You are on page 1of 3

Familia limbilor afro-asiatice

Limbile numite traditional semito-hamitice ( denumirile traditionale semitic si hamitic au fost create de eruditii medievali in incercarea de a opera o calasificare elementara a limbilor si natiunilor.Punctul de plecare este Biblia,unde sunt numiti cei 3 fii ai lui Noe:Sem,Ham si Iafet.Mai tarziu, multi invatati au denumit prin termenul iafetit fie toate celelalte limbi,fie,mai frecvent,limbile indo-europene.) iar mai recent afroasiatice,alcatuiesc un conglomerat de circa 250 de idiomuri,vorbite de aproximativ 300 de mil de oameni apartinand unor natiuni si popoare diferite din pct de vedere etnic si antropologic,asezate in partea de nord a Africii si in sudvestul Asiei.Din aceasta mare familie fac parte si cateva dintra cele mai vechi limbi mentionate si atestate in istorie,cum ar fi sumeriana si egipteana veche. Grupul semitic se imparte,pe criterii geografice si de inrudire,intr-o ramura de est si una de vest.Cele mai vechi limbi semitice din ramura estica sunt accadiana ( limba puternicului stat care a dominat Mesopotamia pe la jumatatea sec al XXVlea,abundent atestata in scris prin tablitele cuneiforme) si eblaita ( identificata mai recent in documente scrise in cuneiforme din secolul al XXII-lea i.Hr.) In mileniurile urmatoare,la estul spatiului semitic se dezvolta limbi din subramura etiopiana si din subramura araba.Intre limbile etiopiene, mai iportante sunt gheza ( veche limba liturgica in Etiopia),amharica (aprox 8,5 mil.de vorbitori in Etiopia,Somalia si Sudan) si tigre (aprox 450.000 de vorbitori in nord-estul Etiopiei). Subramura araba prezinta o particularitate interesanta,conferita de faptul ca varietatea denumita araba literara sau clasica (configurata pe baza traditiei Coranului ca limba scrisa si intrebuintata ca ”lingua-franca” de peste 200 mil.

atat in Palestina.a disparut in primul secol al erei crestine) si ebraica veche. marocana. una dintre cele mai importante limbi ale Antichitatii. si in Cartagina. a devenit limba sacra a mozaismului.Din aceasta ramura vestica a limbilor semitice face parte si aramaica sau armeeana. ebraica este limba originara a Bibliei ( Vechiul Testament).aceasta limba a fost declarata in 1948 limba oficiala a statului Istrael (aprox. mai importante intre aceste idiomuri arabe moderne vorbite sunt:araba proprouzisa din Arabia Saudita si Yemen. vorbita de evrei pana prin secolul al II-lea i. ebraica veche a constituit baza de constructie a ebraicei moderne (ivrit).Tir si Byblos de pe coasta estica. algeriana.secolul al VII-lea d.000 de ani.care determina existenta unor idiomuri arabe socotite de unii specialisti chiar limbi diferite. care s-a opus la un moment dat cu succes expansiunii romane. forjata la sfarsitul secolului al XIX-lea. colonia nord-africana a Tirului.Hr.Hr.Hr. irakiana.gasite la Tel el Amarna in Egipt). cat si in diaspora (ca limba exclusiv scrisa). tunisiana.. 5 mil. Cele mai cunoscute limbi semitice vechi din ramura vestica sunt canaanita (documentata prin glose in cuneiforme de la jumatatea secolului al XV-lea i.dincolo de particularitatile dialectale locale.. malteza. abundent atestata in documente redactate in scriere alfabetica. Limba cu o istorie neintrerupt documentata de aproape 3.Sub numele de siriaca. in cadrul miscarii de renastere nationala. care a functionat aproape un mileniu (secolul al III-lea i.Hr. in marile orase-state Sidon. libiana.Cultivata neintrerupt documentata de evrei de-a lungul Evului Mediu.Hr. egipteana. din care au evoluat ugaritica (texte in cuneiforme cu caracter alfabetic din secolele al XV-lea si al XII-lea i. inlocuita de aramaica in comunicarea de toate zilele.. varietatea medievala a acestei limbi a folst limba sacra . cand. siriana.) ca limba de cultura si limba de comunicare internationala in Orientul Mijlociu.de vorbitori) asigura o unitate cultural-lingvistica numeroaselor natiuni si popoare arabe moderne. de vorbitori nativi).

de documentare elaborate in scriere hieroglifica) si copta (limba liturgica a bisericii crestine copte din Egipt si Etiopia incepand cu secolul al III-lea d. neo-aramaica sau siriaca moderna mai supravietueste in cateva comunitati restranse din Siria. somaleză. este intrebuintata in continuare cu aceasta functie de crestini maroniti. grupate in urmatoarele ramuri: egipteana.30 de limbi vorbite de populatii din Sudan. Kenya si Tanzania.Siria. precum tuarega.cu o istorie bogata. omotică si ciadică.abundent atestata.Ramura egipteana cuprinde egipteana veche (limba vechii culturi a Egiptului antic. galla. . de aproximativ 3.000 de ani.atestata in cateva sute de inscriptii) si guanașa (a fost vorbita in Insulele Canare pana in secolul al XVIII-lea). zeneta.Hr.Liban si Armenia (aprox. aprox. agaw si bedja (impreuna. intre care amintim berbera (aprox 15 mil. de vorbitori. impreuna cu limbi foarte apropiate.a).000 de vorbitori). 30 mil de vorbitori). Ca limba vie.a crestinilor din Palestina.Libiciberbera. afar. cușitică. Liban si zonele invecinate. de iacobiti si de nestorieni.). kabila s. Djibuti.in succesivele sale faze de evolutie. precum libica (disparuta la inceputul erei crestine.Iran. 200. Din ramura libico-berbera fac parte cateva limbi vorbite in regiunile desertice din nordul Africii. Ramurii cușitice ii apartin aprox. Etiopia. Din grupul hamitic fac parte numeroase limbi vechi sau moderne. intre care mentionam limbile saho.Irak.