You are on page 1of 44

ŞCOALA TEHNICĂ POSTLICEALĂ ,, HENRI COANDĂ”,CLUJ-NAPOCA

DOMENIUL:SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOCICĂ
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE ÎNVĂŢĂMANT: ZI

PROIECT DE CERTIFICARE

TITLUL LUCRĂRII:
ROLUL ASISTENTEI ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR
CU INFECŢIE URINARĂ
COORDONATOR :
DR. TRIPON GEANINA
ASIST. MED. LUCA EMILIA

ABSOLVENT :
BORZA CLAUDIA IOANA

Motivaţia
A fi nursă înseamnă :
Să nu fii niciodată plictisită
Să nu fii deseori frustrată
Să fii înconjurată de probleme
Atât de multe de făcut şi atât de puţin timp
Să porţi o responsabilitate foarte mare şi foarte puţină autoritate
Să intri în vieţile oamenilor, şi să faci o diferenţă…
Unii te vor binecuvânta alţii te vor blestema
Vei vedea oameni în starea ce-a mai proastă…. şi în starea lor cea mai bună
Nu vei înceta să fii uimit de capacitatea oamenilor de a iubi, îndura şi de curajul lor
Vei vedea începând …. Şi sfârşind
Vei experimenta victorii triunfătoare şi eşecuri devastatoare
Vei plange mult
Vei râde mult,
Vei şti ce înseamnă să fii om şi să fii uman.

Melodia CHENEVERT 1991
PRONURSE, WASHINGTON DC. USA

2

CUPRINS

Motivaţie
CAPITOLUL I
I.1. Introducere
I.2. Scopul
CAPITOLUL II
II. 1 Noţiuni generale de anatomie si fiziologie ale aparatului renal
II. 1 a) Rinichii
II . 1 b) Formarea urinei
II. 1 c) Micţiunea
CAPITOLUL III Noţiunii despre infecţia urinara
III. 1 Definiţia
III. 2 Etiologia infecţiei urinare
III. 3 Etiopatogenia
III. 4 Clasificarea
III. 5 Diagnosticul
III. 6 Tratamentul infecţiei urinare
CAPITOLUL IV

Materiale şi metode de lucru

CAPITOLUL V

Prezentare de caz

CAPITOLUL VI

Educaţie pentru sănătate

CAPITOLUL VII

Concluzii

3

CAPITOLUL I
I.1. Introducere
Infecţia urinară ocupă locul 2 în patologia infecţioasă,după infecţiile căilor
respiratorii superioare. Infecţia urinară reprezintă o importantă problemă în practica
medicală deoarece ea interesează un număr mare de pacienţi care se adresează diferitelor
servicii medicale si anume: medicului de medicină generală,medicului
nefrolog,medicului urolog,medicului ginecolog şi medicului pediatru. Astfel ea impune
frecvent o colaborare a mai multor specialişti în rezolvarea ei. Infecţia urinară apare la
toate vârstele şi reprezintă o problemă importantă de sănătate datorită următorilor factori:
- incidenţa crescută a afecţiunii, una din bolile infecţioase cele mai des întâlnite;
- numeroase zile de incapacitatea de muncă;
- implicaţii financiare importante pentru tratamentul lor .
I.2. Scopul
Scopul lucrării prezente este de a descrie îngrijirile de care are nevoie un pacient
cu infecţie urinară.
Ingrijirile fundamentale realizate de asistenta medicala sunt aceleaşi indiferent dacă
bolnavul este considerat suferind pe plan somatic sau mental. În fapt cele două aspecte
nu pot fi separate pentru că emoţiile influenţează somaticul, iar maladiile starea mentală.
Prin lucrarea de faţă vreau să descriu sprijinul pe care asistenta medicală trebuie să-l
acorde unei persoane cu infecţie urinară. Am ales infecţia urinară, pentru că numărul
persoanelor cu acesta afecţiune este în continuă creştere, frecvenţa depinzând de sexul si
vârsta pacientului.
Printr-o cercetare mai profundă a cauzelor favorizante ce pot duce la instalarea
infecţiei urinare, se poate interveni printr-o educaţie sanitară adecvată pentru a reduce
cazurile de boală ştiind că infecţiile urinare, frecvent sunt manifestate doar în stadiul
complicaţiilor fiind asimptomatică în stadiul iniţial.

4

1. Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie si vârful spre sinusul renal.concentraţia electrolitică şi reacţia chimică a lichidelor organismului. In zona marginii concave se gasesc hilul şi pedicului renal în care se văd vasele renale (artera şi vena ).căi urinare . iar substanţele nevolatile inutilizabile sau în exces sunt eliminate împreună cu o anumită cantitate de apă.NACL.vezica urinară . 5 .CAPITOLUL II II.posterioară) şi două margini (laterala-convexa si mediala-concava).rinichii.Prin eliminarea substanţelor nevolatile rinichiul reprezintă principalul organ care menţine constant volumul.deschizându-se în papilele renale acestea se deschid în calicele mici care confluează formând calicele mari (2-3) şi apoi pelvisul renal (basinet) continuat cu ureterul.calice mici . Zona medulară contine 6-18 piramide renale formate din tubi colectori care drenează mai multi nefroni. Plămânii elemină CO2 şi alte substanţe volatile. prin schimbările ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido bazic. Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin secreţia de renină contribuie la reglarea tensiunii arteriale prin eritropoietină controlează eritropoeza.uretra II. din partea convexă spre cea concavă se observă: .are doua feţe (anterioară.calice mari .uretere .organe de excreţie . Secţionând rinichiul în lungul liniei mediane. Zonala corticală este formată în principal din glomeruli.1.parenchimul renal. în cea mai mare parte prin rinichi şi accesorii.circa 300 grame. NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI RENAL Metabolismul celular produce CO2 şi anumite substanţe finale provenite în special din catabolismul proteic. aportul oxigen poate şi el realiza cantităţi excesive de anumiţi electroliţi (apa. APARATUL SECRETOR se compune din: .diferite săruri minerale) care trebuie eliminaţi.a RINICHII Sunt organe pereche situate peritoneal.pelvis renal .cu structura zonală: corticală şi medulară. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare. tubi uriniferi şi vasele de sânge care le aparţin.Rinichiul are formă caracteristică.ureterul şi fibre nervoase vegetative.papilele şi calicele renale : formaţiuni membranoase prin care se scurge urina . prin sudoare şi materii fecale.

pătrunde prin hil şi apoi se împarte în ramuri interlombare (între piramide). primind 20-25% din debitul cardiac de repaus.NEFRONUL Este unitatea morfofuncţională renală. II.prezintă modificări şi formează aparatul juxtaglomerular care secretă rinina .care coboară profund în medulară. Urmează o porţiune contorta situată în întregime în corticală.reabsorţia . spre lumen prezintă o “margine în perii”. subţire este format din două braţe ( ascendent şi descendent ) unite între ele printr-o buclă are epiteliul turtit. Venele. din care se desprind arterele arcuate. Capsula îmrepună cu glomerulul alcătuiesc capsulul renal Malpighi. În adâncitura capsulară se află un ghem de 4-12 bucle capilare (glomerul). mărginind o cavitate ce continuă lumenul tubului. se capilarizează din nou în jurul tubului respectiv(în medulară) şi se deschid în venele interlobulare. Segmentul proximal al tubului urinifer este constituit dintr-o porţiune contortă. apoi în venele arcuate. în arteriola aferentă. Artera renală . Dupa ce se regrupează în arteriole. ascendentă. fară microviri. care măresc mult suprafaţa membranei.secreţia anumitor constituenţi în tubi 6 . Nefronii care au glomeruli în zona corticală externă are ansa Heule scurtă. care rezultă prin diviziunea arteriolei aferente şi care se unesc la ieşirea din capsulă. ce formează o ansă în jurul bazei piramidelor. în timp ce nefronii cu glomeruli în zona externă a corticolei (juntamedulari) are ansa lungă. îndeplineşte toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii.Nefronul este alcătuit dintr-o capsulă şi un tub urinifer lung. Segmentul distal este format dintr-o proţiune dreaptă. Segmentul intermediar ( ansa Heule). la fel ca şi celulele musculaturii netede a arteriolei aferente. are forma unei cupe cu pereţi dublii.având un traiect aproape asemanator cu cel al arterelor. arterele interlobulare.extremitatea proximală închisă bilaterală a nefronului. care ajunge în coricală în vecinătatea glomerulului propiu.ultrafiltrarea plasmei la nivel glomerular . Mai mulţi tubi distali se unesc şi se deschid în tubul colector din structura piramidelor Malpighi. ramură a aortei abdominale.1 b FORMAREA URINEI Mecanismul de formare a urinei cuprinde 3 procese fundamentale : .formată din microvili. tubul contort proximal (care se alfă în cortica renală) şi este format dintr-un strat de celule a căror membrană. se colectează în vena renală care se deschide în vena cavă inferioară. VASCULARIZAŢIA RENALĂ Este extrem de bogată. Capsula Bowman.

Reabsorţia ( transportul ) diferiţilor constituenţi din ultrafiltrat prin peretele tubului urinifer se face prin mecanisme active şi pasive. Ultrafiltratul glomerural ( urina primară) are o compoziţie electrolitică identică cu cea a plasmei.CL. dar este lipsit de proteine.uree ). menţinându-se astfel hemostazia lor plasmatică .5 1. REASBSORŢIA TUBULARĂ Este procesul prin care sunt recuperate anumite substanţe utile organismului din ultrafiltratul glomerular. active au capacitate limitată de unitatea de timp şi intervin în reabsorţia glucozei. în vezică ajunge numai 1 ml pe minut ( deci se absorb 124 ml ).ULTRAFILTRAREA GLOMERURALA Este un proces dirijat de forţe fizice în urma căruia aproximativ 20% din cantitatea de plasmă care irigă rinichii trece prin membrana filtrantă glomerurală. prin proprietăţile fizice-chimice. Apa se reabsoarbe în toate segmentele tubului cu intensităţi diferite pe baza legilor difuziunii şi a osmozei . în cavitatea capsulară. anumitor aminoacizi acidului uric şi a principalilor ioni ai filtratului (Na. în sensul că se realizează maximal pentru fiecare substanţă pentru fiecare segment tubular prin acţiunea unor mecanisme celulare specifice fiind condiţionat de debitul substanţei respective şi de necesitaţile organismului.Mecanismele de transport. alţii fiind iniţial reabsorbiţi şi apoi secretaţi ( K) .HCO3).astfel încat din cei 125ml filtraţi glomerular pe minut. Transferul activ se realizează contra unor gradiente de concetraţie sau electrice necesitând un consum de energie furnizată prin hidroliza ATP. Membrana filtrantă nu se comportă ca o membrană inertă ei.K. extrem de subţire. Ultrafiltrarea glomerulară este rezultatul presiunii efective de filtrare care se exercită la nivelul capilarelor glomerulare şi reprezintă suma algebrică a unor presiuni care controlează schimburile lichidiene la nivelul tuturor capilalelor din organism. permite trecerea selectivă doar a unor constituenţi şi blochează trecerea altora. Procesul este selectiv. În tubul contort şi mai ales in cel 7 .M APA (1) Na (mEq/1 ) K (mEq/1 ) C1 (mEq/1 ) UREE (moli) CREATININA (moli) ACID URIC (moli) GLUCOZA (moli) FILTRARE REABSORTIE SECRETIE EXCRETIE 170 168. deci este o plasmă deproteinizată. CONSTITUENT U.5 26000 25850 150 900 900 100 100 18000 17850 - 150 870 12 50 800 460 1 49 800 1 4 - 410 12 5 0 La nivelul tubilor uriniferi au loc procese extrem de active anumiţi constituenţi ai utrafiltrajului fiind reasorbiţi complet ( glucoza) sau doar parţial (NA.

Urina descărcată în jeturi printre cele două orificii ureterale. Refluxul micţiunii este declanşat de distensia vezicală. impulsurile ajung pe fibre aferente din nervii pelvici la un centru sacrat parasimpatic al micţiunii. Micţiunea este rezultatul unor reflexe declanşată de distensia pereţilor vezicali. Vezica urinară are propietatea de a-şi mări capacitatea în timpul umplerii.colector se realizează absorţia facultativă a apei şi Na sub controlul ADH si aldosteronului. nu poate reflua în uretere din cauza ca acestea au traiect oblic în peretele vezical şi nici nu poate curge prin uretră. prin fibrele hipogastrice. ajustându-se eliminările în funcţie de hidratarea organismului. Înregistrarea presiunii intravezicale a arătat că după o uşoară creştere iniţială la primele jeturi de urină presiune inregistrează un platon în tot timpul umplerii vezicale până la volumul de 300-400ml. relaxează muşchii vezicali şi întăresc tonusul sficterului neted al colului vezical. Impulsurile aferente sunt transmise unui centru lombar (simpatic) de unde se descarcă impulsuri aferente care. denumită plasticitate. unul neted involuntar care înconjoară începutul uretrei şi celălat striat. Concomitent are loc relaxarea voluntară a sfincterului extern striat şi urina începe să se evacueze din vezică. Prin unde de contracţie urinară este transportată de-a lungul ureterului până în vezica urinară. când are loc o creştere bruscă a presiunii şi este declanşată micţiunea reflexă când împrejurarile permit. este rezultatul unei adaptări a tonusului musculaturii vezicale la creşterea conţinutului. umple calicele şi bazinetul. VEZICA URINARĂ Este un organ cavitar muscular în care se acumulează urina între micţiuni. comprimă vezica. Procesul evacuării este ajutat de contracţia musculaturii abdominale şi a diafragmului care crescând presiunea intraabdominală. este eliminată în ureter. 8 . fară modificări importante ale tensiunii pereţiilor şi ale presiunii intravezicale. inhibă contracţiile.1 c MICŢIUNEA Urina elaborată de rinichi ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor. de unde se descarcă impulsuri care tot prin fibre ale nervilor pelvici produc contracţia musculaturii vezicii şi relaxarea sfincterului intern al colului vezical. II. apoi prin contracţia acestora. Această proprietate. controlat vountar. Refluxul medular al micţiunii este controlat de numeroşi centrii supramedulari cu rol de facilitar sau inhibitor. deoarece colul vezical este prevazut cu două sfinctere.

9 . Alţi germeni întâlniţi în cursul infecţiei urinare sunt: ENTOBACTERII ( în infecţiile urinare) secundare manipularilor de la nivelul tractului urinar sau infecţiile urinare obstructive). mai rar înalte. sub forma unor pielonefrite focale.1. nefiind demonstrată participarea în infecţiile urinare înalte. CHLAMYDIILE:Chlamydia trachomatis produce frecvent uretrite. Germenii de tip proteus se observă cu precădere în infecţiile secundare. VIRUSURILE: adenovirusurile au fost încriminate în producerea infecţiilor urinare joase. STREPTOCOCUS FAECALIS. MICOPLASMELE: mai ales micoplasma hominis şi ureoplasma urealyticum în producerea infecţiilor cu localizare joasă în special la niveleul uretrei. STAFILOCOCII: sunt mai tot frecvenţi in producerea infecţiilor urinare. unii dintre ei fiind semnalaţi foarte frecvent. GERMENI ANAEROBI.2-8% din bolnavi. KLEBSIELLA: ESTE UN GERMENE ÎNTÂLNIT ÎN CURSUL INFECŢIILOR URINARE NECOMPLICATE DAR ŞI ÎN CELE COMPLICATE . iar alţii foarte rar sau exceptional. NOCARDIA. ESCHERICHIA COLI: este principalul germen întâlnit în infecţia urinară. fiind evindenţiat la 70-80% din bolnavii cu infecţie urinară din mediul spitalicesc şi ambulator.2. INFECŢIILE FUNGICE: cele mai frecvente sunt cele cu germeni din grupul candida ce realizează infecţii urinare joase.CAPITOLUL III Noţiuni despre infecţia urinară III. fară a preciza segmentul afectat III. PROTEUS: cel mai frecvent întâlnit este “PROTEUS MIRABILIS” şi mai rar “PROTEUS VUGARUS”.Au fost observate infecţii urinare cu virusul ECHO. Germenii mai rar întalniti în cursul infecţiilor urinare sunt: CITROBACTER. în special al cistitelor hemoragice. Definiţie: Infecţia urinară defineşte prezenţa şi înmulţirea germenilor microbieni în urină.virusul POLYOMA şi cel CITOMEGALIC. Se evidenţiează la 4. Etiologia infectiei urinare: Infecţia urinară este produsă de un mare număr de germeni. Proteus poate duce la calculi prin faptul că descompune urea.

COLI Incidenţa 75-80% in secţiile medicale 49. în cadrul serviciilor medicale. la ambele sexe.Enterobacter etc) este egal datorită infecţiilor enterogene (cateterism. 10 .Tabel nr.Un rol important revine activitaţii sexuale consecutive căreia bacteriile pot pătrunde la nivelul vezicii urinare pe care uretrală. La femei uretra scurtă şi vecinătatea ei cu regiunea perianală facilitează contaminarea aparatului urinar .Calea ascendentă: -principală.Fără a fi bine elucidate mecanismul de pătrundere al germenilor la nivelul tractului urinar se admit următoarele căi de infecţie : 1.în mod normal nu se constată prezenţa bacteriilor în vezica urinară. iar de aici uretra anterioară şi vezica unde are loc multiplicarea germenilor.Coli si Proteus) contaminează iniţial perineul.2% Rar Rar Rar 5-10%(STILLE) 0.1 “Agenţi patogeni din infecţia urinară şi incidenţa lor” Agenţi patogeni E.5% 0. În serviciile de chirurgie procentajul dintre infecţia E.8% în urologie PROTEUS KLEBSIELA ENTEROBATER PSEUDOMONAS AERUGINOSA STREPTOCOCUS FECALIS STAFILOCOCII GERMENII ANAEROBI FUNGI VIRUSURI ASOCIAŢII DE GERMENI 4.Coli şi ceilalţi germeni (Proteus.7% Secundare in special D2 0% 5% III.4-1. Etiopatogenia: Majoritatea cazurilor de infecţii urinare sunt date de.4-0.3. E.În anumite condiţii germenii saprofiţi intestinali ( E.evoluţii infecţioase postoperatorii etc).Frecvenţa infecţiilor urinare la bărbaţi este incomparabil mai mica datorita lungimii uretrei şi propietaţilor antibacteriene ale secreţiei prostatice.Coli. ulterior având loc propagarea ascendentă uretrală spre parenchimul renal.

cateterisme exploratoare 4.instrumentarea uretrei poate produce infecţie urinară chiar în condiţii de asepsie riguroasă datorită vehiculării în vezica urinară a germeilor uretrali sau a unei tehnicităţi precare (leziuni morfologice parientale).vezica neurogenă) şi congestia mucoasei în urma căreia creşte permeabilitatea parientală şi se alterează structura muco-proteică de suprafaţă. congestia şi edemul mucoasei determină o insuficienţă funcţională a joncţiunii vezico-uretrale.inflamaţie care realizează diferite grade de stază urinară şi care prin diminuarea fluxului urinar favorizează infecţia căilor urinare inferioare şi propagarea acesteia la căile superioare.când în urma unor focare infecţioase din organism.A.compresie.iritarea cronică a uretrei în vaginită ce însoţeşte diabetul. secundare unor afecţiuni focale (endocardita bacteriana) şi/sau generale (septicemia. Abuz de medicamente : cortizonice.stafilococ. Tulburări metabolice (acidoza metabolică) 5.stranut.defecatie. tot datorită unui reflux vezico-uretral. f) Diabetul zaharat:-realizează următoarele condiţii de apariţie a infecţiei urinare: calităţile de mediu de cultură a urinei diabeticilor în cazul glicozuriei.Un rol important în prevenirea infecţiilor urinare revine diluţiei 11 .V.streptococ) are loc migrarea agenţilor patogeni la nivelul parenchimului renal. c) Crearea unei soluţii de continuitate a mucoasei:(calcal inclavat.efort. 6. 2. e) Sarcina: se complică în 7-15% din cazuri cu infecţia urinară. polinefrita diabetică ce afectează deseori funcţionalitatea vezicii urinare. b) Staza urinară:-datorată tulburărilor în fluxul fiziologic de evacuare a urinei: obstrucţie. Manevre urologice intrumentare. consecutive compresie de catre uterul gravid.etc).Calea hematogenă: -rară. litiazice. Factori favorizanţi: 1.spasm. adenoma peri uretral) în care se diminueaza fluxul urinar. d) Deficienţa mecanismului de apărare:-golirea incompletă a vezicii (obstacol subvezical. Nefropatii preexistente (gromlurare. 3. Tulburări dinamice (hipotonii. Refluxul se manifestă în cursul micţiunii sau în circumstanţa de creştere a presiunii intravezicale (tuse. a) Reflexul vezico-uretral:-este un factor care apare cu incidenţa crescută determinate de insuficienţa de dezvoltare a joncţiunii vezico-uretrale. Se admite că pielonefritele acute pot surveni şi în cistitele acute. diminuarea rezitenţei generale a organismului la infecţie.Calea limfatică:-ipotetică-reprezintă o infecţie cu Colibacil ca urmare a unor propagări limfatice în cadrul “Sindromului entero-renal” ( Hentz-Boyer).C) 3. I se atribuie rol în cronicizarea infecţiilor urinare înalte.reflux urinar) consecutive unor afecţiuni neurologice (neuropatia diabetică.tubulare) şi chia HTA esenţială se pot asocia cu infecţia urinară. 4.2. Starea urinară secundară nefropatiilor obstructive (anomalii congenitale. pertubarea peristaltismului uretral prin mecanisme endocrine şi prin toleranţa imunitară a organismului gravid. determinând infecţia urinară.Calea directă:-iatrogenă.imunosupresoare(prin reducrea capacităţii de aparare locale). Ea favorizează infecţia urinară prin dilatarea căilor urinare supraadiacente.tumori ulcerate).

Faţă de germenii patogeni organismul intervine în infecţia urinară prin intermediul anticorpilor. prin mecanismul imunităţii umorale. procesul fiind continu în organism. Aderenta germenilor este imipedicată de numeroşi factori printre care şi de proteina Tamm-Horsfall de la nivelul tractului urinar. Unul dintre acestea este cel hidrochinetic care constă în evecuarea periodică a vezicii urinare având drept scop eliminarea conţinutului ei inclusiv a agenţilor patogeni. Este posibil ca în alte situaţii să se desfăsoare reacţii locale de răspuns care să controleze eventualele mici agresiuni microbiene care afectează tractul urinar fără să aibă consecinţe asupra acestuia. imunoglobulinele G şi A. Adeziunea bacteriană se realizează prin intermediul a mai multor adeziuni în principal prin formaţiuni filamentare denumite fimbrii.. Vezica urinară se apară împotriva agresiunii microbiene prin mecanisme variate. Intervin şi factori bacteriostatici prezenţi în urină: acizi organici nedisociaţi.urinare printr-o hidratare corespunzătoare care conduce la diluarea urinei. 12 . Celulele epiteliale ale mucoasei posedă capacitatea de fagocitoză. uree în concentraţii mari. La nivelul rinichiului ca şi la nivelul celorlalte segmente ale tractului urinar sunt eliminaţi frecvent germeni fără a se constitui o infecţie activă la acest nivel. Ea este învelită de un strat de mucina glicoproteică care atunci cand este lezat permite germenilor să vină în contact cu epiteliul urinar. cheia în lacăt” cu receptorul celular. Depistarea cauzelor care a generat infecţie urinară este la fel de importantă ca şi indentificarea agentului patogen. Mucoasa tractului urinar posedă mecanisme de protecţie care impiedică pătrunderea bacteriilor. Mucoasa vezicii urinare posedă mecanismele intrinseci de apărare proprii. Adeziunea bacteriană se realizează prin interacţiunea dintre diversele structuri protice dispuse la suprafaţa bacteriei denumite legazi cu receptori de la nivelul celulelor epiteliale de structura carbohidrată. În alte situaţii acest echilibru este rupt în favoarea agresiunii agentului patogen şi se desfăsoară un proces inflamator care caracterizează infecţia urinară. Marea majoritate a infecţiilor urinare se vindecă prin mecanisme imunologice şi alte mecanisme bacteriostatice. Polimorfonucleatele prezente la acste nivel intervin în mecanismele de apărare. Nu orice germen şi nu în orice moment poate intra în interrelaţii cu structurile aparatului urinar. Mucoasa vezicii urinare. ca de altfel la acest nivel prin intermediul unor formaţiuni specializate definite pili sau fimbrii. şi prin intermediul polimorfonucleatelor şi limfocitelor în mecanismele imnunităţii celulare. ligantul potrivindu-se ca şi .

rinichi transplantat.4. Infecţia urinară poate fi simptomatică sau asimptomatică şi poate fi însoţită de o stare septică. Investigarea urologică nu este necesară la femei. rinichi polichistici . Se consideră de asemenea o infecţie urinară complicată. pielonefrita acută asociată cu cistită.corpi staini. la nivelul uretrei denumita uretrită.III. Infecţiile necomplicate cuprind: cistita. boli metabolice sau imunologice. iritaţii uretrale. Necomplicate 2. anomalii anatomice.Infecţiile complicate: prezinta leziuni predispozante la nivelul tractului urinar fiind semnalate una sau mai multe din urmatoarele condiţii asociate infecţiei urinare: litiaza urinară. pielonefrita si bacteriuria asimtomatică.Infecţiile recurente: se caracterizează prin episoade simptomatice. 3. Rareori infecţia urinară se manifestă ca şi abces perirenal. prezenţa acesteia la bolnavii cu diabet zaharat. Sunt reflectate la tratamentul antibiotic sau pot reapărea la întreruperea tratamentului. iar la nivelul prostatei numita prostată. Infecţia urinară înaltă poate fi clasificată în:pielonefrite(localizare la nivelul interstiţiului renal) . Clasificare : 1. Cauzele cele mai frecvente ale disuriei şi polakiuriei sunt reprezentate de cistita acuta. Complicate 3. disfuncţii neurologice ale vezicii urinare sau alte cauze obstructive. sarcina sau când infecţia urinară se întalneşte la pacienţii vârstnici care nu se află în condiţii ambulatorii.Infecţiile necomplicate: afectează predominant femeile şi raspund la o terapie minimă. Ele se produc cu acelaşi germene la scurt interval de timp când se definesc ca reinfecţii. 2. vulvo-vaginite. Dupa durată infecţia urinară se imparte în: acută şi cronică. dar este recomdandată în special sexului masculin. Recurente 1.glomerulonefrit(localozare la nivelul glometular). traumatisme genitor-urinare. 13 . Infecţia urinară joasă cuprinde localizarea la nivelul tractului urinar inferior: la nivelul vezicii urinare denumită cistită. afecţiuni ale prostatei. alternând cu intervale fară simptome. iar dupa localizare in joasă şi înaltă. reacţii alergice. Sindromul uretral acut se pune în absenţa unei bacteurii semnificative la pacienţii care prezintă simptome clinice de infecţie urinară joasă fară a evidenţia o etiologie.

III. Acest numar este considerat a fi de 10 la puterea a cincea germeni/ml. deci indirect germenii nitrite pozitivi prezenţi în urină coloraţi în roz-roşu a zonei respective. Este considerată leucociturie semnificativă prezenţa în sedimentul urinar a peste 2000 leucocite/min(testul Addis) sau 10 leucocite/camp este considerat definitorie pentru piurie. Examenul se poate face direct pe lama necolorată sau pe lama colorată. 4. 1. Proba recoltată se insamanteaza în primele 20 de minute dupa recoltare. în nitrite. Pragul de detecţie este de ordinul a 10 la puterea a şasea germeni/ml. Se utilizează bandele indicatoare care se imersionează în urina secundă. Testul pune în evidenţă nitritii.urină. Prezenţa în urocultură a unei concentraţii mai mare de 100. Constatarea germenilor patogeni în urină prin tehnica uroculturii necesită şi stabilirea numărului lor întrucat există numeroase posibilităţi de contaminare a eşantionului de recoltat.Precizarea segmentului anatomic afectat.Pragul de detecţie este de 10 leucocite/mm3.Eplorarea stării funcţionale a rinichiului care sa deceleze existenţa şi gradul infecţiei renale. bacteriuriei şi proteriuriei reprezintă datele cele mai importante. urină. În prezent se consideră că metoda cea mai corectă în examinarea urinei proaspete necentrifugate este masurarea ei cu Hemocitometru.Precizarea diagnoticului de infecţie urinară. Se consideră că un numar de 10 leucocite /mm3 de urină sau mai mult ar corespunde unei infecţii urinare semnificative. Pentru a fi interpretabil testul poate fi efectuat numai atunci cand urinele au staţionat cel putin 3 ore in vezică. 3. Leucocituria-Piuria-evidenţierea leucocitelor în cantitate crescută în urină reprezintă un important test de labortaor utilizat în diagnosticul de infecţie urinară.Depistarea factorilor locali ce favorizeaza infecţia urinară. 2. Diagnosticul : Diagnosticul infecţiei urinare cuprinde mai multe etape: 1.Precizarea diagnosticului de infecţie urinară:-se face prin examenul de laborator al urinei în care depistarea leucocituriei. Bacteuria-este pusa în evidenţă prin examenul direct a urinei sau dupa cultivarea gemenilor pe medii de cultură.5. Dacă nu se poate insamanta in 14 . Protocol de recoltare-recoltarea urinii se efectuează din jetul mijlociu în recipiente sterile dupa o toaletă riguroasă cu apă şi săpun a regiunilor genitale. În ambulator se poate utiliza testul nitriţilor care are la baza descompunerea nitriţilor proveniţi din alimente şi eliminati prin urină de către nitrat reducteaza prezentă în bacterii. Urocultura-este metoda de bază de definirea infecţiei urinare.000 germeni/ml sugereaza infecţie urinară. In practică medicală ambulatorie se mai utilizează bandela indicatoare impregnată cu reactici care reacţioneaza cu esteraza leucocitară preinta în granulocitele netrofile realizând o modificare de culoare în 1-2 minute. Pentru aceste motive s-a definit termenul de bacteriurrie semnificati-va termen care implica un numar de germeni care se apreciază că reflectă existenţa unei infecţii urinare. Recoltarea se face după o toaletă temeinică a regiunii şi se face din mijlocul jetului urinar.

Depistarea factorilor locali ce favorizeaza infecţia urinară: se face printr-un examen foarte complex. c) Ecografia renală:. klelsiella. Etiologia virală şi fungică este foarte rar semnalată.sa detecteze refluxul vezico-uretral..Forme clinice ale infecţiei urinare a) Cistita :reprezintă o inflamaţie a vezicii urinare produsă de factori diverşi între care rolul principal revine germenilor patogeni. a) Examinări radiologice :Radiografia renală simplă şi urografie-trebuie sa se precizeze existenta anamaliilor reno-uretrale si a litiazei urinare. b) Examinări cu izotopi radioactivi:Scintigrafia renală si nefrograma. Dupa o incubare de 18-24 ore se citeşte placa identificându-se agentul causal al infecţiei. estimând şi oportunitatea intervenţei chirurgicale. . Este frecvent utilizată în ambulator fiind o metoda neinvazivă şi precisă. 3. Urocultura este urmată de efectuarea antibiogramei care stabileşte sensibilitatea germenului în funcţie de inhibiţia dezvoltării sale în jurul dicului cu antibiot.se efectuează numai dacă examinările anterioare nu au date suficiente de apreciere a suferinţei renale. 2. tulburarilor funcţionale.Eplorarea stării funcţionale a rinichiului: care să deceleze existenţa şi gradul insuficienţei renale.prezentare” a bolii (cistita hemoragică) Cilindrii leucocitari-prezenţa în urină pledează pentru originea renală a leucocitelor. Proteinuria-se datorează tubularilor functionale.primele 30 de minute ea se păstrează la frigider la temperaturi de 4 C maxim 24 de ore. Cistitele sunt frecvente la sexul feminin şi foarte rare la sexul masculin. stafilococ. enterococ. III 6.Proteus mirabilis. Patogenia: germenii patogeni care produc cistita sunt frecvent de provenienţă intestinală şi vaginală de unde patrund ascendant prin intermediul uretrei. tulburări întalnite în cursul infecţiilor urinare.precizează diagnosticul şi infecţiile urinare înalte.Coli. 15 . Etiologia: cei mai frecventi germeni sunt reprezentaţi de : E. De asemenea v-a preciza aspectul rinichilor-cu modificări caracteristice în pielonefrite. d) Biopsia:. Hematuria-cu durata de 1-2 zile poate determina semnul de .Precizarea segmentului anatomic afectat: se poate face prin examinări de laborator specifice aparatului renal. 4.pot aduce date suplimentare asupra cantităţii de parenchim renal funcţional cât şi a gradului de obstrucţie existent pe căile urinare.

stază vezicală. curele de antibiotice vor fi ineficiente. polakiurie şi disurie care survine în mod brutal la o persoană aparent sănătoasă. Triada clasică simptomatică ramâne aceeaşi. iar antibilgrama sensibilitatea lui. Cistita cronica: . infecţii vulvare.Coli. catuncul humenal. modificări hormonale permanente sau de menopauză. vărsături. Examenul urinii arată leucociturie. Fara depistarea şi rezolvarea cauzelor. durere hipogastrică sau retropubiană. dar prezenţa factorului obstructiv ca şi întârzierea instituirii tratamentului poate duce la complicaţii grave(septicemia.Calea de pătrundere în parenchimul renal este hematogena sau mai frecvent caniculara ascendentă în cazul unui obstacol la nivelul căilor. propels de mucoasa uretrală. anomalie congenitală sau reflux vezico-uretral. Urografia se efectuează rar doar în caz de recidivă. constipaţia. diminuarea numarului de micţiuni. diminuarea secreşiei hormonale feminine. greţuri. frigul. Urocultura identifică germenul de regulă în cantitate de peste 100. a unor infecţii genitale de vecinătate netratate sau necunoscute. b) Pielonefrita acută –reprezintă inflamaţia acută a parenchimului renal de natură microbiană.Factori favorizanţi: relatiile sexuale. în special la nefropatie obstructivă. inflamaţii periuretrale. reducerea indigestiei de lichide. Starea generala este alterată: cefalee. Se poate însoţi de hematurie. Agenţii patogeni cei mai frecvent întălniţi sunt :E. 16 . Sindromul cistic descris la femei constă în urmatorul aspect clinic: disurie.B. frecvent celulele epiteliale.Pe acest fond survin adesea pusee de pielonefrită acută. Debutul este mai frecvent acut cu dureri lombare uni sau bilaterale cu iradiere spre vezică şi rădăcina coapselor.polakiurie şi durere în regiunea hipogastrică. disurie severa. Cauzele sunt multiple: stenoza de meat uretral. Tratamentul corect duce la vindecarea infecţiei. usturime postmicţionale dar uroculturii sterile. Durerile şi polakiuria sunt însa mai estompate dar piuria este persistentă. disurie şi usturime. inapetentă. Examenul clinic decelează uneori un rinichi mare şi dureros. Cistita acută: se manifestă prin triada clasică: piurie.Proteus şi klebsiella. febra. insuficienţa ovariană. insuficienţa renală acută.este o infecţie cronică a vezicii urinare care poate fi consecinţa unei cistite acute incorect sau insuficient tratate. supuratii) . Forme clinice: cistita acută simplă se manifestă prin simptomele descrise mai sus si cistita hemoragică care se manifestă prin polakiurie. Survine de obicei la pacienţii care prezintă un factor predispozant. Febra lipseşte în mod obişnuit. Febra de 38-40C este prezentă pe perioada bolii diminuând concomitant cu stingerea procesului infecţios.000/ml. frisoane. Evoluţia sub antibiotice este în general favorabilă. hematurie macroscopica. a unor afecţiuni ale aparatului urinar care intreţin infecţia prin staza. Pielonefrita cronică: -reprezintă o nefrită interstiţială microbiană cronică cu evoluţie lentă care tinde spre insuficientă renală cronică.

Poate fi tranzitorie sau persistentă. Bacteuria asimpotmatică la adulţi apare în proporţii variabile: 5% la femeile ce nu depaşesc 60 de ani şi nu sunt gravide. Piafen.se defineşte prin prezenţa la o persoană a doua uroculturi cu bacteriurie semnificativă (10 la a cincea germeni) cu acelaşi germene în absenţa semnelor clinice de infecţie urinară. proteina C sunt crescute numai în puseele de acutizare. scobutil. regim alimentar hiposodat şi necondimentat. cu pusee de acutizare şi evoluţie spre insuficienţa renală cronică la bolnavii cu factori obstructive sau afectiuni grave asociate.Simptomologia clinică: este reprezentată de durere sau jena lombară bilateră exacerbate la oboseală.. plegomazin. denumite şi . tratementul antimicrobian este pe prim plan. antipieretice: paracetamol. Tratamentul infecţiei urinare : Infecţia urinară necesită un tratament complex indiferent de forma clinică şi localizare. Ea impune investigaţie urologică pentru depistarea refluxului vezico-uretral (care este cea mai frecventă cauză) urmata de tratament adecvat. acidifiante de urină. Tratamentul igieno-dietetic: este indicat mai ales în formele acute şi constă în: repaus la pat.Termenul de bacteriurie asimptomatică defineşte o stare prezentă. Tratamentul simptomatic: antialgice: . paloarea. Cantitatea de proteine este limitată în caz de alterare a funcţiei renale.Ureea şi creatinina cresc în puseele de acutizare. urina tulbure şi piurie intermitentă. scopul principal este înlăturarea factorului obstructiv 17 . c) Bacteriuria asimptomatică: . poliurie (uneori cu nicturie). Ea apare la pacienţi care au prezentat sau nu simptome clinice anterior sau acestea pot să apară ulterior în cursul evoluţiei.urologice” sau chirurgicale. frisoane. III 7. Datele de laborator: VSH. sedative: fenobarbital. hidratare (orală sau parenterală ) cu ceaiuri diuretice.Agocalmin. iar anemia este monocromă şi se acutizează în evoluţia spre insuficienţa renală cronică. subfebrilitate. denumite şi “medicale”. Bolnavii cu diabet zaharat şi cei cu boli renale diverse vor fi trataţi în mod obligatoriu deoarece suparapunerea infecţie tractului urinar poate determina agravarea leziunilor renale iniţiale sau poate determina complicaţii septice. Bacteriuria asimptomatică la copii are frecvenţa variabilă in funcţie de vârstă şi sex. fibrinigenul. urocultura este intermittent pozitivă. Marea majoritate a bacteriuriilor asimptomatice au tendinţa de vindecare spontană fără tratament specific. spsmolitice: Papaverina.Fortral. Tratament antimicrobian: -in infecţiile urinare fără stază.indometacin. cefalee sau HTA sunt de asemenea frecvent întâlnite. in timp ce în cele cu stază urinară. antiinflamatoare:fenilbutazona. Evolutia: este lentă şi de lungă durată. Semnele genrale ca: oboseala. incidenţa crescută la bătrâni (17-50% la femei si 634% la barbati) şi la bolnavii cu diabet zaharat şi boli renale diverse.astenia. Examenul de urină:identifica proteinurie şi leucociturie. acid acetilsalnic (Asipirina).

Au acţiune mai ales în pielonefrite grave: -CEFOXITIN : 2-13 g/ zi -CEFATREXIL: 4 g/zi CLAFORAN: 1g/ zi -ROCEPHINE:1g/ zi -NOLICIN:800g/zi 18 . Toxicitatea lor este potenţată de diuretice şi aminoglicozide. Doza este de 2 -4 /zi timp de 10-14 zile. Scopul terapiei antimicrobiene este eradicarea unei infecţii acute. Efectele secundare sunt rare şi constau în erupţii tegumentare.Este ineficient în infecţiile urinare cu Bacilii Coli şi Proteus. Doza zilnică este de 4 g timp de 7 zile. alergii şi mai rar tulburări renale. Pseudomonas. Doza este de 4 tablete pe zi (1 tableta este de 80mg) în 2 prize. Este un medicament eficient în infecţiile cronice. exceptand Klepsiella. • Antiseptice urinare: NITROFURANTOIN –este un chimioterapic cu acţiune scurtă. Este contraindicat în insuficienţa renală şi se administrează cu prudenţă la sugari.care va fi asociat cu tratamentul antimicrobian. În infecţiile acute 50-100mg de 4 ori /zi la mese 1-2 săptămâni. Doza este de 1 g (2 comprimate. Are acţiune bactericidă şi bacteriostatică. Chioterapicele şi antibioticele folosite în infecţia urinară sunt: • Sulfamide : SULFAMETIN-este o sulfamidă cu acţiune prelungită. CEFALOSPORINELE – sunt penicilinele sintetice cu spectru larg de acţiune. • Antibiotice: AMPICILINA – este eficientă faţă de germenii gram pozitivi şi gram negativi.Doza de atatc este de 2 g timp de 3 zile (2 tablete/12 ore) dupa care se continuă cu 1 g/zi timp de 14 zile. Efectele lor secundare sunt : leucopenie reversibilă. BESEPTRIN-are un spectru larg de acţiune asupra germenilor gram pozitivi sau negativi. Este contraindicat în insuficienţa hepatică şi renală cât şi în ultimele 3 luni de sarcină. Doza zilnică este de 12-14 g. Enterobacter şi anumite tulpini de Proteus. profilactic 1 capsula/zi. În insuficinţa renală se reduce doza. CARBENICILINA – este o penicilină bactericidă de sinteză care lărgeşte spectru de acţiune al Ampicilinei asupra Bacilului Piocianic. 1 comprimat = 500mg) – de 2-3 ori pe zi. Este contraindicate în insuficienţa renală. METANAMINA – este rapid absorbit pe care orală şi excretată prin urină. ACID NALIDIXIC (NEGRAM) – acţionează în principal asupra germenilor gram negativ fiind bacteriostatic. prevenirea recidivelor şi a leziunilor renale. pentru profilaxie : 50-100 mgîin fiecare seară timp îndelungat. realizează o eliminare renală rapidă şi concentraţii ridicate.

calculi)./zi Acid nalidixic 2 tb/zi În situaţii speciale acest tratament se poate prelungi până la doi ani. Tratamentul recidivelor: prezenţa unei recidive impune evaluarea bolnavului pentru stabilirea cauzelor favorizante ei : existenţa unor modificări hepatice (malfomatii. stabilirea sediului infecţiei urinare ( testul imunofluosrescentei bacteriilor urinare). Aceşti factori şi în special cei uropatici trebuie trataţi corect. Nu se administrează în a II-a parte a sarcinii şi la copiii pana la 6 ani.evitarea abuzului de analgezice şi în special. diminuarea capacităţii imunologice a organismului.constă în unele măsuri ca : .Doza zilnică este de : -KENAMICINA 1-2 g/ zi -GENTAMICINA 3x 80 mg / zi TETRACICLINELE – sunt bactericide cu spectru larg pentru germenii gram negativi şi gram pozitivi cu exceptia Pseumodonas si Proteus. Se va evalua funcţia renală şi ph-ul urinar pentru asigurarea unei mai bune concentraţii urinare şi a unui ph favorabil acţiunii medicamentului.000 UI la 8 ore/zi. Doza este de 1. În infecţiile urinare este ineficient administrat doar pe cale parenterală./zi Biseptrin ½.evitarea frigului umed (baie rece.000. în scopul impiedicării dezvoltării germenilor la nivelul aparatului urinar.Tratementul corect igieno-diectectic şi medicamentos al colonului iritabil Aplicarea unei terapii antimicrobiene în doze reduse. . AMINOGLICOZIDICE-au acţiune bactericidă largă asupra germenilor gram negativi Sunt nefrotoxice şi dau tulburi vestibulare. Doza lor este diferită de variantele folosite. defenacetina. Se aplica tratamentul continuu pe o perioada de 6 luni cu : Nitrofuratoin 1 tb.limitarea manevrelor urologice instrumentale întrucât acestea prezintă riscul producerii unor infecţii urinare . Se adiministrează : . care produce unele leziuni pe care se pot grafa infecţii urinare. Este nociv şi nefrotoxic.Doxicilina Nitrofurantoin 19 . COLIMICIN-acţiune bactericidă şi este eficient inclusiv pe germneii gram negativi.1 tb/zi Norfloxacina 1 tb.CHINOLONE-folosite în prezent pe scară largă -NORFLOXACINA 500mg / zi peros sau 200 mg parenteral -OFLOXACIN 500 mg/zi -CIPROFLOXACINA 500 mg /zi peros sau 200 mg parenteral.ploaie) . Tratamentul profilactic : .

20 . În cazul în care reinfecţia este în relaţie cu actul sexual. Se recomandă: Biseptrin 1/2tb sau 1 tb seara la culcare.-Biseptrin Durata tratamentului ete de 4 -6 săptămâni în infecţie urinară cu localizare renală neobstructivă. tratamentul este de durata 3-6 luni pana la 12-24 luni. se administreaza doza dupa acesta. impune de a asemenea evaluarea pacientului. In caz de infecţii urinare repetate. Tratamentul reinfecţiilor: constatarea infecţiei urinare cu un germene altul decat cel care a produs prima infecţie urinară. Dacă nu se obţin rezultate se efectuează tratament 6 luni cu controlul lunar al bacteriuriei.

Va urmări în mod deosebit la bolnav comportamentul. ea are privilegiul să observe bolnavul şi să culeagă date despre starea sa generala. pacienţii şi documentele medicale. poziţia bolnavului în pat. starea psihica. funcţiile vitale şi vegetative ( puls. pregătirea pentru examinări) şi cu rol autonom. tratament injectabil. 2. De asemenea am respectat cu stricteţe toate indicaţiile medicului şi asistentei din acea secţie. expresia feţei. temperatura. tensiunea arterială.Studiul foii de observaţie – include toate informaţiile legate de persoana blnavă şi starea sănătaţii ei. 4. apetitul. 1. date legate de afecţiunile ei. Increderea se poate realiza prin apropiere.Comunicarea – venirea în contact cu bolnavii şi puterea de discuţii în legatură cu problemele lor. studiul documentelor medicale. Urmarirea a constat în: culegerea informaţiilor prin interviul cu parcienţii. deschiderea faţă de probleme.CAPITOLUL IV ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU INFECŢIE URINARĂ Pentru a avea o imagine cât mai clară despre boala infecţie urinară precum şi despre particularităţile de îngrijire medicală a bolnavilor cu infecţie urinară am urmărit câţiva pacienţi cu această afecţiune. atenţie. tensiune arterială. contracţile şi convulsiile. cooperând la ingrijirea pacienţilor cu infecţie urinară prin aplicarea cu stricteţe a tehnicilor de îngrijire cu rol delegate ( perfuzii.000-8. In foaie găsim şi valorile funcţionale vitale ( puls. somnul. tegumentele şi mucoasele. durerile.Metode de investigare clinice si paraclinice I. 3. 5-15mm/2 ore F=6-13mm/ora . În foaie sunt trecute toate investigaţiile pe care bolnavul trebuie sa le facă precum şi rezultatul acestor investigaţii. temperatură. confidenţialitate.000 /mm cub 21 . respiraţie) precum şi medicaţia prescrisă de medic. pregătind salonul.Observarea – asistenta medicală prin natura activităţii sale are posibilitatea de a supraveghea bolnavul în mod continu. am ascultat cu atenţie medicul şi l-am ajutat în caz de nevoie. Prin comunicare am participat în cadrul echipei de îngrijire prin însotirea medicului la vizita medicală. respiraţia) . Pentru a se realiza o comunicare cât mai eficientă cu bolnavul să se asigure un climat cât mai plăcut în care să se poată dezvolta încrederea bolnavului în asistenta medicală. raspuns la tot ceea ce se întreabă. 10-20mm/2ore Leucocite 4.Examinări de laborator : a) Explorarea sângelui: Valori normale: VSH B= 3-10 mm/ora . Se pot obţine informaţii preţioase care pot ajuta la clarificarea unor probleme.

• Uroculutura cu un numar de germeni de 10.Rx thoracic Materiale. II.2mg% Colesterol 160-230 mg% Lipide 500-800 mg % Na 132-150 K 3.5-15g% Glicemie 80-120mg % Uree 15-35g / 24 ore Acid uric 2-5 mg % Creatinina 0.00/ml: necesită repetare • Urocultura cu un numar de germeni > 100.5 Mg 1. puroiului.8-3. Examenul microscopic pentru determinarea sedimentului urinar.radiografie simplă renouretrală . 3. Se utilizează prima urină de dimineată. zaharului din urină 2.000-100.Examnene paraclinice : .5-1. 22 .5-18 UI TGP 3-18 UI Ht B= 45 mg % F=40 mg% b) Eplorari renale: 1.000/ml indică infecţie activă ( un nou pureu) şi necesită alt tratament.ecografie . Pentru o recoltare corectă este necesară toaleta riguroasă a meatului urinar cu apă şi săpun. Determinarea densităţii urinare (normal 1015-1022 ). se recoltează din jetul din mijloc fară a intrerupe fluxul şi fară a contamina recipientul.6-16g% F=11.4 Transaminaze : TGO 4.5-5. 4.instrumentele şi materialele necesare pentru pregatirea pacienţilor în vederea examinărilor clinice şi paraclinice şi tratament.Hb B=13. Examenul microscopic de urina pentru determinarea: albuminei.5 Ca 4. Examenul bacteriologic prin urocultură.Dupa ce prima parte a jetului a spalat canalul.urografie .5-4.

Evitarea inhibarii reflexului de micţiune.care poate favoriza formarea calculilor. Tratamentul corect al acestor afecţiuni dupa sfatul medicului.deoarece sunt factori favorizanţi in apariţia si evoluţia afecţiunilor renale.acestea favorizând contracţiile vezici urinare si al sfincterului extern al uretrei.CAPITOLUL V EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE Ingrijiri de prevenire primara Dobândirea obişnuinţelor corecte de eliminare. Se vor efectua exerciţii fizice pentru creşterea tonusului musculaturii perineale si abdominale. Colaborarea asistentei si echipei de ingrijire cu pacientul.traumatismele.afecţiunile cardiovasculare.deoarece se produce distenzia vezicii urinare STAZA URINARĂ.oboseala.Se vor evita frigul. Ingrijiri de prevenire terţiară Reintegrarea in societate a individului cu afecţiuni cronice. Evitarea complicaţiilor. Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic fara prescripţie medicală. Evitarea aportului excesiv de săruri minerale.agentii toxici. Ingrijiri de prevenire secundara Depistarea precoce a infecţiilor renale si dispensarizarea lor corectă. 23 .

fară iradieri.= 110/ 70 mmHg Puls = 63 pulsatii/min La examenul fizic s-a constat : Aparatu uro-genital:-loje renale libere -micţiune spontană.2009 Pacienta are domiciliul în Huedin unde locuieste cu părinţii. De atunci la frig mai acuză durere. dar de intesitate suportabilă. Cu 2 lunii în urma bolnava a avut infecţie urinară. Din anul 2006/2009 este studentă la Facultatea de Psihologie de aceea locuieşte împreună cu doua prietene într-un apartament cu 3 camere. după tratament simptomele au dispărut. Prenume : M.disurie. stare genrală alterată. In ziua internării bolnava acuză dureri accentuate în loja renala stângă cu iradiere în flancul stâng pană la organele genitale externe. Antecedente personale: . A primit tratament cu Negram.disurie.A.hematurie -urina este tulbure -diureza = 1500 ml 24 .II. In urma cu 3 -4 zile bolnava prezinta disurie.hepatică acută virală la vârsta de 10 ani -rujeolă in 2000 -calcul renal eliminat -pneumonie Istoricul bolii: In urma cu 2 ani prezintă pentru prima dată colică renală dreaptă.CAPITOLUL VI Prezentare de caz CAZ I : Nume : B. Valorile funcţiilor vitale la internare : T. hematurii. Diagnosticul la internare: .Rh (+) Data internarii : 12.infecţie urinară . Sex:feminin Nationalitate:romană Limba vorbita:română Religia:ortodoxă Profesia:studentă Varsta:24 Grupa sanguină : A II . apărând apoi şi hematuria.polakiurie şi dureri în loja renala stânga. sa prezentat la Policlinica Studenţească.durere persistentă. polakiurie.colica renală . pacienta prezintă: polakiurie.litiaza urinară Motivele internarii: durere în loja renala stângă cu iradieri în flancul stâng.

= 110/ 70 mmhg.respiraţie de tip costal superior Aparat digestiv : . E B Glicemie Uree Creatinina Lipide Colesterol Timol TGO TGP Na K Ca Mg Urina: . nedureros Reflexe osteostendinoase: prezente.abdomen suplu.18 resp/min .000.clare.sumar de urina: A: ++ P:+ Z: negativ 68 24 2 6 94 mg % 9.C : bine orientate temporo-spatial Explorari paraclinice: 10-21 mm Sanguine : VSH H Hb L Tablou sanguine : 4. nedureros Sistem osteo-articular: integru.bine batute .transit intestinal normal.are 1 scaun /zi de culoare şi consistenţa normală Aparat cardio vascular : .elastic.65 mEq/l 25 .A.căi respiratorii libere .8 g % 8.puls = 63 pulsaţii /min Tegumente şi mucoase: normal colorate Ţesut adipos subcutanat: integru.zgomote cardiace ritmice.N.nedureros . mişcari respiratorii ample.respiraţie normală.3 mmol/l 88 mmol/l 830 mg% 216 mg% 2 UM 7 UI 6 UI 141mEq/l 4 mEq/l 5 mEq/l 1.000/ mm cub 12.100/mm cub N Limf. normale S. mobil.Aparat respirator: . mobil.T.ritmice.torace normal conformat.

Cu 14 ore înainte de examinare i s-a administrat 1 tableta de carbine medicinal. de forma triunghiulară cu varful în jos şi înăuntru.supe ceaiuri. Raţia alimentară va fi normală cu aport d 2. i s-a testat sesibilitatea la Odison 75 % . Va trebui să consume un regim hidric : sucuri neacidulate. după care i s-a injectat intravenos 20 ml Odison 75 %. Funcţia eliminatoare bună . Rezultatul a fost: ariile renale normal situate şi conformate. Regimul alimentar: Trebuie să se asigure lichide peste 1.rezistent Kanamicina :.5 – 2 litri – 24 ore : supe.imagine pielo-calicială cu prezenţa unei amprente bazinetale. Urografia: Pacienta a fost rugată să nu bea şi să nu manânce nimic în dimineaţa examinării pentru a reduce volumul urinar.sensibil Ofloxacin :.rezistent Norfloxacin: . 26 . I s-a administrat cărbune medicinal. De asemenea este contraindicat consumul de cafea pentru că irită caile renale.iar in seara premergatoare examinării va mânca pâine prăjită şi ceai .cartofii în exces ( favorizează fermentaţi intensive).rezistent Ecografie abdominală : rinichi drept – cu o formaţiune chistică în 1/3 superioară -rinichi stâng – cu 2 formaţiuni chistice albe de 3 cm diametru în 1/3 inferioară localizată intracalicial Ecografia simplă renouretrala : Cu 2 zile inainde de efectuare i s-a explicat pacientei necesitatea şi improtanta tehnici şi a fost rugată să respecte un regim alimentar cu alimente usor de digerat.laptele proaspat.cristale de oxalate de calciu urocultura : se evidenţiază stafilococul alb exudat faringian : se pune în evidenţa steptococul beta-hemolitic Antibiograma : Gentamicina –rezistent Penicilina :.- densitatea urinară = 1014 sedimentul urinar : 100 hematii. Sunt contraindicate : bauturile alcoolice.rezitent Streptomicina :. în stanga.intermittent Ciprofloxacin : . i s-a facut clisma evacuatoare. La radiografie s-a observat : 2 imagini cu calcare de aspect neomogen.rezistent Acid nalidixic :. în dreapta –limitele normale.4 g / 24 ore de sare. sucuri de fructe neacidulate. Vezica urinară în limitele normale. A fost dusă în serviciul de radiologie unde i s-a cerut sa se dezbrace şi să se aşeze pe masa de examinări.

18 resp/min.de accea face apel la prietene ca să-i aducă de mâncare.cu miros fară intensitate -scaunul era de consistenţă şi culoare normală.uneori mai consumă în timpul zilei căte un corn sau o prăjitură -îi plac dulciurile şi sucurile de fructe -se simte putin slăbită -nu este mulţumită de mancarea din spital. 3. Nevoia de a dormi şi a se odihni : -adoarme mai greu.moderne si curate .pijama. Nevoia de a-şi păstra temperatura corpului în limitele normale: .cu mişcaări respiratorii ample. 27 .urina fiind limpede. Nevoia de a se imbracă şi de a se dezbrăca : -îi plac hainele frumoase . pe la ora 23 -are un somn agitat.nu necesita ajutor la îmbrăcare sau la dezbrăcare -la internare în spital şi-a adus de acasă : halat. se trezeşte frecvent în timpul nopţii.3 C .ritmice -respiraţia este de tip costal superior -T.umiditatea minimă.Nevoia de a se alimenta si hidrata: -este obisnuită cu 3 mese principale pe zi.nedureroase (34/zi).lenjerie. dureroase frecvent fiind cunoscută (6-7/zi) prezintă hematurie.la internare pacienta are T=38. 2.papuci 7. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură : -îi place să se plimbe. să facă exerciţii fizice pentru a se menţine în bună formă -nu îi place să stea mult în pat -de când este bolnavă oboseşte repede 5. fară probleme de defecaţie -are 1 scaun /zi de consistenţă pastoasă -pacienta prezintă micţiuni spontane. cu patul de spital. 6. are obiceiul să doarmă 1-2 ore după-amiaza -s-a obişnuit mai greu cu condiţiile de spitalizare.Bilantu de independenta/dependenta pe cele 14 nevoi fundamentale” 1.dar consumă destul de puţin.urina fiind urât mirositoare -eleiminarea materiilor fecale nu s-a modificat -diureza este de 1500ml/24 ore 4.temepratura mediului ambient este de 10-20 C. Nevoia de a elimina: -înainte de a avea probleme de sănătate pacienta avea micţiuni spontane.Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie : -respiraţia este normală.transparentă. puls = 63 pulsaţii/min.-110/70 mmHg .A.

3C . Nevoia de a acţiona conform credinţelor şi valorilor propii: .tegumentele sunt integre. Nevoia de a se realize: -este studentă . are urmatoarele probleme de dependentă: .bine ingrijite 9. să asculte muzică.Anxietate legată de spitalizare. foarte prietenoasă fapt pentru care are mulţi priteni care au vizitat-o permanent la spital . evolutia bolii şi realizarea profesionala manifestată prin: teamă. îi place sa fie curată şi bine ingrijită .respectă cu stricteţe tratamentul prescris şi indicaţiile date de medic Am constatat că pacienta B.îşi efectuează singură toaleta. nelinişte. şi-a adus cu ea în spital radioul 14.disurie.Eliminarea urinară inadecvată calitativ manifestată prin : polakiurie.este neliniştită pentru că din cauza internării în spital nu a putut merge la cursuri şi astfel are mult de recuperat 13.Oboseală legată de dureri.prin modul ei de viaţa încearcă să evite pericolele: respectă indicaţiile date cu privire la afectiunea ei pentru a preveni complicaţiile 10.M.este interesată să acumuleze cunoştinţe cu scopul de a-şi recâştiga sănătatea . Nevoia de a se recreea : . Nevoia de a învata sa-şi pastreze sănştatea: . Nevoia de a avea tegumentele şi mucoasele curate şi integre: . Nevoia de a comunica: -este o fire comunicativă.Disconfort legat de atenuarea funcţiei renale manifestat prin : durere colicativă lombară stânga .hematurie . Nevoia de a evita pericolele : .îi place mult să citească.foloseşte doar lucruri personale .8.anxietate manifestată prin :somn agitat. 28 .este credincioasă: în fiecare seară şi dimineată işi spune rugăciunile şi citeşte cărţi religioase 12.este o fire receptivă şi repectă cu stricteţe toate indicaţiile date de medic şi de asistentă 11.Hipertermie legată de infecţia urinară manifestată prin: temperatură moderată 38.este conştientă ca afecţiunea existentă o obligă la condiţii speciale de igienă .intrerupt .

Eliminarea urinara inadecvata cantitativ legata de infecţia urinara manifestata prin polakiuriurie.Streptomicin rezistent.Ciprofloxaci nrezistent.Disconfort legat de durea colicativă în lomba stângâ poziţia antalgică. prin injectie intramuscular -cand avea dureri mai intense la indicaţia medicului.sedimen tul urinar:100 hematii.si mai lat care sa o cuprindă peste mijloc.durea s-a ameliorat.Kanamicinarezistent. După 3 zile nu mai are dureri decat foarte rar si de o intensitate mult mai redusă .con tinua tratamentul cu antispastice.aranjandu-i patul.di surie.i-am administrat:Agocalmi n 1 tb peros pentru sedarea durerii -am recoltat urina pentru examenul sumar de urina.iar rezultatul a fost:Gentamicinarezistent.Probleme Obiectiv Interventii Autonome 1.cristale de oxalat de calciu -densitatea urinară este de1014 -am masurat diureza:1500ml si am notat-o in foaia de observaţie pentru a evidenţia eventualele retenţii urinare -am recoltat urina pentru urocultura. -am recoltat sange pentru Dupa 30 min.P:negative.Penicilinasensibil.deoarece căldura diminueaza durerile -am âncurajat-o sa ia o poziţie cât mai relaxată in pat -cand avea dureri am incercat sa-I distag atenţia discutand cu ea pană cand sedativul işi făcea efectul -am observat atentă pacienta pentru a sesiza orice urma de anxietate pentru ca orice fel de emoţii pot influenţa eliminarea -am explicat bolnavei necesitatea unei igiene riguroase a organelor genitale externe si schimbarea lenjeriei de corp cat mai des posibil -am urmarit zilnic aspectul si mirosul urinii si am informat medical despre starea pacientei -am rugat pacienta sa consume o cantitate de minimum 1500 ml de lichide pe zi 29 Evaluare Delegate -la indicaţiile medicului la internare i-am administrat:Papaverin ă 1f.ducându-i reviste si ziare la cerea ei -am vorbit cu ceilalti membrii ai familiei si i-am rugat să-i aduca un fular cald.iar rezultatul a fost:A:+ +.transpir aţii -pacienta va exprima o stare de bine prin ameliorarea durerii in 30 min.facies crispat.Ofloxacinrezistent.hematurie -pacienta va avea micţiuni spontane nedureroase cu o frecvenţă de 4/5 zi peste 4 zile -am asigurat confortul pacientei:aerisind salonul.si dispariţi lor in urmatoarele 3 zile 2.

30 .

K=4mEq/l.3mmol/l.Glicemie=94mg %.Hipertermia -pacienta va avea -am masurat zilnic -la indicatia medicului am din cauza temperature temperature corporala a administrat:Paracetamol 2x1 procesului corpului in limite pacientei dimineata si tab/zi la orele 6infectios fiziologice in seara.Tablou sanguine:N=68.Oboseala A)pacienta se va manifestata simpti mai bine prin:ochii dupa 10 zile incercanati.Limf=24.tgo=7UI. -am administrat pentru infectie la indicatia medicului Sulfafurazol2x1 comprimate/zi peros.Penicilina2x1 milion U /zi manifestata termen de 5 zile foaia de observatie injectabil intramuscular la orele prin -am asigurat conditiile 12-24 temperature de microclimat moderata favorabil:temperature 38.000/mm cub.TGP= 6UI.somn nocturn agitat si interupt.Uree=9.000.3C mediului ambient este de 20C. -am explicat pacientei ca afectiunea pe care o are poate determina aceasta oboseala si slabiciune si ca dupa tratament isi va recapata puterile -am incercat sa o linistesc discutand cu ea anumite lucruri ce o interesau in mod special 31 Dupa 3 zile in urma administrari medicatiei temperature corporala a revenit la valori normale:Td= 36.H=1012mm.Hb=12.H=4.Mg=1.8g%.L=8100/mm cub.si am notat-o in 18.S.Na=141mEq/l.65mEq/l.Penicilina2x1 milionU/zi injectabil intramuscular 3.Timol=2UM.B =6.Lipide=830mg %.umiditatea minima 4.Ts=36.Probleme Obiectiv Interventii Autonome Evaluare Delegate - examenul de laborator cu rezultatul:V.tegu mente palide.9C Nu se mai simpte asa slabita ca si la internare .Creatinina= 88mmol/l.C a=5mEq/l.E=2.Colesterol=216mg %.

Probleme 5.recoltarea urinii.5-2l/24 ore:supe ceaiuri.neliniste Obiectiv Interventi Autonome Evaluare Delegate -pacienta va avea un tonus fizic si psihic mai bun dupa 7 zile -am rugat pacienta sa se odihneasca cat mai mult posibil -am rugat-o ca in timpul spitalizari sa invete mai putin deoarece oboseala se poate datora si pregatirilor pentru examenele la facultate -i-am explicat ca dupa vindecare o sa aiba o capacitate mai mare de a invata si de a recupera Dupa o saptamana a afirmat ca se simpte mai odihnita ca la internare -pacienta san u mai prezinte stare de anxietate dupa 4 zile -i-am explicat ca stresul pe Sentimentul ca timpul ei este folosit util ii favorizeaza intrun anumit grad Vindecarea.de aceea este foarte importanta relaxarea ei -la cererea ei prietenele i-au adus cursurile in spital.dar am rugat-o sa incerce doar sa le citeasca -prin discutiile purtate am incercat sa-I distrag atentia de la preocuparile legate de facultate -i-am furnizat toate informatiile si datele pe care le-a cerut in legatura cu boala si evolutia sa -i-am explicat necesitatea fiecarei investigatii si ca nu are de ce sa-I fie teama pentru ca exista specialisti buni si o dotare tehnica corespunzatoare -am pregatit pacienta pentru investigatiile:recoltarea sangelui .peste 1.Dupa 4 zile pacienta este mai optimista cu privire la evolutia bolii sale sin u ii mai este frica de investigatii. care-l provoaca teama poate fi un obstacol in calea vindecarii ei.urografie -ratia alimentara va fi normala cu aport de 2-4g de sare/24 ore -va fi asigurat consumul de lichide .radiografie simpla renouretrala.sucuri neacidulate 32 . de realizarea profesionala manifestata prin teama.Anxietate legata de evolutia bolii si de investigatii.

înainte de culcare. în special seara.SCRISOARE MEDICALĂ La externare infecţia urinară este vindecată şi pacienta este sfătuită să evite frigul si umezeala.Se va evita în limita posibilitaţilor amânarea micţiunilor. Golirea completă a vezicii urinare. I-au fost recomandate cure balneare de 2 ori pe an la Băile Herculane. iar dacă simptomele cunoscute reapar să se prezinte la medic pentru a preveni eventualele complicaţii apărute în lipsa tratamentului adecvat. Se recomandă o toaletă rigurosă a regiunii perineale prin spălare cu apă caldă şi săpun după fiecare scaun şi de asemenea seara. după cateva minute faţă de micţiunea precedentă ) . Micţiuni frecvente. 33 . înainte de culcare prin micţiune dublă (va fi solicitată să urineze încă o dată.

murmur vesicular fiziologic Aparat digestiv : .CAZ II Nume: P Preunume: A Sex: feminin Nationalitatea: română Limba vorbita: română Religia: Greco-catolică Profesia: profesoară Varsta: 44 Grupa sanguină: A II: Rh + Data internării: 26.polakiurie.X.alternative.frecvente cu cantitaţi mici de urină.rinichi nepalpabil Aparat respirator: respiraţii normale./min. De 5 zile acuză din nou greţuri.disurie.2008 Pacinta are domiciliul in Turda unde locuieşte intr-un apartament cu 2 camere la etajul 3:este căsătorită şi are 2 copii :o fată de 18 ani şi un băiat de 14 ani.in partea dreapta.iar urina rămâne tulbure.dureri lombare mai accentuate în partea dreaptă.micţiuni spontane. -130/90 mm Hg Puls= 78 pulsatii /min Respiraţii=18 resp/min La examenul fizic s-a constatat : Aparat uro-genital : . astenia marcată. La internarea din octombrie 2008 se pune în evidenţă infecţia bacteriană. Se prezintă din nou la medic pentru internare .mişcari respiratorii ritmice.transit interstinal normal.vărsături .disurie. Diagnostic internare: dureri abdominale în tot etajul abdominal mijlociu si dureri lombare.diureza= 1300ml /24 ore .urina tulbure .vărsături.mai accentuate. Sonoritate pulmonară . Antecedente personale: -litiază renală stânga operata in 1987 -apendicectomie in 1991 -hipotiroidism Istoricul bolii: In 1987 pacienta a avut o litiază renală stângă rezolvată chirugical.greţuri.egale.nu însă şi febră.dureri abdominale în tot etajul abdominal mijlociu.A. In luna septembrie 2008 elimină 2 calculi după care durerea persistentă cedează complet.astenie cu scăderea capacităţii de muncă. După tratament simptomatologia cedează complet.tratându-se cu Gantamicină. Valorile funcţiilor vitale la internare sunt : T.iar apoi cu Negram si Cotrimazol.abdomen uşor globules .18 resp.are 1 scaun / zi de culoare şi consistenţă normală 34 .

N. Arată o dilatare pielocalicială dreaptă discretă.zgomote cardiace ritmice. Glicemie Uree Creatinina Acid uric K Ca Mg Lipide Trigliceride : T. 35 .55mEq/l 650mg% 22 UI 18 UI 2 UML 170mg% Urina: sumar de urină : A-negativ P-+ Z-negativ -densitate -1020 -sedimentul evidenţiază 8-10 leucocite.9mEq /l 4. = 130 / 90 mmHg .4mmol/ l 89mmol /l 4. Cu ajutorul aistentei i-am făcut o clismă evacuatoare.G.funcţia renală este bună.O T.8mEq/l 1.puls =78 pulsatii/min. urati amorfi -proteinuria: negativă.C: orientată temporo-spatial Examinări paraclinice : Sange : V.Aparat cardio-vascular : .G. Ca= 4. Radiografia toracică este fără modificări patologice. uricozuria=475 . levuri OxCa. rar hematii. . Asistenta a facut testarea la substanţa de contrast.H L.G : pacienta ştie în ce consta şi nu-i este frică de acestă examinare Radiografia toracică: fiind internată de mai multe ori ştia în ce constă acestă examinare. E.C.bine bătute .S.E Timol Cholesterol 9-25 mm/ora 7100/mm cub 86mg% 4.3 mEq /l ecografia abdominală : pacienta ştie in ce constă acesastă examinare.Matitate cardiacă în limite normale Tegumente şi mucoase: normal colorate Ţesut adipos subcutanat: bine reprezentat Gangloni superficiali: nepalpabili Sistem osteo-articular: relaţii normale integre S. Examen urografic: am rugat pacienta să nu mănânce nimic în dimineaţa examinării.T.A.

peros Algocalmin ( la nevoie 1 tb.seara. Regimul alimentar :dacă nu sunt complicaţii regimul trebuie să asigure o stare de nutriţie bună./zi. Nu se face restricţie de sare deoarece se pierd cantităţi mari de urină.uretrelor uşor hipotone.dilatarea calicială şi îngustarea tijei caliciale.supraveghind permanent pacienta. Se recomandă repaus la pat. I-am injectat intravenos 20 ml de odiston 75%.Am condus pacienta în serviciul de Radiologie unde am rugat-o să se dezbrace şi să se aşeze pe masa de examinare. A urmat tratament cu : Negram 1x1 comprimat /zi.peros Emetiral 2x 1 tb. Peros) 36 .o diureză suficientă şi corectarea pierderilor saline. Trebuie să fie un regim alimentar cu lichide în cantitate suficientă 1500 ml/zi.Rezultatul a fost : îngustarea parenchimului.

/min.temperatura corpului pacientei oscileză în limite fiziologice 37 .=130 /90 mmHg .Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: se deplaseaza singură fără ajutor.Nevoia de a se alimenta şi hidrata: -este supraponderală având o greutate de 82kg la 1.papuci de casă are haine curate şi bine îngrijite 7.Nevoia de a-şi păstra temperatura corporală în limitele fiziologice: . precum şi mâncărurile bune -nu este mulţumită de mâncarea din spital -s-a plâns de faptul că de când este bolnavă nu prea are poftă de mâncare şi se simte slăbită -consumă mese principale pe zi. 2.după care îşi petrece restul zilei acasă 5.completate cu câte o gustare de obicei prăjituri -consumă zilnic 1500-1800 ml lichide pe zi 3.Nevoia de a respire şi a avea o bună circulaţie: mişcări respiratorii ample. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca : se îmbracă şi dezbracă fără ajutor în spital foloseşte lucrurile personale aduse de acasă : halat .ritmice.in primele zile a avut un somn agitat din cauza patului de spital. Fiind supraponderală se mişcă mai greu.are un scaun / zi.Bilantul de independentă /dependetă pe cele 14 nevoi fundamentale : - 1.normale. frecvenţa de 7-8 ori pe zi -eliminarea urinei este însoţită de durere -urina este tulbure . este normal ca şi consistenţă şi aspect 4.îi plac mult dulciurile şi sucurile naturale.obosind destul de repede se plânge de o scădere a capacitaţii de muncă din discuţiile cu ea am aflat că dupa terminarea orelor de muncă ( 8 ore) îi place să meargă la cumpărături.pulsul= 78 puls. diureza -1300ml .frecvente cu cantitaţi mici de urină .69 cm înălţime .După ce s-a obişnuit cu condiţiile din spital a dormit mai bine -îi place ca patul sa fie curat şi bine aranjat - 6.18 resp.N evoia de a dormi şi a se odihni : .pijama.Nevoia de a elimina : -micţiunile sunt spontane./min la efort fizic apare o creştere a frecvenţei respiratorii T.A.

Risc de complicaţii.îi place sa citească . 38 . 5. Am constatat ca pacienta P.urina tulbure.A are urmatoarele probleme: 1. Potenţial de dezechilibru electrolytic. să obţină informaţii.acido-bazic manifestat prin : greţuri.Nevoia de a se recreea : . Oboseală manifestată prin : astenie marcată.să se uite la televizor mai ales la emisiunile de ştiri. Disconfort legat de atenuarea funcţiei renale manifestată prin : durere colicativă lombară dreapta . somn nocturn agitat. dar găseşte o sursă de forţă şi rugăciuni 12Nevoiade a se realiza -este economistă -este preocupată de asigurarea unor condiţii de viată cat mai bune pentru familia sa: 13. ochi încercănaţi. 4.mucoasele şi fanerele integre şi curate: -îşi efectuază singură toaleta -îi place să fie întotdeauna curată cu tegumentele bine îngrijite folosind creme protectoare .Nevoia de a avea tegumentele.îi place sa discute cu oamenii .disurie.Nevoia de a comunica: -este o fire comunicativă şi prietenoasă . Eliminarea urinară inadecvată calitativ manifestată prin: polakiurie. Nevoia de a învaţa să-şi păstreze sănătatea : -vrea sa cunoască lucruri noi despre boala sa . având grijă pe cât posibil de sănătatea ei şi respectă cu stricteţe indicaţiile medicului 10. să-şi îmbogăţească cunoştinţele purtând discuţii pe diferite teme 11. 3. 2.diverstisment şi la filme 14.Nevoia de a evita pericolele : -este conştientă de faptul ca pot apărea o serie de complicaţii.tegumentele sunt normal colorate fară leziuni 9.Nevoia de a acţiona conform credinţelor şi valorilor proprii: -merge rar la biserică.vărsături.8.

3mEq/1 Am recoltat sânge pentru examenul de Laborator:V.ceaiuri.asigurarea temperaturii de 20 c în salon.Eliminarea inadecvată eliminatre cantitativ manifestată prin:polakiurie.Glicemie=86mg %.Uree=4.controlul zilnic al lenjeriei de pat şi de corp de cate ori era nevoie -am încurajat pacienta să ia o poziţie cât mai relaxantă in pat -am arătat că aplicarea căldurii locale are un efect benefic -cand avea dureri am încercat sa-I distrag atenţia discutând cu ea până cand sedativul işi făcea efectul -la indicaţia medicului am administrat Agocalmin 1tb.supe)a proximativ 1500- -am recoltat urina pentru examenul sumar de urină .Can4.Disconfort legat de alterarea funcţiei renale manifestat prin:durere colicativă lombară dreaptă -pacienta va exprima o stare de bine prin ameliorarea durerilor in 30 min.S.de aceea in discuţiile purtate cu ea si prin explicarea tuturor manevrelor efectuate am vrut să previn apariţia anxietatii -i-am explicat pacientei ca o igienă riguroasă este foarte importantă ca si schimbarea lenjeriei de corp si de pat de cate ori este nevoie -am rugat pacienta să consume o cantitate suficientă de lichide (sucuri neacidulate.rare hematii.si dispariţia lor in urmatoarele 2 zile -am incercat sa-I induc o senzaţie de confort prin:aerisirea zilnică a salonului.nedureroas ă cu o frecvenţă de 4-5/zi peste 3 zile -anxietatea poate fi producătoare de tulburari de eliminare urinară. După 2 zile nu mai are dureri decat foarte rar de intensitate mult mai redusă.Diureza este de 1500ml/24 ore.H.Znegativ -am masurat densitatea urinară=1020 -sedimentul urinar evidenţiază 8-10 leucocite.uricozuria-475.durerea s-a ameliorat.L=7100/mm cub.=925mm/ora.Acid uric=5.urin ă tulbure -pacienta va avea o micţiune spontană.38mg% Nu mai prezintă durere la micţiune si urinează de 4-5 ori pe zi.conti nuă tratamentul cu antispastice.levuri OxCa.4 mmol/1. 2.PLAN DE INGRIJIRE NURSING Probleme Obiectiv Intervenţii Evaluare Autonome Delegate 1.peros Papaverină1 fiolă intramuscular După 30 min.P-+. 39 .disurie.iar rezultatul a fost:A-negativ.Creatinină=89 mmol/1.

Probleme 3. Obiective a)pacienta va avea un somn calitativ si cantitativ adecvat vârstei în timp de 2 zile Intervenţii Evaluare Autonome Delegate 1800ml/zi -am urmărit zilnic cantitatea de urină emisia .ochi incercanaţi.să anunţe imediat personalul medical -i-am administrat la indicaţia medicului:Negram1x1 comprimat/zi peros -am explicat pacientei că afecţiunea pe care o are poate determina această oboseală si slabiciune si că dupa tratament îşi va recăpăta forţa si puterile Nu mai prezintă semne de oboseală.aspectul si mirosul ei -diureza a fost masurată în cantitate de 1300ml:am notat-o în foaia de temperatură Na=134mEq/i Ca=4.somnu l este liniştit.chiar şi minimă.55mEq/1 Lipide=650mg% TGO=22UI TGP=18UI Timol=2UML Colesterol=170mg% -am însoţit pacienta la examinări paraclinice: Ecografie abdominală Radiografie pulmonară Examen urografic -am rugat pacienta ca la cel mai mic semn sau schimbare. Oboseala manifestată prin astenie marcată.8mEq/1 Mg=1.somn nocturn agitat si interupt. -am incercat să o liniştesc discutând cu ea despre anumite lucruri care o interesau in mod special b)pacienta va avea -am rugat pacienta să un tonus psihic bun incerce sa se odihnească peste 7 zile cat mai mult posibil -i-am explicat ca oboseala poate veni si de la orele suplimentare lucrate în ultimul timp şi de la problemele pe care le are la serviciu -i-am recomandat ca după-amiază sa incerce sa se odihnească 1-2 ore 40 După o saptamană a afirmat ca se simpte mai odihnită ca la internare .

acidobazic manifestat prin:greţuri şi vărsături Evaluare -pacienta să fie echilibrată electrolytic si acido-bazic în decurs de 2 zile 41 -am recoltat sânge pentru ionograma serică si pentru determinarea rezervei alkaline -la indicaţia medicului am administrat :Emetiral2x1tb/zi Pacienta este echilibrată electrolytic şi acido-bazic-nu prezintă semne de deshidratare.litiază de dezechilibru electrolytic.ostiopatie renală.Probleme Obiectiv Interventii Autonome 4.consumu l de cafea. La externare pacienta nu a prezentat complicaţii .umezeala.ceai rece cu un vârf de cuţit de sare(ceai de muşeţel sau de mentă) -i-am explicat ca greţurile şi vărsăturile pot fi cauzate si de tratamentul primit(Negram) de Pacienta se nu -i-am explicat că dacă respectă prezinte cu stricteţe indicaţiile complicaţii medicului şi asistentei nu va prezenta complicaţii i-am explicat că trebuie să evite:frigul.insuficienţa renală cronică.consumul abuziv de analgezice -aplicarea unei terapi antimicrobiene in doza redusă in scopul impiedicării dezvoltării germenilor la nivelul aparatului urinar -i-am explicat care sunt complicaţiile pielonefritei cronice:sindromul de tub distal.Potential 5Risc complicaţii Delegate -am calculat bilanţul hidric zilnic -am monitorizat funcţiile vitale si vegetative -am reînceput hidratarea orală in cantităţi mici administrate cu linguriţa din 5 in 5 minute in mod repetat -administrează apă minerală rece.

Sindromul de tub distal se caracterizează printr-o tulburare importantă a echilibrului hidric.acidoza renală hipercloremică.acidoza hipercloremică si hiperpotasemică disproportională faţă de gradul insuficienţei renale.Se caracterizează prin apariţia ostoporozei.prin asocierea suferinţei vasculare extrarenale si imposibilitatea corectării valorilor tensionale.calciu.nefrita care pierde sare cu pierdere de potasiu.care trece pe primul plan al simptomatologiei diabetului insipid nefrogen. La externare starea ei este ameliorată si i s-a recomandat un regim hipocaloric cu evitarea grasimilor animale şi consumul abundent de ceaiuri diuretice. Osteopatia renală din pielonefrita cronică. Amiloidoza renală din pielonefrita cronică explică posibilitatea apariţiei unui sindrom edematos la tinerii cu infecţii urinare grave.însoţind nefrita care pierde calciu sau diabetul fosfatic.sub masca unei hipertensiuni aparent esenţiale.electrolytic si acido-bazic.Ea se constată mai ales în formele complicate cu sindrom de tub distal.Cei cu această afecţiune sunt expusi să dezvolte unele complicaţii:dezechilibre hidro-saline sau potasice dramatice mai ales dupa abuz de diuretice.Coexistenţa insuficienţei renale cronice cu hipertensiunea arterială imprimă un caracter evolutiv mai accelerat insuficienţei renale cronice. Insuficienţa renală cronică din cursul pielonefritei cronice. 42 . Hipertensiunea arterială în pielonefrita cronică evolueaza de obicei grav.glucidic.

in cazul in care acestea apar.Frecvenţa prezentă a transpiraţiilor.In cazurile uşoare bolnavul prezintă doar o cefalee.Bacteriile şi eventuali cataboliţi retinuţi în sânge pot produce schimbări cu afecţiune toxică asupra creierului si tendinţa spre edem cerebral.De aceea bolnavii care prezinta aceste afecţiuni trebuie sa aiba grijă mai mare.Necesită teste de laborator pentru a le evidenţia.hidratarea corectă a organismului sub controlul permanent al diurezei. Ingrijirile vizează in general respectarea unei toalete riguroase.Trebuie controlate permanent tegumentele si asigurată lenjeria de corp si de pat curate si uscate.Infecţiile urinare se pot repeta fie din cauza ineficienţei tratamentului.ameţelilor expun bolnavii la diferite leziuni atât a tegumentului cât si a intregului corp.CAPITOLUL VII Concluzii Infecţia urinară este o boala care apare frecvent in zilele noastre.orarul.ameţeli eventuală astenie.Pentru prevenirea infecţiilor urinare este important educaţia pentru sănătate. 43 .care trec neobservate până la instalarea unei complicaţi.tratamentul corect al infecţiilor urinare si a complicaţiilor.durata tratamentului.fie datorită nerespectări de către pacient a indicaţiilor referitoare la:doza.Există câteva afecţiuni ca:diabetul zaharat.adenomul de prostată.De aceea in activitatea noastră trebuie să dăm dovadă de o conduită care să ne uşureze munca.tuberculoza. în general asimptomatice.litiaza renala considerate cauze favorizante ale apariţiei sau reapariţiei infecţiei urinare. Majoritatea infecţiilor urinare sunt infecţii repetate.

Breviar de explorări funcţionale Editura Medicală 1996 Bucureşti j. Borundel C. Gluhovski G. Petrică L. Petricu. . Neculescu D. . Sabou I.Urgenţe medicochirurgicale pentru farmacişti. Negrea Vasile. univ. Editura Medicală 1977 Bucureşti b.I Editura Helicon 1999 Timişoara f. Gluhovski G. Sabou I. Schiller A. . Trandafrescu V. Cozac Mircea . . Draghici Anton . Voiculescu si Profesor I.C. Titirca I. Trandafirescu V. Sorescu V. Casa Carţii de Ştiinţă -2001 Cluj-Napoca d.Bucureşti e. . –Manual de medicină internă pentru cadre medii Editura All 1996 Bucureşti c.D. Urologie E.BIBLIOGRAFIE a. Profesor I. Georgescu Dan –Produse farmacologice Editura National 1999. . Petrica L Ghid de nefrologie Editura Helicon 1999 Timişoara g. . 1999 Bucureşti h. dr.C. . Colectiv Agenda Medicală 1997 Bucureşti 44 . Prof. Ghidul medicamentelor esenţiale Editura Medicală 1997 Bucureşti i. Nefrologia vol. Schiller A.P. Pitea V. . Anotomia si fiziologia omului: Ediţia a IV-a .