You are on page 1of 32

D

T F

Dffi%
qF

T F

,4'I-ODOBE CU

ffiec.rorul

*de

impirat

D
Brrm
: '

nofoc la vinat
Pent.u .oPll MOSORA
-.IJ

cel cu

T F

r.poY.t.l. d. CORNELIA

EDITURA TINERETULUI

:!.!::-=: i.

A
5

T F

Tntr-o clipi numira Stelele ce-n cer cliPeau;

De mult, tare de mult, fe cind pruncul de trei zile $i cu ochii lui vedea larba-n cimpuri cum creltea; $i cu urechea auzea Cind piianlenul 1esea,

minu^nat,

pe plaiurile Buziului, in codrii Cisliului, intr-un palat triia o impiriteasi cu numele de Neaga. lmpiriteasa avusese mai multi copii gi-i rimisese
numai unul pe care

$i era feciorul a;a de frumos, aga de blind, aga de cuminte, ci tuturor le era drag. Doamna Neaga il diduse si invele carte gi cind ajunse un mindru fliciias, el vorbea toate limbile de pe lume 9i ingelegea graiurile tiinuite ale pisirilor gi fiarelor.
spuse intr-o zi: Fiul meu, carte ai invdtat, in toate limbile pdmintului itii si vorbelti, infelegi graiul vieluitoarelor, armele Itii si le minuiegti, a sosit vremea sA mergi si colinzi lumea. Trebuie si cunogti via1a, greutigile ei, ca si gtii

il

iubea ca pe lumina ochilor.

riteasa

Micar ci-l pierdea din ochi de drag ce-i era, imp6-

ii

Doamna Neaga ii didu ;i alte sfaturi pentru drum gi-i spuse si-gi aduci mereu aminte ci dinsa il agteapti

si le invingi.
cu

triii, cu dragoste, cu dor, si se intoarci. A doua zi, in zori, feciorul de impirat iti lue ziua buni de la maici-sa gi inso(it de o ceat6 de curteni ple;, prin munli in sus, trecind pe la Scirifoara, tot cintind gi

veselindu-se.

Risunau dealurile gi viile pe unde trecea mindra ceati de voinici. Cind sosire la cotitura Birsei, intr-o poienigi de stejari $i de fagi, feciorul de impirat iqi opri armisarul in loc si in tura mare strigi aga, citre insoli-

T F

torii sii:

t"
?i, tr

1.r r

'

.J Hf ,t:
,l;

. ,t i

t'

T F

v-

. -- Me!, fratilor! vedegi colo, drept in sus, muchea ^ rnalta Fi ple$uve a Penteleuluil Acolo am si mi duc tot in fuga calului. Cine poate, si se tini duoi mine. !i dind pinteni sprintenului'siu fuiar, se reDezi ca un
calului:

tulter prin valea ingusti a piriuluf si sub cbpitele


Pietrele scipirau, Apele clocoteau, Pulberea se indlp,

R
8

T F

Cu norii
Si apa

in jos cidea..

s-amesteca

T F

Vilceaua se-innegura,
Pe voinic

mi-l

ascundea.

lacului Ghenunea Dracului, Calul zbura cu coama gi cu nirile-n vint, iar ciliretul sorbea cu nesag aerul invioritor al munlilor, Dus ca vintul gi ca gindul Peste stinci, peste verdeagi,
Peste

teleului !i iqi vizu ca prin vis chipLl oglindit in

nicul

Lisindu-9i insogitorii departe, departe in urmi, voistrlbitu in zbor valea Ro;ilor, pe sub muchea Pen-

vii cu iarbi creagi.

Cind fu la amiaza mare, fugarul stitu locului ;i feciorul de impirat se trezi singur, singu.rel

Cit

lumina soarelui. $i era o lini;te cum nu mai intilnise voinicul. Nici o adiere, nici o suflare, nici un sunet, nici o migcare. .Deodata, feciorul de impirat vizu un vultur plutind - vizduh, in cu aripile {alnic intinse.

cuprindea cu ochii, vedea numai creste de munti. iar ios pimintul pi sus seninul cerului, scildate toate in

Chiar deasupra Penteleului

ln mungii Buziului.

T F

apele

Voinicul ouse desrabi mina pe arc 5i incordindu-l se pregitea de tep""li sigeata. Auzi insi croncinitul vulturului:

D
de

T F
1

impirate luminate

Nu-mi lua zilele toate


la-mi-le pe jumetate

Ce-!i Yoi da eu nestemate' Chiar piatra zamfirului


LimPezimea cerului.
I Zimft, iJn pi.$t prelo6i .ulo*. albstd. 11

T F

Feciorul de impirat, care inpelegea.graiul Pesirilor' a destrunat arcul, iar Paserea, drePt mullumire .c1-l c.rqrase viata. a lesat se-i clde din cioc pe oblincul lelei voini' iului o piatri de sa{ir mare gi frumoasi, limpede 5i albastri ca seninul cerului. Din clipa cind puse piatra in sin, la pistrare' toate zburitoarele i se suPuseri:

Mindri

Falnici vulturali, Grauri, droPii 9i sitari' $oimii cei cu ariPi mari

PiunaSi'

si cind trecea Drin codri 5i prin livezi, Pitulicile' sticlelii' prigoriile, cucul, mierlele, irivighetorile

Trecu o zi, trecuri doui, ba mai trecuri 9i alte-noui t"i.eiit de f ru m usegea plai,u ri lor. B'r'iu lui' "oiniJ,it,inde el domnea cu voie buni Peste toate lirea zburatoare' indura si mai Plece nu -init-o ' - se ti, cind riticea pe culmea Peduroase a lstrigei' urmerind vinatul, deodati, pe la as{ingitul soarelui se rtiini un vint turbat, care indoia fagii, fringea plopii' imulgea ulmii 9i clitina tot codrul 9i tot muntele 9i incepu o ploaie grozavi,

D
li

Toate De mAiastra strunA cintau de viagi buni

A
13

T F

Ploaie cu giroaie de fEcea piraie; Ploaie

de strica potici;
Ploaie spumegati

cu bisici

de-ineca lumea toati.

Feciorul de impirat se pitulase intr-o scorburi;i cind se potoli furtuna li ciuti drumul nu-l mai gisi, cici toate ciririle erau astupate, iar intunericul era de nepit ru ns.

. Toati noaptea ar {i umblat firi si giseasci drumul, daci nu ar fi avut cu el pe ciinele siu cel rn'ai credincios, pe
Micliug ciine.invigat $tia seama la vinat El apuci pe colnic U9or, sprinten gi voinic Tot spre vale se lisa Si cirarea ceuta. Astfel, avind ciinele ciliuzi buni. voinicul aouci in jos pe valea Orgoaiei;i ajunseri la locul care se cheami
Mergind aqa, deodati, vinitorul ziri printre ierburi un dihor care se ficuse ghem in faga ciineiui, aga cum se fac dihorii cind nu au alti scipare in fala primeidiei.

T F

cu puii de aur.

Pietroasa, unde stituse ascunsi atita amar de vreme closca

+ffi ffi)t T F A
:1. ;lil 0{
ai:
'1-

*ffi ,#
ia
,:

D gv

*b';'u

Voinicul nostru se preg;tea sA arunce ghioaga cu (inte poleite, cind dihorul chilei pe limba lui de lighi-oani:
impdrate, luminate Nu-mi lua zilele toate la-mi-le pe tumehte Ca-{i voi da eu nestemate, Chiar piatra smarandului Verdeata pimintului.
1

Feciorul de impirat, aducindu-li aminte cit de folositoare ii era piatra zefirului pe care i-o diduse vulturul,
'
Smrnnd, rm.nld

- piard D.4ldl

dc .al6rr. vde.

T F

T F

lisi ghioaga ios fi goni ciinele. Dihorul, bucuros ci scipase cu via{i, ricii girina cu labele;i scoase o piatri de smarald. mare pi frumoasi, care lucea verde ca spicul crud al griului,
ca iarba pimintului.

viri in sin, toate jivinele cite se tirisc prin lirini li cite se ascund pe sub pemint, il cunoscuri de stdpin.
Sulteri, cirtile, gobolani, togi i se supuneau. . Astfel, in vizduh gi pe sub pimint el era mai tare
vinat.

Cum ridici de jos voinicul smaraldul fermecat, ;;-l

Viezuri, lderi, vidre, nevistuici, bursuci, 9erpi, qopirle,

mat mare. Toate animalele ii ieqeau in cale pentru a-l sluji la nevoie, sau si piari de mina lui, daci el avea plicere de

Cind feciorul de impirat rrecea pe dealul Balaurului de-a stinga Slinicului, pini si lighioana cea infricogati:

Si n-o vezi, se n-o visezi


se afunda
viteazul

$erpoaica cu ochii verzi

$i pustie care se chema Piclele de glod.

vinitor si si-i retez; cu palogul cele;apte"capete. Tot vinind el fiarele pidurii, aiuirse la o v'ale stdarpi

in miruntaiele pimintului si nu o

T F

gi

giseasci

Feciorul de impirat ficu ochii loati sd vadi un loc mai potrivit de trecut, cind ce-i vizuri ochii?

fiari' un ris, stitea la pindi. Deodati, din doui, trei, sirituri, fiara ajunse ciprioara atunci invirti pra;tia Voinicul in beregati. si-i infipse colgii ca si izbeasci fiara, dar risu I se smulse de la gitu I ciprioarei 9i incepu si latre in limba lui:
cios al

O ciprioari riticiti cilca cu s{iali prin nimolul uri-

viii iar mai

departe o

T F

impdrate luminate, Nu-mi lua zilele toate la-mi-le pe jumitate, Ci-1i voi da eu nestemate Chiar piatra rubinului Clocotirea singelui.
1.9

$i pentru a treia oari:


Voinicul viap-i lisa
Risul aga ii mullumea Piatra roqie-i diruia.

Era o piatri de rubin, mare qi frumoasl, mai ro;ie decit fragii muntelui, mai ro$ie decit singele de voinic. Cind puse voinicul li aceasti piatri in sin, toate fiarele se supuseri voingei lui ca gi plsirile cerului ;i lighioanele pimintului.

Cerbii de la munte Plecau a lor {runte; Cideau improgcagi,


Capra siltlreagi Nu scipa cu via.ti,

Misttetii colgali

Lupii din pidure

Picau sub secure.

Pini qi vulpile, cit erau de viclene, nu-l puteau picili 9i voinicul le venea de hac, iar cu ursul cel silbatic je lua la lupti dreapti gi intotdeauna ursul cidea mort la pimint. $i astfel, feciorul de impirat nu mai avea leamin pe lume in me;tegugul vinitoarei, avind el putere asupm

T F

tuturor vietuitoarelor.

ry $
D R A T F
*

se vorbea despre dinsul i se spunea . impdrat - Feciorul de "Cind cel cu noroc la vinat. Nu se gtie daci a stat un an sau doi. oetrecindu-si viata cu vinitoarea, cutreierind muntii Buziului si codrli Cisliului, dar cind s-a intors la palatul Doamnei Neaga, era voios si mindru la infili;are, ager la trup, mereulu zimb^etul pe buze. lntr-o seard insi, cind {eciorul de impirat se odihnea pe unul din pietroaiele de pe dealul Ulmusorului, tocmai
22

T F

T F

deasupra unui zid de piatri cdruia i se zice Graidul Zmeilor si privea negura care se lisa peste vii, o porumbigi albi ca zipada zburi pe lingi el 9i gunguri:

Te cheami si-gi {aci dar Un scump, alb, mirgiritar, Mindra Fati a Pietrelor Din Valea Niculelor.

Ahl voinice, voinicele, Nu opri ciile mele; Ci te ia dupi al meu zbor Cici cu sinul plin de dor,

feciorul de impirat cel cu noroc la vinar nici n-a bigat de seami ci a stribitut vii si dealuri, piduri si lunci si la
de soare a ajuns la poiana de sub stincile Niculelor. ..Asezindu-se pe o risuri imbobociti, cu grai duios, cintitor, porumbiga chemi:

Ascultind Foapta gingagi $i fermecitoare a porumbitei,

risirit

Albi, dalbi fati

legi acum

Vie gi frumoasi, Blindi, ricoroasi, Cu chip luminos, Cu trup mlidios,

T F

din piatri

Cu pir aurit,

Pe umeri leit.

La dulcea chemare a porumbitei iegi din stinci o fati inalti, mlidioasi ca o trestioari, cu pirul de aur, rupti din soare, ca lleana Cosinzeana. De frumoasl ce era, la soare te puteai uita, iar la

dinsa, ba. Ea linea intre degete un bob mirunlel de mlrgiritar, alb, curat $i luminat ca floarea crinului. Cu glas cintitor ii grii voinicului ata:

T F

Ci mi tem ci-l vei uita, Cind la vinat te tot plimbi.


Cu piatra zamfirului
Limpezimea cerului,

Dagi-l-ag

qi nu l-a;

da

Ba l-ag da de vrei si-l schimbi

Cu piatra smarandului Verdeaga pimintului, Cu piatra rubinului


Clocotirea singelui.

Feciorul de impirat, inmirmurit de atita frumusete, nici nu mai qtia bine daci era treaz sau daci visa. Atunci, daci viaga i-ar fi cerut-o, el i-ar fi dat-o bucu-

qi le arunci in poala drigilagei copile li primi in schimb bobul de mirgiritar. $i astfel, zile;i nopti trecure, siptimini qi luni se duceau unele dupi altele gi Feciorul de impirat cel cu noroc la vinat triia departe de lume, alituri de Fata din Piatri. Dar intr-o dimineati, cind feciorul de impirat se trezi, nu mai gisi pe Fata din Piatre. O aptepti si vind la amiazi, o aqtepta seara, dar in zadar. Fata din Piatri plecase, il pirisise ;i luase cu dinsa nestematele, ducind o dati cu ele puterea li norocul voinicului. Atunci feciorul de impirat se hotiri si plece in ciu-

ros,

a9a

ci degrabi

scoase din sin cele

T F

trei pietre pre(ioase

tarea Fetei din Piatre, se-fi recapete nestematele.

T F

.t

-*-

''
:i:p$rftr;i

**
6
$

,t

tity',4,

i!

sA

T F
(l
h

w'
{r

6{,

6ra

ruh#

ff
It''

Dar cum si o giseascil $i unde? Cine ltia in care stinci se ascunsese? $i cum si pitrundi la ea? $i, pe cind se friminta a;a, feciorul de impirat vizu venind spre el ciprioara pe care o sclpase din collii risului: Tu, voinice, voinicele

Ai scipat zilele

mele,

Acum eu !i-oi aluta Fata din Piatri-a afla.

$i mai grii ciprioara ci daci va bea din apa izvorului ce susura peste pietre chiar la picioarele lui, va Putea pini la Fata din Piatrl. aiunge Feiiorul de impirat pe datd biu din apa izvorului preficu intr-o api involburati care curgea minioasi 5i se prin iii pi prin vilcele, alerga prin piduri 9i prin cimpii la o stinci se strecura ca un firigor ca si ii cind alungea pitrundi pini in inima ei, doar o va glsi pe Fata din Piatrl. ' Dar Lum si stribati prin toate stincile din Munlii Buzluluil $i de unde si gtie cl nu se ascunsese in alli munti mai depirtalil $i poate ii apa sl fie chiar riul Buziului care curge necontenit, ciutirid-o pe Fata din Piatri' S-ar Putea ca Fata din Piatri si se fi adipostit in stincile care se numesc 9i astizi Pietrele fetei, din grupul Niculelor.

T F

T F

D
_

T F

rri.qduo;r co{.r^Nra vurca{.3.u

A %'% R D

%%
T F

%ffifu

D
E D IT

T F
L U
I

U RATIN

E R ETU