PROTEINELE SERICE

Catedra de fiziopatologie UMF Carol Davila

COMPONENTELE PLASMEI
Plasma contine:
! Apa 90%
! Proteine plasmatice 6-8%
! Electroliti: 1%
Alti compusi:
! Nutrienti (ex. Glucoza si amino acizi)
! Hormoni
! Produsi de degradare (ex. Uree)
! Gaze sanguine (ex. CO
2
, O
2
)

STRUCTURA PROTEOMULUI PLASMATIC

! Proteine de pasaj temporar includ proteine non-hormonale care
traverseaza compartimentul plasmatic temporar in drumul lor spre locul lor
primar de actiune , e.g. proteinele lizozomale care sunt secretate si apoi
preluate printr-un receptor pentru a fi depozitate in lizozomi.
! Produsi eliberati din tesuturi proteine care functioneaza in mod normal in
celule si pot fi eliberate in ser prin moartea sau lezarea celulara. Aceste
proteine includ multi dintre cei mai importanti markeri de diagnostic, e.g.
troponinele cardiace, creatine kinaza, sau mioglobina folosite in diagnosticul de
infarct miocardic acut.
! Secretii aberante proteine eliberate din tumori sau alte tesuturi patologice.
! Proteine straine (non self) - proteine ale agentilor infectiosi
PROTEINELE PLASMATICE
! in plasma se pot identifica > 10
6
molecule proteice diferite
reprezentand produsele a 25,00030,000 de gene.
! Proteomul plasmatic (totalitatea proteinelor existente in plasma)
contine:
! Albumina aproximativ 50%
! alte 22 de proteine (transferina, fibrinogenul, !1-antitripsina, etc)
49%
! Citokine: aproximativ 1%
! Numarul proteinelor detectable prin metode standardizate in
plasma a crescut la > 1,000 si este in continua crestere.
Utilitatea lor se transfera treptat de la zona de cercetare spre
zonele de aplicabilitate clinica.
STRUCTURA PROTEOMULUI PLASMATIC
Proteomul plasmatic cuprinde totalitatea proteinelor din plasma.
! Proteine secretate de tesuturi solide si care actioneaza in plasma in
functie de GM persista mai mult sau mai putin in plasma (filtrare renala daca
GM>de 45 kDa). Fiecare proteina are aprox 20 de variante de glicozilare si poate
include mai multe variante: precursori, proteine mature, produsi de degradare,
variante cu conformatii non standard
! Sunt in nr. de aprox 50,000 (sunt 500 cu 20 de variante de glicozilare in diferitele forme
de mai sus).
! Immunoglobulinele: sunt > 10 milioane de secvente de anticorpi in plasma
adultului normal
! Liganzi ai receptorilor la distanta de ex. hormonii au GM foarte variabila, cei
care servesc unor ajustari rapide sunt mici (Ins) si cei care ajusteaza mai lent
sunt mai mari (eritropoetina).
! Liganzi ai receptorilor locali : cytokinele si alti mediatori de distanta scurta ai
raspunsului celular. GM< 45 kDa
! Rol plastic - organite intracelulare, celule, tesuturi, organe;
! Rol enzimatic enzime intracelulare (GOT, GPT),
extracelulare (amilaza, lipaza, !1 antitripsina, etc.);
! Rol hormonal insulina, glucagonul, parathormonul, h.
hipofizari;
! Rol imunitar - apararea umorala (complement,
imunoglobuline) si celulara (enzime lizozomale)
! Rol homeostatic - coagulare "i fibrinoliz#, echilibru
hidroelectrolitic, acido-bazic;
! Rol de transport - albumina, haptoglobina, transferina,
apoproteine.
PRINCIPALELE ROLURI ALE PROTEINELOR
! Proteinele - substan$e organice macromoleculare formate din lan$uri
simple sau complexe de aminoacizi.
! > 50% din greutatea uscata a organismului.
! Compozitia chimica:
! Holoproteine:
! Sferoproteine (globulare): globuline, albumine.
! Scleroproteine (fibrilare): colagen, keratina, elastina.
! Heteroproteine:
! glicoproteine
! lipoproteine
! nucleoproteine
DEFINITIE SI CLASIFICARE
1. Determinarea proteinelor serice totale;
2. Electroforeza proteinelor serice;
3. Electroforeza cu imunofixare;
4. Electroforeza imunoglobulinelor;
5. Electroforeza proteinelor urinare.
http://www.goldsteig.de/de/karriere/ausbildung/
milchwirtschaftlicher-laborantin.html

METODE DE INVESTIGARE A
PROTEINELOR
PLASMA vs. SER
Plasma este
componenta
lichidiana,
acelulara a
sangelui, care a
fost trata cu
anticoagulant.
Anticoagulant
Serul este partea
lichida a sangelui dupa
coagulare, de aceea
nu contine factorii
cogularii, cum ar fi
fibrinogenul.
Ser = plasma - fibrinogen
Coagulat
Metoda spectrofotometrica (colorimetrica) trecerea luminii de lungime
de unda cunoscuta printr-o proba si masurarea modificarii lungimii de unda
determinate de pasajul cuva de testare.
Proteinemia (protidemia) totalitatea proteinelor serice (PT).
! Valori normale 6,5 8,5 g/dl.




DETERMINAREA PROTEINELOR SERICE TOTALE
Indicatii:
investigare gobala,
nespecifica a functiei hepatice si
renale;
evaluarea statusului
nutritional;
diagnostic etiopatogenic al
edemelor.

!"#$%#%&'$"($)"* (P1 > 8, gjdl)
%$*,-
! uort ullmentur crescut,
! boll hemutologlce (mlelom multllu, boulu vuldenstrm),
! crestereu nlvelulul de hormonl: undrogenl, cortlcosterolzl, elnefrlnu,
hormonl tlroldlenl, lnsullnu, rogesteron.
#.$/0&1"#$%#%&'$"($)"*
! deshldrutrl sl sdr. de hemoconcentru(le cu lerdere de fulde,
! sdr lcterlc (vulorl ule blllrublnel >mgjdl),
! hemogloblnu crescutu,
! hlertrlgllcerldemle (>ccc mgjdl).
"('$%2$%$('$ *(*,"'"3$: hemollzu oute determlnu fulse cresterl.

HIPERPROTEINEMIA
Hipoproteinemia (PT < 6,5 g/dl)
! Real#
! aport scazut
! sc#derea absorb$iei intestinale (b. Crohn si RCUH);
! sc#derea sintezei interne (CH, medicatie hepatotoxica);
! pierderi proteice (sd nefrotic, enteropatii, arsuri);
! sechestrare proteic# (ocluzia intestinala, ascita);
! hipercatabolism proteic (hipertiroidism sever, TBC,
neoplazii).
! Pseudohipoproteinemia
! hiperhidrat#ri;
! sdr. de hemodilu$ie
variatii fiziologice: sarcina (ultimul trimestru);

HIPOPROTEINEMIA
FIBRINOGENUL
Fibrinogenul = glicoproteina dimerica cu GM de aproximativ 340kD cu rol in:
! Coagulare
! apartine grupului proteinelor de faza acuta (valori crescute apar dupa 24-48
ore de la producerea evenimentului
Prezente in plasma si in !-granulele plachetare.
Sintetizat in ficat la o rata de 1.7-5 g/zi
1
.
Concentratie serica: 200 450 mg/dl
Timpul de injumatatire: 3-5zile.
! Este transformat in fibrina sub actiunea trombinei, contribuind la formarea
cheagului.
! Plasmina cliveaza atat fibrinogenul cat si fibrina.
INDICATII de determinare a fibrinogenului
! Sindroame hemoragipare
! Evenimente trombotice
! Suspiciune de CID
! Modificari ale testelor de coagulare (PT/PTT)
! Monitorizarea bolilor hepatice cronice
! Disfibrinogenemia, (se determina antigenic fibrinogenul pentru
diferentierea intre absenta fibrinogenului sau o disfunctie a lui
! Uneori utilizat pentru screening de risc cardio-vascular
VARIATII PATOLOGICE ALE
FIBRINOGENULUI
SCADERE < 100 mg/dl
! CRONICA:
! Afibrinogenemia
! Hipofibrinogenemia
! Stadiu terminal al
insuficientei hepatice
! Malnutritie severa
! ACUTA:
! Coagulare intravasculara
diseminata
! Fibrinoliza anormala
! Dupa transfuzii masive de
sange
CRESTERE
! Inflamatie
! Traumatism/distructie tisulara
! Infectie
! Cancer
! IMA
! AVC
! Boli inflamatorii cronice


PROTEINELE SERICE
Proteinele totale determinate prin metodele clasice se
impart in:
! Albumin#
! Prealbumin#
! Globuline
! Proteine totale serice: 6,4 8,5 g/dl
! Albumina: 3,5 5 g/dl
! Prealbumina: 15-36 mg/dl
! Metoda calitativa de separare a proteinelor serice pe baza mobilit#%ii n cmp
electric (se efectueaza si pentru proteinele din urina, saliva, LCR).
! Viteza de migrare proteine:
! greutatea moleculara,
! sarcina electric#.
! Ordinea frac%iunilor de la anod la catod albumine, alfa1, alfa2, beta, gama globuline.
! Migrarea se face la un pH de 8,6.
! Mediile de migrare:
! gel : agar, agaroz# (pn# la 24h);
! folii de acetat de celuloz# "i
! poliacrilamid# (dureaz# 2-3h);
! hrtii de filtru.

ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

! Placa ob%inut# se compar# cu o plac#
standard, evalund: grosimea benzilor,
intensitatea culorii benzii (la hrtiile de
filtru) "i sediul migr#rii (densitometru).
! Fibrinogenul nu migreaza! are masa
moleculara mare, este situat spre
catod (apartine zonei gama).
! Indicatii:
! inflama%ii acute, cronice;
! afectiuni hematologice;
! afectiuni hepatice;
! boli autoimune;
! afectiuni renale/intestinale de cu
pierdere proteine.


ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE


ELECTROFOREZA PROTEINELOR
! Metoda de separare a diverselor componente proteice n
func%ie de nc#rcarea electric# a acestora
! Electroforeza este o metoda folosita att pentru separarea
proteinelor serice ct "i pentru separarea celor urinare
SEPARAREA PROTEINELOR SERICE
Un comportament normal la electroforez# = euproteinemie

6 - 8,5 g de proteine totale :
Albumine : 50 60 % (3,5 5,5 g)
Alfa 1 globuline : 3 - 4 %
Alfa 2 globuline : 6 - 9 %
Beta globuline : 10 - 12 %
Gama globuline : 18 - 20 %
Nicholson J P et al. Br. J. Anaesth.
2000;85:599-610
ALBUMINA
" sintetizata hepatic
" reprezinta 60% din totalul proteinelor
serice
" este principalul determinant al presiunii
coloid-osmotice
" are rol de transportor pentru diverse
medicamente, hormoni "i enzime
" T & al albuminei este de 21 zile -
afectarea hepatic# ce implica
reducerea capacitatii de sinteza a
albuminei se va eviden%ia dup# cteva
s#pt#mni de la instalare
DISTRIBUTIA ALBUMINEI IN
COMPARTIMENTELE ORGANISMULUI
Sinteza albuminei are loc numai in
ficat si depinde de:
- Aportul nutritional
- Presiunea coloid osmotica a
lichidului interstitial perihepatocitar
- Influente hormonale:
- Insulina creste sinteza
- Glucocorticoizii, in prezenta
insulinei sau a aminoacizilor: cresc
sinteza
- Steroizii cresc si catabolismul
albuminei
- Starea functionala hepatica (ficatul
isi poate creste sinteza de
albumina cu maximum 2-2.5 ori
fata de valoarea normala)

Valori normale serice: 3,5-5 g/dl.

! scaderea ei = principala cauza de
hipoproteinemie

! Creste in: deshidratare.
! Scade in:
! sarcina,
! afectiuni hepatice,
! malnutritie,
! enteropatii/nefropatii cu pierdere de
proteine (sindrom nefrotic),
! boli inflamatorii,
! hiperhidratare.
ALBUMINA
MECANISME DE SCADERE A SINTEZEI DE
ALBUMINA
! Diminuarea transcriptiei genei:
! Post traumatic sau in sepsis ca urmarea a
influentei citokinelor inflamatorii (IL6 si TNF!)
! Afectiuni hepatice
! Diabet
! Scaderea nivelului hormonului de crestere
! Alterarea asamblarii ribozomale:
! Inanitie, (prin lipsa aportului de aminoacizi)


GLOBULINELE
! molecule de dimensiuni mari comparativ cu albumina
! grupeaz#: anticorpi, factori ai coagul#rii, ai complementului,
glicoproteine etc.
! trei tipuri: globuline alfa, beta "i gama
! sunt si nt et i zat e n pri nci pal l a ni vel ul si st emul ui
reticuloendotelial "i doar n cantit#%i mici la nivel hepatocitar
! efect redus asupra presiunii coloid-osmotice
SEPARAREA PROTEINELOR SERICE
Zona albumine !i alfa1
gamaglobuline :
! Prealbumina;
! Albumina;
! Alfa1-antitripsina;
! Alfa1-glicoproteina acid#;
! Componente ale
complementului (C5);
! Alfa-fetoproteina;
! Protrombina.
SEPARAREA PROTEINELOR SERICE
Zona alfa2:
! Haptoglobina;
! Ceruloplasmina;
! Alfa2 macroglobulina;
! Colinesteraza;
! Alfa2 antitrombina;
! Plasminogenul;
! Transcortina;
! Eritropoietina;
! Componentele C1,C4,
! C6,C9 ale complementului;
! Lipoproteine.
SEPARAREA PROTEINELOR SERICE
Zona beta :
- Lipoproteinele
- transferina
- plasminogenul
- Complement
componenta C3
- CRP (Pr C reactiva)

SEPARAREA PROTEINELOR SERICE
Zona gama:

! Imunoglobuline


PROTEINELE TOTALE
SCAD in:
! Malnutri%ie
! Arsuri
! Enteropatii cu pierderi proteice
! Sindrom nefrotic - pierdere urinar# de proteine > 3 g/24 ore
! Sarcina trimestrul III
La pacien%ii deshidrata%i exist# false cre"teri ale albuminei, datorit#
diminu#rii volumului intravascular
Normal: Raportul Albumin# / globuline > 1
AFECIUNI CU ALBUMINE SCZUTE I
GLOBULINE NORMALE SAU CRESCUTE

! afectarea hepatic! cronic! ficatul nu mai sintetizeaz#
albumin# dar sistemul reticuloendotelial sintetizeaz# globuline.
Sc#derea albuminei stimuleaz# sinteza de globuline.
! LES sau alte boli de colagen cu cre"terea permeabilit#%ii
capilare - Albumina este o molecul# de dimensiuni reduse ce
extravazeaz# n spa%iul extravascular, globulinele sunt
molecule cu dimensiuni crescute.
PREALBUMINA
! Sintetizata hepatic
! Valori normale: 15-36 mg/dl
! Timp de njum#t#%ire: 1,9 zile
! Este proteina transportatoare a hh.tiroidieni (thyroid
bindin prealbumin (TBPA), tiretina, transtiretina) si a
vitaminei A
! Monitorizarea statusului nutri%ional, n terapia
nutri%ional# parenteral#
! Scaderi ale prealbuminei:
! Nivelul seric este un indicator mai bun al afect!rii
acute a func%iei hepatice dect cele ale albuminei
(21 zile)
! Este o protein# negativ# reactiv# de faz# acut#
(scade n inflama%ii, neoplasme, afectiuni renale/
intestinale cu pierdere de proteine)
! Sindrom nefrotic
! Malnutritie
4(0"3*'"" 5 monltorlzureu
stutusulul nutrl(lonul sl
efclentel nutrltlel
urenterule.
MODIFICARILE ALBUMINEI SERICE
SCADERE

! Malnutri%ie deficit de aminoacizi, disfunc%ie
hepatic# asociat# malnutri%iei
! Afectarea sintezelor hepatice
! Enteropatii asociate cu malabsorb%ie: Boala
Whipple, Sdr. Crohn etc.
! Sindrom nefrotic
! Nefroza lipoid#: pierdere urinar# selectiv# de
albumine
! Ascit# (acumulare de albumin# n peritoneu )
! arsuri de grad trei: pierderea proteinelor n serul
de la suprafa%a arsurilor
! Infectii cronice severe
! Boli inflamatorii ce determina cre"terea
proteinelor de faza acut# (globuline) cu efect de
inhibitie a transcrierii albuminei.
! Sarcina (scadere relativa prin hemodilutie)
CRESTERE
! Deshidratare (crestere relativa)
MODIFICARI ALE !1GLOBULINELOR SERICE
CRESTERE
Albumina
Prealbumina
alfa
1
globuline:
! Sarcina
! Boli inflamatorii (creste alfa
1
-
antitripsina, o proteina de faza
acuta)
SCADERE
Albumina
Prealbumina
alfa
1
globuline:
! Deficitul de alfa
1
-antitripsina


Alfa1-antitripsina
Alfa1-glicoproteina acid#
Complementul (C5)
Alfa-fetoproteina
Protrombina



!
1
AT reprezinta 90% din zona alfa 1
globuline!
! !
1
AT este o serin-proteinaza cu
rol inhibitor asupra:
! tripsinei digestive (blocarea
actiunii tripsinei face ca proteinele
ingerate sa nu poata fi absorbite)
sau
! a elastazei neutrofilului pulmonar.
! protrombina, plasmina, kalicreina,
elastaza, colagenaza).
! Creste:
! inflamatii acute/inflamatii cronice
acutizate (reactant de faza acuta),
! neoplazii,
! afectiuni hematologice.
!678('"'%"#."(*
Scade:
! deficit congenital de !1AT
! Deficit dobandit de !1AT: boli
hepatice, sindrom nefrotic, malnutritie,
! Consum de !1AT pentru a
contrabalansa excesul de proteaze:
soc, coagulare intravasculara
diseminata

SEMNIFICATIA DEFICITULUI DE !1ANTITRIPSINA
1. Emfizem:
! !
1
AT este o serin-proteinaza cu rol
inhibitor asupra:
! elastazei neutrofilului pulmonar.
! 5% din cazurile de emfizem sunt
datorate deficitului de !
1
AT.
! Emfizemul pulmonar datorat deficitului
de !
1
AT se asociaza cu infectii
pulmonare si cu o crestere a activitatii
macrofagelor; acestea produc si
elibereaza elastaza, enzima care
altereaza tesutul pulmonar.
Fumatul determina oxidarea Met
358
la metionin- sulfoxid si inactiveaza !
1
AT.
2. Boala hepatica
! apare la 15% din persoanele cu deficit de !1-
antitripsina
! !1 antitripsine cu structura modificata
polimerizeaza in interiorul ficatului. Aceasta
determina initiere aprocesului de fibroza si
transformarea progresiva in ciroza.
SEMNIFICATIA DEFICITULUI DE
!1ANTITRIPSINA
MODIFICARI ALE !2GLOBULINELOR
SERICE
CRESTERE
alfa
2
globuline:

! Insuficienta suprarenala, Trat. corticoid
! Diabet zaharat in stadiu avansat
! Sindrom nefrotic: raspuns la pierderea de
Alb
! Inflamatii (haptoglobina, ceruloplasmina
sunt proteine de faza acuta)
SCADERE
alfa
2
globuline:

! Malnutritie
! Hemoliza: scade haptoglobina
! Anemie megaloblastica (deficit
congental al alfa
2
globulinei care leaga
B
12
in plasma)
! Enteropatia cu pierdere de proteine
! Boala hepatica severa: scade
haptoglobina
! Boala Wilson: scade ceruloplasmina
! Hipertiroidism (mecanism necunoscut)

Haptoglobina;
Ceruloplasmina;
Alfa2 macroglobulina;
Colinesteraza;
Alfa2 antitrombina;
Plasminogenul;
Transcortina;
Eritropoietina;
Complementul: C1,C4, C6, C9
Lipoproteine.
In situa%ii acute ( infec%ii acute, arsuri, infarctiz#ri,
chirurgie) scade albumina "i cresc alfa 2 globulinelor
Alfa 1-glicoproteina acid = glicoprotein
(propor%ie peptidic = 58%).
Rol:
! transport (corticosteroizi, colesterol, B12),
! imunomodulator(maturarea limfocitelor B),
! apararea nespecifica (fagocitoza).
! Reactant de faza acuta (impreuna cu
proteina C reactiva, fibrinogen, AAT,
haptoglobin, ceruloplasmin, complement
seric (C1-C4)) .
Creste reactiv in:
! inflamatiile acute/inflamatiilor cronice
acutizate,
! Neoplazii.
Scade:
! hepatopatii,
! sindrom nefrotic,
! malnutritie.
Zona !1 globulinelor - !1-GLICOPROTEINA ACID
Zona a2-globulinelor -HAPTOGLOBINA
! Glicoprotein# cu GM de 90 kDa, sintetizat# hepatic, cu rol de
protein# de legare pentru hemoglobina liber# extraeritrocitara.
! In hemoliz#, Hb este eliberat# din eritrocite, se leag# de
haptoglobin# printr-o legatura stransa, formand un complex cu
GM mare (155 kDa) care nu trece prin filtrul renal, permitand
astfel economisirea Fe. Complexul Hb-haptoglobina este
catabolizat, cu eliberare de Fe.
! n situa%ii de hemoliz# accentuat#, ficatul nu mai poate sintetiza
suficient de rapid haptoglobina pierdut# "i astfel nivelul s#u
plasmatic scade.
! Nivele scazute de haptoglobina semnifica o anemie hemolitica.
! Determinarea haptoglobinei nu permite identificarea tipului de anemie
hemolitic# (autoimun#, siclemia, medicamentoas#, uremie, incompatibilitate
de grup etc).

Creste:
! inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate
(reactant de faza acuta)
! neoplazii.

Scade:
! hemoliza intravasculara de etiologii,
! ciroza hepatica,
! ahaptoglobulinemia congenitala.

' Hp serice + functie hepatica N => consum
Hp in hemoliza intravasculara.


Zona !2 globulinelor- HAPTOGLOBINA
Concentratia plasmatica nu se modifica in icterele obstructive (diagnostic
diferential intre icterele hemolitice si cele obstructive).

2
MACROGLOBULINA
! Glicoproteina cu GM de 720 kDa alcatuita din 4
subunitati identice, reprezentand un constituent major
al fractiunii !
2
.
! Este un inhibitor panproteazic: se poate combina si
inhiba mai multe proteaze.
! Se poate lega de citokine cum sunt PDGF si TGF! si
sa tinteasca celule particulare carora le influenteaza
cresterea sau functionalitatea.
! Cea mai mare proteina plasmatica
nonimunoglobulinica (725 kDa).
Rol :
Antiproteaza
transporta insulina.
! imunomodulator.
! Se utilizeaza in determinarea
! Fibrotest-Actitest si Fibromax
! (investigarea noninvaziva a functiei
hepatice).
! Creste: inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate (reactant de faza
acuta), sindromul nefrotic (din cauza dimensiunilor sale este retinuta in
fluxul sanguin si mentine impreuna cu albumina presiunea oncotica),
neoplazii, diabet zaharat.
! Scade: starile hiperfibrinolitice, dupa interventii chirurgicale majore,
insuficienta hepatica severa, pancreatita acuta, sepsis, CID.
Zona !2 globuline - !2 MACROGLOBULINA
SEMNIFICATIE CLINICA
! "
2
MG creste in sindromul nefrotic pentru ca, datorita
greutatii sale moleculari mari, nu trece in urina.
nephrotic syndrome normal
! Alternativa la biopsie
hepatica
! metoda non invaziva.
Algoritm - foloseste:
! markeri biochimici serici
! (alfa-2macroglobulina,
haptoglobina, apolipoproteina
A1, bilirubina totala, GGT,
ALT, AST, glicemie bazala,
colesterol,trigliceride)
! varsta, sexul, greutatea
si inaltimea
Evalueaza gradul afectarii
hepatice.
FIBROMAX
! Cupride 5 teste:
! FibroTest - gradul fibrozei (F0-F4).
! ActiTest - gradul de activitate necro-
inflamatorie (A0-A3).
! SteatoTest - steatoza hepatica (S0 -S3).
! NashTest - prezenta steatohepatitei non-
alcoolice (N0-N2)
! AshTest - gradul afectarii hepatice la pacientii
cu un consum excesiv de etanol (H0-H3).


Transcortina
Se sintetizeaza in ficat, plamani,
rinichi, testicule.
Rol: transporta 95% din cortizonul
plasmatic.









htt:jjes.wlkledlu.orgjwlklj1runscortlnu htt:jjro.wlkledlu.orgjwlkljLrltrooletlnC8

ZONA !2 GLOBULINE
Eritropoietina
Se sintetizeaza in celulele aparatului
juxtaglomerular renal (90%), ficat,
macrofage.

Rol: glicoproteina stimulatoare a
eritropoiezei.


Proteina cu GM de 160 kDa.
Sintezata in ficat.
ROL:
! Principala protein# plasmatic#
transportoare de cupru (transporta
70-90% din cuprul plasmatic). Cu intra
in compozitia multor enzime, cum ar fi:
- citocrom C oxidaza este importanta
in sinteza de ADN
- lisil-oxidaza produce cross linkage
intre colagen si elastina
- feroxidaza oxideaza Fe pFe2+ =>
Fe3+) reactie ce precede
incorporarea Fe in apotransferine.
Zona ! 2 globuline - CERULOPLASMINA
Creste:
! inflamatii acute/inflamatii cronice
acutizate(reactant de faza acuta),
! neoplazii,
! boli hematologice,
! ciroza biliara primitiva (alterarea
excretiei cuprului secundara colestazei).

Scade:
boala Wilson (degenerescenta
hepatolenticulara),
pierderi de proteine (sindrom
nefrotic, enteropatii, malnutritie si
malabsorbtie),
boli hepatice avansate.

SEMNIFICATIE CLINICA

Scaderea ceruloplasminei:
test diagnostic important pentru boala Wilson (degenerescen%a
hepatolenticular#).
Poate sa scada de asemenea in: sdr de malabsorbtie, sdr nefrotic,
enteropatie cu pierdere de proteine, malnutritie

Boala Wilson (boala ereditara recesiva):
Se caracterizeaza printr-un deficit de sinteza a ATP-azei care leaga Cu
de ceruloplasmina si permite transportul Cu inafara hepatocitului :
acumularea Cu in hepatocit
diminuarea conversiei apo-ceruloplasminei in ceruloplasmina prin
incorpoarea Cu,
cantit#%i mari de cupru circul# liber n snge, depozitndu-se n
ficat, ochi, creier, exercitandu-si cu efect toxic.
MODIFICARILE "GLOBULINELOR
SERICE
CRESTERE
Beta
1
sau beta
2
globulinelor:
! Hipercolesterolemie (creste LDL= LpPr
care migreaza in zona beta)
! ciroza biliara, Icter obstructiv
! Carcinom (uneori)
! B. Cushing
! Diabet zaharat (uneori)
! Hipotiroidism
! Anemie prin deficit de fier (Tf)
! HTA maligna
! Poliarterita nodoasa
! Nefroza
! Trimestrul III de sarcina
SCADERE
Beta
1
sau beta
2
globulinelor:
! Malnutritie proteica


- Lipoproteine (LpPr):
- Transferina
- Plasminogenul
- Complement component C3
- CRP (Pr C reactiva)
Glicoproteina (siderofilina, beta1 globulina) de 76
kDa.
Sintetizata in cea mai mare parte in ficat, dar si in
celulele Sertoli, in epididim, ologodendroglii sau in
celule neoplazice.

Valori normale = 200-400 mg/dl;
! Concentratie plasmatica: 2-3 g/l
! Timp de injumatatire plasmatica: 8 zile
Rol:
! Transporta Fe ca ion feric (Fe
3+
) intr-o forma
redox inactiva, protejand astfel organismul de
efectele nocive ale Fe.
! proprietati bacteriostatice.
Indicatii:
! diagnosticul diferential al anemiilor, talasemiei,
anemiei sideroblastice,
! evaluarea anemiei feriprive
! diagnosticul supraincarcarii cu fier si
hemocromatozei.

Zona " globuline- TRANSFERINA
Creste: sarcina, anemie feripriva.
Scade: neoplazii, sindrom nefrotic,
inflamatii acute/cronice,
hepatopatii cronice,
hemocromatoza.

! 10% din totalul globulinelor serice
Rol:
! Opsonizarea si liza bacteriilor:
! Chemotaxia - atragerea macrofagelor
(i neutrofilelor;
! Stimularea eliber#rii mediatorilor pre-
forma$i (histamin#, interleukine) (i
nou sintetiza$i (leucotriene,
tromboxani) ai inflama$iei;
Creste :
! neoplazii,
! boli infectioase acute.
Scade :
! glomerulonefrite acute,
! colagenoza (LES, PAR,
sclerodermie),
! anemii hemolitice.


Zona "globuline - COMPLEMENTUL

! fixata de membranele celulare,
! formand lantul scurt al HLA tip I;
! Sintetizata de limfocite.
Creste: limfoproliferari (MM, LLC, LMHsi LMNH),
! bolile autoimune, rejetul de grefa,
! infectii acute/ reactivate cu CMV, infectii
oportuniste
! la pacientii cu SIDA .

Indicatii:
! boli hematologice,
! monitorizarea pacientilor transplanti,
! detectarea infectiei incipiente cu CMV
! monitorizarea progresiei infectiei cu HIV.
Zona " globuline- "2-MICROGLOBULINA
MODIFICARILE #GLOBULINELOR SERICE
CRESTERE
! Amiloidoza
! Infectii cronice (boli
granulomatoase)
! Leucemie limfatica cronica
! Ciroza hepatica
! Boala Hodgkin
! Limfom malign
! Mielom multiplu
! Boli de tesut conjunctiv
! Macroglobulinemia Waldenstrm
SCADERE
! Agammaglobulinemia
! Hipogammaglobulinemia
A
m
o
u
n
t

o
f

p
r
o
t
e
i
n

Mobility
albumin
globulins
+ -
ELECTROFOREZA IN GAMAPATII MONO SI
POLICLONALE
ELECTROFOREZA CU IMUNOFIXARE
! Are rolul de a identifica dac# vrfurile ap#rute la nivelul
electroforezei proteinelor sunt de tip monoclonal sau policlonal.
! Un anticorp monospecific este plasat n gelul de separare
dup# ce s-a efectuat electroforeza proteinelor. Rezult# un
complex anticorp-protein# ce poate fi specific identificat.
! Monoclonal:
! mielom multiplu (de tip IgG)
! macroglobulinemia Waldenstrom
! Policlonal:
! amiloidoz#
! boli autoimune
! inflama%ii cronice.
Acest test poate fi folosit "i pt monitorizarea terapiei pacien%ilor cu
imunoglobulinopatie monoclonal#.

GAMAPATII MONOCLONALE
Mielom multiplu
Proteina M apare ca un spike ingust in regiunea gamma, beta,sau alpha
2
. de
obicei> 3g/dl
Gamapatie monoclonala cu semnificatie nedeterminata:
Proteina M de obicei < 3g/dl
Leucemia cu plasmocite
Plasmocite in sangele periferic >
20%
Proteina M scazuta
Macroglobulinemia
Waldenstrm
Componentul M de tip IgM
Boala lanturilor grele
Proteina M are un lant greu incomplet
si nu are nici un lant usor

A
m
o
u
n
t

o
f

p
r
o
t
e
i
n

Mobility
albumin
globulins
+ -
IMUNOGLOBULINELE
! Glicoproteine produse de plasmocite
ca raspuns la un imunogen si care
functioneaza ca un anticorp, migrand
electroforetic in special in zona #.
! Imunoglobulinele sunt termeni
functionali
! # globulinele - termen legat de
propritatile fizice ale unui grup de proteine,
care include, in cea mai mare parte, imunoglobulinele.

IMUNOGLOBULINELE
IgG reprezinta aprox. 70% din totalul Ig serice.
! Scade in:
! SIDA
! medicamente imunosupresive (steroizi)
! leucemia (%esutul medular este nlocuit de %esut tumoral).
Ig A reprezinta 15% din imuglobulinele totale
! se secret# la nivelul tractului respirator, gastrointestinal, colostru, saliv#, lacrimi.
! Ig A este prezent n cantitate mic# n snge.
IgE mediaz# reac%iile de tip alergic.
IgM este responsabil de:
! tiparea ABO a grupelor sangvine,
! factorul reumatoid,
! reac%ii imunologice la infec%ii.
! Nu traverseaz# placenta; o cre"tere la nou n#scut indic# infec%ie intrauterin# sau intrapartum
(rubeol#, boal# cu transmitere sexual#).
IgM cre"te:
! macroglobulinemia Waldenstrom
! infec%ii acute
IgM scade:
! SIDA
! medicamente
! leucemie

Valori normale: 60-400 mg/dl.
Rol.
! imunitatea mucoaselor
(se secreta 3-5 g/zi in intestin).
! in secretiile digestive, genito-urinare,
lacrimale, saliva, lapte matern.

Creste - mielom IgA, ciroza hepatica, alcoolism,
LES, PAR cu titluri inalte de FR, sarcoidoza.

Scade- teleangiectazia ereditara,
disgamaglobulinemie tip III, disgamaglobulinemie
tip I (scad IgG si IgA si cresc IgM), malabsorbtie,
LES, macroglobulinemie Waldenstrom, la sugar si
copii.
Absenta: disgamaglobulinemie tip II (IgA si IgM
absente, niveluri normale de IgG),
agamaglobulinemie.

IMUNOGLOBULINELE IMUNOGLOBULINA A


! Valori normale:60-300 mg/dl.
! Exprimata pe suprafata LB sau libera in
ser.
! Formeaza polimeri difuzeaza greu in
interstitiu si nu traverseaza bariera
placentara.
! Primii anticorpi ce apar in cursul unei
infectii
! Aglutininele izogrup sanguin ABO, factorul
reumatoid apartin Ig M

Creste afectiuni hepatice, infectii acute/
cronice acutizate, LES, PAR.
Scade hipoproteinemii, mielom nonIgM,
agamaglobulinemie (Ig M absent), nou
nascut.

IMUNOGLOBULINELE IG M

Valori normale:0-14 mg/dl
Rol:
! activarea LB, bazofilelor si
mastocitelor.
! Exprimata pe suprafata LB imature
(naive) alaturi de IgM sau libera in
ser ca monomer.
! Creste infectii acute/cronice
acutizate, boli autoimune.
! Scade deficite ereditare,
imunodeficienta dobandita, mielom
non IgD, la sugar si copil mic.

IMUNOGLOBULINELE- IgD
Valori normale:7-15 mg/dl.
! Indica prezenta afectiuni parazitare
sau alergice.
Valorile normale nu exclud aparitia
crize astmatice.
! Ag e recunoscut de Ig, cu activare
secundara a mastocitelor,
bazofilelor, degranularea acestora
cu eliberare de mediatori
proinflamatori severitatea reactiei
poate merge pana la instalarea
starii de soc (soc anafilactic
reactie de hipersensibilitate tip I)

IMUNOGLOBULINELE - Ig E
! Creste boli atopice, parazitoze,
astm bronsic alergic, eczema atopica,
mielomul IgE .
! Scade - deficiente ereditare,
imunodeficienta dobandita, sdr ataxie-
teleangiectazie, mielom non IgE.

Imunoglobulinele
Clase : Ig G, Ig A, IgM, IgD, IgE
! 2 lanturi usoare (L),
! 2 lanturi grele (H).
! legate prin punti disulfidice.

Rol:
! Legarea specifica a Ag;
! Activarea complementului;
! Raspunsul inflamator;
! Modularea raspunsului imun;
! Clearance antigenic.

ZONA GAMA GLOBULINE

! Valori normale:700-1500 mg/dl.
! Este produsa de LB si reprezinta
aprox 75% din Ig serice.
! Implicata in RI secundar/tardiv.
! Singurul izotip de Ig care traverseaza
placenta, conferind protectie imuna in
utero.
! Creste: sarcoidoza, hepatite cronice,
boli autoimune, parazitoze, infectii
cronice, mielom IgG.
! Scade: sdr cu pierdere de proteine,
sarcina, mielomul non IgG,
macroglobulinemia Waldenstrom,
agamaglobulinemie.
IMUNOGLOBULINELE - Ig G
Proteinele de faza acuta reprezinta un grup de proteine plasmatice a caror nivel creste in:
! fazele acute ale inflamatiei,
! infectii,
! boli neoplazice,
! post-traumatic sau
! dupa interventii chirurgicale mari

In fazele acute ale inflamatiei (primele 24 de ore) macrofagele, monocitele, plachetele
si celulele endoteliale elibereaza citokine: IL1, IL6, TNF ! si ", interferon, factori de
activare plachetari.
Acestia care se leaga de polizaharidele peretelui bacterian, activeaza complementul,
stimuleaza fagocitoza, sau inhiba enzimele eliberate din lizozomi pentru minimizarea
distructiei celulare. IL1 si IL6 cresc sinteza de ACTH si inhiba sinteza de albumine,
prealbumina si transferina (proteine negative de faza acuta).
PROTEINELE DE FAZA ACUTA
Cele mai importante proteine de faza
acuta sunt:
! !
1
-Antitripsina
! Haptoglobina
! Ceruloplasmina
! Fibrinogenul
! Proteina C reactiva
CRP- PROTEINA C
REACTIVA
! Activeaza complementul legandu-se de receptorii Fc,
! Actioneaza ca opsonina fata de diferiti patogeni
! CRP recunoate molecule non self dar si molecule self alterate
Valori normale: 0-10 mg/l
! Masurarea CRP este importanta in evaluarea raspunsului de
faza acuta.
! CRP creste de 50,000 - ori in inflamatia acuta sau in infectii.
! Creste peste valoarea normala in primele 6 ore, si are un varf la 48h.
! Creste in:
! Neoplazii
! Boli de colagen: LES, PR
! IMA
! Infectii acute sau cronice (ex: tuberculoza)
! Boli inflamatorii intestinale
Activarea
complementului
Componenta majora a proteinelor de faza acuta
Denumita proteina C datorita proprietatii de a se lega de polizaharidul C al
pneumococului, caruia ii modifica membrana si permite astfel expunerea antigenelor
nucleare.

Reactant de faza acuta Valori normale 0-5 mg/dl.
creste rapid, dar nespecific in traumatisme severe,
infectii bacteriene, inflamatii, interventii chirurgicale
sau proliferari neoplazice.
indicator mai sensibil si mai prompt decat VSH.
Rolul fiziologic al CRP este complex:
clearance-ul detritusurilor celular
factor major de opsonizare
activarea complementului pe calea clasica (se leaga de
fractiunea C1q)
stimuleaza productia monocitara de IL-1, IL-6 si TNF-!.
Indicatii:
! evaluarea gradului de activitate a afectiunilor
inflamatorii;
! detectarea precoce a complicatiilor postoperatorii
(infectii oculte);
! monitorizarea terapiei antiinflamatorii in boli reumatice;
! detectarea rejectului grefelor.

Zona gama globuline -PROTEINA C
REACTIVA
Zona #globuline- PROTEINA C REACTIVA
CRESTE:
! Inflamatii acute/cronice,
! infectii bacteriene,
! neoplasme,
! vasculite, colagenoze,
! boala Crohn,
! IMA,
! traumatisme, arsuri,
! rejet de grefa,
! HTA, DZ,
! IMC crescut,
! anticonceptionalele orale,
! fumat
SCADE:
! Consum moderat de alcool,
! scadere ponderala (IMC scazut),
! Tratament cu fibrati/statine, AINS,
corticoizi.
http://www.portalesmedicos.com/publicaciones/articles/4581/1/
PROTEINA C REACTIVA ULTRA-SENSIBILA
BIOMARKER AL BOLII CORONARIENE
! CRP a fost utilizata ca un marker surogat
a altor mediatori cum ar fi mediatorii
inflamatiei (interleukina-6
si
tumor
necrosis factor- TNF) pentru a intelege
mai bine mecanismul inflamator al
aterosclerozei .
! Angina Pectoris Study Group, un studiu
pe 2121 barbati si femei cu angina
stabila si instabila, a demonstrat ca
fiecare crestere cu o deviatie standard a
hs-CRP a fost asociata cu o crestere cu
45% in riscul relativ (RR) de infact
miocardic non fatal sau cu moartea
subita.
! Valori:
! < 1mg/l risc scazut
! 1-3 mg/l risc mediu
! > 3 mg/l risc crescut
Figure 3. hs-CRP improves risk prediction at all levels of LDL cholesterol.
Ridker P M Circulation 2003;108:e81-e85
Copyright American Heart Association
PROCALCITONINA (PCT)
! Este produsa in tiroida, in tractul
respirator si intestinal.
! Expresia procalcitoninei este stimulata
In mod fiziologic, de prezenta infectiei
bacteriene
! Concentratia plasmatica normala: <0.05
mcg/ml
! Nivelul seric nu este dependent de
functia renala, deoarece are o GM mica.
! T1/2 mic (aprox.24h)

Procalcitonina este un polipeptid cu 116 amino-acizi , precursor al calcitoninei,
hormon implicat in scaderea calcemiei in exces.
PROCESUL PATOLOGIC INVESTIGAT
! Toxinele bacteriene (gram +/gram-) si cytokinele
stimuleaza productia tiuslara de PCT
! PCT este eliberata imediat in circulatia sistemica
(3-4 h dupa stimulare)
! Concentratia plasmatica poate creste de zeci-
sute de ori pana 1000 mcg/ml in sepsis
! Intervalul 0,5- 2 mcg/L este considerat incert
dpdv al diagnosticului sepsisului. Se recomanda
reevaluare la 6-24 h
! Valorile peste 2 mcg/L sunt inalt sugestive pentru
un proces inflamator cu consecinte sistemice
! Valorile peste 10 mcg/L sunt aproape exclusiv
intalnite la pacientii cu sepsis sever sau soc
septic
! Timp de injumatatire mic (~ 24 h) independent de
functia renala
SEMNIFICATIA CLINICA a PCT
Raspuns inflamator sistemic (SIRS)
! 2 sau mai multe din urmatoarele criterii:
! Temperatura >38 C sau <36C
! Frecventa cardiaca > 90/min
! Frecventa respiratorie > 20/min sau PaCO2< 32 torr
(<4.3kPa)
! Leucocite > 12.000/mmc sau < 4000/mmc sau > 10 %
celule imature
Sepsis
! Infectie documentata impreuna 2 sau mai multe din
criteriile SIRS
Sepsis sever:
! Sepsis asociat cu disfunctie de organ incluzand:
! Acidoza lactica
! Oligurie
! Hipoxemie
! Probleme de coagulare
! Alterarea statusului mental

PCT permite diferentierea
intre un sepsis bacterian
si un SIRS datorat unei
infectii virale
NOTA. Colonizarile
bacteriene, infectiile
localizate, bolile
autoimune, rejectia de
organ la pacientii
transplantati nu induc
cresterea peste 0,5 mcg/L
a PCT
SEMNIFICATIA CLINICA a PCT
! Nivelele pot fi crescute si dupa:
! trauma majora,
! interventie chirurgicala de mare amploare,
! arsuri severe sau
! la nou nascuti valorile PCT pot fi ridicate in lipsa unui proces infectios.
Revenirea la valori normale, in aceste cazuri, este rapida iar reaparitia
unor valori crescute poate fi interpretata ca si un episod infectios
! Nivelele mai pot fi crescute la:
! pacientii cu soc cardiogenic sever,
! anormalitati de perfuzie prelungite si severe,
! cancer pulmonar cu celule mici,
! carcinom medular tiroidian cu celule C
INTERPRETAREA REZULTATELOR
Valoare mcg/L

<0,05 Indivizii sanatosi cu varsta > 3 zile
<0,5
Masurabil dar clinic nesemnificativ.
Posibil inflamatie/infectie locala
0,5-2
Raspuns inflamator sistemic moderat. Infectia este posibila. In
cazul in care infectia este dovedita trebuie monitorizate valorile
PCT (6-24h)
intre 2-10
Raspuns sistemic inflamator sever cel mai probabil din cauza
infectiei (sepsis). Risc crescut de a dezvolta disfunctie de organ.
Daca persista PCT crescut > 4 zile trebuie reconsiderat
tratamantul. Monitorizare zilnica.
>10
Raspuns inflamator sistemic important, cel mai probabil din
cauza sepsis bacterian important sau socului septic. Foarte
frecvent asociata cu disfunctie de organ. Risc de deces.
Monitorizare zilnica a valorilor PCT
! combina electroforeza proteinelor cu imunoprecipitarea, folosind antiseruri
monospecifice.
! identifica dac# vrfurile ap#rute la electroforeza proteinelor sunt de tip
monoclonal sau policlonal.
!
Indicatii: evaluarea componentelor monoclonale depistate la electroforeza
proteinelor serice.
ELECTROFOREZA PROTEINELOR CU
IMUNOFIXARE
Peak monoclonal (proliferarea unei singure clone LB):
! mielom multiplu,
! macroglobulinemia Waldenstrom (neoplazie limfocitar# gama totale pot fi
normale, poate ap#rea doar un vrf monoclonal de tip IgM).
Peak policlonal (proliferarea mai multor clone de LB):
! amiloidoz#
! boli autoimune
! inflama%ii cronice
! hepatopatii cronice.



htt:jjwww.sclelo.brjsclelo.h?ld=Sc8zcczccccccccc8&scrlt=scl_urttext&tlng=en

9:9;<=>?>=9@8 A=><94B9:>= ;C 4DCB>?4E8=9
Electroforeza capilar!
! Metod# intermediar# ntre electroforeza clasic# (i cromatografia lichid#
! Principiu: moleculelor proteice poart# nc#rc#turi electrice diferite (i sunt separate lor
prin fluxul electroosmotic.
! Sistemul are 8 capilare ce func$ioneaz# n paralel realiznd 8 analize simultan. Proba
diluat# cu tampon este preparat# (i injectat# prin aspira$ie n zona anodic#. La un voltaj
mare separarea proteinelor va fi citit# direct la 200 nm, n partea catodic# a capilarului.
! Probele trebuie depozitate la o temperatur# ntre 2 (i 8 grade. n aceast# perioad#
valorile C3 (i ale frac$iunii beta vor scade progresiv, vor apare nici frac$iuni n zona
gamma (i alfa2.
NEFELOMETRIA
Metoda cea mai folosit# n prezent
! Func%ioneaz# pe baza reac%iei Ag-Ac, unde Ag sunt considerate n acest caz proteinele plasmatice, iar Ac sunt
reprezenta$i de Ac antiprotein# uman#.
! Dac# nu exist# complexe Ag-Ac, fasciculul de lumin# trece nedeviat "i e captat de detectorul de transmisie.
Dac# se formeaz# complexe, unele raze sunt deviate "i sunt captate de detectorul de difuzie.
! Exist# dou# submetode:
! Turbidimetria apreciaz# concentra%ia de Ag n func%ie de cantitatea de lumin# captat# de detectorul de
transmisie
! Nefelometria propriu-zis# apreciaz# ct# lumin# e deviat# "i captat# de detectorul de difuzie.
! Ulterior se face corela%ia ntre cantitatea de lumin# captat# "i concentra%ia Ag (respectiv a proteinelor)
! Metoda este rapid#, sensibil#, automatizat#, dar este scump#.
ELECTROFOREZA PROTEINELOR URINARE
* combina electroforeza cu imunoprecipitarea, folosind antiseruri monospecifice
fata de lanturile grele si usoare ale Ig;
* Identifica prezenta lanturilor usoare monoclonale in urina (proteinurie
BenceJones)
Indicatii:
- peak gama la electroforeza proteinelor serice;
- identificare proteine urinare Bence Jones
(mielom multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom).










http://www.myelomapennstate.net/Contents/12c-Lab.htm





FG! HI"'$J* 0$ .$0")$('*%$ * 1$)*'"",&%K
Valori normale: 2-30 mm/h
! Reprezinta proprietatea hematiilor de a
sedimenta in vitro
! prob# de snge tratat# n prealabil cu
anticoagulant.
! Reac%ie de disproteinemie, ntruct
modific#rile sale sunt condi%ionate de
modific#rile cantitative ale fibrinogenului "i !-
globulinelor.
! VSH creste: infec%ii acute/cronice, tumori
maligne, nefroze, boli de colagen, hemopatii
(plasmocitom, macroglobulinemie, leucemie
acut#, anemii hemolitice autoimune,
limfogranulomatoz#), sc#derea num#rului de
hematii, sarcina;
! VSH scade: policitemie, boli de ficat de staz#,
insuficien%# cardiac#, medicamente (corticoizi,
salicilati).
MODELE PROTEICE
- Inflama!ia acut -

! Proteine totale normale sau u(or
crescute;
! Albumine normale (Excep%ie:
inflama%iilor acute din arsuri ntinse
cnd avem hipoalbuminemie);
! Alfa1 "i alfa2 globulinele sunt
crescute, mai ales alfa2
caracteristica reac%iei inflamatorii
acute;
! Beta "i gama globulinele sunt
normale;
! Fibrinogenul crescut;
! VSH-ul crescut;
! Prezen%a proteinei C reactive.
D>L9:9 A=><94;9

Putternurlle curucterlstlce ule modlfcurllor concentru(lllor lusmutlce u
unor rotelne de fuzu ucut , du un stlmul lnfumutor

Patternurile caracteristice ale modificarilor concentra%iilor plasmatice a unor
proteine de faza acut# , dup# un stimul inflamator

MODELE PROTEICE
- Inflama!ia cronic -
! Proteine totale normale sau u(or
crescute;
! Albumine normale;
! Alfa1 "i alfa2 globulinele normale.
Valorile crescute arat# un episod
de acutizare a afec$iunii cronice;
! Gama globulinele crescute;
! Fibrinogenul crescut;
! VSH-ul crescut;
! Prezen%a proteinei C reactive
nespecific.
MODELE PROTEICE
- Sdr. nefrotic -
! Proteinele totale sc#zute;
! Albuminele sc#zute;
! alfa 1 globulinele normale (initial)
sau sc#zute (tardiv);
! alfa 2 globulinele "i beta
globulinele pot fi normale sau
crescute cre"tere n band# (nu
trec prin filtrul glomerular);
! gama globulinele pot fi normale
(sdr. nefrotic pur), sc#zute (sdr.
nefrotic impur) sau chiar crescute
(patologii autoimune cu
hipergamaglobulinemie);
! lipidele plasmatice, colesterolul
crescute.
MODELE PROTEICE
- Hepatita acuta -
! proteinele totale sunt normale;
! albuminele normale spre limita inferioar#, dar pot fi "i sc#zute n
func%ie de severitatea afectarii hepatice (au un turn-over de 21 zile,
sc#derea sintezei hepatice poate fi mascat# de nivelul de albuminele
existent n momentul declan"#rii bolii);
! alfa 1 "i alfa 2 globulinele normale;
! beta globulinele normale n fereastra imunologic#, ulterior crescute
prin IgM (pot migra "i n spectrul alfa 2 "i n beta, eventual asociate cu
IgA n hepatitele alcoolice);
! gamma globuline normale n faza de debut "i crescute tardiv, cnd se
face virajul imunologic;
MODELE PROTEICE
- Hepatita cronica -
! proteine totale normale sau sc#zute;
! albumine normale (HC incipiente) sau sc#zute (HC decompensate
parenchimatos);
! alfa 1 "i alfa 2 globulinele normale;
! beta globuline normale sau crescute n cazul unei hepatite cronice
acutizate;
! gama globuline crescute;
MODELE PROTEICE
- Ciroza hepatica -
! proteine totale sc#zute;
! albumine sc#zute prin sc#derea
sintezei;
! alfa 1 "i alfa 2 normale la limita
inferioar# sau sc#zute;
! beta globuline crescute;
! gama globuline cre"tere moderat#
sau sever#, de obicei policlonal# IgG,
IgA, IgM;
! Ig crescute catabolism sc#zut (i
(untarea pasajului hepatic;
8,2*7672$'&#%&'$"(* H8?AK

Valori normale < 6.0 ng/mL
! globulina sintetizata in ficat, tractul GI, sacul vitelin;
Prezenta fiziologic :f#t , n primul an dup# na"tere, gravide.
La adult, AFP- cresteri tranzitorii sau persistente in afectiuni hepatice benigne/
procese de regenerare hepatica/neoplasme;
! Indicatii:
! suspiciune de carcinom hepatocelular;
! depistarea precoce a carcinomului hepatic in ciroza hepatica;
! screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie,
spina bifida, boala Langdon Down, trisomie 21, trisomie 18 .
! Scazuta: trisomie 21, trisomie 18, coriocarcinom, sarcina molara, femeile
cu DZ au valori cu 20-40% mai reduse decat femeile nediabetice.
! Crescuta: sarcina gemelara, rasa (10-15%> la negri), defecte de tub neural
(spina bifida deschisa, anencefalie, mielocel), defecte de perete
abdominal, tetralogie Fallot
! sdr Turner, neoplasme hepatice, ciroza hepatica, hepatite cronice.

PROTEINE ANORMALE alfa feto-proteina
Valori normale <3.4 ng/mL (nefumatori); <4.3 ng/mL (fumatori).
! Glicoproteina produsa in perioada embrionara si fetala.
! La adult se gaseste in cantitati foarte mici in tesutul intestinal, pancreatic si hepatic.
! Indicatii - cancer colorectal, mamar, pulmonar, gastric, pancreatic, ovarian -
monitorizarea raspuns la tratament,
! indicator al recurentei tumorale si al prognosticului.
! NB! CEA reflecta masa tumorala nu e recomandat in screening (sensibilitate si
specificitate scazute in stadiile incipiente ale afectiunilor maligne)!
Creste:
! cancer colorectal, mamar, pulmonar, gastric, pancreatic, ovarian.
! Boli inflamatorii nonmaligne - colita ulcerativa, boala Crohn, polipoze intestinale,
enterita, diverticulita, pancreatita, hepatita cronica, ciroza hepatica, insuficienta
renala, emfizem pulmonar, afectiuni ale glandelor mamare, fumatori.
Proteine anormale - ANTIGENUL
CARCINOEMBRIONAR (CEA)
! CA 15-3 - detectarea recurentei neoplasmului mamar si
monitorizarea raspunsului la tratament.

! CA 19-9
! diagnosticul si monitorizarea ADK pancreatic, gastric si tumorilor
hepatobiliare
! diagnosticul si monitorizarea cancerului colorectal (al doilea marker
dupa CEA) si ovarian (al doilea marker dupa CA 125).

! CA 125
! diagnosticul, tratamentul si aprecierea prognosticului in cancerul
ovarian.
! la pacientele cu AHCde cancer ovarian/mamar -determinarea CA 125
la 6 luni.
! suspiciune de adenocarcinom pancreatic (al 2-lea marker dupa CA
19-9)
.

PROTEINE ANORMALE