You are on page 1of 6

Elemente de structura si biomecanica a articulatiei genunchiului STRUCTURA ARTICULAŢIEI GENUNCHIULUI Articulaţia genunchiului (trohleoartroză) este cea mai mare

articulaţie a corpului omenesc, căreia i se acordă o atenţie deosebită datorită următoarelor aspecte:
 

este mai puţin acoperită şi protejată de părţi moi; este solicitată foarte mult în statică şi locomoţie, ceeace determină uzura mai accentuată a elementelor sale; numeroaselor implicaţii în patologie; prezintă următoarele componente:

Articulaţia

A. suprafeţele articulare:

epifiza inferioară a femurului având următoarele particularităţi : o este reprezentată de cei doi condili femurali; o fiecare condil este orientat oblic , axul său de rotaţie fiind oblic; o condilul medial este mai proeminent şi se găseşte pe un plan inferior celui lateral; o raza de curbură a celor doi condili descreşte dinainte înapoi, suprafaţa articulară a condililor apărând ca o curbă spirală; o condilul medial este mai îngust şi mai lung decât condilul lateral;
1

o Observaţie: peroneul articulaţiei.sunt două fibrocartilaje dezvoltate la periferia fiecărei fose articulare tibiale. (fibula) nu ia parte la alcătuirea B. tibia şi patela.mijloacele de unire:        capsula articulară – uneşte cele trei oase: femurul. ele contribuie la o mai bună concordanţă între suprafeţele articulare. o ligamentul popliteu arcuat.meniscurile intraarticulare . o ligamentul încrucişat postero-intern. ligamentul patelei (ligamentul rotulian). patela (rotula) . formaţiuni aponevrotice de întărire a capsulei: o fascia genunchiului. ligamentul colateral tibial. ligamentele posterioare reprezentate de: o ligamentul popliteu oblic sau tendonul recurent al muşchiului semimembranos. ligamentul colateral peroneal (fibular).  cei doi condili diverg dinainte-înapoi. 2 . ligamentele încrucişate: o ligamentul încrucişat antero-extern. diametrul transversal al extremităţii inferioare a femurului fiind mai mare posterior decât anterior. epifiza superioară a tibiei – prezintă două fose articulare (cavităţi glenoide) separate prin eminenţa intercondiliană (spina tibiei) . C.

axele anatomice ale tibiei şi femurului fac între ele un unghi de 170-177o .aspecte:     axul biomecanic al femurului face cu axul anatomic un unghi de 6 – 9o deschis în sus. fenomenului de dislocare opunându-se ligamentul colateral de partea opusă. STATICA GENUNCHIULUI . Deplasarea segmentelor diferă după modul de acţiune a 3 . Mişcarea de flexie-extensie nu se face în jurul unui ax fix datorită formei volute a condililor femurali. greutatea corpului se repartizează în două forţe egale şi paralele cu punct de aplicare în centrul cavităţilor glenoide.o expansiunea cvadricipitală consolidată pe marginile patelei de retinaculele medial şi lateral ale patelei. iar în lanţ cinematic închis articulaţia joacă rol de pârghie de gradul I . deschis înafară . a. deci fiecare cavitate glenoidă primeşte forţele în plan sagital dar la nivele diferite. numit genu valg fiziologic. poate apare şi o foarte redusă mişcare de înclinare laterală. Flexia – extensia este mişcarea principală . BIOMECANICA articulaţiei femuro-tibiale Mişcarea principală în această articulaţie este cea de flexieextensie la care se adaugă mişcări secundare rotaţie (internă şi externă). devierea centrului de greutate duce la încărcarea uneia din cavităţile glenoide. condilul femural intern este mai jos ( în medie cu 4 mm ) decât condilul extern. Atunci când membrul inferior lucrează în lanţ cinematic deschis articulaţia femuro-tibială joacă rol de pârghie de gradul III.

Mişcarea de flexie începe cu o rostogolire şi se termină cu o rotaţie pe loc. Flexia asociază şi o mişcare de rotaţie internă. Rotaţia internă – externă se datorează înălţimii diferite a condililor femurali şi a ligamentelor încrucişate. Extensia asociază şi o rotaţie externă a gambei (datorită bicepsului femural) . Extensia este limitată de ligamentul posterior (Winslow). în lanţ cinematic închis tibia rămâne fixă. dreptul intern şi 4 . Rotaţia externă este realizată de bicepsul femural iar cea internă de semimembranos. popliteu. la care se asociază şi semitendinosul. Mişcarea de extensie începe cu rotaţia extremităţii femurului şi se termină cu rostogolirea pe platoul tibial. rotaţia normală maximă activă este de 15-20o iar cea pasivă de 35-40o şi se realizează în jurul unui ax vertical care trece prin centrul spinelor tibiale. b. tibia alunecă pe el. plantarul mic şi croitorul. la acţiune se asociază tendonul cvadricepsului şi rotula care fac parte din aparatul complex de extensie al genunchiului .membrului inferior: în lanţ cinematic deschis femurul rămâne fix. fiind muşchi antigravitaţionali. semitendinos. gemenii (din tricepsul sural). Principalii extensori sunt cvadricepsul şi tensorul fasciei lata. ligamentele colaterale şi muşchii ischiogambieri. Limita flexiei o reprezintă întâlnirea feţelor posterioare ale segmentelor (coapsă şi gambă). Principalii flexori ai genunchiului (în lanţ cinematic deschis) sunt: bicepsul femural şi semimembranosul. Extensorii. ligamentul încrucişat anterior şi posterior. În extensie completă se obţine poziţia de „înzăvorâre” în care forţa musculară nu mai este necesară . au forţă de acţiune totală mai mare ca cea a flexorilor. femurul alunecând pe tibie. popliteul.

prezenţa meniscurilor împarte articulaţia femuro-tibială în două articulaţii distincte. în care frecarea in dublă devine simplă. prin modificarea formei . BIOMECANICA articulaţiei femuro-patelare În sens vertical.este limitată de ligamentele colaterale. participă la lubrefierea suprafeţelor articulare ( asigură repartiţia uniformă a sinoviei pe suprafaţa cartilajelor). scad frecarea . iar în extensie mişcarea este inversă. Funcţiile biomecanice ale meniscurilor (după Bouillet-Graver) sunt :      completează spaţiul liber între suprafeţele articulare. înclinarea laterală . rotula este fixată între tendonul rotulian şi tendonul cvadricipital (între ele ia naştere un unghi deschis 5 . deoarece rotaţia internă este o mişcare obişnuită asociată flexiei. acestea sunt tensionate la maxim în extensie şi complet relaxate în semiflexie . pe când rotaţia externă este excepţională. c. deplasarea înainte-înapoi a platoului tibial pe condilii femurali este limitată de ligamentele încrucişate . Musculatura rotatoare internă este mult mai bine reprezentată decât cea externă. d. ele se deplasează în flexie dinainte-înapoi pe tibie şi se apropie între ele posterior. centrează sprijinul femurului pe tibie.croitor. amortizor de şoc între extremităţile osoase. BIOMECANICA meniscurilor Meniscurile sunt solidare cu tibia.

Rolul rotulei este de a depărta tendonul cvadricepsului de trohlee la extensie maximă. singurul element motor care acţionează asupra rotulei (ridică rotula şi o trage înafară). În flexie. forţei reprezentată de greutatea corpului i se opune o rezistenţă reprezentată de cvadriceps şi aparatul rotulian.înafară). 6 . rotula uşurând activitatea cvadricepsului. astfel braţul de părghie al cvadricepsului creşte cu 50%.