l

Ă
TEHNICO-
Ş  
A PIONIERILOR
$1 Ş  
EDITATA DE
CONSILIUL NATIONAL
Al ORGAIIZATIEI
PIONIERILOR
,-- . -
J PALATUL PIONIERILOR $1 Ş PATRIEI
un-ed ifi ci u al cutezant,e i si creat ă i
-
p J-r:.. f-... • .... • ... ... ... J
.... .. (4
i' : ,..i ..;....
Dispunind de o ţ ă de circa 20 000 metri ă ţ palatul este dotat cu ă ă de spectacole,
de 800 ş respectiv, 200 de locuri, un amfiteatru in aer liber cu aproape 600 de locuri, care o func-
ţ ă Palatul include, de asemenea, un complex ţ cu o ţ de 700
metri ă ţ un observator astronomic ş o ă
Profilul ă ţ ce se vor ă ş este deosebit de divers. Sint organizate cabinetE! educa!tP
ă ă ş ţ ă unde, prin intermediul literaturii, teatrulUI f1lmelor vor
fi puse in ţ ă momente din lupta partidului, a poporului român pentru libertate Ş _dreptate S()-
ă pentru ţ ă pentru socialism. marile ă ţ petrecute 10 ţ ţ
indeosebi in perioada ă de Congresul al IX-lea al P.C.R. . . __
Palatul cuprinde un mare ă de ateliere cu caracter permanent pentru pregat.lr(!
ă ş de ţ ş ţ ă in domeniile informaticii , electronicii , automat1zarn,_
fine, radioclubului, modelismului, radioteleviziunii, laboratoare de chimie, biochimie, matemat1ca apli-
ă astronomie ş alte ă ţ cabinete ş studiouri pentru ă ţ cultural-artistice - pictura,
ă ă ă ă tapiserie. ·
• ţ .,PIONIERII ROMANIEI
ÎN ANII DE GLORIE Ş LUMINA Al
EPOCII NICOLAE Ş
ă o ă imagine
a ţ ş ă ţ ă era- ·
vatei ş cu tricolor. ă a da-
ruirii ş pasiunii cu care se ă
tesc ă ă constructori demni ş
ă ai socialismului ş comu-
nismului pe ă patriei.
ţ pune în ă faptul
ca, ă crescind ş ă ţ in
anii celor mai frumoase, trainice ş
marete ă din istoria noast ra
ă tinerele ă ale
ţ urmind indemnurile pline de
ă ă ă adresate de
ă ş Nicolae ş priete-
nul ş ă apropiat al copi-
ilor. ,au ţ rezultate mereu mai
bune la ă ţ ă ă in ă teh-
ă ş în cadrul cercuri-
lor tehnico-aplicative. ă
ţ ă cravatei ro-
ş cu tricolor, ţ ţ
ă ce cuprinde in prezent peste
2,6 milioane de membri, ă
ş ă de formare a constructorilor
de miine ai socialismului, sint oglin-
dita in ţ prin numeroase ş
semnificative imagini ale forumurilor
ş ale ă copiilor
la ampJul - proces
in ţ ă ş Nicolae
ş a ă ş   Elena
ş mii ş mii de copii au pri-
mit, in preajma Zilei pionierilor, cu cele
mai profunde sentimente de dragoste ş
ş ţ ă minunatul · dar al partidu-
lui ş al ţ ă al ă ţ
Palatul pionierilor ş ş patriei.
Construirea acestui edificiu al cute-
ţ ş ă ţ din ţ tova-
ă ş Nicolae ş constituie
ă o ă ă a ă
statornice ale partidului, ale secretaru-
lui ă general, ale intregii noastre so-
ă ţ ţ ă de cea mai ă ă ţ
a ţ ă asigurind copiilor ţ op-
time de ă ţ ă ă ş activitate crea-
toare, de dezvoltare a aptitudinilor ş
talentelor, de educare ş instruire pen-
tru a deveni cadre de ă ale pa-
triei, viitori constructori ai comunismu-
lui in România.

.
ţ se constituie ca un oma-
giu adus de pionierii ş ş patriei
ă ş Nicolae ş pen-
tru indelungata ş ă sa acti-
vitate ţ ă ă pro-
gresului multilateral al ţ ă ă
nivelului de trai material ş spiritual
al poporului. O ă de imagini fo-
tografice ă momente memora-
bile pentru ă ţ intre
care inaugurarea de ă secretarul
general al partidului a ă de
ţ a Palatu lui pionierilor ş
ş patriei. Sint ă ţ ş pe
larg ă ţ Organizatiei
ptonierilor de ţ revolutionara
ş ă cte ormare pentru
ă pentru ă a tinerei gene-
ţ

ă ş în ţ ă Activita-
tea de ţ ş ţ
integrata Festivalului ţ
.. Cintarea României". antreneaza
anual peste o ă de milion de
pionieri ş ş Se ă de
asemenea, ampla ş entuziasta parti-
cipare a copiilor ţ ă la ă ţ
de ă cu continut politico-ideolo-
gic ş patriotic. ce se ă ş ă sub
genericul .. Stejarul din ş
.. Patrie ă ţ ă de eroi" ş .. Tot
înainte", la ţ ă na-
ţ ă "Oaciada", la ţ de
ă ă la cele de ă
tire pentru ă pa_triei. Sint
prezentate, ă aspecte din
munca ţ Ş Patriei".
ilustrînd contributia ei la procesul
de ţ ă ă
ţ ă a copiilor de la cea
mai ă ă ţ pune in
ţ ă activitatea ă ş ă pen-
tru ă nobilelor idealuri de
pace ş ţ pe planeta. noas-
ă pentru ă unui viitor mai
bun ş mai_ drept pentru ţ copiii
lumii. '
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
Trebuie ca acest palat, toate casele pionierilor, ş ş celelalte mijloace de educatie
ă ă pentru a ă ţ a ă ţ ·pentru a ă ă temeinic, ş ă -
subliniez ă o ă - cele mai noi ş inalte cuceriri ale ş ţ ş tehnicii, ale ş
rii in toate domeniile de activitate! Numai ş veti putea ă asigurati, miine, dezvoltarea
minunatelor ă ale ă ş ş ă ţ ş ă ţ ţ ţ
nare, trecutul de ă al partidului, al poporului nostru, care, de peste ă milenii, a
ă totul pentru a ă independent ă pe care ă ş pe care va trebui ă
ă ş   ă faceti totul pentru a ridica patria ă pe culmi tot mai inalte· de pro-
gres, de ţ   '
Grija ş preocuparea pentru ă genera-
ţ ă in Programul partidului drept vii·
torul ş al ţ noastre socialiste
ş aflat o ă reflectare intr-un eve-
niment semnificativ: inaugurarea de ă
ă ş Nicolae ş ş ă ş
Elena ş a Palatului pionierilor ş
ş patriei, grandios edificiu ă tu-
turor ·copiilor ţ ă de partid, de intregul po--
por, ă expresie a ă   -con-
stante a partidului, a întregii noastre socie-
ă ţ socialiste pentru formarea ş educarea
tinerei ţ
Construit din ţ ă ş Nicolae
ş Palatul se va constitui in vremi
drept ă ş ă ă imagine a impli-
nirilor ă ă asemuire ale .,Epocii Nicolae
ş cea mai ă din întreaga
ţ ă ă a poporului român.
Acest dar minunat in care copiii României
socialiste ş pot ă ş ţ patrio-
ă ţ ă ş pot ş noi ş
ţ pe care miine ca ă ţ constructori
ai socialismului le vor pune
în slujba patr_iei, a poporului. ă ·coh-
'cepfia de ă omenie ş de ă ă
dragoste a ă iubit al partidului
ş ţ ă a ă activitate ă este de-
ă ă ă poporului, ă libere
ş fericite a tineretului patriei noastre.
Sentimentele incercate de cele mai tinere
ă ale ţ noastre socialiste au
fost exprimate semnificativ . în cuvintele
scandate cu mindrie la acest eveniment:
.. ş ocrotesc ă  
ţ indemnuri rostite la festivi-
tatea de inaugurare ş ă înscrise
in .,Cartea de onoare" a Palatului pionierilor
ş ş patriei vor fi ă ă sigure spre
succese tot mal .mari în ă pionier!·
lor ş ş patriei, a întregului tineret ca
viitori constructori de ă ai socialismu-
lui pe ă României: .. eu prilejul lnau·
gurirll Palatului plonlerUor tJ tolmllor p•
triei - mlnunet licq de educatfe fi culturi,
de pregitlre fi torm•e a tinerel ţ -
edresim tuturor copUior, pionierilor ti tol-
mllor petrlel, Intregului tineret el tirll, cele
mal calde urirl de sinitllte fi fericire, tot
mal mari invi1ituri, fn munci tJ
NICOLAE Ş
ţ In cretterea ti form•ea ce ţ
demni fi de nidelde .a României socialiste;
ai ţ • mal departe ficfla progresului In·
dependent..n•' demnRitll ţ si cin-
ţ pe p 111 ti lnalnt .. ll vofkl c.e eu
luptat pentru libertatea natlon.ai fi a
poporului romin, •• algurar prin fiiPtele
voatre, sub Indrumarea t conducerea
....Udutul Comunist Aomin, lniiJerea ite-
contenRi a patriei pe culmile tot mal luml-
no.se ale socl.atsmulul ti comunllmulull".
ă ă ă ă ţ indemnuri
din aceste rinduri, ·din cuvintarea ă de
secretaru' general al partidului vor ă ă
pe ţ tinerii în activitatea de ă mul-
ă pentru ă ş ţ ă pentru a de-
veni ţ activi la opera ă pe
care poporul român o ă ş sub con-
ducerea partidului, a ă ş Nicolae
ş de ridicare .a patriei pe culmi tot
mai inalte de progres ş ţ de afir·
mare tot mai ă a României socialiste
in rîndul ţ lumii, de promovare con-
secventi pe meridianele glob!..tlui a idealuri-
lor de pace ş colaborare. ·
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
pionieria - ă de lansa.re
in ă ·
la pionierii
din ă
C
ţ ş ţ ă pio-
ă a devenit astazi o
realitate, ocupind un loc cen-
tral •n amplu! proces de educare ş
formare ă a celor mai ti ·
neri ă ţ ai' patriei. Printre reali-
ă de ţ ale cercurilor teh-
nico-aplicative ş se inscnu
ş cele ale cercului de radioelectro-
ă de la Casa pionierifor ş ş
lor patriei din ă ţ Boto-
ş
INOVATIILE
rod al muncii persevere_nte
Ocupîndu-se de domenii prioritare
in economie cum ar fi : economisirea
energiei , ă   autodotare
etc. - ă elaborate ş constru-
ite in cerc. in majoritatea lor inova-
ţ   au ocupat de-a lungul celor 11
ani de activitate locuri ş in
concursul ,.Start spre viitor".
ă amintim doar cîteva dintre lu-
ă care au ţ certificate de
ţ   rezultat al ţ de ta-
lent ş creativitate. de pasiune ş
ţ ă
• Semnalizator de consum de
ă pentru autovehicule;
• Dispozitiv pentru ă ş
verificarea acumulatoarelor Ni-Cd;
• Dispozitiv pentru ţ
unui electrolit intre anumite limite;
• ă ă pentru autove-
hicule;
• Comutator · temporizat;
• Dispozitiv electronic pentru pro-
ţ la ă ş supracurent
a consumatoarelor electrice;
• Dispozitiv pe11tru combaterea
ă
• ţ ă ă ă
Rezultatele ţ de pionierii
tehnicieni din ă ă o
ă in plus ă ideile tehnice. con-
ţ de utilitate ă ş
ă nu se ă doar din
ă fantezie. Este nevoie de do-
cumentare, ă ş ţ ă
La toate acestea se ă indru-
marea ă ş ă a
profesorilor, a ş ş de multe
ori a ţ mai virstnici. Astfel sub
indrumarea profesorului Spiridon
ş   ă cercului de
ă   au crescut ş s-au
ca ş ţ de li-
nie. Originalul ş ă
cut ţ pe ă
in anii 1935-1940. în
prezent nave de acest
fel fabricîndu-se la Ol-
ţ O particularitate
a vaselor de tipul ,.Voi-
nicului" este faptul ă
elicea ă intr-un
tunel prin care apa
este ă in jet.
ceea ce ş cu
peste 1/4 viteza înain-
ă
Modelul ă un
ş electrfc
de 6 V.
"VOINICUL" Ă ANCORA
alimentat de la o bate-
rie care ă curent
ş sistemului de ilumi-
nat. Realizatorii fru-
moasei ţ sint
pionierii Cristian Bala-
ban ş Cristian Marin,
sub indrumarea profe-
sorului Constantin
Dragomir.
vasul pe care-I ve- •
ţ în imagine a ă
lumina zilei in danele ..
cercului de navomo-
dele ale Casei pionieri-
lor ş ş patriei
din ă Este ma-
cheta unui remorcher
fluvial costier, destinat
manevrelor portuare,
format veritabili inovatori. Pionierii :
Cezar ă ă   Gabriel Sîrbu, Jo-
nel Buta, Aurelian Beleccju, Cornel
ă sînt numai ţ dintre
cei despre care vom auzi in anii vii -
tori ă ş ă ş ţ ş pa-
siunea ă noului .
ă mai ă ă in acest cadru ş
faptul ă ţ dintre cei care au ă
cut primii ş în ţ ă la
Casa pionierilor ş ş patriei
din ă ş care se ă ă ă
printre colaboratori sint ţ
ş Îi amintim pe Viorel Ro-
taru. Dorel Pinzaru, Liviu Simio-
nescu ş ţ ă
Acum. pionierii din ă au pe
agenda de lucru numeroase planuri
pe cit de ţ pe atit de inte-
resante. Sint preludii la viitoarele
succese ce vor încununa ă
lor de a realiza ă cu inalt grad
rte utilitate. ă idei cit mai origi-
nale.
Imaginile ă ă aspecte
din laboratorul de ă
• in pagina ă ă ă lucrarea "Dis-
pozitiv electronic pentru ţ consumatoa-
relor electrice" ă de pionierii din ă
Ş DE Ş Ş
MINTE CHIMICE GRANULATJ' este des-
ă ă in ă pentru admo-
nistrarea ă ş ă chimice granu-
late pe un singur rind in special la cultura
porumbului, sleclei furajere ş sleclei de
ă Poate fi ă atit pe ţ
reduse (loturi personale), in ă
ă particulari, cit ş in
C.A.P.-uri, cu ă ţ ă ş ă ă
consum de ţ Realizarea utilaju-
lui este rodul ă ţ de colaborare in-
tre Casa pionierilor fi fOimllor patriei ş
ţ pentru mecanlzarea agriculturii
din localitatea C.hu-SUvanlei, ţ Sa-
laj.
Pentru ţ acestui utilaj s-a
avut in vedere ca materialele folosite sa
fie ţ din ă de utilaje. Cutia
ă ş cadrul provin de la o ma-
ş ă de ă porumb, distribuitorul de
la o ş ă de ă ă Roata
de antrenare transport a fost ă
de la un cart dezafectat iar piciorul de
sprijin ş minerul de la motoreta ţ
Lantul ş ţ dintate au fost valorificata
de la biciclete vechi, inutilizabile.
ă ţ componente sint : miner, cadru,
picioare de sprijin ş jgheab de evacuare,
distribuitor, ă ţ ă mare, ă ă
toare de ţ   lant transmisie, ă
ţ ă ă   ă de transport, ă
ă ă de alimentare, capac de
ă
ş se ă pe sol, prin îm-
pingere ă   cu ajutorul ţ pe axul
ă este ă roata ţ ă ă
Prin transmisia cu ţ se ă in
ş ş roata ă mare care este in
ă ă cu distribuitorul printr-un ax.
Rotindu-se distribuitorul, ă ş ă
granulat va fi antrenat printr-un orificiu
patrat spre jgheab de unde lla ă
ă pe rind. Realizatorii au in vedere_
o ă in scopul ş produc-
ă Pentru aceasta se va monta un al
doilea jgheab putindu-se administra Jn-
ă ş ă chimice granulate pe doua
ri nduri.
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
A n prezent, sint cunoscute
1
aparate car*!
utilizeaza pe fiecare faza
Cile Un bimetal ce se ă
ş la ă intr-un -
interval de timp reglabil, în-
trerupînd alimentare& bobinei
contactorului de putere. Pen-
tru ţ circuitului in caz
de supracurent (bimetalul
avind ţ mare) se folo-
ş pe fiecare ă cite un
releu electromagnetic care de
asemenea are un contact in-
serial cu alimentarea bobinei
contactorului. Acest sistem
ă dezavantajul unui
gabarit mare, piese mecanice
in ş supuse prafului ş
coroziuniî (in mine de ă
buni, ţ de ţ termo-
centrale etc.), fiabilitate ă
ă mai ales a releului elec-
tromagnetic care se blo-
ă ă prafului ş
ă ţ
·DISPOZITIV
ELECTRONIC
· rup ' alimentarea bobinei contactoru
lui care ă consumatorul
<Je la ţ electrica. În concluzi e.
dispo:zitivul electronic descris arc
ş rol ca un releu cu bimetal.
Pentru ptotejarea ţ în caz de
scurtcircuit , cind ţ trebuie
ă fie foarte ă s-a prevazut un
nmptificator de tensiune ă
ă din A3 ş etem·entele afe-
rente. Aces.ta culege de la bornele
conductoruh:.r .. C" (figura b) o ten- ·
s•une de aproximativ 0,05 V, in caz
de supracurent, o ă ş pri'l
c<>mpont>ntele R17 ş 05, in 2-:3 al-
tc. ..mant e. ă condensatorul CS
la o tensiune ce va produce basCII-
farea u1ggerului Schmitt realizat c.u
amplificatorul operati onal . A4. Prin
rezistorul R22 ş dioda 06 ::. e ţ
ă tranzistorul" ·T 1. relt'!ul Rl an-
ş ă iar consumaloful este de-
cuplat de la ţ ă
pentru ţ
consurnatoarelor
electrice
Pentru evi tnr N; ş ă crrcui-
tului la eventualele impulsuri para-
s-a prevazut un circuit de tem-
porizare fornnt din componentele
H17, 05 ş CS. Cu ajutorul semire-
glabil ului R13 se ă ·nivelul la
care trebuie sa lucreze ţ în
caz de scurtcircuit.
ţ ă ă de-
zavantajele ţ mai
sus prin aceea ă ă
circuite integrate, nu are ele-
-mente in ş iar montajul
are un gabarit redus.
Un sistem electronic care ă in
ţ ă regimul electric al consumatoare-
lor, intrerupind alim€mtarea lor in caz de
scurtcircuit sau ă ă
Circuitele descrise se realizeaza
cu amplificatorul ţ Norton
cuadruplu f!M 3900 (IPRS) , releu! ş
tranzistorul T1 fiind comune pentru
o ă
R2
Ţ R10 3k3
1 k5 R
3
L-c=::r---1
·
" R7"
Rn ....-i"'--__,-- r----'----, 50 k R 11 tt
T
2
M 02 "l R
6
Hc=t::::r--c=:::Jr-f----, o 3
V 80136
O 1_ 7 5 O O 2M _..... R O O k

1M
Pl   1 M + A 2 R 12
SV6 "') 1k5
R 5 C 1 ,_ L. -;r- =R=9J--!-_j
C3
. + +
. 12 V
-.- _,_
0,22 1 00 --"
JF jF
(2
Rl 04
1/1  
Rn
1
1' 1 oM Ţ 1oy F
a
1rc1o-
6 14
7 R15
R16
• • R13 C4 R14 2M
R17
1 OM
A
R19

2M
D5
R20
...
' '',1-C:=:J-----1 ._1 -
( ,, ,...--, MA/3 ->--!-c:::::r
.. o.nyF100k _ V

.1 R22
...- l
"---
1k 5 1M
. 1
V
500

b
IC 1 =A 1 .• ·A4= r M 39 O O
02 ••. 06=1 N4001'
DESCRIEREA
DISPOZITIVULUI
Schema de pri ncipiu a dispozit •-
vului pentru una di n faze este pre-
ă in ă
Pe calea principala de curent . pe
una din faze, înseriat un con-
ductor .. C" din constantan (figura
b) avind ţ astfel dimensio-
nata, încît la trecerea curentului
electric nominal sa se ă ă
usor . Pe conductorul .,C" sint fixate
termistorul R ., inseriat cu semire-
glabilul R1 (figura a) ş termistorul
R, . care realizeaza compensarea
ă a montajului i n ţ de
temperatura mediul ui ambian_t.
Divizorul de tensiune (R", R1 ş
Ru) este alimentat la o tensiune
stabilizata cu dioda Zener 01 pentru
a preveni ă termistoare-
lur.
Amplificatorul ţ A1 (1/ 4
dm /iM 3900) cu componentele afe-
rente formeaza un comparator cu
histerezis care la o ă tempe-
ratura a conductorului .. C.. bascu·;
leazfl. ş ă dioda 02. În
.acest caz cir.cuitu! de temporizare
construit cu amplificatorul ţ
nal A2 incepe ă incarce conden.sa-
torul C1 prin rezistoarele R7 ş R11 .
Durata de temporizare se regleaza
din R7. ă suprasarcina ă
ş ă scurgerea duratei de tempo-
rizare, A2 va comanda tranzistor ul
T1 prin R12 ş ·o3. care va ţ
releur · Rl.- Contactele releului între-
.

1k5
(5
R18 .
100k
-.- R21
o.nyF
..___.
10M
AVANTAJE ECONOMICE
ţ ă se ă în mod deosebit la cofretele
AG de 63 A, 120 A ş 250 A utilizate în minele de ă de-
oarece dispozitivul are un volum mic, nu are piese în ş
r (eventual releu! are contactele în vid) , iar praful de ă ş
umezeala nu-i ă ţ Se ă importul de
himetal pentru releele termice ş cantitatea mare de cupru ne-
ă la ţ releelor electromagnetice iar ă
conductoarelor de ţ ă de ă ă din cofret se ş ă
Realizatori: Liviu Martiniuc, ă ş ·
ă profesor Spiridon ş
Casa pionierilor ş ş patriei ă ţ ş
Lucrarea are certificatul de ţ nr. 39/28 III 1983 eliberat M.E t
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
sa cunaaljltem
calculatorul
SI ••• SAU ...
,
TABEU.l. [E ACeiA
Ă IESR
o o o
o 1 1
1 o 1
1 1
.
1
-
'IIIIBEWL [E N:E'M
1 ESR
o
1
1
1 o
1AilEUJL [E IUi.'iR
tllRARt IE9RI
o o 1
o 1 1
1 c 1
1 1 o
T&UJ. OE 4lE\iR
trnllA ESIRI
o o 1
o 1 o
1 o o
1 1 o
NU
ă
ă calculatorul cu ajutorul
LIMBAJULUI LOGO
in lectia trecuta am vazut cum se
poate defint o noua comanda (proce-
ă in limbajul LOGO. Astfel. pentr
(mtern). o procedura este un
ans11mblu de comenzi de natura secven -
li !la. extern (pentru not) o procedur 1
e te s1mtlara cu o comanda care pro
lluce. de exemplu .. un desen pe ecran
Putem folosi cuvmtele no1, pe care 11·
definim. pentru ca la rindul lor sa co
struiasca no1 comenZI?
Raspunsul este ahrmat1v cuvintele
deta defmite pot sa he utilizate in deh·
narea de .noi ordine. ca ş cum ar ft co-
menzi pr1mare $1 chtar mat mult : o pro-
cedura poate ,.chema" alta procedura ş
aceasta alta etc
Cind o procedura fll apeleaza alta
procedura (procedura 2). atunci proce-
dura {1) .. ş   ca procedura (2) sa
se realizeze mtegral ş apo1 continua cu
tomanda urmatoare
Sa presupunem ca am defmit cuvintul
PATRAT astfel.
PENTRU PATRAT • •
REPETA 4 (INAINTE 50 STiNGA 00·
SFIRSIT
Cu acea5ta procedura se poate dehil1
1 uvintu! CUB (care are in componen• 1
1 doua patratel astfel
PENTRU GUB .
PARTRAT
STINGA 45 iNAINTE 30 ORfAPTn "
PATRAT
/'
/
/
v
IL/
_,•
v"'
pentru desenarea mxh.tlu
un ase
SUBDIVIZAREA PROBLEMEI
ÎN Ţ MAl MICI
Se numesc . .subproceduri" procedu
riie mai mtci sau de detaliu. iar • .super
;.r cedur i" procedurile principale care
•lP•Ieaza subprocedurile
Lucrind cu subproceduri este usor .1
:.c descopere inev1tabilele erori cart ·e
eomit deseori in realizarea programele
Iti 11 intmse. Partrle se pot veuhca. iniJ
liHa eronle ş modtlica independent
Aceasta meto de concepere a pro-
gramelor este cunoscuta sub numele de
programare ă
Ţ
1. Scn 11 pro<:edura de dellnuu
• nui• HmietW<:. Apoi- a unul sfert <Il>
c •r<:.
2. Pe baza prouduril PATRAT -
ă anterior (cu latura de 50)
scrle1i procedura de definire a unui
ROMB*
1 * PAIMER TRLt.O·H . COROAI'-11\
3. ţ procedura pentru realiz n
rea unui palmier ca in ă Proc<
dura se va baza pe alte ă procc
duri: cea de desenare a trunchlulul Ş
cea de desenare a coro11nei.
EXERclTII
1. PENTRU PATRAT
RIOPETA 4 (ÎNAINTE 50 STINGA
. 90) -
Ş
RAZA SECTOR
Sa presup. ern ca lerr noa5tra estP
desenam un oJre u raze Cum pu
tem realiza acest luciU scriind cit mat
putme comenzt? Subprocedura SOAHE
se bazeaza pe comenzile-subprocedun
SECTOR ş RAZA Ş se poate deffm
astfel
SOARE
REPETA 8 iSECTOR RAZAl
Ş
Subprocedurile SECTOR Ş RAZA se
pot deflm la rindul lor astfel
PENTRU SECTOR
REPETA 15 !INAINTE 2 DREAPTA 3l
SFIRSIT
PENfRU RAZA
STINGA 90 FARA CREION iNAINTE ''>
f,
REION INAINTE 20 FARA CREION
NAPOI 25 DREAPTA 90 CREION
SFIRSIT
. PROCEDURI TRANSPARENTE
Intr-o ă (1) care ,apeleaza-
Jlrocedura (2) este nevme Ş ă spec1fice
schimbarea de pozttie pe care proce
dura (2) o produce Orttare alta proce
dura care produce o sclumbare de poz
11e echivalenta poale substitut procll'
Jura 12) far a ă afecteze cont1nuareJ
.,:oceduru (11 ·
Subprocedunle care nu produc nici o
schimbare de poz•t1e a ..broaste1· adica
odata mitiale ş executate. ele lasa
broasca' in ş loc. se numes
J•rocedun transparente. Ele faciliteall
It asarea figunlor pe ecran deoarele
dupa comanda care produce des.enL
nroasca" se reintoarce ta pozitia mt
ă faza de localizare a une1 flgun de
pe ecran fiind mdependenta de faza sa
de desen
Astfel. procedura PATRAT defmita an
tenor este o procedura transparenta
2 Poligonul va incepe si semene
cu ,.., cerc. Esle de fapt '' metoda de
coAcepere a unor proceduri de
nare a CtWcurllor.
un exemplu:
PENTRU CERC
REPETA 100 (ÎNAINTE 3 STÎNGA
3.6)
SFiRSIT
3. PENTRU STEAG 1
iNAINTE 7ct ÎNAPOI 5; STiNGA
120; ÎNAINTE 30; STÎNGA 60:
ÎNAINTE 15; STÎNGA 120; ÎNAINTE
3Q STÎNGA 60; ÎNAPOI Set Ş
PENTRU STEAG 2
iNAINTE 7ct ÎNAPOI 5: DREAPTA
120; ÎNAINTE 30; 60:
INAINTE 15; DREAJ?TA 120: INAINJE
30: DREAPTA 60; INAPOI 50: SFIR
Ş
Deci teorema simetriei in LOGO va
fi: ă intr-o ă c•e pro-
- duce o ă se mentin lunglmile ş
se ă sensurlte de rotire ale
unghiurilor. se obtine Imaginea pere-
che a primei figuri.

S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
SA ş
calculatorul
SI ••• SAU ...
,
TAeEW.
iNTIWII !ESli
o o o
o 1 1
1 o 1
1 1 ' 1
-
"NEWL
MAiA! 1 ESA
o
1
1
1 o
lAilEI.U. lE llFM
INl'RARI 1E!MI
o o 1
o 1 1
1 o 1
,
1 o
T..eEll.t. DE 4I:E'iR
INlRlA ESR
o o 1
o 1 o
1 o o
1 1 o
informaticii
NU
.... .... .......
clralllll ....... ...
........ dect INcHia
_ .............
co••ll"o .. _.. JN.
CHII.I'Ifei.,.,.,IAU
un-ull'or ... elft-
chls, SAU Clllill'l co-
mullltor ••• lncbll.
AcMita ........ ,..
prezenta aiMitoflc
pr!Mr-o POARTA SAU
cull'llluteleadarir
............ 3).
ai ţ
............. poallllte
...............
In lunctle ele ..... ln-
lrirllof.
(n C8UI unei ...
..... llllrirl In circuli
pentru c.re ,.,., ••
.... INTOTDEAUNA
OPUSUL lntrM 81*"
nem ci awem o
POARTA NU (fig. 41·
Pollle WOIIl .... ..
utHizila In clrcutt ...
proiect... ele noi o
poarti NU ime41at
ciupi ..... orf -'
una SAU. in IICIMin
_. ................
uui prtfttr-un mic
c..-c la ,.,.,.. din
poarta 11 orf SAU.
ă calculatorul cu ajutorul
liMBAJUlUI lOGO
in lectia trecuta am vazut cum se
poate defint o noua comanda (pr ace-
dura) in limbajul LOGO. Astfel . peotn.
Ldlculator (intern) . o procedura este un
Jftsamblu de comenzi de natura secve"
li tia. extern (pentru notl. o procedur ,1
e>te similara cu o comanda care pr o
dJce. de exemplu. un desen pe ecran
Putem folosi cuvmtele nOJ. pe care It:
Jefiotm. pentru ca la rindul lor sa co.
struiasca not comenzi?
Raspunsul este aflrmat1v. cuvintele
deja detmtte pot sa !le utthzate in defl ·
mrea de noi ordine. ca si cum ar It ro-
menzl primare Ş ctuar mai mult : o pro-
cedura poate ,.chema" alta procedura ş
aceasta alta etc
Cind o procedura (11 apeleaza alta
procedura (procedura 21. atunc1 proce-
dura (1) .. ş   ca procedura (2) sa
se realizeze mtegral ş apoi continua cu
comanda urmatoare.
Sa presupunem ca am delrmt cuvintul
PATRAT astfel.
PENTRU PATRAT ' •
REPETA 4 (INAINTE 50 STÎNGA 90•
SFIRSIT
Cu aceasta procedura se poate defm1
ruvintul CUB (care are in component.
'>:i doua patratel astfel
PENTRU CUB
PAIHRAT .
STINGA 45 INAINTE 30 ORFAPTI'> 1'
PATRAT
/
/
/
/
IL/
/ .
v/
u pentru desenarea mucÎlliioi
tmase
SUBDIVIZAREA PROBU:MEI
iN Ţ MAl MICI
Se numesc . .subproceduri" procedu
rill> mai m1ci sau de detaliu, iar . .super
111 1ceduri " procedurile principale care
ap leaza subprocedurile
Lucrind cu subproceduri este ş ra
:>t descopere mev1tabilele erori car.e c
romii deseorr in realizarea programelor
nut intmse Partile se pot verrhca. iola
lt>1 a eronle ş modrlica independent
Aceasta meto de concepere a pro-
gramelor este cuooscuta sub numele de
programare structurata
EXERCITII
.
1. Scrte\1 procedura de d"llnlre a
unui • semicerc. Apoi. • unui sfert de
cerc.
2. Pe baza procedurii PATRAT -
ă anterior (cu llllura de 50)
ţ procedura de definire a unui
ROMB*
1 * PAlMIER TRL.I\Gil ' CORGANI\
3. ţ procedura pentru realiza
rea unul palmier ca in ă Proce-
dura se va baza pe alte ă procc
duri: cea de desenare a lrunchlului ş
cea de desenare a coroanei.
Ţ
1. PENTRU PATRAT
Rt:PETA 4 (iNAINTE 50 STiNGA
• 90) •
Ş
RAZA SECTOR
Sa presupL em ca tema noastra estP
deseoam un 1 1aze. Cum pu
tem realiza acest luc1u scriind cit ma1
putme comenzt? Subprocedura SOARE
se bazeaza pe comeoz•le-subprocedura
SECTOR ş RAZA ş se poate dellm
astfel
ENTRU SOARE
REPET A 8 (SECTOR RAZAI
SFIRSIT
Subprocedurile SECTOR ş RAZA se
pot delim la rindul lor astfel.
PENTRU SECTOR
REPETA 15 (INAINTE 2 DREAPTA 3l
SFIRSIT
PENfRU RAZA
STINGA 90 FARA CREION ÎNAINTE t
frREION INAINTE 20 FARA CREION
25 DREAPTA 90 CREION
PROCEDURI TRANSPARENTE
intr-o procedura (1) care ,apeleaza-
Jlrocedur a (21 este nevme Ş ă spec1fice
schimbarea de pozitie pe care proce
dura (2) o produce Oncare alta proce
dura care produce o schrmbare de poz1
t1e echtvaleota poate Sllbshtul proce
rlura (2) far a sa afecteze conhnuareJ
proceduru 111 ·
Subprocedurtle care nu produc nici o
schimbare de poz1t1e a ş   adica
odata 101tiate ş executate. ele lasn
broasca·· in ş loc. se numesc
l
·llocedun transparente. Ele facilitean
1 asarea figurrlor pe ecran deoarece
d,;pa comanda care produce desenul.
tnoasca" se reintoarce la politia I P
\t,Jia. faza de localizare a unei !1g0n de
pe ecran hind mdependenta de faza sa
de desen
Astfel. procedura PATRAT definita an
tenor este o procedura transparenta
2. Poligonul va inc:epe si semene
cu un cerc. Esle de fllj)l '' metoda de
concepere a unor proceduri de.
n are • cercurilor.
Un exemplu:
PENTRU CERC
REPETA 100 (iNAINTE 3 STÎNGA
3.6)
SFiRSIT
3. PENTRU STEAG 1
ÎNAINTE 70: iNAPOI Ş STINGA
120; iNAINTE 30; STÎNGA 60.
ÎNAINTE 15; STÎNGA 120; iNAINTE
30: STÎNGA 60; iNAPOI Ş
PENTRU STEAG 2
iNAINTE 70; iNAPOI 5; DREAPTA
120; ÎNAINTE 30; DREAJ!TA 60:
INAINTE 15; DREAJ?TA 120; INAINJE
30; DREAPTA 60; INAPOI 50; SFIR·
SIT.
Detl teorema simetriei in LOGO va
fi: ă Intr-o ă care pro-
• duc:e o ă se men11n tunglmile ş
se ă sensurile de rotire ale
unghiurilor, se obline imaginea
che a primei figuri.

S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
P
ovestea djamantului a început
demult. In antichitate i se
atribuiau puteri magice. Laii-
nu il numeau adamantum, iar grecii,
adamas (,Jn'lincibilul"). Din antichi-
tate ă în secolul XVIII unicul fur-
nizor de diamante din lume a fost ·
India In 1728 au descoperite în
Brazilia cimpuri diamantifere bo-
gate, dar abia anul 1867 ă
o schimbare ă in exploatarea
acestei pietre ţ   ă cu
..atacarea" ă ă din regiu-
nea sud-africani Vaal. ă la mijlo-
cul secolului trecut greutatea ă
a diamantelor descoperite in in-
treaga lume nu ă ş cinci tone,
dar in ă 60 de ani ă
cantitate s-a dublat.
INTRE GENEzA
Ş IMITATIE
Asupra ă diamantelor ă
mai multe teorii. Cea ă de ma-
joritatea oamenilor de ş ţ ă presu-
pune ă   în ă cu circa 70 mi-
lioane de ani, la adîncimi mai mari
de 200 km, la o presiune de 50 000
kg pe cmp ş la o ă ă de cel pu-
tin 3 OOO"C, atomit de carbon pur
au incepJJt ă cristalizeze. ă ă
cirea ţ   care a durat milioane
de ani, exploziile subterane au im-
pins rocile diamantifere spre supra-
ţ pimintului. Cu timpul eroziunea
a atacat culmile vulcanilor ş rocile
au inceput ă se ă ă Cit
timp nisipurile de pe anumite plaje
din India ş Brazilia au fost unica
ă de diamante. ă nu-i tre-
cea prin minte ă undeva pe ă
ă ă ţ ă s-ar putea
ă ă in veritabile mine. Ş
minele acestea existau. Tot ş cum
n-ar fi exclus ca deceniile care vin
ă ă confirmarea ipotezei unor
geoflzicieni care, pornind de la
ideea ă diamantele au fost aduse la
suprafata ă de activitatea
ă   au emis teoria ă la adin-
cimea de 200 km diamantele sint la
fel de frecvente ca firele de nisip pe
ă ă ă mijloacele
necesare ă la o asemenea
adîncime lipsesc ...
Paralel cu exploatarea ă ă
lor cunoscute ş ă de rezerve
noi, s-au ă ă pentru
crearea diamantului artificial. 5-a
ajuns la concluzia ă din ·grafit in-
ă la 2 SOO"C ş supus unei pre-
siuni de peste 13 000 kg pe cmp se
ţ diamant sintetic. ş se face
ă ă 23 de ani de ă in
1953 · s-a ă diamantul .. fabri-
cat" . . La inceput era vorba pur ş
simplu . de praf de diamant. Anii au
trecut ş piatra ă a detronat
diamantul natural. Nu de mult s-a
ţ un diamant sintetic de di-
mensiuni de-a dreptul fantastice,
ă le ă cu ă celor
naturale, fie ea ş aceea a ş
,.Culliman" cu ale sale 3 025 carate
(1 carat = 0.2 grame). Astfetr cu aju-
torul unei ţ tehnologice ex-
perimentale s-a ş ţ
unui diamant sintetic in greutate de
n\s mai ţ de ă kilograme,
avind o duritate cu nimic mai prejos
de a celor naturale. De notat este
ă   pentru realizarea unor asemenea
cristale, temperatura din camera de
ă trebuie ă fie mai ridicata
decît temperatura ă la su-
prafata globului solar!
CARA TE PENTRU •..
TEHNICA
Pe ţ diamantului industrial,
concurenta produsului sintetic se
• 1. pin grafttul lndklt •• 2 500" c
ti aupue unor JNri pr..tunl In 1111'•
v• -••• c-.. cln loCografle,
.. "'"' ..._.. • ......uc.- o con-
tinui am•ln..,_
.... c4llor Mlurale.
• 2-3. leule cllant8111...
n... prlluc:rlrlor ,.......
unor preclzl rlclcu a au-
Totodlli procluc:llrttata
.... mult CHKUti .. ....... ele .....
tire ele cllwa &ed ele ort mal m ..
c:omp .... cu • c.lof dalie&
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
face din ce, in ce mai mult ţ ă
De fapt, industria devine tot mai ac-
centuar ,,marea ţ ă   a pietrei pre-
ţ Nu ă nici un alt produs
in stare ă taie, ă graveze, ă nete-
ă sau ă ă mai bine decit
diamantul. Ne este lipsit de interes
faptul ă in prezent 75 la ă din
diamantele recoltate ş fabricate in
lume se ă in scopuri indus-
triale. Statisticile ă anual un
consum mondial de zeci de milioane
de carate numai in domeniile indus-
triale ş ş ţ Este. de ă
ă folosirea diamantului
pentru ă cauciucului. sticlei ş
chiar a produselor alimentare. s-a
calculat ă un ă ă de orice
tip, cu ă din diamant are o re-
ţ ă de sute ş chiar mii de ori
mai mare decit celelalte. Principa-
lele ă ţ ale diamantului - duri-
tatea ş ţ - au intesnit o
serie de ă in domeniul pre-
siunilor inalte. A fost astfel ă la
punct celula de presiune cu dia-
mant, un aparat care poate ă
într-un buzunar ş este capabil ă
ă presiuni ă la 140 000 kg
pe cmp.
Diamantul este utilizat pe ă
ă ş in ţ de ă foarte
ţ d'e ţ de ă sau de
tungsten, in industriile ă ş
ţ ă Un avion modern. de
exemplu, are nevoie de peste 80 km
fire ş cabluri. Or, pentru ţ
acestora este suficient ă se percu-
teze un diamant la dimensiunile do-
rite. Se pot realiza cel ţ 10 000
km de ă la dimensiunea stabi-
ă ă ă ă se modifice calibru!, iar
apoi piatra poate fi ă pentru
,.tragerea" unui fir de ă ceva
gros. Cit ş ă dia-
mantului, in ultima vreme au fost
elaborate metode bazate pe ultrasu-
nete ş pe raza laser.
Materialele plastice qele mai noi
utilizate la coroanefe dentare stnt
amestecate cu praf de diamant pen-
tru a li se conferi un plus de rezis-
ţ Lamele metalice utilizate la
ă ă a siliciului pentru
semiconductoare stnt consolidate
cu praf de diamant. Cele mai bune
· ace de înregistrare ş redare a dis-
curilor au capete de diamant. Au
fost realizate ş bisturie cu lame de
diamant cu ajutorul ă se pot
efectua de citeva ori mai multe ope-
ţ comparativ cu ş
ite. De remarcat ă asemenea in-
strumente s-au dovedit a fi cele mai
indicate la ţ pe urechea in-
ă ş in grefele vaselor sanguine.
5-a constatat ă ă ă de o mie de
ori .la microscop, mmuscula ă
apare perfect ă in timp ce la-
mele similare de ţ au un aspect
crenelat. Instrumentele medicale ba- ·
zate pe diamant sint singurele capa·
bile ă taie ă ă ă ă ţ
cele mai fine ale corpului omenesc.
MULTIPLE AVANTAJE
Se poate afirma ă ă nu
ă industrie sau domeniu econo-
mic netributar diamantului. Mai
mult, noi toti ii sintem ă
tori. ă revenim la una dintre utili-
ă Nu ar fi fost ă inceperea
in 1909 a ă becurilor elec-
trice cu filament de wolfram ă ă
existenta diamantu]ui. ţ
aceasta care ă la temperaturi
de 2 500"C se ţ prin .. tragere"
printr-o ă de diamant. cu viteza
de 60 de metri pe ă 5-a
ajuns - prin acest procedeu - la
ţ unor conductoare cu dia-
metrul de 0,001 mm. Ş tot prin ase-
menea filiere se ţ firele extrem
de subtiri ş netede din materialele
sintetice folosite la realizarea ţ ă
rilor de ş ă
Cea mai mare parte a imensului
tetaur mondial de diamante ă
punde ă nevoilor in.dustriei con-
structoare , de ş Inalta stabili-
tate ă rezistenta ă în
ţ acizilor ş bazelor ca ş faptul ă
în arc arde la peste 8000C deter- -
ă utilizarea pulberilor de dia-
mante la fabricarea sculelor. ţ
tele de strung din acest material au
devenit auxiliarul ţ al uzinelor
de automobile ş avioane. Ele se fo-
losesc pentru prelucrarea celei mai
variate game de materiale, de la ţ
lurile speciale ă la masele plas-
tice. Prelucrarea acestora din ă
cu diamant in locul carburii de wol-
fram conduce la o ş a prt>-
ă ţ de 900 de ori! Granitul ş
marmura, sticla ă ş cristalul
pot fi modelate in formele cele mai
complicate numai in ţ .. in-
vincibilului". Utilizind pastilele de
diamant la ă optice. spe-
ş au ş nu numai ă re-
ă de 60 de ori timpul de prelu-
crare. dar ş ă ţ ă o calitate a
ţ net 5uperioare: ln ultimul
timp au ă burghie ţ
nate din diamant. cu ajutorul ă
se ă ă de precizie cu o vi-
ă de 3 ori mai mare. ţ ă de cea
ă cu scule ş
ş ă ţ ă ş ma-
terial tehnic unic prin duFitatea sa.
ă domenii . pe cit de diferite, pe
1
naltul grad de tehnlcltate atins de economia romineasci a deter·
minat adevirate salturi spectaculoase in domeniul fabrlcirll de
scule dlamantate. Este vorba de o ă mare de astfel de tipuri:
discuri dlamantate cu liant rezlnold fi metalle, scule de giurlt, tije
dlamantllle, discuri dl.."antllle prelucrarea mlllerlalelor de
ţ filiere dlamant81e etc. Intre produMie reellzele la intre-
prinderea de mecanici ă din ă se numiri ti lantul dlaman-
tat - care reprezinti o adevirllli performanti dMorili utmti111 '1 pa-
rametrilor functlonali. De rem•cat ci ă de aceasta se fabrici ti
numeroase scule speciale: molete, pietre proftlate etc. La aceellfl in-
treprindere se produc ,1 pastele dlamantate care acoperi Intreaga
ă de granulatle ti ă necesare Industriei constructiilor de
m .. lnl
De eltfel, in ultimii ani tara ă a-a Inscris printre putinii produ-'
citorl cln lume de scule cu clamante pentru forarea rodlor dure ''
extradure. Numero .. tipuri de ţ cu clamante se utlllz .. i la
forarea sondelor de diferite dlametre.
Imaginile prezinti citeva dintre sculele ciMtante produse de Indus-
tria ă
atit de bogate, 5-ar putea crede ă
diamantul ş incheiat cuceririle ...
ă ă acum acest cristal minunat'
se impune in una din cele mai gene-
roase ramuri ale electronicii mo-
derne, revendicind o ă intrebuin-
tare: cea de ţ Termis-
torii (rezistente termosensibile) rea:-
lizati pe ă de diamant ţ
ă ş intre .minus 50 ş
plus 250"C. ş ţ ă
foarte curind diamantul va fi cel mai
utilizat material in toate domeniile
electronicii. Acesta va marca ă ă in-
ă o ş mai ă .,foame
de diamante". ă tehnica va tre-
bui ă ă ţ ă prin noi tehnologii
ş procitdee de ţ pe cale arti-
ă a ..pulberi lor magice" .
... Atunci cînd sintem orbiti de ra-
zele ă ale pietrei neste-
mate, ă ne amintim deci ă dia-
mantul este, mai presus decit bijute-
rie. un prieten at· omului. Ş un ele-
ment esential al progresului tehnic
al ă
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
ACVAPEO

1
n figurile ă ţ ă tipuri de
ţ care pot circula pe apa lacurilor
sau a rîurilor domoale de cîmpie, prin ţ
cu energia ş picioarelor. Construc-
ţ lor este relativ ă ş ţ costisitoare.
Figura 1 ă ţ ş ă o ă ş ă pentru
1-2 persoane, care in locul vislelor are montat a
o pîrghie-motoare, ă de ă ori în forma
de U (acestea constituie pedalele) , la capetele ca-
raliu/ ideilor
reia ·se aflâ cite un butuc in care sint incastrate·
elice cu trei paie. Pirghia o ţ din ţ ă de
fier zincat (di n aceea ă la ţ de
ă ş o ţ de ă prin ă coliere de ta-
ă ă de 1 mm ş ş pentru remn. Bu-
tucii pot fi din lemn sau metalici , ţ pe
ă cu cite ă ş (cu ţ ă ş contra-
ţ ă dispuse in ă de X. Paiele elicelor vor
fi taiate din ă ă de 2 min ă cu mi-
nil) de plumb) ş montate tot cu ş
Figura 2 ă un mod de adaptare_ a unei
biciclete mai vechi la ţ ... pe ă In acest
scop se ă mecanismul ţ din spate ast-
fel incit prin ş ţ ă nu mai fie ţ
ă roata, ci un dispozitiv ă din ă ţ
ţ care ă ă un ax ţ ă la ă
caruia se ă ă o elice cu ă paie. Bici-
cleta se ă - cu ă ţ verticale
- pe ă flotoare (ceva mai lungi decit bi CI -
cleta) . Flotoarele vor fi lucrate din placaj gros de
10 mm, fie din ă ţ de polistiren expandat
ă modelul din desene). bine invelite ş
in folie de material plastic (metraj - din aceea
ă pentru solarii) , ă intr-un strat dublu Ş
ă la capete cu prenandez. ţ elicei se
face din pedalele bicicletei.
1
CONSTRUCTII
  Ă
2
•••••••••••• .. •••••• .. •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Ă
. . .
O
rice ă ş din lemn sau materiai plast 1c
poate f i ă (permanent sau numai oca-
zional ) intr-un trimaran, ş cum ţ in figura. ,
Avant ajele majore ale acestei ţ sint : stabilitate
mult ă (in mod practic nu se ă ă posibilit a-
tea de a transporta o ă ă ă mai grea ş mai volumi-
ă precum ş folosirea ă a unei vele montate
pe un cat!lrg lung de circa 1 500 mm instalat in partea
din ţ ă In ţ ă modificarea ă din ş a
ă flotoare (lungi cit ă din lungimea barcii ş
late de circa 400 mm la mijloc) cu ajutorul unor piese
simple de ă ă ş citorva ş cu ţ ă ş con-
ţ ă Flotoarele le ţ lucra fie din placaj gros de
10 mm. fie din polistireo expandat . ă care le ţ
ş cu ă straturi suprapuse din fol i e de material
plastic Jdin aceea ă la solari i legumi cole) . Cape-
tele fohei le ţ bine cu prenandez. La nevoi e. flotoa-
rele pot fi înlocuite cu camere de aer de autoturism. pre-
ă deasupra cu cite o punte din placaj sau sci ndura
de brad ă de 15 mm, de care vor f1 legate cu frîn-
ghii. Piesele de ă A ş B• dintre flotoare le lucra11
din ă de brad ă de 40--50 mm, iar colierete
de fixare din ă de fier zincat (sau ă cu ă
straturi de miniu de plumb) ă de 2 mm. Tnmaranul
poate fi ţ cu vi sle Ş cu o vel a
....................................................................................................
ADAPTOR
mOBIL
.B
pneumatice de format
mic, din cauciuc sau material
plastic, ţ de obicei cu
doua visle scurte, pot fi folosite ş
cu o ă ă ş cum· ţ
in ă Aceasta - pe vreme cu
vint moderat - permite atit inainta-
rea ă ă efort fizic, cit ş cirmirea
ă a ţ ln afara
celor ă visle ş ale ă
va mai sint necesare citeva piese
simple pe care trebuie ă le con-.
struiti ş ă le ţ la ă Ur-
ă ţ detaliile pe ă care pre- .
ă ambarcatia in întregime. cu
vela ă 1 = barca: 2 =
ă ă de 250 mm, d1n
ţ ă ă ă in piesa 7, in
care se introduce piciorul catargu-
10
l ui; 3= catarg din ţ de mater ial
plastic sau ă de lemn: 4= vela de
ă ă din ţ ă ă
ă ş 5= ă de sprijifl pe
corpul ă ă din lemn·. Intre
ea ş peretele ă ţ un man-
ş de cauciuc (de la o ă de
autoturism sau ă de ă .
ă 6= frînghia pentru dirijarea
velei (respectiv a ă 7= ' parale-
lipiped din stejar (sau brad) cu di-
mensiunile de 50x50x250 mm: 8=
ă dreptunghiulara din ă
ă de 2 mm, pentru fixarea su-
ă a cozilor vislelor (in care
ţ cite un ş ţ la piesa 7; 9=
ă de fixare a adaptorului la cor-
pul ă ă din ă de
brad ă de 12-15 mm sau pra-
caj gros de 10 mm (eventual mela-
minat) ; 10= ă
Lucrati piesele adaptorului ă
formele din desene ş la ă
alese in ţ de dimensiunile bar-
cii. Vela va avea cusut un tiv vertical
(in partea ă pentru fixarea pe
catarg ş unul (pe stinga) pentru in-
troducerea fringhiei. Pe ă ţ inta·
ţ pinza cu 4-5 benzi din chinga
ă Piesele 5 le puteti confec-
ţ din ă ă ţ de ă
sau ă de brad (de la pomul de
ă Partea dinspre peretele ă
a pieselor 8 e recomandabil ă fie
ă ş ă (prin lipire cu prenandez)
cu cauciuc.
ă rellflzali de
prof. Claudiu ă
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
:
ş ă ă ş
ţ deoarece, in momentul compri-
ă ea devine mai ţ ă
La o ă ă apa tre-
buie ă cu o presiune de
1 000 atmosfere deci cu o pierdere
de volum de 10 la ă pentru ca
viscpzitatea ei ă ă ă ă
ă cu presiunea. ·
C
u ·toate ă apa este cel mai
cunoscut ş comun lichid, nu
este de loc simplu ă stu-
d•ezt caracteristicile. ă ă
sute de ani de ă anomaliile
ei nu sint ă pe deplin elucidate.
De ce gheata este mai ţ ă
cu alte cuvinte ş In ce con-
ţ apa se poate comporta ca un
acid puternic pe punctul de a ataca
platina sau aurul? Care sint proprie-
ă ţ apei in acele ă ciudate de
agregare ş anume: apa in stare soli-
ă ă apa ă
ă ş apa ă ă Exemple cu ă ţ deose-
bite ale apei se mai pot da confir-
DIN EXPERIENTA NOASTRA COTI- mind tocmai ă apa, banala ă co-
DIANA ă ne ă ă multe sur-
prize. Apa poate absorbi ă ă
O ă constatare din ţ - ă ă ca temperatura ei ă ă in
ă de zi cu zi este ă gheata mod deosebit, ceea ce constituie o
ş pe ă deci este mai ţ ţ a climei blînde care ă
ă Chiar densitatea apei este pe coastele insorite ale ă ş
subiectul multor controverse, deoa- oceanelor, apa avind coeficientul
rece apa este aproape ă din caloric foarte ridicat in raport cu al
acest punct de vedere: ţ den- celorlalte lichide. Ş ă o proprie-
ă ţ cu temperatura ă ş o tate ă apa are o capaci-
ă ă o ţ ă ă tate ă de a dizolva ă io-
cu o minge de ping-pong scufun- nizate, dovada cea mai ă fiind
ă intr-un pahar cu ă ne con- ă oceanete ş lacurile ă
duce la ă ă ex- ţ ei? Constanta ă
ţ incepe la 0°C . in jurul a apei, 80. este ă de dimensiunea
temperaturii la 4°C mingea se ă ţ electrice ce ă intre ioni,
ta ţ ă deci densitatea a cres- în momentul ă   in ă in
cut; ă temperatura ş in con- raport cu ş ţ ă efectu-
tinuare, mingea cade incet-incet ă ă in vid. Dar ă ce apa contine
tre fundul paharului, deci densitatea ă in ţ ea devine un foarte
scade invers ţ cu tempe- bun ă de electricitate,
ratura, ceea ce constituie un fapt proprietate ce se ş ă din
rar. primele ore de ă Ş cu toate
Ideea de lichid este de multe ori acestea, apa in stare ă poate de-
ă cu un fluid in ş Re- veni un foarte bun ă de
ţ la scurgere se ă ă electricitate! Care sint ţ
prin viscozitatea lichidului, care in acestor fenomene?
mod normal ş ă cu presiu-
nea ă asupra lui (un lichid MOLECULA DE APA fN ARENA
devine mai viscos atunci cind este CONTROVERSELOR
supus presiunii exterioare, care
ă moleculele ă se taseze unele O ă de ă este ă
de altele). Apa face din nou excep- dintr-un atom de oxigen ta care sint
Jl
..
ţ doi atomi de -hidrogen, prin
ă ă ă ă adica
prm punerea m comun a unei pe-
rechi de electroni. Se poate consi-
dera ă o ă de ă are 2
sarcini pozitive ş 2 negative, repar-
tizate aproximativ in virful unui te-
traedru centrat pe oxigen. Cele 2
sarcini negative provin din 2 perechi
de electroni liberi iar cete pozitive
sint datorate atomului de hidrogen
care, tegindu-se de oxigen, ă
electroni, compensind ă pier-
dere cu un caracter pozitiv. Conse-
cinta ă a acestei ţ
este ă energia ă este
ă rezultind o ţ
ă între molecule ă ă
tura de hidrogen 0-H, ş incit
moleculele se ă ă o
geometrie ţ ă ă ă
mult ţ intre efe.
Sa incercam acum sa explicam
anomaliile de mai sus pornind de la
structura moleculei de ă ă
ce temperatura ă ş ş 00 c. cris-
talul de ţ ă devine instabil, de-
oarece ă de hidrogen care
ţ rigiditatea ţ tetraedrice
nu mai sint suficient de puternice
pentru a lupta cu energia ă
prin ş temperaturii. Acum se
poate ţ de ce gheata ş
pe ă pentru a fi ă apa
trebuie ă ş orienteze ă
0-H in unghiuri diedre de ta O la
1SOO, deci ta deschiderea ă ş
la echilibru de ţ ă dispu-
nere asigurind densitate ă ş vo-
lum mare. Dar studiul moleculei de
ă nu ă din ă ta prea
multe ă Apa mai are, de
exemplu, anumite ă numite ă
nestabile, una dintre ele fii.nd apa
ă ă o ţ ă cu o pi-
ă ă de ă ă intr-o ă
de ulei siliconic ă ă la o tempe-
ă de peste 1000C ă ă
urce pe ă Dispare numai
ă se ă ta o ă
de 2SOOC. O ă ţ este
ă de ţ de coeziune care
pot exista intr-un lichid ă
zlt , similare cu cete dintr-un gaz
perfect. ş ă ă ă
este ă subiectul multor contro-
verse: la -400C se mai pot ă
ş de ă ă care coe-
ă cu cristale de ţ ă tempera-
ă la care. in mod normal, ar tre-
bui ă existe numai ş numai ţ ă  
fn ă de aceste ă ă chi-
ş au ş ă mai ă in evi-
ţ ă o anomalie: apa ă
ă ă ă cu repartizare
ă a moleculelor. care se poate
ţ prin condensarea ă a
vaporilor ă ţ  
Deci apa ă sub semnul ă
rilOr! In orice caz este interesant de
remarcat in final ă natura a
rezervat cele mai rare ş eludate
ă lichidului cel mai abun-
dent ş vital : APA.
Ing. G. Dan
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
atelier de la A la Z
F
otoamatorul la pr_im_ii sai
ş are 1mpres1a ca n1m1c nu
e mai ş decît ă faci o fo-
tografi e. ă este un amator avan-
sat ş met iculos va ş ă
s-a ş ş ă pasiunea artei fato-
grafice îl conduce la descoperirea
unor taine, care devin din ce in ce
mai multe. O fotografie ă care
ă ş merite acest nume, ş
de la un ş bun, a ă ţ
depinde atît de ţ arti st ic cît ş
de tehnica ă lui. Intr-un fel
vede ochiul subiectul de fotografiat
corp de ă ă limitat de ă
ţ sferice, de forma celor din
fig 2. Cel mai_ simplu este o ă
convergenta. Intrucit cu o ă
ă nu se poate ţ calitate.
ă impreciziei ş a unor defecte
de calitate ale acestei a, numite abe-
rat ii · (astigmatism, ţ croma-
ă de sfericitatea distorsiunii. cur-
barea imagini i etc.), s-a ajuns prac-
tic la echivalentul unei lentile con-
vergente groase.
Fiecare fotoamator trebuie ă cu-
ă ţ ă ţ ş
caracteri sticile obiectivului aparatu-
l ui cu care ă Acestea sint ,
mdicate pe montura lui astfel :
f : 3,5; F 50 mm sau prescurtat :
1:3,5/ 50.
Aceste ci fre ş litere . ă
ş caracteri stici princi-
pale: luminozitatea (3.5) ş distanta
ă (F = 50 mm). Alte caractens-
tici (cîmpul' util, puterea de separ a-
tie. cercul de difuzie) nu intereseaza
pe amator. · .
• Luminozitatea este· o notiune
care ă cantitatea ă de. l'u-
ă pe care un obiect iv este capa-
bil ă o ă pe materialul foto-
sensibil (pelicula) . Ea depinde, in
principal de ă "des,chiderii
1
Lcnltk CoRYffgmk{P8.F!Yirc) L.enltk rnwpk /lr,galirc}
':rî-J-2
a /; c t/ e ,r

a.·bti::onvcxa; /J.--,olan ă mt:>n/sc;
oiconcavai e-plan-cqncava;
.l:mcnisc-Q/i--t:>rgenl
ş altfel "vede" ş ă aparatul foto-
grafic. Deci pornind chiar de la sis-
temul tehnic de vizare al aparatului,
trebui e ă tinem cont , privind prin
el, incadrarea, unghiul de cimp.
eroarea de ă (l a aparatele cu
vtzare ă cit ş de calitat ea
obiectivului (fi g. 1. a).
La aparatele moderne cu vizare
reflex pe geam mat sau pri n panta-
ă incadrarea se poate face co-
mod ş mai precis (fig. 1, b, c).
• Obiectivul fotografle constituie .
partea cea mai ă a unui fo-
toaparat. El ă un sistem op-
tt c convergent deosebit de complex
Gonstruit din mai multe elemente de
ă numite lentile. O ă este un
,,
utile" a diafragmei sau diametru! util
al obiecti vului in mm ş distanta fo-
ă F.
Exemplu: ă deschiderea ă
este 25 mm, iar F = 50 mm atunci
luminozitatea devine: 25/ 50 = 1 : 2
sau simplu 2. Pentru a ş calcu-
lul timpului de expunere. pe mon-
tura obiectivului sint trecute numere
care ă f ieca e dintre ele in-
dicele diafragmei : f : 1,4 - 2 - 2.8
- 4- 5,6 - 11 - 16-22 - 32 -
45. Trecerea de la o ă la alta
este ă cu 2 = 1.41 . Luminozita-
tea este cu atit mai mare cu cit indi-
cele diafragmei este mai mic (obiec -
tivul. 1:1,8 est E> mai luminos decit
obiecti vul 1 :4). Ing . .o. ă ş
- ·tipul di electricului (numai la
condensatoarele ceramice) . codifi-
cat literal ;
- categoria ă (numai la
condensatoarele cu hirtie), codifi -
ă in culori (conform unor norme
ţ
- lichi dul de i mpregnare (numai
la condensatoarele cu hîrtie metali-
ă codificat alfa numeric:
- clasa condensator ului . pr i n
se ă în clar sau codifi-
c.n coeficientul de ă ş
d•Jriva valorii nominale a ă ţ
ă secventa ă din progra-
mul ă de tip _(la condensa-
MAHCAHIA CONDINSAIOAHIIOH
M
arcarea condensatoarelor se
tace in clar sau codificat prin
inele, benzi sau puncte colo-
rote. La marcare se înscriu:
a) in mod obligatoriu. pe orice tjp
de condensator :
- · capacitatea ă (Cn) in
unitatea ei de ă ă in clar, in cod
literal sau i n cod de .culori; . ,
val orii nominale, ex-
ă in (In pr ocente sau on
pF. pentru con de nsatoarel e cer a-
moce cu valoare mai   ă "de 10 pF)
sau codifi cat.
Pentru marcarea ă pe
ă expri marea în codul culorilor.
se ă ş codificarea ă a
ţ
b) in mod obli gatoriu, pe unel e I t·
puri de condensatoare:
- polaritatea bornelor (numai l a
condensatoarele electrolit i ce) . in
cl ar·
- tenstunea ă Un (numai
toarele cu m1ca ş ă
ţ
- la condensatoarele cu dielec-
tri c polistiren (stiroflex) , cind valoa-
roa ă ţ este ă in pF,
unitatea de ă ă nu este marcat a;
- condensatoarele cerami ce
ajustabile (trimere) de tip "di sc" si nt
marcate în clar. iar cele de tip .. tu-
bular" sint nemarcate.
Unele firme, la marcarea în clar a
ă ţ de ă pe ă notarea
1::0 pf, -1lf ş f' . mai folosesc "!\Otare;
ă ţ pF cu U sau 1 r (codificare
U.R.S.S.), a miilor de pF cu T, K sau
H (codificarea U.R.S.S.) ş a milioa-
nelor de pF cu M. in tabelul 1 si nt
ţ aces-
tor ă cu valorile normalizate
Uneori se ş codi ficarea lt-
ă a tensiunilor de lucru nomt-
nale ale condensatoarelor electrolt-
tice, cu hîrtie ş fixe pentru curent
alternativ (tabel ?).
Tabelu/1
Ing. 1. Chlroiu
la r condensal oarele electrolitice. cu
hi rtie sau cu ft l m plastiC) , in clar sau
codificat :
- coeficientul de' ă al
ă ţ {JT (numai la condensa-
toarele cerami ce). in cod literal sau
in ' cod de culori.
c) i n mod facultativ (în functie de
producator) .
- fi r ma ă în clar sau
codi ficat literal ;
- data fabricatiei (an, ă on
clar sau in cod literal;
- codul condensatorului, specific
firmei ă (uneori acest
cod - li teral - poate indica tipul
constructiv al condensatorului ş
unii parametri electrici ai ă
- norma ă (standardul) de
ţ ă în clar;
- ţ de lucru (numai la
unele coridensatoare pentru curent
alternativ) , in "etar:
Tabe/u/2
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
1
de la JOC la ă
• Materialele de ă ale ă piese de mo-
bilier constau in: bare de fier ·cu profil cilindric
(fier-beton sau chiar ă ă de fier
(potrivit dimensiunilor specificate in desenele cu
detalii) ; ă ţ de pal sau placaj gros de 10-12
mm; vopsea tip duco sau de ă
• Prelucrarea '' montarea sint destul de simple.
Dimensionati ş ă ţ atît materialele feroase, cit
ş pe cele de lemn, potrivit cotelor indicate în de-
se]1e. Cu burghiul. dati orificiile de ţ ă Pro-
ţ apoi la. fas.onar.ea (la rece) ă piese,
ă formele ş ţ prezentate clar in de-
senele cu detalii. ţ ţ ă toate ă ţ compo-
nente ale unei mobile sint identificate pe ş
ă cu cite un ă inchis intr-un cerc,
iar acolo unde o ă e ă in mai multe
ă ţ (situatie ă ă acestora este
specificat printr-o ă inaintea ă se ă
semnul x (de ă x4 ă ă ţ lucra pa-
tru ă ţ identice). Tabliile politei ş suportului
de telefon pot fi ă ş din geam gros de 6-8
mm sau folie ă de material plastic gros de
4 mm. Asamblarea pieselor metalice o puteti face
fie prin ă ţ ă (apelind eventual la un
atelier al cooperatiei ş ş ă ş fie prin li-
pire cu cositor (cu ajutorul unui ciocan de lipit
mare, de tinichigerie), iar pe alocuri cu coliere
bobinate de ă ă de 2 mm sau nituri.
ă ţ metalice ale mobilei terminate le ţ aco-
peri (cu pensula) mai intii cu un strat de miniu de
plumb sau deruginol , ă care le ţ vopsi in
negru sau bleumarin.
Instalarea pe perete o
ţ face pe cîrlige sau ş
ruburi groase introduse
ă in dibluri de
lemn (in ă de trunchi
de ă

(j)z
  .JfO
1

S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
recreaJii ş
1
.    
ţ care asigura Importante econOf\111 de meta
1 ţ dmtate de mari dimensiuni din beton sint ma1
• ş ş au o durata {!e .. ţ in exploatare ma1
1 lunga decît cele ş • ş in liziologu
l
vPgetala au determinat cantitatea de energie pe care
. degaja seminJele plantelor pentru a ş pro
cesur de ţ Saminta de porumb. are nev01e
pentru ţ ra o masa ·a ţ de un grafT'
doar de 10 kiiOjOUii iar cea de floarea soarelui de
1 32.6 k1lojouli. • Sudarea ă a ţ cu jet de
1 plasma ă o ş substantiala a rezrsten


L e n t
•1 ă prin tehnologii ă ă celor •
1 e utilizate pentru ţ circuitelor integrate: :
1 t
.
11
prin depunerea în vid a materialului din care e
fJ e e C r 0 n /Ce · este ă Pentru realizarea imaginii, a e
fost ă de trei ori pe ş film raza a
O tenl!l a se fabnca în mod normal pnn ş ă succesiv a unui laser. Realizarea •:
fuirea unei ă ţ de ă cu ă ţ op- prismelor ş lentilelor prin tehnologii electro-
tice speciale. Lentila din imagine este ă nlce, ta un gabarit miniatura! (imaginea este •
pentru focalizarea razelor de ă laser ş ă ă de 30 de ori) sînt un mare progres în 1
  • ă
ă cu·
• • •
ş •••
. Barca cu aripi din imagine
dispune de . ._un motor ce dez-
ă o ă de 80 kilometri
pe ă ă puterea motoru-
lui ar ş de 1,5 ori. viteza
ei se ă Acest fapt se
ă ă considerB:-
bile a ţ hidrodina-
mice a ă deoarece ari-
pile, atunci cind viteza ş
ă curentul de aer
care se ă sub ele.
respeqtiv apare o ă de
aer. In ă ţ car-
casa se ă ş frecarea cu
apa este foarte ă in pre-
zent ş studiez con-
ţ unei mici nave, pen-
tru 500 pasageri, care ă
poeti ă apele cu fan-
tastica ă de 450 kilometri
pe ă
... ă
pe uscat
Barca cu pinze. din
Imagine, ă ş complet
ă 80 kilograme ş
poate fi ă cind
este ă in portbaga-
jul unui autoturism, cu ex-
ţ catargului, care este
format din ă ă ţ ş a ş
siului ce ă a fi ş
pe ă Astfel cei ce locu-
. iese departe de ape ş pot
satisface ţ de a ,,na-
viga". folosind o ă pe pa-
tru ţ ş cu vele pe... uscat.
'
·Laserul
omniprezent
Laerul a pitnlns In alll de multe domenii de actiYihlle
incit 1-M'I putea considera omniprezent. Pwntru realiza-
m unor produse de m .. precizie •• foloa•c utllje c:l-
rljlltt automllt de 1-.rut cu hellu fi neon, 11r la prelucr.
rn pieselor rnlltallce de m .. ţ ca ,fi In efectu .. a
de miel moclflcirt In reztstentete unul drcult se
foloHtte l•erul cu g• carbonlc. Pwntnl a decoda •une-
tul fi Imaginea lnreglalrllti pe un vldeodlac _., tuflclent
ai H trimiti un tlldcul 1- pe el. Fotocuagullltorul cu
'-- permite cele mal deliclltt oper .. U la ochi, printre
care fi lipirea ratlnei. ., trecut fi la agrotlltt-
nlc:a cu laser. El •tt folosit In Kttr .. a .-1 dtltlnlti
lriga1tllor. Stmlnl• de griu, porumb fi 1tedi de zllhir
primele o lncin:.ituri de suplimentari de la 1•
-· - ce '-ca ..SaptabllltaiHior la condltl tttfawo-
reblle tfla achltnbirt bruflt de clml ai cre.ci. t.aerut
se mal ut lznri la IPifarta plant-'or de boli, In obtine-
,.. de hibrizi de ă productiwltae, In .. lun.. de
crettwre ti ocrotire a pidurllor, precum tiin ecopurt pro-
fl.cltct ta •-• de piairl ti 11 turmele dt oi, cind
_ ... CiiObNri dt ,. munte. In imlgtnt utllj foloelnd
,...,., cu gaz carllonlc, In wtct.ea prtktc:iril unor
rnlltalice dt m••
•: zentind grad ndicat de siQuranta in exploatare. ş
gasesc ut11izare indeosebi m energetica nucleara •
1 Cautind o ţ intermediara intre ţ moxidab1
- rez1stent la coroz1une. dar ng1d - Ş otelul carbon
! - maleabll dar vulnerabil la ţ externi - cerce
1 tatoru au ţ o structura hibrida. mult mai eco·
• ă ş cu proprietati tehnice superioare. • Dupa
· ce a contribuit la numeroase descoperiri in biolog1e.
fiZICa. medictna. chimie. microscopul optic a atms
limita stabilita de natura ş in sensul ca posibi·
litatile lui nu pot . dep ş lung1mea undei luminoase,
egaJa cu. circa un m1cron. M1croscopul electronic. in
schimb. ş de o mie de ori mai mult. In curind
insa se va ajunge la m1croscopul neutromc care va
permite puner.ea in ţ a componentei chimice
a probelor de laborator • O mstaial'e simpla. care
ş energ1a solara pentru stenl1zarea apei , re-
cent ă are ţ aU1omata ş poate
stenltza z1ln1c o cant1tate de 300 litn de ă • Ro·
hotul ·din imagme aseaza piesele pe suport cu o r el ·
p1d1tate de circa cinci ori ma1 mare deci cea reali
zata de om. Senzorii optici cu care este dotat depls-
teaza 011ce eroare de fabricatie scapata controlului
tehnic de calitate. • Un ş inedit de ţ a
fost pus recent la punct. In ă este vorba des·
pre crearea cu ajutorul energiei electrice produsa de
mstalatii solare sau eoliene a unei ţ de po-
tential între doi electrozi ş în sili. la o adîn-
Cime de 30 de centimetri , la nivelul radacinilor plan·
telor. Cîmpul electric produce un efect de osmoza
care face ca apa. sub forma de picaturi. ă se rid1·
ce. • ă cum se ş acidul sulfuric este absolut
necesar tn procesul de fabricare a ă ş
chimice. hîrtiei, maselor plastice etc. ş au
ş sa ţ ă acid sulfuric din gazele industriale
rare se arunca in atmosfera eliminînd astfel ş no-
poluP. ae1u
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
dialog
Ă RECOMANDAM O CARTE


Editurii Albatros. sub ă
unui specialist în materi e -
Gheorghe ă -. cel care cu
trei ani in ă figura ca autor
la un alt volum de succes .. Din
spectacolul matematicii". ş
cum reiese din titlu, cartea se
vrea o pledoarie pentru matema-
tica ă de amuzament,
care - ă sub forma
unor jocuri logice - este ă
ă ă la ţ gindirea
creatoare a lectorului, care. in
afara unor calcule, va trebui ă
ă ă ş ă subtile unor
jocuri cunoscute sau inedite
pentru el. Volumul este astfel
structurat incit ă ă la inde-
mina celor interesati atit JOCuri
logice ceva mai accesibile cit ş
din cele cu grad mai mare de di-
ficultate. toate ă de mare
ţ dintre care nu lipsesc
celebru GO. jocuri de ă per-
soane (BONUL. CUGO, ă
ă jocuri de o per-
ă (TUNGRAM, eubul SOMA,
Cascada ş Cartea ă
de un mare ă de desene ş
ţ menite ă faciliteze ş
rea ă a jocurilor prezen-
tate.
.



-- -
/
o
ÎNTRE Ă
Ş JOCURI
fOI TU"A
AlJATRO\
O carte de un deosebit interes
pentru elevi ş nu numai se dove-
ş a fi Jntre ă ş jocu-
ri", ă ă in ţ "Cristal" a B. Martan
CITITORII Ă CITITORI
Urmatorii cititori doresc ă ă ţ ă cu cei avind
pasiuni ă ă
• Bonar ţ Florin - 2900 Arad, Calea Aurel Vlaicu. bl . X29.
ap. 40, pe teme de ă ă
• ă Nicolae - 8700 Constanta, Bd. Lenin nr. 290, bl. G3, se. A.
ap. 12, pe teme de
• Firtat Viorel - ş bd. 1 Decembrie 1918 nr. 35. bl . 14, ap.
90, sector 3. pe teme de ă
• Birlea Dumitru - 1100 Craiova, str. Nicolae Titulescu bl . 18, se.
1, ap. 20, jud. Dolj, pentru schimb de modele de traforaj .
• Lungu Gheorghe - 2579 ş str. 24 Ianuarie nr. 129, jud.
Alba, pentru completarea ţ
• Buta Gheorghe - 6875 ă str. Al. Cuza, bl. 7, ap. 2, jud.
ş pe teme de modelism.
• Chirica Valentin-Codrin -;::_ 6600 ş ş Bucium nr. 26. pe teme
de astronomie ş geografie.
• Paraschiv ă ă - 6100 ţ str. Lebedei nr. 24, bl. A22. ap
22. pe teme de modelism.
-VOi CONSTRUi
O Ă
HIDRAUlicA!
-I>AR FRÎNELE ASTEA
NU Ţ Ă
NORMAL/!
Scenariu ş desene: Nlc Nlcolaescu .
r---------------------------,
Vtt 1r1111tam sa ne ţ lipind pe phc talonul aia-
lUI al ş va primi Diploma • .start spre vil-
tor".
in imaginea din stinga prezentam ă corect
la .. ş ţ   din numarul trecut Cltligilo-
rui et1pel: Luci., Prod.,, otr. UnlrH bl. 6. 1p. 9, Ne-
gr .. II-Oaf. cod 3919 Salu-Mare. Au mai raspuns
corect : Cornel Ş (Oltenita). Petru Hanganu
(Deva). Aiexandru Flora (Oradea), ţ Coilan
{Suceav<'l) Cristi nel Moraru (Priscov-Bu.zauL Gdbft(>!
Toma (Buc•Jr(>'iti) ' ·







:
... u
Mlcui constructor ă ă afle
cite blocuri lipsesc din acest zid. Voi
ţ aflat?

Dintre cele opt robinete doar unul
singur poate inchide reteaua astfel
incit apa ă nu ă prin robinetul
de jos
Ţ Ă Ă
ţ o ă de material plastic
cu ambele capete deschise. Peste
un ă ţ un teanc de ă ţ
Iar in ă ă ţ cu putere.
ă ă ă teancul de ă ţ se
va ă chiar ă greutatea lui
ă ş ş cinci kilogrâme.
POSTA
,
REDACTIEI
,
Vasile ă - Cuglr. ă toate
probabthtatile, cel mai vechi orologiu me-
canic din lume a fost construit in China.
in urma cu 2 700 de ani. •
Mihail ţ - ţ Tema a
fost ă ln ă de mai multe ori.
Consulta colectia ş vei ă toate ras-
punsurile. Am ţ propunerile ă
Adriana Nedetcu - Bucur!tftl. Inte-
meietorul ş reprezentantul cel mai de
ă al ş ţ de ă
este considerat Ion Mincu.
Ion Cloclrlan - Craiova. ş sint o
specie de papagali care ă intre ei
printr-un sistem propriu de semnalizare
ă foarte evoluat ş original in ace-
ş ttmp.
Dana Cucu - Bucure,tl. ţ
ă ă la fiecare cinci minute are loc un
seism pe Terra Anual se ă
peste 100 000 de cutremure.
Marl1111 Cosman - Mangalia. ă rel(is-
tele in care ă ş schemele necesare
ă constructiei : 3/1982; 911982;
5/1984: 1/1985; 11/1985. Succes in conti-
nuare!
Florin Cloari - la,l Cea mai mare ă
dure din lume se ă in nordul Uniunii
Sovietice. intre latitudinea ă de 56
grade ş cercul polar. Suprafata ă
ă circa 25 la ă din totalul ă
durilor planetei.
Ion ă - Zimnicea. ă intreaga
cantitate de ă ă pe Terra ar putea
fi uniform ă ă pe intreaga sa su-
ţ ă ar rezulta un strat inalt de circa
150 metri.
Margareta Popovicl - Baia Mare.
ă ş o asemenea curiozitate. Astfel ,
astronomii ş matematicienii au observat
ş calculat ca nici-un secol nu a inceput
sau nu va incepe in zilele de vineri sau
ă in conformitate cu actualul ca-
lendar.
Lavlnla Beldle - Pit-.11. Cascada Nia-
gara, ş cea mai ă din lume, nu
este ş cea mai ă Cascada Angel , de
pe riul Carrao. are 970 m ş detine recor-
dul mondial in ă
Mircea Banu - Arad. ă ca-
sei pionierilor ş ş patriei din loca-
litate. Piesele respective se ă in ma-
gazine in ă suficiente. ţ putem
oferi ă ţ solicitate.
Adellna Damlan - Tecuci. ţ
pentru aprecieri. Rubrica va continua, de-
sigur, ă ă ş Cosmosului
ii ă ş pe alti cititori, d!lci nu ă
vom neglija
Constantin T.tu - Galati. Albatrosul
ş ş ă timp de 60-62 de zile,
cea mai ă ă Zilnic, al-
batrosul poate zbura in medie 500 km.
.........................
MarHena Valda - Cuglr. Vitamina O. a
ă ă in organism poate provoca im- '
portante afectiuni in perioada de ş
tere, se ă in ă ţ mari in ficatul
unor ş in mod special la merlucius.
ş ă ş ton.
Adrian Filip - Cocotierul gi-
gant, care produce nuci '" greutate de 50
kg fiecare, ş pe insula Kuzeu (arhi-
pelagul Seychelles) .
Constantin Necula - Oluj-Napoca. Se
poate folosi ş lentila pe care o ai cu con-
ţ de a respecta intocmai ţ
recomandate in ă Mai ă ş
numerele 8/1982 ş 1.1/1984. Succes.
Mircea Chlrlfi - Tlrgu-Jiu. Cel mai ă
trîn arbore din lume este un pin (Pinus
longaeviva) din statul american Nevada
Conform unor studii efectuate asupra lui.
s-.<J sl ilbi!it ca ..ue virsta 4 900 ant.
IULIE 1986 e ANUL VII NR. 7 (79)
Reti.'H:tor ş ION Ş Setu•t,lf re!iponsabil de redactie: Ing. IOAN VOICU
RISpoiiSIIilil* 111111tlr. lllf. IliE CHIROIU
Ro·,J,.,·t•a Piat• Sciilteu nr. 1, ş J]. Teltfon 1760 10. AD/11/NISTRATIA. Etlitura .. Scinttta". 1
fi i'ARIIL C.P.C.S. ABONAMENTE prin olit:iifi 1i .,tn(iile P.T. T.R. Cititorii tiin striinilillt se pot a buna r:-
prm RO/IIPRESF/lATEliA" - S.ctor export-import ă P.O.Box 12-201, telex 10 376: prshr
Bucvro:_, ti CMu ţ 11r. 64-66.
Index. 4] 911 16 ".,in, ). ;,.,
S
a
D
A
n
g

-

a
r
h
i
v
a

p
e
r
s
o
n
a
l
ă
.-... ___ nntre cele mai recente aplica-
tu ale calculatoarelor se nu-
ă ă ş ciberarta. ş este
vurbd de o ă ă ă ciberne-
t•ca Ordinatorul se ş a fi
ut il i n numeroase domenii ale grafi-
Cii atit ca simplu executant cit ş ca
ă de ţ gama aplicatii-
lor sale ajungînd de la design ă
ta ă de la vizualizarea fe-
nomenelor ş la fil-
mul didactic. ş în tehnica
de calcul au fost ă ă ţ de vechiul
adagiu: o ă imagine este mai
ă decît o • mie de cuvinte.
ş s-a . ă in anul 1965 terme-
nul de   ă ă   cind
marelui public i-au fost prezentllte
primele modele grafice a ă
ă a putut fi ă Ele
nu se reduc la o trasare pe curat a
unui desen, ci ă produsul
unor procese logica-matematice.
Eforturile ş • s-au con-
centrat spre realizarea unor echipa-
mente grafice, pentru a face din
ă un mijloc natural de comuni-
care ş ă Rezultatele acestor
ă te-au constituit terminalele
automate de · desenat (ptottere) ş
dispozitivele grafice de vizualizare
(display-uri). Display-urile folosesc
un tub catodic, ca cel de televizor.
pentru ·a ş pe ecran o imagine
ă în calculator prin interme-
diul unor dispozitive speciale: digiti-
zoare, scannere optice sau constru-
ă chiar de calculator.
G A
CIBERN
CA
TI Ă
ş prima aplicatie ă li
graficii CO!Jlputerizate a fost repro-
ducerea unui desen. Respectivul de-
sen poate fi introdus în memoria
calculatorului cu ş ţ ă apoi afi-
ş pe ecranul unui display ş rede-
senat, in oricîte copii avem nevoie,
pe un plotter sau copiat direct de pe
ecran printr-un dispozitiv numit
hard-copy. Dar, simpla reproducere
subestima ă ţ calculatoru-
lui. De aceea s-au ă programe
care ă prelucreze imaginile inma-
gazinate in memoria lui. in aceste
noi ipostaze ce poate face calcula-
torul? El poate deveni un excelent
restaurator al operelor de ă de-
gradata de-a lungul anilor. Un do-
meniu de-a dreptul fascinant este
cel al ă pe ecran a obiectelor
tridimensionale. Aceasta a presupus
crearea de algoritmi pentru elimina-
rea liniilor ş ţ ascunse în
cazul corpurilor opace, algoritmi
care ă ă scalarea, rotirea ş
ţ corpurilor, generarea um-
ş texturilor, simularea reflec-
ă luminii. fn acest fel grafica prin
intermediul calculatorului a devenit
un mod exprimare ă simi-
lar cu pictura. S-a ajuns astfel ca
desenul r&alizat de calculator ă
ţ ă imagini de o complexitate ş
o precizie a liniilor inaccesibile
omului. Cît de ă poate deveni
grafica o ă targa ei pa-
ă de ţ geodezie, cartogra-
fie, studii seismice, ă arhi-
ă etc., domenii în care perfec-
ţ de desenat()( a calculatorului
- prin intermediul plotter-ului - a
sporit considerabil productivitatea
muncii. Den Tipllgi

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful