You are on page 1of 24

Tema1. ANALIZA LOCALITĂŢILOR TURISTICE RURALE ŞI DIRECŢII DE VALORIFICARE ALE ACESTORA 1.

Satul turistic şi importanţa acestuia în localizarea produsului turistic rural 2. Criteriile de omologare a satelor turistice 2.1. Criteriul valorii etnografice 2.2. Criteriul valorii turistice 2.3. Criteriul existenţei şi calităţii structurilor de primire rurale 2.4. Criteriul calităţii ecologice 2. . Criteriul dotării te!nico"edilitare 2.#. Criteriul accesi$ilităţii 2.%. Criteriul poziţiei geografice 3. &ipologia satelor turistice 3.1. Sate turistice etnografico"folclorice 3.2. Sate turistice de creaţie artistică şi artizanală 3.3. Sate turistice climaterice şi peisagistice 3.4. Sate turistice viti"pomicole Subiectul 1. Satul turi tic !i im"#rta$%a ace tuia &$ l#cali'area "r#(u ului turi tic rural 'ocalizarea consumului de produse turistice rurale tre$uie să se regăsească în mediul rural al (epu$licii )oldova* mai exact în cadrul unor viitoare sate turistice. Satele turi tice reprezintă ceva similar unei societăţi comerciale sau unui agent economic av+nd activităţi comerciale* aducătoare de venit. ,nsă* tre$uie su$liniat* că nu orice sat poate fi şi turistic* el tre$uind să îndeplinească anumite criterii* să fie reprezentativ pentru satul moldovenesc* fiind considerat în eventualitatea unei circulaţii turistice* o -carte de vizită. a (epu$licii )oldova. Criteriile minime necesare pentru ca o localitate rurală să poată fi introdusă în circuitul turistic şi declarată sat turistic sunt prezentate în anexa 1. /rimele # criterii sunt o$ligatorii* celelalte put+nd fi realizate eşalonat* în 2"3 ani* în $aza unui program ela$orat de consiliul local* cu susţinere din partea consiliului raional* a statului şi a altor organisme interne sau internaţionale interesate. Subiectul ). Criteriile (e #m#l#*are a atel#r turi tice /entru a putea activa eventualele sate turistice ale (epu$licii )oldova tre$uie omologate de către 0genţia &urismului a (epu$licii )oldova. 0ceasta presupune clasificarea acestora în dependenţă de criteriile de omologare a satelor turistice. /rincipalele criterii de omologare a satelor turistice sunt1 criteriul valorii etnofolclorice2 criteriul valorii turistice2 criteriul existenţei şi calităţii structurilor de primire rurale2 criteriul calităţii ecologice2 criteriul dotării te!nico"edilitare2 criteriul accesi$ilităţii şi criteriul poziţiei geografice. ).1. Criteriul +al#rii et$#,#lcl#rice are în vedere tradiţiile etnografice şi folclorice 3meşteşuguri* port popular* specificul aşezării* folclorul muzical* coregrafic* literar etc.4* ocupaţiile tradiţionale specifice satului şi nemodificate în timp* ar!itectura populară 3a caselor şi aşezării* $iserici de lemn* mori de v+nt etc.4* manifestările folclorice specifice unor localităţi rurale ale (epu$licii )oldova şi puţin alterate de"a lungul anilor* instituţiile muzeale pavilionare

sau în aer li$er etc. &oate aceste elemente şi fenomene etnofolclorice se constituie în cea mai mare parte în patrimoniu specific* care dă -marca. localităţii rurale. ).). Criteriul +al#rii turi tice. 5ste vor$a despre acele elemente ale cadrului natural precum aspectele peisagistice* resursele de ape minerale şi alte resurse turistice 3fond cinegetic* piscicol* floral etc.4* socio"economic* cultural"istoric care permit realizarea unei oferte diversificate de programe turistice rurale 3culturale* istorice* sportive etc.4. 6olumul* varietatea şi valoarea pentru turism a resurselor dau aprecierea asupra funcţiei turistice a localităţii rurale. Se au în vedere resursele turistice ale localităţii dar şi cele situate în împre7urimile acesteia. ).-. Criteriul e.i te$%ei !i calit/%ii tructuril#r (e "rimire rurale. Criteriul se referă la existenţa unor structuri de primire rurale 3gospodării ţărăneşti* pensiuni turistice* pensiuni agroturistice* vile* !oteluri rurale etc.4 care să ofere cazare şi servirea mesei în $aza unor standarde de confort* înzestrare şi igienă sanitară. 0ceste standarde au fost ela$orate de 8epartamentul 8ezvoltarea &urismului în corelaţie cu normele internaţionale. ).0. Criteriul calit/%ii ec#l#*ice. 0cest criteriu are în vedere calitatea mediului din localitatea rurală respectivă şi a cadrului natural limitrof 3surse de poluare şi degradare* conflicte între dezvoltarea localităţii şi economia acesteia cu turismul şi mediul încon7urător4* dar şi între turism rural 9 mediu încon7urător. 0spectul general al localităţii rurale 3gradul de ur$anizare* curăţenie* ar!itectura specifică* starea edilitară etc.4 contri$uie la sporirea acestei calităţi ecologice. ).1. Criteriul (#t/rii te2$ic#3e(ilitare. ,nzestrarea te!nico"edilitară 3alimentare cu apă* canalizare* artere stradale* unităţi comerciale* grupuri sanitare etc.4 constituie un criteriu important în aprecierea oportunităţilor introducerii localităţilor rurale în circuitul turistic. &ot la dotări te!nico"edilitare se includ şi ec!ipamentele turistice sportive şi de agrement existente* unele dintre acestea din urmă nefiind o$ligatorii. ).4. Criteriul acce ibilit/%ii. 0ccesi$ilitatea la localitatea rurală* în interiorul ei* dar şi la structurile turistice de primire omologate ori la o$iectivele turistice 7oacă un rol important. 5ste vor$a at+t de drumuri modernizate sau pietruite* c+t şi de apropierea de drumuri naţionale* magistrale feroviare* aeroporturi* noduri rutiere sau feroviare. ).5. Criteriul "#'i%iei *e#*ra,ice are un rol important în aprecierea localităţii rurale ca destinaţie turistică în raport cu principalele centre emitente de turism* zone şi o$iective turistice de mare valoare* puncte de frontieră* magistrale rutiere şi feroviare etc.* care poate să conducă la ierar!izări valorice. &re$uie menţionat că aceste criterii de omologare pot fi utilizate în identificarea şi determinarea satelor (epu$licii )oldova cu patrimoniu rural specific şi cu valorificare turistică de -marcă.* ceea ce ec!ivalează cu identificarea unui nou -produs turistic. 9 -satul turistic moldovenesc.* care prin dezvoltare şi promovare poate duce la diversificarea ofertei turistice a (epu$licii )oldova pe piaţa externă. Subiectul -. Ti"#l#*ia atel#r turi tice Sta$ilirea tipurilor de sate turistice constă în identificarea şi relevarea specificului localităţilor şi gruparea lor în c+teva tipuri fundamentale* în vederea promovării* în fiecare localitate* a celor mai adecvate produse turistice rurale* în funcţie at+t de principalele caracteristici geografice* sociale şi economice* c+t şi de principalele motivaţii şi opţiuni ale categoriilor de turişti care vizitează localitatea respectivă. 0plicarea principiului specializării în domeniul organizării şi funcţionării satului turistic considerăm a fi cu at+t mai necesară cu c+t fiecare localitate rurală constituie o entitate economică* cu particularităţi proprii şi activităţi specifice* care răm+n a fi identificate şi valorificate c+t mai eficient posi$il* din punct de vedere turistic.
2

0şadar* caracteristica esenţială a acestor sate* imaginea lor de marcă* ar putea fi producţia artistică şi artizanală* care poate fi valorificată cu succes din punct de vedere turistic. .n aceste sate pot fi oferite turiştilor servicii de cazare şi de servire a mesei în condiţii autentice 3mo$ilier* decor şi len7erie în stil popular2 meniuri tradiţionale* servite în veselă şi cu tac+muri specifice 9 farfurii şi străc!ini din ceramică* linguri de lemn etc. 3 .ic#3.1. . <ată de ce* a$ord+nd viitorul unor posi$ile sate turistice din (epu$lica )oldova* considerăm că specificul lor etnografic poate şi tre$uie să fie conservat şi perpetuat în forme adecvate.).* ceea ce nu exclude posi$ilitatea folosirii la cerere şi a tac+murilor moderne4. 8eoarece caracteristicile care pot fi luate în consideraţie în tipologia satelor turistice sunt numeroase şi variate de la o localitate rurală la alta ne vom rezuma doar la prezentarea unei tipologii generale a satelor turistice* acceptate şi recomandate de către 0genţia &urismului în cadrul Strategiei de dezvoltare dura$ilă a turismului în (epu$lica )oldova în anii 2::3"2:1 * compartimentul -&urismul rural. 0vem în vedere identificarea posi$ilităţilor de practicare a unora dintre aceste activităţi c!iar în cadrul gospodăriilor gazdă. Sate turi tice (e crea%ie arti tic/ !i arti'a$al/. Cu mai multă receptivitate şi interes din partea autorităţilor administrative centrale şi locale şi de specialitate* se poate perpetua* c!iar şi în condiţiile civilizaţiei contemporane* specificul etnografic şi folcloric al unor sate din (epu$lica )oldova. /entru aceasta este necesar ca* pe l+ngă dorinţa şi intenţia organizatorilor de turism rural* satul turistic respectiv să întrunească un cuantum de condiţii naturale şi istorice* social"economice o$iective* care să fie definitorii pentru fiecare tip de sat turistic.8in punct de vedere teoretic* pro$lema tipologiei satelor turistice poate fi a$ordată ca o pro$lemă de ordin opţional* însă decizia aplicării ei în practică* determinarea tipului de sat turistic este de natură o$iectivă. 0ctualmente* păstrarea şi perpetuarea folclorului şi îndeose$i a etnografiei 3portul naţional* te!nicile tradiţionale de muncă* ar!itectura ţărănească* mo$ilarea şi decorarea interioarelor etc. 5ste cunoscut interesul numeroşilor turişti pentru creaţia artistică şi artizanală* precum şi dorinţa lor pentru consumul unor astfel de creaţii direct de la sursă* de la producătorul însuşi. -.4* în formele lor originale şi tradiţionale* se află în declin în (epu$lica )oldova* devenind puncte tot mai izolate pe !arta etnofolclorică a ţării noastre. -. 0ceste sate pot oferi posi$ilitatea practicării unui turism de se7ur* în cadrul căruia* în ateliere special amena7ate şi su$ îndrumarea unor specialişti şi meşteri populari renumiţi* turiştii s"ar putea iniţia în artă şi te!nici ar!aice populare. Sate turi tice et$#*ra. 0ltfel* interesul pentru satul moldovenesc cu împre7urimile sale va scădea treptat. 8e asemenea* în aceste sate pot fi identificaţi şi stimulaţi rapsozi populari 3vocali şi instrumentali4* permanentizate !orele 3duminicale şi de săr$ători4* t+rgurile* alte o$iceiuri şi tradiţii locale* la care să participe efectiv şi turiştii.#lcl#rice.. 5xistă numeroase sate în care preocuparea de $ază a gospodinelor este ţesutul covoarelor la răz$oaiele ţărăneşti* cusăturile şi $roderiile populare* activităţi în care pot fi iniţiaţi turiştii amatori. . . 0cest deziderat tre$uie urmărit cu at+t mai mult* cu c+t numeroşi săteni din unele sate ale ţării noastre manifestă interes vădit pentru menţinerea modului lor tradiţional de viaţă* aceste aşezări rurale av+nd toate şansele să devină pe viitor centre turistice permanente* de notorietate internaţională* deose$it de renta$ile.n această categorie se pot încadra satele în care portul tradiţional* ar!itectura* mo$ilarea şi decorarea interioarelor în stil rustic* muzica şi dansurile populare predomină şi se impun ca însuşiri esenţiale ale satului respectiv. /rincipalele caracteristici funcţionale ale satelor turistice ale (epu$licii )oldova sunt prezentate în anexa 2.n aceste sate se pot organiza expoziţii artizanale permanente cu v+nzare* iar pentru turiştii care nu răm+n în localitate* ci numai o vizitează* se pot amena7a una sau mai multe gospodării ca muzeu etnografic în aer li$er.ormele şi conţinutul modului de viaţă ur$an au pătruns şi continuă să pătrundă în mediul rural.

Studiul se efectuează în mod individual sau în grup de 2"3 studenţi.* =)anagement turistic. #.n satele în care predomină această caracteristică 3cultivarea pomilor fructiferi şi a viţei de vie4* activităţile turistice sunt posi$ile pe toată durata anului* at+t în perioada recoltării* c+t şi după aceea* prin oferirea fructelor* strugurilor şi a preparatelor pe $aza lor 3de exemplu* cura uvală* $azată pe consumul dozat al sucului de struguri4.* =&urism cultural.n aceste sate turistice* o atracţie deose$ită şi în acelaşi timp o sursă sigură şi principală de profit ar putea deveni degustările de vinuri* preparate în condiţii tradiţionale ţărăneşti* precum şi participarea la producerea acestora. 2. a unui număr mare din populaţia ur$ană a ţării noastre şi a eventualilor turişti străini. 3. 4.* =5conomia întreprinderii de restauraţie.* =&e!nica operaţiunilor de turism. . etc. . 8e asemenea* pot fi avute în vedere multe alte preparate culinare* comune sau dietetice* pe $ază de fructe. 8escrieţi criteriile minime necesare pentru ca o localitate rurală să poată fi introdusă în circuitul turistic şi declarată sat turistic.* =&urism internaţional.* =>estiunea resurselor turistice. Seminarul la tema =0naliza localităţilor turistice rurale şi direcţii de valorificare ale acestora. Caracteristica predominantă a acestor sate turistice* destinate turismului de se7ur 3pentru amatorii de linişte* de plim$ări solitare* într"un peisa7 deose$it4 este cadrul natural şi poziţia geografică izolată de centrele aglomerate şi de marile artere de circulaţie. 5xplicaţi termenul de sat turistic. &extul 3mărimea 14* intervalul 1* * &imes @eA (oman4 tre$uie să se înscrie în următorii parametri ai 4 . 5xplicaţi necesitatea acestora si de către cine tre$uie ele omologate. Studiul se prezintă pentru verificare şi evaluarea profesorului"titular de curs cel t+rziu p+nă în ziua examenului şi este inclus în evaluarea curentă a studenţilor. .* =>estiunea !otelieră.0. CONŢINUTUL SE6INARELOR ŞI AL LECŢIILOR 7RACTICE Tema. -. Caracterizaţi criteriile de omologare a satelor turistice. Sate turi tice +iti3"#mic#le.* =)ar?eting turistic. Sate turi tice climaterice !i "ei a*i tice. 0nalizaţi necesitatea si importanţa tipologiei satelor turistice. Satele (epu$licii )oldova* cu gospodăriile situate pe văi şi coline* la o mică distanţă unele faţă de altele* cu pa7işti* vii sau livezi* ar putea satisface motivaţia fundamentală de -reîntoarcere la natură.-. Concretizaţi principalele caracteristici funcţionale ale satelor turistice ale (epu$licii )oldova. &extul redactat al studiului"proiect este te!noredactat şi listat în formatul 04. presupune studiul turismului rural în diferite localităţi rurale şi ela$orarea de către studenţi a unui studiu 3proiect"pilot4 privind includerea unei localităţi rurale în circuitul turistic al (epu$licii )oldova. Studiul se ela$orează în $aza cunoştinţelor o$ţinute în cadrul disciplinelor =&urism rural. Studiul este menit să aprofundeze cunoştinţele studenţilor în domeniul turismului rural şi să dezvolte a$ilităţi de g+ndire analitică* de analiză* de colectare şi prelucrare a informaţiilor în vederea implementării diferitor strategii de dezvoltare şi promovare a turismului rural în localităţi concrete ale (epu$licii )oldova. ANALIZA LOCALITĂŢILOR TURISTICE RURALE ŞI DIRECŢII DE VALORIFICARE ALE ACESTORA 1.-. 8escrieţi cele patru tipuri principale de sate turistice în (epu$lica )oldova.

Se presupune că satul de 7os de capul C!eilor este <aloveniul de astăzi* iar )ile știul este satul mai sus de Sălcii. 8in spusele $ătr+nilor* satul a început să poarte denumirea de )ileștii )ici aproximativ din anul 1D22* aceasta explic+ndu"se prin faptul că în 7ude țul C!ișinău de pe atunci erau două sate )ilești* cu două oficii poștale diferite* respectiv* erau dificultăți în repartizarea poștei* astfel satul mai mic ia numele de )ileștii )ici. Situaţia social"economică a localităţii rurale Capitolul <<<.n continuare* cu titlu de exemplu* prezentăm un studiul model privind includerea localităţii rurale )ileştii )ici în circuitul turistic al (epu$licii )oldova. /lan de acţiuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rurală Concluzii şi recomandări Bi$liografie 0nexe Ca"it#lul I. <nventarierea resurselor turistice 3natural şi antropice4 ale localităţii rurale Capitolul <6. sec C6<<<* sec CC p+nă la )area (evoluție Socialistă din octom$rie este înt+lnit doar ca )ilești. . Cu"ri$ Capitolul <. . 0vanta7ele şi dezavanta7ele produsului turistic în localitatea rurală Capitolul 6. )ai în toate documentele ce țin de perioada timpurie a satului* actualul )ile știi )ici se află în valea <șnovățului* r+uleț care și astăzi se scurge pe l+ngă cariera de piatră din sat. )ulte din vestigiile trecutului s"au pierdut în negura anilor* o parte din ele atestate în diverse documente* scrise în piatră sau lemn* în $ronz sau pe !+rtie au fost transmise de la o generație la alta. 5 . /e parcursul anilor au fost făcute mai multe încercări de a arăta anul întemeierii satului1 în 8icționarul Statistic al Basara$iei 31D234* drept an al întemeierii este anul 1#:: 2 în 5nciclopedia Sovietică )oldovenească prima dată )ileștii )ici este menționat documentar în 1# * însă cea mai timpurie mențiune despre satul )ileștii )ici datează din 3: martie 1 2E și anume /etru 6oievod întărește nepoților lui 'așco din <șnovăț două sate* unul din sus și unul din 7os de c!eile <șnovățului* și un al treilea* din sus de Salcii. C+nd a fost întemeiat acest sat* memoria și spusele oamenilor nu pot da răspuns* însă pe $aza analizei documentelor se poate arăta prima lui menționare și aproximativ perioada întemeierii* astfel primele știri despre sat sunt foarte confuze. Scurt istoric al localităţii rurale Capitolul <<.paginii1 c+mp sus şi c+mp 7os 9 2* cm* c+mp st+nga 9 3 cm şi c+mp dreapta 9 1* cm. Scurt i t#ric al l#calit/%ii rurale <ntegr+ndu"se în istoria ţării* fiecare sat o completează şi o întregeşte cu istoria pe care o deose$eşte de celelalte* cu specificul* tradiţiile şi o$iceiurile sale. <storia ascunde în tezaurul ei de aur anii de întemeiere a multor sate. 8ocumentul de față dovedește faptul că satul a existat și mai înainte de aceasta mențiune. /e parcursul a peste cinci secole o $ogată $iografie și"a creat și satul )ileștii )ici. 8ar satele* asemeni oamenilor* își conturează c!ipul* își creează $iografiile.n documentele de la sf. Studiind materialele de ar!ivă s"au înt+lnit dificultăți* cauza fiind existența unui alt sat )ilești 3azi* raionul @isporeni4* astfel se creau neclarități despre care sat se vor$ește. Satele noastre* frumoase* stră7uite de dealuri seculare sau r+uri ocrotitoare își deapănă istoria din timpuri străvec!i. /aginile raportului se numerotează 3colţul dreapta de 7os4* cu excepţia foii de titlu şi al anexelor 3cu indicarea numărului de ordine al acestora4.

a4 care lasă moștenire fiului său )ilea* moșia de l+ngă sat* fiind mic de statură i s"a zis Cel )ic* de aici ș i denumirea )ileștii )ici* fapt atestat și de legenda despre fondarea satului. Ca"it#lul II.)ilic!e. /rintre nepoții acestuia se menționează un oarecare .) nr.n ceea ce priveşte denumirea satului este remarcată încă o variantă 1 pro$a$il mulți săteni au o$servat o dată cu înserarea o culoare specifică a cerului spre asfințit* un fel de roșu"violet* văz+nd aceasta priveliște turco"tătarii* care utilizau vec!iul drum* Brazda Cazacului ar fi exclamat . 0mplasarea geografică a =strugurelui de poamă." iu$it. .ic/ (epu$lica )oldova este situată în partea de sud"est a 5uropei. form+ndu"se pe parcursul vremii denumirea actuală a localității )ileștii )ici. . 6 .C.8icționarul 5nciclopedic )oldovenesc.)iile* fiul )ușii.331 )ileștii )ici* raionul Strășeni* situat în sudul raionului* pe r+ul <șnovăț* la ?m de centrul raional și 22 ?m calea ferată C!i șinău* menționat documentar în 1# " în erau o școala medie* casă de cultură cu cinematograf* $i$liotecă* punct medical* li$rărie* oficiu poștal* atelier de deservire socială* grădiniță* magazine. Conform mărturiilor celor mai în v+rstă* așezarea )ilești poartă aceasta denumire de la deținătorii inițiali* dintre care unul se numea .)ilești G. a creat condiţii climaterice favora$ile pentru creşterea strugurilor* ceea ce a marcat specializarea anumitor regiuni din ţară anume în domeniul vinificaţiei. &eritoriul repu$licii constituie o suprafaţă de 33*% mii ?mH* populaţia căreia numără cca.* iar teritoriul care"i aparținea . Farta )oldovei se aseamănă cu un strugure de poamă* nu în zadar se spune că este a$solut imposi$il să descrii acest ţăr+m* fără a menţiona tradiţia de milenii păstrată cu sfinţenie şi ocupaţia primordială a locuitorilor ţării 9 viticultura şi vinificaţia. ne comunică că satul )ileștii )ici provine de la cuv+ntul =)ilea.5ste demonstrat faptul că ma7oritatea localităților își iau denumirea după numele $oierului sau de la numele proprietarului moșiei pe care era situată localitatea. se găsesc următoarele date despre satul )ileștii )ici 1 . 8e aici ar fi parvenit denumirea satului 3distanța de la drumul dat pînă la )ilești " aproximativ 3:: m4. de locuitori. 5rimia în cartea =@ume de localită ți. .. 4*32 mil. Satul este o moșie răzășescă și țin+nd cont de aceasta se consideră că )ileș ti ar fi creat cu mult mai devreme314::"14 :4.4 anul ediției 1D%4 p.n 1# satul este atestat documentar prima dată cu denumirea de )ileș ti* însă amănuntele nu sunt disponi$ile. 1#::" 'a acest an avem o altă variantă de fondare a satului 1 mare moșier era pe atunci $oierul Bantîș 3 av+nd moșii în satul Costești* /o7orăni* Fansca ș.)ilea. Sitat pe r+ul <șnovăț* la E?m de centrul (aional și 22 ?m de C!ișinău în 1DE% " 342D locuitori* satul dispune de carieră de calcar* școală medie* casă de cultură* $i$liotecă* punct medical* grădiniță de copii* oficiu poștal* atelier de deservire socială.n .n 5. 0șadar* c+teva opinii privind geneza satului sunt expuse mai 7os1 3: martie 1 2E" /etru (areș* 6oievodul Țării )oldovei* dăruiește slugii sale 'uca și surorii lui dreptul de a"şi întemeia moșii în regiunea r+ului <șnovăț.* pe acest teritoriu se așezau de cele mai multe ori și de aici denumirea de )ilești. Situația #cial3ec#$#mic/ a l#calit/ții rurale Așe'area *e#*ra.mili. )iile fiul )u șii.* care primește și el o parte din ocină* pro$a$il este unul dintre strămoșii satului* de la . 8upă vin este apreciat un gospodar adevărat* spun $ătr+nii* iar gustul şi tăria vinului vor$eşte uneori şi despre calităţile poporului nostru.* ceea ce din lim$a $ulgară și s+r$ă în traducere înseamnă . Cu toate că anul precis al întemeierii satului în documente este diferit* potrivit primelor menționări despre sat și a anilor întemeierii satelor vecine cu )ile știi )ici* concludem că satul a apărut la mi7locul secolului C6<" începutul secolului C6<<. . 'ingvistul 0.

a. 2% I2E* distanța de la C!ișinău este de 22 ?m.n prezent* funcţia de primar este îndeplinită de >ologan >rigorii* iar funcţia de secretar de 0grici 0ndrei. Suprafaţa totală a localităţilor din cadrul comunei alcătuieşte aproximativ 2*: ?ilometri pătraţi.8icționarul geografic al Basara$iei. 0ceastă categorie de țărani depind de feudali în perioada dată intr"o măsură mai mică în comparație cu țăranii. 8in cele mai vec!i timpuri* locatarii acestui sat îşi construiau case din piatră* do$+ndind zăcămintele de calcar din galeriile su$terane* situate în apropiere. 8atele înregistrării din 1E1% este primul document în care înt+lnim pe l+ngă răzeși și țărani.8icționarul statistic al Basara$iei. 'ocuințele erau făcute din nuiele și lut* neavînd fundament. Situa%ia #cial/ 0ctivitatea satului este diri7ată de către primăria şi consiliul )ileştii )ici.D2a 7 .E2 ?m.* după datele recensăm+ntului din 1E1%* .n 1E2 * în )ilești sunt # gospodării* # cai* 22: $oi* 1 : vaci* 4:: oi* în agricultură1 grîu " 12`1 :* secară " 12`% * orz " `1:* porum$" 4`1#:* al$inăritul " #:`3:* se mai cultivau și culturi te!nice ca1 inul și c+nepa.(aionul <aloveni are 34 localităţi dintre care1 1 oraş* 24 comune şi D sate* printer care se numără şi )ileștii )ici. /rin sat curge (+pa Satului* înălțimea locului deasupra )ării @egre este de 22E ?m. 5xamin+nd datele referitoare la structura socială a satului* vedem că componența satelor era diferită* mai înt+i sunt enumerate păturile priveligiate* pe c+nd țăranii care alcătuiau ma7oritatea sătenilor constituiau pătura de 7os.n anul 1DD%* populaţia satului )ileştii )ici a fost estimată la 3% de cetăţeni. 8upă datele din . 'a recensăm+ntul din anul 2::4* populaţia satului constituia 3#D3 de oameni* 4%. Comuna )ileştii )ici are o suprafaţă totală de 21.:%a femei.ncă un document ce ne relatează despre populațiile și ocupațiile ei este . * teritoriul satului reprezintă o regiune de deal* este cunoscută toponimica acestor dealuri* care s"a păstrat p+nă astăzi1 Bodiul )are* F+rtop* .JKLMN OPQQRKRSQTUV WLSPKXQTUV LYUXXUV RKZ[\XUV TU][Q[V. . (ăzeșii erau categoria de $ază a populației sătești* ei erau mici proprietari de păm+nt.^cina )ilești răzășească este situată in valea <șnovățului* mărimea teritoriului este egală cu D:: sa7ini în lățime și 1 :: în lungime* iar tot teritoriul în fălci este egal cu % : fălci. /rin urmare* în producția agricolă s"a realizat un progres important* s"a sc!im$at raportul dintre creșterea animalelor și cultivarea plantelor* dezvolt+ndu"se specializarea. 'ocuitorii erau răzeși și posedau E#% desetine de pămînt.* de aici aflăm că satul avea 23# case cu o populație de 1%DD locuitori* fiind încon7urat de vii și grădini. 8in componenţa comunei fac parte 2 localităţi1 )ileştii )ici2 /iatra 0l$ă.. . Conform recensăm+ntului din 1E#%* răzeșii satului )ilești dețineau EE# desitine de păm+nt* dintre care 4#D desetine erau pentru semănături.ras+n* 6alea . 8ate referitor la așezarea geografică și teritoriulsatului găsim în cartea . _ăranii prestau $oierescul și plăteau di7ma în folosul proprietarilor funciari. )ileștii )ici este un sat situat la E ?m de centrul raional <aloveni și 22 ?m de calea ferată C!ișinău.%2 ?ilometri pătraţi* fiind cuprinsă într"un perimetru de 2 . .. 0cești ţărani* pro$a$il* ca sunt li$eri* fiindcă ei posedau păm+nt* vii* livezi.etei* >ornic* C!irică* 'arga ș. 'a construcția caselor se folosea puțin lemn* iar acoperișul era din paie sau stuf. Casele în sat erau așezate fără nicio ordine* despărțite prin ulicioare înguste și încurcate. )ileștii )ici este situat în valea r+ului <șnovăț și p+r+iașul (îpa Satului* coordonatele sale geografice fiind1 lat 4# I 3* long. .D3a fiind $ăr$aţi iar 2. /rin centrul satului curge un p+r+iaș numit (+pa Satului* care nu seacă niciodată* fiind alimentat de c+teva izvoare din partea de sus a satului* de su$ dealul nisipos numit ='arga.n componența lor intra unii reprezentanți ai stărilor inferioare a clasei dominante1 mazilii* ruptașii. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului arăta astfel1 DE. .

: a " $ulgari* :. @u am lăsat fără serviciu niciun anga7at* iar salariul mediu la întreprindere este de 2*1 mii lei 31%: bS84. a reuşit în sf+rşit să"şi asigure un circuit de producţie intern* c!iar de acest circuit este încă mic* totuşi conducerea com$inatului speră că în viitorul apropiat îl va putea mări. lei.::a " ţigani* :.2Ea " 4 persoane* 12.n cazul în care se renunţă la suvenir şi la gustarea caldă preţurile oscilează între 2%3 şi 423 lei 313"3 bS84 pentru o persoană.23a " persoane* . 5 un lucru plauzi$il faptul ca . 1a " 1 persoană* 1 . 0cest lucru permite menţinerea şi îm$unătăţirea calităţii şi performanţelor obţinute de ”Mileştii Mici”.* av+nd actualmente are o cifra de afaceri de E*E% milioane de dolari* ea ocup+nd al <<"lea loc după com$inatul =Cricova. . 5conomia satului )ileștii )ici are ca $ază activitatea Com$inatului de vinuri . /rintre o$iectivele turistice deose$im1 8 .::a " polonezi* :. )i!ai )ăciuca.::a " evrei* :.4%a " 3 persoane* 2D.11a " găgăuzi* :.)ileştii )ici. 5l a precizat că anul trecut investiţiile în plantaţii viticole şi ec!ipament s"au cifrat la # mil.: a alte etnii.)ileştii )ici. Ca"it#lul III." moldoveni`rom+ni* :. I$+e$tarierea re ur el#r turi tice 8$aturale și a$tr#"ice9 ale l#calit/ții rurale 6ile!tii 6ici este un sat de excepţie* care găzduieşte numeroase atracţii turistice de importanţă medie şi înaltă* afl+ndu"se într"o regiune cu clima moale* temperat"continentală* cu ierni scurte şi $l+nde* veri 9 calde şi lungi. 8in cifra de afaceri aproximativ 3 a se reinvesteşte în întreprindere. )em$rii acestor gospodării alcătuiau 43D% de persoane* iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.n comuna )ileştii )ici au fost înregistrate 132 de gospodării casnice în anul 2::4. A$ali'a (ia*$# tic/ #cial3ec#$#mic/ a l#calit/%ii &$ +e(erea i$clu(erii ace teia &$ circuitul turi tic rural Ec#$#mie 8omeniul primordial de activitate al satului )ileştii )ici este vinificaţia. 1a " ucraineni* :.3 persoane. /entru plantarea celor 4: de !ectare de viţă de vie au fost investiţi 1 : milioane de lei. )i!ai )ăciucă* directorul com$inatului* a spus că* în total* din activităţi de turism com$inatul a încasat % mil.)ileștii )ici. .n așa mod* analiz+nd situația socio"economică a satului )ileștii )ici* o$servăm că potențialul său este unul destul de ridicat* care permite anga7area unui număr relativ mare a localnicilor* aceștia av+nd posi$ilitatea de a lucra la locul de reședință* de asemenea* com$inatul av+nd niște indicatori înalți de afaceri permite dezvoltarea turismului rural în aceasta localitate. =8eşi în domeniul vinificaţiei s"a instalat o criză profundă* noi p+nă c+nd am reuşit să facem faţă provocărilor. Com$inatul de vinuri de calitate )ileştii )ici a fost vizitat* în anul 2::#* de 11 mii de persoane* cu 1:a mai mult dec+t în 2:: .* a spus )ăciucă. lei 3 :: mii bS84. .* însă acest lucru este temporar spune directorul întreprinderii .3 a " ruşi* :.#2a " 2 persoane* 23.EDa " # şi mai multe persoane. /antele şi văile satului )ileştii )ici sunt scăldate de r+ul <şnovăţ. 'a nivelul comunei* gospodăriile casnice erau distri$uite* în dependenţă de numărul de persoane ce le alcătuiesc* asfel1 13. 3 % mii bS84* în 2::#. bn tur de două ore în galeriile com$inatului* cu degustarea a şapte denumiri de vinuri* m+ncare rece şi caldă şi un suvenir 3o sticlă de vin şi una de vin spumant4* va costa un turist de al :: p+nă la #E: de lei 3 : bS84.

. /otrivit sătenilor* aceasta a fost a stră$unelului <on Sava* care a lăsat"o drept moștenire fiului său <lie Sava* apoi la rîndul său a lăsat"o moștenire fiului său /etru Sava. 0ceștia au fost pictați de către >rigore dal$ă* originar din sat.=$tului Nic#lae> „Biserica este mama neamului românesc” M.Brazda Căzăcească. .+nt+ni seculare cu cumpănă Biserica -Sfîntul @icolae. . (econstrucția celor 4 : m2 ai $isericii a fost finanțată de către de către președintele gospodăriei agricole de stat 9 >ologan >.ra'(a Ca'acului: reprezintă un monument de ar!itectură situat la #:: m de sat. Valul (e "/m&$t :. 1E%: Cimitirul cu o v+rstă de peste 1::: de ani )oara de v+nt )onumentul victimelor fascismului 31D414 )ina de piatră din anii 1D : Com$inatul de vinuri )ileştii )ici* =Colectia de 0ur. 6#ara (i$ 6ileștii 6ici )oara a fost construită în 1D4#"1D4%* afl+ndu"se astăzi pe drumul central al satului* în partea de asfințit.n 1%42 s"a ridicat din lemn* av+nd denumirea de -Framul Sf+ntului @icolae. 'a momentul actual* $iserica funcționează zilnic* fiind su$ordonată )itropoliei )oldovei* periodic picturile fiind reînoite. )oara poseda o morișcă cu 4 petale de 4 m fiecare. .&.i erica <S. . )ileştii )ici. Biserica fusese suspendată din activitate* din motiv că se producea reconstrucția acesteia* diri7ată de părintele 6asile* care a insistat în pictarea pereților interior. /otrivit sătenilor* aceasta posedă o importanță social ma7oră* sim$olizînd reînvierea satului* fiind locul care propagă o cultură morală și spirituală.* la distanța de #:: m cest de satul )ileștii )ici.n anul 1D E* $iserica a fost înc!isă pe un timp de 3: de ani* fiind pusă în funcțiune a$ia în 1DEE* pentru o perioadă de 2 ani* odată cu venirea în sat a părintelui 6asile. Eminescu Biserica reprezintă un monument de ar!itectură* datat din 1E%: şi amplasată pe strada principal a satului* aceasta posedă o istorie atractivă.. Biserica este condusă de către părintele 5manuil din 1DD1 și p+nă în prezent. )oara a fost utilă sătenilor în timpul foamei* aici venind sătenii din alte localități* și măcinau cereale* moara funcțion+nd la $ătaia v+ntului. 6atra istorică a satului* care a păstrat sistemul tradiţional de ulicioare* pieţe şi . Din arhivă : =Comuna )ileștii )ici " val de pămînt cu șanț este situată pe creasta unui deal numit de către localnici . . )onumentul a fost descoperit în 1DD3 de către <..&entiuc* astăzi 6alul este distrus de drumul de țară.n interiorul morii se află un coș mare de c+teva tone unde erau turnate cerealele.nainte de a se înc!ide* slu7itor al $isericii era părintele Ștefan* originar din <aloveni. 9 .Brazda Cazacului. 6alul a fost în mare măsură distrus de drumul de țară care a fost construit în lungul fortificației* săpat în partea de S"c* orientarea fortificației în întregime înregistr+ndu"se cu axa @`S"c`5.n 1E%:* pe l+ngă $iserica în lemn* s"a construit din piatră actual $iserică* vec!iul !ram fiind păstrat. c+t și de săteni. ^cup+nd o suprafață de :*:# !a* moara este construită din lemn* forma fiind dreptung!iulară. 6alul are o lungime de 4 ?m* fiind ca un !otar al c+mpurilor agricole ce apar țin )ileștilor si Costeștilor* toponimica acestui sat este păstrat și astăzi de către săteni." " străzi " " " " " " " 6alul de păm+nt .

@oului cimitir i"au fost alocate alte 3 !a de păm+nt* la marginea satului. 0cesta a fost fondat de către c+teva zeci de gospodării care se aflau în anii 1 ::"1#:: în regiunea numită . Crucile erau sculptate din piatră* și inscripțiile sunt în lim$a turcă. .” !. Cimitirul inițial a fost situat pe drumul tătaro"turc . "usso Satul )ileștii )ici* este locul de $aștină al compozitorului* diri7orului* prozatorului și profesorului 6i2ai .. blterior* muzeul a fost organizat în clădirea $isericii* moara fiind părăsită. fi în cinstea eroilor căzuţi pentru apărarea /atriei în 1D41 9 1D4 * la propunerea fostului conducător a sov!ozului f.Brazda Cazacului.. 8in cauza alunecărilor de teren din zonă* crucile și mormintele au fost deplasate în cimitirul nou* su$ atenția slu7$aşilor $isericii. 8e regulă* morile erau construite pe deal* la periferia satului* unde v+ntul sulfa mai tare. din satul )ileștii )ici.&rc/ 31EEE"1D%34. Sturdza 31D4 "1D4D4 şi 10 . eiua de D )ai 9 eiua Biruinţei* este o tradiţie a satului. Cimitirul cu o suprafață de 1* !a a fost numit . 0ctualmente monumental arată astfel1 pe o piatră este instalată o placă cu inscripţia1 -0ici va fi înălţat un monument în cinstea eroilor căzuţi pentru apărarea /atriei 1D41 9 1D4 .* crucile păstrate av+nd o vec!ime de peste 4:: de ani* devin o$iective turistice istorice.* 8"ul >ologan >rigorii* a fost luată !otăr+rea de a ridica un monument în cinstea lor. 0ceastă piatră a fost instalată în 1DD: la D mai. &ot la acest monument tinerii însurăţei depun flori pentru a le cinsti memoria acestor eroi ai satului. . 0cestea sunt construite din lemn* și sunt foarte rare* mai ales din cauza co$or+rii stratului freatic. 7er #$alit/ți marca$te ”Folclorul – oglinda unui neam ce reflect tainele sufletului omenesc în imagini poetice reflect adevărata istorie a unui neam. Cimitirul a fost funcționa$il p+nă în 1E12* c+nd locul a început să se ruineze* afl+ndu"se su$ presiunea satului care se mărea. 0cum* se află într"o stare avariată* dar totuși răm+ne a fi un vestigiu al faptului cum trăiau sătenii pe timpuri..n anul 1D2% şi"a ec!ivalat diploma la Conservatorul din <aşi.n anii 1D1D " 1D22 maestru de cor la ^pera $asara$eană* profesor de muzică la liceul 0lexandru 8onici din C!işinău 31D1E"1D2D4 şi la 'iceul ftefan cel )are din &ig!ina* profesor de compoziţie şi director 31D3#"1D4:4 la Conservatorul municipal din C!işinău* şef de catedră teorie şi compoziţie la Conservatorul de stat din C!işinău 31D4:"1D414.satul f+nt+nilor cumpănă.a ci mului 81?019 8atarea monumentului a avut loc în anul 1DD:* în parcul Casei de Cultură. Cele 1A . 6#$ume$tul +ictimel#r . -)oldova. S"a perfecţionat în arta contrapunctului cu 6eaceslav Bul+cev 3C!işinău4. blterior îşi desfăşoară activitatea la Craiova1 profesor de muzică la 'iceul militar 8imitrie 0. /entru ai aduna pe veteranii ramaşi în viaţă la D mai* pentru a le oferi o adevărată săr$ătoare* unde s"au recitat c+ntece şi poezii. . /otrivit sătenilor* pe teritoriul )ilestilor )ici* au fost 12 mori de v+nt* fiecare om înstărit* av+nd moara proprie. Cimitirul @ m#$ume$t (e art/ "#"ular/ ^ altă atracție a satului* o constituie cimitirul datat din anul 1 2E.cimitir turcesc. (ăz$oiul )ondial a curmat multe vieţi omeneşti* peste 23 de mileşteni au dispărut fără urmă în timpul luptelor duse pe meleagurile /rusiei ^rientale şi /oloniei.. /rotopopov 3armonie4. @ăscut la )ileştii )ici 7udeţul <aloveni* acesta și"a făcut studiile la şcoala muzical"dramatică din )oscova cu statut de conservator 31D11"1D144 su$ îndrumarea lui @i?olai /otolovs?ii 3teorie "solfegiu4* 0rseni goreşcen?o 3contrapunct4* @i?olai gocetov 3istoria muzicii4 şi <.Șipot.n acelaşi an locul a fost sfinţit de preotul 5manuel* slu7itor al $isericii din sat.=$t=$i cu cum"/$/ Satul )ileștii )ici* mai este numit .n anii 1D#:* moara a fost reparată* în interiorul ei fiind organizat un mic muzeu al satului.

ranța* >ermania* >recia* /olonia* (om+nia* Sb0* &urcia* bcraina și bngaria. 11 . )ileştii )ici a fost înregistrată în Cartea (ecordurilor >uinness ca fiind cea mai mare colecţie de vinuri din lume.diri7or al corului )adona"8udu 31D4E" 1D 24* maestru de cor la şcoala populară de artă 31D4D" 1D#24* diri7or al 0nsam$lului artistic @icolae Bălcescu 31D " 1D##4 şi al coralei Catedralei )itropolitane din Craiova 31D 2" 1D%34. 0telierul de creație " >!eorg!e dal$ă.* =&randafirul )oldovei1DE# . 0r!itectura în stil gotic şi perfecţiunea formelor amintesc de vec!ile temple greceşti.ormația etno"folclorică :Viiș#ara: 31DE#4* înființată de către 'udmila (omanciuc* dispune astăzi de 1E mem$ri cu v+rste cuprinse între 1E și E de ani* are al $ază un program de c+ntece și dansuri* tradiții și o$icee colectate de la $ăștinași. /lămădeală din C!ișinău.n luna august a anului 2:: =Colecţia de 0ur. Satul )ileștii )ici este locul de $aștină și al pictorului B2e#r*2e Calb/. 0stăzi* casa pictorului găzduiește pensiunea rurală .* =8nestrovscoe 1DE4. . <<< 31D %4 și mem$rul Societăţii compozitorilor din (om+nia 31D2D4.* =@egru de /urcari 1DE#. 'a răscruce de milenii* te înfiori la g+ndul că în colecţie se mai păstrează vinuri din secolul trecut. 'a o ad+ncime de E: m* în căsuţe"cazi* în $utelii acoperite cu praf* mucegai şi p+nză de păian7en* vinurile îşi duc liniştite traiul de zi cu zi. dispune de o colecţie de vinuri* care a marcat o dată şi pentru totdeauna faima şi prestigiul întreprinderii pe piaţa internă şi pe arena internaţională a vinurilor. Se poate vizita sala"expoziție a autorului* atelierul de creație. armonizate pe 2 voci. 6inurile de colecţie de la )ileştii )ici sunt vinuri excepţionale* cel mai vec!i vin dat+nd din 1D#D.inlanda* .* =Codru 1DE#. de $utelii de vin se păstrează în colecţie* vinurile comercializ+ndu"se at+t în ţară* c+t şi peste !otare. Circa 2 mil. (afinatele vinuri al$e* cum ar fi =)ilestscoe 1DE#. &uriștii pot opta pentru lecții de pictură și pot ac!iziționa lucrări ale artistului* cu dedicație. bn sentiment ad+nc de recunoştinţă te cuprinde atunci c+nd realizezi c+te generaţii au lăsat aici c+te o părticică din sufletul lor. . )i!ai Bîrcă este posesorul ^rdinul )uncii cl.n 1DDD este titularizat mem$ru al bniunii 0rtiștilor /lastici din (epu$licii )oldova. . 0ici se păstrează vinuri cu o vec!ime de zeci de ani.* =0uriu1DE# ..* viguroasele vinuri roşii 9 =Ca$ernet 1DE#. Cea mai mare parte din export este destinată (usiei2 vinurile cu marca )ileştii )ici se mai exportă şi în Sb0* daponia* C!ina* )area Britanie* >recia* Belarus* bcraina* etc. Colecţia îşi îm$unătăţeşte stocurile în fiecare an* ceea ce va permite ca vinurile depozitate recent să dăinuiască ani de"a r+ndul* pentru ca urmaşii noştri să"şi amintească cu respect de cei ce le"au dat viaţă. sau delicatele vinuri de desert 9 =>rătieşti1DE# .iecare cază dispune de un paşaport pe care este indicat numărul căzii* denumirea vinului* anul recoltei strugurilor şi anul depozitării vinului în colecţie. @ăscut aici la 1 ianuarie 1D##* își face studiile în școala comunei* urm+nd apoi Colegiul (epu$lican de 0rte /lastice 0'.Cîntece Basara$ene. Situată la 1E ?m de capitală* casa pictorului pune la dispoziția turiștilor o cameră du$lă* pentru un se7ur într"un spațiu deopotrivă aproape de natură și de artă.ederația (usă* . 0ceste valori sunt prezentate pe scena satului la săr$ătorile tradiționale. >!eorg!e dal$ă* a participat la peste 2: de expoziții na ționale și internaționale* picturile sale fiind găzduite în colecțiile particulare ale iu$itorilor de artă din Canada* . <C#lec%ia (e Aur: 6ile!tii 6ici <S C6C =)ileştii )ici. Servicii și facilități1 &6* telefon* acoperire telefon mo$il* acces automo$il* parcare* ec!itație. 0 compus muzică de teatru* vocal " simfonică* vocală şi corală* a scris romanul h)orozenih și a pu$licat . . sunt vinuri care reprezintă imaginea vinificaţiei nu numai în )oldova* ci şi peste !otarele ei.

se dau în c!irie* astfel cei interesaţi în mod deose$it de colecţionarea vinurilor* au posi$ilitatea să şi le păstreze aici. Baleriile ubtera$e >aleriile su$terane de la )ileştii )ici sunt în permanenţă vizitate de delegaţii oficiale de stat* de numeroşi turişti sau de cei interesaţi în mod deose$it de frumuseţile naturale care dezvăluie tainic cultura şi tradiţiile poporului moldovenesc. ?m 3o suprafaţă de 1E2 mii mH4 sunt utilizate în scopuri te!nologice. Butoaiele mari de ste7ar au fost asam$late la întreprindere in anii %:"E:* lemnul a fost importat din (usia şi bcraina. <niţial* vinurile sunt dădăcite ca nişte copii* mai apoi 9 educate ca nişte adolescenţi în perioada c+nd se prepară vinurile tinere. >rosimea stratului p+nă la suprafaţă variază de la 3: la E m.. 'ungimea totală a galeriilor constituie 2:: ?m* dintre care cca. &imp de mai multe decenii aici se aduc cele mai $une vinuri din )oldova şi doar aici devin excepţionale vinuri de colecţie şi vinuri de calitate superioară. . )icroclima care se creează în colecţie 3temperatura şi umiditate constantă4 nu fac dec+t să îm$unătăţească calităţile vinului. 8upă c+ţiva ani de maturare în colecţie* vinurile do$+ndesc arome specifice* în care se"mpletesc duios nuanţe de vanilie* vişină* coacăză neagră* flori de c+mp sau ciocolată.eteasca 9 care fac sa ne imaginam ca ne aflăm într"un adevărat orăşel vinicol su$teran. /e parcursul anilor* întreprinderea şi"a sc!im$at de c+teva ori statutul. CVC <6ile!tii 6ici: 3 (eclarat 7atrim#$iu Nați#$al al Ț/rii . Buteliile au un design foarte special şi o etic!etă originală care imită !arta orăşelului vinicol su$teran )ileştii )ici. Cri'a și Embar*#ul 12 . /otenţialul de producere se perfecţionează în permanenţă. bmiditatea relativă 3E "D a4 şi temperatura constantă 3i129i14jC4 sunt condiţii ideale care asigură păstrarea şi maturarea adecvată a vinurilor su$ păm+nt. Cascada săpată în piatră şi $udanele imense de ste7ar reflectă misterios o atmosferă de vra7ă* de poveste. Capacitatea lor variază de la #:: la 2::: dal de vin. 0n de an specialiştii de la întreprindere selectează cele mai $une vinuri* desăv+rşindu"le calităţile gustative şi proprietăţile curative. 0r!itectura originală în stilul vec!ilor castele feudale* intrarea grandioasă în galerii* cascada cu apă cristalină ce"şi revarsă zglo$iu apele 9 toate acestea nu lasă indiferenţi vizitatorii noştri. Cu c+t mai mult vinul este păstrat în astfel de condiţii* cu at+t mai mult îşi îm$unătăţeşte calităţile sale organoleptice.ntreprinderea a fost fondată în 1D#D ca Secţie de /ăstrare a 6inurilor de )arcă în componenţa sov!ozului"fa$rica =)oldova. Ca şi omul* vinul are mai multe etape şi v+rste* prin care trece* treptat* pentru a"şi duce cu demnitate $unul sf+rşit. 'a moment* <S C6C =)ileştii )ici.6inurile din colecţie sunt păstrate cu nespusă gri7ă şi atenţie. Cantităţile nu prea mari de vin 3nu mai mult de 1:: mii dal4 erau păstrate în $udane de ste7ar şi cisterne emailate* în răcoarea şi liniştea solemnă a $eciurilor de la )ileştii )ici. 6inurile de calitate superioare sunt de7a vinurile mature* $ine structurate* după care urmează floarea v+rstei în care vinurile de colecţie îşi manifestă cu plenitudine calităţile organoleptice.resca $uteliei cu pocalul de şampanie şi aroma divină a vinului îţi lasă gura apă. <tinerariul excursiei poate fi parcurs cu maşina* dar mult mai plăcut este să faci o plim$are pe 7os printre străduţele um$rite de felinare* cu denumiri 9 Ca$ernet* 0ligote* . este o întreprindere de stat specializată în producerea* păstrarea şi comercializarea $ăuturilor alcoolice. /rimele stocuri de vin au fost aduse aici la sf+rşitul anilor #:* iar rezultatele au fost* pur şi simplu* impresionante. bnele căzi din =Colecţia de 0ur.

)ileştii )ici. Ca"it#lul IV.)ileştii )ici. 9 $rut*sec* demisec şi demidulce şi roşii. Cea mai vec!e sticlă cu vin de colecţie e din 1D%3 9 =Bu?et )oldavii. ..n frunte cu )i!ai )ăciucă* directorul . @u e o sumă at+t de impozantă* dar aceşti $ani într"o situaţie de criză sunt mai mult dec+t $ineveniţi.)ileştii )ici. )otivul 9 conducerea întreprinderii nu a aşteptat ca (usiei să i se facă milă de ei şi să reîncepă procesul de export. 8oritorii sa procure vinurile care le"au plăcut îndeose$i* au ocazia sa o facă în magazinul de firmă al C6C =)ileştiii )ici. Cu c+t al doilea an e mai mic*cu at+t sticlele sunt mai prăfuite şi mai pline de păien7eniş* dar e un lucru $un 9 cu at+t vinul e mai vec!i şi mai calitativ.)oldovade 'ux. 9 . care se află c!iar la intrarea în galeriile su$terane.* =)uscat. 0nsam$lul ar!itectural îm$ină perfect cele trei componente universale 9 apa* piatra* focul* care se armonizează de minune cu vinurile si $ucatele delicioase propuse pentru degustare. 9 =0ligote. 0ceşti $ani au făcut posi$il menţinerea întreprinderii pe =linia de plutire. )ileştii )ici* vizitatorii sunt invitaţi în Sălile de 8egustare. se păstrează două tipuri de spumante9 al$e şi roşii* al$e . 0ntura7ul original este executat din pietre de mare* iluminate de lămpile care creează o atmosfera plăcută de vra7ă şi şarm. De*u tare 8upă ce au făcut cunoştinţă cu frumuseţile su$terane* inclusiv şi =Colecţia de 0ur. 9 demisec`demidulce.0tunci c+nd la data de 2% martie 2::# .* =>rătieşti.ederaţia (usă a interzis exportul vinurilor din (epu$lica )oldova* . Bucatele tradiţionale moldoveneşti pregătite de $ucătarii iscusiţi satisfac dorinţele celor mai capricioşi clienţi* vegetarieni sau gurmanzi.eteasca. .* renumiţii @egru şi =(oşu de /urcari.* =. Secţiile unde se păstrează vinurile 9 ferestre în pereţi* dar care nu au geamuri de sticlă şi în care se păstreaza sticle cu vin 9 aceste ferestre se numesc cale. Cantitatea $uteliilor de vin şi a $ucatelor depind de doleanţele şi curiozitatea vizitatorilor. Conducerii întreprinderii i"a reuşit acest lucru ei export+nd vin în valoare de 1*3 milioane de dolari.)uscatnoie <gristoie.)ileştii )ici. 9 demisec ` demidulce*.* adică sf+rşitul încoronează opera şi vinul spumant îşi spune dulce şi strălucitor cuv+ntul. >aleriile su$terane duc înspre9 magazinul de la ieşire în care există toată gama de vinuri de la .* conducerea de v+rf a întreprinderii au dus tratative cu reprezentanţii unor companii din daponia pentru a începe ex"portul în această ţară. Situa%ia actual/ . 9 :*% l se comercializează la un preţ de 2D%:: lei 9 impresionant* dar pentru noi* pentru păm+nteni* există şi ceva mai lumesc 9 un vin din E%* =@egru de /urcari. Se zice că femeile deoarece sunt mai gingaşe şi spumantul devine la fel. Curios e faptul că acest lucru e permis doar femeilor.iecare cală e numerotată şi mai are şi doi ani inscripţionaţi 9 primul 9 anul roadei* al <<"lea 9 anul îm$utelierii.)ileştii )ici.* =&randafirul )oldovei. (ecent la capitolul spumante a fost introdusă o te!nologie franceză prin care spumantele o$ţinute sunt mult mai calitative 9 sticlele cu vinurile de acest fel sunt amplasate într"un perete special care face ca sticlele să se menţină su$ un ung!i de I* apoi la fiecare 12 ore ele sunt întoarse invers 9 dopul în locul fundului sticlei şi viceversa.)oldova de 'ux. 8egustarea vinurilor se face conform anumitor reguli1 de la al$ la roşu* de la t+năr la $ătr+n* de la sec la dulce* după care =finis coronat opus. 6ara ele $ucură oaspeţii cu răcoarea $eciului* iarna 9 cu căldura focului p+lp+ind în cămin. Succesul şi calitatea înaltă a deservirii este garantata tuturor.* =Codru. la un preţ de 3:: lei . 'a .* =Ca$ernet. a fost printre puţinii întreprinzători care au suportat mai puţine pagu$e. etc. A+a$taDele și (e'a+a$taDele "r#(u ului turi tic &$ l#calitatea rural/ 13 . produce de asemenea vinuri spumante şi ordinare.

Di+er i.a. 0stfel* un agricultor poate avea disponi$ilitatea de a înc!iria camere* de a a7uta administraţia locală prin prestarea unor servicii turistice 3g!id* animator* monitor de sc!i ş. 5le pot aduce venituri suplimentare agricultorilor* muncitorilor silvici* pescarilor.4. 5vident* este de 14 .icarea m#(ului (e utili'are a . 5a desemnează situaţia în care* la nivel individual sau familial* asigurarea existenţei se realizează prin prestarea unor activităţi suplimentare 3cel puţin una4* în completarea activităţii de $ază.&urismul rural* av+nd la $ază o serie de motiva ții c+t și o serie de factori* este creator de avanta7e de natură economică şi de natură socio"culturală* c+t și dezavanta7e.#r%ei (e mu$c/ )area ma7oritate a zonelor rurale prezintă o sla$ă diversitate în modul de utilizare a forţei de muncă* ocupată aproape în totalitate în sectorul agricol.area .n special în cazul aşezărilor rurale izolate* care nu au disponi$ilitatea de a asigura şi sus servicii numeroase* turismul rural poate a7uta la menţinerea via$ilităţii lor. Crearea (e $#i l#curi (e mu$c/ Crearea de noi locuri de muncă este posi$ilă în condiţiile în care implementarea locală a turismului rural este realizată cu succes. 8iversificarea activităţilor într"un context turistico"economic favora$il poate atrage după sine de asemenea stabili#area populaţiei rurale. . 7r#m#+area !i (e'+#ltarea er+iciil#r /romovarea şi dezvoltarea serviciilor este un aspect esenţial* cu at+t mai mult cu c+t numeroase colectivităţi rurale sunt grevate încă frecvent de a$senţa unor facilităţi de servicii corespunzătoare. 'a nivelul sarcinilor* se impune ca ele să do$+ndească disponi$ilitatea de a oferi servicii de calitate* suscepti$ile permanent de reînnoire* de adaptare la dinamica rapidă a motivaţiilor turistului. /luriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare* at+t în contextul declinului unui tip de activitate* c+t şi în cel al constr+ngerilor generate de ritmicitatea sezonieră a activităţilor agricole. Cererea suplimentară de produse* cauzată de creşterea numerică a clientelei 3inclusiv a celei turistice4 poate permite expansiunea reţelei comerciale* susţinerea unor lucrări de ameliorare a !a$itatului 3modernizarea drumurilor* canalizări* electrificări* semnalizări rutiere şi turistice4* dezvoltarea transportului în comun* a serviciilor poştale şi de comunicaţie .#r%ei (e mu$c/ 0ceasta este o consecinţă extrem de importantă pentru ma7oritatea zonelor rurale* confruntate în general cu fenomenul de depopulare* survenit în special ca urmare a a$senţei unei perspective materiale certe a locuitorilor. 0portul de lic!idităţi provenite din prestaţii turistice pot a7uta la conservarea locurilor de muncă în servicii precum comerţul* cazarea turistică* transport local* asistenţa medicală. 5ste la fel de importantă atragerea şi menţinerea clientelei* c+t şi sporirea acesteia2 acest fapt nu se realizează de la sine* fiind necesară o politică concentrată a tuturor varia$ilelor care acţionează asupra clientelei. 7luriacti+itatea /luriactivitatea este o altă consecinţă $enefică a turismului rural. .i. 0cest fapt este asociat în special practicilor !oteliere şi de restaurant. C!iar dacă conservarea locurilor de muncă reprezintă un o$iectiv mai puţin atrăgător dec+t crearea de noi locuri de muncă* ea poate contri$ui la via$ilitatea comunităţilor rurale şi în special a celor de tip marginal* care nu $eneficiază de efectele de polarizare ur$ană.n spaţiul rural* reuşita acestora creează perspective pentru cazarea turiştilor la localnici* ceea ce va duce implicit la amplificarea activităţilor legate de comerţul cu produse alimentare* de artizanat* transport* valorificarea patrimoniului local etc. Studiile efectuate în zonele rurale au confirmat rolul turismului în conservarea locurilor de muncă şi diminuarea fenomenului de poluare. 8intre efectele pozitive ale practicării activităților turistice în spațiul rural putem menționa1 Stabili'area "#"ula%iei "ri$ .

4* prin v+nzarea produselor specifice gospodăriei sau satului.* c+t și a posi$ilelor investiții străine în acest domeniu* populația locală ar putea fi dominată de către persoane venite din afară* meștelugurile fiind trivializate* și accentu+ndu"se o dependență economică față de investitori. 8at fiind comercializării produsului turistic . )ileștii )icii. Ca"it#lul V. Susţinerea economică a agricultorilor este o pro$lemă ma7oră în mediile economice şi politice.presupus că respectivele aşezări să posede elemente particulare de atracţie turistică* iar fenomenul de circulaţie turistică să fie stimulat şi amplificat prin comercializarea adecvată a ofertei turistice. @icolae* și cimitirul vec!i de peste 1::: de ani. /e l+ngă $eneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii să se anga7eze în activităţi turistice* nu pot fi ignorate $eneficiile de ordin social* ca urmare a contactelor cu citadinii* pe l+ngă aportul de varietate în modul de viaţă specific* adeseori solitar* sătenii pot deveni mai $ine informaţi despre o serie de pro$leme de actualitate care pot avea impact favora$il asupra propriei lor condiţii social"economice şi culturale. 7la$ (e acțiu$i "ri+i$( +al#ri. 'ocalitatea în cauză* posedă două atracții de ordin laic* și anume 9 Biserica Sf. @umeroase studii efectuate în ţări cu tradiţie în turism rural au evidenţiat că veniturile medii ale agricultorilor pot fi mărite prin oferirea diferitelor forme de cazare* prin promovarea vizitelor în fermele agricole care posedă diverse funcţii de atracţie 3ec!itaţie* vinificaţie* legumicultură* apicultură etc.n vederea evaluării resurselor satului )ileștii )icii* propunem următorul ta$el1 5valuarea resurselor (eprezenta$ilitate 5xpresivitate 6aloare turistică >radul de conservare 0ccesi$ilitate pentru turişti Biserica )ediu )ediu )ediu )ediu )axim >ospodăriile ţăraneşti )ediu )ediu )axim )axim )axim >aleriile su$terane )ileştii )ici )axim )axim )axim )axim )axim 5ste necesar* de a determina și dezavanta7ele produsului turistic rural* în localitatea )ileștii )icii. .n anul 2::E a fost preconizată construcția a cinci pensiuni agroturistice* care p+nă la începutul sezonului de toamnă urmau să"și înceapă activitatea de deservire a turiştilor străini care vizitează Complexul vinicol =)ileştii )ici. &urismul rural poate a7uta aceste activităţi at+t prin recunoaşterea importanţei lor* c+t şi prin comercializarea produselor de artizanat* astfel talentatul pictor al satului )ile știi )icii* își poate promova lucrările și în r+ndurile turiștilor. 0rta şi artizanatul rural ocupă un loc important în patrimoniul cultural al fiecărei ţări.icarea re ur el#r turi tice (i$ l#calitatea rural/ . 0cum* pentru ca să fie promovată peste !otarele ţării această localitate nu are nevoie de eforturi mari* deoarece ma7oritate turiştilor ce vin în )oldova din diferite colţuri ale lumii vor să 15 . 6izitarea intensă a acestora ar putea duce la pierderea spiritualității fată de locurile sfinte. 0stfel* menționăm aici impactul negativ asupra patrimoniului* unele legende despre originea satului fiind cenzurate. 8enumirea )ileştii )ici c+ţiva ani în urmă a devenit una din cele mai cunoscute denumiri de localităţi moldoveneşti nu numai în 5uropa ci şi în întreagă lume.

8e asemenea* în cadrul acestui proiect urma să fie ela$orat şi conceptul de $randing al acestor pensiuni.n fiecare gospodărie prezen ța unui $loc sanitar era. . /roiectul a fost finanţat de către 0genţia germană =<ncent.* care are drept scop atragerea turiştilor şi oferirea cazării în pensiuni de tip familial* amplasate în partea vec!e a satului. Scopul acestui proiect a fost de a susţine dezvoltarea activităţilor de antreprenoriat în localitate şi* totodată* de a promova turismul rural în regiune* însa din cauza $arierelor înt+lnite pe parcursul proiectului* acesta din urmă a fost stopat* trei familii din cele cinci au continuat de sinestătător și astfel în prezent în sat sunt prezente patru agropensiuni. 8esc!iderea acestor pensiuni se realiza în cadrul proiectului =&urismul rural în satul )ileştii )ici. 'ocuinţele urmau a fi renovate şi mo$ilate în stil tradiţional* precum Casa )are.* în parteneriat cu Com$inatul 6inurilor de Calitate =)ileştii )ici. /reşedintele Companiei =Spelle?en 0ssociates.n acelaşi timp* familiile selectate în cadrul proiectului* au participat la un turneu de studiu prin mai multe pensiuni din )oldova şi (om+nia* pentru a se informa din practici similare.* implementat de către Compania internaţională =Spelle?en 0ssociates. 8atele statistice arată că doar pe parcursul anului 2::%* circa 2: de mii de vizitatori au fost oaspeţi ai galeriilor su$terane unice* printre care şi delegaţii oficiale de stat din diverse ţări. /entru a promova noua destinaţie turistică* proiectul a fost prezentat la &+rgul &uristic <nternaţional de la Berlin* care a avut loc în martie 2::E. /e l+ngă cazare* turiştii vor fi îndemnaţi să participe la lucrări sezoniere şi activităţi casnice caracteristice vieţii de la sat* precum culesul şi prelucrarea strugurilor* încondeierea ouălor de /aşti etc. care este un instrument nu doar de promovare a valorilor naţional"culturale* dar şi de acordare atenţiei nevoilor societăţii* în favoarea cetăţenilor* precum şi de dezvoltare a ideii antreprenoriatului local moldovenesc de succes* şi că aceasta poate deveni extrem de profita$ilă cu investiţii minime.. &otodată* în scopul promovării* fluxul de turişti care vizitează oraşul vinicol su$teran )ileştii )ici va fi direcţionat şi spre localitatea în cauză. a decis să iniţieze proiectul -&urismul rural la )).nsă* după cum se ştie* dacă există o necesitate* se vor găsi şi doritori în satul )ileştii )ici de a activa în acest domeniu şi de a primi turiştii veniţi aici nu numai să vadă $eciurile su$terane ci şi să facă cunoştinţă cu acest vec!i sat moldovenesc cu frumoase tradiţii şi locuri.. . 8ar cum se înt+mplă deseori* aşa s"a înt+mplat şi aici " acest sat cunoscut ca una din cele mai vizitate localităţi turistice din )oldova* este vizitată doar p+nă la intrare. @u mai vor$im* că în localitate nu exista nici un loc unde să te poţi caza* lua masa sau petrece un se7ur turistic pe cinste.S C6C -)ileştii )ici.. Sutele de turişti vin doar p+nă la Com$inatul de vinuri de calitate cu acelaşi nume şi. 16 .viziteze $eciurile care au intrat în Cartea (ecordurilor >uiness ca deţinători de cea mai mare colecţie de vinuri 3cea 2mln sticle4 şi cele mai mari pivniţe su$terane. . 0stfel* cinci familii* care dispuneau de case $ătr+neşti* moştenite şi care sunt renovate su$ supraveg!erea ar!itectului şi a managerului de proiect* au fost instruite în domeniul finanţelor* conta$ilităţii* serviciilor* v+nzărilor şi a managementului.. şi coordonatorul acestui proiect* Fans">erd Spelle?en* menționau în cadrul unei mese rotunde* că proiectul implementat în acest sat poate constitui un model aplica$il şi pentru alte localităţi. doar at+t* nu mai a7ung p+nă în satul hf+nt+nilor cu cumpănăh* cum se mai numeşte )ileştii )ici de cei care"l cunosc. doar la C!işinău. Spelle?en a spus că serviciile oferite de aceste familii reprezintă o com$inaţie dintre tradiţie şi postmodernism.. &oate acestea. Considerăm că localitatea )ileştii )ici* în ansam$lu* reprezintă o destinaţie turistică atractivă pentru turiştii străini* av+nd în vedere că comuna )ileştii )ici prezintă interes turistic şi datorită altor o$iecte ce fac parte din patrimoniul naţional"cultural al ţării cum ar fi cimitirul cu o v+rstă de circa 1::: de ani* şapte f+nt+ni seculare cu cumpănă " toate împreună amplasate într" un perimetru de : de metri pătraţi* o moară de v+nt* cu v+rstă ce depăşeşte un secol* .

n proiect se mai propune ca Com$inatul h)ileştii )icih să fie titularul dreptului preferenţial la folosirea indicaţiei geografice h)ileştii )icih în denumirea firmei* în mărcile de produs şi a altor o$iecte ale proprietăţii industriale. +. " rea$ilitarea* modernizarea și extinderea structurilor de cazare precum și a utilităților aferente " crearea* rea$ilitarea și extinderea infrastructurii de agrement* inclusiv a utilită ților aferente 3ex. . 'ntensificarea implicării autorităţilor publice locale în de#voltarea şi promovarea turismului rural în Mileștii Mici. . Statutul respectiv nu va permite privatizarea sau înstrăinarea complexului şi părţilor sale componente.romovarea turismului rural în Mileștii Mici. 8at fiind faptul că mai $ine de D:a din producţia fa$ricată se exportă* imaginea țării și a localității este promovată și peste !otarele țării. Scopul ar fi acela de dezvoltare regională* de a găsi apropieri transfrontaliere* de a favoriza promovarea )oldovei ca regiune turistică şi promovarea dialogului cultural comun* 17 . (espectiv* se va interzice utilizarea în scopuri comerciale a denumirilor identice sau similare care conţin indicaţia geografică în cauză* dacă această utilizare ar produce confuzii sau ar indica o legătură cu Com$inatul h)ileştii )icih. " implementarea unei $aze de date naționale cu informații turistice2 &. 5ste necesar ca specialiștii din domeniu să identifice rutele şi să ela$oreze !ărţi* cre+ndu"se o em$lemă pentru vizualizarea regiunii )ileștii )ici în întregul teritoriu moldovenesc. " creșterea utilizării internetului în serviciile de promovare turistică 35"turism4 " activități de construcții* ac!izitionări de ec!ipamente* <& și softAare* în vederea realizării unui sistem unitar de informare turistică și statistică turistică* cu acces pu$lic on"line " diversificarea materialelor promotionale pentru crearea unei imagini turistice complexe și reale " derularea itinerariilor -. . %laborarea proiectelor)pilot de de#voltare a turismului rural în Mileștii Mici. 3 atra*erea i$+e tit#ril#r i a alt#r "arte$eri trate*ici " restaurarea si valorificarea dura$ila a patrimoniului cultural si crearea` modernizarea infrastructurilor conexe 3amena7area o$iectivelor turistice naturale cu potenţial turistic1 lacuri* f+nt+ni4 " crearea` dezvoltarea` modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea dura$ila a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice2 *. 'ntroducerea sistemului internaţional de clasificare pentru structurile de primire turistică rurale în Mileștii Mici. piscine* terenuri de mini"golf* tenis* paint"$all etc.4 (. %laborarea cadrului normativ pentru turismul rural în satul Mileștii Mici. Se propune ca statutul respectiv să fie acordat1 galeriilor de piatră utilizate în scopuri de producţie şi turistice2 construcţiilor terestre cu terenurile aferente şi de peisa7 viti"vinicol geografic din prea7ma satului )ileştii )ici2 colecţiei de vinuri cu valoare istorico"culturală.7r#iectul le*ii "ri+i$( ac#r(area tatutului (e #biect al "atrim#$iului cultural $a%i#$al bu$uril#r C#mbi$atului (e +i$uri E6ile!tii 6iciE are scopul de a asigura păstrarea acestei unităţi în proprietatea exclusivă a statului şi neadmiterii înstrăinării sau distrugerii lui. 0celeaşi norme o$ligă titularii de mărci de produs sau denumiri de firmă ce conţin indicaţia geografică h)ileştii )icih să o excludă în termen de cinic ani de la intrarea în vigoare a legii respective.rearea posibilităţilor de instruire continuă a personalului încadrat în turismul rural în Mileștii Mici.n opinia noastră* următoarea sc!emă de lucru ar fi eficientă in promovarea satului )ileștii )ici1 $. .

0stfel* este constituită o reţea la nivel naţional care poate facilita comunicarea între potenţialii antreprenori în turismul rural şi piaţă turistică2 cadrul normativ"regulator existent este suficient de permisiv1 standarde clare pentru amena7area unei pensiuni turistice* posi$ilitate de lansare în afacere prin patenta de antreprenor* regulamente clare de funcţionare a zonelor de protecţie a unor arii naturale prote7ate* în care sunt specificate modalităţile de antreprenoriat posi$ile2 resurse umane suficiente şi capa$ile să gestioneze afaceri turistice prin antrenarea de către proprietarii afacerilor a managerilor* care au a$solvit instituţii cu catedre specializate în turism şi servicii !oteliere2 con7unctura favora$ilă1 moda pentru turism în zone liniştite* apropiate de natură* apropierea de pieţele turistice europene. 8ezvoltarea turismului rural este intens mediatizată şi antreprenorii apreciază această formă de turism ca una din oportunităţile de dezvoltare şi diversificare a afacerilor* însă tre$uie de remarcat că nu sunt nici pe departe valorificate eficient toate oportunităţile de care dispune (epu$lica )oldova.nsă acest sat* cunoscut ca una din cele mai vizitate localităţi turistice din )oldova* este vizitat doar p+nă la intrare.ermierilor* 0@&(5C )oldova* 0CS0* 0groinform ş. 5xistă în acest scop structuri specifice* precum . Sutele de turişti vin doar p+nă la Com$inatul de vinuri de calitate cu acelaşi nume şi nu mai a7ung p+nă în satul hf+nt+nilor cu cumpănăh* cum se mai numeşte )ileştii )ici de cei care"l cunosc* nu apreciază calitatea peisa7ului şi căldura sufletească a locuitorilor* şi operele de artă ale pictorului >. C#$clu'ii !i rec#ma$(/ri 8omeniul turismului în general şi în special turismului rural este unul prioritar pentru dezvoltarea social"economică.a* care promovează interesele gospodăriilor ţărăneşti* dispun de personal salarizat* oficii şi $ază te!nică de informare* parteneriate cu societăţile similare din străinătate. 1a din /<B"ul naţional* însă această ramură poate diversifica su$stanţial economia localităţilor rurale* inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă.este ca marca să fie autentică* originală* iar eforturile depuse pentru impunerea ei să facă posi$ile cunoaştere a şi ulterior recunoaşterea şi căutarea ei. 8estinaţiile rurale răm+n a fi cele mai solicitate* deoarece oferta de excursii este orientată spre satele atractive şi un număr important de cazări este realizat în perioada estivală în mediul rural. (esursele turistice din (epu$lică sunt concentrate în localităţile rurale* dar nu sunt utilizate la 7usta lor valoare.ederaţia @aţională a . 5xistă* deci* necesitatea de a perpetua această diversificare* şi de a evidenţia elementele care conferă un plus de specificitate locală* cre+nd astfel un produs de marcă )ileştii )ici* a cărui unicitate îi va putea asigura continuitatea în produsul turistic. .n 2::D* în (epu$lica )oldova fluxul turiştilor străini a atins nivelul de 14: mii de persoane* acestea fiind motivate de imaginea creată de )oldova din perioada sovietică* sau de întreţinerea relaţiilor de afaceri cu partenerii auto!toni. &urismul constituie su$ cca. 18 .care să ducă la prote7area $ogăţiilor naturale şi spirituale ale țării noastre. Condiţia preala$ilă . (epu$lica )oldova are* astfel* toate motivele pentru a a$orda cu atenţie şi interes pro$lematica spaţiului rural. 5xtrapol+nd acest aspect la satul )ileştii )ici* este evident că em$lematica definitorie a acestuia sunt $eciurile care au intrat în Cartea (ecordurilor >uiness ca deţinători de cea mai mare colecţie de vinuri 3cea 2mln sticle4 şi cele mai mari pivniţe su$terane. dal$ă. . /utem afirma că nu există aşezare rurală care să nu poată oferi cel puţin un produs de marcă* de natură să suscite interesul turistului. 0stfel* potențialul turistic )ileștii )ici va promova destinația turistică )oldova pe piața locală și internațională.

dolondcovsc!i 0l. /.* /urismul rural: o afacere mică cu perspective mari 5d.* Bucureşti* 1DDD* 2:: p. &acu 0.ie r#m=$/F #./entru a impulsiona acest domeniu* este necesar de valorificat la maximum resursele disponi$ile în )ileştii )ici pentru atragerea şi deservirea unui număr tot mai mare de turişti din tară şi de peste !otarele ei.* @istoreanu /. II.* Simon &.* )anole 6. )itrac!e ft.* /urismul ecologic şi rural: realităţi şi perspective 5d.* %coturism 5d.ax /ress* Bucureşti* 1DD#* 1D2 p.ntre turiştii potenţiali ai satului )ileştii )ici se pot înscrie oamenii de afaceri care au a$ilitatea de a sesiza mai rapid perspectivele implantării de noi activităţi şi perspectivele financiare ale acestora* aspecte care pot fi $enefice prin efectele lor pentru comunitatea rurală 3locuri de muncă* modernizarea infrastructurii şi a serviciilor* pătrunderea în circuitul informaţional etc.0. . /an 5urope* <aşi* 1DDD* 2:E p. /reocuparea ma7oră vizează astfel reproducerea în mediul rural a confortului ur$an* rea$ilitarea patrimoniului edilitar prin conservarea şi restaurarea o$iectelor de interes istoric sau cultural şi crearea unui potenţial de cazare pe $aza celui existent* implic+nd serviciile de restaurare şi crearea unei complexe infrastructuri de recreere.l.* <strate <. @istoreanu /. 4. Satul )ileştii )ici se încadrează parţial în toate aceste su$domenii* fapt care prezintă un avanta7 în vederea desc!iderii de noi perspective investiţionale.* Stoian ). 3. 0gromar?eting* %d. Literatura u"lime$tar/F A. Literatura #bli*at#rieF 1. 2.l.* >lăvan 6. /rometeu* C!işinău* 2::1* 1:4 p. Bran . %vri0a .* Bran . 5conomică* Bucureşti* 1DD%* 1%# p.l.4. 19 . 5conomică* Bucureşti* 2:::* 1%# p. .lorea S. LITERATURA RECO6ANDATĂ I.ibli#*ra.* . . 8irecţionarea fluxului de turişti care vizitează oraşul vinicol su$teran spre localitatea în cauză ar fi începutul creării unei mărci turistice care ar include at+t $eciurile su$terane* c+t şi frumoasele tradiţii şi locuri pitoreşti pe care le oferă localitatea )ileştii )ici. !ctualitate şi perspectivă 5d. 'egislaţia naţională nu specifică clar termenul de funcţionalitate turistică* dar practica în domeniu desemnează un o$iect sau teren ca av+nd funcţionalitate turistică dacă reprezintă1 " o atracţie deose$ită pentru vizitatori2 " o parte a unui traseu turistic2 " element de infrastructură ce asigură accesi$ilitatea fluxului turistic2 " spaţiu pentru amplasarea structurilor de deservire a turiştilor. &oate acestea fiind executate în perspectiva salvării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural ca factor de ameliorare a viaţii şi ca sursă de dezvoltare socială* economică şi culturală a satului )ileştii )ici. .* !groturism şi turism rural 5d.* /urismul rural: modelul european 5d.hişinău $111 *23 p.* Simon &. 5vident* că păstrarea unor amintiri plăcute despre vacanţele rurale poate incita oamenii de afaceri la demararea investiţiilor în mediul respectiv.* /urismul rural. 8idactică şi /edagogică* (. %. Bran . /roiectul de faţă analizează situaţia economică şi financiară a satului şi gradul de completare a acestuia cu facilităţi pentru turişti* servind astfel la ela$orarea unor concepte teoretico"practice care să poată impulsiona valorificarea întregului potenţial natural şi antropic pentru sporirea eficienţei economice şi asigurarea unei dezvoltări sta$ile şi dura$ile a ramurii turistice în zona )ileştii )ici.* )arin 8.

oncept şi definiţii (evista 5conomica* nr.hişinău7: File de istorie.osibilităţi de de#voltare a turismului rural în "epublica Moldova ca element al integrării europene Simpozion ştiinţific internaţional1 Strategii şi modalităţi de intensificare a cola$orării dintre )oldova şi (om+nia în condiţiile extinderii bniunii 5uropene spre 5st* 6olumul <<* 5d. Sedcom 'i$ris* <aşi* 1DD * 244 p. 5xpert* Bucureşti* 2:::* 23: p. 5conomică* Bucureşti* 2:::* 344 p. 3 3334* 5d.5.runză 5.* .iaţa turistică a "om. 0. %3"%#. 3"4 33%"3E4* 5d. /ontos* C!işinău* 2::2* 2:: p. 1 .rincipalele aspecte ale de#voltării turismului rural 8epartamentul pentru informare parlamentară* Centrul pentru studii şi cercetări* Camera 8eputaţilor* /arlamentul (om+niei* Bucureşti* 1DDE. 8ona <. 5conomică* Bucureşti* 2:::* 4D p.).5. 'ivandovsc!i (. 4 3344* 5d.* 4lmu 56udeţul . 2. . 0. 14.* C!işinău* 1DDD* pp.* 8trategii de valorificare a potenţialului rural şi de de#voltare a agroturismului )inisterul &urismului* 1DD%.* . D.* )iglei (. 0. 22.niei: realităţi mecanisme tendinţe 5d.* C!işinău* 2::1* pp.5. 1 33 4* 5d. )oldpres* C!işinău* vol.n. 'ivandovsc!i (. DE"1:1. <<1 Bi"Buz* 2:::* D1 p* vol.* .l* Bucureşti* 1DE1* 2% p. >lăvan 6.aracteristica social)economică a oraşelor şi raioanelor "epublicii Moldova 5d. <oanid 6. 0. 21. 1:%"11:. 'ivandovsc!i (.* /urismul şi de#voltarea durabilă 5d. 1* vol.* (usu '.S. 5cran )agazin* Braşov* 2:::* 342 p. 2 .5. D1"D4.* brsu <u. 0.* 8trategii de mar0eting 5d. bniversul* C!işinău* 1DD * 2%2 p. 13.). 12. 'ivandovsc!i (. 'ivandovsc!i (. ks. 1#. Mănăstiri basarabene 5d.* /urismul rural.* C!işinău* 2::1* pp.). 8chiţe şi profiluri 5d.* "eţelele de localităţi rurale: pentru u#ul studenţilor 5d.S. 23. 1D.* 9alorificarea potenţialului turistic al "epublicii Moldova şi perspectivele de de#voltare Conferinţa a 6<<"a ftiinţifică Studenţească1 /ro$lemele economice actuale în viziunea tineretului studios* 5d.E. .* %conomie rurală 5d.* 8trategii promoţionale de mar0eting în de#voltarea turismului rural în "epublica Moldova (evista 5conomica* nr.* 4nele elemente organi#aţionale în de#voltarea turismului rural al "epublicii Moldova (evista 5conomica* nr. @iţă <. <<<1 C"C!* 2::1* #4# p. <1 0"Bez* 1DDD* 4%: p* vol. 0.* C!işinău* 2::2* pp. :ocalităţile "epublicii Moldova: itinerar documentar)publicistic ilustrat 5d. 1:.S.l* C!işinău* 1DD3* vol. 2 %"2 D.).* C!işinău* 2:::* pp. @istor <.S. 24.n. 11.* "esurse turistice pe /erra 5d. 113"11%.* Dimensiunea socială a turismului rural (evista 5conomica* nr. 2:. @eacşu @. 1%. 'ivandovsc!i (.5. >lăvan 6. . 20 . /e?ar 6.* C!işinău* 2::2* pp.).).S. ks. 1E.S.* @iţă C.5.

"ural development: putting the pieces in plane &!e corld Ban?* cas!ington* 1DD#* 3: p. mmm Colecţia revistei -&ri$una 5conomică. /erspectives on sustaina$le rural development* /he <orld =an0 <ashington $11> (>( p. 0rc`)useum 3ediţie trilingvă1 rom+nă* franceză* engleză4* C!işinău* 1DDD* 2%2 p. &urcov 5. /opa 0.). "ural development: from vision to action &!e corld Ban?* cas!ington* 1DD%* 1 # p. Re ur e GE. 33. 5conomică* Bucureşti* 2:::* 112 p. <ulian* 2::2* 44 p.* /urismul montan 5d.* Cio$anu C. 32. AAA.* "estructurare şi de#voltare regională 5d. 8trategia de de#voltare a turismului rural )inisterul &urismului* Bucureşti* 1DD#.robleme manageriale 5d. 3E.. III.* %valuarea sistemului de coordonare a politicii turistice a statului 0nalele 0. 0.).atrimoniul . &urcov 5.S.* D@veloppement d?un tourisme durable: guide A l?intension des planificateurs locauB 5d.2#.5.* De#voltarea regională 5d.5. <C<* Suceava* 2::1* 323 p. :?agriculture et l?environnnement : @tude prospective sur le d@veloppement rural durable Bannue )ondiale* cas!ington* 2:::* 41D p.* Formarea economiei 6udeţene.n. 34.ultural al "epublicii Moldova 5d.ibli#*ra.* 8tatistică în turism: teorie şi aplicaţii 5d. 3 .* 8iaconescu &. 0l$astră* Clu7"@apoca* 2:::* 2E: p.* . 31. 1* 5d. branus* Bucureşti* 2::1* 2D# p. 3#. AAA. _igu >. 41.F 44. 23D"241. 0griculture and t!e environment.ie tr/i$/F 3D. ks. 3:. ftefănescu B. mmm Colecţia ziarului -@atura.antrec. 0. 2E. /etcu @.org 21 .* C!işinău* 2::2* 144 p.ro 4 .* /aris* 1DDE* 222 p.* Direcţii de de#voltare şi promovare a turismului în "epublica Moldova 5d.* 'ivandovsc!i (.eurogites. 3%.ooperarea transfrontalieră şi de#voltarea economică locală 5d.5. . 43. 5conomică* Bucureşti* 2::1* 23E p. )c<ntore >. /uşcaşu 6.* C!işinău* 2::1* pp.* (oşca 8.* C!işinău.* . /relipcean >.).* Bucureşti. 4:.l* Ca!ul* 2::1* 14 p. 2D. /b. 42.<. 2%. .S. Stăvilă &. (epu$lica )oldova* !tlas: geografia fi#ică 5d. .S.

org 22 .md 4E.turism.monument. AAA.AAA.Aorld"tourism. AAA.md 4%.4#.

#. 3. E.i i$tr#(u / &$ circuitul turi tic 1. 23 . 0cces rutier în tot timpul anului $ine întreţinut. 2. /unct ` centru de informare turistică* amplasat în centrul localităţii. D. %. /otenţial turistic deose$it. 11. Spaţii de cazare clasificate 3motel* pensiune* gospodărie ţărănească* camping4. 4. 9 Bucureşti1 8epartamentul pentru informare parlamentară* Centrul pentru studii şi cercetări* /arlamentul (om+niei* 0prilie 1DDE* p. <luminare cu energie electrică* alimentare cu apă şi* eventual* canalizare nepoluantă sau posi$ilităţi de realizare cu fonduri minime.A$e. 1:. 3E"3D. . /rincipalele aspecte ale dezvoltării turismului rural.a 1 Criterii mi$ime c#mu$e "e$tru ca # l#calitate rural/ / "#at/ . Spaţii de servire a mesei pentru turişti* clasificate şi a căror capacitate să fie corelată cu aceea a spaţiilor de cazare. bnitate de poştă şi telecomunicaţii. /anou cu traseele turistice de interes local marcate* amplasat în centrul localităţii* în vederea facilitării drumeţiilor cu sau fără g!id local. /rimele # criterii sunt o$ligatorii* celelalte put+nd fi realizate eşalonat* în 2"3 ani* în $aza unui program ela$orat de consiliul local* cu susţinere din partea consiliului raional* a statului şi a altor organisme interne sau internaţionale interesate. Spaţii comerciale pentru produse alimentare* legume* fructe* o$iecte de sport"turism. Sur aF @istor <. /osi$ilitatea organizării unor forme de agrement şi petrecere individuală sau colectivă a timpului li$er1 pescuit* v+nătoare* culegere de plante medicinale* fructe de pădure* plim$ări ecvestre sau cu $iciclete înc!iriate* seri folclorice etc. 0sistenţă medicală su$ forma unui post de prim a7utor deservit de un medic sau de un asistent cu experienţă în cazul în care nu există nici o unitate medicală în localitate* asigurarea de medicamente de uz general contra cost.

24 . 0groturism şi turism rural. 31"3E. D3"D42 @istor <.u$c%i#$ale • criteriul valorii turistice2 • criteriul valorii etnografice2 • criteriul valorii folclorice2 • criteriul ecologic2 • criteriul accesi$ilităţii2 • criteriul existenţei şi calităţii gospodăriilor ţărăneşti2 • criteriul înzestrării te!nico"edilitare.2::32 )itrac!e ft* )anole 6. 1:# din :2. 1D#"1DD`111E din 12.ax /ress* 1DD#* p.:D.u$c%i#$ale ale atel#r turi tice Ti"#l#*ia atel#r turi tice Caracteri tici . 9 Bucureşti1 8epartamentul pentru informare parlamentară* Centrul pentru studii şi cercetări* /arlamentul (om+niei* 0prilie 1DDE* p.* Stoian ). • criteriul valorii turistice2 • criteriul cadrului natural2 • criteriul economic şi socio"demografic2 • criteriul ecologic2 • criteriul accesi$ilităţii2 • criteriul existenţei şi calităţii gospodăriilor ţărăneşti2 • criteriul înzestrării te!nico"edilitare. /rincipalele aspecte ale dezvoltării turismului rural. 9 <aşi1 /an 5urope* 1DDD* p.A$e. • criteriul valorii turistice2 • criteriul ecologic2 • criteriul accesi$ilităţii2 • criteriul existenţei şi calităţii gospodăriilor ţărăneşti2 • criteriul înzestrării te!nico"edilitare. Sate turistice etnografico-folclorice Sate turistice de creaţie artistică şi arti anală Sate turistice climaterice şi !eisagistice Sate turistice "iti-!omicole Sur aF Fotăr+rea >uvernului (epu$licii )oldova cu privire la apro$area Strategiei de dezvoltare dura$ilă a turismului în (epu$lica )oldova în anii 2::3"2:1 * nr.2::3 `` )onitorul ^ficial* nr. 0ctualitate şi perspectivă. • criteriul valorii turistice2 • criteriul cadrului natural2 • criteriul ecologic2 • criteriul existenţei şi calităţii gospodăriilor ţărăneşti2 • criteriul înzestrării te!nico"edilitare.a. 9 Bucureşti1 . ş.:D. 3%"3E2 &urismul rural rom+nesc.a ) Caracteri ticile .