You are on page 1of 16

2. APROVIZIONAREA CU MĂRFURI A SOCIETĂŢII COMERCIALE 2.1 Conceptul de aprovizionare 2.2. Organizarea structurală a conducerii aprovizionării 2.

3 Sistemul de relaţii pentru aprovizionarea materială 2.4 Formele de aprovizionare materială şi cu echipamente tehnice 2.5 Caracterizarea furnizorilor prin facilităţile oferite cumpărătorilor 2.6 Concretizarea relaţiilor economice de aprovizionare contractul comercial de aprovizionare

2.1. Conceptu !e "p#o$%&%on"#e !provizionarea este una din actvităţile componente ale funcţiei comerciale prin intermediul căreia "ntreprinderea intră "n relaţii economice cu alte societăţi comerciale. P#%n "p#o$%&%on"#e' "ct%$%t"te (o"#te co)p e*+ c"#e p#e,upune un "-o#%o, p#oce, !ec%&%on" ' .n/e e0e) o#%ce "c/%une c"#e "#e !#ept ,cop p#ocu#"#e" !e -unu#% 1% ,e#$%c%% nece,"#e !e,(+1u#+#%% p#oce,e o# !e p#o!uc/%e' p#e,t+#%% ,e#$%c%% o# 1% !e,("ce#%% )+#(u#% o# c+t#e popu "/%e. !provizionarea resurselor materiale reprezintă activitatea prin care se asigură elementele necesare desfăşurării unei activităţi care să aducă un profit c#t mai mare firmelor. !provizionarea cuprinde procurarea şi aducerea la timp a $unurilor de echipament şi produselor intermediare de calitatea% tipurile% sorturile şi dimensiunile necesare pentru desfăşurarea activităţii de ansam$lu a firmei% organizarea depozitării corespunzătoare a resurselor materiale şi a distri$uirii acestora "n cadrul organizaţiei% gestiunea raţională a stocurilor de materii prime% com$usti$ili şi semifa$ricate. !provizionarea% indispensa$ilă "n orice organizaţie economică productivă% capătă o importanţă deose$ită "n cazul "n care resursele materiale au o pondere ridicată "n costul producţiei% c#nd gama articolelor de aprovizionat aste foarte largă sau c#nd piaţa acestor articole suferă fluctuaţii mari pe planul raportului cerere ofertă. &rocesul de aprovizionare comportă ca o primă etapă sta$ilirea nevoilor ce tre$uie satisfăcute şi a produselor ce urmează a fi achiziţionate. ! doua etapă constă "n căutarea şi selecţionarea furnizorilor care vor permite satisfacerea nevoilor e'primate. (tapa a treia% şi anume cumpărarea reprezintă rezultatul confruntării dintre furnizor şi cumpărător. )ltima etapă este cea care vizează perioada de după efectuarea acţiunii de cumpărare. &rincipalul o$iectiv al aprovizionării se concretizează "n asigurarea completă% comple'ă şi la timp a unităţii economice cu resurse materiale şi

4. 4. identificarea şi sta$ilirea volumului şi structurii materiale şi energetice necesare desfăşurării la parametrii proiectaţi a activităţii "ntreprinderii. dimensionarea pe criterii economice a stocurilor şi loturilor de resurse materiale pentru comandă şi aprovizionare.echipamente tehnice corespunzătoare calitativ% la locul şi termenele sta$ilite. 3. dimensionarea pe $ază de documentaţie tehnico economică a consumurilor materiale şi de resurse energetice.economică a planului şi a programelor de aprovizionare materială şi energetică a unităţii.n acest scop se folosesc planul şi proramele de fa$ricaţie% normele de consum pentru "ntreaga structură de fa$ricaţie% necesităţile pentru alte destinaţii de folosire a resurselor materiale% structura şi nivelul stocurilor% resursele proprii e'istente "n perioada pentru care se face fundamentarea. acţiunea asigură elementele tehnice de calcul al necesităţilor materiale şi energetice şi se concretizează "n ele$orarea de norme de consumuri specifice analitice% fundamentate tehnic şi economic* prin utilizarea acestor norme tehnice de consum se previne consumul iraţional% risipa de materiale şi energie şi% deci% creşterea ne/ustificată economic% a costurilor. . 1. fundamentarea tehnico. aceasta se realizează prin studierea şi culegerea de informaţii privind resursele materiale şi energetice necesare pentru toate destinaţiile de consum% pe toată gama sortotipodimensională% configurativă şi de calitate. acţiunea este de natură comple'ă% fiind /ustificată de importanţa economică a acesteia% aspect care se evidenţiază nu numai prin valoarea resurselor materiale stoca$ile ci şi prin cheltuielile pe care le generează a căror pondere este de 21-323 faţă de valoarea medie a stocurilor. 2. . !cestei acţiuni i se ataşează şi cea de sta$ilire a nivelurilor cantitative sau momentelor calendaristice de comandă% de emitere a comenzilor de aprovizionare. prospectarea pieţei interne şi e'terne de resurse materiale şi energetice "n vederea depistării şi localizării surselor reale şi potenţiale de a fi utilizate. !cţiunea presupune emiterea de cereri de ofertă% investigaţii la t#rguri şi e'poziţii interne şi internaţionale% la $ursele de mărfuri% studierea de cataloage comerciale% prospecte% pliante% alte surse de informare şi pu$licitate% apelarea reprezentanţelor comerciale% a unităţilor specializate "n comercializarea de materiale şi produse% a celor de colectare şi valorificare a materialelor refolosi$ile. &entru realizarea acestui o$iectiv se efectuează mai multe activităţi specifice cum ar fi* +. 0aza de fundamentare a acestor instrumente o constituie programele de fa$ricaţie şi normele de consumuri specifice estimate "n cadrul documentaţiei tehnico-economice de e'ecuţie a produselor% lucrărilor sau prestaţiilor. (la$orarea de $ilanţuri materiale şi energetice care contri$uie la evidenţierea modului de folosire a resurselor% ca şi a formei concrete de regăsire a acestora pe parcursul prelucrării.

(la$orarea strategiilor "n cumpărarea de resurse "n raport cu piaţa de furnizare internă şi e'ternă. !cţiunea se realizează după analiza preala$ilă a caracteristicilor pieţei de furnizare% a furnizorilor% a situaţiilor care influenţează strategia "n cumpărare. Finalizarea relaţiilor de v#nzare.!sigurarea condiţiilor normale de primire recepţie a partizilor de materiale sosite de la furnizori. 6. +4. +3. +2.Concretizarea relaţiilor cu furnizorii aleşi% acţiune care implică sta$ilirea% prin acord de voinţă% a tuturor condiţiilor de livrare "ntre parteneri. aceasta presupune amena/area de spaţii speciale de descărcare recepţie% dotate cu mi/loace tehnice adecvate% constituirea comisiilor de primire recepţie şi organizarea activităţii acetora% a formaţiilor de lucrători specializaţi "n efectuarea operaţiilor respective. !legerea surselor de furnizare se va face după mai multe criterii "ntre care semnificative sunt cele care au "n vedere calitatea resursei materiale% condiţiile de furnizare% distanţa de transport% forma de transport posi$ilă de utilizat% nivelul preţului% potenţialul furnizorilor% canalele de distri$uţie folosite% etc.)rmărirea operativă a derulării contractelor de asigurare materială% "ntocmirea fişelor de urmărire operativă a aprovizionării pe furnizori şi resurse.!sigurarea spaţiilor de depozitare% dotarea lor cu mo$ilier adecvat% organizarea internă a flu'urilor de circulaţie% alegerea sistemelor eficiente de depozitare% efectuarea operaţiunilor de depozitare aran/are a resurselor materiale "n magazii şi depozite.8estatrea credi$ilităţii furnizorilor selectaţi "n scopul evidenţierii pro$ităţii morale% garanţiilor de care se $ucură% seriozităţii "n afaceri% reponsa$ilităţii "n respectarea o$ligaţiilor asumate şi a solva$ilităţii. alegerea furnizorilor a căror ofertă prezintă cele mai avanta/oase condiţii economice şi asigură certitudine "n livrările viitoare pe termen scurt sau lung.cumpărare se realizează prin emiterea comenzilor şi "ncheierea de contracte comerciale. +2."n acest cadru se asigură ela$orarea unor programe optime de circulaţie consum% de corelare a momentelor de eli$erare sau transmitere a materialelor de la depozite la su$unităţile de consum cu cele la care sunt efectiv necesare% eşalonarea /udicioasă "n timp a servirilor pentru prevenirea aşteptărilor . !legerea resurselor materiale şi echipamentelor tehnice care răspund cel mai $ine caracteristicilor cererilor pentru consum% prezintă cele mai avanta/oase condiţii de livrare etc. 7.5. ++. "n acelaşi sens se are "n vedere "nscrierea "n evidenţă a intrărilor de resurse recepţionate şi acceptate% asigurarea condiţiilor de păstrare conservare cerute de natura resurselor materiale depozitate ca şi a celor de prevenire a sustragerilor% de securitate contra incendiilor.Organizarea sistemului de servire ritmică cu resurse materiale a su$unităţilor de consum ale "ntreprinderii "n concordanţă cu programele de fa$ricaţie. +1.

)rmărirea şi controlul utilizării resurselor materiale şi energetice pe destinaţiile de consum. • determinarea celor mai adecvate sorturi de materii prime% materiale% surse de aprovizionare% preţuri de cumpărare şi planificarea "n funcţie de necesităţile firmei a cantităţilor de aprovizionat. Structura activităţilor componente evidenţiază faptul că managementul aprovizionării materiale integrează "ntr-un tot unitar flu'ul şi controlul resurselor materiale de la momentul iniţierii procesului de asigurare a lor şi p#nă la transformarea acestora "n produse vanda$ile. 8ermenele de achiziţionare se corelează cu cele de lansare "n fa$ricaţie a diferitelor comenzi care sunt sta$ilite de compartimentul de programare şi lansare "n producţie% tin#ndu-se seama şi de frecvenţa apariţiei cererilor.Controlul sistematic al evoluţiei stocurilor efective "n raport cu limitele sta$ilite pentru a se evita consecinţele economice nefavora$ile pe care le poate genera suprastocarea sau lipsa de materiale "n stoc asupra activităţii economice a "ntreprinderii% a situaţiei financiare a acesteia. • cola$orarea cu compartimentele de cercetare dezvoltare şi de producţie pentru sta$ilirea specificaţiilor de materiale% a normelor de consum% a planurilor şi programelor de aprovizionare.ne/ustivicate la depozite% a supraaglomerării punctelor de servire% a $locării mi/loacelor de transport intern% a "ncărcării neuniforme a lucrătorilor din depozite. 9esfăşurarea acestei activităţi are ca scop prevenirea consumurilor peste limitele sta$ilite prin calcule% a risipei pe timpul transportului şi depozitării% a nerespectării disciplinei tehnologice sau destinaţiei iniţiale de folosire a resurselor materiale. +4.2 O#0"n%&"#e" .t#uctu#" + " "ct%$%t+/% o# !e "p#o$%&%on"#e &entru desfăşurarea normală a proceselor de aprovizionare sunt constituite compartimente de specialitate su$ formă de divizii% departamente% servicii% $irouri "n funcţie de volumul şi profilul de activitate% forma de organizare şi mărimea firmei. . +5. &lanificarea necesarului de aprovizionat se face "n funcţie de cererile celorlaltor activităţi ale organizaţiei% şi "n primul r#nd% ale celei de producţie% lu#ndu-se "n considerare şi alte elemente cum ar fi fluctuaţiile preţurilor pe piaţă% rata inflaţiei% costul imo$ilizărilor determinate de stocarea materialelor% disponi$ilitatea materialelor pe piaţă. &rincipalele atri$uţii ale compartimentului de aprovizionare constau "n* • culegera% prelucrarea şi analiza informaţiilor privind situaţia activităţii economice% "n general% şi ale pieţei% "ndeose$i% accentul fiind pus pe disponi$ilităţile de materiale pe piaţă% condiţiile de procurare ale acestora% tendinţele preţurilor% etc. 2.

&rin organizarea internă se sta$ilesc domeniile de acţiune% atri$uţiile şi responsa$ilităţile fiecărui su$colectiv de salariaţi din cadrul compartimentului de aprovizionare. de acordare a rabaturilor. urmărirea derulării operative a procesului de aprovizionare în raport cu prevederile contractuale. informarea factorilor de conducere a asigurării materiale. participarea la bursele de materii prime şi studierea evoluţiei potenţialului de furnizare. a colaboratorilor din celelalte compartimente asupra diferitelor situaţii care presupun analize. de contracte economice de livrare. produse sau echipamente tehnice. Structura personalului include şeful de compartiment care se mai numeşte şi director cu aprovizionarea.n su$ordinea acestuia se află grupele de agenţi şi :sau achizitori. Selecţia personalului tre$uie să se facă pe $aza e'amenului profesional şi psihologic al candidaţilor la diferite posturi şi funcţii. Agenţii de aprovizionare se ocupă în general cu : studierea pieţelor de materii prime şi produse. a creditelor ). • urmărirea aprovizionării efectuate şi ţinerea evidenţei materialelor aprovizionate. decizii! Agenţii de aprovizionare pot fi repartizaţi pe zone teritorial" geografice de furnizare sau cu rază nelimitată de acţiune! #$perţii şi dispecerii în transporturi se ocupă cu: elaborarea programelor optime de transport între punctele de consum ale întreprinderii. depistarea surselor de furnizare. .n cadrul departamentelor mari structura de personal cuprinde şi analişti cu aprovizionarea% dispeceri şi e'perţi "n transporturi. Oricare ar fi forma sau sistemul de organizare% se impune derularea activităţilor de aprovizionare şi desfacere "n concordanţă cu necesitatea realizării o$iectivelor sta$ilite% respectiv funcţionarea "n condiţii de efecienţă ma'imă şi o$ţinerea de profituri c#t mai mari. participarea la încheierea de convenţii speciale. achiziţioanrea cumpărarea de materiale. a tendinţelor de preţ. 9upă alegerea sistemului de organizare se trece la repartizarea pe posturi şi funcţii a atri$uţiilor şi responsa$ilităţilor specifice% av#nd "n vedere "ncărcarea raţională cu sarcini şi atri$uţii a fiecărui post din structura organizatorică a compartimentelor. .n organizarea conducerii aprovizionării se impune constituirea unor sisteme deschise% adapta$ile la noile condiţii care apar "n relaţiile de v#nzare cumpărare. interpretări. . contractarea unităţilor de transport specializate şi stabilirea condiţiilor de deplasare a resurselor materiale de la sursele de furnizare la punctele de destinaţie. asigurarea traficului privind mişcarea materialelor în interiorul şi în afara unităţii economice% asigurarea necesarului de mi&loace de transport din parcul propriu al firmei sau prin închiriere% asigurarea condiţiilor pentru realizarea.• procurarea propriu-zisă a tuturor materialelor necesare potrivit planurilor şi programelor sta$ilite. negocierea preliminară a condiţiilor de furnizare ( inclusiv a preţurilor de vânuare. evaluări. .

1. &e plan intern relaţiile se organizează "ntre compartimentele de aprovizionare materială şi celelate compartimente sau su$unităţi din cadrul structurii organizatorice a firmelor de producţie. manipulare a resurselor materiale% stabilirae măsurilor pentru folosirea eficientă a mi&loacelor de transport proprii sau închiriate şi reducerea cheltuielilor cu mişcarea materialelor! 2.te)u !e #e "/%% pent#u "p#o$%&%on"#e" )"te#%" + 9esfăşurarea "n $une condiţii a activităţilor de aprovizionare "n concordanţă cu cerinţele de consum ale unităţii economice% cu necesitatea realizării contractelor "ncheiate cu furnizorii de materiale impune organizarea sistemelor comple'e de relaţii at#t "n interiorul fiecărei firme% c#t şi "n afara acesteia. Compartimentul de transport pentru asigurarea şi menţinerea "n stare de funcţionare normală a mi/loacelor de transport proprii sau "nchiriate destinate aducerii materialelor de la furnizori% a celor pentru transport intern% aprovizionarea cu com$usti$ili şi lu$rifianţi necesari funcţionării acestora% a pieselor de schim$ pentru "ntreţinere şi reparare. . S%. Compartimentele de planificare dezvoltare şi programare operativă a producţiei care furnizează date şi informaţii privind volumul şi structura producţiei prevăzute pentru e'ecuţie% eşalonarea fa$ricării acesteia. Compartimentul de desfacere a produselor care pune la dispoziţie date şi informaţii pentru fundamentarea necesarului de am$ala/e şi materiale de am$alat. 4. Compartimentul tehnic care pune la dispoziţie listele cu normele de consum de resurse materiale specifice produselor% lucrărilor% prestaţiilor prevăzute pentru e'ecuţie. 2.în timp util şi cu eficienţă a operaţiilor de încărcare. Compartimentele financiare şi de conta$ilitate% pentru evidenţierea intrărilor de materiale% acoperirea financiară a resurselor contractate sau achiziţionate% asigurarea controlului e'istenţei şi mişcării stocurilor% sta$ilirea volumului de mi/loace circulante aferent materiilor prime şi materialelor% evidenţierea şi "nregistrarea cheltuielilor de transport depozitare a materiilor prime.2. 4. Conlucrarea dintre aceste compartimente tre$uie să se desfăşoare continuu pentru a asigura corelarea permanentă a planului şi a programelor de aprovizionare cu cele de producţie. 9epozitele de materiale pentru asigurarea primirii şi recepţiei loturilor de materiale sosite de la furnizori% depozitării şi păstrării raţionale a acestora% evidenţei şi securităţii% urmăririi dinamicii stocurilor efective% a nivelurilor de comandă% eli$erării pentru consum a materialelor. 3. &rincipalele relaţii interne ale compartimentului de aprovizionare materială se sta$ilesc cu* +. descărcare.

. Cu secţiile şi atelierele de producţie% cu su$unităţile au'iliare şi de servire pentru informarea directă asupra necesităţilor de materiale au'iliare% corelarea operativă a programelor de aprovizionare cu cele de fa$ricaţie% controlul utilizării resurselor materiale% promovarea folosirii de noi resurse ca su$stituienţi eficienţi. Compartimentul de cercetare dezvoltare căruia "i pune la dispoziţie informaţii privind materiale% componente% echipamente tehnice noi% apărute pe piaţa "n amonte care pot fi avute "n vedere pentru modernizarea produselor din fa$ricaţia curentă sau la cele noi prevăzute pentru asimilare.n afară% unitatea economică sta$ileşte relaţii cu* +. 4. 8oate aceste relaţii sunt orientate "n sensul asigurării integrale% la termenele% locul şi momentele prevăzute% cu cost minim% a $azei materiale% "n volumul şi structura strict corelate cu cea a consumului productiv şi neproductiv% folosirii cu ma'imă eficienţă a resurselor aprovizionate% "ncadrării "n consumurile specifice din documentaţiile tehnico. 1. 7. )nităţi specializate "n importul de materiale pentru achiziţionarea şi aducerea de resurse de la furnizorii e'terni.economice şi stocurile presta$ilite% valorificării complete şi eficiente a materiilor prime. Compartimentul de control tehnic de calitate pentru efectuarea recepţiei cantitative şi calitative a materialelor sosite de la furnizori. )nităţile de transport pentru sta$ilirea condiţiilor de aducere a resurselor de la furnizori. Fo#)e e !e "p#o$%&%on"#e )"te#%" + 1% cu ec4%p")ente te4n%ce Fo#)e e !e "p#o$%&%on"#e care pot fi folosite de unităţile consumatoare de resurse materiale sunt* • !provizionarea directă de la producători furnizori . 0urse de mărfuri pentru informare privind resursele materiale şi produsele oferite pentru v#nzare% tendinţe "n evoluţia preţurilor. evoluţia pieţei de materii prime% a preţurilor% scadenţa potenţialului de resurse clasice. Furnizorii de materiale de pe piaţa internă şi internaţională . )nităţi $ancare pentru efectuarea operaţiilor de plată a cumpărărilor de resurse materiale% acordarea de credite $ancare "n scopul achiziţionării şi stocării resurselor materiale% reglementarea raporturilor cu furnizorii. )nităţi şi instituţii de cercetare specializate pentru ele$orarea de studii de prognoză privind* con/unctura mondială a furnizărilor de resurse materiale. 2.5. unităţi producătoare şi firme specializate "n cumpărarea v#nzarea de resurse materiale< pentru achiziţionarea de resurse materiale% sta$ilirea condiţiilor de furnizare% "ncheierea de contracte de livrare% derularea livrărilor% acoperirea contravalorii resurselor cumpărate.3. 2. 3. 4. 6. mutaţii "n structura consumului% "n structura ofertei de materiale.

Ap#o$%&%on"#e" p#%n t#"n&%t o#0"n%&"t presupune "nlesnirea de către un intermediar comercial a activităţii de organizare şi concretizare a relaţiilor dintre consumatori şi producători furnizori% urm#nd ca livrarea produselor şi decontarea facturilor aferente să se realizeze direct "ntre ultimii doi factori. ?i "n acest caz consumatorii cedează "ntermediarului comercial un comision care poate a/unge p#nă la 13 .• !provizionarea prin unităţi specializate "n comercializarea de materiale şi produse "n sistem en gros% care "m$racă trei variante* • !provizionarea prin tranzit organizat. Ap#o$%&%on"#e" !%#ect+ prevede ca toate cele trei activităţi să se realizeze prin relaţia directă "ntre unitatea consumatoare şi cea producătoare furnizoare. . • !provizionarea de la depozitul angrosistului.n am$ele variante de aprovizionare% intermediarii comericli studiază piaţa de furnizare pentru a se informa asupra ofertelor de v#nzare şi a cererilor de . • !provizionarea prin tranzit achitat.n asemenea situaţii se pot o$ţine preţuri avanta/oase la achiziţie% se pot acorda ra$aturi comerciale sau $onificaţii% iar cheltuielile de transport sunt mai mici. >olul activ al intermediarului se manifestă "n faza de contractare şi pe parcursul derulării contractului. 9iferenţierea unei forme faţă de alta se face "n funcţie de modul cum se realizează următoarele trei activităţi* • =odul de organizare şi concretizare a relaţiilor de v#nzare cumpărare dintre factorii participanţi la acest prodes. • Sistemul de achitare a contravalorii produselor livrate consumatorilor. &entru serviciile prestate% specifice tranzitului organizat% intermediarul comercial primeşte% de regulă% din partea consumatorului% un comision de p#nă 33 "n raport cu valoarea afacerii pe care a facilitat-o. sunt nevoiti să suporte cheltuileli de transport pentru deplasarea unor cantităţi mici "n special pe distanţe mari. 9eci forma este avanta/oasă pentru marii consumatori şi% frecvent% dezavanta/oasă pentru micii consumatori care* nu pot $eneficia de ra$aturi comerciale sau de $onificaţii "n cazul "n care comanda se prezintă su$ cantitatea minimă impusă de furnizori ca prag pentru a o$ţine asemenea "nlesniri. • =odul de livrare a produselor. !ceastă formă implică şi mai mult pe intermediarul comercial "n derularea proceselor de v#nzare. "şi pot forma stocuri mai mari dec#t cele nomale estimate anterior.cumpărare% respectiv acesta devine mai cointeresat "n urmărirea şi controlul derulării ritmice a livrărilor% a respectării de către producător şi consumator a o$ligaţiilor contractuale. . !cestă formă este eficientă "n cazul resurselor materiale% produselor care fac o$iectul v#nzării cumpărării "n cantităţi mari% vagona$ile. Ap#o$%&%on"#e" p#%n t#"n&%t "c4%t"t presupune ca at#t contractarea% c#t şi achitarea contravalorii produselor să se asigure prin intermediarul comercial% iar livrarea acestora să se realizeze direct "ntre producător şi consumator.

• )şurează munca producătorilor şi consumatorilor pentru studierea pieţei. organizarea şi concretizarea relaţiilor de v#nzare cumpărare% livrarea produselor şi achitarea contravalorii acestora < să se realizeze integral prin unităţi specializate "n comercializare .n acestă formă pot fi asiguraţi unul sau mai multi consumatori din raza de acţiune a unui intermediar comercial. • 9ega/area producătorilor de un număr prea mare de clienţi şi simplificarea astefel a activităţii de desfacere a produselor la nivelul lor. . !provizionarea garantată prezintă următoarele avanta/e* . O formă de aprovizionare care se impune tot mai mult datorită efectelor economice favora$ile pe care le generează pentru consumatori este "p#o$%&%on"#e" 0"#"nt"t+ care presupune preluarea de către o unitate specializată "n comercializare a procesului de aprovizionare a structurii integrale sau parţiale de materiale necesare unei "ntreprinderi consumatoare "ntr-o perioadă de gestiune. Ap#o$%&%on"#e" !e " !epo&%te e %nte#)e!%"#% o# co)e#c%" % este o formă care presupune ca toate cele trei activităţi . !vanta/ele acestor forme de aprovizionare sunt* • Scurtează perioada de timp "n care se realizează contactul dintre producătorii şi consumatorii anumitor produse. • &romovarea cu mai mare uşurinţă şi eficienţă a produselor noi realizate de anumiţi producători. @arianta se practică "n mare măsură "n cazul cumpărărilor "n cantităţi mici% specifice micilor consumatori care au acces limitat la aprovizionarea directă de la producători sau pentru care această formă nu le este avanta/oasă. • !sigurarea premiselor pentru reducerea su$stanţială a stocurilor la consumatori% implicit a fondurilor financiare antrenate la cumpărarea şi stocarea de resurse materiale la un moment dat. • &ot face negocierile mai uşoare% intermediarii comerciali fiind mai $uni cunoscători ai caracteristicilor pieţei de furnizare. !provizionarea de la depozitele unităţilor specializate "n comercializarea de materiale şi produse prezintă mai multe avanta/e* • Creşterea gradului de certitudine "n asigurarea micilor consumatori cu o structură materială şi de produse e'tinsă% la intervale mici de timp% cu sau fără comenzi anticipate% la momente programate sau "nt#mplătoare% "n cantităţi variate. angrosişti <.produse% "n scopul depistării producătorilor şi consumatorilor potenţiali solicitanţi ai serviciilor lor. !ceastă formă de aprovizionare integrează complet intermediarul comercial "n activitatea de comercializare a produselor% "n general% devenind "n unele situaţii factorul determinant "n "nlesnirea activităţilor de desfacere şi de aprovizionare.

!legerea locului se face "n funcţie de mărimea loturilor cu care urmează să se facă aprovizionarea% ritmicitatea aprovizionării% folosirea eficientă a mi/locului de transport şi a resurselor de muncă. 9acă prin contract se sta$ilişte clauza franco. >ecepţia% are drept o$iectiv% verificarea mai multor aspecte privind calitatea% cantitatea% "ndeplinirea "ntocmai a contractului care reglementează relaţiile dintre furnizor şi $eneficiar şi "ntre aceştia şi "ntreprinderea de transport.transport a resurselor spre consumatorii serviţi "n conte'tul formei. >ecepţia reprezintă operaţia de identificare şi verificare cantitativă şi calitativă a mărfurilor ce se primesc "n depozit şi a celor ce se livrează din fa$rică sau depozit. . • !ccelerarea vitezei de rotaţie a capitalului circulant aferent materiilor prime şi materialelor al consumatorilor şi sporirea astfel a eficienţei economice "n folosirea acestuia.• >educerea cheltuielilor de transport prin condiţiile pe care le creează pentru ela$orarea unor planuri optime de distri$uţie.n ceea ce priveşte locul recepţiei% decizia poate avea "n vedere recepţia la furnizor% sau la sediul $eneficiarului şi se concretizează "ntr-o clauză contractuală.furnizor% $eneficiarul nu-şi trimite delegat petru . • 9egrevarea factorilor de conducere al unităţilor consumatoare de activitatea de aprovizionare şi concentrarea acestora "n măsură mai mare asupra celei de producţie. Orice primire de valori "n gestiune este "nsoţită de recepţie% operaţie de mare importanţă pentru satisfacerea cantitativă şi calitativă a nevoilor "ntreprinderii% de fapt ale clienţilor "n cele din urmă. ca spaţii de producţie% prin "nchiriere <. Conducerea "ntreprinderii numeşte comisia de recepţie care are "n componenţa sa de regulă% un reprezentant al producătorului% unul al $eneficiarului% un merceolog de specialitate şi gestionarul valorilor ce formează o$iectul recepţiei. o$iectul deciziei "n domeniul recepţiei se referă la locul recepţiei% cantitatea şi calitatea produselor. Recep/%" )+#(u#% o# !ctivitatea de aprovizionare cu materii prime% materiale% mărfuri a "ntreprinderilor se "ncheie cu recepţia acestora. 9ecizia privind recepţia ocupă un loc central "n cadril politicii de aprovizionare a "ntreprinderii. • 9isponi$ilizarea astfel a unor impotante spaţii de depozitare la consumatori% cu posi$ilitatea folosirii mai eficiente a acestora . • 9iminuarea stocurilor de materiale la consumatori% fiind posi$ilă servirea lor la intervale scurte de timp% chiar zilnic% de la depozitele angrosistului.

de e'..e o# unul% doi sau mai mulţi furnizori. p#o*%)%t"te" . Se verifică cu acest prile/% integritatea vagonului% a sigiliilor şi a numărului de colete.>ecepţia cantitativă şi calitativă se poate realiză pentru "ntregul lot da marfă% numită şi $ucată cu $ucată sau prin sonda/.u#.umiditatea% sistemul de c#ntărire<. !utorecepţia este un procedeu economic% eliminănd cheltuielile de recepţie% şi se foloseşte de regulă% la verificarea produselor perisa$ile sau cu o periodicitate foarte ridicată a livrărilor.u#. p%"/" !e p#o$en%en/+ piaţa internă sau piaţa e'ternă. controlul calităţii% se e'ecută nu numai pentru produse% ci şi pentru am$ala/e şi vizează nu numai aspectele fizico-chimice ale produselor% ci şi elemente calitative privind structura sortimentală% marcarea% aspecte cuprinse "n contract sau comandă.u#. )+#%)e" . 9acă sunt constatate cu acest prile/% lipsuri cantitative imputa$ile "ntreprinderii de transport sau deteriorări de am$ala/e% de sigiilii% se "ntocmeşte un proces ver$al de constatare% folosit ulterior pentru a solicita daune. . !ceastă verificare nu se confruntă cu recepţia cantitativă% care odată e'ecutată% e'onerează de răspundere cărăuşul. 9(CACAA S8>!8(DAC( !&>O@ACAOE!>( >(F(>A8O!>( B! S)>S(B( 9( Anainte de a selecta firmele de la care va achiziţiona produsele necesare% orice organizaţie tre$uie să sta$ilească strategia sa referitoare la sursele de aprovizionare% pe $aza următoareleor c#%te#%% p#%nc%p" e5 a. $.recepţie% produsele se pot livra pe $aza autorecepţiei% care constă "n verificarea cantitativă şi calitativă a produselor de către furnizor la sediul acestuia "ntocmindu-se proces ver$al de autorecepţie. nu)+#u . Ba sediul $eneficiarului% după ce s-a e'ecutat recepţia cantitativă finală% se "ntocmesc actele de "ncărcare a gestiunii.e o# furnizori locali sau furnizori aflaţi la distanţe mai mari.n documentele de livrare se menţionează nu numai cantitatea livrată% ci şi condiţiile de măsurare avute "n vedere care pot influenţa cantitatea recepţionat" .e o# furnizori de dimensiuni mici sau furnizori de mare anvergură. Andiferent unde are loc recepţia cantitativă a produselor se face verific#ndu-se concordanţele dintre contract sau comandă şi cantitatea livrată. O$iectul recepţiei calitative "l constituie verificarea şi determinarea calităţii produselor primite prin compararea lor cu standardele "n viguoare% cu normele interne% caietele de sarcini% monstrele omologate% etc. d. !v#nd "n vedere că "ntreprinderea de transport răspunde de integritatea produselor transportate% la eli$erarea lor către destinatar% se face o verificare cantitativă a acestora% "n special "n staţiile de cale ferată. . c.

 posi$ilitatea de modificare a presiunii competitive asupra unui anumit furnizor% prin modificarea volumului mărfurilor contractate cu acel furnizor." un%c+ oferă numeroase "$"nt"6e5  gradul redus de variaţie a caracteristicilor produsului.  "m$unătăţirea planificării şi controlului% ca urmare a unei comunicări mai $une% ceea ce permite perfecţionarea activităţilor logistice şi reducerea costurilor.n mod tradiţional% a$ordarea recomandată a fost cumpărarea din surde multiple% "n cazul "n care cantitatea necesară este suficient de mare. .  vulnera$ilitatea faţă de deteriorarea performanţelor furnizorului% de e'emplu% faţă de "nt#rzierea livrărilor% deficieţele calitative% creşterile de preţ şi neonorarea contractelor.u#. Strategia de cumpărare dintr-o sursă unică este o alegere efectuată de firmă "n mod deli$erat şi nu tre$uie confundată cu situaţia generată de poziţia de monopol a furnizorului pe piaţă.e o#% firma poate alege pentru fiecare produs "n parte% fie un furnizor unic% fie furnizori multipli.u#. &e termen lung% .e prezintă următoarele "$"nt"6e5  creşterea siguranţei aprovizionării. Eoua orientare spre dezvoltarea unor relaţii de parteneriat cu furnizorii% apelarea la metoda FA8% precum şi managamentul calităţii totale sunt factoti care au sporit importanţa aprovizionării din sursă unică.  e'punerea la pro$lemele furnizorului% de e'emplu la situaţiile de forţă ma/oră.u#. .u#.n funcţie de p#o*%)%t"te" . !vanta/e*  cooperarea mai str#nsă "ntre cumpărător şi v#nzător% "n condiţiile dezvoltării unor relaţii personale.e o#% firmele cumpărătoare pot alege furnizori locali şi sau furnizori aflaţi la distanţe mai mari. Caracterul local al unei surse este determinat de uşurinţa transportului şi comunicării..  costurile mai mari dec#t cele specifice aprovizionării din surse miltiple% ca urmare a lipsei unei presiuni concureţiale asupra furnizorului unic.u#. ." un%c" prezintă următoarele !e&"$"nt"6e5  pierderea potenţială a accesului la informaţii privind tendinţele pieţei% lansarea pe piaţă a unor noi produse% datorită a$senţei unor contacte periodice cu furnizori multipli. &e termen lung% . Cu)p+#"#e" !%n )"% )u te . !provizionarea din surse multiple pe termen lung poate să conducă la apariţia nemulţumirilor unor furnizori care nu doresc să livreze acelaşi produs ca şi concurenţii lor.  generarea de inovaţii de produs şi de proces şi crearea unui climat "n care furnizorii sunt pregătiţi să efectueze investiţiile necesare "n active fi'e şi rersurse umane% ca rezultat al cola$orării dintre cumpărător şi furnizor*  reducerea costurilor administrative şi mai $una "nţelegere a afacerii furnizorului% prin cola$orarea cu acesta pe termen lung.Su$ aspectul nu)+#u u% .

!provizionarea din surse de dimensiuni mult mai mari dec#t firma proprie poate avea inconveniente pentru cumpărător "n privinţa puterii de negociere. Firma se poate orienta spre surse mici sau spre surse de dimensiuni mari.  caracterul mai personal al relaţiilor cu furnizorul% la nivel e'ecutiv.  onorarea mai rapidă% de furnizor% a cererilor de asistenţă specială% ale cumpărătorului. P%"/" !e p#o$en%en/+.  necesitatea de a dezvolta aran/amente de cumpărare regională sau glo$ală. &rin achiziţionarea din surse locale% firmele cumpărătoare pot contri$ui la dezvoltarea economică a regiunilor "n care "şi desfăşoară activitatea.  posi$ilitatea o$ţinerii mai rapide a comenzilor urgente sau suplimentare.avanta/e*  ine'istenţa pe piaţa internă a produselor necesare sau disponi$ilitatea lor "n cantităţi insuficiente. M+#%)e" (u#n%&o#% o# este un alt criteriu care stă la $aza ela$orării strategiei referitoare la sursele de aprovizionare. costurile de transport mai mici.  posi$ilitatea ca furnizorul să pună la dipoziţia clientului echipamente şi cunoştinţe speciale. &unctele forte ale cumpărării din surse mici% comparativ cu sursele mari sunt următoarele*  atenţia acordată de furnizor cerinţelor firmei cliente. !provizionarea din surse e'terne are un grad de dificultate mai mare comparativ cu aprovizionarea din surse interne datorită*  comunicarea dintre părţi* diferenţele de lim$ă% distanţele mari faţă de furnizori% care diminuează posi$ilitatea contactelor directe% diferenţele de fus orar% care afectează programarea contactelor telefonice% stilurile de comunicare diferite.  preţuri mai avanta/oase oferite de sursele e'terne. !legerea surselor "n funcţie de pro'imitatea lor tre$uie să "ndeplinească cerinţele de profita$ilitate ale organizaţiei.  accesul la produse noi ca rezultat al procesului de inovare.  Eegocierea contractelor* .  o$ţinerea de părţi componente din ţările "n care vor fi e'portate produsele finite. !desea% furnizorii mici devin dependenţi de firma cumpărătoare.  riscul scăzut al dependenţei furnizorului de client.  nivelul scăzut al calităţii produselor oferite de furnizorii interni. &entru cumpărător% sursele mari prezintă o serie de avanta/e specifice*  disponi$ilitatea potenţială a unor capacităţi de producţie pentru onorarea comenzilor suplimentare sau urgente ale cumpărătorului.

u)"to#% o# )n rol important "n aprecierea furnizorilor revine% asociat capacităţii acestora de a oferi o anumită resursă cu un anumit grad de siguranţă% facilităţilor pe care le acordă "n comercializare% a serviciilor care "nsoţesc produsul.facilităţi "n politica de service după v#nzare . Flu'ul mărfurilor şi informaţiilor cone'e este afectat de* comple'itatea aran/amentelor de transport intenaţional. Cunoaşterea sistemului de preţ practicat de către furnizor creează condiţii pentru ela$orarea unor acţiuni specifice de contracarare pe piaţă a anumitor efecte nefavora$ile pentru cumpărător.6.  S%. . (ste necesară alegerea valutei adecvate "n care este e'primat preţul şi va fi realizată plata% precum şi adoptarea unei politici de evitare sau "mpărţire a riscurilor determinate de astfel de fluctuaţii. .n general se practică următoarele sisteme de preţ*  S%.facilităţi prin politica de preţ . &oliticile "n domeniul preţului sunt "n funcţie de concurenţă% ca şi de dorinţa pentru o$ţinerea unui anumit profit pe termen scurt% mediu sau lung. !stfel% furnizorul poate acorda* . Bipsa acordului de voinţă al am$ilor parteneri conduce la "ntreruperea contractului. costurile mari% incertitudinea livrărilor la termenele sta$ilite% procedurile de returnare a produselor defecte.n general acest sistem de preţ se practică "n condiţii de sta$ilitate pentru perioade scurte de timp.facilităţi "n politica de distri$uţie .n comparaţie cu achiziţionarea produselor de pe piaţa internă% "n cazul importurilor se impune utilizarea unor documente speciale*certificatele de origine% formularele de intrare in vamă.  Cursul de schim$.  >eglementările "n vigoare. .  9ocumentaţiile necesare. .n general aceste facilităţi au rolul de a stimula v#nzarea produsului oferit de un furnizor "n raport cu ceilalţi frunizori% "n condiţiile "n care resursele sunt asemănătoare calitativ şi ca utilitate. C"#"cte#%&"#e" (u#n%&o#% o# p#%n ("c% %t+/% e o(e#%te con.facilităţi la decontare. 2. Firma cumpărătoare tre$uie să aplice procedurile de import% să o$ţină licenţele de import necesare% să respecte reglementările referitoare la ta'ele vamale% tva si alte ta'e. Bogistica.te)u cu p#e/ (%* constă "n aceea că preţul răm#ne nemodificat pe o anumită perioadă de timp sta$ilită de părţile contractante% modificarea preţului se poate face numai pe $aza unei notificări anterioare şi cu acordul partenerilor de contract. Costul mărfurilor cumpărate poate varia "n condiţiile fluctuaţiilor cursului de schim$.te)u cu p#e/ #ene0oc%"-% " (%ec"#e co)"n!+ se practică "n situaţiile "n care condiţiile de producţie% ce determină nivelul preţului% sunt foarte greu .

Ce presupune aprovizionarea 2. • #"-"tu p#o0#e.%$ are "n vedere reducerea de preţ numai pentru cantitatea suplimentară cumpărată peste nivelul minim sta$ilit. !naliza şi caracterizarea furnizorului pe linia politicilor de preţ tre$uie să ai$ă "n vedere şi eventualele reduceri de preţ şi condiţiile "n care acestea se acordă. Se poate acorda "n două variante* • #"-"tu !e p#e/ pent#u .nt#e"0" c"nt%t"te cu)p+#"t+ " o co)"n!+ constă "n faptul că% pentru cumpărarea la o comandă a unei cantităţi mai mari "n raport cu limita minimă sta$ilită de furnizor% aceasta va fi evaluată integral cu un preţ de v#nzare mai mic. Bupta de concurenţă se duce "n general "n domeniul preţurilor% aceasta /ustific#nd atenţia deose$ită care tre$uie acordată "n aprecierea politicilor de preţ ale furnizorilor% c#nd se ela$orează strategii pe piaţa acestora. Antre$ari recapitulative * +. !cest sistem constă "n faptul că preţul cerut la un moment dat va fi rezultatul unor calcule de fundamentare $azate pe un algoritm asupra căruia s-a convenit anterior. R"-"tu !e p#e/ pe c"nt%t"te 7 se acordă de către furnizor pentru cumpărarea la fiecare comandă a unei cantităţi mai mari% peste o limită minimă sta$ilită de acesta. Se pot acorda niveluri diferite% progresive de ra$at la preţ pentru cantităţile suplimentare cumpărate peste anumite limite succesive presta$ilite de furnizor. )n asemenea sistem de preţ poate fi avanta/os pentru consumator "n condiţii de creştere a ofertei% dar poate să ai$ă influenţe negative "n situaţia inversă. 9ecizia "n politica de preţ tre$uie să fie foarte $ine fundamentată av#nd "n vedere implicaţiile pe termen lung care pot să apară.de anticipat sau e'istă riscul unor fluctuaţii importante "n evoluţia acestuia pe piaţa de furnizare.  S%. >educerile de preţ practicate de furnizor pot lua forma *  >a$atului de preţ pe cantitate  (scomtului $onificaţiei. Se practică de o$icei "n cadrul unor relaţii contractuale sta$ile% de durată% devenite tradiţionale. Care este principalul o$iectiv . E. !naliza tre$uie să se $azeze pe analiza statistică a dinamicii preţurilor şi a costurilor de producţie ale furnizorilor.te)u cu p#e/ %n!e*"t 7 este apreciat ca fiind cel mai eficient at#t pentru furnizor c#t şi pentru consumator.co)tu 8 -on%(%c"/%" < constă "n reducerile de plată acordate de furnizor pentru plăţi rapide sau anticipate.

Ce fel de forme de aprovizionare cunoasteti 1. Care sunt principalele criterii raportate deciziilor strategice referitoare la sursele de aprovizionare .3. &rezentati pe scurt principalele atri$uţii ale compartimentului de aprovizionare 4. An ce consta receptia marfurilor 4.