You are on page 1of 29

ÎNCRENGĂTURA ANELIDE(ANNELIDES)VIERMI INELAȚI

A realizat:Bațlanu Galina gr BC 21 Z A verificat:Dolinta Zinainda

Bălti,2013

Cuprins:
1).Caracteristica generală a încrengăturii Anelida 2).Sistematica încrengăturii: 2.1).Clasa Polichete [Polychaeta] 2.2).Clasa Oligochete [Oligochaeta] 2.2.1).Familia Tubificidae 2.2.2).Familia Lumbricidae 2.2.3).Familia Naidae 2.3).Clasa Hirudinee [Hirudinea] 3)Rolul hirudineelor in viața omului. 4).Știați că?

de apa dulce .bentonice sau pelagice .corpul cilindric sau turtit dorso-ventral.Sistemul reproducător-viermii sunt specii cu sexele separate . 1.ei se deplasează pe suprafata sedimentului sau pătrund in adincimea lui.numărul segmentelor ajungînd pîna la 800. 4.dar se intilnesc si specii hermafrodite.faringe.sau roșie.rar terestre.Organele de simt (ochi.numite nefridii.Sunt animale terestre sau acvatice.peri-tactili). 7.Datorită miscărilor șerpuitoare sau peristalice .transparente sau opace.Respiratia –viermii respriră prin tegumentul puternic vasacularizat pe cale difuză.De obicei in fiecare segment se conține cite o pereche de nefridii.Măsoară între 0. 2.un inel periesofagian si lanțul ganglionar ventral din care se diferentiază ganglionii subesofagieni.sedimentofile.încrengătura cuprinde peste 9 mii de specii cu dimensiuni de la zecimi de milimetru pina la 3 m.Sistemul excretor este îndeplinita de organe segmentare .Majoritatea viermilor inelați au sistemul circulator bine dezvoltat de tip închis.Caracteristicele încrengăturii Anelida: Această încrengătura cuprinde viermi cu simetrie bilaterală:celomică. Sunt libere sau sedentare . Culoarea corpului este alb-lăptos.intestinul mediu si cel posterior .gropițe chimio-olfactive .Majoritatea speciilor sunt organisme bentale.Cavitatea generală este un celom.Sistemul digestiv .Orificiul bucal este situat pe partea ventrală a primului segment toracic . este constituit din cavitatea bucală.verzuie .segmente sau metamere asemănătoare.Sistemul nervos este constituit dintr-o pereche de ganglioni cerebroizi.unele specii prin bronhii celomice.pelagică și ciliată.Oul cu segmentare spirala:larva fundamentală este trocofora liberă. 3. . 6.culori stralucitoare sau intunecate . 5.2mm-3m.de regulă.ce se deschide prin orificiul anal la capătul paletei anale.format dintr-un numar variabil de inele.mai putin fitofile si petricole.marine.

Sistematica Încrengătura Anelida Clasa POLICHETE Clasa OLIGOCHETE Clasa HIRUDINEE .

Soma metamerizată este alcatuită dintr-un număr mare de segmente homonome(metamerie homonoma). Pigidiu reprezintă ultima regiune a corpului.adăpostește ganglioni cerebroizi si subesofagieni.Pe fața sa ventrală se deschide orificiul anal. Corpul este alcatuit din 3 segmente: 1.Trunchiul format dintrun numar mare de segmente(pina la 800)diferențiata unul de altul prin șanțuri evidente.trunchiul sau soma metamerizată.constituit într-un lob dorsal cu un cirr dorsal si lob ventral cu un cirr ventral. Lobul cefalic este prevazut cu anexe tegumentare de diferite forme si dimensiuni(antenele.Ei mai sunt folosit in nuntritia peștilor. Viermii policheți au un rol important in circuitul substanțelor organice.tentacule branhiale).ca consumatori ai bacteriilor .Ca si prostomiul este lipsit de celom. 3.pe laturile carora se gasesc doi cirri anali.regiunea anterioara .pe parțile laterale ale carora sunt situate cite o pereche de parapode cu cheți bine conturați.cînd din ou eclozează larva trocoforă.este mai îngusta .algelor. 2.Fiecare ramura are cite un fascicul cu cheți puternici.În partea posterioară a lobului cefalic se găsește aria olfactiva (organul nucal).regiunea posterioară sau pigidiu.lobul cefalic sau prostomiu. Prostomiul sau lobul cefalic este situat înaintea orificiului bucal .mai puțin dezvoltat.detritusului.El poartă apendice si organe senzoriale.Parapodul este biramat.Dezvoltarea polichetelor se produce prin metamorfoză .cirii.care servesc ca organe de mișcare sau înot.palpii. .Fiecare segment poartă cîte o pereche de parapode.primul segment al somei poatră ventral orifiuciul bucal.Caracteristica generală a Clasei POLICHETE Viermii din clasa Plocheta se caracterizează prin corp cilindric alungit sau ușor turtit dorsoventral.

Pe partea dorsală a segmentelor toracice anterioare-patru perechi de bronhii. Hypania invalida.Începînd cu segmentul al treilea.Corpul este de culoare portocalie.Reprezentanți din Clasa Polichete: 1).fragmente de cochilii de moluște.Mării Azav si Mării Caspice.Pe părțile laterale ale segmentelor se situiază cîte o pereche de parapode.Capul este format din 3 părți.trunchi si pigidiu.cea mijlocie fiind tocita. Se întilnește fregvent in cursul inferior al fluviului Nistru și in lacurile de acumulare Dubasari si Cuciurgan.Numarul segmentelor abdominale 20-23.aproape cilindric .dulcicolă- .toate 16 segmente toracice sunt purtătoare de cîte 20-24 de cheți notopodiali in fiecare evantai.Specie de origine relicta ponto-caspică .iar înaintea lor –doua fascicule de cheți aurii lungi. Această specie are corp alungit.alcătuit din partea cefalică .boabe de nisip.în lacul Cahul. Traiește in tuburi construite din mîl aglutinat.portocaliu-roșiatică cu reflxe gălbuie.Peste hotarele țării populează fluviile și limanurile din bazinele Mării Negre.

alge.participînd la procesele autopurificării biologice a apei.În luna iulie indivizii au dimensiunile de 2-3.bacterii.creșterea cantitaților de matale grele.ioni toxici.pe sub pietre .salmastricola.Acest vierme are înalte calitați furajere .termofilă.variat si viu colorat.Specia este destul de fregventă .Larvele eclozate urmează trei stadii de dezvoltare.Dimorfismul sexual la femei si barbați lipsește.lacuri.format din cele .Corpul este cilindric.eutrofizarea lor rapidă .pe fundurile cu alge sau in galerii pe care le sapa in nisip sau mîl.iliofilă-psamofilă. Nereis diversicolor Este o specie cu largă raspîndire in Marea Mediterană.Marea Neagră și lacurile de pe litoralul ei.5 mm .cu diametrul de 0.Ca hrană folosesc particule organice suspendate.Femela depune ouale.este flosit de pești prețioși.2 mg.limanuri.de 5-10 cm lungime.protozoare.usor turtit dorso-ventral . Se reproduce preponderent vara la temperatura apei de 20-26 *C.dito-de-tritofaga.Asupra efectivului pot influența negativă astfel de factori ca deversari de reziduri si pesticide in ecosistemele acvatice.ect.Fiind filtratordetritofag.apoi se depun pe fund si se transformă în viermi adulți.Pe fasciesuri bogate in substantă in putrefacție formează periodic populații destul de numeroase si stabile.1-0.Dezvoltarea lor se produce prin metamorfoză timp de 10-15 zile.contribuie la menținerea echilibrului ecologic in rîuri . 2).duc o viata planctonică.5 mm si masa corparală de 0.După reproducere adulții pier.in crăpăturile rocilor.detritus.în tubul in care traiește.

Pigidiu este ultima regiune a corpului.țesut cloragen.dințate si puternice . iar prostomiul si peristomiul sunt reduse. Soma metamerizate este alcătuită dintr-un numar mare de segmente homonome.cu o pereche de maxile chitinoase.cu un numar mic de cheț înfipți direct in tegument.animalul executa mișcări de indoire în diferite direcții.doua latero-dorsale și doua lateroventrale.somatopleurală.formată din :cuticula subțire .precum si elementele reproducătoare mascule sau femele . lipsite de parapode si de cheți iar organele de simț sunt slab dezvoltate.In centrul secțiunii se observă intestinul înconjurat de splanchnopleural.care delimitează doua camere celomice laterale.ca si prostomiul este lipsit de celom. marine si terestre.cu o foiță parientală .In centrul sectiunii se observă intestinul înconjurat de splanchnopleural care are rol de țesut de acumulare a unor substanțe de excreție.fiecare segment poartă cite o pereche de parapode. datorită modului de hrănire.iar sub el vasul de singe ventral.soma metamerizată si pigidiu. .Prin orificiul bucal poate ieși o trompa faringiana bine dezvoltată.pe suprafața ei se disting citeva grupe de tepicornoși(paragnate).De asemenea se remarcă metanefridii secținate la diferite nivele .Anelide ciliate lipsite de parapode .este mai ingusta.Lobul cefalic este situat înaintea orificiului bucal. In fiecare segment mai sunt doi muschi oblici . La exteriorul corpului are o teacă musculo-cutana.el poartă apendice si organe senzoriale. Regiunea cefalica este lipsită de apendice de orice fel.La baza fiecărui segment se află o pereche de ganglioni.trei regiuni:prostomiu.Prin contracția muschilor longitudinali . Oligochetele sunt hermafrodite cu aparat sexual complicat. Fiecare segment prezintă o pereche de saci celomici.Se reproduc prin fecundarea reciprocă si pe cale vegetativă .îndependente și celom.Deasupra intestinului este plasat vasul de singe dorsal.musculatura circulară și musculatura longitudinala grupată în patru cîmpuri. Caracteristica generală a Clasei Oligocheta Grupul include anelide dulcicole.ectoderm celular si glandular.

Reprezentanți din Clasa Oligochete 1.Lumbricus terestris .

fiind lipsit de organele de simț.Morfologia externă.se găsește o îngrosare in forma de șa numita clitelum. .poartă ventral orificiul anal.pe care se deschide orificul bucal.mai închis pe fața dorsală.pe cînd cea posterioară este turtită dorso-ventral.cu rol de împerechere si formare a coconului.Ultima regiune a corpului .Tegumentul este de culoare brună-roz.Pe segmentul 14 se găsesc doua orificii femele.Între segmentul 32-37 .Pe suprafața corpului se observă cheții chitinoși înfipți direct in tegument .pigidiu .Primul segment al trunchiului este peristomiul. jumătatea anterioară este cilindrică .iar cea posterioară .rotundă și puțin lată.înconjurate de o suprafață glandulară.pamintie.Lobul cefalic este redus .cheții au forma literii S cu un nod in mijloc .numarul semenentelor poate fi între 110-180 si crește o data cu vîrsta.iar pe segmentul 15 se gasesc doua orificii mascule.servind la înaintarea prin galerii.Măsoara între 5 si 30 cm . Corpul alungit prezintă extremitatea anterioară ascuțită.

Sistemul digestiv începe cu orificiul bucal. .Organizarea internă.urmat de un esofag musculos (pipota).care este acoperit in partea de celule cloragogene.urmat de un faringe musculos de culoare alb-galbuie și apoi de un esofag mai lung si îngust.apoi de intestin .pe laturile căruia se disting 3 perechi de diverticule (glandele lui Morren).Tubul digestiv se continuă cu proventriculul.cu rol de acumulare a substanțelor de excreție.ciliat .

Sistemul genital femel este reprezentat de o pereche de ovare situate in segmentul 13. este mai slab dezvoltat. proterandrice. Sistemul genital mascul este alcătuit din doua perechi de testicule. in care este eliminat un lichid albuminos. Sistemul excretor este alcătuit din cite o pereche de nefridii pentru fiecare segment . iar spermatozoizii sunt păstrați in receptaculele seminale pana cand gonadele femele devin mature. unde se află receptaculele seminale ale acestuia.care la rîma in partea periesofagiana. Sistemul reproducator. Animalul incepe să se retragă din manșon. aspect aflat in strînsă legătură cu modul de viață al oligochetelor. care parcurge mai multe faze. canalele celor doua pavilioane ciliate de aceeași parte a corpului confluîand într-un canal deferent.Sîngele este de culoare roșie datorită unui pigment care se dizolvă in plasma și care are o formulă asemanătoare cu a hemoglobinei. Prin orificiile genitale masculine. care ulterior se despart. Organele de acuplare lipsesc.Sistemul circulator este închis. Ganglionii lanțului ventral sunt uniți printr-un cordon nervos. În prima faza. Ganglionii cerebroizi se află la nivelul segmentului 3. cu fecundare încrucisata. lăsînd liberă doar zona receptaculelor seminale. un pavilion ciliat situat sub ovar asigură evacuarea ovulelor la exterior prin intermediul orificiului genital situat ventral.fiind constituit din vase care se ramifică într-o rețea de capilare in tegument. formate din foița dorsală a somatopleurei.sint legate între ele prin 5 inele vasculare sau inele contractile.nefrostomnefridiostom. care se deschide la exterior. dar spre deosebire de cel de la polichete. Cand individul se transforma in femela.El este alcătuit dintr-un vas dorsal si un vas ventral. Oligochetele sunt animale hermafrodite. In restul segmentelor se află cîte un ganglion cerebroid rezultat prin contopirea in plan median a celor doi ganglioni inițiali. spermatozoizii ajung la exterior și se scurg în lungul șanturilor seminale pană în zona segmentului 37 care vine in contact cu zona liberă a individului pereche. dispuse in segmentele 11-12. Produsele sexuale sunt căptate de cîte un pavilion ciliat. rama secreta un nou manson. are loc acuplarea.O metanefridie este formată dintr-o pîlnie ciliata . Sistemul nervos este de tip scalariform. În acest mod se realizează un schimb de material genital între cei doi indivizi. În perioada de reproducere.pe intestin si alte organe. În această poziție. doi indivizi se alipesc pe fețele ventrale. cei doi parteneri de acuplare iși secretă un manșon comun care îi învelește strîns. in poziție cap la coada. si in momentul in .

care segmentul 14. avand loc si fecundarea ovulelor. care poartă orificiile genitale femele ajunge in dreptul manșonului .din manșon ieșind un singur exemplar. Ulterior animalul se retrage cu totul. Aceasta se face direct. ovulele sunt eliberate in interior. fară larve intermediare. in interiorul căruia are loc dezvoltarea embrionară. care i-a consumat pe toti ceilalti. închizînd capetele manșonului. in manșon sunt eliminati spermatozoizii. . indivizii juvenili practică un canibalism larvar .adelfofagie . animalul continuă sa se retragă pană manșonul ajunge in dreptul receptacuelor seminale. Mai departe. in acest moment.

Lobul cepfalic ascutit.Branchiura sowerbyi Numărul segmentelor corpului variază între 74 si 270.Sectorul branhial ocupă aproape o treime din lungimea corpului.În iulie apar juvenile primele generatii la . Se întilnește fregvent în bazinul fluviului Nistru si rîul Prut.Segmentele extrimității posterioare a corpului cu o bronhie filamentoasa dorsal si una ventral. a căror lungime aproape egală cu dimensiunea transversal.2. Ultimele segmente ale corpului fără cheți.iar cele posterioare cu 2 cheți.cele mediale cu 4 .Populeaza si unele ecosisteme acvatice din Europa si America de Nord.Fasciculele ventral ale părtii anterioare a corpului cu 4-8 cheți bifurcate. Perioada de reproducere începe vara la temperatura apei de 22-23 grade Celsius și durează trei luni.Coloritul.de rosu-cenușiu pînă la roșu-bruniu.Trăieste pe substratul mîlos cu detritus bogat la adincimi de pînă la 3-9 metri în zonele cu o încărcătura organic esențială a sedimentelor.

Viermele se deosebește prin ritm rapid de creștere .În septembrie în populația predomină indivizii mature cu masa 5-50 mg.Fiind pelodetritofag .in august –septembrie iese a doua generație(masa 1.În ultimii ani devine tot mai fregvent în rîurile și lacurile Moldovei.2-1.viermele participă active in circuitul biotic al sustanțelor organice.Este un indicator al proceselor de eutrofizare a rîurilor și lacurilor.8-25.5 grade Celsius .temperature apei de 23.4mg)la temperature apei 17-20grade Celsius. Alte specii din Clasa Oligocheta Tubifex Tubifex Stylaria lacustris .

la cele cu maxilare bine dezvoltate este deschis .ce se unesc între ele în fiecare segment cu ajutorul comisurilor nervoase.Mai numeroase sunt în Țarile Tropicale.La suprafața corpului este acoperită cu o cuticulă subtire sub care se află un strat de celule epiteliale .Corpul este musculos cavitatetea secundară este plina cu parenchim lipitorile înoată bine in apa.În legatura cu modul semiparazitar de viata tractul digestiv este modificat: stomacul cu . Sistemul circulator la lipitorile primitive și cele cu trompa este încins.păsările si maniferile.Lipitorile trăiesc pe baza multor animale cum sînt moluștele crustaceele .maro.O trăsătura caracteristica lipitorilor este prezenta a doua ventuze:una bucală si alta anală.viermi. Sistemul nervos se compune din ganglioni supra si subesofagieni unii prin inelul nervos periesofagian .reptitele.de la care pornesc cordoane nervoase lungitudinale.albastre .insecte acvatice .pieștii. Majoritatea lipitorilor traiesc în apele dulci mai putine în mări și pe usat.Culoare lipitorilor depinde de mediu în care traiesc insa mai des sunt negre-verzii cu nuanțe galbene.amfibiiele.sunt si unele specii răpitoare care nu sug sîngele.Caracteristica generală a Clasei Hirudinea Clasa Hirudinea sau lipitorile cuprinde circa 400 specii dintre care in Moldova se întîlnesc 10-12 specii.

multe prelungiri pilorice și ramificat cu 2 prelungiri posterioare ocupa aproape tot corpul de la cap pina spre coada.Acestea sunt depuse in apă.De corpul lor sunt alipiti spermatoforii plini cu spermatozoizi . Sistemul reproducător :Lipitorile sunt hermafrodite .Ultimii pătrund în corpul lipitorilor prin locurile traumate ale corpului.o lipitoare îndeplineste funția de mascul alta de femela . Reprezentanți din Clasa Hirudinea Hirudo medicinalis(Lipitoarea medicinală) .Spermii sunt introdusi in orificiul genital femenin .apoi caută oocitele și se fecundează.volumul stomacului este enorm.Oocitele fecundate sunt depuse gogoașele formate pe corpul lor .În ele are loc dezvoltarea embrionara care este directă.Pe partea ventrala au 2 orificii sexuale cînd are copularea . Însă exista și o altă forma de însămînțare.Daca lipitoarea se satură bine o data.aceasta îi ajunge pe un an de zile.În ambele cazuri fecundarea este internă .

Lungimea si foma lui se schimbă prin acționarea musculaturii puternice. care provine din modificarea primilor patru segmente anterioare :in mijlocul ei se află orificiul bucal întreptat spre fata ventrală . Organizarea internă Sistemul digestiv apare în primul plan al digestiei .Printe dinții lamelelor se deschid glande salivare (faringiene) unicelulare.heleșteie.Urmează stomacul(proventricol) format din 10 .Peste hotarele Republicii este răspîndită în sistemele acvatice din zona de sud a Europei și Asiei.Suprafța corpului este umedă si lunecoasa.care se gasește in centrul ventuzei bucale: gura este î narmata cu trei fălci puternice chitinoase .rezulata din modificarea ultimilor 7 segmente .terminînduse cu o ventuză bucală sau anterioară.Dorsal are culoare bruna –vierzuie.depuse in șase straturi de pete galbene –roșcate care se întind în tot lungul corpului.Extrimitatea anterioară este mai îngustă .care secreta o substanță anticoagulantă hirudina sau himofelina.fiindcă glandele din piele produc multă mucozitate .cu desene fine . Organizarea externa.Corpul este usor turtit dorso-ventral .La extrimitatea posterioară mai lată se gaseste ventuza posterioară cu aspect discoidal . Suprafața externa a tegumentului este împarțita in 101 inele care maschiaza metameria corpului .Gura se continuă cu faringele musculos .cu lumenul triunghilor si un esofag scurt.El începe in orificiul bucal.In Republica Moldova se întilnește in lacurile din lunca fluviului Nistru și rîul Răut. Lipitoarea în starea de repaus măsoară 6-15 cm în lungime.în golfuri.

perechi de pungi(diverticule) stomacale.De la fiecare testicul porneste un scurt canal eferent.care reprezintă un rinichi de acumulare disus mai ales în jurul tubului digestiv și al nefridiilor .în forma de S și un rest dilatat (ampula rectală).Ultima portiune a tubului digestiv este intestinul posterior.răsucita ca un ghem . Respirația.greutatea sîngelui depășind de 4-5 ori pe aceea a corpului. terminal . lungă epididim. Pentru excreție mai servește și țesutul botriodal. prostată:secrețiile ei deluiaza spermă organul genital femenin elste alcatuit dintr-o pereche de ovare mici . Sistemul reproducător.Sistemul genital lipitorea este hermafrodită.Organul genital este format din 9-10 tesuturi mici .Lipitoarea poate suge de la gazda pînă la 10-15 cm sînge .o masa ganglionară subesofagiala.despuse lateral in sistemului mijlociu al corpului(1120).Lanțul ventral este alcatuit din 22 perechi de hganglioni ultimul reprezinta ganglionul anal si provne din sudarea perechilor de ganglioni a segmentelor terminale care formeaza ventuza posterioara.Penisul are la bază o glanda albicioasă cu irizații.dispuse lateral:ultima pereche este cea mai dezvoltată ajungînd pîna la regiunea posterioară a corpului.schimburile de gaze se efectuiaza la nivelul te gumentului. rotunde albicioase situate in segmentul 11 .Nefridia are formă de potcoavă sau de litea U . Epididimile se ocntinua cu cîte un scurt canal ejaculator. Sistemul nervos se compune din doi ganglioni cerebroizi slab dezvoltați un inel periesofagian .care se deschide intr-un canal deferent:în partea anterioară .dar rămîn în general caracterizate prin absenta pîlniei ciliate și a capsulei fagocitare.rotunde de culoare albă-galbuie . La Hirudo sistemul circulator suferă modificări in urma reducerii celomului prin invadarea lui de un țesut mezenchimatic și prin formarea de lacune si sinusuri . Sistemul lacunar preea o parte din circulatie . Sistemul circulator. Cele două canale ejaculatoare se undesc median înt-un penis (cirr) exertil. Sistemul excretor este constituit din 17 perechi de metanefridii localizate în membrane 6-22 forma lor variază de la un somit la altul .Acestea țesuturi se observă bine în secțiunea histologică.aceasta se dilată întro veziculă seminală. care se deschide prin orificul mascul .format dintr-o parte îngustă.precum și din lanțul ganglionar ventral inclus în sistemul ventral.Nu exista un aparat respitaor specializat .această terminînduse prin anus.

ce se undesc intr-un canal median vaginal care se deschide prin orificului genital femel .De la ele pornesc scurte oviducte . formați de clitelum .Dezvoltarea este directă . .puii fiind asemanatori adulților.. Împerecherea este reciproca ca la oligoghete oule sînt depuse coconi mari de pînă la 2 cm lungime . Lipitoarea depunde coconii în pămintul umded.Vaginul prezintă o glandă anexă glanda albuminipară.

Diamentrul ventuzei posterioare este mai mic de jumătatea lățimii maxime a corpului.Glassiphonia complanata Corpul aceste lipitori este lat .La capătul anterior sunt situate trei perechi de ochi.este determinat de prezența unor celule pidmentare.numărul oulelor în ele variază in limitele 2-7 rar pînă la 20.2.îngust la ambele capete în formă foliacee.Este una din cele mai răspîndite specii de lipitori în rîurile și laturile Republicii Moldova .iar peste 7 zile devin .Depune in mediu 5-7 gogoașe.Reproducerea sexuală începe primăvara și durează pina în toamna .deschis pîmă la cafeniu-închis.Dezvoltarea decurge fără metamorfoză.Peste hotarele țării este prezentă în ecosistemele acvatice din Europa și Asia.Pe partea dorsală trei perechi de rînduri longitudinale de gurguie de diferite dimensiuni.de consistență aproape cartilaginoasă .Marginiile corpului sunt crescute .Coloritul de la verde.La începutul embriogenezei oule sunt de culoare trandafirie.

cauzată de popularea ecosistemelor acvatice cu reziduri industriale si menagere.Indivizii adulți unt foarte leniși și mult timp stau fără mișcare .Lipitoarea își protejeaza cu corpul sau oule depuse si urmașii tineri.vierzui. Fregventa speciei are tendința de scadere.care se țin pe spate si de abdomen.fixînduse de diferite obiecte subacvatice și de plante cu frunze late.Prăzile principale ale lipitorii sunt melc ii care dupa pierderea lifei pier .Indivizii juveniile eclozează peste 7 zile si își încep viața de sine stătătoare.de micșorarea periodica a densitații numerice a melcilor etc. .Lipitoare se hranește cu sîngele unor animale nevertebratice bentonice.

biologică şi cuantică. iar eficienţa terapeutică a plantelor a făcut ca şi astăzi să fie promovate ca panaceu. în dereglări neurologice. însă rezultatele obţinute prin astfel de tratamente cu siguranţă vor determina o dezvoltare de amploare a acestui gen de tratament. rolul lipitorilor în menţinerea sănătăţii omului a făcut ca acestea să fie recunoscute drept „medicamente vii” şi să capteze atât interesul specialiştilor în hirudoterapie din Occident. ORL. bolile de piele. Lipitorile au acţiune reflexogenă. a traumelor oculare. Acțiunea terapeutica a lipitorilor are la baza trei factori. în procesele inflamatoare ale sistemului circulator. Lipitorile medicinale sunt folosite şi în oftalmologie. micşorează durata reabilitării în caz de hepatită virală şi alungă paralizia vertebrală. grăbesc tratarea cicatricelor. Remediile naturiste s-au păstrat peste ani. stârnesc repulsie. Conform unor rezultate obţinute în urma tratamentului cu lipitori s-a constatat că vindecă rănile purulente. nu doar ierburile s-au dovedit a fi folositoare omului. Pe lângă hirudină se mai găsesc încă 30 de substanţe active ce nu pot fi reproduse pe cale artificială. Spre deosebire de alte ţări unde lipitorile se vând în farmacii. urologie şi altele. la prima vedere.„Rolul Hirudineelor in viața omului” Pe vremea când descoperirile medicinei moderne nu erau atât de avansate. mastită şi sterilitate. Sînt prevenite complicațiile bolilor cardiovasculare. hirudoterapia este la început. ci şi nişte vieţuitoare care. In al doilea rînd. actiunea cărora conduce la normalizarea . In primul rind. lipitoarea mușcă punctele reflexogene alese de medic. De asemenea. inflamarea ovarelor şi modificărilor degenerative ale acestora. a afecţiunilor sistemului nervos şi a artritelor. ginecologie. dar şi al medicilor umani şi veterinari. lipitoarea introduce în sînge saliva care conține o gama de substante active din punct de vedere fiziologic. pentru tratarea glaucomului. în boli reumatice şi metabolice. ce asigură efecte curative. ficat şi vezică biliară şi s-au observat rezultate pozitive în cazul unor afecţiuni precum endometritele. Spectru larg de acţiune În saliva lipitorii se găsesc 300 de substanţe biologice active. Însă. oamenii găseau în natură aproape tot ce le trebuia pentru a se însănătoşi. Hirudoterapia are o eficienţă deosebită în reducerea proceselor inflamatorii din rinichi. în România. Sunt eficiente în mai multe afecţiuni ale sistemului cardiovascular şi gastrointestinal. Folosite încă din Antichitate. obezitatea şi afecţiunile stomatologice pot fi ameliorate prin această terapie. problemele sistemului respirator. mecanică.

excluzînd însa anticoagulantele. ședintă poate dura 10-15 minute. de asemenea. zonele în care se vad venele pe cap . lipitorile încep sa scuipe un lichid care conține aceste substante daunatoare. In condiții domestice. Ședintele de hirudoterapie scad toxinele din sînge După examinarea obligatorie si determinarea stării în care se gasește bolnavul. Prin aceasta se asigură și pomparea liberă de către lipitoare a sîngelui și. Ele sint folosite atit independent. lipitorile se pastreaza la temperatura camerei. lipitorile fie sînt date pacientului.procesului patologic.citeva ore. infarct. In ateroscleroză vaselor cerebrale. medicul stabilește numărul lipitorilor. în al treilea rind. Lipitorile se folosesc si in ginecologie. cît și in combinație cu alte metode de tratament. ficat. tromboza si embolia vaselor cerebrale. aterosleroza constituie o listă incompletă a patologiei sistemului vascular. unde lipitorile sint recomandate ca un mijloc terapeutic foarte eficient. zona și punctele în care sint aplicate acestea (de exemplu.în cazurile de tromboza). Lipitorile se orientează singure si se adaptează fiecarui organism. Bariera psihologică este depasita deja dupa prima ședinta. starea de prînfarct. Acest fapt poate fi comparat cu procedura de hemodializa sau cu functionarea unui rinichi artificial. fie sînt ucise pentru a exclude din start posibilitatea de a contamina și pe altcineva cu infectia respectivă.în cazul hipertensiunii arteriale . Teama prezenta la foarte multe persoane înainte de sedinta dispare repede. stenocardia. vezica biliara. Dacă sîngele conține viruși. cardiopatia ischemica. pentru ca ele sînt foarte sensibile la condițiile exterioare. Concentrația de toxine din singe dupa sedinta de hirudoterapie scade de zece ori. într-un loc unde nu exista mirosuri tari. Hipertensiunea. ci o metoda de prevenire a complicațiilor care pot aparea in timpul acestor boli. microbi sau produse toxice. hemoragia care continua după îndepartarea lipitorii. la altele . Rezultate foarte bune sînt obținute daca se combina hirudoterapia cu folosirea plantelor. Și. . După ședintă. La unele persoane. dar și numarul ședintelor. Hirudoterapia este eficientă de asemenea in tratarea proceselor inflamatorii din rinichi. Rana microscopică ramasă in urma lipitorii se vindeca foarte repede. totul depinde de gravitatea procesului si de evoluția bolii. fizioterapiei. lipitoarea realizeaza descarcarea mecanică a sîngelui. infarctul miocardic.sau alaturi de vena afectată . lipitorile pot fi nu numai un mijloc de tratament. a homeopatiei.

 Sunt paraziţi facultativi.  Afînează solul.Importanţa în natură  Participarea la circuitul materiei în natură.  Reducători în ecosistemă. .  Formează solul.

 Hirudinoterapia – domeniu de studiu. Exoparaziţi ai omului.  Transmiţători ale bolilor infecţioase. .Importanţa în viaţa omului  Contribuie la formarea solului.

iar sensibilitatea pielii marita. Lipitoarea are pielea atît de subtire si sensibila.acest tratament include o . rude ale rîmilor noastre. cum ar fi urechi. prin numarul lor mare. strabate la capetele nervilor.în Africa s-a înregistrat un exemplarlung de cca 7 m. Au gasit o armata întreaga: peste 130 000.. Cînd e folosita la omul bolnav. care ating 3m lungime si 3 cm grosime. Lipitorile sunt anelide care trăiesc în mediul acvatic și se hrănesc cu sîngele altor animale(inclusiv a omului).lipitoarea se fixează pe esofag. Socotind cîta tarîna poate aduce fiecare rîma într-o vara. dar în schimb pipaitul este atît de dezvoltat. caci se mareste rana facuta pentru supt. încît simte lumina si o ocoleste.omorîndu-i. Rima n-are organe de simturi.fiind considerați. Unii au avut curiozitatea sa numere cîte rîme ar fi pe un hectar de pamînt. o ustura atît de rau. s-a gasit ca pot sa astearna astfel.5 cm.coloniștii credeau că e vorba de șerpi.Azi zoologii îi protejează.Deși nu are efect asupra bolilor.La început . pe fiecare an. În medicina medievală . încît sarea dizolvîndu-se în umezeala de pe piele. Mijlocul simplu de a scapa de ea e sa o presari cu sare. pe fata unui hectar.dacă e înghițită.Lipitorile au ventruze cu care se atașează de victima lor și elemina o substanță ce împiedică coagularea sîngelui.lipitorile erau foarte apreciate. Există o specie de lipitoare(lungă de 10 cm) care trăiesc în apele dulci din jurul Mediteranei și este foarte periculoasă pentru om și pentru animale. A o smulge e periculos. Astfel se dezlipeste de piele. Printre viermii inelați. ca uita si de hrana si se zvîrcoleste spre a ajunge mai repede în apa.Știați că? În Australia trăiesc niște viermi uriași numiți digaster. nas ori ochi..monument al naturii din Australia.fiind folosite pentru luatul de snge. un strat de pamînt rodnic gros de 2. e luata fara voia ei înainte de a se fi umplut prea mult sînge.de unde nu poate fi îndepărtata decît print-o intervenție chirurgicală. ca sa nu suga prea mult sînge.

Acest tratament a fost folosit multă vreme în medicina eupropeana. .stare de relaxare din cauza scăderii presiunii sanguine(presiunea cu care sîngele acționează asupra pereților vaselor de sînge).

2007 4.A.md/search?q=annelida&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=Hp1_UtnbAcPo4QT8r IH4Cw&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1600&bih=799 .a. V.Bibliogarafie 1.volumu I.https://www. Ion Melian „ Zoologia nevertebratelor cu elemente de biochimie ” 2.Lumea Animală a Moldovei.google. . Doghel ”Zoologia nevertebratelor” 3.