You are on page 1of 12

REFERAT GEOGRAFIE ECONOMICA RESURSELE NATURALE

Cuprins:

1.Introducere 2.Date generale 3. Resursele pe care ni le ofer Terra se vor termina. Putem s le nlocuim n ritmul n care le nghiim? 4.Resurse energetic regenerabile 5.Topul rilor bogate/srace 6.Concluzii 7.Bibliografie/ Infografie 8.Stiai c...

1.Introducere Explozia demografic ce a caracterizat dezvoltarea societii umane n secolul al XX-lea nu trebuie considerat singurul factor responsabil pentru toate problemele economice care au accentuat decalajul dintre rile dezvoltate i cele n curs de dezvoltare. Creterea numeric a populaiei impune un efort economic important n rezolvarea unor cerine umane pe care Declaraia universal a drepturilor omului adoptat de O.N.U., n 10 decembrie 1948 le consfinete sub deviza o via decent pentru fiecare locuitor al Terrei. Fiecare om este un consumator dar i un productor de bunuri materiale, n condiiile integrrii sale n structurile economice ale societii. Prosperitatea lumii noastre inseamna: acces la resursele de baza pentru o viata decenta (hrana, adapost, imbracaminte); sntate bun; relaii sociale; siguran; libertate de aciune. Natura ne ofera: servicii de aprovizionare (alimente, apa, lemn si fibre); servicii de reglare (impact asupra climei, controlului inundatiilor, bolilor, deseurilor si a calitatii apei); servicii culturale (beneficiile recreationale, estetice si spirituale); servicii de suport (formarea solului). Prin aceasta clasificare, se demonstreaza dependenta oamenilor fata de mediu. Secolul 21 este Secolul Naturii. Invatam din mers, pe cai dificile, ca nu suntem separati de natura, iar problemele din societate sunt interdependente de cele din natur. Indiferent de cat de in siguranta credem ca ne aflam in fata daunelor provocate mediului, noi, oamenii suntem dependenti de serviciile ecosistemelor, intrucat ele influenteaza fiecare aspect al bunastarii noastre, inclusiv supravietuirea. 2.Date generale

Resursele naturale reprezint totalitatea zcmintelor de minerale i de minereuri, a terenurilor cultivabile, a pdurilor i apelor de care dispune o anumit ar. Resursele naturale sunt substane care apar n mod natural dar care sunt considerate valoroase n forma lor relativ nemodificat. O materie este considerat o resurs natural atunci cnd activitile primare asociate cu aceasta sunt extragerea i purificarea, ele fiind opu se creaiei. Mineritul, extragerea petrolului, pescuitul i silvicultura sunt n general considerate industrii ale resurselor naturale, n timp ce agricultura nu. Acest termen a fost introdus unei audiene largi de ctre E.F. Schumacher n cartea Small Is Beautiful din anul 1970. Prin resurse naturale se inteleg acele elemente materiale, existente in mediu care pot fi utilizate de un sistem biologic. Ele sunt: geochimice, energetice, genetice si alimentare. Notiunea de resursa naturala include elementele chimice, energia existenta pe Pamant cat si o parte din informatia stocata sub forma de programe genetice privind utilizarea primelor 2 tipuri de resurse. Resursele geochimice sunt regenerabile, masa si compozitia planetei fiind constante, principala resursa de energie, cea solara este inepuizabila la scara existentei biosferei. Omul utilizeaza resursele naturale intr-un mod specific, nu numai pentru satisfacerea nevoilor biologice dar si

pentru crearea mijloacelor de transformare a mediului, de satisfacere a cerintelor create de dezvoltarea sa sociala. Evolutia biosferei se coreleaza cu o permanenta diversificare a informatiei genetice care a avut ca urmare transformarea in resurse a unui numar din ce in ce mai crescut de substante si forme de energie.Omul a extins modul de utilizare a resurselor naturale si le-a completat substantial pe parcursul istoriei: piatra, bronzul, fierul, aluminiul. Resursele energetice din mediu au tendinta, conform principiului al doilea al termodinamicii, sa se repartizeze uniform, ceea ce la nivel planeta echivaleaza cu pierderea ei partiala in spatiul cosmic si imposibilitatea de reutilizare. Resursele de energie nu se pot reutiliza, fiind nevoie de o aprovizionare care se realizeaza de la Soare, prin intermediul energiei radiative a acestuia. Oxigenul atmosferic, apa, radiatia solara, dintr-un biotop sunt tot resurse naturale, dar concentratia lor per ansamblu, nu mai este ca acum 6000 de ani. Exista si resurse pe care organismele biosferei nu le pot utiliza direct, fiind utilizate pe baza unor cunostinte dobandite in viata sociala si numai dupa o prelucrare prealabila. Sunt resurse care includ pe parcurs o mare cantitate de munca umana, cum este cazul combustibililor fosili, a metalelor si a altora. Oxigenul din aer este o resursa indispensabila pentru organismele aerobionte, dar gasindu-se din abundenta in atmosfera nu este socotit ca resursa economica decat atunci cand este imbuteliat si utilizat in diverse activitati medicale sau tehnice. In mod asemanator, apa nu constitue o resursa economica in conditii de abundenta, dar ea se transforma repede intr-o astfel de resursa in conditii de insuficienta, cand trebuie adusa de la distanta, sau stocata prin amenajari speciale si furnizata contra cost . Ecologia se afla la inceputul unor generalizari de amploare privind functiile pe care genofondul speciilor il joaca in reteaua complicata de interactiuni din care este formata biosfera.Genofondul speciilor si respectiv a tuturor populatiilor biologice existente pe glob alcatuiesc genofondul biosferei, genofondul mondial sau patrimoniul genetic mondial. El se imparte in patrimoniu genetic spontan, agricol, microbiologic. Resursele alimentare au un continut mai larg. Resursele alimentare se diversifica in raport cu particularitatile speciilor si locul pe care ele il ocupa in ecosistemele biosferei. Exista 2 categorii de resurse alimentare: resurse minerale, care care furnizeaza organismelor atomii necesari edificarii propii si resurselor organice, ce contin pe langa acesti atomi si energie stocata sub forma de legaturi chimice. Conceptul de resurse naturale are o semnificatie profunda, incluzand toate elementele naturale indispensabile vietii omului si dezvoltarii economice. Conservarea lor, in beneficiul urmasilor nu este posibila prin adoptarea unui program de incetinire a progresului tehnic, ci prin orientarea acestuia, spre perfectionarea activitatii legate de gestionarea resurselor. Gestionarea lor are un caracter global si national, sistemul economic mondial reprezentand cadrul real al utilizarii acestor resurse. Sa nu uitam de caracterul etic al gestionarii resurselor mondiale prin instaurarea unei ordini economice mondiale care sa asigure conditii de viata decente pentru toti membrii comunitatii internationale. 3.Resursele pe care ni le ofer Terra se vor termina. Putem s le nlocuim n ritmul n care le nghiim? Suntem apte miliarde de locuitori i consumm ca termitele. Regenerarea combustibililor este doar o iluzie, important este s descoperim n timp util o energie capabil s asigure

transportul aerian. Pdurile pot fi replantate, dar se nlocuiesc pomii tiai ntr-un ritm care s nu transforme planeta ntr-un deert? Avem suficient hran? Dar ap? Potrivit unui raport al asociaiei Global Footprint Network, pn n 2030 vom avea nevoie de nc o planet Pmnt pentru a ne satisface nevoia de consum. Din cele apte miliarde de pmnteni, aproape un miliard flmnzesc. Marea lor majoritate se afl n Asia i Africa. N-au auzit de ap curent, locuiesc n deert, fr aer condiionat, n-au consumat n viaa lor un litru de benzin. Cinic spus, nu polueaz mai deloc. Ce s-ar ntmpla dac toi cei apte miliarde de locuitori ai Terrei ar adopta peste noapte stilul de via occidental? Global Footprint Network spune c dac toi ar tri ca americanii - case mari, dou autoturisme pe familie, consum uria de energie - ar fi nevoie de cinci planete ca Terra ca s le asigure consumul. Cu un singur Pmnt la dispoziie, timpii prognozai pentru epuizarea resurselor actuale s-ar scurta infernal. Mult mai repede dect spune cel mai recent raport (International Energy Outlook 2011), dat publicitii luna aceasta de Agenia SUA pentru Informaii n Domeniul Energiei. Potrivit americanilor, consumul de energie va crete cu 53% pn n 2035. Asta, n special din cauza Indiei, care acum se afl undeva la coada clasamentului internaional al energiei pe cap de locuitor, dar i va dubla consumul n urmtorul sfert de secol. n al doilea rnd, din cauza Chinei care a devansat SUA, n 2009, i a devenit astfel cel mai mare consumator al lumii. La polul opus,Yemen este una dintre rile arabe care se confrunt acum cu revolte sociale pe care unii analiti occidentali le pun pe seama crizei alimentelor i, implicit, a apei din aceste state. Pentru lumea arab, care-i va dubla n urmtorii 40 de ani populaia, ajungnd la peste 600 de milioane, schimbrile climatice i creterea temperaturii vor duce la probleme structurale care nseamn o adevrat dinamit politic", avertizeaz ONU i Banca Mondial. Iordania i va dubla nevoia de ap n urmtorii 20 de ani, din cauza creterii populaiei. Unele ri bogate n petrol au nceput n ultima vreme s caute soluii pentru criza apei, lansnd i un slogan: Dumnezeu nu-i iubete pe cei care risipesc resursele". Emiratele Arabe Unite au nceput construirea celui mai mare rezervor de ap desalinizat, fiindc este dependent de aceast ap. Va asigura apa necesar timp de de 90 de zile. Exist deja 120 de staii de desalinizare n Emiratele Arabe Unite, Quatar, Bahrain, Arabia Saudit, Kuweit i Iran. ns, metrul cub de ap desalinizat cost 0,53 de dolari. Peste tot, eicii petrolului cresc abrupt importurile de carne, fiindc turmele de oi le decimeaz rezervele de ap. Scenariile privind momentul cnd rezervele naturale se vor epuiza se bazeaz pe calcule destul de precise, dar nu in cont de diferitele variabile. Voci credibile susin c resursele de petrol se vor termina nainte de anul 2050, iar cele de gaze naturale vor mai putea fi utilizate nc 20 de ani. Este ceea ce susine Jean Laherrere, expert n domeniu i autorul volumului Sfritul petrolului ieftin" (1998). Cum va arta omenirea peste 40 sau 90 de ani nu tim. Pentru simplul motiv c toate prognozele iau n calcul fenomene previzibile, nu i acele black swans" (lebede negre, fenomene extrem de rare, neateptate i cu impact masiv asupra sistemelor globale), care probabil c plutesc n apele mondiale i care ar putea da omenirii un curs inimaginabil. Atacurile din 11 septembrie, exemplul clasic de lebd neagr. Dezastrul de la Fukushima putea fi un astfel de exemplu, care s duc la dispariia Japoniei. Au existat i urmri pozitive dup catastrofa de la Fukushima. Italia a anulat imediat planurile

de construire a noi reactoare, iar Germania a decis accelerarea nchiderii lor - apte vor fi desfiinate imediat, restul pn n 2022. n paralel, nemii au anunat i programul pentru extinderea produciei de energie regenerabil.

4.Resurse energetice regenerabile De ce anume acum a aprut ntrebarea: ce ateapt omenirea foamea energetic sau belugul energetic? De la petrol izbucnesc rzboaie, nfloresc i srcesc state, se schimb guverne. Se proiecteaz programe energetice mari, realizarea crora necesit eforturi enorme i cheltuieli colosale. Dac la sfritul secolului XIX -cea mai rspndit n prezent- energie electric - juca un rol auxiliar i nensemnat n balansul energetic mondial, atunci n 1930 n lume se producea cca 300 miliarde kW/h de energie electric , iar n 1994 aceast cifr a ajuns la 13000 miliarde kW/h. Nivelul material, n cele din urm i cel spiritual al omenirii se afl n dependen direct cu cantitatea de energie pus la dispoziie. Pentru a extrage un minereu, pentru a obine din el metal, pentru a construi o cas , pentru a face orice lucru, trebuie folosit energia. Dar necesitile omului cresc cu timpul, la fel cum i numrul populaiei crete. Din pcate, rezervele de petrol, gaz natural, crbune nu sunt inepuizabile. Naturii, pentru a crea aceste reserve, i-au trebuit milioane de ani, pentru a fi irosite de om ntr-o clip. Astzi lumea a nceput serios s se gndeasc la necesitatea pstrrii bogiilor subpmntene i proteciei lor n faa hoilor. Pn i aceste rezerve de combustibil pot ajunge pe 2 -3 veacuri. Cu prere de ru, multe ri extactoare de petrol triesc cu ziua de azi. Ei consum necrutor rezervele petroliere druite de natura-mam. n prezent, aceste ri, mai ales cele din Golful Persic, se scald n bani, negndindu-se, c peste cteva decenii, din aceste reserve nu va rmne nimic. Ce se va ntmpla atunci cnd rezervele de petrol i gaz vor seca? Creterea curent a preurilor la petrol, necesar nu numai energeticii, dar i transportului, i industriei chimice, a dus la cercetarea altor feluri de combustibili, necesari pentru nlocuirea petrolului i gazelor. Cel mai mult s-au pus pe gnduri acele ri care nu au resurse proprii de petrol i gaze naturale pe care ei snt nevoii s le cumpere. Dar n lume tot mai muli savani se ocup cu cutarea noilor surse de energie netradiional, care vor lua asupra lor unele griji de asigurare a omenirii cu energie. Soluia acestei probleme se caut pe ci diferite. Cele mai bune metode sunt folosirea resurselor energetice a apei curgtoare, a vntului, a fluxului i refluxului, a cldurii subterane, a soarelui. Mult atenie se acord dezvoltrii energeticii atomice, savanii cautnd metode de reproducere pe Pmnt a proceselor ce au loc pe suprafaa stelelor care le aprovizioneaz cu rezerve colosale de energie. 5.Topul rilor bogate/sarace Ce face ca o ar s fie bogat sau srac? Diferena, arat Jared Diamond n The New York Review of Books, e determinat de instituiile fiecrei ri, care creeaz stimuli foarte diferii pentru cetenii lor. Diamond pornete de la recenta Why Nations Fail, o carte semnat de dou staruri ale lumii universitare - Daron Acemol, profesor de economie la MIT, i James Robinson, profesor de economie la Harvard.

Doi factori importani sunt ceea ce Acemolu i Robinson numesc rsturnarea norocului, respectiv blestemul resurselor naturale. Paradoxal, rile mai bogate n resurse naturale i umane, colonizate de europeni n ultimii 500 de ani, au avut parte de instituii mai proaste, deoarece ele s-au transformat n mine din care, prin intermediul muncii forate, al sclaviei i al confiscrii produselor, rile colonizatoare au extras bogii masive. Blestemul resurselor naturale se traduce prin faptul c rile din lumea veche mai bogate n resurse minerale, petrol i lemn, n loc s devin mai prospere dect rile srace n astfel de resurse, tind s promoveze instituii proaste, precum corupia, rzboiul civil, inflaia i neglijarea educaiei, ajungnd s depind prea mult de o anumit resurs epuizabil. Mai mult, rile bogate n resurse naturale nu dezvolt strategii durabile de cretere. Ele nu pot s admit c, dac nu transform resursele lor bogate n investiii productive deasupra pmntului, ele devin, de fapt, mai srace. Vom evidenia n cele ce urmeaz rile care se gasesc n topul celor mai bogate, respective cele mai sarace state din lume si cat de mult se bazeaza dezvoltarea lor economic ape exploatarea resurselor proprii. Topul celor mai bogate tari

1.Qatarul este cea mai bogata tara din lume, din punct de vedere al Produsului Intern Brut. Qatarul are un PIB de peste 88.200 de dolari pe cap de locuitor si se afla pe locul al treilea pe plan mondial, la capitolul rezerve de gaze naturale. Statul asiatic a investit puternic in infrastructura pentru a putea lichefia si exporta gazul, una dintre principalele surse de crestere economica. In Qatar o mare parte din populatie este foarte saraca, dar PIB-ul mare se datoreaza veniturilor obtinute din petrol. 2.Luxemburg, unde PIB-ul pe cap de locuitor este de 81.000 de dolari. Tara in care traiesc 500.000 de oameni a devenit un puternic centru financiar in cea de-a doua jumatate a secolului XX, in mare parte datorita legislatiei stricte privind secretul bancar. 3.Luxemburg este urmat de Singapore, care se dezvolta in principal ca un centru tehnologic. Orasul-tara sta foarte bine si la capitolele productie si finantare. PIB-ul din Singapore se ridica la 56.000 de dolari. 4. In afara de Qatar, multe tari din topul celor 15 se bazeaza pe resursele naturale. In Norvegia, de exemplu, care se afla pe cel de-al patrulea loc, stocurile de petrol reprezinta aproximativ jumatate din exporturile tarii. Statul norvegian este si unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale. In Norvegia, PIB-ul pe cap de locuitor se ridica la 48.000 de dolari, 5.Emiratele Arabe Unite. Aici, exporturile de petrol si gaze valoreaza 25% din incasarile la bugetul de stat. Alte tari a caror bogatie se datoreaza resurselor naturale sunt Australia (locul 11), Canada (pe pozitia 14) si Kuweit, care se bazeaza pe rezervele sale de petrol pentru cel putin jumatate din produsul intern brut.

Topul celor mai sarace ri

1.Haiti-peste jumatate din populatie traieste cu sub 1 dolar pe zi, iar aproximativ 80% au doar 2 dolari/zi. Rata somajului este de peste 40 la suta. De la cutremurul devastator din 2010, tara incearca sa se redreseze. Potrivit Bancii Mondiale, daunele de pe urma cutremurului au fost de 8 miliarde de dolari, reprezentand 120% din PIB. 2. Guinea Ecuatoriana-n acest caz, datele statistice privind PIB-ul sunt inselatoare. Desi PIBul pe cap de locuitor este mai mult decat dublul fata de nivelul mediu mondial (10.034 dolari), banii sunt, de fapt, in mana catorva privilegiati. Marea parte a oamenilor supravietuiesc gratie argiculturii de subzistenta, iar guvernul este acuzat de management defectuos al resurselor tarii. 3. Zimbabwe-de cand a devenit stat, in 1980, tara a avut un singur lider, pe Robert Mugabe. Dictatura sa este marcata de o redistribuire a terenurilor care a afectat serios agricultra. Pana in 2009, tara a suferit de hiperinflatie, un dolar american fiind cotat la 430.972,7 dolari locali. In 2003, rata saraciei era de numai 35%, insa, de atunci, a urcat la 72%. 4. Republica Democrata Congo- a suferit din cauza coruptiei si a unui conflict ce dureaza de 15 ani, care a condus la moartea a peste 5 milioane de persoane, din cauza violentelor, bolilor si foametei.PIB-ul pe cap de locuitor este cel mai scazut din lume. 5. Swaziland-Cresterea economica a tarii este limitata de faptul ca se bazeaza pe exporturi catre Africa de Sud, iar cea mai mare parte a populatiei lucreaza in agricultura de subzistenta. Eritreea, Madagascar, Burundi, Sierra Leone, Sao Tome si Principe ocupa urmatoarele locuri in topul celor mai sarace tari si este de remarcat faptul ca principala sursa de venit este munca agricola in toate cele 10 state. Clasamentul de mai sus evidentiaza clar faptul ca posesia resurselor naturale precum petrolul si gazele naturale poate costitui un avantaj financiar extrem de important care sa fie un factorul cheie in dezvoltarea economica a statului respectiv. Pe de alta parte, statele a caror economie se bazeaza pe agricultura cunosc un regres major in ceea ce priveste dezvoltarea si bunastarea cetatenilor. Exista state foarte dezvoltate care sunt foarte sarace in resurse dar care datorita culturii lor si a conceptiei despre munca, au atins performanta din punct de vedere economic. Un asemenea exemplu este Japonia care in conditiile lipsei de resurse naturale si a unei suprapopulatii, a atins cea mai mare rata de crestere economica, cel mai redus nivel al somajului si a dus la crearea unui climat de munca stimulativ. Resursele naturale ale unei ri determin bogia sa i statutul su n sistemul economic mondial, prin determinarea influenei sale politice. Statele dezvoltate sunt mai puin dependente de resursele naturale pentru bogie, deoarece au o baz n capitalul infrastructural pentru producie.

6.Concluzii n ultimii ani, epuizarea capitalului natural i ncercrile de a se trece la dezvoltarea raional au fost principalele probleme ale ageniilor de dezvoltare. Epuizarea capitalului natural este un motiv de ngrijorare n special pentru zona din regiunile cu pduri ecuatoriale, care

pstreaz cea mai mare parte a biodiversitii naturale a Pmntului capital natural genetic de nenlocuit. Conservarea resurselor naturale este cea mai importanta problem a Capitalismului Natural, proteciei mediului, a micrii pentru ecologie i pentru partidele verzi. Unii consider aceast epuizare ca pe o surs major de nelinite social i conflicte n rile n curs de dezvoltare. Suntem constienti ca dezvoltarea economica depinde in mod direct de sustenabilitatea ecosistemului, prin urmare trebuie sa contribuim in mod activ la protectia mediului si conservarea resurselor naturale, reducand impactul activitatilor specifice asupra mediului inconjurator. Eforturile noastre trebuie sa se concentreaze pe trei directii in care activitatile de productie au un impact semnificativ - utilizarea eficienta a tuturor materialelor, monitorizarea sistematica si reducerea, unde e posibil, a consumului de electricitate, benzina si apa, precum si managementul adecvat al deseurilor (reciclare si transport la punctele de reciclare). Ritmul actual de consum al resurselor i presiunile aferente asupra mediului nu sunt viabile: n pofida progreselor tehnice, creterea consumului de resurse a fost adesea mai rapid dect progresele n materie de mediu sau creterea productivitii. Aceast tendin risc s se accentueze odat cu dezvoltarea industrial a anumitor ri, cum sunt China i India. Astfel, riscul epuizrii resurselor i poluarea generat de utilizarea acestor resurse reprezint ameninri din ce n ce mai grave pentru mediu. n concluzie, pentru protejarea planetei noastre, va trebui ca protecia i conservarea resurselor i mediului s fie o politic prioritar pentru toate domeniile de activitate uman, chiar naintea ridicrii nivelului de trai, transformnd-o, pentru fiecare individ (printr-o educaie continu) ntr-o adevrat religie, natura nefiind o motenire de la naintai, ci un mprumut de la copii.

Bibliografie
1.Erdeli G., Braghin C., Frsineanu D., Geografie economic mondial, Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2000; 2.Oan P., Geografie Economic Mondial, Editura Academiei Forelor Terestre, Sibiu, 2007; 3.Maier A., Geografie Economic, Bucuresti, Editura Economic, 2002 4.Negoescu B., Vlsceanu Gh., Geografie Economic-Resursele Terrei, Bucuresti, Editura Meteora Press, 2000; 5.Teodorescu V., Alexandrescu V., Terra.Geografia resurselor, Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2001.

Infografie
1. http://www.ceasulcuc.ro/mediu/1_Resurse%20naturale/; 2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Resurse_naturale; 3. http://adevarul.ro/news/societate/goana-resurse1_50ad48e87c42d5a663923ffd/index.html; 4. http://www.ziare.com/articole/top+tari+resurse.

STIAI CA 1. Daca se mentine ritmul actual al extinctiilor, Pamantul ar putea pierde pana la o cincime din toate speciile cunoscute, pana in 2025. 2. O companie privat intenioneaz s i trimit astronauii pe Lun, pn la sfritul anului 2020 n cutare de resurse. 3. Zona Oceanului Arctic a devenit in ultima perioada un adevarat camp de lupta intre cele cinci natiuni arctice - Rusia, Canada, Norvegia, Danemarca si SUA, ntruct, sub intinderea de gheata a Polului Nord se ascund comori la care toata lumea ravneste: rute navigabile, diamante, aur si vaste rezerve de gaze naturale si petrol.

4. Petrolul din Somalia este dorit de britanici, canadieni, chinezi si americani, care au inceput o adevarata cursa pentru exploatarea aceastei rezerve. 5.Yemenul este cea mai srac ar a lumii arabe, unde fiecrui locuitor i revin 200 de metri cubi de ap anual, mult sub pragul srciei, evaluat la 1.000 de metri cubi de ap per persoan. 6. 35 de sticle de plastic echivalentul a un kg de plastic echivaleaza cu 2 kg de petrol.Producerea unui kg de PET necesita 17,5 kg de apa si elimina in atmosfera 40 de grame de hidrocarburi, 25 de grame de oxizi de sulf, 18 grame de monoxid de carbon si 2,3 kg de anhidrite carbonice. 7. In Venezuela pretul unui litru de benzina este de 59 de bani? 8. Peste 80% din rezervele de carbune din lume sunt detinute de 6 tari: Statele Unite (aproximativ 28%), Rusia (18%), China (13%), Australia (9%), India (6%) si Africa de Sud (5,7%). 9. Peste doua treimi din rezervele de petrol ale lumii sunt concentrate in campuri din Orientul Mijlociu (61%) si Rusia (6,4%). In America de Sud si Centrala si in Africa se afla aproximativ 18,5% din prezervele cunoscute in prezent.

10. Cele mai mari zacaminte din lume se afla in Iran (campul South Pars, detinut in comun de Iran si Qatar, gazul fiind procesat la Asalouyeh, in Iran), Rusia (campul Urangoy) si Statele Unite (Marcellus Shale). Se estimeaza ca la South Pars se afla 19% din totalul de rezerve de gaze naturale din lume.