You are on page 1of 8

Imaginea de sine si perceptia ei sociala

avand urmatoarele scopuri: invatarea de catre individ a abilitatilor necesare pentru a trai in societate. si alte posesiuni ale ei). credinte. componenta evaluativa emotionala-stima de sine(se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei) componenta comportamentala – auto-prezentarea ( strategiile pe care le foloseste individul pentru a modela impresiile celorlalti despre el ) Formarea eului se realizeaza prin mai multe procese: -Socializarea: procesul prin care persoana cunoaste modul de viata al societatii si se dezvolta ca individ si ca membru al unor grupuri. valori. dezvoltarea propriului eu. eul social(totalitatea impresiilor pe care individul le face asupra celorlalti) si eul spiritual( capacitatea noastra de autoreflectie la experientele anterioare) Structura eului: componenta cognitiva-conceptul de sine (totalitatea perceptiilor si a cunostintelor pe care oamenii le au despre calitatile si caracteristicile lor). intre 2124 de luni copilul manifesta simptome ale recunoasterii de sine( daca apare o pata . de a cunoaste si de a construi imaginea de sine. casa. insusirea capacitatii de a comunica eficient. in fata oglinzii un copil ractioneaza ca in prezenta unui alt copil. contine cunostinte despre trasaturile noastre de personalitate. Psihologul american Wiliam James considera ca imaginea de sine poate fi abordata din doua perspective: cea a continutului si ca proces. dar si imbracamintea. -Compararea sociala: constructia eului prin comparea cu ceilalti. interiorizarea valorilor de baza ale societatii. depsre abilitati si priceperi. motivatii.Imaginea de sine influenteaza tonusul trairilor afective. prin capacitatea finitei umane de a actiona si de a reflecta asuprea propriilor actiuni. Wiliam James face distinctia intre trei aspect ale eului: eul material(corpul persoanei. Descrierea imaginii de sine se face prin intermediul termenului de eu .intre 18 si 20 de luni apar anumite reactii de ezitare. Socializarea se desfasoara pe parcursul intregii vieti. -Perceptia de sine:cunoasterea de sine prin implicarea in evenimente privind din exterior. Studiile arata ca la 17-18 luni. ne indruma sa ne (auto)cunoastem prin raportare la altii. Formarea imaginii de sine am putea spune ca se pentrece din momentul in care copiii mici isi recunosc imaginea in oglinda. etc.

Recunoasterea de sine este conditionata de cunoasterea a unor personae din jur. Stadiul oglinzii este una dintre etapele importante in dezvoltarea noastra. va ataca propria imagine din oglinda un timp de 3 ori mai lung. Dupa varsta de 6 luni copilul devine interesat de oglinda care ii este pusa in fata. De exemplu. in loc de Andrei vrea. in timp ce un caine va ocoli oglinda. Dupa o perioada de cel putin 3 luni in care va sta cu alti cimpanzei el va putea se va recunoaste.In sens larg ea poate fi asimilata cu imaginea de sine sau cu conceptul de sine.Notiunea de unitate corporala este dobandita in jurul varstei de 2 ani. copilul se intoarce insa reactia are loc mai tarziu decat in cazul petei.Este o sinteza intre aptitudinile personale si rolurile sociale ale individului. R Zazzo afirma ca recunoasterea in oglinda are loc intre 2 si 3 ani. . atunci cand copilul incepe sa foloseasca pronume personale si posesive la persoana I in locul pronumelor la persoana a IIIa si a substantivelor proprii (ex: eu. al meu.iar cu aceasta notiune sunt puse si bazele constiintei de sine. Identitatea se structureaza prin asumarea unor roluri in societate si se reface continuu in cursul existentei. Identitatea psihosociala Reprezinta rezultatul intersectiei socialului cu individualul. copilul verifica locul in care vazut pata in oglinda chiar pe corpul lui). E al lui Andrei. In cazul in care un pui de cimpanzeu este crescu separate de maimute el nu este capabil sa se recunoasca in oglinda.reunind reprezentarea de sine si de altii. In sens restrans identitatea evoca faptul ca individul ramane acelasi in timp.reprezentand intervalul temporal(6-18 luni)in care copilul isi percepe imaginea in oglinda si dobandeste sentimentul de unitate corporala. Un exemplu il constituie exprerimentul facut pe cimpanzei care se pot recunoaste in oglinda. etc) Exemplu: -in functie de cunoasterea de sine animalele reactioneaza diferit in fata oglinzii. Daca apare un element in spatele sau.Identitatea nu poate fi limitata la imaginea de sine si la transmisia culturala a unor reprezentari. un peste care il ataca pe altul din specia sa un timp destul de lung.pe corpul sau.intelegand ca este vorba de propria sa imagine in jurul varstei de 1 an.

Elevii cu rezultate slabe.teritoriu”comun.Daca identitatea sociala nu este satisfacatoare.dorinta de schimbare si efortul pentru progres isi au originea in nevoia de valorizare.vor simti ca fac parte dintr-un grup valorizat negativ si vor incerca sa isi castige o identitate sociala si sa isi intareasca stima de sine.sau isi vor schimba criteriile identitatii sociale pentru ca stima sa derive din situatia de esec scolar.opusul acestei atitudini fiind conformarea la asteptarile grupului.. Mediul scolar si valorizarea negativa In invatamant elevii care se afla intr-o situatie de esec scolar sunt devalorizati.juridice. -originalitatea:reprezinta tendinta individului de a-si afirma unitatea.De asemenea acesti elevi devalorizati vor compara dezavantajele situatiei de succes scolar cu libertatile de care ei se bucura.individul se opune adesea presiunii exterioare.individul se valorizeaza in ochii altora si in proprii sai ochi.nationale) si confruntarea acestora pe un . -actiunea:este o urmare a asumarii responsabilitatii.se diferentiaza de altii.sub presiunea profesorilor si a colegilor. -valorizarea:prin depasirea unor situatii dificile.indivizii incearca sa paraseasca grupul sau sa lupte pentru ca grupul sa castige caracteristici pozitive.Afirmarea identitatii presupune mai multe dimensiuni: -continuitatea:da sentimentul de stabilitate.diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective. Teoria identitatii sociale Conform acestei teorii.Grupul le confera membrilor o anumita identitate sociala.Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitati stabilindu-se prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri.de integrare in context sau de elaborare a diferitelor proiecte de viata. -unitatea sau coerenta interna:permite subiectului sa gaseasca elemente comune intre activitati si evenimente si sa dea sens istoriei sale personale. . -autonomia si afirmarea:pentru a se forma. -diversitatea:se refera la articularea unor identitati multiple(fizice.etnice.apartenenta la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineasca in termeni specifici grupului.Acesti elevi vor cauta dimensiuni noi de comparatie care sa ii avantajeze fata de elevii buni.

Toate aceste impresii sunt analizate cortical ceea ce duce la obtinerea unor informatii despre corpul nostru si despre suprafetele care il limiteaza. Spre exemplu unii bolnavi carora le-a fost amputat piciorul il simt uneori prezent si chiar ii doare. Exemple: -un pacient nu isi misca mana stanga iar atunci cand o atingea simtea ca atinge o mana straina.inalti sau scunzi. Existenta unei scheme se evidentiaza si prin fenomenul contrar:.Formarea constiintei de sine Constiinta de sine este precedata de “sentimental de sine”.dar de fapt ea se scarpina cu mana ei. Existenţa şi importanţa lor se relevă în tulburările patologice ce pot surveni: . Chiar cand copilul are cunostinta de sine. Acest fenomen reprezinta o persistenta a imaginii corporale. -hemi-asomatognozie(tulburari intr-o jumatate a corpului). Aceste persoane si-au pierdut sensibilitateaa pposturala si kinestezica.. el nu e totusi constient de toate detaliile actiunilor sale.Persoanele in cauza siau pierdut impresiile provenite din corp fara a-si pierde insa si constiinta propriului eu. imaginea corpului se referă şi la posibilităţile de a acţiona asupra lumii exterioare. .copiii mai mari stiu daca sunt grasi sau slabi. Există un model postural al corpului în care noi localizăm percepţiile noastre.In acest caz necunoasterea se imbina cu apraxia.asomatognozia ( necunoaşterea corpului).avind un rol important si privirea propriului corp. de care poate deveni constient numai in anumite conditii sau odata cu dezvltarea la stadiul de adult.setae. Schema posturală. Pornind de la aceasta schema.membrul fantoma”.durerea) si senzatiile proprioceptive si kinestezice.Se obtine o imagine a corpului nostru independenta de locul in care ne aflam.prin comparatie cu cei din jur.Constiinta de sine are la baza senzatiile interne(foamea.o stare confuza inaintea momentului cand persoana isi va aprecia modul de existenta.Este vorba despre schema posturala in raport cu care noi apreciem perceptiile. -o alta persoana nu stia unde se afla sau ce face cu mana stinga:ea ii spunea sotului ei sa nu o mai scarpine pe spate.

Constiinta reflexiva constituie un proces complicat. care se maturizează pentru a recunoaște si înțelege procedeul abia la varsta de 1112 ani. Acesta a cerut mai intai unor copii cu varsta de 4-5 ani sa mearga in patru labe. Raspunsul lor a fost: „intai merge o mana. apoi mana stanga si piciorul stang". implicand o constructie a unor relatii in raport cu sisteme evoluate. comparata uneori cu „simtul intern‟. Încercările de nereusita sunt multiple. Deci acestia se apropie de adevaratul procedeu. putandu-se si asa. nu o constiinta explicita a felului in care procedeaza. Copilul de 4-5 ani. Exista conștiința confuza. apoi cealalta mana. cand omul nu isi da seama ca actiunile sale sunt mai complicate decat acesta crede in si dupa momentul executarii lor. reglările nefiind efectuate cu deplina conștiința. Desigur. lucru neadevarat. chiar si copilul de 3 ani e constient ca merge in 4 labe. Astfel. Acest lucru se gaseste in multe din experimentele lui. I se cere sa il analizeze. inca o data. In acest experiment este vorba despre realizarea traiectoriei unui bile lansate cu o praștie. „merg mana dreapta si piciorul drept. in aceste încercări. ca mai apoi sa ii intrebe cum au procedat. Cazul Mersului de-a Busilea Piaget a luat oameni la diferite varste si le-a cerut sa ia parte la urmatorul experiment. pe care Ie-a inmanunchiat in volumul „La prise de conscience‟. se crede ca acest lucru este o reactie aproape spontana. după câteva încercări nereușite izbutește sa arunce bila in cutie. apoi un picior si celalalt picior". In experiențele lui Piaget. ci inconștient efectuate. el ar ata ca a dat drumul bilei când s-a aflat in fata cutiei. Pentru aceasta se cere o mai deplina dezvoltare mintala. asa cum acesta l-a descris. Abia la 7-8 ani copii sunt constienti de detaliile mersului si pot da explicatia justa. deci. i se arata copilului cum se procedează si e rugat sa azvârle cu ea o bila intr-o cutie din apropiere. Jean Piaget precizeaza uneori prezenta unei „constientizarea bruste‟. dar e o constiinta implicita. Luata drept o iluminare. Experimentul se repeta si in cazul unor subiecti cu varstele de 5-6 ani. . el cere subiectlui sa repete mersul. întrebat cum a făcut. Acestia deci nu isi dau seama ca mersul lor este o actiune mult mai ampla. Piaget a efectuat o serie de experiente in aceasta problema. al unui „organ special‟.J.

conștiente. priza de conștiința nu e ceva simplu. o trecere din planul acțiunilor concrete în planul acțiunilor mintale. Rezulta setul de statusuri. De asemenea. Statusul si Rolul Statusul este ansamblul comportamentelor la care o persoana se poate aștepta in mod legitim din partea celorlalți. reversibile. atribuite(de exemplu sexul) si dobândite(profesiunea. La rândul sau. Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur le pretind si le așteaptă de la o persoana data. ea presupune o conceptualizare. tata. Pentru a înțelege fenomenul identificării . aceasta trecere implica reușita acțiunii. mult mai complexe si. Acesta se poate delimita in status actual(statusul referitor la o situație in particular) si statusul latent(statusurile pe care o persoana poate sa le detina simultan: soț. trebuie apelat la noi concepte. . inginer. bunic. totodată. La un om. numai după 7-8 ani. plastice. tata) si dobândite(profesie). Desigur. comportamente model pe care societatea de așteaptă de la ea. din care decurg sarcini. Pentru a trece la un nivel superior de înțelegere se implică o restructurare. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta si acționează. individul dispune de un set de roluri. funcțional. Persoana in Societate In cadrul grupurilor si colectivităților din care face parte. Așadar. când sunt deja constituite sisteme noționale de referința. persoana ocupa întotdeauna o anumita poziție. Noile relații sunt apoi inserate în structurile noționale. religioasa). teoretic. ce reprezintă un fel de comportamente prescrise. efectuarea de operații mintale.Inconștientul se manifeste întotdeauna înaintea unei conștiințe clare înaintea unei conștiințe clare. Comportamentele așteptate au un caracter prescriptiv. stabilirea unor noi legături. persoana .). funcții.apartenenta politica. din care unele impuse (bărbat. este si ea indreptatita sa pretindă si sa aștepte de la ceilalți anumite comportamente in raport cu ea. obligații. fara a fi însa suficienta. ocupând o anumita poziție. el poate deveni conștient si poate începe sa explice ceea ce este implicat în detaliile acțiunii.. compararea lor permițând stabilirea modului de îndeplinire sau nu a rolului. etc.

Bibliografie: -PSIHOLOGIE-Manual pentru clasa a X-a /Ed. Corvin Deva/2005/Elena Lupsa. Victor Bratu -Andrei Cosmovici /Psihologie generala .