You are on page 1of 16

P RTIDUL COMUNIST ROMN

-
L VITAL AL SOCIET TII NOASTRE SOCIALISTE

ntregul nostru popor impl i-
nirea a 65 de ani de la - la a Mai
1921 - a Partidului Comunist Romn, mo-
ment de in dezvoltarea
in or-
ganizarea conducerea luptei pentru trans-
formarea a pentru
rirea unui nou destin "patriei noastre.
- in aceste momente de
- a Plenarei Comitetului
Central al Partidului Comunist Romn a pri-
lejuit dezbaterea cu
a unui complex uni-
tar de probleme ale social-economice ale actua-
lei etape de dezvoltare a patriei. Indicatiile deosebit de
cuprinse in ampla importanta cuvintare a Nicolae
in incheierea plenarei sarci-
nile menite ta o ridicare a
produselor, la realizarea fizice planificate precum
la dezvoltarea bazei energetice de materii prime. Secretarul
general al partidului a indicat ce se i mpun a fi
adoptate in scopul elaborarii aplicarii programelor de organizare
pe baze a pe a progre-
sului tehnic astfel incit se la o mai a
muncii, la sporirea a generale
a economice.
in context. statornice a secretarului general
al partidului privind analizarea la locului cu
de bunuri materiale a problemelor econo-
miei se inscrie vizita de lucru n ntreprinderi
de Nicolae cu
El ena Noul dialog de lucru s-a in climatul de
activitate creatoare in care oamenii muncii din ntreaga
cu responsabilitate pentru a inscrie
noi succese in cinstea gJoriosuluj jubileu de la 8 Mai, pentru a trece
cu la traducerea in a indemnurilor
cuprinse in cuvntarea de. Nicolae la tri-
buna Plenarei C..C. at P.C.R. Nicolae
Elena au luat de colectivelor din
vizitate pentru tehnologiilor, utilizarea
a materiilor pri me, eccmomisirea energiej combustibili1or, ri-
dicarea economice in intreaga activitate
Puternic mobilizat de apropiatul jubileu al partidului, de
documentele recentei Plenare a C.C. al P.C.R., poporul nostru
energiile pentru a ndeplini exemplar
obiectivele stabilite de Congresul al Xlii-lea al partidului. pentru in.:.
florirea a patriei ridicarea ei pe trepte tot mai nalte de
civilizatie progres. Antrenat intr-un exemplar efort de a
sarcinilor de plan. poporul nostru are nevoie de pace. de respec-
tarea de a edifica o lume arme o
lume a progresului.
Este semnificativ in preajma de la 8 Maj, partidul
statul nostru se din .nou pentru a
pentru inflorirea umane. Acestor nobile generoase as-
a venit le dea o expresie Marii
cu privire la Anul al mesaj
umanist. responsabil angajat, mesaj al increderii in
in triumful cauzei supreme a popoarelor.
de Programul adoptate de Plenara Consiliului Na-
al F.D.U.S. se constituie intr-o a
de pace a poporului romn, intr-o con-
in lume a partidului statului nostru.
intr-o a secretarului general al partidului .
Republicii, personalitate a politice
Erou al aflat tie peste decenii in fruntea
unei a
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

fundamentala a dezvoltarii economica-sociale a Romniei in


cincinalul 1986-1990 o constituie in ritmuri a pro-
dur.tiei in ramurile chemate asigure dezvoltarea bazei energetice
df 1RateriLpr1me a !arii. Rast>unzind chemarii partidului, secretarului sau ge-
reral de a asigura m cit ma scurt timp independenta energetica a oa
menii muncii din domeniul mineritului sint angajati intr-o ac
\tune de sporire a de exploatac.e, de a
muncii. amintim in acest context ca productia de net va fi m
LDM5-45A este UNI dintre loc:o-
motlvele de mini fabric.te in
Rominla apreci.ae pe meridlele
globului. transportului pe
ingusti atit in subteran cit la
locomotiva dispune de
echipamente dintre cele mal mo-
derne. Echipati cu un motor dlesel
antlgrlzutos, cu puterea de 45 CP,
locomotiva este cu tam-
poane elastice care pot prelua
rile la mpingere '' la tractare, cu
dispozitiv de. nislpare pentru
cu suspensie pe arcuri
melare cu tol ,1 cu
Dispunerea cabine! a co-
menzifor manevrabilltate vi-
zibilitate optime. ' Vitezele sincroni-
zate In ambele sensuri sint cuprinse
in gama 3,94-12,22 km' h.
1nul 1990 de 95-100 milioane tone. cu 28-35 la mai mare de preve-
derile planului pe anul 1985.
Evident. sarcinile tot mai sporite care revin minerilor ii pe con-
. tructorii de angrenat intr-un continuu efort de modernizare a utila-
fului minier. Tot mai multe fabrici uzine din la dotarea ca-
rrerelor cu utilaje a tehnicitate productivitate este cu a
utilaielor similare pe plan mondial. Amintim in acest cadru excavatoarele cu
roata cu cupe de 1 400 mc/h, care. prin rezultatele lor in procesul de exca-
vare. nu se deosebesc de utilajele din excavatoarele cu rotor
portcupe de capacitate - 800 mc/h. destinate in special in-
dependente a straturilor de de haldat de 6 500 mc/h desti-
nata depunerii sterilului in cit transportoarele cu banda de mare ca-
cu intre 1 400-2 250 mm.
In afara acestor utilaje de baza, industria constructoare de a reali-
zat o serie de utilaje auxiliare: excavatoare diesel-hidraulice cu de
1.2-2.5 mc, buldozere de 150-180 CP. macarale de 5-16 tone. de
autobasculante de diferite treilere, tractoare de ripare.
macarale de montaj de tip Derrick,' presele de vulcanizare altele.
Utilajul minier constituie un important domeniu de export. Exe-
cutate cele mai noi moderne tehnologii. utilajele destinate
miniere sint prezente in din Europa. Asia, Africa America
Pentru lucrarile de minerit. pentru exploatarea in adincuri
ori la constructorii romani realizeaza produse la nivelul tehnicii
mondiale. cu un inalt grad de securitate in manevrabilitate
intretinere economica. asemenea - 401)-4 DH-M si
FMP 900 H - au intrunit, la marile internationale. aprecierile una-
nrme ale Prima este forajului de cu
diametre de 5 metri adncimi maxime de 500 metri, in timp ce a doua in-
permite forarea la 700 m a unor miniere cu diametre ct
pot atinge 6.4 metri.
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

A- ...
In VIZtla
la pionierii
din
. . .
p1onJena de lansare
eul de-
in cei ani aare au trecut de
ta cercului de
aproape 1 200 de pionieri au p&-
truns aici tainele electronicii, insu-
teh_:
nice aplicindu-le practic au reali-
zat numeroase dispozitive apa-
rate. Acestea se prin
consumuri reduse de materiale (de
cele mai multe ori provenite din re-
cuperari) energie, contribuind la
De ori pionierii din fotografie pot ti intilniti lucrind mpre-
Experienta- a dovedll actlvilatea eehipi. conduce la
dorite. A..-, Emil Onotrei, Constantin Dumitru,
Gabriel Petre Sorin toti elevi la nr. 12, fi la Casa
pionierilor fi patriei .un grup de creatie-
lal&-i pe pionierii Anlonio Mi-
naev emo-
rezultatelor la
verificare a montajului ce In-
clude numeroase Idei originale ce le
apartin lor colegilor.
rului coordonator Constantin Dra-
gomtr.
VALORIFICAREA
IDEILOR ORIGINALE
Folosind materiale recuperate
componente indigene, cu sprijinul
colegilor din celelalte cercuri teh-
nice, au materializat instalatia ter-
pentru prelucrarea hirtiei
fotografice color.
Aparatul se compune din patru
blocuri cuva termosta-
blocul de al
agentului termic, siste--
mul de a agentului termic
si pompa
E
tte impresionant
sa varietatea nes-lr-
de idei intruchipate in
p aparatele sau
le realizate de membrii cercurilor
de de la Casa pionierilor
patriei din
Dintre cele. 1& cercuri tehnico-&-
plicative care
la Casa pionierilor soimilor
patriei din vom prezenta cer-
progresul in producte.
ta dotarea laboratoarelor la
raspindirea micii n
etc.
Pentru a procesul de
creatie al unui aparat, i-am intrebat
pe pionierii Paul Ganea Adrian Io-
nescu cum s-a-
Azoterm termo::ior. s-a
cut? mi-au ei. Mai bine
spus ar fi, cum s-a construit . pent ru
ca la nceput apare ideea iscata dm
necesitate, pe temelia se d -
printr-o cu
siune."
Deci, Azoterm termoco-
lor a din necesitatea prelu-
hirtiei fotografice
Azocolor in laboratorul foto. Cu
creionul rl cu hirtia in fati
au fillat pe albul imawlat, la.incep\ll
sub forma unor sc!lite. apoi sub
forma uncw desene detaliate schetN!
instalatiei. sub ndrumarea profeso-
curent n obtinerea foto-
grafiilor color in laboratorul foto. in-
stalatia Azoterm termocolor a trecut
ultima incercare - a
eficientei.
Dar cum procesul tehnice
nu pionierii cercu-
lui de electronica propus pen
tru anul 198& realizarea unui Auto-
mat f::omplell de ellpunere a hrtet-
fotografice alb-negru color. care
sa completeze instalatta Azoterm
termocolor.
RALIUL PERFORMANTELOR
Roadele pasiunii, pionierilor teh-
nicieni din cercurile de au fost incununate cu nu-
meroase premii la concursurile de
republicane.
La concursul .. Start spre viitor":
n anul 1982 lucrarea Automat complex auto a lo-
cul 11.
in anul 1983 lucrarea cu a
trofeul .. Mffni de aur".
Manipulator electronic cu memorie, Complex ci-
bernetic cu sjstem de Dispozitiv de testare psi-
Aparat medical pentru
diadinamici au locul 1/.
in anul 1985 la de "Start spre vi-
itor" de la au ocupat locul /.
n anul 1985 Casa pionierilor patriei din
a participat (a concursul .. Start spre viitor" cu 12 teh-
nice.
La concursul A.R.R. L. DX Contest au
locul . /.
:r
o
...
:c
o
...:
Gl
"'
..
.!:!
'ii
..
...
c
o.
<III
La realizarea unei

de atjt pionier[ .,cu el!pe-
cit ti colegi mal mici. Aceftla din vor ajunge, firi prin
nume consacrate in palmaresul cercului
de

4
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

D
t-oat t!l..e IJrocesele de prelu-
cTare ale materialelor fot o-
scnsibile sint chimice, pro-
blema temperaturii solut -
il H de lucru este in obt-
fotografiilor sau diapozitivelor
de calitate.
A.zoterm
termocolor. la Casa pionie-
rilor patriei Braila. este
hirtiei fotogra-
fice Azocolor. Ea se com-
pune din 1. Dis
pozitiv electronic de a ter-
2. de lucru: 3.
Incinta de incalzire.
1. Dispozltivut de a t-
este alcatuit din:
traductor termic: dispozitiv
electronic <le comanda; sistem de
semnalizare a incalziru
agentului termic: bloc
de alimentare:
Traductorul termic este format
dintr-un grup de termistoare legate
in serie care 5QO ohmi.
Dispozitivul electronic {figura 1)
es1e echipat cu trei tranzistoare tip
NPN. TranZistoarele T1 T2 sint
montate intr-un etaj amplificator di-
cu prag reglabil iar T3
ca amplificator de ten-
siune putere. in circuitul de
colector fii 1 de
comand
la tem
mijlocul scalei) va indaca O i ncal-
zind ter mtstor-ul cu 1- 2" C
20C, acul galvanometrului se va
deplasa in sensul tempera-
turii {spre dreapta). Se va- regla se-
mireglabilul ioseriat cu galvanome-
trul se tensiunea de des-
chidere a tranzistorului T3
(0,6- 0.65 V). Cu ajutorul poteotio-
metrului de 500 ohmi se
temperatUla de a
i a pompei de circulatie a agentului
ermic.
Sistemul de actionare semnati-
are a circulatiei . agentu-
ui termic (figura 2) are in compo-
nenta sa releu! Rl2 care este act io-
nat de Rl1 prin interme'tliul contac-
telor a. b. Acesta prin i n-
termediul contactelor sale de lucru
de A pompa P.
sint semnalizate cor ,v.
cu becuri de
verde
1"
Pe panoul tron
electmnic se miliampermetrul
(galvanomet urtrerupatorul por
nit/oprit. t iometrul de reglare a
temper r de lucru. comutatorul
.pent .becurlle .de semna-
liz e laterale se.
pentru racordarea termotra-
torului, rezi stentei de J
ornpei
Blocul de alimentare (figurile 1
2) are in transformato-
wt 1 1 care UQs1uui
(20 V 9 V) necesare dtspovtivului
10V
1
d ectroni c; Cele tensiun1 de
.ililltCntare ale montajului SlOI Sepa-
rate. Ele sinl redresate monoalter-
Ttansformatorul Tr2. dioda ,
'EFR115 condensatorul electrolitic
tensiunea .de a re-
leului Rl2.
2. de lucru (figura 3) cu-
prinde cinci de 18/24 cm
zate in interiorul unei de 50/60
cm procesului de termos-
Cele _ cinci corespund fa-
zelor de pentru ' hirtia 1otogra-
Azocolor ailum'e: developare
(in care se plasat
termotraductorol), fixare-albire, spa-
l are. stabilizare si clatin;:. Temperl!-
tura de lucru 23
6
\- tP,GOmandata de
AZOCOIOr este . mentinuta
constanta de dispozitivul de'termos"
tatare poate 1i pe terinoine-
trul plasat in cromo'gen
d in prima In interiorul
mari este circulat agentul termic de
catre pompa P: Aceasta este de tip

3. Incinta de este o ser-
termic de exterior.
de la un frigider Fram.
1N4005
/
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l


tate.
rele.
tate $ cmi:Uit'elor int#lllnllft
sa amplifice senrmale
mute curentul pe ;..chis"
realizarile care au
condus la posibilitatea de a mie-
a dimentiunite calcuhltof\ilt
de a-t face mai accesibil P8\ltrtJ
a necesitatea de a
stoca in memorie prQgl'ame tot
mat oomplexe, lo era microetec-
tronicii CPU devenit nucropro-
cesorut ale carul componeme
sint ftAplantate pe o singura pas-
til de siJiciu $1 variaza Intre
10 000 'JOO 000. dupa PtJletea
acestuia. iar viteza de prelucrare
a informatiei este de ordim ,
fractsuniiOr de secunda
Microprocesorul. intrat-: in pro-
de masa. a consfitutt o
rn dezvolta-
rea tehnologica a omemni. sttnd
celor mai diverse mat
aplicatii. de la
;M efe cu program la ,...._
'O'O(;ak:ulator
calculatorul c uto v
LIMBAJULUI LOGO
limbajuiLOGO se tlhhzeaza pe un calwlator pers .t
tOi ldllest Comu ea aJ calculatorul se tace prm
nediul taslaturu - asemanatoare cu claviatura m
de scris - iar mesaj apar pe ecranul televllon i
adresare tfl limbaj LOGO este apropa '
cel natural. calculatorul executind in mod direct mstrur-
1
, ni!e llec1 sa PfOCtl>!le voc btl
arul LOGO:
cum sau dcsenam. virful crewnu
lut pe coala de htrtt lot astfel. cu ajutorul unut curso
unut conventional .broasca putem realiza once lorrt :a
gra11ca pe ecr.anul televrzorulm Pentru aceasta tretllie
ne imagmam ma1 intii figura pe care vrem s-o dest;
nam. sa o descompunem intr-un set d ele. te i: t mat
o;un le. carora le vom ocra ulterior es , 1 cores-
;llll12atoare pentru c;1 btoasca 1. a aesenue perrtru no
pe ecran. protectta tloota. .
Pozitta mtttala a !oastei' este in centrul ecrCIIlu
'ul privind m sus comanda (fig. 1
Ea se depl eaza m cunpul ecr lui - conlorm mes
l
etor pe care 1 le comunacam. apasind pe tastele cala
atorulu1 - lasa o Aceste mesaje poarta num e
de comenz1
Starea este caracterrzata pun POZITIE - lo
eul de pe ecran pe care il ocupa - respectiv DIRECTIE -
or1ent ar.ea virlulur cursorulut
Comanda INAINTE 50 deplaseaza .. broasca" 50 de
il) spre c;are a 1ost onentald (fi.!J. 2)
L:l l comanda 1 APOI 20 determln3
tnapai cu 20 de pe traseul deJa marcat
tam a se schimba Gttentarea curSlllului (fig.. 3)
Valoarea care se ata eau comeo11lor poarta numel
reprezml.l numarul Ullit.1\lfOJ C0 Veti\'
nale - in nostru p 1 - pe care le are de parCIIJ
broasca" se scrie lasioo intotdeauna un spattu f>Jt
cuvtnl. valoare POate fi zecimala avno
qnja sa 1 im virguta 01 un punct ex Al TE 90-5t
ATDi Cind valoarea subiecto ut este mru mare
1 se ind._, ort:ntare a va 1 in
drumul e rll o nea ecrar1utut acea<,ta va fmahza co-
manda apanno cvn margmea opusa (fig. 4)
Comanda STINGA -45 de ermtlld rotirea ..broast
a. un unght de 45 la stinga de axa (!1g. 5
Comanda DREAPTA 9Q are efect ce lOitre cu ur
un!lhi de' 45". evrdent spre dre ta fata. de axa {ltg t.
rn cazul comenzlor de ro trea a valoartd
pe care o poate lua subiectul este ptna la 360 de grad
Alte comenz1 uli e
AC/ISA - .. broasca m pozttta mtala dm
centrul ecranl,llut mditerent de punctul in care s a gastt
pina atunct.
FARA BROASCA - produce cursorului de
pe ecran. l'lectul comerllilor u'tertOare fimd
BRO CA - determina reaparitaa wrsorulut
ecran in locul in care a- 3JIIOS ca efect al ultime! a
menzt LOGO. '
FARA CREION ofera posabihtatea de a nu ma1
traseul . bro lei" .cu o linie in cazul unet corn .ro
1 AINTE sau APOI. Astfel. cu1soriii poate h pozt\1 .at
mi! un nou punct
CRBON - anuleaza efectul comenzii FARA CREIOr.
GUMA - mlftea ulttmet Imn trasatJ) r
r .
STEflGE - determma In totalitate a d e
' de pe etran readucerea m poli! iair
ti III
FONO
s
COMANDA?
INAINTE 50
COMANDA?
INAPOI 20
COMANDA ? j'!>
STINGA 45
<11
1'
. COMANDA ?
DREAPTA 90
l
1
J
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l


ro ultima vreme . au o
raspindire foarte mare ceasu-
ril e comandate .de frecventa
t t electrice. Dupa cum se
in tara noastra are
tensiune de 220 V frecventa de 50
Hz. deci este vorba de un curent al-
ternativ.
Pentru a simplifica cit mai mult
ceasurile alimentate la retea, proiec-
tantii .au ales solutia de a folosi frec-
retelei (50 Hz) drept de
timp" .pentru aceste .ceasuri.
este destul de in-
mai ales.
dar are un . mare neajuns: ori frec-
venta retelei nu este ori
ceasul a fost fabricat functioneze
la o retea cu frecventa de 60 Hz.
Este de la sine inteles in aseme-
nea situatii precizia ceasului de
dorit. el devenind inutilizabil.
Pentru a sale de
ceas, metoda cea mai -este
stabilizarea retelei de. ati-
mentare. in acest sens, nu se
decit folosind un oscilatur
AC sau LC de mare stabilitate.
680
cel mai precis, un cristal de cuart.
Din punct de vedere electric, crista-
lul o cu
de circuit rezonant. Diferenta ntre
ele o constituie ,.factorul de calitate"
care la circuitul LC este de. citeva
sute (maxim),. iar la cristale de cuart
de citeva mii la sule de mii. in pri-
generate
cristalul de este net superior.
Oin acest motiv, toate care
necesita o de timp foarte sta-
btl a sint pilotate cu cristal de
in urma cu ani s-au in
aparate de radio cu
electromecanic Sistemul ,

RA71 TIM
-- .. 01- ----
.. -- -- ------
--- -- - ----
1k
12-tSV
+
1
de antrenare a coman-
dat de un motor electric sincron
Acest motor de putere foarte mica
(1 W) alimentat de 220 V/50 Hz are
o anume a rotorului. Ch1ar
sau tensiunea
sa de alimentare (180-240 V) v1teza
ramioe constanta. In sch1mb, dacd
marim frecventa.
iar frecventa
va scade
Schema posibilita-
tea ceasului. respectiv
motorului, cu tensiune de 21)0-220
V dar la o riguros con-
de 50 Hz. Oscilatorul poate fi
/
p1totat cu cristal de dar poate
fi circuit R.C.
in numerele vom pre::-
zenta osci latoare RC de mare sta-
bilitate. schema a fost preva-
sa cu un cristal de
18 KHz. "in acest caz, sc:;hema este
cu trantist.oare, oscilato-
rul fiind de tipul "circuit basculant
astabil". Semnalul generat de oscila-
tor {T1, T2) amplificat de T3 este
aplicat la intrarea .mui circuit inte-
grat divizor cu 10 de tipul COB490
E. La acestui circuit integrat
{pin 11) -se un semnal (impul
suri) cu frecl'enta de 1.8 KHz (1 800
Hz). in continuare. aceste impul 5uri
se la intrarea unui circuit jn-
tegrat care divide cu 6. De f apt.
acest circuit integrat (C08492E)
este destinat s cu 12, dar nu
se divizorul cu 2. La
rea sa, pin 8, se va obtine un semnal
cu frecventa de 300 Hz. Mai departe.
acest semnal se la intrarea
.unui circuit integrat identic cu pre-
cedentul. tot divizarea cu 2.
La acestui .ultim circuit inte-
grat, .pin 8. v.om .deci impulsuri
cu frecventa de 50 Hz. 50 Hz
sint cei necesari .precise
a ceasului nostru.
Problema in a un
semnal avind tensiunea de 220 V. in
acest scop, semnalul de 50 Hz se
unui amplificator. Etajul final
al acestui atnplificatoF este un tran-
zistor de medie putere de tipul
80137, 80139 etc .. care are drept
secundarul un.ui transforma-
tor de sonerie. in primarul acestul
transformator vom in jur
220 V cu frecventa de 50 Hz. Pent u
impulsurilor prea
Tr
si reducerea armonitelor iti paralel
cu de 220 V se un
condensator avind capacitatea cu-
intre 0.15.......0.22 ..uf. Dioda
in paralel cu
. are rol de a
tranzistorului final. ' Pentru alimenta-
rea circuitelor integrate este nece-
sara o tensitate de 5 V.
Aceasta se destul de simplu,
folosind schema in cazul folo-
siri i unor cris.tale de cu alte
frecvente de oscila1ie (1 MHz, 1{)
MHz etc.) se va sau inlocui
etajul osc;ilator sau divizor folosi t.
Nicolae
l
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

oeltitJJ obiect
Sem ifra n spa.JentJ.
iMAGiNi
ecran
C
eea ce va constitui cu
r at o noutate in ci nematogra
.fie nu va mai fi nici .. cinernas-
copur ,.cinerama", . .sferorama" _c1
ecranul cu imagini Un pnm
pas a fost fcut. s-au prezentat !a
unele obiecte care .. at lf
oau" in aer, a fi CII
ceva. Se putea observa pe corp111
obiectelor. in culori naturale, b1
cele mai mici detalii. Este
raliu/ ideilor
cum s-ar spune .iluzia a

cineva sa cu
mina acele obiecte, nu
nimic. Totul este fantoma-
ll.c: imaginea care .,plutea" in
era Astfel pot fi expuse in
flori. alimente, aparat-e -care
ntl numai ca stau .. suspendate" ci se

Asemenea se pe
legi ale optici/, cunoscute inca din
antichitate.
Cind pruvim intr-o plana.
imaginea este iJuzorie, ne-o
singuri. dincolo de
geam nu se nimtc. 4n
cazul obiectelor suspendate nu
c>cm. cum se vede din
ntci o . care ne
de ele. Iluzia se produce prin inter-
unei oglinzi sferice concave.
In cazul de obiectul este ,.as:
printr-un efect optic. de o
cu vizibi-
litate numai intr-o Dupa
cum se obiectul se afla pu-
deplasat de axa optic prm-
a oglinzii parabolice incit
i maginea ce se este
pare
in a,er de parte a oglinzii .
ne baza acestui principiu se pot
noi numere de la spoc-
tacole in cinematografia steresco-
plcii. la realizarea filmului in relief.
C. Dumitru
l++
ci
IJNiVEilSAL
C
adrul al unui de traforaj poate fi folosit, su
plimentar, pentru material lemnos, plastic sau chiar me-
talic, ii dispozitivul special de fixarea pinZ-ei mai
/ :Ue, dle detalii de le - foarte explicit dese-
flate - in figura Alt avantaj al acestei unelte modificate
este permite refolosirea unor pinze mai mari, rupt-e, ale
traulw pentru lemn sau metal de tip
.........................................................................
R11 4.5 9V
AF
l-1f
alc'E'Iil\) R
1
1 MF PORTABIL 1
P
entru a \/en< in svrijinul celor
.:are ne-au sobcttat un radio-
receptor MF. in
cele ce celui
ma simplu dispozitiv MF care tu-
in gama UUS.
Combinind calitatea emisiunilor
cu modulatie de (MF) cu
simplitatea schemei, acest n:tonta{
remarcabile
poate fi construjt de orice construc-
tor amator.
Principiul de utilizat folo-
un "oscilator sincronizabil"
constituit din T
2
T 3- oscilator sin-
cronizat . pe frecventa de
dati! de T. (l i g_ 1}. Acest tranzistor
l uaeni C=' preamphftcator de ra-
de in prin-
cipiU, se poate la acest eta1
de amplificare, conectind antena di-
reCt la condensatorul C
4
Aceasta
simplificare se cu o sensibi-
litate net mai Oscilatorul
T
2
!T
3
, prin lui C
5
, se
poate acorda pe o de frec-
vente cuprinse intre 63-73 MHz.
sincrooizri evocate. frec-
acestuj oscilator
semnalului prove11it de la
semr\al detectat de antena
Cum se in cazul
semnalului MF, tocmai aceste "va-
de
de (AF) . Pentru a ex-
trage este sufi-
cient oscilatorul
T
2
/T
3
este un .. emitator invers".
2
8( t 71
T2
80136
8( 171
T3
80135
8(107
Adiugind monta;ulul un .mpli-
licator de cu o
putere de circa 100 mw obtinem
un radioreceptor ele dimensiuni
reduse cu performan1e remarc
. bile.
decidem utilizarea acestui
oscilator ca este
.:> a tensiunii prezente
la bornele lui P
1
/R
5
pentru a-1 mo
dula in frecventa. Invers, (de unde
expresia. invers), daca
semnalul este. dintr-un motiv sau al
tul. modulat semnalulUI
emitatorului in acest caz),
de tensiune la bornele lut
P.fR
5
. Aceste de' tensiune
sint identice cu cele ale semnalului
de ca urmare, avem la
montajului un semnal AF de-
modulat, trecerea prin filtrul
tteoo-jos (R&'Cs) amplificat (T 4-T 6).
Se experimental, prin ac
tionarea lui P
1
oscilatoruWI
n care receptorullu
sint -cele mai bune.
Date constructive
-T
1
.Tz, T
3
= BF 272 A, BF' 316 A.
BF 324. AF 139, AF 239; T
4
, T
6
= BC
178. BC 179; T BC 108. BC 109;
boQina L
1
= 15 spire CuEm. 0 0,5
mm, d = 3 mm: L
2
= 18 spire .CuEm.
0 0,5 mm, d = 5 mm; L
3
= 6 spire
CuEm, 0 1,2 mm, d = 5 mm.
Condensatoarele Cz, C
3
sint eera-
mica. .
Antena, de dimensiuni reduse,
este
Radioreceptorul (fig. 1)
poate fi radiorecep_toarefor
are nu au gama de UUS. In acest
caz se amplificatorul de
al radioreceptorului
la care s a
r---""1"---t--,
Un. montaJ C:llfe UffttW la lndl-
carea acordului postului
na1. Acest lndtc.tor, cu
LED, se po.te monta la alte li-
puri de radlorec:eptoare.
+
celor mai tineri radioamatori folosirea acestui ra-
dioreceptor in gama. undelor ultrascurte, intre de 100
150 MHz.
Datele constructive vor fi : L
1
= 5 spire CuAg 0 1 mm. d = 5 mm; L
2
= 8 sp.ire CuAg 0 1 tnm, d = 5 mm; L
3
= 2 spire CuAg 0 1.2 mm, d =- 6
mm; = 0 ... 10 pF. . Chl
Ing. 1. . t'OtU
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l


La orizont
BORDUL
ELECTRONiC-
-.. E lectronica tot mai mult in constructia de automo-
bile. Imaginea prezinta un asemenea bord aflat deocam-
in faza de experimentare. Echipamentul electronic
realizat permite inchiderea deschiderea prin tel eco-
cu raze timp de 15 secunde a lumi-
nilor de aprinse inainte dupa inchiderea Com-
bina stereo are nu rr,ai de 5 difuzoare iar 6 posturi
pot fi preselectate in memoria radioreceptorului . Bordul mai dis
pune de un detector de becuri ce nu ime-
diat locul unde trj:lbuie intervenit. Miniordinatorul de la bord are
14 pe care le pe ecran in orice moment: timpul
scurs de la pornire, viteza medie cu care s-a circulat. consumul.
cantitatea de din rezervor, presiunea in pneuri etc. in
partea a tabloului de bord este moto-
rului pe o curba viteza de deplasare care se instanta-
neu pe un .,drum" al e Cllrui laturi se alungesc o cu
vitezei .
cu pislon rolallv
rotatlv nu este perfect. Nu a fost
rezolvata 1nca m mod
tor problema consumului de
a gazelor de ewacue.
La joase randamentul
este Daei motorul Wan-
kel, Intrat de acum in competitia
prin montarea pe o se-
rie de autoturisme, va cleweni un
concurent serios pentru
nalul motor cu plston alternativ
depinde in buni parte de rezu_l-
tatele unor numeroase In
perspectiYa Yiilorului, a vicierli
atmosferei din c:aaza gazelor de
ewacuare, nici motorul cu piston
rotativ nu dai fiind
tunctioneazi cu
impunindu-se mai de-
adoptarea unor mijloace
de propulsie noi, de a mo-
torului cu turbina uu a elec:tro-
molorului.
Doresc sa cunosc citewa date despre motorul cu piaton rotativ (Io-
nel Sorin Savu - Galati)
1
deea de a motorulul
cu pistqn roe.tiv nu este
James Watt
daborase cu 200 de Mi In unai
pnnc:!piul pistonului cu motor
circular. dar nici,et, nici
lui nu ., si intocuiuci
tehnici a traditlo-
nalului pislon a m .. ca-e li-
trebuia transfor-
in rotativi cu
translatie obtinuti prin
IPflcarea consec:Yenti a princi-
piului rotatiY, ilustrat In mod
ideal In roata Cauza
s-a doYedil a fi In ma-
joritatea cazurilor pie-
selor rotatiYe care punea in ta
constructorilor probleme de ne-
rezolvat. Tocmai un specialist In
materie de Felill Wan-
kel. a o de
motor In de a. In care se
un piston triunghiular 8
sint in contact per-
manent cu suprafata a
carcaei. asigurind Mllel crearea
unor spa1H variabRe in care evo
combustibilul,
esentJali pentru realizarea unui
ciclu perfect in patru timpl
Avantajele noului motor
de cel clasic sint: transformarea
ml'cirii alternative a pistoanelor
In eliminin-
du-M mecanismul
fi recluc:erea de piese:
se creaza posibilitatea producerii
unui motor ma1 iPftin a unor
mai simple; gabarltul :;i
greutatea mai redusa a motoru-
lui; la turatli
inalte, Yibratfi mal miel ti o soli-
citare mai redusi a caroserlei ti
mecanismului de rulare; se eli-
mini supapele. care se

nici motorul cu pislon
H.,prcztmtarea .t lunt;loondtll molurulu <;u pb to n ro
tahv. Prin rotirea pistonulul se formeaz trei camere in care carburan-
lul este aspiral (1), COMPJimal (2) transformat in de rotatie a
axului motorutui (3). Agura din dreapta plstonului
rotallv in momentul ewac:uirii.
AUTOMOBIL
CU ... ABURI ""
D
up.S mai ani fk
proiecte incercari
!sidue. s-a
punerea la punct a a unui
automobil economicos
nepoluant, al ele-
ment inedit il constituie
motorul cu... aburi. Este
vorba, in mare. de un ca-
zan de aburi inclzit cu
ajutorul unui de
gaze. insa in detaliu s-au
cerut o serie
de probleme dificile pri-
vind, intre altele.
in pornirea
rapida fiind cit timp
ii este necesar unei loco-
motive cu aburi cind
pune in
care pistoanele ). Toate
aceste probleme au fost
pina la urma rezolvate
automobilul a trecut cu
succes testele de rigoare.
dezvoltind o v1teza apre-
ciabila: 130 km 'ora. Demn
de mentionat este faptul
ca aburul nu este eliminat
in afara. ca la locomotive.
ci condensat intr-un radia-
tor -;i antrenat din nou in
cictn'
- - - - - -
l _
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

:1
. atelier de la A la Z
'
prqpriului apll/ilt sa le utilizeze. e
In figura prezentata apar ma1 e
multe tipuri de uzuale:
aparate cu vizare pe film in- :
gust lat (a b. c): aparate cu vizare
reflex prin (d. e): aparat cu
teleobiectiv stativ pe (f);
aparat cu teleobiectiv cu miner tip
pistol (g): obiectiv .. ochi de e
cu unghi de cuprindere de 18(1' (h): e
cu pentru fotografii e
multiple (i): teleconverter, obiectiv e
care de 3 ori tocata e
obiectivului normal (j) . e
A pat atu/ fotografic ideal. bun la e
fac parte rezistoarele cu caractens-
tica neliniara (ter-
4llistoare. varistoare).
modul constructiv de reali-
zare a rezistoarelor.
acestea se impart in familii:
rezistoare cu fixa,
rezistoare cu regla-

modul tehnologic, de reali -
zare a elementului rezistiv, se dis-
ting trei categorii de rezistoare:
rPTistoare bobinate. construite
pnn unui conductor me-
APARATUL
CELMAI BUN ...


















1 2
.
0,25 o.s 1 2 5 1 o
HfliSIOAHI
.
E
:;le acela ,, spatele ciuUia
tffl fotograf acusiLJ Pentru (o-
rografii amatori
$JN-e Jl1osebire de pro-
blema achiziJ-ionarii unui ,.ap-arat
bun" devine Deseori se
aude intrebarea: Hcare este cel mai
bun aparat sau obiectiv?"
o mare varietate de aparate
fotografice, prezttntate sub denumiri
comercials la diferit-e. Se
pot -efectua fotografii slabe cu
aparate scumpe cum se intim-
pla invers: sa se realizeze fotogra-
fii artistice cu aparate simple. Totul
depinde de iscusinta celui ce mnu-
aparatul.
Import ani -este ca fiecarf' fotoama-
tor cunoasc




toate. incit amatoru-
lw sa-i doar stUcintl .,si
apese pe buton" Desigur.
cu cir un aparat are mai multe do-
cu am -revine mai
scump. pentru reali- :
zarea unei fotografii nu consta nu-
mai in tehnica aparatului ci mai ales
in arta posesorului. De fapt nici cel
mai experimentat fotograf nu este
scutit de dictonul: ,.cea mai lo- e
tografie -este ae1tea -pe care o -voi e
realiza in viitor". e
in concluzie, in e
arta totogratiei o ofera e
regulilor de fotografiere. a chimiei e
malerialului fotosensi- e
bit a imaginii.
Ing. Dumitru Codiu$
RECUPERAREA
ARGINTULUI DIN SOLUTIILE UZATE















F
1xatorul are rolul de a dizolva argintul neexpus din emulsia fotografica.
-se la 7-0-8(10/o din totalul
Pentru a nu arunca cantitate de argint, uzate JJe fxa-
u se vor colecta intr-o mai mare. In aceste stacle. la fiecare litru de solu-
le de faxare se cte 10-15 g hiposulfit de sodiu.
in citeva zile ar9.intul se va depune pe fundul sticlei. de deasupra se .
va decanta cu
Cind s-a o cantitate mai mare de argint, pulberea se se
cu pe filtru. se care se in acid azotic 1:1. tn urma aces-
tui proces se va azotatul de argint. apei. poate fi
folosit la o serie de preparri.
-0 alta posibilitate este de a se argintul metalic. Pentru aceasta. pulbe-
rea uscata, prin filtrarea depozitului de pe fundul sticlei se to-
in creuzete de fier. il de lemn a carbonatului de
amoniu (pentu a impiedica oxidarea argintului la temperatura de lucru).
Chimist -Oan t. Seraeu e
Proprietatea a
conductoareJor electrice
(de fapt a mate-
rial) de a se opune intr-o
mai mare sau mai
mici -t1'ee1trii -curentului
eAedric poarti numele de

componentele electrice
pasiwe (inductanta ca-
pacitatea sint practic nule)
conslruile specUal spre a
avea o
u -numesc r-ezis-
toare. Sint denumite uneo-
ri (impropriu) rezistente
-fttctt'Jce.
R
ezistorul este elementul de
Qf<:wt. cu -bulae, care
proprietatea, potrivit
J"eja, .ntre tensiunea la bornele lui
curentul care-I parcurge. rela-
tia (legea lui Ohm): U:RI, unde R
este rezistentei rezistowlui .
Unitarea de -a f'-ezistentei
electrice este ohmul (0] . in
se multiplii acestei
rimi: kitooflmul (kHI megaotlmul
(MH). intre acestea existind
'1 Ull=103 kH=1Q6ll.
Un con.du<:lor ar-e pro--
cu lungimaa 1 . invers
cu aria S a sectiunii:
A=pi/S, coeficientut de
tate (p) fiind r.ezistivit.atea m.aterialu-
lui din care este
Cl.AStFICARE,
SIMBOLURI GRAFICE
caracteristica tensiune-cu-
rent (R=UII) se deosebesc ca-
de -rezistoare:
rezistoare liniara, din care fac
parte atit rezistoarele cu
cit rezistoarele cu
care au caracteristica. ten-
siune-curent
Rezistoare ncllt'ij;arl!, din aua
talie de mare rezistivitate pe un su-
port izolator (suport ceramic, fibre
de etc.}; .
,_. rezistoare cu pelicule, al
element rezistent este format dintr-o
pelicula de metalica
conductoare pe un suport
izolant:
rezistoare de volum, al
element rezistent este constituit din
intregul corp al rezistorului.
Simbolul de reprezentare a unui
rezistor este prezentat in figura 1. in
se poate indica supli-
mentar p!Jterea disipata a
rezistorului, prin introducerea unor
seqmente de in dr-eptunghi.
cum este reprezentat in figura 2
4 -t;6--
JJ--6
Ing. .Uie C-hiroiu
f-8-
9--t::i-
h-miD-


tipurilor de
rezistoare prezentate, STAS
l 138/6-80 - Rezistoare -
folosirea schemelor
.din figura 3 .
Scheme conven1ionale de
reprezentare a diferftelor ca-
1egorii de rezistoare: a) rezis-
tor cu b)
rezistor cu contact mobil: c)
rezistor cu contact mobil, cu
pozitie de intrerupere: d) po-
tentiometru cu contact mobil.
e) potentiometru cu ajustare
f) rezistor cu
prize fixe; g) h)
element de i) rez.is-
tor cu rezistenta neliniara,
de
(termistor): j) neli-
depMdent:i de ten-
siune (varislorl
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

.. .
DIN BICICLETE
UZATE, ca
liN NOU VJ HICl/l
1
car
$
4
D
in piese recuperate de fa
biciclete penrru copfr
dezafectate sau de tip Peg.as
(w rW de diametru redus). plus ci-
'. CD
3
de la
.
JOC
7
teva parti pe care le lucra
anume -" potrivit tehnice
din desenele cu detalii - puteti
construi un foarte bun velocart
caroserie, comod eficient, capabil
lungi
transporte unele bagaje, o de
etc. Structura lui de ansam-
blu o in figura 1. Principalele
piese sint in de 23. Nu le
aici deoarece le
distinct pe desen. iar cele ce
trebuie realizate special pentru
sint reluate (cu
celui din .
prima in desenele cu detalii,
din care unele sint prezentate
zute atit din cit din profil (ur-
literele) . Desigur, nu toate
piesele indicate aici snt strict nece-
sare obligatorii.
la unele
din ele, a afecta cu nimic buna
functionare- a cartului, vitezometrul
6. (sau numelui) 8.
Ori, gust, puteti
dotarea vehiculului cu noi
elemente, cum P...Orfi : un suport pen-
tru bagaje (plasat in spatele tablei 8.
aparat de radio etc.).
4
5 00
Dimeftsjunile generale ale vehicu-
l ulut si nt de 900x900x 1 900 mm,
proporttonate intre elementele sale
de baza ca m figura 2.
Materialele necesare reies din de-
senele cu cote detalii de lucru
pentru ptcsele 1. 3, 13. 17. 18. pre-
din figura 7. care prezi nta
detal iat de (rama) .
plus figura 8 referitoare la dispoziti-
vul de fri nare. Scaunul 20 il IJcrati
anume din placaj matenal plastrc
la
f
22
20 #J
sau il inlocuiti cu o de motoreta
Mobra. Volanul 21 poate fi inlocuit
cu unul de autoturism. Chiar ba-
rele 1 11 pot fi adaptate
estetic de la piesele
toare recuperate eventual .de la un
autoturism accidentat. Ele vor fi
doar scurtate la dimensiunea de 900
mm, putnd cea
la barele auto. Aripile 22 23
le din de
0,3-0,5 mm. Vehiculul construit va
fi vopsit cu una sau culori de
vopsea de sau alchidica
_(Sinvolal").
7
t f50 j m
- @
1
a
:IDO 100
1
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

recreaJfi
conventionale de . ""
a lichi.de
pot avea. uneori.
de mirosuri .
chiao o.amenilot care
sau a
malelor care pasc pe parcelele Ierti
lizate. Vehiculul ptezentat in imagine
pe o icolul polujrii, injeclind
lichidul direct in sol. la o aci ncime
Utilaiul dispune de
tractiune pe patru roti poate ia-
jecta 179 m' de lichid
pe o de 1 ha in aproxima-
tiv ooe; rezervorul vehiculului
de 9 1 DO 1 poate 11 complet
cat in mai pflliu de 5 minute.
Sistemele de injectate. snt monta
tate pe Il care, hi
dtaulic, conttolul automat
al aciatimii -1:.1 care se introduce in-
Cele cinci illjectoare
pe principiul
uducind 11stfel la wiaintum distrugr--
tea stratufui supetficial al solahoi
iiSgurind, in timp,
fel eficace a Jichidului in sol. Fie-
care injectat - este cu un
eate solul cu o rold
care apoi btazda ld
-c de asemenea, even
..tM;rlele scurgeti de ljcbid. Sistemul
de injectare este astfe.l incit
tttJ poate li deteriorat in cazut cind
sol se bolovani sau alte
ohiecte. cum se din
imagine. vehiculului sint
cu p111:uri foarte late pentru a
_teduce lasarea iar con-
lui are la dispozitie o ca-
TV permite supraveghe-
rea opetaliunii de lnjectare
coboare. lle ia volan.


Fibre
pinii ih 1981!. Flbrele optice vor permHe o transmisie
mai rapldi a un&U numir spo.rll de mesaje, printr-un
cablu (!lai subtire, comp,ratlv cu semnalele electrice
lransmlsl! . prin cablurt de cupru, precum o
transmisie- virtual complet de-, erori. Testele
aceste performante. A foat inregistrati o
t r nsmlsle de erori, cu o a
lntormatiilor de 274 milioane pe secundi, timp
de o ora, pe un traseu de 18 km. Ulterior, a fost rea-
lizati o comunicatle pe 218,4 km lungime, fnregis-
trlndu-se o transmisie firi erori pe lungime












nut a esta furnueaza solutra op11ma.' ce este d
enata direct pe n plan de F ru inmagaz a
banda Banda .este pe un
e alculatot ce o de frezat ehce
coman easta realiziod eJicea
e MiculbioLgn au pus la .punct o tehnofogie de fa
e bncarj! a unui ad os d, proteine menit sa
valoarea a .turajelor destl-
nate mmalelor 4e la .baza adao ului
sta bromasa "fabricata'" de unele bacterit saprofite
Pentru pnma data in ullimn 50 de ani. celebrul
1urQ inclinat di 1sa diminuat. in 1985.
: r a care ii punea in pencol stabilitatea". lrlchnarea
a estqia pe parcursul anului trecut pqate fi
Inalt de 55 metn tur.nul dtn Pisa se deplasa In

s-a elaborat o de a unor fui-
gere artrflciale pentru norilor de
e fa momentul dorit T tuuca consta in t(miterea spre
e no t Uflei mici rachete legate de cu un fir
metalle c e formare scinteii. Conse.
tele optrce. electrice sau acusttce ale fulgeruluJ
pot Il de captator
s ar - sustrn - citeva procente
in plus gradului de eficienta n focalizarea energ1e1
s are ESte. dupa cum se poate observa o in-
: un model din forma fagurelu1
u pic .vtur" d ap _
Adaptarea rie{uitfMreiDr la cele mai aspre c11ntfitii naturale de ria{l este uimlt11are. in Spt!Cial a celor ce trliesc in :
,rntru cere apa este 11 reritete. daci nu chiar t11tal absentl untle mecaismul-setei. cu regulile ce asigurl c:tmstanta metli11
IMi lichid intern. .nu polite fi IDI11sit. Aceste ril1(uittMrt1 trduie si erite doui mari peric11/t1: deslridratanu1 tempem :
IMrii corpllfale. In din Slld-restui"Airicii unde 1111 ploul 11pnupe RiciiJIIati. unele fiiii/ti sotii ... Ctllll/a. c11r11 epan 11 dat,J
le zece zile impinsi de wntul.ce bte dinspre cean. Ee ROilptea ti dispar11 iR Zllri Le .011ymecris ungu1
cularis': o a se pe wrful du1111lor. se cu lifa sprtl vintul ce impinge umezeala p1
cioarelt! posttlrfJare, 1Dart11 lun{/. ca in imaginr. Cii/il atinge sa 11etetll. se 1dunS itdr-o piciturl mai marti ce 511
scurge spre capul insectei. care o abstMrbe. e
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

..-----------------------, e cititori doresc POST A


ZJLELE e pe teme de schimb de compo- e '
TEHNI
e nente electronice: REDACTIEI
1 CII Florin - 2200 strada 13 Decembrie , .
Sub aceet desl.rat, timp- de cinci- zile; la nr. 108. bloc 1. scara A, apartamentul 1. Ioan Dom>ct - Bucureftl Statisticile
Casa pionlentor ,1 fOimllor patriei din Buziu numeroase rn. Silviu - . 6575 str. 7 Noiembrie nr. 45. e ..,,.ta ca rugma ,.maninca" anual circa 3
menite si In atit reallzirlle ob!lnule bl. 9, se. A, ap. 4, JUd. Vas lut. . e milioane tone de fier. la care te re-
In cen:urlle de creatie tehnici cit fi rezultlllele lldPiiti1ilor So Si
8
C Pl
1
eri este aliat cu nichel crom.
de pionierilor '' nn mton - 700 str. ugu ut nr Alexandru - Da. o
De un deosebit imer .,.... buc:ul'lll _... rotunde - e
1
IA. e asemenea exista. Este vorba de in-
IChlmburi de -::- cu partid- e suia Ormuz din golful Arabic care este al
parea a numerol spedallfti - dintre ac-.tia, CITITORII CITITORI e catuita nu'llOi din sare. Pe ceasta nu
membri 111 cercurilor tehnlco-apllcatiYe Amintim e nici un fel de planta.
in acest sens temele ,1 t.tlnidi e Domna Domnlca - Foqanl Pielea
In Epoca Nlc:olae ac- e corpului uman are circa 4 milioane de
lehnicottiintlfice in cMele pionierilor Constantin Color - 4739 comuna Fetindia nr. 75, e puncte sensibile la durere. 1 milion sint
f(llmllor patriei pentru orlene.rea profeslonal. jud. e sensibile la atingere, peste 500 000 la frig
pentru munci a copiilor", atelierului Ceaus Dan - 5478 str. George Enescu. $ abia 30 la cald.
fanteziei la creatoare, la bl A4, se. B. ap. 15. jud. Vladimir- Cel mai
copfllot pentru '' vtati". e Filipovici _ 6876 Plopenii Mari, comuna un- ' mare elelanl capturat vreodata
Numeroasele practice de membrii cer- Q.ureni, jud. e nu mai de 13t0f)e. El a fost vinat in
curilor de chimie, cring. modellsm au reliefat e omul 1974 in Angola. In curind vom scrie
in plus pasiunea priceperea plonierlor care le frec:- . Ion - 6200 str. Nicolae lft. 'Spre utilizarile actuale de perspectiva
s-a remarcat caltlaleit aparatelor, dis- "' 13. jud. . al e dirijabilelor.
pozl11velor -tajelor realizate de pionier! in cadrul cer- e Vladaia Mihai - sect. 2. Aleea Socului Aurlca Hanga- Vom publica peu
curilor. Sint cunoscute ,1 cu prilejul expozillllor e nr 2, bl. B-12. se. 2, ap. 84. riodic despre Cos-
republicane de creatie "Start spre vii - e mos. Cit se considera
tork '' distinse cu numeroase pretnll. e e e ee ee e e e e e ee ee ee e e e e e e e ca s-au formal , n general, in urma cu 4,6
Sub g-rlcul "Exemplele lor ne insufletesc" a-au e milioane de ani.
rai vizite ele plonlerlor la intreprir!derllnclustrlale agro-ln- ... _ 11) Oanlet caloti - Bucur.,.tl Planta la
dustrtale, vizite care au un pronuncat caracter de orien- r-.. - l;liJ1 : 1 1. r I_J
1
:J o care te releri se Uppa Dulcis.
tare soclo-proleslonali. Intilnirile cu lnwntatori 'i e l_L_j -- extrasa din aceasta planta, cu-
dialogurile cu au orizontul de c:uno-.tere + X :J L e nascuta inca de pe vremea aztecilor , este
al celor la vinta crnatelor cu trlcolor. Par- C j 1 = rr--. 1 1 1 1 , 0 11) e de mii de ori mai dulce decit
llclpentll au luat de succesele inregJstrate de e-co 1 . !!1 . . .J + . . - p e Nea Ardeleanu - Covasna. Am retinut
nomla In general, de dezvoltarea a e III 11) e propunerile pentru .. atelierul de machele"
unei Industrii moderne, pe cele mai recente descope- e U - vom incerca s raspundem dorintei -
mi ale ,,llntel ,1 tehnicii. rTn--., -III 1 ij 1 + 111 r 1 E de atti cititori - de a preu
'------------------------....11 e zenta planurile pentru constructia unor
e locomotive.
Una
din zece
Care dintre cete zece
poate fi
cu cheia din
Q)
"O
c
j
u
ID
11)
10

c
-
Clprlarl - Gura Humorulul
e nlocuind simbolurile grafice cu cifre puteti rezolva Planta .. Rafflesie arnoldi" in sudul
e acest efectuind operatiile indicate atit pe ori- Malayeziei . O floare
cit pe . e circa 20 kg are o circumferinta de
e peste 2 m.
e e e e ee e e e e e e e e e e ee e e e e ee e Constnatin Popovld - Ne
pare rau, dar nu putem procura anumjle
care s-au epuizat din ln-
..



., __ ...... .--,.



15 chibrituri cearca la o cu ca
e vei putea studia capitolul respectiv .
e Corneliu SpanKhe - Dintre
plus ...
Deasupra unui biit de chi-
t>rit A. ti alte t 4 bete
cum in partea de
ros a desenului. Propune!
apoi tie ridicate toate cele
1 S numai apuc ind cu
mina chibritul A.
meteorilii care cad pe Terra, 94 la
sint numai 4,5 la suta
e fier . nichel etc. d.tt
e cilitoaret Aurica Hanga.
e Marius BadU - Cuglr_ Da. este
rat. Un crater de pe Luna numele-
savantului romn Spiru Haret: aceasta ca
o a meritelor savantului
e care este autorul studiului .Mecanica ceu
e reasca".
e Stellan z-flrescu - Craiova. cele
este daca ... deasupra !Ormifl
e ta celor 14 chibrituri paste un iJJ
e chibrit. Apoi se de vrful lui A se u:-a
desenul timp de to.lle chibfituril&. care vor stringe intre ele pe ulfimul
15 secunde apoi spuneti l("asupra. face e.xperienta cu 16 de lemn.
cite paralelipipede sint c.wa mai lungi dar pentru ca frecarea dmtre ele s.'l
-.ezate aici. He cit mai tr]a,re.
doua date care te intereseaza: camila

poate trai fara circa 700 de zile iar
crocodilul - 400 de zile.
e - GalaJL in-
e101a1a aurul se m OCeanul
e planetar in cantitati deloc neglijabile.

estimeaza ca in cazul posibili-
tatii de a se extrage in totalitate. s-ar ob-
-AM DNWlilft
-DE OONSTRUCfif
FOARTE .
\ l

Scenariu ti desene: Nlc. Nicolaes<:u
ne lipind pe plic
va primi Di--
ploma .. Start spre viitor".
Raspunsul corect la .. istetilor
din numarul trecut: pentru fotografia e)le
cutata pe timp de noapte timpul de e"pu
t<ere este foarte mic.
etapei : Valentin Costache.
intrarea nr. 5. sec:torut 5,. au-

tine lingouri in greutate de 8 mi-
liarde de tone.
e _Valentin Palade - Prima reu
e vsta ilustrata .lluslratiunea
joumal universal " a in
in septembrie 1860.
e Adrian BufNnl - R ..
este unul din primele ale lumii in
e care a fost prezentata una din
e secolului". cinematograful. la 26 mat
1896 - deci la numai cinci luni de la
aparitia cinema-ului - filmele lui lumiilre
UN lVTEf!foMETIIU Ul au fost prezentate in capitala taru
.... ,,.
0
nAuDCGUETRU. e noa<.t u!, in salonul ziarului . l ' ln
"''-"" _."'""' 1,.c>t>ndance Roumaine" de pe Calea Vtc
IV
. ' . . .-: . ... .: ... : .. . .. ':
. - . ....
APRILIE 1986 e ANUL VII Nr. 4 (76)
s't ION IONA$ CII: rltS/1UIISII!il ", ntlfie l /DAN VOICIJ
tt .. _., tit--= tiiCIJt/IE IIICOIIIESCU
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l

G
alaxiile pot avea dimen-
siuni , evolu -
tii foarte diferite. gi
pitici. toate s-au
f ormat concomitent. ele nu au
urmat faze de
pe care studiul lor le
poate in determina.
Universul inseamna milioane
de galaxii , la rindul lor
zeci sute de milioane de stele.
indelungate atente
au condus la concluzia oa gala-
xiile sint foarte
unele de altele: de ordi-
nul milioanelor de n
prezent, se disting doua mari ti-
puri de galaxii : eliptice spi-
rale. Galaxiile eliptice sint foarte
in gaz, iar stelele for-
meaza un nor similar cu balonul
de rugby, in timp ce galaxille
spirala sint sisteme aplatizate
avind chiar forma
formate din nori de gaz excitat
de stele de praf
stelar.
Se presupune ca galaxiil e
s-au format Ja inceputul istori ci
Universului din gaz - in special
h1drogen - care s-a fragment at
111 nori care s-au res-
trins ulterior sub pro-
priei lor In galaxiile
eliptice gazulu1 s-a
transformat in stele, sistemele
invirtindu-se lent in jurul pro-
priei lor axe, a suferi vreo
aplatizare. Prin contrast. galaxi-
ile au un moment cinetic
ridicat, care le-a imprimat -o pu-
de Norul
galactic tinde se contracte iar
centrifug tinde se
acestei Rezulta-
tul : o aplatizare a norului o
a vitezei de
ceea ce conduce la formarea
discului galaxiilor Ar
mai de explorat formarea
spiralei Pentru aceasta se
impun mijloace de investigare
moderne precise cum ar fi
spectrografia. Galaxia
spre deosebire de cele eliptice
este cel mai de studiat. Pe
de o parte pentru sint cele/
mai apropiate de noi iar pe de
alta faptului ca
emise de gazele componente
mai de studiat spectro-
fotometric decit cele absorbite.
Trebuie aici o proprie-
tate a gataxiilor elip-
tice: avind o
de gaze, ele absorb in-
cidente, ceea ce le face greu ac-
cesibile studierii
cu mijloace terestre.
O importanta asu-
pra galaxiilor o repre-
viteza de a periferiei
acestora. care permite, cu ajuto-
rul unui aparat matematic adec-
vat. sa se rapid o estima-
a masei totale a interiorului
galaxiilor. Observarea acestor
viteze prezinta avantajul se
pot studia noncircu-
lare asimetrice. care vor per-
mite incercarea modelelor teore-.
tice propuse in prezent
pentru testarea spiralei.
Ceea ce se sigur este ca
motorul principal al dis
curilor galactice este
Dar, un semn de intrebare
ramine: cum se in timp
s1. structura de
Cea mai teorie in
prezent face apel la un concept
foarte actual : cel al undei de
densitate care i n fond este o
de in forma spirala
care se nvrte in discul galactic
cu o care nu are nimic
< om un cu viteza materiei. Ca o
si militudine, unda de se de-
i n mediul galactic pre,-
cum unda in aer
Aceasta de provoaca
local o compresie de gaz. Con-
90 la din
spirale ale galaxiilor au ca . .sem-
lumina
Problema in prezent
deschisa: aceasta teorie
este atunci care este
undei de Va
putea explica aceasta
rea structurii spirale a galaxiei?
De ce galaxiile spirate sint apro-
piate de noi cele eliptice mai
Sint
raspuns fie (tin df>
date. fie din absenta
lor umane actuare de a investiga
Universul,
Mi"--a GofOdc:cw