P RTIDUL COMUNIST ROMÂN

-
L VITAL AL SOCIET TII ·NOASTRE SOCIALISTE

Întregul nostru popor ă impl i-
nirea a 65 de ani de la ă - la a· Mai
1921 - a Partidului Comunist Român, mo-
ment de ă ă in dezvoltarea
ş ă ş ş ţ in or-
ganizarea ş conducerea luptei pentru trans-
formarea ă a ă ţ pentru ă
rirea unui nou destin "patriei noastre.
ă ş - in aceste momente de
ă ă ă - a Plenarei Comitetului
Central al Partidului Comunist Român a pri-
lejuit dezbaterea cu ă ă ş
ţ ă ţ ă a unui complex uni-
tar de probleme ţ ale ă ţ social-economice ale actua-
lei etape de dezvoltare a patriei. Indicatiile deosebit de ţ
cuprinse in ampla ş importanta cuvintare a ă ş Nicolae
• ş ă in incheierea ă plenarei ă sarci-
nile ş ţ menite ă ă ta o ă ridicare a ă
ţ produselor, la realizarea ţ fizice planificate precum ş
la dezvoltarea bazei energetice ş de materii prime. Secretarul
general al partidului a indicat ă ă ce se i mpun a fi
adoptate in scopul elaborarii ş aplicarii programelor de organizare
pe baze ş ţ a ţ ă pe ă ă a progre-
sului tehnic astfel incit ă se ă la o ş mai ă a
ă ţ muncii, la sporirea ă ţ a ţ generale
a ă ţ economice.
in ş context. ă statornice a secretarului general
al partidului privind analizarea la ţ locului ă cu ă
de bunuri materiale a problemelor ă ş ă econo-
miei se inscrie ş vizita de lucru în întreprinderi ş
ă de ă ş Nicolae ş ă cu ă ş
El ena ş Noul dialog de lucru s-a ă ş in climatul de
ă activitate creatoare in care oamenii muncii din întreaga ă
ţ ă cu ţ ş ă responsabilitate pentru a inscrie
noi succese in cinstea gJoriosuluj jubileu de la 8 Mai, pentru a trece ·
cu ă la traducerea in ţ ă a ţ ş indemnurilor
cuprinse in cuvîntarea ă de. ă ş Nicolae ş la tri-
buna Plenarei C..C. at P.C.R. ă ş Nicolae ş ă ş
Elena ş au luat ş ţ ă de ă colectivelor din
ă ţ vizitate pentru ţ tehnologiilor, utilizarea ţ
ă a materiilor pri me, eccmomisirea energiej ş combustibili1or, ri-
dicarea ţ economice in intreaga activitate ă
Puternic mobilizat de apropiatul jubileu al ă partidului, de
documentele recentei Plenare a C.C. al P.C.R., poporul nostru ş
ă energiile ş ţ pentru a îndeplini exemplar
obiectivele stabilite de Congresul al Xlii-lea al partidului. pentru in.:.
florirea ă a patriei ş ridicarea ei pe trepte tot mai înalte de
civilizatie ş progres. Antrenat intr-un exemplar efort de ă a
sarcinilor de plan. poporul nostru are nevoie de pace. de respec-
tarea ţ ă ţ de a edifica o lume ă ă arme ş ă o
lume a ţ ă ş progresului.
Este semnificativ ă in preajma ă ă de la 8 Maj, partidul ş
statul nostru se ţ ă din .nou pentru ă ţ ş a ă
pentru inflorirea ţ umane. Acestor nobile ş generoase as-
ţ a venit ă le dea o ă ş ă expresie ţ Marii
ă ţ cu privire la Anul ţ al ă   mesaj
umanist. responsabil ş angajat, mesaj al increderii in ţ ţ
in triumful cauzei supreme a popoarelor. ă ţ ă
de Programul ş ţ adoptate de Plenara Consiliului Na-
ţ al F.D.U.S. se constituie intr-o ă ă a · ţ
ă de pace a poporului român, intr-o ă ţ con-
ă ă ş ă in lume a partidului ş statului nostru.
intr-o ă ş ă ă ţ ă a secretarului general al partidului .
ş Republicii, personalitate ă a ţ politice
ţ Erou al ă aflat tie peste ă decenii in fruntea
unei Ţ ă a ă
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă

ţ fundamentala a dezvoltarii economica-sociale a României in
cincinalul 1986-1990 o constituie ş in ritmuri ţ a pro-
dur.tiei in ramurile chemate ă asigure dezvoltarea bazei energetice
df 1RateriLpr1me a !arii. Rast>unzind chemarii partidului, secretarului sau ge-
reral de a asigura m cit ma• scurt timp independenta energetica a ţ ă oa·
menii muncii din domeniul mineritului sint angajati intr-o ă ac·
\tune de sporire a ă ţ de exploatac.e, de ş a ă  
muncii. ă amintim in acest context ca productia de ă net va fi m
LDM5-45A este UNI dintre loc:o-
motlvele de mini fabric.te in
Rominla ş apreci.ae pe meridl•ele
globului. ă transportului pe
ş ă ingusti atit in subteran cit ş la
ţ ă locomotiva dispune de
echipamente dintre cele mal mo-
derne. Echipati cu un motor dlesel
antlgrlzutos, cu puterea de 45 CP,
locomotiva este ă ă cu tam-
poane elastice care pot prelua ş
rile la împingere '' la tractare, cu
dispozitiv de. nislpare pentru ă
ţ cu suspensie pe arcuri ••
melare cu tol ,1 ă ă cu
ţ Dispunerea cabine! ş a co-
menzifor ă manevrabilltate ş vi-
zibilitate optime. ' Vitezele sincroni-
zate In ambele sensuri sint cuprinse
in gama 3,94-12,22 km' h.
1nul 1990 de 95-100 milioane tone. cu 28-35 la ă mai mare ă de preve-
derile planului pe anul 1985.
Evident. sarcinile tot mai sporite care revin minerilor ii ă ş ş pe con-
. tructorii de ş angrenat• intr-un continuu efort de modernizare a utila-
fului minier. Tot mai multe fabrici ş uzine din ţ ă ă la dotarea ca-
rrerelor cu utilaje a ă tehnicitate ş productivitate este ă cu a
utilaielor similare pe plan mondial. Amintim in acest cadru excavatoarele cu
·roata cu cupe de 1 400 mc/h, care. prin rezultatele lor in procesul de exca-
vare. nu se deosebesc de utilajele din ă ă excavatoarele cu rotor
portcupe de capacitate ă - 800 mc/h. destinate in special ă in-
dependente a straturilor de ă ş de haldat de 6 500 mc/h desti-
nata depunerii sterilului in ă cit ş transportoarele cu banda de mare ca-
ţ cu ă ţ intre 1 400-2 250 mm.
In afara acestor utilaje de baza, industria constructoare de ş a reali-
zat o serie de utilaje auxiliare: excavatoare diesel-hidraulice cu ă de
1.2-2.5 mc, buldozere de 150-180 CP. macarale de 5-16 tone. ş de ă
ş autobasculante de diferite ă ţ treilere, tractoare de ripare.
macarale de montaj de tip Derrick,' presele de vulcanizare ş altele.
Utilajul minier constituie ă ş un important domeniu de export. Exe-
cutate ă cele mai noi ş moderne tehnologii. utilajele ş destinate
ă miniere sint prezente in ţ ă din Europa. Asia, Africa ş America
ă Pentru lucrarile de minerit. pentru exploatarea ă in adincuri
ori la ţ ă constructorii romani realizeaza produse la nivelul tehnicii
mondiale. cu un inalt grad de securitate in ţ manevrabilitate
ş ă ş intretinere economica. ă asemenea ţ - 401)-4 DH-M si
FMP 900 H - au intrunit, la marile ţ internationale. aprecierile una-
nrme ale ş Prima este ă forajului ţ de ă cu
diametre de 5 metri ş adîncimi maxime de 500 metri, in timp ce a doua in-
ţ permite forarea ă la 700 m a unor ţ miniere cu diametre ct
pot atinge 6.4 metri.
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
A- • • ...
In VIZtla
la pionierii
din ă
. . .
p1onJena ă de lansare
eul de- ă
in cei ş ani aare au trecut de
ta ţ cercului de ă
aproape 1 200 de pionieri au p&-
truns aici tainele electronicii, insu-
ş ş ş ţ ş ţ ş teh_:
nice ş aplicindu-le practic au reali-
zat numeroase dispozitive ş apa-
rate. Acestea se ă prin
consumuri reduse de materiale (de
cele mai multe ori provenite din re-
cuperari) ş energie, contribuind la
• De ă ori pionierii din fotografie pot ti intilniti lucrind împre-
ă Experienta- a dovedll ă actlvilatea ă eehipi. conduce la
ţ ţ dorite. A..-, Emil Onotrei, Constantin Dumitru,
Gabriel Petre ş Sorin ă toti elevi la Ş nr. 12, ă fi la Casa
pionierilor fi ş patriei .un ă grup de creatie-
• lal&-i pe pionierii Anlonio Mi-
naev ş ă ă ă emo-
ţ rezultatelor ţ la ă
ă verificare a montajului ce In-
clude numeroase Idei originale ce le
apartin lor ş colegilor.
rului coordonator Constantin Dra-
gomtr.
VALORIFICAREA
IDEILOR ORIGINALE
Folosind materiale recuperate ş
componente indigene, cu sprijinul
colegilor din celelalte cercuri teh-
nice, au materializat instalatia ter-
ă pentru prelucrarea hirtiei
fotografice color.
Aparatul se compune din patru
blocuri ţ cuva termosta-
ă blocul de ă al ă
ş ă agentului termic, siste--
mul de ă a agentului termic
si pompa ă
E
tte ă impresionant
sa ă ş varietatea nes-lîr-
de idei intruchipate in
· p ţ aparatele sau ţ
•le realizate de membrii cercurilor
de ă de la Casa pionierilor
ş ş patriei din ă
Dintre cele. 1& cercuri tehnico-&-
• plicative ş ş   care ţ
ă la Casa pionierilor ş soimilor
patriei din ă vom prezenta cer-
progresul ă in product•e.
ta dotarea laboratoarelor ş la
raspindirea micii ă în
ă etc.
Pentru a ţ procesul de
creatie al unui aparat, i-am intrebat
pe pionierii Paul Ganea ş Adrian Io-
nescu cum s-a- ă ţ
Azoterm termo«::ior. s-a ă
cut? mi-au ă ei. Mai bine
spus ar fi, cum s-a construit . pent ru
ca la început apare ideea iscata dm
necesitate, pe temelia ă se d -
ş printr-o ă ă cu
siune."
Deci, ţ Azoterm termoco-
lor a ă din necesitatea prelu-
ă hirtiei fotografice ş
Azocolor in laboratorul foto. Cu
creionul îrl ă ş cu hirtia in fati
au fillat pe albul imawlat, la.incep\ll
sub forma unor sc!lite. apoi sub
forma uncw desene detaliate schetN!
instalatiei. sub îndrumarea profeso-
ă curent în obtinerea foto-
grafiilor color in laboratorul foto. in-
stalatia Azoterm termocolor a trecut
ş ultima incercare - a ă ţ ş
eficientei.
Dar cum procesul ţ tehnice
nu ş ă pionierii cercu-
lui de electronica ş propus pen
tru anul 198& realizarea unui Auto-
mat f::omplell de ellpunere a hîrt•et-
fotografice alb-negru ş color. care
sa completeze instalatta Azoterm
termocolor.
RALIUL PERFORMANTELOR
Roadele pasiunii, ă ţ ş ă ţ pionierilor teh-
nicieni din cercurile de ă au fost incununate cu nu-
meroase premii ş ţ la concursurile de ţ ă
ţ ş republicane.
La concursul .. Start spre viitor":
• În anul 1982 lucrarea Automat complex auto a ţ lo-
cul 11. ·
• in anul 1983 lucrarea ă cu ă ă ă a ţ
trofeul .. Mffni de aur".
ă Manipulator electronic cu memorie, Complex ci-
bernetic cu sjstem de ş ă Dispozitiv de testare psi-
ă ş Aparat medical pentru ă ă ş ţ
diadinamici au ţ locul 1/.
• in anul 1985 la ţ de ţ ă "Start spre vi-
itor" de la ă au ocupat locul /.
• În anul 1985 Casa pionierilor ş ş patriei din ă
a participat (a concursul .. Start spre viitor" cu 12 ă teh-
nice.
• La concursul A.R.R. L. ţ DX Contest au ţ
locul . /.
:r
o
...
:c
o
...:
Gl
"'
..
• .!:!
'ii
..
...
c
o.
<III
• La realizarea unei ă ă

de ă atjt pionier[ .,cu el!pe-
ă cit ti colegi mal mici. Aceftla din ă vor ajunge, firi ă prin
ţ ă ă ă nume consacrate in palmaresul ă cercului
de ă

4
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
D
t-oat t!l..e IJrocesele de prelu-
cTare ale materialelor fot o-
scnsibile sint chimice, pro-
blema ţ temperaturii solut •-
il H de lucru este ţ ă in obt•-
fotografiilor sau diapozitivelor
de calitate.
ţ ă A.zoterm
termocolor. ă la Casa pionie-
rilor ş ş patriei Braila. este
ă ă hirtiei fotogra-
fice ş Azocolor. Ea se com-
pune din ă ă 1. Dis·
pozitiv electronic de ă a ter-
ă 2. ţ de lucru: 3.
Incinta de incalzire.
1. Dispozltivut de ă a t«-
ă este alcatuit din:
• traductor termic: • dispozitiv
electronic <le comanda; • sistem de
ţ ş semnalizare a incalziru
ş ţ agentului termic: • bloc
de alimentare:
Traductorul termic este format
dintr-un grup de termistoare legate
in serie care ă 5QO ohmi.
Dispozitivul electronic {figura 1)
es1e echipat cu trei tranzistoare tip
NPN. TranZistoarele T1 ş T2 sint
montate intr-un etaj amplificator di-
ţ cu prag reglabil iar T3
ţ ă ca amplificator de ten-
siune ş putere. in circuitul ă de
colector fii 1 de
comand ·
la tem
mijlocul scalei) va indaca O i ncal-
zind ter mtstor-ul cu 1- 2" C
20°C, acul galvanometrului se va
deplasa in sensul ş tempera-
turii {spre dreapta). Se va- regla se-
mireglabilul ioseriat cu galvanome-
trul ă se ţ tensiunea de des-
chidere a tranzistorului T3
(0,6- 0.65 V). Cu ajutorul poteotio-
metrului de 500 ohmi se ă
temperatUla de ţ a ă
i a pompei de circulatie a agentului
ermic.
Sistemul de actionare ş semnati-
are a ă ş circulatiei . agentu-
ui termic (figura 2) are in compo-
nenta sa releu! Rl2 care este act io-
nat de Rl1 prin interme'tliul contac-
telor a. b. Acesta ţ ă prin i n-
termediul contactelor sale de lucru
ţ de ă A ş pompa P.
ţ sint semnalizate cor ,v.
ă cu becuri de
ă ş verde
ă 1"
Pe panoul tron
electmnic se · miliampermetrul
(galvanomet urtrerupatorul por
nit/oprit. t iometrul de reglare a
temper r · de lucru. comutatorul
.pent ă ş .becurlle .de semna-
liz e ă ţ laterale se. ă
pentru racordarea termotra-
torului, rezi stentei de ă JÎ
ornpei
Blocul de alimentare (figurile 1
2) are in ă transformato-
wt 1 • 1 care ă ă UQs1uui
(20 V ş 9 V) necesare dtspovtivului
•10V
1
d ectroni c; Cele ă tensiun1 de
.ililltCntare ale montajului SlOI Sepa-
rate. Ele sinl redresate monoalter-
ţ ă Ttansformatorul Tr2. dioda ,
'·EFR115 ş condensatorul electrolitic
ă tensiunea .de ţ a re-
leului Rl2.
2. ţ de lucru (figura 3) cu-
prinde cinci ă de 18/24 cm ş
zate in interiorul unei ă de 50/60
cm ă ·procesului de termos-
Cele _ cinci ă corespund fa-
zelor de pentru ' hirtia 1otogra-
ă Azocolor ş ailum'e: developare
ă (in care se ă plasat
termotraductorol), fixare-albire, spa-
l are. stabilizare si clatin;:. Temperl!-
tura de lucru 23
6
\- tP,GOmandata de
  ţ AZOCOIOr este . mentinuta
constanta de dispozitivul de'termos"
tatare ş poate 1i ă pe terinoine-
trul plasat in cromo'gen
d in prima ă In interiorul   ă
mari este circulat agentul termic de
catre pompa P: Aceasta este de tip
ă
3. Incinta de ă este o ser-
ă termic de exterior.
ă de la un frigider Fram.
1N4005
/
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
ă
tate.
rele.
tate $ cmi:Uit'elor int#lllnllft
sa amplifice senrmale
mute curentul pe ;..chis"
ă realizarile care au
condus la posibilitatea de a mie-
a dimentiunite calcuhltof\ilît•
de a-t face mai accesibil P8\ltrtJ
a ş necesitatea de a
stoca in memorie prQgl'ame tot
mat oomplexe, lo era microetec-
tronicii CPU devenit nucropro-
cesorut ale carul componeme
sint ftAplantate pe o singura pas-
tilâ de siJiciu $1 variaza Intre
10 000 ş 'JOO 000. dupa PtJletea
acestuia. iar viteza de prelucrare
a informatiei este ·de ordim ,
fractsuniiOr de secunda
Microprocesorul. intrat-: in pro-
ţ de masa. a consfitutt o
ă ţ rn dezvolta-
rea tehnologica a omemni. sttnd
celor mai diverse Ş mat
  ţ aplicatii. de la
;M efe cu program la ,...._
'O'O(;ak:ulator
ă calculatorul c ·uto v
LIMBAJULUI LOGO
limbajuiLOGO se tlhhzeaza pe un calwlator pers • .t
tOi ldllest Comu ea aJ calculatorul se tace prm
• nediul taslaturu - asemanatoare cu claviatura m
• · de scris - iar mesaj apar pe ecranul televllon • • i
• adresare tfl limbaj LOGO este apropa • '
cel natural. calculatorul executind in mod direct mstrur-
1
, ni!e llec1 sa ş PfÎOCtl>!le ş voc btl·
arul LOGO:
ş cum sau dcsenam. ş virful crewnu
lut pe coala de htrtt lot astfel. cu ajutorul unut curso•
unut conventional .broasca· putem realiza once lorrt :a
gra11ca pe ecr.anul televrzorulm Pentru aceasta tretllie
ă ne imagmam ma1 intii figura pe care vrem s-o dest;
nam. sa o descompunem intr-un set d ele. te i: t mat
o;un le. carora le vom ocra ulterior es , 1 cores-
;llll12atoare pentru c;1 btoasca 1. a aesenue perrtru no•
pe ecran. protectta tloota. .
• Pozitta mtttala a !»oastei' este in centrul ecrCIIlu·
'ul privind m sus ş comanda ă (fig. 1
Ea se depl eaza m cunpul ecr lui - conlorm mes
l
etor pe care 1 le comunacam. apasind pe tastele cala
atorulu1 - ş • lasa o ă Aceste mesaje poarta num e
de comenz1
Starea ş este caracterrzata pun POZITIE - lo
eul de pe ecran pe care il ocupa - respectiv DIRECTIE -
or1ent ar.ea virlulur cursor·ulut
• Comanda INAINTE 50 deplaseaza .. broasca" 50 de
ş il)   ţ spre c;are a 1ost onentald (fi.!J. 2)
• L:l l •• comanda 1 APOI 20 determln3 ş
ş tnapai cu 20 de Ş pe traseul deJa marcat
tam a se schimba Gttentarea curSlllului (fig.. 3)
Valoarea care se ata eau comeo11lor poarta numel
reprezml.l numarul Ullit.1\lfOJ C0 Veti\'
nale - in nostru p 1 - pe care le are de parCIIJ
broasca" ş se scrie lasioo intotdeauna un spattu f>Jt
cuvtnl. ă valoare POate fi ş zecimala av•no
qnja sa 1 im virguta 01 un punct ex Al TE 90-5t
• ATDi Cind valoarea subiecto ut este mru mare
1 se ind._, · or·t:ntare a ş va ă 1 in
drumul e rll o nea ecrar1utut acea<,ta va fmahza co-
manda apanno cvn margmea opusa (fig. 4)
• Comanda STINGA -45 de ermtlld rotirea ..broast
a. un unght de 45• la stinga ţ de axa (!1g. 5
• Comanda DREAPTA 9Q are efect ce lOitre cu ur
un!lhi de' 45". evrdent spre dre ta fata. de axa {ltg t.
rn cazul comenz•lor de ro trea a ş valoartd
pe care o poate lua subiectul este ptna la 360 de grad
Alte comenz1 uli e·
• AC/ISA - ş .. broasca m pozttta m•t•ala dm
centrul ecranl,llut mditerent de punctul in care s a gastt
pina atunct.
• FARA BROASCA - produce ţ cursorului de
pe ecran. l'lectul comerllilor u'tertOare fimd ş
• BRO CA - determina reaparitaa wrsorulut
ecran in locul in care a- 3JIIOS ca efect al ultime! a
menzt LOGO. ' · •
• FARA CREION ofera posabihtatea de a nu ma1
traseul . bro lei" .cu o linie in cazul unet corn .ro
1 AINTE sau APOI. Astfel. cu1soriii poate h pozt\1 .at
mi! un nou punct
• CRBON - anuleaza efectul comenzii FARA CREIOr.
• GUMA - mlftea ş ulttmet Imn trasatJ) r
r .
• STEflGE - determma ş In totalitate a d e
' de pe etran Ş readucerea m poli! iair
ti III
• FONO
s
COMANDA?
INAINTE 50
COMANDA?
INAPOI 20
COMANDA ? j'!>
STINGA 45
<11
1'
. COMANDA ?
DREAPTA 90
l
1
J
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
l

ro ultima vreme . au ă o
raspindire foarte mare ceasu-
ril e comandate .de frecventa
t• •t electrice. Dupa cum se ş
ţ ă in tara noastra are
tensiune de 220 V ş frecventa de 50
Hz. deci este vorba de un curent al-
ternativ.
Pentru a simplifica cit mai mult
ceasurile alimentate la retea, proiec-
tantii .au ales solutia de a folosi frec-
ţ retelei (50 Hz) drept ă de
timp" .pentru aceste .ceasuri. ă
ţ este ă destul de in-
ă ş mai ales. ă
dar are un ·. mare neajuns: ori frec-
venta retelei nu este ă ori
ceasul a fost fabricat ă functioneze
la o retea cu frecventa de 60 Hz.
Este de la sine inteles ă in aseme-
nea situatii precizia ceasului ă de
dorit. el devenind inutilizabil.
Pentru a ă ţ sale de
ceas, metoda cea mai ă -este
stabilizarea ţ retelei de. ati-
mentare. in acest sens, nu se
ţ decit folosind un oscilatur
AC sau LC de mare stabilitate.
680
cel mai precis, un cristal de cuart.
Din punct de vedere electric, crista-
lul ă o ţ ă cu ă ţ
de circuit rezonant. Diferenta între
ele o constituie ,.factorul de calitate"
care la circuitul LC este de. citeva
sute (maxim),. iar la cristale de cuart
de citeva mii la sule de mii. in pri-
ţ ă ţ ţ generate
cristalul de ţ este net superior.
Oin acest motiv, toate   care
necesita o ă de timp foarte sta-
btl a sint pilotate cu cristal de ţ
in urma cu ţ ani s-au ă in
ţ aparate de radio cu
electromecanic Sistemul ,
ă
RA71 TIM
-- .. 01- ----
.. -- -- ------
--- -- - ----
1k
12-tSV
+
1
de antrenare a ş coman-
dat de un motor electric sincron
Acest motor de putere foarte mica
(1 W) alimentat de 220 V/50 Hz are
o anume ă a rotorului. Ch1ar
ă ă sau ş ă tensiunea
sa de alimentare (180·-240 V) v1teza
ramioe constanta. In sch1mb, dacd
marim frecventa. ş ş ţ
ţ iar ş frecventa
va scade ş ţ
Schema ă ă posibilita-
tea ă ceasului. respectiv
motorului, cu tensiune de 21)0-220
V dar la o ă riguros con-
ă de 50 Hz. Oscilatorul poate fi
/
p1totat cu cristal de ţ dar poate
fi ş circuit R.C.
· in numerele ă vom pre::-
zenta ş osci latoare RC de mare sta-
bilitate. ţ schema a fost preva-
ă sa ţ cu un cristal de
18 KHz. "in acest caz, sc:;hema este
ă cu trantist.oare, oscilato-
rul fiind de tipul "circuit basculant
astabil". Semnalul generat de oscila-
tor {T1, T2) ş amplificat de T3 este
aplicat la intrarea .mui circuit inte-
grat divizor cu 10 de tipul COB490
· E. La ş acestui circuit integrat
·{pin 11) -se ţ un semnal (impul
suri) cu frecl'enta de 1.8 KHz (1 800
Hz). in continuare. aceste impul 5uri
se ă la intrarea unui circuit jn-
tegrat care divide cu 6. De f apt.
acest circuit integrat (C08492E)
este destinat sâ ă cu 12, dar nu
se ş divizorul cu 2. La ş
rea sa, pin 8, se va obtine un semnal
cu frecventa de 300 Hz. Mai departe.
acest semnal se ă la intrarea
.unui circuit integrat identic cu pre-
cedentul. ş tot ă ă divizarea cu 2.
La ş acestui .ultim circuit inte-
grat, .pin 8. v.om ă .deci impulsuri
cu frecventa de 50 Hz. ş 50 Hz
sint cei necesari ţ ă .precise
a ceasului nostru.
Problema ă in a ţ un
semnal avind tensiunea de 220 V. in
acest scop, semnalul de 50 Hz se
ă unui amplificator. Etajul final
al acestui atnplificatoF ·este un tran-
zistor de medie putere de tipul
80137, 80139 etc .. care are drept
ă secundarul un.ui transforma-
tor de sonerie. in primarul acestul
transformator vom ţ in jur
220 V cu frecventa de 50 Hz. Pent •u
impulsurilor prea ţ
Tr
si reducerea armonitelor iti paralel
cu ă ş de 220 V se ă un
condensator avind capacitatea cu-
ă intre 0.15.......0.22 ..uf. Dioda
ă in paralel cu ş
. ă are rol de ţ a
tranzistorului final. ' Pentru alimenta-
rea circuitelor · integrate este nece-
sara o tensitate ă de 5 V.
Aceasta se ţ destul de simplu,
folosind schema ă in cazul folo-
siri i unor cris.tale de ţ cu alte
frecvente de oscila1ie (1 MHz, 1{)
MHz· etc.) se va ă sau inlocui
etajul osc;ilator sau divizor folosi t.
Nicolae ă
l
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
oeltitJJ obiect
Sem ifra n spa.JentJ.
iMAGiNi
ă ă ecran
C
eea ce va constitui cu ă
r at o noutate in ci nematogra
.fie nu va mai fi nici .. cinernas-
copur ,.cinerama", . .sferorama" _c1
ecranul cu imagini ţ Un pnm
pas a ş fost fâcut. s-au prezentat !a
unele ţ obiecte care .. at lf
oau" in aer, ă ă a fi ţ CII
ceva. Se putea observa pe corp111
obiectelor. in culori naturale, b1
ţ cele mai mici detalii. Este
raliu/ ideilor
cum s-ar spune .iluzia ă a ·
ă ţ  
ă cineva ă sa ă cu
mina acele obiecte, ă ă nu
ş nimic. Totul este fantoma-
ll.c: imaginea care .,plutea" in ţ
era ă Astfel pot fi expuse in
ă flori. alimente, aparat-e -care
ntl numai ca stau .. suspendate" ci se
ş ş ă ·
Asemenea ţ se ă pe
legi ale optici/, cunoscute inca din
antichitate.
Cind pruvim intr-o ă plana.
imaginea este iJuzorie, ne-o ă
singuri. ş ş ă dincolo de
geam nu se ă nimtc. ş 4n
cazul obiectelor suspendate nu
c>cmâ. ă cum se vede din ă
ntci o ă . care ă ne ă
de ele. Iluzia se produce prin inter-
unei oglinzi sferice concave.
In cazul de ţ ă obiectul este ,.as:
printr-un efect optic. ·de o
ă ă cu vizibi-
litate numai intr-o ţ Dupa
cum se ă obiectul se afla pu-
ţ deplasat ă de axa opticâ prm-
ă a oglinzii parabolice ş incit
i maginea ce se ă este ă
ă ă ă ş pare ă
in a,er de ă parte a oglinzii .
ne baza acestui principiu se pot
noi numere de ţ la spoc-
tacole ş in cinematografia steresco-
plcii. la realizarea filmului in relief.
C. Dumitru
l++
ci•
Ă IJNiVEilSAL
C
adrul ş al unui ă ă de traforaj poate fi folosit, su
plimentar, pentru ă material lemnos, plastic sau chiar me-
talic, ă ii ţ dispozitivul special de fixarea pinZ-ei mai
/ :Ue, dle ă detalii de ţ le ţ - foarte explicit dese-
flate - in figura ă ă Alt avantaj al acestei unelte modificate
este ă permite refolosirea unor pinze mai mari, rupt-e, ale ă
traulw pentru lemn sau metal de tip ş
.........................................................................
R11 4.5 •• 9V
AF
l-1f
alc'E'Iil\) R
1
1 MF PORTABIL 1
P
entru a \/en< in svrijinul celor
.:are ne-au sobcttat un radio-
receptor MF. ă in
cele ce ă ţ celui
ma• simplu dispozitiv MF care tu-
ă in gama UUS.
Combinind calitatea emisiunilor
cu modulatie de ă (MF) cu
simplitatea schemei, acest n:tonta{
ă ţ remarcabile Ş
poate fi construjt de orice construc-
tor amator.
Principiul de ţ utilizat folo-
ş un "oscilator sincronizabil"
constituit din T
2
ş T 3- oscilator sin-
cronizat . pe frecventa de ţ
dati! de T. (l i g_ 1}. Acest tranzistor
l uaeni C=' preamphftcator de ra-
ţ ă de ă ă in prin-
cipiU, se poate ţ la acest eta1
de amplificare, conectind antena di-
reCt la condensatorul C
4
• Aceasta
simplificare se ă ş cu o sensibi-
litate net mai ă Oscilatorul
T
2
!T
3
, prin ţ lui C
5
, se
poate acorda pe o ă de frec-
vente cuprinse intre 63-73 MHz.
ă sincrooizârîi evocate. frec-
ţ acestuj oscilator ă ş
ţ semnalului prove11it de la
ţ ă semr\al detectat de antena
Cum se ş ă ă ă in cazul
semnalului MF, tocmai aceste "va-
ţ de ţ ă   ţ ţ
de ţ ă (AF) . Pentru a ex-
trage ă ţ este sufi-
cient ă ă ă oscilatorul
T
2
/T
3
este un .. emitator invers".
2
8( t 71
T2
80136
8( 171
T3
80135
8(107
Adiugind monta;ulul un .mpli-
licator de· ţ ă cu o
putere de circa 100 mw obtinem
un radioreceptor ele dimensiuni
reduse cu performan1e remarc•
. bile.
ă decidem utilizarea acestui
oscilator ca ţ ă este ă
.:> ă ţ ·a tensiunii prezente
la bornele lui P
1
/R
5
pentru a-1 mo
dula in frecventa. Invers, (de unde
expresia. ţ ă invers), daca
semnalul este. dintr-un motiv sau al
tul. modulat ţ semnalulUI
emitatorului in acest caz),
ţ de tensiune la bornele lut
P.fR
5
. Aceste ţ de' tensiune
sint identice cu cele ale semnalului
de ţ ca urmare, avem la
ş montajului un semnal AF de-
modulat, ă trecerea prin filtrul
tteoo-jos (R&'Cs) ş amplificat (T 4·-T 6).
Se ă ş experimental, prin ac
tionarea lui P
1
• ţ oscilatoruWI
în care ţ receptorullu
sint -cele mai bune.
Date constructive
-T
1
.Tz, T
3
= BF 272 A, BF' 316 A.
BF 324. AF 139, AF 239; T
4
, T
6
= BC
178. BC 179; T BC 108. BC 109;
boQina L
1
= 15 spire CuEm. 0 0,5
mm, d = 3 mm: L
2
= 18 spire .CuEm.
0 0,5 mm, d = 5 mm; L
3
= 6 spire
CuEm, 0 1,2 mm, d = 5 mm.
Condensatoarele Cz, C
3
sint eera-
mica. .
Antena, de dimensiuni reduse,
este ă
Radioreceptorul (fig. 1)
poate fi ş radiorecep_toarefor
are nu au gama de UUS. In acest
caz se ş amplificatorul de
ţ ă al radioreceptorului
la care s a
r---""1"---t--,
Un. montaJ C:llfe UffttW la lndl-
carea acordului postului ţ
na1. Acest lndtc.tor, cu ă
LED, se po.te monta la alte li-
puri de radlorec:eptoare.
+
• ă celor mai tineri radioamatori folosirea acestui ra-
dioreceptor in gama. undelor ultrascurte, intre ţ de 100 ş
150 MHz.
Datele constructive vor fi : L
1
= 5 spire CuAg 0 1 mm. d = 5 mm; L
2
= 8 sp.ire CuAg 0 1 tnm, d = 5 mm; L
3
= 2 spire CuAg 0 1.2 mm, d =- 6
mm; = 0 ... 10 pF. . Chl ·
Ing. 1. . t'OtU
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
ş ă ă ş
La orizont
BORDUL
ELECTRONiC·-
-.. E lectronica ă tot mai mult in constructia de automo-
bile. Imaginea prezinta un asemenea bord aflat deocam-
ă in faza de experimentare. Echipamentul electronic
realizat permite inchiderea ş deschiderea ş prin tel eco-
ă cu raze ş ţ timp de 15 secunde a lumi-
nilor de ţ aprinse inainte ş dupa inchiderea ş Com-
bina ă stereo are nu rr,ai ţ de 5 difuzoare iar 6 posturi
pot fi preselectate in memoria radioreceptorului . Bordul mai dis·
pune de un detector de becuri ce nu ţ ă ş ime-
diat locul unde trj:lbuie intervenit. Miniordinatorul de la bord are
14 ţ pe care le ă pe ecran in orice moment: timpul
scurs de la pornire, viteza medie cu care s-a circulat. consumul.
cantitatea de ă din rezervor, presiunea in pneuri etc. in
partea ă a tabloului de bord este ă ţ moto-
rului pe o curba ş viteza de deplasare care se ş ă instanta-
neu pe un .,drum" al e Cllrui laturi se alungesc o ă cu ş
vitezei .
cu pislon rolallv
rotatlv nu este perfect. Nu a fost
rezolvata 1nca m mod ă ă
tor problema consumului de
ă ş a gazelor de ewacu•e.
La ţ joase randamentul
este ă Daei motorul Wan-
kel, Intrat de acum in competitia
ă prin montarea pe o se-
rie de autoturisme, va cleweni un
concurent serios pentru ţ
nalul motor cu plston alternativ
depinde in buni parte de rezu_l-
tatele unor numeroase ă In
perspectiYa Yiilorului, a vicierli
atmosferei din c:aaza gazelor de
ewacuare, nici motorul cu piston
rotativ nu ă dai fiind ă
tunctioneazi cu ă ţ
ă impunindu-se mai de-
ă adoptarea unor mijloace
de propulsie noi, de ă a mo-
torului cu turbina uu a elec:tro-
molorului.
Doresc sa cunosc citewa date despre motorul cu piaton rotativ (Io-
nel Sorin Savu - Galati)
1
deea de ă a motorulul
cu pistqn roe.tiv nu este
ă ă James Watt
daborase cu 200 de Mi In unai
pnnc:!piul pistonului cu motor
circular. dar nici,et, nici ş
lui nu ., ş si intocuiuci
ţ tehnici a traditlo-
nalului pislon a ă m .. ca-e li-
  ă trebuia transfor-
ă in ş rotativi cu
translatie ă obtinuti prin
IPflcarea consec:Yenti a princi-
piului rotatiY, ilustrat In mod
ideal In roata ă Cauza
ş s-a doYedil a fi In ma-
joritatea cazurilor ş pie-
selor rotatiYe care punea in ••ta
constructorilor probleme de ne-
rezolvat. Tocmai un specialist In
materie de ş Felill Wan-
kel. a ă ţ o ă de
motor In ă de a. In care se •
ş un piston triunghiular 8
ă sint in contact per-
manent cu suprafata ă a
carcaei. asigurind Mllel crearea
unor spa1H variabRe in care evo·
ă combustibilul, ţ
esentJali pentru realizarea unui
ciclu perfect in patru timpl
Avantajele noului motor ţ ă
de cel clasic sint: transformarea
ml'cirii alternative a pistoanelor
In ă eliminin-
du-M mecanismul ă
fi recluc:erea ă de piese:
se creaza posibilitatea producerii
unui motor ma1 iPftin ş a unor
  ţ mai simple; gabarltul :;i
greutatea mai redusa a motoru-
lui; ţ ă la turatli
inalte, Yibratfi mal miel ti o soli-
citare mai redusi a caroserlei ti
mecanismului de rulare; se eli-
mini supapele. care se ă
ş
nici motorul cu pislon
• H.,prcztmtarea .t lunt;loondtll molurulu• <;u pb to n ro
tahv. Prin rotirea pistonulul se formeazâ trei camere in care carburan-
lul este aspiral (1), COMPJimal (2) ş transformat in ţ ă de rotatie a
axului motorutui (3). Agura din dreapta ă ţ plstonului
rotallv in momentul ewac:uirii.
AUTOMOBIL
CU ... ABURI ""
D
up.S mai ţ ani fk
proiecte ş incercari
!sidue. s-a ş
punerea la punct a a unui
automobil economicos ş
nepoluant, al ă ele-
ment inedit il constituie
motorul cu... aburi. Este
vorba, in mare. de un ca-
zan de aburi incâlzit cu
ajutorul unui ă de
gaze. insa in detaliu s-au
cerut ţ   o serie
de probleme dificile pri-
vind, intre altele. ţ
in ţ ş pornirea
rapida ş fiind cit timp
ii este necesar unei loco-
motive cu aburi ă cind
ş ă pune in ş
care pistoanele ). Toate
aceste probleme au fost
pina la urma rezolvate ş
automobilul a trecut cu
succes testele de rigoare.
dezvoltind o v1teza apre-
ciabila: 130 km 'ora. Demn
de mentionat este faptul
ca aburul nu este eliminat
in afara. ca la locomotive.
ci condensat intr-un radia-
tor -;i antrenat din nou in
cictn' ţ
- - - - - ·-
l _
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
:1
. atelier de la A la Z
·'
• prqpriului apll/ilt ş sa le utilizeze. e
In figura prezentata apar ma1 e
multe tipuri de ţ uzuale:
aparate cu vizare ă pe film in- :
gust ş lat (a b. c): aparate cu vizare •
reflex prin ă (d. e): aparat cu
teleobiectiv ş stativ pe ă (f); •
aparat cu teleobiectiv cu miner tip •
pistol (g): obiectiv .. ochi de ş   e
cu unghi de cuprindere de 18(1' (h): e
ă cu ă pentru fotografii e
multiple (i): teleconverter, obiectiv e
care ă ş de 3 ori ţ tocata e
obiectivului normal (j) . e
A pat atu/ fotografic· ideal. bun la e
fac parte rezistoarele cu caractens-
tica   neliniara (ter-
4llistoare. varistoare).
ă modul constructiv de reali-
zare ă a rezistoarelor.
acestea se impart in ă familii:
• rezistoare cu ţ ă fixa,
· • rezistoare cu ţ ă regla-
ă
ă modul tehnologic, de reali -
zare a elementului rezistiv, se dis-
ting trei categorii de rezistoare:
• rPTistoare bobinate. construite
pnn ş unui conductor me-
APARATUL
CELMAI BUN ...


















1 2
.
0,25 o.s 1 2 5 1 o
HfliSIOAHI
.
E
:;le acela ,, spatele ciuUia
tffl fotograf acusiLJ Pentru (o-
rografii amatori ă
$JN-e Jl1osebire de ş pro-
blema achiziJ-ionarii unui ,.ap-arat
bun" devine ă Deseori se
aude intrebarea: Hcare este cel mai
bun aparat sau obiectiv?"
ă o mare varietate de aparate
fotografice, prezttntate sub denumiri
comercials ş la ţ diferit-e. Se
pot -efectua ş fotografii slabe cu
aparate scumpe ă cum se intim-
pla ş invers: sa se realizeze fotogra-
fii artistice cu aparate simple. Totul
depinde de iscusinta celui ce mînu-
ş aparatul.
Import ani -este ca fiecarf' fotoama-
tor ă ş cunoascâ ţ  




• toate. ş incit amatoru- •
lw sa-i ă doar stUcintl .,si •
apese pe buton" ş Desigur. •
cu cir un aparat are mai multe do- •
ă ş ă cu am -revine mai
scump. ţ ă pentru reali- :
zarea unei fotografii nu consta nu-
mai in tehnica aparatului ci mai ales •
in arta posesorului. De fapt nici cel •
mai experimentat fotograf nu este •
scutit de dictonul: ,.cea mai ă lo- e
tografie -este ae1tea -pe care o -voi e
realiza in viitor". e
in concluzie, ţ ş in e
arta totogratiei o ofera ş e
regulilor de fotografiere. a chimiei e
ş ă malerialului fotosensi- e
bit ş a ă imaginii. •
Ing. Dumitru Codiu$ •
RECUPERAREA
ARGINTULUI DIN SOLUTIILE UZATE















F
1xatorul are rolul de a dizolva argintul neexpus din emulsia fotografica. •
-se ă la 7-0-8(10/o din totalul ţ •
Pentru a nu arunca ă cantitate de argint, ţ uzate JJe f•xa- •
«u se vor colecta intr-o ă mai mare. In aceste stacle. la fiecare litru de solu- •
l•e ă de faxare se ă cîte 10-15 g hiposulfit de sodiu. •
in citeva zile ar9.intul se va depune pe fundul sticlei. ţ de deasupra se •.
va decanta cu ă
Cind s-a ţ o cantitate mai mare de argint, pulberea se ă se ă •
cu ă pe filtru. se ă ă care se ă in acid azotic 1:1. tn urma aces- •
tui proces se va ţ azotatul de argint. ă apei. poate fi •
folosit la o serie de preparâri. •
-0 alta posibilitate este de a se ţ argintul metalic. Pentru aceasta. pulbe- •
rea uscata, ţ prin filtrarea depozitului de pe fundul sticlei ţ se to- •
ş in creuzete de fier. il ţ ă de lemn ş a carbonatului de •
amoniu (pentu a impiedica oxidarea argintului la temperatura de lucru). •
Chimist -Oan t. Seraeu e
Proprietatea a
conductoareJor electrice
(de fapt a ă mate-
rial) de a se opune intr-o
ă ă mai mare sau mai
mici -t1'ee1trii -curentului
eAedric poarti numele de

·componentele electrice
pasiwe (inductanta ş ca-
pacitatea sint practic nule)
conslruile specUal spre a
avea o ă ţ ă
ă u -numesc r-ezis-
toare. Sint denumite uneo-
ri (impropriu) ş rezistente
-fttctt'Jce.
R
ezistorul este elementul de
Qf<:wt. cu ă -bulae, care
proprietatea, potrivit ă
J"eja, .ntre tensiunea la bornele lui ş
curentul care-I parcurge. ă rela-
tia (legea lui Ohm): U:RI, unde R
este ă rezistentei rezistowlui .
Unitarea de ă ă -a f'-ezistentei
electrice este ohmul (0] . in ă
se ă ş multiplii acestei ă
rimi: kitooflmul (kHI ş megaotlmul
(MH). intre acestea existind ţ
'1 Ull=103 kH=1Q6ll.
Un con.du<:lor ar-e ţ pro--
ţ ă cu lungimaa 1 . invers
ţ ă cu aria S a sectiunii:
A=pi/S, coeficientut de ţ
tate (p) fiind r.ezistivit.atea m.aterialu-
lui din care este ţ
Cl.AStFICARE,
SIMBOLURI GRAFICE
ă caracteristica tensiune-cu-
rent (R=UII) se deosebesc ă ca-
de -rezistoare:
• rezistoare liniara, din care fac
parte atit rezistoarele cu ţ ă
ă cit ş rezistoarele cu ă
ă care au caracteristica. ten-
siune-curent ă
• Rezistoare ncllt'ij;arl!, din aua
talie de mare rezistivitate pe un su-·
port izolator (suport ceramic, fibre
de ă etc.}; .
,_. rezistoare cu pelicule, al ă
element rezistent este format dintr-o
pelicula ţ de ă metalica
conductoare ă pe un suport
izolant:
• rezistoare de volum, al ă
element rezistent este constituit din
intregul corp al rezistorului.
Simbolul de reprezentare a unui
rezistor este prezentat in figura 1. in
ţ ă se poate indica supli-
mentar p!Jterea ă disipata a
rezistorului, prin introducerea unor
seqmente de ă in dr-eptunghi.
ş cum este reprezentat in figura 2
4 -t;6--
JJ--6
Ing. .Uie C-hiroiu
f-8-
9--t::i-
h-miD-


ă tipurilor de
rezistoare prezentate, STAS
l 138/6-80 - Rezistoare -
ă folosirea schemelor
ţ .din figura 3 .
Scheme conven1ionale de
reprezentare a diferftelor ca-
1egorii de rezistoare: a) rezis-
tor cu ă ă b)
rezistor cu contact mobil: c)
rezistor cu contact mobil, cu
pozitie de intrerupere: d) po-
tentiometru cu contact mobil.
e) potentiometru cu ajustare
ă f) rezistor cu
ă prize fixe; g) ş h)
element de ă i) rez.is-
tor cu rezistenta neliniara,
ă de ă
(termistor): j) ă neli-
ă depMdent:i de ten-
siune (varislorl
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
.. .
DIN Ă BICICLETE
UZATE, ca Ţ
liN NOU VJ HICl/l
1
car

4
D
in piese recuperate de fa
ă biciclete penrru copfr
dezafectate sau de tip Peg.as
(w rW de diametru redus). plus ci-
'. CD
3
de la
.
JOC
7
teva parti pe care le ţ lucra
anume -" potrivit ţ tehnice
din desenele cu detalii - puteti
construi un foarte bun velocart ă ă
caroserie, comod eficient, capabil
ă ă ţ lungi ş ă
transporte unele bagaje, o ă de
ă etc. Structura lui de ansam-
blu o ţ in figura 1. Principalele
piese sint in ă de 23. Nu le
ă aici deoarece le ţ
ă distinct pe desen. iar cele ce
trebuie realizate special pentru
ă ţ sint reluate (cu
ă ă celui din .
prima ă in desenele cu detalii,
din care unele sint prezentate ă
zute atit din ţ ă cit din profil (ur-
ă ţ literele) . Desigur, nu toate
piesele indicate aici sînt strict nece-
sare ş obligatorii. ă ă ţ
ş ţ ă ţ ţ la unele
din ele, ă ă a afecta cu nimic buna
functionare- a cartului, vitezometrul
6. ă ţ ă (sau numelui) 8.
Ori, ă ă gust, puteti
ă ţ dotarea vehiculului cu noi
elemente, cum P...Orfi : un suport pen-
tru bagaje (plasat in spatele tablei 8.
aparat de radio etc.).
4
5 00
Dimeftsjunile generale ale vehicu-
l ulut si nt de 900x900x 1 900 mm,
proporttonate intre elementele sale
de baza ca m figura 2.
Materialele necesare reies din de-
senele cu cote ş detalii de lucru
pentru ptcsele 1. 3, 13. 17. 18. pre-
ş din figura 7. care prezi nta
detal iat ş de ţ ă (rama) .
plus figura 8 referitoare la dispoziti-
vul de fri nare. Scaunul 20 il I•Jcrati
anume din placaj ş matenal plastrc
la ă
f
22
20 #J
sau il inlocuiti cu o ş de motoreta
Mobra. Volanul 21 poate fi inlocuit
cu unul de autoturism. Chiar ş ba-
rele ş 1 ş 11 pot fi adaptate
estetic de la piesele ă
toare recuperate eventual .de la un
autoturism accidentat. Ele · vor fi
doar scurtate la dimensiunea de 900
mm, ă ţ putînd ă cea ş
ă la barele auto. Aripile 22 ş 23
le ţ din ă   ă de
0,3-0,5 mm. Vehiculul construit va
fi vopsit cu una sau ă culori de
vopsea de ă sau alchidica
_(Sinvolal").
7
t f50 j m
- @
1
a
:IDO 100
1
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
recreaJfi ş
conventionale de . ""
ă ş a ş ă lichi.de
pot avea. uneori. ă
ţ de mirosuri . ă ş
chiao ă o.amenilot care
ă ă ţ sau a
malelor care pasc pe parcelele Ierti·
lizate. Vehiculul ptezentat in imagine
ă ă pe o icolul polujrii, injeclind
lichidul direct in sol. la o aci ncime
ă Utilaiul dispune de
tractiune pe patru roti ş poate ia-
jecta 179 m' de   ă ş ă lichid
pe o ă de 1 ha in aproxima-
tiv ă ooe; rezervorul vehiculului
de 9 1 DO 1 poate 11 complet ă
cat in mai pflliu de 5 minute.
· Sistemele de injectate. sînt monta·
tate pe Il ă care, ă hi·
dtaulic, ă conttolul automat
al aciatimii -1:.1 care se introduce in-
ă ş ă Cele cinci illjectoare
ţ ă pe principiul ţ
uducind 11stfel la wiaintum distrugr--
tea stratufui supetficial al solahoi
iiSÎgurind, in ş timp, ă
fel eficace a Jichidului in sol. Fie-
care injectat - este ă cu un
ţ eate ă solul ş cu o rold
ă care ş ă apoi btazda ld
-c ş ă de asemenea, even
..tM;rlele scurgeti de ljcbid. Sistemul
de injectare este astfe.l ş incit
tttJ poate li deteriorat in cazut cind
sol se ă bolovani sau alte
ohiecte. ă cum se ă ş din
imagine. ţ vehiculului sint
ă cu p111:uri foarte late pentru a
_teduce lasarea ă iar con-
ă lui are la dispozitie o ca-
ă TV permite supraveghe-
rea opetaliunii de lnjectare ă ă ă
coboare. lle ia volan.


Fibre ţ
pinii ih 1981!. Flbrele optice vor permHe o transmisie
mai rapldi a un&U numir spo.rll de mesaje, printr-un
cablu (!lai subtire, comp,ratlv cu semnalele electrice
lransmlsl! . prin cablurt· de cupru, precum ş o
transmisie- virtual complet ă de-, erori. Testele
ă aceste performante. A foat inregistrati o
t r nsmlsle ă ă de erori, cu o ă a
lntormatiilor de 274 milioane ţ pe secundi, timp
de o ora, pe un traseu de 18 km. Ulterior, a fost rea-
lizati o comunicatle pe 218,4 km lungime, fnregis-
trlndu-se o transmisie firi erori pe ă lungime












• • nut a esta furnueaza solutra op11ma.' ce este d
• enata direct pe n plan de F ru ş inmagaz a ă
• banda ă Banda .este ă pe un
· e alculatot ce ă o ş ă de frezat ehce
• coman® ă easta realiziod eJicea ă
e MiculbioLgn au pus la .punct o tehnofogie de fa
·e bncarj! a unui ţ ad os d,· proteine menit sa
• ă valoarea ă a .turajelor destl-
• ·nate mmalelor 4e ă la .baza adao ului
• sta bromasa "fabricata'" de unele bacterit saprofite
• Pentru pnma data in ullimn 50 de ani. celebrul
1urQ inclinat di 1sa ş diminuat. in 1985. ş
: ·r a care ii punea in pencol stabilitatea". lrlchnarea
• a estqia pe parcursul anului trecut pqate fi ă
ă Inalt de 55 metn tur.nul dtn Pisa se deplasa In

• s-a elaborat o de ş a unor fui-
• gere artrflciale pentru ă norilor de ă
e fa momentul dorit T tuuca consta in t(miterea spre
e no t Uflei mici rachete legate de ă cu un fir
• metalle c •e ş ă formare scinteii. Conse.
• tele optrce. electrice sau acusttce ale fulgeruluJ
• pot Il ă • ă ă de captator
• s ar - sustrn ş - ă citeva procente
• in plus gradului de eficienta în focalizarea energ1e1
s are ESte. dupa cum se poate ş observa o in-
: ţ ă un model din ă forma fagurelu1
u pic .vtur" d ap _ •
Adaptarea rie{uitfMreiDr la cele mai aspre c11ntfitii naturale de ria{l este uimlt11are. in Spt!Cial a celor ce trliesc in ş :
,rntru cere apa este 11 reritete. daci nu chiar t11tal absentl ş untle meca•ismul-setei. cu regulile ce asigurl c:tmstanta metli11·
IMi lichid intern. .nu polite fi IDI11sit. Aceste ril1(uittMrt1 trduie si erite doui mari peric11/t1: deslridratanu1 ş ş tempem· :
IMrii corpllfale. In ş din Slld-restui"Airicii unde 1111 ploul 11pnupe RiciiJIIati. unele fiiii/ti sotii ... Ctllll/a. c11r11 epan 11 dat,J
le zece zile impinsi de wntul.ce bte dinspre •cean. ·Ee ş ROilptea ti dispar11 iR Zllri Le ţ .011ymecris ungu1· •
cularis': o ă a ş se ă ă pe wrful du1111lor. se ş cu lifa sprtl vintul ce impinge umezeala ş ş ă p1· •
cioarelt! posttlrÎfJare, 1Dart11 lun{/Î. ca in imaginr. Cii/il atinge sa 11etetll. se 1dunS itdr-o piciturl mai marti ce 511 •
scurge spre capul insectei. care o abstMrbe. e
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
..-----------------------, e ă cititori doresc ă ă ţ • POST A
ZJLELE Ş Ţ e pe teme de ă ş ă ă schimb de compo- e '
Ş TEHNI
e nente electronice: • REDACTIEI
1 CII • • Florin ă ş - 2200 ş strada 13 Decembrie • , .
Sub aceet desl.rat, timp- de cinci- zile; la • nr. 108. bloc 1. scara A, apartamentul 1. • Ioan Dom>ct - Bucureftl Statisticile
Casa pionlentor ,1 fOimllor patriei din Buziu numeroase rn. • • ă Silviu - . 6575 ş str. 7 Noiembrie nr. 45. e ..,,.ta ca rugma ,.maninca" anual circa 3
ă menite si ă In ă atit reallzirlle ob!lnule • bl. 9, se. A, ap. 4, JUd. Vas lut. . e milioane tone de fier. ţ la care te re-
In cen:urlle de creatie tehnici cit fi rezultlllele lldPiiti1ilor So · Si ·
8
C · Pl
1
· • •eri este aliat cu nichel ş crom.
de ţ ă • pionierilor '' ş • • nn mton - 700 ţ str. ugu ut nr Ş Alexandru - Da. o
De un deosebit imer• .,.... buc:ul'lll _... rotunde - e
1
IA. e asemenea ă exista. Este vorba de in-
ă IChlmburi de ă -::- ă cu partid- • e suia Ormuz din golful Arabic care este al
parea a numero•l spedallfti - ţ dintre ac-.tia, ş CITITORII Ă CITITORI e catuita nu'llOi din sare. Pe âceasta nu
membri 111 cercurilor tehnlco-apllcatiYe Amintim e • ş nici un fel de planta.
in acest sens temele ş ,1 t.tlnidi ă e Domna Domnlca - Foqanl Pielea
In Epoca Nlc:olae     ş ac- e • corpului uman are circa 4 milioane de
ă lehnico·ttiintlfice in cMele pionierilor • Constantin Color - 4739 comuna Fetindia nr. 75, e puncte sensibile la durere. 1 milion sint
ş f(llmllor patriei pentru orlene.rea profeslonalâ. ă • jud. ă e sensibile la atingere, peste 500 000 la frig
pentru munci ş ţ ă a copiilor",   ţ atelierului • • Ceaus Dan - 5478 ş str. George Enescu. • $ abia 30 la cald.
fanteziei la ţ creatoare, la ă • bl A4, se. B. ap. •15. jud. ă • ă Vladimir- Cel mai
copfllot pentru ă '' vtati". e • ă Filipovici _ 6876 Plopenii Mari, comuna un- ' mare elelanl capturat vreodata ă
Numeroasele ţ practice ă de membrii cer- • Q.ureni, jud. ş e nu mai ţ de 13t0f)e. El a fost vinat in
curilor de ă chimie, cring. modellsm au reliefat e omul 1974 in Angola. In curind vom scrie
ă in plus pasiunea ş priceperea plonierlor care le frec:- . • • ş Ion - 6200 ţ str. Nicolae ă • lft. 'Spre utilizarile actuale ş de perspectiva
ă s-a remarcat ă ş caltlaleit aparatelor, dis- • "' 13. jud. ţ . • al e dirijabilelor.
pozl11velor ş -tajelor realizate de pionier! in cadrul cer- e • Vladaia Mihai - ş sect. 2. Aleea Socului Aurlca Hanga- ş ţ Vom publica peu
curilor. Sint ţ cunoscute ,1 cu prilejul expozillllor e nr 2, bl. B-12. se. 2, ap. 84. • riodic ţ ş ţ despre Cos-
republicane de creatie ă ă "Start spre vii - • e mos. Cit ş ţ se considera
tork '' distinse cu numeroase pretnll. • e e e ee • ee e e e e e ee ee ee e e e e e e e ca s-au formal , în general, in urma cu 4,6
Sub g-rlcul "Exemplele lor ne insufletesc" a-au ă ş e milioane de ani.
rai vizite ele plonlerlor la intreprir!derllnclustrlale agro-ln- • ... _ 11) Oanlet caloti - Bucur.,.tl Planta la
dustrtale, vizite care au un pronuncat caracter de orien- • r-.. - l;liJ1 : 1 1. r I_J
1
:J o • care te releri se ş Uppa Dulcis.
tare soclo-proleslonali. Intilnirile cu lnwntatori 'i e l_L_j · ·-- · • ţ extrasa din aceasta planta, cu-
dialogurile cu ş au ă orizontul de c:uno-.tere + X :J L e nascuta inca de pe vremea aztecilor , este
al celor ţ ă la vinta crnatelor ş cu trlcolor. Par- • • C j 1 • = rr--. 1 1 1 1 , 0 11) e de mii de ori mai dulce decit ă
llclpentll au luat ţ ă de succesele inregJstrate de e-co· • 1 . !!1 . . .J + • . . - p e Nea Ardeleanu - Covasna. Am retinut
nomla ă In general, de dezvoltarea ă a e III 11) e propunerile pentru .. atelierul de machele"
unei Industrii moderne, ă pe cele mai recente descope- e U ·- ş vom incerca sâ raspundem dorintei -
mi ale ,,llntel ,1 tehnicii. • rTn--., -III 1 ij •1 + 111 r 1 E • ă ş de atti cititori - de a preu
'------------------------....11 • e zenta planurile pentru constructia unor
e locomotive.
Una
din zece
Care dintre cete zece
ţ poate fi ş ă
cu cheia din ă
Q)
"O
c
j
u
ID
11)
10

c
·-
• Clprlarl - Gura Humorulul
e Înlocuind simbolurile grafice cu cifre puteti rezolva • Planta .. Rafflesie arnoldi" ş in sudul
e acest ţ efectuind operatiile indicate atit pe ori- • Malayeziei . O ă floare
• ă cit ş pe ă . · e circa 20 kg ş are o circumferinta de
• e peste 2 m.
e e e e ee e • e e e e e e e e • e ee e e e e ee e Constnatin Popovld - ş Ne
• • pare rau, dar nu putem procura anumjle
• ă care s-au epuizat din ă ln-
..



• ., __ ...... .--,.



15 chibrituri • cearca la o ă ş cu ţ ca
e vei putea studia ş capitolul respectiv .
e Corneliu SpanKhe - ă Dintre
plus ...
Deasupra unui biit de chi-
t>rit A. ş ti alte t 4 bete
ş cum ţ in partea de
ros a desenului. Propune! •
apoi ă tie ridicate toate cele
1 S • ţ numai apuc ind cu
mina chibritul A.
• meteorilii care cad pe Terra, 94 la
sint ş ş numai 4,5 la suta ţ
e fier . nichel etc. ş ş ă d.tt
e cilitoaret Aurica Hanga.
e Marius BadU - Cuglr_ Da. este ă
• rat. Un crater de pe Luna ă numele-
• savantului român Spiru Haret: aceasta ca
o ş a meritelor savantului
e care este autorul studiului .Mecanica ceu
e reasca".
e Stellan z-flrescu - Craiova. ă cele
• ţ este ş ă daca ... deasupra ş ţ !Ormifl
e ta ş celor 14 chibrituri paste ţ ş ş un iJJ
e chibrit. Apoi se ă de vîrful lui A ş se ă u:-a
ţ desenul timp de • to.lle chibfituril&. care vor stringe intre ele pe ulfimul
15 secunde apoi spuneti l("asupra. ţ face e.xperienta ş cu 16 ţ ş de lemn.
cite paralelipipede sint • c.wa mai lungi dar ş pentru ca frecarea dmtre ele s.'l
-.ezate aici. • He cit mai tr]a,re.
• doua date care te intereseaza: camila

poate trai fara ă circa 700 de zile iar
crocodilul - 400 de zile.
e ţ - GalaJL ă in-
• e101a1a ă ş aurul se ş m OCeanul
e planetar in cantitati deloc neglijabile.
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
• ş estimeaza ca in cazul posibili-
tatii de a se extrage in totalitate. s-ar ob-
-AM DNWlilft
-DE OONSTRUCfif
FOARTE .
\ l
Ş Ţ
Scenariu ti desene: Nlc. Nicolaes<:u
ă ă ă ne ţ lipind pe plic
ă ş ă va primi Di--
ploma .. Start spre viitor".
Raspunsul corect la .. ş istetilor
din numarul trecut: pentru fotografia e)le
cutata pe timp de noapte timpul de e"pu
t<ere este foarte mic.
ş ă etapei : Valentin Costache.
intrarea Ş ă nr. 5. sec:torut 5,. au-

• tine lingouri in greutate ă de 8 mi-
• liarde de tone.
e _Valentin Palade - ş Prima reu
e vîsta ilustrata ă .lluslratiunea
• joumal universal " a ă in ş
in septembrie 1860.
e Adrian BufNnl - R .. ţ ş
• este unul din primele ş ale lumii in
e care a fost prezentata una din ţ
e secolului". cinematograful. la 26 mat
1896 - deci la numai cinci luni de la
• aparitia cinema-ului - filmele lui lumiilre
UN lVTEf!foMETIIU Ş Ul • au fost prezentate ş in capitala taru
.... ·,,.
0
nAuDCGUETRU. e noa<.t u!, in salonul ţ ziarului . • l ' ln
"''-"" _."'""' ·• • •1,.c>t>ndance Roumaine" de pe Calea Vtc
IV
. ' . . .-: ·. ...· .: ... : .··. ·. .. ':
. - .   ....  
APRILIE 1986 e ANUL VII Nr. 4 (76)
s't ION IONA$ CII: rltS/1UIISII!il ", ntl«fie· l•• /DAN VOICIJ
tt .. _., tit--= tiiCIJt/IE IIICOIIIESCU
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
G
alaxiile pot avea dimen-
siuni , ă ţ ş evolu -
tii foarte diferite. ă gi
ţ ş pitici. ş toate s-au
f ormat concomitent. ele nu au
urmat ş faze de ţ
pe care studiul ş lor le
poate in ş determina.
Universul inseamna milioane
de galaxii , ţ la rindul lor
zeci ş sute de milioane de stele.
ţ indelungate ş atente
au condus la concluzia oa gala-
xiile sint foarte ă
unele de altele: ţ de ordi-
nul milioanelor de ă În
prezent, se disting doua mari ti-
puri de galaxii : eliptice ş spi-
rale. Galaxiile eliptice sint foarte
ă in gaz, iar stelele for-
meaza un nor similar cu balonul
de rugby, in timp ce galaxille
spirala sint sisteme aplatizate
avind chiar forma ă
formate din nori de gaz excitat•
de stele ş ţ de praf
stelar.
Se presupune ca galaxiil e
s-au format Ja inceputul istori ci
Universului din gaz - in special
h1drogen - care s-a fragment at
111 nori ş ş care s-au res-
trins ulterior sub ţ pro-
priei lor ă ţ In galaxiile
eliptice ţ gazulu1 s-a
transformat in stele, sistemele
invirtindu-se lent in jurul pro-
priei lor axe, ă a suferi vreo
aplatizare. Prin contrast. galaxi-
ile ă au un moment cinetic ·
ridicat, care le-a imprimat -o pu-
ă ş de ţ Norul
galactic tinde ă se contracte iar
ţ centrifugâ tinde ă se
ă acestei ş ă Rezulta-
tul : o aplatizare a norului ş o
ş a vitezei de ţ
ceea ce conduce la formarea
discului galaxiilor ă Ar
mai ă de explorat formarea
spiralei ă Pentru aceasta se
impun mijloace de investigare
moderne ş precise cum ar fi
spectrografia. Galaxia ă
spre deosebire de cele eliptice
este cel mai ş de studiat. Pe
·de o parte pentru ă sint cele/
mai apropiate de noi iar pe de
alta ă faptului ca ţ
emise de gazele componente
ţ mai ş de studiat spectro-
fotometric decit cele absorbite.
Trebuie aici ă o proprie-
tate ă a gataxiilor elip-
tice: avind o ţ ă
de gaze, ele absorb ţ in-
cidente, ceea ce le face greu ac-
cesibile ş ş studierii
cu mijloace terestre.
O ţ importanta asu-
pra galaxiilor ă o repre-
ă viteza de ţ a periferiei
acestora. care permite, cu ajuto-
rul unui aparat matematic adec-
vat. sa se ţ ă rapid o estima-
ţ a masei totale a interiorului
galaxiilor. Observarea acestor
viteze prezinta avantajul ă se
pot studia ş ă noncircu-
lare ş asimetrice. care vor per-
mite incercarea modelelor teore-.
tice propuse ă in prezent
pentru testarea ţ spiralei.
Ceea ce se ş sigur este ca
motorul principal al ţ dis
curilor galactice este ţ
Dar, un semn de intrebare ş
ramine: cum se ţ in timp
s1. ţ structura de ă
Cea mai ă teorie ă in
prezent face apel la un concept
foarte actual : cel al undei de
densitate care i n fond este o
ă de ş in forma spirala ş
care se învîrte in discul galactic
cu o ă care nu are nimic
< om un cu viteza materiei. Ca o
si militudine, unda de ş se de-
ă i n mediul galactic pre,-
cum unda ă in aer
Aceasta ă de ş provoaca
local o compresie de gaz. Con-
ţ 90 la ă din ţ
spirale ale galaxiilor au ca . .sem-
ă   ă lumina ă
Problema ă in prezent
deschisa: ă aceasta teorie
este ă atunci care este
ţ undei de ş Va
putea explica aceasta ţ
rea structurii spirale a galaxiei?
De ce galaxiile spirate sint apro-
piate de noi ş cele eliptice mai
ă Sint ă ă
ă raspuns fie (tin ă df>
date. fie din absenta ă
lor umane actuare de a investiga
Universul, ·
Mi"--a GofOdc:cw

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful