You are on page 1of 19

Piata comuna a laptelui

Pociumban Elena IMAPA IV

De aici a pornit drumul dinamizator.Introducere 1.1. În anii cu recolte bune.1 Micul producător. Târgurile periodice din diferite localităţi constituiau locul de întâlnire a ofertei cu cererea şi de realizare a schimbului liber de produse. în gospodăria să. aceasta era destinată pieţii. intre autoconsum şi piaţa Timp de secole săteanul a trăit pe pământul sau. continuu ascendent al producătorilor agricoli spre cunoaşterea şi satisfacerea cerinţelor economice de piaţă . când se obţinea un surplus de recoltă. pentru autoconsum şi nu pentru piaţă. obişnuit să producă cele necesare traiului sau şi al familiei sale.

Descrierea produsului lapte Laptele este un aliment ce conţine toate principiile nutritive şi care este recomandat la toate vârstele.2 Beneficiile consumului de lapte Laptele aduce aşadar mai multe substanţe nutritive decât oricare altă băutură iar a bea lapte este unul din cele mai naturale moduri de a asigura corpului vitaminele şi mineralele necesare pentru întreaga zi. in care este asigurata libera circulatie a bunurilor.2.1. . 2. Piaţa comună a laptelui Defintie: Piata comuna este un spatiu comun unui grup de state. guvernat de regulile economice de piata. persoanelor. Datorită compoziţie sale. laptele este perisabil şi expus la lumină îşi pierde din valoarea nutritivă. serviciilor si capitalurilor. 2.

cât şi calitatea produselor respective. Calitatea laptelui nu este legată de de nivelul de grăsime şi de proteine din lapte.Implementarea unor programe de autocontrol . Până la 31.01.3 Calitatea laptelui.12. calitatea laptelui din ţările membre ale UE a fost stabilită prin Directiva nr.000 .000 . etc.2006 TBC < 1.2010 TBC < 100. Etapa I : 1 .12.000 SCC < 400. 2005 – 31.Implementarea unor programe de autocontrol pentru calitatea laptelui în ferme Etapa III : 1.000.000 .Monitorizarea calităţii laptelui Etapa ÎI : 1. 94/46/EEC.2005. 2009 – 31.01. cum ar fi impurităţile.12.000 SCC < 600. Calitatea laptelui determina atât posibilitatea unui producător de a produce o gamă largă de produse. dezinfectanţii.12. s-a stabilit împreună cu UE ca aceste criterii să fie realizate în trei etape.000 SCC < 400.2007 – 31.01.2. antibioticele.2008 TBC < 500. ci de:  nivelul bacterian şi biologic (numărul de bacterii şi  numărul de celule somatice)  substanţe inhibitorii.

2. Preţul laptelui este calculat după cum urmează: CONŢINUT: Grăsime = % grăsime * preţ grăsime Proteina = % proteina * preţ proteină CALITATE: Bonusul se acordă în funcţie de rezultatele obţinute pentru următorii parametrii analizaţi: Încărcătura de germeni Numărul de celule somatice Curăţenia fizică Penalizările sunt calculate dacă laptele conţine: Antibiotice Apa adăugată ~ Punct de îngheţ mic . În principiu. Plata lapte.4. preţuri. care este în general bazat pe valoarea data de nivelul de proteine şi grăsime al laptelui. laptele ar trebui plătit în funcţie de : • compoziţie • calitatea igienică • cantitate (volumul livrărilor în litrii sau kilograme) Fiecare procesator este liber să determine preţul laptelui.

Procedurile de prelucrare a laptelui În anul 1920 s-a început pasteurizarea unei cantităţi semnificative de lapte. S-a constatat că pe măsură ce creşte temperatura. ştiinţa a avut nevoie de încă 100 de ani de la descoperirea făcută de Pasteur. Pentru a-i distruge este necesară o temperatură de 135-150 grade Celsius şi un timp de menţinere de numai 2-4 secunde.2. laptele este răcit imediat la 4 grade Celsius. După acest tratament. laptele este încălzit la 140 -150 grade Celsius pentru 2-3 secunde. Omenirea găsise în sfârşit o metodă eficientă de prevenire a îmbolnăvirilor prin consumul de alimente alterate Laptele pasteurizat necesita refrigerare şi are un termen de valabilitate mai scurt datorită faptului că nu sunt distruşi toţi germenii (ci numai formele vegetative ale acestora). Pentru acest pas. Sterilizarea. În general. laptele este răcit la 18 grade Celsius. Pentru a încetini procesul de înmulţire al bacteriilor rămase. asigura eliminarea completă a bacteriilor şi a sporilor. Cum s-a ajuns la UHT? Importanta microbiologiei pentru industria alimentară a devenit evidenta după ce Pasteur a contribuit la eliminarea cauzelor ce produceau alterarea vinului şi a berii. cunoscută sub numele de UHT (Ultra High Temperature – Temperatură foarte ridicată). scade timpul necesar pentru inactivarea sporilor. . Acest procedeu omoară 95% din bacterii. folosind jet de aburi. Rezultatul este un lapte pur din punct de vedere microbiologic. Curând avea să înceapă şi producţia de lapte pasteurizat ambalat la sticlă.5.

. producătorului i se asigura desfacerea cantităţii de lapte pe care o doreşte să o livreze şi un preţ corelat cu calitatea. 804/1968 şi Regulamentul Comisiei C. 1782/2003. Din anul 2003 s-au stabilit noi măsuri stipulate în Reglementările Comisiei nr.E. Principalele instrumente şi mecanisme de intervenţie pe piaţa laptelui sunt : • susţinerea pieţei interne (intervenţie publică) • măsuri de valorificare a surplusului • cote de producţie. În consecinţă. în funcţie de producţia de lapte obţinută. subvenţionarea exporturilor prin acordarea de restituiri la export). • plati directe. care stabileşte noi reguli comune pentru producătorii de lapte şi 1788/2003. care stabileşte pentru fiecare producător o cotă pentru laptele livrat la unităţile de procesare şi o cotă pentru laptele livrat direct.2. 2931/1995 privind plăţile directe la lapte. Organizarea Comună de Piaţă a laptelui şi a Produselor Lactate. nr. La baza funcţionarii acestei organizări sta Regulamentul Consiliului nr.6. • măsuri de protecţie la frontiere (licenţe de import.

Sistemul de cote prevede cantitatea totală graduala sub formă de livrări şi vânzări directe pentru fiecare stat membru. în vederea garantării veniturilor fermierului. se percepe o taxă direct de la producător sau la achizitor. aceasta este compensata parţial de creşterea platilor directe. Pentru cantitatea de referinţă individuală eligibila producătorii primesc prime anuale pe vaca. Dacă cantitatea totală este depăşită. Sistemul cotei de lapte a fost instituit în 1984 datorită surplusului de lapte şi produse lactate existent pe piaţa UE. În condiţiile reducerii preţurilor instituţionale. Plăţile directe. stabilirea unei cantităţi de referinţă individuale pentru fiecare producător compusă dintr-o cantitate livrată la procesatori şi alta pentru vânzări directe la piaţă. .

03% în primele 7 luni ale anului 2010). .1. + 0.2. . înregistrând variații procentuale mici de la un an la altul (+ 1% în 2008.0.6% în 2009. Evoluția pieței până în prezent Livrările de lapte de vacă s-au menținut la un nivel relativ constant în UE 27 pe parcursul ultimilor 3 ani.6.

atingând în august o medie ponderată pentru UE 27 de aproximativ 31.noiembrie 2009 și s-au menținut aproximativ la același nivel în primul trimestru al anului 2010. fără să înregistreze fluctuațiile sezoniere care prezintă de obicei o tendință descrescătoare în timpul iernii și al primăverii.Prețurile laptelui au fost în creștere în perioadă mai 2009 . . prețurile laptelui sunt în creștere. Începând cu primăvara anului 2010.5 cenți/kg.

Organismul de intervenţie – desemnat de fiecare stat membru al UE şi are în vedere următoarele produse: unt obţinut din smântână pasteurizată şi lapte praf degresat realizat prin procesul de pulverizare obţinut din lapte degresat.Sistemul de intervenţie Punerea în aplicare a sistemului de intervenţie trebuie să menţină poziţia competitivă a produselor pe piaţă şi să asigure cea mai eficientă depozitare posibilă. . Se acordă ajutor financiar pentru: lapte praf şi lapte praf degresat folosit în hrana animalelor. Măsuri de comercializare La echilibrarea pieţei laptelui contribuie şi măsurile de comercializare a anumitor produse lactate care au destinaţii şi moduri de utilizate specifice.

000 de kilograme de produse. Numărul producătorilor este de 5. sprijinul financiar este de 200 de euro / exploataţie. .154. • pentru producătorii care livrează pieţei anual între 20.24 euro de la 30 iunie 2004 21.000 de kilograme anual.Sprijinul acordat de stat crescătorilor de vaci de lapte În cazul laptelui integral valoarea ajutorul la 100 kg este de: 23.000 – 20. vor primi câte 1. în funcţie de cantitatea de produse.000 de euro.200 de euro.001. În această situaţie sunt aproximativ 5. iar suma totală alocată acestui segment este de 546.700 de producători.200. respectiv 273 de producători. sprijinul financiar va fi de 2.000 de kilograme de lapte. respectiv 140 de producători.142 milioane de euro. iar valoarea totală alocată acestui segment este de 1.69 euro de la 1 iulie 2004 până la 30 iunie 2005 20. • pentru cei care livrează anual peste 200. sprijinul financiar este între 236 şi 2360 de euro / exploataţie.000 de kilograme de lapte şi produse lactate.15 euro de la 1 iulie 2007 În cazul fermierilor afectaţi de criză în anul 2010 valoarea ajutorului este: (sprijinul financiar se acordă pentru anul de cotă 2008-2009) • pentru producătorii care livrează pieţei anual între 10.001 – 500. • pentru cei care depăşesc cantitatea de 500.000 de euro/ exploataţie.61 euro de la 1 iulie 2006 până la 30 iunie 2007 18.16 euro de la 1 iulie 2005 până la 30 iunie 2006 18.

în intervalul 1998-2004.2. fiind urmată de Venezuela . cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare de la exploatații agricole şi centre de colectare a scăzut cu 11. cel mai rapid ritm de creştere dintre statele în curs de dezvoltare.6.6% şi de Vietnam . cu o creştere medie anuală în perioada menţionată de 25. Între anii 2007 şi 2011.cu 16%. Piaţa românească de lactate Piaţa produselor lactate din România a înregistrat.cu 21. În anul 2011 comparativ cu anul precedent. importurile de lapte ca materie primă pentru unitățile de industrializarea laptelui au crescut susținut. astfel că. releva un studiu realizat de Euromonitor Internaţional.3 mii tone sau 21.1 mii tone.5% pe ansamblul celor cinci ani). . cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare de la exploatații agricole şi centre de colectare a scăzut în mod constant (o reducere cu 224. cantitatea importată (87. la 892.2.6 mii tone (‐1. în anul 2010. Potrivit studiului.3%). România se situează pe primul loc.8%.3 mii tone) a fost de două ori mai mare decât nivelul înregistrat în anul 2007. În contrast.

6. În ce priveşte importurile de lactate ale României acestea au crescut până în anul 2006. România este un importator net de produse lactate. în primii 4 ani ai perioadei analizate. Importurile au continuat să crească şi după anul 2007 într‐un ritm susținut. comerțul românesc cu lactate. Ca o concluzie se desprinde faptul că începând din anul 2007. Astfel. după anul 2007. creşterile au fost masive pe seama importurilor. pentru că în anul 2007 creşterea să fie masivă de 240%.7% a valorii importurilor față de anul 2010.2. . astfel că anul 2011 a marcat o creştere de 19.Comerțul exterior al României cu lapte şi produse lactate În perioada 2002‐2011. cât şi importurile de lactate au înregistrat valori crescătoare. atât exporturile. a cunoscut o evoluție ascendentă. scăzute însă comparativ cu cele derulate de principalii jucători de pe piața internațională.3.

4.6.2. Principalele pieţe de desfacere ale României pentru exporturile de lapte şi produse lactate .

Poziționarea României pe piața internațională a lactatelor .5.6.2.

Ce trebuie să facă fermierul cu vacile pentru a rămâne pe piaţa laptelui şi după 2012? Incă de la începutul formării Pieţei Comune Europene ţările care făceau parte din ea au urmărit să atingă o singură ţintă şi anume: Să-i încurajeze pe fermieri să prospere economic. cu fonduri nerambursabile pe bază de proiecte . Scăderea costurilor de producţie nu se poate realiza. în programe de educaţie profesională permanentă a fermierilor şi apoi în programe de modernizare tehnologică a fermelor. Acestea sunt: 1) Piaţă de desfacere sigură pentru laptele produs. mai întâi. De aceea ei au investit bani. 2) Bani pentru dezvoltare tehnologică (subvenţii). Cum să facă asta ? Răspunsul este unul singur: prin scăderea constantă a costului pentru producerea unui litru de lapte. decât prin folosirea cu pricepere a cunoaşterii ştiinţifice şi modernizarea tehnologică a fermelor de vaci. In scopul creşterii constante a vânzărilor de lapte şi produse lactate a fost necesar să-şi mai propună încă un obiectiv fundamental şi anume: scăderea preţului de vânzare a laptelui.6. Pentru aceasta guvernele lor au făcut ce trebuia să facă.2.6. pentru a le asigura două condiţii fundamentale. însă.

. • Să introduceţi în mod obligatoriu. atât vara cât şi iarna. cu întreţinerea dezlegată a vacilor (stabulaţie liberă) prevăzută cu cuşete individuale de odihnă şi evacuare mecanică a gunoiului. la ieslea sau la adăpătoarea automată amenajată special pe mijlocul sau pe una din laturile adăpostului. să la recoltaţi la timpul optim şi să le transformaţi în semifân sau siloz şi neapărat să le administraţi la vaci amestecate. aerisit. sub forma unui furaj unic. mulgerea mecanică a vacilor la standul de muls. special amenajat. împreună cu concentratele. • Să produceţi furaje fibroase cultivate ( leguminoase graminee). Hrănirea şi adăparea trebuie să fie la discreţie. unde se mulg deodată (simultan) 6 sau 12 vaci şi unde igiena ugerului şi a laptelui sunt asigurate.Noile tehnologii pe care le propun sunt următoarele: • Să construiţi un adăpost nou sau să modificaţi adăpostul existent al vacilor şi să-l transformaţi într-un adăpost modern.

destinate în mod special unui asemenea scop.Cu ce bani să realizăm toate aceste obiective ? Răspunsul este unul singur: cu bani de la Uniunea Europeană. Pentru a beneficia de ele. APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură). ţi se cer două lucruri: a) să doreşti cu adevărat să înfăptuieşti aceste obiective. prin programele "SAPARD" (Special Accesssion Programme for Agriculture and Rural Development). b) să întocmeşti un proiect prin care să convingi oficialităţile că modernizările propuse duc la rentabilizarea fermei. însă. .