You are on page 1of 7

{

I

Conf.Univ .dr. Zaharia Agripina

OCLUZOLOGIE
Curs 5

OCLAZIA FUNCTIONALA
Scoala romaneasca considera ca, pentru a se putea vorbi de o ocluzie functionala, aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele 5 criterii: 1. stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM 2. ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile articulatiei temporo-mandibulare 3. dezocluziatuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie 4. dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula face miscarea de lateralitate 5. absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate, indiferent de tipul ghidajului

Criteriul

1

Stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in RC si IM Stopuri ocluzale stabile Ocluzie stabila: contacte ocluzale suficient de echilibrat distribuite pentru migrarile dentare.

a impiedica

Exista 2 elemente care caracterizeaza o ocluzie stabila: l. in RC (lM) contactele dento-dentare dintre dintii antagonisti rebuie sa fie intodeauna

2.

aceleasi dupa realizarea acestor contacte mandibula trebuie sa nu derap eze in plan transversal sau frontal, inclusiv pentru a ajunge din RC in IM

nici un sens, in

Stopuri ocluzale multiple Contactele dento-dentare multiple in RC sau IM sunt necesare pentru rcpartizarca uniforma a solicitarilor pentru fiecare dinte si pentru ca toti dintii sa sufere un process uniform de abraziune. Stopuri ocluzale simultane
Daca contactele dento-dentare la momentul inchiderii gurii in RC sau IM nu sunt multiple, mandibula poate realize o deplasare (derapare) pentru a reusi sa stabileasca stopuri ocluzale in numar cat mai mare. Aceste deplasari ale mandibulei pot fi sesizate de pacient, iar medicul poate identifica versantele sau pantele care intra in conflict si care impiedica simultaneitatea stopurilor ocluzale. Ca regula generala, se afirma ca vinovate de glisarea mandibulei sunt versantele dintilor maxilari care privesc spre directia de deplasare a mandibulei.

versantele care se confrunta sunt: versantul intern (vestibular) al cuspidului palatinal maxilar si versantul intern (lingual) al cuspidului vestibular mandibular: BULL Cand contactul prematur este situat in zonalaterala stanga si mandibula deviaza spre dreapta. versantele care se confrunta sunt: versantul intern al cuspidului vestibular maxilar cu versantul extern al cuspidului o vestibular mandibular : LUBL . pantele care se confrunta sunt cele meziale la dintii maxilari si cele distale la dintii mandibulari: MUDL t:ig.T-! Ex. Cand contactul prematur este situat in zona laterala stanga si mandibula deviaza spre stanga.: daca in RC(IM) exista un contact prematur iar mandibula derupeaza spre anterior. I6.i.

hiperactivitatemusculara Etiopatogenie Diversi factori etiopatogenici tulbura armonia ocluzala. la nivelul muschilor sau la nivelul ATM: .abraziunea exagerata a acestor dinti mai ales in zona de contact a antagonistilor . Ghidaj anterior abrupt : miscari predominant verticale. cauzand afectarea conducerii miscarii de propulsie prin: . ceea ce duce la aparitia unor leziuni la nivelul dintilor.sau versantul extern al cuspidului palatinal maxilar cu versantul intem al cuspidului lingual mandibular : LUBL v isl Criteriul2 Ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile articulatiei temporo-mandibulare Panta incisiva Ghidaj anterior mai deschis: miscari masticatorii cu predominanta orizontala.masticatieunilaterala - edentatia . Obstacole Contactele premature in RC pot devia mandibula spre anterior (MUDL) si poate fi produsa afectarea dintilor anteriori.imbolnavireaparodontiului dintiloranteriori .

Cele mai semnifi*tiu.mezioversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari - aparitia diastemei si tremelor hipermobilitate si osteoliza la nivelul dintilor frontali maxilari linguoversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari . sunt modificarile in cazul pierderii M de 6 ani mandibular : (datorita latimii mezio-distale mari si migrarii severe a antagonistilor) sindromul molarului de 6 ani: . o interferentele determina instalarea unor modificari potologice la nivelul dintilor' Astfel. alveolare sau ale oaselor maxilare rezectii ale oaselor maxilare malpozitii dentare in contextul unor anomalii dento-maxilare primare Criteriul3 Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie Panta incisiva Exista o armonie intre ghidajul anterior si morfologia ocluzala a dintilor cuspidati. interferenta in propulsie pe partea nelucratoare cauzata de un ultim molar migrat vertical : afecteazaunul dintre diniii anteriori. cel mai frecvent incisivul lateral fenomenul Thielemann: legea dragonalgi lui Thielemann Alte fenomene patologice caracteristice se constata in cazul pierderii timpurii a M de 6 ani. Restaurarile protetice trebuie sa gaseasca solutia de echilibru' i)"tingr"nurea dintiloi cuspidati trebuie sa se produca inca de la inceputul miscarii de propulsie.parodontopatia ie staurari o d ontal e necore spun zato at e ocl uzal tratam ente ortodontice necorespun zatoat e ech i I ibrare ocluzala n ecore sp un zato arc obiceiuri parafunctionale mi grari dentare postinfl amatori i/ post-tum orale traumatisme dentare. mai Dezangrenarea dintiloiuspidati este cu atat mai rapida cu cat panta incisiva este abrupti. solicita mai intens parodontiul incisivilor care realizeaza ghidajul. O panta abrupta insa.

Argumente: 1. fiind foarte aproape de punctual de sprijin al mandibulei. pe partea nelucratoare contactele sunt neeficiente functional 2. insertia muschilor mobilizatori . spasme musculare prin oboseala muschilor Toate contactele dento-dentare pe partea nelucratoare (interferente sau contacte premature) sunt contacte generatoare de trauma asupra parodontiului. condilul orbitant nu este bine sprijinit in cavitatea glenoida. fortele sunt foarte mari. muschi si ATM. mandibula este plasata pe partea unde se gaseste bolul alimentar 3. pebaza urmatoarelor argumente: 1. muschilor sau ATM. contactele pe partea nelucratoare cu condilul nesustinut pot declansa contractii musculare prelungite.migrarea verticala a antagonistilor Criteriul4 Dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula face miscarea de lateralitate Eventualele contacte pe partea opusa sensului spre care se face miscarea de lateralitate (partea nelucratoare) sunt considerate contacte nefunctionale. pe partea nelucratoare. deci nu ofera sprijin ferm mandibulei 4. contactele dento-dentare de pe partea nelucratoare sunt nelogice. dezvolta forte in afara axului lung al dintilor 5. Criteriul5 Absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitateo indiferent de tipul ghidajului Interferenta in lateralitate pe partea lucratoare este factor traumatogen pentru structurile dento-parodontale. fortele aparute la dintii cuspidati sunt in afara axului lung 2. ATM si de locul de aplicare al fortei musculare. eventualele contacte dento-dentare pe partea nelucratoare.

mandibula se poate deplasa liber din RC si din IM 5. iar 6-10 asigura stabilitatea functionala. parodontala. atitudinea operatorului trebuie sa fie mai nuantatatinand cont de cateva elemente: . care duce si la reinstalarea IM initiale. in IM contactul in sectorul frontal este mai slab de 25 p 9. ghidajul dentar al miscarilor mandibulare se realize azape partea lucratoare 6. care produce si modificarea engramei muschilor mandibulari. Factorul perturbator (obstacolul) solicita un efort de adaptare a structurilor aparatului dento-maxilar. Ocluzia de obisnuinta este o IM diferita de cea initiala care se instaleaza din cauza unui obstacol persistent in timp.I 0. Numai apafitia sau iminenta unor tulburari functionale cu repercursiuni asupra sistemului neuro-muscular. fata de RC. OCLAZTA IDEALA raporturi ocluzale stabile in RC cu contacte dento-dentare si cu ATM morfologic integru 2. nu exista semne de suferinta dentara. nu exista contacte ocluzale la nivelul partilor moi 10. IM se gaseste anterior.2-0. in acelasi plan sagital . Daca obstacolul actioneazao perioada mai lunga de timp se instaleaza ocluzia de obisnuinta.5mm la nivelul arcadelor dentare 3.2mm la nivelul condililor si 0. fi aribuite solicitarilor ocluzale OCLUZIA DE NECESITATE/ DE OBISNUINTA Incercarea de evitare a unor obstacole (microproteze sau obturatii inalte) obligaa mandibula sa ocluda intr-o ocluzie de necesitate. alunecarea intre RC si IM se face liber cu mentinerea contactelor dento-dentare 4. atitudinea practica consta in inlaturarea precoce a obstacolului. musculara sau articulara care sa poata l. in IM presiunile ocluzale se transmit in axul lung al dintilor laterali si in portiunea centrala a meniscului ATM 7. astfel ca depistarea si indepartarea obstacolului nu este urmata de revenirea mandibulei la IM initiala. Distanta RC-lM este 0. exista spatiu interocluzal acceptabil in pozitia de repaus a mandibulei l.criteriile ocluziei functionale nu sunt indeplinite la toti subiectii. parodontiului. O CLU ZIA NORMALA (FUNCTIONALA) ocluzia este stabila 2. masticatia. abraziunea intereseaza in mod egal sectoarele dentare functionale 8. Principiile l-5 asigura echilibrul neuromuscular. fonatia si fizionomia sunt acceptabile pentru subiect 3. ocluzia de necesitate este o IM diferita de cea initiala care se instaleaza dtn cauza unui obstacol recent. ATM si/sau dintilor justifica interventia terapeutica pentru corectarea diferitelor dizarmonii ocluzale.

indelungat si costisitor. atunci cand se initiaza.pot exista situatii in care adaptarca functionala la noile raporturi ocluzale impuse de obstacol este foarte buna si nu necesita interventie terapeutica .tratamentul ocluziei de obisnuinta. obiectivele sale fiind: o amendarea simptomatologiei DMC o functionalitatea ADM .nu urrnareste neaparat revenirea la raporturile ocluzale initiale. - .interventia terapeutica ocluzala nu se mai poate limita numai la indepartarea obstacolului initial .satisfacatoare pentru pacient o stabilitatea ocluzala Tratamentul este laborios.