You are on page 1of 14

TEMA 9. MANAGEMENTUL LICHIDITĂŢII BANCARE 9.1. Conceptul de lichidit te !i "etode de c lcul 9.&. ' cto$ii de $i#c !i #u$#ele de lichidit te 9.(.

An li) indic to$ilo$ lichidit*+ii 9.,. -$incipiile " n .e"entului lichidit*+ii /n 0i)iune in#titu+iilo$ inte$n +ion le 9.1. 2t$ te.iile di$i%*$i lichidit*+ii 9.1. Conceptul de lichidit te !i "etode de c lcul nece# $ului de "i%lo ce lichide nece# $ului de "i%lo ce lichide

Lichiditatea bancară este o problemă de gestiune a pasivelor şi activelor bancare care au grade diferite de lichiditate. Ea reprezintă abilitatea băncilor de a-şi onora obligaţiile financiare asumate şi exprimă capacitatea activelor de a fi transformate rapid şi cu cheltuieli minime în monedă lichidă (numerar sau disponibil în contul curent . !n nivel de lichiditate necorespunzător poate duce" în situaţia unei reduceri neaşteptate a numerarului" la necesitatea atragerii unor resurse suplimentare cu costuri mari" reduc#nd astfel profitabilitatea băncii şi determin#nd" în ultimă instanţă" insolvabilitatea. $e de altă parte" o lichiditate excesivă diminuează rentabilitatea activelor" conduc#nd la obţinerea unor performanţe financiare slabe. %e asemenea" menţinerea unei lichidităţi adecvate depinde şi de modul în care piaţa percepe situaţia financiară a băncii. %e pildă" dacă imaginea băncii se deteriorează" ca urmare a unei pierderi importante în portofoliul de credite" va apărea o cerere mare de lichiditate. &n aceste condiţii va atrage fonduri de pe piaţă" dar cu costuri mari" înrăutăţindu-şi astfel şi mai mult situaţia veniturilor. 'preciem că sarcina principală a managementului bancar este de a estima şi acoperi deplin nevoile de lichiditate bancară. &n realitate atingerea şi menţinerea optimului de lichiditate este o adevărată artă a managementului bancar" a cărui valoare este confirmată numai de practică" av#ndu-se în vedere nenumăratele implicaţii generate de o fluctuaţie a riscului de lichiditate" at#t asupra profitabilităţii instituţiei" c#t şi asupra celorlalte riscuri conexe activităţii financiar-bancare. (mportanţa menţinerii unei lichidităţi bancare adecvate rezidă şi din funcţiile acesteia) * asigură desfăşurarea normală a activităţii bancare prin fluidizarea procesului de intermediere bancară+ * prote,ează interesele clienţilor" pe de o parte şi ale acţionarilor" pe de altă parte" ştiut fiind faptul că în cazul unor -accidente." c#t de mici" de lichiditate" impactul asupra clientelei" pe /

3iind considerat un risc ma.amentele pe termen scurt+ să aibă resurse cu scadenţă mică" în timp ce plasamentele au scadenţă mare. $otrivit altei accepţiuni" lichiditatea este mai cur#nd „o pernă de securitate“ pentru a face faţă dificultăţilor" iar riscul de lichiditate se datorează dispunerii de lichidităţi bancare insuficiente (adică activele lichide disponibile sunt insuficiente pentru a face faţă nevoilor neprevăzute .unse la scadenţă" pentru procurarea resurselor necesare unor retrageri programate sau nu+ * contribuie la evitarea împrumuturilor de ultimă instanţă" de la 0anca 1entrală.. ce procură activele lichide+ capacitatea de mobilizare a capitalului la un cost -normal. &n fine" riscul de lichiditate exprimă eventualitatea dificultăţilor temporare sau permanente" de a accede la surse de fonduri. $otrivit acestei accepţiuni" lichiditatea evidenţiază capacitatea băncii de a mări capitalurile la un cost rezonabil în permanenţă. 2iscul de lichiditate constă în probabilitatea ca banca să nu-şi poată onora plăţile faţă de clienţi" datorită devierii proporţiei dintre plasamentele pe termen lung şi a celor pe termen scurt şi a necorelării cu structura pasivelor băncii.or" riscul de lichiditate face obiectul unor accepţiuni precum) • • • lichiditate extremă+ -pernă de securitate. 5 .calea efectelor psihologice" în condiţiile unei culturi bancare incipiente" poate conduce la colapsul unei bănci+ * asigură o capacitate rezonabilă de rambursare a depozitelor către clienţi" independent de modul în care sunt returnate băncii plasamentele în credite şi în alte active (aceasta se realizează printr-o corelare optimă a maturităţii plasamentelor cu cea a resurselor pe benzi de lichiditate + * asigură independenţa băncii faţă de sursele de împrumut marginale de pe piaţă" care au costuri ridicate+ * contribuie la evitarea lichidităţii forţate a anumitor plasamente nea. Situaţia lichidităţii extreme determină eşecul unei instituţii bancare" iar riscul de lichiditate poate fi fatal. 4 asemenea situaţie extremă îşi are originea în alte cauze (de exemplu din evoluţiile adverse ale pieţelor " care pot antrena retrageri masive de fonduri sau închiderea liniilor de credit obişnuite ale altor instituţii. %eoarece plasamentele pe termen lung" sunt de regulă mai mari dec#t resursele pe termen lung ale băncilor" acestea se confruntă cu două situaţii" respectiv) • • să nu-şi poată onora anga.

&n acest sens" managementul bancar trebuie să rezolve trei aspecte ale riscului de lichiditate" şi anume) 3 să se protejeze împotriva riscului de lichiditate. 8 .$rima situaţie" denumită risc de lichiditate imediată" este determinată de retragerile masive şi neaşteptate ale creditorilor băncii.orarea capitalului social" şi implicit a fondurilor proprii" măreşte puterea financiară şi lichiditatea băncilor" permiţ#ndu-le să facă investiţii pe termen lung din resurse proprii + refinanţare (respectiv prin ga. ' doua situaţie" denumită risc de transformare" obligă băncile să analizeze resursele şi plasamentele în funcţie de exigibilitatea lor reală şi nu . 'rta de a transforma resursele cu scadenţă mică" în plasamente cu scadenţă mare şi de a putea face faţă crizei de lichiditate într-un timp scurt şi cu costuri scăzute este specifică managementului bancar.a. prin) atragerea disponibilităţilor băneşti ale populaţiei (acordarea de credite de către bănci presupune alocarea unor sume pe care acestea le au sub forma depozitelor trase" iar băncile care atrag depozite de la populaţie sunt mai puţin expuse riscului de lichiditate + identificarea unor depozite stabile 6 depozite la termen" certificate de depozit ş.area" cesionarea sau cedarea unor titluri de creanţe aflate în portofoliul băncii" în schimbul lichidităţilor de care are nevoie urgentă sau apelarea la credite de refinanţare de la 0anca 7aţională care acţionează ca împrumutător de ultimă instanţă + anticiparea evoluţiei zilnice a intrărilor şi ieşirilor de fonduri" respectiv a soldului net al acoperirea deficitelor şi plasarea excedentelor (de regulă" acoperirea deficitelor presupune băncii la sf#rşitul zilei+ mobilizarea unor credite contra unor titluri de valoare din portofoliul băncii" iar excedentele rezultate" fie se plasează pe piaţa interbancară" fie se utilizează pentru stingerea unor obligaţii ale băncii în avans" atunci c#nd se preconizează o creştere a ratei dob#nzii + 3 să evalueze riscul de lichiditate (metodele de măsurare a acestui risc diferă doar prin modul de calcul al indicelui de lichiditate + ● să gestioneze eficient riscul de lichiditate. 6 care" pe de o parte" permit băncilor să investească pe termen lung" iar" pe de altă parte" diminuează riscul de lichiditate deoarece retragerea depozitelor nu se poate face inopinat+ creşterea fondurilor proprii (ma. 'ceasta" pentru a face faţă situaţiei" este forţată fie să atragă deponenţi (prin bonificarea unor dob#nzi superioare celor practicate pe piaţă " fie să apeleze la împrumuturi de urgenţă" la costuri excesive.uridică (de pildă" depozitele la vedere sunt" de regulă" mai stabile dec#t depozitele la termen" sau conturile debitoare ale clienţilor pe termen scurt sunt deseori mai imobilizate dec#t creditele cu scadenţă mai îndepărtată .

Evoluţia încrederii în bancă depinde de mai mulţi factori) zvonuri pe piaţă" schimbarea conducerii" constatarea de fraude" falimentul unui debitor. /. &n general" astfel de crize se rezolvă în c#teva ore sau în c#teva zile. : .în această categorie intră împrumuturile contractate de bancă pe piaţa interbancară" împrumuturile de refinanţare" dar şi depozitele atrase de bancă de la clienţi sau certificatele de depozit emise de bancă. situaţia bilanţului bancar 6 în cadrul funcţiei de intermediar financiar" băncile atrag resurse" prin depozite în special şi le plaseaza în primul r#nd prin credite acordate. !n al doilea motiv" ce determină o astfel de situaţie" îl reprezintă tendinţa băncii de a-şi creşte profitul prin plasamente pe termen lung" mai bine remunerate. 8. situatia generala a pietei 6 nu întodeauna criza de lichiditate este determinată de dificultăţile interne ale băncii. încrederea în bancă 6 încrederea de care beneficiază banca în faţa terţilor" îi permite acesteia să beneficieze de oportunităţile pieţei în cele mai bune condiţii" să-şi crească rentabilitatea să-şi îmbunătăţească lichiditatea şi în aceste condiţii să-şi consolideze în continuare imaginea. ' cto$ii de $i#c !i #u$#ele de lichidit te Factori de risc 2iscul de lichiditate este determinat" în special de trei factori) situaţia bilanţului bancar" încrederea în bancă" situaţia generală a pieţei. Lipsa de lichiditate apare din necorelarea pe scadenţe a operaţiunilor active şi pasive. %ouă sunt motivele mai importante" ce pot determina această situaţie.&. împrumuturi . %e asemenea" pot fi active cu scadenţe corelate cu perioadele în care se cere o lichiditate suplimentară. %e fapt" banca urmăreşte să-şi plaseze c#t mai rentabil resursele atrase. &n sens invers" o imagine proastă antrenează o degradare a situaţiei financiare a băncii cu consecinţe negative asupra imaginii. Surse de lichiditate /. 5. active cu lichiditate ridicată 6 acestea sunt plasamente bancare cu scadenţe mici" pe care banca le poate lichida la nevoie. 5. 4 astfel de situaţie pe piaţă poate să apară în urma raportului dezechilibrat dintre cererea şi oferta de monedă sau în urma unei intervenţii energice pe piaţa a autorităţii monetare.9. &n primul r#nd" resursele atrase de bancă sub formă de depozite au scadenţe mai mici dec#t plasamentele băncii sub formă de credite. !neori piaţa este cea" care transferă o lipsă de lichiditate generală la nivelul băncii. &n aceste condiţii" banca poate să obţină în continuare lichidităţi" însă la o dobandă mult mai mare. $e l#ngă aceste aspecte mai trebuie menţionate încă două cu incidenţă mare asupra încrederii într-o bancă. 9unt constituite din rezerve primare" rezerve secundare şi credite scadente.

$entru o bancă lichiditatea presupune accesul la mi. 4ferta de lichiditate este condiţionată de) / 5 8 : atragerea de depozite+ încasarea creditelor scadente+ procurarea de mi.loace lichide at#t aflate la momentul dat în posesia ei c#t şi procurarea de resurse. surse neconvenţionale 6 în aceasta categorie intră unele tehnici şi instrumente financiare noi" precum titluri cu opţiune de răscumparare" titluri emise pe piaţa monetară sau procesul de titlurizare. 1ea mai importantă sarcină a gestiunii lichidităţii este evaluarea în mod corect a nevoilor de lichiditate pentru fiecare moment de timp şi acoperirea acestor nevoi cu costuri mici. . 7ecesarul de lichiditate poate fi calculat sub 5 aspecte) • sub aspectul cererii de lichiditate+ • sub aspectul ofertei de lichiditate+ 1ererea de lichiditate poate fi condiţionată de) / 5 8 : rambursarea depozitelor scadente+ potenţialul de creditare" adică cererea privind acordarea creditelor+ necesarul pentru achitarea datoriilor interbancare+ necesarul de onorare a obligaţiunilor curente scadente faţă de parteneri (achitarea serviciilor procurate de bancă " acţionari (plata dividendelor " stat (plata impozitelor .loace pe piaţa interbancară+ încasări din v#nzarea serviciilor bancare. $roblema gestiunii lichidităţii este duală) pe de o parte lipsa de lichiditate generează riscul de lichiditate şi incapacitatea onorării obligaţiilor la momentul dat" pe de altă parte excesul de lichiditate condiţionează micşorarea profitabilităţii băncii. ! "ferta mijloace lichide # $ererea mijloace lichide .8. 4 bancă se consideră lichidă atunci c#nd poate să-şi onoreze obligaţiunile sale la un moment oportun.loace băneşti care pot fi atrase la un cost rezonabil şi în acel moment c#nd există cererea pentru ele. $rin acesta din urmă" banca reuşeşte să transforme unele active cu lichiditate scăzută" precum creditele" în surse de lichiditate. $roblema lichidităţii poate fi rezolvată în cadrul băncii sub 5 aspecte) sub aspectul activelor lichide aflate la o bancă+ posibilitatea de acces la mi.

banca se va confrunta cu riscul de lichiditate" managerii băncii vor căuta posibilităţi de atragere a resurselor cu cele mai mici costuri+  este egal cu 0 6 foarte rare cazuri. poziţia băncii pe piaţă+ c.loace lichide.%acă acest coeficient este)  mai mare 0 6 banca se va confrunta cu un exces de lichiditate" managerii băncii vor căuta posibilităţi de plasament efectiv+  mai mic ca 0 . = pasive conform căruia banca va calcula necesarul de mi. 1ererea de lichiditate depinde de mai mulţi factori) a. 9e calculă pentru fiecare zi în parte. factorul specific activităţii economice în regiunea dată) cererea sezonieră" cererea ciclică" cererea pe termen lung. 9tructurarea tuturor pasivelor în 8 categorii mari după principiul necesar de .loace lichide înaltă şi invers.oase va genera o cerere de mi.loace lichide pentru al acoperi+ şi corectarea acestor sume cu rezervele bancare obţinute pentru fiecare tip de pasiv. factorul general a economiei+ b. %etodologia de estimare a lichidităţii& <etodologia de gestiune prin pasive presupune următoarele etape) / rambursare) a b c pasivele urgente 6 toate pasivele care necesită a fi rambursate în următoarele zile depozite instabile 6 depozite şi alte obligaţiuni pe care banca le va achita în pasivele stabile 6 sunt pasivele în care banca are încredere că nu vor fi retrase în (conturile curente şi depozitele scadente + viitorul apropiat+ viitorul apropiat (depozitele pe termen lung" depozitele interbancare legate de conturi de corespondenţă" acţionarii şi fondatorii băncii + 5 8 $restabilirea unui coeficient formulat din experienţa proprie pentru fiecare tip de 1alcularea sumelor respective prin ponderarea fiecărui tip de pasiv la coeficientul La suma necesară de lichiditate pentru acoperirea pasivelor se va mai adăuga şi cererea prognozată de credite" care se va determina ca diferenţa dintre potenţialul de creditare şi creditul acordat efectiv la momentul dat. $olitica monetar-creditară influen țează şi oferta de mi. d. politica monetară 6 creditară a statului 6 o politică de dob#nzi .

9. 'ndicatori de lichiditate /. &ntr-o primă variantă" poziţia lichidităţii simplă se determină prin diferenţa dintre pasive şi active" pe fiecare perioadă în parte. indicele de lichidit te 6 se determină ca raport între suma pasivelor ponderate şi suma activelor ponderate. indicatorii de lichiditate impuşi de sistemul de supraveghere care variază de la un sistem naţional la altul av#nd ca sursă reglementările emise de 0anca 1entrală Europeană+ 5. $rima variantă de ponderare" în special c#nd foloseşte un număr de zile" este mai exactă" însă a doua variantă este mai uşor de aplicat.(. 'cest indicator arată" pentru fiecare perioadă" măsura în care pasivele scadente sunt acoperite de active scadente. An li) indic to$ilo$ lichidit*+ii 'nalizăm două tipuri de indicatori de lichiditate) /. 8. $onderarea se poate face cu un numar mediu de zile" săptăm#ni sau luni din fiecare perioadă sau cu numărul curent al fiecarei perioade" at#t pentru active" c#t şi pentru pasive. po)i+i lichidit*+ii 6 acest indicator foloseşte aceiaşi bază de date ca în cazul indicelui de lichiditate. %in punct de vedere al lichidităţii" valoarea optimă a indicelui este /. %acă indicatorul este supraunitar" acesta reflectă o creştere a lichidităţii băncii prin creşterea îndatorării faţă de piaţa monetară.(storic s-au format mai multe principii de gestiune a lichidităţii) • • • Principiul de gestiune prin active 6 c#nd o bancă se considera lichidă doar dacă Principiul de gestiune prin pasive 6 care presupune că o bancă este lichidă dacă avea cantităţi importante de active lichide+ are acces la mi. 4 valoare subunitară presupune o scădere a lichidităţii bancare. indicatori de lichiditate interni pe care banca îi calculă din experienţa proprie şi îi consideră estimativi pentru evaluarea riscului de lichiditate. 9e determină ca raport între împrumuturi noi contractate şi împrumuturi scadente pentru o anumită perioadă (de regulă lună . &ntr-o a doua variantă" poziţia lichidităţii cumulată se determină ca diferenţa între pasive şi active cumulate. > . 5.loace lichide pe piaţă în orice moment+ Principiul de gestiune mixt 6 o parte din necesarul băncii este finanţat din active lichide proprii" cealaltă parte din posibilitatea de atragere a resurselor la un moment dat de timp. 'stfel" se determină perioada de maximă nevoie de lichiditate pentru bancă. $ t lichidit*+ii 6 este un indicator" care arată evoluţia gradului de îndatorare a băncii faţă de piaţa monetară. $entru calculul indicelui trebuie să existe o bază de date privind activele şi pasivele bancare" grupate pe perioade în funcţie de scadenţă.

%acă indicele de lichiditate este subunitar" se remarcă o predominanţă a utilizărilor asupra resurselor şi" în acest caz" banca trebuie să se preocupe de găsirea de soluţii pentru a-şi finanţa deficitul de lichiditate.:. %acă indicele de lichiditate este egal cu /" vom spune că activele şi pasivele băncii sunt perfect corelate pe fiecare scadenţă. $onderarea activelor şi pasivelor se face fie cu a. @'$ 6 pasive nete simple aferente scadenţei t+ At 6 active cu scadenţa t+ Pt 6 pasive cu scadenţa tA. 'ndicele de lichiditate se calculează ca raport între pasivele ponderate şi activele  ponderate.utorul unui număr mediu de zile (luni" ani corespunzător fiecărei scadenţe" fie cu a. 4 valoare supraunitară sau o evoluţie în acest sens arată o scădere a lichidităţii" în timp ce un raport subunitar exprimă o bună lichiditate. $ po$tul c$edite 4 depo)ite 5 acest indicator uşor de calculat" însă nu este foarte expresiv.utorul numărului curent al grupei scadenţei respective. &n acest caz nu se poate vorbi despre un risc de lichididate. IL 6 indicele de lichiditate+ Pi 6 pasive cu scadenţa i+ Ai 6 active cu scadenţa i+ ai 6 coeficientul de ponderare al pasivelor cu scadenţa i+ bi 6 coeficientul de ponderare al activelor cu scadenţa i. 2emarcăm totuşi că această situaţie este doar una teoretică" deoarece este imposibil ca" la nivelul unei bănci" fiecare resursă atrasă să fie alocată exact pe aceeaşi maturitate şi sumă. (ndicatorii lichidității bancare utilizați pe piața interbancară din 2om#nia sunt reda ți în structura următoare)  ()*+ul de lichiditate se determină pentru fiecare scadenţă -t? ca diferenţă între pasivele exigibile la scadenţa -t? şi activele lichide la scadenţa -t?. B .

 $oeficientul fondurilor proprii . 9e dimensionează prin aplicarea cotei sau ratei rezervei minime obligatorii stabilită de către banca centrală" la volumul depozitelor atrase de fiecare bancă. ani + $tiliz#L " utilizări pe termen lung (imobilizări" participaţii" credite acordate pe termene mai mari de . Co P!P " coeficientul fondurilor proprii şi resurselor permanente+ !es# " resurse pe termen lung (fonduri proprii E resurse atrase pe termen mai mare de .i al resurselor permanente se calculează ca raport între resursele pe termen lung ale băncii şi utilizările pe termen lung (mai mare de . F . -ezerva minimă obligatorie este suma pe care fiecare bancă este obligată să o  păstreze la banca centrală în contul deschis la aceasta. 'cest raport trebuie să fie de cel puţin =CD pentru băncile din !niunea Europeană. ani şi urmăreşte să împiedice o finanţare a plasamentelor pe termen lung din resurse pe termen scurt. ani" valori mobiliare pe termen lung . 'ceastă obligativitate are un aspect prudenţial legat de asigurarea unei lichidităţi minime băncilor pentru a face faţă solicitărilor de retragere a depozitelor.9ituaţia în care indicele de lichiditate este supraunitar corespunde unui surplus de resurse ale băncii" deci unui excedent de lichiditate. !%&nec 6 rezerva minimă obligatorie necesară pe care banca trebuie să o constituie la banca centrală+ !%&e' 6 suma efectivă aflată în contul unei bănci deschis la banca centrală+ (! 6 excesul de rezervă+ )! 6 deficitul de rezervă+ r 6 rata sau cota rezervei minime obligatorii+ ) 6 volumul depozitelor atrase de bancă.

9. &n opinia 1omitetului" aceste principii prezintă o relevanţă aparte pentru pieţele şi participanţii ce nu fac parte din grupul celor /C ţări avansate (@/C .a emis prin intermediul 1omitetului de 9upraveghere 0ancară de la 0asel (1omitet un set de principii ce ar trebui să stea la baza managementului lichidităţii organizaţiilor bancare. 'cest 1omitet reuneşte membrii marcanţi ai managementului şi supravegherii bancare din întreaga lume" ceea ce accentuează valoarea setului de principii emis în vederea întăririi procedurilor de management al riscurilor bancare.ca fiind crucială pentru dezvoltarea viabilă a oricărei instituţii bancare... 1omitetul consideră lichiditatea . /C . %in acest motiv" analiştii în probleme de lichiditate solicită ca managementul bancar nu doar să cuantifice poziţia lichidităţii băncii în prezent" ci să analizeze modul în care necesităţile de finanţare ar putea să evolueze în condiţiile unor scenarii diverse" inclusiv în cazul apariţiei unor condiţii adverse" generatoare de situaţii de criză. în plus" importanţa lichidităţii depăşeşte cadrul izolat al unei singure bănci" deoarece înregistrarea unei sincope în asigurarea lichidităţii unei singure instituţii poate conduce la repercusiuni negative sistemice. -$incipiile " n .e"entului lichidit*+ii /n 0i)iune in#titu+iilo$ inte$n +ion le $aracteristicile managementului lichidităţii în organizaţiile bancare !na dintre cele mai prestigioase instituţii în domeniul supravegherii riscurilor bancare 0anG for (nternational 9ettlements (0(9 .abilitatea de a asigura un nivel corespunzător al activelor şi achitarea tuturor obligaţiilor ce a.ung la scadenţă . $rincipiile de cuantificare şi gestionare a lichidităţii" elaborate de 1omitet" ating următoarele zone de activitate) • • • • • • • • dezvoltarea unei structuri pentru managementul lichidităţii+ cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare+ managementul accesului pe piaţă+ planurile privind evenimentele neprevăzute+ managementul lichidităţii valutelor+ controlul intern al managementului riscului de lichiditate+ rolul comunicării publice în îmbunătăţirea lichidităţii+ rolul instituţiilor de supraveghere. $rin urmare" managementul lichidităţii este una dintre cele mai importante activităţi realizate de bănci.

$rincipiul =) 4 bancă trebuie să analizeze lichiditatea utiliz#nd o varietate de scenarii de tip IJhat ifI. 'ceştia trebuie să se asigure că lichiditatea este adecvat gestionată" iar procedurile şi politicile corespunzătoare sunt create pentru controlul şi limitarea riscului lichidităţii. 1omitetul de direcţie trebuie informat at#t în mod regulat asupra situaţiei lichidităţii băncii" c#t şi imediat ce apar modificări semnificative în lichiditatea curentă sau previzionată.*rincipiile $rincipiul /) 3iecare bancă trebuie să aibă aprobată o strategie pentru managementul operativ al lichidităţii. $rincipiul >) 4 bancă trebuie să revizuiască frecvent ipotezele utilizate în managementul lichidităţii pentru a se determina dacă acestea răm#n valide. 0ăncile trebuie să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelurilor poziţiilor de lichiditate pentru anumite orizonturi de timp. 2apoartele trebuie furnizate periodic 1omitetului de direcţie" conducerii băncii şi altor persoane cu rol în managementul lichidităţii. $rincipiul 8) 3iecare bancă trebuie să deţină o structură de management cu rol de implementare efectivă a strategiei de lichiditate. &n cadrul acestei structuri trebuie să se implice permanent membrii conducerii executive.) 3iecare bancă trebuie să stabilească un procedeu (proces pentru cuantificarea şi monitorizarea necesarului net de finanţare. // . $rincipiul . $rincipiul :) 4 bancă trebuie să deţină un sistem informaţional adecvat pentru măsurarea" monitorizarea" controlul şi raportarea riscului de lichiditate. 4 bancă va avea nevoie pentru evaluarea lichidităţii de scadenţele activelor şi pasivelor" estim#ndu-se probabilitatea evoluţiei cashfloJ-ului în cadrul fiecărui scenariu. $rincipiul F) 4 bancă trebuie să deţină planuri privind gestionarea evenimentelor neprevăzute" în scopul realizării strategiei privind managementul crizelor de lichiditate şi a procedurilor pentru acoperirea deficitelor de lichiditate în situaţii de criză. 'ceastă strategie trebuie să fie comunicată în interiorul organizaţiei. 1omitetul de direcţie trebuie" de asemenea" să se asigure că se desfăşoară o activitate corespunzătoare de către conducerea executivă în domeniul monitorizării şi controlului riscului de lichiditate. $rincipiul B) 3iecare bancă trebuie să-şi revizuiască periodic încercările de stabilire şi continuare a relaţiilor cu deţinătorii de depozite" să menţină diversificarea pasivelor şi să asigure capacitatea de a vinde active. 7ecesarul net de fonduri este determinat prin analiza fluxurilor viitoare" bazate pe ipotezele evoluţiei activelor" pasivelor şi elementelor extrabilanţiere" şi presupune apoi calcularea excesuluiHdeficitului net cumulativ pe parcursul unei perioade pentru evaluarea lichidităţii. $rincipiul 5) 1omitetul de direcţie al băncii trebuie să aprobe strategia şi politicile referitoare la managementul lichidităţii.

9uplimentar faţă de evaluarea necesarului valutar agregat şi a @ap-urilor acceptabile în corelare cu anga.amentele în valuta internă" o bancă trebuie să realizeze analize separate privind strategia aferentă fiecărei valute în parte.loace băneşti /5 . $rincipiul /8) 3iecare bancă trebuie să deţină un mecanism pentru asigurarea existenţei unui nivel adecvat al informaţiei cu privire la bancă" ce a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice" în scopul gestiunii percepţiei pozitive asupra organizaţiei. $rincipiul /:) (nstituţiile de supraveghere realizează o evaluare independentă a strategiilor" politicilor" procedurilor şi practicilor băncii referitoare la managementul lichidităţii. 'ceastă strategic mai este numită şi strategia transformării activelor. $entru a utiliza această metodă activele lichide ale băncii trebuie să posede următoarele caracteristici) să aibă piaţa proprie" necesară pentru transformarea lor rapidă în mi.loace băneşti şi titluri mobiliare lichide. 9. @estiunea mixtă Prima metodă este cea mai recunoscută datorită simplităţii sale.$rincipiul /C) 3iecare bancă trebuie să deţină sisteme de cuantificare" monitorizare şi control în ce priveşte poziţiile de lichiditate în valutele dominante. 2t$ te. $rincipiul /5) 3iecare bancă trebuie să deţină un sistem adecvat de control intern asupra procesului de management al riscului lichidităţii. $rincipiul //) 2eferitor la analizele realizate în conformitate cu $rincipiul /C" o bancă va trebui" dacă este cazul" să stabilească şi să revadă periodic limitele nivelului deficitului în cadrul cashfloJ-ului pe anumite orizonturi de timp pentru valute" at#t la nivel agregat" c#t şi pe fiecare valută dominantă în care banca operează. 9tructurarea resurselor atrase pentru rezolvarea problemelor lichidităţii 8.1. 'cestea trebuie să solicite ca o bancă să deţină un sistem efectiv ce cuantifică" monitorizează şi controlează riscul de lichiditate.iile di$i%*$i lichidit*+ii 9e cunosc următoarele strategii de gestiune a lichidităţii băncii) /. 4 componentă fundamentală a sistemului de control intern implică evaluări şi controale periodice independente cu privire la eficienţa sistemului şi" dacă este cazul" a asigurării aplicării modificărilorHîmbunătăţirilor solicitate de controlul intern. Esenţa ei constă în acumularea activelor lichida sub forma de mi. (nstituţiile de supraveghere trebuie să obţină de la fiecare bancă informaţii periodice şi suficiente care permit evaluarea riscului de lichiditate şi trebuie să se asigure că băncile dispun de planuri de asigurare a lichidităţii în situaţii neprevăzute. &n cazul apariţiei necesităţii" activele acumulate suni utilizate (vîndute pînă această necesitate este acoperită. 'sigurarea lichidităţii prin influenţa activelor 5.

%e aceea această sltategie este considerată destul de riscantă" banca nefiind în stare să prognozeze nivelul dobînziloi pe care ea va fi nevoită să le plătească pentiu procurarea lichidităţilor. Motodată vînzarea activelor lichide înrăutăţeşte situaţia financiară a băncii" deoarece activele lichide vindute suni de obicei cele mai sigure şi mai puţin riscante.termenul de scadenţă a acestor certificate poate varia de la cîtcva zile pin# la cîteva luni la o dobindă convenită între banca emitent şi creditor. 1ele mai utilizabile active lichide sunt bonurile de tezaur" împrumuturi de la banca centrală" depozite la alte bănci" obligaţiunile ale autorităţilor publice locale" etc. Motodată necesitatea de vinde aceste active poate apărea în acel timp cînd pe piaţă se înrăutăţeşte situaţia" ceea ce generează riscuri de pierdere a unei părţi din investiţii în urma vinzării la un preţ mai . 'ceastă strategie mai este denumită şi strategia lichidităţii procurate. Mransformarea activelor lichide în mi. (n cazul în care apare o cerere exagerată de lichiditate" atunci hanra va propune un preţ din ce în ce mai ridicat pînă nu va procura mi.- să aibă preţuri destul de stabile" adică piaţa trebuie să asimileze activele propuse fără a micşora preţul ei trebuie să fie uşor transmisibile" adică banca trebuie să fie sigură ca î-şi va recupera cel puţin banii investiţi în ele. A doua metodă presupune împrumuturi de active lichide în cantităţi necesare pentru acoperirea integrală a cererii de lichiditate.loace lichide necesare. 1lienţii ei aflînd că banca încearcă să procure mi.os decît au fost cumpărate.loace" pentru a se asiguia vor extrage numerarul de pe conturiile sale" ceea ce va duce la sporirea cererii de lichidităţi $osibilităţi de procurare a lichidităţii sunt) împrumuturi de la banca cenlială vînzarea titlurilor mobiliare lichide cu condiţia răscumpărării loi (lombardarea" emisiunea certificatelor de depozii şi plasarea lor la alte bănci" autorităţi publice 2E$4 altor bănci sau la banca centrală şi marele corporalii . %e obicei necesităţile stringente de lichidităţi apar la bancă ce are probleme financiare. atragerea depozitelor" inclusiv pe piaţa eurovalutelor de la marile corporalii şi bănci străine cu o dobtndă convenită în funcţie de cererea şi oferta pe piaţa monetară internaţională şi un termen de scadenţă de la cîleva zile la cîteva luni /8 . 9trategia dată esie utilizată în cele mai dese cazuri de băncile mici" care o consideră mai puţin riscantă" dar şi mai puţin profitabilă Ki totuşi această strategie nu este deloc ieftină. Lînzaraea activelor presupune pierderea veniturilor viitoare" pe care banca le-ar fi primit" dacă nu le-ar fi vîndut.loace băneşti este costisitoare datorită comisioanelor pe care le vor plăti banca broGerilor.

'ceastă strategie este utilizată de băncile mari. <a. Editura Economică" 0ucureşti" 5CC8 <ihai (. Mehnica şi managementul operaţiunilor bancare.ase. <anagement bancar. <anagementul lichidităţii bancare.bibliotecadigitala. Editura Economică" 0ucureşti" 5CC5 %edu L.armQacademQ. http)HHJJJ. /: .pdf 9toica <. :. Bi6lio.roHrevisteH5R5CC:Hr5:. Editura Expert" 0ucureşti" 5CC8 7iţu (..oiitalca acestor împrumuturi se acordă pe un termen foarte scurl (l-> zile. 8. Editura Economică" 0ucureşti" /FFF. $olitici si tehnici bancare. (n ansamblu ea este mai puţin costisitoare" dar mult mai riscantă" de aceea la această strategie poale parcurge o bancă cu o autoritate bună pe piaţă. Editura Expert" 0ucureşti" 5CCC 9tanciu Leontin. 5. http)HHJJJ. <anagementul riscului bancar." %ănilă <.$ 7ie /." 'nghel L. 1ostica (onela" Lazarescu 9orin 'drian. . $articularităţi privind managementul lichidităţii societăţilor bancare rom#neşti. >.FPidbO %ănilă 7. @estiune şi audit bancar. =.roHbibliotecaHcarte5.- refinanţarea de la banca centrală" care este cea mai rapidă metodă" dar cere de la bancă respectarea unor condiţii destul de stricte.aspNidO8.