Tema 4.

Mecanismul cursului valutar
1. Cursul valutar raportul dintre monedele naţionale şi internaţionale.
2. Modele de stabilire a cursului şi factorii de influenţă
3. Metode aplicate în determinarea cursului valutar.
4. Riscul valutar
5. Modalităţi de diriare a cursului valutar.
1.
Conţinutul valoric a monedei în trecut se stabilea prin le!e de către stat" acest conţinut
repreu#enta valoarea paritară a unui etalon. $cest etalon trebuia să fie stabil şi cu o valoare
unanim recunoscută pe piaţa mondială%aurul&.
'alorile paritare sau dovedit a nu fi practice " deoarece erau prea ri!ide" se modificau la
intervale de timp mari" iar valoarea reală a monedei varia mai repede. ()au încercat valori
paritare !lisante" în care definiţia acestora era austată periodic la intervale scurte de timp" sau cu
valori paritare mobile" în care austarea se făcea 1 pe an. *n final sa constatat că valorile paritare
nu au nici o utilitate. *ntrucît prin aceste modificări nu făceau decît să fie în urma variaţiei
valorilor de piaţă mondiale" iar în ca# de cri#ă nu aveau nici o însemnătate.
+ractica monetară a impus în pre#ent folosirea ca etalon monetar a unei noi noţiuni şi
anume puterea de cumpărare a monedei. *n acest ca# moneda emisă şi pusă în circulaţie pe
plan naţional şi internaţional are drept corespondent un etalon format corespun#ător bunurilor şi
serviciilor create în cadrul fiecărei naţiuni.
+uterea de cumpărare a monedei nu constituie un etalon perfect " el fiind supus unor serii
de influienţe interne" e,terne. -tili#area acestui etalon este posibilă datorită miloacelor te.nice
moderne. /,primarea valorii bunurilor şi serviciilor în unităţi monetare este preţul bunurilor şi
serviciilor date.
*n R/0 este foarte importantă cunoaşterea valorii unităţilor monetare a unui stat faţă de cea
a altui stat. Raportul dintre acestea stabilit la un moment dat pe piaţă se numeşte curs valutar.
1efiniţie2 curs valutar repre#intă preţul unei unităţi monetare naţionale sau internaţionale
e,primată într)o altă monedă" cu care se compară valoric.
Cursul valutar sau rata de sc.imb repre#intă re#ultatul raportului dintre valoarea etalon a
unei monede" naţionale sau internaţionale " şi valoarea) etalon a altei monede cu care se compară
în cadrul mecanismului cursului valutar.
Cursul valutar are 2 moduri de e,primare 2
1. direct" valoarea unei unităţi monetare străine e,primată în unităţi naţionale.
n
Mn
Mst
·
2. indirect" valoarea unei unităţi monetare naţionale e,primată în monedă străină.
m
Mst
Mn
·
3oţiunea de curs valutar nu trbuie de confundat cu cea de paritate " care se
e,primă prin acelaşi raport. 1iferenţa este aceia că paritatea este o noţiune abstractă " teoretică şi
nu corespunde întodeauna cu cea de curs valutar " care re#ultă pe piaţă în urma unei
conuncturieconomice politice. Cursul pieţii sau cursul valutar economic este cursul practicat
efectiv pe piaţî la un moment dat. +aritatea puterii de cumpărare poate fi influienţată şi de alţi
factori decît cei care determină nivelul puteri lor dde cumpărare" cum ar fi uni factori subiectivi.
Cursul pieţii e,primat pentru anumite momente cînd varia#ă în urma cererii şi ofertei pe
piaţă se numeşte cotaţie. Cotaţia poate fi directă 4 n şi indirectă) m.
Curs valutar stabilit unilateral de către autoritatea monetară se numeşte curs oficial" curs
oficial aproape de raportul parităţilor se numeşte curs oficial paritar. Cursul re#ultat în urma unor
acorduri internaţionale se numeşte curs oficial convenţional. Cursul valutar stabilit de piaţă se
numeşte curs valutar al pieţii. Cursul determinat conform parităţii puterii de cumpărare va fi
cursul valutar real. Cursul efectiv practicat în relaţiile economice internaţionale)curs valutar
1
economic. Cursul valutar central este o noţiune introdusă de 5M0 prin acordul din 1671 acord
prin care se cerea ţărilor membre o evaluare cît mai realistă a raportului valutar dintre
principalele monede occidentale. Cursul valutar central se comunică oficial de către 5M0 în
unităţi 1(8 sau în alte monede ale ţărilor membre.
*n funcţie de modul de variaţie se deosebesc2
1. cursuri fi,e" stabilite de autorităţile monetare ale statului
2. cursuri libere sau flotante " stabilite normal ca urmare a funcţionării neinfluenţate a
mecanismului pieţii
3. cursuri fluctuante 4 cursuri care pot flota numai între anumite limite. *n 1671 5M0 a
stabilit că cursurile valutare pot fluctua între 92"5: faţă de paritate.menţinerea
cursurilor ffluctuante în limitile stabilite" a întîmpinat mari dificultăţi în perioada de
cri#ă valutară " în care oscilaţiile cererii şi ofertei erau e,cesive. *n aceste ca#uri statele
şi)au epui#at uneori re#ervele şi au recurs la împrumut e,terne.
*n cursul tran#acţiilor libere pe piaţa mondială moneda naţională intră inevitabil în raporturi
cu monedele internaţionale. $cestea au de re!ulă un curs mai stabil şi sunt cerute mai mult pe
piaţa valutară internaţională.
1upă cum am menţionat puterea de cumpărare a unei monede într)o ţară este în funcţie de
preţ la bunuri şi servicii. $ceastă putere de cumpărare denumită internă se determină prin
raportarea totalităţii bunurilor şi serviciilor la indicii sintetici a preţurilor şi anume la indicile
!eneral al preţurilor pentru produsele industriale" alimentare" mărfuri de consum curent şi al
serviciilor. 0ndicile preţului se calculă în scopul de a obţine ima!inea asupra nivelului şi evoluţiei
tuturor preţurilor sau numai asupra unei cate!orii de preţuri2


·
pq
pq
IPC
p) preţul ;) cantitatea.
+uterea de cumpărare e,ternă re#ultă din raportarea puterii de cumpărare interne a unei ţări
la puterea de cumpărare internă a altei ţări. Comparaţia se poate face numai pentru elemente din
bunuri şi servicii curente. +uterea de cumpărare se face pe structuri din diferite bunuri şi servicii
sau pe totalitatea produselor unei ţări pre#entate la e,port. Raportul se reduce la confruntarea
indicilor preţului" în acest mod puterea de cumpărare apare caun etalon a preţurilor
internaţionale.
*n privinţa corectitudinei acestui indicator e,istă unele re#erve2
1. e,istă deficultăţi la stabilirea perioadei de comparaţie
2. produsele de consum curent nu sunt la fel în toate ţările
3. calitatea şi cantitatea produselor este !reu de comparat
4. preţurile care varia#ă în interiorul ţării şi)n diferite perioade.
2. Modele de stabilire a cursului valutar şi factorii de influenţă.
Metodele actuale pe piaţa monetară internaţională pentru determinarea cursului valutar au
în vedere nu numai stabilirea dimensiunii puterii de cumpărare dar şi evoluţia în timp a acestora "
conform unor indici economici. +entru a studia problema dată au fost elaborate de abordare şi
studiere a factorilor de influienţă.
0. model evolutiv în acest model se ia în vedere evoluţia în timp a puterii de
cumpărare în 2 ţări diferite şi influienţa diferitor factori. 5actorii intervin asupra parităţii puterii
de cumpărare se clasifică în 2
• factori interni
• factori e,terni.
5actorii interni sunt2
a. factorul economic de producţie şi evaluare prin preţ 4 influienţa
modificării de preţ asupra puterii de cumpărare se calculă prin formula2
1
]
1

¸

,
_

¸
¸
× − · ∆ 1<<
1<<
1<<
P
Pc
2
P) indicile preţului ΔPc 4 modificarea puterii de cumpărare.
b. factorul financiar cuprinde !rupul de factori 2 dobînda " credit" masa monetară.
/ste urmărit cu ma,imum atenţie de instituţiile financiare internaţionale. = politică de menţinere
sub control a dobîn#ii creditului şi masei monetare are etecte pe termen lun! sau scurt asupra
ratei inflaţiei şi asupra ofertei de bani. +e acest mecanism se ba#ea#ă metoda de influienţă a
cursului valutar prin intermediul dobîn#ii.
c. factori de natură politică " socială " psi.olo!ică au un rol indirect asupra cursului
valutar. 0nterpretarea lor se realoi#ea#ă pe ba#a influienţei previ#ionate pe care măsurile sau
evenimentele politice" sociale le pot avea asupra procesului de producţie" evaluare" circulaţie
monetară" balanţă de plăţi e,terne. 1ecodificarea influienţei date se reali#ea#ă de oameni în
anumite condiţii. 0nterpretarea lor are şi nuanţe sau orientări subiective" dictate de interese "
deci#ii premeditate" stări psi.olo!ice.pentru factotii politico 4 sociali şi psi.olo!ici nu e,istă
relaţii de determinare a influienţei. /,perienţa pieţii asi!ură o apreciere aprocsimativă a acestor
influienţe. *n modelele de previ#iune a cursului sunt încercări de de cuantificare a influienţei
acestor !rupuri de factori" re#ultatele sunt departe de adevăr.
5actorii e,terni sunt2
a. situaţia balanţei de plăţi e,terne 4 asttfel o situaţie de deficit a balanţei de plăţi e,terne "
determenă o reducere a încrederii posesorilor de bani în economia emitentă. /conomia în cau#ă
nu poate onora piaţa internaţională cu produse competitive la nivelul plăţii spre e,terior. (uma
de bani aflată în e,terior riscînd să nu mai fie acoperită cu bunuri. 1iminuarea cursului valutar
avantaea#ă e,portul pe o perioadă scurtă de timp " creşterea cursului de#avantaea#ă e,portul şi
încuraea#ă importul.
b. raportul dintre cerere şi oferta de bani pe piaţa internaţională ) raportul dat poate
acţiona pri intermediul e,portului şi importului intervenind direct asupra monedei unei ţări.
$stfel ţara cu balanţă e,cedentară intră în posesia valutei străine" iar în ca# contrar trebuie să
caute astfel de valută pe piaţa internaţională.
c. factorii politici" militari" economici" psi.olo!ici de pe piaţa internaţională 4 sunt
similari celor din economiile naţionale plus ca#urile e,cepţionale %embar!oul" ră#boi" diferite
acorduri internaţionale&> acţiunile instituţiilor financiar monetare internaţionale şi re!ionale.
$lţi factori care influenţea#ă formarea cursului valutar2 Re#erva internaţională
oficială 4 !estionarea Re#ervei 0nternaţionale =ficiale se reali#ea#ă în dependenţă de obiectivele
politicii valutare. $utorităţile monetare acţionea#ă direct prin intermediul politicii valutare
asupra mecanismului de formare a cursului de sc.imb" interrvenţiile valutare sunt limitate de
mărimea re#ervelor.
00. Modelul Mundell 4 5lemin!.
Modelul dat constituie un instrument important de anali#ă macroeconomică" scopul propus
de acest model este determinarea celei mai bune politici monetare sau bu!etare în fucţie de
re!imul de sc.imb în vi!oare şi !radul de substituire a capitalurilor. Modelul Mundell 4 5lemin!
este considerat model de ba#ă şi în pre#ent. Modelul de#voltat de Mundell şi 5lemin! a introdus
noţiunea de de balanţă de plăţi în cadrul modelului neo?einesist de tipul 0( 4 @M .
Modelul e,aminea#ă piaţa bunurilor şi serviciilor " piaţa monetară internă şi piaţa de
sc.imb. /c.ilibrul pe cele 3 pieţe determină cursul valutar.
*n modelul dat trebuie să destin!em cursul nominal şi cel real. Cursul nominal este concept
monetar " care măsoară preţuri relative pentru două monede naţionale. Curs real este concept
ba#at pe puterea de cumpărare şi măsoară preţ relative ale aceluiaş bun pe 2 pieţe. Curs nominal
este folosit pentru anali#a şi re#olvarea problemei le!ate de datoria e,ternă" de ec.ilibrarea
preţului pe termen scurt. Curs real se utili#ea#ă pentru anali#a evoluţiei comerţului e,terior "
anali#a privind cererea şi oferta" anali#a preţului.
+oitrivit modelului fluctuaţiile cursului de sc.imb sunt determinate de anticipările
mişcărilor de capitaluri " ale valorii creanţelor " dar şi a stabilităţii pe termen scurt" a preţurilor
bunurilor şi a salariilor. $baterile cursurilor reale de sc.imb de la nivelul puterii de cumpărare
se datorea#ă unor cau#e structurale şi conuncturale. Cau#e structurale sunt cele care determină
3
sc.imbări în preţ relative de ec.ilibru %pro!res te.nic" productivitatea" creşterea economică&.
Cau#e conuncturale sunt cau#e trecătoare le!ate de vite#a cu care au fost austările spre ec.ilibru
pe diferite pieţe. $baterile de la paritatea puterii de cumpărare apar ca urmare a diferenţelor de
ritm în austarea cursului de sc.imb comparativ cu preţ şi salariile. Cursul real de sc.imb oferă o
bună apro,imaţie pentru !radul de competitivitate a mărfurilor pe piaţă străină. =
repreciere a monedei naţionale duce implicit la creşterea competitivităţii mărfurilor şi invers.
Modelul 5lemin! este mai abstract " mai !eneral dar atra!e atenţia asupra unor factori noi"
cum ar fi pro!res te.nic" productivitatea" creşterea economică.
3. Metode aplicate în determinarea cursului valutar
Metodele practicate în pre#ent pe piaţa monetară internaţională pentru determinarea
cursului valutar au în vedere în primul rînd puterea de cumpărare" urmărirea ei prin intermediul
unor indicatori economici ca2
• /voluţia preţurilor
• /voluţia produsului social.
*n practica monetară internaţională metodele de determinare a cursului valutar au în vedere
conţinutul cursului valutar practicat pe piaţă. 1upă renunţarea la paritatea în aur " A3
determină cursul valutar central la nivelul puterilor de cumpărare%curs real&.
1. metoda de calcul pe ba#a puterii de cumpărare
5B%4×1& ÷ 1<<
00 variantă se calculă untabel analo! pentru cursul monedei , a ţării $ în raport cu moneda
C a ţării A. $poi se caldculă un alt tabel pentru cursul monedei C a ţării A în raport cu moneda , a
ţării $ .
2. metoda a 00 este o metodă special utili#ată în stabilirea cursului valutar a etalonului 1(8 faăî
de alte etaloane internaţionale. Metoda denumită coş valutar are în vedere contribuţia la definirea
etalonului monetar a celor 5 monede liber utili#abile" şi cursul valutar economic a monedei în
cau#ă faţă de $.
+entru piaţa (-$
Produs
piaţa de cumpărare
$t
Curs
de revenire Cota
!
Media
ponderată "#$ %ermania
&en'ină
(ier
C)erestea
%rîu
*a)ăr
+avlu
14,
21
1-.
1.2
214
2.1
232
3/
32/
10-
3.2
3.1
.2,213
.2,
.2/23
.2/4/4
.2-.0,
.2/304
24
2.
-
11
1-
13
321/1
.212
.23,,1
.21.3,
.212.4
.2.,0
1.. .21311
Curs de revenireB preţ internD preţ e,tern
(c.imb (-$ 5ranţa media Media
ponderată
1 2 3 4 /
$limentare
0ndustriale
(ervicii
3<
E<
1<
F.E<
F.5<
F.4<
F.4<
F.E<
F.3<
F.5<
F.55
F.35
2.55
5.13
<.F4
1<< F.52
4
Media ponderatăB %cota ×curs de revenire& ÷ 1<<
+entru piaţa Germaniei.
Produs
piaţa de cumpărare
$t
Curs
de revenire Cota
!
Media
ponderată "#$ %ermania
&en'ină
(ier
C)erestea
%rîu
*a)ăr
+avlu
14,
21
1-.
1.2
214
2.1
232
3/
32/
10-
3.2
3.1
12/01.41.1
12,,,,,,,,
12111-,4-.
1203333333
124112141/
120/-1420/
2-
2/
1/
21
0
4
.2421
.241,,
.220,-
.230/
.21120
.2.-42
1.. 12-.43
Cursul valutar a 1M în raport cu piaţa (-$ B 1D<"6361B1"<E4F4
Cursul valutar a $ în raport cu piaţa GermanieiB 1D 1"7<43B<"5FE75
Cursul valutar a $B%<"63619<"5FE75&D2B<"7E2625
11MB <"7E2625 $
Cursul valutar la 1MB %1"7<4391"<E4F4&D2B1"3F457
1 $ B 1"3F457 1M
4. 4iscul valutar
'ariaţia cursului valutar se pre#intă în mai multe forme. Cînd cursul valutar scade în
tendinţă continuă este numită depreciere. Cînd acesta scade brusc în urma reducerii valorii
paritare la intervale de timp mai mari" atunci acesta se numeşte devalori#are. 5enomenele
contrare sunt cunoscute sub denumirea de repreciere şi revalori#are.
+osibilitatea ca un partener să înre!istre#e o pierdere ca urmare fie a devalori#ării sau
deprecierii " fie a reprecierii sau revalori#ării valutei din contract " înre!istrată interval de timp
scurs de la data înc.eierii contract şi pînă la data încasării sau plăţii se numeşte risc valutar.
Riscul valutar are influienţă ne!ativă asupra tran#acţiilor comerciale şi financiare. +rotecţia
împotriva riscului valutar se poate reali#a2
a. în cadrul contractului.
b. *n afara contractului
Miloacele de protecţie în cadrul cuntractului prevăd înscrierea în contract a unor clau#e de
protecţie 2
1. clau#a valutară moneda de plată este la!ată de altă monedă mai stabilă " se
face printrun raport stabilit prin contract
2. clau#a monedei internaţionale) moneda de plată este le!ată printrun raport
de 1(8 sau altă monedă internaţională.
3. clau#a aur ) le!area monedei de plată de preţul aurului
4. clau#a preţului provi#orii 4 preţul ferm va fi stabilit la momentul livrării
mărfurilor
5. clau#a tempori#ării 4 plata poate fi anticipată sau la un moment dat cănd
cursul valutar este favorabil
E. clau#a coş valutar 4 poate fi coş valutar simplu %valutele au aceiaş cotă& şi
ponderat %diferit&
Miloace de protecţie în afara contractului cuprind2
1. leasin!ul 3. sHap
2. opţiunea valutară 4. .ed!in!
/. Modalităţi de diri5are a cursului valutar
5
5lotarea cursului valutar în cadrul sistemului monetar internaţional impune adoptarea
unor măsuri de şi deci#ii de influienţare a factorilor care accentuia#ă caracterul sc.imbător al a
monedei aflate în circuitul economic internaţional.
/vitarea unor oscilaţii mari în privinţa preţurilor internaţionale cere o stabilitate relativă
pentru raportul cursului valutar a monedei etalon faţă de celelalte monede.
0. Conferinţa de la Aretton Ioods a stabilit metoda cursurilor fi,e
sau flotanteb " în limita unor mare foarte restrînse % t1: sau t2"5:& în raport cu paritatea
faţă de moneda de cont a sistemului %$&. Metoda cursurilor fi,e menţinea cursul valutar al
monedei naţionale faţă de $ în limita marelor amintite prin reali#area următoarelor tipuri de
operaţiuni2
1. intervenţia pe piaţa valutară
2. devalori#are
3. revalori#are
1acă intervenţia pe piaţa monetară conform le!ăturilor cererii şi ofertei nu era destul se
recur!ea la revalori#are sau devalori#are.
00. metoda cursurilor flotante 4 este liberali#area totală a cursurilor valutare. Re!larea
avînd un caracter automat sub impulsul directv al fenomenului economic. /rau e,cluse
intervenţiile pe piaţa valutară considerate prea costisitoare şi cu efecte artificiale asupra
nivelului cursului valutar. *n urma aplicării acestei metode au fost constatate foarte puţine
re#ultate po#itive şi ţările au fost obli!ate să intervină " folosind devalori#area şi
revalori#area.
000. metoda concentrării re!ionale a cursului valutar metoda dată preia ideia mişcării
cursurilor valutare în cadrul unui tunel de fluctuare. @imitele de fluctuare fiind de t2"25: faţă
de /C-. 8unelul dispunea de limite suplimentare " numite limite de diver!enţă% t 1"7:& de la
depăşirea cărora se permitea declanşarea preventivă prevemtivă a operaţiunilor de intervenţie pe
piaţa valutară. *n pre#ent continuie să se aplice flotarea parţială în limita unor mare şi cu
intervenţia pe piaţa valutară.
0'. metoda de inde,are 4 metoda cursurilor fi,e şi metoda concentrării re!ionale nu pot
anula fluctuaţiile mari ale etaloanelor internaţionale. 1e aceea colectarea acestor modificări se
reali#ea#ă tot mai des prin metoda de inde,are a preţului " în funcţie de etalonul internaţional
1(8 " în funcţie de un alt vetalon sau un funcţie de modificările previ#ibile ale preţului
internaţional.
E

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful