You are on page 1of 16

REVISTA

TEHNICO ·
ŞTIINŢIFICĂ

A PIONIERILOR
$1 ŞCOLARILOR

EDITATĂ DE
CONSILIUl NAŢION Al

Al ORGANIZAŢIE I
PIOfJIHl!WR
~

ROMANIA ft ""

PE DRUMUL MARILOR ·INF PTUIRI La 8 Mai. anul acesta, poporul nostru sărbato ­ Este semnificativ faptul că producţia industrială realizată in anul 1985
reşte 65 de ani de la făurirea gloriosului Part1 d re prezintă ,practic, întreaga producţie obţinută in perioada 1950-1964
Comunist Român, care. dintotdeauna a inscris lată aşadar o realitate care dezvăluie in mod grăitor semnificaţia adevăra­
pe stindardul său de luptă construirea societăţii telor dimensiuni ale uriaşei creşteri economice in anii de glorie ai _Epocii
socialiste, comuniste in România. Nicolae Ceauşescu . Forţa României de azi, confirmă cu putere noua reali-
Apropierea măreţei aniversări este intîmpinata tate a economiei româneşti in care industria socialistă şi-a consolidat rolul
de întregul popor cu hotărîrea fermă de a acţiona de ramură conducătoare ce contribuie in proporţie de peste 60 la sută la
neabătut pentru înfăptuirea marilor obiective tra- crearea venitului naţional -în anul 1985.
sate de Congresul al Xlii-lea al partidului pentru Rezultatele obţinute in andustrie. agricultură, transporturi, în toate
transpunerea în viaţă a orientărilor şi indicaţiilor domeniile vieţii economico-sociale, atestă cu deosebită vigoare temeinicia
secretarului general al partidului, tovarăşul şi profundul realism al programelor nostre de dezvoltate, justetea. echili-
Nicolae Ceauşescu. Cel de-al 65-lea an de la fău­ brul şi rigoarea ştiinţifică a strategiei economice. a politicii elaborate de:
rirea partidului găseşte naţiunea noastră anga- partidul nostru comunist. Indiferent de domeniul la care ne referim, via1a
jata pe un nou drum de muncă, al desăvîrşirii a tlemonstrează că toate marile impliniri şi realizări ale dezvoltării noastre
ceea ce am obţinut . pînă acum, infăptuind într-o perioadă istorice~ te economice din ultimii ani. constituie rezultatul aplic:lr ii cercetarii ~tiinţifice
s curtă . o opera material ă ş i spirituală unică în existenţa multimilenara a şi tehnologice. al il}troducerii progresului tehnic in sfera proceselor eco-
neamului nostru . nomico-productive. In cincinalul 1986-1990. in care am păşit. activitatea
.,Marile succese obţinute de România socialistă - arăta tovarăşul în domeniul cercetării ştiin.lifice şi tehnologice, in direcţia promovării pro-
Nicolae Ceauşescu - sînt nemijlocit legate de uriaşa activitate politică şi gresului tehnic este orientştă cu precădere spre lărgirea şi consolidarea
organizatorică desfăşurată de partidul nostru, care îşi îndeplineşte cu bazei de materii prime şi resurse energetice. spre modernizarea
cinste misiunea istorică de forţă politică conducătoare a societăţii. Partidul industriei şi agriculturiL spre creşterea accentuată a productivităţii muncii,
se afirmă tot mai puternic ca centru vital al întregii naţiuni. de la care emană ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor. valorificarea superioară
gindirea cutezătoare menită să asi9,ure transformarea . revoluţionară a a materiilor prime şi spre creşterea de ansamblu a competitivităţii şi
societă\ii, forţa ce însufleţeşte toate energiile creatoare şi pune în val6are eficienţei economiei româneşti.
SaDAng - arhiva personală

geniul intregului popor român, deschizînd patriei minunate perspective de Cu sentimentul indreptăţitei mîndrii patriotice, pentru tot ceea ce am
progres şi civilizaţie" . înfăptuit sub conducerea încercată a eroicului nostru partid comunist, dar
Moment de excepţională însemnătate în istoria patriei şi a partidului, şi cu cel al răspunderii in faţa exigenţelor deosebite pe care partidul, secre-
Congresul al IX-lea a marcat intrarea intr-o nouă epocă, de profunde trans- tarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu . le pun in fata intregii
formări revoluţionare, numită cu deplină şi justificată mindrie Epoca naţfuni. poporul român îşi reuneşte eforturile pentru a asigura indeplinirea
Nicolae Ceauşescu. Este epoca in care România a păşit pe inalte culmi de în cele mai bune condiţii a planului pe acest an la toţi indicatorii. punind
progres şi civilizaţie. expresie a unui dinamism revoluţionar fără prece- astfel o bază trainică infăp.tuirii intregului cincinal, a obiectivelor stabilite
dent. Cei peste 20 de ani care au trecut de la acest memorabil eveniment de Congresul al Xlii-lea, de Programul partidului pentru ridicarea patriei
atestă in chipul cel mai grăitor că anul 1965 reprezintă un mare reper isto- noastre pe o nouă treaptă de dezvoltare, pentru trecerea României la un
ric, practic inceputul unei perioade noi in viaţa natiunii noastre. 'itadiu nou - de ţară mediu dezvoltată .
Unitate de bază a industriei
noastr e electrotehnice, întreprin-
derea .. Eiectroputere " din
Craiova a contribuit hotărîtor , în
cei 35 de ani de existenţă , la do-
tarea cu utilaje şi aparatură elec-
trotehnică de mare performanţă
a majoritatii intreprinderilor din
ţară , la dezvoltarea transportului
feroviar si la înscrierea României
in rîndui principalelor state ex-

11 NT
portatoare de utilaj electrotehnic.
Avind la d is poziţie laboratoare
utilate cu aparatură ultramo-
derna , specialiştii de la .. Eiectro-
putere'· sînt autorii unor perfor-
mante de prestigiu pe plan mon-

TBBNIOD- dial.
Imaginile prezintă două as-
pecte din laboratoarele de încer-
cări ale uzinei craiovene. Labora-
torul de înaltă tensiune (1) se

STIINT FC află intr-o hală special ecranată


electromagnetic. Echipamentele
existente ofera posibil itatea efec-
tuării celor mai complexe încer-
cări. laboratorul de mare putere

BDMltfBSC
(2) asigură verificarea diverselor
tipuri de· motoare. transforma-
toare si instalatii

A
• .. Eiectroputere" a asigurat şi asigura mtregul echipament instalat
in România pentru transportul şi distribuţia energiei electrice precum
şi intregul parc de locomotive electrice şi Diesel-electrice pentru
Căile Ferate Române • Se produc aici: intreaga gamă de transforma·
toare de forţă in ulei cu puteri de 25 k VA pină la 2 000 k VA şi tensiuni
pînă la 400 kV; motoare asincrone de inaltă tensiune cu protecţie
pentru cele mai variate medii de funcţionare, destinate agriculturii, si-
derurgiei, metalurgiei, mineritului; intreaga gamă de aparataj de me-
die şi în altă tensiune pină la 400 kilovolţi. transformatoare uscate şi
staţii complete de transformatoare; locomotive electrice de 5 100 KW
şi o gamă de locomotive Diesel - electrice cu puteri intre 2 100-4 000
CP. • Se mai produc: instalaţii electronice pentru cintărirea. de piese
foarte grele. echipamente cu acţionări electrice pentru foraj. substaţii
de tracţiune urbană • Dezvoltarea fabricaţiei proprii a determinat
crearea a două noi intreprinderi car.e au preluat o parte din produsele
ce se fabricau la .. Eiectrop_utere": Intreprinderea de motoare şi tran-
sformatoare din Fi/iaşi şi Intreprinderea de celule electrice prefabri-
cate din Băi/eşti • Din 1965 pînă in prezent. producţia in dustrială
realizată la .. Eiectroputere" a crescut de aproape 4 ori • Transforma-
toare/a produse aici s-au exportat in China. Brazilia, U. R.S.S., lrak şi
in alte multe ţări iar locomotivele purtind marca .. Eiectroputere" cir-
culă pe căile ferate din Anglia, Iugoslavia, Grecia, . Polonia, China.
Bulgaria

mai bine procesul şi să aibă un control mult milimetru. Se inţelege că in situaţia operaţiilor
LASERII mai eficient asupra cimpului operator. Pe de
altă parte, intervenţia asupra ţesutului făcîn­
pe organe cu multe vase tie singe, cum sint
. spllna, rinlchiul ori ficatul, aparatura laser de-
ÎN TEHNICA MEDICALĂ du-se de la distanţă. se elimină pericolul in-
fecţlilor.
vine de nelnlocult
BILAS-10 este un bisturiu cu laser realizat
Este cunoscut că efectele laserului depind de specialiştii români care a trecut cu succes
Progresele · înregistrate in ţara noastră in de puterea şi de lungimea de undă ale radia· probele de aplicare in Intervenţii chirurgicale
tehnologiile cu laseri au permis specialiştilor ţiei. De aici, rezultă că acţiunea razei asupra pe creier, in special pentru distrugerea tumo-
de la Institutul de fizică şi tehnologia aparate- ţesutului este condiţionată de coeficientul de rilor. Făcînd parte dintr-o familie de bisturle
lo cu radiaţii să extindă sfera de aplicaţii ale absorbţie. Astfel, intr-o situaţie anume ţesutul cu laser cu bioxid de carbon, noua aparatură
acestora in domeniul terapeutic şi chirurgical. poate fi tăiat, in alta ,,sudat" sau - cind este concepută de tehnicienii şi medicii noştri, ală­
SaDAng - arhiva personală

Neurochlrurgii, ohalmologii, ORL-iştii optează nevoie - pur şi simplu ..evaporat" (se inţelege turi de altele simll•e. va fi produsă in acest
tot mai muH pentru laser datorită numeroase- că, in acest caz, densitatea de energie este cincinal in serie de Fabrica de aparatură nu-
lor avantaje pe care le prezintă proprietăţile foarte mare). Aşadar, in locul bisturiului, ori al . . cleară a ICEFIZ şi de către IAUC Bucureşti.
radiaţiei laser; înaltă coerenţă. monocromaci- acului de cusut se utilizează raza laser. Mai De remarcat că aceste instalaţii sint solicitate
tate, direcţlonalitate etc. Fascicolul laser poate- mult. prin contact cu radiaţia se produce au- şi pe piaţa externă , confirmind o dată in plus
ti focalizat, localizat pe zone extrem de mici. . tomat hemostaza, făcîndu-se sudarea Instan- inalta tehnicitate şi competitivitate a aparaturii
ceea ce permite chirurgului să stăpmească · tanee a 'laselor sangu1ne cu diametru! sub un medicale româneşti.
. . .
p1on1efla rampă de lansare

• Un aspect obişnuit din adlvitatea cotidiană ce se desfă~ră in cerc.


După reparaţiile ,1 rnodernlzărUe ta c•e este supus, c.tul va demon-
stra in viitoare competiţii priceperea şi indeminarea atit a celor c•e I-au
invizită asamblat cit şi a celor ce-l vor conduce.

la pionierii sura efortului depus. rezultate cu


din Şimleu care pe drept se mindresc pionierii
din Şim!eu Silvaniei. Este greu.
foarte greu. să evidenţiem cîţiva piO-
Silvan iei n ieri, deoarece spaţiul nu ne-ar per-
mite să-i numim pe mulţi dintre cc1
care şi-au adus contribuţia la rezul-
tatele de excepţie ale cercului. To-
tuşi, ii amintim pe cei care s-au re-
Cind intri .in cercul de carting al - marcat atit in activitatea competiţio­
Casei pionierilor şi şoimilor patriei nală cit şi in cea practică, de con-
din Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj ai strucţie şi depanare carturi. Este
pentru moment impresia că ai pa- vorba de Bretea Adrian, Baciu Clau-
truns intr-un mic at_elier specializat dia, Budai Zsolt. Kovacs Kati, Oros
in reparaţii auto. lndemin_grea cu Eugen şi Ţurai Leda . .
care lucrează pionierii te face sa Discutind despre viitor, despre
crezi că te afli in mijlocul unor elevi planurile pe care doresc să le mate-
de la o şcoală de specialitate. Din- rializeze in lucrări cu parametri
colo de prima impresie insă desco- funcţionali îmbunătăţiţi, aflăm că re-
peri că activitatea desfăşurata aici
reprezintă intr-adevăr o şcoală a
muncii şi creativităţii, un loc in care SCOALA A MUNCII zultatele obţinute obligă şi prefigu-
rează noi forme şi metode de stimu-
lare a creativităţii şi inventivităţii, de

81, CREATIVITATII
se conturează nu numai indemina- cultivare încă de la această vîrstă a
rea dar şi pasiunea pentru o viitoare oasiunii pentru lucrul bine făcut,
profesie. Este semnificativ faptul că
in cei 12 ani care au trecut de la in-
fiintarea cercului, aproape 2 500 de
, pentru găsirea unor soluţii originale
care să menţină ridicată ştacheta
calităţii intregii activităţi a cercului.
pionieri şi-au descoperit aici vocaţia Avem convingerea că toate pla-
pentru tehnică, pentru construcţiile forma 'pentru viaţă oameni multilate- Aflăm astfel că pină acum in atelier nurile vor prinde viaţă, că pionierii -
mecanice. ral pregătiţi, apţi de a face faţă sar- s-au construit zece carturi, ultimele membri a cercului de carting - din
Este - acest cerc - şi o adevărata cinilor ce le vor reveni in activităţile trei avind caracteristici prevăzute de Simleu Silvaniei vor deveni buni
şcoală a gindirii creatoare, a găsirii profesionale. normele internaţionale. O maşinuţa . specialişti, vor imbrăţişa meserii in a
acelor soluţii tehnice care prin apli- Toate acestea au contribuit la ob- t rei carturi pentru şoimii patriei căror practicare, orele petrecute in
carea in practică să reprezinte o ţinerea uno; rezultate cu adevărat (unul cu motor şi două cu pedale) cerc le vor fi de un real folos. Un
noutate in domeniu . De altfel. meritorii. Constatăm - din discuţiile sint alături de numeroasele dispozi- argument ih plus îl ;eprezintă şi filp·
aveam să aflăm că acesta este ş1 cu pionierii - că se simt de-a drep- tive şi ansamble rod al activităţii de ruf că acest cerc işi desfăşoară acti-
obiectivul esenţial al intregii activi- tul nemulţumiţi dacă vei intreba de autodotare. Baza materială, dotarea vitatea sub coordonarea plină de
tăţi. A dezvolta, incă de la virsta unde provin carturile cu care este cercului au contribuit in mare mă ­ c ompetenţă profesională şi de apti-
pionieriei, imaginaţia. gindirea, inte dotat cercul. Cum de unde. din acti- sură la obţinerea in activităţile com- tudini pedagogice ale maistrului-in-
resul, prezenţa de spirit. inseamnă a vitatea noastră - va fi răspunsul. potlţ ionale a unor rezultate pe mă · structor Baciu Ioan.

RALIUL PERFORMANŢELOR
Activitatea competitională a inregistrat rezultate ce s1tueaza cercu 1
de carting de la Casa pionierilor şi şoimilor patriei din · Şimleu Silvit
niei pe podiumul succeselor de prestigiu pe plan naţional.
• Locuri 1. 11 şi III ocupate la concursurile interjudeţene care s- au
desfăşurat in ultimii doi ani la Carei (.. Cupa eliberării"). Marghita
( .. Festivalul · prieteniei pioniereşti"), Baia Mare ( ..Cupa castanelor'·).
Zală\! ("Raliul Meseş") , Şimleu Silvaniei ("Cupa prietenii tehnicii ").
• In anul 1984, la faza republicană a concursului de carting de la
Roman, s-a obţinut locul III la proba de indeminare băieţi şi locul VII
in cl_asamentul general pe echipe.
• In anul 1985, la faza republicană a concursului de carting de la
Arad. pionierul Ambruş Vasile a ocupat locul 1 la proba de indemi-
nare devenind campion republican. La aceeaşi probă echipajul a obţi­
nut locul 11.
• La Festivalul sporturilor tehnico-aplicative pentru tineret desfăşu­
rat in 1985 la Timişoara, echipajul format din Buboi Teodor. Doru
Albu şi Maghiari Eva (care au activat şapte ani in cerc) a obţinut lo-
cul IV pe ţară.
• Antrenamentele stau fără îndoială la baza rezultatelor obţinute in competlţil tati -l pe
pionier! In ~eul ce te aparţine făcincl exercitii de dezvoltare a indeminirii in manevra-
rea eartulul

BILANŢUL IDEILOR ORIGINALE


P1onierii din grupele de performanţă desfăşoară şi o susţinută acti-
vitate de studii şi cercetări avind ca obiectiv obţinerea pe plan teore-
t!c şi •apoi transpunerea in practică a unor idei originale care să con-
tribuie la obţinerea rezultatelor bune in competiţii.
lată, pe scurt, citeva dintre aceste contribuţii aduse la moderniza-
rea carturilor, la îmbunătăţirea performanţelor - funcţionale ale aces-
tora:
• Îmbunătăţirea sistemului de frinare prin inlocuirea acţionării me-
canice cu cea hidraulică .
• Îmbunătăţirea sistemului de alimentare prin confecţionarea de re-
zervoare simple, amplasate intr-o poziţie avantajoasă faţă de carbura-
to r.
SaDAng - arhiva personală

• Confecţionarea de scaune" reglabile, asigurindu-se astfel posibili-


tatea conducerii aceluiaşi cart de către copii de virste diferite, cres-
cind totodată şi comoditatea in timpul conducerii.
• Modernizarea suportului de motor in vederea reglării corecte a
lanţului.
M••·
• Imagine de ...bum. La lntreeet"ea desfăşurată la Baia echipajul reprezentind
Casa pionierilor ~ 'olmllor patriei din Şlmleu Silvanlel a avut nu numai un ..start" bun
ei şi un "final" plin de impliniri. pe măsura străd~W~iei şi antrenamentelor efectuate. l • Proiectarea unui cart-şcoală cu două locuri şi comenzi duble

m
.. .. • • ~~ • ~ - V

. -CARACTERISTICI _,_
'.. .. TEHNICE . - ··
- . - •·. F • ; •

• Ampatament 820 mm
• Ecartament fa!ă , spate 630
mm
• Garda la sol 160 mm
• Butucii sint monobloc, cu
geantă. Se realizează prin
turnare, din aluminiu. Se executarea indoirrlor Îndoirea lon-
montează pe axe cu rulmenţii geroanelor se poate face atît la cald
cit şi la rece. In cazul primului pro-
6200-6 202. cedeu, se va umple ţeava cu nisip
• Anvelopele de tip Pegas fin şi după încălzirea zonei ce ur-
mic 12 1/2 x 21 1/4 (Faro- mează a se indoi se execută opera-
chim luduş) se umflă la 3 at- ţia cu ajutorul şablonului. După pro-
mosfere. fil area longeroanelor se debitează
• Sistemul de transmisie este traversa din spate la dimensiunea de
format din roti dinţate cu 32 420 mm . Se execută apoi sudaT,a
şi respectiv 20 dinţi, ·lanţul fi- şasiului aşa cum indică desenul tie

ind de la bicicletă. ansamblu.


DIRECŢIA. Fuzetele se constru-
• Pedalele sint de la bicicleta iesc din oţel 5 x 32 mm. Se debi-
Pegas. teaza la lungimea de 115 mm şi se
• Scaunul de tip scoică este îndoaie i n forma de U astfel incit să
::din....fibri-de..-sticlă. , Ailllpl<iiiiHI~.-=;..._;l­ utem,JoiDSL.bucşa phlot.ului..,f; _un-
rea lui faţă de pedale şi vo- gimea de 45 mm. De fuz.etă se su-
lan, oferă comoditate şi stabi- dează axele din faţă care au forma
litate pilotului in conducerea şi dimensiunile din

Cartul cu pedale ..Şoimuf-2·· a fost


co nstruit la Casa pionierilor şi şoi ­
milor patriei din Şimleu Silvaniei, ju·
d eţul Sălaj. în cadru l cercului de
carting. Realizatori sint pionieri r
Ambr uş Vasile si Bretea Ad rian, sub
1
indrumarea conduc.a1orului de cerc, l Şasiu
maistrul-instructor Sacru IPan.
Cartul este desti nat rniţoerii şc ola­ 1
rilor din clasele mici, in tehnica con- 2. Axa 1
ducerii. Utilizarea cartului cu pedale
oferă posibilitatea formării deprinde- spate
rilor de conducere in linie dreaptă ,
printre jaloane. parcă ri ş i garări cu
faţa ş i 'spatele , realizîndu-se ş i eco- 3. Bara
nomii de combustibil. direcţie
Avind in vedere că în comerţ nu
se gaseşte un asemenea produs, il
p rezentăm in această pagină cu de· 4. Fuzeta
taliile constructive necesare realiza-
ll i in atelierele caselor pionierilor şr
ş oinulo r patr iei. 5. Butuc
Detalii constructive pedale
ŞASIUL se execută după dese-
narea schitei la scara 1:1. Ca material
se fo lose-şte teava de oţe l cu diame--
tru! exterior de 22 mm, cu grosimea
peretelui de 2,5 mm. Dupa debitarea
celor două longeroane ale şa s iului,
la lungimea de 1 900 mrn se trece la
.__---------------------r---------
metrul de 22 mm şi lungimea de 80
/Q mm. Se va respecta cu exactitate
1
6' /() .J5 /() ld AXĂ unghiul de fugă (2° - 9") şi un-
FAŢĂ ghiul de înclinare laterală a pivotului
(2° - 7°) . Bara de direcţie se exe-
cută d in două bucăţi de ţeavă cu

~ 1~
diametru! de 12 mm şi lungimea de
~
~ 1~ ~-
- - -- - · r-- · - f---o · - - . - - . - r- · - ,___ . 220 mm . Cele două bucăţi de ţeavă
au sudate la capetele exterioare
d ouă capete de bară iar la capetele
interioare două bucăţi de oţel 6 x 20
mm şi lung de 40 mm. Acestea se
articulează cu leviere de direcţie
confecţionate tot din oţel 5 x 20 mm
PIVOT i n lungime de 110 mm (sudate de
fuzete) şi cu un levier confecţionat
din acelaşi oţel dar in lungime de 70
~
~~
· ---· ·- mm (sudat de axul volanului) .
SaDAng - arhiva personală

1- ·
Avantaje economice
• Materialele întrebuinţate în con-
strucţie se pot procura uşor , sint ief-
tine iar o parte dintre ele provin di n
- recuperări.
l.f .f".f" /()
- • Construcţie simplă care nu ne-
. cesită lucrări complexe. ·
• Nu fotpseşte carburant.
inforn1atică

iN ERA INFORMATICII. TUTUROR CELOR CARE OORESC


SĂ CUNOASCĂ ŞI SĂ FOlOSEASCĂ .CALCUlATORUL , LE OFERIM. SĂ CUNOAŞTEM CAl CULATORUl
iNCEPÎNO OIN ACEST NUMĂR, PAGI NA OE FAŢĂ Gradul de complexitate ş i per - In comparaţie cu viteza de in-
f o rmanţele c a lculatoarelo r au troducere/ extragere a datelor din
Cu siguranţă că fiecare dintre voi citeşte sau aude zilnic. pe stradă , acasă . la c rescut cu fiecare generaţie pe UM, viteza de transfer a datelor
radio sau televizor termeni şi expresii ca INFORMATICA. ŞTIINŢA CALCULATOA- masura dezvoltarii noilor tehno- catre EP este mai mică. Discuri le
lt~gi i de producţie . in esenta . şi benzile magnetice se numesc
RELOR. PROGRAMARE. STRUCTURI CU MICROPROCESOARE etc. Sint noţiuni pe î nsă , orice calculator are urma- si unitate de memorie auxiliară ,
care cei mari le folosesc acum in orice imprejurare fiindcă au devenit de fapt o toarele elemente fundamentniP-: deoarece si nt dispo7itive atit ri"
tr a satură a societăţii in care trăim . Informatica şi ştiinţa calculatoarelor sint. UNITATEA CENTRALĂ ( UC) intrare cit ş i de ieşire , au o c ap.l -
noile instrumente pe care omul modern le foloseşte azi ca să producă mai mult. care formează de ob;cei un bloc citate de stocare a datelor mult
mai repede. la nivel calitativ superior ca să-şi facă viata mai frumoasa . mai co- ce cuprinde o unitate de memo- mai mare decit UM. sint l oarl tt
rie (L!M) in care se stochează in- rapide ş i u ş or de m anevr<J I
modă .. Şi pentru că voi sinteti generaţia de miine, cei care veti trăi in era intor- strucţiunile şi datele iniţiale , un Acestea reprezinta partea har-
maticii. ne propunem ca, in pagina pe care o inaugurăm , să 'la oferim pe inţeJ e­ d is pozitiv aritm etic şi logic dware a .;:alculatorului - cor pul
sul vostru primele noţiuni pentru a vă familiariza cu un nou prieten nelipsit in (DAL) in. care se efectuează ope- acestuia.
raţiile aritmetice şi logice şi dis- Pentru a funcţiona cu adeva-
viitor din şcoală, dln uzină sau de pe masa de lucru : CALCULATORUL. pozitivul de com an dă (DC) care rat . calculatorul are nevoie şi de
interpreteaza sau decodifică in- software reprezentat de un set
strucţiunile şi genereaza .semnale minim de programe - SISTE-
corespunzătoare pentru executa- MU L DE OPERARE - care asi-
rea operaţiilor din program. gura funcţiile de bază . Sistemul
Introducerea sau extragerea de operare este scris in limbaj
datelor in şi din UM se face cu cod-maşina - o succesiune de
ajutorul elementelor de intra- cifre - pe care UC le poate i nţe­
re/ieşire, denumite ELEMENTE lege şi prelucra. Acest lim baj
PERIFERICE (EP). Datele de in- este greu de utilizat de catre om
trare pot fi citite cu ajutorul u1,1or şi de aceea s-au oczvoltat o serie
echipamente speciale de pe su- de programe care asigură tradu -
porţi tehnici de informaţie cum cerea dintr-un limbaj evoluat ,
sint: cartelele şi benzile perfo- mai uşor de folosit in limbaj
rate, cartelele şi benzile magne- cod-maşină Acestea sint aşa-n u ­
l•ce, documente tipărite sau se mitele COMPILATOARE sau IN-
pot introduce de la o tastatură . TERPRETOARE. Cu ajutorul lor .
Extragerea rezultatelor se face utilizatorul îşi poate scrie propri
p e suporţi tehnici de inform a ţ re ile sale PROGRAME DE APLI -
cn: hirtia tiparita la imprimant.t ; CAŢII pentru a rezolv a prin 10 ·
cartele şi benzi perforate, pe termediul calcul atorulu i proble-
ec ran ul unui display , pe discur i m ele care il intereseaza .
benzo sau casete magnetice.

SCURTĂ ClASIFICARf
('akulatoarclc: u•pnnd o ):amă Ioan•· 'ariată de ltpun, dt: f<l wpt>rcakulatoare so
l!Sill'atc lk,unatc aplicaJulor spcciak. Jmatc cu ITWI multe JHocc"•ar.: .:c le pernlll
p ducr;IICOI dat dor cu n 'Hc;ă <k sut~: tlc rmllo.Hil' de mstrucJIUI11 pc , ... ,·unda b
•·•kulatoare de ut indhidual l••artc :.u:ccs1hilc util11:tru d~ dtrc ncllliJlall )1 care ,ia·
IMHa dllliCihlllntlm rcdthc pot li transportate d11ar intr-<> 'n' 1e1a.
lfltrt: <h.'C,lC l'\lfCIIlC <;C 'ÎIU<'<II:I SISICilldC UC caku!, .:.tku!ato:trc d.: dzmetbllllll ~~
.:Jp~d.tatc.marc. la <:arc"' pot cupla sute Ul' c<:hzpaml·ntc pcrzlcrzc.:. minicalcuhttna-
rdt· )1 mzcn><:alculat<l<t rele
Microcalculatoarl.'lc >Înt l"011'>lruitc in JUrul unu1 m~ernprt~<:csnr. cu d11n~nsiuni
o1id ~~ fohl..,c.;'~ de oblu' l '-.t nH.:I\l,>rh.: 1..''\tcrnol di\(:Uri fl(•\ihitc.
iu 'iaţa dc firl'Hrc ti f"ol•,..im •·u toJii calculatnart• dt· hunm<IC l'arr in n·alitJ'~ ""
sint l.'alculatoan: in wn,ul cdt~r 'P"'" pînă aici ,., mici ma,ini de cakulat la r.:z .:a şi
mdsinik ,k hzr<HI.

O EVOLUŢIE SPECTACULOASĂ
Calculatoarele electromce. d ··- mau multă energie electrica. Prt-
venite accesoriu/ tndJspensa / il mul carcufator complet electro-
in zilele noastre desfăş urării rtC- . nic realizat intre anii 1942- 1-946
tivităţii in orice domeniu, au o rs · se numea ENIAC, incorpo ra
torie relativ scurtă dar fo att e IB 000 de lampi, ocupa • o inca-
s pectaculoasă. pere mare ŞI cintarea 30 de tone.
Deş1 prima maşină de socot1t a flpariţla in 1948 a tranzistoru-
fo st inventată la 1642 de filozo- lui a marcat un salt spectaculos
fu l şi matematicianul francez in evolutia calculatoarelor dee~a­
Pascal, abia in 1833 matemati- rece pr(n dimensiunile mic1. lia-
cianul englez Charles Babbage a bJillatea ridicată SI consumul re-
proiectat o maşină ce poate f1 dus de energie a deschis drumul
considerată strămoşul calculato- spre generaţia circuitelor inte-
rului modern. grate apărute in 1959. Punerea la
' Progresele realizate in dezvol- punct a tehnologiilor de inte
tarea ştiinţei la inceputu l secqlu- grare a tranzistoo/or iri numd
lui nostru au creat premisele tot mai mare pe o past1la de silt Explorăm calculatorul cu ajutorul
proiectarii şi constrw r · pr1melor ciu a creat pos1bll1tatea mmiatu
calculatoare.
Primul calculator el~ tromag­
nzării, adica realizarea pe baz<~
ClfCUitetor intfigrate a unor cal LIMBAJUL LOGO
n etic din lur:ne a fost real1zat in cuiatoare putermce, de dlmen- Vreti să statt de vorbăcu calculatorul? Vreti să vă rezolvat• cu I IUIOf ul lUt problemele de
1944 in S.U.A. Descope<irea tu- sium tot mai mici. a111metică $1 geometne. să desenat~ să compu~~eti .muz rcă'?
burilor cu vid impreuna cu con- În 1971 a fost constrwt pomul Oamenu de şt zn1a au mventat d1ver e hmhate uentru a se tllltea la~e mteleş• rfe calcul .. •"
SaDAng - arhiva personală

tnbuţiile lw John von tveumann mtcroprocesor - o un•tate cen - lunt{H! de pro!Jiemele Cdrord vor să le ga e~sca soluJ•a
fa dezvoltarea ideii de ;;rogram tralrJ de prelucrare (CPU), pe o LOGO rste un hmhat speeto~l prrllru tel de VI la vo<Jstra Cu ajUilllll lu~ urmănnd leq1n vr.
memorat au pus bazel e construi· pas t1 lă de Siliciu cu latura ma1 r..t· r. e v~m pubht 1. wtepiud cu numărul vutor, vett invata sa manevrat• calculatorul tter~orM
ni calculatoarelor efectrom ce. m 1ca de 0, 5 cm. Aceasta a mar- ,... JliOQfdllidJr. vetr putea crea 10tun 1101. ve1• de-cope11 smyun lego şo lenomene dm muuo il'
Acestea erau foarte scucrpe. cat saltul în era microelectroni- '" 1nantd lume a calcul,loao lnr
ilveau d1mensium man st co n~ ~~- C''· .Ueti, llilffto, :o t m.ri aie
Pagină realizată de lucia Cryseea Călinescu şi Ion Diamandi.
electronică

du-se uşor că puterea P ramine


constanta .. Deci , trn n sformator ul
rtasat la ieşirea amplificatorului va fi
ri dicător de tensiune. Bobina L 1 re- •
20-:-25V prezintă primarul transformatorului
IA cuplat la a_mplificator iar L2 secun-
darul său. In cazul de faţa , transfor-
matorul va avea o secţiune de
2,5-3 cm2, L 1 va avea 60 spire cu
conductor de 0.6 mm iar L2 1 200
spire cu conductor de 0,1 mm .
.Analizînd sumar schema de prin-
cipiu, se constată că amplificatorul
'are etajul final complementar şi eta-
jele preamplificatoare în clasa A de
funcţionare. Curentul de repaus $11
etajului final este foarte redus, ceea
ce ii oferă o mare stabilitate. în rest,
schemă este aproape clasică şi se
recomandă a fi folosită ca modula-
A' tor în emiţătoarele de mică putere.
De fapt, această schemă a fost con-
cepută iniţial pentru a fi folosită ca
modulator la emiţător. în această si-
tuaţie , înfăşurarea secundară a tran-
8' sformatorului (cea cu multe spire)
_va fi legată în serie cu alimentarea
etajului final al emiţătorului. Amplifi-
catorul nu necesită tensiune de ali-
mentare stabilizată. Este necesar ca
redresorul să poată debita 1 A, iar

(~oe:::.-15---
·'H__]
fi itrajul să fie asigurat cu un con-
densator electrolitic de cel puţin
2 OOO,A. F.

AMPLIFICATOR Schema conţine componente


existente în comerţ iar proiectarea
cablajului imprimat răm î ne depen-
dentă de mărimea pieselor şi ... im a-
Amplificatorul, a cărui schemă v-o cit 25 Hz-10 KHz sau dacă difuzoa- catorului. La ldcul unde sînt plasate, gj naţia realizatorului. Urmăriţi per-
p rezentăm alăturat, face parte di n rele folosite pot reda între 20Hz-8 difuzoarele vor avea fiecare montat manent (în special cînd proiectaţi
numeroasele variante existente la Kl-!z. Puterea utilă a amplificatorului un asemenea transformator dar co- amplificatoare) ca circuitele de
o ra actuală in lume. DeŞi ,,clasică' · este de: 12W în cazul folosirii tran - nectat invers. Motivul pentru care se ..masă " si cele de alimentare să
la prima vedere. schem a de princi- . zistoarelor 9D237, 9D238; 8 W în i ntercalează aceste transformatoare ocupe su.prafaţă cît mai mar& (să fie
piu are cîteva deosebiri. Amplifica- c~ul 9D139. 9D140 şi 15 W în ca- îl constituie căderea de tensiune ce cît mai late) . Evitaţi în acest fel
torul realizat după această schemă zul 9D439. 9D440. In ultimul caz apare pe linia de legătură dintre am- efecte nedorite ce ar putea apare.
are cîteva avantaje: simplu, econo- tensiunea poate fi mărită pina la 30 plificator şi difuzoare. Cu cît curen- La intrarea amplificatorului se
mi_c şi foarte stabil. V. lmpedanţa sarcinii trebuie să fie 8 tul ce parcurge linia este mai mare poate cupla un microfon, doză mag-
In geoeral , -amplificatoarele pro- ohmi, deci difuzoarele conectate la şi căderea de·· tensiune este mai netică sau orice altă sursă. Dacă se
puse spre realizare au prea multe ieşire trebuie să aibă o impedanţă mare. Se impune deci micşorarea c onstruiesc două amplificatoare
componente şi urmăresc_ parametrii echivalentă de 8 ohmi. curentului prin linie dar totuşi tran- identice. · se poate obtine efect ..ste-
de fidelitate nejustificaţi. In zadar un in cazul plasării difuzoarelor la smiterea · puterii de ieşire a amplifl- reo" (la semnale stereo) adăugînd
amplificator amplifică liniar un spec- d i stanţe mai mari de 10 m, se im- catorului la distanţă . Se ştie ca pentru echilibrare şi un potenţio­
tru audio intre 10 Hz-20 KHz dacă pune folosirea unui transformator P = Ul, deci mărind tensiunea U, se metru de ,.balans". Cei care doresc.
sursa de semnal nu poate debita de- de ieşire conectat la ieşirea amplifi- poate micşora 1 (curentul) observîn- pot adăuga şi corecţie de ton.

ALIM N &TOR + D-------t

STABILIZAT
De mai mulţi ani, circuitele inte-
- grate logice sînt tot mai des întîlnit e
in montajele electronice prezentate
ş i realizate de tineri. Se ştie că ma-
!5 v]
rea majoritate a circuitelor logice
(mai ales TTL} au tensiunea de ali-
mentare cuprinsă între 4, 75-5,25 V, valorile din schemă, frecvenţa de
ideal fiind 5 V. osdlaţie este în jur de 20 KHz. Bo"
Există numeroase variante de re- bina L1 se realizează pe o oală de
dresoare stabilizate care pot debila ferită cu diametrul0 =8-12 mm şr
5 V la 1 A, dar mai toate au un ran- are 50-60 spire. Se bobinează cu
dament scăzut şi necesită radiatoare conductor Cu Em avind 0 =0,5-0,8
apreciabila. În ultima vreme se im- mm. Dioda (1N4001) are rol de pro-
pune un nou gen de surse, cele in tecţie a tranzistoarelor de putere. Ea
comutaţie. Sînt deosebit de eficiente ..pune !a masă' ' tensiunea inversă
şi stabile, cu randament ridicat. autoindusă . de L 1, care aplicată pe
Schema prezentată in continuare re- colectorul tranzistoarelor ar putea
prezintă un asemenea alimentator să le distrugă . Tranzistoarele pot fi :
,.in comutaţie", stabilizat şi autopro- 9D1'38, 140. 238. 440. De reţinut ca curentul absorbit din sursă scade. .rece lucrînd în comutaţie el va -ge-
tejat. Este deosebit de simplu, motiv nu este nevoie de radiator atunci Acest lucru este deosebit de conve- nera numeroase ,,armonici". Aceste
pentru care se recomandă ch iar şi cind în circuitul de 5 V nu se solicita nabil cînd se foloseşte alimentatorul .. armonici" (multiplii pari sau impari
SaDAng - arhiva personală

începătorilor. Acest alimentator are peste 0.5 A. în varianta de ..portabil". În aceasta· de frecvenţă) ale oscilaţiei de baza
la bază un circuit integratj!723, care Cînd curentul solicitat la tensiu- situaţie se pot folosi baterii de cu- pot deranja aparate de radio şi chiar
este un stabilizator de tensiune. nea de 5 V este în jur de 1 A se re- rent relativ mic. legate în serie, la ie- televizoare aflate în imediata apro-
Poate fi întîlnit în capsulă de plastic comandă · punerea ambelor tranzis- ş ire obţinînd 5 V la un curent mare. piere. Deşi atît de simplu. alimenta-
sau metalică . Oscilatorul sursei este toare pe un radtator ce va avea în Frecvenţa de comutaţie fiind mare. torul oferă o tensiune de 5 V bine
ch iar P723, frecventa de osci laţie fi- jur de 5 cm2. Intregul montaj se capacităţile de filtraj sînt foarte mici . stabilizată şi este protejat la scurt-
ind dep•-*ldentă în mare măsură de co mportă ca un convertor, în sensul Se recomandă introducerea alimen- circuite accidentale.
valoarea componentelor R şi C..:. Cu că mărind tensiunea de alimentare. tatorului într-o cutie metalică. deoa- Nicolae Oincă
Totul in univers este in tr- o
c o n tmu ă mişcare : Luna se
invirteşte · În jurul Pămintului,
care la rindul lui se ÎnvÎr-
teşte i'n jurul Soarelui, Îm-
preună cu celelalte planete
ale sistemului solar, cornete
vin şi pleacă, după iarnă ur- ,
m ează primăvara , apoi vara .. :
Acestea sint fapte comune
Sint ele guvernate de legi in -
variabile? Asa va f ;
in totdeauna ? A · fost la fel
din cele mai indepărtate eru
geologice ?
-dintre fenomenele legate de astru! zilei şi care
1 !'INAMICA UNIVERSULUI
. . ..
1 dovedesc că nu este chiar o stea calmă , ci un as -
tru cu multe necunoscute şi surprize încă pentru
• Moment de activilale solară maximă , •to-
grafi_!lt din satelit ti prelucrat apoi in imagine co -
Miş_carea SoarelUI est! ~el dn~tn fapt care se re- astrofizicleni. lor. In medalion, coroana solară ce redă den$ola-
ţ~e de electroni (al descr tere P" · sura inde-
marca pe bolta cereasca 1mpunmd Ciclul de 24 de , . . - - - - - - - - - - - : - - - - - - - - - - ,
pa t1ărll de centru).
ore activităţii noastre cotidiene. A trebuit sa VARIETATE iN MIŞCARE
treacă timp indelungat pentru a se stabili ca
aceas - mişcare a Soarelui nu este decit o rezul- Observarea suprafeţei solare relevă o extraordi- nim să-I decupăm in trei zone, in mod schematic.
tantă aparentă a rotaţiei Pămîntului in jurul pro- Prima zonă o reprezintă nucleul termonuclear,
nară varietate de mişcare: de la rotaţii ale mate-
priei sale axe. Oricum, este greu de acceptat că riei In ansamblul ei pină la . oscilati• atmosferice adică chiar sursa de energie a Soarelui. Diame-
noi sintem pe un "balon rotund" cu diametru! de locale legate de vinturi (mişcări de aer) cu viteze tru! acestei zone reprezintă a 4-a parte din diame-
cea 12 700 km şi că, la latitudinea noastră ne ro- pînă la -1 000 km/h inversindu-se la fiecare 2 mi: tru! total avind de 30 de ori volumul Te"ei. Den-
tim cu 1 200 km/h fără a simţi nici un. efect al nute şi jumătate. Cum apare _Soarele ~n~1 sitatea, cam de zece ori mai mare decit cea a
mişcării. Forţa centrifugă a acestei rotaţii' este im- observator ce dispune de o lunetă astronom1ca? plumbului este Sl!pusă unei presiuni de 200 atmo-
perceptibilă şi ar fi trebuit ca planeta noastră să Sub forma unei sfere strălucitoare presărată cu sfere terestre. In această zonă, temperatura
se rotească de 17 ori mal repede pentru a anula pete ceva mai numeroase in momentele de activi- atinge 15 milioane de grade Celsius. Cea de a
acţiunea gravitaţiei la Ecuator. Dar Soarele? A tate maximă , adică la fiecare 11 ani; mai mult, doua zonă este a transferului de radiaţie. Este
fost văzut -variind de-a lungul timpului? Aparent dacă observatorul face fotografii citeva zile la regiunea în care nu se mai produce energie, dar
este o stea calmă a cărei strălllcire rămîne stabilă rind constată că aceste pete se deplasează de la in care ea suferă fenomenele succesive de ab-
şi constituie izvorul _vieţli pe mica planetă albas- est ia vest (cele de la ecuator cu o perioadă de 27 sorbţie şi reemisie ulterioară . in sfîrşit, cea de-a
tră. Totuşi faimoasele pete solare, care se ob- zile iar cele de la latitudinile 30" -40" la 29 zile). treia zonă şi ultima este atmosfera, care repre-
servă cu uşurinţă, exploziile care au suscitat Dacă se apelează la un instrumentar de precizie zintă ansamblul înveliş urllor superficiale care au
multe controverse ştiinţifice, sint numai citeva se observă că suprafaţa vizibilă in lumină albă - rolul de a întări radiaţiile. Din punct de vedere al
fotosfera - nu este uniform strălucitoare ci con- radiaţiilor, Soarele poate fi definit ca o "anve-
stituită' din granule de dimensiuni " modeste" - lopă" gazoasă cu o rază aproximativă de 700 000
• Eru~ie sol.a - aspect al magnet·smulu l i n km incălzită la temperaturi uriaşe.
UniVI!t'S .
2 000 km - care apar, se dezvoltă şi apoi dispar
in citeva zeci de minute. .
~cările globale prezintă pentru studiul Soare- TAINELE COROANEI SOLARE
lui un interes analog celui pe care il au seismele
pentru cunoaşterea Te"ei. Ele ne informează Atomii nu sint singurii constituenţi ai · materiei
asupra structurii Interne a astrului, adică asupra care pot emite sau absorbi energie. Moleculele de
ansamblului de caracteristici fizice şi dinamice gaz pot in egală măsură să sufere tranziţii intre
ale tuturor straturllor componente. Observaţiile nivele ~e energie discrete sau continui, corespun-
cele mai spectaculoase in studiul dinamic al ma- zătoare emlsiei sau absorbţiei de radiaţii, cu o
teriei solare sint fără îndoială cele ale fenomene- lungime de undă precisă, deci putîndu-li-se aso-
lor de activitate. in razele foarte puternice ale cia un spectru. Pentru coroana solară, cu o tem-
spectrului vizibil şi in undele ultr_avi~lete, se văd , peratură cinetică de un milion de grade, radi&tiile
dezvoltindu-se in jurul petelor m~fcarl foarte ra- se întind din domeniul razelor X pînă la cel al un-
pide I!Vind de multe ori rezultatul ejecţiei de_ma- delor radio.
terie, şi fiind însoţite chiar -de eruptH -adevarate Partea cea mai Importantă a invelişulul solar o
dezlănţuiri de energie. constituie fotosfera, in care se formează in cel
mai mare procent radiaţiile luminoase care se îm-
COMPOZIŢIE VARIATA ]
prăştie cu generozitate in univers. Urmează cro-
mosfera (numită asHel pentru că apare ca un ciu-
Soarele este o enormă sferă gazoasă cu un dia- cure de culoare deschisă la eclipsă) şi in sfîrşit
. metru in jur de 1 400 000 km, de 109 ori mal mare coroana solară care nu are o limită bine definită,
decit cel al Terrei. Gazul constituent al Soarelui ea se prelungeşte pînă la Terra şi chiar mai de-
este in procent de 98,2% un amestec de hidrogen parte sub forma vintului solar, adică un flux de
şi heliu. Procentele rămase, adică 1,8%, sint for- particule electrizate (electroni, protoni, nuclee)
mate din elemente ~ulf mal grele ca: azotul car- cu viteze cuprinse intre 300 şi 1 000 km/sec.
SaDAng - arhiva personală

bonul. oxigenul. Este interesant de remarcat fap- Temperatura coroanei este foarte ridicată (mai
tul că primele două elemente, hidrogenul şi he- mult de 1 000 000 grade) temperatură a cărei ori-
liul, sint şi primele in tabelul lui Mendeleev, şi de gine nu este incă pe deplin elucidată . Mai mult
asemenea cele mai răspîndite elemente din uni- decit atit, o temperatură foarte ricicată intr-uft
vers. Tocmai de aceea, densitatea medie a Soare- mediu rarefiat constituie două condiţii irealizabile
lui este de 1,4 gf cm3, de 5 ori mai mică decit cea simultan in laboratoare. Care este componenţa
a Te"ei, iar volumul se constituie intr-o masă de coroanei solare? Electroni liberi care o polari-
zează şi praf interstelar, cu alte cuvinte particule
7
2x102 tone.
Pentru a cunoaşte mai bine Soarele, să conve- mici cu agitaţie termică mare şi continuă. Co-
roana este de asemenea şi un emiţător radio cu
lungime de undă incepind de la milimetri pînă la
zeci de metri. Mai mult decit atit, coroana cu
structura ei heterogenă şi in continuă mişcare
este şi sediul unor evenimente catastrofice:
aşa-numitele ..trecători" care reprezintă punţi
uriaşe de materie ce se ridică din coroană cu vi-
teze de sute de mii de km/sec gohnd spaţiul în-
conjurător şi distrugind local structura magne-.
ti că.
in afara acestor "catastrofe'' ale căror implicaţii
inca nu se cunosc bine, in coroana solară se pro-
duc şi protuberanţele - fenomen legat de apari-
ţia unor formaţiuni globale la baza ei, precum şi
erupţiile solare - fenomene impulsive caracteri-
zate printr-o eliberare brutală de energie sub
forme variate: radiaţii electromagnetice, unde de
şoc şi eliberarea de materie a căror cauză nu este
pe deplin edificată . O posibilă teorie ar fi legată
de cimpurile magnetice. Dar cum pot influenţa
acestea mişcările coroanei solare?

L--------------~
MAGNETISMUL SOLAR j
To ată m ateria in univers se "scaldă" in cimpurt
magnetice, accentuate de agitaţia propriu -zisă a
fiecărei părţi componente. Originea şi rolul aces -
tor cimpuri magnetice constituie una dintre ramu - cimp pe direcţia N-S se va rasuci şi după un
riie de bază ale astrofizicii. Dar cind a fost pu ş anumit număr de ro taţii , vor apare nodurile de-a . • Cele două imagini prezrntă o erupţie sol ora
pentru prima oară in evidenţă magnetismul ? lungul acestei linii. Aceste .noduri" vor perfora In hmpul ejeeţie de maten aceasta poate f•
runcată" cu 100 000 km,
După unele teori i, grecul Magnes şi- a dat seama s uprafaţa , antreoind şi materie cu ele, fenomenul
la un moment dat că virful bastonului său care fiind vizibil sub forma mult disputatelor pete so·
era din fier ade-ra la anumite pietre cu compo- Iare. semni fi caţia că , la mai toate popoarele străvech i
nentă ciudată . Oricare ar fi adevărul , cert este c ă Desigur, enigmele care persistă încă in jurul - ş i am dat doar citeva exemple - există substi-
teoria magnetismului s-a conturat abia in secolul Soarelui rămîn deschise. Cu toate acestea astrul tuirea Soarelui cu cel al epocii i n sens de eră ge-
al XVIII-lea i n Europa. zilei răm î ne prietenul de vacanţă , astru! dătător ologică? Oare aceste legende transmise pe cale,
Din punct de vedere magnetic, Soarele ne dez- de viaţ ă şi eroul multor tradiţii populare i n di- orală d in timpuri imemoriale să conţ i nă cheia
'pentr u descif rarea atitor enigme care mai stau as-
tă zi in faţa cercetătorilor? Celebrul arheolog
1 Schliemmann, pornind de la ' legendă, a descope-
rit Troia. Evans, mergind pe aceeaşi cale, a scos
la iveală palatul lui Cnosos din insula Creta, cu
celebrul labirint al Minotaurului. Thor Heierdhall
a făcut multe expediţii cu celebrele sale corăbi i
d in lemn de balsa pornind de la nişte ipoteze mai
mult sau mai puţin argumentate ştiinţific!
Adevărul, pe care toti vor să -I găsească, este
poate la indemi na noastră dar ne lipseşte încă fi-
rul Ariadnei care să ne scoată afară din labirintul
î ntrebărilor incă fără raspuns.
Ing. Mihaela Gorodcov

• Coroana solară este partea externă a almo-


>lerei solare. Contrar cromoaferei, lumina emosa
de coroană este albi. Analiza spectrală a permis
~<·cunoaşterea la originea radlatiilor a tierului io-
' ozat !fe 13 ori.
• O po oluberania solară - fenomen clteril de
•'fupţia solară ~~ a cărei origine este incă sub
emnul lntrebărll. '
• lata cum o linte de torta magnetlc:<l. lnil•al
onentata N-S. este deform.ră in cursul rotaţiilor
Solll'eiUi.
După citeva rOI.. tl Hnia -lne ~lnfifurllli" in
JUrul a strului zllel
• Sint viZlbtle totoclali " buclele c•e au atra -
puns suprafaţa generind importante fenomene
solare.

valuie nişte fenomene foarte interesante: stelele,


nebuloasele, materia lnterplanetară, ionosferele
planetare sint total sau parţial in stare de plasma .
adică alcătuite din electroni 'i ionl care se află

verse puncte ·ale globului. Iar, in tradiţia erelor
i ntr-o continuă ag i taţie. Să presupunem că vechi are chiar şi "virste" ! Să conţină oare aceste
această plasmă se află intr-un cimp magnetic şi tradiţii un mare adevăr ştiinţific?
că particulele componente, încărcate de electrici-
tate şi in continuă mişcare vor genera la rindul " VÎRSTELE" SOARELUI
lor - conform legilor fizicii - un alt cimp mag-
netic care va interacţiona cu primul. Rezultatul: Deseori in tradiţia erelor vechi -apare conceptul
fiecare ion sau electron va avea o mişcare i n spi- de ..soare nou", la inceputul fiecărei perioade im-
rală de-a lungul liniilor de cimp magnetic aşa in- portante. Cuvintul ..soare" este substituit in tradi-
cit in acest cuplu ciudat plasmă-particule lncăr­ ţiile muHor popoare cu ,.eră ". Şi totuşi aceste po-
cate, se vor produce două fenomene interesante. poare se află in locuri extrem de diferite geogra-
Sau mişcarea plasmei va modela liniile de cimp. fic. Populaţia Maya număra anii după numele
sau liniile de cimp vor i nfluenţa mişcarea celei Soarelui in perioade consecutive, sau evenimente
dintii. Soarele oferă exemple din ambele situaţii . geologice şi atmosferice deosebite: Soarele Apei,
Prima este ilustrată de aşa-zisele protuberanţe Soarele Cutremurului, Soarele Uraganului, Soa-
calme in care liniile slabe magnetice sint deviate rele Foc:Uiui, denumiri care marchează adevărate
SaDAng - arhiva personală

de către mişcările haotice ale plasmei. A doua si- catastrofe. Documente străvechi . care aparţin
tuaţie este ilustrată de către arcurile luminoase acestei populaţii, atestă existenţa a şapte epoci
observate in coroana solară . Regularitatea lor ale Soarelui ce desemnează ciclurile lumii sau
aminteşte pe aceea a liniilor de forţă şi sugerează acte importante din drama cosmică. Similitudi-
prezenta unor cimpuri magnetice intense. Care nile sint foarte mari şi cu tradiţia budistă , sau a
este explicaţia calitativă a acestor uriaşe arcade? aborigenilor din Borneo, toate acestea atestind
Soarele se roteş te în jurul propriei axe la ecuator • apariţ i a unui .,nou Soare" după fiecare catastrofă .
mai repede decit la poli (este o imensă bu lă ga- S ă m ai amintim şi de vechii egipteni al căror
zoasă n u o materie solidă!) - deci, o linte de zeu protector era îns u şi Soarele-Ra. Care să fie
raliu/ ideilor
CPnt r.fugal şi un pinion
Cll l ;mţ pentru a cţiona­
rea unui generator de
12 V / 8 A pentru
încărcarea acumulato-
rului. Pe cadrul bicicle-
tei. de asemenea se
află montat un acumu-
lator de 12 V/20 Ah şi
un electromotor rever-
sibil in generator, de
200 w.
Piesa cheie o consti-
tuie volantul , care re-
glează mişcarea şi în-
magazinează energia
cinetică , atit la pornire

OPED
cit şi la frinare.
Greutatea totala este
de 35 kg, viteza ma-
x imă de 40 km/h. Nu
n ecesită reîncărcarea

Deşi reţinută de im-


CTRIC prezentăm în imagine.
la reţea a acumulatoru-
lui, consumul în timpul
mersului fiind coman-
dat printr-un montaj cu
perfecţiunile sursei de Acest tip de triciclu tiristoare. iar la su-
energie , tracţiune n este muHifuncţional : pra-sarcină sau pantă .
electrică avanseaza bicicleta se poate de- e l ectromotorul este
spectaculos. Electro-
mobilul se vede la ori-
t aşa foarte uşor, prin
desfacerea a două şu­
ajutat prin pedalele bi -
ci cletei. lnstalaţia elec- LAMPA
zont. Vehicul nepolu-
ant, apărut încă din
1860, s-a dovedit a fi
ruburi şi se utilizeaza
separat; a doua formă
este cu bicicleta inte-
tncă este simplă cu -
prinzind elemente cl a-
sice auto-moto.
PENT U
ideal pentru transpor-
. tul terestru individual ,
grată {ca in figură) , iar
în a treia poziţie, se
În final , dorim sa
precizăm că aceasta
ATELIER
avînd un · randament de leagă remorca de-t>rida construcţie de tip elec- in figură (stinga-sus) vedeţi un model de lampă electrică - tip aplică -
peste 80 la sută. Bazat de sub şaua bicicletei . tro-cinetică poate fi conceput anume pentru un atelier de amator.
pe rezultatele cercetă­ Pe şasiu sint mon- eficientă şi perfecţio­ Materialele necesare: aşa cum reies din desenul-detaliu din stinga-jos.
nlor şi experimentări­ tate: un acumulator de n a tă de către atelierele sint: 1 = suportul becului. lucrat din tablă (recuperată de la o cutie de am-
lor în acest domeniu , 2 V/ 75'Ah. un electro- şc olare, prezentînd un balaj), potrivit formei şi cotelor din desenul dreapta-sus: 2 = fasung; 3 şi 4 =
inginerul piteştean Du- motor de 500 W. pe real interes de- studiu şuruburi; 5 = abajurul, tăiat şi fasonat din tablă groasă de 0, 15-Q, 20 mm, ca
m•tru Codăuş a realiza t axul căruia se află pla- şi realizare pentru el e- in desenul-detaliu (caroiat) din dreapta-jos; 6 = bec; 7 = inel de montare a
minivehiculul pe care rl sat un ambreiaj variabr l vri de toate vîrstele. fasungului 2 pe piesa 1; 8 =colier de tablă groasă d.e 0,2-Q, 3 mm. pentru fi-
xarea lămpii pe perete, pe care-I lucraţi după desenele-detalii din dreap-
ta-mijloc; un cablu electric bifilar. terminat cu ştecăr.
l Prelucrare şi montare. Piesele 1. 8 şi -inai ales - 5 e recomandabil sa fie
tăiate din tablă nichelată sau cromată, ori de aluminiu. Fixarea piesei 8 de
perete se va face in două dibluri de lemn. În părţile exterioare lampa poate _
fi vopsită cu vopsea de bronz-aluminiu; de asemenea interiorul piesei 5,
dacă aţi folosit altă tablă decit cea indicată mai sus.
R1 R3 R2
560k 2k7 470
"1

220rv CA SUTE
P~N RU
(1
-40.-
PASARE LE
o t Se execută din: pal gros de 1?
mm sau placaj gros de 12 mm; pu-
ţină tablă subţire; cuie. Pentru pre-
lucrare şi montare procedaţi aş a
cum se indică în rîndurile urma-

lAT toare. Din placaj sau pal, ori sein-


dură subţire (recuperată de la lădiţe
de ambalaj) tăiaţi piesele: A (cele
două laturi). 8 (fa,ta şi spatele) , C
(fundul) şi D (suportul) - respec-
tind dimensiunile şi form~le indicate
în desenele cu detalii. Asamblaţi
piesele folosind cuie subţiri sau şu­
Cu ajutorul a trei componente complementare, plaja de funcţionare a in- ruburi -pentru lemn. Deasupra un-
trerupătorului cu gradarea luminii poate fi mărită . Reglarea cu un simplu ghiului ascuţit de sus montaţi un
triac este caracterizată prin
fenomenul de histerezis la punerea in funcţiune.­ ac operiş din tablă recuperată de la
In realitate. comanda incepind de la un potenţial' nul, trece un anumit timp o cutie de conserve. Fixaţi căsuţa pe
inainte ca tensiunea de prag să fie depăşită şi circuitul să înceapă a func- suport, ca, în desenele E şi F.
ţion.a. După indicaţiile din desenul de
In cazurile cele mai defavorabile. tensiunea de prag poate atinge circa jos puteti realiza un loc de popas
70 V. Cu ajutorul circuitului complementar descris in acest articol {R 1 • C, şi pentru păsărele format dintr-o plat-
P,). pragul poate fi coborit pină la circa 35 V; in plus, există o posibilitate formă de scîndură (baza) pe care
de prepoziţionare. Potenţiometrul P, poate fi reglat deoarece. atunci cind P 2 construiţi, din crengi sau trestie.
este deschis complet. o tensiune minimă este deja aplicată pe . sarcină. acoperişul sprijinit pe patru suporti.
SaDAng - arhiva personală

Această modificare prezintă avantajul şi atunci cind circuitul este utilizat Pentru asamblare folosiţi cuie sub-
la r_eglarea vitezei unei maşini de găurit. ţiri şi , eventual, pri!nadez. În interior
In acest caz potenţiometrul P, este ajustat astfel ca, in poziţia extremă a puneţi firimituri de pîine sau se-
lui _P2 1valoare maximă). ~t~~aşina de găurit să fie la limita demarajulw minţe , introduse într-o sticlă (fâra
In concluzie, cu .ajutorul acestui montaj simplu se poate regla in limit e fu nd) montată cu gura in jos. ca r n
largi tensiunea alternativă efectivă la bornele unui consumator (bec. maşin i desenul-detaliu din stînga. De ase-
de găurit etc.), deci implicit se reglează continuu puterea absorbită de con- menea, aşezaţi un vas (din tablă sau
sumator. Se obţin in acest fel economii importante de energie electrica. material plastic) plin cu apă .
ştiinJă, tehnică, cunoaştere

să1 vukanr. ..1a1 ,JUtm


amenrntăton - Vem-
V1ul, Etna. Stromholi,
Vulcano.
• Cel mat actiV IJI! ri-
me-tru de turn ş1 llăcăti
este insa cel al Pacifi-
culut. în zone dens JIU-
pulate - lndonezta tu
78 de vulcanr acttvt Ş I
Japonra cu 49. mare
parte aflatt in aiHOJIIP
rea unor mall oraşe
Statele Umte cu 37 1
vulcant acttvl. cet m
mnltt in Alaska ŞI Ins•
le e Aleutrne
Oe cealaltă Jlarte, 111
K,unceatka. se afla B ~
lltnJanaJa vulrJ n
runoscut -VJ! ntru vrr
lenta s.a eruptie dtn O
mart1e 1956. cind CI a1
virit! dm măruntcne 2 4
nuharde tone de mate·
ne - suf1cient pen!ru
a acopn un oraş de ta·
It a Pansulur suh un
strat de lavă ŞI cenuşa .
Urn ten 1re, 111an1ca
I!XJI!Olle Il -a făcut VIC
11111e - regumea are
Jht{lfll locurtorr. tar vul·
t.lnologu. care urmă·
'J' illl de litlt evoht{ta
Mal mulţi cititori intre care il amintim pe Vasile Mihai din Craiova v 1lcanului. au prevăzut
Vlad Stanciu din Bucureşti, Mihaela Voicu din Cluj-Napoca. doresc !la ŞI avertrzat cu citeva
ştie ce este ,.Cercul de foc" al activitătli vulcanlce pe Terra.
lum ina1ntr.
Aşa-numitul cerc de
foc· descrrs în lucran
de geolog1e şt setsn e;
logte. urmează o h111e
de-a lungul coastelor
Amer1c11 latine. d1n
Clule, spre nord. pe
lîngă Peru. · Mex1c ŞI
roasta apuseană a
Aml! ncu de Nord. fă
cind apot o curbă dtn
Alaska prtn Insulele
Aleutme, spre sud-vest,
t·~:cind pnn Penmsula
Kamceatka ŞI Insulele
Kunle. dupa care 11ar
curge arhtpelagul m-
pon. FthiHnele. lndonc .
zta. Noua Gumee. Noua
Zeelanq;l. arcul de vul
Cillll dm msulele Ca-
ralb.e este constderat o
stmplă denva\fe a ma
reftu cerc al Pactftcu·
hu. unde se inştră 421
dm 529 vulcam activ1
"' planetei .
Un alt lant de vul
tam se intmde pe lmta
mediană a Allanttcuhu
SaDAng - arhiva personală

de la msula Tristan da
Cunha. in sud, treciml
pul Azore, pînă in 1s
l111da. ea smgură nu
1 1arind 28 de vulc. 111
, fiVI Bazmul Med1te
ranet a1e cunosc 11
atelier de la A la Z
SIUnea alternativă de intrare aplicata
grilei tubului electronic face . a
crească si sa descreascâ curentu l 1
La cererea a ~umeroşi citi- din anod: Curentul 1 trece prin rezts-
tori, incepem să publicăm un torul anodic Ra şi rezistorul. catodtc
serial de articole avind ca Re şi produce o cădere a tensiu nii
tn ambele. Cu cit este mai mare va-
temă "Tehnica fotografică" .
loarea rezistorului Ra, cu atit este
Intenţionăm ca prin Interme- mai ridicată tensiunea de, iesire a
diul rubricii de faţă să oferim amplificatorului. Valoarea ·rezistor u-
celor pasionati de fotografie lui Re (şi deci căderea de tensiune
elementele necesare unui is- pe Re) este astfel aleasă incit grila
cusit fotograf amator. de comandă sa rămina negativă in
raport cu catodul. Tensiunea alter-
nativă produsă de variaţiile curentu-
lui 1 in Re este adesea nedorită (se
ştie că parametrul 1 este controlat
• REORESORU L de diferenţa de tensiune dintre grila
CARACTERISTICILE OBIECTIVELO'R Funcţionarea ctrcuitelor şi apara-
telor electronice necesită pentru al i-
şi catod) . Pentru înlăturarea acestor
efecte rezistorul catodic Re se decu-
Cunoaşterea tipurilor de obiective fotografice după aspectul şi semn ificaţia mentarea cu energie surse de ten- plează (scurt circuit pentru compo-
mscripţiil or aflate pe ele este un fapt important, dacă ne gindim că obiectivu l siu ne continuă. Această tensiune se nenta alternativă) cu un condensa-
constttuie partea 01- :ică principală. de care depinde calitatea unei fotografi i o bţi ne in mod obişnuit de la bateni tor a cărui valoare se calculează în
Ce este un superangular sau un teleobiectiv? Prin aceste denumiri cit ş1 prin sau de la reţeaua electrică prin re- funcţie de frecvenţa tensiunii altet-
celelalte înscrise in figura alăturată se desemnează tipul de utilitate practică a dres<trea şi filtrarea tensiunii · alter - native. ·
fiecărui obiectiv. Astfel ne imeresăm intotdeauna, in acest caz . de următoarel e
date: distanţa focală (exprimată in mm): unghiul de cuprindere (exprimat iu
grad,.e): distanţa minimă de fotografiere (in metri) : luminozitatea (un raport) . •2001+200V
-.Difrii!}.Ură--se o.bsl!n'â prin micit.e·'Teprodtlcer~-eum-s~ste~pu~-­
prindere (unghiul de cimp). cu cît distanta focală creşte {de la superangular spre
teleobiectlv), De asemenea se remarcă in acelilŞi timp cum scade lumtno.z.itatea
obiectivului. de la 1:1,8 la t5;8 - deoarece obtectivul cu distanţă focală lungă
-·-- -anJiA=GGR&#OGţia-sa- 9"Gerie de=feinîle · - · ·- c - " - · -~
cantitate mai mică .
Din tabelul fotografiei rezultă că există obiective cu unghi mare de cuprin-
dere (weitwinkel) obiective sta.ndard (normale) şi obiective mic unghiulare (lele-
obiective) şi chiar. cu distanţa focală extrem de scurtă (foarte man unghiu Iare).
Re 500
Ing. Dumitru Codăuş
' 0/~V

1:1,8/21
.
un exemplu
lata
Circuite J ectronice de bază
de citire a native. Redresorul este un dispozitiv • REACTIA NEGATIVA
. datelor cu ajutorul căruia se realizează tran - Prin reacţie negativă se inţelege
{cam cifrate) sformarea unui curent alternativ de intoarcerea unei părţi din_energia de
superangular înscrise joasă frecvenţă intr-un curent c;ont i- la ieşirea unui amplificator la intra-
pe montura . nuu. Funcţionează ca o supapă ce rea sa in aşa fel incit semnalul de
permite trecerea curentului electri c reacţie să se aplice la intrarea am-
unui plificatorului in antifază cu semnalul

tf
intr-un singur sens, anulind (sau in
obiectiv : versind} alternanţele corespunză ­ existent aici (figura 3). Datorită
1:1, 8 - f= 52 mm toare sensului contrar. Rolul de re- reacţiei negative tensiunea efectivă
1354826 dresor il pot avea tuburile electro- a semnalului care se aplică la intra-
HELIOS 81 nice, diodele s~miconductoare sau rea etajului scade, iar tensiunea de
care tranzistorii. Astfel , figura 1 arată ieşire de as emenea scade, ceea ce
-........... "tradus" cum tensiunea alternativă furnizată este echivalent cu a spune că reac-
de transformator este redresată ţia negativă micşoreaza amplificarea
cu distanta focală înseamnă
intr-o tensiune continuă pulsatorie etajului Tensiunea renta a unui am-
11edie următoarele: plificator poate It co nceputa ca
ale cărei componente •.alternante"
lumintJzitatea sint suprimate de filtrele RC. suma dintre o tensiune liniara de ie-
1:2.8ho 1.8: • AMPliFICATOR Ul şire şi o tensiune de eroare. Reac-
distanţa Acesta este un aparat care reali- ţia negativă adaugă o parte din ten-
focală zează operaţia de amplificare. Pro- siunea de eroare la tensiunea de in-
52 mm (45°): cesul de mărire a valorilor unei mă­ trare, astfel incit la ieşirea amplifica-
. seria rimi datorită energiei furnizate de o torului apare o tensiune corectată .
sursă de aceeaşi natură, fără schim- Eroarea reziduală in tensiunea de
1354826; barea modului de variaţie in timp a ieşire se reduce intr-atit incit să re-
normal marca zulte o tensiune corectată (figura 4).
mijrimii se numeşte amplificare.
HELIOS Intr-un amplificator electric sau Amplificarea globală (cu reacţiei
electronic, semnalul de intrare poate se poate calcula cu formula : A =
1:2.8/100 fi reprodus cu intensitate mărită atit = a/ 1 + al, unde a este amplificarea
in ceea ce priveşte tensiunea,cit şi etajului fără reacţie iar f factorul de
intensitatea sau puterea curentului reacţie. Aplicarea unei reacţii la un
electric. Un astfel de amplificator amplificator electronic are ca scop
poate fi un tub electronic cu trei sau obţinerea uno'r modificări ale pro-
mai mulţi electrozi, un tranzistor prietăţilor lui - sensibilitatea şi'
cu distanta tocata lungă etc. in montaje adecvate. Ca exem- valoarea amplificării, impedanţele de
plu, in figura 2 se prezmtă un ampli- intrare şi de ieşire, distorsiunile etc
.. 1:4/200 ficator de tensitftle cu triodă . Ten- - sau chiar transformarea sa dm
amplificator (printr-o reacţie pon-
t t vă) intr-un alt tip de circuit : oscila-
• f~10
r--- -----------, tor cu reacţie, circuit basculant e1c.
Ing 1 Ctllroiu
1 1

teleobiectiv ~af 4

T.~l~;ţie
1:5.8/500 a
A=- Ea
SaDAng - arhiva personală

f.,.af
1
A:6,6 1
1:20
1 ___________
I_ Jt
cu distanţa focală foarte lun gă

ffll
de la JOC la măiestrie

cioare de lemn sau metalice infipte in pammt.


Gwsimea panoului (distanţa dintre cele doua
p lăci ale sale din faţă şi spate) o veţi calcula '"
funcţie de lungimea mosorelului din desenul-de-
taliu 1.
Pe partea din faţă a panoului desenaţi trei
cer-eori concentrice cu diametre diferite. Cercul
din centru, avind diametru/ de numai 60 mm. il
veţi decupa. Discul său il veţi monta pe o tijă de
lemn prevăzută la capăt cu un arc.
Lucraţi apoi dispozitivul electric de autosemna-
lizare. aşa cum vedeţi in desenele-detalii 1 şi 2
ale figurii, folosind: un mosorel de lemn sau ma-
terial plastic. două tăbliţe de contact (recuperate
de la o veche baterie electrică pătrată), un bec de
autoturism pentru faruri. cu du/ia respectivă.

,,,, sirmă de sonerie pentru conex iuni ş i trei baterii


electrice de cite 4,5 V, legate in serie.
Cind instalaţia este terminată, aşezaţi-vă drept
in faţa panoului, mai intii la distanţa de 4 m, şi
aruncaţi pe rind trei mingi de tenis (uzate), cău­
tînd să loviţi discul mobil din centru.
Ori de cite ori veţi reuşi. se va aprinde becul de

cu autosernnalizare semnalizare. După ce reuşiţi să realizaţi constant


trei lovituri direct in ţintă, măriţi d~stanţa cu do1
me_tri şi reluaU.. aruncările.
Pentru a vă antrena in aruncarea la ţintă fixa. El este compus dintr-un panou dublu de pal Incercati apoi să loviţi ţinta şi aruncind mingile
construiţi jocul şi instalaţia de semnalizare din fi- sau placaj gros de 10 mm, cu înălţimea de nu din faţă, ci din poziţii situate in unghi de 45"
qura alăturată . 800-1 000 mm şi lăţimea de 500 mm, fixat pe p1- la dreapta şi stinga .

..

după gust. ori c 1 lac pentru bici.clete sau lasate prin una din porţile notate cu A , B şi C . Se
Din bucăţi de pal şi placaj sau scîndură subţire natur şi acoperite doar cu două straturi succesive aco rdă cite 1 punct pentru ieşirea prin poarta A.
de brad (recuperată de la diferite ambalaje) tăiaţi de nitrolac incolor. 2 puncte pentru poarta B şi 5 puncte pentru
- potrivit dimensiunilor specificate in desenul . Pentru a juca , introduceţi o bilă de oţel (rul- poarta C (pentru care bila trebuie să parcurgă in-
d10 stinga al figurii - şi apoi asamblaţi piesele ment) sau de sticlă , ori din material plastic prin treg traseul) . Fireşte. puteţi organiza concursuri
(prin lipire cu aracetin şi consolidare cu cuie sub- intrarea notată tu 1 (in dreapta-sus). Bila va alu- între colegi, urmind a vedea cine realizează cel
ţiri), construind astfel aparatul jocului. Acesta neca de-a lungul planurilor înclinate ale aparatu- mai mare număr de puncte din 5 sau 10 lansări
poate fi vopsit cu .două culori de ulei. asortate ' lui, trecind succesiv pe citeva dintre ele şi va ieşi ale bilei

data rindul .fa tras i'n minge. La jocul


Materialele necesare: o cQală de • in doi, autogolul (trecerea mingii
carton gros (mucava) sau placaj
gros de 2 mm cu dimensiunile de
700/ 1 000 mm; benzi de carton (sau
joc pnn propna poartă) se cons1dera
punct realizat de jucătorul oponen t.
La pauză terenurile se schimbă intre
ş1pci de placaj) la.te de 30 mm şi
lungi cit laturile cartonului; arace-
tin; tuş negru; 3 butelii identice
de jucători. Jocul se desfăşoară de-a
lungul a două-reprize a cite 10 mi-
nute. Jucătorii sint obligaţi să sufle
goale din material plastic (recupe-
rate de la ambalajele unor deter-
genţi. cum sint .. Deva/" sau .. Iris""); o
abi- in minge de fiecare dată cind le vine
rindul in timp de cel mult 30 se-
cunde, pentru ca nimeni să nu
minge de ping-pong.
Constructie şi folosire. Lucratr te-
renul de joc lipind benzile de carton li- poată .. trage de timp'· cind se află in
avantaj.
(sau placaj) pe laturile cartonufui.
Pentru cele două porţi lăsaţi spaţii
libere lungi de cite 100mm. ori rea-
tate Variantă. Jocul poate fi organizat
şi pe două echjpe de cite doi jucă­
tori parteneri. In acest caz jucătorii
lizaţi (tot prin lipirea cartonului) se plasează de cele patru laturi ale
forma clasică din desen. Trasaţi li- terenului şi fiecare are dreptul să
nia de mijloc cu tuş negru. Cind /i- plet sau perfora cu un orificiu de if]- doi jucatori, fiecare caută să mar- sufle in mi[lgB numai din dreptul la-
piturile s-au uscat, puteţi incepe jo- dlferent ce formă sau mărime. In cheze gol, scoţind mingea in afara turii sale. In fiecare echipă un jucă­
cul. Terenul de joc se aşază pe acest fel realizează ieturi de aer de terenului prin poarta situată in ju- tor ocupă una din laturile scurte, iar
SaDAng - arhiva personală

pufere sau cuprindere diferită . mă tatea de teren a oponentului, in- celălalt una din laturile lungi ale te-
masă , se pune mingea la centrul
..stadionului" şi se trage la sorţi or- ·. Incepe jocul cel care a tras numa- scriind cite 1 punct de cite ori reu - renului. La pauză , intre reprize, ju-
dinea in care vor ataca jucătorii, rul 1. El are drentul să ,,sufle" un şeşte. Dacă partida se joacă intre mătăţile de te.ren şi, respectiv, locu-
inarmati cu cite o butelie din mate- singur jet de aer (putermc sau slab. trei oponenţi, fiecare e liber sa mar- rile ~;e schimbă intre jucătorii opo-
după dorinţă) asupra mingii. Ur- cheze gol in indiferent care din cele nenţi.
n al plastic, goală. Oricare jucător
p oate folosi capacul bute/iei, de fie· mează jucătorul cu ·numaru• 2 s•. două porţi. Dacă cineva aruncă. gre-
care dată cind suflă in minge, dupa eventual, cel care a tras numarul 3. ş it, mingea peste marginile terenutu. Pagină realizată de
dorin(ă, adică il poate scoate com- In cazul unei partide disputata intre de joc (nu prin poartă) işi pierde o prof. Claudiu Vodă
recreatii tehnico-ştiintifice

Caleidp scop
Ereditate • A 111lrat in faulicatie o fibra rezist~ntâ la lt:n
peraturi ce depaşesc 1000 grade Cei?IUS Ea _es•e
destmata rea!izaru diverselor produse rgmfuge. mlo
reptilelor cuind cu succes azbestul, precum şi la executarea
unor imbracaminţi de protecţte imP.otriva tncen~il­
Şopirla din' Ilustraţie o reptua lor. • Cel mai mare aparat fotografic dtn .lume Cln-
dm familia .Agacmcae· -lor, g .. tareşte 25 de tone şi este destinat .. tmortahzant' sa-
smdu-se in faţa unw intrus pe eltţtlor artiliciali at pamintului. Cum era ~i firesc. el
teritoriul e1, se ndtca pe piCIOa- a fost flasat intr-un obseryator astronomt~. • Auto
rele crtspate Şt-$1 etalează enor- mobilu de curse dtn tmagme are 8.3 metn lungtme
mul ,.guler", loveşte enervata ae- 127 mm distanta faţa de sol. roti late Ele 152 mm Şt
rul cu coada şt cascind gura, efJe echipat cu un motor de tipul Rollş Royce cu pu
• p t>a de 34 000 CP. Consuma nu mat puJtn de 190
scoate nişte s.unete ameninta-
toare. lt1r combustibil pe minut iar oprirea !a sf1rşitul cur
~ i e poate face numai pnn deschtdl'Wl 1 patru
Ereditatea reptifelor (aparute
pe pamint de cea 260 milioane
de ani). practic neschimbata, se
manifesta ş1 la genul uman.
Darwin observa ca. in general,
marirea volumulw real e o ri-
posta automata ta senzaţia gene
tica de pericol şt persista de-a
lungul întregit scart evolutive. la
toate specnle. La galmacee, la
palm1pede - if] caz de pertcol -
se sburlesc penele: la furmcari,
cim1 se ridica - la fufle - parul
pe prtma porţiune a spmarii; leul
işi sbur/eşte coama cind e atacat
iar la gorila, de exemplu, blana
braţelor se ndica fa poma ame-
ninţare a animalulUI. Pe scurt. Not toti am pastrat macar ve!:
pina la mamifere, starea de t•gitle aerului amenintator al reţ.
alarma. enervarea, pertcolul, ttlelor. Mergind mat departe cu
teama. furia se mamfesta cam la
fel. Omul, u1t1ma specie din filta-
'JUne, are reacţte instmctiva, un
exemplele, aceasta reacţie mva
/untară in · fata pericolulUI, e evi-
denta chiar in limbaj · vorbtm
,,lase
reflex asemanator: sa numim nu- despre faptul ca ..ni s-a făcut pa
mat "pielea-de-gaina" ce ni se
face cu prileiul unei emoţii pare-
ruf mac1uca", că ..m s-a sbirltt
parul pe cap" sau ca •.stmţeam
film''
C.Jre, la un sentiment de oroare ca explodez" de desamagtre, ne-
etc. caz f1•rie. A inceput sa se fa- 1raşute de frinare. Cu acest aut trobil pilotul t1 •ta- .
brice o petiwla loto nic Rtchard Noble a stabilit un 1 ou record mormai
sensibilă la raze laser. de viteza 634 mrle/oră (1 mlla =16U ,344 mctr., •
care poale fi utilizată Se . afla in faza de experiment o seceratoare.. pe
pentru reproducerea iabe. Cele doua ptcioare articulate şi plasate in par-
diswrHor w i rwegls- ea din fata. tatoneaza denivelărrle terenului şi ac:
,,Ochi'' artificial lrărl video. ,. laser-
fllm" -ul (wm a fost
denumit produsul), In-
ttoneaza in deplină ncordanta cu cele doua roţt
dtn spate .. • A fost construita o camera de luat ve-
en. de marimea unei brichete • Un rngenios dtŞP.O­
O nouă realizare tehnică , după ,,patentele" naturii, o conştitUie tegrat intr-un sialem zitiv ataşat unui tractor obiş nurl pentru lucrarrle
0Chiul artificial" , instalaţie destinată să se adauge cel orlalte echi- adecvat, poate fi de agricole permite dezradacinarea intr-o smgura oră a
11
aeemenea folosit pen- ctnci copaci . Urmeaza transportarea acestora la lo-
pamente de care dispun in prezent observatoarele astronomice. - Iru irwegiltr.-ea ima-
Noua instalaţie constitu ie o replică a ochiului natural , fiind alcătu­ cul replantani. De retinut că dispozitivul permite
ginilor fixe (inclusiv conducatorului vehicutului să răsucească mecanis-
ită dintr-un glob ocular, retină . cristalin şi terminaţii nervoase. De grafică), prea.~m fi a mul spre arbore. sa-I coboare spre sol. să pună in
fapt , aceste denumiri ale părţilor componente sint pur convenţio­ informaţiei stocate pe funcţiune cuţitul folosit la excavare, să ridice copa-
nale. Aşa-zisa retină, b unăoară , este constituită din extremităţi l e benzi magnetice iA cul. impreuna cu radacinile $i pamintul prins intre
unor fibre optice extrem de fine, al caror rol este de a transmite memoria computerelor ele $t, evident. sa-I mentina intr-o pozitre corecta, -
informaţiile. Cit priveşte cristalinul, principiile de funcţionare ale '' In băndle de dale. favorabilă transportariL
Noua peliculă face po-
acestuia au fost mai-greu de reprodu s. Pentru a imita capacitatea
libile citirea '' repro-
sa de adaptare, constînd in schimbarea convexităţii , in funcţie de duc:erea unor asem•
distanţa care desparte ochiul de obiectul observat, s-a recurs la nea lnregiltriri cu $-
modificarea presiunii lichidului transparent la lumil)ă , care umple lorul raze1 , _ utili-
.. ochiul artificial". · zale la copiere.
~

Rafinării naturale
in urma ma1 muh01 scufundărt efectuate n oi
lut Cal!lurme1. au fost descopent~. it; tundul
oceanuhu. ma1 mulle rafinăni de petrol nalu·
rale A1c1 petrolul se formează pun descompune·
rea loarte raptda a sedimentelor organ1ce Sub
efectul temperaturn de ordinul , .J 300 yr ade ["1
srus. produsă in stratunle subter.we. dec1 dmcolo
de punctul de fierbere al ape1. la adincune,l J!es
1 focun de t 800 metn. se produ e o cracare a
petrolului, care duce fa formarea benlmel ŞI a dt-
verselor alte subproduse Este pentru pnma oară
. in lume cînd se descoperă o asemenea .rahnă­
ne· Acest lucru modrhcă o idee. Ldfe părea m·
contestabtlă. respectiv aceea care aluma ca h•-
drocarhurile s-au format in cursul a mthoane sau
SaDAng - arhiva personală

sute de mu de am Noua descopeme ~ell'~.l!l


s!rează că petrolul se poate forma mult Pla! rar. 1
in anumrte cond•!it Tot pentru pnm« data se con
''~tă producerea unor cracan spontane Astfe~
natura a devansat mvent1a umana. pentru că cr d
carea !errrncă sub pres1um mdn nu a lost pusa H
1 • in anul IS13 in una 1•1P r •.,
-•··1a acltvtl<>te
dialog

VA recomandăm o carte
aparitia primelor mij- sificării constru r. ţ i Pr rlP
Su b acest titlu a 1o acc de transport pe autovehicule rutier <'. !1
apărut recent o foarte apă (pluta şi luntrea), - apariţiei şi perfecţio n J ­ .Rodica En•' Braşov. Inaugurarea ma-
documentată lucrare. care au condus la dez- rii traJ1sporturilor - ae- gistralei 1 utie1e ,, ' o ;msl <~garăşanlll"' a avut
care face o interesantă voltarea navigaţiei , dar riene. In partea finnla a loc la 20 septam ~ r! e 1974.
şi pasionantă incur- şi a pirateriei; în conti- lucrării sînt prezentate Aurelian Mindru - Constanta. Cel mai
siune în evoluţia tran- nuare sint schiţate şi unele elemente de ina:t munte din Grecia este Olim p
!2985m) . virful sau fiind intotdeauna aco-
sporturilor din cele mai alte căi si modalităţi de prognoză privind vehi-
per it cu zapada .
vechi timpuri şi pînă transport între care v.e - cuiele pe pernă de aer, Vasile Brezoianu - Piteşti. Pr1ma
astazi. iar. în final, pre- hiculele .,automişcă- transportul în vid. navi- şcoala pentru invata•ea conducerii auto-
figurează perspectivele toare" şi •.automobile'·. gaţia cosmica . precum mobilului a fost lnfunţata la Bucureşti in
din acest domeniu . ca şi apariţia diligenţei. şi noi tendinţe ce- se anul 1906. EH a funcţionat pina in anul


Structuwt în trei părţi, Spaţii ample sînt întrevăd ca urmare a 1914.

·--,
Sorin Sima - Botoşani. Structura me-
volumul abordează un
larg evantai de pro-
bleme: începuturile în
transporturile terestre.
consacrate apoi con-
semnarii primelor vehi-
cule acţionate cu abur,
dezvoltării trnnsportu-
folosirii energiei nt~-
mice. Cartea benefl-
ciază şi de o ilustraţie
sugestivă , care-i spo-
-•- -
..
_., ·- . . ~.
talica a statuii Libertatii din portul New
York a fost proiectnta de inginerul Eiffel.
creatorul celeb1 ului turn cu acelnşi nume
din Paris .
.( c. _:.--
marcate de întîia mare rilor feroviare şi na- reste atractivitatea. (B . Vasile Costescu - Tg. Jiu. Struţii pot
1 nvenţie umană (roata). vale. extrnde rii si diver- ' MiHianJ ajunge la o înalţime de peste doi metri şi
la o greutate de 150 de kilogmme.
1 Aceştia pot atinge o viteza de peste 65
km ·pe ora .
Roxana Darie - Brăila. Unele dintre te-
Amuzaţi-vă prietenii cu un .. vul~
can" care va fi, evident, ,.miste- CITITORII CĂTRE. CITI Rl mele propuse au aparut in revistă . Pe ce-
lelalte le vom programa intr-u viitor nu
prea indepartat.
rios". Prezentati-le un borcan Următorii cititori doresc să stabilească corespondenţă Costel Cimpeanu - Rădăuţi. Amazonu l
obişnuit de conserve, de circa 500 pentru a-şi completa colecţia revistei a.1 numerele care este fluviul cu cel mm mare debit. cu cel
mi, in care pină la jumătatea inăl­ le lipsesc: mai lung curs navigabil şi cu cel mai-
timii se află modelat din plastilină • Caragea Cristian - Bucureşti, sectorul 3, AleP" mari! numai de afluf'nti -
colorată, un vulcan tenninat in Macaralei nr. 5 bloc 0-26. scara 2, apartamentul 2 .' ·Marcel Constantin - Bucureşb. Châllri-
virf cu un mic crater. Dintr-o cană tud lt" datea?a d111 11:10\l Ele aveau măciu::
• Laurenţiu Dominteanu - 8800 Tulcea. strada Raz-
turnati deasupra lui apă, prelin- 1' a d•ntr-un amestec de pvcioasă . clorat
boieni , bloc M-2, scara C . ap. 5, judeţul Tulcea. de potasiu . licopodium. zahar şr apă gu-
gind-o incet pe unul . din pereti, • Rntiu l_uminiţa Elena - ' 8575 Feteşti. strada .Ardea- mată . Se aprrndeau prin introducerea lor
pină cind borcanul se va umple. lului, bloc H-12, scara A , ap. 12, judeţul lalomiţa . in acid sulfuiic concentr aL
Puteti rosti şi o ,.formulă ma- • Următorii cititori doresc să corespondeze pe teme Nicolae Cristea - Focşani. Cadranul
gică" ... dar repede, fiindcă ime- de modelism: soim a fost inventat 1n Asia de sumerieni
ciat vutcanul va incepe să erupil • Enescu Marian - 8575 Feteşti . strada Calăraşi nr. in urma cu circa 5 000 de ani.
un fir de lavă roşie, care se va ro- Gigel Cernat - Caransebeş. Este vor ba
458, judeţul lalomiţa . - de lacul Assal. din depresiunea Afar (sta-
dica la suprafata apei. • Boi cu Adrian ~ 6850 Dorohoi, strada 23 August nr tul Ojibuti din Africa) . situat la 150 m sub
2. judeţul BotoşanL · · nivelul marii.
• Aurel Iacob - 1100 Craiova . cartier Craioviţa Noua . Mihai Lită - Cluj-Napoca. Vom pro-
Fizică b loc 22, scara A , apartamentul 16, judeţul Dolj.
• Marius Bîrsan - 5900 Gura Humorului, strada An-
_ qrama periodic materiale despre cunoa?-
t<:>rea Cosmosului. Precizia ceasurilor cu
cuart este de plus sau minus 1/ 100 000
distractivă
n iş nr. 4. judeţul Suceava.
secunda pe zr
Liviu Oprea - CălăraşL Pe timpul ier-
.Secretul' fenomenului il vedeţ i i n desenul aiaturat. El constă nii, cocoş ii de munte se hrănesc cu ace
•nlr-o sticluţa de circa 50 mi pe care aţi umplut-o cu vin roşu de brad. pe care organosrnul acestor pa-
sari le transforma în proleme, grasimi şi
.•1u negru. aţ1 astupat-o cu un dop larg perforat şi aţi ingropat-o
·,ub plastilir.a. Cind borcanul este um plut cu apa . vinul se ridica 75 12 57 Găsiti

hidr<•ti de carbon .
Preda Vasile - Braş011 Po-îma revista
la suprafaţa ei ca urmare l! dlferenţer de densitate. Pe acelaşi
principiu puteti realiza şi o alia expen enta mwlt mai simpla. da• . de şah din lume a apărut in anw 1830 la
de efect. Aşezaţi pe masa un borcan sau un pahar plin cu 250
mi de vin roşu şi , alături , o sticluţa phna cu 50 mi de apă . Pariaţi
cifrele Paris.
Badea Mircea - Craiova. Un nor de
ca. fara a varsa apa din sticluţa . veti face ca aceasta sa se umple - marime mijlocre cintareş f f' C11 c a JOO 000
<u vin din pahar. Pentru a reuşi, trebuie doar sa astupaţi gur..t tone. Un nor de furtună poate depaşi in
Stabiliţi cifrele din fie- greutate chiar un milion de tone.
~ llclutei cu un deget şi aşa sa-i scufundati gitul sub nivelul vinu-
lui din pahar. Luaţi apoi degetul şi rnent n eţ o stocluta cu gîtul cu- care pătrăţel astfel incit Vasiliu Mihaela - Cluj-Napoca. Am re-
!undat in vin . Ei bine. pe baza principiului cunoscut. toţi specta-
torii vor vedea cum vinul patrunde in sticluţă dez:locuind apa,
39 21 sumele pe verticală, ori-
zontală şi diagonală să fie
ţinut propunerea facuta . Vom prezenta in
curind un material despre robotică . Cit
priveşte piţigoiul. este pasarea la care nu-
care trece in pahar. egale, ·
marul batailor inimir este de 1 200 pe mi-
nut
Rusu Marcel -Piteşti. Cea dintii barca
cu pinze a aparut in Egipt in mileniul 4

//~·
Le.n. Roata penumaticâ este invenţia sco-
ţianului James Ounlop (in 1890) .
Crişan Georgel - Vaslui. Delta cu cea
\ mai rapida avansare este aceea a fluviului
chinez HuaPhe - 200 metri anual. Efec-
1 .J tul ncesta e datorat faptulur ca fluviul

~---......
f-1 -
-- transporta mori cantitati de aluviuni - ir>-
tre 1 000 si 1 400 milio::.ne tone anua l.
Mandache Ion -Bucureş ti. in numarul
-VOM -MONTAW AMAlUl FOTO ARE 2r.N, 3 dir anul 1982 al revis'tei ..Star1 spre vii- .
tor " gaseşti raspunsul la intrebarile puse.
FOTOGRAFiA CEi LA OCU UNEi WllTE -POORUO ÎMA6iME ClARA VOM PE iMAGiNE Pentw realizarea montajului respectiv
consulta numarul 8 drn anul 191l'1 3l re-
MAi APROPiAP ~t ASTRON .CE TiP GAl.ilEi. EJ.PUNE CU 1/soo DiN SECUNDĂ. NU APARE NiMiC! ~M~. -
I ,V

GREŞEALA STEŢILOR
Scenariu şi Nie- 1colaescu REDACŢIA REVISTELOR PENTRU COPil
BUCUREŞTI
_ Aşteptăm să ne scrieli hpind pe plic talonul alaiu-
' "' Ciştigătorul va primi Diploma "Start spre viitor·'
MARTIE 1986 e ANUL VII NR. 3 (15)
In im•yinea din s-tânga prez~nţam r.tspul'l-
'., Gorect la ..Greşeala isteţilc.r" din numar ul R.etlarlor $1!f ION IONAŞClf · SNreldr respuusabil de redac(ie: Ing. IOAN VOICU
SaDAng - arhiva personală

tre cut. Ciştigătorii etapei: Membrii cercului Rnp(m,JM + """" '' 1/IF CH/R0/11
de fizică d& la şcoala.nr. 4 din Drobeta-Tumu
Severin. R-.1••1•• Pii{a Scint~1i n~ 1. B~~t:llt'11i 33. T~l~lon 17 6010. ADMINISTRAŢIA. Editwa . Sânteta". ~ ; - •
Au mai rispuns exact: D..,iel Burlacu (lati), Ant o
,..., Oani (Leratli-Ar~). Uei Mifea (Vlad Ţe­ f/PARUL C.P.C.S. ABONAMENTE prin olicile şi ag~nţiil~ P.T.T.R. Cititotii dm strlinitat~ s~ pot JIJon• 1
p.,. · Ciliraşi).
Ioan Damian_ (ttunedoara}. Bogdan ptin ROMPRESF/lATELIA" - Se&tilr uport-imfHirt P"sl P.O.Box 12-101, t~l~x 10 376; ptsl"
Ahmel (Piatra Neamt). Adnan Erce:v>"· Dan Fota Bucur~' '' Cal~a GrwiJ~i 111. 64-$6.
t; o•rH Q~ Pol:tr iuc;. Oenuff"liCU C8ucureşti)
16 ,ugrm l,SO ,.;
~'·""'"''"'" nt'publicuU n11 .w inoplli<~:ii. lndu: 43 911
pe oră . • o aparatură laser cu ajuto··

Laseri
• in urma unor ample cercetari
fui căreia se poate vedea foarte bine
prin praf sau fum utilizată la ateriza-
Ilie fără viz ibilitate, a fost pusă ta
punct. Este vorba de un laser cu
s-a creat un nou dispozitiv de con- bioxid de carbon. Raza laser atinge
trol . făra contact. 111 părţii carosabi le , (rbi ectul spre care este indrept~tâ
in timpui mersului automobilului. iar ecoul reflectat indica distanţa
Sub bara de protecţie din faţa unei exacta dintre aparat şi obstacol.
masini de orice tip se monteaza un Noul dispozitiv este conectat la un
grup de emiţători cu impulsuri laser sistem ele vizualizare care permite
pentru măsurarea distanţei pina la observarea contururilor şi profunzi-
suprafaţa drumului. adincimea şi di- mea cimpului. Raza laser nu ·este
mensiunile hopurilor. crăpăturilor şi . periculoasa pentru persoanele cu
denivelărilor. Conform datelor furni- care eventual intra in contact. • Un
zate. · microprocesorul calculeaza laser cu bioxid de carbon a fost
distanţa parcursă şi viteza de circu- proiectat pentru a inlocui actuale~e
laţie precum şi coeficier.tu! coniac· dispozitive de debitat cu flacara
tutui rotilor cu drumul. Rezultat ul oxiacetilenica. !J.e remarcat precizia
tuturor calculelor Sţ!. inregistreaza deosebită in cazul tăierii chiar si a
pe benzi magnetice-. In timpul verifi·· celor mai dure materiale. Imaginile
·car ii drumului. viteza automobilului p rezinta două instalaţii in timpul ex -
·poate variil intre 30 şi 90 kilomelJI pe rimentării.

. Bionică
Azi tehnica a avansat atit de mult incit este ca-
pabilă să producă piese care să înlocuiască parti
vitale ale organismului uman. Astfel a fost reali-
zata proteza unei mîini asemănătoare cu cea na-
turală . Acoperită cu o piele artificială ce seamana
cu cea omenească , ea are articulaţii metalice care
se pot indoi şi intinde, dupa dorintă , in functie de
greutatea şi distanta faţă de obiectul ce se apucă .
Bolnavul pgate intinde "mina" cu delicateţe pen-
tru a lua un ou, sau cu vigoare pentru a ridica o
carămidă . Pielea are reacţii tactile normale, dato-
rita unor captatoare de presiune minuscule. in-
treaga minâ , numită bionica, actioneaza la co-
manda creierului . datorită curenţilor electrici
slabi transmişi de acesta. Oamenii de ştiinţă merg
mai ddparte. Ei se gindesc, în viitor, să creeze
proteze pentru orbi , prin implantarea in crerer a
unui numar de electrozi , legaţi de o cameră de
televiziune minusculă, ce urmează a fi realizată si
care să poată fi introdusă în orbita ochiului şi cu
ajutorul căreia să_ se poată transmite la crei er
senzaţiile vizuale. In imagine cotul unei miini bio-
nice, cu o parte din dispozitivele mecanice şi
electrice ce c acţionează .