ele "i plantele (mai muli copii) moarte/ 2le se descompun "i eli(erea) un ga)/ 'cesta sunt eu (ioga)ul/ Folosirea mea nu poluea) de loc mediului/ G6*i+*$u%) Sunt rate cu (ioga)ul "i sursele de energie "i rud (un cu apa/ Puterea mea vine de la cldura interioar a pmntului/ Sunt urios, de aceea "nesc ca o antan arte)ian/ 7 las u"or prins

#&0

n conducte/ 'duc puin poluare, dar nu distrug nimic n 4urul meu/ A,$"du% C 3 %*$ii N*/$i O P*($"%u%: G +u% N (u$ % 4i C&$.un*%*) >oi suntem rai/ P*($"%u%) 1oi ne-am nscut su( pmnt amestecat din copaci "i plante Cmoarte/ C&$.un*%*) Ia/ 2le au putre)it sute "i mii de ani n pmnt pan ne-au dat na"tere nou/ G +u% N (u$ %) 're per ect dreptate` 1oi suntem o surs sigur de energie atunci cnd ardem/ P*($"%u%) 2u pot deveni (en)in, motorin "i nc multe altele` C&$.un*%*) 2u ncl)esc apa n termocentrale "i produc cldur dar "i curent electric` G +u% N (u$ %) Hi eu sunt olositor n casele oamenilor, la araga)uri: gtesc (ine "i repede, iar n nopile lungi de iarn dau cldur locuinei` P*($"%u%: G +u% N (u$ % 4i C&$.un*%*) Suntem suprai, c de"i olositori, acem "i mult ru/ Suntem o surs important de poluare a pmntului "i omului, apei "i aerului/ S" $*%*: A, : V5n(u%: V %u$i%*: M&$i%* 4i Bi"/ +u%) Suntei du"manii mediului ncon4urtor/ A("mu%) 'm "i eu un cuvnt de spus/ Sunt materia oricrui corp din univers/ Sunt de cnd timpul, dar mereu tnr, nu dispar niciodat/ Sunt crmida universului/ Foi toi avei miliarde de atomi/ Fora mea este ne(nuit, de"i sunt mic "i invi)i(il/ P*($"%u%: G +u% N (u$ % 4i C&$.un*%*) Hi tu e"ti distrugtor, a(rici (om(a atomic, care distruge totul ntr-o clip/ P$in!*- En*$/i ) Iragul meu prieten (om)/ 2u "i invitaii mei i-am artat avanta4ele "i pericolele ce le aduc sursele de energie/ Suntem siguri c ai reinut totul "i vei alege numai (inele de acum/ 0cum ia aminte ? >u uita c sursele de 2nergie au e ect direct asupra vieii tale "i a mediului ncon4urtor/ .eine ? >* P6L*2'L_ C Soarele, vntul, apa, valurile "i mrile, (ioga)ul "i g!ei)erul/ 3_* F'C C Petrolul, cr(unele, ga)ele naturale "i atomul/

#&5

S" $*: V5n( 4i A,&) >oi ne iu(im mpratul "i nu vom disprea niciodat/ Folose"te-ne cu ncredere cci noi aprm Fiaa pe Planeta 'l(astr/ P*($"%u%: G +u% N (u$ %: 4i C&$.un*%*) Ja, Ja` Hi de noi ai mare nevoie/ Ie"i periculoase, suntem 4ucria cu care tu ai ndr)nit s te 4oci pentru c nu ai ncotro` Ja, !a/ S" $*: V5n( 4i A,&) '12>T,2`````` *n accident nuclear distruge viaa pe P_7M>1` En*$/i ) Fii modern dar prudent/ Consumul mic de energie nseamn puin poluare "i mult sntate/

Sc6i! d* ,$"i*c(E-c*n $iu ,*n($u -*$. $* 4c"% $& $*%i/i" -& d* c$&ciun P$* m.u%
D ( $* %i+&$ii: /////// decem(rie L"cu% d*-#&4u$&$ii: sala de estiviti Au("$u%E u("$ii ,$"i*c(u%uiE-c*n $iu%ui: /////////////////////// M*- ;u% c(i3i(&!ii) ,u(irea nseamn a mani esta virtui precum Credina, Compasiunea, Smerenia, Pacea, Kuntatea, Mnelepciunea, Foina, 3(darea, Cura4ul, Puterea, Cunoa"terea "i cu toare acestea pe nsu"i Iumne)eu` G*n*$icu%: Povestea lui 7o" Crciun G$u,u%2!in(&) clasa de elevi Competene: ormarea "i cultivarea virtuilor moralspirituale "i consolodarea capacitilor de comportament moral-spiritual/ O.i*c(i3* ",*$ !i"n %*) 5unoate e: s identi ice virtuile "i viciile prin prisma rolurilor interpretate? #plica e: s estime)e caracteristicile virtuilor "i viciilor prin propria aotocaracteri)are a rolului 4ucat?

#&8

0nte! a e: s ac legtur ntre (untate ca mani estare de iu(ire "i relaiile de (ine cu lumea ncon4urtoare prin e9emplul eroilor 4ucai/ Ti,u% c(i3i(&!ii ("e)toare, concurs, -,*c( c"% mu+ic %coregra ic, concert etc/) E4 %"n $* 5n (im, (timp necesar pentru pregtire:repetiii, timp necesar pentru reali)are) #-& sptmni: % or M (*$i %*2-u,"$() pentru iecare erou imagine din costume-m"ti corespon)toare? recu)ite scenice: scaun, sac, 4ucrii, coroan, straie de 7o" Crciun/ Ec6i, d* $* %i+ $* C$"%u$i%*D: povestitorul, lcomie, tru ie, lene, (untate, 7o" Crciun, spiridu"ii? C"% ."$ ("$i din *0(*$i"$u% *c6i,*i^^^^^^^^ M"(i3 $* in(*n!i*i d* ini!i*$* c(i3i(&!ii $(i-(ic*: a da pos(ilitate elevilor s-"i consolide)e capacitile de comportament moral-spiritual prin rolurile interpretate/ D*-#&4u$ $* ,$",$iu +i-& c(i3i(&!ii P"3*-(i("$u%) Mn inuturile de la mia)noapte, demult,tria un pri mGndru "i (ogat, care avea patru eciori: Lcomie l c!em pe cel mare, pe al doilea 1ru ie, pe al treilea l c!em Lene "i pe cel mai mic dintre ei, Kuntate. 7 ersona+ele intr n scen n ordinea prezentrii, apoi se autocaracterizeaz5 L&c"mi*) 2u sunt lacom la mGncare nc din pruncie` T$u#i*) 2u am o privire mGndr, semea "i s idtoare nc de la na"tere` L*n*) 2u sunt atGt de lene" c nici laptele de la sGnul mamei nu am ost vrednic s-l sug` Bun&( (*) 2u am o duio"ie n priviri "i o igur senin, ncGt prinul nu a stat pe gnduri cnd mi-a ales numele/ P"3*-(i("$u%) 'nii au trecut pe nesimite "i mama copiilor a murit/ Mndurerat "i m(tGnit, prinul, i c!em la el pe cei patru eciori "i le )ise: (8ntr n scen prinul 5 #&=

P$in!u%) Feii mei, moartea mamei voastre m-a ndurerat peste msur/ Sunt sl(it "i (trGn "i nainte s nc!id oc!ii tre(uie s-mi impart averea/Freau ca cel mai vrednic dintre voi s mo"teneasc totul/ '"a c plecai "i ntoacei-v peste un an s-mi spunei ce apt de seam ai svGr"it, care s merite averea mea / L&c"mi*) 'm plecat/ T$u#i*) Hi eu m gr(esc la drum/ L*n*) 'ici, acas, e (ine: pun-te mas, scoal-te mas/ >-am tre(uin s mGn pe drumuri necunoscute "i s m o(osesc/ >-am nevoie de avere? numai lucru de-a gata/ S-o gsi "i pentru mine un (lid cu mancare` 7 rinul ofteaz i l las n pace, iar Lene se aeaz pe un scaun i se ntinde 5 Bun&( (*) >ici eu nu a" porni ticu de acas, c unde este mai (ine ca aici ` Iar voina ta este porunc pentru mine 3....7 iese i Luntate i intr povestitorul 5 P"3*-(i("$u%) 1recu anul repede ca clipele n )(or "i iat c lcii se ntorc s dea socoteal prinului de aptele lor/ L&c"mi*) Irag ticu, pretutindeni pe unde am trecut am cutat s smulg oamenilor cGt mai mult, ca s-i rotun4esc averea, c "i a"a va i toat a mea/ Iar ce cre)i, oamenii mau gonit "i m-au !uiduit/ 7-am ntors deci cu mana goal 3 7 zise Lcomie artBd mBinile !oale prinului 5 P$in!u%) S "tii Lcomie, c ai cut ru cerGnd r s dai nimic n sc!im(/ Ie aceea socotesc c nu e"ti vrednic de averea mea` T$u#i* 7zambind5: 'm trecut pretutindeni r s privesc n 4os sau n oc!ii oamenilor "i m-am socotit mai presus de ei/ ,-am umilit "i i-am s idat, ca un adevrat rege/ 7erit deci mo"tenirea ta` P$in!u% (cu durere n !las5/ >icidecum/ Pe oameni tre(uie s-i respeci "i s-i iu(e"ti, socotindu-te egalul lor/ >ici tu nu merii averea mea` #&@

L*n* 7moia pe scaun, se intinse5: 'tunci, ticu, d-mi mie averea ta/ 2u nu m-am lcomit "i nici tru a" n-am ost cu nimeni/ >u m-am mi"cat de la locul meu` P$in!u%) S "tii, Lene, c nimic nu vine de-a gata, ci totul se cG"tig prin munc` Bun&( (*) 1icu drag, eu, cum i-am spus, n-am nevoie de nicio avere "i nici nu o merit/ Fapta mea este cu totul nensemnat` P$in!u%) S-o au)im` Bun&( (*) Pi cGnd am plecat de aici, am a4uns la casa unui mo"neag, care urea 4ucrii/ 'm intrat n slu4(a lui "i am nvat s ac 4ucrii/ La plecare mi-a druit un sac cu 4ucrii, ca s-l aduc s m poi crede/ Pe drum, ns am ntGlnit muli copii "i le-am druit lor 4ucriile/ Kucuria din oc!ii lor m-a rspltit ntr-atGt c nu mai am nevoie de nici o avere` P$in!u%) 1u e"ti iul meu cel vrednic, Kuntate/ 'i dovedit c nu e"ti lacom, nici tru a" "i c i place s munce"ti/ 7eseria e (rara de aur` 1e-ai dovedit (un "i milostiv/ 1u merii toat averea mea` 7 feciorii n!enuncheaz, prinul i d +os coroana i o aeaz pe capul fiului mai mic, Luntate, apoi iese5 P"3*-(i("$u%) CurGnd prinul se stinse/ Kuntate i c!em pe raii si "i le )ise: Bun&( (*) 'cum dup ce l-am co(orGt pe ticua n groap ce vom ace. L&c"mi*) 1u !otr"ti, e"ti mo"tenitorul averii` Bun&( (*/ Fom mpri averea n 0 pri egale, a"a cum se cuvine/ Hi vom stpGni toi asupra acestui inut/ 7 Lcomie i -rufie se retra! puin i uotesc ceva mpreun cu Lene apoi se ntorc rostind aspru 5 L&c"mi*/ 'm !otrGt` T$u#i*) Pleac` >oi vom stpGni averea` 'vem trei pri "i tu doar una` #&A

Bun&( (*) S stpGnii snto"i` 2u plec "i v las cu (ine` P"3*-(i("$u%) Kuntate prsi castelul "i se ndrept spre casa (trGnului uritor de 4ucrii/ 7 cei trei rmBn rBzBnd n !ura mare i artBnd cu de!etul spre Luntate care pleca, apoi ies cu hohote de rBs i intr n scen monea!ul cu un sac de +ucrii 5 L*n* ) 1are greu m mai descurc "i mare nevoie am de un a4utor/ Pe unde o i Kuntate. Bun&( (*) Iac m prime"ti, sunt aici s te a4ut n continuare` M"4u%) 7are (ucurie-mi aci, iule 7se mbrieaz 5/ Fd c i-ai pus !ainele de lucru/ I-i (taie` 'vem atGtea de cut` (aran+eaz n sac +ucrii i pachete )/ 2u sunt (trGn "i sl(it, las n mainile tale sarcina de a (ucura su letele copiilor cu aceste minunate 4ucrii/ Bun&( (*) Cum m voi descurca. M"4u%) Sania mea ermecat "i renii i vor i spri4in n cltorie, iar spiridu"ii ( face un semn cu mBna i spiriduii intr avBnd fiecare o +ucrie pe care le aeaz lBn! sac) te vor a4uta cu 4ucriile/ Kun venit spiridu"elor "i spiridu"ilor` >oi mergem s ne odi!nim niel, lsm totul n seama voastr/ (moul i Luntate se retra! ) S,i$idu4 7) Cred c mo"ul a(ia a"teapt s plece/Fa merge ca n iecare an, la toi copiii. S,i$idu4 8) 2i la toi copiii` La o ///// mic parte` S,i$idu4 9) Cum la o mic parte. Pi eu am cut lista cu toi copiii "i am pregtit pentru iecare 4ucria visat` S,i$idu4 <) Sper c nu ai gre"it lista ca "i anul trecut` F mai amintii. 'i trimis unei etie o ppu" dolo an "i ea dorea o ppu" Kar(ie` S,i$idu4 9) >u a ost vina mea, productorul lui Kar(ie a trimis mar a prea tGr)iu/ 6 s primeasc ppu"a anul acesta` #0$

S,i$idu4 =) Fetia aceea tre(uia s se mulumeasc cu ce a primit` S nu i mai trimitem nimic` Copii ri "i nerecunosctori` S,i$idu4 N) '"a e` Hi eu cred c mo"ul nu ar tre(ui s mearg pe la toi copiii` S,i$idu4 B) >u se poate` Iup atGtea mii de ani s se sc!im(e o(iceiul. S,i$idu4 P) Ia` Copii ri "i neasculttori, de ce s merite 4ucrii. S,i$idu4 7) >u e adevrat` >u e9ist copii ri` 1oi copiii sunt (uni` S,i$idu4 8) Hi atunci, dac-i a"a, de ce se comport urGt. Ie ce distrug 4ucriile. S,i$idu4 9) Iin curio)itate` For s le a le secretul/ Cine stric acum o 4ucrie m"inu, cnd se va ace mare va construi o ma"in adevrat` S,i$idu4 =) Iar cu nvatul cum e . *nii copii nva "i alii nu/ Ie ce nu nva toi. S,i$idu4 <) 1oi nva dup puterile lor, numai c unii sunt mai puin ndemGnatici "i se descurc maiiii/// mai incet cu cartea/ Iar iecare copil are partea lui (un` S,i$idu4 N) 7i s ie, mi-ai nduio"at inima` S,i$idu4 B) >u vom tia pe nimeni de pe list` 7o"ul e cel care !otr"te` S,i$idu4 P) 7-ai convins "i pe mine` 1oi copiii sunt (uni "i merit cGte o 4ucrie/ 'nul acesta` C dac m mai supr vreunul, la anul l "terg de pe list "i gata` 7 intr n scen moul i Luntate n straie de 1o 'rciun5 Bun&( (* ) Jai railor , c se ace tGr)iu "i copii l a"teapt pe 7o" Crciun ` S,i$idu4 7) Pac!etele sunt aran4ate "i sania pregtit de drum`

#0%

M"4u% (ctre Luntate ): Iragul meu e timpul s-i ure) drum (un` Sunt convins c vei ace trea( (un` Bun&( (*: Iorina ta, e porunc pentru mine` ( se mbrieaz i Luntate ia sacul i pleac5 S,i$idu4ii) Irum (uuuuun` P"3*-(i("$u% ) '"a cum ai neles, Kuntate a devenit 7o" Crciun "i cutreier lumea cu alaiul su nemaiv)ut, cu clinc!ete de clopoei la sania ermecat/ '"teptai-l` 7 copiii vor intra n scen i vor susine un recital de colinde, apoi vor primi cadourile de la 1o 'rciun 5

#0#